Fll'l

[* a

MAI{UALU
DE

.i

: Andrelu Barouu de Slagnn'a,

i! .A.rchiepircopu alu Arildlului, sl Mitropolitu alu Ro-
maniloru de reldgea greco-resaritdna ilin Ungari'a rl
i'
':. Arrldlu, E. c. a. .

Sabliu,
in tipografi'a arehidieces&na,
-l tzp,
\
 *
f) 8? 2?
s_)

Precuuflntare.
Mo umilescu inaintea Proniei oeresci, dela carq
vine tdl,a darea cea buna, si tol,u daru de sevdrsitu
cici m'au invrednir:itu, sl m'au intdritu pe mine in
starea mea de unu anu si mai bine morb6sa, de a
putea compune st edd amasuratu isv6reloru invetia-
r turiloru Bisericei ndstre, precurfu sl amasuratu lipse'
sanat6sei
' toru clerului nostru acdsta cartd ,lVlanualu de Stu-
se cuvinu
Iara tu graiesce cele ce
-
diulu pastoralurc de care clerulu nostru tineru are
invetiaturi. Titu CaPu
lI' v' 1' dupa convingerea mea, mare sl intetitdre trebuintiet
cdci manualulu celu pana acum intrebuintiatu alu
r.. acestui Sl,udiu nici pdtu nu erd de ajunsu spre lalirea
,,'' qotiuneloru necesarii pentru viati'a practica a clerului
F,8"12:l '. nostru, sl circi, cd sil relacu alte multe momente,
l,inerii nostrii, carii in scoli clericali se pregarescu
spre trdpt'a preotiasca, prea putinu suntu versati in
cunosr:intiele pregatitdre pentru elei'ii clericali, fara
AEADEM A R.S.R. r:pre clericulu nu se pdte.prepard. cu desev0rsire spre
FITIATA
EI{i}-:'JTE A. Dficiu preotiescu, sl cAci cu deosebiro vine si aceea
w'.-87 22 t 7{ fmprejurare in combinatiune, ca adeca clericii nostpii
:inirlli ani petrecu in scoli de religiune straina, unde
capeta nici o edrrcatiune, nici o progatire pentru
iulu pastoralu, ear cursulu clerlcalu do trei ani,
' I'r
 '5
- 4
nu aiunge folos6sca de scrierea S. Ioannu Chrisostomu despre
precumu accl'a este astadi la noi prescrisu'
trr in scdl'a cle- Preotie, sl de scrierea lui Simeonu, Archiepiscopu
irptini defectele, cu care vinu tinerii alu Tesalonicului, cflci in aceste surieri vd a{ki in.,
ricale, d6ca stuitiile clericali nu Yoru corespunde
vetiaturilo genuine pentru paslorirea poporului nostru
suntu menite'
acelui scoput pentru care credinciosu in spirtulu Bisericei primitive crestine,
deplini ori. ce laguna
Deci ingrijirea mea de a sl aceste scrieri, de sl suntu vechi, dar strntu cla=
instndiilociericali,m,auindemnatupemineacom- sice, sl cuprinsulu loru sta spre inaltimea
pretld clericiloru spre inve- sciintieloru
puno acestu opu, sl alu pastorali din timpii nostrii.
din trf,n-
;;;;, dar totoilai' sr p'eotiloru actuali' circi Acdsl,'a facu eu, cici Archimandritulu Melchi-
sulu multu se potu folosi' , , r ,r.- r sedecu, Locotenente de Episcopu alu l{usiloru in
Euscrierea'ac6st,aamucompus'oluf,ndu.de llloldov'a au edatu la a. 1863? Ia Bucuresci Teolo-
tipi-
.$unctu de mf,necare Sf,nt'a Scriptura' Candnele'
n6stre cii une- gia pastorala parle tradusa, parte' prelrrcrata dupa
r:olu si scrierile Parinr'iloru Biscricei mai multi autori, Anl,onie, Anrliteatrovu, Chirilu; Rei-
pastoralu realul
le fdntene clasice pentru stutliulu mea ac6st'a este chenbergu, etc. pentru Seminarile din Romdni'a cu
apoi singuru Tecuno"u, t'
scrierea
ca ea cu; voirea inaltu preasdntitului Mitropolitu alu Ungro-
*i.r, si sinoptica, insa sumu convinsu' vlachiei D. D. Niphonu.
si notiunile' are se
prinde in sine rdie cunoscintiele' Noi amn
preotimei ndstrel sl n'amu aflatu
esaminatu carlea acdst'a,
linu d, studiulu pastoralu in folosuiu in ea, ceea ce asteptamu, adeca
acest'a este originalu in n,amu aflalu po-
Bl apoi fiindca opulu neu valiuiri manuducatrire in serviriurile preotului de rero;
Scriptura' sl Ca-
. feliulu seu, sl basatu pre Sdnt'a gea ndstra ortbdocsa resarildna, ci amu aflatu po-
bisericescu' si se p6te
ndnele positive, sl pre tipiculu vatiuiri generali pentru unu preotu de ori ce reli-
penrru aceea lasu
prelucrri sl amplifica pttu usioru I gia cristiana. Mai departe n'amu aflatu povatiuri
, au, ca opulu meu acest'a sir 'lu prelucre'
sl sl 'lu
ma] tineru si mui manuducatdre pentru unu preolu resarildnu in pri-
amplilice altu barbatu, carelb Sste vinti'a referintieloru sale
'de mine,: dar totodata sl bine vergatu sl casnice, familiaro sl eo1
sanatosu ciale. Dupa convingerea ndstra nu pdto
bisericei ndstre. c0reE-
binecunoscutu cu institutiunile punde scopulul nici o scriere pastofulo fatio cu
Mi iou voie a. recomendd scriitorinlui, carelo
ee
noslru, rlfcn povatiuirile acele nu guntu ollu-
.inocupticuamplilicareastudiuluipastoralu,cds[re ,clorulu II
 6 7
nrislrer Pr# crede, ca zelulu si diligiiti'a
ale institutiuniloru Bisericei
suri naturali In fine noies"o a
Dogmele ortod^ocse'
cnmu suntu candnele, tipiculu sl Profesorelui, carele va prelege din acestu manualu,
Antonie' Amfit'eo' si in pracsa va aratd eleviloru din carti bisericesci
Nu cundscemu nici scrierile unui
ca acele aru fi re: si rituali cele ce se espunu in acestu manualu sinop-
trovu, Chirilu, st Reichenbergu?
resarit6na tle opuri ticu cri unu ce teoreticu, vri documentd, ca acestu
cunoscute in literatur'a bisericdsca
sl de modelu pen= manualu corespunde scopului principalu, pentru care
clasice, si vrednice de imitatirtne'
n6stra' de sl la eu l'amu fostu menilu.
tru eievii .seminariloru de relegea
acestiubarbaticdlanisceaut,oritatiinBiseric'andstra Sibiiu in lun'a lui Augustu, 18?2.
seprovdcaParinteleArchimanilritulllelchisedecu. Audrelu,
lnca mai sperediu, ca si lerarchia
lVlitropoliei Archieppu sl Mitropolitu.
de a posede bar-
ndstre va avea zelulu cuvinciosu,
seu penlru cQrrl-
bati literati si procopsili in sinulu
ponrruucartiloruscolaridupafeliuritelespecialitflti"

"ep,inacelesirsustienaatdtuclasicitat,easciintieloru
si moralulu clerului;
bisericesci, cdlu si religiosit'atea '

credinciosu peste totu-

precumu sl culturta poporului
Sl asiri in"a numai atfit?a amintescu aci'
ca de'
cici sla-
si opulu meu acest'a este numai iinopticu' tlu
morbdsa nu miau iertatu a com'
fea lnea presente
pun, ,nri prelargu, este de ajunsu dupa
convinge=

Tea mea pentru unu manualu

de studiulu pastoralu'
deslinatupentrusc6laclericalerdedreceesl'escrierea
cele ne-
prima sistemal,ica in feliulu seu, si cuprinde
de re-
resari notiuni sl indrumari, cumu unu preotu
';
i
d

iigiootu ndstra 'orientale si 'si duca chiemarea

i seat i
,1 ;
,,*

ci vadi'a si sanlieni'a religiunei si o sustina, si cti

i
I l
i
sir edifice pe poporulu seu credinciosu' ' 1

I
I

J
.i
..J
 Sumariu,
alu manualului de studiulu pactoralu.
fntrod,uoere
in Sturliulu pastoralu.
Cunoseintie genernll. P*&
s. 1. Ce sciintia este studiulu pastoralu ? . 1.
s. 2, De ce stuiliulu acest'a 'lu numimu noirrStuiliu
pastoralu" si nu ,rTeologia pastorale? . . 1.
3. Ce insemnatate are chiamarea unui pastoriu
sufletescu iu societatea crestindsca?
4. Oare numilile, cu care Be cafacteriseadia
preotii in S. Scriptura, nu tragu dupa sine
si nisce greutf,ti pentru chiamarea loru? 3.
$. 5. Continuare , 5.
$. ,6. Iibcesitatea Stuiliului pastoralu.. . . 6.
$; ?. Cum impartimu noi Stucliulu nostru pasto-
ralu ? &
Capu l.
' Derpre pastoriulu sufletescu in cele ce se tienu
de elu cd de unu eetatianu.

Sectiuuea I.
Deryre Cantorita, cas'a, ri des?trc camicii urvui preotu.
$. 8. Bisericb ndstra nici cAnilu n'atr primitu Ce-
libatulu pentnr preoti I si ee ,u pr.tin,lu d..1"
perr6n'a ceo femeeassa, pe earet voiesce pro-
otulu viitoriu sL o iee de.sotie?
'8'
(1)
 II III
cu soti'a see' Erg. $J 18. Alegerile sb'uu se faed eu nici
unu feliu tle P"S.
r' '9.
a- Oare preotulu p6te tral earasi
"'d;i; qc>

clespartitu odata cu invoire* cdrtiptiune?

J"r" preotu' ' ' 29.
''uo i 10. S. 19. Despre hirotoni'a "oualesului
obsceasca? ' s'a' si cum sb .ZO. Care oriline are a se patll intre preoti? ' 24.
S.
I 10. Cum sb tiena preotulu cas'a seau a $e
creasc& Pe fii, si fiicele sale?
I ' 11. S. Zt. Nu i se cuvine a-ei raale barb'a
''
preotulu gttj".q",easra parochi'
. imbrasi in haine necnvi6se ? 25.
S. 11. Cum se^aiba g. 22. Care insusiri caracteristice prescrie Apoato-
1Z: lulu Pavelu Pentru und Preotu ? 26.
clesPre-averea Parochiale?
S','23. Dela preota se cere' sh lia
: fA'ra intinaciune,
p6to :tien6 preotulu in
S. 12. C"'p""r6o" f"ttte"'ca 14. si treatliu la minte. ' 27-
casla sta? oa
' S. 24. Preotulu sh fia curatu, cucernicu sl onestu'
Sectiuuea II' S. 25. Preoiulu sb fia iirbitoriu de stiainu' '
30.
S. 26. Preotulu are sL fia invetiatoriu' r'
31.
preotw fati'.a.cu pwsetiunea
- obligami'ntele unui
Despie
1wi, in Statu, si in ule chtile' S..27. Cdndu se invetie?
33.
,: preotu, a nu
$. 28. Apostolutu Pavelu pretintle dela
Ce este tle observatu intleobsce si in deosebi fiLetivu, nici batatoriu, nici sfailitoriu, nici
" 13. d"rp"e obligamintele unui preotu fatia cu pu-
S.
94.
15. camatarnicu..::.!.$
satiunea lui fur Statu? . 36.
S. 29. Continuale. ra
Preotulu !h nu 'se pun& iu ocArmuiri publice
" 14. nioi
S.
in chictiesig nici in alte lucruri lumesci;
$. 30. BlAntlu sL fia Preotulu.
Elar'
38.

16. S- 31. Preotulu sb nu fia neofitu, si. sa aiba

p6te apari insa tto,"l" la forurile bisericesci? . turie buna ilda straini. 39..
$. 15. bA, "lt se lase in ocAri in
iontr'a Domnito'
? 17. $. 32. Ce se mai cere del'a preotu afara' cle cele.
riului, sl a altoru amPloiati ' ' . prlescrise de Apostolulu Pavelu? 41.
43-
Copu Il. S. 33. Inchierea acestui tlactatu.

sl ilespre cele ce se tienu tle elu c6

Despre preotu,
d" ,ioo iastoriu sufletescu, si ministrulu Mistcrieloru'
Sectiunea If.
si inileoLsce de Tipicu, atleca sA ministru alu ser- Devpre pl"eotu ,
cd ministru alw trIisteri'elorw.'
vitiu"iloru bisericesci in si afara tle Biserics, si ci s;,'S. 3.1. Preotulu eate Ministru alu Misterieloru' . 45.
invetiatorirr alu poporului st alu tinerimei' ,l' $. 35. Datorintiele preotului odministratoiu de mi-
sterli, care sd referu ld,' t6te seau nunai la
Seotiunea X. unelemisterii . , 46.

DeWe Pre'otu si' d,espre cel'e ce ea fienu ile elu' $. 36. Preotulu trebuie sI. intrebe pre 'primitoriulu
Iye-unui misteriu, cir scie elu, sl cun6sce inve'
s^ 16. Cine P6te fi Pleotu? '
19.
'' tiatu.rile cele mlnttrit6re ale misteriului, carelo
i: ii: Durpr'e tlegerea preotului prin respectivii' j
. 2I. voiescesbluprimeasca? : 4?.
. parocbieni? ' ' '. ' (r')
;'i
 rv iv
S. 3?. Oare impeileca intinaciunea morala a preotu- Pag.
S. 53. Ce este de observatu in stuiliulu nostru pa- Pog.
lui lucrarea mantuit6re i-vre-unui misteriu? 48.
storalu pentru misteriulu preotiei, st cu de-
S. 38. Ce are a obserrvd preotulu specialminte la osebire pcntru hirotoni'a de Ipo gl
ailministrarea misteriului Botetliului ? . 50.
a vre-unui clericu?
- Diaconu ?0.
S. 39. Ce este ile lipsa pentru unu preotu spre cun6r-
S. 54. Cumu al despre ce are Duchovniculu sb alee
cerea perfecta a misteriului Botetliului? 51.
atestatu celui ce are a se hirotonl de Diaconu? ?1.
$. 40. Carii nu se botddia veninilu dela alte con- 55. Ce are sb faca preotulu cu cei ce voiescu a
fesiiuni .la Bigeric'a n6stra ? si ilespre bote- S.
iliorea prunciloru aflati po strail'a publica. 54.
se casatori ? . 72.
S. 56. Cum s! se faca Logoiln'a? 73.
S. 41. Untle este loculu pentru bdmiuistleree Bol,e-
rtiului? i . 55. S. 5?. Unde sl in ce timpu are sh, se faca cununi'a? 74"
g. 42. Cine p6te arlministr{ misteriulu Boteiliului? 56. S.58. Ce are a observ4 parochulu l4 casatori'a
mestecatl,? st ce prescrie Legea patriei in
S. 43. Despre,,misteriulu ungerii cu SA,ntulu miru. 56.
privinti'a ac6st'a? . . 76.
S. 44. Despre Misteriulu Marturisirei 57.
S. 59. Ce are sl, observedie preotulu la sev6rsirea
S. 46. Preotulu trebue sL fia hirotesitu cle Duchovnicu MisteriuluiMaslului? . . 81.
prin Eppulu seu.
$. 46. Duchovniculu are a inveti'a si intlemn* c$tra S. 60. Oare numai morbosului crestinu se p6te atlmi-
marturisire si pocaiutia pe poporu, st a fl nistr's misteriulu Maslului ? sl 6rc egte oca-
c$tra naravurile crestiniloru cu bagaro de siunea buna, cb parochulu la sovarsirea Mag-
geamA..r.... 58.
lului sU, iudemne pe cresiinu a face vre-o fapta
S. 47. Continuare . .. . . 61.
filantropica ? . 82.
S, 48. Ce are sI faca Duehovniculu, c6nilu vre-unu
crestinu i vine la marturisire cu o poca-
intia calilur6sa, sl cu doi6sa sfaramare a Sectiuuea fll.
sufletului? si ce are sg faca cu acela, ca- Desgre pre,otu, cd miA,istrulu serai,tiehrw bieericesci in
rele seau nu arata nici o pocaintia, seau
'tpreaputina? si. afara ile Biseri,ca.
. r r 63.
S. 49. Duohovniculu ce are s), faca cu crestinulu, $. 61. Care suntu acele servltiuri, care preotulu ila-
pentnr care scie, cb aileseori ilevine in toriuestea Ie sevlrsi in slafara ile Biserica? 83.
pecatulu sburdarei trupesci ? . S. 62. Ce are a paili parochnlu la aceste deosebite
rugaciuni, care se sevArsiescu inlauntrulu Bi-
S. 50. Cum are sa se p6rte Duchorrniculu cu cre-
stinulu, carele s'au bolnavitu spre m6rte, ori sericei ? .
s'au os6nilitu la m6rte prin judecatorie? . 66. d- 6S. CEte feliuri tle liturgii are Biseric'a n6stra,
$.5t.0ontinuere. . . . . 6?. ., sl ce aro ! Bci'preotulu inprivintla acestoru
S. 52. La ce are a patli Ducbovniculu la gevgrsirea liturgii? . : . . 86:
S0nteiCnminecaturi? r . . . 69.
'84. Tipioulu Liturgiei inainte sfintitei. e 87.
Eq---
t:|

VIT
,YI
$; 65. Ce invetiatura re da n6ua Biseris'a
elespre va' PagJ Sectiunoa lV.
88.
sele sAntite la sevarsirea s6'ntei liturgii? Dapre ytreoht cd inaetiatoriw aht lto2torului d qlu
st vinulu, oe se a'luce LL
S. 66. Uumu sI fia pAnea 89. ti,neretului-
liturgie ?
S. 67. DeJuciri pentru 'preotu ilespre intAmplarile $. ?8. Preotulu eate invetiatoriu'naturalu alu popo- P"g.
nenoroc6se, care tlin caus'a, s6u fora caus'a rului sl alu tineretului. 110.
preotului liturgisitorir,r potu obveni pre timpulur $. ?9. Este datoriu preotulu a invetid pe poporenii
durarii Liturgiei ? . 90. sei mari st miei numai prin cuvantdri biseri-
93- cesci, sdu st altcumu ? .
S. 68. Continuare. .' 113.
ilatorintiei S. 80. P6te invetidpreotuludupaunulust acelasi me-
S. Og. Oare facutau ilintlestulu preotulu
chiemarii sale, il6ca uumai pentru cbrti rituali' todu pe toti poporenii sei mari si mici ? 115.
s'au ingrijitu si nu si pentru vasesdntite, pen- $. 81. CA,uilu se tiena preotulu Catechisatiunea? 116.
tru imbracaminte preotiesci sl diaconessi, pen' S. 82. Cumu are a se purt6 preotulq la prelegeri
tru recerintiele Mesei altariului, ale Proscome' din catechisatiune ? 117.
cliei st pentru ic6ne? 9t. $. 83. Ce directiune sb-si iee catechetulu in resol-
La aceste ser- virea problemei sale ?
S. ?0. Cumu sb fia preotulu insufletitu . 118.
vitiuri ? $. 84. Un'a disciplina buna este de mai maro va-
S. ?1. Lle {ace atentu preotulu la servitiurile Ser- l6re, dec6,tu un'a d.octrina. 1 19.
batoriloru Nagcerii si ale Botezului Domnu' $. 85. P6te se neglige invetiarea cantariloru biseri-
9?. eesci din partea catechetului ? .
lui st ale Buuel vestiri. lLl.
bisericescu'
S. ?2. Ce se intielele pentru servitiulu
pentru care se prescrie in tipicu, ca are a se
9n Sectinnea V.
cintA nAllilui'a ? .
de Ser- Dcspre unele eunoscitz.ti,e scise d,in anticuitati, qtre
$. ?3. La ce are a paili parochulu inainte
' ndscet"ea mai, cu-
batdrea hramului bisericei sale parochiale, si ileaTtrr$te a chiamat ii praotiesct.
la insasi serbat6r0a lui, sl ilupa serbat6rea
P"g'
hramulgi-?...:..f 99.
S. 86. Preotulu esto datoriu a se imbracd in haine
$. .?1. Functiunea parochului la ingropaciuui. 103.
cuvenite. 723.
$. Zc. O" ee nu se espune aici cu preferintia tles- $. 8?. Despre tAmaiare t25.
ple servitiulu dumnedieescu la s0ntele Pasci, $' 88. Fiacare preotu au serbatu.in timpii vechi
st la pogorArea Duchului sAntu? 106. diu'a
rpleotulu aniver.sale a hirotoniei sale de preotu s6u
$. ?6. Ce motiv-e potu intlemn6 pe c$trn
sevdrsirea acurata a servitiuriloru in sl afara ,' S. 89. Care suntu treptele celoru
ileBiserica?. . r ' ' . 10?. ce se hirotonesc[
in altarin, si ale celoru sfara ilo altlriu ?
. . . . l}g.
S.iT.Continudre. . . 108.
 lx
viil
Pag. Adausu de Lregi.
$. 90. Candu s'au introdlusu
in Biserica Liturgi'a desgtre egal,'a i,nd,relttati,re a relig&r,nilotw crestine, st ileqtre
131.
ineinte santita sl candu se sevarsiesee? a,Eernene& obiecte,
133. Prg-
unei lJiserici' '
$. 91. Despre santirea s. 108. IX. Arttclu rle lege, (a ilietei
transilvaro din
Archiereulu vrA'ntlu' sh sAu'
B. ;t. Co- *u imbraca 136. an. 1848.) clespre deplin'a egalitato de
tiasca Biseric'a nou diclita ? -
drepturi a religiunilor.u t'ecepte 168.
$. 93. ie iusemndilia
pAnzaturile sl camasi'a pre- .:
tle pre mas'a.clumneclie- s. 109. XX. Articlu de lege. (ilin Uugari'a ilin an.
stolului, st
""lelulte 138. 184?lB.) In caus'a religiunei, 159.
' 6sca ?
'S. de m6ste ale vre- s. 110. Articlu cle lege IX. tlin an' 1868. fn caus'a
94. Pentru ce un'a particica 13d. c.,loru ile confessiunea gI'eco-orientala. 160.

a se serbd' in totu anulu 111. Articlulu cle lege XXXVIII. din an. 1868.
$. 95. Pentru ce trebue 139. fn caug'a instructiunei publice clin ac6lele
diu'a hramului Bisericei ?
d'e partea cle mietiiulu populari. . i 162.
d-96. Pentru.ce in altariu
S. ? 139. S. 112. Articlulu cle lege XLIV. clin an. 1868.'Des-
noptiei in unghiu se asiadia proscomidi'a
cu anii cleseversitu celu ce se
pre egal'a indreptatire a nationalitatiloru. 195.
S. 9?. TrJbu" sh fie S. 113. Articlulu cle lege XLVIII. clin au. 1868.
hirotonesce ile diaconu, s6u d'e preotu ? '
14-q.

cu trei riuri' cu ce- Despre procesele divortiale la casatoriile

S. 98. Ce insemn6dia tablouiu micste. 203.
tatea, sl cu vulturulur pe care standu celu
nou santitu Archiereu tlicanilu marturisirea
sa? 141. S. 114. Articlulu de lege LIII. clin an. 1868. Des-
'S. pre reciprocitatea confessiuniloru religionaro
99. Pentru ce Evangeli'a deschisa- Be pune
pre
crestine legalminte recunoscute (veili S. 58.)
capulu rroului Archiereu, candu i se cetesce
203.

tle cltra Mitropolitu rugaciunea de hirotonia $. 115. Statuiulu organicu alu Mitropoliei Romani-
142. . loru il.o lelegea resarit6na. 204.
alchie16sca?
L43. S. 116. Articlulu de lege XT.. tlin an. 1868. Despre
S. 100. Despre amYollu in Biserica. 143. potelea rle aperare. 255.
S. 101. Desple lumini in Biselica. r45. $. 1f7. Articlulu de lege XT.I. ilin *o. tAUt. Our-
'S. 102. DesPre Ic6ne.
148. pre aperatur'a tierei. 282.
$. 103. Cantari bisericesci. 149. S. 118. Articlulu de lege XLU. diu an. 1868. Des-
$. 104. DesPre CloPote. pre rad.icarea garilei populare. 296.
150.
$. 105. Intrcbuintiarca vaseloru si a Rogarea episcopului Siagun'a catra Gouver-
151.
S. 106. Despre disciplin'a biseric6sca. natorele civilu sl militaru Br. ile'Wohlgemuth
S: 10?. Cu ce filcemu noi inchiaerea celoru aci
trac-
r54. pentru incuviintiarea infiintiarei unei tipo-
tate ?
gr0trfdle0e88ne. . . I 299.

_- -:.r"4
 x

Resolutiunea la rogarea de susu.

Estrasulu protocolului siedintiei sinodali, tie-
nute la Mitropoli'a romana cle religi'a greso-
resaritdna in Sibiiu in 16. Augusru 186b-
trntroducere
Nro .?. ; . 301. I.n sltrrdl:lrrlrr pa,stora,I.u|..
Cunosclntie generall.
lndreptaro.
19. la Sectiunea I. vine a se deplini:
g. 1. Ce sciintia ,tud;;toralu
Despre preotu, st despre cele ce se tienu de elu"
27. 9.23. vine 6 se cetl
" ?
n ,intinaciune.,. Studiulu pastoralu este sciintira
_ aceea, carea trac_
n. 723. in reudulu de josu in locu de nru. 1. gL teadia despre notiunire teoretice
se cet6sca nro. 9. sr practice necesarii
penl,ru unu preotu greco-orientalu
251; in rendulu 10. in locu rle metopolitanu in durrreu ,f,iu-
nmitropolitanu.(. marei sale in deobsce si in
deosebi.
$. 2. De ce stuiliulu-acegt,a ,lu numimu
noi ,,Studiu pa-
pastorale? --!
storalua, dar nu teologl,a
Noi studiulu acest,a 'lu numimu
ralu( dar nu teologi'a pastorale, pentruca ,,Studiu pasto_
subiectulu
scrierii nristre nu e Ddieu,
ci preotulu cii tata de
;",;;#,J:
il;; ffirffi;
J!-- r
nu rract'dia aurpru
,L,1t."r:r!'u
nXl^-r-
*...Uevina elu cri preotu,
irtt*,r,"ilr;
Ttt
de familie.
ce ,r;;;;;;,';n;;;
-
Asid dara noi studiulu acest,a
nu ,lu numimu
precum odinidra incepur.a
:::ltgli..pasroratecc, a ,t,i
l:'l:"Tt bisericesci de reregua r;;;,;r;'"dil;
'carii :"llt:.it
unii 'si schimbara parer.ile
loru in privinti,n
7
 c)
p

acesl,ei numiri? sl acunr simplu 'lu numescu

,,pastoralu(.1
asisderea scriir,orii de alte religii n'au potulu normii a pasce turm'a lui Christosu, adgcq pre credinciq_
sl prefige materialuru acestei sciintie pastorare din sulu poporu, care i s,au incredintiatu lui din. partea
acea simpla causa, caci in bisericile loru nu este unifor- Episcopului respectivu I cici elu se numesce in S.
nritate disciplinare despre chiemarea preoliasca, .ci Scriptura olngerulu Domnutui a tottiitoriului, 1)( _
sunl,u numai regule particulari, precum aduce cu
sine ,lngenulu Bisericei, ?1ra Luminta lumei, t) Sarea
impregiurarea a unui s6u a altui statul
insa la noi
-
pamentului, r) Pastoriulu turmei lui Christosu, ) im_
tdte liindu normate prin candne ecumenice, prin preuna lucratoriu alu lui Domnedieu sl maiestrulu
zi-
urmare sl chiamarea preotidsca in trita lumea
este
direi lui Ddieu, 6) (. Din caus'a insemnatatiei cetei
normala de o potriva fara deosebire de natiune mari a chiamarei preotiesci scrie s. Ioann chrisostomu
sl statu,
si asiri . este mai usiorn a compune in biseric,a in opulu seu despre preotie: Desi preotira se seyar-
ndstra unu manualu despre studiulu pastoralu, sresce pre pamentu, totusi ea trebue sa se numere
numai
auctorulu sd lia bine cunoscutu cu institutiunil,
po-'
in ceat'a si in rndulu lucruriloru ceresci, pentru
sitive .ale Bisericei ndstre. ca nu omulu nici ingerulu, nici archanghelulu, s6u
Scrierea S. Ioann Chrisostomu despre oareoare alta putbre zidita, ci singuru Mdngaitoriulu
preofie,
este unu opu classicu sl merita Duchulu Sdntu au asiediatu aceasta r0nduiala, st
a se pune in frun_
tea tul.uroru opuriloru despre sludiulu inca pre dmeni, cei ce vietiuescu cu trupu, iau ln-
pastoralu, sl
s'au numitu ,scrierea santurui loannu vetiatu, si urmedie servitiulu ingerescu _. eara
despre preotie(( dar nu kologi,a
chrisostomu I
S. Grigoriu dlce: ,preotulu slujdndu sti crr inge_
pastorale, de sl o_
pulu lui acum amintitu sta pre
,ulrnru scientieloru rii, aduce docSologie cu archanghelii, tnaltia. sacri_
l,eologice de astadi, si se bucura ficiu Ia altariulu sflntu, Iucreadia cu ohristosu siln-
de atentiunea bar_
batiloru celoru mai in'atiati, sl llrea, inoesce lutulu, ridica prin botediu chipulu celu
srau ,;;r;;; ;;;,
Iimbele europene cd unu modelu cadiutu, sl 'lu face de omu nou.prin a dou'a
clasicu. nas-
$. 3. Ue insemnatate..ale chiemarea unui cere spirituala.
paetoriu sufer
tescu in societatea crcstin6sca? 4
$. Oare numirile acestea, cu eare se caraeteriseadie
Cfuiemarea unui pastoriu sufletescu in socielatea
,) Mohohia C. Z. n ?. 2) Apocalipsu
l. _
cresl,in6sca al'e acea insemnatate, ca - C. 2, v, ) Motelu p.
l..) _v. lc. - g. Meteiu C. 2. v. ri. - ) I. pob. C. 6. v. l. -
lui i se cnvino a)
I. Cort. C. v. 29.
lrl
 4
Efrernu Siriarrulu, S. Arnbrosiu, S. Sinesiu,
preotii in s. scriptura, nu tragu clupa sine st nisce greutati
pentru chiemarea .loru ? tol'i au fostu barbati sciintifici sr curtivati i; "rr:
cere
Fara indoiala este, Ca ,nurnirile, cu care se ca- sl au scrisu opuri clasice, dintre ;;r. ;:
bisericesci,

racteriseadia preotii in S. Scriptura, tragu dupa sino nele au ajunsu sl pana in timpii nostrii, sl totusi
sl nisce greutati pentru chiamarea loru, din care s'au retienutu de preotie penlru causele prea'marei
'urmeadia responsabilitati. Inca sl S. Ioann Cfrrisostom;;;
prea firesce, ca toti acei'a, carii voiescu
yoitu sa -alegerea
a imbiatisiii chiemarea preotiasca, mainainte de trite primeascaincepul,ula sra prin
trebue sa se es-aminedie pre sine seriosu, ca simtu popornlu Antiochianu de preotu, ci srau
retrasu sl
ei in sine vocatiune spre oficiulu preotiescu ? cu- traid in singuratate, sl numai dupa mai indelungal,u
noscu ei.mai de aprdpe acestu oficiu? oare posedu timpu au imbratsiatu preoti'a ra indemnarire
Archie-
ei, s6u oare potu ri sa faca, cd sa poseada insu- reului seu, a amicului seu S. Vasiliu celu
maro sl
siritre ,acelea spirituali sl sciinfifice, care dupa naturta a poporului credinciosu ).
acestui oficiu se ceru dela preotir adeca religiosi- $. 5. Continuare.
tate, moralitate, cultura sciinfifica, darulu cuvOntu- Greulatile unui preotu se vedu mai departe
sl
lui sl alu catichisatiunei ? Sl dca dupa absolvirea .de acolor- ca. elu se asenrflneadia lucratoriur"i ;;
cursului pregatitoriu clericalu voru afld, ca ei simtu :laTentl ),
iucraroriului de vie ), boului *l,ri ;;
in sine vocatiune catra preotie, atunci trebue sa se traira (5) I de aceea S. Grigorie teologulo
rngaitanOu
presentedia Protopresbiterului sl in fine consistoriu- dersrye sarcin'a cea grea a preotului
In.qu, ,{ ;;;
lui respectivu spre esaminare, sl d6ca sl aci se vii s_cie preol,ulu, cum i se
cade lui a pu.tori ,t q'*,_
af&i, ca are vocaliune cdtra preotie, atunci numai, si
$renld
cu scopu bunu turm,a. incredintiata este
numai.atunci si se apropie spre dobandirea gradu- invatiatur'a tuturoru invetiatoriloro
ri,or,"*,.1;;
mai inaltac. De aceea st Apostotutu p;;;r;
lui preotiescu. Din contra, cei ce in chipulu a- ,uri"
-
cest'a nu voru ff in stare a documentd vocatiunea punea Eppi st preoti
pre la biserici, ii jurri pre Dom_
loru. cdtra treaptta preotiei, sa rsi caute all,u modu nddieu sl pre Domnulu
nostru Iisusu Christosu,
de viatia, sl sa se retiena de preotio precum Moise
) sl Grigoriu din Neocesari'a facaloriuru de minuni, ji:i,.'il
t; Erile eapu 3. v. ll. -
p,n"
1.
* ;; :- r il: c;;,' o:T:: r';;.,';] ri.":
ti
oarcle lii
judecd pe vii st pe morti (6). Apoi S.
Ioann Gura de auru cugetf,ndu cu inahimea mintiei
snle despre greotatlle chiamarei pastorale, au eschia-
matu: ,nu mi ge pare, ca Inulti preoli se voiu
mantul, ci cei mai multi voru pe'ri(. Apoi in Capulu
lI. a carliei solo despre greotallle preotimei, scrie :
,rsa so puna inainto barbatii cei ce covdrsiescu pe
toli in mesura mare. sl inl,recu cu multu mai tafe
pre ceialalti cu v0rtutea sufletului, decfltu Saulu pe
poporulu Evreiloru cu marimea corpului, pentruca
pe chtu este deosebire mare inlre fapturi lipsite de
ratiune sl intre oameni rationali, atdt'a sd fia de
mare sl deosebirea intre pastoriu sl turma, cii sa nu
dicu st mai multu, cdci cine prepatlesce si, fie, ca
leau rapitu lupii, seau ca leau pdnditu furii, s6u ca
sonri ivitu o epidernie, ori alta nenorocire, pastoriulu
p6te capatd iertare dela stapdnulu turmei, ci de saru
pretiiitle pedeapsa, totu nu se intinde mai incolo de
bani; din cbntra acel'a, carui'a i s,au datu in gnja
dmbnii, turrnii cea indiestrata cu ratiune dela Dum-
nedieu, 'cade pentru pierderea oilorir, cade sl subu
pedebps'a wemelnica sl sub sea vecinicaa.
g. 6. Nbcesitatea studiului pasloralu.
Necesitatea studiului pasloralu este invedo-
rata, cici sciutu este, ca preotulu in
sale pusetiuni lesne p6te alunecri, d6ca nu
-cd 'tata
ohiemiiea soa do familie, cri cdtatianu, ad
7
preotti sl cd beneficiatu din partea poporulul sen
.parochianu.
-
Noi dicemu aci unu adeveru rnare? de sl pant
'acum nebagal,u in seama, ca adeca sl poporulu cre-
dinciosu, sl cu deosebire fruntasii sl .cflrturarii din-
tre d0nsii au lipsa de cunoscinliele studiului pasto-
ralu, pentru ca cflndu se poftesce de o parte, .cd
preotulu in t6te si multiumeasca popor-ulu siesi in-
credintiatu in cele sufletesci, atunci prea firesce
' .urmeadia
de ceealalta parte, cii sl poporulu .si im-
plineasca datorintiele sale fatia cu preotulu seu, sl
sd-i dee bucurosu
-.,
ceea ce este a lui si i compete,
:.
cici vocea Apostolului dlcea cf,tra cei ce nu voiau
sa 'lu sprijindsca in cele ale traiului : Au ddra n'a-
vemu putere a mancd sl a bea ? au ddra n'avemu
puter.g pe yre-o sora muiere si purtamu, cd sl
alti Aposloli st fratii Domnului st Chifa ? s6u ddra
eu numai sl Varnav'a n'avemu putere a face ac6sl,ra ?
,Cine servesce in dste vreodata cu leatra sra? s6u
-cine sadesce yie, si din rddra ei nu manilnca ? au
d6ra graiescu dupa omu acestea ? au rru sl lege
,graiesce acestea, cdci in legea lui Moise este scrisu
,td rru legi gur'a boului, ce traera I au ddra de boi
Ito grij'a lui Dumnedieu ?
, egte d6ca .noi amu sa-
fiiiehaiu voua
cele spirituale, au mare lucru este, de
iYPryu seoerd noi cele trupesci dela voi? st d6ca se
altii rle puterea vdstra, penlru co nu
 8
9
mai bine noi 7 lnsa n'amu facutu dupa puterea
ac6- ecumenicu alu VI. legiuindu
si vina cdl,ra preotie, sd sel casator6sca
st'a, ci tdte le rabdamu, cii sd nu demu ea ,rde voiesce cinevra
vr_o Zfl_
ticnire Evangeliei lui Christosu. Cor. prin nunta
I. g. _ c. legale, si ac6st'a si o faca
nai nainte dr'ilr;;;;,
S, Cum impartlmu noi stuiliulu nostru pastoralu.?
l- s'a de lpodiaconu si Diaconu
Noi impartimu studiulu nostru pastoralu in cele sl presbiteru.cc
Se opresce insa prin Can. 1g apostolescu
ee se tienu de preotu cri de cetatianu, sl in a luti
cele siesi de sotie pe vre_o vaduva,
ce se tienu strdnsu de elu c6 de unu preotu cdci atunci nu se
cele ce se tienu de elu cd de unu cetatianu
I in pdte iriitid Ja preotie, ci este
datoriu a se casatorf
vomu cu o vergura de legea ndstra C.
espune: despre casatorira, cas'a si despre 1g. apost. sl 14.
oasnicii IV. si C. 18. din Neocesari,a asisiderea
lui, preoum sl despre obligamintea lui faria cu repasi clericulu dela logodn,u
I nu prite
sta- ,u cea dintaiu, st a se
tulu; in cele referitrire strdnsu la chiamarca Io9:li cu alta, fiu ar"eu si sor?a
Iui preotiasca vomu espune? despre implinirea buna bu a ddua Io_
ofi* g,ldnjc,ar caci logodna cea dinraiu se considera ln
ciului seu saoerdotalu in si afara de Biserica. ptseric'a ndstra
dupa invetiatura din pidalionu
pugin;
'496 cri st nunt'a; cdndu remane preolulu ve-
Capu l. duvu st so casaroresce -
preoti'a, sl i remane.
a ddu,a d.E ;;;;;"';,r;;;
Detpre ptastoriult, sufletescu in cele numai cinstea siederei intre
ce sa tienu ite etu ca pre-
portulu preoriescu rdre
. d,e unw
"rtottonu.
.

::: :t^
gi'a Can. 26. VI
; acdslea dupa analo.
Secfiunea I.
i:r$, fi # T;""ffi 'f ',:.',Tl;;;H::'
;:
Despre casatori,a, casra sl despr.e uasni- piedere dupa cete
cii unui prroiu.
legiuire ;o;;
eara de celelalte lucrari
; ;;;"T;"r;
'stulu este unui,a
si. se departedie, cf,ci de_
$. 8. Biseri6'a n6sti.a.nisi csndu n,au primitu celibatulu cii acestuiru iu,tu.au, eara a bine_
pentru preoti ; ,sl 6e sb pretinile dela persdn,"
pre carea. voiesse sb o iee preotulu ile """
fu_.u"r"",
-nele
^,cuvent{
pe altulu, carele este datoriu a
ootia ? vinde cd.ra-
sale, este lucru necuviil,iosr,
Biserio'a ndstra pentru preoti nici
cdndu n,au este imparrasire de
;;, ;;;ffi;:
primitu celibatulu, sl asid sl astadi
stA in vigdre Ca1 llTi sdnrienir, urm celu ce a_
nonulu b. apostolescu si Canonulu 6. alu
[inodului ,d:,t^l-:. o,-1t1
l*.,*. pentru pollcntrea
":v. paulr-u poticnirea cea din nesciintiii,
nesciinrid,
o vd d:i: airui'a ? deci nici inaintea jropoiulu?;
;Y*
 t0 11
aceaslta s'au iertatu
loru nu pentru al]u scopu, ci
nici in deosebi si nu binecuvf,nte, nici trupulu lui
pentru pusilanimitatea loru, si pentru
Christosu si nu 'lu imparta altor'a, nici altu cev'a si ,nor.ourii"-io*
esterne sl nu din tlestulu firme a.
nu liturgisdsca s. c. a. Din asemanur.,
,acestor'a urmeadia,
ca preotulu prite tlimite
$. 9. Oare preotulu p6te tral earasi cu soti'a s'a dela caro
n'au despartltu odata cu invoirea obsseasca? s'a din causra evlaviei st a vietii ;il"rr;
contempla.tive, d6ca
Legea cea vechia ierta evreiloru a se desparti in asid cev'a se invoiescu ei, sl dau
dela sine st
'de muierile loru sl fdra de nici ,o causa fundata, dar in scrisu, ca adeca voiescu si pelreaca
pentiu trila
in legea noua au disu Christosu: ,ca totu celu ce viati'a loru in infrtlnare, si trite
acestea j; ;;
'si vd lasd muierea s'a fflra de cuventu de adulte= cu scirea sl binecuventarea Archiereului
'despre respecrivu!
riu, o face pre ea si comita adulteriu, sl celu ce astfeliu de invoire obsceasca dtce
canoruru
o vd luC pre cea lasata, comite cu ea adulteriu:g susmenlionatu 80. VL ca preotulu
,or,ru rbril;
iara Apostolulu Pavelu . invatia cdtra Corinteni I. carea odala s'au despartitu "u
cu invoireu
'numai pdte obr."rr.r,
Capu 7. v. 5. ,,si nu opriti dalori'a .unulu altui'a lraf laolalta, ci si nu s arale cu
ca-
fara numai din buna intielegere pf,na la unu timpu, racteru slabu sl schirnbaciosu,
care l,aru aduce pre
ci si ve indeletnicit,i in postu st in rugaciune, sl 'elu. ln ochii poporenilortr- sei in discreditu.
earasi si ve adunati inlr'unu locu, cri sd nu veispi- S:,10, Cum sb tiena preotulu cas,a s,a, at cum
pe fiii sl fiicele sale? sI creascg
tdsca pre voi satan'a, ,pentru neinfranarea vdslra(.-.
'Preotulu
lnsa Canonulu B0 VI. dice: ca ,rpreol.ulu cu si tiena casra sra amasuratu pusatiunei
'sale ;preotiesci,
soti'a s?ar dela care odata s'au despartitu cu obscd- sl arleca: si
sustiena buna intiele_
sca invoire, nu mai pdte trair.nici a o lud indereptu; gere cu soti'a s'a sciindu, ca
Canonulu b. apostol.
aci se .legiuesce: carii preoti cugeta, ca Canonulu 'nu-i iarta despartire dela ea; apoi dupa
invetr.atur,a
.5. ,apost. n?au lipsa alu observii, carele nu iarta "Sentului Pavelu data
cf,tra Timoteiu I. C. B. v. 4.
.preotlloru ase ,lasd de muierile lo,ru sub prel,extu 'cicas'a s'a si o chivernisdsca bine,
copii avndu
-de religiositate, sl ,pentru aceea ,cu consensulu ,fe! ascultatori cu trita curati,a;
de unde urm6dia, ,; ;

.meiloru lorn ,se despartu, unii cri acestiia sub nici ipreolulu nu p6te iertd, cd in casia lui si
'nisce 'adunari
se faca
unu cuvdntu si .nu riai prita .trai laolalta, cd sa .deo de petreceri lurnesci, jocuri ,s6u ,alts
dooumentu perlectu despre . promisiunea loru, sl luffuri cu sgomotu, ci trebue ,uri l,ri
sil lia ,bino

l
 12

chivernisita sl copiii lui si fia ascuharori sr de 13

e-
semplu sr altoru copii in moravurile sl purrarea Ioru Preotuiu sl aiba grija de cas,a
parochlale cd
morale sl cdndu se facu mari, datoriu este a de cas'a s'a propria, ,a o tiena
padr, in rdndu bunu, st
cd copiii lui sd nu se casator6sca cu fetie de arta in curatienia, sl nu numai casra
ci si trite celelalte e_
religiune, cf,ci vedinduse, ca multi dinlre preoti, tlificii, care se afla ldnga cas,a
parochiale, sd Ie
n'au cautatu, cA copiii loru sd se casator6sca tiena in stare buna, sl incdtu
cu nu corespundu con_
fetie de religiunea ndstra, parintii dera sinoduru fortului unei ca
din
Laodicea in Canonulu 1g au opritu ac6st'a
sl de_ iri sr reparatii,:,:::'.:ll'i: ffi#'rlTli,: ;il:
manda preolfloru, ci copiii loru sd nu lru deplinirea sl' repararea loru.
se casato- ,
Sd ajba S.,jr, ;n
reasca cu persdne de straina religiune. _ nu cumvra si se nenoroc6sca aceasta
Mai de_ realitate ? co_
parte Preotulu nu ptite l,ienea carcima rnunei bisericesci prin
in cas,a s,fl, focu; de aceea este consultu,
de aru fr aceea sl a lui propria, dara nu casra cii preotulu si staruiasca, cd comun,a
pa; bisericds.u J
rochiala, cdci apriatu opresce ac6st'a cas'a parochiale la vre_o asotialiune
Canonulu g. ;; ;r;:
VI. prescriindu: ,,nici unui clericu sd nu fia iertalu :ttgTu
gural,ie,
ceea ce nu costisesce multu
sl aduce *utiu
a avea prevalie de carcima, -*Aci ddca clericului nu-i bunatate la casu du nrnoro;;."'-
este iertatu a intrif in carcima, cu st gradin,a, preium sl parnllnturile
cfltu mai vdrtosu . ..Curtea paro_
nu-i este lui iertatu a slugarf altor'a in carcima chiali sl ori ce avere aru
'ear de aru face I posede parochi)a, inca
cev,a de acestu feliu, ori sd ince_ tn.t: tiena preotulu ln stare '.u.u,u
st dupa modulu
tedie, ori sd se segregedie(6. rnai inaltu de economie
In fine i se aduue de cdmpu, de pr*rlr;;;;;
preotului aminte sl cuvintele Apostolului cfltra Timo- st de gradinaritu, si le cultioeOie,
cd sa aiba de
teiu I. C; 5. v. g.
scriindu: ,,cine nu pdrta grija acolo cdtu se prite mal
rnultu folosu. Consultu
de ai sei, st mai vertosu de cei inca este a asigurri st pamdnturilu
de ai ,rrui Jrtl, pr.orhl.fi ;
de credintia s'au lepadatu, si mai reu
este decdtu dina st de alte nenorociri;
in fine preotulu
;;;:
celu necredinoiosu.(c grija neadormita sl pentru si aiba
ceealalta avere sub ori
ce nume aru fi qbeea
$ 11. Cum's}, u*?.n"uollr: g.rj" cle cas,a parochiale sl
sl in inrielesulu Statulului
organicu sd se pastrerlie
ff,i;?*r'rile
parochiale, sr iri".iuei" ar;;. ;;;;;.;: se mareasca din a1u
st sa se administre, cl sA
in anu spre mdngaiere; prp;:
reniloru, st spre indemnarea
loru do, ,il;l; r'u""tn
,"
 l4
loru t6
bisericeasca in. rearitati sr in
fundatii firantro-
pice' De aceea Preoturu' cunoscilndu ferCsca de ori ce reprehensiune; eara dica vd facs
slarea materiare
a poporeniloru sei, sl bolnavinduse la mdrle alloum, sd se depuna.
vrg_
unu econoniu ori negutiatoriu cu
stare buna, si ,i Sectinnea fL
aduca aminte, ci si lase sl pre
seam,a bisericei, Despre obligamintele un.ui preotu fatia
sl altei fundatii filantropice din averea
_

nic'a pomenire.
sa spre veci- eu pusetiunea Iui in statu sl cu cele
Apoi mai vine de amintitu, ci
parochulu si pentru qurtea bisericeasca civile.
sl pentro'."_ S. 13. Ce este ile obseryatu in deobsce sl in deosebi
meteriu sd aiba gnjar si sd fia pre obligamintele urrui prediu fati* des-
ingredite bine, ca cu pusetiunea lui .in
vil,ele sd nu pote intra, sl a necinsti Statu ?
rocurile aceste
sdntite, cdci negligerea aceast,a Despre obligamintele unui preotu
aduce parochului - fatia cu puse_
paguba in vadi'a s,a. tiunea lui in statu, este de observatu in deobsce,
ca
Ce pers6na femeeasca p6te elu trebue sa observedie strdnsu
tienea preorulu in iegile ,tutrtui,
"r3;
,1j; aceea a indemnri sl pre poporenii i.in
Se intielege de sine, sei ddndulu ,ru*_
ca precum
unu omu onestu ple bune cu insasi purtarea s'a;
cu deosebire preo_
cauta, si aiba persdne femeesci tuiu este datoriu a observd
onesle sl straine de
ori sl ce prepusu in casra sra, asid sl orilnduele locali, fia
6e cere, cd numai persdne oneste
d dJ ;;;";; Tltl*r*-
fia-cdmpesrre, st a nu Ie valamii,
caci prin
f,emeesci si fara aceea pote deveni in multe necasuri,
de prepusu pentru moralitatea si folosulu este
s,a, sd tiena in cas,a prea micu, care transgresiunea
unoru aseminea ordn_
sta I de aceea sl duelei.locali i pOrl ,e' ,i ,dura
oruru si nu aiba ",1;lJ,l'",j;,i;# preotului nu-i sii bine a
I apoi este sciutu, ca
su arut,i neascultatoriu cdira
afara de murna, sora sl mutusiu, "*1,;;'i"oll" astfuliu de ordndueli locali
sl tdte ,.nfrfr, ,l_
lie, cu care prite scapri de ilil s6u st campe_
miu prepusulu(s; eara transgresiunea cru mui mica
i se imputa
Canonulu 5. V[ Iegiuiesce: l*.rr,cdci
cu multu
,,ca nimenea din poi, mai multu, decafu altui eetatianu
Go ge numera in calaln.-,r- ':^^^ -
penrru ca elu se considera
sl st_
;, ;,,,:#l%':,:H'link,rTn j; llili,
ctrltivatu, dela carele
de omu cultu sl
"*,-:r
liena muiere s'au servitdre in
'as,a;;;;";i ; ;; ;il:l
pe dreptu se pretinde obser-
tlt::o* tegitoru, ,a,i o,ui.''ni'
; ;;
ulr10 comunu; apoi
prin nepasarea s,a de fegl
 16
7z
politice, causeadia Ia poporu sl despretiuirea ace-
U: *Ut la epifibpiatneaparata
storu legi st a Amploiatiloru de statu sl a celoru preite minor.eni, Eppnlu
d6u presbiterulu, a
locali, ceea ce nu p6te remanea pentru preotu fara grry'a de lucruri biserlce,sci,
Ou rirfaiii, sdu de-purtd
urmari papubiti6sa. T' vualuu pnlr," st de persdne:
dri acileh, care au cu deosebtre
S. 14. Preotulu sL nu se puna in ocdrmuiri publice, nicl trebuinlia
u bisericei i: nici' pdte, lrrd'morii ;;,;;
in chidiesia.
chidiesia, nici in alte lrrmr,.i
lucruri i,,;-^--:. -: p6te
iumesci:;.si --- , cau-
-r!- aper4 loriuf -*r,,"
sf alte reariiati
sele numai la forurile bisericesci ? in arenda.: ect prjcatu mf
;;; ;;il;
- Preotului nu i se iarla a se pune in ocCrmuiri pt'e'ofulu, sa, lmplinsca
obligaifrnite sate de sta{U
nrai
publice, penhuca acdstra nici din partea cetatieniloru,
11fcie1tiosu, pre atdrjd se cere dela,elu dupa canoJ
nici din partea oficiului lui bisericeseu nu i se cu_ ir'rilu 8'1' apostoresbu,
a' nu se rasd in ru.cruri
civire,
vine, caci apriatu legiuiesce Canonulu gi, apostol., ci' sd remana slrlrn-su
prerdnga chiamarea dregatoriei
care prescrie, ca nu se cuvine Episcopului sdu da'lc, chrefi impreunatf cu rnulte greutati,
s1 se ocupe'iindir elu:
presbiterului si se dee pre sine in ocarmuiri ptr_ cu shdli st meditetirrni, crrnr
sn le irn":
blice, ci sl se indeletniceasco in lucrurile bisericesci. ce chigu prurri.rr*'dio ofio,utu
oete
Deci ori si se'supuna a nu face ac6sl,ra, ori
Ilj::l
pitstorelur,sl care pretindu o vietiriire sou
perfectioiiare, s"riOr" ,fio
sil se depuna, ,cdci nimenea nu pr5te servf la doi cd di pdta SAfisface daiofintielotir sale;
pasforali.
Domni dupa dumnedieeascra"pofunca .cc prin ur_
-
mare Preotulu nir prite tienea ocdrmuirea ostesiasca vornu recapitrrld rideste
l-e pr,Tr,ir'1 Canonei atuhci,vdmu
sl ieratica, sl dtica remane obstinaxu, se depune
::,1j' "y *t.ri*fi,:l, XTT':H:
dupa can. 83. apostor. care drce: cf,ci are cesariu-
lui se cuvinu cesariurui, sr cere are I'i Domnedieu 3$u'"H":':l'1j .111; ";";'
p'iTl ;#:; ;;;'il
------'-: frf ::;'i-:11'11:'r"'i;;;Jil'##o'l,,"T,Tli,l
se cuvinu lui Domnedieu.
In deobsce
$fif*"::tu",lo-1ltu, .'1
is eices ci
;ill,::,,::, - l rt rr,rrrrnil
rgi"',;;.,:ffir
re'j" o
#il
r; :ffi:J, i' T;:
i",r",.",i r",;,":r:T:nlTi'l',ln ;:,TTT: l*:,T,1., :ril Iilffi ;Til;rr:ll
jil1l
"*to

Il ,gUtt"'a m:i .qu qeama

din castigu spurcatu C. m,i$q^
j',i.*13i4'd;' ;pffi';j, ffil
0rap. rf1lr numai d6ca de legi s'aru chiam{
-,
cdci prescrie canonuru B IV. d6ca vri fi .ohiamdtu sf
IB;
'9
Dtce S. Grigoriu teologulu in cuventarea ,i, pedepse se p6te lesne intdrnpld,
cri preoGulu osln_
pentru bun'a renduiala in vorbiri, ca limb'a este ditu la inc'isdre mai inderungata si piarda.
oficirrru
parten cea mai grabnica intre madulerii trupului o- sl beneficiulu seu pastoralu. * pr.eotulo niriro
,nui
mului, iara intieleptulu Solomonu ) dice: nu li bine nu prite face, spre a sr:apif
de clevelire, sl or:dri
grabnicu in cuvinte, nu te intinde impreuna cu bo- calra stapdnitoriu sl Arnploiatii
Lui, fara sd urrraiu in-
gal,ulu saracu fiindu, iar Apostolulu Pavelu i di lui veliaturei, carea Apostoluru o
di lui rimoteiu in ,rrr",
Titu ) urmatdrea invetiatura : ,rintru'trite sir te dai I. a 2. v. 1-B :
,Rogute mai nainte du ffi;; ,ii;li
pre sine esemplu de fapte bune, intru inveliatura, rugaciuni, cereri, fagaduintie,
multiumiri pentru toti
intregime, cinste sl neslricaciunecc. Sl intr'adeveru timenii, penl,ru Imperatu sl pentru
toti, carii suntu
nimicu nu sl.rica omului renumele bunu, cri cleveti- in dregator.ii, ci sd petrecemu
vialia lina sl cu odichna,
rea sl edrtirea asupra mai mariloru sei, de aceea sl cdci acdst'a esre rucru bunu
sr bine prirniru inaintel
Apost. Pavelu scrie cdtra Romani 3) ,Totu sufletulu lui Dumnedieu sl Dlantuitoriulu
nostru(. _
si se supuna Stapdniiloru celoru mai inalte, ca ru
este stapdnie, fara numai dela Dumnedieu, sl stapfl- Capu ll.
niile, care suntu, dela Durrnedieu sunlu rilnduite I si despre cele ce se tienu de elu
pentru aceea celu ce se oppune stapdnirei, lui Dum-
!:yrt. f,reotu
Ttaetoriu sufleteecu,
c6 ite unu.
rt mintstruly, minte;ehru, si in d,eobsce
alu Ti,ttcutui, adeca *;n;iii
nedieu se ,oppune(6 sls.- De aceea si Canonulu 84. "a
in & afara ih.Biserica, ii;,*rit"aW, b_isericeaci
apostolescu prescrie: ,rca celu ce vd oc6ri pre Sta-
,r l";;;i;it* ot, poporului.
: : "d
olu tinertmei.
sC

pdnitoriulu, si se pedepseasca, si ddca vri fl clericu,

Sectiunea f.
sd se depuna, ear de vri fi mireanu, si se segre-
:

S. 16. Cine p6te

fl preotu?
gedie((. Asisiderea si legile civile pentru crimta de . Preotu pdte fi;
l, liiulu unui preotu s6u mi_
vfltamare a Imperatului suntu strasinice, ele pedep- tt"Ti OrOa Canonulu BB. V{ unde'
se legiuiesce:
sescu cu mdrte I ear vfltamarile sl oc0rils faculo aca de acumu si nu fia cu pul,intia
rceloru ce vo_
asupra Amploiatiloru de statu asisiderea tragu dupr iescu a inainld
pe drecarii in cleru, sd caute
mulu celui co are a la nea_:
eine pedepse de inchis6re, sl dupa marimea acestei se hirotoni, ci esaminilndui,
de voru fi vrednici
{. ') Titu' Capn 2. v, ?. !) Pov; Rom. Onpn l& dupa hotardrile, co
) Pilit. Capu 23. v.
Ctn6ner o re numerd 6e afla in
v, -f 12. ih cleru, pe iacesti'a si-i
-
.', ,2*'
20 2t
.nau fostu din destulu cercatu,
oii au fOstu din sl,ramosi preoti, ori nu66 afara ddca se v{ face
sdhiiaSca,
vrednicu cu harulu lui Dumnedieu Can. g0.
ecL -, 2, p6le fi preotu unulu cd acel'a, carele aposl.
Aci vine de observalu, cd preotiil _carii din
dau iiegatitu prin scoli, sl docurnentddia religiositatea
bri-ce nenorocire in urmra'morbului av.utur,srau
Sl: moralitatea s'a, precumrl sl posederea de cualitati fa_
cutu neharnici a duce mai departe funcl,iunea
recerute de cfltra statutulu organicu alu Metropoliei loru
preotiasca, suntu vrednici de ajutoriulg
ilb'slre romarie de religr\nea ortodocsa res?rit6na din archicrescu,
'si alu confratiloru roru preoti, sr
Ungari?a Sl Transilvani'a; 3. pol,e fi inainlatu Ia preotie 'unde
aru erestiniroru,
' -'
au functionatu cri preoti. C. bg Apost.
st$ celu vathmatu la oehi si picidre C.?7.apost; 4.
S. 17. Despre alegerile preotului prin respectivii poporeiri.
Faniehulur'ddci cu bAntuirea 6meniloru I'au facutu, In privinti'a alegerilor.u Oe liarori, freriituri,
' -... i.
fdmenu, ofi in persecul,iune s'au lipsitu de cele virilir. Protopresbir,eri, Episcopi si rlletroporiti
rn Metropoti'a
ori de s'au nascdl,u asid. Cdn. pl. apost. ndslra romana sl Eparchiile ei romane,
Statutulu or*
Nu potu f"i preoti: 1. cei surdi, sl orbi, nu c[ garricu prescrie trjta formalilatea,
care.gre.a se ob_
sl cumu aru fi spurcali. C[ pentru cd sd nti se servd cd o lege si cinosura Ia fie
impiedeoe cele bisedcesci Can. ?8. aposi.; !. cei
care din acesto
graduri sacerdotali, de aceea noi ne
reql,ringgmu
morbo3i de epifepsie G: 79;. ap; 3. cei ce s'au. -numai la amintirea unoru milsuri canonice, care
fuutilatu pre sine Can. 23 apost. sl dbca cf preotu le-
rnurescu cere din statururu organicu
aru lVletrpporiei
s'lo mutilqtg, ge depune Can. 23 apos!. ;- 4., ndstre romane din Ungari'a sl Ardealu, 'qig"u
inca nici acel'a nu pdte fl. se, inaintri la preotie,
,f ,
dupa Canonulu b. din Laodicea numai
alegatorii cei
carele s'au casatoritu cu vr-o veduva, sl despre carele destinati prin lege, darinu ori
sl ,i", fi,"';?;;;;";
s'au constatatu, ci au coruisu. adulteriu, sdu, alta fapta st. ategerite sevdrsite Ou rp,ii
oriminals Cair: I, hpost., 5. nioi neofitultr nu p6te fi :lt*m!. prio'ij;;;"t,
Eparehii au a se censurd p.in dinojufo
preotq carele .de curdndu dela alta lege au irn'bra-, i:1n_t"ttri
rlppescu din Metropolie; Ear alegerile celoralalte
tisiatu religila. ndsl,ra, C. 10., apoSt...:- nici ostasiulu {erie bisericesci, se censrra prin Consistoriulu
rQspgc_
nu p6te fl preotu, 0., 83. apost. - nici celu ce au ,cu dreptulu de reiepiare, ddca alggorea nu
livu
fpstu in vre-un'a dregatorie de Statu, si dupa cuviin;
:i t'
fllll",cu observurpu reloru prercrise, i1
tld nii's'au pregatitu spre preotie; precumu sl. nicir ,.: ) Veai ri capulu 4. ilin Scrieree g, Ioaun Chrlrrirt.
itorpro prcottc.
acrihi, oaiele din' $at[c prihanita s]au reintorsu, cf,ci lu-
cru nedreptu este, si fia acel'a altor'a invetialoriu, carele
2t!
nu ro
9, 18. Alegerild rh, frrca cu nici unu feliu de co-
ruptiuni.
Precumu castigarea ori carui oficiu nu se p6te
face bu coruptiuni, asiii nici casligarea ori cai.ei
trepte preotiesci se opresce a se face cu ori ce fcliu
de oorupl,iune, ceci prescrie Canonulu 2g. Aposto -
lescu, ca ,rd6ca vre-unu Episcopu prin bani au a-
junsu la acdst'a dignitate, s6u si presbiteru sl
iliaconu, sil se depuna sl elu, sl celu ce lau hiro-
tonitu, inca sl dela comunicatura si se eschida, cii
Simeonu vrajitoriulu de Petru6c, eara Can. ZZ. yI.
Iegiuiesce: ,,cei ce pe bani se hirotonescu, or.i Epi-
scopi, ori ce feliu de Clerici, sl nu dupa esaminare,
s6u dupa alegere a vietii, demandamu, a se depun'e,
inca st celu ce l'au hirotonitu. (
Ajunge acesta masura canonica spre documen-
tare, cdr precumu santirea unui preotu esl,e opritu a
pe face cu coruptiuni de bani, asiii st alegerile de
fetie bisericesci, ce poporulu credintiosu le sever-
siesce, se oprescu a se face cu coruptiuni de ru_
denie, de bani si de beuturi spiritudse.
- Ia alegeri
Ategatorii .trebue si fia conscientiosi
cu al,at'a''mai mull.u, pentru ca alesulu are a li bene-
ficiatu, sl se alege pe trita viatira. De aceea nu se
p6te 'lu{ in nume de reu consistorieroru respecrivi,
d6ca priveghiridia strdnsu, cti alegerile se
fu6
fara nici unu abusu, sl din contra cea gresita o
"git
nimicescu, sl ordindza alrn alegere, pentru ca po
cdndu comuneloru le c,ompete dreptulu de ol"gere,
atunci se nasce pentru Consistoriu obligamentu de
censurare? sl de prejudecare, 6re alegerea
facutu_
s'au dupa lege? sl asiii dupa imprejurari ori o vi[
incuviintirf, ori nu o vii aprobd alegerea facuta.
S. 19. Despre hirotonirea noualesului preotu.
Noualesulu preol,u dupa oe srau casatorilu
cu
observarea celoru susu al,inse si espuse
in paragra-
fii
precedenti, se lrirotonesce de singurulu seu Epi_
scopu eparchialu Can. 2 apost. _ si se
dimite
cu Singelie la parochi'a, pre care este alesn
Despre hir.otoni'a lui se incunoscintiadia Froto_
populu aldrnatorin spre a supraveghid asupra purta_
rei lui, si spre a introduce serbatrlresce pre elu in
parochia, ceea ce in urmd aleger.ei i srau
conferitu;
La introducere st instalare a noualesului parochu,
Protopopulu are a tienea odtra poporulu
adunatu
un'a cuvenlare amasurata actului de presentare
sl
ittstalare, eara noulu parochu i
r.espunde prin o cu_
ventare asisiderea corespundiar,rire
festr'vitatii, aprorni-
tlndu dragostea si zelulu seu cdtra poporulu,
carele
I'au alesu siesi de pastoriu sufletcscu
ec[. _ pro-
topopulu apoi predd instalar,ului
preolu chieile bisericei,
; invetttariulu asupra averii, sl realital,ii
si alu carti-
loru riluali sl altotu lu"ruri tiit6re
de servitiuri bi-
loriccroi, ce posede Cornunra bisericdsca,
precumu
 24
25
slprotocdlele matricutari, sr instaraturu dd dera sine '.,$. 21. Nu i'ge cuvinera
jn scrisu Reversu, cd l6u primitu in grij'a sl res: in haine necuvi6se. ---
'si rade berbt
-4Pqt tseaua.Bo. Imbracd

I
ponsabilitatea s'a aeestu Reversu a1e apoi ase Cetimu in Canonulu g6. alu Sinodului ecume_
decopi:i de dtiue ori, st adeca pentru scaunulu pro= picu YI: ,,ci cei ce prin botediu intru
lopopescu sl Coltsistoriu, unde copiile acestea au a p'au imbmcatu, aq m,ariurisitu .a drlrr_;
se pastrd, ear originalulu a se depune in lad'a bi= urm:i dupa pelreo
cerea lui dba in trupu deci pre
sericdsca spre paslrare, cd murindu preotulu, sd se I cei ce pU*i, ,r_
pului spre vahmarea celoru ce ii vedu, '.u -
v,ada, ci suntu tdte la !ocu, s6u bri ? cdci cele lip- gtrii de impletire 'lu infrumsetiadia rJrJ-
sile lrebrre sd se reinlregdsc.q din averea reposatului. sr amagirura prin ac6sr,a caus.dia
$. 20. Care ordine aro a se padt intre preoti ?
Jl.,r;Irrf,:lilil:
cu pedeapsa amesuratu ii vindgpamu,
Preotii suntu de un'a sl aceeasi ordine sl pre ei sl invetidndui, si vietiu6sca Or""irrrdri
cq
pusetiunea loru egali fatia cu functiunile intielepties ,u,
loru, dar paraslndu insielaciunea
si vanitalea, ceea ce provine "i
in privinti'a ordinei din afara trebue sd se pu,r6r"rr,, din lucruri lumesci, sd-si intdrca
ci celu posterioru cu hirotonirea, sd nu se puna ina.' fqricit'a st fiepierdiatdrea viatia,
mintea Ioru cdtra
inte gelui prioru sl rnai bah.dnu cu hirotonirb, cdci st cu frica
si aiba
pelrecere curata, sl*.
frumosu prescrio ac6st'a Canonulu gb. diu Car.ta_ si se ,propiu de -Dumnedieu
gu puritatea vietiuirei,
gen'a, legiuindu: rrnici unulu din frati sd nu sl pre om-ulu selu din laun_
secu_ [rg r,nai multu decdtu pfle celu din
tddjq vre-odata ? se puue inaintea acelor,a, afara sd ,lu in_
,ur,, frurnsptiedie cu fapte bune si
mai nainte d.e plq s,au hirotonitu de cu rioravuri nepriha_
Eppi, ,t fiu_ pite, incfltu nici o
caro dint.e noi sd i'ecunrisca ordinea
decretata dera livniqu si nu fon"'il'*nl, 1;,.:T?::';.*L T:;
Domnedieu, dupa care cei posteriori datori
suntu $ge cev'a afara de canoqrllu agestra
gle dri celoru priori intaietale, sl sd nu sd pe .. escomu_
cutedie cei $ice.a
tingri -sd faca llmic'a fara judecat'a ceroru mai
ba- Appi CanonuJu p|..vl,
tranl; indrasnescu a despretiui pe coiqe - . prescrig:
nulera in cteru; si nu se;rci
,:url..u.rli nime din
sunl,u loru, sl a faco .,u"h eu in{rasgelg f||":t-::
necuvenire- nici ;;l^;;^ ::. ""
rr'"'r'co
imbraco lnin
.inaintea I hgiqe
lttt .:t, se ca/g.l.se pedepst de c0rrg toru Sinql [{i[
dulS d.upa cuviirltia.( 1 rd;JJ,T',1':j"'n;J.T[,il:ffi
isgle ssulr'|u. obipinuir,
ljh :;;J;
"_*;;;ffi#"ilTilfr;
;
26
esra ddca vre-unutu n'aru face un'a cii ac6st'a, pe
un'a seplamdna sd se suspendacc. Din abestea
-
urm6dia, ci preotului nu i se cuvine a rade barb'a,
sl p0rulu alu impleti, c0ci dovedesoe desiertatiune sl
vanitate? ceea ce nici decum nu i'std lui bine; a-
sisiderea totdeun'a sA p6rte imbracamintea s'a, ceea
ce este prescrisa pentru elu cri pentru unu preotu,
ducflnduse la ori ce functiune s6u dregatorie, st
inca si pre cale.
g, 22. Care insusiri cd,racteristice prescrise Apostolulu
Pai'elu pentru unu Preotu?
lnsusirile caracterislice, care Ie cere Apostolulu
Pavelrr dela unu preotu, suntu urmatrirele: ,,de esl,e
cinev'a .fara prihana, barbatu alu unei mfieri, treadiu
ki minte, curatu, binecucernicu, nesfaditoriu, neca-
matarnicu, ci blandu, nezavistnicu, neiubitoriu de ar-
gintu, cas'a s'a bine chivernisindu, fii avdndu ascul-
tatori cu ttita curati'a, cici de nu scie cinev'a clii-
vernisf cas'a s'a, cumu vri porki grija de' Biseric'a
lui Dumnedieu I nu de curendu botezatu, cd nu
gnf{nduse si catla in judecata si in curs'a diavo-
rotu, caci elu nu scie,
lului ; se cade lui si aiba sl marturie buna dela
.giuravera si se duca la vre-unu crestinu
cei estranii;tt ,I.' Tomot. C. g. v. Z. Enume-
rdndu
-
noi insusirile caracteristicd, care Apostoluluils
,
'din causa, c0ci nu
pieiinde dela unu preotu, trebue sA dlcemu, ci
crestinului neodichna si.paguba
acelea suntu fdrte modeste, c0ci desi preotulu dupa
buc partoriulu suflelesou
pusetiunea s'a este mai ,pre susu do crotllnii ds
27
rflndu, totusi Apostolulu nu voiesce ah,,a, fara aceea
dela preotu, ceea ce pe dreptu se cere dela ori sl
care crestinu, cA sd aiba renume bunu noi in
I S_fii
de mai susu amu lractatu despre unele din aceste
insusiri caracteristice ale unui preotu, aoumu vine,
;ci sd traclamu pre
rOndu dcspre celelalte, sl asiri
vomu incepe despre aceea, cd se cere dela preotu
sd lia fara prihana, adeca fara intinaciune ori pata.
S..23. Dela preotu se cere, sI fia fara intinaciuce, treailiu
la minte si curatu?
Ac6st'a cu tolu dreptulu se cere dela unu pa-
storiu sufletescu, cdci jace in firea lumului, cA pre_
otrrlu sA nu fia facutu in viati'a s'a nici
o fapta,
pentrrr care aru fi fostu pedepsitu cri criminalistu,
s6u pentru care aru fi sub cercetare criminale, cdci
pentru aseminea purtare, de se vd verli aceea,
nu
se pdle inaintri in cleru. Can. 61. apost. Inca sd
fia
preotulu treadiu la mrnte, sl acdsta nol,a
caracter.istica
,cu totu dreptulu se pretinde
dela pastoriulu sulle_
tescu, pentrur:a l.urburarea mintiei,
f,a din betie, fia
din ori ce distractiune, micsioreadia.vadi,a
unui pre_
cdndu are indatorire neincun-
spre ai face
Yre-unu servitiu preotiescu,
care de |,aru negli$e
este treacliu Ia minte, aru Jrloiu
sufletdsca. Deci tre-
sd fia'tol,deauna:ttrearliu ld
28
minte, adeca cu priveghiere neadormita sl neobo-
sita cdtra implinirea datorintieloru chiemarei sale ce-
lei multifariel dar aci se intielege at0tu trezvi'a'tru-
p6sca cdtu sl cea sufletdsca, cici un'a este condi-
tionata de ceealalta I pentru aceea si pazdsca preo-
tulu acestea amendtiue trezvii, cflci numai asid vii
potea elu a se ocupti cu studiare pentru perfectio-
narea s'a, si cu compunere a prediceloru st altoru
invetiatrrri catichetice, de vri padi lrezvi'a sufletdsca
sl trupdsca
S. 24. Preotulu sb fia curatu, cucernicu st onestu.
Subtu insusirea acdst'a caracteristi a fia
curatu preotulu se intielege infrflnarea preolului
- erise in tipicu. Astfeliu {iindu elu cucernicu, se vif
de patimi I de aceea. S. Ioann Gura de auru comen-
tdndu pasagiulu acest'a din Epistol'a cdlra Timoteiu,
dice: ci nu de celu ce postescez graiesce aci Apo-
stolulu, ci de celu. ce biruiesce patimile, cdci infrf,-
narea este, cdndu cinev'a'nu este supusu nici unei
patimi, prin urmare aci sub curatia se intielege preste
totu infrdnare dela ori st ce pal,ima, ce purcede din
limba, din rndni sl din ochi, cflci patimile, care ya-
tama curati'a lrupdsca sl suflet6sca, suntu de totu
nepotrivite pentru unu preotu, sl vatama simtiirlu cre-
stiniloru; mqi departe preol,ulu, carele ,si vatama
curati]a s'a trupfsca, nici . atunoi nu so socolesoo
vqe{nicu,de, preotiqr, cf,ndu aq patratu necuratia ina-
lile de [irgtonirea s'a, dar niei .cu soti]a s'a, ddca
29
da au vatamhtu curati'a s'a, nu pdte locuf Canl 3;
t. Can. 4. VI.
-
Pofl,esce mai departe-Apostolulu, cri preotulu, se
fi[ cucernicu I noi intielegernu sub acdsta cucernicia,
ci adeca preotulu sa fia patrunsu de adeverurile
invetiatirrei'lui Christosu, sl cu predilectitine sl fi-
delitate sa Ie- implindsca, si cu trita ocasiunea sa se
fevoiasca a sadi acele invetiaturi mantuitdre in ini-
mile credinciosiloru cu esemplulu seu, sl cu cuveni
tulu in Biserica. sl scrila, sl afara de Biserica si scdla ;
sir nu neglige sevdrsirea servitiului dumnedieescu sl
adminislrati'a minisl,erieloru si altoru rugaciuni pres-
bine inzdstrd sl cu celelalte recierintie intelectualir,
6are desevOrsitu infrumsetiadia pe preotu sl mare:,
'sce vadi'a lui inaintea poporului, seu. Cucernibi'a
ac6st'a trebue sd povatiuiasca pe preotu sl intr'a-
colo, cd cas'a.lui Durnnedieu sir o liena curatlta,si
'inzastrata
dupa cuviintia cu, t6tb lucrurile necesarii,
slr i; looo de lueruri invechite sl rupt'e a procurf
altele ndue, s. e. aritimisulu manjitu sl invechitu;,
sfitele rupte si invechite, sl acoperemflntulu mesei.
imparatdsci, sl cehi alu Pro'scomidiei artlu schimbd cu
iiou; candelele sl, luminarile sl: ,cadelniti'a a lo avea
lotileaunla, curalel inca sl perrtru ingiaditur'e Biceil-r
' eei::sli:a' cemiteririlui si, se ingrijaicar, cA, se fia bunr
'il. capaoe. de, a. nu .Je .potcar lreco de vltq clrd
 30
este necuvinciosu, cri vitele si pascuiasca in giurulu
zidirei bisericesci, sl pesle mormintele crestiniloru,
sl crucile si le rumpa.
Mai cere Apostolulu, cii preotulu sd fia onestu.,
Onestatea se esl,inde asupm tuluroru actiuniloru pre-
olului, sl trebue elu sd fia oneslu in fapte, in cu-
v0ntu, in conversatiune, in imbracaminte, in ocar-
Rruirea casei sl familiei sale, cu unu cuventu, si_
padiasca ccle cuviintidse ale ohiarnarei sale sacerdo-
tale; de aceea i se oprrisce lui, a nu avea mese
bogate Can. 15. Cartag., nici a face ospetie la sine,
nici la altii sd nu mearga, ci acolo glume si faca,
Can. 53. Laodicea, nici cu haine necuvidse si nu.
se imbrace Can. 6. VII, nici afldnduse ld pomene,
sd. nu duca de acolo mancdri si beuturi aca$a, cdci
prin asiri purlare se valama onesl,atea preolului C.
. cdtra
27. Laodicea.
g. 25. Preotulu sL fia iubitdriu de strAini-
Intre celelalte virtuti sociali, pre dreptu con-
Dumera. Apostolulu si ospitalitatea, ceea ce cu deo_
i
sebire sti preotului bine, cdci prin aceea dor:u_
menledia inima buna si compatimitrire cdtra alti dea-
prdpi ai seil aci nunumai se inlielege ospiralitateri
cdtra Streini fral,i sl ,cdlatori, ci indeobsce c0tra toti
seracii, carii au lipsa de ajutoriu, asif dara c{ltra cei fla-
mdndi, setosi? lipsiti de imbracaniinte, bolnavi sl celra
cei din temnitia. Ilaleiu C. Pb.. v. 82, lnsuci
- sf preotulu este
31
MCntuitoriulu pune pretiu mare asuprra omului ospi-
tabilu pentru faptele cele filanlropice, si le considera
acelea, cii sl cum lui i s'aru fi facutu, si ii chiama
de binecuventati ai tal,alui seu spre mostenirea im_.
paraliei, carea este pregatita loru. De prisosu este
a atinge aci, ci preotulu bine v6 face, .d6ca .cu
ttita ocasiunea vif indemnd pre poporenii sei, cri si
fia iubitori de streini, milosi c6tra cei ce au lipsa de
ajutoriu, slcdtra trebuintiele bisericei si ale sctileir,
si sd-i indemne a sacrilica din partea lorur. c6tu
voru ierki impregiurarile loru, dar si la alte funda-
tii filantropice sd fia milosi si darnici I de aceea Can.
59. apostolescu legiuesce: ,rci d6ca vre-unu Eppo,
ori presbiteru, ori diaconu nu vd dri unui clericu
sera'cu cele trebuintidse, sdr se segregedie, si rema_
ndndu intru ac6st'a, adeca in impetrirea inirnii
cei lipsiti, sd se depuna, cd unulu, carele au ucisu
pre fratele sg1cc.
$. 26. Preotulu are sl, fia invetiatoriu.
Apostolulu inurmra insusiriloru aratate pana
acumu, mai poflesce dela preotu, cri sd .fia
invetia-
toriu; de vomu esaminii chiamarea unui preolu,
vomu afld, cd cea mai dintaia chiamare a lui
este,
sd fia invetiatoriu, cdci Mdntuitoriulu, cdndu
au tri-
thisu pe Apostoli in lurne, au dlsu loru,
.cd maina_,
into sil invetie tdrte popdrele, si apoi si le
boteze 1
' de undg urmddia prr. fir"rru,
",
 32
datoriu mai dintaiu-a invetia pe: poporenii sei si pb
copiii loru; odci d6ca cantinulu lb din Gangr?a
sub anatem''a demanda parintiloru, cd ei pre copiii:
loru sd-i creasca in cuyenita pietate sl retigiositate,
sl sd nu se' desvinovatiasca cu nisce greutatir atun-
cea urmeadia, ci sl preotulu datoriu"este a, inVetid,
sl lumind atf,tu pe poporenii sei in Biserica, cdtu. sl
pe, copii in sc6la prin catichisatia, sl dela datorinli,a
acdst'a nu 'lu prite pe elu dispensri nici o impre-
jurare. Cumu esle datoriu a invetiii unu preotu, a*,
ceea q vedentu in..Canonulu, l g. yI. care asid suna :
Se cuvine inaintestatatoriloru ai Bjsericeloru, a in;
vetiri in' t6te dileler'si cu deosebire in Dumineci pe.
toti clericii st pe totru poporuru cuvintele pietatii srr
ale dreptei credinfie, curegdndu din duninediedsca
scriptura intielesurile sl, judecatile adeverului; sl s*
nu qaloe hotarele cele, acumu puSe,,
s6n trutlitiunea,
purtatoriloru de Dumnedieu parinl,i, ci sl. ddca
vre_o,
controversie scripturale sraru internpl{ aceea
se nu
o, talmac6sca altcuniu, decf,tu precumu au asiediatu
luurinatorii st Invetiatorii Bisericei prin carfire rorul.
od sd prin acdstra mai. mare laudar, decatu
cas,tige
prjn compunerea cuvdntariloni loru proprii, cdr, nu
cun-vd nefiindu din destulu hamici ,pi" aoeet, s*
gnesiascarr pent'.ruca' prin''invetidtu:nile drsiloru parintft
invetiflnduse poporele despre "cele bune;
totdeodata' sr' despre cero: n'forosirrire
sf folosit6ngr
st vrednioe de)
33
lepadatu, viatid 'si voru indrepki spre rnai bine, sl
nu se voru vdnii de patim'a nesciintiei, ci ludndu
aminte de inveliatura, pe sinesi se voru scutf spre
a nu patimf de reu, sl de fric'a munciloru imminenten
'si voru procurif mantuirea sufleteloru loru.(
S. 27. CAndu se invetie?
Cendu se invetie preotulu ? vine intrebarea, 16
carea lrebue sd respundemu cu Apostolulu Pavelu,
carele pre Timoteiu Episcopulu Efesului asid 'lu pova-
tiuesce: ,rpredica cuvdntulu, stai asupra, Iia oportunu,
gr! nu fia oportunu l mustra, cdsla, ind6mna cu ldl,a
rebdarea si doctrin'a; cd vd fi timpu, cdndu invetiatur'a
cea sanatrjsa nu o voru primi, ci dupa poftele sale 'si
voru alege Iorusiinvetiatori, carii voru scarpinii urechile,
si dela adeveru audiulu loru 'si voru intdrce, si ki
basne se voru plecri; eara tu priveghiadia in t6te, pati-
nesce reulu, fd lucrulu Evangelistului, servitiulu teu
{i 'lu deplinu Il. Tim. capu 4. v. 2 5. -. Preldnga
-
cele in canonulu susu citatu cuprinse indreptiri, dupa
care are unu preotu sd invetie, inca mai adaugemu sl
aceea, cd preotulu si
cet6sca cu diliginlia neprerupla sl
cu atentiune neadormita carlile bisericesci s. e" Ocloi-
c-hulu, Mineiele, Triodulu, Penticostariulu sl psaltirea,
cf,ci cetindu elu aceste cdrti, so imbogatiescc in sci-
iptiele sl cunoscintiele sale, sl pe placu vd sci invetid
aldtu prin predicatiuni, cdtu st
frin nlto invelialuri
P.9 popo.renii
sei; se intielege do sino, crl elu ptito
celi si predicele scriitoriloru do alla rollgio, dam
 34
35
liindu ci acelea nu suntu intocmite dupa invetiaturilo
fiecaril om'u, asiiidara .sf "
uhu fireotu, esl,e inde_
ld
bisericei ntistre, sd le intrebuintiedie cu precautiune,
obsce recunoscutu, sr s'au dourdito totdeaunra,
cd nu cumv'a spunendule poporului nostru acelea, si
betiri iri totu mai mare dimbnsiune, ci
doved6sca, ci elu nu pricepe invetiaturile bisericei si in locu sd se
indrepte omuln betlvu, totu
ndstre, sl Iasa a se amagi de invetiaturile altei straine mai rnultu se tdvalesee,
inttdns'a, pana cdndu nasce
Biserici; cumu s'au intdmplal,u cu acelu preotu romanu morbulu tremuratoriu
betie, de
de relegea ndstra,carele cartea rdespre siapte virtuti(- -. morbus tremenb potatorum _
si prin elu
aduce mdrte inevitabile si
compusa si edata dela unu auloru de relegea apu- necurabile, sl pana atunei.
se prapadesce ayerea betivului
s6na, o au tradusu din limb'a germdna in cea a ndstra, si st lasa pre ai sei.in.
seraci'a cea mai mare.
in inchierea cuvdntarii dela Dumineca l-lea a postului Beti,a $ i" ;J;"""*",r'l
fostu osdndita, si betivulu
mare despre ,umilintia( au foslu espusu decAtra acelu ,u m,irt,
;vinu, dice, si beurura beriva sa nu'lfi,
autoru strainu: numai asiai yomu serbii cu vrednicie inalt'a
tei, cdndu veti merge in T"JrtTr;
serbatore a invierii, sl saltdndu vomu cdntri Allilui'a !. cortulu marl,uriei, s6u ve
veti. apropiri de jertfelnicu,
Aminu, elu traducatoriulu au imitatu pe predica- cii si nu muriti(. Levi
- - c' 1' r g.
toriulu .strainu din cuvdntu in cuvdnl,u, dlcdndu in I. Trim. c. -' Ear Apostoruru catra corinteni scrie.
in s'a c0tra cetitorii de relegea ndslra:
traducerea
6. v. l0 : ,rbetivii nu voru mosieni
i,mparati'a lui Dumnedieu;
numai asiri vomu serbai cu vrednicie inalt'a serbatdre apoi Canonulu aposiol.
alu 42. Iegiuesce:
cd preotulu .si.
a invierii si sah,andu vomu cdntii: Allilui'a ! Aminu. ,*'"T::.,"1:.jT, deca este ori diaconulu se
cii si cumu sl pela bisericile ndstre s,aru cantri Ia
nyupundndu Aposrotulu
il;;
lncorigibiru*._
Pasci ,rAlliluia( ceea cese cdnta ki noi numaila morti l*.
omur si cd atare
; ;r"';;J;;":;
sl in postulu mare. In fine preotulu sdr indemne pe eru, cii,a *-iiu
r

T&;:,T':,JJ'-TlrTl;,"
poporenii sei mari si mici, de a ceti cllrti biseri_ carele bate pe
alrulu si se sfadrrrq
i'l,lij,
cesci si de rugaciune amesuratu Canonului 8b. apost. urert,a o face
apetiuirea prea
sl poruncii bisericesci a ?-lea. ctlra
^din acel'ar .rr-.-u
du ,in., Ji de despectulu
pe carele ,lu bate;
$. 28. Apostolulu Pavelu mai departe pretinde ilelapreotu a sA so fereasca u*
preotu trebue
nu fi betivu, nici batatoriu, nici sfailitoriu, nici camatornion
sl sd sii moderedie de
gdnduri, sl rordeuna astfeliu do
Cumca beti'a este' o pata st patima marq ld tthp'nu atu poporutui
ri rr;;;;rr,"J;il";;,"ur;;
"rrdi;;;; ;; ca3+rui nu-i.
 36
3?
SD bine pfad'a, sl cdrt'a, ci este servitoriulu lui idolesuua r). Ear apostolulu graesce
calra preotu
pumnedieu sl parinte sufletescu alu poporeniloru ,5Tu omulu lui Ddieu fugi de aceslea, (de
fubirei
sei I de aseed elu si nu bate pe nime, caci dice de argintu, camataria si pizrra;
sl,urmddia dreplatea,
Canonulu 2?. apostolescu, od6ca preotulu vd bato evlavi'a, credirrti'a, dragostea.
rabdarea ,i bhrd;;;;
pe crbdinciosulu, ,ori pe necredinbiosulu, carele iau luptate lupt'a cea buna a credintiei.
apucate de via_
.veci,
facutu vre--o injurie, sl prin bataia voiesce. sa 'lu ti'a de Ia carea esti sl
dhiematuocc I. Timot.
infricosiedier :demandamu, de a se depune, cdci Dom: c' 6. v. l l. Dar sl Canrinele oprescd preotului
nulu nibi cdndu nu neau invetiatu pe noi ac6st'a, iubirea de argintu; noi trecemu
cu vederea celelalte
oi din contra e'lu 'batutu fiindu nu bahea, ocaritu Canrine referitdre la cestu
obi,ecl,u, si espunemri nu_
fiindu nu ocdrea, patimindu nu ingrozea. Totodata mai Canonulu 1?. I. care asiii
erte, ,rFiindu ci
Ee opresce preotului sl sfad'a, ceea ce provine din multi dintre cei cuprinsi in
Canonu, din lacomi,a
mdnia; sl fiindu ci lucrurile, in privinti'a caror'n de aveii si dupa uritulu castigu
vdnf,ndu, au zeui_
preoiulu ptite sd vina in atingere mai de aprdpe cu lalu dumnediedsc'a scriptura? ceea
ce dlce: ,rargin_
unulu s6u altulu dintre poporenii sei, nu potu fi tulu seu n'au datu in camatar66
st imprum"re";;';;;,
mari si insemnate, care si taie in viatira lui, de, oeru inapoi ; asi{ au statorilu
marele Sinodu, ctf
aceea preotulu lasf,nduse cu cinev'a in sfada sl cearta,
-d6ta
rt dupa hotarirea ac6st,a se vei
aflal;il.;
nu o pdte justificd inaintea Slapanirei sale biseri: prneente prin vre-o uporut"rr,
cesoi, si 'si oausddia pedepsire.
]ould."
camalarindu, s6u cerdndu dobanda
,eo ffi;,;
- de jumatat;; ;;;
S. 29. Consemnare iscodindu si altcev,a pentfu
spurcatulu
Inca mai dlce Apostolulu: protulu si nu fia si se dee afara 'din cleru, si si fia castigur acel,a
strainu ds ca.
camatarnicU ; si nu fia lacomu Ia dobdnda urlla 1, nonu. )
ne, iubitoriu de argintu I aoeste ssaderi suntu intre
'afini, Iir fine, d6ca poporulu nu trago cAtra preotulu
sine pentruca purcedu din un'a sl aceeasi,
,;:1":::.:r,:^1_".^u.
pal,ima, vd se dlca, din iubirea de aqgintu, care esto ? gircimsriu nu pdto n prooru crn. g; vr.
, *:,H::.:::::-l1;.or"nn'i ;l ;;;*;'il":T rllJt l;"H
redaqln'a multoru rele, st cri nisce. vlastari de vB* rc roJo", ;ffi;,i::,ffil,i
i;.ff""",.:T::i:l**,r.
can' 23. vr.-'agistlerea u" ooro* ". ;"-.:::
" "-::'j':""nott rt opro'o'
ninu c{escu? sl se marescu, de aceea sl apostolului yr.
?2, Vf.
77, -r'-vvv
rq,roio- L^-r:r -.oltut::
railereabarbiis
petrecenea
l'eqouercr ri todd'l,ou,fomol
lr rorltl^,ou,fomoi C4n.
c4n.
- tunsuh perulut osn. oc, f1.
bl, wr
cen. i.r. .l
p"t,*,*;.T"'.r"fJffi - ;;;,_tjii
Rumesca . pal,im'a iubirei de argintu: ,,servitiglu,
cau. vr.
- #1,,"11,.
38
seu, carele este impatal,u cu aceste slabhiuni, nu
este de mirare, cici S. [eronimu scrie cdlra Nepo=
tianu: orde clericulu speculatoriuo carele din seracu
s'au facutu bogatu, si din simplu maritu, fugi, cai
de o rana aducatdre de m6rte.(' Ear la inceputulu
Tipicului dela Sant'a Liturgie, se dd preotului acdsta
povatiuire: Preotulu, carele voiesce si sevdrsiasca
durnnediedsca Liturgie, datoriu este mai intaiu se
fia ispoveduitu si cu toti impacatu, sl sd n,aiba cevra
asupra cuiv'a, sl sd 'si apere inim'a de gdnduri rele
precdtu vei putea,, si sd ajune putientelu de cu s6ra,
sl a,se tienea treadiu pana la timpulu S. Liturgii((.
$. 30. Dupa aceste cere Apostolulu tlela preotu, c6
fia blanclu.
Dupace apostolulu dice, cd preotulu si nu fia
mdniosu, sfaditoriu si batal,oriu? cere apoi ci pfL':
otulu si fia bldndu I cii unu leacu siguru a nu fi
cu nici o patima. Apostolulu intielege aci sub blan-
detie ,ro purtare solitla sl
cncernica, precumu sl tn-
departare dela uricids'a. prefacere sl fatiernicie, cdci
celelalte blendetie, care tientescu la castigarea cin:
stei si marirei dela dmeni, sunl,u fatiarnice sl pre-
facute. Aci se cere asiadara o adeverata ovSll-
-
gelica bldndetia, alu cf,reea rodu este : a nu .so
mdnid de aru sl fi causa de mania; a nu se sladt
cu atdtu. mai putinu a nu bate, a nu oc0r[, ci oc0-
ritu fiindur ,si graiasca de bine, gonitu , sA Tabde,
hulitu si se urangaie l. Petru Capu 2. v. 23. :
I. Cor. Capu 4. v. 12. Prescurtu, ori ce defai-
-
mare sl ocara preotulu cii rabdare si o sufere, sl
d6ca vine treab'a' Ia incusa, atunci preotdu se es-
puna nevinovati'a sa cu modestia, cici nevinovati'a
nu are lipsa de dovedf sanguindse, ci line sl te-
meinice.
$. 31. Preotulu sb nu fia neofitu, aileca ile cur$nrlu bo.:
tezata,si sb aiba marturie buna ilela cei straini.
Apostolulu mai poflesce, cd nime si nu se
preotiasca cri neofitu adeca cri de curndu botezatu,
sb
sl adauge sl motivulu pentru care ac6st'a o pretinde,
sl adeca dice, cri nu mdndrinduse, sdr cada in jude-
cata sl osdnd'a diabolului. Apostolulu Pavelu cii unu
barbatu luminatu si practicu in faptele si cuvintele
sale au sciutu intdmplari despre acea fudulie, in care
noubotezatii curdndu inaintf,nduse la preotie, s'au
mflndritu, sl prin aceea nu numai siau facutu vata-
mare de renumele loru bunu, ci au scanrlalisitu st pe
poporulu credinciosu; deci cii si se puna capetu unui
aseminea reu, nu voiesce, ci cinev'a fiindu nou
fiiu alu bisericei, si se inaintedie la preotie. De
sceea st Canonulu 80. apost. dlce: ci celu ce din
viatia pag0n6sca au venitu si s'au botezatu, s6u cetu
co din viatia..prihanita s'au reintorsu, nu este dreptur-
lU to laca indata Episcopu, cdcl lucru nedreptu
I
-J
 40 4t
este, ce sd fia acela altor'a inveliatoriu, cafele nrau $, 32. C9 .r9 m-ai cere- dela preotu afara de cele prescri-
se tle apostolulu Pavelu ? '
fostu censuratu din destulu, afara d6ca se vd face
Se mai cere dela preotu afara de cele prescrise
acest'a dupa harulu dumnddieesculc. De. aci urm6dia,
de Afosrolulu'Pavelu, i,i ce curgu *. O;;;-
ci neofitulu, si altu r oarecilrele t care. nu este inil,iatu l.iunea sl chiemarea lui sa"eleie implineasca, si ,d".o
ln lucruri preoliesci, dupa cumu cere constitufiunea sa prirte in urechile sale voc6a lui Christosu cdt,ra
de' astadi, st din lirieretie nu s'au pregatitu spre
Apostoli : ,Fiti intielepli c{ sierpii, sl curati ed po_
treapta preol,iei, nu p6te fi preotu, s6u altu digni_
rumbii Mateiu Cap. 10. v. 16. ,Neguiia-
tariu bisericescu; provocarea) ceea ce s,aru face din
toriti pdnavoiu veni(( -
Luc,a Cap. 1g. o. f B. ;
istori'a biseriedsca in privinli,a aceast,a, cd adeca -
,intru rebdarea ndstra, veti agonisi sufletele vdstre(6
sunl,u esemple pentru asemene casuri, nu potu avea - Luc'a Capu 2L v; lg.
nici o larie, caci casurile acelea esceptionali s,au fa- ' Rerndneti intru -
mine, sl eu intru Voi, precumu
culu *inl,re alte imprejurari, cdndo udu.u nisericra nu
mladiti'a nu pdte sd aduca rdda de sine, de
s'au bucuratu de libertatea s,a, sl nhu fostu ;r;; nu vd
fI in vitia, asid sl goi de nu veti fi i in .mine
de specialitate I insa acum la noi, unde usuamu Ii- Ioann c;. 15. v. 4, eu vramu alesu pre vol-si
v?amu spusu? ci si -mergeti sl r6da
bertatba consciinl.iei sl a religiei ndslre, aru insemnd
primirea unui laicu in cleru" sf de altu digri;.,;
si aduceti --.
16, Vocele acestea ale Mantuitoriului crro' 'dda
biqericescu una abatere neiertata de Candne si Sta_ preotu, cri irnplinindule acelea, si se faca vrednicu
lutulu organicu alu Milropoti.i nOrt.., ,t- ;;""- r;;" a i se dlc'e in diu'a cea mai de apoi a judecatii:
dupa sine urmari prejudicirise sl neprecalculabili ref,,
,Bine sluga buna si credincidsa, preste iutinu ai
totodata aru documentii sr dispreti'ru. catra sciintia fostu credinciosu, preste mutte te voi pun., intri
.:t.

lpegialb a teologiei st a. Vedi' si g-fii l1g. Zlg lbtru, bucuri'a Domnului teu, Mat.
c. Zf. v. ZI._
St 2t+ din Dreptulu Canonicu, si Il fir. ,. f, :': Intielepciunea siarpelui' sli intr,aceea,
17 sf 18, unde dpostolulu dice: pr.eotii, cei cesi ". ci elu
preeuinu este loculu largu
s6u angustu, prin care.
tignl {ine diegalcirih, cu indoita cinste sd se oin, vilcscei si treaca, asid prescurta "s6u
prelurgesce.
stdsba, m'hl alesu cei' ce se ostenescu in cuvflntu sl' trupulu seu deci 'sl preotulu
in inveliatura.
, asid trebue sa lres-
curledie sdu si prelungdsca
! irtvetiaturllo sale, pre-.
cumu Vgde, ca poporenii
lui suntu dfuptrti. ;
 42
43
Ear curati'a porurnbului std intrraceea, c4
tractatu.
S. 33. Inchierea acestui r
porumbulu pierdiendu soti,a sro, nu
se inso_ . Inchiemu noi acestu tractatu cu. driue virtuti ge-
tiesce cu alt'a; asiri sl curati,a preotului
sd fra ne- nerali pentru unu preotu, sl adega spun0ndui, ci
intinata de nici o patd s6u pecatu.
elu numai atuncea vd corcspunde chiamarei sale pre
Mai departe apostolulu au disu despre sine: deplinu, d6ca falia cu dal,orintiele sale pastorali, vri
M'amu facutu jidoviloru cii unu jidovu, cd
pe jidovi nutri in inim'a s'a zelu si intielepciune, caro driud
si-i dobdndescu I m'amu facutn celoru neputinciosi, virtuti intr'aceea se cuprindu, dupacumu cetimu in
cf unu neputinciosu, cri pe cei neputinciosi si-i Evangelie 1,11s'2 Capu 12. v. 42. cd isprav-
dobdndescuI m,amu facutu tuturoru trite, cii ori cumrt - -
niculu casei lui Dumnedieu petrecdndusi chiemarea
pe toti si-i mdnluescu, sl eu asiri alergu, s'a nu numai sd mdndnce si sd bea din ispravnicia,
nu cd sl cumu n,asiu sci, asiii dau resboiu, no ci si se sdrguiasca a dd si slujiloru Dornnului hran'a
1e
si cdndu asiu fr batdndu vazduchulu, ci ,mi mun_ ki tirnpu, atdtu cu invelialur'a, cdtu si cu intocmi-
cescu trupulu meu; Cu acesle marturisiri
de sine, rea misterieloru sl cu rogaciuni cdtra Dumnedieu,
voiesce Apostolulu si arate pre sine
in vietiuirea sl in tdte acestea si nu caute ki cele ale sale, ci
pastorale inaintea preotiroru. si afrdnduse
in murre ld cele ce suntu ale lui Dumnedieu Filips. c. 2.
osl,enele si luple, au gdnditu de sine
de totu ;;;_ -
v. 22. Astfeliu de zelu si inlielepciune feresce
ritu sl umilitu
I Fratiloru, dice, eu inca nu me so_ pe preotu - de uilarea r:hiemarei sale sl tierit!
'lu
cotescu sd fiu ajunsu I ci numai 'un,a:
cele din dd_ desceptatu sl treadiu cdtra implinfrea ei cu voia buna
retu uitdndule, si lii cele dinainte intindtendume sl cu inima curata. Fara aceste ddue virtuti preo-
fti
semnu alergu, ld respectirea chiarnarii tulu se arala cri unu mormentu spoltu, carele did
de susu a lui
Dumnedieu intru Isusu Christosu _
). Intru acestu 'afara se arata frumosu, sl tlin launtru este plinri
chipu aratdnduse preotulu in faptele de necuratia I asiri sl preotulu, celu ce n'are zeld
cele bune, sA
se fer6sca de gdnduri st de idei, care .potu
si ,lu, sl intielepciune, se p6te laudri, cd elu este ingerulu
duci la m0ndrie, si si remana statornicu in celo Domnului si ingerulu bisericei, urrde slujesce, sl toJ
bune, sl pentru resplatirea loru sd :rsi puna tusl altii 'lu tienu de neyrettnicu de tdte acestea, si
Speran:
ti'a spre Dumnedieu sl 6meni buni. i dtcu cuvintele Mf,ntuitoriului. Mat. c. 24, v.
!) Filips. c,,8. v. li. ,
t

.,
-
50. ,,Vinivd Domnulu servului aceluiia in dlu'a, ii
 44
45
carea nu asteapta? si in drra, in care nu scie, sl ,lu au straluciiu de sine viatid lui cea apostolisca
vri ddca .
despieri pre elu in dtiue, sl partea I
'acolo lui cu fatiarnicii o vd inse aducdndusi :aminte de cele susu espuse cuvinte
prne ; v:f ff prangere sr scdrsinire dintiloru((.
ale Mdntuitoriului, cd adeca: mare se vd chiamri ar
In fine mai
- cel'a, carele vri. face slrv;i invetia, au facutu.si elu
aci, cri preotulu sd pdta
111timu
avea consciintia odichnita trite, si au invetiatu pre preoii, cd numai cu fapte
desire implinire, ,f,,"'rr_
rei sale, lrebue si nu ,, ,ulfir*er* si nu se multiurnd.sca, ci si predice sl cuventuln
ceea, ci elu se feresce de reu,if.* "";r,
;';- lui Dumnedieu, cii si se aret e, .cd barbati ai lurqi_
se nediuiasca sl a invetiri pre poporenii
;ffi; ; ;; nei lui Christosu!
sei mici si
mart cdci dice S. Ioann Chrisosiomu
Capu b _
facerea nu srrplinesc-e. invetiarea, Sectiune4 Il.
sl nu eu dicu ac6st,a,
ci insusi Mantuitoriulu, carele asiei graer*, Despre preotu c{ ministru alu Miste_
ce v6 face sl vri invetiri, acel,a ;il;
mare se vd chiamd rieloru.
in imparati?a ceriuriloru. Fapt. ap. c.
20. v. g1. _. $. 34. Cumca preotulu este ministruln Mistierieloru.
iara d6ea facerea aru cuprinde Cum cd preotulu este ministruJu Misterielonr,
in sine si inveiia_
rea, atunci aru fi cea drn urma se arata din firnctiunile sale cele in sl afara de bij
de prisosu, sl
aru ff.fostu destulu a dice: cela serica sevdrsite, dar st Apostolulu pavelu marturi-
ce vd frrr, l..ft
mare se vd chiamri in imparati,a ceriuriloru inse sesce aceast'a dlcdndu cdtra preofii Corinteni;
Christosu prin desparfrea acestoru I ,l.si6
si ne considere pre noi omulu, cri pre nisce.ser_
sentintie dela
olalta arata, cd un'a se tiene vilori ai lui Christosu, sl cii pre miniStr;i ai
de fapte, ear alt,a de Mlste_.
si ,cd spre zidirea perfecta au amenddue rieloru lui Dumnedieu I. Cort. Cap 4. v-
lululto:
treluigtia. uqra de alt'a. _-- Seau
1-
nu audi ce dice Se iarta inse sl mireniloru a administrd
in ca$u ds
vasulu celu alesu preoilloru din lipsa ministeriulu Botediului, care
Efesu: ,rpentru a_ apoi venlndn pre-
gega priveqhiati, aducdnduve otulu 'lu deplinesce dupa tipicu.
aminte, .a U.ui ,ni Cite Misierii
nriptea sl diu,a n'amu incefatu cu
tacrami ;-;;: ; iiene un'a, sant,a, sobornicdsc'a sl- apostolicra Bi-
pr-e. fiacarele dintre voi ,ur,,-i" n6stra, sl dre suntu ele de asemenea pu-
lia 1( oe au fostu leric'a
lucreri.le rrebuiuoirise .sr indemnorru tere sdu bd? tdte, acestea s'au espusu
in teolobfu
cu crrventirru,
tlogmatica sl in alte carti
calichetico, do nocoa ar,.l
 46
47
vomu espune nirmai practic'a misterielorur, vd
ie Romdni Crp. 10. v. 14. sl mai josu intru acelasi
dica: ce datorintie are preotulu ki administrare
sin_ capu v, 1?. ,rCredinti'a este din audiu, ear au-
guraticeloru misterii ? cd ministerarea facuta prin elu
diulu din cuvpntulu lui Dumnedieu 1(6 Apoi llldntui-
a lllisteriel'ru se fia legare sr varida. Astferiu
gntie, gdu referu Ia tdte misteriele,
dato- toriulu dtce citra Apostoli: ,Vestiti Evangeli,a Ia
s6u numai ld trita zidirea, celu ce v{ crede sr se vii boredirir,
unele din ele. 5s
. S. 35.. .Datorintiele preotului administratorn vai mdntui, ear celu ce ,nu vd crede, se vd osdndi.cg

care se referu ld t6te_s6u numai 14

de misterii, Marco Cap. 16. n 1S. lO.
uuele misterie-
Datorintiele preotului administrativu $. 36. Preotulu trebuie sL intrebe pre primitoriulu we-
de misterii, pnui misteriu, cb scie elu, sl eun6sce invetiaturile
care se referu Id t6te misteriele se cele mAu.
potu espune in tuit6re a misteriului, carele voiesce a i se ailministrd?
urmatdrele: 1 ci preotulu datoresce inainte
de admi- Preotulu trebuie si intrebe pre primito"riulu vre-
nistrarea vre_unui misteriu sd invelie
sl sd lumine_ pnui misteriu, cd scie elu si cunrisce invetiaturile cele
die pre credinciosii sei poporeni
despre sanlieni,a trebuincirise citra mf,ntuire, precum este cea
si urmarea folosului misteriului, ,u." ,oir'r* despre
rh6sca crestinulu, sl adeca, ,p.u
,;";;;;-. sant'a Treime, despre Christosu Domnulu sl celelalte
". scopu este asiediatu.
misteriulu Botediului? ce insemnedia
din Sinbolulu credintiei I si d6ca nu Ie vd scf, nici
Iii ungere mirulu
ap,a ; ilffi; le vri cunriscg datoriu este a ,lu inveti:i, c6. prin
sdntitu, si aceslor,a aseminea,
pen_ hceea misteriulu, care v.{ sa ,lu primdsca, mai chiaru
tru ci
d6ca acela nu v:i fi
invetiatu ,i
carele primesce misteriulu in
to,oiiufo, sa 'ln prita cuprinde, sl sd r:r6rla spre mdntuire I
cele .ce se lienu de ear a crede spre mdntuire, nu este altu cevra, de_
lucrarea si urmarea lui, atunci
nu vri ,rf .'li*U citu a sci articulii credintiei cei principiali, adeca,
in. inimh. Iui nimicu ,ursd*,;-d;
misteriului, nici v:i cundsce darurile
;;;r;rr_", a crede in Christosu fara nici o indoiala, st a in_
lui Duurnedieu, tocmi viati'a s'a dupa invetiaturile lui Christosu,
eare se dau celoru primitori a
de misterii. .-_ .avea durere in inima-i pentru pecatele
Cumca acel,a nu' prite facute, sl de
;";;,*o;r,,. irr*,r, acelea a se feri spre viitoriu, precum
carele nu este invetiatu in cunoscinti,a sl a cere cu
dogmeloru, ,umilintia iertarea acelor'a dela indurarea
ac6st'a ni o arata .updo
lui f)umne_
-Apostolulu, -- dtcel ,;;;; dieu, av0ndu nadejde in sdngele celu scumpu vr-
voru crede aceluia, de .u.el, n,a' quditu
r.c
.|diu alu lui Christosu pentru mdntuirea intregului
 48
49
ndmu omenescu. Urmddia dara din cele pana acumu
- cu deosebire, cdndu reu intrebuintiddia formra . sl
dise, ca pana c6ndu cei nesciul,ori ai credintiei, adeca materi'a vre-unui misleriu, s. e. lii botediu
ai Simbolului credintiei,nu voru invetiripele ale ,cre_ in locu
de apa de vri intrebuintid altu ftuidu, Id eumineca_
diniiei, preotulu nu Ie p6te dri misteriile spre mdn- tura in locu de. pdn6 dospila st vinu curatu,
tuire, pentruca unii c{ aceea de ,si.nu. se, socotescu de
fa lut vre-unu nluslu, alunci misler.iulu fiindu reu
in numerulu celoru .necredinciosi, totusi intrradeveru pregatitu, nu numai nu se considera de
nu suntu departe de densii, .sl traiescu .intrro cre; misteriu,
cdci celu ce se botddia cu " vatamarea
dintia -inchipuita, cri sd nu dlcemu, in credintia de_ formei si a
materici botediului, s6u celu ce primesce
siarta. De unde urm6dia, cd preotulu nostrrr nu Cumineca_
pdte tura cu valamarea formei sl a materiei,
administrd timeniloru de alta credintia nici unu acel,a se
mi: considem, a nu fi sl a nu ff cumineeatu.
botediatu
steriu, pentruca nu pr5te invetid pe ei, afara in casu Deci cii preotulu
db'lips?n botediului copilului norr nascutu,
si nu vina in astfeliu de peri_
carele se culu, sl .si nu aduca nici pe popordnulu
afla in pericululu unei morli naprasnice. seu in
l
astfeliu de periculu, preotulu
trebue si fia treadiu.
$. ii?. Oare trmpedeea intinaciunea morala a preotului Iu- sl curalu, cdndu voiesco a administr:i
crare& mantuit6re a v.xe-unui,misteriu? vre-unu mi_
,
steriu, sl acdsl,,a si o faca
De sl preolulu trebue sd fia fara, intinaciuner, pre_
fara plata, cdci Can.
23. VL demanda: i
pumu amu amintitu rnai susu in ,,sd se iee arelui preotu daruln,
$-fulu 28. totusi carele penlru cuminecatura
se pdie intemplai, c{ preotulu si nu fia vrf cere bani, s6u. altu
fara inti: cev'a 1( ear d6ca este
naciuner, cdndu ndministra vre-unu de totu seracu, atunci si
misteriu
starea q,cCst'a. de intinaciirne a. preotulbi,nu-
I insa cdra dela poporenii sei
aj.toriu dicflndure: cine sru-
impedeca
a sevdrsii vre-unu rnisleriu spre folosu pentru .pri- ;esce vre-odala id osle cu merindea
sra, s6u cine
sadesce via, sl
mitoriu, inse nu si spre celu alu preotului din rdd,a ei nu m{lnanca ? s6u cine
admini- pasce turm'a,
stratoru,alu' misteriului; de aceea Apostolulu pavelu si din laptele ei nu ,oununru; ,: ;;;:
c. 9. v. 11. sl
scrie cdtra Corinteni in IL Trimit. c. Z. v. l. lZ. _
,,Si
ne curallinu pe noi de trita intinaciunea trupului
sl
a: sufletului; facdndu sdntienie
intru fric,a lui Dum_
nedie'cl' In pericululu sufletului cade preotulu htunci
 50
51
$. 3S. Ce are a obseryd preotululu rpecialminte lC art. face abatere dela regulele acesrea obscesci II. ci
ministrarea ministeriului Botediului ? I
ei sA ,nu amdne botezarea nounascutului loru pruncu,
De st in
Evhologionu Molitvelnicu _ trSte
-
acele indrumari necesarii se afla, care arata
c$ci numai acela se vd m0ntui, carele dupa prescri-
preotului sele bisericesci s'au botediatu Ear dalorinti'a preoturui
administratoru de sdntele misterii, cumu
st ce are
;
si faca ld administrarea singuraticeloru misterii 'este indata drrpa ce srau nascutu prunculu a merge
totusi gasimu cu cale a espune prescurtu si aci
I ld cas'a pruncului, sl a ceti rugaciurrea, ceea ceeste in
cele Evhologionu pentru diu'a intai,a dupa ce au nascutu
ce are a observd preotulu I{ acele santile lucrari;
muierea, apoi a spune parintiloru nounascutului pruncu,
Si incepemu cu cele ce are a observii preotulu la
cd ddca iarta sanatatea pruncului, sd ,lu
administrarea misteriului Bolediului, aduca a
st dicemu: pre_ opt'a di.la
otulu are a invetid pe poporenii sei sl ai biserica spre botediare, si numai in casu r
pregati de frigu mare si tinrpu reu si de indeparlarea prea
cu desluciri necesarii despre datorinti'a loru, cen-du
mare a Bisericei, sd seversiasca botcdiulu
li se nasce ire-unu Drrrncrr nri hF, prun.o-
r. sd caure o, ;:l lui in cas'a. parintdsea. Inca sa-i invetie pe pa-
'l,J'l:T"fiT:'il,li'"j;
fi de legea ndstra st. scie rinti, cii dupa patrudieci- de dile sd vina mamra .cu
carle, st simbolulu cre_
prunculu lii Biserica, spre a le ceti rogaciunea
dinliei sl cele l0 porunci dumrredieesci, pre_
si cele g. scrisa pentru curati'a mumei si pentru inrbiserici,a
porunci bisericesci sl cele siepte misterii,
cdci na_ pruncului. In fine preotulu sd introduca dlu,a
siulu in loculu pruncului are si faca apromisiune, .sl
anirlu, cdndu prunculu s'au nascutu, sl
ci prunculu venindu in vdrsta, iru vd inveriii in ere- srau botediatrr,
dupa forrnulariulu prescrisu in
mentele credintiei oescinesci, .t ori protocolulu Botezatiloru.
purtd grijri dim-
preuna cu pariutii lui pentru crescerea $. 39. Ce este de lipsa pentru unu preotu spre cun6sce-
st luminarea rea perfecta a misteriului Botediului?
cuviintirisa a finului seu; deci pruncii
.,i
mici sl alti Pentru cuntiscerea perfecfa a misteriului
unerr, canl au trebuintia de crescere? nu Bote_
sunlu diului este de lipsa pentru preotu
apti de nasi, asisiderea nici cei de alta I. cunoscinti,a ar_
confesiune, ticulului 10 din Simvolulu
cdci unii cd acesli'a marturisescu altcumu credintiei, care asidestel
credinti,a lllarturiscscu unu botediu
crestindsca, dara nu asiri cd noi cei intru iu.tu.., ;;il;;
de relegea resa- invetislur'a aceast,a se
rit6na; sl numai ld inmmplari rari sl intefifdre radlma in curintele Mentuiro-
se pdto rirrlul: ,r,do nu se vd
nasce cineva din apa-;;.- ;;"
41i
 b2
E3
duchu, nu vd potea intrd Intru imparati'a lui Dumne-
dieu. Ioanu c. 3. v. 5. lI. Cunoscinli'a candne- 4. Canonulu 7. alu Sinodului ecumenlcu IL
loru referitrire la Botediu, dintre care cele cardinale Eumianii, carii se botddia numai cu un'a afundare,
suntu :
st Montanistii, carii se numescu frigii, si tavellianii,
t. 47. apostolescu: ,r0are Episcopu
Canonulu carii invritia pre fiiulu a fi Tata, adeca hulescu, ci
sdu preotu vri botediri a driua rira, pre celu ce este
Iiiulu, si Duchulu sl Tatalu unra fatia suntu, sl acea
odal,a botediatu dupa randu, s6u nu vii botediri pre
fatia uneori se dice fiiu, uneori Duchu sl uneori
celu botedialu de ierelici, carii nu se botddia in Tata; si uarii facu alte lucruri rele si alte ieresuri
numele sdntei Treimi, sd i se iee darulu. multe, mai vertosu carii vinu despie iaturea
Galatiei
acesliii toti, de voru vof a yeni Id
2. Canonulu 49. apostolescu: ,rin tatalu, sl ortodo.csie, sd-i
primimu cai pre nisce ellini, si in diu,a
in fiiulu, sl in sdntulu Duchu a botedi:i, cuyentulu dintaiu si_i
facemu crestini, iara a dou,a dl chiamati,
Dornnului poruncesce, dara nu in trei fara incepa_ adeca sd_i
turi, s6u in trei fiii s6u in trei mdntuitori, cdci u_ invetiamu sl si le spunemu legea, ear
a trei,a dl
nulu este fana de inceputu Tatalu, penlru cd nrare si-i juramu, adeca si-i lepadamu de ieresuriie
loru,
inceputu; unulu este liiulu, pentru nascerea cea sl d6ca vomu suffti de trei ori in fatia sl in
urdchi,
ittunci sd-i invetiamu, sl sd-i punemu
ne$raita I sl unulu este mdngaitoriulu Duchulu sdntu sd padiascj
rnullu timpu I:i Biserica si si asculte
pentru purcederea din celu nenascutul eara cei ce scripturile, st
atunci ii vomu botediei.
nu facu asid, ori Episcopii ori preoti, li se irf
darulu.((
, diatiloru dupa botediu sd se unga
3. b0, apostolescu: ,rcare Episcopu,
Canonulu cu sAntulu miru,
ori preotu nu vd face trei afundari ale unui miste_ sl sd-i sdntiasca cu rugaciuni de
bhiamarea sdntului
Duchu, cri sd pdta fi
riu c6ndu bot6dia, ci
vai afundd prunculu numai partasi imparatiei ceriului
odata, carea inchipuesce m6rtea Domnului, 6. Canonulu 6. din Neocesari'a : muierilo I
aceluira c0r6
:sd i se iee darulu, pentruca pdrta in pdntece si
nrau dlsu Domnulu, si. voru voi si se botedie, si nu
se opreasca a se botediri,
bolediati in mrifiea mea, ci au disu: cdei inlru ac6st,,n nirnicu
ilmergendu, in_
vetiati trite limbile, botedidndui pe ei in nurnele .Ilu se irnpartasiesce muiarea cu celu ce ane a so
nasce, pentruca
llalalui sl alu Fiiului sl alu S{ntului Duchu,G6 .
are a se aratd m0rturisir.ea ' [irr.u_
c0rui'a propria vointia
I
64
. ei, din carea s'aru vedea, cd suntu botediati, sl inca
S. 40. Carii nu ro botddia venindu dela alte oonleciunl
ld Bieeric'a n6stra ? sl elespre botedilrea prunciloru aflati
po straal'a publica.
Lii intrebarea ac6st'a respundemu, cumca numai
iereticii si mochamedanii dorindu a veni in corDrnu:
niunea bisericei ndstre ortodocse a Resarilului, au a
se botediri dupa Ritualulu Bisericei ndstre, nici decum
insa sl cei ce'virtrr l:i noi din oricare biserica stra-
ina, oarea seyersiesce bol,ediulu in numele sdntei
Treimi, alu Talalui, si alu Fiiului st alu sdnlului
Duchu, cdci unii cd acestia rrun ai se ungu cu sdn-
tulu miru I sl adeca: cei ce vinu dela Biseric'a apu-
s6na de ritulu latinu, sdu de ril.ulu grecescu, ori
de ritulu armenescu) apoi dela biseric'a luterana, ori
calvina nu se rebotddia, ci numai li se cetescc roz
gaciunea din Evhologionu sl se ungu cu sflntulu
miru.
Asisiderea sl pruncii nasculi morti nu se polu
ci are a se intrebii mum'a lui, ci pdrl.a
botediri,
-ea s6u nu vinta, cd prunculu s'au nascutu mortu,
si dupa imprejurari a i se dri canonu de pocaintia,
amasuratu canonului 91. VI.
Din cbntra pruncii cei depusi si aflati in strada
publioa, ddca nu se scie? ca suntu sdu bd botediatil
neaflAndu-se nici o scrisrire vrednica de crediutu langr
55
acolo nu se afla insemnatu numele preotuluibotedia-
toriu, fdra indoiala trebuie sd se botedie, cdci ac6-
st'a prescrie sl Canonulu 82. VI. si celu 72. din
-Cartagen'a. Insa astfeliu de prunci aflal,i trebue si
sc botedie cu cuvinlele acestea : ,,botediase robulu
lui Durnnedieu, de nu esle inca botediatrr, in nu-
rnele Talalui, si alu fiiului, si alu Sdntului Duchucc.
$. 41. Unde este loculu pentru admiuistrarea Botediului?
Loculu celu legiuitu pentru adrninistrarea Bote-
diului este insasi biseric'a, dara nu si vre-o capeki, cdci
prescrie canonulu 59. YI. cd nici intr'unu chipu in
capela, care este in casa privata, sd nu se sevdr-
siasca rnisteriulu Botediului, ci cei ce voiescu a se
invrednici de prdcurat'a luminare, sd m6rga ld Bi-
serici, si acolo si prindsca darulu acestia; eara de
se vd aflii cinev'a, cd cele hotarite nu le observa,
.d6ca
vei fi clericu, sd se depuna' eara de vri ff
'mireanu, sd se segregedie.
Anume in fiacare biseriba, in lind,a femedsca,
'are sd fia Baptisteriu, adeca
unu locu anumil,u pen_
'tru botediare, sl preotulu ?re a se ingriji pentru
tienerea in curalienie a baptisteriului. Dupa parerea
'Canonistului
Zonar'a se p6te ierl:i sevdrsirea Bote-
diului in capela de casa cu binecuventarea respec-
,I*rpptscopu ').
) Ycdl comontariulu canonului dg. yL . in Enchiridionui
 56
g. 42. Cine p6te ailministrA Misteriulu boteiliului ?
Se intielege de sine, ci numsi Episcopulu sl pres-
biterulu pdte admiuistrd misteriulu Botediului, prin ur-
mare nici diaconulu, nici altu mireanu, dascalu sdu
cantoru, alara de intarnplare intefitdr.e, cf,ndu adeca
prunculu nou nasculu se vede a fi in pericululu
unei morti repenl,ine, atunci nu numai fati,a barba-
.l6sca, ci si femeeasca. inca sl mdsi,a prite adminis-
trii acestu misteriu, care insa nemurindu prunculu se
deplinesce prin preotulu respectivu.
$. 43. Despre misteriulu ungerei cu sAntulu Miru.
Amesuratu institutiuniloru vechi ale Bisericei
ndstre, preotulu datoriu . esle a irrvet.i,a pe parochienii
sei despre asiediarea si lucrarea ace_slui misleriu cu
atitu mai multu, cdci acel'a se da si prunciloru mici
numai decilu dupa botezarea loru I indeobsce tla-
tori'a preotului este si cundsca pe cei ce voiesce a
unge cu sdntulu iWiru, cri sd dica: dupa canonulu
48. din Laodicea ,,se cuvine lui pe cei ce se bo-
teadia ai unge cu chrism,a cereasca sl a fi parlasi
sl de imparati'a lui Dumnedieucc. De aceea preotulu
lrebue si aiba in altariu Sdntulu Miru procuratu
dela Episcopulu seu, si trebuie si scie, pe cine
..are a unge ctr sAnhrl,u miru, si adeca: 1. pre toti
copiii si colrilele, carii s,au nascul,u de parinti orto-
docsi, dupace au premersu botetliarea loru Z. p"
I sl Apostolulu dice:
toti acei'a, carii vinu dela alta religie crestindsca ld
rj
i,i
"*!it:r
itI
religi'a ndstra, sl suntu botediati in numele s0ntei
Trcimil 3. ear pe cei ce vinu lii legea nd.stra din
vr-o confesiune ieretica, ori pagdna, acei'a an rnai-
nainte a se botediri, st apoi a se unge cu sfinlulu
ilfiru.
Preotulu adminislr6dia validu aceasta taina, d6ca
facdndu chipulu crucii asupra celui ce are a se
unge cu S. Miru, 'lu unge ld frunte, ld ocbi, ld
nari, ld gura, ki amenddue urechile, ld pieptu, ld
ntdni si ld picidre, sl ld fiecare madulalirr alu lru-
pului dice preotulu form'a ac6st'a: Pccetea Darului
s0ntului Duchu, Aminu.((
S. 44. Despre mistiriulu Marturisirei.
Cumca misleriulu marl,urisirei este dupa Botediu
capulu Mdnluirei ndstre, earasi pocainti'a de acolo
urmata este a ddu'a curatie si alu doilea B.rtediu,
esle alara de trjta indoial,a dupa institutiunile bise-
ricei ntis{re; de aceea deobldga Biseric'a pe toli
mirenii si calugari, pe clerici, preoti si Archierei
de
o polriva ki lllarturisire si pocaintia, c6ci loti suntemu
pecalosi, sl numai unulu Durnnedieu este
fara de
pecatu, si asia fiindu noi toti dmenii
supusi patimi_
loru si pecatuirei, toti sunlenu datori a ne curati
prin malturisire st pocaintia, ci sA ne nascernu
din
nou prin bai'a marturisirei si 'a pocainliei; tle
acer,a
,rlllarturisitive unulu altui'a pe-
catele, si ve rugati
unulu pentru allulu, cil sdl vo
vindecatic6.
 r8
St fiindca nu esle omu, carele sd nu gresiasca,
deci tare se insiala acel'a, carele se vd tienea fara
de pecate, si din asti causa vii dice, cd elu n,are
Iipsa de marturisire si de pocaintia.
g. 45. Preotulu trebue sb fia hirotesitu prin
Eppulu
de Duchovuicu.
Canonulu 39. apostolescu apriatu prescrie :
,rc*
presbiterii st diaconii sd nu sevdrsiasca nimic'a fara
voi'a Eppului, cdci lui i s'au incredintiatu poporulu
Domnului, si elu vii dd respunsu pentru sufletele
Ioru'c.
Pracs'a acestr'
obicinuiru u r,i,ot.'ii'# T:ril*lll';r' r,j#tiJ;l:
rtati in v6rsta, si carii inviali,a loru practica au
dovedilu un'a purtare esemplara cai preoti, si
c:i pa_
slori sufletesci, si ii indiestr6dia cu Gramal,a u.rriie-
r6sca despre darulu Duchovnicici, si numai astfeliu
de Duchovnici potu ascultd marturisirile poporului,
sl ai legri si deslegai; potu si alfi preoti sd asculte
martrrrisirile, cdndu este necesitatea intetitdre,
daru
de regula nu potu functionii cii Duchovnici.
$. 46. Duchovniculu are a inveti,a sl inalemnd cAtra mar-
tu:isire sl po-caintia pe poporu, st a fi c6tra naravurile
cre-
stiniloru cu bagarc de seama.
Fiindca misteriulu marturisirei sl alu pocaintiei,
.precum amu espusu mai susu, este dupa Botediu
capulu mAntuirei ndslre, ear pocainli,r
urmafa de
ffi
acolo'este a sl alu doilea botedio, pen-
d6u'a curatie
tru aceea pastoriulu sufletescu este datoriu cdtu se
pdl,e mai adeseori a inveli'a si a indernnai pe popo-
renii sei, cd ei sd se curelie de pecate si de
intinaciune celu putienu de patru ori preste anu
prin rnarturisire si pocaintia, adeca pe tirnpulu ce-
loru patru posturi de preste anu) precumu Biseric'a
in 4-lea porunc'a o prescrie
Fatia cu cei ce i marturisescu pecatele, trebue
Sd se prirte Duchovnlculu nu numai cu blandelie sl
modestie, ci inca si nu descopere din ele nirnerui
itinrica, si sd dee epitimiile polrivil,u pecatului mar-
turisitu si starei pecatosrrlrri, cii sd irnplin6sca epi-
timita cu inlesnire. Cd un'a regula ob.sceasca amin-
timu aci canonutu 102. din Cartagen'a, dupa care
Duchovniculu are a se purtii cu cei ce i rnarturi-
sescu pecatele, care asiei esle: ,rTrebue, cii cei ce
hu luatu dela D'umnedieu stapanire a legri sl a des-
legd, sil iae aminte feliurirnea pecalului, si asiri si
, aduca brilei polrivita vindecare, c6 nu nemesurarea
intrebuintindu intru amenddue si gresiasca cdtra
mdntuirea celui ce bolesce, cd bril'a pecatosului nu
este simpla, ci de multe feliuri, si odraslesce multe
feliuri de odrasle, din care reulu muh,u se*"revarsa,
sl inainte sporesce, pana sd slee in contra puterei celui
vindeca. Dreptu aceea, celu ce so arata sciutoriu_de
,c0
 60
61
doctori'a cea lntre duchulu, mai intaiu se cade
a cercelii dispositi'a celui ce au pecatuitu, si de se
bpreasca de dumnedie6sc,a imparlasire, insa si-i lase
h intrri in launtrulu Bisericei, st sd nu arete peca-
indupleca spre sanalal,e, s6u din contra
I prov6ca
elu prin moravurile sale asuprasi bdla, .r. priu6rru,
tele. Ioru, ci si-i sfatuiasca cu blandetia, ,sd ,remdna
in pocainlia si rugaciune, sl si hotar6sca epil,imiile,
in ce chipu ptirta grija de iutrjrcerea s,a in tirnpulu -ce se culinu fiesce carui'a,
pocaintiei, si de nu sti in contra dupa buna chipsuial.a
rnedicului, ,i Au sta.
(
nu cresce ran,a sufletului prin intrebuintiarea
medi- S. 4?. Consemnare.
camenteloru celoru tu se punu asupr'a
ei' si asid Duchovniculu datoriu esle a pregati pe popo-
iertare si i se or, renii sei lii marturisire sl curninecatura, fiindca mar-
venruru rui Ddieu ; i,T',X1,;:":1;",f :;l;';:; turisirea siS. Cuminecatura se face laolalta in cele patru
pastorale i s'au incredintiatu, trebue
si fia indrep_ posturi de preste anu
I
pentru aceea sl Duchovni-
tatu spre a intdrce pe 6i,a cea rataoita, culu trebuie sd pregat6sca pe creslinii sei inca ina-
si a o vin_
decri pe cea de sierpe ranita, inte de aceste posturi. A,c6sla dicemu dupa cele ce
si nici catra prepa_
sti'a desnadajduirei a o irnpinge, daca aflamu in Stichir'a la litie in duminec,a lasatului de
nioi franrfu:
a le slabi spre disoluliunea sl defairirarea carne, care asiii suna: Cunoscdndu poruncile Domnului,
vietii, ci
cu unu chipu numai decdlu, ori prin doctoriile asiii si vietiuimu
cele I pe flamdndi sd-i hranimu, pe salosi
mai si mai palrurrdiattirr, ori prin cele
_aspre uroi ori |d-i adapamu, pe goli si-i imbracamu, pe straini si-i
mai bidnde sd stee . adircemu in casa, pe bolnavi si pe cei din temuitia
sdr_i
yoiasca spre inchidJ:"r"::,:
.:::';-?Jlfi
caintiei, sl intieleptiesce.indreptdndu
fi il: cautamu, ci si dica si catra noi celu
ce ju_
vd si
pe omulu celu totu pamdntulu: Veniti binecuvdntatii Tatalui meu,
_dece
chiamatu catra slralucirea cea de 'de
susu. Deci se cu_ irnparatira, carea s,au gal,itu v6ua.
vine nriue si scimu amandtiue, si cele -mosteniti ,,pro
ale drepmfii basta acestei cdntari
bisericesci oe pu"tea compune Du-
sl cele ale obiceiului, si sd unnamu ld ohovniculu un'a predicatiune
.cei ce nu forte pofrivita cdlra in-
mprimea, form,a cea ndua predata, qemnarea
:f::"
S. Yasfliu ne invatia(6. Apoi dupa Cangnulu
precumu poporului spre a merge ld marturisire in tim-
pulu postului dar
2?. alu I pdte intreluinti,a duchovniculu ds
Sdntului Niceftrru, se cuvine Duchovnicului, punctu de purcede
cd po in predic'a s,a sl altra sliohirn
cei ce i marlurisescu lui pecatoto ascunso, ,h.,fitr a in D..umineca lasatului de
sA_i carne, carea aci{
 62
88
este: Val mie inegritule suflete, pana cdndu dela dmeniloru I credinciosiisi strigamu: Dumnedie-
reutati nu te mai curmedi? pana cdndu zaci in lene3 ule ! miluiescene pe noi(6. Cdndn vd voi Duchoy_
c0ci nul,i aduci aminte de infricosiatulu ceasu alu mor-
-.
niculu sd invetie pe poporenii sei despre aceea, ci
tii? cdci nu te cutiemuri cu totulu de infricosiata cumu putemu face noi, cd sd fie postulu no_
judecat'a Mdntuiloriului ? 6re ce vei si respundi, stru adeveratu sl bine primitu la Dumnedieu. atunci
sdu cumu vei sd dai seama ? lucrurile lale stau de ptite luri de basa cuvantarii sale cdntarea de s6r,a
fatia spre mustrarea t'a ; faptele tale se vadescu a slih6vnei din lunea intailea a postului mare in
pdr0nduse; deci o suflete! vremea au sositu, al6rga,
saplamana intdilea, unde cdnlamu
apuca inainl,e cu credintia slriga : Gresilamu D6mne; ,rsi postimu postu
bine prirnitu, sl bine placutu Domnuluil posl,ulu celu
gresitamu Tie; ci sciu iubiro'iule de rimeni rnilostivi- adevaratu este: iustrainarea de reutdti, infrdnarea
rea 'I'a, Pastoriule celu bunu, nu rue desparti pe Iimbei, lapadarea mdniei, departarea de pofte, rJe
mine dela starea cea de dreapla t'a penlru mare mila. clevetire, si de minciune, si de juramdntulu minci-
Iar in Durninec'a lasatului de brandia sd intocmea-
nosu; lipsirea acestora este postulu celu adevetatu
sca pridic'a s'a tlupa stihir'a de Dimin6tia in Lunea'
sl bine priimilncs.
brdndiei, car6 asi:i suna: Deschisusau portile dum_
$' 48. Ce are sb faca Duchovniculu, c5ndu yre-unu cre-
nedieescei pocaintiei, sd ne apropiemu cu osdrdie, gtinu ;i vine lai elu spre martrrrisire
cu o pocaintia calilu-
curatindune trupurile, depdrtandune de mdncari si r6sa st cu umilintia, sl cu d.oi6sa sfaramare a sufletului ?
sl.ce--are sb faca cu acel'a, carele seau nu arata nici o
de pofte, cii nisce ascullatori ai lui Christosu, celui po-
caintitr, seau prea putina?
ce au chiamatu lumea inlru imparati,a cereasca, die_
Cdndu yre-unu creslinu vine ld Duchovniculu
ciuiala in totu anulu adur,dndu imparatului tuturorir,
cd sl invierea lui cu dragoste sd o vedemu. ,seu spre a se marlurisi cu o pocaintia caldurdsa
,,Apoi sl cu umilinlia, si cu rloirisa sfaramare a sufletului,
in Duminec'a inldilea a 'postului mare pdte imid atunci Duchovniculu trebue sd
duchovniculu stichir'a ld stih6vna in lunea a indrepte cdtra unulu
'pline
saptamdnei intailea a poslului lnare,. sl a compuno :d acesl,'a cuvinte de mengaierd surlet6sca,
ihcredintiandulu totdeodata, ca
dupa cuprinsulu ei invetiatur'a s'a, dtcdndu: Venitau astfeliu de umilintia
sl sfaramare de sufletu pentru pecate Dumned.ieu,
postulu, maic'a curatici, defaiuakire pecalului, dl vo-
rosplatesce cu desevarsita
stitdrea pocaintiei, petrecerea ingeriloru, sr m0nhriror. iertare a pecateloru, cdci
Dumnediou pocaintia cauta
dela'noi toti, cri ps toti
 64

sd ne mdnluiasca, sl nimenea 6ir

din noi
dupa cuveoruru oornffi,";l ';:,.H '*r::, n:* ' $. 49. Duchovniculu ee are
catosului, ci intrircerea mrirtea pe- sI faea cu crestinulu, pen-
lui, cd. sd fia viu. tru eare ecie, ctr acleseori d.evino in pecatulu
r sburdarei
chilu c. BB v. Il. - Ieze- trupesci ?
.
Duchovniculu cu crestinulu, pentru
se indemn, u ,d,i unui care scie, c{
3:i:":::]o.ru
de ciestinu epitimie mai
putinu simtiltlre, cd
asrfetiu adeseori devine in pecatulu
sburdarei trupesci, tre-
bue sd se intaln6sca desu, si
::t:,::3:,,::-:"'
pe "d.of
Duchovniculu, si de
i,,u
aceea
#il' ;;ilff j;
cresfil

au pusu asuprai epi_

si to fr.i' i;rr;;;;
de seama lii pecntulu sbuitlarii
trupesci, ,;;".*;,
aminte urmarile cele stricacidse,
tirnia usirira. .u... nrgr_.U" ?_
m6dia din acestu pecatu, sl adeca: cd d6ca nu ,si
Din contra Duchovniculu va indreptd vietiuirea sra,
cu creslinulu, carele elu supsdpa norocirea sl
nu arata nici o pocaiatia, odichrr'a familiei sale intregi,
s6u prea sl trage dupa sine in_
sd-i aduca arninte de pericululi puU"nu, ,;;;;; strainarea dela elu a
veciniru, in care sotiei st a .opiiloru sei, de
are sd devina, rl6ca elu ceea cu inima sfdramala a-
cu desev6: sd se maituris6sca fora si
caiesce penrru pacarere,
.o ,;ffi:.lJJ;rlJ_- :rt:qtu
timpulu prescrisu de Biserica
penrru mar_
sl au despretiuitu "rru
bunatarile; Ol-ruru turisirel st primindu dela
-s9u, -de.u sdnta maicla. Duchovniculu epil,imie, si.
ndstra Biserica ilu se deprinda in rugaciuni
flace pa.ruriu, de pocaintiar.cerslndu dela
umilf inainrro marim-ei elu se vd
ierrarej Sd ,si rou* rr,rrr
a iotu p,itri,irutui
Dumne_ l:.T.r,ot":
Iepte ale lui Ii..usu a lui Sirachu,
rirrri;;#:
"-;#";ffi;
ol,;;;;;;;;il
,*";J'"j,:,,"::::'::l
tru "'
ror,ivecii; sd-iaduca
omu este mdrtear
'* ff-
ffi;; il#rtHlff; ,rnu intardi{ a te intdrce H ,Domnufu,
,i ; ;;
-r1
.i dupa mort" diin dl in di sd
trlcar.cdci fara de veste vd
igsf ma_
cat'a dreapra a lui.Durnnrolu "r_uir.";;;tJ' [i?a Domnului,sf
sl ci celoru drepti se il;;, faprele ndsrrer, in limpulu isbandirei ;; ; ;ffii
fi ,ilr:
vd "":"' intrati intru eapu b. v. g. _
bucuri'a Domnului vosl.,r
^^: celoru
t*u ---: vvvurvr:r2
pecarosi, uil
Eara S. Ioanu Chrisostomu,
sg
se voiu aruncta ,-;llttto:
An,,nato inlnl irr,,-^_^_, cri invalia pe Evrei:
'nh,
. furu ouuoi, ,i-'t,oo, earh a,
acoro vrr n ph,s;:THffi:Hl;o;loo;;,i:: l-jl:_':o:vedani,a,
o amdnii face mantuire
25.v. sciuta sl tare.( Duchov-
30. lu mai are a aratii crestinului
pocalosuoole ,dlcoq
i ale lui :Dirrnneuifflt"iffint6"fi,rrilt
+--
Jt
r
6S
oglinda sl' arete pecatosului a aflri pecatele sale sl
acelea a le cun6sce. Mai' departe, liindca toti sun-:
[emu pecatosi, sl nu lrece diu'a, cd sa nu pecatu-
ifnu; pentru aceea pastoriulu sufletescu adeseori sdr
liena predici in Biserica sl sil indemne pe toti paro-
I
chianii sei cfflra marturisire, care este midiulocirea
cea mai sigura pentru curati'a loru de pecate, sl
pecatuire ultranea.
$. .50. Cum are sa se p6rte Duchovniculu cu cresti-
nulu, carele s'au bolnavitu spre m6rte, ori g'au ossnilitu Ia
m6fte prin juclecatorie?
Duchovniculu are a se purt{ cu crestinulu, ca-
iele s'au bolnavitu spre mrirte? cu cea mai mare iu-
bire st compatimire cdtra elu si cdtra casnicii lui.
Lii asemenea intdmplari i se ofere Duchonnicului prile-
$iulu celu mai bunu, a se aretd omenosu si prietinosu,
cdci de o parte pe bolnavulu trebue sil 'lu pregatdsca
cf,tra o D6rte crestin6sca, ear de alta parte a mdn-
gaid pre sOci'a sl copiii moribundului. Insa sl casni-
cii bolnavului suntu datori a insciintiii pe pastoriulu
srifletescu despre bolnavulu de timpuriu, pana cdndu
inca este ld minte sanatdsa, sl Duchovniculu fora,
intardiere si; al.erge fti bolnavulu, sl sir so apropie
de patulu goribundului cu blandetie, imbarbat0ndulu
cu nadejdeh in.Dumnedieu, carele este induratu, ol:
pflto':si dee st celui mai greu bolnavu insanatosiaro;
ilar totodata spunOnd{i, ga 6r'a rnbrl,ii nimenea nti
6?
o' scie, sA 'lu pregat6sca pe elu la marturisire sl
pocainl,ia pentru pecate, st catra primirea sdntei cu-
mine<:aturi pregatite la Joi'a mare? si pastiata pre
mas'a mare a altariului, si apoi sdi cetdsca rugaciu-
nile prescrise in Evchologionu pentru bolnavi. l
Sld6ca n'au reposatu in diu'a urmat6re, s6u
de mai traiesqe mai multe dile, Duchovniculu irnplinesce
chiemarea s'a, d6ca adese ori ilu vii cercetii pre bol-
navulu Ia patulu dureriloru, sl d6ca se vrf straduf
alu mangaid pre r elu. Asisiderea Duchovniculu
isi implinesce datorinti'a s'a, sl 'si castiga inimile po;
poreniloiu sei, ddca sub durarea brilei vri indreptd
catra sotie, copii si alte rude ale bolnavului cuvinte
de mf,ngaiere. prin urmare Duchovniculu la casu de
mrirte, trebuie si fia catra famili'a doioasa a repo-
satului cu filantropie, si cu rabdare in privinti'a re-
splatirei ostenelei sale; acst'a sd o faca pentru
folosulu seu, adeca, ca sciindu poporenii lui, ca elu
este milosu catra cei doiosi, sl sirimani, ilu voru
iuhi sl onord, sl nu i voru remanea nerecunosca-
tori calra servitiurile? care elu Ie face loru cri pas-
toriu sufletescu.
$. 51. Continuare.
La celu osdnditu la mdrte prin judecatorie Du-
I chovniculu are a se purtii asisidefea
cu multa iubirb
I
ll compatimire, sl cu blandelie catra
unulul cd acesite
rl rlu cerceld adeseori, conversdndu sl inbarbat0ndu
5ll
 69
68

pre elu cti nadejde in indurarea cea mare sl DO+ Noi mai largu nu vomu traclti despre datoril-
marginita a lui Durnnedieu, sl starnindu in inim'a tiele pastoriului sufletescu ld Misteriulu Pocaintiei,
lui parere de reu penlru fara de legile sale, care car unu Duchovn,cu este datoriu a le scisi a le padi,
iau causatu pedepsire'cu mdrl,e, sa 'lu incredintiedie, ci ilu indreptamu ki cele espuse in teologi'a dog-
ca Dumnedieu cri unu induratu Parinte primesce po- matica si Dreptulu canonicu, st asid trecemu lii ml-
cainl,i'a pecatosului si in dr'a cea din urma a vietiei, steriulu Sanrci cuminecaturi.
caci nu voiesce m6rtea pecatosului, ci. cii acel'a $. 52. La ce are a parli Duchovniculu ld sevdrsirea $A'n-
tei Cuminecaturi?
sd se intrirca, si sh vieadia sufletesce, precumu si
Inainte de t6te Duchovniculu trebue si lumi-
Apostolulu Favelu scrie catra Evrei capu 4. v. 14.
nedie si sdr invetie pre toti poporenii sei despre mi-
,rSd ne apropiemu.cu nadajduire catra scaunulu ha-
steriulu sdntei cuminecaturi, cd ac6st'a s'au inteme-
rului lui Dumnedieu, cd sd primimu mila sl sd aflamu
iatu prin insusi Christosu ki cin'a cea din urma,
haru spre ajutoriu, cdndu ni trebuiesce ;a si-i aduca
carea au tienutu 'cu Apostolii sei, cdci atunci ludndu
aminte, cai nisce esemple edificatdre, intamplarile ace-
lear care dovedescu, ca l)umnedieu este induratu in preacucatele sale mAni pdnea, multiumindu si bine-
cuvdntandtr sl sdntindu st frdngdndu ' au'disu loru:
catra faptur'a s'a, sl adeca; cum Christosu au um-
blatu prin cetali si orasie, sl vediendu popdrelele, nluati, mancati, acest'a estc trupulu meu, carele. se
frange pentru voi spre iertarea pecateloru I asisderea
i s'au faculu mila de ele, caci erau nacajite sl ri-
st paharulu dupa cina ludndu au disu loru : ,rBeti
sipite cri si oile fara pastoriu. Mateiu Capu g. v.
dintru acest'a loti, acest'a este sflngele meu alu Ie-
36. sl cdndu Christosu au vediutu intre poprSre
-
.rnulti bolnavi, iau vindecatu pre ei. Mat. "Capu 14.
gei cei n6ue, carele pentru voi sl pentru multi so
yarsa spre iertarea pecateloruc6. Inca si-i invel,ie
v. 14. si altele. Cu unu cuventu Duchovniculu si
aduca cu cuvintele sale edificatdre pe celu osAnditu
pre poporenii sei, mainainte 'a marlurisl pecatele
Ioru ld Duchovnicu, a implinl epitimi'a oea hotiirita,
la .m6rte catra pocainlia cu sfardmarea sufletului catra
sl asiri a se apropiri de s0ntta cumineurtura.
.Dumnedieu, si 'lu pregat6sca cdtra marturisire sl
st si 'lu petreaca pana }i Preotulu administratoriu alu aceslui misteriu lre-
Curninecatura, loculu o-
buie si observe tipiculu bisericescu, sl stl adtttirri's-
sdndirei cu rugaciuni, care sd Ie incheie cu ruga,
tredie tuturoru parochieniloru Eei sOnl'0 cumlnoculurq
ciunea Domndsca: rrTatalu nostruGr.
 70
sub chipulu pdnei dospite sl alu vinului, in care Id
proscomedie trirna apa rece, ear Ia
liturgie, dupace
au pusu in Potiru particic'a Ic. din prescura, tdrna
in potiru sl apa calda atat'a, e6 vinulu irr catv'a sd
se incaldiasca? ceea este semnulu caldurei inimei a
acelui, carele se cumineca. Can. 18. alu S. Niceforu.r
Ear pe bolnavi spre m6rte, sd-i cuminece cu un,a
din particelele mielului Agnetiu
- ce stau pre-
gatitu spre acestu sfarsitu ki liturgi,a- dela Joi'a mare.
De aceea S. Chrisostomu bine invatia la faptele Apo_
sto.liloru in doctrin'a s'a morale a B-ea :
,d6ca nu-
' mai unu crestirlu se duce din viatia necuminecatu,
au nu preotulu au resturnatu t6m mdntuirea lui?
eara perderea unui sufleio are paguba atatra
de mare,
cdtu nici cu unu cuvdntu nu se pdte aratri.
S. 53. Ce este de observatu in studiulu nostru pastoralu
pentru misteriulu preotiei, sl cu dleosebire pentru
ile Ipo si Diaconu a yre-unui clericu?
hirotoni'a
- nicu pentru preotie, sl afldnduse vrednicu, rdndu-
. De si intrebarea ac6st,a si deslegarea ei so
tiene de Archiereulu respectivu, totusi noi" aci numai
atatra vomu espune, cdtu este de lipsa
pentru cu-
noscinti'a celui ce are a se initirl Ia preotie,
ca fiindu
elu bine informatu din studiulu pastoralu, sd
scia,
prin ce are a trece, crf sd devina hirofoni,a lui do
Ipo
- sl diaconu posibila.
Sciutu este, ca in timpii nostrii nimo nu Eo
pdte inaint{ in cleru, carele n'au
linitu qtudiele precorioo
TT
pentru cursulu clericalu cu succesu bunu scientificu
sl *orulo, sl carele cdtiv'a ani n'au fostu invet'ia-
toriu in vre-o sc6la populara s6u sl mai inalta'
Seiutu este si aceea) cir in biseric'a nr5stra po-
porulu are dreptu de a 'si alege pe diaconulu st
Consistoriului con-
lreotulu seu, sl ilu presenteadia
cerninterincarepresiedeArchiereululoculuirslse
legalu
esamin6dia actuiu alegerei, carele aflflnduse
'inprivinti'aalegereisicualificat,ieicandidatului,se
prin
intaresce, st alesulu, respective intaritulu clericu
de" a
Consistoriu se sorocesce inaintea Archiereului
se inaintai ld preotia. unulu cii acest'a infatiosidn-
rduse inaintea Archiereului seu, capeta indreptapet a
depune esamenu de cualificatiune din sludiele teo-
logice, si apoi sil m6rga ld Duchovrriculu' dela Archi'
in
s6rr Episcopia spre marlurisire, sl Duchovniculu
scrisu adever6dia, ch este seu bri ? aflalu de' vred-
esce Archiereulu diu'a hirotoniei lui in Diaconu sl
preotu.
sl' ato-
S. 54. Cumu sl ilespre, ce are Duchovniculu
rtatu celui ce are a se hirotonl tle Diaconu ? . 'lee
Duchovniculu are sir dee atestat'u celui ce aro
a se hirotoni de diaconu, in urmatoriulu chipu si des-
pre urmat6rele :
' Do Durnnedieu invetiatorii Apostoli, carii cele
rdumnedisesoi bine au rfinduitu, sl adunarea irn-
 9,)
a+
'prenna cu el a Parinl,iloru de Dumnedieu
pur.tatori
canonioesce au rdnduitu, cd nimenea sd nu se in-
. vrednic6sca de dumnedieasc'a tr6pta a
preoriei f6r'a
.de multa cercetare, si far.a de amdruntila esaminarc,
'ed cele dumnedieesci sd nu se sevdrsiasca
de cei
nevrednici. venindu dar cdtra mine fiiuru ftu ?1
cesl,'a spiritualu N. N. din loculu nascerii
N. au
cerutu, a se marturisi . inainlea mea sple ast do_
.cumentd, cd este vrednicu
de sdnt,a tr.6pla a pre_
otiei; - pre carele si pundndulu inaintea sflntitei
icrine a Domnului si Durnnedieurui si ivlf,nruitoriurui
nostru Iisusu christosu, si cercetOndu adancimile ini-
mei lui, nimicu in elu n'amu aflatu, ceea ce aru
opri si aru inrpedecd pe elu dupa cantine de inain-
tare in preotie; dreptu aceea si s,au datu lui acdsla
harthie intdrita cu insasi subscrierea rnea spre
are-.
tare celoru ce se cuvine. Urmddia numele Du_
chovnicului, si anulu si dlii'a.
- diece poruncrdumnerlieesci sl cele n6ue bisericesci,
Aci nu vomu prelungi tractatulu despre preotie,
cdci .din destulu amu espusu insusir.ile
unui preotu
si pastoriu sufletescu in cele mai susu; de aceea
lrecemu ld cele ce are a observii unu preotu
ki ad-
minislrarea misleriului de casatorie.
S. 55. Ce are se, faca preotulu cu cei ce voiescu a ee cas4tori?
Precumu amu disu ki celclalte .rnisteriir'
olulu, inainte de .trite,.datoriu este a inveliri "t;;;_
p_e po_
porenii sei ki 1;rimirea vre-unui misteriu, asid drcernu
73
bl aci, ci preotulu inainte de t6te trebue sil
inve-
l,ie pe cei ce voiescu a se casatori despre
insem-
naravurile 6me-
nalatea acestui misteriu, si fiindca
niloru suntu feliurite, si fetiele casat'orinde
alunci
n'au pu-
facu tocmeald pentru casatoria, cdndu inca
"lutu sit cundsca reciproou nat'avurile loru'
nici au
.pul,utu esperid, cir acele se potrivescu unele cu al-
.iele, si sciu'ele, cil barbatulu daloriu este a iuhi
.pe .soci'a s'a, si ai iertii slabiciunile fetneesci, si
ca
,mriierea datorcsce a fi supusa barbatului ? sl altele'
Sd-i invetie pe ei, ci casatori'a nu se pdte tles-
face fara cause mari si fara procesu) de aceea sil
fia ele cu rabdare cfll,ra slabiciunile loru I sir-i in-
veti,'z ch trebue si se marturisdsca si sdr se cumittece
inainte de casatori'a loru I in fine sdr esatninedie fe-
rliele casalorintle, .rd sciu ele rugaciunile generali, cele
Credeulu si siapte misterii si deaca nu le sciu, sd
,staruiasca preotulu, cri acele fetie sh le invetie'
S. 56. Curn sb se faca Logoilu'a ?
Logodn'a are a sc face inainte de miadi sdu
isi ilupa ririadi cu observarea celoru urmatdre 7 )
fetiele cusatorinde au si se infatisieditl inrrinl'ca pn-
., rochului miiesei; 2, parintii s6u tutorii lineriloru
. casatorindi sil fia de fatia i 3, trcbuo si fin do
il:
i;ifatia si ddue marturiil 4, parochulu mlresel lnrhru-
t oaiu in Epitrahilu si Felonu, dttpaoo uu
crrl'itu
 74 75

rugaciunee din Evhologionu pentru logoditi, intreaba

maiorene mirele de 22 si mireas'a de 16' ani
pe fetiele casatorinde, ca facu ele pasulu acest,a -
s6u sl rudil,e, dar au dobanditu dispensatiunea
din buna si libera invoire sl atragere unulu cdtra - cununa-
archierdsca dela rudenie, ceea ce parochulu
'altulu sl nu din sila s6u frica ? apoi totu asid in_
'treaba sl pe parintii s6u tutorii ceroru toriu trebue sir o aiba ki sine, atunci cununi'a, cu
scirea si licenti'a Protopopului in scrisu,
ce vreau si are a se'
se logod6sca) ca se invoiescu ei in ac6sl,a casatorie?
sevflrsiinbiseric'aparochialeamireseirsiincanu'
sl d6ca ei nu se opunu, atunci preotulu schimbi
mai decdtu dupa s. liturgie, ki care au a luii
parte
inelele loru sl se face obicinuita sarutare reciproca.
fetiele casatorinde, nasiulu si celalaltu publicu, sl.
Actulu acest'a are preoturu sd 'ru petreaca numai localu se pdte se-
4umai cu invoirea Archiereului
decatu in protocolulu bunei invoiri dupa formurariuru
vdrsi cununi'a si dupa prandiu din causir binecu-
prescrisu, care 'i subscr.iu tirrerii, parintii sl
mar_ vflnl,ata.
torii. Inca cu prilegiulu Iogodnei are preolulu sd
Seversireacununieiinbisericaslcupublicitate,
intrebe pe lineri sl pre parintii s6u titorii loru
des_ se considera cti un'a garantia sigura, cd partea fe-
pre afinitate s6u consancuinilate, sl d6ca voru fi
meeasca nu este silita de nimenea lii invoirea casa-
in vre-unu gradu opritu de consancuinitate s6u afi_ toriei, si d6ca aru sci preotulu cununat'oriu2 ca silta
nilate, sd 'i arate prolopopului respectivu spre
a este pentru un'a s6u all,'a pers6na' atunci si nu se-
midiloci loru dela Archiereulu Iocului deslegare ju
,o_ versiasca casatori'a, cdci devine sub grea respun-;
denia subversante, si fara de ac6st'a,
sd nu intre_ tlere. Cii casatori'a si se facfl in publicu sl a-
prindd cununi'a loru. Ear d6ca parintii,
seu fitorii nu -
eve, o cere si acea impregiurare, cf,ci are urmari
se invoiescu din ori ce pricina, atunci
preotulu trebue ' naturali si in positi'a cetaliana a celoru casatoriti sl
si fia midilocitoriu de impacaciune, si ddca ac6st,a nui
a urmatoriloru Ioru copii, si cdci unele persdne s' e'
vd sucede, datoriu este a arata scaunului
protopopescu cele militari, nu se potu casatori fara licenl'i'a mai-
spre mai departe urmare. Vedi sl in
Drept. ,rnoni"r. mariloru loru, care prin circulare consistoriali se pu-
S. 5?. Unile sl in; ce timpu are sh so faca cununi,a
? blica preotlmei spre stricta observare, sl acelea au
Se intielege de sine, cd dupace in trei
A"ri_
I,a se pastr{ in archivulu parochialu, st crl sd nrl se
neci sdu alte serbatori: sdrl promulgatu poporeniloru ' deo
uitarii, trebue parochulu atleseori sd Ie cet6sed
,casatori'a cea intentionata, sl d6ca fefi6lo fiindu ll' ri ec ar:omodedie dupa ele.
 JU 't I

$. 58. Ce are a observd, parochulu ld casatori,a mestel

caLi? sl ce prescr.ie legea patriei in privinti'a ac6st'a? noau ajunsu elatea ac6st''a'S' 3' Doritoriulu de a
trece, fia acela membru alu ori carei biserici,
are
Ld casatori'a mestecata parochutu nostru are
a 'si descoperi vointi'a ac6s['a a s'a parochului so-
;si talmac6sca persdneloru easatorinde urmarile unei martori a-
munei sale bisericesci in presenti'a a doi
aseminea casatorii? sl sd "le arate loru sl legile
lesi prin elu. Si in 14 dlle computate dela deshia-
patriei, care suntu prescrise prin legislatiune de
,6rr. uruust'a prima, s6u celu multu in 30' de dilet
deobligattire pontru aseminea intamplari, de care
are a dechiarii din nou in presenti'a aceloru, s6u
are a se tienea slrdnsu si preotulu cununatoriu sl
a,altoru cloi rnartori asisiderea din parl.ea lui alesi
celu alu mirelui. -- Cendu parintii tineriloru se in-
inaintea par.ochului comunei sale proprie bisericesci,
voiescu, cii copiii loru sd se iee in casatoria me_
cirmca remane si mai departe preldnga vointi'a s'a
slecata, atunci preotulu nostru, si se tiena slrdnsu
ile trecere. S. 4. Doritoriulu de a trece are a cere
de legea politioa, si dupa aceea se pasiasca cu
atatu despre prim'a, cdtu sl despre secund'a dechia-
tinerii cu observarea tuturoru prescriseloru pentru
rare a s'a dela parochulu acel'a carui'a att eomuni'-
casal,orii mestecale, si adeca tlupa legea tierii
bg. catu vointi'a s'a de trecere, toldeun'a cdte unu ates-
din anulu 1U68. despre reciprocitatea confesiuniloru
latu separatu esemtu de timbru' $' 5' Ddca paro-
religionarie crestine, Iegahninte reounoscute, pan4 care casu, sl din ori sl care causaT
c,hulu in ori sl
atunci, pana cdndu egala indrepl,atirea confediuniloru
n?aru voi si dee testirnoniulu cetutu, martorii, carii,
religidse se vii reguki peste totu pe calea legale,
au fostu presenti, edau pentru ambele casuri unu
pre bas'a articulului de lege 20 din anutu 184g. timbru' S' 6' Dupa
-testimoniu separatu esemtu de
se ordin6dia in privinti'a rediprocitatii confesiuni:
9.g voitoriulu de a trece au aratatu testirnoniulu oas-
loru. religionarie crestine $. 1. preranga observarea,
tigatu dupa modalitatea ac6st'a parochului religiunei
eonditiuniloru sl formalitatiloru determinate prin lege,
lcelei'a, Ia care voiesce a trece, biseric'a coIc0[-
sti in voi'a fiecarui'a a trece din sinulu unei alte nente este prin ac6st'a pre ileplinu indreptatlta de
c-onfesiuni religionarie, respective lii un'a alt'a
il?lq:,primi in sinulu seu. S. 7. Parochulu
reri:: acel'a,
giune. S. 2. Trecerea este permisa acelui,a, carclq
"q :
care au presentatu testimoniilo celui co au
au ajunsu deja anulu alu 1g-rea aru etatii sare,
lii care adeca s'au terminalu trecoroo, egto
Muie"ile p-f]u inse rrece dupa casoiSj'a loru si tl6ca
ll ri a incunosointid' despie ac6st'a pre paroolrulu
i
 78
acelei comune bisericesci, de care s,au tienutu con.
vertitulu mainainte. S. 8. Tdte faptele convertitului
efeptuate dupa trecerea s'a, suntu a se judecai dupa
dogmele acelei biserici, l:i care au trecutu, sl prin-
cipiile bisericei parasite de elu, nu suntu in privinr
ti'a lul intru nimic'a obligat6rie. S. g. La casatol
riele micste obveniende din impreunarea individie.
loru .de confesiuni crestine diferite, parochuln ambe_
loru parti este a se provoc'a pentru efeptuirea ye-
stirei intarnpldnde de trei ori. D6ca parochulu
- prekinga
drecarei parti aru denegd ac6st'a,
testimo_
niulu scutitu de timbru datu din partea duoru mar,
tori despre aceea, cumca parochulu acel'a ft pro_
vocatu pentru vestireal este suficienta vestirea st a
parochului unei parti. $. 10. D6ca vestirea sau
in-
tamplatu de trei ori, eara parochulu oarecarei
parti
n'aru vof si dee documentulu de dimitere, infatio_
sinduse I:i elu doi martori din partea parfiloru
casaj
torinde, voru cere edarea documentutui
ae demiterej
in casulu denegarei acestui documentu, unulu dirt
martori indr6pta catra parochulu intrebarea
aceear.
Cumca in contrra impreunarei propuse insinuatusau
6recare impedecamentu s6u bd ?
martorii dau des-
pre respunsulu datu s6u denegatu din partea
pero..,
chului ki intrebarea accst'a unu testimoniu
,r"rri;
de timbru, care inlocuesce pe deplinu
documenlulu
ds demitere.'-; parochulu esle.a se peitopsl
penlni,
79
, tienerea in secretu a irirpedimentului cumYa insi-
nuatu, afara de peddps'a dictavera lui din partea ju-
.risdictiunei sale proprie bisericesci, cu un'a mulcta
banale pana ki 500 fl. st cu arestu estindiveru pana
ld unla jumatate de anu. S. 11. Casatoriele miste se potu
inchiea cu valdre inaintea parochului ori carei parti'
'$.12, Din copiii promandndi din casatoriele miste, ur-
.m6dia feciorii religirrnea tdtf,niloru, ear fetele cea a
mumaneloru, ori si ce conl,ractu, reYersu ori dis-
pusatiune contraria cu legea, este de aici incolo
fara
.de val6re, si in nici unu casu nu pdte avea pu-
lere de dreptu. $. 13. Edueal,iunea religidsa a co-
piiloru nu se pdte schimbri nici prin mdrtea 6re-
carui'a dintre parinti, nici prin desfacerea legale a
casatoriei. S. 14. D6ca drecare dintre parinti trece
Id alta religiune, copiii trecuti preste siapte ani, inca
urfirddia pe conYertitulu tlupa secsulu loru. $. 15.
copii nascuti inaintea casatoriei, legitimati insa prin
tmpruunarea, stau in privinti'a educatiunei religirise
sub norm'a egala cu copiii nascuti legalminte. $. 16-'
Copii nascuti afara de casatoria, prin urmare ile-
gali, ddca se rbcunoscu din partea tatalui loru, cadu
qqisiderea sub norm'a egala cu copiii legali; in casu
Qoltlrariu, urm6dia religiunea mamei loru. $. 17 -
'.ln privinti'a educatiei religitise a copiiloru nasculi;
rl6u nagcaudi din casatoriile miste incheiate inaintea
dcveuirei in valdre de dreptu a legii presontorl
 60
remAne delerminatiunea acelei legi in vigdre, c?rs;
au sustatn sub timpulu inchierii ataroru casatorie.
S. 18. Copiii aflati sl peste totri atari copii, B cn-
roru parinti nu se sciu, urmddia religiunea aceluita,
care ii au aflatu. D6ca s'au datu in insl,itutulu de
copii aflati, si d6ca inslitutulu este a drecarei conJ
fesiuni leligionarie, capata educatiune in religiuneh
acelei confesiuni. Ddca nu obvine nici unu ,oru *rJ.
tionatu in $-lulu acest'a, atari copii aflati, caputa
educatiunea loru inreligiunea aceea? carea este in
loculu aflarii loru in maioritate. $. l g. Illeinbrii
nir:i unei confesiuni religionarie, nu se potu deo-
bligd ld aceea, cri si tiena rituru sr serbatorire ?ce-
Ioru de alta confesiune religi6sa s6u, cd sd se re-
tiena in dilele acestea de ori ce feliu de lucru. In
dumineci inse, fiacare luCru publicu nu neincun_
giuraveru necesariu, este, a se suspende. Totu a.sirf
in serbatorile ori sr carei confesiuni rerigidse in a-
propierea bisericei st cu ocasiunea procesiuniroru
bisericesci, pe teritoriele si in stradele acelea, prin
care trecu atari procesiuui, suntu de a se delaturd
ttite acelea, ce aru putea conturbd ritulu bisericescu,
s. 20. credinciosii tiitori de ori sl care confesiune
recepta, carii nu compunu un'a comuna bisericdsca
separata, suntu indalorati a se alaturd ldnga acea
com rina bisericdsca de sine statatdre, afrat6re
in
ter'itoriulu statului uhgurescu, carea se tione ds
"
':
gt_
.rionfesiunea religionaria loru propria sl carea jace
de ei mai aprripe. S. 21. La 6stea armatei sl in in-
stitutele publice de slqtu, (d. r, institutele militarie
, de crescerer institutele penlru orbi, pentru copif
aflati, s. a.) precumu si in spitalele civile si militare,
riiembrii fiasarei confesiuni suntu a se irrrpartasi in
ihvetiaturile religiunei loru, cdtu sl in trite servitiele
preotiesci prin parochii bisericei Ioru propie. S. 22.
In cemiterie se potu immonnentii membrii confesi-
uniloru religionarie diferite meslecatu sl fara de impe-
decamentu. $. 23. In comune si orasie locuite din
partea individiloru de confesiunireligionarie diferite,
care'comune dau din cas'a domestica spre scopuri
bisericesci s6u in fav6rea oarecirei sc6le confesio-
nate ajut6re, din ajutdrele acestea fiecare confesi-
,"une religionaria aflatrire acolo este a se impartasi
l',lupu proporliune dreapta. S. 24. Infiintiarea de a-
'i,.:dunari
bisericesci n6ue sl transfonnarea filieloru bi.
fsericesci in matera, s6u din contra a acestor'a ln
lilie, se tiene de dreptulu eschisivu alu confesiuni-
religionarie.
lT:
'$. 59. Ce are
'tsteriului sh, observedie parochulu Ii sevdrsirea mi.
Maslului?
Inainte de trite are. si observedie parochulu ld
dnsirisa misteriului Maslului, ci adeseori se 0d-
,paroe\ieniloru sei insemnatatea acestui mlslo-
in Bredioi, c{ deyenlndu ei ld primiron aoeriui
 8t
misteriu sil- cun6sca asiedihrea" [iii' martui['6re st
cu credintia si 'lu prirndsca cf,tra induratulu Dum-,
nedieu, si cu deplina nadejde pentru dobandirea ier-.
tarii de pacate st a tamaduirei de neputinti'a tru-.
p6sca, sl cd bolnavulu si 'si predee vieati'a s'a in
voi'a lui Domnedien, dara nici mijkicele medicinalir
sl nu se desconsidere, cdci morbosulu altcumu se
face ucigatoriu de insasi viati'a s'a. Parochulu ast-
feliu de invetiaturi ddndu poporeniloru sei prin pre-
d!ci, fiindu chiemalu ki bolnavu pentru sevArsirea
rnaslului, pre scurtu sl cu cuvinte inblanditdre sd-i
aduca aminte cuprirrsulu prediceloru sale din bise-
rica, sl mf,ngaindulu cu indurarea lui Dumnedieu,
si pasiasca ld sevOrsirea misteriului Maslului cu alti
preoti trei, cinci s6u siepte, dara fiindca n'avemu
canonu, care aru opri unui preolu sevdrsirea maslu-
lui, ci. se dice: ca morbosulu chiamdndu pe preoti,
ceea ce se inlielege, cdndu potu fi de fatia mai
multi, pentru aceea si rinu preoiu p6te sev0rsi cu
deplina valdre misteriulu acest a asupra morbosului
s6u parochianu.
5. 60, Oare uumai morbosului crestinu se p6te ailministri
misteriulu Maslului ? si 6re este ocasiune buna, cb paro-
chulu la sevA,rsirea maslului sb indemne pe crestinu a faco
vre-o fapta filantropica?
. Misteriulu lVlaslului se pdte administrd nu numai
morbosului'crestinu, ci sl celui sanatosu, ddca au
ajunsu in vdrsta. inaintatar cdci rir,a moilii a r,,reptinului;
.83
nu se scie, sl este l6rte folositoriu, c{ crestinulu
st dica vii muri pre neasteptatu, si fia pregatilu
spre mrirte. Parochulu de totu bine vd face, ddca
cu ocasiunea sevarsirei misteriului Maslului vri in-
demnri pre parochianulu seu cdlra facerea miloste-
niei pre seam'a bisericiloru sl a sc6leloru) pe s6m'a
cirmpararii unoru iodne, vase, carti si oddre biseri-
cesci, si a altoru fundatii filantropice, aducdndui a-
tninte, ca si mosii sl stramosii lui fiindu in staro
binecuventata, au facutu prin diala astfeliu tle fapte
bune spre binele comunu. Pentru celelalte impreju-
rari ale acestui misteriu, indreptamu pre pastoriulu
sufletescu Ia cele din teologi'a dogmatica sl Ia cele
din Dreptulu canonicu spre repetita cetire, cri asid
sl in privinti'a acestui misteriu sa aiba cunoscintia
deplina.
llf.
Sectiunea
Desp're pre"otu cd ministrulu servilio-
loru bisercesci in sl afara de Biserica.
$. 61. Care suntu acele servitiuri, care preotulu clatoriu
estoa lo sevArsi in st afara de biserica ?
Servitiurile, care preotulu datoriu este a le se-
I-iu in Iauntrulu Bisericei suntu: Rugaciunea
r
sear'a, vecernea, Rugaciunea mica dupa cee
s6r'a -
Pavecerniti'a cea mica, sl Ruga-
cea mafo dupa cea de s6r'a i -Pavecerniti'rt
- 6*
 84
85
cea mare ;, apoi Rugaciunea de miediulu noptii, Ru_
- bisericescu, cd sa cundsca tipiculu penl.ru servitiulu,
gaciuned de dimin6ti,2 Utreni'a _, drele sl Liturgi,a, care are si tlu faca, sl si scie poveliuf sl pre ce_
-
precum si parastasele pentru morli apoi
I rugaciuniL U titorii si cantaretii dupa tipicu. s, e. tipiculu rugaciu_
feliurite in templari de nevoe, ,, sev{lrsiescu la
"u.u niloru de s6r'a sd ,lu cet6sca in Octoichulu celu
Proscomedia sl in decursulu rugaciuniloru
de liturgia_ mare sl in Orologieliu
lrla timpu de nepkiue st frimJte ;2. la necontenirea/
ciunea mica sl mare dupa - esasleyu _, apoi ruga-
ploiloru; 3. pentru cei calatori;'4. pentru cei rugaciunea de s6r'a, asi_
bol_ siderea si rugaciunile de miediulu noptii sf de di_
navi I 5, pentru vrajmasii, cei ce
ne urescu sl ne min6ti'a totu acolo I inca si drele si liturgi,a
asuprescu pe noi I 6. pentru cei ce si pa_
suntu in temnitia sl rugaciunile pentru feliuritele in_
rastasele mortiloru
sl robia ; 7. pentru venirea asuprane
a unoru popr5re tdmplari. Apoi se recomenda preotului sl studierea
barbare; 8. Ia timpuri de ciume sr incetarea
morti tipicului pentru serbatorile Nascerii, ale Botediului
naprasnice; 9. multiumire dupa castigarea
vre_unei Domnului, ale Bunei vestiri si ale Dominecei
oereri sl afacerei de bine a lui Dumnediei. Florii_
A.ceste loru, precurnu si pentru inceperea Triodului,
I rogaciuni se potu sevarsi sr afara de Biserica in septamdn'a patimiloru, pentru penticos[ariu,
pentru
locu deschisu sl cdmpu liberu, precumu vii in carea
vof po_ se espune totu servitiulu durnnedieescu dela
sdntele
porulu. II-a cele ce are preotulu ale sevarsi
afara Pasci pana la Duminec,a intdi,a dupa Rusale.
de Biserica, suntu: ingropacunile sl botedlulu In
estra_ fine sl Tipiculu Octoichului mare sl alu Mineieloru
ordinariu, precum st procesiunile,
care Ia feliurite de preste anu. Cdlra studiulu tipicului sd aiba preo-
ocasiuni se fae;q pe Ia holde, vii
sf ingropatdre. tulu aplecare cordiale, cdci dela cunoscinti,a si ob_
.
S..62. Ce are a pacli parochulu la aceste ileosebite
ruga- servarea Tipicului este conditionata
ciuni, care se sevArsiescu in launtrulu sevdrsirea ser-
Bisericei?
vitieloru, care unu preotu are a Ie sevdrsi
Preotulu are a padi la aceste rugaciuni,
care
in sl
dfara de Biserica, dar este
seydrsiesce inlauntrulu Bisericei, si aplecarea crestiniloru
cd acelea sd le dela acestu zelu alu preotului
faca dupa tipiculu prescrisu, care conditionata catra fre-
se afla la iucepu_ ctientarea servitieloru bisericesci. preotulu
tul,u lqrq, in cartea rituale, vd do-
adeca tipicu. De aceert curnenki zelulu seu catra implinirea
trebue preotqlu si cetesca din cartea acestoru in-
,;;p;il;;: dtrtoriri d6ca se vd ingrijf, cd
Biseric,a lui pa-
piculu mai inainte de a incepe vre_unu
servilirl, rochiale sd fia inzestrata
cu carillo susu aminlits
 80
rituali, fdra de care nu se pdte sevilrsf nici unu ser-
vitiu dumnedieescu spre zidirea sl religiositatea p0-
porului credinciosu.
$. 63. CA,te felinri de liturgii are [Biseric'a n6stra? si ce
are.preotulu a sci in privinti'a aeestoru liturgii ?
Biseric'a ndstra are trei feliuri de Uturgii, sl
adeca: cea a sdntului loanu Gura de aunr, cea a
s0ntului Vasiliu, sl cea a sdntului Grigoriu, carea se
numesce ,Inainte sdnlita.( De regula se savf,rsiesce
peste lotu anulu Liturgi'a Sdrrtului loanu Gura de
auru; cea a Sdntului Vasiliu se face la serbatdrea
sAntului Vasiliu, precumu si in . Duminecile maretui
Postu, si in ajunulu craciunului, st alu Bobotediei,
d6ca nu cade Sdmbat'a s6u Duminec'a, sl in Sdm-
bat'a mare ; ear eea Inainte sdntita de regula se
sevf,rsiesce in dilele de Mercurea .si Vinerea in ma-
rele postu, si Lunea, Marti'a sl Miercurea in Sap-
tanrdn'a Patirniloru. Cu deosebire se atrage atentiu-
nea preotului la liturgid inainte sdntita, cdci tipiculu
ei se deosebesce in tdte de citra tipiculu celora-
lalte ddue Liturgii. Noi in privinti'a tipicului pre-
scrisu pentru tustrei lilurgii indreptimu pe preotulu
14 tipiculu loru din Liturgieriu, sl atragemu atenfi-
qnea preotului cu deosebire asupr,a tipicului Litur-
giei inainte gdntite, sl ilu indreptdmu la acelu pnnctu,
din tipibu alu acestei Liturgii inainte s0ntitei, carg
asid este:
8?
$. 64. Tipiculu Inainte sA,ntitei Liturgii ?
Tipiculu Inainte sdntiei Liturgii este urmatoriu:
In sflntulu sl marele postu, cAndu voiesce pre'otulu
si faca liturgia celoru inainte sdntite, Dumineca Ia
Proscomedie face cele dupa obiceiu; si dupa ce taie
Agnetiulu celu dintfliu, st 'lu junghia, si 'lu impunge,
taie si alte ddue Agnetie, puindule in rflndu ldnga
celu dintdiu, dicdndu Ia fiescecarele dinl,rfinsele cd
sl la celu dintdiu : Intru pomenirea Domnului I _.
cd o oaiel sl ,rJunghiese; unulu din 0stasiu;---
- slapa
apoi trirna in potiru vinu st rece dicdndu cele
obicinuite sl Ie acopere cu acoperementulu, sl
cadesce dicdndu rugaciunea Inainte punerii dupa ;
acestea incepe preotulu dumnedieeasc'a Liturgie,
sl o sevdrsiesce dupa cele prescrise. . Ear cdndu
voiesce sir binecuvdnte Agnetiele dupa chiemarea
sdntului Duchu, dice: sl adeca panea ac6st'a cin-
stitu trupultr Christosului teu I - adeca in numeru
singuralu, cdci unulu este Christosu, eat nu paJ
.- -
nele acestea in numeru pluralu, si cdndu voiesce
a le inalli{ ki ,Sdnt'a Senteloru, le inaltia trite im-'
preuna. Dupa aceea sfarama unu agnetiu din trdn-
sele, st pune in potiru particic'a cuvincir5sa, si tdrna
sl apa caldar in poliru; ,apoi ludndu linguriti'a eu
m0n'a dr6pta, ear cu cea stdnga ia pe rdndu {iesce
oare Agnetiu, si ia cu iinguriti'a din poliru sdntulu
s0nge, sl uda Agnetiulu pre partea, din catrau s'au'
 fJg
8S

jnnghiatu, sl 'lu pune in cutie cu mare bagare 'do ori de argintu, eara nu nici de altu me-
de stigla,
s6ma, ca partea udata a Agnetiului sd nu se atinga lalu simplu? precumu este ferulu, plumbulu, nici de
de cutie sl asiri face la fiesce care Agnetiu, si le lemnu. Cir aslfeliu, si nu allcumu sir fia vasele
asiadia in cutie. Dupa acestea preotulu liturgi- sdnl,ite, parochulu trebue sil povatiuiasca
pe poporenii
- sei, sl siri indemne cu t6ta ocasiunea binevenita'
cil
sitoriu, sdu d6ca sunl,u mai multi, toti cu Diaconii
dinpreuna, se cumineca si sevdrsiesce Liturgila San-r ei si se indure a inzestrii biseric'a loru cu vasele
tului Vasiliu celu mare, Eara cdrrdu voiesce se sf,ntile, precumu biseric'a le prescrie acele'
- S. 66. Cumu sa fia pAnea
st vinulu' ce se aduce la li-
sluj6sca Liturgia inainte sdntita, inlrdndu in sdntulu
turgie
Altariu, se imbraca in odejdii numai binecuvdnldn-
?

PAnea sl vinulu, oe se aduce la liturgie, si are

dule si sarutdndule, ear rugaciunile la acele odejdii
e se preface in trupulu si sdngele Mdntuitoriului'
nu Ie dice, fdranumai: ,Domnului sd ne rugamu( la
trebrue s') fia din faina de grdu curatu, frarndntatu
fiacare vesimdntu. Si luandu Diaconulu, d6ca este,
bu apa curata fireasca, ctipta bine cu aluatu, eal'a
vreme, ear de nu este f)iaconu, preotulu incepe Li=
ou uri,nu, cdci de st azima inca este de grdu' dar
turgi'a inainte sdntita precum arata liturgierulu, adeca cu t6te acestea nici cum nu prite fi materi'a Tru-
cu rugaciunea de sdr'a vecernea.
pului lui Christosu, pentruca azima se intrebuintia
-
$. 65. Ce invetiatula ne ila n6ua Biseric'a ilespre
c0ntitela sevdrsirea sAntei Liturgii ?
vasele
in legea cea vechia, si nu se potrivesce si in legea
Biseric'a ne di ndue despre vasele sdntite la
,.u n6ou, cdci dice S. Ioanu Chrisostomu: ca fa-
in'a este lrupulu, aluatulu este sufletulu, sarea, este
sevdrsirea sdntei Liturgii urmatdrea inveliatura : ca
intea, ap'a duchulu sdntu I sl ca in legea vechia
adeca pentru deplin'a sevdrsire a Santei Liturgii se
erri chivotulu, ear in cea n6ua Feci6r'a, acolo toia-
cere Potirulu, discosulu, stdu'a, zvezda sl
-. gulu lui Aaronu, ear aicea Crucea lui Christosu: acolo
Linguriti'a I pentru cele trei dintfliu se ceru atdtea
inielulu, earu aicea Christosu I acolo azimaraici pdnea :')
acoperamflnturi pocrovitie, cu unulu adeca se aco-
- Prin urmare preotulu trebue sd fia cu bagare
pere Potirulu, cu alu doilea Discosulu, si cu a trei-
. ite s6ma cdtra pf,nea, adeca cirtra prescura, cl aceea
Iea Stdua. Aceste acoperemdntur.i trebuie sd fia din sd lia din faina de grf,u curatu, dospitu cu alualu
materia frumrisa, sl infrumsetiate cu borturi de auru,
) AF;;" peutru pinoa tloapita uu amiutimu aioi, cloi acslo rc tbu,
ori de flrgintu, ear vasele trebue sd fia de auru, ih rtucliulu. polomicoi.

90
conl,lnflndu sl putina sare sl bine coptu, sl sd fia pro.r
vediulu sl cu ictin'a Crucii cu inscriere
,rlisusu Chris-
tosu Nic'a, adeca Iisusu Christosu Biruitoriu.( In
acestu chipu trebuie preotulu sd instruedie acele mu-
ieri evlavirise? care se ocupa cu cdcerea prescureloru.
Ear ce se l,iene de vinulu, cu care v:i liturgisi
preotulu, st carele are a se preface in sdngele Mdn_
tuitoriului, acel'a trebuie si fia din rodulu vitiei,
adeca din struguri storsi numai din rodulu vitiei, si
fora de nici o alta amestecatura, precumu cu pelinu
s6u cu all,e flori mirositr5re, s6u cu musturi strirse
din mere, pgre, sl visine, s6u din altele asemene
acesl,or'a.
St in privinti'a ac6st'a sd invetie parochulu pe
parochieni, cumu) sl ce feliu de vinu si aduca Ia
altariu, cici dela deslusirea acdslra atdrna apoi, cd
si aduca crestinii vinulu celu cuvinciosu Ia altariu.
$. 67. Deslrrciri pentru preotu clespre intAmplarile .neno-
rocdse, care din caus'a, s6u fara ,caos'a preotului liturgisi_
toriu potu obvenl pre timpulu tlurarii liturgiei.
' De.slucirile pentru preotu despre intdmptarile
ne-
norocdse, care din caus'a, s6u fara causra preotului
liturgisitoriu prtu obvenf pre timpuru durarii rirur-
giei, Ie incepemu ale espune, si ai dd indreptarea
necesaria dela Proscomedia, sl dlcemu, I. de ya
zenitd preotulu sd bage apa in vinu in potiru,
sl 'si va aduce aminte de acdstd mainainto de,
ii
li
91 ii
binecuvtntarea snteloru daruri, atuncea s'ir bage-
indata putintica apa in potiru, dicdndu: ,rUnulu din
ostasi cu sulili'a c6st'a lui au impunsu, si indata au
iesitu s0nge si apa.(
II. De se viiintAmpki sil fia sdnt'a pf,ne rlu-'
cedita, sdu vinulur, ce are a se turnd in potiru, sd
fia cumv'a otietitu, sl s'au binecuvdntatu, si la Cu-'
minecatura nu vd suferi, nici vti putea potrivi preo:
tulu acele, atunci sil le iee, si sh le bage in apa
curgat6re. )
Care preotu, afara de acdsta int'dmplare, nu
III.
se va impartasi cu S. Cuminecatura la liturgi'a, ceea
ce au sevdrsil,u, cade sub grea respundere inaintea
Archiereului seu ').
lY. De va cadea mainainte de sAntirea sdnte:
Ioru Daruri in potiru vre-o musca) s'l se sc6tia, sl
si se invalue in bumbacu, si sll se ardia, sl ce-
nusiri si se ingrtipe in Altariu.
f,i Y. Eara de vri cadea vre-unu paianginu, s6u
: altanliganie din cele vt'ninate, se se desiertetlie acelu
vinu din potiru intr'altu vasu curatur eara in potiru
si, se puna altu vinu si putintica apa, si turndndulo
preotulu si dica cuvintele acestea a ddua 6ra: Unulu
din ostasi cu suliti'a cdst'a lui au impunsu, si indata
, r; Prin urmere la liturgie, la caro liturgicescu nai nulti preoti, al di'-:
.coni, trebue toti.rl re cuuinece.
 92 g3

il,[irr]t au iesitu s0nge sl apa; sl asi{ si sev0rsiasca litur- buretele sl st6rga bine loculu acel)a, atunci trebue
iitil
gie dupa 'rdndulu presmisu.
scandur'a aceea si o radia, sl radiatur'a a o arde
VI. Dupa sevdrsirea Liturgiei acestu vinu si'lu pre o caramida, s6u alta pialra, sl cenusiri si o in-
varse in apa curgatdre. Insa de va fi ac6sta dupa r grdpe sub prestolu. Ear de v:i cadea pe pamdntu
-
sdntire, st va fi frica preoturui sd inghitie dumne- golu, atunci sdr rada loculu, pre care au picatu, si
dieesculu sdnge, atunci cu t6ta grij,a si padiasca radiatur'a aceea si o ardi, precumu mai susu s'au
acestea, ci si nu se varse din dumnedieesculu
sf,nge disu, sl sub prestolu si se ingrripe.
sl intrlaltu potiru, s6u ahu paharu curatu s* ,lu d;_ [ S. 68. Oontinuare.
siarte, spaldndu cu altu vinu de trei ori bine, VIII. D6ca sdntele se voru versii pre piatra,
sl
acestu vinu sd tlu padiasca, eara aceea
, ce va ti unde nu se prite rade, preotulu sd stdrga bine cu
cadiutu, sd o iee, sl si o invalue in si
bumbacu, s6u iiburetele, si spele cu apa curata, sl tdta ap'a
in pdndia ndua curata, si dupa sevdrsirea liturgiei aceea sdr o strdnga cu buretele, si si se puna sub
jigani'a aceea cu bumbaculu s6u cu pdndia prestolu.
pre o
caramida s6u pre yre_o piatra sd o IX. Eara d6ca vil pica, s6u se vd versd din
ardia, si cenu_
siri si o ingrdpe sub prestolu, s6u unde ,si s0nge pre mas'a prestolului, siiu pre Antimisu, preo-
spala
preotulu mdnile, eara vinulu in apa curgaitdre
si ,lu ", tulu intdiu cu buzele si suga, dupa aceea si st6rga
verse. De v:i fi apa curgatrire departe, atunci i'
bine Antimisulu cu buretele; apoi dupa sevdrsirea
sa_
pflndu sub prestolu si ,lu ingnipe, unde
nu se calca - dumnedieescei Liturgii, pdndid prestolului, la acelu
cu picidre locu, unde s'au versatu, sdu unde au picalu san-
VII. De va inghetiri de frigu dumnedieesbulu iiele Dtimnului, sir o puna intr'unu blidu curatu, sl
sdnge in potiru, preotulu, s6u diaeonulu 'insusi
sd incal- preotulu sd o spele de trei ori, sl s[ o arunce
diasca unu acoperemflntu, sl sd ,lu
invalue pana se
"in apa curgattire, 's6u si o ingrdpe sub prestolu I
vri desghiatii, sdu si liarba bine apra calda, Q?tra mass'a aceea uscdndu-o, cu ddns'a si irnbrece
cA pu-
nendu in potlru, si se desghietie. earasi prestolulu.
Eara d6ca din
negrij'a preotului vd pica cev,a din dumnediees_
culu sdngel sl vd ,fi picatu pre, scandura, lui pre acoperemdnturi, s6u pre sfitele preotiesii;'
unde nu
pdte elu si se plece, st si ajunga, nici p6u vd pica cA$u de putinu din sf,ngele :Domnuluir'
vd putea cu
 s4
preotulu intdiu cu buzele sd suga st apoi bine
si
cumu amu disu mai susu.
X[. Eara de se yoru versd sdntete, s6u vri
pica din dumnedieesculu sdnge pre hainele preotu-
lui, su pre covoru josu, mai inainte cu buretele pi
St6rga, apoi sd spele bine de trei ori loculu, unde
au picatu, sl acelu bumbacu, s6u pdndia, cu care au
stersu, sd o arda pre o piatra, sl cenusiri st aph,
sil o ingrdpe subu prestolu.
XII. De se vd intdmplii vre-unui preotu liturgi_
sitoriu sd verse dupa imparl,asirea cu sdnt,a cumine-
catura, varsdtur'a aceea sd o strdnga in cdlti cu_
rate, sl intru'uriu vasu curalu sd o bage, sl si o
padiasca pana se vd usc'a bine, si apoi sd o arunce
in apa curgatdre, sdu de vd fi pdreulu departe, si
o ingr6pe sub prestolu.
' XIII. Apoi de se vii intdmpld
vrejunui preolu:
pentru nepasarea s,a, sd mucediasca Sdntra
Cumi-
necatura, sdu ve face viermi, ori alte gdnge,
sl se
vd topi silnt'a pdne, si voru remdnea numai acele
jiganii, si se iee vasulu acelra, si sd se scuture
in-
lr'o pdndia curata, sl sd se arda pre o caramida,
sl sd se arunce in loculu, rrnde se spala preotulu
mdnile, eara cutira aceea spaldndu-se cu apa
curala,
ap'a ac6sl,'a asisiderea
si se verse, unde preotulu sr",
obicinuitu asi, spel{ mdnile. In fine,
95
spele . Xw. De vd cad6 vre-un'a particica din tru-
pulu dumnedieescu pre pamdnlu, cu. cinste sl cu
multa luare aminte ridicdndu-se de pre pamdntut
preotutu sA o puna pre discosu, eara pamdntulu,
unde au cadiutu aceea, si 'lu rada bine, si rasa-
tur'a aceea si o tlpe in apa curgatdre, ori sir o in-
gr6pe sub prestolu.
" S. 69. Oare facut'au <[in ilestulu preotulu ilatorintiei ehie
marei sale, tl6ca numai pentru carti rituali sau ingrijitu, si
nu ni pentru vase sAntite, pentru imbracaminte preotiesci
si iliaconesci, pentru recerintiele mesei altariului, ale pros-
comiiliei sl pentru ic6ne ?
Preolulu, carele s'au ingrijtu a procurd pe s6-
m'a bisericei sale parochiale numai sl numai cartlle
necesarii rituali, n'au facutu din destulu datorintiei
sale, d6ca totu deodala n'au avutu grija sl pentru
celelalte' lucruri necesnrie si prescrise Ia serviliurile
dumnedieesci, precumu suntu: vasele sdntlte, irn-
bracamintele preotiesci, pentru recerintiele mesei al-
tariului precum este cu deosebire antimisulu sl ale
proscomediei I cu unu cuventu, d6ca nu s'a ingri-
r jitu pentru tdte, cdte se tienu de servitiurile Bise-
ricesci, cd acelea si fia la locu cuviintiosu sl intr'o
slare cuviincidsa, vri se dica: ca in locu de lucruri
invechite si manjite, precumu este imbracamintea me-
,sei altariului, acoperemdnlulu pe S. Potirur vest-
preOtiesci sl diaconesci, carti rupte sl tn6n-
se fia procuratu alte nriue sl cele invechitd.
-
 96
sd le fia pusu intr'unu locu, unde nu se calca. Can.
10. Sin. I-U.
S. ?0. Cum se fia preotulu insufletitu la aceste servi-
tiuri ?
La aceste servitiuri trebue si lia preotulu in-,
sufletltu despre adeverulu invetiaturiloru bisericei
ndslre, care in servil,iuri dumnedieesci se oglind6sa
prin rugaciuni, sl de aceea preotulu fungenle sci:
indu sl simtindu asiii, are si fia din convingere re-
ligi6sa evlaviosu sl zelosu in aceste serviiiuri, cici
se dice: Blastamatu este tolu acel'a, carele cu lene face
Iucrulu lui Dumnedieu Ieremi'a c. 4S- preotulu
- -
prin sevdrsirea rugaciuniloru cu evlavia sincera sa aiba
de scopu a dd parochieniloru sei esemplu viu, cri sl ei
si sevdrsiasca cu zelu si evlavia rugaciunile atAtu
pentru iertarea pecaleloru loru, citu st pentru oco-
lire a ori edroru slabiciuni, patimi sl a altoru trans-
gresiuni de porunci durnnedieesci, bisericesci sl ci-
vile. Si precumu Preotulu este datoriu prin pur-
tarea s'a evlavidsa sl cucernica a indemnd, a cresce
sl a intari pre toti casnicii sei cdtra sevdrsirea rr-
gaciuniloru, care suntu pentru ei potrivite sl ale
aratri folosulu loru ; asemene este elu datoriu a cresce
sl intari pre poporenii sei cdtra,sevflrsirea rugaciu-
niloru dlcdndule, ca sl parintii suntu datori a cresoe
si a indemnii pre copiii loru inca din tineretie .cil-
tt'a sovdrsirea rugaoiuniloru prescrise de tdto dilpld
g7
st de trite inldrnplarite, adeca: rugaciunile matutine,
vespertine, inainte sl dupa prandiu, inainte si dupa
cina, si dupa irnpregiurari si cele ale 6reloru'
$. ?1. Se face atentu preotuln l4 seivitiurile serbatoriloru
Nascerii si ale Botecliului Domnului sl ale Bunei-vestiri'
Preol,ulu se face atentu ki servitiurile serbato-
riloru Nascerei si a Botediului Domnului sl a Bunei-
Vestiri, cdci . Tipiculu acestoru trei serbatori este
sl ru-
deosebitu de celu alu altoru serbatori, adeca
gaciunea de Dimin6ti'a Utreni'a
-
cu Pavecernili'a cea mare si se sevdrsiesce cu Li-
.tie, si apoi urm6dia numai decdtu rugaciunea de
Dirnin6tia sl celelalte, precumu se vede din Tipiculu
Illineieloru respective. Preotulu deci, inainte cu
2- g. dile de aceste serbatori si studiedie Tipiculu,
sl asid cu cuviintids'a cunoscintia a Tipicului dilei
si mdrga la servitiulu durnnediescu, prevenindu si
pe cAntaretii sei cu instructiuni despre tipicu, c6,
tdte sil so faca dupa cuviintia.
Inca sl pentru Liturgia in aceste sdnte dile si
vadie, cir care este prescrisa, cdci 16 serbatdrea
Nascerei si a Botezulu Domnului toldeaun'a se se-
vdisiesce Liturgi'a Marelui Yasiliu, afara d6ca acesto
driue Serbatori cadu in diu'a de Duminec'a st do
Iiunea, cdci alunci in ajunulu acestoru Serbatori so
face Liturgi'a S. Ioanu Gura de auru, eara ld insesi
, aceste serbatori se face liturgi'a' Sentului Mlrelul
99
Vasilie I inca Preotulu sd studiedie inainte de Bu-
na-Vestire, inainte de aflarea capului sAntului loannu
Botezatoriului, inaintea serbal,rirei celoru patru-
-
rlieci de mucenici, tipiculu din Triodu, cdci servitiulu
dumnedieescu se face dupa impregiurarile dilei, io,
care serbatorile acestea mari cadu, si sd instruedie
si pe cf,ntareti sl cetitori.
Causa, pentru care liturgi'a Sdntului' Ioanu Chri-
sostomu se sevdrsiesce, d6oa dlu'a ajunului Craciu-
nului, s6u a Bobotezii cade sdmbatoa sl Duminec'a,
este Canonulu 64 Apostolescu, carele opresce a
posti in diu'a sl a sdmbetei, afdra de
Duminecei,
un'a, adeca 4e sdmbat'a ilarel atunci adeca cdndu
ajunulu Craciunulu cade in diu'a de Sdmbata sl Du-
rnineca, nu se postesce strdnsu, adeca nu se rtra-
ndnca odata pre di, ci se mandnca bucate de postu
de d6ue ori, s6u trei ori, precum este obiceiulu ca-
sei, st liturgi'a Sdntului Ioanu se sevdrsiesce inainte
de prdndiu. In alte dtle d6ca cade ajunulu Craciu-
nului s6u alu Bobotediei, s. e. Lunea, Illarti,a, Mier-
curea, Joi'a, sdu Vinerea, se face liturgia S. Vasiliu
u Rug.aciunea de s6r'a
- Yecernea Ia unra
-
6ra dupa prdndiu, sl atunci se ajune, adeca numai,
odata se mandnca de postn dupa liturgi'a S. Vasiliu,
. derea in progadia si ingradirea bisericei si se ne-
:" tediasca sl si se indrepte totu, ce este
va sd dica, se ajuna. Vedi g-fulu 87 sl 44 din
d hru; sa faca
Dreptulu Canoniou.
g9
fi, 72. Ce
se intielege pentru servitiulu bisericescu, pen-
tru care se prescrie in Tipicu, ca are a se cantd ,Allilui'a ?
Pentru servitirrlu bisericescu, pentru care se
prescrie in Tipicu, ca are a se cAntii ,Alliluia( se
intielege, ca in diu'a aceea nu se face liturgie, ci
in locu de Liturgie se sevdrsiescu oarele. Astufeliu
de dtle suntu in postulu Craciunului, alu apostoliloru
Petru sl Pavelu si in celu alu Adormirei Nascatdrei
de Dnmnedieu. De observatu este la asfeliu de
tipicu, care prescrie cdntarea ,rAlliluia(, ca acestu
tipicu trebue se se pazeasca? afara de dllele de
Sambata sl dumineca, cdci atunci se face liturgia
dupa regul'a obsc6sca, carea irnpune preotului, ca in
fiacare Sarnbata, Dumineca sl serbatrire si sevdrsiasca
Liturgie.
-serbat6rea
$. 73. La ce are a patll parochulu inainto de
Hramului bisericei sale parochiale, si la insasi serbat6rea lui
st dupa serbatdrea hramului
' ?
Inairrte de serbatrjrea Hramului Bisericei sale
parochiale, are preotulu cu cdtev'a dile mai nainte
a face rdnduiala, I, cd Biseric'a din launtru cu t6[e
vasele sdntite, sl cu ic6nele si se curetie, ear Iu-
crurile de pdndia si se spele, sl
.de pulbere sl pa-
ianginele sd se st6rga si podelele si se spele asis-
I
de indrep-
apoi atenti pe Invetiatorii locali Ia ser-
bakirea Hrarnului, cri sd pregatrisca pe elevii loru in
 100
cdntari sl mai cu s6ma in cdntarea Tropa_
cetire,
riului sl a condacului Hramului, si a Liturgiei, si si
designedie timpuriu pe unu invetiacelu pentru ceti_
rea Apostolului la insasi serbatrire; apoi in ajunulu
Hramului sd infrumsetiedic Biseric'a in rauntru si ir1
afara cu arbori verdi I II. in ajunuru serbat6rei Hra-
mului se face la timpulu cuviintiosu s. e. la patru
rire rugaciunea cea mica de s6rra, vecernea cea
mica eara rugaciunea cea mare de s6r,a ve_
-
cernea cea mare intre siase si siepte rjre
s6r'a cu litia in form,a priveghierei; apoi la diu,a
Hramului Rugaciuuea de dimindti,a, sl Liturgie, si
s6r'a rugaciunea obicinuita de s6r,a dupa tipiru
;
apoi cu finea Liturgiei dupa rugaciunea de Amvonu,
si iasd din biserica cu proceBie, si o incungiure
lragendu-se clopotele, si sosindu afara, std
numai
decdtu cu procesiunea inaintea usiei Bisericei
sl in-
cetdndu clopotarii a trage clopotele, preotulu
dice
cu tonu evlaviosu ecteni'a cea mica pentru buna
starea a 'sdnteloru rui Dumnedieu biserici:
ilIiruies,
cene pre noi Dumnedieule dupa mare milra
tra, ru_
gamune tie, audine sl ne miluiesce
I Cdntareti de
trei ori: Ddmne miluiesce; apoi preotulu: Inca
ne_
rugamu, ci sd se padiasca sfintu racasiuru acest'a
vedi in Liturgieriulu din tipografi'a archidiecesana-in
Sibiiu pag.' 14, apoi cetesce Evangeli,a dela Mr_
teiu c. 7. y: 7
: si in fine stropepce cu apa sdntih
10[
pe crestini in chipu de cruce in patru parti dicendu:
oMantuesce Dumnedieule poporulu teu si binecu-
venta mostenirea t'a I tolu ac6st'a dice si la a ddu'a
si a trei'a stropire, ear la a patr'a dice: totud6un'a
acumu si pururea si in vecii veciloru Aminu; apoi
merge pnrcesiunea pe mdn'a drdpta pdna io midi-
loculu Bisericei din afara, sl preotulu dice ecteni'a
pentru hnperatulu: ,,Miluiescene pe noi Dumnedie-
ule dupa mare mil'a t'a s. c. l. Cdntaretii de trei
ori ; Ddmne miluiescene I preolulu : Inca ne rugamu
pentru Imperatulu st Regele nostru apostolicu N.
pentru stapdnirea s. c. l.vedi pag. 13. din acelasiu
Liturgieriu; apoi Evangelia dela Mateiu c. 20. v. 5.
apoi stropesce cu apa sdntita? nrecumu s'au disu mai
su-su; dupa aceea se continua procesiunea sl so-
sindu Ia dosulu ,A.ltariului, dice parochulu ecteni'a
cea mica 'pentru Archiereulu : Miluiescene pre noi
Dumnedieule s. c. l. si rugaciune: Inca ne nrgamu
pentru Prcasdntitulu nostru Archiepiscopu si Mitro-
politu
s6u Episcopu N. N. vedi in Liturgie-
- -
riu pag. 13., Evangeli'a dela Luc'a de Yineri irr
seplamdn'a a 22 dupa Rusnle, sl in fine stropesce
in chipulu crucei in patru pirti cu apa sdntita: pre-
cumu mai susu s'au disu; aici se continua procesiu-
nea) st sosindu la midiloculu bisericei de partea
stdnga, preotulu dtce ecteni'a intrdga pentru creslini
si binefacatbrii morti: Miluiesceno Dnmnedieule s:
 L02 10:1

c., l. apoi Evang. dela loann, sl in fine stropesce

cu iertarea pecateloru loru in acestu sf;ntu hrarttu: cil
apa sdntita cd mai susu; dupa trite
acestea se in_ mosii si strimosii loru hramulu celu sdntitu ridicdn-
tdrce preotimea cu poporulu ac]unatu
la Biserica, si dulu, I'au consdnl,itu clrtdrui s*ntu, vrdndu a aretf,
preotulu face otpustulu Liturgiei, si imparte
anafora ca .voiescu si duca o viat'ia placuta lui Dumnedieu in
la toti mari sl mici.
viati'a acdst'a, precumu st patronulu hramului au dus-o'
Dupa sevdrsirea serbatdrei hramului,
in diu,a cl Si le amintdsca de iubirea irnprurnutata, de milostenii
urm6dia, preotulu sd faci parastasu
serbatoresce pentru biserica si scrila si pentru alte fundatii etc., sir-i
pentru cei reposati preoii, parochieni
si binefaca_ indemne in dcobsce Ia moralitate, si religiositate cii pre
tori ai bjsericei parochiale cu recitarea numelui pamOntu sii fia placuti tuturoru? eara dupa mtirt'e si
loru
spre audiu alu tuturoru celoru de fatia, sl lui Durnnedieu' Aicea se in-
sd std- mosten6'sca imperati'a
ruiasca, cd din partea Eforiroru bisericei
sd se faca sdmna, ca parochulu cu ocasiunea asemine proce-
si coliva pentru acesti morli. siuni p6te sevdrsi la procesiune rugaciunio dupa
Despre aceste servitiuri si tintpulu
loru, paro: cum va Ii timpulu ploiosu, ori seceta, si dupa
chulu sd incunosciintiedie pe poporenii
sei de tim_ cum. este srarea sanatdtiei poporeniloru I - apoi
puriu, cd sd se adune toti mari si mici la hramulu vre-unui Mucenicu se pdte aduce Ia
Ia Serbatd_
rea hramului Bisericei loru narochiale, dicdndule, Biserica si Coliva spre sdnltre) eara nu si la Hra-
ca
dlu'a aniversare a Hramului bisericei loru este mulu Serbatoriloru lui Christosu, nici la cele ale
o rr._
batrire pentru ei toti, si sd o petrdca
cu evlavie, cii Illaicei Domnului, ceea ce se vede sl din Rugaciu-
si se invrednic6sca tle binecuventarea patronului bi_ nea Colivei.
sericei loru. Prea multu se vd inallid
sdnlienira dl_ $. ?4. Frrnctiunea parochului la ingropaciuni ?
lei Hramului, d6ca parochulu se va pregatf Functiunea parochului la ingropaciuni std in
cu un,a
cuventare, espundndu insemnatatea dilei, strdnsa legatura cu observarea Tipicului Ia sevdrsirea
st adeca:
ca Hramulu loru au ridicatu rnosii si strdmosii vre-unei inpropaciuni, cdci altu tipicu este prescrisu
loru ,
din evlavia cdtra Dumnedieu I ei s'au adapatu pentru ingroparea prunciloru, altulu pentru mirenii
cu
laptele celu priinciosu alu invetiaturei adulti ; altulu Ia preoti, si inca altulu este pentru
sf iegei lui
Dumnedieu in elu; precumu si dAnsii
urmatorii ,fi,i
i, ingropaciunea Calugariloru sl a Archiereiloru, sl in
sl flicele loru s'au botedial5 sl s,au cuminecalu spro
line altulu este pentru ingropaciuni la Pasci si iri
 104
i,
105
septamdn'a lurninata; t6te acestea trebrrie
ill bine si le
rudeniile si cei de aprdpe impreuna cu mine, sd sa-
lilj scie parochulu, sl dupa ele si
urmedie, si cu deo_
rutdmu pe acest'a, petrecdndulu la grdpa.
sebire sa nu se lenev6sca parochulu a petrece actulu
mortii si alu ingroparii parochianiloru sei in prot.o-
La ingroparea mireniloru in vdrsta, stichirile :
colulu rnortiloru asiii precum este prescrisu prin Care desfatare lum6sca remdne neimpreunata cu
or._ gtijri ? care marire std pre pamAntu neschirnbata ? trite
dinaciunile stapdnirei sale bisericesci, cdci,
estrasuh/ suntu mai nepuiiucirise decdtu umbr'a, tdte suntu,
din protocolulu morriloru arreseori se intrebufnti6dia
de decdtu visurile, rnai insielatdre I intr'o clipita m6rtea
unu documentu judicialu politicu sl militariu, si preo_
t6te acestea le apuca s. c. a I s6u: Vai cdla nevoia
tulu vine sub ped6psa politica, d6ca se gasesce, ca are sufletulu despartinduse de trupu !- vai cdtu la-
elu neregulatu st in bonrr'a ordinaciuniroru sustar,a-
cram6dia alunci ! si nu este, cine sd tlu miluiasca pe
tdre sl"publicate nu p6rta protocolulu mortiloru.
ddnsulu! cdtra InEeri ridicdndusi ochii, 'fara folosu
Aici mai vine a se d:i acea indreptare paro_
se .r6ga, cdtra rimeni mdnile [tindiendusi, n'are cine
chiloru, cei ei si studiedie tipiculu pentru
ciuni, si cel6sca cdntarile prescrise pentru
ingropa_ si i ajute I pentru ac6st'a iubitii mei frati ! cunos-
liu*r" cdndu scurtimea vietii nristre, reposatului sdi ceremu
vdrsta a mortiloru, cdci de acolo
voru putea sd ,si odichna dela Christosu, si sufleteloru n6srre tnare
afle temele cele mai frunrdse si placute
crestiniloru mila ; s6u: Trite suntu desiertaciune cele ome-
nostrii pentru pierderea ori cdrui madulariu
din si_ -
nesci, cdte nu remdnu dupa mrirte ; nu remf,ne bo-
nulu famliei loru, cum sunl,u Ia ingroparea
prunci_ ga!i'a, nici calatoresce impreuna mdrirea, cdci viindu
oru stichirile: 0 ! cine nu vd pta"ng;
fiirl; ;;;, mdrtea, tdte acestea pieru s. c. l.
mul,area t'a cea cu tdnguire din viati,a ac6st,a,
cf unu pruncu fdra de vdrsta din bratiele
cdci La ingropaciunea unui Preotu: Adusumiamu
maicii, aminte de Proroculu, carele striga: Eu sumu pa-
acum cd o pasere, de grabu ai sburatu
sr ai aler_ rndntu sl cenusia, si earasi m'amu uitalu in morm0n-
gatu Ia ziditoriulu teu s. c. l. s6u: cine
nu vd sus_ turi, si amu vediutu dse gd,le sl amu disu: 6re cine
pind fiiulu meu, sl cu pldngere nu
vii strigd, pen_ este Imperatulu sdn ostasiulu, s6u bogatulu, s6u
tru buna cuviinti'a t'a sr frumseti'a vietiei
tare cei seraculu s. c. l.
curate ? ci precum corabira, care n,r.,
urrnq";; La pornan'a, ce s'au obicinuitu a se face dupa
ai apusu de grabu dela ochi. Veniti prietinii moi, ingropaciune,.preotulu prile si iee parte, dar sd so
 106
107
ferdsca de ori sl ce lacomie, sl in vorbirea sra si de s6r'a la Duminec'a Rosaleloru s'au obicinuitu
fia precautu si intiereptu. st fiindca hx,a st6rei
preotului Ia inpropaciuni este a le tine, atunci parochulu si remdna pe lf,nga a-
prescrisa, de aceea si
se multiemdsca cu aceea) si cdtra parochiani cestu usu.
sd aiba $. ?6. Ce motive potu indemni pe parochulu cAtra se-
crutiare, carii nrau bani gat'a sd
plat6sca numai de_ vArsirea acurata a servitiuriloru in si afara de biserica ?
cfltu sttil'a, cici altcum preotulu instrain6dia
pe poporenii sei.
dela sine , Urmat6rele motive potu, si trebuie sir indemne
pe parochulu cdtra sevArsirea acurata a servitiuriloru
$. 75. De ce nu se aci cu preferintia despre ser- in si afara de bisrica: 1. Starea s'a preoti6sca,
"'

3nlne
vitiulu dumnedlieescu Ja Santele pasci si Ia pogoriirea
chului sAntu ? Du- pentru care s'au pregatitu prin scoli si la care au
Aci nu se espune ajunsu ; 2. cd si se faca vasu alesu alui Durnne-
cu preferintia
servitiuru dum_
nedieescu Ia sdntele pasci dieu; 3. ch parochianii sei, vediendulu cucernicu si
si pogorirea Duchului evlaviosu, bucurosu se yoru impreun:i cu elu in ru-
sdntu, care are alu seydrsi parochju,
cdci ;; ;;;;; 'gaciuni si cdntari, care Ia olalta trebue sd Ie faca
ca servitiulu dela Sdntele pasci
sl dela pogorirea Ia servitiuri dumnedieesci, si se voru indernnd st ei
Duchului sdntu, se tiene pretutindeni
pe la Biserici
dupa tipicu. St asid prelanga cf,tra 'religiositate si moralitate I 4. cil preotulu cu
cele ce s,au espusu
in Dreptulu canonicu $, 40 se adauge esemplulu seu, si traga pe poporenii sei cdtra cer-
aci numai cetarea Bisericei sl cdtra trimiterea copiiloru loru de
ai6t'a, ca p,arochulu la aceste
serbatori mari sd fia
bine instruatu cu cunoscinti,a ambe sexe la sc6la spre cultivare si luminare, prin
tipicului re*rrr"" *
Penticostariu, sl dupa elu urmare 5. cri poporenii lui sd se indemne a lidicri
si ,uoarriur.u servitiurile inimile sl cugetele loru cdtra Dumnedieu sl porun-
bisericesci.
- cile dumnedieesci si bisericesci, 6. cd ei sl afara
Inprivinli,a rugaciuniloru de
s6r,a la Dumi_
nec'a Rosaleloru, sd se tiena de servitiurile dumnedieesci, si fia dmeni onesti I ?.
de obiceiulu frrrfrl, ca d6ca sl suntu ei datori
adeca d6ca parochienii a se rugd st icdnki lui
lui s,au obicinuitu, cii ruga_
ciunile de s6r,a si Ie irnpreune Dumnedieu inBiserica si in casele loru, totusi cu
Ia finitulu Lilurgiei, deosebire suntu ei datori a frecuentii biseric'a I 8.
acelea parochulu asiii sd le
sevdrsiasca
nu s'au obicinuitu asiii, ci deosebi I earu d6ca ca ei sd nu se r6ge Iui Dumnedieu din frica sl din
rugaciunile aceslen magulire, ci din inima curata sl din convingere sl cu
 108 109

incredintiare, ca Dumnedieu vaf ascurtd rugire loru , Apoi sl pentru alte singuratice rugaciuni, care
din indurare, st cri si ne asculte bunulu Durnnedieu preotulu este datoriu a le sevdrsi dupa tipicu, p6te
datori suntemu a imprini datorintiere ndstre fatia cu avea esemple vii din sdnt'a Scriptura, asiri Rom' c'
Dumnedieu, st cu deaprdpele si cele edtra noi in_ 13. v. 1, I. Petru c' 2. v. 13 si 17' pentru
sine; 9. ca preotulu si poporenii Iui si nu despo_ Domnitoriulu, carele este pusu din proni'a lui Dum-
redie, d6ca Dumnedieu numai decdtu nu asculta rug,a nedieu asupr'a impopulatiunei intregi a unui statu,
loru, ci sd remdna statornici in neintrerupta ruga_ cici lui este indatoratu fiesce carele, si apoi toti dela
ciune, de aceca st Apostolulu Favelu invat.ia pe Ro_ celu dintdiu dignitariu pana la celu de josu suditu
mani c. 12. v. 12. ,,Fiti rebdatori in intristaciune ai dd inchinaciune si omagiu si a se rugii pentru
sl statornici in rugaciune.(( Domnltoriu sl toti amploiatii' Timot. I- c.2' v' 2'-
$. ?7. Continuare. In fine parochulu este datoriu a se rugai potri-
Parochulu 'si pdte luri indemnu din faptele Apos_ .vitu rugaciuniloru de biserica pres<:rise pentru pa-
toliloru pentru acurat'a implinire u ,r.uitiuriloru si cea slmdntuirea sufleteloru tuturoru, pentru pacea a
rugaciuniloru, care trebue sd Ie faca asirf elu afla trita lumea si pentru buna starea sdnteloru Iui Dum-
;
esemplulu ApostoliloruT ca ei s,au rugatu Ini Dumne_ nedieu biserici, pentru ttita crestinatatea, pentru Dom-
dieu pentru de a putea lal,f cuventulu evangeliei, nitoriulu si Archiereulu, pentru ttite cetdtile si satele,
fapt. Apost. c. 4. v.29. iara pavelu ,,uo ,ugrtu loi pentru buna liniscea vazduhuriloru sl imultirea rdde-
Dumnedieu, cii sd-i dee luipentru bun,a
vestire tarie st loru pamentului sl pentru Yreme cu pace? pentru cei
putere, Efes. c. 0. v. 19; _- dara si artmintrerea ce calatorescu si unrbla pre mare, pentru reposatii
trite
trimiterile Apostoliloru ac6st'a o marturisescu,
cdci Ia Domnitori, Archierei si binefacatori ai Bisericiloru
neamurile, Ia carc au invetiatu sl predicatu sl mandstiriloru, sl pentru cei bolnavi'
Evange-
li'a lui Christosu, totdeun,a pentru toti
,,uo. rrgrtu, In fine, care preotu este patrunsu de adeveru-
pentru cunoscinti'a adeveraturui Dumnedieu ,r pJntro rile, celoru susu aminl,ite, acei'a meditdza si judeca
lmultirea crestiniloru, sl
pentru buna stare, ,anrr_ despre viati'a omendsca, dupa cumu ea se arata in
Ioru lui Dumnedieu Biserici. sl pentru imulfirea dra_ viati'a de trite dilelele si prea bucurosu se vd predri
gostei sl a altoru fapte bune intre crestini Rom. c rugaciuniloru dupa cum suntu evenemintele dllei, sl
1. v. 9. si Efes. c. 1. v. 16 st 1?. lii cresce si'povatiui st pe poporenii sei la aseminea
 110 t7t
rugaciuni, st purtarea arnesurata
dupa imprejurari nu este cu putintia, ci sl nu iubeasca st oile sale,
bune sdu triste, cd si multiemimu
lui Dumnedier care le-au rascumperatu Christosu prin scumpu sen-
totu darulu ce ne vine de susu
l:rrir dela parin- gele seu. Cdtu este dragostea ac6sl,'a de neincun-
tele luminiloru, si si ne folosimu
de elu, eara giurata lipsa din partea pastoriului sufletescu pentru
casuri nenorocdse sd cadernu
cdtra Dumnedieu icu turm'a s'a cuvdntatdre, se verle lemurilu din intre-
rugaciuni ferbinti spre a curmd
urmarile acelor,a barea lui Christosu cdtra Petru, cerdndu dela ddn-
indurarea s'a nesecavera sl
a ne miluf. sulu iubire sl dicdndu: Iubestime? pasce oile melel
Sectiunea lV. asid iau disu a d6uta.6ra, si a trei'a dra. trnsa ce
au vrutu Mdntuitoriulu sd insemnedie cu intrebarea
Despre preotu, cd Invetiatoriu
alu po- s'a cea de trei ori? si cu incredintiarea cea de trei
porului si tineretului.
ori a turmei sale, dicdndui : pasce oile mele, pasce
g. 78. Preotulu
naturalu alu poporului si .alesii mei, pasce mielusieii mei ? Intr'adevaru au vrutu
alu tiueretului.
Christpsu si arete tuturoru pastoriloru sufletesci, cum
Cumca preotulu este invetiatoriu
naturalu alu li se cuvine loru a pastorii si a iubi turm'a loru
poporului si aru tinereturui, este
afara de trjta indo- cuvdnl,atdre, st iubirea loru a documentei cdtra tur-
iala, precumu amu aratatu in
$_fulu 26 alu acestui m'a in trei chipuri, si adeca cu gdndulu, cu cuvdn-
manualu; ear aci nu va fi
de plisosu a documenlil tulu, si fapt'a I cu gdndulu, c{ neincetatu sd se r6ge
ac6sta dalorintia a unui preotu
din invetiafur,a bi_ lui Dumnedieu pentru turmal cu cuvdntulu, cii si o
sericdsca, ceea ce se cuprinde
in asid numil,,a carte invetie sl sd o lurninedie pe ea; sl cu faptri, cd si
,P6tr'a Credintiei, si suna in urmatoriulu chipu:( Itu crulie osten6la pentru sustinerea intregimei ei;-
Pastoriulu celu bunu Domnulu
nostru Iisusu Chris_ Se vetlemu mai departe ce dice Dumnedieu cdtra
tosu sl au pusu sufletulu seu
penlru oile sale, sl pastoriu la prorooulu Ieremia Capu 13, v. 20 si
noi, carli suntemu pastori, suntemu
datori u pon, ?1: Ridica ochii Ierusalime, unde este turm'a cea
sujletlle nristre pentru oile ndstre
cuvdntat6re, avdndu data fie 3 Ce vei respunde, cdndu te voiu cercetii
os.tln6lar ingrijire si priveghiere
pentru ddnsele, ctlci i.',tr po tine? au ddra nu te voru apuc'a dureri cti pe
asiii yomu dovedi dragostea nOstra
cdtra Chrislosu I , Inuierea, carea nasce ? Pe Cainu I'au intrebatu 6re
pentru ca care iubesce pe Christosu,
pastoriu fiindu i qflndu Dumnedieu: unde este Avelu, fratele teu? st
 tt2
113
au disu: nu sciu I au d6ra paditoriu fratelui
,,1

meu
suntu eu ? Facerea Capu 4t y. g. _ iiapuindu Sdrele, s'au cutcatu pre pamflntu sl au
Ce va respunde pastoriulu sufletescu, c6ndu dormitu fdra grija, de si iau fostu patulu lui parn0irtu
in_
fricosiatulu Judecatoriu ilu va intrebii tar6, puindusi sub capu o pdtra, eara cdndu au
pe elu: unde
este fratele teu ? unde este turmra mea, pascutu oile Iui Lavanu Facerea capu 3. v. BB
amu rescumparal,o cu scumpu sdngele
carea p 'si vedemu, ce dice i:etra- Lavanu: Dduedieci de ani
meu, si [i o
amu datu..spre pascere ? Respundeva amu pascutu oile tale I diu'a ne usturamu de cal-
otunri pasto-
riulu cu cuvintele lui Cainu, io ddra pastoriu dura sJ nriptea de geru, si se deparld sornnulu dela
tur- ochii mei. -- Acestea asi:i se tdlmacescu: acolo au
mei mele suntu eu ? Va tacea, si cri unu ,uio
nu 'si va deschide gur'a s'a, precunoscdndu potutu dormi pre piatra, ear aci nu prite dormf nici
p.. .in", fara pialra I acolo debea l'au desteptatu pe elu vi-
ca l)omnulu I'au pusu pe elu pastoriu turmei
sale.
Din Sdnt,a evangelie scimu, ca Ingerii sulu celu strajnicu, ear aici se departddia somnulu
l)orn_
nului au sl,atutu ldnga pastorii, carii in timpulu dela ochii'lui; caus'a acestor'a esterca Iacobu acolo
nas_
cerii Mdntuitoriurui erau priveghindu si padindu n?au fostu inca pastoriu, iar aici erii pastoriu. Deci
straji d6ca, Iacobu cri pastoriu de oi necuvdntatdre aldt'a
ndptea in pregiurulu turmei loru, sl marirea
Domnu-
lui au stralucitu impregiururu roru, De aci ,grija si priveghiere au avutu pentru turm'a s'a, cu
urm6dia
ca Ingerii Domnului se arata, sl marirea ,p6"tu mai multu, se cuvine, cd pastoriulu sufletescu
nornJ"i Iti,!q: aiba^;t^^ .*,^
ltita ---r:- ^:r-- grija
putincidsa --::- st -r r.
-! -priveghierrr
slralucesce. numai pastoriloru acelorra, pentru
carii prive_
ghiadia, sl padiescu straji impregiurulu ilgirto s'a cuvdntatdre, carea o aurescumparat,o Dom-
tunnei loru- nostru lisusu Chrislosu prin scumpu sangele seu.(
Ce va fi irrsa pastoriului lenesiu, nepriveghindu
si
neingrijindu-se de turm'a s,a ? Aratasev,a ?9. Este preotulu clatoriu a invetid pe poporenii sei
lui la fi_ i'.|ri $: sl mici numai prin cuvdntAri biserjcesci, s6u si altcum?
nitulu viietii sale Ingeru de pace, credinciosu,
in_ fi.iPreotulu nostru este datoriu
dreptatoriu sl paditoriu sufletului si ,trupului '.ro a invetid pe po-
?,
straluciva Iui lumin,a darului sl marirea ;i,ftiii'sei mari si mici nu numai prin cuv{lntari bise-
lui Dumne-
dieu ? O pastorie ! o greotate nu lcesci,
ci si prin ct lichisatie, cdci crestinii mari sl
lesne purtatrire !
o lucru pastorescu prinu de nevoie si temere mai bine potu cuprinde invetiatirrile, care preo-
! Ia- Ie propune Ioru in forma cathechetica, decAru
cobu din vechiulu Testamentu calatorindu
prin Harranu,, m. cur'frnlari lungi intocmite. Ac6st'a o aI
:8
 tl4
recunos cutu rinv.etiatori i biserices ci in ca d in timpii Apos-
toliloru, sl au numitu acesl,u modu de invetiatura,
,Calecheticaal cuvdntulu acest'a este cuvdntu gre-
cescu formatu din zuiqTent ij4os, iiZn, (sunetul
tonu, cuvdntu) si insemnddia: a cuvdntii cf,tra ci;
nev'a despre unu ce f6rte insemnatu, forte serba
rescu, sl estraordinariu. St fiindca inveliatorii
dintdiu bisericesci erau patrunsi despre aceea, ca
invetiandu pe cresl,ini, le impartasiescu loru inye-
tiaturi despre Dumnedieu, carele este mai pre susu
de trite, si mai inseunatu, pentru aceea au numitu
invetiatur'a despre Durnnedieu cathechetica, pe Inv
tiatoriulu, celu ce preda acdsta invetiatura, ilu nurnea
eathechetu, ear elevii, carii voi'a a se deprinde in
ac6st'a invel,iaturra, se numea cathechumeni. As
feliu de convingere a invetiatoriloru biesericesci primi.
tivi despre cuvdntulu , Cathechetu( fora indoiala
urmatu dupa conceptulu Sdntului Apostolu lrav
carele dintdiu invetialur'a s'a ,Cathichetica, si pe i
vetiaceii sei(
Oathichurnenii, ear pe invetiatori ,,
thicheti( ii numea scriindu cdtra Galateni capu VI. v.
Koutcoyerrca 6 xarrlTouy.r,tt/os roy /oyov tm xarn
xoDr; sr/ dagry aya)ory ,rCathihumenulu se i
tasiasca pe cathichet'u irr triie bunatatjle.(
Currca Apostolulu Pavclu c:i intemeitoriu
invetiaturei cathichetice, au facutu deosebire in
todulu seu ile invetiatura cresliuneasca dupa
115
au fosl,u ascultatorii lui, pe carii invetid, se vede
lemuritu din [-lea triuritere cdtra Corinteni capu III.
v. 2. unde asiri scrie: Sl eu fral,iloru ! n'amu pu-
tutu cuvdntd v6ua cd celoru duchovnicesci, ci cd
celoru trupesci, ca unoru prunci in Christosu I cu
Iapte v'amu hranitu pe voi, eara nu cu bucate, ca
n'ati Ii pututu mistui, si inca nici acum nu puteti(;
prin urmare Aposlolulu au avutu unu metodu de
invetiatura cdtra cei initiati in cunoscintiele Dogme-
Ioru, si all,u metodu de invetiare a celoru ince-
patori.
$. 80. P6te invetid, preotulu dupa unulu sl acelasi metodn
pe toti poporenii sei mari sl mici ?
Preotulu nu pdte invetid dupa unulu si acelasi
metodu pe toti poporeni sei mari si mici, ci trebuie
si faca deosebire intre ei, precumu arata Aposto-
Iulu Pavelu, de drece invetiaturile, care cuprindu dog-
thele credintiei, numai r:ei inaintati in vdrsta, si cu-
noscatorii de elementele doctrinei crestine Ie potu
ouprinde, si cu ele se potu folosi, ear cei tineri
potu cllprinde numai invetiaturile mai usi6re, precum
suntu cele cuprinse in calhechismulu celu micu.
Aci se nasce penlru preotulu acl,ivu indatorire
de a sci alege cartile, dupa care si tiena cu popo-
sei adulti, sl nevf,rsnici prel6geri din cathichisa-
l.i.une; sl adeca celoru adulti pdte prelege din in-
retatiunile (Tdlculu) Evangelieloru d0 preste anu i
 116
ceforu tineri inaintati in
vdrsta pana Ia 20-lea ani;
din Marturisirea ortodocsa ; celoru tineri intre 14_ 20
de ani din Cathichismulu bogatu sl celoru mai josu
de 14 ani din Cathichismula celu micnl si t6te
acestea carti 'si pdte procurii cu pretiu forte mode-
ratu din tipografi?a ndstra archidiecesana t teloru, ce se gasescu in cartile prescrise pentru ca-
).
$. Sf . C6,nclu sL tiena preotulu cathechisatiune ?
Preotulu are'a.tienea cathechisatiune cu totu
prilegiulu, ce i se ofere, ear cu deosebire in dile
de Dumineci sl in serbalori inainte de rugaciune
cle sCr'a (vecernea) I mai departe preotulu esle de
regula sl Cathechetulu naturalu alu tinerimei scolare I
deci elu este datoriu a tien6 prelegeri din cathechisa:
iiune cu tinerimea scolare dupa modulu prescrisu din
partea Stapdnirei sale, si sub nici unu cuvdntu si
mu se retraga dela ac6sla a lui indatorire, cdci numai.
ssid merila elu a se chiemri pastoriu sufletescu, d6ca.
ld instrui in legea lui Dumnedieu atdtu pe poporenii
sei adulti, cAtu sl pe cei tineri.
r) Aci p6te cineva presupune,
ca recorrrentlanilu eu procurarea acestoru
csrti eathechetico clin tipografi'a n6stra archidiecesana, voiescu a introclnco.
st a sustiend unu monopolu cu carti; insa nu'esteasii; eu nici mai multu.
nici mpi putinu nu tlorescu prin latirea cartiloru din tipografi,a n6strrr ar..
chiiliecesana, clecatu aceea, cr cartilc n6tre bisericesci
si crogmatico sr fis
intocmito tlupa institntiunile Bieericei n6sho, asi6 trara
str fia corecte sr ue-
s*inonosite, pentruca prea multe carti, care s'au tiperitu in alte tipogro-
di suntu icicolea srlhimonosite, si in ele s'au va.ritu nisce gresieli esentiali.
A'si putia sl uumi acestea c6rti falsifcate ilar le retacu, cAci cu mgnge-
iero.vedu, cumu clerulu sl poporulu nostru Cre increrlere in productele Ii..
terarii ale tipografiei n6sh.e archialiegesane, sl Ie procura acolo.dupa trobu.,,
iuti'as'edintipografi,aarohiiIiecesrna,0oaceertepropriotatoaiui.
It7
. $. 82. Cum are a se purt6 pr.eotulu la prelegeri ilin Ca;
thechisatiune ?
Preotulu are a se purtii la prelegeri din cathe-
chisatiune cu zelu si cu inlielepciune, ceea ce o vil
observti si dovedi elu, d6ca preste cuprinsulu obiec-
thechisatiune, nioi 'o iota nu vd trece, ci acele le
va studid, sl apoi se va strddui, cd sd le predee
poporeniloru sei mari si mici intr'unu limbagiu po-
pulariu.
Despre acdsta indatorire a preotului noslru amu
.amintitu in $-fulu 186 din Dreptulu Canonicu, aci
mai adaogemu urmat<irele: I. Cathechetulu in inve'
tiatur'a s'a cathechetica si se ferdsca de dovediri
silogistice in privinti'a sdntei Treimi.si a insusiriloru
personali ale Dumnedieirii treiposlatnice) ceci astfeliu
"de silogismuri 'nu numai nu inaintddia cundscerea st
priceperea poporului in cele dogmatice, ci inca o
aducu in confusiune; I[. cathechetulu se se margi-
n6sca a espune incheeturile Simbolului credintiei in
ternrini generali; III. a nu se lasri in polelnii asu-
:pr'a altom biserici; tV. trita nediuial'a lui sd fia in-
dreptata a face din poporenii sei dilreni religiosi, sl
- V. Cathechetulu si se nevoiasca a face
morali
asculletoriloru sei prelegerile de cathechisal,iune pla-
:cute, sl interesante ceea) oe o va ajunge, dtlca clu so
.Ya acomodd .dupa dispusetiunea ascultotoriloru soi, sl
 118 11$

nui vti osteni ascultarea si rebdarea loru cu lucru_ rileca invel,iaturile biblice, care in scurte deducsiuni
rilc, care nu contribuie Ia leligiosilatea sl Ia price- se cuprindu in catechismele mai susamintite; ddca
perea loru ; VI. mui consullu este a tien6 'limpu aceste invetiahrri le recundscemu de isvoru sl de
-
scurtu s. e. jumetate de r5ra, clecdtu prea lungu regula a mddintiei crestiaue, atunci trebuie sd ne
1

,r_l
techisal,iune, s. e. presle un'a dra, cdci poporulu ,si lienemu de ele, ci si ajungemu la doritulu limanu
pierde pacienti'a s'a si se instraincdia de datorinti'd ,cu vial,i'a n6stra. Nici unu timpu, st nici o epoca
s'a in privinti'a cathechisatiunei. .nu dovedesoe asiii de chiaru, cti timpulu si epoc'a

Cele pdna aci amintite se reducu Ia poporenii ndstra, ca cu cdtu mai multu ne indepartamu dela
cei adulti I insa t6te acestea se intiel.gu si pentru .Sdntri Scriptura, si o negligsmu, cu atdt'a mai multu
catechetu alu tinerirnei .ne indepartamu dela Chrisl,ianismu. Prin urmare
; carhicheturu lineretuiui tre
lotu aru gresi, sl nraru ajunge cu dopii scopulu numai unic'a ac6stta Dilemma ptite sd sustee, s6u a
ca_
ticlrisatiunei, cdndu elu in prelegeri aru ne las'a de Christianisrnu, sdu de elu a ne tienea
intrebuintiii
unu limbagiu neobicinuitu, s6u necunoscutu
copiilc,ru,
strdnsu ? Catechetulu cd invetiatoriu alu religiei
sdn cdndu aru intrebuintid dovediri silogistice, 'cristiane trebue sd se tiena de Sent'a Scriptura, cici
cdci
aceste inlrecu puterea mintiei sl a priceperii .aceea este fundamentulu religiei cristiane, st cdci
copii-
loru. Prin urmare cathechetulu atunci vri folosi ti_, amesrlratu doctrineloru dintrdns'a lrebuie sd latiasca
nerelului, d6ca cele in cathichismu espuse le 'religiositatea si moralulu intre poporenii sei.
vii es_
plic'a tinerctului cu cuvinte chiare si '. S- ga. Un'a disciplina buna este de mai mare val6re, de-
usioru intielega_
tdre, si d6ca elu si in inim,u io6tu un'a doctrina.
F'u va fi despr. Jrl,
.esplicate asiri convinsu, precumu acele Principiulu barbatiloru renumiti in educatiune in-
le arata in ldeobsce merge intr'acolo,
ldhnacire. Deci fdra astfeliu de purtare ca un'a disciplina buna
intiel6pta nu
va putea ajunge Catechetulu cultura religionaria ,eqle de mai mare valdre decdtu un'a doctrina
I
nici la poporenii sei adulti, nici la cei :atunci
fneri. de principiulu acesl,'a trebuie sd se tiena si
catechetulu, adeca sir observe disciplina, ordinea buna
S. B3. Ce directiune sb ,si iee catechetulu
ploblemei sale ?
in resolv
ldteU pentru persdn'a s'a, cdtu st pentru catechu-
Cathechetulu in resolvirea problemei sale are si i sei; cdci ddca este scopulu catechisatiunei a
,si iee de dir.ectiune descoperirea sl a face din calechumeni rimeni ieligiosi sl
lui Dumnediou,
 na 't2L
morali- ntrrnci catechisatiunea deprinesce instrucrinnea,
'dn'a buna disciplina esle de mai mare valdre, de-
din scrila cu acea deosebire. ca ac6st'a se face in
'cdtu ori ce doctrina, sl ca doctrin'a citu de buna
biserica cu poporenii adulti sr tineri, sr se estinde,
si fia, nu folosesce fara discipliu'a consecuintel de
nu numai asupr'a puterii intelectuale, ci st asupr'a,
aceea sl Apostolulu pretinde dela Timoteiu, sd fia
culturei morale a catechumeniloru, va si dica, asu
credinciosiloru esemplu cu cuvdntulu, cu viali'a, cu
pr'a formarii unui caracteru corectu, adeca purtdrei
dragostea, cu duchulu, cu credinti'a si cu curati'a
cuvincidse in trite I este inca cunoscutu, ca cateche_j
tulu cu lnulte greutlti are a se lupki, dar elu sd nu.l
I. Tim. capu I\r. v. 12. asiii dara Apostolulu pre-
'finde dela Timol,eiu, pe carele l'au lasatu in Efesu
slab6sca in zelul' chiemarii sale, ci sd fia sratornicu,
de Episcopu, cil cu lapte si doveddsoa, ci este
si si se nevoiasca a delaturri greutdtile cu adhorta-
vrednicu de a li Episcopu, ceea ce nu o pdte
tiuni potrivite impregiurariloru; cdci de sl poporulu
face fara observarea unei discipline bune rationale,
la inceputulrr catechisatiunei cu nebagare d6 sCma va fi
sl carea tintesce spre edilicarea altor'a.
cdtra catechisatiune, vedindu insa zelulu celu seriosu
Aceste liniamente principiali amu aflatu de bine
si consecuinte alu catichelului, cu care elu compare
ale espune in aceslu manualu alu Studiului pastoralu,
la Biserica in timpulu destinar' pentru catechisatiune,
sciindu, ca in studiuiu catechelicu, si omiliticu se
se va indemnii ,totu mai multu si mai multu de a,
tractddia prelargu despre regulele, care catechetulu
comperd si elu I pentru ca care cundsce natur'a
are a le obser\.ii in predarea catechisatiunei cdlra
poreniloru nostrii, trebuie sd recun6Jca, ca ei
:. poporenii sei mici si mari.
bucurosi suntu, a asculta catechisaliune, dar nu sun
dedati cu ?r cdci timpii vitrigi nu le iertau Io $. 85. P6tese neglige invetiarea cAntariloru bisericesci din
. partca Catechetului?
nici o luminare, dar vedindu ei acum, ca paror:hulu Invetiarea cdnlariloru bisericesci nu se p6te ne-
Ioru le voiesce binele loru, sl voiesce sdi luminedi glige din partea Calechetului, cdci aceea face o parte
fara indoiala voru urm'a ei vocei unui astfeliu inlregit6re a catechisatiunei cu atdta mai multu, cici la
preolu, penlru care sciu, ca este binevoitoriulu lo noi nu este in biserica musica instrumentale, ci nu-
sl ca voiesce ai adapri cu cunoscintiele religiei rnai cdntare chorale, sl ac6sl,a totu de unta s'au cul-
strabune. Atfeliu purtf,nduse catechetulu va inta .livatu spre multiumirea poporului nostru, sl unde
qu insasi fapt'a sea, cd o buna ordine, va si dlca; 's'au neglesur acolo poporulu nostru au aralatu sl
arata o nernultiumire mare, sl neplacero ssupr'a aco:
 t22
loru preoti si invetiatori, carii negrigu invetiafea copii,
loru in c0ntari bi5ericesci.
Deaceea si indatorirea ac6st,a preotulu
sd or
implindsca, si dupa ce catechisatiunea I
hu tin*tu cu
tineretulu s. e. jurnelate de dr.a, sd tr6ca
cu elevii
sei la cdntare, incepdndu dinldiu cdntarile cele rnairi
scurte, precumu: Ddnrne rniluiescenel Dane DOmne;;
Tie D<imne; Aminu; st apoi pe rAndu .a prrar*
$
tdte cdntarile ale Liturgiei, ale Rugaciunei de
s6r,a,
st de Dirnineti'a. Freotulu trebuie simplu sd predee
cdntarile, si fara maiestrie artificitisa, cdci ac6st,a:nu
prelinde dela elu nici spirtulu ciintariloru bisericescin
nici natur'a eleviloru sei catechumeni, si cdci o ase-
minea ostendla de cdnl,ari maiestridse aru
remdnea .
fara scopu. Mai dcparte parochulu car.echetu trebuie
Si demdnde si Invetiatorilorur a inti.eveni la catechi_
satiune, si la predar.ea cdnl,ariloru a fi de fatia,
si
a da pleol,ului rndna de ajutoriu fara nici o escusa_
tiune; cdci pe ceru lenesiu si nesimtitoriu
inve-
tiatoriu trebuie parochulu sd ,lu arete stapdnirei
sale scolare spre pedepsir.e pentru astfeliu de ne_
pasare? cdci d6ca scdl'a
nu se pdte desbinri de
Biserica, atunci nici invetiatoriulu nu
se pdte des_
binri de parochu, ci are sil fia in conrucrare
har-
monica sl statornica pentru crescerea
cea buna a
scolariloru sei.
t23
: Fectinne..n V.
bespre unelo cunoscintie scdse din an-
ticuitati spre cundscerea mai deaprdpe
. a chienarii preotiesci.
_ .$. .8b. Preotrrlu e.3te datoriu a se imbrass in haine cuyenite.
: Canonulu 27" VI. randuiesce: nime din cei ce
:fe numera in cleru, si nu se imbrace iu haine
uecuvenite, nici in cetate petrecAndu, nici in cale
.mergdndu, ci si intrebuintiedie imbrecamintea cea
obicinuita celoru ce se numera in cleru r eara deaca
vreunulu n'aru face un'a cd ac6st'a, pre unra septe-
mdna si se suspenda;
,rear incontr'a imbracamintu-
.lui luxuriosu prescrie canonulu lO. VII:( ,rTotu
si ornalulu lrupescu este strainu de treap-
a sacerdotale, si de statulu ei. Deci Episcopii
clericii, cari se imbraca in vestminte splqndide,
[. stralucite, trebue de a se corege, sl de voru
n6, a se constringe prin pedepse; asisiderea
,
pe cei ce se ungu cu miresme; fiindu insa ra-
in'a amAriciunei in susu odraslesce, pentru bise-
a ortodocsa au fostu spurcaciune, adeca pe cre-
li i acusa de ieretici, si pe cei ce erau luxuri-
nu numai iau urgisitu picturele icdneloru, ci st
la pietatea sl religiositatea o au lepadatu; pe cei
vietiuescu cu cucernicie, si onestate, ii perse-
fr sl in aoeoa s'au adeveritu, ceea ce este scrisu:
I
 '124
126:

buriciosu este pecatosurui cinstirea adeverata a rui g, 8?. Despre td,maiare

Dumnedieu. Deci d6ca saru afla unii, carii
si_i bat Tdmaierea esto o lucrare f6rte insemnala din
jocurdsca pe cei ce se imbrac? cu
vestminte simple ,partea preotului la servitiurile bisericesci, f)ela rnodulU
sl modesle, sd se coreaga cu pedeapsa, cici in sl chipulu tdrnaierii atdrna muhrr onorulu preotului
timpii cei vechi barbaturu sacerdotaru dera cei mai
xsf dispusatiunea lui catra cele sdnte. De unde ur-
mari pana la cei mai mici s'au imbracatu cu imbea-.
ilr6dia, ca preotulu si nu'si uite insemnatatea tqmA-
aaminte modesta si onesta de aceea ori ce
I nu este ierii, carea se reduce la preamarirea lui Dumnedieu,
de neaparatu spre intrebuintiare? se ia pentru ornatu bi la edrficarea poporului credintiosu? care s'au a-
ostentalivu, sl cade subtu reprehensiunea de 'dunatu
in Biserica spre preamarirea lui Dumnedieu,
precum dice marele Vasiliu dar nici cu .,.i

I imbraca- :prin urmare preotulu asid cucernicu trebue sil fla

I

minte impestrita de tiesaturi cu matasa nu

se im- ,la tdmaiere, incdtu nici de cum sd nu vateme, nici
bracd nici intrebuinti:i 6re care adaugere a
poporulqi a-
de alta se conturbe dispusatiunea religirisa
coldre in tiesitur,a veslmintului, caci audisera. 'ilunutu
din dumnedieescu, ci avdndu cadel-
la servitiulu
vocea divina: ca cei ce se imbraca
in cele m0i, nitia a mdna, si cadindu dupa tipicu, sd se infati-
suntu in casele Imperatiloru(c.
siedie polorului evlaviosu cu asemenea evlavie, do-
Din asemenarea acestoru can6ne 'vedindui, ca tamAierea represent6dia actulu preama-
ne convi
ca preotulu lrebue sd obserye irnbracaminte trirei lui Dumnedieu, sl invitarea poporului credin-
Joni
ei6sa sl prescrisa penlru tagma i'.'liosu c.atra urnilire inaintea ntarirei lui Dumnedieu.
sfl: petrecdndu r
sl unde, inca $ in calatorie; ca preotulu sd nu i Prin urmare preotulu sd nu tractedie cu cadelniti'a cd
trebuinliedie baine necuvenite 1cu unu lucru bagatelu, nici spulberatu arunofindn
pentru tagm,a sa j
lnrlu in ori si ce functiune ca rpadelnil,i'a dintr'o parte in ceealalta, ci sir scia a o
de haine luxuritise penl,ru
; preotulu sd se fer
sine st pentru casnicii "ftacta cu modestia, si a cel,i rugaciunea de tf,mf,ia
caci acele arata o molicirrne,
sl desprel,iu 'sl Psalmulu 50-lea dupa tipicu, cdndu caderce I
persdn?a preotului sl a familiei lui. heea ce se pr5te vedea din tipiculu. liturgiei. Apt-
istolulu Pavelu in trimiterea s'a catra Evrei capu 9-
,Y. 4. amintesce despre cadelnil,i'a de auru din testa-
fpentulu vechiu; de unde se vede, ci sl in tcs]amentulu
l*
 ,126
121
nou cadelniti'a trebue sd fia din unu ftetalu nobilu,
$. 88. Fiecare pteotu au eerbatu in timpii
vechi diu'a
argintu, dar nici de cum din arama. Parochulu si seau de Archiereu'
iniversale a hirotoniei sale de Preotu,
priveghiedie, ca cadelniti'a si fia curata, sl si sta-
Simeonu Archieppulu din Tesalonicu ne-au pa-
ruiasca, ci lcrisniculu si spele cu lesie cadelni- in
stratu nriua o traditiune vetihia, cdndu dice ca-
li'a celu putinu de patru ori preste anu, sl adeca
pulu 122 a cartii sale: ca fiesce care din cei hi-
la finitulu celoru patru posturi anuali, ci asiri tal
rotoniti datoriu este a serba diu'a aniversale, in
serbatorile cele domnesci sd fia curata.
care s'au hirotonitu sl a o petrece cu meditatiuni spi-
Parochulu, cdndu cadesce, si fia cu tdta fiinti, rituali, cu liturgie sl cu rugatiuni de mult'iumire st
s'a cucernicu, si chipulu evlaviei I candu cadesce de facerea de bine catra Dumnedieu, si cu docso-
vre-o icdna, si-i se inchinel cdndu cadesce pe pre_ logie. De votnu medita cdtu de putinu despro
posil,ulu seu, sai faca o inchinaciune cdndu - pretlecesori, vomu afl{
I cadesce datin'a ac6st'a a bdtrflniloru
pe Archiereulu sd i' faca de trei ori inchinatiune, ear negresitu, ca cu scopu rationalu au serbat'u ei diu'a
cf,ndu cadesce pe cdntareti, si pe poporu, ei de treapt'a pre-
uiuo*i aniversale, cflndu s'au invrednicitu
inca sd faca inchinaliune, caci prin aceea va indernna otiasca, s6u archier6sca, si vomu dori st noi ase-
sl pe altii a fi cu eylavie cfltra tdmaiere, ceea menea traditiunei aoestei se introducemu si Ia noi
se face cu scopu de a preamari pe Dumnedieu. serbarea dilei aniversale a hirotoniei n6stre, nu spre
Inca mai amintirnu aci, ca din vechime a ne ospdta cu mdncari sl beuturi, sl a o petrece
se in- cu
trebuintiri ddue feliuri de cadelnitie, amicii noslrii in petreceri pagubicirise, ci a ne
unu feliu fara
lantiuri, sl altu feriu cu rantiuri. cea ,ospeta cu multiumire spirituale . catra Dumnedieu,
fara rantiuri se 'carele
chiama si astadi catlelnitid manuale, neau invrednicitu a servi in vi'a lui, st a ne
si se intrebuin
tiadia numai Ia Rugaciuni mici de sear,a , face de servitori ai Evangeliei lui, si a ne ruga
Ia o serba
.tdre domndsca pe Ia Biserici de ajutoriulu st sprij6n'a lui si spre viitoriu, pana-i
caledrale sl ma
,rescir ear cea cu lantiuri Ia trjte vi plecea lui a ne tin6 in viatia, st totodata a me-
celelalte fun
!isericesci. despre modulu pastorirei nds[re, si incdtu o vomu
ifla de daunrisa, a o indrepla, spre folosulu nosl,ru,
alu parochieniloru nostrii, ci asiii la dlu'a cea din
irma a judecatii sir ne spuna Christosu: Sluga buna,
 128 l1s

d'1i'i',',
r
sl ri tt
credinci6sa, credinti'a ta teau mf,ntuitu, mergi in nu neglige serbarea dllei aniversale d hiroi
sale preotiesci, s6u archieresci in modulu
mai
ltilr pace. tonie
l,ll
i rl
i,l Actadi preotulu, si archiereulu p6te observa in
$usu espusu,
ru
iir privinti?a . trirditiunei celei vechi, de a serba dlu'a $. 8e. Care suntu treptele celoru ce se hirotonescu
llrr altariu, sl ale celoru afora tle altariu ?
1:.rill aniversale a hirotoniei sale, cumca ac6st'a este de
inlaunt'rulu
I
prisosu.a suscita traditiunea acds['a, pentru cil toii Treptele celoru ce se hirotonescu
irrll preo-
l ne-amu obiciuuitu a serba diu'a numelui nostru, si aliariului suntu trei, adeca tr6pt'a archier6sca,
i1'i', tdsca sl tr6pt'a diaconala, si numai aceste
fetie se
atunci-sevdrsimu trite, cf,te s'au obicinuil,u a face in
:tli: tirnpii vechi la dtu'a aniversale a hirotoniei preol,iloru hirotonescu in launtrulu altariului, circi din aceste
ttl. ':,
trei trepte se constitue misteriulu preotiei'
Archie-
i'i.;ii
i,.! j sl a Archiereiloru. lnsa noi nu sunternu in contra
ii,l;
datlnei de astadi, a nu serba diu'a aniversale a nu- reulu se numesce in urm'a acestei hirotonii' 'lumi'
l.rtrili
melui nostru, cici si diu'a ac6st'a are mare insem- netoriu( ear presbiterulu ,rlucratoriu( apoi diaconulu
aceste insusiri asid:
l
i
,servitoriut', si se talmacescu
,r
rdtii netate pentru noi, cdci diu'a numelui nostru aratan
Archiereulu este cdrci elrr este datatoriu
ei suntemu incorporati in familia cea mare a Cr.e- ,rluminatoriu5d
slinismului de a lrita lumea, care diua ne da ansa . alu dumnedieesciloru lumini, adeca a dumnedieesci-

Id multe meditatiuni de folosu rnare; Iiindca insa noi,
vorbimu aci desprd diu'a aniversale a hir.otoniei de
preotu, sl de archiereu, adeca vorbimu aci tlespre
diu'a aniversale, in care amu primitu dregatori'a pre-
otiasca, s6u archierdsca, ceea ce intrece cu insemne-.
tatea sa diu'a numelui nostru, care in urmra bote.
diului dela preotu ni s'au datu, ear dregatorira preo-
tiasca amu plirnit'o dela unu Archiereu, ear
arehier6sca dela unu M,tropolitu si doi Archierei:
psntru aceea dicemn, ci unu preotu, s6u unu Ar-,
chiereu prite .serba dlu?a aniversale
a numelui
iloro do*ori, cir6i dela elu iau toti presbiterii hiroto-
niile, si misteriile, care acesl'ia apoi Ie dau cre-
sdntirile
,iiniioro I presb{terulu este sevflrsitoriu de servitiuri
lrt d, misterii, cate leau prirnitu prin hiro[oni'a st
gramata archier6sca; cdci elu bot6dia, Iiturgisescet
,. cununa, si lucr6dia celelalte
servitiuri bisericescir" dar
nu hirotonesce pe nime de preotu s6u de diaconu I
-diaconulu se numesce ,rservitoriucc,
ci unulu, carele
ate indatorire a asculta pe Archiereu sl pe preotut
nu p6te face nimicu de sine, oi dupa demanda-
rga archierdsca, s6u presbiterale.
 131

Treptele celoru ce se hirotesescu

afora de al_ :$.90.C8ntlus'aulntrodusuinBisericaLiturgi'ainaintg
tariu, suntu : tr6pt,a de santita sl c&ndu se eevdrsiesce ?
Archimandriti, protosirrceli,
pr3rogori; apor
d; ;;ffi;;; Liturgi'a inainte sdntita s'au asiediatu de catra
1:T::::l
de Protodiaconi,
rr6pt,a
de lpodiaconi,' a ;;,;;;;;;; Apostolii Domnului, precumu ac6st'a se vede din
lumina, a Cdntaretiloru, a Cetitoriloru; aceste trepte rugaciunile acestei Liturgii, st fiindu acdst'a randu-
nu se tinu de esenti'a misteriului
preotiei, ci se duiala dela inceputu, din timpii primitivi ai christia-
refere la orlinea cuvincidsa,
si la distingerea ue. nismului, credemu tradil,iuniloru vechi bisericesci, ci
ritata intre confrati preoti sl diaconi. aceea este dela Aposioli, sl s'au asiediat'u, c{ in po-
In trdpt'a archierdsca vinu a se
uhinti patri_ slulu mare sir se faca, cdndu suntemu datori a con-
archii, Mitropolitii si Archiepiscopii,
carii prin ale_ simti cu t6te puterile nristre tdnguire si pldngere'
gerea sinrideloru respective so inaintddia pentru patimile Mantuitoriului, prin cari s'au surpatu
Ia aceste
repte fora nici o hlrotesie, pentru ca hirotoni,a iadulu, sl mdrtea s'au omordtu, si cei morti ne'amu
de
Episcopu nu mai iarta ni"i o sculatu, si vietii ne'amu invrednicitu. Liturgi'a inainte
alta hirotonie s6u
hirotesie, caci Archierira este
sdnlirea bea mai inalta sfintita in celelalte posturi nu se face, cdci acele ne
a misteriului preotiei, sl cu aceea se sevdrsiesce, dau ndua alte cause de ale petrece in evlavie st
sl
se incheia I de aceea numai Mirropolitului infrdnare, adeca postulu Nascerei Domnului, est'e
vine a indiestra cu gramat'a
i se cu-
mitropolitana pe nou pregatire cuviincidsa de a intimpina pe Mdntuitoriulu
alesulu Episcopu, sl ai predu
Epr."hi,u, pr; carea cu cartarca inger6sca: ,Ularire intru cei de susu
s'au alesu prin Sinodulu eparchialu,
sl s,au intaritu .lui Dumoedieu, sj frre pamdntu pace, intre dmeni
prin Sinodulu archierescu buni voire( I postulu sdntiloru Apostoli este oca-
). jsiunea
) In.timpii vochi ,-peratii- crestini, dupa co intielesera, cea mai^ binevenita a cugeta despre minunat'a
Pafriarchu s'au alesu. prin Sinoclu, cA noulu -\
mai ale cltu manti,a
,,* oti"iooito ai trimite . nu- latire a Evangbliei lui Christosu in trita lumea prin
st_ engolpiulu in ,".r"-Ul-
aprobaro e al ege_
rii lui, inea si unu calu proveaiutu Apostoli I postulu Adormirei Nascatrirei de Dumne-
i"" ,ror" ile calaritul
";;;; - -"""o.d,""re&
la rrnperaru "'dieu este ocasiunea cea mai potrivita a mari pe Durn-
llf,;:T*.I":jtti"^,
nirei sale ite Sratu, si. arunci "p."
,1il;"-;l:; tspa
;il"[;ffi""rfi:;
st .
tu.lo._". Imperatulu ineuei recunds"" 'nedieu, carele in sfatulu seu. celu vecinicu au rAn-
crestiniloru,
pr.roi"", J.l
sl gtAho,oo
crestiniloru. st atetrarea sa ie cele rl"r.i"rr.i
triarlfut s-ilvesrru Eppulu no-i ,i":#il""Jr"rT"$:: duitu, cd Mflntuitoriulu lumei -unulu nascutu fiiulu
geratulni Constantinu *pr"
io"" lo ;;;ffi in curroa rrn_
Tes&lonicului cqru "j. ,u iorUi"*. Si._ou A-F4pu rlu ilui sd se nasca din fecirir'a Mari'a intrunu chipu
?29.
 t3?.
133
mai presdsu de fire dupa vestirea
Archangelutui
Gavriilu: ,rBucurale ceea ce esci plina vomu fi lipsiti de bunatatile raiului, ddca poruncile
de daru, ,
lui Dumnedieu nu le vomu t'ienC'
Domnulu este cu tine, binecuvantata
esci tu intre
muieri, sl c. a. Luc'a L v. 28.- $. 91. Despre santirea unei Biserici'
Biseric'a se sf,nliesce de regula prin Archie-
Deci Liturgi,a inainte sdntita se face rdnduiesce'
in postulu reulu locului, carele de n'aru put6-o fade,
mare afara de dilele Sambatei
sl a Duminecei, ceci, cd Protopopulu locului, s6u altu dignitariu
bisericescu
in aceste driue dile ajunard nu se face apoi sir o'
I Mier_ precum va pofti poporulu respectivu, int'erimu
curea sl Yinerea in Septarndn,a Brdnzei Ar-
"Liturgi'a inca se face ,entiur.u. Randui6l'a) carea are a se padi prin
inainte sdntita, cdci aeeste ddue
chiereu ki santirea unei Biserici ndua, este
dile se tiparita
privescu cri dile de pregatire,
sl de curatire catra intr'o carte deosebita, ceea ce se afla in tipografi'a
sdntulu postu- pregatire se face
si in cere trri ,*f_ archidiecesana; ear sdntirea Bisericei n6uir, s6u re-
tamdni, care premergu inaintea
septemdnei brandiei, parate se face in urmatoriulu chipu prin esmisulu
adeca Sdntii parinfi prin pild,a
.

vamesiului si a fa_ delegatu alu Archiereului.

riseului ne invatia cd si nn nu
inaltiamu, pentru cd D6ca este diu'a Duminecei hotarita pentru sdn-
ne pregatimu la postu : ci si ne
pild'a fiiului ratacilu, ci sd nu
smerimu; ear cu tire'a Bisericei n6ui, atunci Sdrnbata la 3 - 4 6te
ne desnadajduirnu, ci se tragu clopotele si se aprindu luminarile al'dtu
sA cundscemu slabiciunile ndstre,
sl sA ne iutdrcemu
prin marturisire calra Tatalu noriru, in Bisiric'a vechia, ddca esle, cdtu si in Biserich
carele este in ndua, eara preotii si crestinii se aduna la Biseric'a
ceriuril ear prin pomenirea Venirei
tuitoriurui ne invaria sdntii parinti
a cldu,a a Man_ vechia, si preotii se imbraca in sfite si prepositulu
judecat'a cea nefatiarnica,
a avea frica de pune Anlimisulu vechiu, s6u nou pre discu si dea-
st sd facemu seractoru supra lui st6u'a,, si 'lu acopere cu unu acoperementd
miloslenie, caci st noi vomu
primi iertarea pecate_
*l
Ioru dela milostivulu Dumnedieu; ile discu, si le eara preolii facu trei in-
cadesce?
ear mai preurma , ehinaciuni st prepbsttulu dlce: Binecuventatu este
Sdntii Parinti au asiediatu isgonirra
lui Adamu din: Dornnulu Dumnedieulu nostru, totddrrna, acum sl
raiu, carea au urmatu dupa neascultarea
porunc'a dumnedie6sca, aducAndune
lui cdtra, pururea si in vecii 'veciloru. Cantaret'ii: Aminu'
-
- Marirs
aminte, cd sl nol
.Apoi: Ste Dumneilieule. Prea s0nH
 I {t4 135

6r'a servi-
Treime
- fahlu nosl,ru __,- 0i a t,a este lrnperaj Apol tn dlu'a sf,nthel'se randuiesce
tragu Clo-
tfa,
_etc. -
Apoi se cdnta Troparele pe Glasulu
II: thrlui dumnedieescu, sl aceea sosindu
Candu teai pogoritu ld mrirte * ld Biseric'a cea
loriru- ;* ;; potele, sl clerulu si popo'ulu merge
bunu chipu s'au prega-
- iVlarire; Tropariuh C;;;;"1;;_
;; odur, unde intre scaunele cdnt'aretiloru
cea mica
aDumu: Mironositiele mueri. _
Dupa aceste prepo_ titu mas'a cu cele de lipsa pent'ru sdntirea
in
situlu cadesce Antirnisulu, sl ,lu
ridica cu disculu, a apei, ceea ce preotii dupa ce s'au imbracatu
preotii si crestinii se punu in
rdndu cuvinciosu du .tdte veslmintele loru spre servire' prepositulu
sevdrsiesce si ld finitulu ei
cantarelii sl prepositulu dd semnu cetesce rogaciu
pentru po.ni." Li
nostru
Biseric'a cea ntiua, cantanduse
cu merodi,a evlavidsa nea: D6rnne Dumnedieule mantuitoriulu -
Bisericei' apoi
Stichirele Invierei l,i
Xsannrr in l3_lea S"ptrm. Oin vetli pagin'a 8 din cartea sdntirei
Mineiu. Diaconulu dice Ecteni'a: cu pace Domnului
sil ne
- Si sosindu Id Biseric,a n6ua sl aflanduse
Iuminerile sl candelele apr.inse,
st o rnasa pregatita rugamu vedi pagin'a 14 acolo apoi prepo-
lif icrin'a lllantuitoriului, si pr, ,u .situlu: ci- sdntu esf,i Dumnedieulu nostru'' si intru
ddue luminari a-
prinse, s6u o candela, prepositulu sdntii si cinstitii tei Mucenici te odichnesci'
si tie
Antimisulu asiediatu pre discu Oun" fr-;r;. dr6pta
si ,."frr,r,l-;;; Marire inaltiamu etc. apoi dice: cu Intielepciune
Intielepciune dreapta, st 'lu cadesce,
apoi numai de_
, sa ascultamu St'a Evangelie I Pace tuturoru' sl ce-
cdtu se incepe Vecernea cea tesce Evangeli'a dela Ioannu Capu 10
v' 22-30 :
mica, i"n. iiorrrr, ,

ce se afla in Octoichulu rnare,

sl se fineadia cu ' Io t,rr*ru ur.ru se facea inoirile in Ierusalimu etc'
otpustulu.
Apoi urm6dia Psalmulu 144-lea si dupa acestu
Ear ld b-6 6re, s6u cdndu va Psalmu Diaconulu tlice : Genunchiele n6stre Dom-
voi prepositulu,
tragu trite clopotele fti Biseric,a
,ru n,iua, ;r, p;;l nului sd le plecamu I ear Prepositulu cetesce ruga-
otii sl poporulu credintiosu
micu si *u.u,',, .d;;;, ciunea ac6st'a: Dumnedieule celu fora de inceputu
sl se face Vecernea ce,a mare
cu privegiere, cu totu acolo pag. 12 si apoi slropesce.. cu ul'
Utrenea Rogaciunea de Dimineatiri santita mai dintaiu 0ltariulu catra Resaritu, catra
-
crie tipicutu di Ocroichuru ;ril;lrn;'JrTirfi; Amiailiadi, sl catra Apusu dicdndu; Mf,ntuesce Ddmno
cu troparele invierei sl cele
alo inoirei din 13 Septern. poporulu teu sl binebuvfrnta mostenirea t'a, st cf,tra
 136 13?

mediulu noptiei: totdeunra, ocum sl pururea 'sl

in 'umefe pana }i
-'picirire, ceea ce inchipuesce giol-
vecii veciloru. Arninu I anoi iese in Biseric'a barba- tru-
giulu Mantuitoriului, in care a fostu invaluitu
liloru, si acolo stropesce cu apa sdntjta in
modulu pulu ki ingropare I cdci de 6re ce prin Biserica vo-
,pomenitu, st in fine in
tind'a muieriloru asisiderea iesce a ridic'a mormentulu lui Christosu, si a o sdnti,
asiri stropesce cu apa sdntita, si apoi Clerulu
intonr adeca sdntulu prestolu in asemenarea morrndntultti
-Docsologi'a mareT si la finitutu ei cdnta
Tropariulu Domnului, se cuvine a av6 sirnbolulu giolgiuluit in
Ilramului si cu acestea srau finitu sdntirea
apei, sl care erd trupulu mflntuitoriului invaluitu. Arihiereulu
a Bisericei, sl se redica de cdtra prepositu de ps peste giolgiulu acest'a are trei incingat6re intru mari-
masa disculu cu Antimisulu, si cu evlavia
le duce rea sdntei Treimi, adeca ki grumadiu, cu care arata
prepositulu in alhriu, si Antimisuru 'ru
asiadia r{ inintea si cumch este servulu lui Dumnedieu; apoi
pe subtu subtioru si preste pieptu, ctl care arala
loculu seu destinalu, ear disculu cu
stdura st cu
acoperementulu le pune inca ld locurile loru, sl opoi socotinti'a, ceea ce o are omulu I sl preste midilocu
se face liturgi,a, ki finea careia unulu dintre pentru curatia sl taria. Mai tleparte Archiereulu sl
preoti
tine o cuvdntare catra poporu amasuratu
inpreiurari_ ld mani se infasiura cu machrami, si cu trei in-
loru lilantropice sl milose, care poporulu sl elngatrire Ie leaga in semnulu sAntei Treimi, care
unii binefacatori, cari s'au deosebitu cu daruirire
roru, td'te le lucr6dia.
:au sacrificatu Li zidirea Bisericei
nriue ; Ie da apoi
tuturotu crestiniroru sr parochurui rocare o indrumare, ' Prio urmare tdle acestea se tacu cu inchipuire
cri in totu anulu sd serb6sca diura Hramului iri cele ale ingroparii Domnului, dar' nu cu scopu
cu f-eltjvitate, facandu milostenia
loru bri oddrele archieresci si le crul'ie de ori ce mdn-
puri bisericesci si scolari etc.
fti seraci si spre sco_ jire ungdndu prestolulu cu materia t^o:lltl dio
S. 92. Cum se imbraca Archiereulu vrAnd.u, ceara sl untu de lernnu' Vedi capulu 103 ld Sime-
Biseric'a nou ziilita?
sI sdntiasca
onu Tesalonicheanulu
Archiereulu vrdndu si sdntiasca Biseric,a Spre mai bun'a intielegere a celoru acumu es-
nou_
aidita, se imbraca in tdte oddrele archieresci, ap'a, cu carea se
st in Pus.er trebue sh amintimu pentru
fr,ne isi pune sl: fotd -- gralinti'a Fpala pregtolulu, si pentru fieltur'a, ceea ce insusl
de giolgiu
albu sdu de matasa alba ajung0ndu Archiereulu o face in lltariu, si adeca ap'a se aducet
aceea de' l{
 138
sl archiereulu spala cu ea prestoruru, sr se rnchi-
puesce botezulu Domnului 3 _ s21, pentru
fiertura
Archiereulu ia o rila marisirira, in carea pune ceara
galbina, smirna, aloiu, sl alte ierburi mirosifdre,
st
tdte acestea le fierbe, sl apoi lasandule putintelu
a se asiadia in prestolulu celu nou. Nu este iertatu.
se recori, le torna pre prestolu rlicdndu, in numele
Tatalui
'si
alu fiiului sl alu sdntului Duchu, \l
$. 93. Ce insemndclia pAnzaturife st camasi,a prestolului,
st celelalte d.e pre mag'a d.umnediedsca?
Patru pdnzaturi se punu pre cele pairu unghiuri
ale prestolului, avdndu fiesce care numele Evange_
listiloru, pentru ci prestoruru inchipuesce trita bise-
ric'a, carea se aduna din trite marginile lumei in
urm'a invatieturiloru sdntiroru Apostori, carii
au vd-
natu intr'o credintia lumea intr6ga. Iaru dupa
ce
Archiereulu pune acesti patru Evangelisti, pune
ca_
masi'a prestolului? care inchipuiesce giolgiulu,
in
care a fostu ingropatu trupulu celu mortu
alu MAn_
tuitoriului. Dupa aceea pune imbracaminlea
presto_
lului, carea trebue str fia din materia mai luminata,
cdci este in chipulu marirei Iui Dumnedieu,
st cici
prestolulu este jertfelniculu Ini Durnnedieu.
S. 94. Pentru ce un'a particica ile mdste sle vreunui
Mu-
cenieu se pune ln. prestolu ?
In midiloculu prestolului se face o gaura laha,
sl in trdns'a se pune particicra de mdste ale vreunui
!lucenicu, st peste dflns'a Archiereulu
ldrna din
139
naterita cea fiarta, cu care a unsu prestolulu. D6ca
au esistatu Biseric'a vechia, atunci m6stele se scotu
de acolo sl se aducu de insusi Archiereulu cu pro-
cesiune la Biseric'a n6ua, intrunu Discosu, sl apoi
a santi vre-o Biserica fora mdstele mucenicesci, caci
mucenicii se considera cii nisce temelii ale Bisericel
, S. 95. Pentru ce lrebue a se serbi in totu anulu tliu a
,:
hramului Bi,sericei ?
Serbatrirea hramului Bisericei trebue sd se tina
in totu anulu pentru multiumirea lui Dumnedieu, sl
pentru aretarea ci noi preamarimu sdntieni'a casei
lui Dumnedieu, la care stramosii nostrii din vechime
ne-au datu noud esemplu edificatoriu sl Christosu
asiedlndu cin'a cea de taina adeca Cuminecatur'a,
a dtsu Apostoliloru: ,rac6st'a si facel,i intru poile'
ttirea mea(; apoi sl sdntirea apei la serbatdrea Bo-
lezului Domnului se face in totu anulu, precumu sl
serbatorile Nascerei, Invierei, Inaltiarei Domnului si
lale
Pogorirei Sdntului Duchu, si celelahe serbatori
anuale spre edificarea ndsl,ra, asid sl serbarea anu-
ale a hramului Bisericeloru ndstre ayemu a le serbd
in totu anulu spre marirea lui Ddieu.
$. 96. Pentru r:e in altariu cle partea tle mietllulu nop'
0iei in uughiu so asiaalia proscomiili'a ?
r Pentru ci loculu proscomidiei insemnddia Vitle-
sl pescer'a, in carea s'a nascutu 'Christosut
10
 140 t4t
dreptu aceea cd intr'unu unghiu este sl de jertfell acelta, oare are a se hirotoni de Diaconu, sdu dq
l

nicu nu este departe, desi au sl fostu dre candti Preotu, trebue sd fia ajunsu anii cei prescrisi prin
mai departe la Bisericele cele mari pentru paz'a, uan6.ner si adeca Diaconulu de 25de ani, ear?
vaseloru; deci a Ii in unghiu proscomiCi,a cu ac6- Preotulu de 30 ani Canonu 14 VI, cdci se nu-
.sl'a arata venirea lui Christosu cea intdiu cumcd a lnesce presbileru, adeca betrdnu, asiii dara trebue
fostu cu seracie si arata simplicitatea pescerei, unde: si fi trecutu vdrst'a tineretieloru, si circi sl Dom;
nascuse Chripl,osu. Proscomidi,a este aprdpe \de nulu nosl,ru Iisusu Christosu a inceputu a invetid
-
preslolu, precumu a fostu sl Vitleemulu aprOpe de fiindu de ll0 ani, precumu scrie Evangelistulu Luc'a.
Ierusalimu, unde Christosu a sevdrsitu lucrarea ,u, De aceea bine se prescrie in Statutulu organicu
pentru mdnl,uirea neamului omenescu. Aci Ia pros- alu Mitropoliei, nristre romane? ci clericulu carele a
comidie se aduce sl prescura, sl din lrAns'a se scrjte absolvatu Studiile gimnasiali, si clericali, trebue sd
agnetiulu mielulu ear' deasuprra lui se pune fia dascalu cdtiv'a dni, si dovedindu-se cu purtare
- -,
st6u'a, earea si inchipuesce st6u'a, ceea ce sra are- si cultura cri barbatu coptu sl aptu, se p6te inair:td
tatu pre ceriu nascdnduse Christosu, gi cu scuteca in cleru.
s'a infasiatu, de aceea se pune preste steaua aco:; $. 98. Ce insemndilia tabloulu cu trei riuri, cu cetatea,
perem0ntu, eart in loculu daruriloru, care sl cu vulturulu, pre care stanilu celu nou s6,ntltu Archie-
:reu dicA,nclu marturislrea sa?
dela resaritu leau adusu, suntu sdntele vaso
auru, in locu de smirna suntu darurile, ce se adu
,; ' Tabloulu cu trei riuri, cu cetatea s! cu vulty:
pre sf,ntele vase) in locu de tamdia, cadirea .iulu, pre care stdndu nousdntitulu Arohiereu, candu
ilepune marturisirea credintiei, insemn6dia 1. cele
tamdia, st in locu de inchinatiune sl a docsologiei,
ce au facutu Maghii sl pastorii, rugaciunile :!rei riuri darurile invetiaturei cresl,ine, la care este
Archiereulu chiamatu, 2. cetatea cea zugravita in-
S. 9?. Trebue sh fia cu anii desevArsitu celu ce se fatisiadia Eparchi'a, ceea ce s'a incredintial,u Eppuluil
tonesce cle diacouu, s6u ile Preotu ?
ar 3. Vulturulu arata inaltlmea inveliaturiloru teo-
D6ca pentru sevdrsirea lucruriloru lumesci
cere, cd unulu c:i acest a sd fia cu verstra ce. Deci pre scurlu nou-sdnlitulu Archiereu
penlru aoea lucrare lum6poa, atunci urm6dia, cd !nn{u pre gcestu feliu de tablou dovedesce predtu$ila
10r
 742
143
Gea crestindsca in intielesulu invetiaturiloru sdntilorrr r

parinti, care suntu concentrate in simbolulu credin- usioru. Apoi mai insemn6dia Evangeli'a des-
tiei din Niceo-Constantinopole, care i dau lui sl chisa sl pusa deasupr'a capului noului Archiereu,
clerului sl poporului credintiosu eparchiaru darurirg primirea Bisericei sl a credinciosiloru crest'ini in in-
crestine, sl dupa care elu ss apromite a pastori' grijirea st pastorirea neadormita a noului Archiereu'
turm'a intrdga eparchiale, sl a se face pilda via c[: S, 100. Despre amvonulu in Biserica.
invetiaturile sale la totu clerulu ,sl poporulu epar.r In t6te Bisericele mai mari sl cu deosebire in
chiale. - i:
'cele,
unde Archiereulu si Protopopulu este prepositu,
S. 99. Pentru ce Evangeli'a ileschisa Be pune pr.e capu trebue sd fia sl Ambonu fn Biserica, sl se asiadia
noului Archiereu, eanilu i,se cetesce ile ,catra
Mitropolitu intre cele ddud scaune ale cantaretiloru, pentru lctr
rugaciunea cle hirotonia archierdsca?
se supune cir Ia aceste biserici totu d6un'a se afla
. Mitropolitulu vrdndu si cetdsca asuprra
noului vre-unu Diaconu, care unele Ectenii Ie cetesce pre
ruga,tiunel de chiamarea Sarrrutui Arnbonu, precumu si insasi Evangeli'a. Ambonirlu
ltrli:: Duchul i
ia cartea santeloru Evangelii, o
,la o biserica protopop6sca cuprinde un'a
deschide ,, ;-;;; tr6pta, la
deschisa cu, doi Bpiscopi impreuna
liturgisitori .dea_
o biserica Episcopdsca d6ue trepte, la o biscrica
supr'a capului nousdntitului Archiereu,
dtcdndu in lllitropolitana trei trepte, ear in cea Patriarchale pa-
audiulu tuturoru: Dumnediee$culu
arru ,f J ; -tru trepte. Depre ambonu afara de Diaconi numai
aratdndu ci viitoriulu Archiereu ".
aie de capu pre , acei cetitori ori cf,ntareti potu si cet6sca Apostolulu,
Christosu, si ca inveliaturile lui
Christosu are a l0 1sl Paremiile, carii suntu de catra Archiereulu
locuo.
observri penlru sine sl pentru
lurm,a cea cuvr lui hirotesiti de Cetitori si cdntareti. -
ldre, sl de aceea este datoriu, si-si
intocmdsca d S. 101. Despre lumini in Biserica.
ele tdta mintea sa, tolu cugetulu Despre lomini sl intrebuintlarea lolu in Biserica
seu si ;; ;;
tirile sale, si trite acestea sd Ie
aiba deanrrr,,"c ,se cuvine pastorului sufletescu sdr aiba cunoscintia
inaintea ochiloru, sl nimicu sd
nu faca, ce ar, \ ,deplina despre ele, sl adeca luminarea cea cu siapte
invetialur'a lui Christosu, nici
sa-i fia cu greu ,lumini in sinagoga evreiloru, si intielesulu luminei
a le implini, sciindu ci jugulu lui ,din St'a scriptura a legii cei n6ue, cici Christosu pe
d;;;;
rino insusi se numesce lumin'a lumei, sl demanda
I
 :r44
inval,ieceiloro ,ri,
asiri sd luminedie' eci. au dalu
ansa Bisericii, crestine Ia intrebuintiare-de lumini,
Santulu Athanasiu celu mare infrunta pe arieni, ca
ei luminile aduse de crestini Ia Biserici Ir.; ;;r;
ficatu dieiloru pagfini; Sdntulu Ieronimu scrie, ca
Ia cetirea Evangeliei se aprindu luminile, nu ca sl
cum s'aru intenliona a delatura vreunu intu
ci a da semnu de bucurie. In timpulu lui
stomu se intrebuintiau luminire spre infrumsetiarea
Oltariului, ear candelele se aprindeau Ia lcrine ale
Santiloru. Lurninile se faceau din ceara curata, sl
acestu obiceiu s'au sustienutu pana st in dilele n6-
stre, si luminile din Seu, seau Stearinu nu se pn-
mescu. Ceara curata st binemirositrire cd producl
tulu de Albine, care dupa ce produce
.3."T.1i,lfi? are o insemnatate misrica, st are o pre
ferintia mare fatia cu prodrrctele ardiatdre ale
lorlalte plante, sl se considera, cd productulu
mai scumpu si nobilu, si de aceea aplicabilu la sa-
crifrciulu divinrr. Intrebuintiarea luminiloru estc fe-
liurita si simbolica, precum este si ser.viliulu divinu;
ld Botediu lumin'a insemn6dia
stlalucire-a fup
bune crestine, aratdndu calea catra imparati,a '
sca I tuminile Ia Cununia arata curali,a
moravurilor[
a celoru casatoriti; la morti insemn6dia lumin'a- cir
vecinica, de care cresr,inii p'in vietiuirea roru in fric,a
t4$
tui Ddieu se facu partasi, ear cel.o la Pasci
ne
uio"o aminte lumin'a cea din gr6p'a mantuitoriului
rasarita ki .trita lumea. Cumca luminele in candele
din vechime s'au introdusu in Biserici,
se vetle din
Canonulu 3-lea Apostolescu, unde se asiadia,
cd in
altariu sd nu se aduca nimicu spre sacrificiu'
de-
citu untu de lemnu la candela, si tamai*'
Inca numai atdt'u avemu a da indrumare preo-
timei pentru lumini, cir crisniculu si se indatoredie
a pazi neintrenrptu, ca lurninile sd fia cdtva inde-
purfut" unele de altele, cri sir nu se intample in
Bi-
serica vreo nenorocire, sl'ca luminarile
si fia totde-
si candelele, sil fia spelate
.una curate,$l curatite precum
si netedite, caoi altcum vatama simtiulu esteticu alu
omului cultu slcivilisat'u' Lumea va sdr judece' ca
biseric'n, cas'a lui Dumnedieu nu e cdratita'
'deca si
lucrurile din trdnsa nu suntu grijite, atunci
nici
cas'a parochului, nici lucrurile lui casnice nu suntu
curatite, nici grijite' De astfeliu de imputatiune
parochulu sir se fer6sca!
S. 102. DesPre lc6ne'
Parochirlu trebuq sil aiba grija pentru lcdnele,
care se inlrebuintiadia in Biserica, sl fiindu ca ele
trebue si infatisiedie crestiniloru prototipulu sf,ntu-
Iui spre evlavie sl imitatiune in faptele bune cro-
.Bl,ine, pentru aceea jatochulu trebue si fia cu
 147
146
icdne se
atenliune catra lcdnele, care comun'a le procura po' urmat6rele:,In unele zugraviri din santele
zugravesce *i.lulu, pe carele
seam'a Bisericei, si a caseloru loru, sl sd ierte sl intre- Inaintemergatoriulu
inchipu-
buintiarea nurnai a aceloru ic6ne, care au fostu din , ilu arata cu degetulu, si carele se ia spre
mielu Christ'osu
vechime in intrebuintiare, pentruca zugravii cei mai irea Darului in locu de adeveratulu
s'au flril-
noi imitddia unele fantasii in pictura, care proloti- Dumnedieulu nostru, celu ce mai nainte
pului st istoriei nu corespundu. De aceea cetimu in tatu n6uo prin lege; deci figurele
cele vechi sl
ale ade-
79 Can. alu Sidodului VI ecumenicu: fiindca noi umbrele, ,e pu nisce simbole si caractere
imbratisiamu' si
marturisimu, cd dumnedieeasc'a nascere cea din verului, ce s'au predatu bisericei, le
feciora au fostu fora.puerpe,-{!$-precum sl fora se- darulu si adeverulu cinstimu cd plinirea
legii: deci
se propune
mdntia s'au facutu, si fiindca noi asiii invatiamu trjta cii perfectu si fia ceea ce prin zugraviri
lumea I penlru aceea cei ce din nesciinlia facu asiii inainlea ochiloru tuturor'a, de aceea
spre viit'oriu sil
ceva din cele ce nu se cuvine, i supunemu corecl,i- se zugravrSsca ilupa omenime mielulu Christosu
unei. Deci fiindca unii dupa diu'a nascerii lui Chri- Dumnedieulu nostru, celu ce au ridicatu pecat'ulu
stosu s'au aflatu ferbdndu sernidale, si ac6sl,ra unii lurnei in loculu mieloloi celui vechiu'
prin ac6st'a
altora o impartiescu in onorulu lehusirei a preacu- inlielegflndu noi umiliatiunea Cuvdntului
lui Dum-
aminte a
ratei fecirirei lllaice: poruncimu, cd nimica de acestu netlieu, si Povatiuindu-ne spre aducerea
feliu sd nu se faca de acei credinciosi, cici acest'a pelrecerii lui cu truPu sl a patimirei
sale, si a
tnantuitrirei mortii sale, sl a rescumpararii
nu este nici unu onoru pentru feciorra, carea au luntei,

nascutu mai presusu de rninte sl cuvdntu cu trupu ceea ce i s'au facutu ei prin aceea(.
pe cuvdntulu celu neincaputu, a defini si a descrie Asiri dara sa sufere numai icdne, care
Parochulu
nascerea oea negraita dupa cele obscesci, sl dupa
arata evlavie, si straine suntu de ori
ce semnet
cele ce suntu in noi. Deci, de se ya vddi cineva care potu vatama simtiulu religiosu alu parochieni-
de acum inainte facdndu un'a ca ac6st'a, de va fi loru sei. Icdnele neamu obicinuitu a Ie sanl,i Prin
clericl'r si se depuna, ear d6ca va Ii mireanu, se rugaciuni si stropirea cu apa sdntita' Vedi Evho-
se Segregedie(. Eara pentru zugravirea ic6nei S0n_ logionulu.
lului loanu Botediatoriulu Canonulu g2. VI. prescrio
 148 - 149
.$. 103; Cantari bisericesci.
Pastorulu sufletescu nu prite pierde
t'au
invetiatu:"liilolu lui Israilu se cuvinb a fl' cu-
diilnaintca
sea nici cdntarile bisericesci, caci acere facu cernicig. De unde urmeadia, cir pastorulu sufletescu
atdtu lsd se nevoiasca a tin6 sc6la de cantare cu tineri-
partea. cea insemnata lei servitiuri
bisericesci, cdtu
sl ele suntu midifticele cele mai eficace spre evlavie. mea parochiale, spre a o introduce in cun6scerea
'cf,ntariloru bisericesci, si fiindca aceste slau in le-
Cdntarile bisericesci au influinti'a cea
mai pulernica
in crestinii nostrii. tiPiculu, care arata, cdndu vreo
----") mai cu seama, d6ca vomu privi
Ia acelu adevaru mare, ca precum trita cetirea,
asiii
ffHl"ffi:: ll ," cdnte, pentru aceea sir pova-
sl tdta cdntarea in biseric'a nristra se sevarsiesce in tiuiasca pe tineri sl catra tipicu'
limb'a materna, st de aceea infiel6sa de S. 104. Despre CloPote.
catra ;; Clopotele suntu inca lucruri tiitrire de Biserica,
inval'iati si cei neinvatiati. pastoruru sufretescu
murte
motive are, de a cultiva Ia parochienii sei si servitiuri bisericesci ; Ia incepululu cfestinatatii se
intrebuinl,ia tdca, prin care se signalis:i timpulu vre-
cdntarea
biseric6sca, caci atunci prite fi siguru,
cd servitiu_ unui servitiu bisericescu; in partile apusului pela
rile bisericesci voru fi cercetatu A" catra
bel,rdni,
sl teneri, de catra bogati sl seraci, de catra carlu_ seclulu alu patrulea au inceputu a se intrebuintia sl
Clopotele in cetati mai mari, deunde apoi nunumai
rari si necdrturari, de drece toti mici si mari 'in iotu apusulu, ci sl la resaritu s'au inceputu in-
voru
simti o desfetare suflet6sca in cetirile, st cantarile, 'trebuintiarea Clopoteloru- In biseric'a apuseana
ce
se facu in limb,a maicii sale, si intr,o harmonie
fru_ j slastadi este obiceiu clopotele a Ie sf,nti sl botedid,
mdsa. Tdta maiestrira Cdntariloru bisericesci
o ca_ danduli-se si numele vreunui sf,ntu l ear in Biserio'a
racterisddia canonulu ?b, VI. unde cetimu: 'ircsariteana
,Voimu, Archiereutu, s6u lereulu sevflrsiesce o
ca cei ce vinu in biserica spre a canki, sd .lrugaciune,
nu in_ prin care chiama indurarea lui Dumne-
trebuintiedie nici strigari necuvincidse, nici
si si_ l*i
di.o de a scuti Clopotulu de fortuna de trasnetu sl
l6sca firea spre racnire, sl nici si dica sdntita in
bisericei nui bonvine, ci cu mare atentiune
ceva, ce 'de fulgeru, sl apoi ilu stropesce cu apa
sl umi_ :numele sdntei Treimi.
lintia si aduca lui bo*n.diuo p*,rorotu, r
celoru Intrebuintiarea Clopoteloru are a se face cu
ascunse astfeliu de cdntari, caci
sdntitulu cuvantu privire la servitiulu dumnedieescu, va si dica ou

150
privire ki tipicu I normta acdst'a are a se padi in
tdta eparchi'a, sl Protopopii au sa scia, cf,rrdu s!
cum se tragu Clopotele Ia Biseric'a catedrale, crf apoi
acelasiu u-su si 'lu inlroduca pre Ia Bisericere
roiu,
sl pre Id celelalte biserici parochiali din tractu pen_
tru uniformitute, sl buna randuiala, caci altcum fa_
canduse, adeca fti unele biserici mai nainte, sl Ia
altele mai-tdrdiu ddndu signalulu pentru servitiulu
bisericescu . prin clopote, . se pr5l,e nasce nedumeriro
sl banuiala in crestini, cri sl cum numai in unele
locuri se observa timpulu prescrisu pentru servi_
tiulu bisericescu, ear in altele nu se observa.
S. 105. futrebuintiarea vaseloru sl a vestminteloru.
Se intielege de sine, ca vasele sl vestminlele
prescrise pentru servitiuri bisericesci trebue sd
aiba
unu caracteru deosebitu de catra vasele sl vestmintele
Iumesci I acestu caracteru se da vaseroru
sr vest-
minteloru destinate pentru servitiuri bisericesci
prin
rugaciune sl stropire cu apa sanlita, si numai acele
vase si vestminte se potu intrebuintia Ia servitiuri
bisericesci, care sunlu provediute cu rugaciuni
sl
cu stropire cu apa santita prin Archiereu s6u pro_
lopopu, s6u parochu. Trite acestea se
afla espuse
in Evhologionu I de aceea indrumamu pe fiesce
caro
acolo, carele are lipsa de cele ce
,ontu prrrrriru
rprl:n*tu scopu ).
) Vedi g-fulu 6b.
151
biseris6sca'
$. 106. Derpro ttisciplin'a
normat carea arata
Disciplin'a biseriodsca este aceea
cuviinti'a sl bun'a rdndtriala in afacerile
Clerului si
despre dis-
poporului credintiosu' Apostolulu Pavelu
,iptio'. bisericdsca au scrisu Corinteniloru
in I'
Epirtotu Capu 14 v' 40, cflndu le
dice loru' cdr
t6te cu cuviintia si buna rdnduiala
si le faca' Prin
u.*ur* disciplin'a se estintle nu numii asupra lucru-
intregului
riloru bisericesci, ci si asupra actiuniloru
carea
Cleru sl poporu fora deosebire de pusatiunea'
o ocupa tin.ou din cleru sl poporu in Biserica' sl
asiri obiectulu disciplinei bisericesci
suntu lucrurile
Iereii'
bisericest:i, ear subiectele suntu Archiereii'
sl crestinii fora deosebire, pentru ca toti suntu
da-
tori sdr observe in afacerile loru cuviintia sl
buna
, randuialar precum prescriu Canrinele, de esemplu:
li u purt, n.rt*int" cuvenite pentru cleru I a nu fi
sfaditoriu; a nu fi vandtoriu, a nu se
' mestecii in
iucruri lumesci, a nu vinde, si a nu cumpera cele
sdnte, s. c. a. pentruca altcumu facandu cade sub
,l petl6psa disciplinara in urm'a procedurei disoiplinare'
I Suntu unii' carii isi facu din ouvdntulu ,,Dis-
ciplina( lucruri iirfioratrire st ne supportabile ; unii
ed acestia seau ca nu pricepur ce va si dica cu-
t0ntulu nDisciplina(, s6u ca suntu de totu int'une-
oali, sl nu ounoscu nici elementele seiintiei despre
 152
153
purtarea cuvincidsa sl despre
este sufletulu moralului
bun?a randuiala, ceea ce
. bel rei se indr6ptd I sl 'care Preol,u sdu popordnu
nostru. ;;;;;;;;;r;r;;
de compatimilu, sl toti, cei ce intielegu, altcum va judeca despre visitati'a canonica, acela
ce- il;
--ur_ . n'are cugetu curatu.
djca ,Disciplina( bine voru face,
d6ca o ooro .', Din tdte acestea urm6dia, ca precum Mantul-
plica tuturoru acelora, carii 'sparia
cuvflntu, cii sl cum aru insemnii
se au-'l.*o
-;;;_ mrlulu numesce jugulu
loriulu ouRu) sl
Jugulu seu bunu, sal'tjtu a sir
sl sarcin'a Dd ou
o'tirania, numbsce usiora, asid dicemu si noi despre jugulu
tare neomendsa, caci nu se "
prite presupune, ca vrer
urru sufletu din cleru sr. popo.u ,. disciplinei bisericesci, ca acela este bunu, sl cd sar-
,e ,u prita afla, ,. cin'a ei este usiorri. Mateiu XI. v. 30.
dintre cei ce pricepu acestn
cuvantu, sd afle in= l Pastorulu sufletescu, si indeobsce totu clerulu
transulu vreo idee spre. tirania
si;
si poporulu ciedintiosu lrebuie sd nezuiasca a sci
din conrra va ara unu ingeru
lui sl trupului seu, care ilu ferescenu,,',llliil1llil;Jl
";;;_- Oandnele biseiicesci, ci sir scia st si cundsca nor-
micu sd rru intreprinda, ceea ;;rq mele stabilite pentru observarea cuviintiei si a bunei

intia st dupa bun,a randuiala

ce nu este cu cuvi: randuieli in treburi bisericesci. Sl fiindca in linea
I asiri aU dintaiu Clerulu se face respundietoriu pentru ori
Archiereului,"rr*pf"r;;-
sitati'a canonica din parlea
presbiterului nu se va socoti
s6u proto_ care vatanare a disciplinei bisericesci Ia ori ce
de ni . adunare biseric6sca, s. e. ld sinddele parochialie
sdu poporeanu, care cun'sce
chiemarea unui Archfereu
ir1illl. il::ll iprotopresbiterali, ki sin6dele eparchiali si l{ congres-
s6u.unoi'p*;;;;J;.* sele nationali bisericescil pentru aceea Clerulu tre-
in urm'a carei'a datoriu este a 'si normele acolo cu-
uiritu purturea cleru_ bue sd studiedie Can6nele,
Iui sl a poporurui tractuaru? precum
celoru sl a scdleloru din
si starea Biseri< prinse, ci si se scia orienta la ori si ce obiectu
tauntro si dinafara, sl ave_ bisericescu sl a da directiune cuvenita spre deci-
,

racu acoro r6re dupa

si buna"u
:::,,:f:':'.":::r
cuviintia ';*::"
randuiala, precum ,rrdrri"
derea cestionatului obiectu dupa cuviintia st bun'a
scriu ;: ceea ce si nu o faca cu sumetia, ci cu
cd ceva inspaimdniaaorio
- ,u lucrddia, ci va blandetie, nu cu infruntare, .ci cu dragoster pro-
recun6sce, ca astfeliu
de masura, ,auru .;;r:rprr:; vocandrise Ia canonu si' la auctoritatea celoru
folosesce luturoru, pentru
ca cei .buni se lauda, :cuprinse in canonu
ear , sl dela acea sil nu so
.3-bata, de aru remdnd elu unicu, pentru ca nu eglo
 754
155
cu putintia, ci
toti, carii iau fostu contrari,
si no,si
pararea, sl sd nu imbratisiedie despre Stutliulu pastoralu, si prin trf,nsulu indemnamu
llhimbe canonulu, sl
disciplinta biseric6sca - aee. .o sl noi clerulu nostru catra implinirea frumrjsei sale
^o ^.,,
sr caci in t',. #:il;:i
;",:"#0,:Tj"rJ.j,ill'J;, chiemari. Sl asiri lasamu si urmedie alucutiunea amin-
vi'tutea sl bunatatea canonului tita in urmatrirele: Noi, dice Bingbamu, marturisimu,
este ,ri"" *rdi*r*
de a suslin. Biseric,a in ordinro ci Biseric'a anglicana de presentu infatlsiadia foca-
lonrr- rf ;;-;;,
si renume bunu inca sl inaintea riulu gloriei si alu salutei I insa d6ca credinti'a ac6si'a
Sor"fu, ,r;"r';; t
cum netindnduse disciplina
in lucruri bisericesci, se inflacaresce in noi, atuncea ni se cuvine, cd
adeca ne observdnduse candnele ac6st'a si o dovedimu si cu fapte, observf,ndu re-
iecl,e bisericesci, se pierde
in ob-
bisericesci
gulele vietiuirei, care Biseric'a orientala primitiva o
tru deciderea normale a vreunui
bas,a sl
temeiulu pen.:
au inaltiatu la atdt'a gloria. In privinti'a ac6st'a sir
obiectu
si atunci usi'a sl prirtra se deschide bisericescu, lucrirnu cu circumspectiune, si altor'a si premergemu
volniciiloru, si
amestecului Stapdnirei civili. cu sobrietate, umilintia, cu mansvetudine, cu dra-
goste, cu abnegatiune de sine, sl cu consideratiune
' i:Hffi :ffi il ilffi:"ffi:ffi;rirT: despre lume precum sl si ddmu'esemplu irt trite vir-
matoriulu tutile crestinesci, si in t6ta decurgerea vietii ndstre
I
chlpu este sciutu tuturoru

ll,,,tl.-'i::' .lri'urru bisericei ;;,'H;' r;:i:

sl in sevdrslrea functiuniloru ndstre, sa fimu zelosi,
1
credintiosi si evlaviosi, ludndune de rnodelu disci-

:ti'ti!j'.T
qh'li .Fqgls$lq,
ffi: T,i**i, f:r" df! ff
r" ;;;;;;',"'-rY:1f1.'" :fI;
carere
plin'a bisericei prinritive, adeca a bisericei orientale,
ilespre care amu tractatu, si ne nevoimu cu aface-
oit.""i,,1,TlJ',."'ffi file chiemarei ndstre, nici si ne ocupamu cu alte
*'":,lii:^,,i_i..i
:t1724. -r, "-^-""'"'o ta anulu
si carele in nartca , [iaceri, aplicdndu inimile si timpulu nostru pentru
arucu riun e cd rra studii folositdre, sl acelea intrebuintiandu spre ade-
+.1il"il,,,1;,p
Bisericei ndstre, ,l
i?;rf
11,,,i1,i,1
,..orrirnJo Vbratulu folosu alu bisericei, adeca spre zidirda cre-
.o .fr.ului anglicanu
spre imitare I deci cu alucutiunru btiniloru, sevdrsindu acuratu ttite servitiurile dum-
ur6rr,u u lui Io_
gifu Binghamu incheiamu nedieesci, precum natur'a
loru o cere; fae0ndu ci-
"ri ,rrr.ir," ;;#; 'Dumnedieu rugaciuni cu inima vcnefabund4
tl
 ,ii
,lI
156 ,i
l[
tr
ir

:rli
151 lil
Itr
llagranta st devota, apoi in cuvintele
ndstre rotddunra lrir

cfitra poporulu nostru indrepldndule dlcu : in meditatiune asupr'a acestor,a si petreceti

ti,
F,
c{ nisce cuvinle. diu'a si nriptea, si consiliile nristre inl,r'acolo si le
irl

ale lui Dunnedieu cu elocuinti,a

scripturei ;r;;;' intrehuintiati, cii sd le folositi spre edificare sl salute
cii a unei, .care cuprinde celu mai
sublimu moOu Oe.
incredintiare I in invetiaturile nristre a Bisericei, postpun6ndu propriulu vostru folosu si
sa aretdm; p;-,
ritate, gravitate, sinceritate, cuvdntu utilitatea propria, d6ca asiei'cere binele comunu. Ast-
sanatosu, *r, feliu de fapte ale ndstre voru aratil zelulu
nu se pdte damnri; in reprehensiuni
sl in intrebu-t ' toli la acele voru intrirce ochii sei. Asl,feliuvostru,
de or-
si
intiarea privatei sl publicei disciplini
si aveti or*_{ namente cu oirestatea vietiuirei ndstre impreunate,
dentia mare, sr sd.deosebiti fefi;itere
dmeni si timpulu, sr cd sa intrebuintiati
moravuri intre ' ne voru face vrednici de sdntii cei primitivi, si voru
tdte cu fo- inaintd, s6u sporiulu lucrariloru ndstre, s6u nediue-
Iosu, si aveti caritate sl misericordie
dripta in as_ lele ndstre se voru incununii cu mdngaiere sl tran-
primea vdstra, straduindu a ridicri ^
cu duchuru bran- cuilitatea consciintiei ndstre, cici ne-amu ostenitu in
detieloru pe fratii cei cadiuti sl decrardndure
ceroru vi'a Domnului cu credintia. Consiliile cele mai bune,
ce remdnu in pecatu, iertare, cii si_i scrjteti din
noroiulu pacatului de si potu remdnea fara folosu, si ostenelele cele
I sd incungiurati ori ce cuvnlu . mai sincere se potu zadarnici, totusi nimene si nu se
amaru sl contumeliosu, sl sd nu puneti
vre-o incusatiune ignominiosa, sd tractati
pe nirnenea , mire pentru acdst'a, sciindu, ca nici invetiaturile lui
pre aceia, Christosu, n'au cadiutu tdte pe pamentu rotlitoriu, de
carii suntu aseminea ntiua, fia aceira
mai mari ori ;si elu au cuvdntatu,asi{ escelentu, precum inaintea
inferiori de noi, cu trita reverintih
sr cu onoruln cu- lui sl dupa elu nime n'au cuvdntaru ; desi intre Iudei
viinciosu, cdci nimicu mai mare
ofendiculu nu cau_ o
sridia clerului, cii cdndu unu cleric" au facutu minuni mari st multe, totrrsi acesti,a n,au
tractddia cu dispretiu sa invetiati
n" "lrrr" * crediutu in BIu. Trite acestga se vedu a fi fostu
I a tien6 in tdle , scrise spre a ndstra mangaere, c6, sil nu cademu
unitatea duchului, si a padi
legatur,a pacii cu buna
conscientiositate si curatia cu inim'a sl speranti'a, cdndu ostenelele ndstie re-
in controversiifo ,r.ut, ':m0nu zadarnicite, cdci sl Domnulu au participatu
intre cei buni crestini, sl marinimosi
sl irrtielepfi in din aseminea zadarnicitie. Vri fi insa pentru noi man-
ru opugnatiunea inimiciloru adeverului
I prescurtu si gdiere destula, d6ca vomu putea dlce cu Prqfetulu:
il 11*
I
i:r;
J 11-
 {58 119
Desl ln zadaru ne-amu ostenitu, sl fara folosu
amu chieltuitu puterile n6sl,re, totusi judecat'a este ' $. 109. X)C Articlulu ile lege. (ilin UngarLa
din an 184?lr),
la lehov'a, sl opulu nostru l6nga Dumnedieulu noslru,
In caus'a religiunei'
sl ne vomu adunii, sl 'lu yomu mari I inaintea
Domnului, sl Dumnedieului nostru vii fi tari'a ndstra $. 1. Religiunea unitaria se ilechiara <le religiuno prin
! 'lege
recepta.
Isai'a capu 49. v. 4. $. 2. In privinti'a tuturoru confessiuniloru religionarie
in patri'a ac6st'a, {'ara d^eosebire, se statoresce egalitate st
reciprocitate perfecta.
$. 3. Cerintiele bisericesci si scolari a tuturoru con-
fessiuniloru recepte, suntu a se acoperi iliu miilil6cele sta'
tului sl ln aplicarea speciale a acestui principiu miuisteriulu
Adausu de Legi va asterne dietei prossime, dupa ascultarea respectiveloru
confessirni, unu esactu proiectu tle lege.
deepre egal'a indreptatire a religiunilorr ore-
$. 4. Cercetarea scdleloru a le confessiuniloru recepto
stine, sl despro asornenea obiecte. este, fara osebire eonfessionale,ori-cui reciproco concessa.
S. 108. IX. Articlu ile lege. (& dietei transilvaue $. 5. Ministeriulu va ilispune, ca mil!.tarii ile ori'cari
clin a. 1843.) eonfessiuni recepte str se provdclia cu preoti campestrii ilo
I religiunea loru.
Despre deplin'a egalitate de drepturi $. 6. Dispositiunea art. ile lege 3: 1844 se estinde sl
asupra marturigitoriloru de religiunea greco'neunita (greco'
religiu ni loru recept e. orientale).

_ $. t. T6te, in patri'a acdst'a legalmente recepte con-
fessiuni, (intre care Be numera sl cea tle ritulu gru"lr"o o.-
unita) fara deosebire de natiune posseclu deplini el perfecta
egalitate tle drepturi, sl in, privinti'a esercitiului reiigiunei
sl a lelptiuniloru din casatorii mestecate, sl a tlreptiriloru
politice.
$.. 2. Invetiatur'a de siase septamani nl marginiroa cer-
cetarei scoleloru a confessiuniloru deosebite eaie incetat*
Agitatinai proselitice sl fapte producat6re do fircari roli.
giguario, vorq fi a qg pgdepsi pa qripe.
$. ?. Ddca in viitoriu st o parte mai mare a locuito-
riloru de ritulu grecescu ilin 6re care comuna'sl ar' schimba
ieligiunea, * in casulu acest'a biseric'a comunale este a se
Iasa in possessiunea losuitoriloru, carii au remasu in con'
fessiunea ale mai nainte I in clrtu dara sl in tempii
-
dei mai recenti s'aru afla &semene casuri in pettractare att-
ninistrativa, acele suntu a se aleciilo ilupa principiile ilo
frai susu; insa nu se concede, ca statulu presente sa 80
conturbe prin ocupatiuni dupa principiile acestei legi cu
putere retractiva, si pentru aceea bisericele, in privintite
pana in tliu'a ptima a lui Ianuariu anului currente,
 ;1

160 161 jtl

{
s6-u nu E'a facutu intrebare, sdu a urmatu g alu art' XX. tlin an. 184$ sustienendu-se ilreptulu
decisiunel
administrativa, nu se potu lua mai murtu 'S,ft care aro., a 8e
sub intrebare. , ie soprem'a inspectiune alu Maiestatii Sale,.
$. B. Prelenga suprema inspectiune a statului gu"uo- . eserciti conformu constitutiunei, credinciosii susnumiteloru
ai dreptulu
iro-+',1,, .l^ J-'-- - - .,.
tn.n.lrrsp si
tanduse cle clispositioo" . gr""o_rreunititoru'rffi ; d6ue mitropolii suntu indreptattti, intre marginile legiloru'
causeloru loru confessionali si seolaii,
pentru ac6sta i"r. i, tiarei, ile a] decitle st regul6' fia-care de sine si separatu in
in totu casulu insa inaintea dietei prossi-u -ri r";;;;;;.; i ' atlunarile (congresele) Ioru bisericesci,co-ncerninti,
ce se Yoru conchiami
pre lA'nga
ti;";;;, ; fin timpu i" ti*p" prin mitropolitfi
voca adunarea biseric6sea lcongressus) ", "ir:
alegancla prin in-
' insciin#e" p""ot"bilt a Maiestatii Sale, : causele loru
bisericesci, ,Jola.u st funilatiouale, referit6re la aceste'
trdga confessiune, a carei membrii ,f sl
puo", atunci, pana
cagdu compunerea ei se va regula priu ' ile a le manipuLi si ailministrd' de sine prin organele pro-
iege, cu prilegiulu
acest'a, cu priviie la poporatiun"u -d"
d.eosebita ii*ta io : prii, in conformitate cu prescrisele stabilintle in aceste con-
asi6 proportiune suntu a se alege, cl, din
statulu preotiescu . grese sl ineuviintiande ile Maiestatea Sa'
25, din celu miranescu ?5, st iota.e acestia
d.in confiuiulu
militare 25 deputati sh, se trimita. de prea 'nalt'a incuviintiare,
preld,nga reservare& dreptului
S. 110. Arriclulu de lege IX. din an 186g.
tle a 'si organisri adunarilef(congresele) bisericesci'
Itr causta celoru cle confessiunea gr,eco-orientale. $. 5. Spre acestu scopu ministeriulu se autorisdza amicli-
loci prin mitropolitulu clela carlovitiu si Patriarchulu ser-
(S'a sanctionatu in 2f iuniu 1868.
S,a p;_"ig;;;;;;,, bescu conchiamarea catu mai. curtntla a congresului bise'
presentantiloru la 2?. 1g6g, inl cas,a L"gnatilo"u "u_
-iuniu I" ricescu serbescu nationale ile confessiunea gr' orient, cu-
Au aparutu in ,Archivulu legiloru tierii( statoriu , tlupa usulu deilemultu observ ata, afara ile archie'
-30 -iuniu.
iuniu 1868.) in B0
rrii: concerniiti, dio 25 ileputati bisericesci st 50 laici (mi-
- $.. 1. Congresulu natiunale serbescu, conchiamatu in
anulu 1864. st continuatu.in anulu fg6S.
i'reni)' sl intre asestia 25 au a se alege din confiniulu mi-

intru cAtu acel'a sla compusu cri abatere

ta Carlovetiu, litariu:
dela $Ju g alu $. 6. Totu ministeriulu va midiloci - Qonformu pro-
art. XX. din 184? _ 1g,tg se legalisdza
ulteriore, ,punerii sinoalului episcopescu romanu de confessiunea greco-
$. 2. lVletropoli'a.de sine statat6ria, ile dreptu ri"o.tientale couchiamarea catu mai cur6nila a congresului bi-
pu a serbiloru, infiintiata pentru egale
,"*"Jii de confessiunea i"sericescu romanu nationale de confessiunea greco-orientale
gr-:co_lorientale, precum si radicarea 'custatoriu,
episcopiei greco_orien- alara cle archiereii concerninti, - ilin 30 tleputati
tali clin Transilvani,, r"'];;J;;; ;:,*"J bisericesci sl 60 laici (mireni) sl intre acestia 10 au a se
dispusetiunea articlului.h.de":"["pir"op;"
l. X.iin tZgg. uu estinile aeuprai. clin confiniulu militaru.
s' 3' Dupa-ce dara despartirea ceroru a" $. ?. Prim'a problema a ambeloru atluuari (congrese)
greco-orieutale in cl6ue p"ovincie bisericesci ""rr"rrrt*" bisericesci bstu modu conchiamate I va fi a stabili organi-
un'a d,e alt'a ad.uce cu sine necesitatea
t ""J;;;;;;; fiea adunarei biserisessi prelAnga incuviintiarea Maies-
fia-care separatu dreptulu seu de autonomia "-;;i";;;;
garantatu in Sale.
 163
g. 8. Orice flliu d1 pretensiuni
partirea ambeloru mitropolii, incdtu
proveuite din des. CaPu I'
;;.i"
complana (impaca) pe ioooi"lii'". ";;;."n;; Obligam\ntulu sA libertatea
instructiunei'
"u1."
cere ce privescu mitropori'a i"tuc';;;,'111'ill3fiit#l tutorulu:.t"1]"11*::1:,::l si
-p*o"ii'".
$. 1. Totu parintele sdu
diecesqle episcopesci, s6u comuoerlu'
unii inilividi singuratici, _ yoro uouu-
li.".i""r"i
i'
s6u si pre
se validd, scutite
n," "l;ti' ;;#;;" -tt:::-l".
il"-";i;* t*#-"tioi"i' suntu clatori 'si ila a
til":?":: in
prun-
de timbru st tacse, inaintea cutarei juclecatorii I'au in-
ord.inarie, ce
Ee v& delega de Maiestate-a Sa, cii sdu pe cei de sub tutoratulu l:*-f."-.:,T":,,:,:l
hi;J .** J;;;;-Jo-"'trc"
p;";";, contrasemnarea -::,1t',
ministrului concerniute, ui io a"lria
f"T"uao"", _ ilelatu-
::" T:,,:i::::
randlu-se ori-ce alte remeclie iulidice, II" il;'.'";t;;il;;""ica,incepanl:,-*t:-:T,:t'il1X
h implinirea anurui 12 sr
guru numai apelatiunea de d6ua gr"do"i, o"sustienea sia-
sl astfeliu de pro- "li"tt i"'lli"'1;:;;;;;;.
se voru resotva p,i.;*;li; respective 15.
de aperariune a{ara ofrciosu scaunttlu
meclicrilui
;:r:":,n":"" S' 2' fnsa prellnga atestatulu pe pruncii debili
U;,"i scolasticu 19. 117.) o?r" ," 'ilispensedie
ile a umbld' la sc6la'
f,":iS,,:.::_* :**:,luo_ru sreco_orientara, cari trupesce ,6u suflete;;'i"it a*"tinti'a
:: :: :":,*-Yl-'.::*::,", :t"t d; ;;;-;ff"','';"ff1
u.:,u. drepruri,i" "r""1" p" o.ro timpu mai scurtu sdu- mai tilg"'morbu lipiciosu s6u
:":_:,_* ::,::,:^:,^r1:
:':::'::i"::T":::Ti i1 f
i'1t"u'""
r".i,
"J",
Ju-uio""
"t,;;-" $. 3. Cei "t pu''i-u'"u
de morbulu mintii, fo uft""-
ile vre-unu
tempitii neinvetiabili suntu
bi eri c es ci,r
; ; ;;";.;#
I.?:::,,,iff ":*,::f l.
s
T;"""T:l chiaru de a se ilin institutele- publice'
^
p li ru
"""1*'- -^ "T;;T;:; "r"hid" stapa'nulu) tle'
"1:T::1 *:."1
::1i;l
averei stJ'*::
fundatiunilo u $. 4. Decum"t;;;;;"i"
(tutorele
-s6u
o 10.
g. rn Dispusatiunite
n. comunali
.*.-lo"o
g_tui 8.
bisericesci.
tiene pe cliscip'tit
"bil;;
i;:*:i u;r"ul" jln:Hl
"
1848., cari suntu contrarie cu legea"l*,;;;j". Xi. din a,tr; atentu la implinirea acestei datorintre'
I
a. f""i. se abroga. serYescu spre acestu scoPut
cand.u-se mitlildcele -o"tfi, ce
si obrisatii.la sc6la simai
departo
.,;;;;;;;;;-;";;,
$' 111' Articruru de lege xXxvlrr. 'aru fi iletienuti a"tu' icele|a: palintele (tutorelo
din an. 1g6g. ""'"tt"rca
voiesce a 'si implini
datorinti'a se
sdu stapAnulul cn""l" nu -"tt"i cu 50
din sc6rere populari. scolare in 1-m'a data
*;lT;tijT""*::.t,!ublice va peilepsi ;o f"o0"""" "i',
1S'a sanctionatu iu b.
nanracan*oni;r^-,':-
rriog bl
*"' ;ffiffi ilt::T: xr.; a 2-a fua"o f u* 6ra.cu 3 fl'; st a 4-aindes' 6ra
^ J,g;;iff,,T. " oi"i t 4 'a n'ar fi
ilH*11Tt'l::1,'l
aparutu 1._o":.
;.i" "',',
iu oArchivuil ii:; cu 4 fl, St in casu
peddpsa

ly"r.,;*
Deo. 1868.) G;i;;:",: ";JT "tlarr
tulit6re pentru f";;; ft'i"t"le (tutore
" t ;;;'respectivulu.jt::::
s6u stapanu) a''si
"
implini datorinti'a :::t1;"t:,"":
apoi p6te ur-
;-:fi;"I;;;;; e'iZta Ecolara' care "
iu11
see pe s6m'a copilui'l a"ilr"gatu
;;J"" ff;;." ff';;;;"*"' Io-oo'l*' 1":::::::"u:t:,,'il:
ilenumirea unui tu'
tore separatu.
 164 165

.
in f: 5. Casurile, ce foru reetificd, omisiunea, se steveresql
orclinatiunea dd,nila prin ministrululnstructiunei
CaPu IIl.
publice.
Institutele pentru instructiJrnea ltopulara infi'i'nti'ate
d;i'n ltar-
S. 6. Parintii sl tutorii suntu liberi
cii acasa sdu in institute publice uf p"i rutu sa-,si crdsca prun-; . tea, confessi,uwilorw'
i" *r-""l"Uj"r, ,
$. 11. Confeggiunile in trjte comunitatile, uncle
precum sl intr'unu institutu invetia]toresbu locu-
din utt* i
"oioorl
*"1":.insa-pari4tii si tutorii uu p"odo"o,' iescu cretliociosii loru, potu infiintia si sustienea institute
-;;;' publice pentru instructiunea poputara, din propriele, puteril
3"*nj|^.::9:l-?
*:::;:'
precum sl ".lrtt,'"d","t :: r;
";i;
",t autori[atile seolastice respective "*
;;fi #;, i peotru iifiiotirr"a si sustienerea astor-Ieliu ile iustitute p6te
suntu dat6re sa iu" .io pretensiune sl concursulu eretlinciosiloru loru in
T]r^i:-.,cd i""*':dl"u: -;u;;i;;;;'"T;
ast-feliu de prunci ,i ,* i**rrr,"r";'"*j;,
inoilulu st proportiunea tleterminantla cle representantii
3"H::"u:-
prim$sca in i:::1,
sc6lele .nonrlari "*";" 4rq Pura sa acestor'a dupa ilatin'a ile pana acumar in acele institute
opulari elementari publice,
";"-,^:;:-,*:D'
l^_^: si
rrnnfnrm,, tegei, ,a cd sa fia o.groir*i; potu alege pe invetiatorii si professori, potu tletermind' sa-
"o:-to1-" iout"oiti pulll'"r,iu"'i*Jiil
anii obligati. lariulu acelora potu singuri rlefige cartile ile instructiune,
,sl in privinti'a sistemei st metotlei de instructiune cu pri-
$. 7. Pruncii, carii invetia acata, suntu datori vire la dispositiunile $-lui 45 potu dispune sub contlitiunile
pune esamenu inaintea respectiviloru sa cle-
invetiatori, alu cuta- urmat6re:
rui institutu publicu eorespundiatoriu. 1. ca in privinti'a etlificarei si straformarei etlificieloru
seolare sa satisfaca preseriseloru $-loru 27 sl 28 a legei
presente I
Capu If. 2. ca sa tiena in veilere st $$-ii 29 si 34 mai ileparte
Bfer'a & inftintiarea, institutelorw pentrw 'L33 st 141. ale legei aceste, carii suna clespre clespartirea
ingtc.uctiwneo, po- '. invetiaceiloru baieti de fete, clespre numerulu invetiaceiloru
pulara.
,inshuindi prin unu invetiatoriu, clespre capacitatea invetia-
$. 8. fnstitutele penhu instructiunea populara toriului sl d.espre altu feliu cle ocupatiuni ale lui;
suntu3
element*"i uop""io"i, inrru civile sl pre- I 3. ca iu sc6lele populaie obiectele de instructiune sa
l"1f*tfl::.lari 't 'fia celu putinu urmat6rele:
g. 9. fnstitutele pentru
instructiunea populara
, , t) doctrin'a religiunei st a moralului,
sdu scoli publice s6u private. ,*to b) cetirea si scrierea,
calcularea ilin capu si cu cifi'e, si cun6scerea me-
S. 10. fusfitutele publice penhu instructiunea ")
Furatorieloru ilin patria,
Ee potu infiintia sl sustienea populara
in moilulu staveritu pifr;' f"g;
atatu prin confessiunile.
din patria, e) fisic'a st istori'a naturala, cu privire la moclulu vie-
""to'rt p"in oocietati,
;

privati, comunitati st prin staiu. ,tii sl la tienutulu, rile care se tieno cea mai maro parto d
intiloru copiiloru,
 166
167
f) geografi'a sl istori,a patriei-
g) esercitii rurali d.e a visita din timpu in timpu prin organele sale st
economice sl deosebu dr ")
rb6lele confessionalil
gmdinaritu, "u_po,
h) scurta cundscere despre 'a b) a veghii cu rigorositatea ci sa se satisfaca punc-
civili, drepturile st ilatorintielej tualu conditiuniloru cuprinse in $$-ii 71., 12. st 13. ;
i) cantulu, ?
e) a.,si castig6 convingere, ca 6re implinescu -'Bi res'
pectivele autoritati confessionali aceea tlatorintia, c{ sa
4t
^- sc6l'a sa
ca ulu el'''rui4
nilitarui veghieze asupra inlocarei sigure a averei scolare, sl asupra
fia provediuta cu trbl" io,*to
cu cele mai o""ur""ii-iiiia"u
Ie mai..necesarii :atu se p6te,:J fqlogirei acelei'a spre scopulu ilefiptu;
midil6ce iort"o"tioi*ti,
instructionali:
5r_c1 timrutu d) pe calea respeetiveloru autoritati confessiouali aJsi
t,"oToo" celu .frecuenrr""il;;;^,"tT'roo " r"otulorui castiga date statistice clespre scolile coufessionali.
:i I
de ndue luni.
putinu a" ,ptrl i"
";; ;r; $. 15. Decumva autoritatile principali a le coufessiu-
niloru nu yoru implini conilitiunile cuprinse in $$.ii 11.t
$' 12. rn scdrere- popurare
vili iufiintiate sl sustiJnoie d" superiori sr in sc,rere ci. 12 st 13. nici dupa a trei'a aclmonitiune data iu cate o
acestei legi, carii euna "J"]"rJ"r, afara de gg_ii
despre a"rpr"tiJ
jumatate ile anu din partea guvernului I guvernulu p,5te or-
($ 29 st 68.) st derr baetiloru. de fete. tlina infiintiarea sc6lei comune ; sl comun'a e inilreptatita
a arunca ilarea scolara ileterminata prin lege st pe acelo
j;id#l':T$1X1"::L,';:"1.::":ilJ':T':l: coBfesriuui, cari nu potu s6u nu suntu in stare nici dupa
ii::,,:.:*
dinariunile, ce regurdza;;;;r"
;;;il"ff ":ffii*1 ;i;
st 68) st obiecrulu de invetianue;r;-i;.';;. q treila atlry-'onitiune a implini in privinti'a sc6leloru sale
populari superiori si a scdleloro 14.) a sc6letortr QQutessioqali contlitiunile cuprinse in paragrafii amintiti.

$. 18. Fia_care confessiune "ioi)i. CaPu III.

sl preparandii sub .n'a;r;,,--- t:;" p6tc inliintia si sustienea
:""' -
cd, preparandiele pentrui
cuttivarea
cultivarea practica - ij_ld:t*".:a,
,.,r.qor{n. a
; ilffi;:"*"n"#"1, .,trnstitwtele pentru instructiunea populara infii.nttata ih
f.v.etiacJ,;i..
:::|;''i:::':*,lq:8s?.
putinu acele studii .t ,"i,t ",";;J.r"-
;; ,*
,r" .-"_l-^._" ,:: '"
propuna celu
ceru
pri,oati' si socictati.

Iq",:;; ;;;"::
in fia-care anu sa seT"i""iT'TJ,
cd, fti:;:*;: :f,,li-l;
$. 16. Individii privati st societatile inca potu infiintiasc6le
popul4re elementari st superiori, sc6le civili si preparanclii,
tiena in densele
il6ca:
despre rcsurtatulu carora
e a se insciinrid xLH:tJ::t:T:
in nue a) initivirlii privati suntu provetliuti cu-diplom'a pen-
iillil'::::
acele sa se l:lll:.i. "" p;;;;;-;"mnii absorviti iu
arangedie esameneru tru cursulu tle instructiune, ce voiescu a 'lu deschiile, s6ri
-----rq' priu aptivitatea loru pe aceln terenu 'si a castigatu recu-
102. ei 103. "o"urpoiffi;r:":l#r::
loru descrise in g_ii
' $. 14. Fia-care instituto confessionalu horcinti'a comuna ataiu ilupa soirea consiliului scolaru, citu
tiunea populara sta su| ,"p";r;;;;;-i*ro,or. pentru instruo. It tlupa scirea guveruului;
ceea dr.eptulu st oficiulo go""_ii;i^;; "" Dreptu r b) societatile clupa statutele aratato guvernului o'au
sonrtituitu anumo si pentru acestu scopu.
 168
1{i9
$. lZ. Aceste institute voru fi publice,
pective intru constitoi"uu decumva reg. Capu V.
i"rtiioil,"r Trfr"rrandu sl in pla;
a acelei\ i'"jn,u de deschidere. Insti,tutele comunq,li pentrw instructiunea popmilwi
;"1f
,"il|r:til"iff '"'"
asterne pe calea
.scolaru.cercualu ,"#1"" "-'lu consiliulJ, $. 23. In comunele, und.e confessiunele nu tienu sc6la
**ro* populara corespundiat6re ordinatiuniloru acestei legi, pre-
"u"u"iii;tl
tru institurele Try:':lllJ:l #*l"i:#'T:I,'
comunali- st de ,ril;;;oundiatdre. eum sl in alte casuri d.eterminate ln acdsta lege comun'a e
$. 18. potu sa rrfirrri*"
"fr* : intlatorata a infiinti'a institutele necesarie pentru instructi-
care casu celu putinn cu-
,, iilrU"r"
privare, ;n l unea populara.
o luna _ri o*iot" au a
guvernulu pe calea consiliului insciintid: S. 24. Acele sc6le, ce suntu infrintiate clin partea co-
stt dorintia a loru prelAnga
,"oi;;;"ualu deopre ac6-,i munei in acestu modu, suntu institnte publice, pe s6m'a
"""r;;;, Janisarei sl a pla.1
nului de io*t"o"uoJu a institutului. prunciloru locuitoriloru comunali fara distingere cle ro-
$. 19. Fia_care astfeliu au-iorUtoto ligiune.
privinti'a,studiiloru propunend.e privatu trebuie in . S. 25. ln genere nu se privescu de aici in colo cle
ui . sc6le c,omunali acele institute, cari se sustienu din
aceloru institute publice, "uii.,,a"""i acelor,a sa averea.
ilr:
;ffi:|" p-iu""u.u Iu voierc" u- st veniturile comunali prin toti locuitorii comunei fara dis-
rll tingere de religiune.
t. li
in
arr_fetiu de insrituie privare
l:"?].,jj au a se fie. fn privinti'a aceloru sc6le confessionali, cari pana acum
ff:"3::Y::: i::T:l r;-
"
p.. b
il; j"l"ii,llll
;;;;; J,';:; 1'
"".
i" au fostu sustienute d.in averea st venitulu comunitatii i sta
fiTi:::1,,t:t:",j::l","lru"oi,,il;;;,","
Idru locaru ceru putilu cu
o luna mar nai
sr sgaunului sco. I in voia libera respectivei eomute, a Sustienea st mai de-
infatiosia sa d^
"uuo"ori.,l-'"4 se p6ra , ltu, cdsa se p6fa
.^ra^p"io dior"iq".r::r::Jrl: ,parte usulu ile pana acum; in acestu casu insa ajutoriulu
;.31":ff:T-"ctive
acelu esamenu. :'a,re a se imparti intre scdlele cle diferite confessluni in pro-
.-Portiune clrdpta, st nu se p6te detrage nici dela o sc6ta
S. Zl. Iustituteloru.instructionali
n urmarea relatiuuiloru private, escelenti st I confessionala, pana nu se incdta sl in privinti'a celor-lalte
f6rte necesariel
intinde ajutoriu ;;"d" Suvernulu li prite rcoli corfessionali.
*r"rr;##io
g. zz. Din eontrq
i" $. 26. In comunitati ile religiuni cliferite, desi suntu
iltei tegi nus'ar putea^tienea,"u.oto "roJo-airporitiunile acv r gapaci singuratecele comune, a sustienea scdle
populari co-
s6u d6ca guvernuru respundiat6re acestei legi, totusi venindu la aceea convin-
cunoscinti'a unoru incouvenieute,o"ulir-f"u vaveni Ia,
calea consiliu-, -gere, cumca cu puteri comune potu sustienea scoli comuuo
*:#'l::'J_*:*,**_J,:
rormu resurraturui
;;q#?"lus,tioo", sr con- llr statu mai infloritoriu, pentru acaroru sustienero lpotu cero
*"r"d ;;" ;ffi #;:lf,ilfi,?, 1
; ajutoriulu intregei comune, ba gt alu statului: cleosebitele
casu estraordinariu n6te, "0:"1;
iuspina" respectivului scole coufessionali se potu etraformd in scole comune.
insriruftr inca st inaiite
d" d;;;,i ""ii*trtea
ii"ruriguuooui. comuna unita in acestu moclu va cleveni un'a sc6la
$c6l,a
perfectu
.comunala, asupra carei se estindu t6te orclinatiunils scostei
lggi, cari tractdza despre ss6lele
comunali.
 770
171
S. 27. Edificiele scolari edificande d.in -nou
au_ !a $e
radice in locu sanatosu, sa fia
uscate si amesuratu numeru. i $. 35. Sarcinile scdleloru populari in prim'a linia le
lui prunciloru (numerenilu pentru
pentru fiacare pruncu celu putinu "
,"Jf. 60 ile prunei nl pdrta comun'a, care spre aeestu scopu pdte aruncd dare
unu locu ile g_1?. pi ileosebitape totu civele si posesorulu diu sinuluseurcare Be
ci6re [.) sa fia Drovediute
de saldne de insiuctiune de largi, o**
cu ,.oo indestulitoril tiene de dens'a.
Iumindse sl usioru do i ' Ac6sta da*e insa' nu p6te trece peste Soln adarei ili-
ventilatu. recte de staiu.
$. 28. Autoritatile_ sc6leloru populari, organele j '$. 36. Acei membrii st posesori comrrnali, carii sus-
sionalir- comunali, comitatensi confes.
tienu o sc6la. confessionala corespuniliat6re recerintieloru
forma indatorate a intrebuiuti* "t';;;;;;;";;;;;:il; frcestei lqgl, suntu numai intr'atata inilatorati, a concurge
totu' -ialio""r"r""" n'lill:
subb disposit iun e, m
dispositiune- ot e-,I:c^:^r -
su ca st
in catu nu coresDunao_ ;; rr.;;"; ;' J;":il?:
clifi ciele,
.;
la sustienerea scolei comunale, in catu aceea, Euma, cu earo
poncurge spre sustienerea sc6lei loru confessionale in bani
"."u.inii;";;;;"tite in paragra.
sdu in naturale, nu intrecu cinci percente clin sum'a. darqi
*l?"*,r:,::':::'-l1itF;;;" ppin
s6u comunirati io co"ei;ilil;":"#ffi"iff
-- --rsssr'
l"*,",t"urorme
;
loru directe.
"confessiuni
amintite.
. $. 3?, Atari posesiuni ile puste el estravilane, cari fo r
$. 29. Baietii si fetele suntu a nodilia o deosebita comun& de contributiune, insa nu au
incatu^ se pdte
se instrui deosebifu, rl
in saldne d"orubite. qc6la populara corespundiat6re recerintieloru legali, sl spr-e
a provedea sc6t,a cu infiintiarea acestora conformu. $-lui 44. nici nu se potu in-.
l;j3:_|,o,3Yj l*oligata
b.ulu pamentului, cu mape,
cu d;;_;'ir:",fl:;
cu table, slo, clatora, suntu a se impreuna prin respectiv'a autoritate ju-
ri'a naturala st cu t6te inst"um"ntel;;.;rr#;rff"t:T- i dlciala cu o comuna vecina, sl suntu indatorate a purt4
rnaru corespuud.iatoriu. sarcinele acelei sc6le in intielesulu g-Iui 35.
S. 31. pruncii carii lsi arata paupertatea,
capeta dela
I $. 38. Fia-care comuna, care infiintiaza in inti6lesulu
scdla carti in gratisu. acestei legi sc6la, e inilatorata a compune fonclu scolaru in
S. 32. Comun'a e dat6re a castiga cartileJslinstrumenl .posesiune inmobila s6u iu bani gat'a, si in catu e posibilu
tele necesari Ia instructiune in fia_cafr;" :1 a innrulti
acestu fonclu clin anu in anu.
inainte, sl con.
folmu necesitatii a le impartl intre ; r ' $. 39. Pentru inmultirea aoestei averi funcluale soolare, in
carii au a duce des
,""fr"f prin invetiatorif
,'fia-care locu unde se va intempla conmasarea sl segregarea,
carri si instrument; ;:ff;::n Hil:; iTi;:tff':""l isiuuei inca de aeum inainte, cu ocasiunea acestel'a in
$. BB. Despre salarisarea invetiatoriulJi" fav6rea sc6lei populare infiintiate sdu infiintianclo ss va
acestei legi se ingrijesce comun,a. r"iii*"r, $eorebi cu computarea proportionata in competinti'a fia-ca,:
i

S. 34. Unu invetiatoriu de regula nu celu putinu a eut'a parte clin pamentulu comurtu im-
multi ile 80 de invetiacei- : - -- pdte instrui
In casuri estras:ilinare p6te dd licentia $. 40. Darea aruucata in intielesulu $-lui 35. st venitulu
autoritate scolara mai inalta
f,
" vorei funduale infiiniiate conforu
$Jui 39 se intrebuintiadia
""gJl. tlllnoi rpro cclificaroa s! sustienerea sc6lei c.omunale,.

t2
 772

S. 41. Venitulu 173

3,::1, : :I :'l+':'I;:' rff T*3 JrTfffl""

ordinatiunitoru gJui BB. t*comu;;r;;;
#iHt:r,t:
bustienerea ecdlei comune infiintiate in modulu amintitu, in
catu aceea suma, cu care concurgu in bani s6u in naturalei
inrrebui"ti* rp"u u; uio^i""""
-:: Jdre
Ieloru confesionari scdlei s6u ipre sustienerea sccilei loru confessionale nu ia in preten-
".,llitr acel,a,
:or:.1"
":*-nli;i;#;Jniffi ,#.
candu iu u.tt"lio ;;;;;"
s,ar infiintia
siune cinci percente din ilarea directa. :

tardiu scoli comunal r srYescc , $. -15. Acolo insa, uncle numerulu baetiloru de alta
cle directiune
acestei legi. $. 40. sonfessiune nu ajunge pana la 30, si acesti copii iucatu
g. 42. Eclificarea st sustienerea parintii nu s'aru ingriji ilespre instructiunea loru in altu
a casei inyetiatoresci coupete
ediflcieloru scolari moclur.voru umblb in sc6l'a confessionala esistinta, si parin-
comunei.
48,
tii loru yoru concurge la spesele acestei sc6le totu in acelu,
S. D6ca co.nun,a arata, ctr nu
rnateriata pentru
e in stare a prod Toclu sl proportiune, ca sl membrii acelei confessiuni, carii
l_:T:: llt"dga
institutetoru
iotiorl""u st susrienc iustienu sc6l'a.
de instructiune n"n"i;;f ;::.I;'T"T;;.; , Din care causa in ast-felu de sc6le pentru instructiu-
n":,,":t"":^ p6te recorge nea doclrinei si a moralului suntu a se ilefige 6re anunite,
peirtru ajutorare."ll:-ltitti,
],:'r}t*ijr:.: Miuistruru""'p"*r""
statu
tora comun'a recurinte din sum,a
;;;#;"rffi::-""j ra J:. ia ca*e timpu baetii de alta confessiune, in urmarea ingri.
spre acestu scopu.
IrS""Lf statului votata; iirei st sub supr.aveghiarea confessiunei loru proprie se
voru impaltasi in instructiunea religiunei si a moralului.

A. Scdle populari elernentari. $. 46. Atari comune inclepartate de olalta celu multu
de o d.iumatate mila geografica, cari nu suutu in stare, a
S. 44. fn estfeliu cle eomune, unile din propriele loru puteri o sc6la elementara d.upa'
s6u credtnciosii'bieeric"loro, afara de recerintiele legei, se potu intruni spre scopulu acestra sl
'"o
toriu recerintieloru acestei "J liirrro*o
legi, .""r, "", -""i,i';fffH"f; sc6la elementara comuna, s6u potu tienea invetia-
baeti obligati la sc6la.
l' acaroru _:: tle scdla populara comunu.
parinti nu Yorescu a usua
a^-r^--:^, r. "";";;:''-"j:'i
naAlaro confessionali
scdlele "JT:::r"l";
sustatat6re :
"o.ool
i, $. 47. De instructiunea baetiloru a locuitoriloru din
comuna. spesere
,_f vvv.v 4uqluEr
naieriste, suntu iaclatorate a se ingriji acele comune, d.e
:1i::t::"il?,lopur1a
mtrne mai intaiu sun acestei scole
sc6re c0.
,
gare se tienu maieristele; sl andme:

:J"":."'"Tffi jlTJftfr :1iJ1T,,1*,ffi

scolarer- sl_ inca 1in asid
p""p;;i;;;''ruuuerlre -
l:;:;t*l
spre scoj
a) sdu prin raclicarea sc6leloru pentru maieriste I
b; seu in atari hotare, uncle pentru inilepartarea mae-
num erulu baet' oru u*rLt"ii i"-;r,;
ffi, J""HTt :1" un'a de alt'a infiintiarea sc6leloru de maieristo
;::::1T ::l'"r"*
"yi":" 1,,"carii,
ori comunali,
;;;il# Acei rocuitori nu aru coiespunile scopului, (eo ingrijescu'1 prin
p o s es
su s iien; ;;;; fi":#,,-fll rea invetiatoriloru ambulanti.
corespuniliat6re recerrntleloru
legei presente, suntu,numai . S. 48. Iustructiunea sc6lei populare elementare cuplindo
trr-n's*o. jra^Lrr__,:
tr'-atat'a deobligati * .oo.rl*J";;"'uuff";JJ13,: sine ddua cursuri de invetiamentu, sl anume :
Instructiunea cuotidianar tiens 6.
.1.
lare "frrrt
 174 77(t

2.. instructiunea gcolastica $. 55. Stucliile obligate pentru scdlele populdri elsmeu-
repetitdre, care tari suntu
Ia 3 ani. se :

. $. 49. Iu sc6l'a.cuotidiana suntu a) iloctrin'a'religiunei sl a moraluluil

obligati a umbla totil b) legerea sl
_TIil :T,t,;:^,:njut",uro
o_i";;;, "i,ou ra imprinireai scrierea I
c) computu clin capu si cu semne si cun6sceroa me
anului alu lz_rea. Esceptiuue,;
;";;;"T;;-r"TiJl suraturiloru sl specieloru cle bani din patria;
ff",:il#"n'3":"*,*ry_,yl*i::.
in institutu mai inaltu. (in ai put"o aui pasi, . d) gramatic'a I
acslo invetia celu pueinu aoi t
-scdla "r"l"r"
uoi.
ffi" ;il':il; ' ") esercitii cle vorbire sl intielesuali,
f) geografi'a si istor.i'a pairiei t
g) ceva din geografi'a, sl istori'a univcrsala I
h) fisic'a si I "o deosebit'a privire la rnodulu de
i)
- elemetele I viaiia si la tienutulu, d'e car-e se tiene
;-;*. ;-- | cea mai naare parte a parintiloru bae-
rstonale I dloru.
. k)esercitii de economia rurala st de grailinaritu;
l) instructiunea ilrepturiloru si a datorintieloru civili
nai principali;
U'll*ffli carii,si voru itocumenrd, paupertarea, m) cantulu I
""f""$; . n) giurnastic'a, cu privire Ia esercitiulu militaru ;
$. 52. Numerulu 6reloru de instruct. $. 56. Determinarea din timpu in timpu a planului
il,*H jJl': j:
rnultu 2b pe sepramao*, *:;t fi ,F;l ::Liffi ,;,;1":
:;
instruetiune e afacerea ministrului instructiunei publice.
",:' i"tiur"g"oJ;;";;Jtj:::r"rrr; $. 57. fn sc6l'a populara elementara comunala put6ndu
trin'a religiunei sl a irmbla baetii fia carei confessiuni, llespre instructiunea doc-

n*:*]ff; :; :,"Hlji:'?""ffi*:H:;.::.,11 irinei religiunei st a moralului creclinciosiloru sei au a se

ingriji Confirssiunile iliferite.
r Acdsta instructiune a religiunei trebue sh, se tiena fara
,ile 6rele comune scolare sl tot-cl6un'a publica.
$. 58. Fia-sare baetu are & se instrui in limb'a sd,
incatu acdsta limba e u['a dintre Iimbile usuato
.in .oaoou, din caus'a ac6st'a in comune de limbi difelite
09,'a
re aplicd aet-feliu d.d invetiatoliu, carele e capace a
Itrul in linbile usuate in comuna. fn comune mai inpo-
iate, uncle locuescu in mai mare cuantitate locuitorii de
i'iliferite, incatu permite puterea comunei, se alegu s
$. b4. Timpulu rliligentiei sa fid
pe sate celu i de inveliatori cle cliferite linbi.
ogrtu, in cetati oelu pucrnu n6ue
luni.
 176
777
trE., Sc6lele populari superiorl.
$' 59. Atari comune safcsni st g) geografi':r sl istori'a (uuiversala sl a pafriei) ;
cr orasienesci,
^-^-i^__,-. cari
-r ,locuitori, h) tiuiele funclamentali ale economiei rurali;
)rrni-,, 5000
eelu pucinu Annn cle
sl a sustienea sc6le onr,,rr".,
._u"l"r"i
il;;;",#
-'",,11:.;:_, *::' "ft;Hil{ i) invetiamentulu constitutiunei patriotice;
nrrra,.it^ .].opolori superiori, Dcu
h^r_-. ,. ,"oru s6u ueca Ii per
ddca Ir pe"*;i,* k) mauilucere simpla a cartiloru;
puterile materiali,
$. 60. Comunele, cari "iuiii.-qrvrrvrr' l) gimnastic'a, cu privire la esercitiele militari;
suntu intr,o distantia celu
*ottni m) cantulu
j:ri"*ffjate de miiu potu i;il"d.'"oru,pop,,rari supe;
i
b) Pentru baete:
$. 61. Cursulu instructiunei
riori pentru baieti e B, pentru in scdlele populari supe a) religiunea sl invetiarea moralului;
g. 62. Elevulu, c*re ;;;;;;r. b) caligrafi'a si ilesemnulu I
voresce sa fia prirnitu c) aritmetic'a I
o,rrFa +a.+:*^_:-
sa produca testimonir frrurru reDue
trebue s0u
sdu
a-absolvatu cursrrlu din d; limb'a materna :
DoDuln,rq. r:la A ^r^,_ ': l1-* sc6la
:,"jJ:ffi ;;":TJ':'"'lJrTi; e) in care sc6la limb'a propunerei nu o cea magiara,
j d,, *,
"t:.u,:,*:^1rto"ir'-n"if ;,. i "o "f;J,a
scolei populare T
ff :,T""T:,,,* l":
superio"e. ", "i,i,"i" " "*J
acolo limb'a magiaral
$. In
63. _--
privinti'a rrmDel
f) geografi'a sl istori'a;
r.rrr!.r4 limbei irnstructiuuei sl
in privinti'a, g) fisic'a si istori'a naturala (cu deosebita privire .la
rnstructiunei religiunei,
re'truuer, precua
plecum ;;-";;":::,,,-.,,-
si in privinti,a numerului gradinaritu si la oeupatiunilo femeesci ) I
l;jl:"1"^ilu:-"-,.uu,
vacatiuniloru au val6 ;,oui
r"*u,,"r,,
,_ -g,verauurtu, p"":l_
pt"u_ in i. privinti,a: h) cantulu I
re sl aici (84., b4., sl.,.Ss.il. i) lucrurile femeiesci
susu.
moi susu.
ma,i Sg_ii ;
cle m6na I
Baetii gt baetele in aceste $. 65. fntr'o sc6la populara superiora funghiaza cclu
sc6le in totu casulu pucinu tloi invetiatoli ortlinari sl unu adiunctu.
to instruisepar.atu. au
$. 66. Orele de peste septamana in fia-care clasa potu
$. 64. Obiectele de invetiaimen .' fi. celu putinu 18, sl celu multu 24 tlimpreuna cu instruc'
ttr. tiunea religiunei. :
a) Pentru baieti: Unu invetiatoriu nu e datoriu a instrui mai multu de
a) religiunea si invetiarea 30 ile 6re pe septamana.
moralului.
b) caligrafita st desemnulo 1""'*'".'
c) limb'a matelnal C. Sc6le civili.
d) in care sc6la limb,a
u u qu pr.opune limb'a instructiunei nu e cea
magiara, $. 67. Comune mai mari, carorra li permitu puterilo
-"gi;;;"'uworqusr nateriali, guntu deobligate in locu cle scoli populare BuPe-
e) arituetie'o ,i euoo riori a infiintii st sustienea pentru toti locuitorii comunita.
cu esercitie de aplicetiunel
wuesrorrtece
f;l) fisic'a
fisic,ri el io*^-:,; ","t",',
nl isiori,;;--'o1 aplicetiune;
lturala, cu privire daosebita tii fara clistingero rle religiune scdle civili.
aglicultura
Llfnre sl ;--r_--.-.
nr industria la
. , $. 68. In sc6lele civili cursulu instructiunei pentnr
I
basti e 6. pontrtr baete 4 ani.
 178
179

,r m) i:cononi'a rurala s6u stucliulu inclustliei, cu privire

la lipsele comunei sl ale tienutului;
: n) statistic'a I
.o) liniile funtlamentali ale ilreptului publicn, privatu
S. ?0. Unu invetiatoriu nu pdte si cambialu;
ordinarminte instrul
il1."'T*:i-*:::T ie inl:ti";d; "*.,f'"Til"iljj:;
:: iu,p p) manuducerea cartiloru I

il;" ;;; ;","' ilTjllJi:

sunerlorijltei q) desemnulu luatu iu consonantia cu geometri'a sl ca-
i T.?":
""tiou,
t^t_
I
desparti cu l:"jt,
totulu.
sr baetele io' ,"ot"l" ;l;il",*;;"'; ligrafi'a;
rJ cantulu;
g. 72. fn sedl'a civila dupa s) esercitie corporali sl cu d,rme.
puterea materiala a comu-

patru-siese, r"*
" "ff;T:l'l"lL#
l":*'3i:t:-"::::'11':"'''"i;'";";;;#;**l-:"4:;
Studii estraorclinarie suntu dupa cum permitu pute-
rile materiale ale comunei, si mrmai in 6re estraor.dlinare
:Tj::_:1^01
ordinari si unulu adiunctu. ".r.. limb'a latina, francesa, s. a., st music'a.
S. 73. Orele de preste septamaua in fia_care $. ?5. In privinti'a limbei cle instructiune st in pri-
a scolei eiyile suntu.pentru invetilcei clasa
celu putinu 24, cela viuti'a instructiunei religiunei in sc6lele civili suntu in va-
ui.i ri ;oJi#onuu religiunei
l6re prescrisele $$-loru 57 st 58 ai legei presente.
f*ti"?fi"Jtiereganctu-su st
'" $. 76. In privinti'a stuclieloru $insirate in paragrafulu
Y4, in sc6lele civile construite pe s6m'a baetiloru,
$. ?4.Obiectele scdlei civile: llanulu
'.instructiunei e a se staveri asi6, ca in cele patru
a) d,octrin'a religiunei aauali cl'antaiu a scolei civile, clesi mai estinsu, sa se "o".o"i
ei a moralului: pro-
b) Iimb'a mateina ioouti"*"olJ,i'l na totu acele studii, carii se propunu in cele patru clase
fatur'a; stilisticu sl lite- inferioli a sc6lei mijlocie (gimnasiu realu), esceptionanilu
c) unde limb,a instructiunei
nu e limb,a rlrmb'a latina. Celelalte stuclii se potu numai incepe celu
acolo si lilb'a -
ungurdsca
;
ungurdca, multu fu cei clintai patru ani, sl mai mare parte suntu a
d) unde limb'a ae propune in ultimele d6ue cursuri a sc6lei civile.
,instructiunei ,e cea ungurdsca, acold
incependu dela cursulu ,:
S. ??. Planulu d.e instructiune in sc6lele civile cu
"outoi-uto ,""ril limb,a germana
computtrlu, estinsu vire Ia prescrisele ambilor.u paragrafi precetlinti se va sta-
puou iu-;;;;turu civilu 1:

riti.o;d sr po- i dintimpu in timpu prin ministrulu instructiunei publice,

0
r,, geometrt?
geometri,a S. ?8. Totu ministrulu instructiunei publice staveregcs-
II
: f,iffi"$fn. I nut'ioti"a st universara, aceea, cd, in scJlele civili construite pentru baete care,
tre studiile mrmerate sa se omita st cari sh se primdsca
,' ilrtit"t:f
ii;;;i" I
naturaia loculu loru.
$. ?9" Fia-care e
J ;;.,p_"JiT.l;#lJ',"''" comun& mai antaiu
acelei obligatiuni, cd sa infiintieze
intlatorata, a
acele institute
 180
18t
deinyetiamentu,cari e intlatorata
ale infiinti,a ln intielesulu
acestei legi; ddca a satisfacutu S. 84. Personalulu profesoralu consta ilintr'unu pro-
iusa acestei obligatiuni, i fesoru diriginte, celu putinu tlin tloi profesori ordinari, sl
sta in dreptu, a infiintia institutele
populari _ui io'att", ueu in
complete sdu numai cu unulu
,Ao dio, cursuri anuali.,
--- ilintr'unu adiunctu sl dintr'unu invetiatoriu activiiate la
sc6l'a practica.
S. 85. Salariulu profesorelui ordinariu e 1000 fl. sl
Capu Vf. 100 fl. bani de cuartiru. Afara tle ac6st'a profesorele diri-
ginte capata peutru agenilele tlirigentiali unu onorariu ds
Institutele pentrw instructiunea, populara
infiintiate ilin . 200 fl.
Ttartea statului. Salariulu profesorelui adiunctu e 450 fl., cuartiru si
$. 80. Afar.a de institutele acelea pentru inyetiamen- incalditu in etlificiulu scolasticu si victu liberu la mas'a
tulu popularu, care in iotieresuro r"g;i publica. Salariulu invetiatoriului sc6lei de esercitie e ?00 fl.
munele a Ie sustienea, miuistrulu
*i.*' r"a'r#;"-;; afara de cuartiru.
dI iort.o"tioo"a publica
e indreptatitu si se tiene d-e sfer,a
sd,, S. 86. fu preparandia se primescu elevii cle corpu
yedea a fi :aecesariu, ""f " und.e, d6ca va
a infiintia ;oriitot"'p"ntru nanatosur, carii au petrecutu anulu alu 15-lea si in limb'a ma-
instructiu*
nea poporului ilupa recerintiele relatiuniloru terna, in computu, in cunoscinti'a geogra{iei si a istoliei
locali, numai
pe spesele statului, aceste institute suntu celu putienu intr"atat'a esperti, catu se propune in
sunlu a ," org"nrru i;
modulu' determinatu in g$-ii Zg--78,i cele 4 clase inferiori a le gimnasiului sdu a le sc6lei leale.
unea cons'iului scoraru cercualu st
,rro sub jur.isdicti- Elevulu ce tloresce a intra in preparandia e cleobligatu s6u
a inspectorerui scorasticri.
a arata testimoniu dela sc6l'a publica (esemtu de timbru)
sCu sh se supuna esamenului cle plimire.
Capu VlI.
' S. 87. Cursulu preparanilialu durddia 3. ani.
Preparandiele. S. 88. Stuiliile obligate suntu :
a) doctrin'a religiunei si a moralului I
a) Pt eparand,i,ele gtentrw inaetiatori. r b) peclagogi'a ;
S. 81. Statulu infiintiaza prin tienuturile
difer.ite ale
4 invetiamentulu metodului cle instructiune I
tiarei 20 dle prepa,randii pentru il) geografi'a
i"d;;J; i""* i.""ri"i""i
1
e) istori'a J universala si a patriei;
s. 82.
esercitat6re, in carea
;;T::llIegatura cu o sc6la f) .limba materna I
preparanilii sI se pdta cultiva in
practicu. modu g) limb'a ungurdsca I
h) limb'a getmana;
S. 83. LAnga preparandia trebue alaturato
celu.putin_u de 2 juguri, cd, o gradirr* i) sciintiele naturali sl aplicarea acelor"a la agricultura
elevii ,,r-""put" instructiune tt inclustria;
practica din agricultura, din pomeritu
vleloru.
st alin cultivarso k) economi'a cu esercitie economice sl tle grailinaritu;
l; invetiamentulu constitutiunei patriei,;

J
 t82 18?
m) matematic'a sl geometii'a I
Beueficiile acestea pe lAnga o purtare buna si tlili-
n) cantulu sl music'a (ileosebitu violin'a sl f6rte- gintia egala suntu a se d.a prunciloru invetiatoriloru miseri,
pianulu);
st se estinilu st asupra prunciloru iuvetiatoriloru sc6leloru
, o) caligrafi'a sl desemnulu I confessionali.
p) instructiunea esercitiului corporalu
I
q) in sc6l'a esercit6re (cle mocleiu) esercitarea S. 95. Ordinea in eilificiulu institutului o susticne di-
instruc- rigintele sl so ingrijesce cle curatienia,
tiunoi ;
S. 89. Prin ministrulu de instructiunea publica se d,e- $. 96. Fia-care preparanilia e a se proveclea cu bibli-
termindza_ din timpu in timpu, cd dintre oteca constatat6re in catu se prite clin opuri ile specialitato
studiile de instrus.
tiune in fia-caro clasa, care st in ce estensiune usuabila liberu si din palte4 invetiaceiloru.
va fi sa se
Propuna. Pentru sporirea bibliotecei in totu anulu e a se intre-
$. 90. Preparandiile fiindu fara distingere ile religi- buinti" o suma anumita.
une institute de statu, instructiunea eleviloru
gidse e datorinti'a respectiveloru confessiuni
in cele ,Jli_ . $. 97. In causele ilisciplinari si in relatiunile perso-
nali a le invetiaceiloru in instanti'a prima dispune scaqnulrr
feritiloru profesori de religiune si moralu ,lu I
onorariulu cli-
solvesce statulu. profesoralu, constatatoriu din corpulu profesoralu.
' $. 91. Edificiele preparandiali cuprindu in sine loca-
litatile recerute pentru instructiunea si alimentarea $. 98. Scaunulu profesoralu e suborrlinatu oonsiliului
eleviloru. iliriginte. Acest'a consta sub presidiulu inspectorelui invetia-
$. 92. fn fia-care preparanilia se infiintiailia intretie-
nere comuna, unde pentru o tacsa moilerata mentalu respectivu tlin profesorele cliriginte, catu si dia cincl
totu alumnulu membrii denumiti prin ministrulu, cle instructiunea publica.
e provediutu cu victu intregu.
Tacs'a intretienerei se staveresce anualminte
de con-
" S. 99. Consiliulu tliriginte concluce afacerile spirituali
siliulu cliriginte alu preparanrliei. Bl materiali ale preparand.iei eonformu indlrumariloru mini-
strului cle instructiunea publica ; veghiadia asupra, activitatii.
Lemnele st servitorii necesari la intretienerea
comuna, corpului profesoralu si clecide in causele apelate la clensulu
Ie solyesee institutulu.
d.ela Scaunulu profesoralu.
D-ealtmintrea participirea in intretienere
..
voi'a libera a invetiacelului.
se lasa in fnsa in cause mai ponderdse partile potu recurge st
incontr'a decisiuniloru consiliului iliriginte la ministeriulu
S. 93. fn fia-care preparand.ia, institutulu solvesce
tacs'a intretienerei pentru mai multi invetiacei {e instructiunea publica.
miseri, dili- $. 100. Membrii consiliului cliriginte afara de presie-l
gonti si de purtare buna.
dintele sl tle profesorele diriginte capata rebonificare la,
Mai multi invetiacei miseri, cliliginti sl de purtare
buna gonvenirea loru pentru spesele de calatoria cle cumva avute,
se impartasiescu sl cu stipend.ii. gl cliurne clin cass'a institutului.
-victuati st stipenrliati to
i:,.?n;,3::",lcielee,! as'a - impartiesco i , $. 101. In totu anulu se tienu'esaroenepublice in pre-
;::,:':::i
bas'a
j:: g:rf q
r din partea
recomendatiunei
tes timo*l o; ;";;;' ;; il senti'a inspectorelui invetiamentalu cercualust a membrilorur
rorfolol profesoralu. consiliului diriginte. )
 184 185

S. 102. Dupa termin&re& cursului preparandialu ia unu
anu, sl mai tardiu la cloi ani, care timpu 'lu pcite petrecel
invetiacelulu cu instructiunea practica, totu elevulu trebue
sh, se supuna unui esamenu clin tdte stucliile si elaboratele
scrisuali clin preparandia sl deosebu ilin pracs,a instructi-
unei, st numai dupa implinirea acestei conilitiuni cu succesu
p6te castigd diplom'a ile invetiatoriu.
$. 103. Carii voiescu a se cualificd pentru statiunea
invetiator6sca din sc6lele populari superior-i sl cele eiviti,
afara de esamenulu staveritu in g-lu 102 trebue sh, se su-
puna ilin stuiliile si metoclulu ile instructiune iliu sc6lele
populari st ilin cele a le sc6lei civili au sh, se mai supuna
unui esamenu inaintea autoritatii ordinate din partea gu-
vernului.
Consillulu tliriginte p6te sa conc6da locuinti'a esterna
numai esceptionalminte.
S. 108. Se primescu astt'eliu cle fete trecute de 14
ani, carii au terminatn intregulu cursu clin se6l'a populara
superiora.
Fia-care eleva trebue si se supuna unui esamenu strictu
de primire ilin t6te stualiele sc6lei populare superiore.
S. 109. Cursulu iuvetiamOntalu e 3 ani.
: g. 110. In institutele preparaniliali pentru invetiatorese
afara de profesorii barbati pentru instruirea sciintieloru {e-
meiesci, voru fi a se aplica unu numaru inclestulitoriu ile
invetiatorese ile capacitatea receruta.
S. 111. Studiile obligate in preparancliile pentru inve-
tiatorese :

S. 104. Carii suntu respinsi la esamenele staverite in a) cloctrin'a religiunei si a molalului I

$-ii 102 si 103 de d6ua ori, nu se mai aclmitu la esarnenu. b) caligrafi'a si ilesemnulu I

$. 105. Pr.eparanilii private potu infiintia numai atari c) limb'a materna si ortografi'a I
individi, carii sustienu o sc6la populara elementara s6u suJ d) limb'a ungur6scrt I
peri6ra, sdu scoli civili unde irrdividii cultivandi pentru sta_
' e) limb'a germana;
tulu invetiatorescu sb p6ta castigd sl instructiune practica, f;geografi'a st istori'a I
Dlevii acestoru preparanclii private suntu insa ilatori, a de- g) peilegogi'a;
puno esamenele teoretice si practice, caror'a dupa legea h) aritmetic'a;
presenta suntu supusi elevii instituteloru preparancliali pu_ i) fisic'a si istori'a naturala (cu deosebita privire la
blico, in drecare institutu pr.eparanilialu publicu. grailinaritu st la ocupatiunile femeiesci d. e. la feitu);
k) cantulu;
b) Preparond,ii, pentru,tnuetiatorese l) regrlele economisarei casnice sl a tienerei casei I
S. 106. Statulu in cleosebitele tienuturi ale tiarei iu_ m) lucruri femeiesci I
fiintiadia st institute preparancliali pentru invetiatorese, in n) esercitarea instructiunei in clas'a de fete a se6lei
ca.i institute se yoru cultiva invetiatoresele pentru clagelo .ce ;
de fete mai alesu ilin sc6lele populari superiori sr din sc6-, S. 112. Numerulu eleveloru priminde cate intr'unu
lele civili. iustitutu, lu d.etermindza' guvernulu.
S. 107. Elevele institutului preparantlialu stau gub $. 113. Didactru nu se Bolvesce. Acele cari locuiescu
rupraveghiarea unei iuvetiatorese, carearocuiesce in instituiu, institutu se impartasiescu cu cuartiru sl spalatu gratu-
elevele inca lucuescu t6te in launtru st viptuescu la olnrta. victulu capata,pentru unu pretiu modleratu.
 186
, Pentru mai"multe fete paupere si ile o cliligirttia es.
celenta solvesce institutulu tacs'a intretienerei eomune. Nur
Inerulu acestor'a in urmarea substernerei consiliului diri-
giate 'lu iletermin6za ministeriulu cle instructiunea publicar
S. 114. Afara rle esamenele anuali, elevele, cari' au
terminatu cursulu intregu, suutu dat6re a Be mai supuno
unui esamenu strictu din t6te stuiliile sl numai asi6 potu
tlobanfi fiplom'a,
Aceea, care la unu astfeliu de esamenu ee respinge
, de cltiue ori, nu se mai admite la esamenu.
. g. 115. In sausele disciplinari profeoorele iliriginte alu
preparandiei si invetiatoresele ord.inare decidu asupra ele-:
veloru in instanti'a prima; 6ru consiliulu clirigiute in in-
stanti'a secunda. '\
' Oapn VIEI.
Iurisilictianile sc(ilel,orw ytopwlari.
S. 116. Ori si ce feliu ile institutn comunalu irentru
instructiunea populara sta sub -nemijlocit'a iurisclictiune a .
comunei. Comun'a 'si esercddia juristlictiunea acdst,a prin
Bca,unulu scolasticu alesu ile dens'a..
,i , S. 11?. Spre acestu scopu in fia-care comuna se com-
pune unu scaunu scolariu, constatatoriu celu putinu din q
membrii, carii membrii se alegu dintre locultorii comunali,
in catu se p6te din inclividi pricepaf,ori causei instructionale,
in bomunele st cetatile, ce posieilu corporatiune represen-
tativa i alege corporatiunea, in alte comune ii alege adu-
narea generala a comunei. Afara de membrii alesi au votu,,
c,ousultatiyu sl clecislvu in scauuulu scolaru preotii locali
sl invetiatoriulu sc6lel populare comunale, s6u undo
Tai multi invetiatori representantele corpului invetiatoregcu.ii
., S. 118. Scaunulu scolaru comunalu se alege pe troii
t8?
, $. 119. De cumfe'dupa espirarea aceloru trei ani co-
lnun'a respectiva ar amend, alegerea scaunului scolasticu mai
'in lungu timpu de d6ua septamani, membrii scaunului sco-
laru ii clenumesce dintre membrii comunel consiliulu scrn-
laru cercualu.
Denumirea insa are val6re numai pe unu anu st clupa
'espirarea acesiui timpu nurnai in acelu '"r.o *" p6te
renoi,
d.6ca comun'a nicidecum nu a,ru usuC, ilreptulu seu tle ale-
gere in decursu de 2 septarnani.
:
S. 120. Penhu valitlitatea alegeriloru se recere presen-
ti'a tle cl6ua din trei parti a membriloru scaunului scolaru,
6ru pentru aducelea unei alte decisiuni valide presenti'a
maioritatii absolute.
$. 121. Seaunulu scolasticu alege dupa $-lu 136. pre
invetiatoriulu; in t6ta septaman'a cercet|za prin cate unu
membru alu seu sc6lele din locu ; crecide in privinti'a di-
dactrului; veghiaza, ca pruncii sa umble la sc6la regulatu,
admon6za pe ingrijitorii negligentiloru, sl in casu de lipsa
utgeatlia peclepsirea loru inaintea judetiului ; veghiadia cu
rtrictetia asupra instructiunei si asupra efectuirei punctuali
a legiloru. scolastice; veghiadia asupra manipularei fundului
scolasticu si in contielegere cu antisti'a comunala se ingri-
despre iumultirea acelui'a, dispune despre repararea
..,euvenita a eilificieloru scolastice, desple provederea sc6le-
iloru cu lnstrumentele instrustionali ; mai departe in causele
procesuali intre inveliatoriu si intre ingrijitorii invetiacei-
loru sl in t6te intrebarile disciplinari
-u.=i ior".oate form6-
ilta iurletiulu de instanti'a pr.ima; se infatisiailia la esame-
nele anuali; ia la respundere pre curatori, st d.espre pro-
ur'a sd, relationdza somunei anualminte, in casuri urgente
mai poniler6se sl mai demulte-ori. Antistii comunali as-
aceete relatiuni cu t6ta ocasiunea, consiliului scola-
'cercuale copitatensu sdu urbanu.
13

188
$. 122. Scaunulu scolasticu comunalu alege, conformu
numerului rc6leloru, pre unu sdu mai multi curatori, earii
dupa inilrumatiunile din partea scaunului scolasticu mani
puldza ayerea sc6lei, repardza eclifreiele, solyescu salariulu
oficialiloru, sl asternu anualminte scaunului seolasticu ra:
tiociniu detaiatu sl reetifieatu su clocumente.
Aceste ratioeinii, dupa-ce s'au esaminatu de scaunuln
gcolasticu, se transpunu spre suprarevisitrne eomunei sl al6,
acoloconsiliuluiscolasticuconitatensus6uurbanu.
$. 123. Tiar'a intrdga se imparte elupa eomitate in;
cercur{ invetiamentali innumanr 'core$puncliatoru aeestor'a,
Dintre cetatile regesci numai Bud'i-pest'a la olalta
compune unu cereu lnvetiamentalu separatu
S. 124. Agendele t6te ale lnstitutelora pentru instrus-
tiunea populara le manipuldza inspeetorele invetiamentalu
denun*itu din partea ministrului etre instructiune, catu sr
consiliulu seolariu sub presieilinti'a aeelui'a, 6ru suprainspec-
tioha^rea, sc6}elom confessionali ee eserc6ilia cu i*-t eveoirrn
inopectorelui invetiamentalu.
Unu inrpectore invetiarnentalu p6te fang6 sl in mai:
multe cercuri invetiamentali, il6ca po teritoriulu Ioru nu.se
afla mai multe comune ile 300.
D6ca reeere ingranaelirea agendeloru sale, guvernulg
p6te ilenuml trAnga elu inspectori secuntlari s6u acliuneti.
$. 125. Consiliulq scolasticu eercualu se formdza il
modulu urmatoriu l
1. Fia-care eonfessiune, caro pe teritoriulu comitatului
are eomune bisericesei, alege ilin sinutru seu eate unu
membru I
Z. toti invetiatorii publici, cati suntu po teritoriulu
comitaturui instructionaru aregu ilintre sine patru
rnembriil
.3. ceilalti membrii devinu alesi din sinulu
comilatensu,numerulu aoestor.a e celuputjqu 14, celu""_il;;t;
mult,t $A
:rl l
lll
i'ii
t,iii
rll
189 $i
rll
,;i
ili
. 4. in comitate, in cari suntu celati regesci o parte il:
l&
a membriloru staveriti in punctulu 3, se alege din partoq
acelora, eonf<rrmu proportiunei, in care proportiune sta n$-
merulu locuitoriloru diu trensele catra totalitatea lqcuituri-
loru ilin comitatu.
$. 126. Consiliulu scolasticr eereualu se alege po oinci
Membrii aeestui'a insa dupa espirarea acestoru cinci
'sni.
ani 6ru se potu realege.
g. 727, Bucl'a-Pest'a, care conformu acegtei legi for-
:'m6fia unu ilistrictu scolaru separatu, duln partile urbei so
:
: imparte in mai multe comuqitati scolare cu
totu atatea sca-
une scolastlce.
Aceste scaune seolare se alegu illn partea alegatori-
loru partiloru urbei pe 3 ani. Membril acestor'a se potu
insa realege.
Afaoerile acestoru sc&une scolastice suntu totu acele,
care s'au insiratu in $-lu 1?1 esceptionanclu-se alegerea iu-
vetiatoriului sl supraveghiarea manipularei aveiei scolastice,
cari afaceri in Buda-Pest'a caclu sub eompetinti'n consiliu-
lui scolasticu urbanu sdu sub a corporatiunei representative.
Consiliulu seolasticu urbanu Bud.'a-Pest'a (cercuale in-
vetiamentalu) se alege prin corpulu representativu, sl totu
pe atati'a ani, pe cati s'a alesu st corpulu representativu.
Membrii aceluia 6ru se potu insa realege.
' Preotii locali, dtrpa oficiulu loru suntr lera cle ilistin-
gere de confessiune, membril scaunului scolasticu urbanu
provetliuti cu yotu.consultativu sl ilecisivu, catu sl doi re-
preseutanti ai corpului profesoralq.
$. 128. Inspectorulu sgol asti cu coreualu:
," 1, in totu anulu cercetdaa baromu o data t6te institutelo
pentru instructiunea populara, atatu cornunoli sl coulessionnli,
sl celeprivateinferiori s6u superiori sl veghiadia stlictu
efectuirei punctuali a legei in acele;
l3*
 190
t9l
?. in sc6lele comunali st de statu
disp,116 eofiformn rerlationddia anualminto comitetului comitattiirsu s6u corpului
il
-

" n ;; ; ;; ; ;;'
d e i n tru c ;i;"'
-t I,Y'1:'::. *'l 1"t l "i
representativu orasienescu. Ac6st'a relatiune anuala prin,
s
ritoriulu cercului invetiamentalu in
natiunile in privinti'a causei invetiamintali;;;;"T."*rirro ""i1. respectivulu comitetu s6u corpu representativu totd6un'a e
emanate
din par- a se astelne ministrului cle instructiunea publica.
tea guvernului de instructiunea
publica, sl in totu anulu
substerne guvernului unu raportu
detaiatu. Capu IX.
3. e presiedintele consiiiului ssolasticu Desltre inoetiatori,,
eercualu pre.
cumu si alu consiliului diriginte
de alte sc6le (d- e. alu $. 133. Pentru oficiultr invetiatorescu (docentialu) suutu
preparandiiloru).
0ualificati numai acei individi, carii au absolvitu cursulu in-
S. 129. faspectorii si adiunctii loru fragu salariu tregu de studii in 6re care preparandia publica si carii de-
regulatu.
punenclu esamenele deobligate au castigatu cliploma (esemta
$. 130 Consiliulu se olasticu: :de timbr-u); s6u d.6ca nici n'a absolvitu
7. suprarevisiunddia ratiociniile asternute din partea cursulu publicu pre-
rcaunului comunalu I parandialu, canilu au clepusu cu succesu in preparandia
2. in privinti'a scJleloru comunali publica atatu esamenulu teoreticu, catu sl celu practicu. :

instantia.i'r. causele parintiloru

e foru . de secund,s ' Acei invetiator.i neprovecliuti cu diploma, carii la pu-
;oo"iiutorii
---"' sl in t6te cau_ blicarea legei acestei'a voru fi cteja aplicati, se lasa in sta-
"o
sele ilisciplinari din sc6lele popotu"i;
tiuuea loru, suntu insa inclatorati, a 'si probd esperiuti'a st
3. deciile asupra pluoroiilo"o
. contra
in
scaunului scolasticu avenils
invetiatoriului catu .t"r";";;;;;or,a
pracs'a loru in instructiune, inaintea superiorei autoritati.
cari le va a,ye' ,Carii nu potu probd, acestea, in dilele vacatiunei de v6ra se
invetiatoriulu in contra scaunului ^r"ofu.ri*
potu sa ,*;;; ffi; potu constriuge la invetiarea suplementara efeptuinda in
_recurga dea dreptulu la ministeriulu de instructi. cea mai cle apr6pe preparandia
unea publica) si aduce.decisiune
preste
r-vvvv toto
! usup"a proce.
durei scauneloru scolastiee S. 134. Esamenulu invetiatorescu (ilocentialu) se p6to
I depune si alin unelc sciintie de specialitate sl din metld'a
4. se consurtddia clespre reratrunile
invetiament ari are iustructiunei acelor'a. Diplom'a castigata in acestu moilu
rlistrictului instructionalu s^i io pri;l;;;
scad.eriloru , c&te cualifica iusa numai spre instruirea aceloru studie, cari suntu
nu le ptite implini insusi, '
".tuiiorrerl- ll "espective motio-
sdu corpului
insemnate in acea.
:"?
ca1e. ::::,:lutui
:."p."r"irri"u
asterne represetati'ne ministrulu.i - alu
";;#;r*;;
olasiutui $. 135. In sc6le civili,
!'ereeptionalminte estraold.inari se potu invitri
publica. ; .j, ,:i
ca invetiatori si astfeliu de barbati de
rpecialitate, carii nu posiedu diploma invetiator6sca, prin
S. 131. Consiliulu scolasticu se coaduna
patrariu de anu si cu_ ac6sta totu Ia unu continu'a cultivare cle mai multi aui a cutarei sciintie au
ocasiune *euu''
me_b"ii !e
se ImPer-u''
imparto,,
tiescu cu spese de caratoria-ri;;; insa pe terenulu literaturei.
732. Despre activitatea coneiliului $. 136. Invetiatbrii se alcgg prin votisare sub presitli-
,^_ _$starea
despre , caus ei invetiamentare
scolaeticu Bf sl conducerea d.elegatului consiliului scolastictr decatr4
in aiut"i.irlr' tffi : Iu scolasticu comunalu.
"t*-t
792
Resultatuhl alegerei e a se relation6 consiliului scola.
sticrt concerninte spre aprobare.
S. 13?.De atliuncti de invetiatori suntu tnvitati nu
numai invetiatorii diplomati, ci si junii, carii au finitu cur-
sulu preparanilialu. Dreptulu invitarei compete asijderea
scaunului scolasticu.
Ddea comun'a aru intrelasl umplerea oficiului de ail-
iunctu invetiatoreseu, s6u artt smend implerea acestui oficiu:
inspectorele scolasticu ilistrictualu p6te clenumi ailiunetu in-
vetiatorescu, relatiouanclu tlespre denumire consiliului Eco'
lasticu comitatensu'
S. 138. Invetiatorii se alegu pe viatia st ilin oficiulu
Ioru se potu amovd in urmi decisiunei consiliului scolastiou
gercualu numai pentru uegligintia grea, escesu moralu, s6u
pentlu crima politica.
Acesttr decisiuni suntu a se asterne insa pentrn apro'
bare ministrului instructiunei publiee.
S. 139. Statiunile invetiatoresci devenite in vacantid
guntu o so implini celu multu in decursu de o jumatate
de onu.
Sub restiurpulu acest'a in sc6la e a Be aplici unu . in'
vetiatoriu adiunctu.
$. 140. La casulu mortii invetiatoriului, veiluv'a sl or'
fanii lui, in decursu de o jumatate d.e anu computatu dela
diu'a reposarei se impartasiescu cu salariulu intregu catu
sl cu cuartilu.
$. 141. Invetiatoriulu p6te fi representante ilietalu, bo'
mitatensu, orasienescu, comunalu si bisericescu precum sl
urembru alu juliuluir pe lAnga invetiatoria nu p6te insa
purtd nici unu oficiu.
Intru acele afoceri, cari so potu fini in locu, sl a ca'
rolla impl.inire so pdte cfcptui tfara de 6rele de instructiuuer
le p6te plimi-.cu liccnti'n rupelioritatii scolare.
1$3
fnvetiatolii sr:6leloru confessionali, potu da ajutoriu la
servitiele dumnetlieesci st la ingropaciuni'
S. 142. Salaliulu invetiatorescu, dupa relatiunile locali,
'lu staveresce scaunulu scolasticu pelA,nga aprobarea consi:
liului scolasticu cercualu.
Afara de locuintia onesta sl unu patrariu jugeru do
gratlina, salariulu invetiatorescu nu p6te insa fi mai putinu
decatu:
a) a invetiaioriului ortlinariu clin sc6l'a populara ele'
mentara 300 florini val austr.
b) a invetiatoriului adiunctu ilin sc6l'a populara ele-
mentara 200 florini val. aust.
c) a invetiatoriului din sc6l'a populara superiura 550
florini. val. aust.
d) a invetiatoriului ailiuuctu tlin sc6l'a populara su-
periora 250 florini val. aust.
e) a invetiatoriului sc6lei civile in cetati mai mari
S00 ft. v. a. in locuri mai miei 700 fl' v' a'
flainvetiatoriuluiadiunctuclinsccll.acivilainorasio
'nai mari 400 fl. v. a. in locuri rrid mici' 350 fl' v' a'
s6u unde aure-
S. 143. Unde pana acum s'a inilatinatu,
su.rtu- relatiuniloru locali se arata a fi crt scopu, R se d'r
o parte proportionata d'in acele salare in naturale' aceste
se-staver-'escu dupa pretiulu de mijlocu alu loru courputatu
, tle 10 ani, aceste ,ruto*nle le culegu si le predau respectisii
i.. anlisti comunali.
Cuantibatea acestoru naturale staverindustr o
data mri
i
multu nu se p6te micsiora.
unu slt'i
' $. 144. Urrile invetiatorii se impartasiescu cu 142'; irr
lariu Lai mare, decatu sumele mentionate in $'lu
usuare& acelui'a suntu a se lasd st mai deporte'
' $. 145. Comun'a in lotu anulu rotieno 2 procento din
isalaliulu anualu du inve^,intoriloru orilinori po s6m'u cosuci
 tg4
d.e ajutprare st le administr6dia consiliulu scolasticu comi-
tatensu.
Banii coadunati dupa modulu acest'a din t6te oercu_
rile instructionali ii manipul6za ministrulu de instructiunea
publica; publicandu despre ilensii in totu anulu unu ratio.
ciniu publicu pe eatu se pdte d.e detaiatu.
I)in cass'a ac6st'a invetiatorii deveniti neapti cle lucm.
in urm'a betranetieloru sdu a morbului si prin ulmare cari
numai potu remanea in statiune, invetiatoresele devenite
neapte, precum si vecluvele (panar:e nu se marita) sl orfanii
(pana la etetea cle 16 ani) invetiatoriloru repausati, se aju-
tora cu d.eosebita privire la famili'a invetiatoriuiui ajuto_
randu s6u a veduvei ingreonate cu membrii oo*""ori ,l
suferitdre de iipsa.
S. 146. Pentru educitiunea orfaniloru miseri ai inve-
tiatoriloru repos:rti se d.a ajutoriu si din cass'a statului si
iuca in asia moclu:
1. ca sum'a anuala votata sa se imparta celu putinu
intre 100 de baeti;
2. baetii potu invetid ori si unde sl in ori e.are in-
Etrtutu
;
3. orfanii usuddia ajutoriulu numai'pana Ia etatea d,o
16 aai.
S. 14?. fnvetiatorii comunali ai sedleloru pqrulari sl
civili suntu indatorati in fia-care districtu invetiimintale, a
se constitui in corpuri invetiatoresci.
Corporatiunea invetiatordsca cercuala se imparte in
ati;tea cluburi, cate cercuri are comitatulu.
Cluburile cerouale, cu ajutorulu comuneloru suntu
fleobligate a se coad.un6 de ddua ori pe anu, 6ru intr6g,a
corporatiune e cleobrigata a se aduna o aotu in anu ini.'o
conferintia.
_ Pcntru regularea conferintieloru invetiatoresei va dd
ortlinatiune ministrulu de Instructiunea publica.
:
195
$. 148. Cu esecutarea legei acestea se increilintiadia
ministrulu de culte st instructiunea publica, care d.espro
caus'a instructiunei publice relation6za in totu anulu dietei.
S. 112. Articlulu de lege XLIV. din an. 1868.
Despre egal'a-indreptatire a nationalitatilolu.
in 6. decemvrc alu anului 1568. S'a pro-
(.S'a sanctionatu
mulgatu in ambele case ale tiarei in 7, decemvre alu anu-
lui 1868. A aparutu in ,,Archivulu legiloru tiarei( in I
decemvre 1868.)
Fiindu ca toti cetatienii Ungariei impreuna, form6dia,
sl ilupa principiile fundamentali, o natiune intru, intielesu
politicu, natiunea ungurdsca unita si nedespartivera, alu ca-
reia membru egalu inclreptatitu e fia-care cetatianu, tiena-se
elu ile ori si care nationalitate i
fiintlca mai depalte ac6sta egala inclreptatire numai
cu privire la intrebuintiarea ofici6sa a rlif'eriteloru limbi
usitate in tiara, sl numai intr'atat'a se subordina la reguli
speciale, in catu o {ace ac6st'a necesariu unitatea tiarei po-
.
tenti'a guvernarei si administratiunei sl esecutalea justitiei
punctuale
:
ileplin'a egala indreptatire a cetatieniloru remanand.u
nevatamata pentru t6te celelalte relatiuni, cu referintia l*
intrebuintiarea oticiala a cliferiteloru limbi, urmat6r.ele re-
guli voru servi de cinosura.
it $. 1. DIn caus'a unitatiei politice a natiunei, liinb'a
I'statului ungurescu fiind.u cea ungurdsca, lirnb'a consultatiu:
'uloru sl manipularei dietei unguresci va fi si pentru vii-
toriu eschivu cea ungur6sca; legile
*" "o*porro in limb'a
gugur'6sca, insa
suntu a se ed.d, st in limbele tuturoru celor:
l'alte nationalitati locuit6re
in. tiara in forma de traduceri
 196
autenticel limb'a oficiala a regimului tiarei in t6te ramurilo
guvernarei va fi si de acum inainte cea ungurCsca.
g. 2. Protoc6lele jurisclictiuniloru se p6rta in limb'a
oficiala a statului I se potu insa purtri sf in t6te acele limbi, -
pe care ltlacaru fl, cincea, parte clin corpulu representativu.l
a jurisdictiunei s6u ilin membrii comitetului le dorescu do
,
limba de protocolu.
rn casurile ilivergintieloru obveniente in diferitele tss-.
turi, testulu ungurescu e normativu.
$. 3. La adunarile jurisdictiuniloru totu insulu, ce po.
sede acolo dreptuln vorbirei, p6te vorbi s6u ungures"" u6u
in limb'a sa propria materna, d6ca ac6st'a nu e cea ungu.
rdsca.
$. 4. furisdictiunile in scriptele loru adresate catra
regimulu statului intrebuintiddia limb'a oficiala a stertului
I
intrebuintiatlia insa pelanga acdst'a in coldne sl ori-care d.i'
acele limbi, ce le intrebuintiddia la protoc6lele loru. rn co-'
respondintiele reciproce potu folosi sdu lirnb'a statului s6u
un'a din acele lirubir_ce I'au primihr de respectiv'a jurisi
dictiuno, carei'& se adresddia script'a conformu p*r.ugrifoloi
doi, pentru purtarea protocolului.
$. 5. Pe terenulu manipularei interne oficialii jurie.
dictionali usu6za limb'a oficiala a statului, clar incatu ar fl
impreunatu cu greutati practice unei sdu altei jurisdictiuni
sdu oficial*: respectivii oficiali potu intrebuintiri, esceptio.
nalminte ori si care limba de protocolu a jurisdictiunilorrr
loru. De catc ori iusa inspeciiunea statuhii sl respectelo
administratiunei o pretind.u: relatiunile si actele loru suntrr
a se substerne totodata si in limb'a oficiala a statului.
$. 6. Oficialii jurisilictiunei pe leritoiiulu jurisili
loru proprii, in coatingerile lorn cu comuuele, cu adunari
cu reuniunile, cu institutele sl cu privati, folosescu li
acestor'a, pe catu numai e cu putintia.
L.--
197
$. ?. tr'ia-care locuitoriu alu tiarei, in casurile acelo,
in cari fira intrevenirea aclvocatului, sdu in sualitate de
acusatoriu s6u tle acusatu, s6u ile suplicante, persooalmiuto
s6u prin substitutu faoe intrebuintiare de scutulu legei si de
ajutoriulu jutlelui, pdte folosi:
u) inaintea jutletiului comunei sale proprii, limb'a 8a
'
materna;
' b,) inaintea juctetiului altei comune, limb'a manipula-
rei s6u limb'a de protoeolu a respectivei comune I
c) inaintea jutletiului cercului sau propriu, limb'a na-
nipularei s6u limb'a protocolului a comunei' sale proprii;
il)inaintea altoru juiletie fia acelea juiletiele iurisdic-
tiunei sale proprie sdu ale altei jurisdictiuni, limb'a de pro-
tocolrr a acelei jurisclictiuni, la carea se 'tiene iucletiulu
respectivu.
. $. 8. Iuilele in casurile $-lui 7. decitle asupra acusa-
rei sdu petitiunei in limli'a acusei s6u a petitiunei ; benig-
nisarea, ascultarea martoriloru, ocularea si alte afaceri ju-
ilecatoresci, atatu la procedur'a procesuala, catu si estra-
procesuala, precum si la procedur'a criminala, le etectuesce
in limb'a partiloru litigante, respective in limb'a pers6neloru
aseultate ; protoc6lele pertractariloru procesuali insa le ptirta
in.aceea limba, care o alegu partile litigante ilupa cointie-
legere.reciproca ilintre limbile de protocolu ale jurisclicti-
uriiloru. Dtca in priviuti'a ac6st'a nu B'ar efectui contiele-
gerea, juclele p6te purta protocolulu pertractarei in ori
care limba protocolara a juristlictiunei, e indltoratu insa :r
l"'esplicd cuprinsulu lui partiloru, in casu cle lipsa si cu aju'
:fo'i,,I.,
'.. toriulu +^I ^,^ ^:l ^-,.
talmaciloru.
''': ' Asemenea e tleobligaiu judele, a esplicd respective a
interpretri si documentele mai insemnate inoint'eo partiloru,
'il6ca acestea ar fi concepute intr'o limba, Po corco un'o s6u
.llta p"rt. litiganta n'ar pricepeo.

198
Decisiunea de citatiune, e a sb ccincepe in interesulu :
partiei citande, ddca se p6te numai deeatu scirici, in timua l i
sa materha, de altmentrelea insa in limb'a protocolara a, .;,
acelei comune, in carea locuesce partea citanda, s6u in
oficiala a statului.
Decisiunea juclelui e a se aduce in limb'a protocolara i
a pertractarei ; juilele insa e indatoratu sa o publice, res-,
pective sa o ed.eeir, fia-carei parti sirrgulatice si in aceea.
limba, in carea o doresce, in catu aceea limba e un'a din
limbile protocolarie ale jurisdictiunei de care se tiene juilele.
$. 9. La t6te pr.oc.esele acele civili si criminale, cari
suntu a se contiuua cu intervenirea advocatiala la forurile
de prim'a instantia, atatu in privinti'a limbei procesuale,
catu si in privintira limbei pentru sentintiele, ce se rroru
aduce, pana candu legislatiunea nu cleciile asupla organisa-
tiunei definitive a juclecatorieloru d.e prirn'a instantia, uf uro-
pr.a introclucerei procedurei verbale, pracs,a de pana acum
e a se sustienea iniotu loculu.
10. Tlibunalele 61ru.1"esci d.eterurinlza ele insusi
,. ,, $.,Ioru
[mb'a de manipulatiuue.
S. 11. La oficiile cartii funduare si din respectu pen,
tru inspectionarea judetiului, e de folositu limb'a maniliula,.
tiunei
_respectivului
judetiu; d6ca insa o voiescu pJrtiler,
atatu decisiunea, catu st estrasulu sa li se estrad.ee in limb,ai
oficiala a statului s6u in un'a djn limbile protocolare are
acelei irrrisdictiuni, pe alu careia teritoriu se afla oficiulu-
cartiei funcluare.
S. 12. La procesele apelate, d.6ca acelea oo ,,*o
tinutu in limb'a ungurdsca, s6u nu suntu provediute cu"oo-l clo:,
cumente unguresci, judetiulu apelatoriu tracluce atatu pro-;
cesulu catu si documentele, in catu e cle lipsa, pu oog*ir@
prin acei translatori autentici, carii voru fr- aplicati li j
tiele a-pelatdre cu Bpesele statului, si esamindza proc-esulur
in traclucerea aodst'a autentica.
I'
199
., Judetiulu apelatoriu va ad.uce conclusele, decisiunile
isl sentintiele sale totu-d6un'a in limb'a oficiala a statului.
Retrimitienilu-se procesulu respeetivei juclecatorii prime,
, ac6st'a va fi inilator-ata sa publice si respective sa edeo
limb'a i
.coclusulu, ilecisiunea s6u sentinti'a judecatoriei apelat6re
..{
fia-carei parti sl in limb'a aceea, in care ac6stta o doresce,
. iu catu aceea limba irr fi limb'a manipulatiunei judetiului
sdu yre-o limba protosolara a julisilir:tiunei.
S. 13. La trite judecatoriile denurnite de regimulu sta-
,. tului, limb'a oficiala e eschisivu cea ungur6sca.
," S. 14. Comuniiatile biser-icesci fara yatamarea {clreptu-
riloru legitime ale superiolitatiloru loru bisericesci, potu
dupa placu determind limb'a purtarei matricul:L:ru si efep-
tuirei causeloru bisericesci, numai putinu
legei scolastice din tiara - intre marginile
limb'a invetiamentului in sc6-
lele loru. -
$. 15. Corporatiuuile si forurile superi6re biselicesci
iletermin6za ele insusi limb'a consultatiuniloru, protocolului,
a manipularei si coatinger.ei cu comunele loru bisericesci.
Ddca nu ar fi ac6st'a. limb'a oficiala a statului, protoc6lele
loru trebuescu substernute, in traducere autentica, din
i-j-:"punctulu de vedere alu suprainspectiunei statului, totodata
'cl in limb'a statului.
' Candu bisericele cliferite sl jurisdictiunile superidre
bisericesci, coatingu unele cu altele, usudza s6u limb'a
ofi_
.ciala a statului s6u limb'a acelei biserici, cu carea coatingu.
,.' $. 16. Iurisdictiunile superidre si supreme bisericesci
'in esebitele loru aclresate regimului ile statu, potu usud, lim_
;b'a.Ioru ile manipulatiune s6u limb,a
loru protocolar.a, sl in
*col6ne limb'a staiului, in scliptele loru adresate jruisilicti-
lTpil"ry sl organeloru acestor'a, limb'a statului, s6u d.e suntu
ilPb:t. protoJohre mai multe, ori-care ar"'l".lr"l "ffi;:
itile bisericesci iusa in t6te aceste coatingeri oficiali cu re-
)
statului sl cu jurisdictiunile lor.u proprii limb's
 200
oliciala a statului, sdu propri'a loru limba ile manipulatiune,
fatia cu alte jurisclictiuni, vreun'a ilintre limbile protocolare
ale respectivei jurisdictiuni.
$. 1?. Determinarea limbei invetiamentului la institu-
tele deja infiintiate sdu ce le va infiintia statulu, si respec-
tive regimulu, in catu legea nu ilispune despre acCst a, se,
tiene de resorfulu afaceriloru ministrului instructiunei pur
blice. Din punctulu cle ved.ere alu successului instructiunei
publice insa, alu cultivarei comune sl alu bunei stari comune,
fiindu tint'a suprema sl a statului, e ileobligatu acest'a, a j-
purt4 grije la institutele tlo invetiamentu ale statului catu
nnmai se p6te, c6 cetatidnii ori earei nationalitati, ce tra i
iescu in massa mai mare Ia olalta, sA, se p6ia perfectiond
in limbd loru materna in apropierea tienutului locuitu de
ei pana acolo, ile unile se incepe cultivarea mai inalta aca-
demica.
S. 18. In institutelo invetiamentului de mijlocu n6u
mai inalte ale statului, carii esistu sdu se voru infiintid, pe,
teritoliele acele, in cari se usitdza mai multe de catu o
Iimba, e a se ridiea cateilra pe sdm'a limbei Bi literaturei
'Iimbi.
fia-carei
S. 19. La uniyersitatea tiarei limb'a propunerei e ces
ungur6sca I dara se infiintiaclia cateclre pentru limbile usi-
tate in tiara sl literaturile loru, iu catu nu s,au infiintiatu
inca.
S. 20. Aduntrile comunali alegu ele insusi limb'a
tocdleloru si a manipularei. plotocolulu e a se pur.td iot4
deoclata si in aceea limba, in carea a siucea parte din memi
brii votanti a{la de necesariu a se purt6.
$. 21. Oficialii comunali suntu indatorati a in
ti/,,, in coatingerile loru cu locuitorii comunei,
acestor'a.
S. 22. Comun'a p6te usua in esibitele adlresoto
jurisilictiunea ei propria, organeloru acegtei'a sl regiml
20t
tle statu, limb'a oficiala ile statu, sdu limb'a sa propria ile
manipulatiune I in esebitele ailresate catra juristlictiuuile
celelalte si catra organele acestor'&, limb'a oficiala a statului
s6u un'a clin limbile protoeolare ale respectivei jurisilictiuni.
.
$. 23. Fia.care cetatianu alu tiarei pdte present6 ese-
bitele sale inclreptate catra comun'a sa plopria, catra juris-
,
ilictiunea sa bisericdsca, st jurisclictiunea Ba. civila, catra
organele acesteia sl catra regimulu statului, in limb'a sa
materna.
.., fn esebitele ailresate catra altc comune, iurisilietiuni
,ll
sl orgaoele acestor'a p6te folosi sdu limb'a protocolara sdu
un'a clin limbele protocolare ale respectivei conune s6u ju-
risdictiuni.
Intrebuintiarea limbei pe terenulu legislatiunei o !or,
i
m6za gg. 7. 13.
- adunarile comunali st bisericesci, aeei'a, ce
g. 24. fn
au dreptulu vorbirei, potu folosi liberu limb'a loru materna.
, $. 25.DEca privati, biserici, reuniuni private, institutepri-
vate ile invetiamentu sl comunerce n'au dreptulu jurisdictionalu,
nu ar intrebuintid, limb'a oficiala a statului in esebitele loru
; atlresate regimului, la testulu originalu ungurescu alu tle-
'cisiunei acluse la esebitele acestea e a se alaturd sl o tra-
i', ducereautentica efectuita iu limb'a esebitului.
f $. ?6. Precum arre& sl pana acum singuraticulu ceta-
$..tianu alu ori carei nationalitati dreptulu, tocnra asi4 si co-
rnunele, bisericele, eomnnitatile bisericesci, toru asi6
au sl
pe viitoriu dreptuln a intiinti* institute iuferi6re, de micli-
lOeu sl mai inalle ile invetiamentu cu puterile loru proprii
16I p"io asociatiuni. Spre scopulu acest\ p"""o* ui sprs
iuliintiarea altoru instilub la promovarea lim-
bei arteloru, seiintieloru, a""otriboit6"e
economiei inclustriei sl a comer-
}i!lui, sirguraticii cetatieni potu forma corpor.atiuni s6u
heuniuni qub inspectiunea prescrisa
de legea siatului, sl lor-
-le potn ad.uce statute, intru intielesulu statuteloru
 202
.aprob&te ile regimu potu lucra, potu acluna fonilrr rie bani,
sl pe }anga supraveghiarea regimului ile statu o potu mani.
pula corespuncliatoriu intereseloru legali ale nationalitati. (Sta sanctionatu in 6. decemvre 1868; s'a promulgatu in
loru loru. cas'a representantiloru in ?. clec. 1868; in cas'a magnati-
. Institutele
- cultivat6re st altele, ce suntu infiintiate
iu modulu acest'a, scdlele iusa pelAnga
loru iu 7. dec. 1868. A aparutu in
narchivulu legiloru tia-
respeotarea prescri: reic in ?. dec. 1808.)
selorn legei, ce regul|za instructiunea publica S. 1. Procesele divortiali clin casatoriile micste,
-- suntu
egalu inclreptatite cu institutele d.e o asemenea natura iu catu traetdza validitatea legaturei casatoresci, ei ilds_
sl de
acelasi grad.u alu statului. paltirea provisor-ia, s6u clesfiintiarea d.efinitiva, suntu a se
, Limb'a institutelolu si reuniuniloru privnte o d.ecidu uldi inaintea judecatoriei, carea e pentru inctulu competeuta,
funilatorii. ,sf dupa-ce sentinti'a enuntiata preste
inctu a ,leveoitu in
Asociatiunile si institutele infiintiate cle ele potu eoa- validitate cle dreptu, procesulu e a se transpune celu multu
tinge unele cu altele si in limb'a loru propria, in coatin- in treidieci de clile din o{iciu judecatoriei, competente pen-
gerilc loru cu altii la intrebuinliarea limbei yoru fi norma- tru actorele, carele tlin contra aduce sentintia preste ulto-
tivele dispositiunile g-lui 23. rele. Pentru fia-care parte e obligat6re numai sentinti'a de-
$. 27. La impliuirea oficieloru servindu st pe viiioriu venita la val6re ile dreptu a judecatoriei competente pro-
numai capacitatea persouala d.e cinosura, n,:ltionalitatea cuiva prii, aduse pe bas'a principiiloru proprii de ereriintia a
nu se p6te considera nici clecum inainte de impeclecamentu respective.
iar:
spre ajungerea unui oficiu s6u unei d.emnitati esistinile in
$. 2. In cause d.e casatoria Ia intrebarea despre vali:
tiara. Ba dincontra guvernulu statului se va ingrij i, ca la tlitatea legaturei, cu privire Ia cei de religiuneu
oficiile juditiali sl jurisdictionali ale tiarei, sr tt"orubu la "-o-uoo-ri
$teco-catolica sl greco-orientala, precum sl la credinciosii
clemnitatile de comite supremu sa se aplice catu e cu pu.
! ifi.biwriceto"o ""t"o d6ue evanlclice transif""o*urJ-i;
tintia indivicli din cliferitele nationalitati cu cunoscinti'a de- $
ilnitarii, tribunalele eclesiastice, ce susst4u in presente suntu
plina a limbiloru necesare sl altcum totodata st apti. ;jrrclecalorii eompetcnti, dru cu privire la creclinciosii ungu.
S. 28. Orclinatiunile legiloru cle mai nainte contrare ,l: celoru d.due biserici ev. jugecatoriile ,.rp""tiu"
dispositiuniloru ile mai susu, se stergu prin ac6st'a. ill_.ni
t.
S. 29. Ordinatiunile legei acesteia nu se estindu la
$. 3. Esecutarea acestei legi se incredintiadia mini-
croati'a, slavoni'a sl Dalmati'a, care poseclu teritoriu deo- ru de cultu si instructiunea publica catu si celui de
sebitu st formdza intru intielesu politicu natiune separatal
ci cu referintia la acestea va serwi de cinosura, si in res-
pectulu limbisticu acelu tractatu, ce s'a i'chiaiatu intre diet'a i'$. 114. Articlulu de lege LIII. clin an. lg6g
ungariei st diet'a croato-slavona I sr de accea ablegatii ace,
lor'a potu vorbi sl in limb'a loru materna in cliet'a comuns,i I)espre'eciprocitatea conf'essi*niloru rcrigionarie cre-
rie lcgalminte recnnoscute, vedi ""reri"
ungaro-croata. $-lu bg. ai" 1^rr",

t4
 ii

r[,'i
1r
]INJil

204 2A5
il:i
itillri
frtll lIji
de Oorrgresulu nationaltr bisericescu alu Romhniloru de re- il
[,/, ligiunea greco-orientale, convocatu in Sibiiu pre lA,nga de- i[i
S. 115. Siatutulu organic.u cisiunea Ndstra facuta in 14 Augustu 1868 ; sl adeca :
li"i

al'u hlih'opol'iei. Romantlorw ila relegea resat iteana. Dupa inhroclucerea, ae tratdza despre cuprinsulu pdr. iul

ff tiloru eonstitutive ale provinciei bisericesci: rlf;i,

i{l
iii, Noi Franciscu losifu l. f. despre parochii; \ir

fI. clespre protopresbiterate I

Itit
lll
III. deipre^monistiri ; It
{il
'riltli d,i,ngfat{a lui, Dumned,ieu Impteratuln Austriei,, Regele' Boe lV. despre eparchii;
miei, s, c. l. st Regela aytostolicw alu Ungariei.
,$

. V. Jespre metropolial ti;

Sulot""ea N6stra regdsca tuturoru, pre cari privesce . climpreuna cu regularea afaceriloru tienatdrie els ilce. {H
'i stea, scolari sl fundatiunali, sl cu orgauisatiunea con$resu- ti
cau$'a ac6st'a in presentu s6g i va privi in viitoriu, lui natiunalu bisericescu.,
'ili
lii Dupa ce in intielesuluarticluluilX. de lege 1868 g. 1l:, Aceste ilecisiuni, la susternerea opiuat6ria a ministru-
ilffi
rli

metropoli'a de sine statat6ria inliintiata pentru RomAnii' lui Nostru de culte si instructiunea publica
Lri

- le aprobAmu
tf,
greco-orientali, egalu inilreptatitrl cu cea a Serbiloru, pre- sl intarimu cu ur.mat6rele modifisatiuni. I,it
$l
cum sl raclicarea episcopiei arilelene. cle religiurrea greco-
;it
jil
j'i orientale la archiepiscopia s'a inarticulatu in lege;
a) in punctulu f. alu clispusetiuniloru generali Fa se
ii;
,fi

i. dea espressiune dreptului pre inaltu cle supraveghiare, cs

:lit
4l
illr Dupa ce in intielesulu $ 3 alu aceleia-si legi: cei de N6ue ne compete I i6ra punctulu IX. sa se modifice in in- fi
religiunea greco-orientale suntu ind.reptatiii, pre l6nga des-. i
ilti
tielesulu acel'a, ca invoirea imprumutata in privinti,a con- ffi
partirea in cl6ue plovincie bisericesci inclependinte un'a de, dtituirei sinodului corhunu se face cu congresulu greco-orien-
alt'a, a{acerile loru bisericesci, scolare sl cu privire la ace.i iale serbescu.
ffi

stea cele fundatiunali, iutre marginile legiloru tierei, a lui:

il1 I b) In S. 6. de cualificatiunea membr.iloru sinodului pa. ir
conduce, regul6 indepenilinte in aclunArile loru bisericescl tochiale sa se tiena sl maiorenitatea sl conformu acestJi-a til
ti-i
llr convocate tlin tempu in tempu, fia-care cleosebitu, pre lAnga sa Be mod.ifice si gg. respectivi 40, el 91.
N6ue facut'a incunose,iintiare previa din partei respectivi: : c) Decisiunile $$-loru 73,55, sl 722, ce se referu la
14

it:r

loru metropoliti, sl a le aclministr6 in intielesulu ptescrise. 'lt

afacerea scolaria, respective la a invetiamentului, suntu a, ,fl
loru aprobate ile Noi, compu.se in aceste congrese pre caleh aduoe in consunantia cu ordinatiunile d
f.e (rencleleteivel) res-
orgaueloru loru proprii: i,.i p.ective ale articulului de lege XXXVII. ilin 186fj. it
Din consideratiune cAtra eseeutarea ordinatiunei aos: t$

stei legi, pentru regularea *faeeriloru bisericesci ale metro,, :[ne, d) Iu gg. 105 sl 15?. o a se intercid.e acea tlispuseti- ]X
conformu cA,rei nou alesulu episcopu, respective me-
poliei greco-orientali romA,ne, ale celoru scolare si ale ,.t+cpolitu -; clupa intarirea priimita dela-Noi it
ilatluniloru privit6rie la acestea, ministrulu nostru ungu 3lq[ga N6stra juramentulu ile fid.elitate. - depune in. ir;

tle culte si instructiunea publica a asternutu inainlea e) gg. 116, 159 si 162 suntu tle a, se modificd in asolu
llr

t'ub titlulu ile ,,statutu organicua, urmat6rele declsiuni u, ca asessorii respectiveloru consistorie, soolori cl
It'
1'

l,lt tl

tr

t
 206 207
fundatiunali se alegu numai pentru clurat'a unui periodu de ' III. Pusctiunea, ce are in biserica clelulu si poporulu
alegeri la sinodu respective la eongresu. plovinciei metropolitane, i dh dreptulu ile a participd inili-
f; I" - vidualminte ori prin representanti la t6te actiunlle biseri-
. $$. 151 st 157 e de a se intercicle acea dispu-'
setiune: ca at6,tu in privinti'a convocArei orilinarie a con- , cesci, scolari si funilatiunali, si-i impune clatori'a ile a su-
gresului clttu si a celei pentru alegcrea Mitropolitului sa ni, port4 t6te greutdtile, dels cari este eonditionata bunastarea
ne faca N6ue--conformu articulului IX. de lege din 1868 $ bisericei.
3. insciintiare previa. tr'ia-care parte constitutiva a metropoliei are dreptu a
- g) reguLi, administrri si coniluce independinte cle alta parte
. $Ju 175 rlespre intrebuintiarea limbei romA,ne e do
',

constitutiva sie-si egala afelcerile sele biserices,:i: scclari si

a so ailuce in concordantia cu ordinatiunea respectiva a ..
g-lui 9 art. IX. de lege din 1868 si a art. XLIV. din 1g69. i:
Decisiunile compuso conformu acestoru noclificatiuni',.
ll plin Noi in tar it e suntu uruatdrele:
Slatutu organicu.
alu biseriui ortoilocse romd,ne din ungati'o & Tt"ansilaani'*.:
Dispu s etiu ni g ene ral i.
f. Biseric'a ortodocsa romAna clin Ungari,a si Transil. ,i
vani'a ca biserica autonoma, clupa dreptulu ei canonicu ga-j
rantatu si prin art. de lege alu IX. ilin anulu 1g6g _ prc j
langa sustienerea pr'6 inaltului clreptu de supraveghiare alu
Majestatei sele inviolabile
- 'sr regurdza, ud-ioiut 6za sl
conduce afacerile sele bise'icesci, scolari si funclatiunali in
t6te pdrtile si factorii ei constitutivi indepenclinte dupa
form'a representativa.
Statutulu organicu presinte privesce clara Ia orgarli,
sarea-bisericei ortoilocse romane ilin inir6g'a provincia=me-
tlopolitaua din Ungari'a st Transilvani'a.
II. Elementulu acestei Jrrovincii metropolltane
clerulu si poporulu creilinciosu, 6ra p6,rtile conetitutive
ei suntu: 1. Parochiele, Z. protopr.csbiteratele, 3.
rile si 4. Eparchiele.
i;
fundatiunali, si .fia-care parte eonstitutiva mai mica 'si-
-
continua actiunile sele bisericesci, scolari si fundatiunali, --
in afacerile pArtiei constitutive mai mari p6,ua la metropo-
lia prin represententii sei.
IV. T6te actiunile p6rtilom constitutive *mintite in
punctele precedinti se indeplinescu prin sin6alele parochiali,
protopresbiterali, eparchiali, si prin congresulu natiunalu
bisericescu, (Sinotlulu metropolitanu.)
V. Pentru administlarea si condueerea afaceriloru bi-
sericesci, scolari sl fundatiunali se va asiediri, cA.te unu co-
mitetu sl cdte o epitropia in fiacare parochia sl protopres-
biteratu, dra in eparchia sl metropolia cAte unu Consistoliu.
VI. Jurisclictiunea biseric6sca at6,tu in afacerile judi-
ciali, cdtu si cele administrative se va esercid, prin scauncrlo
protopopesci, cd instanti'a l-a, prin consistor-iele cliecesane
respective arehidiecesane cd, instanti'a 2-a sl prin consisto-
i,.riulu metr-opolitanu cd, instanti'a a 3.a.
il-. Disptr.setiuni speciali voru inclicd. obiectcle, in privin-
lii'a c6,"urlo cursulu'instantieloru se schimba.
VII. Sple efeptuirea vle-unei ilispusetiuni, ce se face
vre-o jurisclictiune s6u autolitate bisericdsca, se potu
intrebuintid numai mijl6ce bisericesci si morale.
, In casuri estraordinarie de renitintil insa, spre sustie.
Ferea orclinei bune, se p6te recnird sl asistinti'a potestetiei
Givile.

ii

il
.-1
I
tl
t
 t'

a
t,

208 rti

VII[. Susu iitinsele pdrti organice ale metropoliei se 209 ii,

volu ingrijl cle timpuriu de mijl6cere interectuale s1 bro"re, trebuine.iosu,se all,tura la o parochia matro vecina sub 'i,,
i
car! se_ ceru spre ajungerea scopuriloru bisericesci, ,"olrri nume de filia, avendn in afaceri biseiicesci, scolari si fun-
si funclatiunali, st incAtu nu li-am succed.e loru de a pot6 datiunali asernenea drepturi sl datolintie cu consotii loru
i:r
ll
!,r
iniempina cheltuielele recerute nici in urm,a colecteroru fa- din parochi'a matre.
t.

cute in afd,ra de metropolia, intru atAt'a_st voru lu6 .re_ ii,

fugiu la statrr spre ajutorire. - $. 3. D6ca vre-o filia aru vr6 Ba se faca parochia ii
li,
matre, are a petitiond la scaunulu protopopesc.,, ,doc.rmen-
IX. Spre sustienerea unitatiei clognratice sl canonice tandu, cllmca e in $tare a se sustiend ci parochia
li
il

matre in
il-l

intre e,ele cl6ue metropolii, _- romAua si serba, precum.si intielesulu g. 1.

I
i;'

spre aperarea intereseloru comune ale religiunei lrbdocse ili

$,

resaritene, se constata necesitatea un*i sinoilu comunu, con- Astfeliu de cansa clupa ascultarea parochiei matre se tfl
I
statatoriu ilin ambii metropoliti si din epircopii sufragani substerne consistoriului respectivu spre decisinne firiale, li
ai ji
acestoru il6ue metropolii. $. 4. Ddca yre-unll strainu vr6 a se asiedid, intr'o pa_ |i
Constituirea acestui siuocla se concrede contielegerei rochia sl a se face membrulu ei, este datoriu a se legitild, li'i
L
imprumutate cu congresulu greco-orientalu serbescu. inaintea sinodului parochialu, ca este d.e relegea greci_o"i. hi
il'
X. Recapitulantiu cele espu.se, statutulu organicu pre- entale, si numai dupa o astfeliu de legitimare sl decursu lii
i.
sinte tractEza ilara d.espre urmat6rele: g de s.eptem6,ni se va bucurd, de incorpor&rea in aceea I

,e.. pa- l;r

1. despre parochii; rochia.si t{e drepturile ei paroehiale, dara va fi totu deo_ ii;
2, n protopresbiterate ;
tlata datoriu a portri, sl greutAtile asemnea celoru-l.alti pa_ ,ti'
ii
3. ,, manastiri I rochiani locali"
-
)i!
$,
)

4.
1

, eparchii si $. 5. Afacerile parochiei se indeplinescu 1. prin sino- [jj

5. ,, rnetropolia. dulu parochialu, 2. prin comitetulu paroeliialu si i B. p";n ffi
epitropi'a parochiala. fI
Ii
Capu I. t:i
.t
.+il

Parochi,a. Art, I. ,$t

i ir

$. 1. Parochi'a c4 comuua biser.icdsca este intrunirea Sinoilulu parochialu.

iil,
lf.lfl

crestiuiloru cu mijldcele materiali sl morali, ffi

,p""
un'a sdu mai multe biserigi, scdle sl .cimiterii, "-;;il;; , $. 6. rn sinoilul* parochialu iau parte toti parochianii
unulu s6u ,

rnai multi preoti si invetiatori, precum st celal$itu majoreni, de sine statatori, nepetati, cari si_implin-escu ftfr
personalu dato- 'It
trebuinciosu. rintiele parochiale, ifi
i,H
Astfeliu ile parochia se numesce matre. $. 7. Agenilele sinodului parochialu suntu:
$ 2. lntruuh'ea acelolu cr.estini insa, cari nu 1. Alegerea membriloru comitetului parochialu.
ffi
1lfr
suutu in rtars a-si tien6 parochu, sc6la 1Ifr
,;il
si celalaltu personalu Alegerea parochului, capelanului, diaconului, epi- '.ri
hopiloru parochiali, profesoriloru si lnyetintoriloru. i,$

fi#
 2t0
3. Esaminalea si aprobarea ploiecteltu,u conritetului
pa'ochialu clespre eilificarea, rella.area s6u inzestr.area biseri-
cei, scdlei, casei par.ochiale, sdu altoru realitAti bisericesci,
scolale si fundatiunale.
-
4. Esaminarea sl aprobarea mijl6celoru proiectate clin
pa'tea eomitetului parochialu, pentru infiintia'eafondurilo'u
spre scopuri bisericesci, scolali si filantropice.
5. Esaminarea si aprobarea proiectului comitetului pa_
rochialu Penlru clotatiunea parochului, capelanului, cliaco'u-
lui, profesoriloru, invetiatoriloru si celuialaliu personalu tre-
buinciosu.
6. Alegerea membr.iloru sinoilului eparchialu, si
congresului natiunalu.
7. Priveghiarea, c5, comitetulu si epitropii parochiali
sa-si implindsca chiamarea dupa prescrisele acestui statutu.
olganicu.
B. Substernerea decisiuniloru proprie prin pr.otopr.es-
biteru consistoriului concer.ninte sgl'e pertractarea ulteri6r.a,
$. 8. In diu'a celebrArei sinoclului parochialu are a ss
tiend sAnt'a liturgia cu chiamarea duchului sdntu.
S. 9. Diu'a celebr6,r.ei sinodului parochiale impreuna
cu obiectelc pertractaude all a se publica in biseriea cu optu
clile mai inainte prin parocbulu localu si a se dd, de scire
protopresbiterului, cd iertandu-i implegiurArile se p6ta lud
parte sl eln la sinodrilu par.ochialu.
$. 10. Pr.esiedintele ordinariu alu sinodului par.ochialu
este parochulu, dra rrntle statiunea acestui'a este ved.uvita
-cedeailministratorulu parochiei. Acest'a este datoriu insa a
presicliulu protopr.esbiterului, d6ca acel'a este cle latia,
in care casu clensulu ocupa loculu d.e vice-presiedinte.
Fiindu parochulu, respective admiuistratorulu impede-,
catu, st de cunl-va in parochia snntu si alti preoti, atu
cclu mai betrAnu in sclvitiu ocup& scaunulu pr.esiclialu,
[iji -
2tr
lipsiutlu sl acest':r, pr.otolilcsbit"roloubutu inclreptatitu a in-
credintid plesitliulu vr.e-unui preotu din alta palochia.
Presieclintele este r.espundiatoriu pentru ordinea cea
buna, este clatoriu a, propune obiectele spr.e tlesbatere st
pertractare. Nu se p6te peltract6 nici unu obiectu, pre car.o
ilensulu nu I'a pusu la ordinea dilei.
tr{embrii sinoclului inca au dreptulu de a face propu-
rreri sprijinite celu putienu de trei dintre densii, si presie-
tliniele este indatoratu a tlefige ord.inea pentru pertractar.ca
lolu inca in decurgerea acelui'a-si sinodu.
$. 11. Presiedintele are dreptulu cle a disolvd sino_
a ilulu parochialu din caus'a cliso.dinei, Iiincltr datoriu desp.e
acestu casu a referl protopresbitelului, 6ra acest'a consisto-
rirrlui concerninte.
$. .12. Sinoilulu palochirlu se va tien6 regnlatn odata
in anu in lun'a lui fanuariu; se p6te tiend insa si estraor_
ilinariu, ddca ac6st'a aru cere vre-unu obiectu din cele es-
pttse in $. ?, spre esemplu: alegerea parochirlui, capelanu-
lui, diaconului, epitropiloru, profesoriloru si invetiatoriloru.
$. 13. Sinoclulu palochialu, ce se va tien6 pentru alt:-
,
gerea parochului, capelanului, d.iaconului, profesoriloru si
,
iavetiatorilorn, se conchiama prin protopopu, carele totodata
.e si presied.intele unui asemenea sinodu.
hrlu parochialu in privinti'a indiviclilor.u candiclancli, cari
agpirdndu la tr6pt'a preotiei trebuie se fia teologi
absolut i
i?pti si pentru . chiamarea invetiatordsca si provediuti cu
atestatulu consistor.iului despre cualificatiunea
bracd, postulu preotiescu, (V.
loru de a iru-
$ 121.)
Oala indiviclii. calii concurgu la, vr,unu postu cle plo-
fessoru sdu invetiatoriu, trebuie ia p*o,lu"r,
preld,nga n--tu.-
tnhr de capacitatea statorita in art. de
lege XXXVI1I.1g6g,
sl dela consistoriulu epalchiale atestatu ie cualificatiuua.
;r!ilrlii.
,'
212
g. 14. Sinotlolu ffiochialu 'si llege clin sinulu seti,
dintre ceilalti membrii parochiali unulu s6u doi notari spre
portarea lueruriloru scripturistice, cari dc cum-va suntu
alesi dintre membrii sinodului, au votu decisivu.
ii
lL $. 15. Spre ailucerea unei clecisiuni valide se cere
pazirea tormeloru presclise in $$. 9, 10 sl 13. si majorita-,
rri
lri
tea voturiloru membriloru presinti.
I
D6ca voturile suntu egali, dirima yotulu presiedintelui.
1
il
$. 16. Recursele contr'a vreunei decisiuoi a sinodului
parochialu se potu {ace in 14. ilile la scaunulu protopresbi-.
teralu, d.e unile se inaintdza la consistoriulu eparchialu.
Recursele intlale dupa espirarea a loru 14 dile nu
se iau in consideratiune.
-
Ant. Ef.
omitetulu parochialu.
C
$. 17. Comitetulu parochialu esre corporatiuuea al6sa
ilin sinulu sinoilului parochialu, pentru a represent4 in afara
comun'a biseric6sca, a portd, sl coniluce afacerile ei in pri-
$
vinti'aeconomicaabisericei,sc6leisifunilatiunilor.u.
g. 18. Membrii comitetului parochialu se alegu pre 3.
ani, se potu inse si realege.
Comitetulu parochialu se compune in parochiele pd,ua
la 1000 ile suflete ilin lQ pA,na la 1500 clin 15, pdna la
2000 ilin 20, pAna Ia 2500 clin 25, sl cle acolo in susq din
30 cle membrii.
Tatalu si fiiulu, mosiulu si nepotulu, fratii, socrulu ol
generele nu potu {i d.eodata membrii comitetului.
Parochu.lu, respective ailministratorulu parochiei este
membru naturalu alu comitetului, 6r' unde de presinte suntu
mai multi parochi, celu mai inaintatu in servitiu.
i
Comitetulu par.ochialu constituinclu.se, si-alege presie.
dinte st notaliu. Presieclintele se alege din siuulu comitetului,
213
notariulu inse p6te fi si altu individu aptu, carele de nu
este membrulu comitetului, are numai votu informativu.
S. 21.-Comitetulu 'si-va tiend siedintiele, cA,ndu va cere
trebuinti'a, 6r'regulatu cu {inea lunei lui luliu si Decembre
a fia-cirui anu, cd, sinodului palochialu, ce se tiene in lun'a
lui fanuariu ($. 12), se-si p6ta asterne rapoltulu generalu
ilespre avetea miscat6re sl nemiscatdre a biser.icei, sc6lei si
,fonileloru, si ratiociniulu auualu, precum si unu proiectu
de budgetu d.espre spesele bisericei, scolei si foncluriloru
pre an. r'iitoriu,
g. 22. Pentru validitbtea clecisiuniloru cornitetului pa-
rochialu se cere pr.esinti'a majorithtii absolute a membriloru r|
ai majoritatea votuliloru..
D6ca voturile suntu egali, clirirna votulu presiedintelui.
g. 23. Sfer'a de activitate a comitetului parochialu erte
urmatdrea :
1. A invent{, avele'a miscat6re sl nemiscat6re a bise-
licei, sc6lei si fonduriloru si a o tiend in evidintia: acestu
'inventariu se compune in trei esemplarie, dintre cari unulu
, se pastr6za la epitropi'a parochiala, alu dgilea la comitetu,
:.6r' alu treilea se substerne consistoriului.
) 2. A ingrrji pentru sustieuerea in intregime a averei
miscat6rie a bisericei, sc6lei si fonduriloru.
' 3. A pastrd in stare buna eclificiile bisericesci, scolari
sl funilationali.
4. A provedea biseric'a cu trebuinci6sele icdner Yase
sarrilte, cArti sl alte aparaminte pentru servitiulu ilomne-
j,dieescu, st sc6l'a cu mobilele si aparatele recerute.
, 5. A escrie concursu pentru ocuparea postului cle pa-
rochu, capelanu, cliaconu, profesolu sl invetiatoriu, in urm'a
.avutei contielegeri cu protopresbitorulu localu si respective
cu ilirectiunea ssolaria.
6. A se consult6 st a combind cu pcotoplesbiterulu,
respective directiunea scolara liet'a candidatiloru, cririi su
 214
concul.su pentl.u postulu de parochu, capelanu, diaconu, 215
pro,
fesoru sl invetiator-iu.
7. L afl* midildcele trebuinci6se pentru event,ualb .L7. A
duce protocolu despre t6te afacerile sele, a tien6
edificore sl reparare a bisericei, sc6lei, casei parochiale sl actele in orilinea cuviincidsa si a le pestrd in archivu.
a alt'ru eclificii ale fonduriloru st a rerationd despre eli
sinodului parochialu. Art. IlI.
8. A tr.actd despre aflarea medil6celoru, ce se receru Ep itr o pi'a p arochi ala.
la clotatiuuea parochului, eapelanului, d.iaconului, profesori:
loru sl invetiatorilor.u si a relationd, despre aceea sinodului $. 24. Epitropii parochiali suntu aeei barbati tlin pa.
parochialu. rochia, cd,ror-a li se concrecle averea parochiale, scolare sl
9. A prefige conilitiunile, ce trebue sa le fundationale
epitropii la esarenclarea realitA,tiloru bisericesci, S. 25. Epitropii se alegu prin sinorlulu parochialu din-
fundationali tre cei mai meritati barbati ai parochiei. Acesti.a nu potu
10. A prefige modalitatea elocA,rei baniloru clisponibili, fi ruditi intre sine pAna la alu sieselea grailu de singe sl
ai bisericei, scdlei si fundatirrniloru. La d,e cuscria.

11. A esamind, cu finituln anului ratiociniulu epitro.
piei, si a-lu substerne sinoclului parochialu.
12. A alege pre- cantorii, clopotarii st pre alti
servi-
to'i bisericesci si scolari. De cantori 'numai acei individi '
poiT
,fi alesi, cari proilucu dela protopresbiteru atestatu de,:
cualificatiune.
13. A nesul pentru religiositatea si moralitatea
meml
briloru parochiali, precum si pentru d.esradacinarea ilatine.
loru stengace si a d.e.ofi.enArei prin medil6ce morale
si pe.
depse mai mici bisericesci, sl i ajutoriulu p"otop*eJbi-
""ruepiscopului
terului, 6r' I.r casu d.e uecesitate alu
spre i.estau,
rarea religiositAtii si mor.alit6,tii.
14. A apeld, v6di'a si on6rea bisericei si comunei
rochiale in iniielesulu legilor.u.
A fa:e protopresbiteratului sl prin ac6st,a consi.
1q.
stor.iului eparchialu oli ce propunere st plans6re
privi
Ia trdb'a bisericdsca, scola"e si funtlationale.
16. A sprijini pre copii seraci intru frecuentarea
lei parochiale prin p"overlJrea loru cu c6rti scolare.
S. 26. Pentru parochiele pAna la 1000 cle suf:lete se
alegu doi, pAna la 2500 de suflete trei, ear' pentru paro-
chiele, alu cA,roru numeru trece preste 2500 suflete, patru
epitropi.
Ei se alegu pre trei ani, inse se potu r.ealege.
$. 27. Chiamirea epitropiloru parochiali este:
i 1. A priimi tlela comitetulu pd,rochialu preldnga in-
ventariu t6ta averea miscat6re sl nemiscat6re a bisericei,
rc6lei si fond.eloru sl a manipul:i cu aceea dupa conclusulu
sinodului si alu comitetului parochiale.
2. A phstrd intr'o lacla de feru cu lrei chiei ayerea
miscat6re a, bisericei, sc6lei st a fondeloru, precum suntu
si alte chartii de pretiu si obligatiunile. Dintre cele
lrei chiei ale cassei parochiale se va pastrd c6te un'a la
gdte unu epiiropu. Unile suntu numai
doi epitropi, acolo
ii, trei'a chieia se va pastrd, la parochu,
et'
"
au pre-
sinte suntu mai multi parochi, la celu iesignatu ""il"prin co-ini.
spr.e aceea.
La deschidlerea cassei se cere presenti'a a toti trei in-
ivitlii, cari au cele trei chiei ale cissei, si acesti,a
sunttr
solidu respuncliatoli pentru stirea cassei
 216
'ri
3. A duce unu protocolu despre percept_o sl erqgate..
4. A duce unu jurnalu despre starea averei parochialel
acestu jurnalu are a se duce in cldue esemplare, d.intre cari
iii
unulu se va asiedid, in cassa, ear' celalaltu va fi la epitropi.
5. Cu finea anului scolariu a depune comitetuiui pa-,
rochiale ratiociniu clocumentatu despre veniturile st cheltu-
ielele_bisericesci, scolari st funclationali, sl a-lu supune nu..
mai ilecdtu la o reyisiune speciale a cassei, ce aru ortli.i-o
comitetuluparochialu.
. 6. A nu intreprincle nici o erogatiune nepreliminata
fAra imputernicirea comitetului, respective sinoilului paro
chiale.
7. A priveghid,, cd edificiile bisericesci, ale sc6lei sl
ale altoru realitftti, precum sl curtea bisericei, a ssdlei sl a
casei parochiale, asemenea sl cimiter.iulu se fia iu stare buna.
,, 8. A plati regulatu salariile prefipte pentru personalulu
bisericescu st scolariu, precurn st ajutorintiele altoru pers6ne
serace sf ale stipenclistiloru.
S. 28. Acolo, unile mai multe comune bisericesci im.l
preuna, sustienu uu'a s6u mai multe scdle, se alege din co,
-itetele acestoru parochii, unu comitetu seolare ,i p"i, uce.
st'a o epitropia scolare, sl asid:
1. numerulu membriloru unui aseminea comitetu gco-
lariu constb clin cAte trei membrii alesi ilin sl prin comi-
tetulu parochiale respectivu.
2. Asemenea epitropia scolare sonstb din patrumemblii.
3. Alegerea acestui comitetu ie face pre 6 ani, 6r, .a
epitropiloru pro trei ani. l
. 4. Comitetulu sl epitropi'a scolare au acelu cercu de
activitate in trebile scolare, ce compete comiteteloru si epi,
tropieloru parochiale.
E--
217
Capu. lI.
Protopresbiteratulu.
$. 29. Protopresbiteratulu este intruuirea mai multoru
comune bisericesci, avendu unu protopresbiteru, cd, autiste
in trebile loru bisericesci, scolari sl funilatiunali; protopres-
biterulu trebuie se locuidsca in acelu locu ;rlu protopresbi-
.
teratului, care este mai indemAna comuueloru bisericesci din
protopresbiteratu.
$. 30. Protopresbiteratulu 'si ind.eplinesce afacerile: l.)
prin scaunulu protopresbiteralu, ?) prin sinodulu protopres-
biteralu, si 3) pr.in r.:omitetulu pr.otopresbiteralu.
Art. l.
Se aunulu p rot cpr esbit eralu.
$. 31. Scaunulu protopresbiteralu este acea autoritate
; in afacerile bisericesci, carea in aeestea in generalu, 6ra in
cele mai josu enumerate in specialu form|za forulu. cle pri-
n'a instantia in metropolia.
. ,: $. 32. Scaunulu protopresbiteralu const), afara de pro-
topresbiterulu sdu suplintele acestui-a, cd pr.esiedinte
, siese parochi, cd membrii cu votu d.ecisivu,
- din
apoi clin unu
,tlefensoru matrimoniale si unu notariu cu votu- consultativu.
Cesti doi din ulma potu li st dintre capelani, diaconi
i1i., .
i- 90u mireni, avenilu notariulu a por.t6 protocolulu, a se in-
;Sriji de lucrurile scripturistice, speditiunei, si archivu. _
9. 43. De. competinti'& scaunului protopresbiteralu, c4
ile prim'a instantia, se tienu urmoi6rulo, objecte:
A compland, si eventualminte a decide
1. Diferintiele. eecate intre preoti, controvor.selo comu-
'reloru parochiali in privinti'a esager0rrci cornpetintici stolors
si privii6re la alte controverto caurnto do prootf*o
I
2t8
iliferintiele privit6rie la scurtarea stolei, sl artor.u venituri
legali preotiesci din partea comuneloru parochiali siu a
singuraticiloru credinciosi.
. 2. Controverriele referitdrie la logodna (increrlintiare)
sl casatoria in.partea loru canonical
3. A priveghid, asupr'a d.ucerei acurate a protocdleloru
inatriculari st altoru protocrile parochiali, a pertractd objecte
bisericesci si disciplinari p'eotiesci, pre cari consistor.iulu
le incr.eclintidza scauuului protopresbiteralu, cd, forului de
prim'a instantia I a esamind alegerile ile parochu, capelanul
iliaconu si alte fetie bisericesci.
4. A priveghid, asupr'a portArei fetieloru bisericesci.
S. 34. Spre aducerea unui conclusu validu se.recere,
ch afara de presiedinte st notariu se fia d.e fatia celu pu-
tienu patru membri.
CA,ndu voturile suntu egali, dirima votulu presie-
rlintelui.
$. 35. Membrii scaunului protopresbiteralu nu potu {
rucliti intre sine pAna la alu G-lea gr.adu de sAnge si alu'
4-lea cle cuscria, sl nu potu lud, parte la pertractArile, unilo
cuvre.opar'telitigantasuntuinaceea-simesuraruditi.
$. 36. Scaunulu protopresbiieralu va tien6 regulatu
siedintielo sele din luna in luual insa in casuri urginti se
potu tien6 si siedintie estraordinarie.
$. 37. Apelatiuni clela scaunulu protopresbiteralu so
potu face la consistoriulu eparchialu in 14. dile, 6ra cele
mai tard.iu facute nu se iau in consider.atiune, si otar.irea
scaunului protopresbiteralu se pune in lucrare, afara drj
causele matrimqaiali, terminate cu total'a despartire s.
partiloru, cari trebuiescu din deregatoria a se substernd
consistoriului respectivu,
219
Art. ll.
Si nodu I u protopre sbiteralu.
: $. 38. Sinodulu protopresbiteralu este representanti'a
,preotlmei comuneloru parochiali din protopresbiteratu
asid, cd preottmea se lia representata in o tertialitate, 6ra
comuaele parochiale in ddue tertialitA,ti.
In protopresbiteratulu, care numera preste 2e000 su-
flete, numerulu mir6nbriloru siuoJului protopresbiteralu consth
:ilin partea preotimei din 12, d.iu partea comuneloru
biseri.
,'cesci d.in 2!; 6ra unde numerulu sufleteloru este mai micu
ile 20,000, acolo va constd, d.in partea preotimei din.g, drr
-ilin partea comuneloru parochiali
clin 16 membri.
I $. 39.Asele sin6de, cari alegu pre protopresbiterulu,
'constau ilin
numeru indoitu de membrii.
, S. 40. Membrii sinoilului protopresbiteralu se alegu
pre trei ani, si se potu realege.
' Membrii eclesiastici ai sinoilului protopresbiteratu se
finleg" prin preotimea tractuale in loculu deslinatu, 6ra c6tu
ippntru membrii mireni, protopresbiieratulu se impartiesco
llp,aiAtea cercuri electorali, cdti membr-ii mireni *uoto du u,
e alege in iltielesulu g-lui 88.
i., Pentru sinodulu alegatoriu d.e protopresbiteru, in fia-
care cercu eleitoralu ," oo"o alege cete doi membri
mireni.
! Alegatori suntu toti acei-a, cari posied.u cualitdtile pre.
1g1ise in g. 6.
Dispusetiunile necesarie pentru conducerea sl efeptu.
li.
irlea actului de alegere se concred.u consistoriului eparchialu,
la o alta dispositiune facenda din partea sinoalulni
$. 41. De membrii sinotlului proiopresbiteralu potrr fi
numai acci-a, bari posiedu."uiitatl* prescrise iig-lu 6.
 ,,ir,
' r l[ttl
rl
!
22A 22r .',lli
riil

i l,t!

tlil
S. 42. Cu ocasiunea conchiamsrei sinoilului protopros- insa numai acelu votu separatu, carele in 24. de 5ro se db
biteralu, care trebue sa se publice cu 14. dile inainte, pre. in scrisu, se p6te priiml st petrece in protoeolu r 'rLllr
'llt
sleilintele este datoriu a publicd sl obiecteler.ce se voru ., S. 48. Presiealintele prefige ordi'ea obigcteloru pertrac- .. lr:
pertractd iir sinodu. .tancle, pentru aceea ori-ce propunere .cliu partea unui s6u
' $. 43.. C^ sinodulu protopresbiteralu se p6ta ailuce .mai multoru membri ar9 a Be insinul preciedinteluir c?,ro ,;lH

,oft{rire valiila, be recere, c6, afara de presiedintele.,'sh i&, in contielegere cu sinodulu prefige ordinea ti tempulu, c&pd* i;.lf
parte la acel'a:celu putienu majoritatea membriloru 4ceea propunere are sh vina la pertractare.
ii;r;li{
lt,ilu
ifi,r'lij
$. 44. Sinodulu acest'a si-alege din sdu afard de sinulu , S. 49. Protocolulu sinoilului protoprelbiteralu, clpp* t.i: ll|
seu'pre notariu pentru lucrArile scripturistice, carele p6te fi ce g'au autenticatu, 'lu subscrie presiedintele of notariulu; firill
preotu s6u laicu. .q,semenea'st espeditiunile st estrasele iaca se subscriu prin
Llti i

iliii r

$. 45. Sinodulu protopresbiteralu se tiene oclata in rinu densii. i),r! l

tra l-a s6u a 2-a Dumineca a lunei lui Fauru, si la conchia-

.,"{:lli

S. 50. Afacerile sinoilului protopresbiteralu suntu: i|lrl

,.marea lui se observ|za cele din $. M ; in, casuri urgenti so 1. Obicctele economico-bisericesci, scolari sl funclatiu_ itltl
'iril
p6te conchiamd sl estraordinariu, cdndu aileca protopresbi- ,nali, privit6rie la protopresbiteratu. ;r,lr
terulu sdu ddue tertialitdti a membriloru yoru afld, de lipsa 2. Alegerea pr.otopresbiterului, a membriloru scaunu_ ili':l
'i1;:
tienerea estraortlinaria a acelui-a spre pertractarea vreunui ,lui protopresbiteralu, a profesoriloru sr iuvetiatoriloru pentru
fj' ir,l i

obiectu insemnatu bisericescu, scolariu s6u funclatiunalu. i rl ec6lele tractuali sl presentarea actului de alegere la bonsi- iflii

Despre celebrarea unui sinoilu protopresbiteralu estra-'

- rii:iit
| -rtoriulu eparchialu. ;,iii
orilinariu trebue insciintiatu sl consistoriulu eparchialu. , 3. fnaintarea trebei scolare din protopresbiteratu, al ;rll'i
'l:i!ll
:

I 1A Protopresbiterulu cd, presiedinte, respeciivo su. .: 4. nesuiuti'a pentru sustienerea vadiei sl autonomiei J, [I!
'rllllt

plintble lui, esto respundiatoriu pentru bun'a ordine a sind. bisericei.

dului, precum st pentru aceea, c6 acolo, numai obiectele - ;flH

onumerate in $. 50. sa se tracteze cu fric,a lui Dumuedieu

,,. $. 51, Pentru tienerea sinodului protopresbiteralu, in rriili
9l1e se va alege noulu protopresbiteru, consistoriulu epar.
sl modestia, sl cd conclusele se fia basate pre institutiunile; ,*hi"lo va denuml unu comisariu, pre care 'lu va impuier.
'biaericesci, si pre ordiqatiunile archieresci, ale consistoriului i ..i3ici lHii
spre_-conchiamarea sl celebrarea einodrrlui.
.gl sinodului eparchiale.
.l-. S. 52. fn d.iu'a alegerei comisariuhl eparc!-'ialu - cele.
{ $rti

' CAnilu sinodulu protopresbiteralu se aru las4 in ob. ..b16za sAnt'a liturgia cu chiamarea sA,ntului duchu, s0 tieuB
t,*jfifi

iecte, cari nu se tienu do sfer'a lui, s6u bunia ordin e s,afli .p ,cuyentar potrivita actului alegerei. ffifiil
'vatemA, sl Ia admonitiunea presiedintelui nu .r*"o 1ss1!tui
cuviinbi6sa,
,.. S. 53. Dupa sAnt'a liturgia membrii stnoduluios aduna ffiltl
'otdiiea atunci presiedintele este alatoriu a id- ,sdu in biqerica n6u intr'o sala sl din sinulu lor,u hamitu p ]1}llH

cheiC, protoeolulur,a die6lve sinoclulu st a

relatiund consi .{eputatiuue la comisariu spre a-lu invitd la pinodu ,Fl des- i$ffi
riului eparchralu cerend.u inviatiune pentru pasii ulteriori chiderea lui comisariulu venindu ocupa lopulu do
, I 4lreeio-
''i llfi
$. 47. Stb in voi,a libera a membriloru. a-ei dd, votu tiene o cuventare c0tra alegatori et apoi p*dl tro- :lt
.reparatu, si a pofti cd acel'a sa se 1|foJ1
petrCca in protocoirg tariului spre cetiro imputernicirea consiatorialo. lli

l6r ifi,|fi

rfiilI

ffiti
i[Nli
 c, ,].1.
22?-

Dupa acee{l face ver.ificarea alegatoriloru si pasiesce

la actulu alegerei chiamanilu la votisare pre rendu. ,drt. lll.
' Aclamatiune nu se priimesce, ci ou-ui votisare sccret4
Fia-care alegatoriu preilh presieilintelui somisariu vo-
'tulu seu in scrisu sl'dupa ce s'au .adun6tu
C omi t e t ul u p r oto presb it e rale.
voturile, presie-
dintele le numere, ileschicle si le cetesce su .voce inalta. $. 56. Comitetulu protopresbiterale este aceea cor.po-
Acei trei inilividi, cari au intrunitu cele mai muhe ratiune al6sa alin men:brii acestui-a, care efeptuiesce con-
'votrrr,i, 'se preslnta consistoriului eparchialu, clusele sinotlului, st este chiamata a duce si conduce mai
spre a denuml
pre unulu dintre ei. ileapr6pe afacerile comune ale intregului protopresbiteratu,
I Alesulu, respective ilenumitulu trebue se fia barbatu in privinti'a economico-bisericdsca, scolare sl funilationale.
aptu st bine meritatu pre tereuulu biserisescu. se alegu pe 3 ani
S. 57. Membrii acestui comitetu
: $. 54. Noualesulu, respective ileuumitulu protopresbi- priu sinoilulu protopresbiteralu cu pluralitatea voturiloru,
'tdru inainte d.e a-si ineepe functiuuea se presiita
li epis- si se potu realege.
copulu eparchialu spre chirotesia si inzestrare cu singiliia,
-d.espre t6te acestea se insciinti6za
protopresbiteratulu prin
unu circulariu archierescu, sr nouru protopresbiteru intri.in
.activitate.

- $. 55. Alegerea uembriloru scaunului protopresbite-

_ralu,
a profesoriloru st a invetiatoriloru pentru sc6lele tras $. 59. Presied.intele comitetului este protopresbiterulu,
tuali (ale protopresbiteratuluir) se efeptuiesce sub presiedin- respective suplintele lui.
ti'a protopresbiterului. - -
, La alegerea celoru antliu numiti suntu cle .
$. 60. Comitetulu insusi si-alege personalulu mani.
a se ob, pulante.
serv6 cele prescrise in $. 53; 6ra pentru o"op*"uu po- l
.sturiloru de profesori st invetiatori , $. 61. Conslusu validu se p6te ad.uce numai, d6ca la
frotopresbiierulor'in
intielegere cu comitetulu sinoilului protlpresbite*alu, gpertractare au luatu palte afara de presieclinte selu putienu
escrie
:concursu. l)upa eopirarea ',patru sl respective optu membri. Cdnctu voturile suntu egali,
terminului coJcu"uu"t" p"otoprr*
biterulu asemenea in contielegere eu comitetutu ,*iitito'"0r, :Yotulu presiedintelui dirima.
pune list'a concurentiloru si o.presenta sinodului,
,poi i r $. 62. Comitettrlu si-tiene d.e regula siedintiele de patru
""r"
canilitl6za prin aleger.e trei barlati cualifioati pentru
eariir,a ori pre anu sl adeca: in Ianuariu, Aprile, Iuliu st Octobre,
crescerei, in intielesulu legei, st bine meritati :- e&r' in casu de urgintia si mai ad.eseori.
pre terenuhi,l
scola,riu sl actele alegerei le subster.ne consistoiiului
respoe
tivu spre denuuire, .,, $. 63. Agendele lui suntu acelea in trebile comuno
protopresbiteratului, cari in trebile, ce se tienu cle pa-
ia, suntu ale comitctului palochiale.
 224
Art. lV.
Ep i tro pi'a pro to pre e bi t er al e.
64. Pentru manipularea speseloru, ce se reseru spre
acoperirea trebuintieloru bisericesci st scolari ale intregului
cercu protopresbiterale cd, atare, precum si pentru arlmini-..
strarea fond.uriloru bisericesci sl scolari ale intregului cercd
protopresbiterale cd atare, ce s'aru infiintid pentru intregulu'
protopresbiteratu, se va asieclid o epitropia protopresbiterale.
pre cA,to trei ani, sl are pentru intregulu cercu protopresbi-
terale acela-si eercu de activitate, ce compete epitropiloru i
parochiali in afaeerile sele. i:,
S. 65. Acolo, uucle spre sustieuereA, unui institutu FC0. .
lare mai inaltu coucura comunele din d6ue s6u mai multe
protopresbiterate, alegend.u.se din comitetele protopresbite;
rateloru qonculente unu comitetu centrale'scolare, se y&
alege prin si aliu acest'a si o epitropia centrale anologa
$-lui 28.
Capu. lll.
Monastilile.
$. 66, Monastirea este locuinti'a aceloru pers6ne
sericesci, cari suntu iutrunite canonicesce plin votu solenu,
cle a-si petrece vi6ti'a in ttita infrenarea, in seracia st obe:
rl
ri ilientia.
iI S. 67. Monastirea de o parte intrunesce in sine cali
tilo unei comune bisericesci, de altaparte inse este coorili
unui protopresbiteratu, ei cd atare e supusa, numai
tdtiloru eparchiali. *
S. 68, Monastirea se p6te funrld sl infiintid numai
convoirea sl binecuventarea episcopului concerninte I
funclatoriulu este ilatoriu se asigureze isv6rele de
necetarie rpro sustienerea monastirei.
225
S. 6g Din monastiri nu se potu face locdsiuri lumesci'
" S. ?0. Monachir cu cela-laltu personalu dia monaslire
qt&u sub nemijlocit'a superinspectiune a prepositului I 6ra
miilocitu sub iurisdictiunea episcopului, respective Archie=
piscopului diecesanu.
$. ?1. Celu ce va s& se faca monachu, trebue sa se
supuna cerc6,rei canonice; apoi aflanilu-se tlemnu Prin si-
noilulu monastirescu ile a se priiml in tagni'a mbnachale,
pr{n prepositulu monastirei se arata episcopului, respectivq
Archiepiscopului, st i se ilh binecuventarea archierdsca.
- S. 72. Monashii fAra privire la chirotonia s6u chiro-
tesia imprerina cu prepositii loru suntu iletori a se portl
rtrinsu sl consciintiosu conformu prescriseloru canonice.
S. ?3. Afacerile monastirei se indeplinescu prin sino-
ilulu monastirescu, la care iau parte toti ieromonachii cu
votu ileeisivu, 6ra ierod.iaconii numai cd, ascultatori st e4
iotari cu votu informativu.
$. 74. Presietlintele sinodului monastirescu este pre-
positulur carele totu-ileodata este inalatoratu a tien6 orclinea
lpna iu eonsultAri. La intemplarea mortiei prepositului, si-
ipoaulu si-alege ilintre ieromonachi presiedinte interimalu.
,. $. ?5. Notariulu se alege dintre ieromonachi, ieroclia'
cppi sdu monachi, care aluce protocolulu si celelalte lucruri
lcripturistice
' $. ?6. Protocolulu st'speilitiunile se subscriu ,1" ptgt
sl se contrasemn6za ile notariu.
$. ??. Conclusele se facu prin pluralitatea voturiloru I
voturile suntu egali, votulu presieclintelui {irima.
'otu
separatu numai atunci se priimesce, si se alatura le
cl6ca s'a ilatu in scrisu, sl acdst'a trebue in 3. ilile sa
1e faca, c6,cl mai tardiu nu se priimcsce. Se p6te insa cerg
ilt pfelungire, ce nu se p6te deneg4, cAci la tlin contra 8e
apel6 la episcopulu.
 226 227

$. ?8. Fia-ciire monastire trebuie se aiba economn, ca- rt lui mai usi6ra ; dra pentru ped6ps'a mai sim-
petlepsirea
rele manutlude partea economica a monastirei potrivitu con- tit6ria vine obiectulu a se asterne consistoriului <liecesang,
cluseloru sinodului si inviatiuniloru prepositului. Economulo care-lu decide finalminte.
este datoriu a tiend in evidintia starea materiale a mona-l 11. Tractarea asupr'a vre-unui novitiu escesivu, sl
stirei, sl cu finea anuluiscolariu asubsterne sinodului ratio., sl eliminalea lui din monastire. Astfeliu
petlepsirea luir' inca
ciniu alocumentatu. ile intemplare are a se comunied cu monastirile din pro-
: vinci'a metlopolitana.
$. ?9. Afacerile sinorlului monastirescu se estindu at6tu;
la partea religi6sa, biseric6sca sl ilisciplinaria, c6tu st la 12. Alegerea prepositului, carea se face ilupa prescrie-
ir
partea economica. rea can6neloru sub conducerea episcopului diecesanu dintle
Acelea suntu urmat6rele: i
coufratii sei sdu diu alta monastire, s6u dintre clemnitarii
ti
1. Desemnarea servitiului speciale pentru fia-care ie-i episcopiei. i{

romonachu,ier.ocliaconuslmonachusialueconomului.
- se present6za
Alesulu episcopului, care ilupn, ce a
2. Priimir.ea novitiloru inainte de a se priimi in tagmra. aflatu, ca are t6te insusirile recerute pentru unu prepositu,
monaihale.
ilu intaresce si-lu chirotesesce ile igumenu, respective de iii
i5l

3. Representarea sl rogare& c6,tra episcopulu pentru arclrimanclritu.

priiurirea novitiloru in tagm'a monachale.
4. Copsirltarea si conchiaiarea cle a se chirotoni mo,
naehulu de ierodiaconu si ierodiaconulu de ieromonachu, sl
presentarea loru episcopului.
5. Manipularea sl tienerea in eviilintia a averei m0:
nastiresci, si spre acestu scopu facer.ea unui inveutariu de'
spre t6ta avel'ea monastirei, reyederea aeestei conscrieri din
tempu in tcmpu, si adeca celu putienu odata pre anu.
6. Consultarea si conclusulu pentru erogatinuile arrui
ale ordinarie ale monastirei, spre car.e scopu se cere apro.l
barea episcopdsca.
7, Consultarea sl staverirea erogatiuniloru estraorl
diuarie.
8. Esaminarea ratiociniului economului si apoi asterno-'
i'ea lui la Consistoriulu diecesanu cu s6u fdra olserv hri. )
9. Nisuinti'a pehtru buna starea sc6lei monastiresci
privinti'a religi6sa, molale si iliclactica
10. Nesuinti'a pentru inclreptarea religiositatei si
ralitatei vreunrri ieromonachu, ierocliaconu siu mouachu,
li,
S. 80. Datorintiele prepositului monastilei suntu ur'
mat6rele:
1. A se tien6 strinsu ile obligamintele generali mona-
chali, si a se nisui, cd nici monachii sa nu-si p6rcla cle ina.
iutea ochiloru acele obligaminte generali monbchali; plin
qlmare plepositulu trebue se fia esemplu viu de vi6tia co:
I,recta monachale in t6te privintiele.
't: 2. A bisericosu, va se clica: a nu se retrage dela
f'L
jfiecuentarea regulata sl acurata a servitiului dumnedieeseu.
plin6sca totud6uu'a dupa tipicu, 6ra cautarea si cetirea sh fia
,,Bvlavi6sa si edificat6ria.
.iij.; 4. A nesui, cd, intregu personalulu monastirescu s4 ct:
iceteze servitiulu ilumnetlieescu acuratu sl regttlatu, sl pre
ltempulu servitiului dumnedieescu sa nu-lu ocupe pre acel'a
raltu .feliu ile lticru.
5. A. lud par"te la prAudiu sl cina cu cei'a-lalti, st nu'
in casuri de totu estraorclinalie a se abate clela acdst'a

lr
 228
229
Adispune, cd, sa se cetdsca vi6ti,a sdntiloru
s6u,
altu prologu, precum aeeea o prescrie
tipiculu, S. 83. Credincioeii atinsi in paragrafulu preceiliute nu
7. A nu absentd din moiastire fAra au hici o incurgere in {rebile monastirei.
causa indestuli,
tdria, nici a lasd, cd fratii fAra scirea
si binecuveutarea lui $. 84. Monastirile femeesci cadu intr'o categoria cu
sb m6rga unile-ya ilin monastire. cele barbatesci, prin urmare monastirile femeesci, monachi-
A se perfectiund in .sciintie st cunoscintie canonioe, nele si igumenis-ele au un'a sl aceea-si chiamare, c6 si mo]
dogmatice si biserico-istorice. nastirile barbatesci, monachii sl prepositii.
9. A nesul, c6 si fratii sa se perfectioneze
in sciin- -
tidle bisericesci, in cantAri, si in cunoscioti,a
vi"Uei ;il;;, ' Capu lV.
10. A fi consciintiosu in averea monastirdsca,
sl a tlir
pune, cd celu mai aptu dintre ieromonachi
sr Eo poou, d"
Eparchi'a.
economu.
11. A tien6 adeseori cu fratii esortatiuni $. 85. Eparchi'a este intmnirea mai multoru parochii,
pentru cul: protopresbiterate ei monastiri, in fruntea c6,ror'a stb epis_
tur'a si disciplinarea loru sl pentru
ind.reptarea moravuri- copulu, carele in..intielesulu can6neloru necurmatu este d.a-
loru unui-a s6u altuia d.intre liati, carele
catu ansa Ia aceea. "'''
prr.r"J"^;;'; toriu a lucra mijlocitu st nemijlocitu pentru religiositatea sl
luminarea preotimei st poporului.
L2. A av6 in sustienerea disciplinei
monachale perse_
verautia, st priveghiare neadormita, d,ara
sr rabd.are S. 86. Afacerile eparchiale se incleplinescu: 1. prin
destia.
sr mo- sinoalulu eparchialu. 2) Prin consistoriulu eparchialu.
18, A nesul, cd sc6l'a monastir6sca se fia in ordine buna, Ar.t I.
st cd cei mai cualificati dintre frati sa se ilesemneze
vetiatori.
d.e in.
g. 81. Fiindu-ca lundatorii monastiriloru Sinoclulu eparohialu.
dau in scrisu
intentiunea loru, cAndu hund.6za acele
sAnte Iacasiuri iupu. $. 87. Sinoclulu eparchialu este representanti'a epar-
nendu - sl unele ind.atoriri, ce trebuiescu chieisl se compune din ileputatii clerului si ai poporului
pazite nesiramutatu,
qenjru aceea prepositulu este datoriu u iirpoo", ch bparchialu, st afara ile episcopulu, respective Archiepisco.
fundatiunale a mouastirei celu putienu-oilata catea
in pulu diecesanu, constl, clin 60 membrii, dintre cari Z0 suntu
cetdsca in sinodulu mnnqori.o*^,,
anu sa .ss
-^.;- preoti, 40 mireni, dra in clieces'a Caransebesiului in nume-
:-il"duroodato,lf ,#,,:il#:ll;Jlili._jlj;*"iT;:
toririloru cuprinoe in funilaiiun"" fooi"to"iului
rulu celoru 40 mireni confiniulu militariu alege l0 ileputati.
de monastire. $. 88. Membrii sinoilului eparchialu se alegu pre B
S. 8?. Pentru causele de logodna si matrimoniali
credinciosiloru, cari neayeudu ale ani, si so potu si realege.
bisJric,a loru propria se tienu
d.e biseric'a mouastirr' $. 89. Sinoilulu eparchialu se tiene regulatu otlata in
cer. mai i,d";;; ;;:J:1T:ilHo:f;.Tff."t. crer6ga pro anu la Duminec'a Tomei, 6ra in casuri urginti re p6to con.
chiam6 st estraoralinariu.
 'iLlri
l

iiltr
230 231
1;r
1r
S. 90. Convocarea sinodului se face prin episcopulu
eparchialu, respective Archiepiscopulu eparchialu"
fl Despre ectulu alegerei se ia protocolu, in care ss
lil:
Ir e"a in ;scriu t6te voturile, 6ra in casu ale votare secreta i se ala'
li;ri
casu ale vacantia prin consistoriulu ,tura si sieclulele, ce contienu voturile.
"urpu"iiuo.
S. 91. Membrii sinoilului eparchialu se alegu in moclulq
. g) Finintlu-se votarea in presenti'a alegatoriloru se in-
1i
'l l
urmatoriu:
i'liri
,' 'cheia, constatAnilu-se sl publicandu-se resultatulu alegerei
rilll a) Fia-care tliecesa se imparte in z0 cercuri erect'rali
i se subscrie, priu presiedinte, barbatii ile increclere st no-
i: proportiuuate. ,,;
i. b) In fia-care 'tariu, se sigildza cu sigilulu parochialu sl alu presiedinte.
cercu se alepu B deputati, ad.eca unu' ;lui s6u alu vre-unui barbaiu de increilere, cA, la tempulu
tllrii greotu- sl
doi nrireni, sl anume preotulu prin toti preotii, 'seu sa-lu d.uca la comisariulu consistorialu.
i:ii ra milspii prin toti membrii sinldeloru parochiali
din cer- i
:. h) In tempulu tleliptu toti tranisii barbati cle incre-
l,f
eulu electorale, spre care scopu: ,
'dere ai sin6ileloru electorali cliu unu cercu alegatoriu se
c) Consistoriulu diecesanu denumesce pentru
fia_care ,, coatluna la lcoulu clesemnatu spre acestu scopu, aclucendu
preoti unulu"il"
:::":..:]::i::1_r,:,
trq
doi comisari consisroria'ti,;;-;;;: ,
-cu
sine protoc,6lele electorali sigilate in modulu prescrisu
din cleru, dra pentru mireni uoul,r'dio,
mlrenr- sub lit. g.
d) fn diu'a prefipta preotii se coaduna Ia loculu Aci sub presieilinti'a comisariului consistorialu toti Ia-
de-
Bemnatu, si sub presiedinti'a comisariului consistorialu ,olalta formdza colegiulu de scrutiniu, alegendu-si unu no-
ale- .tariu pentru ducerea protocolului.
genclu-si doi barbati de incredere
si unu oo.ui lfr-
"oturi", -il;-
c6,tu purcedu Ia alcgere, care se efeptuiesce, .' In presinti'a tuturoru se ilesfacu prin comisariulu
.d ;;- i
iiqonsistorialu protoc6lele colegieloru electorali st se cetescu
,
tare publica s6u Ia cererea unei teriial itdti
a alegltoriloru
pr.in votare secreta. Acel'a, care a inh.unitu
majoritatea vo_ cu yoce inalta numerAnclu-se votqrile si inscriinclu-se in
turiloru, se prochiama de clepuiatu, se provede
cu creclen-
tiunalulu-sub_scrisu. pria corrisariu, barbatii
notanu, er despre actulu alegerei luAndu_se
de ineled.ere si ;.1 Acei doi iniliviili, carii au capetatu mai multe voturi,
protocolu s{ Sumai tlecAtu se prochiama ile cleputati sl se proveclu cu
subscr-iindu-se prin susu amintitii, se
substerne consistoriu., tionalulu. fn casulu, cAnilu doi insi au intrunitu ase-
l
lui eparchialu spre sciinlia. :rmenea voturi, intre densii ilecicle s6rtea esecutata cle locu
e) IncAtu pentru alegerea deputatiloru n:ireni, fati'a locului.
ll

nele bisericesci ee coaduna in sin6ie parochiali;-"J"_"r.;,"o.uj AtAtu protocolulu colegiului ile scrutinare, cltu sl cre-
i

l
linode se constituiescu astfeliu, ch, utigu,to"ii
presietlintele, pre doi barbati de incredeie
;iG;";;; i dentionalele se subscriu prin comisariulu consistorialu st
si unu iot"rio. ifp.in toti ceialalti membri.
Purceilienilu la aleger.e, fia_care alegatoriu '
doi deputati deoclata. Votarea
oo,i)*;;;; i) '
Protocolulu se substerne prin comisariu eonsistoriului,
pj["", dra la o creilentionalele se immanuidza alesiloru cleputati'
20 plegalori pdre fi uf uur""tu "rte
il;;ffi
Aclamatiune nu este p.r.iuu.
""iur"o i) Alegatori suntu toti acei'a, carii posieilu calitAtile
in $. 6.
!l

:l'.l.Liiii
itri
2'32 233
lliliilil
iri,il L'l

riltl .: ,k) Formarea cercuriloru electorali:in proportiune cdtt 4. Ailucerea otarirei in privinti'a acestoru realitAti sl
lr .so pdte mai ilr6pta, asemenea ilefigerea locului cle alegero ,foniluri conforrnu scopului, pentru care s'au infiintiatu.
ril
lr pentru preoti st ile scrutinare pentru mireni, st denumirea ,: 5. Alegerea membriloru consistoriului eparchialu.
lti
-cotnisariloru, precum si luarea mesureloru necesarie spre , 6. Consultarea si aducerea mesuriloru trebuinoi6so
[i alegere pA,na la o alta d.ispusetiune din partea sinodului :pentru radicarea culturei poporului eparchialu prin sc6le
ilti -
.eparchialu-g3fgafacereacousistoriuluieparchialu popurali, cepitali, gimnasiali, reali, teologice sl pedagogice.
. l) Alegerile deputatiloru se efeptuiescu in restimpu ile . 7. Consultarea si aalucerea mesuriloru trebuinci6so
iil,
ll' .6 septamAne, inainte de Duminee,a Tomei, si au .se fla or- pentru disciplinarea preotimei si a poporului eparchialu,
rlrl, dinate sl publicate astfeliu, incA,tu pentru mireni intre ,i
'

i|ll 8. fngrijirea pentru aflarea. mijl6celoru spre inaintarea

alegere st scrutinare sl i6ra-si intre ac6st'a el d.eschid.erea culturei, crescerei tinerimei scolare, sl peutrn rlelaturarea
iiltir
-sinodului
ilji sI intrevina unu restimpu celu putinu ile 8 dile. rpeileceloru iu privinti'a ac6st'a.
$. 92. Presieilintele sinoilului este Episcopulu, respeG. 9. Ajutorarea bisericiloru si se6leloru serace.
Itive Archiepiscopulu,
ril;
6r' in casu d.e impedecare s6u yac&n- ' 10. Ingrijirea pentru cultivarea si pregatirea barbati-
'tia locutiitoriulu lui. 'loru harnici Bpre servitiuri bisericesci sl scolari priu
S. 93. fn d.lu'a ileschid.erei sinodului eparchialu se tiene
rl,lr i,

il,r 'sA,nt'a liturgia cu chiamarea sd,ntului Duchu. otipendii.

"lr
lii
S. 94. Dupa acdst'a membrii slnoclului coailunanclu-se i 11. Escrierea ile colecte pentru scopuri bisericesci,
llr la loculu ilestinatu, presiedintele inainte cle t6te chiama la }'rcolari, fundationali sl filantropice.
fi,lr'r
uli i oficiulu notarialu provisorie unu numeru potrivitu clintre cei L2. Consultarea asupi'a greutA,tiloru, ce s'aru aretd in
iili;' .mai tineri uembrii sl cleschid.e sieclinti,a prin o cuventare efeptuirea unoru institutiuni bisericesci.
;solenna
'senatului
lifi't,
Dupa aceea se purcede la verificarea membriloru , caii ioru epitropescu st in frne defigerea salarieloru
fiindu preste jumetate verificati sl alegu numerulu recerutu .tlin fonilurile eparchiali.
.ile notari ordinari, si cu ac6st,a sinoilulu este eonstituitu. :
14. Onorarea cu baui a vreuuui opu seientificu privi-
iitlr
I !i, . $. 95. Sinoilulu asid, constituitu, inainte ile tdte ,st star ,. toriu la ori ce ramu ile sciintie bisericesci sl scolari.
-veresce regulamentulu pentru afacerile interne. 15. Facerea dispositiuniloru nocesdtie pentru aronda-
i:ta cercuriloru electorali si efeptuirea actului ile
[,lti
S. 96. Agendele sinodului eparchialu suntu urmatdrele,: alegero
liit
1. fngrijirea pentru sustienerea libertAtiei religionario ;lPentru sinotlulu eparchialu.
Hliil st autonomiei bisericei in intielesulu legiloru.
' 2. Alegerea Episcopului ul preseo"ta"ea lui la sinodull
l
Apendice.
[,]
i t,. (in caru pentru alegerea Archiepiscopului vedr
,'Fllriscopescu,
dispusetiunile pentru alegerep Metropolitului.j Alegere a Episcopului rliecesanq.
llii
i: 3. Ingrijired st coutrolarea averei miscat6re si nemiscatdre;i
,,
a realitdtiloru si fonduriloru, cari facu proprietaiea Eparchiei.. iltu iliutre barbati cualificati ppro ac6st* tr6pta.
I
o
,i
[!
il'
i
ll
 il
234 i

235
S. 98. Pre temptlu veiluviei scaunului Episcbpescul
l

,l
sorutini'r-lu, se publica sinodului resultatulu alegerei
consistoriulu eparchialu duce trebile eparchiei in intielesulu
petrece la protocolu
si se
institutiuniloru bisericesci, ferinclu-se de ori se innoire s6u
,schimbare
I staruiesce, c4 alegerea de Episcopu
,in restimpu de 3 luni, sl face dispusetiuniie sa se laca tatea absoluta a yoturiloru.
irebuinci6se. Protocolulu alegerei, subscrisu de presiedinte, notari
.pentru convocarea sinoilului eparchialu spre alegerea
epis_ st barbatii d.e incredere, se transpune sinodglui
-"u""lu
'icopului, cerendu-si inviatiuni dela lVretropolitoro, iocu
episcopescu
se .va ingriii, cd, in tempu de 3 luni sa se intregdsca Pentru per,tractarea canonica.sl substernere la M*SeJtute* S"u.
rnulu veduvitu episcopescu, sl va sprijini pre concernintele
scau- i g. 103. Siedintiele sinodului de alegere suntu publicti;
siuodulu insa din cause moment6se pdte .
,consistor.iu in acdsta a lui nesuintia. tien6 sr sie.intie
secrete.
S. 99. Alegerea o va concluce s6u Metropolitulu s6u i' i
mandatariulu lui autorisatu spe acestu seopu. La siedintie secrete- publiculu nu p6ie lud, parte. _

104. Metropolitulu, d,6aa a in pers6na si_

I

$. 100. In pres6r'a dilei rle alegere se tiene priveghi *^r._,_1.

are ilupa tipiculu Rosarieloru, si in ins'a-si cli ile ,reschicr"ere conchiamd, "ood-or*
ta locutu al-egerei. pre
li
;:::j:-,1" cd,
rrprscoprr, l"g::",.pdte
numai decdtu se tiena sinodulu
l:

a sinotlului sAnt'a litur.gia totu d.upa acela_si tipicu. l

pertractarea sinodale a actului de "pir"op"i"o

$, 101. Dupa finitulu servitiului Dumnedieescu presie_ *.j:T sl a asterne alegere a ,,ootoi ilr

dintele deschide sinr.rdulu cu o cuventare corespundiat6ro i'piscopu Majest6,tii Sulu ,tA;";;;" i'i
ic6,tu si votulu sinoclului eii*"op"r"o-.p"u o"*uoau ^rir#
impregiurAriloru actului alegerei.
iintarire a nou alesului Epir"opir.
{-- pr6 inalta l1

Dupa aceea constituindu_se sinodrrlu in modulu il

scrisu in $. 94, se proceile la actulu d.e alegere. I
pre- Ear' d6ca Metropolitulu n'au luatu parte la
I einodulu
'l;
L
1ll
.t1**", arunci actulu alegerei, prov6ca fA,rd,
S. 102. Alegerea se facc in seeretu prin siedule. Fia-; f,l: _ptii*iudu
intardiare la resiedinti'a sea sinodulu .[r-"Jp"i""
care alegatorlu scrie pre o siedula oo*ulu
acelui-a. o"e l 4cestui'a actele de alegere spre pertractare
_;"ffi; 1r
t!
{r
carele 'lu cun6sce vred.nicu de Episcopu, sl
dupa
canonica. :

'fi
va strigd, de presieJintele, se iluce si puou ri".loll" "o_'r,, urmara pr6inaltei intariri
a n<iulul r[i

d.esjinat-a.; clupa ce au votisatu toti

;;; : "_, !..-tOU.
fuiscopu
_D.yn"
se sd,ntiesce acest,a piin Metropolitu dupa
renclu:
*lrt
rIi
-J-b"ii
siedintele sl notarii sinodali, cari impreuna
,ioodolul, ,r*
cu croi barbati
i
iii::'tt:::,::?,:1 j:
Iitanur carele i:rtrod.uce-o*o*"'""
*. o'loautor.iu metropo- }il
'd.e incredere alesi de sinoclu ai' siooto ,"o fo"o orguorl; pre_no-ulu npir"op,i'ii":n#;;n:; rti
procetesce in biserie'a cated.rale
de serutina.re, numera sierlulele, IuAudu un,a episcop6ica graniat?a metro-
cdte un,a din la inceputulu sA,nrei lirurgii,
urna, in care s'au pusu sl bagdnclu_le in alta *"]]:i1 cu o asistentia cuviinci6sa "i"uu, o va tien6 noutri -
urna, rjpiscopu ,$l
std gat'a sl aflAnilu-se numerulu siecluleloru "" "o
corespundietor.irr
din clerulu seu. .
ir
cu nu*elulu alegatorilolu, presied.intele la
vederea tuturor[
! . Episcopulu
tnointea
provediutu cu intar.irea prdinalta depunti
Maj. Sele juramentulu de fidelitate.
,j
si a barbatiloru de iucreder.e rarrica pre .:
-urna, cetesce in auiliulu tuturoru "endu
si;"i;i; ;;" ' $. 106. Episcopulu priimindu fundulu instructu
'l,ti

numelo scrioe in elo, n0. alu ill

tarii totdeun'a ,insdmna voturile, si eparchiali pretA,nga unu invenrariu; ;,]
ii' in urms incheinalu ;::::,.1""
q&totlu a_si:pitropii
pune unu econornu din clerulu Ill
i'
mi"6n.r iiNl
I
li;l
16
ir
irli
i

iri-- t1[
236
r6u monacbalu, carele va avd insarcinarea a priveghil asu-
pr'a fondului instructu si a duce ratiociniu despre percep
tiunile sl erogatiunile Episcopului.
nconomulu va fi respuniliatoriu Episcopului pentru
t6te, dra Episcopulu senatului cipitropescu alu Consistoriu-
lui epalchiale, pentru t6te, c6,te a priimitu spre folosire.
. Pentru aceea este de lips4,, cC, economului sa se pre-
clee averea nemiscat6re st miscatdre ec6nomica prelAnga
inventariu, precurn &ceea r'au preclatu sl Episcopului.
Ddca Episcopulu n'aru vol sa tiena economu, atunci
Metropolitulu are dreptu a-lu sili la aeeea. Economulu ests
ilatoriu a pastrd nestirbata &yerea Episcopiei sl pr.e tem-
pulu veduviei scaunului episcopescu.
S. 107. Episcopulu pr,iiminilu od6rele bisericesci alo
Episcopiei ilela epitropii eparchiali, va insarcin4 pre proto.
diaconulu sdu capelanulu seu, ci sa p6rte grija de acesto
oil6re, cA adeea nimicu sa nu se instreineze din ele sl sa
se sustieua in curatienia; sl fiinilu ca pentru aceste od.dre
insusi Episcopulu este respundiatoriur. sl cele perclute e da.
toriu a le deplin{, pentru aceea inventariulu despre aceste
otldre este a se tien6 nevatamatu, sl lucrurile, cari prin
d.ese intrebuinlidri s6u priu vechimea loru s'au stricatu sl nul
se mai potu intrebuintid,, a le iusemnd in acel'a-si in.'
ventariu.
. $. 108. Episcopulu respective Archiepiscopult efi
clreptu sa faca testamentu numai ileopre jumatate din avq,
rea se&, 6ra morinclu fAra testamentu, t6ta averea eadg
eparchiei. Prin urmare facend.u testamentu ilupa detragerea.
datoriiloru si speseloru de ingropatiune, legatelo lui se vor4
platl numai p$na la jumatatea aver.ei sele;
$. 109. fntrdga bibliotec'a Opiscopului reposatu rem0no,
proprietato eparchiale si pe intrunesce cu bibliot.o'u
chiale; "putL
237
Art. Il.
Oo nqi storinlu perchial u.
S. 110. Consistoriulu eparchiale este orgariirlu admi-
nistrativn sl juilecatorescu permanentu in trebile bieericesci,
rcolari si funilationali in ilieces'a intrdga.
, $. 111. Presiedintele naturalu alu Consietoriului este
Episcopulu, respective Archiepiscopulu.
S. 112. Membrii Consistoriului suntu parte orilinari,
parte onorari; toti se numescu asesori consistoriali, si au
votu clecisivu.
i , Asessorii consistoriali uu potu fi ruiliti intre sine pAna
ila alu sieselea gradu ile sAnge st alu patrulea
cle cuscria.
S. 113. Consistoriulu se imparte ia trei senate sepa-
irate si &uume:
1. fn senatulu strinstr bisericescu,
2. in senatulu scolariu,
3. in senatulu epitropeecu.
S.,114. Fia-care senatu inileplinesce afacerile tiena-
clet competinti'a sea inclepenclinte,
sub titululu generalu
de rO_onsistoriu eparchialu,, ispecti""
rra""niaiecesanur..
: S. 115. Senatulu strinsu bisericeseu se compune iliu
rnembri orilinari (salarisati'1, sl clia onorari,
toti iin cleru
d,in unu ilefensore matrimonialu, care pdie fi sl mir6uu;
'r- Senatulu scolariu, .inembri
precum st senatulir epitropescu ase-
se compune din ordinari (salarisati) st ono_
in o tertialitate din cleru si it6ue tertialitdti rlin p&r-
mirendsca.
Defigerea'nunerului membriloru fia-sArui tenatu sg
ra respeetiveloru sin6de eparchiali.
Unu gecretariu salarisatur lare p6te fi preotu
s6u mi_
indeplinerce afacerile notariali, in fio"'ooo
archivar.iu
unu numeru potrivitu de scrietori
indeplinesou agendolo
manipulatiune in t6te trei *enatele.
16r
238
Cousistoriulu eparchialu are sl unu fiscalu consistori''i
alu, care totu deodaia p6te fi si defensolu matrimonialu'
st cei onorari se
S. 116. AtAtu asesorii orclinari, cAtu
alegu prio' sinotlulu eparchialu'
. " t'"ot"o posturile asesorali ale senatului strinsu biserit
cescu, sinoilJu eparchialu prin votisare secreta
cu *"j:1.i'
tato absoluta d'e voturi alege pre numerulu recerutu si-ln
Bubsterne episcopului, respective Archiepiscopului spr-6'
intarire.
Deplinirea posturiloru ile asesori consistoriali 1a cele;
lalte d6ua serrate se efeptuesce totu in aselu moilu, insq
cu aceefi, tleosebire, ca barbatii, cari au intrunitu majoritateai
absoluta a voturiloru, se privescu si se prochiama
numa!'
decAiu cle alesi finalminte'
vt:
Asesorii senatului strinsu bisericescu se alegu pre
6tia, asesorii celoru-lalte il6ua senate insa se alegu pentru
do"rt'r unui perioilu tle alegeri la sinoilu ($' 88'), sl potu
fi earasi realesi.
plinuLalificati sl bine meritatl.ptu. terenulu.Ottt::"t:l^rl
icolariu, 6r' dela acei membrii ai senatului epi
cari manipuldza averea, se cere sl o cautiune cores
diat6ria.
$. 118. Episcopulu, respective Archieppulu
tliece
c6 prdsietlinte ordinariu alu intregului consistoriu p6te
ooil diot"e asesori tle tagm'a preotidsca unu lo
(vicariu),alu seu, care in casu cle absinti'a Eppuluit
tive a Archiepiscopului sa-lu suplindsca in ducerea
'tliului, 6ra in easu cle m6rte sa concluca impreuna cu
sistoriulu afacerile bisericesci in eparchia preste totu,
la alegerea noului ePiscoPu.
Morintlu episcopulu fAra cle a fi clenumitu
afacerile aceluia-si Ie va esercitd celu mai betrAnu
oldinarit consistorialo din parlea preoti6rca.
239
, fn casu ile necesitate p6te episcopulu conceile clucerea
presicliului in seuatulu .colariu st epitropescu sl
unui ase-
sore din aceste senate, fia acel'a preotu, fia mir6nu'
$. 119. Defensorele matrimoriialut precum
si persona-
lulu ile manipulatiune se ilenumesce prin presirliulu orili'
nariu, 6r' fiscalulu si secretariulu consistoliale se alege prin
Consistoriu in sessiuni plenarie cu majoritatea absoluta d'o
voturi a membriloru presinti din t6te trei senatele'
9. 120. Asesorii, ilefensorele, si secretariulu @onsisto'
riplui ilepunu juramentu d.e functionare conscienti6sa, suntu
rtabili, si numai in casuri de escese graver constatate pre
.calea procesului discipiiuariu, se potu suspinile s6u amov6'
Fiscalulu si personalulu de manupulatiune se potq
schimb6.
,6.PANH}ICE
Agendelo deosebiteloru senate consistoriale.
A.
b iseric es cu'
Senatulu strinsu
S. 121. Agentlele acestui senatu suntu:
1. A clejudecd trebrle tienat6re cle sacraminte sl do
icu.
2. A priveghid asupr'a portA'rei bisericesci si morals
preotimei, calugariloru sl poporului
3. A nesui, cd, bisericile sa se santidsca si sa se in-
treze cu ic6nele, vasele, candelele si c6'rtile trebuincidse'
4. A priveghid,, cA protoc6lele botezatiloru, cununaJi'
sl mortiloru sa se d.uca amesuratu ordinaiiuniloru susta-
e.
5. A nesui, cd sin6alele Parochiali, protopresbiterali s I
i sa,si implin6sca datorintiele dupa cele ordinate
acestu statutr organicu.
 240
6. A' dispune, cA protopresbiterii in totu auulu sa sub-
stdrna Consistoriului ccnscrierea preotimei st poporului
tractualu.
?. A priveghid,, cd biser-icele cele nou edificande sa
clad dsca conformu*can.5neloru.
8. A orilind comissiude permauenta pentru esamina-
rea celoru ce au a se inainti in tr6pt'a preoti6sca (v. $.
13), esaminAnilulu va d.epune o tacsa ile 20 fl., carea, nu,'
mai in casu ale seracia clocumentata se p6te iertd.
9. A jutlecd, ilespre escesele preotlmei sl poporului,
ce privesoe datorintiele loru bisericesci.
10. A decide in instanti'a a tl6u'a causele apelate dela :
scaunele protopresbiterale, si cele subscernute ilin oficiu.*
11. Dupa m6rtea episcopului sa ocupe conducerer
Eparchiei, sa insciintieze pre Metropolitulu st guvernulu
tierei d.espre m6rtea episcopului, sa nesui6sca, cd sl p6na
la venirea noului episcopu sa mdrga in eparchia t6te dupa
cuviintia, a starui, cA in decursu celu multu de trei luni
dela reposarea episcopului str, se conv6se sinoclulu eparchi.
alu pentru alegerea episcopului.
B.
Senatulu seolariu.
S. 122. Agendele acestui senatu suntu:
1. A lucrd pentru. bunastarea si prosperarea sc6lelor{
mari sl mici confessionali.
_ 2. A ingriji clespre plocurarea celoru mai coresputr.
tliat6rie cl,rti scolare sl acelea a le asterne siuoduluieo"""hi*lo
spre aprobare.
3. A priveghid asupr'a perfectionArei sl portArei morale
a profesoriloru si inyetiatoriloru.
i
4. A plopune sinodului eparchialu spre remunerrro
pre acei balbati literati, cari prin eclarea vr,unui opu in
ori care sfera scolara s'au meritatu.
24-l
5. A dispune celo ile lipsa, cA tinerimea confessionale,
barea fi'ecueutdza sc6lele de alte confessiuui, si invetie d.oc-
.l tr.in'a religiunei n6stre, sa cercetezo biseric'a ndstra, sl sa
ss
so suminece in posturile prescrise, prin urmare:
6. A pune catecheti pentru toti tinerii nostriconfessionali,
afle-se ei in ori ce sc6la de alta confessiune, sl peclecile,
ce s'aru ivi in privinli'a aest'a, a le ilelaturd.
?. A prefige terminulu pentru esaminarea aceloru in.
diviili, cari aspira la ocuparea vr'unui postu profesoralu
s6u invetiatorescu.
I
8. A denuml o comissiune esaminatdre de trei membri.
9. A starui, cd numai acei indiviili sa se puna ilo
profesori in giunasiele confessiunale, cari suntu bine pre-
gatiti si cari au depusu esamenu inaintea comisiunei ailhoc,
cu succesu bunu rlin studiele, cari ei au sa le preclee, (filo-
logice, matematico-naturale si istor.ice, din cunoseinti'a lim-
beloru clasice si palriotiee, precum si clin liter.atur'a limbei
romAne.)
10. A slarui, cd, de profesori in institutulu clericalu
sa se asieilie astfeliu de inclivicli, sari au depusu esamenu
din sciintiele teologice, pedagogice, din dreptulu eanonicu,
; din tipicu sl clntArile bisericesci; 6ra de professori la in-
gtitutulu pedagogicu astfeliu de indivizi, cari au d.epusu esa-
a &enu din sciintiele pedagogice, tipiculu si cantA,rile bise-
i ricesci.
' 11. A starui, cd, de invetiatori la sc6le capitale sl po-
pulare sa se inainteze astfeliu de cler.ici sl peclagogi, cari
au absolvatu cursulu teologicu sl din stucliele pedagogice
au ilepusu esamenu cu calculu bunu.
72, A classificd, pre cei esaminati strinsu, si a le dd
calculu ,distinsuc
- ,,bine( ,,suficiente.r ,,neiude-
- -
13. Celui esaminatu, carele capcta calculu neindestu,
a-i dd voia spre repetirea csamenului, cerele nu so
 242 243
pai p6te repeti, cl6c4 sl a d.6u'a 6ra au reportatu calculu
"r, nei ndestulitoriu t',
de va fi
datoriu a reportA pro largu sinotlului eparchialu, des-
. S 123. Senatulu scolariu va starul cu t6te putinci6sele pr:e starea sc6leloru si a invetiamentului, sl a face propuneri
pentru melioratiunea trebei scolare pre bas'a esperiintiei cas-
mijl6ce, cd punctele ? 11 din $. prececlinte strinsu sa
- comunele
se pazbsca atA,tu clp citra tigate pre acestu campu,
bisericosci, c6,tu si de
saJra individii, cari aspira la postulu profesoralu sr invetiar $ 130. Senatulu scolariu va ordin:i in totu anulu pre
toressu; st a-d.eslusi comuneloru bisericesci ra casuri ocu, tempulu ferieloru conferintie invetiatoresci, st spre concluce-
ririte, ci ele spre binele loru sa asculte d.e ordinatiunile lea loru va denumi comisari'din corpulu profesoriloru, si alu
sqtoritAtiei supreme scolare, carea a aclusu asemenea invetiatoriloru, cari apoi ilupa instructiunea gcnatului voru
mesuri raportd ilespre resultatulu loru.
spre inaintarea st inflorirea culturei populare.
$. 124. Senatulu scolariu va intari in posturi pre pro-
;
' $ 131. In fine senatulu scolariu pertract6za sl decide
causele disciplinari ale prot'esorilorn st invetiatoriloru.
fesori sl iuvetiatori.
La acestu prilegiu ya fi cu cea mai mare blgare de
s6ma, cd, alegerea d.e profesori s6u d.e invetiatori C.
sa fia f;-
cuta cu observarea prescriseloru acestui statutu
S. 125. Individii esaminandi pentru
organicu. .
: Senatulu epitropescu.
gimnasiala -d"pooe profesu"a teolo- t
gica, si pedagogica , o tacsa d.e 2Q $. 132. Agendele acestui senatu suntu:
f1. 6ra cei pentru invetiatori ai"osc6leloru 1. A concluce sl manipulS, averea miscat6re st nemis-
reale, capitale si
populare de 10 fl. cat6re a episcopiei si a purtd, grija pentru oil6r'e si pr.eti-
Tacs'a ac6st'a numai in casu d.e saracia dse, biblioteca si fonilulu instructu, pleeum si pentru fun-
documentata
se p6te iertd,. ilatiuniie episcopiei, respective archiepiscopiei.
S. 126. Senatulu scolariu va formd o cassa din tac. .,. 2. A compune unu inventariu clespre tcita averea susu
sele esameneloru, care va fi proprietatea amiutita.
fondului scolariu :
eparchialu.
::. 3. A compune bugetulu anualu si alu presentd, sino.
$. 127. Senatulir scolariu e indatoratu, a tramite din dului eparchialu spre pertractare si staverire.
tempu unulu s6u doi comisari din sinulu
seu spre cerceta- 4. A duce ratiociniu anualu esactu d.espre percepiiuni
rea sc6leloru.
1 st erogal,iuni, sl a-lu substerne sinodului eparchialu sprs
S. 128. Senatulu scolariu va starui la sin6dele paro,
chiali st p'otopopesci, ,cii, comunele bisericesci sa zid.6sca
scoli, locuintie p"olT per.sonalulu profesoralu, respective 5. A alege clin sinulu seu pre cassieriu si controloru.
invetiatorescu, unde lipsescu acele:1, j S. 133. Banii sl alte harthii de pretiu, precum si do:
trivite chiamArei lui celei grele. "d ua faca lefi po, Pumentele realitAtilolu sl foncluriloru se pastr.\za in cass'&
feru, proved.iuta cu trei chiei, dintre eari uu'a se va
, S. 1,99. Senatulu scolariu isi implinesce chiamarea dup{
la unu mernbru alu senatului d.esemnatu cle acest'a
instructiunile st me.rurile sinodului up"r"frirfol
Bunt.o ,r.r*, &cee&, a ddu'a la cassieriu st a trei'a la controloru.
ti

i,ll
t
'| rl

.l ,' 244 245

tlr..,

:il S. 134. Pentrtr ilaunels escate in averea episcopiei din rusu normatu, si io presioti'a celu putienu a patru asesori
,tl',1 negtija s6u culpositate, presieilintrile sl membrii asesori ai ai sei prin majoritatea voturiloru.
i':] senatului epitropescu suntu respunilietori. Cdndu voturile suntu egali, dirima votulu presie-
i,,li $. 135. Senatulu epitropescu va priveghi* pentru sue- dintelui.
tienerea si intregitatea averei, va nesui pentru incasarea S. 139. Decisiunile deosebiteloru senate eonsjstoriale
ltiri regulata a intereseloru, arendiloru sf a altoru venituri, pen- se punu numai d.ecAtu in lucraro afara de cele apelabile,
,lih tru neintarillat'a elocare fruptifera a baniloru ilisponibili cari in casu d.e apelatiune suntu a se substerne consisto-
iillll in cass'a ile pastrare sdu in harthli de statu. riului metropolitanu spre deciilere finale.
Elocarea de bani la privati este concesa numai pre
li.ll'
ll,|lr
l[,i S. 140. Siedinti'a plenaria a consistoriului eparchialu
l6nga cautiune in realitati de pretiu intreitu intabulata in consth, diu toti asesorii deosebiteloru senate, incA{,u acei'a
[f$i'
loculu primu. din absentia sdu alta causa nu suntu impecleeati a participd
Ill S. 136. La reposarea Episcopului, respective Archie- la ea.
ii piscopului, fiacare senatu consistoriale des6mna c6te iloi fn siedinti'a plenaria se efeptuiesce alegerea oficiali-
iri membrii din sinulu seu, spre a pazi 6r'a mortiei episcopu- loru, cari vinu de a se alege prin consistoriu, in ea se facu
,1,i,
lui, st dupa urmarea acestui-a spre a sigill numai decAtu dispusetiunile neeesarie pentru cond.ucerea alegeriloru cle
i;ih
'!llili
,ii
! dulalele st oalAile st spre a dispune cele ile lipsa pentru tleputati pentru sinod.ulu protopopescu si congresulu natiu-
li.i
i,i l;
ingropaciune cuviincidsa. fn diula urmatdre ilelegatii sena- qalu eparchialu bisericescu, sl pertractarea diferintieloru
llil tului epitropescu in presenti'a celoru-lalti patru membrii escate alin acela-si, incAtu acestea nu caclu in sfer,a activi-
consistoriali mai susu amintiti, invent6za ai/erea st harthiele tAtiei amintiteloru corpuratiuni representative.
reposatului, separanilu cele ce suntu proprietatea eparchie4 S. 141. Causele dogmatice sl pure spiritunle se ilecialu
de cele ce suntu proprietatea lui. lnalminte prin episcopulu, respective Archiepiscopulu die-
Din ceste din urma se yoru platl datoriele si Iegatele , .ce'Anu. :

Iogalislse voru reintregi t6te acele preti6se sl od6re bisericesci, .j

bibliotec'a st fondulu instructu, cari pre tempulu vietiei .8.
repausatului au peritu s6u s'au stricatu. l
Specialu.
$. 137. Dupa alegerea noului eiiseopu, senatulu epi-
tropescu pred.b acelui'a la intrarea lui in scaunulu episco- 1' S. 142. Consistoriulu clin Orailea-mare si mai ilepalto
pescu pre lAnga inventariu oddrele sl pretir5sele bisericescii
remhne in activitate, st are a se acomoil4 intru t6te clispu-
setiuniloru acestui statutu organieu.
bibliotec'a si cel'a.laltu fondu instructu cle economia spro
intrebuintiare.
tffi . Capu I/.
tD.
Preste totu. Metro poli,.a.
ffi
il; S. 138. Fia-care senatu consistoriale in t6te obiectelor $. 143. Metropoli'a este intrunir.ea mai multoru epar-
rt privit6rie la chiamarea sea, si-aduce clecislunile sub presidiulfi prin legatura canonica pentru sustienerea unitatiei
{ir

r[]

i;l
 246
247
institutiuniloru sl intereseloru generali bisericesci,
sf form6za
provinci'a metopolitaua cu metropolitulu in frunte.
de reclamatiune tlecid.e congresulu.
9. I44. Afacerile metropoliei se incleplinescu:
Prin congresulu natiunalu bisericescu (sinoclulu S. 150. Deputatii congresului se alegu pre periodu cle
1. me. 3 ani, cu a cArui espirare se escriu alegeri n6ue, celu multu
iropolitanu).
. 2. Prin Consistoriulu metropolitanu. in restimpu de trei luni.
. 3, Prin sinodulu episcopescu. . Ddca in decursulu unui perioclu d.e alegere yre-unu
deputatu aru fi moritu ori aru fi resignatu, ori aru fi per-
clutu d.reptulu de a fi alesu, iu loculu acestui'a se eserie
Art I. alegere n6ua pentru restulu perioilului congresuale.
S. 151. Copvocarea congresului se face, in intielesulu
Congresulu natiuna lu bisericescu. articulului 9 cle lege din a. 1868 pre langa facut'a insciin-
tiare }laiestatei Sele, prin metropolitulu, 6ra in tempulu ve-
S. 145. Congresulu natiunalu bisericescu este : ''duviei prin consistoriulu metroporitanu, si se publica
sentanti'a iutregei provineie metropolitane "upr.- ata.tu
a RomA.niloru" d.o prin cerculariele indreptate catra consistorieie eparchiali,
relegea greco-orientale din Ungari;a si Transilvani,a.
bAtu si prin jurnalulu, ce servesce d.e regula pentir publi-
$' 146. cougresulu natiunalu bisericescu constl, din carea acteloru metropolitane.
30 representanti din cleru si 60 representanti
mireni; prin S. 152. Congresulu se conv6ca ord.inarie la trei aui
urmare fia-care diecesa tramite la congresulu rodata
natiunale cAte 10 . si aileea totdeun'a pre 1l1B Octobre a anului antliu
deputati din cleru stcAte Z0 din mi""oi
Dintre d";;t*tti;;rr;
-_fUrr*. . tlupa alegerea cloputatiloru, 6ra cerenclu necesitatea, st mai
ai diecesei Caransebesiului 10 cadu pre acleseori.
. Metropolitulu sl Episcopii sufragani "oonoioio
.

membrii congresului. "e "rrJ-,*i" i $. 153. Orilinea afaceriloru interne o determino cotr_
gresulu.
$. 147. Presiedintele congresului este }fetropolitulu, . S. I54. De competinti'a congresului se tiene i :

9": l" casu_ de impedecarea u"".toi_u, presidiulu "Jrrgrrro-

lui i ^ 1. Inglijirea pentru sustienerea libertAtii religionarie
'lu concluce episcopulu celu mai beirAnu in functiune. Fl autonomiei bisericei romAne ortodocse.
S. 148. Fia-care eparchia se imparte in ?0 cercuri r 2. Regular.ea, sl condlucerea tuturoru trebiloru biseri-
electorali, st fia-care cercu electo""l" -al"gu
I
unu deputatu 1''cescir-scolari, si fundationali pentru intr6g'a metropolia.
mir6nu, dra preotimea din d6ue cercuri
imlreunate iJt"loou
alege unu deputatu d,in cleru, urmandu_se i; 3. Alegerea Metropolitului si alegerea asesoriloru conr
loleSiu modali listoriului metropolitanu.
tAtile prescrise pentru alegerea cleputatiloru
sinodului epar-
chialu. 19 91) Apondice.
Formarea cercuriloru de alegere pA,na
Ia o alta Alegerea Metropolitului. ;
positiune uimanda diu partea *oogr"uul,ii
sistolieloru eparchiali.
se concrede is. 155. Pentru alegerea cle Metroplitu st Archiepi-
rcopu, congresulu se compune ilin 120 cle cleputati, ld
 'f]
.i
248 249
i
cari Archi'iec'es'a concur& cu jumetate 6r, 2. In dlu'a urmat6re la 9 dre se acluna toti membrii
cererarte eparchii
l la olalta cu ceealalta jumeiate din numerulu alegatori 6r' in biseric&, se invita Comisariulu congresului,
li prefiptu, prin
urmare pentru numerulu presinte alu
rl eparchieloru Archidieces,a care dupa invocarea duchului sdntu ocupa presidiulu si des-
'ir
concura 6q dr' eparchi'a Araduliri sl a Caransebesiului chiile siedinti'a cu o cuventare potrivita actului cle alegere,
-.-r
30 cle cleputati, alesi dnpa mcdaliratea la care respunde unu membru congresuale designatu spro
:":l!" ;;;crJ ;
$. 148. De sine intielegendu-se, ca Archidiecesanii Ia acesru aceea.
casu in fia.care cercu ile alegere, 3. Dupa acdst'a comisariulu prov6ca pre cei mai tineri
alegu cAte doi deputati,
st ca d6ca manclatulu deputatilom piot"u nembrii a ocup6 interimalu locurile ile notar:i, apoi so pur-
congresulu mai
dejd alesi, inca oL espiratuj numai ceile la verifiearea menrbriloru, notariloru sl a trei scruta-
*:t"
rulu, ce mai lipsesce, se facu alegeri n6ue.
pentru rrm_,
toli in sensulu regulamentului pentru afacerile interne a
congresulu compusu asiri pentru congresului.
alegerea Metropo-
litului, Episcopii sufragani, cl6ca iu cuntu 4. Ddca ori clin Archidieces'a de o parte, ori rlin epar-
alesi de clepu-
tati, nu au votu la alegerea Metropolitului. chiele sufragane ile alta parte s'aru aretd, mai multi mem-
S. 156. Congresulu- pentru alegerea de Metropolitu
brii alegatori, decdtu jumetate, atunci prin s6rte se scotu
se tlela votisare din partea precumpanit6re atA,ti membri, cdti
conv6ca d.upa acelea_si clisp ositiuni, cari
suntu shlrite iu suntu d.e lipsa spre a sustienea paritatea aurbeloru pArti.
S: 151 cu respectu la congresulu or.d.iuariu, pr.in
Consisto- 5. La capulu mesei presicliale se asi6dia o urna, carea
riulu metropolitanu in teriinu _oitocle treiluni, dupa
repausarea lVletropolitului. ".f" se pazesce ile cei trei scrutatori asi6, e4 fia-care alegatoriu
da p6ta lesne si.pre renilu a se apropid, de urn'a alege-
$ 1,57. La alegerer Metropolitului se observ 6za wma:
.r_-^
torea, ordine: .rei; pAna nu yoru fi strigati la votu, suntu datori a siecl6
:iu linisce pre scaunele loru, cd, sa nu se conturbe orclinea.
1. In pres6r'a dllei de alegere la B dre , 6. Fiinclrr t6te pregatirile facute, notariulu generale
dupa am6dl
se aduna membrii congresului in biseric,a striga tlupa lista pre fia-care membru congresuale Fpre a
cated.rala sr tri-
mitu o d,eputatiune la comisariulu esmisu pune in urna siedul'a impaturata cle votisare pre rentlu
din partea Con-
sistoriului metropolitanu, care pre acestu
timpu se ya af"ld ir Pina in fine fdra intrerumpere.
in resied.i:rti'a metropolitana, ,p"u uto io
vit6, la adurarea 7. Fininclu-se clarea siecluleloru, comisariulu metropo-
premergat6re. Dupa ce acest'a s,au litanu numera sieilulele scotienilu-le fin urna si punendu-lo
infatisi"t",
tele despre repausarea metropolitului sl
despre "ut"r"*"l",
conrrocarea in alta asemenea urna.
congresului spre alegerea unui .. Ddca numerulu siecluleloru nu corespuncle nurherului
nou tr[etropolitu, cu aeeea
proyocare, cd, pre diu'a urmat6re
la g 6re fia_care membru votautiloru, acelea. se casdza prin artlere, sl membri congre-
sa aduca cu sine o siedula, pre
care e inscrisu numels. ,'sului se prov6ca a pregati alte siedule, si alepune in urna
acelui'a pre care ,lu yoiesce a se tlupa oriliuea prescrisa.
alege de Metropolitu.
Dupa finirea ace;rtui,Sctu pr.egatitoriu
se tiene privo- 8. AflAndu-se numerulu siealuloloru corespuniliatoriu
ghiere dupa tipiculu Rosaliloru. ui votautiloru, comisariulu metropolitanu le sc6to
 250
25t
un'a' cdte un'a din u?na, le tlespatura, st cuvoceinalta
cetesee m-etropolitanu plin congresu ; idra c6,ndu s,aru alege IVIe-
numele alesului in scrisu st predA, siedul'a scrutatoriloru
a- o petrece in registrulu de votisare purtatu
spro
in trei esfu. I:ryrrl1r
nArei
dintre presbiteri, arunci alesulu ."
canonice prin sinodulu episcopescu sl
;;;r;;t;#;-
plarle, i6ra sieilulele se punu uu,a pireste alt'a pre m6sa, nicu se hirotonesce, sl se introduce io
aflf,,nd.u-se vreil-
r g, Dupa ce s,a seversltu'inregistrarea
voturiiorur. acei" tanu prin consistoriulu metropolitanu.
scaunulu metropoli-
Btea se sciutindza si resultatulu se publica congresului,
care siedulele de votisare *" ,.dJ acolo in biserica.
dupa
, f6. Dupa sosirea intarirei pr6inalte Metropolitulu celu
n6u depune inaintea }lajest6tiei Sele jurameutulu
10. Ddca la prim,a alegere nici unu eand.idatu nu a i cle fide-
litate.
iutrunitu pluralitatea absoluta a voturilo*r, presieclintelo
anuncia alegere angusta intre cei doi, cari au iitrunitu
mai
Art. trI.
multe voturi, i6ra la casu, il6ca alu doilea si alu treilea ,
Co n sist o riul u m e top oli tanu.
dintre Cei alesi au intrunitrr voturi asemenea, alegerea an- S. 15ti. Consistoriulu metropolitauu este orgf;nulu
su-
gusta se face rlintre toti trei, cari au iutrunitu premu administrativu si judecatorescu
votirrile cele {: pentru iut"ega pro-
vinci'a metropolitana.
La alegerea angusta se obsery6za aceea-si orilins .6 S. 159. Consistoriulu metropolitanu
la prim'a alegere. metropolitulu, cei prJsiedinre,
11. D6ca t6te voturile s,au impartitu iu d6ue
l. 11" episcopii
pArti ?. ti" sufragani, si
egali, atunci dupa o preconsultare intie membrii d,". asesori onorari atesi
"sl - pre vidria,
luise face pre dtu'a urmat6re alegere n6ua, sl "oog"^"uo,;
il6ca Ia "1-i:":,1"_:fT
u congresulu natiunalu biserie,escu sinulu b'a-ri#;;
acdst'a aru esi voturile tdte impariite in djue ilistinsi din cleru sl mireni. 'in
pArti egali,
va urmd, a trela dt o a trei'a alegere, sl d6ca nici ac6, S. 160. Consistoriulu se imparte in trei senate, el
Bt'a nu aru cluce la resultatu, va deiide sdrtea iot"u c"i
ce au intrunitu t6tc voturile in ddue pArti 1. Senatulu srinsu bisericescu.
asemenea. 'oi,
72. Comisariuln congresuale p.o"lu^u pre 2. Senatulu scolariu, si
celu ce au 3. Senatulu epitropescu.
intrunitu majoritatea absoluta a voiuriloru de
alesu Archie.
piscopu sl mitropolitu. ii . $' 161' Fia-care senat* decide in t6te obiectere tiena-
. . ,13. Actulu alegerei, subscrisu ile presiediutele sl no: t::t -1 l":ivitatea
ile rconsistoriu
sea indepenclinte, zub tirutulu
genernlu
lariulu alu eongresului se tram'ite din pa.rtea con- metropolitanu.a
gresului-g:"u_yl"
Ia Maiestated Sea ripre pr6grati6s,a iutarire . In fia-care senatu duce metropolitulu presidiulu
a ale- r' in casn ile impedecare, eelu mai betrAuu i
sului Archiepiscopu sl metropolitu. episcopu su-
14. Congresulu astdpta in permanentia fraganu.
tei resolutiuni de intarire. -
sosirea pr6inal:
, $. 162. Alegerea asesoriloru pentru fia-care senatu s6
prin"congresulu natiunalu bisericescu, dupa
. nodali_
Metropolitu, de e. Arehiereu, preocrise in $. 116 si pre te,irpulu normatu
Be introcluce indata in gcaunulu acolo
alegerea asesoriloru dela consistiriele eparchiali.
17
 ,l'; l
rl
\r
'
252'
Pentru senatulu strinsu bisericescu se alegu giese ase-
tori toti ilin cleru; i6ra pentru senatulu scolariu st epitro.
pescu asemene cAte siese, insa din o tertialitate din clerur
rl din d6ua tertiaiitAti din mireni.
Pied.ecile din rudenia st cuscria preveiliute in $ L72;
luntu ile a se observri si Ia acestu cousistoriu.
' $; 163. Consistoriulu mitopolitanu (senatulu bisericescu)'
va avd sl unu clefensoru matrimoniale.
{fnu secretariu si personalu corespuniliatoriu de mani-
pulatiune va implini agendele notariali sl scripturistice in
t6te trei senatele.
" fn fine unu fiscalu, care totu ileodata pdte si ale-
fi
253
gele cu ma'
" S. 169. Fia-care senatu ad.uce clecisiunele
joritate cle voturi, in senatulu strlnsu bisericescu in presin'
ti'a celu pucinu de siese membrii; i6r' in celelalte d6ua
snate celu putienu ile cb,tra patru membli afara de pre'
siedinte.
' $. l?0. Siedinti'a plenalia a consistoriului metropoli-
tanu consta ilin membrii deosebiteloru senate, preeA,tu aco'
stia ilin absentia s6u alta causa nu ar'fi impeilecati a par''
ticipd la ea.
Consistoriulu plenariu efeptuesce alegerea secretariului
sl a fiscalului si tlispune cele de lipsa in privinti'a conche'
m6,rei congresului nationale bisericescu, sl alegeriloru tlo
deputatu pentru acel'a-si.
t:t,

.:
ii fensoru matrimoniale
. $. 164. Secretariulu sl fiscalulu se alegu prin Consi. " Art. llf. l'l
storiulu metropolitanu in sedintia plenaria cu majoritatea i

Fl absuluta cle voturi a membriloru presinti din t6te trei sena. . Siuotlulu episcopescu. '11
i

tele ; i6ra ilefensorele nattimonialu precum st' personalulu

cle manipulatiune se denumesce prin roetropolitulu. $. 1?1. Sinodulu episcopescu este acea ailunare clo
episcopi sub presiedinti'a metropolitului, uncle se i,l:acti"zz
$. 165. Dispusetiunile stabilite in g. 120 au val6re gl obiectele bisericesci spirituale, dogmatice si simbolice.
fl

in privinti'a personalului acestui consistoriu. .i S. 1?2. Metropolitulu e datoriu a conchiemd sinodulu i'[
$. 166. Agcndele senatului strinsu bisericescusuntu:ai 'episcopescu
in totu anulu odata; i6r' episcopii suntu datori
ilecicle finalmente causele apelabili si apelate. il
a participd, la ircdst'a.
$. 167. Chiamarea senatului scolariu este cond ' S. 1?3. Pentru valitliiatea concluseloru sinoilului epi- ,.1

trebiloru scolari comune ale intregei provincie metropolitane;

scopescu se recere, cd sa fie convocatu prin Metropolitulu, '
precum si sustienerea unitAtii si a uniformitA,tii pentru in-
,sl sa participe la ilensulu episcopii sufragani.
stitutele scolari confesionali din Metropolia, si in tine decii ' i],:i
derea fiuale a causeloru disciplinari a profesoriloru sl in' S. 1?4. Agenrtele sinotlului episcopescu suntu :
1. a supune esamenului canonicu pe celu alesu cle epi-
vatietoriloru, apelate d,ela senatulu scolariu a consi scopu prin sinodulu eparchialu.
6oarchialu. ilrl
^ 2. a tractit, or' sl ce intrebare dogmatica, sacrameutale rirl
S. 168. Chiamarea senatului epitropescu este a rl rituale gl a o cleslegA ia intielesulu can6neloru positive. l,,l
histrd acele fonduri, care suntu ale metropoliei ci atarc. lr,l
" 3. a tiend consultari si a aduce otariri asupra religio-
. Gele prescrise pentru senatuln epitropescu Bitdtii si moralului clerului sl poporului crodinciosu din
Xerveseu tle norma sl pentru acestu senatu.
uretroirolia.
ltl
tlI
t$l
iil
rril
 2s+ 255

4. a Ee consultd asupra instituteloru de teologia sl

peclagogia spre inaintarea scopului loru si a ssiintieloru
preil0nde in ele.
5. a se consultd, asupra cualificatiunei, ce se cere ilela: $ 116. Articlglu de lege XL.din an.
cei ce se pregatescu spre treapt'a preotiasca sl iuvetiator6- 1868.
tca, sl d.espre acdsta a refere sl congresului nationale bise- ' Despre poterea de aperare.
ricescu, cd cele ile lipsa in lini,a ac6st'a sa se faca cu apro. (S'a sanctionatu in 5. decemvrie 1868; s'a
bareaarmonicaa.ierarchieisiapoporuluicred"inciosu. promulgatu in cas'a representantiloru in 5. ile-
6. a priveghid pentru autonomi'a bisericei st a o apar6 cemvrie 1868; in cas'a magnatiloru 6. dec.
,
in contra ori cA,roru incercdri, ce voru instremtord pacea sl 1868; a aparutu in ,archivulu legiloru tierei(
Bantrenr'& brserrcer.
8. dec. 1868.)
Apenrlice fiinale.
. $. 1. Obligamentulu de aperare e gene- Obligamentu-
S. 1?5. Limb'a ofici6sa in t6te trebile bisericesci, sco- rale, st e a se efeptui personalminte din par- lugenerale sl
lari sl fund.ationali atAtu in launtru cdtu sl in afara pre lA.nga tea fia-carui cive capace cle aperare.
personale tlo
aperare.
eustienerea intregitAtiei ordinatiuniloru respective a $ g de
lege 1868. asemene& a ar.t. d.e lege 44 din 186g, este cea $, 2. Puterea armata se compune: clin Partils consti-
(armat'a) marin'a belica, aperatur'a tie- tutive ale pute.
romA,na.
i (militiea honvedime) si redicarea popore- roi armato,
$. 176. Acestu statutu organicu dupa publicarea lui (gloteloru).
formale intra numai decAtu in vigdre.
Coucrediendu ministrului nostr.u efectuarea acestoru , S. 3. Obligameutulu intrarei in 6ste, in Inceptulu

decisiuni, este voi'a ndstra deosebita, cd cu privin tia ;yatin'a belica, s6u in aperatur'a tierei (hon- obligarientu'
lui servitiului
.la afa- ,vedime) ($. 2.) se incepe dela prim'a ianuarie rle a.rma (cu
cerea bisericei greco-orientale, dreptulu de prdinalt'a supra-
lalu acelui anu ile calinclariu, in cale oblega- esceptiunarea
reclicarei po-
veghiare, N6ue competinte, sa se pastreze in mesura deplina, +ultr ld iutrare in 6ste finesce anulu alu Zl)-lea porului).
asemenea sa se sustiena in intregitatea sea dreptulu legisla-
'tiunei comune alu instructiunei n etatea lui.
publice.
Datusau in Schiinbrunu anulu omiia-optusute si6sedieci "' $. 4. Obligamentulu servitiului tiene,
Durarea obli-
Ia 6stea si la marin'a belica:
ll n6ue, lun'a lui Maiu douedieci si optu de dile a) trei ani in statulu ristei de linie, sl
gamentului
servitiului de
Franciscu losifu m. p. :' b)
slese ani in reserya;
arrra (cu
esceptiunarea
(L. s.l B. Iosifu Eiitvds m. p.
. la aperatur'a tierei (honvedime):
rerlicatei po-
pomlni).
,a) iloi aui 16 acei'a, carii satisfacundu obli-
., gamentului loru de ser.vitiu in dste, se
,Ianspunu l4 aperatur'a tier-ei (honverlimej, si
r8
i1

256 257
b) iloisprefiece ani cu privire ld oblegatii $. 8. Aperatur'a tierel (honveclimea) in Chi:imarea
d.e aperare asentati nemifilocitu iqtre aperir aperaturei
timpulu bataliei e chiamata spre spriginiren tierei (honve.
torii tierei (honvedii $. 32.). dstei de armata, catu si Bpre aperarea ilin lar tlimei).
' Carii au inplinitu obligamentulu loru ile .lrntru, er' iu tempu tle pace esceptiunalminte
servitiu ld, marin'a belica, nu suntu obligati ld st spre Bustihet'ee orclinei sl a asecurantiei in
servitiulu de aperarea tierei, launtru.
Tempulu servitiului se incepe in periodulu , $. 9. Red.icarea pop6reloru in tempu de Conchiartraiea
orclinariu de infaciosiare ($. 31.) cu privire ld batalia e spre opintirea ultima a puterei dq rescolerei.
fa-care indatoratu asentatu in 6ste dei* pri*,a aperarei spre spriginirea 6stei armate catu st
octovrie alu anului de infaciosiare er' cu prl a aperaturei tierei (honvedimei) spre impede-
I
vire la cei asentati afara d,e periodulu acest'a carea navalirei inimisului s6u pentfu invinge-
ilela cllu'a asentarei. rea inimicului intratu dej'a in tiera.
Pentru acest'a se pune rescularea, c4 o
Beilica,re* po- $. 5. Reiliearea pop6reloru se compune
p6reloru din atari voluntari, cari nu se tienu nici in parte intregitorie a puterei ile aperare, sub scu-
(gloteloru). tulu dreptului poporului.
statulu 6stei de armata sl a marinei belice,
nici in
alu aperaturei tierei. g. 10. Acei, carii se tienu d.e statulu Conchiamarei
: dptei armate (marinei belice), si suniu datori militaximei als
Despre pariialitati dispune legea pentru linib, a ieser-
, __ la servitiulu belicu de linie, suntu obligati a
reilicarea popdreloru. vbi, a apera-
satisface in totu tempulu provocatiuuei oficie- tutei ile tiera
Obligamentu 'loru (honvetlimei)
Iu ilo aperare S. 6. Acel'a care castiga dreptulu civicu respective militarie. sl a realicarei
alu peregd- clo statu in etatea obligamentului ile pop6reloru
' nantiloru aperarer. i Reserv'a numai in urm'a clemanrlarei (gloteloru).
s 6u concesiun e p en tru inpamente .Maestatei Sale se pote conchiemd, spre
(emigantilo. ni"e stutoroi*rj intre.
ru). e deobligatu, a implinl indatorinti'a de aperare girea 6stei atmate, catu sl a im.arinei pana ld,
corespondiatorie in sensulu legei presenie eta,,
luterea determinata a armateT.
tei lui, far' de nici o privire -lA, icei,a, camcn ':^ D6ca e de lipsa a chiamd spre servitiu
satiefacutu-a, si in care modalitate, indatorin-l
tiei sale in statulu acel'a, din ca,re a emigratu: ;lnticu numai o parte a, reseryei, acest'a
hgbue sb se intemple, dupa orilinea claseloru
alcr. de etate st acleca cu inceperea clasei
""lei -ui
Chiama,rea
dstei a,rmatei '$. 7. Chiamarea dstei armatei de etate.
6I A marrDel st a marij
belice. nei belige e aperarea teritoriului aurbelorii Conchiamarea sl mobilisarea aperaturei
ale monarchiei intregi a .de tiera (honvedime) anc& se
Maesl,atei Sale, 'il efeptuesco ase.
eontra inimiciloru d.in afara, catu sl sustieno: penea numai in urm'a demandarei
Maegtatei
pale
r:ea ordiuqi ti a asecurautiei in launtru. t:
.regelui,
dupa prescrisele leg.ei pentru apa-
ratur'a .tierei.

18f
258
Provocarea Bi regularea reiliearei gl6te.
loru se intempla in urm'a ilemanilarei Maies.
taiei Sale pre calea ministrului aperarea tierei,
d.e
atunci si in acei'a mesura, candu si in catq
tier'a prin periclitatea navalirei inimisului e
nemidilocitu rlmenintiata.
Aplicarea faptica a red.icarei gl6teloru so
efeptuesce prin comandantele belicu clesemnatu
ilip partea Maestatei Sale.
Reserv'a si aperatur'a tierei (honvedimea)
se conchiama spre esercitarea periodica cu ar-
me ($. 36.) prin oficiels competente belice ile
linia sl ile aperatur'a tierei
Puterea nu- S. 11. Armat'a continentala sl marinaria
merica a ar- trebuintiosa pentru aperarea comuna a monar-
natei si a
mariuei. chiei, pre bas'a drepturiloru constitutionali cu-
prinse in $-ii ll,i 72., 13. st 14.. ale articlului
do lege XIl. rliu anulu 1867. si pre langa sus-
tinerea aeelor'a se staveresce cu privire l4 po-
pulatiunea intrdga a ambeloru teritorie de sta-
tu ale monarchiei in 800,000 alu statului con-
pletu belicu, ne intieleganduse aici granitierimea.
In statulu acest'a se cuprind.e (S. 4 ) tt
reservta.
Statulu acest'a belicu a armatei sl a ma'
rinei e validu pre anii 18 prosimi,
Motiunele pentru lasarea neschimbata-
dupa inprejurari si mai de parte seau shim'
-
barea statului armatei staveritu, sunt a se as-
terne representantilom ambeloru parti, pentru
invoirea din nou pre calea constitutiunale, in
totu casulu anca inaintea espirarei anului alu
n6ualea.
259
; S. 12. Puterea numerica sumaria fi apa' Puterea uu-
merica a apa-
raturei tierei o detelmindclia numerulu indato- raturei tierei
ratiloru de honveili. Tierile cor6nei ungare in- (a houvetli-
mei).
fiintiddia d.e ocamdata 82 batali6ne ile infante- i,L
ria si 32 scailrdne de cayaleria. li
lij
Dispo.sitiunile meritorice privit6r'ie la a- il
cdsl'a se cuprinclu in legea pentru aparatrrr'a
tierei (honvedime).
; $. 13. Intre tierile cor6nei ungare si intre
tierile representate in consiliulu imperiale clupa
proportiunea numerica a populatiunei ease
impartl contingentulu acel'a de regruti, care
d.upa recerintiele sistemului de eser.citiu sl ile
stabu ilevenitu in val6re e necesaria pentru
sustienerea armatei sl a mar.inei belice in
puterea numerica ($. 11.) staverita mai susu,
sl anca spre intretienerea cu reserv'a intregi-
t6r:ia, dupa etaverirea ei anainte cle espirarea
de 10 ani, numai asi'a se pote luri, sub intre-
bare, d6ca Maiestatea Sa va pofti pre calea
regimeloru respuniliatore respective inmultirea
sdu micsiorarea eil adunarea contingentului
se pote efeptui inse numai atunci, .l6ca legis-
ulatiunea I'a votatu pre anulu acel'a. Reservta
sumalia complinitoria de 10 ani nu pote fi
mai mare, clecatu contingentulu de prc unu anu.
Ld, computarea contingentului elcest,a a
ambeloru parti, voru servi pana. atunci, pana
canclu se vd, efeptul o numer&re noua d.e
pop6re in ambele ter.itorie ale statului basate
pre pr.incipie egale, cd basa datele ofrci6se
esistente in presente, clupa care din statulu
staveritu cle 800,000 fecioli cadu pre tiarile
ungare 329,632, Iasanilu-se populatiunca
 260
granitiarimei, carea'si iuplinesce obligamentulu
seu de servitiu miliiariu intr' o alta mocla.
litate, pana atunci neatinsa, pana sustd in-
stitutulu cle frontiera.
Complinirea
armatei sl a S. 14. Armat'a si marin'a belica se com"
mannei belico plinesce :
a) prin inrolarea alumniloru din institutele
militari de eilucatiune. ($. 1e.),
b) prin intrarea ile bunavoia ($.20
- 24.),
e) prin asentarea efeptuita clin oficirr (9.
4b.
- 49.).
cl) prin asentarea ordinaria ile regruti (9.
Complinirea
aperaturei ilo 31 35.).
fiara (a hon- - Aperatur'a
15. cle tiara se complinesce:
vedi-ei). S.
a) prin inpartirea reservi'rtiloru, carii 'si au
implinitu servitiulu (S. 4.).
b) prin impartirea nemidilocita a ind.atora.
tiloru ile aperare ($. 32.1
c) prin atari voluntiri, car.ii si-au satisfacutu
indatorintieloru clo a servi in 6ste, in
catu nu se tienu de altu mintrea de ape-
ratur'a tierei (honvedimea) prin atari
voluntiri, cari numai suntu dejd indato-
rati la aparatur'a tierei, daru suntu apti
spre servitiu ($. 57).Inilatorinti'a il6 ser-
vitiu a voluntariloru lmentionati aub c) st
il) se estiade pre doi ani casualmiute
pre tienutulu bataliei.
Recerintiele
intrarei in S. 16. fn armat'a catu si in marin'a bo.
armat'a sl in lica pote intr'a acel'a:
marin'a
belica. a) care in un'a s6u alta parte a imperiului
Maestatei Sale a castigatu dreptulu civicu ilo
statu sdu penlru teritoriulu cor6nei ungaro
concesiunea pentru asiediare sta torneoa i)
261
b) care pre langa' o marime corpomla celu
putinu d.e 59 degiete vienese posiede
capa:'itatea receruta spirituala si corpo:
rala, (meseriasii, navigatorii si meseriasii
cle naie nbcesari 16, armata se primescu
fara de consid.erare_16 marimea loru sor-
porala);
c) care a ajunsu celu putinu anulrr 17 alu
etatei, daru nu a trecutu preste 36 ani.
Strainii se potu priimi in armatrr spre
servitiulu de linia legala, sub conditiunile punc-
teloru b) si c) esceptionalminte numai cu son-
cesiunea -Maestatei Sale, d6ca voru putea aret6
concer-liunea nemidilocita a regimului loru
dand.a spre ac6st'a.
$. 17. Dela obligamentulu cle a intrd, in Scutinti'a pro-
armata, m,rrin'a belica sdu aperatur'a tierei e visoria clel{,
servitiulu tlo
esemtu provisorminte: armata, ile
marina s6u
1. Uniculufiiu alu parintelui nepotinciosu tle aperatur'e
npre castigu s6u a mamei vatluve; s6u in lips'a tierei (honve-
climo).
aeestui'a uuieul ginere I
2, Dupa m6rtea parintelui uniculu nepotu
alu mosiului nepotinciosu spre castigu, s6au a
bunei vaduve, d.6ca acestea n' au. fiiu I
3. Unu frate alu fratlniloru deveniti d.e
totu orfani:
La scutintia are inse dleptu nu:nai unu
fiiu. unicu carnale, nepotu s6u lrate si r.es-
pective uniculu ginere, si numai in casulu acel'a
d6ca aterna dela scutinti'a lui sustienerea pa-
rintiloru, a mosiloru (buneloru) s6u frattniloru
(sororiloru) si d6ca 'si . implinesce clatorinti'a
ac6st'a a sta.
Pre larrga conilitiunilo acele, so yor.u privl
 262
cu clreptultr acel'a egale, ca cum are nepotulu
sdu frate uuicu masculinu, rl acei'a, acaroru
unulu s6u mai mulii frati;
a) stau in obligamentulu servitiului a liniei
sdu a reservei I
D) nu sunt inca d.e 18. ani;
c) pentru defecte spirituali sl corporali sunf
neapti la ori sl care castigu
Care s'a eliberaiu provisorminte pre ba-
Bele acestear daru acarui titlu cle eliberare a
incetatu intr' acei'a, sdu care nu inplinesce
conditiunile ei, cacle d.upa clas'a s'a cte etate
sub obligamentulu de a intr{ in armat'a, marin'a
belica s6u in aperatur'a tierei (honved.fmea).
fn privinti'a eliberarei provisorie decide
comisiunea asentat6ria (S. 32.), in contr'a de-
cisiunei ei se p6te recurge catra Ministeliulu
pentru aperarea tierei.
In contr'a d.ecisiunei comisiunei asenta-
t6rie aprobate clin partea Ministeriului ile ape-
rarea tierei nu se mai p6te recurge mai de parte.
Aplicarea
inclatoratilom
$. 18. Indatoratii cle aperare, carii tocm'a
cle apeiaro spre selvitie belice faptice nu voru fi apti,
neapti spre 6ru 16 alte servitie recerute spre scopuri be-
servitiulu
belicu. lice, dupa ocupatiunile loru civile voru fI in-
trebuintiaveri, se potu in tempuri cle batalia
obligri spre inplinirea ataroru servitie.
Alumnii insti-
tutelorrr $. 19. fnrolarea alumniloru esiti" din in-
militario <Ie stitutele de eclueatiune militare in armat'a
ealucatiune,
(marin'a
-belica) se vd, efeptui prin oficiele rui-
Iitare in sensulu prescriseloru speciall sust&-
t6rie iu ast'a privintia.
Alumriii stipendiali s6u carii s'au eilu-
catu in atari.institute gratuitu, suntu oblegati
263
4 servl in armat'a (marin'a belica) neintreruptu
si activu 10 ani, alumnii priimiti si eilu-
cati cu competenti'a- diumetate
T anil er' cei
eilucati cu platirea competintiei
.intr.egi 4 ani.
$. 20. Fia-care fiiu alu patriei pote in- fntrarea cle
buna voia in
trd cle buna voia in armat'll s6u marin'a be- :rrmat'a (ma-
lida, d.6ca posiecle rnsuriirile recer.ute spre a- r,n'a belica).
cestu scopu (SS. 14. 16.). Dela iutrar.ea de
buna voia suntu acei'a eschisi, carii in urm'a
unei sentintie judeeatoresei nu suntu in usu-
area pedeplina a dreptur-iloru sale cetatiane.
L4 minoreni se recere cu ocasiunea in-
trarei loru de buna voia in armata invoirea
parintelui s6u a tutorelui.
Voluntariulu pote insusi alege corpulu
ile trupa, in care voiesce sb serv6sca, conili-
tionancluse inse, cumca corpulu d.e trupa res-
pectivu str fia aptu sprc priimire in acel'a.
Aceloru inclatorati de aperare, carii dupa
clasea loru de etate ($. 32.) suntu ilej'a chie-
mati 16 asentarea orclinaria, nu li e permisu
a intrd tle buna voia, pe catu tieue perioilulu
de recrutare.
Acel'a care a fostu legalminte obligatu
.a se infaciosid, li asentale, sl nu s'a infacio-
siatu, perile prin ac6st'a dreptulu seu ld, in-
'-trarea ile buna yoia pana atunci, pana canclu
nu se vd fi supusu clecisiunei comisiunei asen-
tatorie atlucande in privinti'a acesteiabsentari.
' S. 21. Fiii patriei, carii stau pre una Voluntari cu
treapta de cultura, ce corespuncle stutlieloru tempulu servi-
percurse intr' o scola reala superiora, intr' tiului pre unu
anu a) l4
unu institutu acelei coorilinatu s6u int'unulu armata.
nai 'noltu, sl carii Fe voru putea legitimd in
264
ast'a frivintia cu testimonie valiile, il6ca
-
intra cle buna voia se ailjusteclia st se intre-
'tienu sub'tempulu servitiului loru pre speselo
sale proprie (cumpera 16 calaria insusi calulu,
si se ingrigescu cle furagiulu calului), se roru
clelas6, in tempu de pace, dupa unu tempu ile
servitiu actiyu ile uuu anu computatu del6
intrarea loru, cd reseryisti cu licentia. Acestia,
cl6ca continuedia etudiele loru, potu alege in-
susi statiunea loru militaria, si pana l4 eta-
tea loru d,e 25 ani, si anulu servitiului anuale
ile buna voia, st d6ca tienu pre spesele loru
proprie cuartirulu, nu se voru pote oblig6, ci
str locuesca in casarma.
Care institute sh se privdsca in privin-
ti'a acestei favoriri ed coordinate gimnasieloru
superiori, sdu a sc6leloru reali superiori se vd
iletermindcu intervenirea ministrului tleresbelu,
comunu prin ministeriele de ambele parti.
Tocm'a asid, voru pote atari studenti mi-
seri ilin institutele numite, carii se tienu de
categori'a auclitoriloru orilinarist publici,
vedescu o purtare buna moralal si sunt cliru
obiectele principali clasificati cu eminentia,
intrd ca voluntari pre unu anu, in urm'a prol;
punerei ministeriului respectivu cu invoirea,
ministrului ile resbelu comunu, in seryitiulu ddl'
resbelu, pre canilu sub alecursulu acelui'a spe"
sele de moqtura-adjustare sl cle intretienere so
voru platl ilin bugetulu cle resbelu comunu'
' D6ca acesti voluntari voru fi finitu serJ
vitiulu loru aiualu sl voru fi ilepusu., cu s
bunu esamenulu prescrisu pentru reserv&
apertur'a tierei ftonvedimea), se voru
265
aa aspiranti ile oficieri dupa mesur'a recerin-
tiei gracluatimu de oficieri reservieti.
: Acesti oficiri sunt sub decureulu mai ile-
parte alu obligamentului loru de aperare a se
chiem4 inca la eeercitiele cu arma de trei, totu
ile, a un'a celu multtr . de patru septamani.
In casulu unei mobilisari atari oficieri
sunt in decursu ile ndua ani dupa recerintiele
aretancle catu si ilupa ileterminatiunile minis-
trului de resbelu, a se aplicd, s6u in armat'a
s6u in aperatur'a tierei, clupa n6ua ani inse
dupa determinatiunile loru iegali in aperatur'a
tierei.
8. 22. Acei matrosi, carii se voru legitimd, %"*rrrf;i;:'.
atatu despre cultur'a loru gener-ala, catu st
ilespre studiele percurse in institutele mari-
narie patriotice cu sucesu bunu, cu tsstimoniu,
se voru pdml in marin'a belica spre servitiu
; yoluntariu anuale, foru ca se fia siliti, asi procurd,
dela sine spesele de moutura si de intretienere
sl se yoru clenuml clupa depunerea cu sucesu
' bunu alu esamenului, dupa mesur'a recerintiei
ca oficieri ile marina reservisti.
, Acesti ofrcieri de reserva sunt in tempuri
belice oblegati la ori sl care servitiu marinariul
I, c) meficii el
S. 23. Merlicii si auilitorii ile meclicina veterinarii.
potu servitiulu loru anualu voluntariu inplinl
in spitaluri militarie, veterinarii si auditorii de
ieterinaria inse ca practicanti ile veterinarla
in 6re care cumpania tle carausia militaria,
-il6c* voru posiecle calificatiu"ea la acds'ta
In tenip'uri ile'resbelu se voru pot6 apli-
ii.ci ctupa obligamentulu lor.u de servitiu, catu
q! dupa recerintia . inoa sl in llui's (marin'a
266
belica), in aperatur'a tierei st in spitale campe-
stre s6u statornice.
b)
apotocarii
$. 24. Apotecarii potu inplinl servitiulu
loru anualu voluntariu in apotecele militari, st
Be rroru aplicd in tempuri de resbelu intr'unu
&Bemenea moalu, ea mealicii obligati d.e aperare
(s. 23.).
Candidatii 16
oficiele $. 25. Canilitlatii la oficiele preotiesci si
preutiesci. alumnii fia carei religiuni recunoscute dupa
lege, ildcrt se yoru fi inrt'latu in armat'a (ma-
rida belica) sdu iu aperatur'a tierei, se Yoru
licentia spre continuarea studieloru sale teo-
logice.
Dupa santirea pteotidsca primifa, respec-
tive ilupa aplicarea loru cd, parochi s6u c6
capelani, se voru inferi respectivii in registrulu
preotiloru alu statului militariu, si se Yoru
pote in tempuri belice aplicd tlupa obligamen-
tulu loru de apelare cA parochi s6u in armat'a
(marin'a belica) s6u in aparaturb tierei, pre
cum si in spitale campestre s6u stavere.
D6ca insc atari candidati s6u alumni voru
parasi studiele loru teologice, sdu voru abdice
chiemarei loru preotiesci, suntu a se cit6 spre
servitiulu lolu belicu.
' surei aceste, suntu clupa inrolarea loru iu ar-
Oficialii, cerii
stau in servitie
9. 2ti. Oticialii de statu, carii stau in
publice, pro- cuprinsulu armatei (marinei belice) sl a ap.e-
fesorii si ilo-
raturei tierei t.honvedimei), oficialii aplicati in
centii (invetia-
torii). tlominiurile private {amiliarie si funduarie ori-
ginarie a casei maestatice domnitorie, oficialii
foniluriloru funclationale publice, oficialii re-
presentatiuniloru cle tiera sl de ilistricte, ai
jurisdictiuniloru comitatense si cetatienes0i, sf
- ale comunelorn concreiliute cu atlministr&rea
267
p'olitica (in catu Be recere 16 posturile aceste
&rctarea precurgerei stuilieloru juridice, si 'de
statu), mai tle parte professorii si invetiatorii
instituteloru invetiamentale publice, intiale-
gandu-se aici st docentii ileld, sc6lele popula-
rip, se lroru pote in tempuri tle resbelu, in
sum'a neincungiuravera ile lipsa spre portarea
mai de parte a oficiului ailministrativu si alu
invetiamentului, lasri cu concesiunea Maestatei
Sale regelui in urm'a propunerei ministrului
respectivu de specialitate in aplicarea L;lu.
Cu acdsta infavorire se inpartasiescu si indi-
viilii statatori in servitiulu postale, telegraficu
sl ile drumulu feraturd6cavoru fispre ducerea
mai departe a intreprinilerei neincungiuravertr
de lipsa.
Can<Iitlatii l&
g. 27. Candidatii 16 oficiele invetiatoresci qficiele invetia-
si clocentii del6 sc6lele populari, mai de parte toresci si tlo-
centii clel6
aceia, carii pre calea ereditatei au ilevenitu in sc6lele popu-
posesiunea unei economie, candu locuescu in lari.
posesiunea loru ordinarie, economidfia insusl
in aceita, ert venitulu fundualu a unei atari
posesiuni e destula spre sustienerea unei fa-
milie constatat6rie din cinci membri, totu ile
odata nu trece inse cantitb,tea inpatrita a me-
mat'a (marin'a belica); sdu in aperatur'a tierei
(honvedimea) a se cualifici militarminte in optu
septemani, si adica in periodulu acel6, cand.u
vi fi mai putinu stricaciosu instructiunei po-
pularie si respective purtarei ecouomiei rurale,
{upa acei'a a se licenti4, si in tempulu de
pace pro langa aqest'a & se obligri, numai 14
participarea esercitieloru periodice cu arma.
't

268 269
Marinarii st
S. 28. Cu privire la inarinarii- calificatl, sortei in fia care clasa de etato prin o co- mat'a sl ma.
rin'a
masinistii cali belics.
l
freati in ma- inrolati in marin'a belica, pro carii $Ju 22. mistune micsta.
rin'a belica. nu e aplicayeru, precum sl cu privire la ma- Toti tinerii nascuti intre prim'a januarie
sinistii, tempulu servitiului activu se p6te, cu sl 31. decemvrie alu unui si acelui anu com-
considerarea, demesurata a calificatiunei loru . .punu una clasa de etate, care capeta numirea
avute, catu sl a calificatiunei loru capetata in ilupa anulu rile nascere.
serv;tiulu marinare, micsiora inca sl pe durarea Spre asentare se citdclia trei elase d,e
a unui anu. etate.
Marinarii ier- g. 29. Marindrii inrolati in marin'a belical In trupele armatei si a marinei se vorrr
cetatori ai
iustituteloru carii cercetddia institutele invetiamentale nau- f inrolA cei acolo mai apti, cu consiclerare po-
si ale constru- tice, sdu cle construirea corabieloru din patria, tentiosa clupa voi'a inrolatiloru, uncte, cu sin-
irea gur'a esceptiunea trupeloru sanitarie, inrolatii
corabieloiu. sunt in tempulu ile pace a se licentid pre du.
rarea tempului tle studie. in armata se voru impafil esclusivminte in
Repaitia.rea trupele unguresci.
contingentului $. 30. Numerulu indatoratiloru de aperare Dupa recrutarea deplinita numerulu con- b) pentnr ape-
cle complanare inroland.i in armat'a (marin'a belica) e a se im.
po tierile catu iingentului armatei si a marinei belice, presum latur'a tierei
sl pd cercurile parti intre ambele state ale Maiestatei Sale in gl a reservei intregit6re, prisosulu aptiloru spre sl. tregit6ria.
reserv'a in
clo recrutare. propotiunea numerului populatiunei, er' nume.
bervitiulu de resbelu clin clasele celetrei aduse
rulu acest'a pe cercurile de recrutare, ilupa
b a se imparti ilupa cercurile cle recrutare ia
mesur'a capacitatei loru cle recrutare probate
bperatur'a tierei (honvedfme).
prin esperintia; il6ca 6re care cercu de recru. ' Dupa ce individii inpartiti in reserv'a
tare nu aru pot6 dd contingentulu cadiatoriu
intregit6ria g'au insemnatu dupa calificatiunea
pre elu, dupa 'cum erd, cle proyediuti, restulu
loru in registrulu d.e conscriere pentru speciele
e a Be repartid, pre cercurile celelalte ale a
iliyerse cle trupu ale armatei, se'lasa in tem-
celui clisirictu de recrutare.
pulu cle pace in ocupatiunea loru civila, st se
fempulu pe-
tioilului alu
, S. 31. fnrolarea in armat'a (marinta belica) aplica numai in tempulu cle resbelu in. urm'a
, recrutarei catu Bi in aperatur'a tierei se intempla in calea ilemanilarei Maestatei Sale dupa clasea loru
ortlinarie. recrutarei orilinarie in totu anulu in restempulu ile etate spre reintregirea armatei s6u a ape-
itela 15 Ianuarie pana la 15 Maitie; tempu'lu raturei tierei (honved.imei).
servitiului actiyu se incepe in prim'a octonvrie Dupa finirea resbelulni se clelasa reser-
alu aeelui anu (S. 4.). vistii ale reintregirea conchiemati din cuprin-
proceilur'a , $. 32. Recrutareg indatoratiloru de ape- bulu armatei in starea loru de mai 'nainte.
rbservanda lare
obserwancle ale cerculu tle
fr.re tienetori ile de recrutare,
recrrrtare- se efep.
efen- Acei indatorati d.e aperare, caroru s'a
le recnrtarea: concesu in clasea a trei'a de , etate scutinti,a
.j il":ti:r *: tuegce ilupa urmareh ortlinei sl' dupa numerulu
270
provisoria de servitiu ($. f?.), se voru intr4
in clasea a patr'a ile etate, intre reservistii de
intregire.
Cu finea lui clecemvrie alu acelui anu,
in care a Aiunsu reservistulu de intregire a-
nulu 32 alu etatei sale, incdta indatorlnti'a s'd
in reserv'a de reintregire.
Recrutarea
$. 33. Ddca indatoratulu de a intra in
posteri6ra a
celoru remasi armata nu sra infaciosiatu Id recrutarea ordi-
tlela reclutare.
naria, e a se efeptul presentarea lui posteri-
6ra cu aplicarea mediloceluru legali; intru
acei'a e in urmarea ordinei registrului de con_
scriptiune a se inrold, in loculu lui acelu iu.
dividu aptu urmatoriu care aru fi fostu de
altu mintrea a se imparti in resery'a reintre-
git6ria ($. 32.).
Incliviclii po-
steriori de
fu loculu acelei sume numerice inse,
reintlegire. care se vd pote inrold in armat'a si marin,a
belica cu tota seeuranti'a din absentii in res-
tempu de 4 lune computate ilel4 finirea peri-
oclului de recrutare, d.upa proportiunea de mi-
clilocu a aptiloru spre servitiulu belicu, suntu
totusi a se insemnd din inrolatii insemnati a
claseloru de etate mai betraue cu numeiii
mai 'nalti, atati'a indivicli ile reintregire, c&
posterioli, suntu inse in relatiuni indatinate a
se d.elasd, inse cu lioentia pre patru lune.
Tempulu concesu spre inplinirea posteribra
a inilatorintiei cle presentare absentate se estiudo
pana ld, anulu 36 alu etatei inplinite. (9. 16.):
Comisiuae $. 34. Dintre inilatoratii cle a milit{, se
cle super-
albitare.
potu acei'a, a chroru primire in armat'a (ma-
rin'a belica) se rlendga tlin partea militiei se&u
271
a g,petatur'ei de tlar.a, supune
pre cererea mem-
briloru civili a comisiuni inaintea unei comisi-
uni superarbitrarie spre decidere.
Decisiunei comisiunei aceste suntu a se
supune sl acei individi inilatorati ,de a militd,
carii, ilupa ce s'au recrutatu dej'a in ar.mat'a
(marin'a belica) s6u in aperatur'a tiarei aflandu-
se in patru luui ilupa inrolarea loru c6 neapti,
sc insdmna spre demitere.
fn contr'a decisiunei comisiunei asestea,
recursulu n'are locu.
g. 35. Spesele infaciosiarei la sortirea st Spesele sorti-
rei si a asen-
asentarea are fia care inilatoratu de a milit6, tarei.
a le purta insusi ; cei lipsiti de mdil6ce suntu
a se ajutord din partea comunei insasi, ce au
a le purtri sl spesele antistieloru comunali catu
si a le insocirei ofici6se ai indatorAtiloru d.e a
milita.
Spesele cle calatoria a superar.bitranililoru,
catu si a insocirei danile loru cadu ca Earcina
pre vistierea statului.
T6te spesele celelalte Be aeopere in sen-
sulu prescriseloru sust&tdria in privinti'a cur_
sului trebiloru oficidse.
S. 36. Soldatii cle reserye suntu in ale- Esercitielo cn
cursulu obligameniului loru de reserva inda- arme sl ailu-
nalile eontro-
torati Li esercitie iu arme intreite tienetdrie Iatdrio a lo
reservei sl a
celu multu d.e cate patru septemani. aperrtnrei tlo
Fia care citare ld, servitiulu fapticu se tiara.
computa pentru o esercitare in arme.
Pre langa acdst'a se tiene in totu anulu
preste soldatii ile resery& t,6mnb cate o re_
vista ale muBtra lcontrolet6ria), care nu p6te
inso durA mai multu de catr o cli.
19
2Y2 273
Eselcitiele de arne sl revistele ile mw eppirarea tempului de servitiu alu tuturoru dcmiterea
stra a aperaturei tiarei suntu iletcrminate in categorieloru acestoru servitie ($. . sf 15.) cu tliu cea cliq
urma.
.finea lui d.ecemvrie a fia carui'lrru.
* preste aPeratufa tiarei'
legea Io casulu
Prelungirea g-. 3?. Acelui'a, care st a implinitu intla' , iunui transpunerea respective d.emiterea
voluntalia a -resbelu
servitiului torintiia s'a de servitiu cle linie in armat'a s6u . acdst'a p6te ur.ma numai pre demandarea
Mae-
fapticu in ar-
rnut'a (marin'a marin'a belica in servitiu astiYu, se oonce'let statei Sale a regelui.
belica) s6u in d6ca tieuerea lui mai clo parte e in interesulu ,1 Individ.ulu concernente capeta cu ocasiu_
seryitiuluir cumca in locu d'e a pasl in
reserva' ''
aperatur'a nea transpunerei s6u a d.emiterei unu
tiaroi. docu_
se p6te ,t io d""orsulu obligamentului seu mentu de legitimatiune I intariliarea eilarei do-
oltiio, a'si continu* d'e buna voia servitiulu 'a
, .cumentului aeest'a nu p6.te selvl
de bas,a unei
seu cle linie activu din anu in anu' ..iinitatoriri de servitiu trecatoriu
preste tempulu
Infavoririle acele materiale, in care se
:
:
" legale.

impartasiescu suboficierii servindi mai :.i

depar- S. 40. Inaintea implinirei
ind,atorirei ser- Demiterea clel6
I vitiului, d,emiterea oo.ui
tu',lup" moilalitatea ac6st'a sl sub conilitiunile
atunci se pdte con_ implinirea to-
tala a intlato-
separato'
acestea, se voru reguld' prin prescrise cecle: riri rle servitiu.
D"t"r-inatiunile aceste se estiutlu sl a) candu iniolarea a fortu ilegala;
prestesuboficieriislsolilatiii[eaperetur'atiarei b) candu se arata o neaptivitate la ser_
iervindi activu in stabulu st tlivisiunile &pera'' vitiu neincungiuravera I
turei tiarei. ;r 'c) candu soldatulu devine in relatiunile in-
cari au servitu activu semnate in punteie l.rZ,, g. ale
Irrgrigirea $. 38. Suboficierii, $_lui 1?.
suboficiariloru,
carii au Eervi- in ariat'a, in marin'a belica s6u la stabulu sl
d) in timpulu de pace unu inrolatu in seu-
divisiunile'aperaturei tiarei cloisprediece
tu lungu ani . sulu $Jui 33, indata dupa ce unu inro_
' timpu.
putinu oPtu ani ca sub-
si ilintre acistia celu Ianclu, care erd absentu, s'a inrolatu in
castigatu <Iespre purtarea loru patru luui ilupa espirarea in periodulu
oficieru, si'si-au
unu tesiimoniu favoritoriu, au dreptu la apli- cle recrutare in armat'a (marin'a belica.)
:

carea loru ori in servitiulu publicu i6u

la in-- Acei mentionati sub
: d6ca suntu in
treprinderile subventionate dio pa'tea statului ; 'a d.e etate
a trei,a c6u ")
in una frai ,nalta,
cle calea ferata, cle vaporu sl altele, i i insemnati sub d; se yoru transpune inse
Efeptuirea cleterminatiunei acestea 56 v& ; amenare in reserv'a intregit6rie.
leguld, prin o lcge reParata. S. 41. In casulu puncteloiu a) st b) ale
$. 39. Trar,rpooi"t ortlinaria ilih
linia " 40, cl6ca clel4 finirea d,arei recrutiloru
Tlanspunerea
ortlinaria in in reserv'a cu tienerea treptatiuniloru ile ran-gu nu a trecutu 4 luni, er'contingendulu de
feserv'$ sl in
aPeratur'a
si fin ac6st'a in aperatur'i tiarei, catu st ile' anca nu e deplinu ld, numeru (presu-
duPa
tiarei, catu si -ir.r.o din aperatL'a darei se intempla , cumca in priviuti'a punclului b) Fo
19rs

274
constat6tlia neilubitaveru, ca inaptltuilinea l4
Bervitiulu tle resbelu a esistatu dej'a 16 inro'
larea); individulu prosimu acel'a, care s'a in'
rolatu inainte tle acei'a cd, supernumeraru in
reseiira intregitr5ria (9. 3?.), e & 5e inrol* iu
armat'a (marin'a belica). D6ca inse demiterea
urmddia numai dupa 4 luni scatlerea acst'a e
a se intregl 16 recrutarea prosima ortlinaria' i
Acei'a, carii Yoru comite 16 o atare
asentare o erdre, Yoru aYea a solvl erarului
unu pausialu reboni{icatoru tle 20 fiorini, st
suntu pre langa ac6st'a rupusi ped'epsei cape'
.tantle in sensulu coilicei penale sdu a regula- '
menteloru tle servitiu. Acel'a eare fata culp'a
s'a propria se damnifica peutru inrolarea^ ile-
gulr, u inclreptatitu a pretinile rebonificare
dela acei'a, carii au comisu er6rea' fn ori care l
altu sasu tle tlemitere nu se vd cere rebonifi'
care nici pentru inilividulu, nici pentm erariulu'
E. 42. Fia:care inclatoratu ile aperare
a
fnsciintiarea
iarlatoratului
de aperaro
claseloru ile etate inclatorate spre infaciosiarea '
ac6-
oentru inferire 16 asentarea prosima ordinaria, st ilespre
'in registrulu
ile asentare. st'a la tempulu seu incunosciintiata, e obligatu'
a se insciintia pentru inscrierea in lun'a
t1t
Noemvrie alu auului precedentu inaintea anti' ''',
seur::{
stiei comuneicompetin'te s6u a ilomiciliului
ori in scrisu, ori io pers6na; si i[6ca u* .d:"
lard, acdst'a, lata c* se fi fostu inpetlecatQi
p"io iop.a"iari neinvingivere: u u '" peilepst
i""* a"'p"ivire ulteri6rJ la p*oc"dur'a legalo;
cu o m-ulcta pecuniar'ia pana ld' o suta
rros
pan4'
io cu*o- ile paupertate cu aresh
"ioi, ""'
t"
'o#*;-le aceste pecuniariesunt a set'anf,
275
.,pune fondului pauper.iloru locali alu acelei
,comune, in care se afla indatoratulu concerninte
i cle aprlrare.
. l S. 43. Antistiele comunali si purtatorii ile fnclatoririle
'antistieloru
; matricule sunt respundiatori pentru regulari-
comunali si a
.ftatea d.ocumenteloru ajutatdrie cerute dela ei purtrrtoriloru
'ii la reqistrele asentarei de recruti, er' cei de
' clo matriculo.
. intaiu pentru identitatea personala a inilivi-
1t dulului infaciosiatu; sunt totucleodata sl
.;'obligatir a dd, oficielo4r politice mana de aju-
Bestringerile,
'' casatoriei.
tea comisiunei asentat6rie neaptu pentru totu
, de una, s6u nu s'a eliberatu in clas'a a trei'a
.ile etate tempor.alminte d.ela servitiulu de linie
iio: u"ap6te- casatorl, pana nu vd, fi esitu din
trei'a de etate.
In imprejurari cu deosebire consid.eravere
ministeriulu r. ung. peutru aperarea tiarei e
"
itu a conced.e esceptionalmirite casa-
tori'a I concesiunea ac6st'a nu ilesl6ga iusc pro
'1 respectivulu dela indatorinti;a tle- a intra in
armat'a (marin'a belica) sdu aperatur'a tiarei.
$. 45. D6ca unu indatoratu d.e aperare
tienetoru ile clas'a prima, sesunala s6u atrei'a
Procesur'a
observantla in
va intreprinde fara concesiune o atare cala- contr'a iuclato-
toria in strainatate, la care in sensulu prescri-
ratiloru
aporare cala-
clo
de pasaportu se recere o concesiune
toriacli ilegal-
calatoria, sl il6ca prin ac6st'a I'a retrasu
minte.
asentare, percle intavoririle inrolarei in-
inate dupa clas'a de etate, catu sl dupa nu-
curinte,
 \
277
276
sunt supusi unei peilepsu
d:l:ut'." il,e-trei luni'
Peel6ps'a $.46. Inclatoratuln acel'a de aperare, care ingreunatdrie'
a) pentru ceii g'a casatoritu cu neobseryarea oprirei mentio- er' in imprejurari clsosebitu
casatoriti ile- -oana Ia siese luni'
galminto si nate in $Ju 4a, perde infavorirea sortirei dupa a trecutu
pentru com-
plicii loru. clasa de etate, st se inroldclia fara sortire din "'"" ou"t fugarulu de recrutare16' st 33')
dej'a anulu u"I du etate
36 ($S'
oficiu; in casulu neaptituclinei sale inse se va aru {i fostu dej'a
pedepsi ori cu o mulcta banale pana la una sl nu p6te probd', cumca a trecutu
mia fiorini obvenitori fonclului comunale alu r:ro*r'o"tntit upt" servitiu' candlu
ile etate: e a se peilepsi cu
pauperiloru, ori cu o peddpsa cle a,restu pana ;;;;-"" i'i-n'- luni'
la ped6psa de arestu de siese
t-*-t0o*plicii desertarea unui recfutu
siese luni. ----:
'tA
Acei, carii conlucra la casatori'a oprita;
suntu supusi unei neclepse
ile arestu de trei
sunt supusi unei mulcte banale pane la cinci .' ingreuna-
sute fiorini, obvenitori fonilului comunale alu i;; - ,eo io ioplejot'tti deosebitu I{-' siese luni'
pedepse di uttstu pana.
pauperiloru, ori unei peddpse cle arestu pani ""^'-' unei
t6rie, de recru-
la trei luni, pre langa ce se va sustienea i n c a $*o"irea detienerei fugarului
tare e otlatorintia civica'
procedur'a in contr'a loru clupa prescrisele deld' indato-
Unde se ivesce clesertarea
oficiale, cl6ca sunt aplicati in servitiu de statu. mai mare' acolo
g, 47. Care e inilatoratu a se infaciosid rinti'a de a militf J oo'o""o
v5, dispune ministeriulu
pentru aperarea tiarei
b)-garii
pentru fu- inaintea comisiunei asentat6rie, absent6ilia inse necesatie sub - respun-
tlel6
fara escusare indestulit6ria, se privesce ca fu- ""1" "'*t"uo"d'inarminte ordinatiuniloru'
asontaro sl
pentru com' garu de recrutare si acel'a, care i da cu scire
a""u" ,'" propria pre calea de aperare'
plicii loru. g. 46. i'i"-""" inilatolatu c) cu privire
la propusulu acest'a ajutoriu se priYesca ce cumca s'a mutilatu li motilanti.
despre care se p'oUeait'
complice la fuga si e supusu ca i'tate proce'
cu scopu, e a se io'old"io
*i*i-1-"' oficiu'
suri penale insemnate mai cliosu.' tempulu servitiului tle
IJnu atare fugaru ile reerutare, care se st are ile a servi p""*"
a{la aptu spre servitiu, il6ea nu vA putea rec'; [nie legale anca doi ani' e subordiuata
Dispusetiune
in despre apera-
tiarei
. $. 49" Aperatur'a
aperatur'a tiarei in par- (honvedinei.)
tur'a tiarei
tjficd, Id, cercetarea tiananila in asta caus&t pentru
,"oaol"o legei
abseutarea s'ar. sd presentatu inse cu buue, pentru aperarea
voia, e inilatoratu a servi. preste durarea sex' i"t-"a*i"ittrativa ministruluicomanilantelui su-
vitiului de linie orclinaru, inca unu anu, il6ca. tiarei, er' in partea militara
tiarei' Dincontrabaremu
premu alu aperaturei
inse nu s'a infaciosiatu ld, asentare cu bun&i d'e' resbelu in partea
voia, iloi anil si ddca in urma Be afla ca ca e BuPusa ru tempu
pentru aperarea tia-
aplu spre servitiu, e a se peclepsi cu adminstrativa ministrului
tlel6 coman-
pana ld, trei luni.
a*" in afaceri militare aterna
""t,
dantele A" u'**t*
denumitu din partea regelui'
Complicii la fugirea inaintea asenta!:eri
 278
279
pentru aperarea tiarei, respec_
_,.,^ $:lulu trei'a ile etate, e supusa si cu privire la casa-
il: ;1T 11i"*::", :"* torire legiloru si prescriseloru publice, cu sus-
a,perar.ea ":il: *1,,::,"Ji?Tj'*
tiarei, e indatoratu, a incunorliintid
tienerea inse a indatorirei servitiului d.e linia
neincetatu l)re ministrulu d.e
-"o_oou, (marin'a belica) s6u a aperaturei tiarei.
resbeto
clespre stirea, iaarmarea, ilislocarea, Totu acdst'a favorire o usu6d.ia fara ile
coiiio*ru"
militaria- st d.espre tieuerea tlisciplinet
raturei tiarei.
a ope- consiclerarea numerului aniloru loru ile servitiu
sl oficierii de reserva si aperatur,a tiarei, pre
Denumires $. 50. O{icierii aperaturei tierei de fia_ cum si cei pensionati, oficialii militari, pre
oficieriloru ape- care gradu se denumeseu prin cum st patentalistii I acesti din urma d6ca nu
raturqi fiarei. Maiestatea Sa.
fnsemnele militarie, -semnele se 4fla in cas'a invalidiloru.
au ai.tri"_
tiune, adjustarea si inarmarea, p.""u*
Jr"go- g. 54. Licentiatii sub durarea tempului
lamentulu d.e servitiu sl de instructiune
linia voru fi egate cu cele d"l" dela lortr de conced.iu, oficierii si soldatimea reser- Dreptulu civilu
,p;;;"lli,r""i. alu soklatimei
vei st aperaturei de ti6ra nestatat6rie in servitiu ile reserva s
?ranspunerea $. 51. Fia eare oficieru, activu, sunt supusi, cu privire la t6te relatiu- aperatur'a tia-
voluntaria a atare unu anu, sl nu se tiene "J"u ","*ir" "" rei, afara ile
oficieriloru in de categori,a nile loru civile, pre cum st in afacerile loru tempulu ser-
reserv'a s6u c-eloru
-numiti
in $_lu 1g se pdte trro*o'nu ;o judecatoresci sl politianesci, Iegiloru st oficielorrr vitiului actiyu.
in aperatcr'a timpu de paee in urm'a cererJi *"lu
tiarei.
reserva, daru cu incetarea competinti;loio
pffiu, io civile, st substau numai acelei restringeri, carea
ranguale, s6u ildca e dej'a oo*ui
,*t" e funilata in legea presenta, sl carea e de lipsa
ioiuio.uto . spre tienerea eviclentiei. fn privinti'a ac6st'a
de a intrd in aperatur'a, in ac6st,a.
va dispune pre bas'a g-lui 14. alu articlului
$. 52. Fia care oficieru, iu contr,a carui,a ir

Indatorinti'a nu sd, urditu nici o de lege XIL din anulu 1868. o lege speciala ti
. tle aperare a mai prp lungu.
judiciala de- on6re,
oficieriloru
cuitati, edu #J':ff;'i::?,i::
voia starei lui de oficieru,
ol:: Acei din servitiulu activu stau sub legi_
il
ii
a coloru lipsiti
de rangulu'Io-
frin
asi'a dle putinu se scutesce dela
ac6stb,l ,nr*,*
le clisciplinarie. militaresci, cu privire la rela_ il1
ru <le oficieri. indatorinti,a. tiunile sl indatoririle loru civile inse, carii nu
s'a de aperare, si de servitiulu legalminte ,itt i

restantu, pre cum st acelu ofici-eru,

anca privescu servitiulu militariu, yoru fi supusi il
care se legiloru st oficieloru civile. pana atunci, pana fli
demite in calea criminala sdu cea I liitI
on6re d.in starea lui de oficieru.
3rai"i*fu a" candu legile militaresci corespundiendu recerin_
'lr
1'I

Casatorir.ea tieloru inilatorirei de aperare comuna, se yoru ':i|i

soltlatimei a $. 53. Partea aceira a soldatiuiei cle linia-
liniei, a reser- reserya- sl aperatrrr'a tiarei liceritiata prelucrd, in calea s'a, se determin6dia dcj'a acum tli
vei catu'el b afara cle anticipalminte inse, cumca dela diuo,a jntrarei
tempulu servitiului activu pre unu Hill
aperafurei tu*fo *ui in vigdre a legei presente nu se vd, putea a-
itr li
fialei. iudelungatu, carea a fuecutu preste
.cias,a a plicd mai multu o pecl6psa corporala sl in r''li
'r'1, i ll

;lr lii

il,ill
llltl
 i'
280
28r
catene la aralat,a (marin'a
belica) catu sl la ticu: suntu indatorati, a ilepune in proportiune
aperatur.a tiarei.
Fia care reseryistu, oficierii cle aperaturb ld, averea sdu ld, capacitatea loru de castigu,
tiarei sl soldatimea afl,a,lfiria o tacsa militaria spre sustienerea invalid.iloru.
in strainatate, _ Marimea sl modalitatea sc6terea tacsei
sunt indatorati, iudata dupa
ce in calea publi_
eitatei voru fi trebuitu sd'afle, acesteia se vd, cletermiud prin o lege speciale.
chi'a e apr6pe unei eventualitati
*."J"*orr"*- S. 57. D6ca in tempuri ile resbelu nu
belice, *l s'aru fi reintregitu inca statulu de resbelu a Dcterminatiuni
pentru ac6st'a s'a conchiamatu
rese"v,a si "o*"*
ape- transit6ria,
ratur'a tiarei, fara amanare liniei (marinei belice) st a aperaturei tiarei,
a se reirrtdrce in legulatu prin legea presenta, cadu in tempulu
p-atri'a loru, si a se presentd,
neasceptAnclu con-
chiamarea loru speciala. ile resbelu toti aeei'a, carii corespondiend.u
Emigrare* S. 5b. Concesiunea de demitere spre emi_ legiloru de recrutare de pana acum, au statu
iniliviEiloru grare o p6te cLi pre sdm'a incliviililoni baremu sub sortirea, daru totusi nu s'au in-
intlatorati ilc iudato-
aperare. rati pre servitiu in linie s6u reserve, rolatu nici in armat'a (marir,a belica), nici au
minist"ulu intratu cil voluntari in armat'a s6u in apera-
de resbelu comurru, 6r honvediloru
ministrulu tur'a tiarei, st inca nu a trecutu preste 32 ani
respectivu cle aperarea tiarei.
Pentru indatoratii la servitiulu de din etatea loru, sub ind.atorinti'a cle aperare
linia corespundiat6rie in sensulu legei presente clasei
inse numai atunci, d6ca voru ernigrd,
si parin_ loru de etate.
tii loru, carii p6te voru fi inca in vi6tia.
D6ca emigrarea nu se efeptuiesce, $. 58 Legea presenta devine indata ilupa
cernentele e indator.atu spre coutinu*rea
con- promulgarea ei efeptuita in vig6re, sl puterea
re- ei se estinde si preste acei'a, carii stau in pre_
stului din servitiulu seu alu obligamentului
de sente in servitiulu armatei si a marinei belice,
servitiu intreruptu prin demiterei.
In timpulu de resbelu nu se pdte dd, in restrengerea aceita necesaria a trecerei grele
concesiunea de gmigrare unui individu 16 unile specie de arme inse, cumca transpu-
siatatoru
in legatur'a obligamentului de ,""rriiio - nerea celoru inrolati in anulu 1bGb, si 1866.
a"U in reserya sh se p6ta amand, pre anulu 1B?0.
linie (marin'a belica) sdu aperatu",u
g. 5G. Atari iniarorati d"
i,*"i.]"'* abolo, untle ministrulu ile resbelu comunu in
Tacs'a mili-
pentru dre care scadere nu s,au;;;;
taria.
carii cointielegere cu ministrulu pentru aperarea
potutu'inroi4 tiarei va afld, deneincunjuraveru de necesaru
in servitiulu de linie (marin'a belica) uto-up"_ I
ratur'a in casulu acest'a sunt acei'a, a caroru demitere
liarer, precum si acei,a, carir's,au eli- s'a amanatu in fapta, pentru d.urarea mai de
beratu d.in considerari familiarie r"*po"J_i"rl,
(S. 17.) si earii nu urm6dia in o"dirru
'J parte a inilatorintiei loru cle teserva esemti
$
servisti iritregiatori ($, gZ.) spre ".- dela t6te esercitiele campestre.
servitiu fap ,iil
$. 59. Ministrulu pentru aperarea tiarei
'lil

282
so instrrciuddia
a intreprinde dispusetiunile ne-
cesario pentru intrarea in vig6re a legei pre-
sente, in coiutielegere cu ministrulu de resbelu
comunu.
$. 11?. Articlulu cle lege XIJ. din an.
1868.
Despre aperatur'a tiarei (honvedimea).
__ _
(S'a sanctionatu in 5. Decemvrie 186g s'a
; i
promulgatu in oas'a repr.esentantiloru in 5.
Decemvrie 1868; in cas'a magnatiloru 6. tlec.
1868; a aparutu in ,,archivulu legiloru tiarei(
8. dec. 1868.)
Chinmarea
aperaturei $. 1. Aperatur'a tiarei e o parte intregi-
tiarei. t6rie a puterei armate ($. 2. din legea de ape-
rare) sl e chiameta in tempulu de resbelu spre
spriginirea armatei, sl spre aperarea in launtru
in tempulu de pace si spre sustienerea ordinei
sl a sigurantiei in lauutru (g. B. din legea do
aperare).
tlonchiamarea $. 2. D6ca amenintia unu periculu de
gl mobilisari'a resbelu p6te sir, urmedie conchiamarea sl mo-
ei.
bilisarea aperaturei tiarei in partim s6u in to_
talitate numai in urm'a ilemandarei Maiestatei
Sale regelui, pre langa contr'asemnarea mi_
nistrului pentru aperarea tiarei respundiatoriu
($. fO. din legea de aperare)
Aplicarea ei a
$. 3. Aperatur'a tiarei se pdte esceptio_
fara de fron- nalminte aplicd sl afara de tiarile cor6nei un-
tier'a tiarei gare I la ac6st'a se recere inse totu cl6una
disposetiune speciala a legislatiunei.
Numai d6ca[diet'a tiarei nu e ailunata st
cl6ca din intardiare s'ar putea nasce periculu,
li
il
283
tl
': p5te Maiestatea Sa sub responsabilitatea minis-
I trului comunu sl cu aprobarea ulteri6ra a repre-
' sentantiei tiarei a ordind aperatur'a tiarei si ii
. preste frontierile tiarei. iri
$. 4. Aperatur'a tiarei se 'conplinesce: Complinirea eL il
1 a) prin inrolarea ;individiloru, carii 'si-au
impliuitu servitiulu loru de reserya:
j' b) prin inrolarea nemidilocita a inclatoratiloru lll
de operare;
ii,
I c) ilin acei'a, carii dupa $Ju 57 alu legei
pentru aperare sunt intlatorati in tempuri
de resbelu spre servitiulu aperaturei tiarei:
r cl) din voluntari, carii au corespunou in ar- I
' mata datorintiei loru de servitiu, in catu
' sl ile altmintrea nu se tienu de aperatur'a tiarei
, ($. 57. rlin legea cle aperare);
. e) ilin atari voluntari, carii nu mai sunt o-
r1
l
i tfg5,ti a intr'6 in aperatur'a tiarei- r1
Durarea 'obli-
gementului clo
ile in aperatur'a tiarei: servitiu.
a) cuprivire la acei'a, carii ilupa inplinirea
obligamentului ile servitiu din armata,
se transf'er6clia in aperatur'd tiartli, pre
doi ani ($. 4. d;
b) cu privire la ltceiia, carii se inroldclia
nemidilocitu in aperatur'a tiarei, pre doi- ri
sprediece ani ($. a. t.);
e) cu privire la cei mentionati in punctulu c)
alu $-lui 4. pre durarea resbelului;
d) drri cu privire la voluntarii mentionati in
puctele il) si e) alo paragrafului prece-
dentu, pre doi ani, sl eventualminte pre rll
durarea resbelui (9. . c. d. ).
ii
S. 6. Pre teritoriulu cor6nei ungare so rnfiintiarea sl
 28't
numirea cor- infiintiddia aperatur,a tiarei, cu esceptiunarea
pului ile ape-
ratur'a tiar.ei. Croatiei si Slavoniei, de o camdata aio Zg Uu_
talidne infanteria 28 escadr6ne cavaleria.
Aceste Be voru numl alupa lrumerulu cu_
rinte, dupa iomitatulu, scaunulu s6u ilistrictulu
acel'ardin care s'au infiintiatu si conplinitu acelea
fn tempuri de resbelu numerulu acest,a
alu batali6neloru si escad.rdneloru de aperatur.a
tiarei se p6te mari cu coucesiunea Maiestatei
Sale si aprobarea dietei tiarei.
Districte tle $. 7. Teritoriulu cor6nei unga.re se va
285
- Batalidnele sl escaclr6nele de cavaleria
ale aperdturei tiarei nu sunt in nici o legatura
cu acele regimente de linia, din teritoriulu
carorta se conpunu.
Stabutile ape-
$. 9. Conspectulu statului atatu celu alu raturei tiarei
.., corpului oficieritru, catu sl alu sol,ilatimei ba- st chiamatea
," tali6neloru aperaturei tiarei si ale escaclr6neloru loru.
' cavaleriei, trebue sh se tiena in eviilentia si
i; in tempurile de pace si acleca la batali6nele
1::
. ilupa companiele singuratice.
Despre solclatimea transferita