Sunteți pe pagina 1din 6

Capitolul 1

Noiuni introductive de teoria mulimilor

Noiunea de mulime este considerat primar i ea este explicat pe baza exemplelor.


S dm cteva exemple de mulimi.
Mulimea numerelor naturale: N * {1, 2 , ..., n , ...} .
Mulimea numerelor pare : N 0 {2 , 4 , ...,2n , ...} .
Mulimea numerelor impare: N 1 {1, 3 , ...,2n 1, ...} .
Mulimea numerelor ntregi: Z {..., n , ...,3 , 2 , 1, 0 ,1, 2 , ..., n , ...} .
Mulimea numerelor iraionale I, conine fraciile zecimale neperiodice , de exemplu
2.
Alfabetul grecesc ,
{ , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , }
.
Mulimea punctelor din plan, egal deprtate de un punct fixat din acelai plan, cercul .
Mulimea vid, notat prin . Ca exemplu, mulimea punctelor de intersecie a dou
drepte paralele situate n acelai plan este o mulime vid.
Vom utiliza notaia cunoscut x X , pentru elementele ce aparin mulimii X, i
x X pentru elementele ce nu aparin lui X.
Dac notm cu p(x) o proprietate a elementului x, mulimea punctelor care au
respectiva proprietate se noteaz cu X {x p( x)} .
Dac x X rezult c p(x) este adevrat.
Dac x X rezult c p(x) este fals.

1.1. Relaii ntre mulimi

Relaia de incluziune notat X Y , nsemn c oricare ar fi x X , atunci i x Y .


Relaia de incluzine strict X Y nsemn c X este o parte proprie a lui Y.
Relaia de egalitate se definete astfel, dac X Y i n acelai timp X Y , atunci
X Y .
Exemplu:
Dac A {a , b , c , d , e , f , g} , B {a , b , c , d } , atunci oricare ar fi x B ,
rezult c x A , ca urmare B A .
Putem reprezenta cele dou mulimi prin diagrame Euler-Venn.

Fig.1.1. B A

1
Proprietile relaiei de incluziune:
- Reflexivitatea X X
- Tranzitivitatea X Y i Y Z implic X Z
- Antisimetria X Y i Y X implic X Z

Mulimea prilor mulimii X se noteaz cu ( X ) .


Exemplu: Fie A {a , b , c , d } . Mulimea prilor lui A este
( A) {, {a}, {b}, {c}, {d }, {a, b}, {a, c}, {a, d }, {b, c}, {b, d }, {c, d }, {a, b, c}, {b, c, d }, {a, b, c, d }}

1.2. Operii cu mulimi

Reuniunea A B {x x A x B}
Intersecia A B {x x A x B}
Complementarea C ( A) A {x x A}
Mulimi disjuncte A B
Diferena a dou mulimi A B {x x A x B}
Dac notm cu I muimea universal, atunci A I A

Am utilizat n cele de mai sus simbolurile pentru operaii logice.


Simbolul pentru operatorul i, simbolul pentru sau, iar pentru implicaie,
simbolul .
Vom utiliya de asemenea simbolurile numite cuantificatori:
cuantificatorul universal, notat avnd semnificaia oricare ar fi
cuantificatorul existenial, notat cu semnificaia exist.
De exemnplu, propoziia: Oricare a r fi x, exist y astfel nct y=2x, se scrie astfel
x y y 2 x .

Proprietile mulimii prilor unei mulimi

X ( x) , ( X )
Dac A ( X ) A ( X )
Dac A, B ( X ) A B ( X ) , A B ( X )

1.3. Paradoxurile teoriei mulimilor

S considerm o mulime care nu se conine pe sine ca element. De exemplu, dac


M {1, 2} M M .
Fie acum C, mulimea tuturor mulimilior care nu se conin ca element
C {M M M } .
Mulimea C astfel definit prezint urmtoarele situaii:
(i) Pe de o parte, dac C C nseamn c C are proprietatea elementeleor
sale i deci C C .
(ii) Pe de alt parte, dac C C , atunci nu se conine ca element adic C C
.
n ambele situaii ajungem la o contradicie.
Dup modelul acestui exemplu se pot da i alte mulimi paradoxale . Acest lucru a pus
n eviden o slbiciune a teoriei mulimilor, aa cum a fost ea dezvoltat de G.Cantor.
Pentru a remedia aceast situaie, a fost dezvoltat teoria claselor de ctre K.Godel i
P.Bernays.
O clas M este mulime dac exist o alt clas C astfel nct M C .

2
1.4. Latice i algebre Boole

O mulime M nzestrat cu operaiile , se numete latice dac sunt satisfcute


urmtoarele proprieti:
1. Comutativitatea A B B A A B B A
2. Asociativitatea ( A B) C A ( B C ) ( A B) C A ( B C )
3. Absorbia A ( A B) A A ( A B) A
S notm laticea ca pe o structur algebric cu dou oleraii: ( M , , ) .
O latice se numete distributiv dac sunt ndeplinite proprietile:
4. Distributivitatea A ( B C ) ( A B) ( A C ) A ( B C ) ( A B) ( A C )
5. Idempotena A A A A A A
6. Exist elementele i I astfel ca
A I A A I I
A A A
Elementele i I sunt cel mai mic, repectiv cel mai mare element al laticei.
Se numete algebr boolean o latice distributiv , cu prim i ultim element, n care se
definete complementul A cu proprietile A A I A A .

Mulimea prilor ( X ) , cu dou operaii binare , , o operaie unar -,


complemetarea , avnd elementele i I se numete algebr boolean. Notm cu
(, , , , , I ) algebra boolean.
n orice algebr boolean au loc legile lui de Morgan
7. A B A B A B A B
8. Legea dublei negaii A A .

n n

Pentru familii de mulimi ( Ai ) i 1, n , se definesc Ai


i 1
i A
i 1
i .
Dac i , o familie oarecare de indici, eventual infinit, se definesc reuniune i
intersecia unui numr oarecare, eventual infinit de mulimi:
i
Ai i A i .
i

Vom demonstra cteva proprieti ale mulimii prilor.


Proprietatea 1. 1. Dac A B A B B
Demonstraie
a) Intr-adevr, fie x A B . Cum A B x A, x B , ca urmare x B .
Deci A B B .
b) Invers, dac x B , i A B x A , ca urmare x A B . Deci B A B .
Proprietatea 1.2. Dac A B A B A .
Demonstraie.
a) Din A B x A, x B rezult c x A B .Ca urmare, A A B
b) Dac x A B , x A x B , ca urmare x A , deci A B A . n
concluzie A B A . c.c.t.d.
Proprietatea 1. 3. A B C A C B .
Demostraie.
1) Din A B x A , x B . Dac C A y C , y B , adic C B .
2) Invers, y C y A , atunci y B . Ca urmare, A B .
Proprietatea 1. 4. Dac A B B A .

3
ntr-adevr, A B x A, x B . S considetm yB , atunci y A, deci
B A.

1.5. Alte operaii cu mulimi.


Diferena a dou mulimi.
Am definit A B {x x A x B} , sau echivalent, A B A B .

Fig. 1.2. A B A B

Proprietile diferenei mulimilor.


( A B) C ( A C ) ( B C )
( A B) C ( A C ) ( B C )
A ( B C ) ( A B) ( A C )
A ( B C ) ( A B) ( A C )
A A
( A B) C A ( B C )

Fig.1.3. A (B C)

4
Fig. 1..4. A (B C)

Se poate demonstra c ( A B ) C A ( B C ) .
Demonstraie.
1) Artm c ( A B) C A ( B C ) . Fie x ( A B ) C . Atunci
x A , x B , x C x B C . Ca urmare,
x A, x B C x A (B C) .
2) Artm c A ( B C ) ( A B ) C . Fie x A ( B C ) , rezult c
x A x B x C , adic x ( A B ) C .

Diferena simetric

Diferena simetric notat cu se definete prin relaia AB ( A B ) ( B A) .

Fig. 1.5. AB ( A B ) ( B A)

Proprietile diferenei simetrice.


AB ( A B ) ( A B )
AB ( A B ) ( A B )
AA
A A

Funcia lui Sheffer

Funcia lui Sheffer se definete ca operaia nici...nici, x nu aparine nici lui A nici lui
B, se noteaz cu . Acest lucru nseamn: A B A B . Iat cteva proprieti.
A B A B
A A A

5
( A B) ( A B) A B
( A A) ( B B) A B
A I A I A
A AI.

Fig.1.6. A B A B