SPECIFICUL ACTIVITII LA

DEFICIENII DE AUZ
La vrstele mici cea mai importanta forma de
activitate este jocul. Pentru copilul surd jocul are un rol
deosebit de important. n absenta stimulentilor auditivi,
ndeosebi a celui verbal, jocul este mai sarac n continut si
n formele sale de manifestare. Componentele vituale ale
cunoasterii, afectivitatii si motivatiei prezinta o mare
importanta pentru jocurile acestei categorii de copii. De
aceea 17217k1024r pe copilul surd l antreneaza culoarea
forma, marimea, functionalitatea jucariei.

De obicei jocurile surzilor sunt mai

stereotipizate , mai monotone si mai simple dect ale
auzitorilor de aceasi vrsta. Se observa tendinta insistarii
pe aceleasi actiuni , secvente de actiuni, a repetarii
mecanice: aceleasi cuvinte, aceleasi roluri folosite de
aceiasi copii; tendinta de arepeta si actualiza conditiile din
jocurile precedente desfasurate pe aceeasi tema.

Jocul copilului surd pare mai putin organizat

dect cel ala auzitorului. Episoadele jocului nu sunt
ntotdeauna legate suficient ntre ele; tocmai de aceea
actiunea factorilor ntmplatori poate modifica cu usurinta
att directiile, ct si mobilurile jocului.

Jocul surdului angajeaza de obicei n actiune

un numar mic de copii. Multa vreme se continua preferinta
pentru jocul de unul singur, ca la anteprescolar. Apoi
pentru jocul n doi, dar nu numai n perioada prescolara , ca
la normali, caz n care iese n evidenta dorinta de a imita
miscarile sau actiunile executate de partenerul de joc.

Desi schemele jocului sunt si ramn n esenta

simple ele se modeleaza si se mai complica n continuare.
n functie de factorii conjuncturali se introduc elemente de
extindere sau reductioniste.

Spre a-si urmari cu mai multa usurinta

miscarie si a-si relationa fiecare comportament cu cel al
partenerilor, surzii prefera amplasarea de tip geometric n
joc, geometrizarea activitatii jocului. Ca urmare la unele
jocuri cu mingea, n functie de numarul partenerilor, i
gasim pe copii surzi ocupnd pozitii care imita linia dreapta,
triunghiul, patratul sau dreptunghiul. De asemenea n mute
jocuri ei iau forma cercului sau a elipsei.

Jocurile didactice se structureaza cu

predilectie pe continutul obiectelor de nvatamnt,
respectnd specificitatea fiecaruia. Jocurile de echpa
stimuleaza spiritul activitatii colective. Rol important n
acest caz aduc suporterii fiecarei echipe precum si reactiile
ntregii asistentei.

Spectacolele de scena, mai ales dansurile si

jocurile popuare fac parte din rndul celor mai ndragite de
surzi. Artractia spre ele e stimulata de frumusetea
costumelor de ritmicitatea miscarilor si de admiratia
publicului.

Jocul didactic presupune actiune, strategii,

participanti, loc de desfasurare, mijloace de realizare. n
gradinitele pentru surzi si n scoli, jocul didactic beneficiaza
de o atentie deosebita. Pentru copii mici el este folosit cu
un bun randament ca mijloc de predare a unor cunostinte si
ma ales cu scopul consolidarii si verificarii a ceea ce s-a
predat.

Jocul didactic opereaza cu elemente instructiv-

educative si recreative, mbinnd utilul cu placutl cu
satisfactia si mobilizarea psihica cu eliminarea starii
tensionale.

n conditiile scolii speciale pentru surzi, n

functie de nivelul dezvoltarii psihice al elevilor, de
progresele obtinute n demutizare si de clasa din care fac
parte la limba romna se organizeaza jocuri didactice cu
tematica variata:

- crearea, ntr-un timp limitat , a unui numar ct mai

mare de propozitii simple;
 - crearea de propozitii dezvoltate n aceleasi conditii;

- nlocuirea unor cuvinte cu altele care au aceleasi

sens;

- folosirea de cuvinte cu semnificatie omonima, n

cadrul acelorasi propozitii sau fraze;

- selectarea unor verbe de o anumita conjugare si

prezentarea lor la un anumit mod, timp, numar si
persoana;

- sublinierea pe text a uor parti de vorbire;

- sublinierea unor structuri sintactice;

- corectarea unor cuvinte care sunt date n mod

intentionat cu forme necorespunzatoare n anumite
texte;

- completarea unor texte special ntocmite lacunar de

catre profesor;

La matematica, jocurile didactice se vor axa pe

competivitatea rezolvarii unor exercitii si probleme, pe
desenarea unor figuri geometrice, confectionarea unor
corpuri geometrice, etc.

O atentie deosebita trebuie acordata la

activitatile sau la orele de tehnica vorbirii, dezvoltarea
vorbirii, munca individuala de corectare a tulburarilor de
vorbire.

Din multe puncte de vedere merita a fi

subliniat rolul jocurilor didactice care se organizeaza la
orele de educatie fizica. Sub aspect instructiv, toate
activitatile sportive contribuie la dezvoltarea si consolidarea
structurilor biologice si psihice (ele sporesc rezistenta si
mobilitatea fizica si intelectuala, ingeniozitatea actionala,
atentia distributiva, memoria miscarilor), ar din punct de
vedere educativ, formarea unor importante trasaturi de
vointa si caracter, principialitate, hotarre , modestie.

Este pe deplin justificata elogierea facuta

sportului de catre Ludwig Guttman: sportul poate avea o
valoare terapeutica imensa, deoarece " reprezinta forma
cea mai naturala a exercitiului corectiv. Principalul avantaj
al sportului, n comparatie cu exercitiile corectoare
traditionale, consta n valoarea recreatica, el instaurnd o
motivatie suplimentara pentru handicapat, prin ntoarcerea
la activitatea ludica, care sporeste bucuria de a trai."