Sunteți pe pagina 1din 9

'-'inu

.J'

5:;

al^'

F

MINISTERUL EDUCATIEI

OLIMPIADA REPUBLICANA LA BIOLOGLF,, 20 - 23 martie 2014

CIASA a XI-a

Stlma! paticrpafi!! Protra de concurs congine doui hpuri de teste qi dweaz*24$ de mrnute.

Testul A este alcdtuit dupd principiul

compliment srmplu.

La fiecare intrebare snnt prezentate variante de

rdspunsuri,

dintre care i-l alegefi pe cel corect. Litera rdspunsului corect o vopsidi in foaia de rdspurrswi. Fiti atenfi! Nu se admit

rectific5ri! Nu se admit mai multe litere vopsite! Fiecare item valoreazd un punct. Pentru maculator puteli folosi verso

foilor.

Testul B conline diferite tipuri de itemi. Valoarea fiecdrui item este diferitn. Rdspunde! corect la fiecare tntrebare.

Foaia de rEspunsuri se completeazd num*i cu pixul

cu cerneall albastri sau violeti

semn auxiliar! Foile ce nu csresprmd cerintrelor pot fi

respinse de cltre Juriu. SUCCES!

qi nu trebnie si confind nici un

TEST A.

l. ADN-ul bacterian are o lungime

a) lnm

b)l pm

de cca:

c) lmm

d) lcm

2. Alege{i

asocierea corecti:

a) ribczomi - Porter

b) ribozomi - Palade c) ribozomi - Jacob

d) ribozomi - Monod

,

3. Selectafi rsocicres ccrectl intre componentul celular qi func{ia

a) mezozom -

c)

diviziune indirectd

cloroplast - fotosintezll

sa in cclula procariotl:

b) plasmalemi - endocitozi Ei exocitozd

.d)

nucleoid - ereditate qi variabilitate

c) nucleu

d) lizozomi

4. Ce organit celular este specific doar celulei vegetale?

a) mitocondrii

,'1i) cloroplaste

5. Diglucidelc sunt alcituite din:

a) doud resfuri de monoglucide identice;

c)

b) doud resturi de monoglucide diferite

dou[ resturi de monoglucide identice sau diferite; d) doud resturi de oligoglucide

6. Membrana nucleari este o strucfuri:

a) lipoproteicd

b) glicoproteic[

b) nucleoproteicd d) glicolipidicn

d) chitina

7. Principatul potizah*rid de rezervl din celulcle animale este: , j

a) anidarxrl

b) glicogenul

c)celuloza '

8. Din punct de

a)

vedere a biotehnologiei, antibioticele sunt:

b) aminoacizi;

metabolifi primari;

c) enzime;

d) metabolifl secundari;

9. Rolul de vector in tehnologiile de recombinare a ADN-ului il are:

a)

plasmida; b) aminoacidul; c) ciupercile; d) enzimele

l0.Ribozamii cantin:

a) doar ARN

b)

ARN qi proteina

c) doar proteina

d) ARN qi enzime

l l.Procesele din intestinul gros

a) scindarea proteinelor, b) absorb,tia apei, c) scindarea lipidelor, d) sinteza glucidelor.

l2.Porfiunea ini{ial5 a intestinului sub{ire

a) cecul" b) rectul" c) duodenul, d) stomacul.

l3.Apendicele

'a)o apofrzdarectuluiib) o apofizdacecului, c)oapofrzdastomacului,

14.Se afli la hotarul intestinului subfire

$i colon --;

a) recflrl, b) ficatul, c) cecul, d) duodenul.

l5.Scindarea proteinelor are loc in

a) ficat

b) cavitatea bucala c) vezica biliar4

l6.Seirdarea lipidelor rre lac in

d) stomac :

d)patologieaficafului.

a) stomac, b) ficat, c) intestinul gros, d) intestinul sub,Lre. I

l7.Sucul gasfric con{ine o solutie slaba de acid

a) sulfuric, b) clorhidric, c) carbonic, d) acetic)

18. Glande cu secrefie mixtl sunh

a) glandele sudoripare qi sebacee, b) gonadele gi pancreasul, c tiroida qi hipofiz4 d) suprarenalele qi paratiroidele.

19. Centrul suprem de reglare umorali este sistema

a) creierul cerebral-creierul spinalo b) hipotalamus-hipofizi, c) ficat-pancreas, d) sistem nervos sirnpatic-sistem

nervos parasimpatic)

20. Contracfia voluntari a musculaturii scheletice are loc la ordinul sistemului nervss

a) autonorn, b) simpatic, c) parasimpatic. d) somatic

21. Ca exemplu a oaselor fubulare nu poafe fi

a) femurul, b) tibia, c) humerusul, d) scapul4

22.Hemiarticula{iile jonc{ioneazi:

a) oasele coxale, b) vetebrele qi coastele, c) oasele sraniulli, di femurul cu tibia

23. Care dinfre ossele craniului sunt pereche:

a) temporalul, b) frontalul, c) occipitalul, d) mandibula)

, 24.La contracfia musculari participi urmitoarele proteine:

a) insulina gi hemoglobinq

b) astina qi

miozin4 c) colagenul gi miozina, d) hernoglobina;i actina

n-.r

25. Pacientului cu diabet zaharat i se indici regulat

a) si primeasci vitamine;-tr) snpriineasr:i insulini, c) strfaci prirnblSri la aer cwat, d) si execute exercilii fizice

26.Amidonul este cea de.a doua

a) chitin

polizaharidio in furelie de

cantitafea pi gradul de rlspffndire in plante dupd:

b) amilopectin6 c) celulozl d) glicogen

27.Care dinfre enzimele enumerate nu este

a) tripsina b) elastaza

proteolitici;

c) pepsina

dlanilaza

28. Gruparea guanidinici se con{ine in aminoacidul:

a) lizind

b) asparegind c) arginind d) acid aspartie

29.Select*fi cel mai eomplet rlspuns. Celuln este formati din:

,yil membrand celulari,

':c)

citoplasmE gi nucleu; b) plasmalemd qi citoplasrni;

d) hialoplasma

nucleu, citoplasmd qi organite;

organite gi incluziuni.

I

30. Subunitifile ribozomale se sintetizeaziin:

a) reticulul endcplasrnatic granular; b) mrcleo!;1e) luaz*mi; d) mitocondrii. - i

3t.In anrfazi, are loe:

dJ aranjarea crornozomilcr in regiunea ecuatorului; b) deplasarea cromatidelor spre polii celulelor;

c) impdrfirea corpului celulei-mamiin doud celule-fiice; d) condensarea cromozomilor.

32. Spermafogeneza are loc in:

a) veziculele seminale; h) prostat5; c) epididim; d) testicule.

33. Osteoelastele provin din:

a) osteotrlaste; b) osteocite; c) manocite; d) condrocite.

34. La leucocitele granulare se referi:

a) limfocitele T; b) limfocitele B; c) monocitele; d) eozinofilele.

35. Gigantismul apare la excesul in singe a honnonului:

a) somatotrop; b) mamotrop; c) adrenocorticotrop; d) tireotrop.

36. lesufal mu*eular efriaf eardiar *e infAlnegte in perefele:

a) stomacului; b) traheii; c) inimii; d) vezicii urinare.

37. Cel mai dur fesut al dintelui este:

a) cimentul; b) smaltrul; c) pulpa dintelui; d) dentina.

38. Ordinea corectl a ciilor aerifere la om este:

i_a) cavitatea nazald, nazofaringele, laringele, haheea f

bronhiile; b) cavitateanazaTl, laringele, nazofaringele,

traheea gi bronhiile; c) cavitatea nazaT\ trahee4 nazofaringelq laringele qi bronliiile; d) nazofaringele, cavitatea

nazal5, laringele, haheea gi bronhiile.

39. Care din proprietl{ile men{ionate nu sunt specifice moleculei de ADN:

a) prezenfa tripletelor; b) neregularitate; e) eatenele sunt antiparalele; d) complernentaritatea

40. In plastide in faza de intuneric a fotosintezei are loc:

a) absorbfia lui O2 qi eliminarea lui CO2

b)

c)

acumularea de energie

absorblia iui Ct)2 qi sinteza giucozei d) sinteza iui COz

41. Structuri terfiari nu

a) proteini;

posedi moleculele de:

b) ADN;

c) ARNI;

d) nici o variantlnu este corect[

42. Nucleotidele intr-un lanf de ADN sunt unite

a) covalente

b) de hidrogen

prin

intermediul legiturilor:

tl),peptidice

c) nucleotidice

43. Cox*eeutivifetea lrazelor *rotate infr-o r**enfi d+ AS1E este 3' - G G C T T A C A A- 5'. Pe cea de a 2 catgni va fi urmltoanea consecutivitate:

a)5'-GGCTTACAA-3'; b)

c)3'-AATGGCTGG-5';

d)

44. Selectafi proteina care preponderent

a) colagenul

5'-CCGAATGTT-3';

3'-CCGAATGTT-5' ]

are func{ie motorici:

c) fibrina

b) mioglobina

d)" rniozina

45. Selecta{i substmfa c*re nE ste un

a) fosfataza acidd

polimer:

b) amidonul

c) ARN

d) polinucleotidul

46. Enzimele la*fului respirator sunt localizate:

a,i pe msmbrana intelr{

47. Procesul care soliciti

a mitcccndriilor b) 'in matricea mitocondriala

futurar fipurilor de ABN este:

c) pe membrana exterrrd a rnitocondriilcr d) in lizozc'.ni

prezenfa

a) sinteza ADN-ului b) biosinteza proteinelor c) fotosinteza d) nuclecsinetza

48. Transcreirea spre diferenfi de

a)

a reae{ie de

replicare:

siatezd t1e tip matriee

b) se realizeazd canform principiului ccmplementaritdtii

c)

se realizeazL de citre ADN-poiimeraza d) in calitate de ruaf,ice este utilizatd doar o moleculd de ADN

49.Metods folositE pentru prima osr{ de G.Mendel, pcntru stahilires legilor ereditiilii esfc cunoscut5 sub denumirca de:

a) metoda ontogeneticE: b) analiza genetic*i c) metoda hibridologic{; d) metoda citologicd.

, 50. Diviziunea celulei ce asiguri reducerea numlrului de cromozomi se numegte:

t)meiozit; b) mitozS; e) endomitozn; d) apogarnie.

51. Gene alele:

a) sunt localizate pe aceea$ pczilie in toti croinozornii crganisrnului; b) sunt localizate pe aceeagi pozilie in

cromozomi omologr; c) sunt recesive in raport cu alte gene; d1 domini alte gene.

52. Capacitatea unei gene de a determina la acelagi organism doui sau mai multe caractere po*rtl denumirea:

a) epistazie; b) pleioftopie; c) polimerie; d) penetran{5.

53. Ereditatea extracromozomali reprezintf, :

a) totalitatea caracterelor qi insuqirilor unui organism;

b) tstelitatea fe$amenelar g$etic€ deterrninatg de fact*ri cit*plasmatici:

c) insuqirea organismului de a transmite caracterele qi insugirile urmagilor;

d) caractere transmise exclusiv pe linie paternd

54, tln fragmenf de ARNn confine 65 nueleotide adenilice,2T guanilice,35 citidilice gi 17 uridilice. Cite

nucleotide timidilice a confinut

a) 5-{; b) 92; c) 82; d) 62.

fragmenful de ADN de pe care s-a franscris acest ARNm?

55. Care din bolile umane enumerate sunf rezulfaful mutafiilor genice?

a) albinismul. trisomi4 daltonismul;

.- b) fenilcetonuri4 hepatit4 hemofilia;

c) hemofrli4 albinismul, daltonismul, fenilcetonuria; i4) daltonismul, diabetul zaharat, hepatita.

56. Eviden{iafi mutafiile cromozomale din cele menfionate:

a) poliploidi4 haploidia;

c) rnutalia

genicS. inversia;

b)

adilia unei baze azotate;

di deieclia duplica{i4 inversi4 transloca{ia.

57. Care din muta{iile mengicnate nu sunt restrucfur*ri *romommale?

a) mufa{iile punctiforme; b} delefile; c} duplicatriile; d) inversiile.

58. Legea llardy-Weinberg este valabili daci:

a) sunt

frecvente mutatiile;

c) in populatia numeroasd are

loc incruciqarea liberi;

b) este prezenti selecfia naturald;

d) populatia nu este izolatd.

59.G*rrnia*tia ep€e e*fe sp*ifiei

a) fasote b)

lxnfru: .

i

maztoe c) stejs

d) porrnnb.

1

60.Transformarea ovarului in fruct se

a) spermato genezd

numepte:

b) carpogeneza . p) gametogenza

d) ovogenezd.

61. Florile cu androceu qi gineceu se numesc:

a) unisexuate b) hennaphrodite c)

pqgtejatl

de:

.

62. F{ucela din ovul estc

a) rur integument

63. I,a muqefel inflorescenfa esfe:

"

t,

monoice 1 d) dioice.

b) patru integurirente c) doul integumente d) nu este protejatd.

i

a) sprcul

b) spdice c) oalatidiu d) capitul.

64. Celulele amilifere fac part din:

a)

epiderma tulpinii b)

65. Colenchimul este: -',

j

scoarla tulpinii c) ciiindrul central al tulpinii d) feiodennul tulpittii.

,

a) lesut secretor b) psut

conducitor c) {esut mecanic d} }esut fiurdamental.

66 .Microsporogeneza

este formarea: i

a) glanulelor de polen

b) zigotulu c) endospermuiui d) seminfelor.

67, Cydonia oblonga aparfine familiei: - i

a) rasacee

b) leguminoase c) umtrclifere d) ccmpc:site.

68, Selectafi raporful tmretic agteptat la urmaqi dupi fcnotip, in gener*{ia unde ambii pnrinli sunt dreptaci cu

ochii de culoare cipruie (caracfere

a)9:3:3:l;

b)l:2:l;

dominante) diheterozigofi:

c)3:l; d)1": 1:1:1

69.La crocodili apare penfru prima dati:

a) car.itatea buco-faringiani b) stcmacul tricameral c) inima tetracameral5 d) rinichiul de tip mezone&os

70.Care din taraeterele enumerate va segrega in raport de l5:1:

a) forma &uctelor de bostan plculoprea boabelcr la griu c) mostenirea culorii la porci d) culoarea pielii la om

71. Exemplu de codomin*nta Ia om avem in cazul moqtenirii:

a.,l daltonismului bi heterozcmilor c; hemofiliei d) grupelor de s?nge dupa sistemul ABO

72, Penfru crssterea in condi{ii slabe de ik:lninare plentelc si-au formaf urmataarea adaptare:

a) frunze miei; b) cloropla*ste mici, cn un confinut rcletiv redus de clorofil4

c) cloroplaste mari, cu un confnut ridicat de clorofil{ d} stomate scufundate profrrnd

73. Guta este:

a) o maladie autozomal{ dominantd b} o maladie antozomald recesivd

c) o rnaladie heterozornal5 dominanti d) * rnaiadie hstgrozo$ali recssivA

74.Un

cuplu de p6rin{i su trei copii: un baiat hemo{tiq +i dcua ftte sf,natoase.Stabitili genotipul pf,rin{ilor:

b;XX, XhY :

c; xhx, xv ;

d; XhXh, XhY

a) )oi, XY;

75. Forfet6 motrice ale evolufiei nu

pot fi aplicate la:

b)moartea cirtiflor in iemile geroa$e

a) micgorarea pddwilor de pin

c) aparilia organelor de fixare la tenia porcului d) luptele popindailor europeni pentru teritoriul lor

76. Fenomenul heterozis este efecful:

aJ sernidominangei bi supradominanlei c) codominarlei

d) daminan{ei complete

T7.Respirafia vieruilar cilindrici p*razitari se efeetueazi:

*+*

a) prin intreaga

suprafald a corpului; b) prin orificii

d) nu respirS.

*J'

,

respiratorii la nivelul pielii;

c) respiralie anaerobS;

78.La Aves, in sfructura membrului anterior intri:

a) 2 @ete -

I. al II qi al III: b) 3 degeb - al n- al III qi al lV:

.c) 4 degete - al II, al III, al IV gi al V; d) 5 degete - I, al fi, al III, al IV qi al V.

79.Ce funcfie indeplinesc vacuolele confractile ale protozoarelor?

a) digestie; b) indepirtarea excesului de apd;

c) sinteza de enzime;

80.Pat Ii cloroplasfe in

d) acumularea de substante nuffitive.

celulele orge*ismelor unicelulare? .J'

a) nu; b) clorcplaste {cpematofari} se atesti ia t*ate uaicelularele; ci cloroplaste (cromatoirrri) se inidlnesc la

anunite specii de unicelulare;

d) majoritatea speciilor de unicelulare posedi cloroplaste (crornatofori).

81.Cei mai lungi spermatozoizi in toatl lumea animali se gisesc Ia:

a) unele protozoare; b) unele moluqte; c) unele stele-de-mare; d) unii raei.

82. Prin aparifia unei a treia foife embrionare, mezodermul, intercalatl intre ectoderm gi endoderm se

caracterizeazX:

a) Diplc'blasteie: bl Radiateie; ci Celenteratele; d) Triploblastete.

S3.Ipcteza gastreei, privind originea metazoarelor, a fost elaborati de:

a) I. Hagi; b) E. Haeckel; c) I. Mecinikov; d) A. Zahvatkin.

S4.Reproduc,erea sexuati a animalelor se mai numegte pi reproducere: * i '

a) agamd;'b) prin parteno genezh1. c) vegetativl; d) gamicd.

85.L* m*n*if*r* s*ng*l* arteriel circuli pri4 vcn*,iar s*ngele yauos prin artere: r

a) in circulatria mare;

c) prin vena cavi superioarS;

iblin circulafia micfr

d)prin

este formatl

artera cavd inferioar5;

-

86. La formele granivore de Pisiri, stomacul

a)

dintr-o singurl

r'^+^*^^'-r

sl\JrlrdL ul

^\ 'l:-

lJ

uur

Ltuuul;tltlltu-

^

l--

-l

^-.--l--:

camerd cu 2 regiuni (cardialfl gi piloricd); b) din "stomacul cardial" qi "stomacul piloric";

glandular" gi "stomacul musc:rlar"; d) Stomacul este slab derr.oltat, rolul digestiv revenind

87. Enteropeptidqzele reprezinti nigte proteaze situate in mucoasa infestinali. Ele interac{ioneazi cu

tripsinogen, precursorul inactiv al tripsineio care activeazE precursorii enzimelor digestive ca ehimofripsinogenul gi fripsinogenul. Doficitul eongenital al enteropeptidazelor este o boal5 ereditari rar5. Care

sunt consecin{ele acestei boli?

a) scdderea ccncenfi-a{iei de fi-ipsinogen in lumenul intestinal;

b) sciderea concentra{iei de chimotripsinagen in lumflrul intestinal;

c) sciderea coacentraliei de tripsin* in lumenul intestinal;

d) creqterea concentra{iei de chimotripsini in lumenul intestinal.

88. La peqtio singele plrf,sind inima frece prin branhiin unde este

direct imbogifit lu

trranhii, ca**ratrafia de oxig*n din ep5

oxigen, care este livrat la restul c*rpulul in

{sIg*ati

taf

puncf*ti} qi din

acetagi. Aranjafi

singe (sigca6 cndulaH) nu este peste

concenfrafiile de oxigen propuse in ordinea de Ia cea mai mare la cea

mai mici.

a)alc>b>d;b)a>c>

^\

-

\

a \

eJw/4-u-wrvJ

h's

rl

l\

C r\ G>

d>b:

d >

b

89. Percep{ia infarmafiei dspre sthimtrar-ea mediului estt

inrlrplini** de celule *etrzcriale spe*ializate- Slruehrra lor

corespunde

exact funcliei l*r. Care dirtre receptari *mani

propuqi va li acfivaf la stimulare, provocind inchiderea

canalelor de Na*, duci*d la hiperpolarizarea?

a) A; b) B; ci C; 'J) D.

wffi@

'

\

\')rc€$ZLbY. l-

/{

Htllt

J:ff-

,t-.l, tv(v\-trt \rFr*t

I

f

wl

-xJF='

tr"'

glt gn

Al

IL, tl

,'_\

-t_

r

tt

I

tt

X

tl

Y

90. Grafrcul din dreapta ilustreazi nivelurile unor

hormsni in timpul eiclului menstrual. Asceiafi literele A, B

gi C in ordinea respectivS.

a) FSK LH" ovulalia; b) LH, estrogen. fecundala;

c) Prolactin4 oxitocini, naqtere;

d) Estrogen, progestei'or1 ol.ula;ia.

JOUr

o

sOOC)'',i

c

91, in imqin* ** ila*frezi un medicamenf rse *+a1 fi r-rtitiz.*t in

tratamenful contra virusului herpe. Pe baza structurii moleculare a

medicamentuluin determina{i mecanismul de acfiune cel mai probabil al

acestuia?

a) impiedicn pdtrunderea virusului in cellule;

b) perturbeaza sinteza prcteinelor virale;

c) pertui'i:e*zi sintezaADN-ului viral

d) pertufbeazn sinteza eavelopei lipidice virale.

HaN

92. Tropomiozina reprezintl o proteinl

care este implicati in contracfia {esuturilor musculare. Ea posedi exonul 2 in

muscnlsre striate. Intronul

la proteina

1 este ?mbinat cu sau I?[rE exorul 2.

Proteinele, implicate in splicing (snRNPs), leagi astfel capitul exonul 1 cu inceputul exonului 2 sau exonului 3. Astfel,

inceputurile exonilor 2 gi 3 sunt in competilie pentru accrsul

Determina{i elementele ce corespund numerelor de

de splieing, aSa cum este ilustrat in imagine.

{esuturile musculare netede qi exonul 3 in {e*uturile

ai

b)

AUG I 5' al exonului

AUG / 3' al exonului

I / 3' al exomrk:i 2;

I I 5' al exonului 2;

I / UAA l3' al exonului 2;

UAA I 5' al exonului 2.

1 /

c) 3' al exonului

5' al exonului

d)

la I Is 3 il ordinea respectivi.

93. Pentru * produee o proteinl fluorescentir g€ra Pup-GF:P trebuie

sl fie insertatl intr-o

plasmidi, care va fi apoi franformatl de

eelulele E. Coli, Apoi aceasta trebuie sI fie cultivati infr-un mediu ee

confine ampicilini. Care enzimi de restric{ie trebuie sI fie utilizati

pentru deschiderea plasmidei gi inserfia genei PupGFP?

origin*a replicirii plasmidice; amp'E:

{Ori =

gen* rezistenfei la ampicilinI,

attiwea erpresiei T? ARN-

lacZ = gene

P-T? = prumotor sp*cifie

polimerazei; lucO =

pentm

operatorul operonului lac;

galxetazidazei; lacl = geilfl

repr€sorului operonului /ac).

c) Bg{II; d) BamHl

a) EcoRI; b) HinilII;

BamHI

94. Seindarsn glieogerulai

{glimgenaliza}

in ficat:

a) decurge intens inpericada absorbtiv5;

b) permite menlinerea concentraliei de glucoz6 in singe in perioada postabsorbtivS;

c) este necesarb numai pentru funcfionarea hepatocitelor; d) este activatd de insulinb.

95. Numifi mecanismele, ce protejazi celulele secretorii stomacale de acfiunea enzimelor proteolitice:

a) secrefia de c6tre celulele epiteliale ale stomacrilui a ionilu'de HCOr':

b) sinteze Enzrmelar diree* ?n fcrm5 activ5; e) sicteza erz:*releir ?n fcrmi neeetivd {zimogeni);

d) inhib4ia enzimelor sub acfiunea acidului clofiidric,

96. Referitor la metabolism sunt corecte afirmafiile:

a) anabolismul repreztntd totalitatea proceselor de degradare a substanfelor in organism, insofitd de degajare de energie,

b) catabolismul repreztntdtotalitatea proceselor de sintezi a substanlelor, insolit6 de consum de energie;

c) procesele anabolice ;i catab*lice la eucariote dec.r:rg ?a acele.a;i compartimente ale celulei.

d) prccesele anabclice gi catabolice sunt cuplate energefic pnn intennediul ATP-ului.

97. Indicafi procesele metaboli*n ce decurgin eritrocite:

a) glicolizE anaerobS; b) fosfarilare ondztiv5' c) sntezaglicogenulur; d) ciclul Krebs.

98. Coagularea sir:gel*i a) nu pete fi inifiatS

firl a fi lezat vasul satguin;

b) se produce datcritE activdrii prin proteclizlfimiiatl a factorilor proteici plasmatici;

c) necesit6 prezenfa ionilor de K- gi b{a"; d) produsui final al coagul6rii sste trombina.

99. Referitor la AMP-ciclic sunt incorste enunlurilel

a) este actrvator al proteurkinazer,bJ reprezinti un mess€er secr*td;

ci este ccenzima adesliateiciazei:

d) este subsfat penlru fasl-adiesterazS"

100. lndic*fi care fnnefie nu pc*te fi indeplinifi de catre ATF;

a) ATP este doaor de fosf-at in reaqiile eataiizate de pr*tei*iiinaze; b) ATF este substrat pentru sinteza AMP-ciclic:

c) ATP este slrsa de *nergie in procesul de legare a aminoacil-ARNt la ritrozom;

d) ATP este surse de energie pentru transpartul activ al substanlelor pri:r membranE.

Clasa Xl

TEST B

!

B.f . (7 p.) Indicati functiile organelor excretorii numite, completand tabelul corespuuzator din foia de

4. Pelvisul renal

Functiile organelor sau a comoonentelor lor

a) eliminarea urinei din rinichi

c) formarea urinei secundare

acumularea urinei secundare anterior frecerii in vezica urinard

e) aculnularea urinei

eliminarea urinei din g) menlinerea homeostaziei mediului intern al organismului qi

eliminarea produselor de

8.2. (5 p) tn figuri rte r€prszsnt*ti sfructura dinfelui Nota{i in tabslnl din foeia de raspuns cifrele corespunzitoare structurilor numitel

Sfructurile

'

a)

Dentina

b) Gingja

c)

d)

a)

,

. fl

s)

h)

i)

i)

R[dlcina

Periodontul

Coroana dintelui

Ciment

Osul alveolar

Smaltul I

dintelui

Puloa dintelui

Citul dintelui

8.3.(1S p.) Scriefi in tabelul din foaia de rispuns litera ,,A', acolo unde afirma{iile sunt corecte, qi litera ,,X"',

unde ele sunt incorccte:

I t

Pepsina are pH optim 7.8

2. ARN contine ribozd si uracil.

{

J. Structura secundara a protsinelar este stabilizatd de legiturile de

hidrosen.

4. Tirnina este o bazd azotatdpirimidinicS.

5. lnsulina este un hormon de natura proteicd.

6. C azeina e ste cromooroteind.

6,

Auxina este un fitohomron.

Vitamina A proteieazd lipidele de oxidare.

9. Ovalburnina este o nroteinfl de rezervi din ou.

10. Mai bosats in aeizi srasi nesatwati sunt erdsimile animale.

B.a. (5p.) Coloni{a B cuprinde exemple de relatii intre genele aleleo iar colonifa A - caracteristici ale acestor

rel*{ii. Srrletr acoriera dinfrc fiefare eifri a rclaanei A $ liter* eorespunzif*are din eoloana B:

A

1. manifestarea unui fenotio nou

2. calit{t$ superioare la hibrizi, fala de

seaitorii hcrnoeigcti

3. moartea iadivizilor homozisoti

4. determinarea citorva caractere de o singurd gend

5. manifestarea unui fenotip intermediar intre fenotir:uril e pirintilor

a) semidominanta

b) gene letale

B

c) codominanta

d) supradominanfa

ei

pleiotropia

8.5.(5 p.) Completafi schema de mai jos cu urmitorii termeni qi simboluri:

l.heterogame#r 2.autozomio 3.homogamefio 4.heterozomi, s.XX, 6,XY, 7,22, 8,2W, 9.X0, rc.7fr.

Introduceti raspunsurile corecte in fabelul din foia de raspuns. Tipurile de crnmozomi:

Cr*mczomii organimrului" care nu sunt cromozomi al sexului:

Cromozomii diferiti , c€ s€ deosebesc prin form[

qi informalie geneticd la reprezentantrii diferitelor

sexe si care determind sexul individului:

perechi<-

.t+

tip de gamefi ->neperechi

se noteazd

+t

se noteazd

8.6 (5p.) In dreptul denumirii structurii corespunzitoare plasafi cifra de pe desen:

l.Protal

II. spor

IlL oosfera

IV. sor

V. zigot

VI.sparofit matur

VII. garnetofit

VIILsporangi

IX. arhegon

X.sporofit

8.7. (5p.) Aranjafi urmf,toarele aromorfoze la plante in ordine cronologicar

evolufiei:

d-upi

cum au apirut in procegul

a) formarea seminlelor; b) procesul de fotosintezd; c) inmullirea pfin intermediul sporilor; d) aparilia

florii qi a fructului; e) apariliatesutului conducdtor.

8.8.(10 p.): Grupafi no{iunile caracteristice penfru urmitoarele increngituri de animale neverfebrate

Coelenterata

Echinodermata

l)

?'l

metaz oare dipl obl astice rnetazoare triplobl astice

celule urticante

4)

sistem ambulacrar

s)

animale exclusiv unisexuate

v)

stele<je-mare

7)

meduze

8)

celom

e)

10

8.9. (9 p.) Selectafi pentru fiecare dintre condifiile deserise mai jos, litera care indicl curba de disociere a

oxihemoglobinei, cu care este legatl cel mai probabil:

1. Sinee art€rial normal al unui adult

2. Sineeie unui balnav de anemie

3. S?ncele unui embrion

4. Singele unui om cu hipotermie

5. Sineele unui om cu hioertermie

6. Stnee cu PCO2 mai sus de normi

i

l6

12

?. Sirse eirtaloarea FH-r:lai s$Afitd -':'

8. Since cu valoaea aH-ului micscratl I

9. Sineele unui om adaptat la indltime

0

20

40

60

FO2 (*ru Hg)

80

100

8.10. (f4 puncte) Figura

din dreapta ilusfreazi

ilustreazi o mitocondrie qi unele procese biochimice care au loc in matrice, iar cea

o vedere miriti a membranei mitocondriale interioare, care con{ine eomplexe

polienzimatice (Enrimele in imagioe suot m

p]'ry\-are

acerylf('o.\

t'rsalo-hcet*te

Ascoci*{i

A-{i ale

cu rrn$ din

1. Comnlex oroteic- care Droduce cea mai mare par"te de AIP in orocesul de respiratie

2. Enzima ctre elibsreazL CO 2

3. Aici se acumuleazd ionii de hidrogen (H"), liwate prin intermediul transportului de

eleefoni, ceca ce duce la sciderca vdorii pH-ului cu cel pulin o unitate comparativ cu

valoarea oH-ului matricei

4. Frotein4 care congine cupru in salitate de cofactor

5. Enzima" care sintetizeaziacidulmalic I

6. Coenzima O10 (ubiouinone)

T.Ennma^ care reduce FAD la FADH?

8.11. (5 p.) Considcra{i ciclut metabolic din opt re*e{ii (ciclul Krebs sau ciclul acidului citric), aqa cum este

ilustrat in imaginea de mai sus a mitocqndriei

Indieafi prin semnul <tA> afimraliile adevirate in tabelul respe$iv din foaia de r6spuns, iar prin semnul <<F>r

cele fake.

{ciclul

de conversie a citratului prin succinat la oxaloacetat).

l. Ciclul are loc in spatiul intermsmbranar al mitocondriilor

2. Ciclul remezinti partea centrald a fermeatedi acidului lactic ./

3. Ciclul se opreste in liosa NAD'

4, Ciclu. eare duce direct la formarea maiorit6lii de ATP in celulele he.terotrofe

5. Cicls. responsabil pentru formarea oxigenulni

8.12. (16 p.) Completafi tabelul in foaia de rlspuns, indicind prin semnul (x> numirul de ordine a

hormonilor, eonform clasificirii lor dupi structura ehimictr.

L Progesteron

2. Serotonina

3. Insulina

4. Estradiol

i

5. Melatonina

9.Inehibina

13. Glucaeon

6. Calcitriot

10. Eritomaetina

14. Aldosteron

7. Oxitocina

l l.Tiroxina

15. Calcitonina

8. Dopamina

12. Cortizol

16. Prolactina

8.13.(10 p.) Indicati organul sau fesuful organismului nman maturn unde procesele menfionate decurg cu o inteasitste saxim*

a) Colesterol + Vitamira Di.

b) sinteza ureei

c) sinteza sarurilor de amoniu

d) Sinteza factorilor de coagulare a sangelui .-r

e) Colesterol -+ Aldosterota

fl Sinteza corticotropinei (ACTH)

s)

Colesterol + Acid colic

h)

Creatini -+ creatinfosfat

i) Sinteza slucasonului

i) Tirozini + tiroxind

1. ficat

2. cortexul suprarenalelor

3, glanda tiroidd .1

4. rinichi i.

5. hipofiza

6. pancreas

7. muqchi

8. piele j

.'

'

8.14.( 2 p.) In imaginea A este prezentat rezulfatul secventierii unui fragment din regiunea codificatoare a un€i gerre, iar in imaginea B - rezultatul

secventierii variantei mutante a acesteia.

Identifica$ mutafia produsd: a) delelie; b) substitu{ie; c} duplic4ie; d) inversie. Indicaf rdspunsul corect prin semnul "X' in tabelul din foaia de rdspuns.

8.f5.

fi a arborelui genealogic (D)

(M - marcher al lungimii), identitrca$ persoanele heterozigote (indicati rispunsurilc corecte prin semnul ,rX"

{6

p) ir beza rreznltafelor an*lizei electroforeti*e a fmgmentelor FCR

{C)

in tabelul din foais de raspuns).

t\t

t-!

t-]

ll-l

tl-l

ll-t

ItJ

lt--{ nl

tn-l rr-l m-3 III*I ln-s ilt.6

60

_i0

.10

t0

)n

lu

C