Sunteți pe pagina 1din 161

Fll'l

[* a

MAI{UALU
DE

.i

: Andrelu Barouu de Slagnn'a,


i! .A.rchiepircopu alu Arildlului, sl Mitropolitu alu Ro-
maniloru de reldgea greco-resaritdna ilin Ungari'a rl
i'
':. Arrldlu, E. c. a. .

Sabliu,
in tipografi'a arehidieces&na,
-l tzp,
\
*
f) 8? 2?
s_)

Precuuflntare.
Mo umilescu inaintea Proniei oeresci, dela carq
vine tdl,a darea cea buna, si tol,u daru de sevdrsitu
cici m'au invrednir:itu, sl m'au intdritu pe mine in
starea mea de unu anu si mai bine morb6sa, de a
putea compune st edd amasuratu isv6reloru invetia-
r turiloru Bisericei ndstre, precurfu sl amasuratu lipse'
sanat6sei
' toru clerului nostru acdsta cartd ,lVlanualu de Stu-
se cuvinu
Iara tu graiesce cele ce
-
diulu pastoralurc de care clerulu nostru tineru are
invetiaturi. Titu CaPu
lI' v' 1' dupa convingerea mea, mare sl intetitdre trebuintiet
cdci manualulu celu pana acum intrebuintiatu alu
r.. acestui Sl,udiu nici pdtu nu erd de ajunsu spre lalirea
,,'' qotiuneloru necesarii pentru viati'a practica a clerului
F,8"12:l '. nostru, sl circi, cd sil relacu alte multe momente,
l,inerii nostrii, carii in scoli clericali se pregarescu
spre trdpt'a preotiasca, prea putinu suntu versati in
cunosr:intiele pregatitdre pentru elei'ii clericali, fara
AEADEM A R.S.R. r:pre clericulu nu se pdte.prepard. cu desev0rsire spre
FITIATA
EI{i}-:'JTE A. Dficiu preotiescu, sl cAci cu deosebiro vine si aceea
w'.-87 22 t 7{ fmprejurare in combinatiune, ca adeca clericii nostpii
:inirlli ani petrecu in scoli de religiune straina, unde
capeta nici o edrrcatiune, nici o progatire pentru
iulu pastoralu, ear cursulu clerlcalu do trei ani,
' I'r
'5
- 4
nu aiunge folos6sca de scrierea S. Ioannu Chrisostomu despre
precumu accl'a este astadi la noi prescrisu'
trr in scdl'a cle- Preotie, sl de scrierea lui Simeonu, Archiepiscopu
irptini defectele, cu care vinu tinerii alu Tesalonicului, cflci in aceste surieri vd a{ki in.,
ricale, d6ca stuitiile clericali nu Yoru corespunde
vetiaturilo genuine pentru paslorirea poporului nostru
suntu menite'
acelui scoput pentru care credinciosu in spirtulu Bisericei primitive crestine,
deplini ori. ce laguna
Deci ingrijirea mea de a sl aceste scrieri, de sl suntu vechi, dar strntu cla=
instndiilociericali,m,auindemnatupemineacom- sice, sl cuprinsulu loru sta spre inaltimea
pretld clericiloru spre inve- sciintieloru
puno acestu opu, sl alu pastorali din timpii nostrii.
din trf,n-
;;;;, dar totoilai' sr p'eotiloru actuali' circi Acdsl,'a facu eu, cici Archimandritulu Melchi-
sulu multu se potu folosi' , , r ,r.- r sedecu, Locotenente de Episcopu alu l{usiloru in
Euscrierea'ac6st,aamucompus'oluf,ndu.de llloldov'a au edatu la a. 1863? Ia Bucuresci Teolo-
tipi-
.$unctu de mf,necare Sf,nt'a Scriptura' Candnele'
n6stre cii une- gia pastorala parle tradusa, parte' prelrrcrata dupa
r:olu si scrierile Parinr'iloru Biscricei mai multi autori, Anl,onie, Anrliteatrovu, Chirilu; Rei-
pastoralu realul
le fdntene clasice pentru stutliulu mea ac6st'a este chenbergu, etc. pentru Seminarile din Romdni'a cu
apoi singuru Tecuno"u, t'
scrierea
ca ea cu; voirea inaltu preasdntitului Mitropolitu alu Ungro-
*i.r, si sinoptica, insa sumu convinsu' vlachiei D. D. Niphonu.
si notiunile' are se
prinde in sine rdie cunoscintiele' Noi amn
preotimei ndstrel sl n'amu aflatu
esaminatu carlea acdst'a,
linu d, studiulu pastoralu in folosuiu in ea, ceea ce asteptamu, adeca
acest'a este originalu in n,amu aflalu po-
Bl apoi fiindca opulu neu valiuiri manuducatrire in serviriurile preotului de rero;
Scriptura' sl Ca-
. feliulu seu, sl basatu pre Sdnt'a gea ndstra ortbdocsa resarildna, ci amu aflatu po-
bisericescu' si se p6te
ndnele positive, sl pre tipiculu vatiuiri generali pentru unu preotu de ori ce reli-
penrru aceea lasu
prelucrri sl amplifica pttu usioru I gia cristiana. Mai departe n'amu aflatu povatiuri
, au, ca opulu meu acest'a sir 'lu prelucre'
sl sl 'lu
ma] tineru si mui manuducatdre pentru unu preolu resarildnu in pri-
amplilice altu barbatu, carelb Sste vinti'a referintieloru sale
'de mine,: dar totodata sl bine vergatu sl casnice, familiaro sl eo1
sanatosu ciale. Dupa convingerea ndstra nu pdto
bisericei ndstre. c0reE-
binecunoscutu cu institutiunile punde scopulul nici o scriere pastofulo fatio cu
Mi iou voie a. recomendd scriitorinlui, carelo
ee
noslru, rlfcn povatiuirile acele nu guntu ollu-
.inocupticuamplilicareastudiuluipastoralu,cds[re ,clorulu II
6 7
nrislrer Pr# crede, ca zelulu si diligiiti'a
ale institutiuniloru Bisericei
suri naturali In fine noies"o a
Dogmele ortod^ocse'
cnmu suntu candnele, tipiculu sl Profesorelui, carele va prelege din acestu manualu,
Antonie' Amfit'eo' si in pracsa va aratd eleviloru din carti bisericesci
Nu cundscemu nici scrierile unui
ca acele aru fi re: si rituali cele ce se espunu in acestu manualu sinop-
trovu, Chirilu, st Reichenbergu?
resarit6na tle opuri ticu cri unu ce teoreticu, vri documentd, ca acestu
cunoscute in literatur'a bisericdsca
sl de modelu pen= manualu corespunde scopului principalu, pentru care
clasice, si vrednice de imitatirtne'
n6stra' de sl la eu l'amu fostu menilu.
tru eievii .seminariloru de relegea
acestiubarbaticdlanisceaut,oritatiinBiseric'andstra Sibiiu in lun'a lui Augustu, 18?2.
seprovdcaParinteleArchimanilritulllelchisedecu. Audrelu,
lnca mai sperediu, ca si lerarchia
lVlitropoliei Archieppu sl Mitropolitu.
de a posede bar-
ndstre va avea zelulu cuvinciosu,
seu penlru cQrrl-
bati literati si procopsili in sinulu
ponrruucartiloruscolaridupafeliuritelespecialitflti"

"ep,inacelesirsustienaatdtuclasicitat,easciintieloru
si moralulu clerului;
bisericesci, cdlu si religiosit'atea '

credinciosu peste totu-


precumu sl culturta poporului
Sl asiri in"a numai atfit?a amintescu aci'
ca de'
cici sla-
si opulu meu acest'a este numai iinopticu' tlu
morbdsa nu miau iertatu a com'
fea lnea presente
pun, ,nri prelargu, este de ajunsu dupa
convinge=

Tea mea pentru unu manualu


de studiulu pastoralu'
deslinatupentrusc6laclericalerdedreceesl'escrierea
cele ne-
prima sistemal,ica in feliulu seu, si cuprinde
de re-
resari notiuni sl indrumari, cumu unu preotu
';
i
d

iigiootu ndstra 'orientale si 'si duca chiemarea


i seat i
,1 ;
,,*

ci vadi'a si sanlieni'a religiunei si o sustina, si cti


i
I l
i
sir edifice pe poporulu seu credinciosu' ' 1

I
I

J
.i
..J
Sumariu,
alu manualului de studiulu pactoralu.
fntrod,uoere
in Sturliulu pastoralu.
Cunoseintie genernll. P*&
s. 1. Ce sciintia este studiulu pastoralu ? . 1.
s. 2, De ce stuiliulu acest'a 'lu numimu noirrStuiliu
pastoralu" si nu ,rTeologia pastorale? . . 1.
3. Ce insemnatate are chiamarea unui pastoriu
sufletescu iu societatea crestindsca?
4. Oare numilile, cu care Be cafacteriseadia
preotii in S. Scriptura, nu tragu dupa sine
si nisce greutf,ti pentru chiamarea loru? 3.
$. 5. Continuare , 5.
$. ,6. Iibcesitatea Stuiliului pastoralu.. . . 6.
$; ?. Cum impartimu noi Stucliulu nostru pasto-
ralu ? &
Capu l.
' Derpre pastoriulu sufletescu in cele ce se tienu
de elu cd de unu eetatianu.

Sectiuuea I.
Deryre Cantorita, cas'a, ri des?trc camicii urvui preotu.
$. 8. Bisericb ndstra nici cAnilu n'atr primitu Ce-
libatulu pentnr preoti I si ee ,u pr.tin,lu d..1"
perr6n'a ceo femeeassa, pe earet voiesce pro-
otulu viitoriu sL o iee de.sotie?
'8'
(1)
II III
cu soti'a see' Erg. $J 18. Alegerile sb'uu se faed eu nici
unu feliu tle P"S.
r' '9.
a- Oare preotulu p6te tral earasi
"'d;i; qc>

clespartitu odata cu invoire* cdrtiptiune?


J"r" preotu' ' ' 29.
''uo i 10. S. 19. Despre hirotoni'a "oualesului
obsceasca? ' s'a' si cum sb .ZO. Care oriline are a se patll intre preoti? ' 24.
S.
I 10. Cum sb tiena preotulu cas'a seau a $e
creasc& Pe fii, si fiicele sale?
I ' 11. S. Zt. Nu i se cuvine a-ei raale barb'a
''
preotulu gttj".q",easra parochi'
. imbrasi in haine necnvi6se ? 25.
S. 11. Cum se^aiba g. 22. Care insusiri caracteristice prescrie Apoato-
1Z: lulu Pavelu Pentru und Preotu ? 26.
clesPre-averea Parochiale?
S','23. Dela preota se cere' sh lia
: fA'ra intinaciune,
p6to :tien6 preotulu in
S. 12. C"'p""r6o" f"ttte"'ca 14. si treatliu la minte. ' 27-
casla sta? oa
' S. 24. Preotulu sh fia curatu, cucernicu sl onestu'
Sectiuuea II' S. 25. Preoiulu sb fia iirbitoriu de stiainu' '
30.
S. 26. Preotulu are sL fia invetiatoriu' r'
31.
preotw fati'.a.cu pwsetiunea
- obligami'ntele unui
Despie
1wi, in Statu, si in ule chtile' S..27. Cdndu se invetie?
33.
,: preotu, a nu
$. 28. Apostolutu Pavelu pretintle dela
Ce este tle observatu intleobsce si in deosebi fiLetivu, nici batatoriu, nici sfailitoriu, nici
" 13. d"rp"e obligamintele unui preotu fatia cu pu-
S.
94.
15. camatarnicu..::.!.$
satiunea lui fur Statu? . 36.
S. 29. Continuale. ra
Preotulu !h nu 'se pun& iu ocArmuiri publice
" 14. nioi
S.
in chictiesig nici in alte lucruri lumesci;
$. 30. BlAntlu sL fia Preotulu.
Elar'
38.

16. S- 31. Preotulu sb nu fia neofitu, si. sa aiba


p6te apari insa tto,"l" la forurile bisericesci? . turie buna ilda straini. 39..
$. 15. bA, "lt se lase in ocAri in
iontr'a Domnito'
? 17. $. 32. Ce se mai cere del'a preotu afara' cle cele.
riului, sl a altoru amPloiati ' ' . prlescrise de Apostolulu Pavelu? 41.
43-
Copu Il. S. 33. Inchierea acestui tlactatu.

sl ilespre cele ce se tienu tle elu c6


Despre preotu,
d" ,ioo iastoriu sufletescu, si ministrulu Mistcrieloru'
Sectiunea If.
si inileoLsce de Tipicu, atleca sA ministru alu ser- Devpre pl"eotu ,
cd ministru alw trIisteri'elorw.'
vitiu"iloru bisericesci in si afara tle Biserics, si ci s;,'S. 3.1. Preotulu eate Ministru alu Misterieloru' . 45.
invetiatorirr alu poporului st alu tinerimei' ,l' $. 35. Datorintiele preotului odministratoiu de mi-
sterli, care sd referu ld,' t6te seau nunai la
Seotiunea X. unelemisterii . , 46.

DeWe Pre'otu si' d,espre cel'e ce ea fienu ile elu' $. 36. Preotulu trebuie sI. intrebe pre 'primitoriulu
Iye-unui misteriu, cir scie elu, sl cun6sce inve'
s^ 16. Cine P6te fi Pleotu? '
19.
'' tiatu.rile cele mlnttrit6re ale misteriului, carelo
i: ii: Durpr'e tlegerea preotului prin respectivii' j
. 2I. voiescesbluprimeasca? : 4?.
. parocbieni? ' ' '. ' (r')
;'i
rv iv
S. 3?. Oare impeileca intinaciunea morala a preotu- Pag.
S. 53. Ce este de observatu in stuiliulu nostru pa- Pog.
lui lucrarea mantuit6re i-vre-unui misteriu? 48.
storalu pentru misteriulu preotiei, st cu de-
S. 38. Ce are a obserrvd preotulu specialminte la osebire pcntru hirotoni'a de Ipo gl
ailministrarea misteriului Botetliului ? . 50.
a vre-unui clericu?
- Diaconu ?0.
S. 39. Ce este ile lipsa pentru unu preotu spre cun6r-
S. 54. Cumu al despre ce are Duchovniculu sb alee
cerea perfecta a misteriului Botetliului? 51.
atestatu celui ce are a se hirotonl de Diaconu? ?1.
$. 40. Carii nu se botddia veninilu dela alte con- 55. Ce are sb faca preotulu cu cei ce voiescu a
fesiiuni .la Bigeric'a n6stra ? si ilespre bote- S.
iliorea prunciloru aflati po strail'a publica. 54.
se casatori ? . 72.
S. 56. Cum s! se faca Logoiln'a? 73.
S. 41. Untle este loculu pentru bdmiuistleree Bol,e-
rtiului? i . 55. S. 5?. Unde sl in ce timpu are sh, se faca cununi'a? 74"
g. 42. Cine p6te arlministr{ misteriulu Boteiliului? 56. S.58. Ce are a observ4 parochulu l4 casatori'a
mestecatl,? st ce prescrie Legea patriei in
S. 43. Despre,,misteriulu ungerii cu SA,ntulu miru. 56.
privinti'a ac6st'a? . . 76.
S. 44. Despre Misteriulu Marturisirei 57.
S. 59. Ce are sl, observedie preotulu la sev6rsirea
S. 46. Preotulu trebue sL fia hirotesitu cle Duchovnicu MisteriuluiMaslului? . . 81.
prin Eppulu seu.
$. 46. Duchovniculu are a inveti'a si intlemn* c$tra S. 60. Oare numai morbosului crestinu se p6te atlmi-
marturisire si pocaiutia pe poporu, st a fl nistr's misteriulu Maslului ? sl 6rc egte oca-
c$tra naravurile crestiniloru cu bagaro de siunea buna, cb parochulu la sovarsirea Mag-
geamA..r.... 58.
lului sU, iudemne pe cresiinu a face vre-o fapta
S. 47. Continuare . .. . . 61.
filantropica ? . 82.
S, 48. Ce are sI faca Duehovniculu, c6nilu vre-unu
crestinu i vine la marturisire cu o poca-
intia calilur6sa, sl cu doi6sa sfaramare a Sectiuuea fll.
sufletului? si ce are sg faca cu acela, ca- Desgre pre,otu, cd miA,istrulu serai,tiehrw bieericesci in
rele seau nu arata nici o pocaintia, seau
'tpreaputina? si. afara ile Biseri,ca.
. r r 63.
S. 49. Duohovniculu ce are s), faca cu crestinulu, $. 61. Care suntu acele servltiuri, care preotulu ila-
pentnr care scie, cb aileseori ilevine in toriuestea Ie sevlrsi in slafara ile Biserica? 83.
pecatulu sburdarei trupesci ? . S. 62. Ce are a paili parochnlu la aceste deosebite
rugaciuni, care se sevArsiescu inlauntrulu Bi-
S. 50. Cum are sa se p6rte Duchorrniculu cu cre-
stinulu, carele s'au bolnavitu spre m6rte, ori sericei ? .
s'au os6nilitu la m6rte prin judecatorie? . 66. d- 6S. CEte feliuri tle liturgii are Biseric'a n6stra,
$.5t.0ontinuere. . . . . 6?. ., sl ce aro ! Bci'preotulu inprivintla acestoru
S. 52. La ce are a patli Ducbovniculu la gevgrsirea liturgii? . : . . 86:
S0nteiCnminecaturi? r . . . 69.
'84. Tipioulu Liturgiei inainte sfintitei. e 87.
Eq---
t:|

VIT
,YI
$; 65. Ce invetiatura re da n6ua Biseris'a
elespre va' PagJ Sectiunoa lV.
88.
sele sAntite la sevarsirea s6'ntei liturgii? Dapre ytreoht cd inaetiatoriw aht lto2torului d qlu
st vinulu, oe se a'luce LL
S. 66. Uumu sI fia pAnea 89. ti,neretului-
liturgie ?
S. 67. DeJuciri pentru 'preotu ilespre intAmplarile $. ?8. Preotulu eate invetiatoriu'naturalu alu popo- P"g.
nenoroc6se, care tlin caus'a, s6u fora caus'a rului sl alu tineretului. 110.
preotului liturgisitorir,r potu obveni pre timpulur $. ?9. Este datoriu preotulu a invetid pe poporenii
durarii Liturgiei ? . 90. sei mari st miei numai prin cuvantdri biseri-
93- cesci, sdu st altcumu ? .
S. 68. Continuare. .' 113.
ilatorintiei S. 80. P6te invetidpreotuludupaunulust acelasi me-
S. Og. Oare facutau ilintlestulu preotulu
chiemarii sale, il6ca uumai pentru cbrti rituali' todu pe toti poporenii sei mari si mici ? 115.
s'au ingrijitu si nu si pentru vasesdntite, pen- $. 81. CA,uilu se tiena preotulu Catechisatiunea? 116.
tru imbracaminte preotiesci sl diaconessi, pen' S. 82. Cumu are a se purt6 preotulq la prelegeri
tru recerintiele Mesei altariului, ale Proscome' din catechisatiune ? 117.
cliei st pentru ic6ne? 9t. $. 83. Ce directiune sb-si iee catechetulu in resol-
La aceste ser- virea problemei sale ?
S. ?0. Cumu sb fia preotulu insufletitu . 118.
vitiuri ? $. 84. Un'a disciplina buna este de mai maro va-
S. ?1. Lle {ace atentu preotulu la servitiurile Ser- l6re, dec6,tu un'a d.octrina. 1 19.
batoriloru Nagcerii si ale Botezului Domnu' $. 85. P6te se neglige invetiarea cantariloru biseri-
9?. eesci din partea catechetului ? .
lui st ale Buuel vestiri. lLl.
bisericescu'
S. ?2. Ce se intielele pentru servitiulu
pentru care se prescrie in tipicu, ca are a se
9n Sectinnea V.
cintA nAllilui'a ? .
de Ser- Dcspre unele eunoscitz.ti,e scise d,in anticuitati, qtre
$. ?3. La ce are a paili parochulu inainte
' ndscet"ea mai, cu-
batdrea hramului bisericei sale parochiale, si ileaTtrr$te a chiamat ii praotiesct.
la insasi serbat6r0a lui, sl ilupa serbat6rea
P"g'
hramulgi-?...:..f 99.
S. 86. Preotulu esto datoriu a se imbracd in haine
$. .?1. Functiunea parochului la ingropaciuui. 103.
cuvenite. 723.
$. Zc. O" ee nu se espune aici cu preferintia tles- $. 8?. Despre tAmaiare t25.
ple servitiulu dumnedieescu la s0ntele Pasci, $' 88. Fiacare preotu au serbatu.in timpii vechi
st la pogorArea Duchului sAntu? 106. diu'a
rpleotulu aniver.sale a hirotoniei sale de preotu s6u
$. ?6. Ce motiv-e potu intlemn6 pe c$trn
sevdrsirea acurata a servitiuriloru in sl afara ,' S. 89. Care suntu treptele celoru
ileBiserica?. . r ' ' . 10?. ce se hirotonesc[
in altarin, si ale celoru sfara ilo altlriu ?
. . . . l}g.
S.iT.Continudre. . . 108.
lx
viil
Pag. Adausu de Lregi.
$. 90. Candu s'au introdlusu
in Biserica Liturgi'a desgtre egal,'a i,nd,relttati,re a relig&r,nilotw crestine, st ileqtre
131.
ineinte santita sl candu se sevarsiesee? a,Eernene& obiecte,
133. Prg-
unei lJiserici' '
$. 91. Despre santirea s. 108. IX. Arttclu rle lege, (a ilietei
transilvaro din
Archiereulu vrA'ntlu' sh sAu'
B. ;t. Co- *u imbraca 136. an. 1848.) clespre deplin'a egalitato de
tiasca Biseric'a nou diclita ? -
drepturi a religiunilor.u t'ecepte 168.
$. 93. ie iusemndilia
pAnzaturile sl camasi'a pre- .:
tle pre mas'a.clumneclie- s. 109. XX. Articlu de lege. (ilin Uugari'a ilin an.
stolului, st
""lelulte 138. 184?lB.) In caus'a religiunei, 159.
' 6sca ?
'S. de m6ste ale vre- s. 110. Articlu cle lege IX. tlin an' 1868. fn caus'a
94. Pentru ce un'a particica 13d. c.,loru ile confessiunea gI'eco-orientala. 160.

a se serbd' in totu anulu 111. Articlulu cle lege XXXVIII. din an. 1868.
$. 95. Pentru ce trebue 139. fn caug'a instructiunei publice clin ac6lele
diu'a hramului Bisericei ?
d'e partea cle mietiiulu populari. . i 162.
d-96. Pentru.ce in altariu
S. ? 139. S. 112. Articlulu cle lege XLIV. clin an. 1868.'Des-
noptiei in unghiu se asiadia proscomidi'a
cu anii cleseversitu celu ce se
pre egal'a indreptatire a nationalitatiloru. 195.
S. 9?. TrJbu" sh fie S. 113. Articlulu cle lege XLVIII. clin au. 1868.
hirotonesce ile diaconu, s6u d'e preotu ? '
14-q.

cu trei riuri' cu ce- Despre procesele divortiale la casatoriile


S. 98. Ce insemn6dia tablouiu micste. 203.
tatea, sl cu vulturulur pe care standu celu
nou santitu Archiereu tlicanilu marturisirea
sa? 141. S. 114. Articlulu de lege LIII. clin an. 1868. Des-
'S. pre reciprocitatea confessiuniloru religionaro
99. Pentru ce Evangeli'a deschisa- Be pune
pre
crestine legalminte recunoscute (veili S. 58.)
capulu rroului Archiereu, candu i se cetesce
203.

tle cltra Mitropolitu rugaciunea de hirotonia $. 115. Statuiulu organicu alu Mitropoliei Romani-
142. . loru il.o lelegea resarit6na. 204.
alchie16sca?
L43. S. 116. Articlulu de lege XT.. tlin an. 1868. Despre
S. 100. Despre amYollu in Biserica. 143. potelea rle aperare. 255.
S. 101. Desple lumini in Biselica. r45. $. 1f7. Articlulu de lege XT.I. ilin *o. tAUt. Our-
'S. 102. DesPre Ic6ne.
148. pre aperatur'a tierei. 282.
$. 103. Cantari bisericesci. 149. S. 118. Articlulu de lege XLU. diu an. 1868. Des-
$. 104. DesPre CloPote. pre rad.icarea garilei populare. 296.
150.
$. 105. Intrcbuintiarca vaseloru si a Rogarea episcopului Siagun'a catra Gouver-
151.
S. 106. Despre disciplin'a biseric6sca. natorele civilu sl militaru Br. ile'Wohlgemuth
S: 10?. Cu ce filcemu noi inchiaerea celoru aci
trac-
r54. pentru incuviintiarea infiintiarei unei tipo-
tate ?
gr0trfdle0e88ne. . . I 299.

_- -:.r"4
x

Resolutiunea la rogarea de susu.


Estrasulu protocolului siedintiei sinodali, tie-
nute la Mitropoli'a romana cle religi'a greso-
resaritdna in Sibiiu in 16. Augusru 186b-
trntroducere
Nro .?. ; . 301. I.n sltrrdl:lrrlrr pa,stora,I.u|..
Cunosclntie generall.
lndreptaro.
19. la Sectiunea I. vine a se deplini:
g. 1. Ce sciintia ,tud;;toralu
Despre preotu, st despre cele ce se tienu de elu"
27. 9.23. vine 6 se cetl
" ?
n ,intinaciune.,. Studiulu pastoralu este sciintira
_ aceea, carea trac_
n. 723. in reudulu de josu in locu de nru. 1. gL teadia despre notiunire teoretice
se cet6sca nro. 9. sr practice necesarii
penl,ru unu preotu greco-orientalu
251; in rendulu 10. in locu rle metopolitanu in durrreu ,f,iu-
nmitropolitanu.(. marei sale in deobsce si in
deosebi.
$. 2. De ce stuiliulu-acegt,a ,lu numimu
noi ,,Studiu pa-
pastorale? --!
storalua, dar nu teologl,a
Noi studiulu acest,a 'lu numimu
ralu( dar nu teologi'a pastorale, pentruca ,,Studiu pasto_
subiectulu
scrierii nristre nu e Ddieu,
ci preotulu cii tata de
;",;;#,J:
il;; ffirffi;
J!-- r
nu rract'dia aurpru
,L,1t."r:r!'u
nXl^-r-
*...Uevina elu cri preotu,
irtt*,r,"ilr;
Ttt
de familie.
ce ,r;;;;;;,';n;;;
-
Asid dara noi studiulu acest,a
nu ,lu numimu
precum odinidra incepur.a
:::ltgli..pasroratecc, a ,t,i
l:'l:"Tt bisericesci de reregua r;;;,;r;'"dil;
'carii :"llt:.it
unii 'si schimbara parer.ile
loru in privinti,n
7
c)
p

acesl,ei numiri? sl acunr simplu 'lu numescu


,,pastoralu(.1
asisderea scriir,orii de alte religii n'au potulu normii a pasce turm'a lui Christosu, adgcq pre credinciq_
sl prefige materialuru acestei sciintie pastorare din sulu poporu, care i s,au incredintiatu lui din. partea
acea simpla causa, caci in bisericile loru nu este unifor- Episcopului respectivu I cici elu se numesce in S.
nritate disciplinare despre chiemarea preoliasca, .ci Scriptura olngerulu Domnutui a tottiitoriului, 1)( _
sunl,u numai regule particulari, precum aduce cu
sine ,lngenulu Bisericei, ?1ra Luminta lumei, t) Sarea
impregiurarea a unui s6u a altui statul
insa la noi
-
pamentului, r) Pastoriulu turmei lui Christosu, ) im_
tdte liindu normate prin candne ecumenice, prin preuna lucratoriu alu lui Domnedieu sl maiestrulu
zi-
urmare sl chiamarea preotidsca in trita lumea
este
direi lui Ddieu, 6) (. Din caus'a insemnatatiei cetei
normala de o potriva fara deosebire de natiune mari a chiamarei preotiesci scrie s. Ioann chrisostomu
sl statu,
si asiri . este mai usiorn a compune in biseric,a in opulu seu despre preotie: Desi preotira se seyar-
ndstra unu manualu despre studiulu pastoralu, sresce pre pamentu, totusi ea trebue sa se numere
numai
auctorulu sd lia bine cunoscutu cu institutiunil,
po-'
in ceat'a si in rndulu lucruriloru ceresci, pentru
sitive .ale Bisericei ndstre. ca nu omulu nici ingerulu, nici archanghelulu, s6u
Scrierea S. Ioann Chrisostomu despre oareoare alta putbre zidita, ci singuru Mdngaitoriulu
preofie,
este unu opu classicu sl merita Duchulu Sdntu au asiediatu aceasta r0nduiala, st
a se pune in frun_
tea tul.uroru opuriloru despre sludiulu inca pre dmeni, cei ce vietiuescu cu trupu, iau ln-
pastoralu, sl
s'au numitu ,scrierea santurui loannu vetiatu, si urmedie servitiulu ingerescu _. eara
despre preotie(( dar nu kologi,a
chrisostomu I
S. Grigoriu dlce: ,preotulu slujdndu sti crr inge_
pastorale, de sl o_
pulu lui acum amintitu sta pre
,ulrnru scientieloru rii, aduce docSologie cu archanghelii, tnaltia. sacri_
l,eologice de astadi, si se bucura ficiu Ia altariulu sflntu, Iucreadia cu ohristosu siln-
de atentiunea bar_
batiloru celoru mai in'atiati, sl llrea, inoesce lutulu, ridica prin botediu chipulu celu
srau ,;;r;;; ;;;,
Iimbele europene cd unu modelu cadiutu, sl 'lu face de omu nou.prin a dou'a
clasicu. nas-
$. 3. Ue insemnatate..ale chiemarea unui cere spirituala.
paetoriu sufer
tescu in societatea crcstin6sca? 4
$. Oare numirile acestea, cu eare se caraeteriseadie
Cfuiemarea unui pastoriu sufletescu in socielatea
,) Mohohia C. Z. n ?. 2) Apocalipsu
l. _
cresl,in6sca al'e acea insemnatate, ca - C. 2, v, ) Motelu p.
l..) _v. lc. - g. Meteiu C. 2. v. ri. - ) I. pob. C. 6. v. l. -
lui i se cnvino a)
I. Cort. C. v. 29.
lrl
4
Efrernu Siriarrulu, S. Arnbrosiu, S. Sinesiu,
preotii in s. scriptura, nu tragu clupa sine st nisce greutati
pentru chiemarea .loru ? tol'i au fostu barbati sciintifici sr curtivati i; "rr:
cere
Fara indoiala este, Ca ,nurnirile, cu care se ca- sl au scrisu opuri clasice, dintre ;;r. ;:
bisericesci,

racteriseadia preotii in S. Scriptura, tragu dupa sino nele au ajunsu sl pana in timpii nostrii, sl totusi
sl nisce greutati pentru chiamarea loru, din care s'au retienutu de preotie penlru causele prea'marei
'urmeadia responsabilitati. Inca sl S. Ioann Cfrrisostom;;;
prea firesce, ca toti acei'a, carii voiescu
yoitu sa -alegerea
a imbiatisiii chiemarea preotiasca, mainainte de trite primeascaincepul,ula sra prin
trebue sa se es-aminedie pre sine seriosu, ca simtu popornlu Antiochianu de preotu, ci srau
retrasu sl
ei in sine vocatiune spre oficiulu preotiescu ? cu- traid in singuratate, sl numai dupa mai indelungal,u
noscu ei.mai de aprdpe acestu oficiu? oare posedu timpu au imbratsiatu preoti'a ra indemnarire
Archie-
ei, s6u oare potu ri sa faca, cd sa poseada insu- reului seu, a amicului seu S. Vasiliu celu
maro sl
siritre ,acelea spirituali sl sciinfifice, care dupa naturta a poporului credinciosu ).
acestui oficiu se ceru dela preotir adeca religiosi- $. 5. Continuare.
tate, moralitate, cultura sciinfifica, darulu cuvOntu- Greulatile unui preotu se vedu mai departe
sl
lui sl alu catichisatiunei ? Sl dca dupa absolvirea .de acolor- ca. elu se asenrflneadia lucratoriur"i ;;
cursului pregatitoriu clericalu voru afld, ca ei simtu :laTentl ),
iucraroriului de vie ), boului *l,ri ;;
in sine vocatiune catra preotie, atunci trebue sa se traira (5) I de aceea S. Grigorie teologulo
rngaitanOu
presentedia Protopresbiterului sl in fine consistoriu- dersrye sarcin'a cea grea a preotului
In.qu, ,{ ;;;
lui respectivu spre esaminare, sl d6ca sl aci se vii s_cie preol,ulu, cum i se
cade lui a pu.tori ,t q'*,_
af&i, ca are vocaliune cdtra preotie, atunci numai, si
$renld
cu scopu bunu turm,a. incredintiata este
numai.atunci si se apropie spre dobandirea gradu- invatiatur'a tuturoru invetiatoriloro
ri,or,"*,.1;;
mai inaltac. De aceea st Apostotutu p;;;r;
lui preotiescu. Din contra, cei ce in chipulu a- ,uri"
-
cest'a nu voru ff in stare a documentd vocatiunea punea Eppi st preoti
pre la biserici, ii jurri pre Dom_
loru. cdtra treaptta preotiei, sa rsi caute all,u modu nddieu sl pre Domnulu
nostru Iisusu Christosu,
de viatia, sl sa se retiena de preotio precum Moise
) sl Grigoriu din Neocesari'a facaloriuru de minuni, ji:i,.'il
t; Erile eapu 3. v. ll. -
p,n"
1.
* ;; :- r il: c;;,' o:T:: r';;.,';] ri.":
ti
7
oarcle lii
judecd pe vii st pe morti (6). Apoi S.
Ioann Gura de auru cugetf,ndu cu inahimea mintiei preotti sl cd beneficiatu din partea poporulul sen
snle despre greotatlle chiamarei pastorale, au eschia- .parochianu.
-
Noi dicemu aci unu adeveru rnare? de sl pant
matu: ,nu mi ge pare, ca Inulti preoli se voiu
'acum nebagal,u in seama, ca adeca sl poporulu cre-
mantul, ci cei mai multi voru pe'ri(. Apoi in Capulu
lI. a carliei solo despre greotallle preotimei, scrie : dinciosu, sl cu deosebire fruntasii sl .cflrturarii din-
tre d0nsii au lipsa de cunoscinliele studiului pasto-
,rsa so puna inainto barbatii cei ce covdrsiescu pe
toli in mesura mare. sl inl,recu cu multu mai tafe ralu, pentru ca cflndu se poftesce de o parte, .cd
pre ceialalti cu v0rtutea sufletului, decfltu Saulu pe preotulu in t6te si multiumeasca popor-ulu siesi in-
poporulu Evreiloru cu marimea corpului, pentruca credintiatu in cele sufletesci, atunci prea firesce
' .urmeadia
pe chtu este deosebire mare inlre fapturi lipsite de de ceealalta parte, cii sl poporulu .si im-
ratiune sl intre oameni rationali, atdt'a sd fia de plineasca datorintiele sale fatia cu preotulu seu, sl
mare sl deosebirea intre pastoriu sl turma, cii sa nu sd-i dee bucurosu
-.,
ceea ce este a lui si i compete,
:.

dicu st mai multu, cdci cine prepatlesce si, fie, ca cici vocea Apostolului dlcea cf,tra cei ce nu voiau
leau rapitu lupii, seau ca leau pdnditu furii, s6u ca sa 'lu sprijindsca in cele ale traiului : Au ddra n'a-
vemu putere a mancd sl a bea ? au ddra n'avemu
sonri ivitu o epidernie, ori alta nenorocire, pastoriulu
puter.g pe yre-o sora muiere si purtamu, cd sl
p6te capatd iertare dela stapdnulu turmei, ci de saru
pretiiitle pedeapsa, totu nu se intinde mai incolo de alti Aposloli st fratii Domnului st Chifa ? s6u ddra
eu numai sl Varnav'a n'avemu putere a face ac6sl,ra ?
bani; din cbntra acel'a, carui'a i s,au datu in gnja
dmbnii, turrnii cea indiestrata cu ratiune dela Dum- ,Cine servesce in dste vreodata cu leatra sra? s6u
nedieu, 'cade pentru pierderea oilorir, cade sl subu -cine sadesce yie, si din rddra ei nu manilnca ? au
pedebps'a wemelnica sl sub sea vecinicaa.
d6ra graiescu dupa omu acestea ? au rru sl lege
g. 6. Nbcesitatea studiului pasloralu. ,graiesce acestea, cdci in legea lui Moise este scrisu
Necesitatea studiului pasloralu este invedo- ,td rru legi gur'a boului, ce traera I au ddra de boi
rata, cici sciutu este, ca preotulu in Ito grij'a lui Dumnedieu ?
, egte d6ca .noi amu sa-
fiiiehaiu voua
sale pusetiuni lesne p6te alunecri, d6ca nu cele spirituale, au mare lucru este, de
-cd 'tata
ohiemiiea soa do familie, cri cdtatianu, ad iYPryu seoerd noi cele trupesci dela voi? st d6ca se
altii rle puterea vdstra, penlru co nu
8
9
mai bine noi 7 lnsa n'amu facutu dupa puterea
ac6- ecumenicu alu VI. legiuindu
si vina cdl,ra preotie, sd sel casator6sca
st'a, ci tdte le rabdamu, cii sd nu demu ea ,rde voiesce cinevra
vr_o Zfl_
ticnire Evangeliei lui Christosu. Cor. prin nunta
I. g. _ c. legale, si ac6st'a si o faca
nai nainte dr'ilr;;;;,
S, Cum impartlmu noi stuiliulu nostru pastoralu.?
l- s'a de lpodiaconu si Diaconu
Noi impartimu studiulu nostru pastoralu in cele sl presbiteru.cc
Se opresce insa prin Can. 1g apostolescu
ee se tienu de preotu cri de cetatianu, sl in a luti
cele siesi de sotie pe vre_o vaduva,
ce se tienu strdnsu de elu c6 de unu preotu cdci atunci nu se
cele ce se tienu de elu cd de unu cetatianu
I in pdte iriitid Ja preotie, ci este
datoriu a se casatorf
vomu cu o vergura de legea ndstra C.
espune: despre casatorira, cas'a si despre 1g. apost. sl 14.
oasnicii IV. si C. 18. din Neocesari,a asisiderea
lui, preoum sl despre obligamintea lui faria cu repasi clericulu dela logodn,u
I nu prite
sta- ,u cea dintaiu, st a se
tulu; in cele referitrire strdnsu la chiamarca Io9:li cu alta, fiu ar"eu si sor?a
Iui preotiasca vomu espune? despre implinirea buna bu a ddua Io_
ofi* g,ldnjc,ar caci logodna cea dinraiu se considera ln
ciului seu saoerdotalu in si afara de Biserica. ptseric'a ndstra
dupa invetiatura din pidalionu
pugin;
'496 cri st nunt'a; cdndu remane preolulu ve-
Capu l. duvu st so casaroresce -
preoti'a, sl i remane.
a ddu,a d.E ;;;;;"';,r;;;
Detpre ptastoriult, sufletescu in cele numai cinstea siederei intre
ce sa tienu ite etu ca pre-
portulu preoriescu rdre
. d,e unw
"rtottonu.
.

::: :t^
gi'a Can. 26. VI
; acdslea dupa analo.
Secfiunea I.
i:r$, fi # T;""ffi 'f ',:.',Tl;;;H::'
;:
Despre casatori,a, casra sl despr.e uasni- piedere dupa cete
cii unui prroiu.
legiuire ;o;;
eara de celelalte lucrari
; ;;;"T;"r;
'stulu este unui,a
si. se departedie, cf,ci de_
$. 8. Biseri6'a n6sti.a.nisi csndu n,au primitu celibatulu cii acestuiru iu,tu.au, eara a bine_
pentru preoti ; ,sl 6e sb pretinile dela persdn,"
pre carea. voiesse sb o iee preotulu ile """
fu_.u"r"",
-nele
^,cuvent{
pe altulu, carele este datoriu a
ootia ? vinde cd.ra-
sale, este lucru necuviil,iosr,
Biserio'a ndstra pentru preoti nici
cdndu n,au este imparrasire de
;;, ;;;ffi;:
primitu celibatulu, sl asid sl astadi
stA in vigdre Ca1 llTi sdnrienir, urm celu ce a_
nonulu b. apostolescu si Canonulu 6. alu
[inodului ,d:,t^l-:. o,-1t1
l*.,*. pentru pollcntrea
":v. paulr-u poticnirea cea din nesciintiii,
nesciinrid,
o vd d:i: airui'a ? deci nici inaintea jropoiulu?;
;Y*
t0 11
aceaslta s'au iertatu
loru nu pentru al]u scopu, ci
nici in deosebi si nu binecuvf,nte, nici trupulu lui
pentru pusilanimitatea loru, si pentru
Christosu si nu 'lu imparta altor'a, nici altu cev'a si ,nor.ourii"-io*
esterne sl nu din tlestulu firme a.
nu liturgisdsca s. c. a. Din asemanur.,
,acestor'a urmeadia,
ca preotulu prite tlimite
$. 9. Oare preotulu p6te tral earasi cu soti'a s'a dela caro
n'au despartltu odata cu invoirea obsseasca? s'a din causra evlaviei st a vietii ;il"rr;
contempla.tive, d6ca
Legea cea vechia ierta evreiloru a se desparti in asid cev'a se invoiescu ei, sl dau
dela sine st
'de muierile loru sl fdra de nici ,o causa fundata, dar in scrisu, ca adeca voiescu si pelreaca
pentiu trila
in legea noua au disu Christosu: ,ca totu celu ce viati'a loru in infrtlnare, si trite
acestea j; ;;
'si vd lasd muierea s'a fflra de cuventu de adulte= cu scirea sl binecuventarea Archiereului
'despre respecrivu!
riu, o face pre ea si comita adulteriu, sl celu ce astfeliu de invoire obsceasca dtce
canoruru
o vd luC pre cea lasata, comite cu ea adulteriu:g susmenlionatu 80. VL ca preotulu
,or,ru rbril;
iara Apostolulu Pavelu . invatia cdtra Corinteni I. carea odala s'au despartitu "u
cu invoireu
'numai pdte obr."rr.r,
Capu 7. v. 5. ,,si nu opriti dalori'a .unulu altui'a lraf laolalta, ci si nu s arale cu
ca-
fara numai din buna intielegere pf,na la unu timpu, racteru slabu sl schirnbaciosu,
care l,aru aduce pre
ci si ve indeletnicit,i in postu st in rugaciune, sl 'elu. ln ochii poporenilortr- sei in discreditu.
earasi si ve adunati inlr'unu locu, cri sd nu veispi- S:,10, Cum sb tiena preotulu cas,a s,a, at cum
pe fiii sl fiicele sale? sI creascg
tdsca pre voi satan'a, ,pentru neinfranarea vdslra(.-.
'Preotulu
lnsa Canonulu B0 VI. dice: ca ,rpreol.ulu cu si tiena casra sra amasuratu pusatiunei
'sale ;preotiesci,
soti'a s?ar dela care odata s'au despartitu cu obscd- sl arleca: si
sustiena buna intiele_
sca invoire, nu mai pdte trair.nici a o lud indereptu; gere cu soti'a s'a sciindu, ca
Canonulu b. apostol.
aci se .legiuesce: carii preoti cugeta, ca Canonulu 'nu-i iarta despartire dela ea; apoi dupa
invetr.atur,a
.5. ,apost. n?au lipsa alu observii, carele nu iarta "Sentului Pavelu data
cf,tra Timoteiu I. C. B. v. 4.
.preotlloru ase ,lasd de muierile lo,ru sub prel,extu 'cicas'a s'a si o chivernisdsca bine,
copii avndu
-de religiositate, sl ,pentru aceea ,cu consensulu ,fe! ascultatori cu trita curati,a;
de unde urm6dia, ,; ;

.meiloru lorn ,se despartu, unii cri acestiia sub nici ipreolulu nu p6te iertd, cd in casia lui si
'nisce 'adunari
se faca
unu cuvdntu si .nu riai prita .trai laolalta, cd sa .deo de petreceri lurnesci, jocuri ,s6u ,alts
dooumentu perlectu despre . promisiunea loru, sl luffuri cu sgomotu, ci trebue ,uri l,ri
sil lia ,bino

l
12

chivernisita sl copiii lui si fia ascuharori sr de 13


e-
semplu sr altoru copii in moravurile sl purrarea Ioru Preotuiu sl aiba grija de cas,a
parochlale cd
morale sl cdndu se facu mari, datoriu este a de cas'a s'a propria, ,a o tiena
padr, in rdndu bunu, st
cd copiii lui sd nu se casator6sca cu fetie de arta in curatienia, sl nu numai casra
ci si trite celelalte e_
religiune, cf,ci vedinduse, ca multi dinlre preoti, tlificii, care se afla ldnga cas,a
parochiale, sd Ie
n'au cautatu, cA copiii loru sd se casator6sca tiena in stare buna, sl incdtu
cu nu corespundu con_
fetie de religiunea ndstra, parintii dera sinoduru fortului unei ca
din
Laodicea in Canonulu 1g au opritu ac6st'a
sl de_ iri sr reparatii,:,:::'.:ll'i: ffi#'rlTli,: ;il:
manda preolfloru, ci copiii loru sd nu lru deplinirea sl' repararea loru.
se casato- ,
Sd ajba S.,jr, ;n
reasca cu persdne de straina religiune. _ nu cumvra si se nenoroc6sca aceasta
Mai de_ realitate ? co_
parte Preotulu nu ptite l,ienea carcima rnunei bisericesci prin
in cas,a s,fl, focu; de aceea este consultu,
de aru fr aceea sl a lui propria, dara nu casra cii preotulu si staruiasca, cd comun,a
pa; bisericds.u J
rochiala, cdci apriatu opresce ac6st'a cas'a parochiale la vre_o asotialiune
Canonulu g. ;; ;r;:
VI. prescriindu: ,,nici unui clericu sd nu fia iertalu :ttgTu
gural,ie,
ceea ce nu costisesce multu
sl aduce *utiu
a avea prevalie de carcima, -*Aci ddca clericului nu-i bunatate la casu du nrnoro;;."'-
este iertatu a intrif in carcima, cu st gradin,a, preium sl parnllnturile
cfltu mai vdrtosu . ..Curtea paro_
nu-i este lui iertatu a slugarf altor'a in carcima chiali sl ori ce avere aru
'ear de aru face I posede parochi)a, inca
cev,a de acestu feliu, ori sd ince_ tn.t: tiena preotulu ln stare '.u.u,u
st dupa modulu
tedie, ori sd se segregedie(6. rnai inaltu de economie
In fine i se aduue de cdmpu, de pr*rlr;;;;;
preotului aminte sl cuvintele Apostolului cfltra Timo- st de gradinaritu, si le cultioeOie,
cd sa aiba de
teiu I. C; 5. v. g.
scriindu: ,,cine nu pdrta grija acolo cdtu se prite mal
rnultu folosu. Consultu
de ai sei, st mai vertosu de cei inca este a asigurri st pamdnturilu
de ai ,rrui Jrtl, pr.orhl.fi ;
de credintia s'au lepadatu, si mai reu
este decdtu dina st de alte nenorociri;
in fine preotulu
;;;:
celu necredinoiosu.(c grija neadormita sl pentru si aiba
ceealalta avere sub ori
ce nume aru fi qbeea
$ 11. Cum's}, u*?.n"uollr: g.rj" cle cas,a parochiale sl
sl in inrielesulu Statulului
organicu sd se pastrerlie
ff,i;?*r'rile
parochiale, sr iri".iuei" ar;;. ;;;;;.;: se mareasca din a1u
st sa se administre, cl sA
in anu spre mdngaiere; prp;:
reniloru, st spre indemnarea
loru do, ,il;l; r'u""tn
,"
l4
loru t6
bisericeasca in. rearitati sr in
fundatii firantro-
pice' De aceea Preoturu' cunoscilndu ferCsca de ori ce reprehensiune; eara dica vd facs
slarea materiare
a poporeniloru sei, sl bolnavinduse la mdrle alloum, sd se depuna.
vrg_
unu econoniu ori negutiatoriu cu
stare buna, si ,i Sectinnea fL
aduca aminte, ci si lase sl pre
seam,a bisericei, Despre obligamintele un.ui preotu fatia
sl altei fundatii filantropice din averea
_

nic'a pomenire.
sa spre veci- eu pusetiunea Iui in statu sl cu cele
Apoi mai vine de amintitu, ci
parochulu si pentru qurtea bisericeasca civile.
sl pentro'."_ S. 13. Ce este ile obseryatu in deobsce sl in deosebi
meteriu sd aiba gnjar si sd fia pre obligamintele urrui prediu fati* des-
ingredite bine, ca cu pusetiunea lui .in
vil,ele sd nu pote intra, sl a necinsti Statu ?
rocurile aceste
sdntite, cdci negligerea aceast,a Despre obligamintele unui preotu
aduce parochului - fatia cu puse_
paguba in vadi'a s,a. tiunea lui in statu, este de observatu in deobsce,
ca
Ce pers6na femeeasca p6te elu trebue sa observedie strdnsu
tienea preorulu in iegile ,tutrtui,
"r3;
,1j; aceea a indemnri sl pre poporenii i.in
Se intielege de sine, sei ddndulu ,ru*_
ca precum
unu omu onestu ple bune cu insasi purtarea s'a;
cu deosebire preo_
cauta, si aiba persdne femeesci tuiu este datoriu a observd
onesle sl straine de
ori sl ce prepusu in casra sra, asid sl orilnduele locali, fia
6e cere, cd numai persdne oneste
d dJ ;;;";; Tltl*r*-
fia-cdmpesrre, st a nu Ie valamii,
caci prin
f,emeesci si fara aceea pote deveni in multe necasuri,
de prepusu pentru moralitatea si folosulu este
s,a, sd tiena in cas,a prea micu, care transgresiunea
unoru aseminea ordn_
sta I de aceea sl duelei.locali i pOrl ,e' ,i ,dura
oruru si nu aiba ",1;lJ,l'",j;,i;# preotului nu-i sii bine a
I apoi este sciutu, ca
su arut,i neascultatoriu cdira
afara de murna, sora sl mutusiu, "*1,;;'i"oll" astfuliu de ordndueli locali
sl tdte ,.nfrfr, ,l_
lie, cu care prite scapri de ilil s6u st campe_
miu prepusulu(s; eara transgresiunea cru mui mica
i se imputa
Canonulu 5. V[ Iegiuiesce: l*.rr,cdci
cu multu
,,ca nimenea din poi, mai multu, decafu altui eetatianu
Go ge numera in calaln.-,r- ':^^^ -
penrru ca elu se considera
sl st_
;, ;,,,:#l%':,:H'link,rTn j; llili,
ctrltivatu, dela carele
de omu cultu sl
"*,-:r
liena muiere s'au servitdre in
'as,a;;;;";i ; ;; ;il:l
pe dreptu se pretinde obser-
tlt::o* tegitoru, ,a,i o,ui.''ni'
; ;;
ulr10 comunu; apoi
prin nepasarea s,a de fegl
16
7z
politice, causeadia Ia poporu sl despretiuirea ace-
U: *Ut la epifibpiatneaparata
storu legi st a Amploiatiloru de statu sl a celoru preite minor.eni, Eppnlu
d6u presbiterulu, a
locali, ceea ce nu p6te remanea pentru preotu fara grry'a de lucruri biserlce,sci,
Ou rirfaiii, sdu de-purtd
urmari papubiti6sa. T' vualuu pnlr," st de persdne:
dri acileh, care au cu deosebtre
S. 14. Preotulu sL nu se puna in ocdrmuiri publice, nicl trebuinlia
u bisericei i: nici' pdte, lrrd'morii ;;,;;
in chidiesia.
chidiesia, nici in alte lrrmr,.i
lucruri i,,;-^--:. -: p6te
iumesci:;.si --- , cau-
-r!- aper4 loriuf -*r,,"
sf alte reariiati
sele numai la forurile bisericesci ? in arenda.: ect prjcatu mf
;;; ;;il;
- Preotului nu i se iarla a se pune in ocCrmuiri pt'e'ofulu, sa, lmplinsca
obligaifrnite sate de sta{U
nrai
publice, penhuca acdstra nici din partea cetatieniloru,
11fcie1tiosu, pre atdrjd se cere dela,elu dupa canoJ
nici din partea oficiului lui bisericeseu nu i se cu_ ir'rilu 8'1' apostoresbu,
a' nu se rasd in ru.cruri
civire,
vine, caci apriatu legiuiesce Canonulu gi, apostol., ci' sd remana slrlrn-su
prerdnga chiamarea dregatoriei
care prescrie, ca nu se cuvine Episcopului sdu da'lc, chrefi impreunatf cu rnulte greutati,
s1 se ocupe'iindir elu:
presbiterului si se dee pre sine in ocarmuiri ptr_ cu shdli st meditetirrni, crrnr
sn le irn":
blice, ci sl se indeletniceasco in lucrurile bisericesci. ce chigu prurri.rr*'dio ofio,utu
oete
Deci ori si se'supuna a nu face ac6sl,ra, ori
Ilj::l
pitstorelur,sl care pretindu o vietiriire sou
perfectioiiare, s"riOr" ,fio
sil se depuna, ,cdci nimenea nu pr5te servf la doi cd di pdta SAfisface daiofintielotir sale;
pasforali.
Domni dupa dumnedieeascra"pofunca .cc prin ur_
-
mare Preotulu nir prite tienea ocdrmuirea ostesiasca vornu recapitrrld rideste
l-e pr,Tr,ir'1 Canonei atuhci,vdmu
sl ieratica, sl dtica remane obstinaxu, se depune
::,1j' "y *t.ri*fi,:l, XTT':H:
dupa can. 83. apostor. care drce: cf,ci are cesariu-
lui se cuvinu cesariurui, sr cere are I'i Domnedieu 3$u'"H":':l'1j .111; ";";'
p'iTl ;#:; ;;;'il
------'-: frf ::;'i-:11'11:'r"'i;;;Jil'##o'l,,"T,Tli,l
se cuvinu lui Domnedieu.
In deobsce
$fif*"::tu",lo-1ltu, .'1
is eices ci
;ill,::,,::, - l rt rr,rrrrnil
rgi"',;;.,:ffir
re'j" o
#il
r; :ffi:J, i' T;:
i",r",.",i r",;,":r:T:nlTi'l',ln ;:,TTT: l*:,T,1., :ril Iilffi ;Til;rr:ll
jil1l
"*to

Il ,gUtt"'a m:i .qu qeama


din castigu spurcatu C. m,i$q^
j',i.*13i4'd;' ;pffi';j, ffil
0rap. rf1lr numai d6ca de legi s'aru chiam{
-,
cdci prescrie canonuru B IV. d6ca vri fi .ohiamdtu sf
IB;
'9
Dtce S. Grigoriu teologulu in cuventarea ,i, pedepse se p6te lesne intdrnpld,
cri preoGulu osln_
pentru bun'a renduiala in vorbiri, ca limb'a este ditu la inc'isdre mai inderungata si piarda.
oficirrru
parten cea mai grabnica intre madulerii trupului o- sl beneficiulu seu pastoralu. * pr.eotulo niriro
,nui
mului, iara intieleptulu Solomonu ) dice: nu li bine nu prite face, spre a sr:apif
de clevelire, sl or:dri
grabnicu in cuvinte, nu te intinde impreuna cu bo- calra stapdnitoriu sl Arnploiatii
Lui, fara sd urrraiu in-
gal,ulu saracu fiindu, iar Apostolulu Pavelu i di lui veliaturei, carea Apostoluru o
di lui rimoteiu in ,rrr",
Titu ) urmatdrea invetiatura : ,rintru'trite sir te dai I. a 2. v. 1-B :
,Rogute mai nainte du ffi;; ,ii;li
pre sine esemplu de fapte bune, intru inveliatura, rugaciuni, cereri, fagaduintie,
multiumiri pentru toti
intregime, cinste sl neslricaciunecc. Sl intr'adeveru timenii, penl,ru Imperatu sl pentru
toti, carii suntu
nimicu nu sl.rica omului renumele bunu, cri cleveti- in dregator.ii, ci sd petrecemu
vialia lina sl cu odichna,
rea sl edrtirea asupra mai mariloru sei, de aceea sl cdci acdst'a esre rucru bunu
sr bine prirniru inaintel
Apost. Pavelu scrie cdtra Romani 3) ,Totu sufletulu lui Dumnedieu sl Dlantuitoriulu
nostru(. _
si se supuna Stapdniiloru celoru mai inalte, ca ru
este stapdnie, fara numai dela Dumnedieu, sl stapfl- Capu ll.
niile, care suntu, dela Durrnedieu sunlu rilnduite I si despre cele ce se tienu de elu
pentru aceea celu ce se oppune stapdnirei, lui Dum-
!:yrt. f,reotu
Ttaetoriu sufleteecu,
c6 ite unu.
rt mintstruly, minte;ehru, si in d,eobsce
alu Ti,ttcutui, adeca *;n;iii
nedieu se ,oppune(6 sls.- De aceea si Canonulu 84. "a
in & afara ih.Biserica, ii;,*rit"aW, b_isericeaci
apostolescu prescrie: ,rca celu ce vd oc6ri pre Sta-
,r l";;;i;it* ot, poporului.
: : "d
olu tinertmei.
sC

pdnitoriulu, si se pedepseasca, si ddca vri fl clericu,


Sectiunea f.
sd se depuna, ear de vri fi mireanu, si se segre-
:

S. 16. Cine p6te


fl preotu?
gedie((. Asisiderea si legile civile pentru crimta de . Preotu pdte fi;
l, liiulu unui preotu s6u mi_
vfltamare a Imperatului suntu strasinice, ele pedep- tt"Ti OrOa Canonulu BB. V{ unde'
se legiuiesce:
sescu cu mdrte I ear vfltamarile sl oc0rils faculo aca de acumu si nu fia cu pul,intia
rceloru ce vo_
asupra Amploiatiloru de statu asisiderea tragu dupr iescu a inainld
pe drecarii in cleru, sd caute
mulu celui co are a la nea_:
eine pedepse de inchis6re, sl dupa marimea acestei se hirotoni, ci esaminilndui,
de voru fi vrednici
{. ') Titu' Capn 2. v, ?. !) Pov; Rom. Onpn l& dupa hotardrile, co
) Pilit. Capu 23. v.
Ctn6ner o re numerd 6e afla in
v, -f 12. ih cleru, pe iacesti'a si-i
-
.', ,2*'
20 2t
.nau fostu din destulu cercatu,
oii au fOstu din sl,ramosi preoti, ori nu66 afara ddca se v{ face
sdhiiaSca,
vrednicu cu harulu lui Dumnedieu Can. g0.
ecL -, 2, p6le fi preotu unulu cd acel'a, carele aposl.
Aci vine de observalu, cd preotiil _carii din
dau iiegatitu prin scoli, sl docurnentddia religiositatea
bri-ce nenorocire in urmra'morbului av.utur,srau
Sl: moralitatea s'a, precumrl sl posederea de cualitati fa_
cutu neharnici a duce mai departe funcl,iunea
recerute de cfltra statutulu organicu alu Metropoliei loru
preotiasca, suntu vrednici de ajutoriulg
ilb'slre romarie de religr\nea ortodocsa res?rit6na din archicrescu,
'si alu confratiloru roru preoti, sr
Ungari?a Sl Transilvani'a; 3. pol,e fi inainlatu Ia preotie 'unde
aru erestiniroru,
' -'
au functionatu cri preoti. C. bg Apost.
st$ celu vathmatu la oehi si picidre C.?7.apost; 4.
S. 17. Despre alegerile preotului prin respectivii poporeiri.
Faniehulur'ddci cu bAntuirea 6meniloru I'au facutu, In privinti'a alegerilor.u Oe liarori, freriituri,
' -... i.
fdmenu, ofi in persecul,iune s'au lipsitu de cele virilir. Protopresbir,eri, Episcopi si rlletroporiti
rn Metropoti'a
ori de s'au nascdl,u asid. Cdn. pl. apost. ndslra romana sl Eparchiile ei romane,
Statutulu or*
Nu potu f"i preoti: 1. cei surdi, sl orbi, nu c[ garricu prescrie trjta formalilatea,
care.gre.a se ob_
sl cumu aru fi spurcali. C[ pentru cd sd nti se servd cd o lege si cinosura Ia fie
impiedeoe cele bisedcesci Can. ?8. aposi.; !. cei
care din acesto
graduri sacerdotali, de aceea noi ne
reql,ringgmu
morbo3i de epifepsie G: 79;. ap; 3. cei ce s'au. -numai la amintirea unoru milsuri canonice, care
fuutilatu pre sine Can. 23 apost. sl dbca cf preotu le-
rnurescu cere din statururu organicu
aru lVletrpporiei
s'lo mutilqtg, ge depune Can. 23 apos!. ;- 4., ndstre romane din Ungari'a sl Ardealu, 'qig"u
inca nici acel'a nu pdte fl. se, inaintri la preotie,
,f ,
dupa Canonulu b. din Laodicea numai
alegatorii cei
carele s'au casatoritu cu vr-o veduva, sl despre carele destinati prin lege, darinu ori
sl ,i", fi,"';?;;;;";
s'au constatatu, ci au coruisu. adulteriu, sdu, alta fapta st. ategerite sevdrsite Ou rp,ii
oriminals Cair: I, hpost., 5. nioi neofitultr nu p6te fi :lt*m!. prio'ij;;;"t,
Eparehii au a se censurd p.in dinojufo
preotq carele .de curdndu dela alta lege au irn'bra-, i:1n_t"ttri
rlppescu din Metropolie; Ear alegerile celoralalte
tisiatu religila. ndsl,ra, C. 10., apoSt...:- nici ostasiulu {erie bisericesci, se censrra prin Consistoriulu
rQspgc_
nu p6te fl preotu, 0., 83. apost. - nici celu ce au ,cu dreptulu de reiepiare, ddca alggorea nu
livu
fpstu in vre-un'a dregatorie de Statu, si dupa cuviin;
:i t'
fllll",cu observurpu reloru prercrise, i1
tld nii's'au pregatitu spre preotie; precumu sl. nicir ,.: ) Veai ri capulu 4. ilin Scrieree g, Ioaun Chrlrrirt.
itorpro prcottc.
acrihi, oaiele din' $at[c prihanita s]au reintorsu, cf,ci lu-
cru nedreptu este, si fia acel'a altor'a invetialoriu, carele
2t!

nu ro "git
9, 18. Alegerild rh, frrca cu nici unu feliu de co-
ruptiuni. nimicescu, sl ordindza alrn alegere, pentru ca po
Precumu castigarea ori carui oficiu nu se p6te cdndu comuneloru le c,ompete dreptulu de ol"gere,
face bu coruptiuni, asiii nici casligarea ori cai.ei atunci se nasce pentru Consistoriu obligamentu de
trepte preotiesci se opresce a se face cu ori ce fcliu censurare? sl de prejudecare, 6re alegerea
facutu_
de oorupl,iune, ceci prescrie Canonulu 2g. Aposto - s'au dupa lege? sl asiii dupa imprejurari ori o vi[
lescu, ca ,rd6ca vre-unu Episcopu prin bani au a- incuviintirf, ori nu o vii aprobd alegerea facuta.
junsu la acdst'a dignitate, s6u si presbiteru sl S. 19. Despre hirotonirea noualesului preotu.
iliaconu, sil se depuna sl elu, sl celu ce lau hiro- Noualesulu preol,u dupa oe srau casatorilu
cu
tonitu, inca sl dela comunicatura si se eschida, cii observarea celoru susu al,inse si espuse
in paragra-
Simeonu vrajitoriulu de Petru6c, eara Can. ZZ. yI. fii
precedenti, se lrirotonesce de singurulu seu Epi_
Iegiuiesce: ,,cei ce pe bani se hirotonescu, or.i Epi- scopu eparchialu Can. 2 apost. _ si se
dimite
scopi, ori ce feliu de Clerici, sl nu dupa esaminare, cu Singelie la parochi'a, pre care este alesn
s6u dupa alegere a vietii, demandamu, a se depun'e, Despre hir.otoni'a lui se incunoscintiadia Froto_
inca st celu ce l'au hirotonitu. ( populu aldrnatorin spre a supraveghid asupra purta_
Ajunge acesta masura canonica spre documen- rei lui, si spre a introduce serbatrlresce pre elu in
tare, cdr precumu santirea unui preotu esl,e opritu a parochia, ceea ce in urmd aleger.ei i srau
conferitu;
pe face cu coruptiuni de bani, asiii st alegerile de La introducere st instalare a noualesului parochu,
fetie bisericesci, ce poporulu credintiosu le sever- Protopopulu are a tienea odtra poporulu
adunatu
siesce, se oprescu a se face cu coruptiuni de ru_ un'a cuvenlare amasurata actului de presentare
sl
denie, de bani si de beuturi spiritudse. ittstalare, eara noulu parochu i
r.espunde prin o cu_
- Ia alegeri
Ategatorii .trebue si fia conscientiosi ventare asisiderea corespundiar,rire
festr'vitatii, aprorni-
cu al,at'a''mai mull.u, pentru ca alesulu are a li bene- tlndu dragostea si zelulu seu cdtra poporulu,
carele
ficiatu, sl se alege pe trita viatira. De aceea nu se I'au alesu siesi de pastoriu sufletcscu
ec[. _ pro-
p6te 'lu{ in nume de reu consistorieroru respecrivi, topopulu apoi predd instalar,ului
preolu chieile bisericei,
d6ca priveghiridia strdnsu, cti alegerile se ; invetttariulu asupra averii, sl realital,ii
fu6 si alu carti-
fara nici unu abusu, sl din contra cea gresita o loru riluali sl altotu lu"ruri tiit6re
de servitiuri bi-
loriccroi, ce posede Cornunra bisericdsca,
precumu
24
25
slprotocdlele matricutari, sr instaraturu dd dera sine '.,$. 21. Nu i'ge cuvinera
jn scrisu Reversu, cd l6u primitu in grij'a sl res: in haine necuvi6se. ---
'si rade berbt
-4Pqt tseaua.Bo. Imbracd

I
ponsabilitatea s'a aeestu Reversu a1e apoi ase Cetimu in Canonulu g6. alu Sinodului ecume_
decopi:i de dtiue ori, st adeca pentru scaunulu pro= picu YI: ,,ci cei ce prin botediu intru
lopopescu sl Coltsistoriu, unde copiile acestea au a p'au imbmcatu, aq m,ariurisitu .a drlrr_;
se pastrd, ear originalulu a se depune in lad'a bi= urm:i dupa pelreo
cerea lui dba in trupu deci pre
sericdsca spre paslrare, cd murindu preotulu, sd se I cei ce pU*i, ,r_
pului spre vahmarea celoru ce ii vedu, '.u -
v,ada, ci suntu tdte la !ocu, s6u bri ? cdci cele lip- gtrii de impletire 'lu infrumsetiadia rJrJ-
sile lrebrre sd se reinlregdsc.q din averea reposatului. sr amagirura prin ac6sr,a caus.dia
$. 20. Care ordine aro a se padt intre preoti ?
Jl.,r;Irrf,:lilil:
cu pedeapsa amesuratu ii vindgpamu,
Preotii suntu de un'a sl aceeasi ordine sl pre ei sl invetidndui, si vietiu6sca Or""irrrdri
cq
pusetiunea loru egali fatia cu functiunile intielepties ,u,
loru, dar paraslndu insielaciunea
si vanitalea, ceea ce provine "i
in privinti'a ordinei din afara trebue sd se pu,r6r"rr,, din lucruri lumesci, sd-si intdrca
ci celu posterioru cu hirotonirea, sd nu se puna ina.' fqricit'a st fiepierdiatdrea viatia,
mintea Ioru cdtra
inte gelui prioru sl rnai bah.dnu cu hirotonirb, cdci st cu frica
si aiba
pelrecere curata, sl*.
frumosu prescrio ac6st'a Canonulu gb. diu Car.ta_ si se ,propiu de -Dumnedieu
gu puritatea vietiuirei,
gen'a, legiuindu: rrnici unulu din frati sd nu sl pre om-ulu selu din laun_
secu_ [rg r,nai multu decdtu pfle celu din
tddjq vre-odata ? se puue inaintea acelor,a, afara sd ,lu in_
,ur,, frurnsptiedie cu fapte bune si
mai nainte d.e plq s,au hirotonitu de cu rioravuri nepriha_
Eppi, ,t fiu_ pite, incfltu nici o
caro dint.e noi sd i'ecunrisca ordinea
decretata dera livniqu si nu fon"'il'*nl, 1;,.:T?::';.*L T:;
Domnedieu, dupa care cei posteriori datori
suntu $ge cev'a afara de canoqrllu agestra
gle dri celoru priori intaietale, sl sd nu sd pe .. escomu_
cutedie cei $ice.a
tingri -sd faca llmic'a fara judecat'a ceroru mai
ba- Appi CanonuJu p|..vl,
tranl; indrasnescu a despretiui pe coiqe - . prescrig:
nulera in cteru; si nu se;rci
,:url..u.rli nime din
sunl,u loru, sl a faco .,u"h eu in{rasgelg f||":t-::
necuvenire- nici ;;l^;;^ ::. ""
rr'"'r'co
imbraco lnin
.inaintea I hgiqe
lttt .:t, se ca/g.l.se pedepst de c0rrg toru Sinql [{i[
dulS d.upa cuviirltia.( 1 rd;JJ,T',1':j"'n;J.T[,il:ffi
isgle ssulr'|u. obipinuir,
ljh :;;J;
"_*;;;ffi#"ilTilfr;
;
26 27

esra ddca vre-unutu n'aru face un'a cii ac6st'a, pe rflndu, totusi Apostolulu nu voiesce ah,,a, fara aceea
un'a seplamdna sd se suspendacc. Din abestea dela preotu, ceea ce pe dreptu se cere dela ori sl
-
urm6dia, ci preotului nu i se cuvine a rade barb'a, care crestinu, cA sd aiba renume bunu noi in
I S_fii
sl p0rulu alu impleti, c0ci dovedesoe desiertatiune sl de mai susu amu lractatu despre unele din aceste
vanitate? ceea ce nici decum nu i'std lui bine; a-
insusiri caracteristice ale unui preotu, aoumu vine,
;ci sd traclamu pre
sisiderea totdeun'a sA p6rte imbracamintea s'a, ceea rOndu dcspre celelalte, sl asiri
ce este prescrisa pentru elu cri pentru unu preotu, vomu incepe despre aceea, cd se cere dela preotu
ducflnduse la ori ce functiune s6u dregatorie, st sd lia fara prihana, adeca fara intinaciune ori pata.
inca si pre cale. S..23. Dela preotu se cere, sI fia fara intinaciuce, treailiu
la minte si curatu?
g, 22. Care insusiri cd,racteristice prescrise Apostolulu
Pai'elu pentru unu Preotu?
Ac6st'a cu tolu dreptulu se cere dela unu pa-
storiu sufletescu, cdci jace in firea lumului, cA pre_
lnsusirile caracterislice, care Ie cere Apostolulu
otrrlu sA nu fia facutu in viati'a s'a nici
Pavelrr dela unu preotu, suntu urmatrirele: ,,de esl,e o fapta,
pentrrr care aru fi fostu pedepsitu cri criminalistu,
cinev'a .fara prihana, barbatu alu unei mfieri, treadiu
s6u pentru care aru fi sub cercetare criminale, cdci
ki minte, curatu, binecucernicu, nesfaditoriu, neca-
pentru aseminea purtare, de se vd verli aceea,
matarnicu, ci blandu, nezavistnicu, neiubitoriu de ar- nu
se pdle inaintri in cleru. Can. 61. apost. Inca sd
gintu, cas'a s'a bine chivernisindu, fii avdndu ascul- fia
preotulu treadiu la mrnte, sl acdsta nol,a
tatori cu ttita curati'a, cici de nu scie cinev'a clii- caracter.istica
,cu totu dreptulu se pretinde
vernisf cas'a s'a, cumu vri porki grija de' Biseric'a dela pastoriulu sulle_
tescu, pentrur:a l.urburarea mintiei,
lui Dumnedieu I nu de curendu botezatu, cd nu f,a din betie, fia
din ori ce distractiune, micsioreadia.vadi,a
gnf{nduse si catla in judecata si in curs'a diavo- unui pre_
rotu, caci elu nu scie,
lului ; se cade lui si aiba sl marturie buna dela cdndu are indatorire neincun-
.giuravera si se duca la vre-unu crestinu
cei estranii;tt ,I.' Tomot. C. g. v. Z. Enume- spre ai face
rdndu
-
noi insusirile caracteristicd, care Apostoluluils
,
Yre-unu servitiu preotiescu,
care de |,aru negli$e
'din causa, c0ci nu
pieiinde dela unu preotu, trebue sA dlcemu, ci este treacliu Ia minte, aru Jrloiu
crestinului neodichna si.paguba
acelea suntu fdrte modeste, c0ci desi preotulu dupa sufletdsca. Deci tre-
buc partoriulu suflelesou
pusetiunea s'a este mai ,pre susu do crotllnii ds sd fia'tol,deauna:ttrearliu ld
28 29

minte, adeca cu priveghiere neadormita sl neobo- da au vatamhtu curati'a s'a, nu pdte locuf Canl 3;
sita cdtra implinirea datorintieloru chiemarei sale ce- t. Can. 4. VI.
-
lei multifariel dar aci se intielege at0tu trezvi'a'tru- Pofl,esce mai departe-Apostolulu, cri preotulu, se
p6sca cdtu sl cea sufletdsca, cici un'a este condi- fi[ cucernicu I noi intielegernu sub acdsta cucernicia,
tionata de ceealalta I pentru aceea si pazdsca preo- ci adeca preotulu sa fia patrunsu de adeverurile
tulu acestea amendtiue trezvii, cflci numai asid vii invetiatirrei'lui Christosu, sl cu predilectitine sl fi-
potea elu a se ocupti cu studiare pentru perfectio- delitate sa Ie- implindsca, si cu trita ocasiunea sa se
narea s'a, si cu compunere a prediceloru st altoru fevoiasca a sadi acele invetiaturi mantuitdre in ini-
invetiatrrri catichetice, de vri padi lrezvi'a sufletdsca mile credinciosiloru cu esemplulu seu, sl cu cuveni
sl trupdsca tulu in Biserica. sl scrila, sl afara de Biserica si scdla ;
S. 24. Preotulu sb fia curatu, cucernicu st onestu. sir nu neglige sevdrsirea servitiului dumnedieescu sl
Subtu insusirea acdst'a caracteristi a fia adminislrati'a minisl,erieloru si altoru rugaciuni pres-
curatu preotulu se intielege infrflnarea preolului
- erise in tipicu. Astfeliu {iindu elu cucernicu, se vif
de patimi I de aceea. S. Ioann Gura de auru comen- bine inzdstrd sl cu celelalte recierintie intelectualir,
tdndu pasagiulu acest'a din Epistol'a cdlra Timoteiu, 6are desevOrsitu infrumsetiadia pe preotu sl mare:,
dice: ci nu de celu ce postescez graiesce aci Apo- 'sce vadi'a lui inaintea poporului, seu. Cucernibi'a
stolulu, ci de celu. ce biruiesce patimile, cdci infrf,- ac6st'a trebue sd povatiuiasca pe preotu sl intr'a-
narea este, cdndu cinev'a'nu este supusu nici unei colo, cd cas'a.lui Durnnedieu sir o liena curatlta,si
patimi, prin urmare aci sub curatia se intielege preste 'inzastrata
dupa cuviintia cu, t6tb lucrurile necesarii,
totu infrdnare dela ori st ce pal,ima, ce purcede din slr i; looo de lueruri invechite sl rupt'e a procurf
limba, din rndni sl din ochi, cflci patimile, care ya- altele ndue, s. e. aritimisulu manjitu sl invechitu;,
tama curati'a lrupdsca sl suflet6sca, suntu de totu sfitele rupte si invechite, sl acoperemflntulu mesei.
nepotrivite pentru unu preotu, sl vatama simtiirlu cre- imparatdsci, sl cehi alu Pro'scomidiei artlu schimbd cu
stiniloru; mqi departe preol,ulu, carele ,si vatama iiou; candelele sl, luminarile sl: ,cadelniti'a a lo avea
curati]a s'a trupfsca, nici . atunoi nu so socolesoo lotileaunla, curalel inca sl perrtru ingiaditur'e Biceil-r
vqe{nicu,de, preotiqr, cf,ndu aq patratu necuratia ina- ' eei::sli:a' cemiteririlui si, se ingrijaicar, cA, se fia bunr
lile de [irgtonirea s'a, dar niei .cu soti]a s'a, ddca 'il. capaoe. de, a. nu .Je .potcar lreco de vltq clrd
30
31
este necuvinciosu, cri vitele si pascuiasca in giurulu MCntuitoriulu pune pretiu mare asuprra omului ospi-
zidirei bisericesci, sl pesle mormintele crestiniloru, tabilu pentru faptele cele filanlropice, si le considera
sl crucile si le rumpa. acelea, cii sl cum lui i s'aru fi facutu, si ii chiama
Mai cere Apostolulu, cii preotulu sd fia onestu., de binecuventati ai tal,alui seu spre mostenirea im_.
Onestatea se esl,inde asupm tuluroru actiuniloru pre- paraliei, carea este pregatita loru. De prisosu este
olului, sl trebue elu sd fia oneslu in fapte, in cu- a atinge aci, ci preotulu bine v6 face, .d6ca .cu
v0ntu, in conversatiune, in imbracaminte, in ocar- ttita ocasiunea vif indemnd pre poporenii sei, cri si
Rruirea casei sl familiei sale, cu unu cuventu, si_
fia iubitori de streini, milosi c6tra cei ce au lipsa de
padiasca ccle cuviintidse ale ohiarnarei sale sacerdo-
ajutoriu, slcdtra trebuintiele bisericei si ale sctileir,
tale; de aceea i se oprrisce lui, a nu avea mese si sd-i indemne a sacrilica din partea lorur. c6tu
bogate Can. 15. Cartag., nici a face ospetie la sine,
voru ierki impregiurarile loru, dar si la alte funda-
nici la altii sd nu mearga, ci acolo glume si faca, tii filantropice sd fia milosi si darnici I de aceea Can.
Can. 53. Laodicea, nici cu haine necuvidse si nu. 59. apostolescu legiuesce: ,rci d6ca vre-unu Eppo,
se imbrace Can. 6. VII, nici afldnduse ld pomene, ori presbiteru, ori diaconu nu vd dri unui clericu
sd. nu duca de acolo mancdri si beuturi aca$a, cdci
sera'cu cele trebuintidse, sdr se segregedie, si rema_
prin asiri purlare se valama onesl,atea preolului C. ndndu intru ac6st'a, adeca in impetrirea inirnii
. cdtra
27. Laodicea.
cei lipsiti, sd se depuna, cd unulu, carele au ucisu
g. 25. Preotulu sL fia iubitdriu de strAini-
pre fratele sg1cc.
Intre celelalte virtuti sociali, pre dreptu con-
$. 26. Preotulu are sl, fia invetiatoriu.
Dumera. Apostolulu si ospitalitatea, ceea ce cu deo_
Apostolulu inurmra insusiriloru aratate pana
i
sebire sti preotului bine, cdci prin aceea dor:u_ acumu, mai poflesce dela preotu, cri sd .fia
invetia-
menledia inima buna si compatimitrire cdtra alti dea- toriu; de vomu esaminii chiamarea unui preolu,
prdpi ai seil aci nunumai se inlielege ospiralitateri vomu afld, cd cea mai dintaia chiamare a lui
este,
cdtra Streini fral,i sl ,cdlatori, ci indeobsce c0tra toti sd fia invetiatoriu, cdci Mdntuitoriulu, cdndu
au tri-
seracii, carii au lipsa de ajutoriu, asif dara c{ltra cei fla- thisu pe Apostoli in lurne, au dlsu loru,
.cd maina_,
mdndi, setosi? lipsiti de imbracaniinte, bolnavi sl celra into sil invetie tdrte popdrele, si apoi si le
boteze 1
cei din temnitia. Ilaleiu C. Pb.. v. 82, lnsuci ' de undg urmddia prr. fir"rru,
- sf preotulu este
",
32 33
datoriu mai dintaiu-a invetia pe: poporenii sei si pb lepadatu, viatid 'si voru indrepki spre rnai bine, sl
copiii loru; odci d6ca cantinulu lb din Gangr?a nu se voru vdnii de patim'a nesciintiei, ci ludndu
sub anatem''a demanda parintiloru, cd ei pre copiii: aminte de inveliatura, pe sinesi se voru scutf spre
loru sd-i creasca in cuyenita pietate sl retigiositate, a nu patimf de reu, sl de fric'a munciloru imminenten
sl sd nu se' desvinovatiasca cu nisce greutatir atun- 'si voru procurif mantuirea sufleteloru loru.(
cea urmeadia, ci sl preotulu datoriu"este a, inVetid, S. 27. CAndu se invetie?
sl lumind atf,tu pe poporenii sei in Biserica, cdtu. sl Cendu se invetie preotulu ? vine intrebarea, 16
pe, copii in sc6la prin catichisatia, sl dela datorinli,a carea lrebue sd respundemu cu Apostolulu Pavelu,
acdst'a nu 'lu prite pe elu dispensri nici o impre- carele pre Timoteiu Episcopulu Efesului asid 'lu pova-
jurare. Cumu esle datoriu a invetiii unu preotu, a*, tiuesce: ,rpredica cuvdntulu, stai asupra, Iia oportunu,
ceea q vedentu in..Canonulu, l g. yI. care asid suna : gr! nu fia oportunu l mustra, cdsla, ind6mna cu ldl,a
Se cuvine inaintestatatoriloru ai Bjsericeloru, a in; rebdarea si doctrin'a; cd vd fi timpu, cdndu invetiatur'a
vetiri in' t6te dileler'si cu deosebire in Dumineci pe. cea sanatrjsa nu o voru primi, ci dupa poftele sale 'si
toti clericii st pe totru poporuru cuvintele pietatii srr voru alege Iorusiinvetiatori, carii voru scarpinii urechile,
ale dreptei credinfie, curegdndu din duninediedsca si dela adeveru audiulu loru 'si voru intdrce, si ki
scriptura intielesurile sl, judecatile adeverului; sl s* basne se voru plecri; eara tu priveghiadia in t6te, pati-
nu qaloe hotarele cele, acumu puSe,,
s6n trutlitiunea, nesce reulu, fd lucrulu Evangelistului, servitiulu teu
purtatoriloru de Dumnedieu parinl,i, ci sl. ddca {i 'lu deplinu Il. Tim. capu 4. v. 2 5. -. Preldnga
vre_o,
controversie scripturale sraru internpl{ aceea -
cele in canonulu susu citatu cuprinse indreptiri, dupa
se nu
o, talmac6sca altcuniu, decf,tu precumu au asiediatu care are unu preotu sd invetie, inca mai adaugemu sl
luurinatorii st Invetiatorii Bisericei prin carfire rorul. aceea, cd preotulu si
cet6sca cu diliginlia neprerupla sl
od sd prin acdstra mai. mare laudar, decatu
cas,tige cu atentiune neadormita carlile bisericesci s. e" Ocloi-
prjn compunerea cuvdntariloni loru proprii, cdr, nu c-hulu, Mineiele, Triodulu, Penticostariulu sl psaltirea,
cun-vd nefiindu din destulu hamici ,pi" aoeet, s* cf,ci cetindu elu aceste cdrti, so imbogatiescc in sci-
gnesiascarr pent'.ruca' prin''invetidtu:nile drsiloru parintft iptiele sl cunoscintiele sale, sl pe placu vd sci invetid
invetiflnduse poporele despre "cele bune; aldtu prin predicatiuni, cdtu st
totdeodata' sr' despre cero: n'forosirrire
sf folosit6ngr frin nlto invelialuri
st vrednioe de) P.9 popo.renii
sei; se intielege do sino, crl elu ptito
celi si predicele scriitoriloru do alla rollgio, dam
34
35
liindu ci acelea nu suntu intocmite dupa invetiaturilo
fiecaril om'u, asiiidara .sf "
uhu fireotu, esl,e inde_
ld
bisericei ntistre, sd le intrebuintiedie cu precautiune,
obsce recunoscutu, sr s'au dourdito totdeaunra,
cd nu cumv'a spunendule poporului nostru acelea, si
betiri iri totu mai mare dimbnsiune, ci
doved6sca, ci elu nu pricepe invetiaturile bisericei si in locu sd se
indrepte omuln betlvu, totu
ndstre, sl Iasa a se amagi de invetiaturile altei straine mai rnultu se tdvalesee,
inttdns'a, pana cdndu nasce
Biserici; cumu s'au intdmplal,u cu acelu preotu romanu morbulu tremuratoriu
betie, de
de relegea ndstra,carele cartea rdespre siapte virtuti(- -. morbus tremenb potatorum _
si prin elu
aduce mdrte inevitabile si
compusa si edata dela unu auloru de relegea apu- necurabile, sl pana atunei.
se prapadesce ayerea betivului
s6na, o au tradusu din limb'a germdna in cea a ndstra, si st lasa pre ai sei.in.
seraci'a cea mai mare.
in inchierea cuvdntarii dela Dumineca l-lea a postului Beti,a $ i" ;J;"""*",r'l
fostu osdndita, si betivulu
mare despre ,umilintia( au foslu espusu decAtra acelu ,u m,irt,
;vinu, dice, si beurura beriva sa nu'lfi,
autoru strainu: numai asiai yomu serbii cu vrednicie inalt'a
tei, cdndu veti merge in T"JrtTr;
serbatore a invierii, sl saltdndu vomu cdntri Allilui'a !. cortulu marl,uriei, s6u ve
veti. apropiri de jertfelnicu,
Aminu, elu traducatoriulu au imitatu pe predica- cii si nu muriti(. Levi
- - c' 1' r g.
toriulu .strainu din cuvdntu in cuvdnl,u, dlcdndu in I. Trim. c. -' Ear Apostoruru catra corinteni scrie.
in s'a c0tra cetitorii de relegea ndslra:
traducerea
6. v. l0 : ,rbetivii nu voru mosieni
i,mparati'a lui Dumnedieu;
numai asiri vomu serbai cu vrednicie inalt'a serbatdre apoi Canonulu aposiol.
alu 42. Iegiuesce:
cd preotulu .si.
a invierii si sah,andu vomu cdntii: Allilui'a ! Aminu. ,*'"T::.,"1:.jT, deca este ori diaconulu se
cii si cumu sl pela bisericile ndstre s,aru cantri Ia
nyupundndu Aposrotulu
il;;
lncorigibiru*._
Pasci ,rAlliluia( ceea cese cdnta ki noi numaila morti l*.
omur si cd atare
; ;r"';;J;;":;
sl in postulu mare. In fine preotulu sdr indemne pe eru, cii,a *-iiu
r

T&;:,T':,JJ'-TlrTl;,"
poporenii sei mari si mici, de a ceti cllrti biseri_ carele bate pe
alrulu si se sfadrrrq
i'l,lij,
cesci si de rugaciune amesuratu Canonului 8b. apost. urert,a o face
apetiuirea prea
sl poruncii bisericesci a ?-lea. ctlra
^din acel'ar .rr-.-u
du ,in., Ji de despectulu
pe carele ,lu bate;
$. 28. Apostolulu Pavelu mai departe pretinde ilelapreotu a sA so fereasca u*
preotu trebue
nu fi betivu, nici batatoriu, nici sfailitoriu, nici camatornion
sl sd sii moderedie de
gdnduri, sl rordeuna astfeliu do
Cumca beti'a este' o pata st patima marq ld tthp'nu atu poporutui
ri rr;;;;rr,"J;il";;,"ur;;
"rrdi;;;; ;; ca3+rui nu-i.
36
3?
SD bine pfad'a, sl cdrt'a, ci este servitoriulu lui idolesuua r). Ear apostolulu graesce
calra preotu
pumnedieu sl parinte sufletescu alu poporeniloru ,5Tu omulu lui Ddieu fugi de aceslea, (de
fubirei
sei I de aseed elu si nu bate pe nime, caci dice de argintu, camataria si pizrra;
sl,urmddia dreplatea,
Canonulu 2?. apostolescu, od6ca preotulu vd bato evlavi'a, credirrti'a, dragostea.
rabdarea ,i bhrd;;;;
pe crbdinciosulu, ,ori pe necredinbiosulu, carele iau luptate lupt'a cea buna a credintiei.
apucate de via_
.veci,
facutu vre--o injurie, sl prin bataia voiesce. sa 'lu ti'a de Ia carea esti sl
dhiematuocc I. Timot.
infricosiedier :demandamu, de a se depune, cdci Dom: c' 6. v. l l. Dar sl Canrinele oprescd preotului
nulu nibi cdndu nu neau invetiatu pe noi ac6st'a, iubirea de argintu; noi trecemu
cu vederea celelalte
oi din contra e'lu 'batutu fiindu nu bahea, ocaritu Canrine referitdre la cestu
obi,ecl,u, si espunemri nu_
fiindu nu ocdrea, patimindu nu ingrozea. Totodata mai Canonulu 1?. I. care asiii
erte, ,rFiindu ci
Ee opresce preotului sl sfad'a, ceea ce provine din multi dintre cei cuprinsi in
Canonu, din lacomi,a
mdnia; sl fiindu ci lucrurile, in privinti'a caror'n de aveii si dupa uritulu castigu
vdnf,ndu, au zeui_
preoiulu ptite sd vina in atingere mai de aprdpe cu lalu dumnediedsc'a scriptura? ceea
ce dlce: ,rargin_
unulu s6u altulu dintre poporenii sei, nu potu fi tulu seu n'au datu in camatar66
st imprum"re";;';;;,
mari si insemnate, care si taie in viatira lui, de, oeru inapoi ; asi{ au statorilu
marele Sinodu, ctf
aceea preotulu lasf,nduse cu cinev'a in sfada sl cearta,
-d6ta
rt dupa hotarirea ac6st,a se vei
aflal;il.;
nu o pdte justificd inaintea Slapanirei sale biseri: prneente prin vre-o uporut"rr,
cesoi, si 'si oausddia pedepsire.
]ould."
camalarindu, s6u cerdndu dobanda
,eo ffi;,;
- de jumatat;; ;;;
S. 29. Consemnare iscodindu si altcev,a pentfu
spurcatulu
Inca mai dlce Apostolulu: protulu si nu fia si se dee afara 'din cleru, si si fia castigur acel,a
strainu ds ca.
camatarnicU ; si nu fia lacomu Ia dobdnda urlla 1, nonu. )
ne, iubitoriu de argintu I aoeste ssaderi suntu intre
'afini, Iir fine, d6ca poporulu nu trago cAtra preotulu
sine pentruca purcedu din un'a sl aceeasi,
,;:1":::.:r,:^1_".^u.
pal,ima, vd se dlca, din iubirea de aqgintu, care esto ? gircimsriu nu pdto n prooru crn. g; vr.
, *:,H::.:::::-l1;.or"nn'i ;l ;;;*;'il":T rllJt l;"H
redaqln'a multoru rele, st cri nisce. vlastari de vB* rc roJo", ;ffi;,i::,ffil,i
i;.ff""",.:T::i:l**,r.
can' 23. vr.-'agistlerea u" ooro* ". ;"-.:::
" "-::'j':""nott rt opro'o'
ninu c{escu? sl se marescu, de aceea sl apostolului yr.
?2, Vf.
77, -r'-vvv
rq,roio- L^-r:r -.oltut::
railereabarbiis
petrecenea
l'eqouercr ri todd'l,ou,fomol
lr rorltl^,ou,fomoi C4n.
c4n.
- tunsuh perulut osn. oc, f1.
bl, wr
cen. i.r. .l
p"t,*,*;.T"'.r"fJffi - ;;;,_tjii
Rumesca . pal,im'a iubirei de argintu: ,,servitiglu,
cau. vr.
- #1,,"11,.
38

seu, carele este impatal,u cu aceste slabhiuni, nu hulitu si se urangaie l. Petru Capu 2. v. 23. :
este de mirare, cici S. [eronimu scrie cdlra Nepo=
I. Cor. Capu 4. v. 12. Prescurtu, ori ce defai-
tianu: orde clericulu speculatoriuo carele din seracu -
mare sl ocara preotulu cii rabdare si o sufere, sl
s'au facutu bogatu, si din simplu maritu, fugi, cai d6ca vine treab'a' Ia incusa, atunci preotdu se es-
de o rana aducatdre de m6rte.(' Ear la inceputulu puna nevinovati'a sa cu modestia, cici nevinovati'a
Tipicului dela Sant'a Liturgie, se dd preotului acdsta
nu are lipsa de dovedf sanguindse, ci line sl te-
povatiuire: Preotulu, carele voiesce si sevdrsiasca
meinice.
durnnediedsca Liturgie, datoriu este mai intaiu se
fia ispoveduitu si cu toti impacatu, sl sd n,aiba cevra $. 31. Preotulu sb nu fia neofitu, aileca ile cur$nrlu bo.:

asupra cuiv'a, sl sd 'si apere inim'a de gdnduri rele tezata,si sb aiba marturie buna ilela cei straini.
precdtu vei putea,, si sd ajune putientelu de cu s6ra, Apostolulu mai poflesce, cd nime si nu se
sl a,se tienea treadiu pana la timpulu S. Liturgii((. preotiasca cri neofitu adeca cri de curndu botezatu,

$. 30. Dupa aceste cere Apostolulu tlela preotu, c6 sb


sl adauge sl motivulu pentru care ac6st'a o pretinde,
fia blanclu. sl adeca dice, cri nu mdndrinduse, sdr cada in jude-
Dupace apostolulu dice, cd preotulu si nu fia cata sl osdnd'a diabolului. Apostolulu Pavelu cii unu
mdniosu, sfaditoriu si batal,oriu? cere apoi ci pfL': barbatu luminatu si practicu in faptele si cuvintele
otulu si fia bldndu I cii unu leacu siguru a nu fi sale au sciutu intdmplari despre acea fudulie, in care
cu nici o patima. Apostolulu intielege aci sub blan- noubotezatii curdndu inaintf,nduse la preotie, s'au
detie ,ro purtare solitla sl
cncernica, precumu sl tn- mflndritu, sl prin aceea nu numai siau facutu vata-
departare dela uricids'a. prefacere sl fatiernicie, cdci mare de renumele loru bunu, ci au scanrlalisitu st pe
celelalte blendetie, care tientescu la castigarea cin: poporulu credinciosu; deci cii si se puna capetu unui
stei si marirei dela dmeni, sunl,u fatiarnice sl pre- aseminea reu, nu voiesce, ci cinev'a fiindu nou
facute. Aci se cere asiadara o adeverata ovSll- fiiu alu bisericei, si se inaintedie la preotie. De
-
gelica bldndetia, alu cf,reea rodu este : a nu .so sceea st Canonulu 80. apost. dlce: ci celu ce din
mdnid de aru sl fi causa de mania; a nu se sladt viatia pag0n6sca au venitu si s'au botezatu, s6u cetu
cu atdtu. mai putinu a nu bate, a nu oc0r[, ci oc0- co din viatia..prihanita s'au reintorsu, nu este dreptur-
ritu fiindur ,si graiasca de bine, gonitu , sA Tabde, lU to laca indata Episcopu, cdcl lucru nedreptu
I

-J
40 4t
este, ce sd fia acela altor'a inveliatoriu, cafele nrau $, 32. C9 .r9 m-ai cere- dela preotu afara de cele prescri-
se tle apostolulu Pavelu ? '
fostu censuratu din destulu, afara d6ca se vd face
Se mai cere dela preotu afara de cele prescrise
acest'a dupa harulu dumnddieesculc. De. aci urm6dia,
de Afosrolulu'Pavelu, i,i ce curgu *. O;;;-
ci neofitulu, si altu r oarecilrele t care. nu este inil,iatu l.iunea sl chiemarea lui sa"eleie implineasca, si ,d".o
ln lucruri preoliesci, dupa cumu cere constitufiunea sa prirte in urechile sale voc6a lui Christosu cdt,ra
de' astadi, st din lirieretie nu s'au pregatitu spre
Apostoli : ,Fiti intielepli c{ sierpii, sl curati ed po_
treapta preol,iei, nu p6te fi preotu, s6u altu digni_
rumbii Mateiu Cap. 10. v. 16. ,Neguiia-
tariu bisericescu; provocarea) ceea ce s,aru face din
toriti pdnavoiu veni(( -
Luc,a Cap. 1g. o. f B. ;
istori'a biseriedsca in privinli,a aceast,a, cd adeca -
,intru rebdarea ndstra, veti agonisi sufletele vdstre(6
sunl,u esemple pentru asemene casuri, nu potu avea - Luc'a Capu 2L v; lg.
nici o larie, caci casurile acelea esceptionali s,au fa- ' Rerndneti intru -
mine, sl eu intru Voi, precumu
culu *inl,re alte imprejurari, cdndo udu.u nisericra nu
mladiti'a nu pdte sd aduca rdda de sine, de
s'au bucuratu de libertatea s,a, sl nhu fostu ;r;; nu vd
fI in vitia, asid sl goi de nu veti fi i in .mine
de specialitate I insa acum la noi, unde usuamu Ii- Ioann c;. 15. v. 4, eu vramu alesu pre vol-si
v?amu spusu? ci si -mergeti sl r6da
bertatba consciinl.iei sl a religiei ndslre, aru insemnd
primirea unui laicu in cleru" sf de altu digri;.,;
si aduceti --.
16, Vocele acestea ale Mantuitoriului crro' 'dda
biqericescu una abatere neiertata de Candne si Sta_ preotu, cri irnplinindule acelea, si se faca vrednicu
lutulu organicu alu Milropoti.i nOrt.., ,t- ;;""- r;;" a i se dlc'e in diu'a cea mai de apoi a judecatii:
dupa sine urmari prejudicirise sl neprecalculabili ref,,
,Bine sluga buna si credincidsa, preste iutinu ai
totodata aru documentii sr dispreti'ru. catra sciintia fostu credinciosu, preste mutte te voi pun., intri
.:t.

lpegialb a teologiei st a. Vedi' si g-fii l1g. Zlg lbtru, bucuri'a Domnului teu, Mat.
c. Zf. v. ZI._
St 2t+ din Dreptulu Canonicu, si Il fir. ,. f, :': Intielepciunea siarpelui' sli intr,aceea,
17 sf 18, unde dpostolulu dice: pr.eotii, cei cesi ". ci elu
preeuinu este loculu largu
s6u angustu, prin care.
tignl {ine diegalcirih, cu indoita cinste sd se oin, vilcscei si treaca, asid prescurta "s6u
prelurgesce.
stdsba, m'hl alesu cei' ce se ostenescu in cuvflntu sl' trupulu seu deci 'sl preotulu
in inveliatura.
, asid trebue sa lres-
curledie sdu si prelungdsca
! irtvetiaturllo sale, pre-.
cumu Vgde, ca poporenii
lui suntu dfuptrti. ;
42
43
Ear curati'a porurnbului std intrraceea, c4
tractatu.
S. 33. Inchierea acestui r
porumbulu pierdiendu soti,a sro, nu
se inso_ . Inchiemu noi acestu tractatu cu. driue virtuti ge-
tiesce cu alt'a; asiri sl curati,a preotului
sd fra ne- nerali pentru unu preotu, sl adega spun0ndui, ci
intinata de nici o patd s6u pecatu.
elu numai atuncea vd corcspunde chiamarei sale pre
Mai departe apostolulu au disu despre sine: deplinu, d6ca falia cu dal,orintiele sale pastorali, vri
M'amu facutu jidoviloru cii unu jidovu, cd
pe jidovi nutri in inim'a s'a zelu si intielepciune, caro driud
si-i dobdndescu I m'amu facutn celoru neputinciosi, virtuti intr'aceea se cuprindu, dupacumu cetimu in
cf unu neputinciosu, cri pe cei neputinciosi si-i Evangelie 1,11s'2 Capu 12. v. 42. cd isprav-
dobdndescuI m,amu facutu tuturoru trite, cii ori cumrt - -
niculu casei lui Dumnedieu petrecdndusi chiemarea
pe toti si-i mdnluescu, sl eu asiri alergu, s'a nu numai sd mdndnce si sd bea din ispravnicia,
nu cd sl cumu n,asiu sci, asiii dau resboiu, no ci si se sdrguiasca a dd si slujiloru Dornnului hran'a
1e
si cdndu asiu fr batdndu vazduchulu, ci ,mi mun_ ki tirnpu, atdtu cu invelialur'a, cdtu si cu intocmi-
cescu trupulu meu; Cu acesle marturisiri
de sine, rea misterieloru sl cu rogaciuni cdtra Dumnedieu,
voiesce Apostolulu si arate pre sine
in vietiuirea sl in tdte acestea si nu caute ki cele ale sale, ci
pastorale inaintea preotiroru. si afrdnduse
in murre ld cele ce suntu ale lui Dumnedieu Filips. c. 2.
osl,enele si luple, au gdnditu de sine
de totu ;;;_ -
v. 22. Astfeliu de zelu si inlielepciune feresce
ritu sl umilitu
I Fratiloru, dice, eu inca nu me so_ pe preotu - de uilarea r:hiemarei sale sl tierit!
'lu
cotescu sd fiu ajunsu I ci numai 'un,a:
cele din dd_ desceptatu sl treadiu cdtra implinfrea ei cu voia buna
retu uitdndule, si lii cele dinainte intindtendume sl cu inima curata. Fara aceste ddue virtuti preo-
fti
semnu alergu, ld respectirea chiarnarii tulu se arala cri unu mormentu spoltu, carele did
de susu a lui
Dumnedieu intru Isusu Christosu _
). Intru acestu 'afara se arata frumosu, sl tlin launtru este plinri
chipu aratdnduse preotulu in faptele de necuratia I asiri sl preotulu, celu ce n'are zeld
cele bune, sA
se fer6sca de gdnduri st de idei, care .potu
si ,lu, sl intielepciune, se p6te laudri, cd elu este ingerulu
duci la m0ndrie, si si remana statornicu in celo Domnului si ingerulu bisericei, urrde slujesce, sl toJ
bune, sl pentru resplatirea loru sd :rsi puna tusl altii 'lu tienu de neyrettnicu de tdte acestea, si
Speran:
ti'a spre Dumnedieu sl 6meni buni. i dtcu cuvintele Mf,ntuitoriului. Mat. c. 24, v.
!) Filips. c,,8. v. li. ,
t

.,
-
50. ,,Vinivd Domnulu servului aceluiia in dlu'a, ii
44
45
carea nu asteapta? si in drra, in care nu scie, sl ,lu au straluciiu de sine viatid lui cea apostolisca
vri ddca .
despieri pre elu in dtiue, sl partea I
'acolo lui cu fatiarnicii o vd inse aducdndusi :aminte de cele susu espuse cuvinte
prne ; v:f ff prangere sr scdrsinire dintiloru((.
ale Mdntuitoriului, cd adeca: mare se vd chiamri ar
In fine mai
- cel'a, carele vri. face slrv;i invetia, au facutu.si elu
aci, cri preotulu sd pdta
111timu
avea consciintia odichnita trite, si au invetiatu pre preoii, cd numai cu fapte
desire implinire, ,f,,"'rr_
rei sale, lrebue si nu ,, ,ulfir*er* si nu se multiurnd.sca, ci si predice sl cuventuln
ceea, ci elu se feresce de reu,if.* "";r,
;';- lui Dumnedieu, cii si se aret e, .cd barbati ai lurqi_
se nediuiasca sl a invetiri pre poporenii
;ffi; ; ;; nei lui Christosu!
sei mici si
mart cdci dice S. Ioann Chrisosiomu
Capu b _
facerea nu srrplinesc-e. invetiarea, Sectiune4 Il.
sl nu eu dicu ac6st,a,
ci insusi Mantuitoriulu, carele asiei graer*, Despre preotu c{ ministru alu Miste_
ce v6 face sl vri invetiri, acel,a ;il;
mare se vd chiamd rieloru.
in imparati?a ceriuriloru. Fapt. ap. c.
20. v. g1. _. $. 34. Cumca preotulu este ministruln Mistierieloru.
iara d6ea facerea aru cuprinde Cum cd preotulu este ministruJu Misterielonr,
in sine si inveiia_
rea, atunci aru fi cea drn urma se arata din firnctiunile sale cele in sl afara de bij
de prisosu, sl
aru ff.fostu destulu a dice: cela serica sevdrsite, dar st Apostolulu pavelu marturi-
ce vd frrr, l..ft
mare se vd chiamri in imparati,a ceriuriloru inse sesce aceast'a dlcdndu cdtra preofii Corinteni;
Christosu prin desparfrea acestoru I ,l.si6
si ne considere pre noi omulu, cri pre nisce.ser_
sentintie dela
olalta arata, cd un'a se tiene vilori ai lui Christosu, sl cii pre miniStr;i ai
de fapte, ear alt,a de Mlste_.
si ,cd spre zidirea perfecta au amenddue rieloru lui Dumnedieu I. Cort. Cap 4. v-
lululto:
treluigtia. uqra de alt'a. _-- Seau
1-
nu audi ce dice Se iarta inse sl mireniloru a administrd
in ca$u ds
vasulu celu alesu preoilloru din lipsa ministeriulu Botediului, care
Efesu: ,rpentru a_ apoi venlndn pre-
gega priveqhiati, aducdnduve otulu 'lu deplinesce dupa tipicu.
aminte, .a U.ui ,ni Cite Misierii
nriptea sl diu,a n'amu incefatu cu
tacrami ;-;;: ; iiene un'a, sant,a, sobornicdsc'a sl- apostolicra Bi-
pr-e. fiacarele dintre voi ,ur,,-i" n6stra, sl dre suntu ele de asemenea pu-
lia 1( oe au fostu leric'a
lucreri.le rrebuiuoirise .sr indemnorru tere sdu bd? tdte, acestea s'au espusu
in teolobfu
cu crrventirru,
tlogmatica sl in alte carti
calichetico, do nocoa ar,.l
46
47
vomu espune nirmai practic'a misterielorur, vd
ie Romdni Crp. 10. v. 14. sl mai josu intru acelasi
dica: ce datorintie are preotulu ki administrare
sin_ capu v, 1?. ,rCredinti'a este din audiu, ear au-
guraticeloru misterii ? cd ministerarea facuta prin elu
diulu din cuvpntulu lui Dumnedieu 1(6 Apoi llldntui-
a lllisteriel'ru se fia legare sr varida. Astferiu
gntie, gdu referu Ia tdte misteriele,
dato- toriulu dtce citra Apostoli: ,Vestiti Evangeli,a Ia
s6u numai ld trita zidirea, celu ce v{ crede sr se vii boredirir,
unele din ele. 5s
. S. 35.. .Datorintiele preotului administratorn vai mdntui, ear celu ce ,nu vd crede, se vd osdndi.cg

care se referu ld t6te_s6u numai 14


de misterii, Marco Cap. 16. n 1S. lO.
uuele misterie-
Datorintiele preotului administrativu $. 36. Preotulu trebuie sL intrebe pre primitoriulu we-
de misterii, pnui misteriu, cb scie elu, sl eun6sce invetiaturile
care se referu Id t6te misteriele se cele mAu.
potu espune in tuit6re a misteriului, carele voiesce a i se ailministrd?
urmatdrele: 1 ci preotulu datoresce inainte
de admi- Preotulu trebuie si intrebe pre primito"riulu vre-
nistrarea vre_unui misteriu sd invelie
sl sd lumine_ pnui misteriu, cd scie elu si cunrisce invetiaturile cele
die pre credinciosii sei poporeni
despre sanlieni,a trebuincirise citra mf,ntuire, precum este cea
si urmarea folosului misteriului, ,u." ,oir'r* despre
rh6sca crestinulu, sl adeca, ,p.u
,;";;;;-. sant'a Treime, despre Christosu Domnulu sl celelalte
". scopu este asiediatu.
misteriulu Botediului? ce insemnedia
din Sinbolulu credintiei I si d6ca nu Ie vd scf, nici
Iii ungere mirulu
ap,a ; ilffi; le vri cunriscg datoriu este a ,lu inveti:i, c6. prin
sdntitu, si aceslor,a aseminea,
pen_ hceea misteriulu, care v.{ sa ,lu primdsca, mai chiaru
tru ci
d6ca acela nu v:i fi
invetiatu ,i
carele primesce misteriulu in
to,oiiufo, sa 'ln prita cuprinde, sl sd r:r6rla spre mdntuire I
cele .ce se lienu de ear a crede spre mdntuire, nu este altu cevra, de_
lucrarea si urmarea lui, atunci
nu vri ,rf .'li*U citu a sci articulii credintiei cei principiali, adeca,
in. inimh. Iui nimicu ,ursd*,;-d;
misteriului, nici v:i cundsce darurile
;;;r;rr_", a crede in Christosu fara nici o indoiala, st a in_
lui Duurnedieu, tocmi viati'a s'a dupa invetiaturile lui Christosu,
eare se dau celoru primitori a
de misterii. .-_ .avea durere in inima-i pentru pecatele
Cumca acel,a nu' prite facute, sl de
;";;,*o;r,,. irr*,r, acelea a se feri spre viitoriu, precum
carele nu este invetiatu in cunoscinti,a sl a cere cu
dogmeloru, ,umilintia iertarea acelor'a dela indurarea
ac6st'a ni o arata .updo
lui f)umne_
-Apostolulu, -- dtcel ,;;;; dieu, av0ndu nadejde in sdngele celu scumpu vr-
voru crede aceluia, de .u.el, n,a' quditu
r.c
.|diu alu lui Christosu pentru mdntuirea intregului
48
49
ndmu omenescu. Urmddia dara din cele pana acumu
- cu deosebire, cdndu reu intrebuintiddia formra . sl
dise, ca pana c6ndu cei nesciul,ori ai credintiei, adeca materi'a vre-unui misleriu, s. e. lii botediu
ai Simbolului credintiei,nu voru invetiripele ale ,cre_ in locu
de apa de vri intrebuintid altu ftuidu, Id eumineca_
diniiei, preotulu nu Ie p6te dri misteriile spre mdn- tura in locu de. pdn6 dospila st vinu curatu,
tuire, pentruca unii c{ aceea de ,si.nu. se, socotescu de
fa lut vre-unu nluslu, alunci misler.iulu fiindu reu
in numerulu celoru .necredinciosi, totusi intrradeveru pregatitu, nu numai nu se considera de
nu suntu departe de densii, .sl traiescu .intrro cre; misteriu,
cdci celu ce se botddia cu " vatamarea
dintia -inchipuita, cri sd nu dlcemu, in credintia de_ formei si a
materici botediului, s6u celu ce primesce
siarta. De unde urm6dia, cd preotulu nostrrr nu Cumineca_
pdte tura cu valamarea formei sl a materiei,
administrd timeniloru de alta credintia nici unu acel,a se
mi: considem, a nu fi sl a nu ff cumineeatu.
botediatu
steriu, pentruca nu pr5te invetid pe ei, afara in casu Deci cii preotulu
db'lips?n botediului copilului norr nascutu,
si nu vina in astfeliu de peri_
carele se culu, sl .si nu aduca nici pe popordnulu
afla in pericululu unei morli naprasnice. seu in
l
astfeliu de periculu, preotulu
trebue si fia treadiu.
$. ii?. Oare trmpedeea intinaciunea morala a preotului Iu- sl curalu, cdndu voiesco a administr:i
crare& mantuit6re a v.xe-unui,misteriu? vre-unu mi_
,
steriu, sl acdsl,,a si o faca
De sl preolulu trebue sd fia fara, intinaciuner, pre_
fara plata, cdci Can.
23. VL demanda: i
pumu amu amintitu rnai susu in ,,sd se iee arelui preotu daruln,
$-fulu 28. totusi carele penlru cuminecatura
se pdie intemplai, c{ preotulu si nu fia vrf cere bani, s6u. altu
fara inti: cev'a 1( ear d6ca este
naciuner, cdndu ndministra vre-unu de totu seracu, atunci si
misteriu
starea q,cCst'a. de intinaciirne a. preotulbi,nu-
I insa cdra dela poporenii sei
aj.toriu dicflndure: cine sru-
impedeca
a sevdrsii vre-unu rnisleriu spre folosu pentru .pri- ;esce vre-odala id osle cu merindea
sra, s6u cine
sadesce via, sl
mitoriu, inse nu si spre celu alu preotului din rdd,a ei nu m{lnanca ? s6u cine
admini- pasce turm'a,
stratoru,alu' misteriului; de aceea Apostolulu pavelu si din laptele ei nu ,oununru; ,: ;;;:
c. 9. v. 11. sl
scrie cdtra Corinteni in IL Trimit. c. Z. v. l. lZ. _
,,Si
ne curallinu pe noi de trita intinaciunea trupului
sl
a: sufletului; facdndu sdntienie
intru fric,a lui Dum_
nedie'cl' In pericululu sufletului cade preotulu htunci
50
51
$. 3S. Ce are a obseryd preotululu rpecialminte lC art. face abatere dela regulele acesrea obscesci II. ci
ministrarea ministeriului Botediului ? I
ei sA ,nu amdne botezarea nounascutului loru pruncu,
De st in
Evhologionu Molitvelnicu _ trSte
-
acele indrumari necesarii se afla, care arata
c$ci numai acela se vd m0ntui, carele dupa prescri-
preotului sele bisericesci s'au botediatu Ear dalorinti'a preoturui
administratoru de sdntele misterii, cumu
st ce are
;
si faca ld administrarea singuraticeloru misterii 'este indata drrpa ce srau nascutu prunculu a merge
totusi gasimu cu cale a espune prescurtu si aci
I ld cas'a pruncului, sl a ceti rugaciurrea, ceea ceeste in
cele Evhologionu pentru diu'a intai,a dupa ce au nascutu
ce are a observd preotulu I{ acele santile lucrari;
muierea, apoi a spune parintiloru nounascutului pruncu,
Si incepemu cu cele ce are a observii preotulu la
cd ddca iarta sanatatea pruncului, sd ,lu
administrarea misteriului Bolediului, aduca a
st dicemu: pre_ opt'a di.la
otulu are a invetid pe poporenii sei sl ai biserica spre botediare, si numai in casu r
pregati de frigu mare si tinrpu reu si de indeparlarea prea
cu desluciri necesarii despre datorinti'a loru, cen-du
mare a Bisericei, sd seversiasca botcdiulu
li se nasce ire-unu Drrrncrr nri hF, prun.o-
r. sd caure o, ;:l lui in cas'a. parintdsea. Inca sa-i invetie pe pa-
'l,J'l:T"fiT:'il,li'"j;
fi de legea ndstra st. scie rinti, cii dupa patrudieci- de dile sd vina mamra .cu
carle, st simbolulu cre_
prunculu lii Biserica, spre a le ceti rogaciunea
dinliei sl cele l0 porunci dumrredieesci, pre_
si cele g. scrisa pentru curati'a mumei si pentru inrbiserici,a
porunci bisericesci sl cele siepte misterii,
cdci na_ pruncului. In fine preotulu sd introduca dlu,a
siulu in loculu pruncului are si faca apromisiune, .sl
anirlu, cdndu prunculu s'au nascutu, sl
ci prunculu venindu in vdrsta, iru vd inveriii in ere- srau botediatrr,
dupa forrnulariulu prescrisu in
mentele credintiei oescinesci, .t ori protocolulu Botezatiloru.
purtd grijri dim-
preuna cu pariutii lui pentru crescerea $. 39. Ce este de lipsa pentru unu preotu spre cun6sce-
st luminarea rea perfecta a misteriului Botediului?
cuviintirisa a finului seu; deci pruncii
.,i
mici sl alti Pentru cuntiscerea perfecfa a misteriului
unerr, canl au trebuintia de crescere? nu Bote_
sunlu diului este de lipsa pentru preotu
apti de nasi, asisiderea nici cei de alta I. cunoscinti,a ar_
confesiune, ticulului 10 din Simvolulu
cdci unii cd acesli'a marturisescu altcumu credintiei, care asidestel
credinti,a lllarturiscscu unu botediu
crestindsca, dara nu asiri cd noi cei intru iu.tu.., ;;il;;
de relegea resa- invetislur'a aceast,a se
rit6na; sl numai ld inmmplari rari sl intefifdre radlma in curintele Mentuiro-
se pdto rirrlul: ,r,do nu se vd
nasce cineva din apa-;;.- ;;"
41i
b2
E3
duchu, nu vd potea intrd Intru imparati'a lui Dumne-
dieu. Ioanu c. 3. v. 5. lI. Cunoscinli'a candne- 4. Canonulu 7. alu Sinodului ecumenlcu IL
loru referitrire la Botediu, dintre care cele cardinale Eumianii, carii se botddia numai cu un'a afundare,
suntu :
st Montanistii, carii se numescu frigii, si tavellianii,
t. 47. apostolescu: ,r0are Episcopu
Canonulu carii invritia pre fiiulu a fi Tata, adeca hulescu, ci
sdu preotu vri botediri a driua rira, pre celu ce este
Iiiulu, si Duchulu sl Tatalu unra fatia suntu, sl acea
odal,a botediatu dupa randu, s6u nu vii botediri pre
fatia uneori se dice fiiu, uneori Duchu sl uneori
celu botedialu de ierelici, carii nu se botddia in Tata; si uarii facu alte lucruri rele si alte ieresuri
numele sdntei Treimi, sd i se iee darulu. multe, mai vertosu carii vinu despie iaturea
Galatiei
acesliii toti, de voru vof a yeni Id
2. Canonulu 49. apostolescu: ,rin tatalu, sl ortodo.csie, sd-i
primimu cai pre nisce ellini, si in diu,a
in fiiulu, sl in sdntulu Duchu a botedi:i, cuyentulu dintaiu si_i
facemu crestini, iara a dou,a dl chiamati,
Dornnului poruncesce, dara nu in trei fara incepa_ adeca sd_i
turi, s6u in trei fiii s6u in trei mdntuitori, cdci u_ invetiamu sl si le spunemu legea, ear
a trei,a dl
nulu este fana de inceputu Tatalu, penlru cd nrare si-i juramu, adeca si-i lepadamu de ieresuriie
loru,
inceputu; unulu este liiulu, pentru nascerea cea sl d6ca vomu suffti de trei ori in fatia sl in
urdchi,
ittunci sd-i invetiamu, sl sd-i punemu
ne$raita I sl unulu este mdngaitoriulu Duchulu sdntu sd padiascj
rnullu timpu I:i Biserica si si asculte
pentru purcederea din celu nenascutul eara cei ce scripturile, st
atunci ii vomu botediei.
nu facu asid, ori Episcopii ori preoti, li se irf
darulu.((
, diatiloru dupa botediu sd se unga
3. b0, apostolescu: ,rcare Episcopu,
Canonulu cu sAntulu miru,
ori preotu nu vd face trei afundari ale unui miste_ sl sd-i sdntiasca cu rugaciuni de
bhiamarea sdntului
Duchu, cri sd pdta fi
riu c6ndu bot6dia, ci
vai afundd prunculu numai partasi imparatiei ceriului
odata, carea inchipuesce m6rtea Domnului, 6. Canonulu 6. din Neocesari'a : muierilo I
aceluira c0r6
:sd i se iee darulu, pentruca pdrta in pdntece si
nrau dlsu Domnulu, si. voru voi si se botedie, si nu
se opreasca a se botediri,
bolediati in mrifiea mea, ci au disu: cdei inlru ac6st,,n nirnicu
ilmergendu, in_
vetiati trite limbile, botedidndui pe ei in nurnele .Ilu se irnpartasiesce muiarea cu celu ce ane a so
nasce, pentruca
llalalui sl alu Fiiului sl alu S{ntului Duchu,G6 .
are a se aratd m0rturisir.ea ' [irr.u_
c0rui'a propria vointia
I
64 55

. ei, din carea s'aru vedea, cd suntu botediati, sl inca


S. 40. Carii nu ro botddia venindu dela alte oonleciunl
ld Bieeric'a n6stra ? sl elespre botedilrea prunciloru aflati acolo nu se afla insemnatu numele preotuluibotedia-
po straal'a publica. toriu, fdra indoiala trebuie sd se botedie, cdci ac6-
Lii intrebarea ac6st'a respundemu, cumca numai st'a prescrie sl Canonulu 82. VI. si celu 72. din
iereticii si mochamedanii dorindu a veni in corDrnu: -Cartagen'a. Insa astfeliu de prunci aflal,i trebue si
niunea bisericei ndstre ortodocse a Resarilului, au a sc botedie cu cuvinlele acestea : ,,botediase robulu
se botediri dupa Ritualulu Bisericei ndstre, nici decum lui Durnnedieu, de nu esle inca botediatrr, in nu-
insa sl cei ce'virtrr l:i noi din oricare biserica stra- rnele Talalui, si alu fiiului, si alu Sdntului Duchucc.
ina, oarea seyersiesce bol,ediulu in numele sdntei $. 41. Unde este loculu pentru admiuistrarea Botediului?
Treimi, alu Talalui, si alu Fiiului st alu sdnlului Loculu celu legiuitu pentru adrninistrarea Bote-
diului este insasi biseric'a, dara nu si vre-o capeki, cdci
Duchu, cdci unii cd acestia rrun ai se ungu cu sdn-
prescrie canonulu 59. YI. cd nici intr'unu chipu in
tulu miru I sl adeca: cei ce vinu dela Biseric'a apu-
s6na de ritulu latinu, sdu de ril.ulu grecescu, ori
capela, care este in casa privata, sd nu se sevdr-
siasca rnisteriulu Botediului, ci cei ce voiescu a se
de ritulu armenescu) apoi dela biseric'a luterana, ori
calvina nu se rebotddia, ci numai li se cetescc roz invrednici de prdcurat'a luminare, sd m6rga ld Bi-
gaciunea din Evhologionu sl se ungu cu sflntulu serici, si acolo si prindsca darulu acestia; eara de
miru.
se vd aflii cinev'a, cd cele hotarite nu le observa,
.d6ca
vei fi clericu, sd se depuna' eara de vri ff
Asisiderea sl pruncii nasculi morti nu se polu
'mireanu, sd se segregedie.
ci are a se intrebii mum'a lui, ci pdrl.a
botediri,
Anume in fiacare biseriba, in lind,a femedsca,
-ea s6u nu vinta, cd prunculu s'au nascutu mortu, 'are sd fia Baptisteriu, adeca
unu locu anumil,u pen_
si dupa imprejurari a i se dri canonu de pocaintia, 'tru botediare, sl preotulu ?re a se ingriji pentru
amasuratu canonului 91. VI. tienerea in curalienie a baptisteriului. Dupa parerea
'Canonistului
Din cbntra pruncii cei depusi si aflati in strada Zonar'a se p6te ierl:i sevdrsirea Bote-
publioa, ddca nu se scie? ca suntu sdu bd botediatil diului in capela de casa cu binecuventarea respec-
neaflAndu-se nici o scrisrire vrednica de crediutu langr
,I*rpptscopu ').
) Ycdl comontariulu canonului dg. yL . in Enchiridionui
56
itI
g. 42. Cine p6te ailministrA Misteriulu boteiliului ?
Se intielege de sine, ci numsi Episcopulu sl pres-
religi'a ndstra, sl suntu botediati in numele s0ntei
biterulu pdte admiuistrd misteriulu Botediului, prin ur- Trcimil 3. ear pe cei ce vinu lii legea nd.stra din
mare nici diaconulu, nici altu mireanu, dascalu sdu vr-o confesiune ieretica, ori pagdna, acei'a an rnai-
cantoru, alara de intarnplare intefitdr.e, cf,ndu adeca nainte a se botediri, st apoi a se unge cu sfinlulu
prunculu nou nasculu se vede a fi in pericululu ilfiru.
unei morti repenl,ine, atunci nu numai fati,a barba- Preotulu adminislr6dia validu aceasta taina, d6ca
facdndu chipulu crucii asupra celui ce are a se
.l6sca, ci si femeeasca. inca sl mdsi,a prite adminis-
trii acestu misteriu, care insa nemurindu prunculu se unge cu S. Miru, 'lu unge ld frunte, ld ocbi, ld
deplinesce prin preotulu respectivu. nari, ld gura, ki amenddue urechile, ld pieptu, ld
$. 43. Despre misteriulu ungerei cu sAntulu Miru. ntdni si ld picidre, sl ld fiecare madulalirr alu lru-
Amesuratu institutiuniloru vechi ale Bisericei pului dice preotulu form'a ac6st'a: Pccetea Darului
ndstre, preotulu datoriu . esle a irrvet.i,a pe parochienii s0ntului Duchu, Aminu.((
sei despre asiediarea si lucrarea ace_slui misleriu cu S. 44. Despre mistiriulu Marturisirei.
atitu mai multu, cdci acel'a se da si prunciloru mici Cumca misleriulu marl,urisirei este dupa Botediu
capulu Mdnluirei ndstre, earasi pocainti'a de acolo
numai decilu dupa botezarea loru I indeobsce tla-
urmata este a ddu'a curatie si alu doilea B.rtediu,
tori'a preotului este si cundsca pe cei ce voiesce a
esle alara de trjta indoial,a dupa institutiunile bise-
unge cu sdntulu iWiru, cri sd dica: dupa canonulu
48. din Laodicea ,,se cuvine lui pe cei ce se bo- ricei ntis{re; de aceea deobldga Biseric'a pe toli
mirenii si calugari, pe clerici, preoti si Archierei
teadia ai unge cu chrism,a cereasca sl a fi parlasi de
sl de imparati'a lui Dumnedieucc. De aceea preotulu o polriva ki lllarturisire si pocaintia, c6ci loti suntemu
pecalosi, sl numai unulu Durnnedieu este
lrebue si aiba in altariu Sdntulu Miru procuratu fara de
pecatu, si asia fiindu noi toti dmenii
dela Episcopulu seu, si trebuie si scie, pe cine supusi patimi_
loru si pecatuirei, toti sunlenu datori a ne curati
..are a unge ctr sAnhrl,u miru, si adeca: 1. pre toti
prin malturisire st pocaintia, ci sA ne nascernu
copiii si colrilele, carii s,au nascul,u de parinti orto- din
nou prin bai'a marturisirei si 'a pocainliei; tle
docsi, dupace au premersu botetliarea loru Z. p" acer,a
I sl Apostolulu dice:
toti acei'a, carii vinu dela alta religie crestindsca ld ,rlllarturisitive unulu altui'a pe-
catele, si ve rugati
unulu pentru allulu, cil sdl vo
rj vindecatic6.

i,i
"*!it:r
r8
ffi
St fiindca nu esle omu, carele sd nu gresiasca,
deci tare se insiala acel'a, carele se vd tienea fara acolo'este a sl alu doilea botedio, pen-
d6u'a curatie

de pecate, si din asti causa vii dice, cd elu n,are tru aceea pastoriulu sufletescu este datoriu cdtu se
pdl,e mai adeseori a inveli'a si a indernnai pe popo-
Iipsa de marturisire si de pocaintia.
g. 45. Preotulu trebue sb fia hirotesitu prin
Eppulu
renii sei, cd ei sd se curelie de pecate si de
de Duchovuicu. intinaciune celu putienu de patru ori preste anu
Canonulu 39. apostolescu apriatu prescrie : prin rnarturisire si pocaintia, adeca pe tirnpulu ce-
,rc*
presbiterii st diaconii sd nu sevdrsiasca nimic'a fara loru patru posturi de preste anu) precumu Biseric'a
voi'a Eppului, cdci lui i s'au incredintiatu poporulu in 4-lea porunc'a o prescrie
Domnului, si elu vii dd respunsu pentru sufletele Fatia cu cei ce i marturisescu pecatele, trebue
Ioru'c. Sd se prirte Duchovnlculu nu numai cu blandelie sl
Pracs'a acestr' modestie, ci inca si nu descopere din ele nirnerui
obicinuiru u r,i,ot.'ii'# T:ril*lll';r' r,j#tiJ;l: itinrica, si sd dee epitimiile polrivil,u pecatului mar-
rtati in v6rsta, si carii inviali,a loru practica au turisitu si starei pecatosrrlrri, cii sd irnplin6sca epi-
dovedilu un'a purtare esemplara cai preoti, si timita cu inlesnire. Cd un'a regula ob.sceasca amin-
c:i pa_
slori sufletesci, si ii indiestr6dia cu Gramal,a u.rriie- timu aci canonutu 102. din Cartagen'a, dupa care
r6sca despre darulu Duchovnicici, si numai astfeliu Duchovniculu are a se purtii cu cei ce i rnarturi-
de Duchovnici potu ascultd marturisirile poporului, sescu pecatele, care asiei esle: ,rTrebue, cii cei ce
sl ai legri si deslegai; potu si alfi preoti sd asculte hu luatu dela D'umnedieu stapanire a legri sl a des-
martrrrisirile, cdndu este necesitatea intetitdre,
daru
legd, sil iae aminte feliurirnea pecalului, si asiri si
de regula nu potu functionii cii Duchovnici. , aduca brilei polrivita vindecare, c6 nu nemesurarea
intrebuintindu intru amenddue si gresiasca cdtra
$. 46. Duchovniculu are a inveti,a sl inalemnd cAtra mar-
tu:isire sl po-caintia pe poporu, st a fi c6tra naravurile mdntuirea celui ce bolesce, cd bril'a pecatosului nu
cre-
stiniloru cu bagarc de seama. este simpla, ci de multe feliuri, si odraslesce multe
Fiindca misteriulu marturisirei sl alu pocaintiei, feliuri de odrasle, din care reulu muh,u se*"revarsa,
.precum amu espusu mai susu, este dupa Botediu sl inainte sporesce, pana sd slee in contra puterei celui
capulu mAntuirei ndslre, ear pocainli,r vindeca. Dreptu aceea, celu ce so arata sciutoriu_de
urmafa de ,c0
60
61
doctori'a cea lntre duchulu, mai intaiu se cade
a cercelii dispositi'a celui ce au pecatuitu, si de se
bpreasca de dumnedie6sc,a imparlasire, insa si-i lase
h intrri in launtrulu Bisericei, st sd nu arete peca-
indupleca spre sanalal,e, s6u din contra
I prov6ca
elu prin moravurile sale asuprasi bdla, .r. priu6rru,
tele. Ioru, ci si-i sfatuiasca cu blandetia, ,sd ,remdna
in pocainlia si rugaciune, sl si hotar6sca epil,imiile,
in ce chipu ptirta grija de iutrjrcerea s,a in tirnpulu -ce se culinu fiesce carui'a,
pocaintiei, si de nu sti in contra dupa buna chipsuial.a
rnedicului, ,i Au sta.
(
nu cresce ran,a sufletului prin intrebuintiarea
medi- S. 4?. Consemnare.
camenteloru celoru tu se punu asupr'a
ei' si asid Duchovniculu datoriu esle a pregati pe popo-
iertare si i se or, renii sei lii marturisire sl curninecatura, fiindca mar-
venruru rui Ddieu ; i,T',X1,;:":1;",f :;l;';:; turisirea siS. Cuminecatura se face laolalta in cele patru
pastorale i s'au incredintiatu, trebue
si fia indrep_ posturi de preste anu
I
pentru aceea sl Duchovni-
tatu spre a intdrce pe 6i,a cea rataoita, culu trebuie sd pregat6sca pe creslinii sei inca ina-
si a o vin_
decri pe cea de sierpe ranita, inte de aceste posturi. A,c6sla dicemu dupa cele ce
si nici catra prepa_
sti'a desnadajduirei a o irnpinge, daca aflamu in Stichir'a la litie in duminec,a lasatului de
nioi franrfu:
a le slabi spre disoluliunea sl defairirarea carne, care asiii suna: Cunoscdndu poruncile Domnului,
vietii, ci
cu unu chipu numai decdlu, ori prin doctoriile asiii si vietiuimu
cele I pe flamdndi sd-i hranimu, pe salosi
mai si mai palrurrdiattirr, ori prin cele
_aspre uroi ori |d-i adapamu, pe goli si-i imbracamu, pe straini si-i
mai bidnde sd stee . adircemu in casa, pe bolnavi si pe cei din temuitia
sdr_i
yoiasca spre inchidJ:"r"::,:
.:::';-?Jlfi
caintiei, sl intieleptiesce.indreptdndu
fi il: cautamu, ci si dica si catra noi celu
ce ju_
vd si
pe omulu celu totu pamdntulu: Veniti binecuvdntatii Tatalui meu,
_dece
chiamatu catra slralucirea cea de 'de
susu. Deci se cu_ irnparatira, carea s,au gal,itu v6ua.
vine nriue si scimu amandtiue, si cele -mosteniti ,,pro
ale drepmfii basta acestei cdntari
bisericesci oe pu"tea compune Du-
sl cele ale obiceiului, si sd unnamu ld ohovniculu un'a predicatiune
.cei ce nu forte pofrivita cdlra in-
mprimea, form,a cea ndua predata, qemnarea
:f::"
S. Yasfliu ne invatia(6. Apoi dupa Cangnulu
precumu poporului spre a merge ld marturisire in tim-
pulu postului dar
2?. alu I pdte intreluinti,a duchovniculu ds
Sdntului Niceftrru, se cuvine Duchovnicului, punctu de purcede
cd po in predic'a s,a sl altra sliohirn
cei ce i marlurisescu lui pecatoto ascunso, ,h.,fitr a in D..umineca lasatului de
sA_i carne, carea aci{
62
88
este: Val mie inegritule suflete, pana cdndu dela dmeniloru I credinciosiisi strigamu: Dumnedie-
reutati nu te mai curmedi? pana cdndu zaci in lene3 ule ! miluiescene pe noi(6. Cdndn vd voi Duchoy_
c0ci nul,i aduci aminte de infricosiatulu ceasu alu mor-
-.
niculu sd invetie pe poporenii sei despre aceea, ci
tii? cdci nu te cutiemuri cu totulu de infricosiata cumu putemu face noi, cd sd fie postulu no_
judecat'a Mdntuiloriului ? 6re ce vei si respundi, stru adeveratu sl bine primitu la Dumnedieu. atunci
sdu cumu vei sd dai seama ? lucrurile lale stau de ptite luri de basa cuvantarii sale cdntarea de s6r,a
fatia spre mustrarea t'a ; faptele tale se vadescu a slih6vnei din lunea intailea a postului mare in
pdr0nduse; deci o suflete! vremea au sositu, al6rga,
saplamana intdilea, unde cdnlamu
apuca inainl,e cu credintia slriga : Gresilamu D6mne; ,rsi postimu postu
bine prirnitu, sl bine placutu Domnuluil posl,ulu celu
gresitamu Tie; ci sciu iubiro'iule de rimeni rnilostivi- adevaratu este: iustrainarea de reutdti, infrdnarea
rea 'I'a, Pastoriule celu bunu, nu rue desparti pe Iimbei, lapadarea mdniei, departarea de pofte, rJe
mine dela starea cea de dreapla t'a penlru mare mila. clevetire, si de minciune, si de juramdntulu minci-
Iar in Durninec'a lasatului de brandia sd intocmea-
nosu; lipsirea acestora este postulu celu adevetatu
sca pridic'a s'a tlupa stihir'a de Dimin6tia in Lunea'
sl bine priimilncs.
brdndiei, car6 asi:i suna: Deschisusau portile dum_
$' 48. Ce are sb faca Duchovniculu, c5ndu yre-unu cre-
nedieescei pocaintiei, sd ne apropiemu cu osdrdie, gtinu ;i vine lai elu spre martrrrisire
cu o pocaintia calilu-
curatindune trupurile, depdrtandune de mdncari si r6sa st cu umilintia, sl cu d.oi6sa sfaramare a sufletului ?
sl.ce--are sb faca cu acel'a, carele seau nu arata nici o
de pofte, cii nisce ascullatori ai lui Christosu, celui po-
caintitr, seau prea putina?
ce au chiamatu lumea inlru imparati,a cereasca, die_
Cdndu yre-unu creslinu vine ld Duchovniculu
ciuiala in totu anulu adur,dndu imparatului tuturorir,
cd sl invierea lui cu dragoste sd o vedemu. ,seu spre a se marlurisi cu o pocaintia caldurdsa
,,Apoi sl cu umilinlia, si cu rloirisa sfaramare a sufletului,
in Duminec'a inldilea a 'postului mare pdte imid atunci Duchovniculu trebue sd
duchovniculu stichir'a ld stih6vna in lunea a indrepte cdtra unulu
'pline
saptamdnei intailea a poslului lnare,. sl a compuno :d acesl,'a cuvinte de mengaierd surlet6sca,
ihcredintiandulu totdeodata, ca
dupa cuprinsulu ei invetiatur'a s'a, dtcdndu: Venitau astfeliu de umilintia
sl sfaramare de sufletu pentru pecate Dumned.ieu,
postulu, maic'a curatici, defaiuakire pecalului, dl vo-
rosplatesce cu desevarsita
stitdrea pocaintiei, petrecerea ingeriloru, sr m0nhriror. iertare a pecateloru, cdci
Dumnediou pocaintia cauta
dela'noi toti, cri ps toti
64

sd ne mdnluiasca, sl nimenea 6ir


din noi
dupa cuveoruru oornffi,";l ';:,.H '*r::, n:* ' $. 49. Duchovniculu ee are
catosului, ci intrircerea mrirtea pe- sI faea cu crestinulu, pen-
lui, cd. sd fia viu. tru eare ecie, ctr acleseori d.evino in pecatulu
r sburdarei
chilu c. BB v. Il. - Ieze- trupesci ?
.
Duchovniculu cu crestinulu, pentru
se indemn, u ,d,i unui care scie, c{
3:i:":::]o.ru
de ciestinu epitimie mai
putinu simtiltlre, cd
asrfetiu adeseori devine in pecatulu
sburdarei trupesci, tre-
bue sd se intaln6sca desu, si
::t:,::3:,,::-:"'
pe "d.of
Duchovniculu, si de
i,,u
aceea
#il' ;;ilff j;
cresfil

au pusu asuprai epi_


si to fr.i' i;rr;;;;
de seama lii pecntulu sbuitlarii
trupesci, ,;;".*;,
aminte urmarile cele stricacidse,
tirnia usirira. .u... nrgr_.U" ?_
m6dia din acestu pecatu, sl adeca: cd d6ca nu ,si
Din contra Duchovniculu va indreptd vietiuirea sra,
cu creslinulu, carele elu supsdpa norocirea sl
nu arata nici o pocaiatia, odichrr'a familiei sale intregi,
s6u prea sl trage dupa sine in_
sd-i aduca arninte de pericululi puU"nu, ,;;;;; strainarea dela elu a
veciniru, in care sotiei st a .opiiloru sei, de
are sd devina, rl6ca elu ceea cu inima sfdramala a-
cu desev6: sd se maituris6sca fora si
caiesce penrru pacarere,
.o ,;ffi:.lJJ;rlJ_- :rt:qtu
timpulu prescrisu de Biserica
penrru mar_
sl au despretiuitu "rru
bunatarile; Ol-ruru turisirel st primindu dela
-s9u, -de.u sdnta maicla. Duchovniculu epil,imie, si.
ndstra Biserica ilu se deprinda in rugaciuni
flace pa.ruriu, de pocaintiar.cerslndu dela
umilf inainrro marim-ei elu se vd
ierrarej Sd ,si rou* rr,rrr
a iotu p,itri,irutui
Dumne_ l:.T.r,ot":
Iepte ale lui Ii..usu a lui Sirachu,
rirrri;;#:
"-;#";ffi;
ol,;;;;;;;;il
,*";J'"j,:,,"::::'::l
tru "'
ror,ivecii; sd-iaduca
omu este mdrtear
'* ff-
ffi;; il#rtHlff; ,rnu intardi{ a te intdrce H ,Domnufu,
,i ; ;;
-r1
.i dupa mort" diin dl in di sd
trlcar.cdci fara de veste vd
igsf ma_
cat'a dreapra a lui.Durnnrolu "r_uir.";;;tJ' [i?a Domnului,sf
sl ci celoru drepti se il;;, faprele ndsrrer, in limpulu isbandirei ;; ; ;ffii
fi ,ilr:
vd "":"' intrati intru eapu b. v. g. _
bucuri'a Domnului vosl.,r
^^: celoru
t*u ---: vvvurvr:r2
pecarosi, uil
Eara S. Ioanu Chrisostomu,
sg
se voiu aruncta ,-;llttto:
An,,nato inlnl irr,,-^_^_, cri invalia pe Evrei:
'nh,
. furu ouuoi, ,i-'t,oo, earh a,
acoro vrr n ph,s;:THffi:Hl;o;loo;;,i:: l-jl:_':o:vedani,a,
o amdnii face mantuire
25.v. sciuta sl tare.( Duchov-
30. lu mai are a aratii crestinului
pocalosuoole ,dlcoq
i ale lui :Dirrnneuifflt"iffint6"fi,rrilt
+--
Jt
r
6S
6?
oglinda sl' arete pecatosului a aflri pecatele sale sl o' scie, sA 'lu pregat6sca pe elu la marturisire sl
acelea a le cun6sce. Mai' departe, liindca toti sun-: pocainl,ia pentru pecate, st catra primirea sdntei cu-
[emu pecatosi, sl nu lrece diu'a, cd sa nu pecatu- mine<:aturi pregatite la Joi'a mare? si pastiata pre
ifnu; pentru aceea pastoriulu sufletescu adeseori sdr mas'a mare a altariului, si apoi sdi cetdsca rugaciu-
liena predici in Biserica sl sil indemne pe toti paro- nile prescrise in Evchologionu pentru bolnavi. l
I
chianii sei cfflra marturisire, care este midiulocirea Sld6ca n'au reposatu in diu'a urmat6re, s6u
cea mai sigura pentru curati'a loru de pecate, sl de mai traiesqe mai multe dile, Duchovniculu irnplinesce
pecatuire ultranea. chiemarea s'a, d6ca adese ori ilu vii cercetii pre bol-
$. .50. Cum are sa se p6rte Duchovniculu cu cresti- navulu Ia patulu dureriloru, sl d6ca se vrf straduf
nulu, carele s'au bolnavitu spre m6rte, ori g'au ossnilitu Ia
alu mangaid pre r elu. Asisiderea Duchovniculu
m6fte prin juclecatorie?
isi implinesce datorinti'a s'a, sl 'si castiga inimile po;
Duchovniculu are a se purt{ cu crestinulu, ca-
poreniloiu sei, ddca sub durarea brilei vri indreptd
iele s'au bolnavitu spre mrirte? cu cea mai mare iu- catra sotie, copii si alte rude ale bolnavului cuvinte
bire st compatimire cdtra elu si cdtra casnicii lui. de mf,ngaiere. prin urmare Duchovniculu la casu de
Lii asemenea intdmplari i se ofere Duchonnicului prile-
mrirte, trebuie si fia catra famili'a doioasa a repo-
$iulu celu mai bunu, a se aretd omenosu si prietinosu,
satului cu filantropie, si cu rabdare in privinti'a re-
cdci de o parte pe bolnavulu trebue sil 'lu pregatdsca splatirei ostenelei sale; acst'a sd o faca pentru
cf,tra o D6rte crestin6sca, ear de alta parte a mdn- folosulu seu, adeca, ca sciindu poporenii lui, ca elu
gaid pre sOci'a sl copiii moribundului. Insa sl casni- este milosu catra cei doiosi, sl sirimani, ilu voru
cii bolnavului suntu datori a insciintiii pe pastoriulu iuhi sl onord, sl nu i voru remanea nerecunosca-
srifletescu despre bolnavulu de timpuriu, pana cdndu tori calra servitiurile? care elu Ie face loru cri pas-
inca este ld minte sanatdsa, sl Duchovniculu fora, toriu sufletescu.
intardiere si; al.erge fti bolnavulu, sl sir so apropie
$. 51. Continuare.
de patulu goribundului cu blandetie, imbarbat0ndulu
La celu osdnditu la mdrte prin judecatorie Du-
cu nadejdeh in.Dumnedieu, carele este induratu, ol: I chovniculu are a se purtii asisidefea
pflto':si dee st celui mai greu bolnavu insanatosiaro; cu multa iubirb
I

ll compatimire, sl cu blandelie catra


unulul cd acesite
ilar totodata spunOnd{i, ga 6r'a rnbrl,ii nimenea nti rl rlu cerceld adeseori, conversdndu sl inbarbat0ndu
5ll
69
68

pre elu cti nadejde in indurarea cea mare sl DO+ Noi mai largu nu vomu traclti despre datoril-
marginita a lui Durnnedieu, sl starnindu in inim'a tiele pastoriului sufletescu ld Misteriulu Pocaintiei,
lui parere de reu penlru fara de legile sale, care car unu Duchovn,cu este datoriu a le scisi a le padi,
iau causatu pedepsire'cu mdrl,e, sa 'lu incredintiedie, ci ilu indreptamu ki cele espuse in teologi'a dog-
ca Dumnedieu cri unu induratu Parinte primesce po- matica si Dreptulu canonicu, st asid trecemu lii ml-
cainl,i'a pecatosului si in dr'a cea din urma a vietiei, steriulu Sanrci cuminecaturi.
caci nu voiesce m6rtea pecatosului, ci. cii acel'a $. 52. La ce are a parli Duchovniculu ld sevdrsirea $A'n-
tei Cuminecaturi?
sd se intrirca, si sh vieadia sufletesce, precumu si
Inainte de t6te Duchovniculu trebue si lumi-
Apostolulu Favelu scrie catra Evrei capu 4. v. 14.
nedie si sdr invetie pre toti poporenii sei despre mi-
,rSd ne apropiemu.cu nadajduire catra scaunulu ha-
steriulu sdntei cuminecaturi, cd ac6st'a s'au inteme-
rului lui Dumnedieu, cd sd primimu mila sl sd aflamu
iatu prin insusi Christosu ki cin'a cea din urma,
haru spre ajutoriu, cdndu ni trebuiesce ;a si-i aduca
carea au tienutu 'cu Apostolii sei, cdci atunci ludndu
aminte, cai nisce esemple edificatdre, intamplarile ace-
lear care dovedescu, ca l)umnedieu este induratu in preacucatele sale mAni pdnea, multiumindu si bine-
cuvdntandtr sl sdntindu st frdngdndu ' au'disu loru:
catra faptur'a s'a, sl adeca; cum Christosu au um-
blatu prin cetali si orasie, sl vediendu popdrelele, nluati, mancati, acest'a estc trupulu meu, carele. se
frange pentru voi spre iertarea pecateloru I asisderea
i s'au faculu mila de ele, caci erau nacajite sl ri-
st paharulu dupa cina ludndu au disu loru : ,rBeti
sipite cri si oile fara pastoriu. Mateiu Capu g. v.
dintru acest'a loti, acest'a este sflngele meu alu Ie-
36. sl cdndu Christosu au vediutu intre poprSre
-
.rnulti bolnavi, iau vindecatu pre ei. Mat. "Capu 14.
gei cei n6ue, carele pentru voi sl pentru multi so
yarsa spre iertarea pecateloruc6. Inca si-i invel,ie
v. 14. si altele. Cu unu cuventu Duchovniculu si
aduca cu cuvintele sale edificatdre pe celu osAnditu
pre poporenii sei, mainainte 'a marlurisl pecatele
Ioru ld Duchovnicu, a implinl epitimi'a oea hotiirita,
la .m6rte catra pocainlia cu sfardmarea sufletului catra
sl asiri a se apropiri de s0ntta cumineurtura.
.Dumnedieu, si 'lu pregat6sca cdtra marturisire sl
st si 'lu petreaca pana }i Preotulu administratoriu alu aceslui misteriu lre-
Curninecatura, loculu o-
buie si observe tipiculu bisericescu, sl stl adtttirri's-
sdndirei cu rugaciuni, care sd Ie incheie cu ruga,
tredie tuturoru parochieniloru Eei sOnl'0 cumlnoculurq
ciunea Domndsca: rrTatalu nostruGr.
70 TT

sub chipulu pdnei dospite sl alu vinului, in care Id


pentru cursulu clericalu cu succesu bunu scientificu
proscomedie trirna apa rece, ear Ia
liturgie, dupace sl *orulo, sl carele cdtiv'a ani n'au fostu invet'ia-
au pusu in Potiru particic'a Ic. din prescura, tdrna
toriu in vre-o sc6la populara s6u sl mai inalta'
in potiru sl apa calda atat'a, e6 vinulu irr catv'a sd Seiutu este si aceea) cir in biseric'a nr5stra po-
se incaldiasca? ceea este semnulu caldurei inimei a
porulu are dreptu de a 'si alege pe diaconulu st
acelui, carele se cumineca. Can. 18. alu S. Niceforu.r Consistoriului con-
Ear pe bolnavi spre m6rte, sd-i cuminece cu un,a lreotulu seu, sl ilu presenteadia
cerninterincarepresiedeArchiereululoculuirslse
din particelele mielului Agnetiu legalu
- ce stau pre- esamin6dia actuiu alegerei, carele aflflnduse
gatitu spre acestu sfarsitu ki liturgi,a- dela Joi'a mare. 'inprivinti'aalegereisicualificat,ieicandidatului,se
De aceea S. Chrisostomu bine invatia la faptele Apo_ prin
intaresce, st alesulu, respective intaritulu clericu
sto.liloru in doctrin'a s'a morale a B-ea : de" a
,d6ca nu- Consistoriu se sorocesce inaintea Archiereului
' mai unu crestirlu se duce din viatia necuminecatu,
se inaintai ld preotia. unulu cii acest'a infatiosidn-
au nu preotulu au resturnatu t6m mdntuirea lui? rduse inaintea Archiereului seu, capeta indreptapet a
eara perderea unui sufleio are paguba atatra
de mare, depune esamenu de cualificatiune din sludiele teo-
cdtu nici cu unu cuvdntu nu se pdte aratri.
logice, si apoi sil m6rga ld Duchovrriculu' dela Archi'
in
S. 53. Ce este de observatu in studiulu nostru pastoralu s6rr Episcopia spre marlurisire, sl Duchovniculu
pentru misteriulu preotiei, sl cu dleosebire pentru
ile Ipo si Diaconu a yre-unui clericu?
hirotoni'a
scrisu adever6dia, ch este seu bri ? aflalu de' vred-
- nicu pentru preotie, sl afldnduse vrednicu, rdndu-
. De si intrebarea ac6st,a si deslegarea ei so esce Archiereulu diu'a hirotoniei lui in Diaconu sl
tiene de Archiereulu respectivu, totusi noi" aci numai
preotu.
atatra vomu espune, cdtu este de lipsa
pentru cu- sl' ato-
noscinti'a celui ce are a se initirl Ia preotie, S. 54. Cumu sl ilespre, ce are Duchovniculu
ca fiindu rtatu celui ce are a se hirotonl tle Diaconu ? . 'lee
elu bine informatu din studiulu pastoralu, sd
scia, Duchovniculu are sir dee atestat'u celui ce aro
prin ce are a trece, crf sd devina hirofoni,a lui do
a se hirotoni de diaconu, in urmatoriulu chipu si des-
Ipo
- sl diaconu posibila. pre urmat6rele :
Sciutu este, ca in timpii nostrii nimo nu Eo ' Do Durnnedieu invetiatorii Apostoli, carii cele
pdte inaint{ in cleru, carele n'au
rdumnedisesoi bine au rfinduitu, sl adunarea irn-
linitu qtudiele precorioo
9,)
a+ 73
'prenna cu el a Parinl,iloru de Dumnedieu
bl aci, ci preotulu inainte de t6te trebue sil
pur.tatori inve-
canonioesce au rdnduitu, cd nimenea sd nu se in-
l,ie pe cei ce voiescu a se casatori despre
insem-
. vrednic6sca de dumnedieasc'a tr6pta a
preoriei f6r'a naravurile 6me-
.de multa cercetare, si far.a de amdruntila esaminarc, nalatea acestui misteriu, si fiindca
niloru suntu feliurite, si fetiele casat'orinde
alunci
'ed cele dumnedieesci sd nu se sevdrsiasca
de cei n'au pu-
nevrednici. venindu dar cdtra mine fiiuru ftu ?1 facu tocmeald pentru casatoria, cdndu inca
"lutu sit cundsca reciproou nat'avurile loru'
nici au
cesl,'a spiritualu N. N. din loculu nascerii
N. au .pul,utu esperid, cir acele se potrivescu unele cu al-
cerutu, a se marturisi . inainlea mea sple ast do_
.cumentd, cd este vrednicu .iele, si sciu'ele, cil barbatulu daloriu este a iuhi
.pe .soci'a s'a, si ai iertii slabiciunile fetneesci, si
de sdnt,a tr.6pla a pre_ ca
otiei; - pre carele si pundndulu inaintea sflntitei
,mriierea datorcsce a fi supusa barbatului ? sl altele'
icrine a Domnului si Durnnedieurui si ivlf,nruitoriurui
Sd-i invetie pe ei, ci casatori'a nu se pdte tles-
nostru Iisusu christosu, si cercetOndu adancimile ini-
face fara cause mari si fara procesu) de aceea sil
mei lui, nimicu in elu n'amu aflatu, ceea ce aru
fia ele cu rabdare cfll,ra slabiciunile loru I sir-i in-
opri si aru inrpedecd pe elu dupa cantine de inain-
tare in preotie; dreptu aceea si s,au datu lui acdsla
veti,'z ch trebue si se marturisdsca si sdr se cumittece
inainte de casatori'a loru I in fine sdr esatninedie fe-
harthie intdrita cu insasi subscrierea rnea spre
are-. rliele casalorintle, .rd sciu ele rugaciunile generali, cele
tare celoru ce se cuvine. Urmddia numele Du_
chovnicului, si anulu si dlii'a.
- diece poruncrdumnerlieesci sl cele n6ue bisericesci,
Credeulu si siapte misterii si deaca nu le sciu, sd
Aci nu vomu prelungi tractatulu despre preotie,
,staruiasca preotulu, cri acele fetie sh le invetie'
cdci .din destulu amu espusu insusir.ile
unui preotu S. 56. Curn sb se faca Logoilu'a ?
si pastoriu sufletescu in cele mai susu; de aceea
Logodn'a are a sc face inainte de miadi sdu
lrecemu ld cele ce are a observii unu preotu
ki ad- isi ilupa ririadi cu observarea celoru urmatdre 7 )
minislrarea misleriului de casatorie.
fetiele cusatorinde au si se infatisieditl inrrinl'ca pn-
S. 55. Ce are se, faca preotulu cu cei ce voiescu a ee cas4tori? ., rochului miiesei; 2, parintii s6u tutorii lineriloru
Precumu amu disu ki celclalte .rnisteriir'
olulu, inainte de .trite,.datoriu este a inveliri "t;;;_ . casatorindi sil fia de fatia i 3, trcbuo si fin do
il:
p_e po_ i;ifatia si ddue marturiil 4, parochulu mlresel lnrhru-
porenii sei ki 1;rimirea vre-unui misteriu, asid drcernu
t oaiu in Epitrahilu si Felonu, dttpaoo uu
crrl'itu
74 75

rugaciunee din Evhologionu pentru logoditi, intreaba


maiorene mirele de 22 si mireas'a de 16' ani
pe fetiele casatorinde, ca facu ele pasulu acest,a -
s6u sl rudil,e, dar au dobanditu dispensatiunea
din buna si libera invoire sl atragere unulu cdtra - cununa-
archierdsca dela rudenie, ceea ce parochulu
'altulu sl nu din sila s6u frica ? apoi totu asid in_
'treaba sl pe parintii s6u tutorii ceroru toriu trebue sir o aiba ki sine, atunci cununi'a, cu
scirea si licenti'a Protopopului in scrisu,
ce vreau si are a se'
se logod6sca) ca se invoiescu ei in ac6sl,a casatorie?
sevflrsiinbiseric'aparochialeamireseirsiincanu'
sl d6ca ei nu se opunu, atunci preotulu schimbi
mai decdtu dupa s. liturgie, ki care au a luii
parte
inelele loru sl se face obicinuita sarutare reciproca.
fetiele casatorinde, nasiulu si celalaltu publicu, sl.
Actulu acest'a are preoturu sd 'ru petreaca numai localu se pdte se-
4umai cu invoirea Archiereului
decatu in protocolulu bunei invoiri dupa formurariuru
vdrsi cununi'a si dupa prandiu din causir binecu-
prescrisu, care 'i subscr.iu tirrerii, parintii sl
mar_ vflnl,ata.
torii. Inca cu prilegiulu Iogodnei are preolulu sd
Seversireacununieiinbisericaslcupublicitate,
intrebe pe lineri sl pre parintii s6u titorii loru
des_ se considera cti un'a garantia sigura, cd partea fe-
pre afinitate s6u consancuinilate, sl d6ca voru fi
meeasca nu este silita de nimenea lii invoirea casa-
in vre-unu gradu opritu de consancuinitate s6u afi_ toriei, si d6ca aru sci preotulu cununat'oriu2 ca silta
nilate, sd 'i arate prolopopului respectivu spre
a este pentru un'a s6u all,'a pers6na' atunci si nu se-
midiloci loru dela Archiereulu Iocului deslegare ju
,o_ versiasca casatori'a, cdci devine sub grea respun-;
denia subversante, si fara de ac6st'a,
sd nu intre_ tlere. Cii casatori'a si se facfl in publicu sl a-
prindd cununi'a loru. Ear d6ca parintii,
seu fitorii nu -
eve, o cere si acea impregiurare, cf,ci are urmari
se invoiescu din ori ce pricina, atunci
preotulu trebue ' naturali si in positi'a cetaliana a celoru casatoriti sl
si fia midilocitoriu de impacaciune, si ddca ac6st,a nui
a urmatoriloru Ioru copii, si cdci unele persdne s' e'
vd sucede, datoriu este a arata scaunului
protopopescu cele militari, nu se potu casatori fara licenl'i'a mai-
spre mai departe urmare. Vedi sl in
Drept. ,rnoni"r. mariloru loru, care prin circulare consistoriali se pu-
S. 5?. Unile sl in; ce timpu are sh so faca cununi,a
? blica preotlmei spre stricta observare, sl acelea au
Se intielege de sine, cd dupace in trei
A"ri_
I,a se pastr{ in archivulu parochialu, st crl sd nrl se
neci sdu alte serbatori: sdrl promulgatu poporeniloru ' deo
uitarii, trebue parochulu atleseori sd Ie cet6sed
,casatori'a cea intentionata, sl d6ca fefi6lo fiindu ll' ri ec ar:omodedie dupa ele.
JU 't I

$. 58. Ce are a observd, parochulu ld casatori,a mestel


caLi? sl ce prescr.ie legea patriei in privinti'a ac6st'a? noau ajunsu elatea ac6st''a'S' 3' Doritoriulu de a
trece, fia acela membru alu ori carei biserici,
are
Ld casatori'a mestecata parochutu nostru are
a 'si descoperi vointi'a ac6s['a a s'a parochului so-
;si talmac6sca persdneloru easatorinde urmarile unei martori a-
munei sale bisericesci in presenti'a a doi
aseminea casatorii? sl sd "le arate loru sl legile
lesi prin elu. Si in 14 dlle computate dela deshia-
patriei, care suntu prescrise prin legislatiune de
,6rr. uruust'a prima, s6u celu multu in 30' de dilet
deobligattire pontru aseminea intamplari, de care
are a dechiarii din nou in presenti'a aceloru, s6u
are a se tienea slrdnsu si preotulu cununatoriu sl
a,altoru cloi rnartori asisiderea din parl.ea lui alesi
celu alu mirelui. -- Cendu parintii tineriloru se in-
inaintea par.ochului comunei sale proprie bisericesci,
voiescu, cii copiii loru sd se iee in casatoria me_
cirmca remane si mai departe preldnga vointi'a s'a
slecata, atunci preotulu nostru, si se tiena slrdnsu
ile trecere. S. 4. Doritoriulu de a trece are a cere
de legea politioa, si dupa aceea se pasiasca cu
atatu despre prim'a, cdtu sl despre secund'a dechia-
tinerii cu observarea tuturoru prescriseloru pentru
rare a s'a dela parochulu acel'a carui'a att eomuni'-
casal,orii mestecale, si adeca tlupa legea tierii
bg. catu vointi'a s'a de trecere, toldeun'a cdte unu ates-
din anulu 1U68. despre reciprocitatea confesiuniloru
latu separatu esemtu de timbru' $' 5' Ddca paro-
religionarie crestine, Iegahninte reounoscute, pan4 care casu, sl din ori sl care causaT
c,hulu in ori sl
atunci, pana cdndu egala indrepl,atirea confediuniloru
n?aru voi si dee testirnoniulu cetutu, martorii, carii,
religidse se vii reguki peste totu pe calea legale,
au fostu presenti, edau pentru ambele casuri unu
pre bas'a articulului de lege 20 din anutu 184g. timbru' S' 6' Dupa
-testimoniu separatu esemtu de
se ordin6dia in privinti'a rediprocitatii confesiuni:
9.g voitoriulu de a trece au aratatu testirnoniulu oas-
loru. religionarie crestine $. 1. preranga observarea,
tigatu dupa modalitatea ac6st'a parochului religiunei
eonditiuniloru sl formalitatiloru determinate prin lege,
lcelei'a, Ia care voiesce a trece, biseric'a coIc0[-
sti in voi'a fiecarui'a a trece din sinulu unei alte nente este prin ac6st'a pre ileplinu indreptatlta de
c-onfesiuni religionarie, respective lii un'a alt'a
il?lq:,primi in sinulu seu. S. 7. Parochulu
reri:: acel'a,
giune. S. 2. Trecerea este permisa acelui,a, carclq
"q :
care au presentatu testimoniilo celui co au
au ajunsu deja anulu alu 1g-rea aru etatii sare,
lii care adeca s'au terminalu trecoroo, egto
Muie"ile p-f]u inse rrece dupa casoiSj'a loru si tl6ca
ll ri a incunosointid' despie ac6st'a pre paroolrulu
i
78 79

acelei comune bisericesci, de care s,au tienutu con. , tienerea in secretu a irirpedimentului cumYa insi-
vertitulu mainainte. S. 8. Tdte faptele convertitului nuatu, afara de peddps'a dictavera lui din partea ju-
efeptuate dupa trecerea s'a, suntu a se judecai dupa .risdictiunei sale proprie bisericesci, cu un'a mulcta
dogmele acelei biserici, l:i care au trecutu, sl prin- banale pana ki 500 fl. st cu arestu estindiveru pana
cipiile bisericei parasite de elu, nu suntu in privinr ld unla jumatate de anu. S. 11. Casatoriele miste se potu
ti'a lul intru nimic'a obligat6rie. S. g. La casatol inchiea cu valdre inaintea parochului ori carei parti'
riele micste obveniende din impreunarea individie. '$.12, Din copiii promandndi din casatoriele miste, ur-
loru .de confesiuni crestine diferite, parochuln ambe_
.m6dia feciorii religirrnea tdtf,niloru, ear fetele cea a
loru parti este a se provoc'a pentru efeptuirea ye- mumaneloru, ori si ce conl,ractu, reYersu ori dis-
stirei intarnpldnde de trei ori. D6ca parochulu pusatiune contraria cu legea, este de aici incolo
- prekinga
drecarei parti aru denegd ac6st'a, fara
.de val6re, si in nici unu casu nu pdte avea pu-
testimo_
niulu scutitu de timbru datu din partea duoru mar, lere de dreptu. $. 13. Edueal,iunea religidsa a co-
tori despre aceea, cumca parochulu acel'a ft pro_ piiloru nu se pdte schimbri nici prin mdrtea 6re-
vocatu pentru vestireal este suficienta vestirea st a carui'a dintre parinti, nici prin desfacerea legale a
parochului unei parti. $. 10. D6ca vestirea sau casatoriei. S. 14. D6ca drecare dintre parinti trece
in-
tamplatu de trei ori, eara parochulu oarecarei Id alta religiune, copiii trecuti preste siapte ani, inca
parti
n'aru vof si dee documentulu de dimitere, infatio_ urfirddia pe conYertitulu tlupa secsulu loru. $. 15.
sinduse I:i elu doi martori din partea parfiloru copii nascuti inaintea casatoriei, legitimati insa prin
casaj
torinde, voru cere edarea documentutui tmpruunarea, stau in privinti'a educatiunei religirise
ae demiterej
in casulu denegarei acestui documentu, unulu dirt sub norm'a egala cu copiii nascuti legalminte. $. 16-'
martori indr6pta catra parochulu intrebarea Copii nascuti afara de casatoria, prin urmare ile-
aceear.
Cumca in contrra impreunarei propuse insinuatusau gali, ddca se rbcunoscu din partea tatalui loru, cadu
6recare impedecamentu s6u bd ? qqisiderea sub norm'a egala cu copiii legali; in casu
martorii dau des-
pre respunsulu datu s6u denegatu din partea Qoltlrariu, urm6dia religiunea mamei loru. $. 17 -
pero..,
chului ki intrebarea accst'a unu testimoniu '.ln privinti'a educatiei religitise a copiiloru nasculi;
,r"rri;
de timbru, care inlocuesce pe deplinu rl6u nagcaudi din casatoriile miste incheiate inaintea
documenlulu
ds demitere.'-; parochulu esle.a se peitopsl dcveuirei in valdre de dreptu a legii presontorl
penlni,
60
"
':
gt_

remAne delerminatiunea acelei legi in vigdre, c?rs; .rionfesiunea religionaria loru propria sl carea jace
au sustatn sub timpulu inchierii ataroru casatorie. de ei mai aprripe. S. 21. La 6stea armatei sl in in-
S. 18. Copiii aflati sl peste totri atari copii, B cn- stitutele publice de slqtu, (d. r, institutele militarie
roru parinti nu se sciu, urmddia religiunea aceluita, , de crescerer institutele penlru orbi, pentru copif

care ii au aflatu. D6ca s'au datu in insl,itutulu de aflati, s. a.) precumu si in spitalele civile si militare,
copii aflati, si d6ca inslitutulu este a drecarei conJ riiembrii fiasarei confesiuni suntu a se irrrpartasi in
fesiuni leligionarie, capata educatiune in religiuneh ihvetiaturile religiunei loru, cdtu sl in trite servitiele
acelei confesiuni. Ddca nu obvine nici unu ,oru *rJ. preotiesci prin parochii bisericei Ioru propie. S. 22.
tionatu in $-lulu acest'a, atari copii aflati, caputa In cemiterie se potu immonnentii membrii confesi-
educatiunea loru inreligiunea aceea? carea este in uniloru religionarie diferite meslecatu sl fara de impe-
loculu aflarii loru in maioritate. $. l g. Illeinbrii decamentu. $. 23. In comune si orasie locuite din
nir:i unei confesiuni religionarie, nu se potu deo- partea individiloru de confesiunireligionarie diferite,
bligd ld aceea, cri si tiena rituru sr serbatorire ?ce- care'comune dau din cas'a domestica spre scopuri
Ioru de alta confesiune religi6sa s6u, cd sd se re- bisericesci s6u in fav6rea oarecirei sc6le confesio-
tiena in dilele acestea de ori ce feliu de lucru. In nate ajut6re, din ajutdrele acestea fiecare confesi-
dumineci inse, fiacare luCru publicu nu neincun_
,"une religionaria aflatrire acolo este a se impartasi
giuraveru necesariu, este, a se suspende. Totu a.sirf
in serbatorile ori sr carei confesiuni rerigidse in a- l',lupu proporliune dreapta. S. 24. Infiintiarea de a-
'i,.:dunari
bisericesci n6ue sl transfonnarea filieloru bi.
propierea bisericei st cu ocasiunea procesiuniroru
fsericesci in matera, s6u din contra a acestor'a ln
bisericesci, pe teritoriele si in stradele acelea, prin lilie, se tiene de dreptulu eschisivu alu confesiuni-
care trecu atari procesiuui, suntu de a se delaturd
religionarie.
ttite acelea, ce aru putea conturbd ritulu bisericescu, lT:
'$. 59. Ce are
'tsteriului sh, observedie parochulu Ii sevdrsirea mi.
s. 20. credinciosii tiitori de ori sl care confesiune Maslului?
recepta, carii nu compunu un'a comuna bisericdsca Inainte de trite are. si observedie parochulu ld
separata, suntu indalorati a se alaturd ldnga acea dnsirisa misteriului Maslului, ci adeseori se 0d-
com rina bisericdsca de sine statatdre, afrat6re ,paroe\ieniloru sei insemnatatea acestui mlslo-
in
ter'itoriulu statului uhgurescu, carea se tione ds in Bredioi, c{ deyenlndu ei ld primiron aoeriui
8t .83
misteriu sil- cun6sca asiedihrea" [iii' martui['6re st nu se scie, sl este l6rte folositoriu, c{ crestinulu
cu credintia si 'lu prirndsca cf,tra induratulu Dum-, st dica vii muri pre neasteptatu, si fia pregatilu
nedieu, si cu deplina nadejde pentru dobandirea ier-. spre mrirte. Parochulu de totu bine vd face, ddca
tarii de pacate st a tamaduirei de neputinti'a tru-. cu ocasiunea sevarsirei misteriului Maslului vri in-
p6sca, sl cd bolnavulu si 'si predee vieati'a s'a in demnri pre parochianulu seu cdlra facerea miloste-
voi'a lui Domnedien, dara nici mijkicele medicinalir niei pre seam'a bisericiloru sl a sc6leloru) pe s6m'a
sl nu se desconsidere, cdci morbosulu altcumu se cirmpararii unoru iodne, vase, carti si oddre biseri-
face ucigatoriu de insasi viati'a s'a. Parochulu ast- cesci, si a altoru fundatii filantropice, aducdndui a-
feliu de invetiaturi ddndu poporeniloru sei prin pre- tninte, ca si mosii sl stramosii lui fiindu in staro
d!ci, fiindu chiemalu ki bolnavu pentru sevArsirea binecuventata, au facutu prin diala astfeliu tle fapte
rnaslului, pre scurtu sl cu cuvinte inblanditdre sd-i bune spre binele comunu. Pentru celelalte impreju-
aduca aminte cuprirrsulu prediceloru sale din bise- rari ale acestui misteriu, indreptamu pre pastoriulu
rica, sl mf,ngaindulu cu indurarea lui Dumnedieu, sufletescu Ia cele din teologi'a dogmatica sl Ia cele
si pasiasca ld sevOrsirea misteriului Maslului cu alti din Dreptulu canonicu spre repetita cetire, cri asid
preoti trei, cinci s6u siepte, dara fiindca n'avemu sl in privinti'a acestui misteriu sa aiba cunoscintia
canonu, care aru opri unui preolu sevdrsirea maslu- deplina.
lui, ci. se dice: ca morbosulu chiamdndu pe preoti,
ceea ce se inlielege, cdndu potu fi de fatia mai llf.
Sectiunea
multi, pentru aceea si rinu preoiu p6te sev0rsi cu Desp're pre"otu cd ministrulu servilio-
deplina valdre misteriulu acest a asupra morbosului loru bisercesci in sl afara de Biserica.
s6u parochianu.
$. 61. Care suntu acele servitiuri, care preotulu clatoriu
5. 60, Oare uumai morbosului crestinu se p6te ailministri estoa lo sevArsi in st afara de biserica ?
misteriulu Maslului ? si 6re este ocasiune buna, cb paro-
chulu la sevA,rsirea maslului sb indemne pe crestinu a faco Servitiurile, care preotulu datoriu este a le se-
vre-o fapta filantropica? I-iu in Iauntrulu Bisericei suntu: Rugaciunea
. Misteriulu lVlaslului se pdte administrd nu numai r
sear'a, vecernea, Rugaciunea mica dupa cee
morbosului'crestinu, ci sl celui sanatosu, ddca au s6r'a -
Pavecerniti'a cea mica, sl Ruga-
ajunsu in vdrsta. inaintatar cdci rir,a moilii a r,,reptinului; cea mafo dupa cea de s6r'a i -Pavecerniti'rt
- 6*
84
85
cea mare ;, apoi Rugaciunea de miediulu noptii, Ru_
- bisericescu, cd sa cundsca tipiculu penl.ru servitiulu,
gaciuned de dimin6ti,2 Utreni'a _, drele sl Liturgi,a, care are si tlu faca, sl si scie poveliuf sl pre ce_
-
precum si parastasele pentru morli apoi
I rugaciuniL U titorii si cantaretii dupa tipicu. s, e. tipiculu rugaciu_
feliurite in templari de nevoe, ,, sev{lrsiescu la
"u.u niloru de s6r'a sd ,lu cet6sca in Octoichulu celu
Proscomedia sl in decursulu rugaciuniloru
de liturgia_ mare sl in Orologieliu
lrla timpu de nepkiue st frimJte ;2. la necontenirea/
ciunea mica sl mare dupa - esasleyu _, apoi ruga-
ploiloru; 3. pentru cei calatori;'4. pentru cei rugaciunea de s6r'a, asi_
bol_ siderea si rugaciunile de miediulu noptii sf de di_
navi I 5, pentru vrajmasii, cei ce
ne urescu sl ne min6ti'a totu acolo I inca si drele si liturgi,a
asuprescu pe noi I 6. pentru cei ce si pa_
suntu in temnitia sl rugaciunile pentru feliuritele in_
rastasele mortiloru
sl robia ; 7. pentru venirea asuprane
a unoru popr5re tdmplari. Apoi se recomenda preotului sl studierea
barbare; 8. Ia timpuri de ciume sr incetarea
morti tipicului pentru serbatorile Nascerii, ale Botediului
naprasnice; 9. multiumire dupa castigarea
vre_unei Domnului, ale Bunei vestiri si ale Dominecei
oereri sl afacerei de bine a lui Dumnediei. Florii_
A.ceste loru, precurnu si pentru inceperea Triodului,
I rogaciuni se potu sevarsi sr afara de Biserica in septamdn'a patimiloru, pentru penticos[ariu,
pentru
locu deschisu sl cdmpu liberu, precumu vii in carea
vof po_ se espune totu servitiulu durnnedieescu dela
sdntele
porulu. II-a cele ce are preotulu ale sevarsi
afara Pasci pana la Duminec,a intdi,a dupa Rusale.
de Biserica, suntu: ingropacunile sl botedlulu In
estra_ fine sl Tipiculu Octoichului mare sl alu Mineieloru
ordinariu, precum st procesiunile,
care Ia feliurite de preste anu. Cdlra studiulu tipicului sd aiba preo-
ocasiuni se fae;q pe Ia holde, vii
sf ingropatdre. tulu aplecare cordiale, cdci dela cunoscinti,a si ob_
.
S..62. Ce are a pacli parochulu la aceste ileosebite
ruga- servarea Tipicului este conditionata
ciuni, care se sevArsiescu in launtrulu sevdrsirea ser-
Bisericei?
vitieloru, care unu preotu are a Ie sevdrsi
Preotulu are a padi la aceste rugaciuni,
care
in sl
dfara de Biserica, dar este
seydrsiesce inlauntrulu Bisericei, si aplecarea crestiniloru
cd acelea sd le dela acestu zelu alu preotului
faca dupa tipiculu prescrisu, care conditionata catra fre-
se afla la iucepu_ ctientarea servitieloru bisericesci. preotulu
tul,u lqrq, in cartea rituale, vd do-
adeca tipicu. De aceert curnenki zelulu seu catra implinirea
trebue preotqlu si cetesca din cartea acestoru in-
,;;p;il;;: dtrtoriri d6ca se vd ingrijf, cd
Biseric,a lui pa-
piculu mai inainte de a incepe vre_unu
servilirl, rochiale sd fia inzestrata
cu carillo susu aminlits
80 8?

rituali, fdra de care nu se pdte sevilrsf nici unu ser- $. 64. Tipiculu Inainte sA,ntitei Liturgii ?
vitiu dumnedieescu spre zidirea sl religiositatea p0- Tipiculu Inainte sdntiei Liturgii este urmatoriu:
porului credinciosu. In sflntulu sl marele postu, cAndu voiesce pre'otulu
$. 63. CA,te felinri de liturgii are [Biseric'a n6stra? si ce si faca liturgia celoru inainte sdntite, Dumineca Ia
are.preotulu a sci in privinti'a aeestoru liturgii ?
Proscomedie face cele dupa obiceiu; si dupa ce taie
Biseric'a ndstra are trei feliuri de Uturgii, sl Agnetiulu celu dintfliu, st 'lu junghia, si 'lu impunge,
adeca: cea a sdntului loanu Gura de aunr, cea a taie si alte ddue Agnetie, puindule in rflndu ldnga
s0ntului Vasiliu, sl cea a sdntului Grigoriu, carea se celu dintdiu, dicdndu Ia fiescecarele dinl,rfinsele cd
numesce ,Inainte sdnlita.( De regula se savf,rsiesce sl la celu dintdiu : Intru pomenirea Domnului I _.
peste lotu anulu Liturgi'a Sdrrtului loanu Gura de cd o oaiel sl ,rJunghiese; unulu din 0stasiu;---
auru; cea a Sdntului Vasiliu se face la serbatdrea
- slapa
apoi trirna in potiru vinu st rece dicdndu cele
sAntului Vasiliu, precumu si in . Duminecile maretui obicinuite sl Ie acopere cu acoperementulu, sl
Postu, si in ajunulu craciunului, st alu Bobotediei, cadesce dicdndu rugaciunea Inainte punerii dupa ;
d6ca nu cade Sdmbat'a s6u Duminec'a, sl in Sdm- acestea incepe preotulu dumnedieeasc'a Liturgie,
bat'a mare ; ear eea Inainte sdntita de regula se sl o sevdrsiesce dupa cele prescrise. . Ear cdndu
sevf,rsiesce in dilele de Mercurea .si Vinerea in ma- voiesce sir binecuvdnte Agnetiele dupa chiemarea
rele postu, si Lunea, Marti'a sl Miercurea in Sap- sdntului Duchu, dice: sl adeca panea ac6st'a cin-
tanrdn'a Patirniloru. Cu deosebire se atrage atentiu- stitu trupultr Christosului teu I - adeca in numeru
nea preotului la liturgid inainte sdntita, cdci tipiculu singuralu, cdci unulu este Christosu, eat nu paJ
ei se deosebesce in tdte de citra tipiculu celora- .- -
nele acestea in numeru pluralu, si cdndu voiesce
lalte ddue Liturgii. Noi in privinti'a tipicului pre- a le inalli{ ki ,Sdnt'a Senteloru, le inaltia trite im-'
scrisu pentru tustrei lilurgii indreptimu pe preotulu preuna. Dupa aceea sfarama unu agnetiu din trdn-
14 tipiculu loru din Liturgieriu, sl atragemu atenfi- sele, st pune in potiru particic'a cuvincir5sa, si tdrna
qnea preotului cu deosebire asupr,a tipicului Litur- sl apa caldar in poliru; ,apoi ludndu linguriti'a eu
giei inainte gdntite, sl ilu indreptdmu la acelu pnnctu, m0n'a dr6pta, ear cu cea stdnga ia pe rdndu {iesce
din tipibu alu acestei Liturgii inainte s0ntitei, carg oare Agnetiu, si ia cu iinguriti'a din poliru sdntulu
asid este: s0nge, sl uda Agnetiulu pre partea, din catrau s'au'
fJg
8S

jnnghiatu, sl 'lu pune in cutie cu mare bagare 'do ori de argintu, eara nu nici de altu me-
de stigla,
s6ma, ca partea udata a Agnetiului sd nu se atinga lalu simplu? precumu este ferulu, plumbulu, nici de
de cutie sl asiri face la fiesce care Agnetiu, si le lemnu. Cir aslfeliu, si nu allcumu sir fia vasele
asiadia in cutie. Dupa acestea preotulu liturgi- sdnl,ite, parochulu trebue sil povatiuiasca
pe poporenii
- sei, sl siri indemne cu t6ta ocasiunea binevenita'
cil
sitoriu, sdu d6ca sunl,u mai multi, toti cu Diaconii
dinpreuna, se cumineca si sevdrsiesce Liturgila San-r ei si se indure a inzestrii biseric'a loru cu vasele
tului Vasiliu celu mare, Eara cdrrdu voiesce se sf,ntile, precumu biseric'a le prescrie acele'
- S. 66. Cumu sa fia pAnea
st vinulu' ce se aduce la li-
sluj6sca Liturgia inainte sdntita, inlrdndu in sdntulu
turgie
Altariu, se imbraca in odejdii numai binecuvdnldn-
?

PAnea sl vinulu, oe se aduce la liturgie, si are


dule si sarutdndule, ear rugaciunile la acele odejdii
e se preface in trupulu si sdngele Mdntuitoriului'
nu Ie dice, fdranumai: ,Domnului sd ne rugamu( la
trebrue s') fia din faina de grdu curatu, frarndntatu
fiacare vesimdntu. Si luandu Diaconulu, d6ca este,
bu apa curata fireasca, ctipta bine cu aluatu, eal'a
vreme, ear de nu este f)iaconu, preotulu incepe Li=
ou uri,nu, cdci de st azima inca este de grdu' dar
turgi'a inainte sdntita precum arata liturgierulu, adeca cu t6te acestea nici cum nu prite fi materi'a Tru-
cu rugaciunea de sdr'a vecernea.
pului lui Christosu, pentruca azima se intrebuintia
-
$. 65. Ce invetiatula ne ila n6ua Biseric'a ilespre
c0ntitela sevdrsirea sAntei Liturgii ?
vasele
in legea cea vechia, si nu se potrivesce si in legea
Biseric'a ne di ndue despre vasele sdntite la
,.u n6ou, cdci dice S. Ioanu Chrisostomu: ca fa-
in'a este lrupulu, aluatulu este sufletulu, sarea, este
sevdrsirea sdntei Liturgii urmatdrea inveliatura : ca
intea, ap'a duchulu sdntu I sl ca in legea vechia
adeca pentru deplin'a sevdrsire a Santei Liturgii se
erri chivotulu, ear in cea n6ua Feci6r'a, acolo toia-
cere Potirulu, discosulu, stdu'a, zvezda sl
-. gulu lui Aaronu, ear aicea Crucea lui Christosu: acolo
Linguriti'a I pentru cele trei dintfliu se ceru atdtea
inielulu, earu aicea Christosu I acolo azimaraici pdnea :')
acoperamflnturi pocrovitie, cu unulu adeca se aco-
- Prin urmare preotulu trebue sd fia cu bagare
pere Potirulu, cu alu doilea Discosulu, si cu a trei-
. ite s6ma cdtra pf,nea, adeca cirtra prescura, cl aceea
Iea Stdua. Aceste acoperemdntur.i trebuie sd fia din sd lia din faina de grf,u curatu, dospitu cu alualu
materia frumrisa, sl infrumsetiate cu borturi de auru,
) AF;;" peutru pinoa tloapita uu amiutimu aioi, cloi acslo rc tbu,
ori de flrgintu, ear vasele trebue sd fia de auru, ih rtucliulu. polomicoi.
ii
li
90 91 ii

conl,lnflndu sl putina sare sl bine coptu, sl sd fia pro.r binecuvtntarea snteloru daruri, atuncea s'ir bage-
vediulu sl cu ictin'a Crucii cu inscriere
,rlisusu Chris- indata putintica apa in potiru, dicdndu: ,rUnulu din
tosu Nic'a, adeca Iisusu Christosu Biruitoriu.( In ostasi cu sulili'a c6st'a lui au impunsu, si indata au
acestu chipu trebuie preotulu sd instruedie acele mu-
iesitu s0nge si apa.(
ieri evlavirise? care se ocupa cu cdcerea prescureloru.
II. De se viiintAmpki sil fia sdnt'a pf,ne rlu-'
Ear ce se l,iene de vinulu, cu care v:i liturgisi cedita, sdu vinulur, ce are a se turnd in potiru, sd
preotulu, st carele are a se preface in sdngele Mdn_
fia cumv'a otietitu, sl s'au binecuvdntatu, si la Cu-'
tuitoriului, acel'a trebuie si fia din rodulu vitiei, minecatura nu vd suferi, nici vti putea potrivi preo:
adeca din struguri storsi numai din rodulu vitiei, si tulu acele, atunci sil le iee, si sh le bage in apa
fora de nici o alta amestecatura, precumu cu pelinu curgat6re. )

s6u cu all,e flori mirositr5re, s6u cu musturi strirse


Care preotu, afara de acdsta int'dmplare, nu
III.
din mere, pgre, sl visine, s6u din altele asemene
se va impartasi cu S. Cuminecatura la liturgi'a, ceea
acesl,or'a.
ce au sevdrsil,u, cade sub grea respundere inaintea
St in privinti'a ac6st'a sd invetie parochulu pe Archiereului seu ').
parochieni, cumu) sl ce feliu de vinu si aduca Ia
lY. De va cadea mainainte de sAntirea sdnte:
altariu, cici dela deslusirea acdslra atdrna apoi, cd
Ioru Daruri in potiru vre-o musca) s'l se sc6tia, sl
si aduca crestinii vinulu celu cuvinciosu Ia altariu. si se invalue in bumbacu, si sll se ardia, sl ce-
$. 67. Deslrrciri pentru preotu clespre intAmplarile .neno- nusiri si se ingrtipe in Altariu.
rocdse, care din caus'a, s6u fara ,caos'a preotului liturgisi_
toriu potu obvenl pre timpulu tlurarii liturgiei. f,i Y. Eara de vri cadea vre-unu paianginu, s6u
' De.slucirile pentru preotu despre intdmptarile : altanliganie din cele vt'ninate, se se desiertetlie acelu
ne-
norocdse, care din caus'a, s6u fara causra preotului vinu din potiru intr'altu vasu curatur eara in potiru
liturgisitoriu prtu obvenf pre timpuru durarii rirur- si, se puna altu vinu si putintica apa, si turndndulo
giei, Ie incepemu ale espune, si ai dd indreptarea preotulu si dica cuvintele acestea a ddua 6ra: Unulu
necesaria dela Proscomedia, sl dlcemu, I. de ya din ostasi cu suliti'a cdst'a lui au impunsu, si indata
zenitd preotulu sd bage apa in vinu in potiru, , r; Prin urmere la liturgie, la caro liturgicescu nai nulti preoti, al di'-:
sl 'si va aduce aminte de acdstd mainainto de, .coni, trebue toti.rl re cuuinece.
92 g3

il,[irr]t au iesitu s0nge sl apa; sl asi{ si sev0rsiasca litur- buretele sl st6rga bine loculu acel)a, atunci trebue
iitil
gie dupa 'rdndulu presmisu.
scandur'a aceea si o radia, sl radiatur'a a o arde
VI. Dupa sevdrsirea Liturgiei acestu vinu si'lu pre o caramida, s6u alta pialra, sl cenusiri si o in-
varse in apa curgatdre. Insa de va fi ac6sta dupa r grdpe sub prestolu. Ear de v:i cadea pe pamdntu
-
sdntire, st va fi frica preoturui sd inghitie dumne- golu, atunci sdr rada loculu, pre care au picatu, si
dieesculu sdnge, atunci cu t6ta grij,a si padiasca radiatur'a aceea si o ardi, precumu mai susu s'au
acestea, ci si nu se varse din dumnedieesculu
sf,nge disu, sl sub prestolu si se ingrripe.
sl intrlaltu potiru, s6u ahu paharu curatu s* ,lu d;_ [ S. 68. Oontinuare.
siarte, spaldndu cu altu vinu de trei ori bine, VIII. D6ca sdntele se voru versii pre piatra,
sl
acestu vinu sd tlu padiasca, eara aceea
, ce va ti unde nu se prite rade, preotulu sd stdrga bine cu
cadiutu, sd o iee, sl si o invalue in si
bumbacu, s6u iiburetele, si spele cu apa curata, sl tdta ap'a
in pdndia ndua curata, si dupa sevdrsirea liturgiei aceea sdr o strdnga cu buretele, si si se puna sub
jigani'a aceea cu bumbaculu s6u cu pdndia prestolu.
pre o
caramida s6u pre yre_o piatra sd o IX. Eara d6ca vil pica, s6u se vd versd din
ardia, si cenu_
siri si o ingrdpe sub prestolu, s6u unde ,si s0nge pre mas'a prestolului, siiu pre Antimisu, preo-
spala
preotulu mdnile, eara vinulu in apa curgaitdre
si ,lu ", tulu intdiu cu buzele si suga, dupa aceea si st6rga
verse. De v:i fi apa curgatrire departe, atunci i'
bine Antimisulu cu buretele; apoi dupa sevdrsirea
sa_
pflndu sub prestolu si ,lu ingnipe, unde
nu se calca - dumnedieescei Liturgii, pdndid prestolului, la acelu
cu picidre locu, unde s'au versatu, sdu unde au picalu san-
VII. De va inghetiri de frigu dumnedieesbulu iiele Dtimnului, sir o puna intr'unu blidu curatu, sl
sdnge in potiru, preotulu, s6u diaeonulu 'insusi
sd incal- preotulu sd o spele de trei ori, sl s[ o arunce
diasca unu acoperemflntu, sl sd ,lu
invalue pana se
"in apa curgattire, 's6u si o ingrdpe sub prestolu I
vri desghiatii, sdu si liarba bine apra calda, Q?tra mass'a aceea uscdndu-o, cu ddns'a si irnbrece
cA pu-
nendu in potlru, si se desghietie. earasi prestolulu.
Eara d6ca din
negrij'a preotului vd pica cev,a din dumnediees_
culu sdngel sl vd ,fi picatu pre, scandura, lui pre acoperemdnturi, s6u pre sfitele preotiesii;'
unde nu
pdte elu si se plece, st si ajunga, nici p6u vd pica cA$u de putinu din sf,ngele :Domnuluir'
vd putea cu
s4 95

preotulu intdiu cu buzele sd suga st apoi bine


si spele . Xw. De vd cad6 vre-un'a particica din tru-
cumu amu disu mai susu. pulu dumnedieescu pre pamdnlu, cu. cinste sl cu
X[. Eara de se yoru versd sdntete, s6u vri multa luare aminte ridicdndu-se de pre pamdntut
pica din dumnedieesculu sdnge pre hainele preotu- preotutu sA o puna pre discosu, eara pamdntulu,
lui, su pre covoru josu, mai inainte cu buretele pi unde au cadiutu aceea, si 'lu rada bine, si rasa-
St6rga, apoi sd spele bine de trei ori loculu, unde tur'a aceea si o tlpe in apa curgatdre, ori sir o in-
au picatu, sl acelu bumbacu, s6u pdndia, cu care au gr6pe sub prestolu.
stersu, sd o arda pre o piatra, sl cenusiri st aph, " S. 69. Oare facut'au <[in ilestulu preotulu ilatorintiei ehie
marei sale, tl6ca numai pentru carti rituali sau ingrijitu, si
sil o ingrdpe subu prestolu. nu ni pentru vase sAntite, pentru imbracaminte preotiesci
XII. De se vd intdmplii vre-unui preotu liturgi_ si iliaconesci, pentru recerintiele mesei altariului, ale pros-
sitoriu sd verse dupa imparl,asirea cu sdnt,a cumine- comiiliei sl pentru ic6ne ?

catura, varsdtur'a aceea sd o strdnga in cdlti cu_ Preolulu, carele s'au ingrijtu a procurd pe s6-
rate, sl intru'uriu vasu curalu sd o bage, sl si o m'a bisericei sale parochiale numai sl numai cartlle
padiasca pana se vd usc'a bine, si apoi sd o arunce necesarii rituali, n'au facutu din destulu datorintiei
sale, d6ca totu deodala n'au avutu grija sl pentru
in apa curgatdre, sdu de vd fi pdreulu departe, si
celelalte' lucruri necesnrie si prescrise Ia serviliurile
o ingr6pe sub prestolu.
dumnedieesci, precumu suntu: vasele sdntlte, irn-
' XIII. Apoi de se vii intdmpld
vrejunui preolu: bracamintele preotiesci, pentru recerintiele mesei al-
pentru nepasarea s,a, sd mucediasca Sdntra
Cumi- tariului precum este cu deosebire antimisulu sl ale
necatura, sdu ve face viermi, ori alte gdnge,
sl se proscomediei I cu unu cuventu, d6ca nu s'a ingri-
vd topi silnt'a pdne, si voru remdnea numai acele r jitu pentru tdte, cdte se tienu de servitiurile Bise-
jiganii, si se iee vasulu acelra, si sd se scuture ricesci, cd acelea si fia la locu cuviintiosu sl intr'o
in-
lr'o pdndia curata, sl sd se arda pre o caramida, slare cuviincidsa, vri se dica: ca in locu de lucruri
sl sd se arunce in loculu, rrnde se spala preotulu invechite si manjite, precumu este imbracamintea me-
mdnile, eara cutira aceea spaldndu-se cu apa
curala, ,sei altariului, acoperemdnlulu pe S. Potirur vest-
ap'a ac6sl,'a asisiderea
si se verse, unde preotulu sr", preOtiesci sl diaconesci, carti rupte sl tn6n-
obicinuitu asi, spel{ mdnile. In fine,
se fia procuratu alte nriue sl cele invechitd.
-
96 g7

sd le fia pusu intr'unu locu, unde nu se calca. Can.


st de trite inldrnplarite, adeca: rugaciunile matutine,
10. Sin. I-U. vespertine, inainte sl dupa prandiu, inainte si dupa
S. ?0. Cum se fia preotulu insufletitu la aceste servi- cina, si dupa irnpregiurari si cele ale 6reloru'
tiuri ?
La aceste servitiuri trebue si lia preotulu in-, $. ?1. Se face atentu preotuln l4 seivitiurile serbatoriloru
Nascerii si ale Botecliului Domnului sl ale Bunei-vestiri'
sufletltu despre adeverulu invetiaturiloru bisericei Preol,ulu se face atentu ki servitiurile serbato-
ndslre, care in servil,iuri dumnedieesci se oglind6sa
riloru Nascerei si a Botediului Domnului sl a Bunei-
prin rugaciuni, sl de aceea preotulu fungenle sci: Vestiri, cdci . Tipiculu acestoru trei serbatori este
indu sl simtindu asiii, are si fia din convingere re- sl ru-
deosebitu de celu alu altoru serbatori, adeca
ligi6sa evlaviosu sl zelosu in aceste serviiiuri, cici
gaciunea de Dimin6ti'a Utreni'a
se dice: Blastamatu este tolu acel'a, carele cu lene face -
cu Pavecernili'a cea mare si se sevdrsiesce cu Li-
Iucrulu lui Dumnedieu Ieremi'a c. 4S- preotulu
- -
prin sevdrsirea rugaciuniloru cu evlavia sincera sa aiba
.tie, si apoi urm6dia numai decdtu rugaciunea de
Dirnin6tia sl celelalte, precumu se vede din Tipiculu
de scopu a dd parochieniloru sei esemplu viu, cri sl ei
Illineieloru respective. Preotulu deci, inainte cu
si sevdrsiasca cu zelu si evlavia rugaciunile atAtu 2- g. dile de aceste serbatori si studiedie Tipiculu,
pentru iertarea pecaleloru loru, citu st pentru oco-
sl asid cu cuviintids'a cunoscintia a Tipicului dilei
lire a ori edroru slabiciuni, patimi sl a altoru trans-
si mdrga la servitiulu durnnediescu, prevenindu si
gresiuni de porunci durnnedieesci, bisericesci sl ci-
pe cAntaretii sei cu instructiuni despre tipicu, c6,
vile. Si precumu Preotulu este datoriu prin pur- tdte sil so faca dupa cuviintia.
tarea s'a evlavidsa sl cucernica a indemnd, a cresce
Inca sl pentru Liturgia in aceste sdnte dile si
sl a intari pre toti casnicii sei cdtra sevdrsirea rr- vadie, cir care este prescrisa, cdci 16 serbatdrea
gaciuniloru, care suntu pentru ei potrivite sl ale
Nascerei si a Botezulu Domnului toldeaun'a se se-
aratri folosulu loru ; asemene este elu datoriu a cresce
vdisiesce Liturgi'a Marelui Yasiliu, afara d6ca acesto
sl intari pre poporenii sei cdtra,sevflrsirea rugaciu- driue Serbatori cadu in diu'a de Duminec'a st do
niloru dlcdndule, ca sl parintii suntu datori a cresoe Iiunea, cdci alunci in ajunulu acestoru Serbatori so
si a indemnii pre copiii loru inca din tineretie .cil- face Liturgi'a S. Ioanu Gura de auru, eara ld insesi
tt'a sovdrsirea rugaoiuniloru prescrise de tdto dilpld , aceste serbatori se face liturgi'a' Sentului Mlrelul
99 g9

Vasilie I inca Preotulu sd studiedie inainte de Bu- fi, 72. Ce


se intielege pentru servitiulu bisericescu, pen-
na-Vestire, inainte de aflarea capului sAntului loannu tru care se prescrie in Tipicu, ca are a se cantd ,Allilui'a ?
Botezatoriului, inaintea serbal,rirei celoru patru- Pentru servitirrlu bisericescu, pentru care se
-
rlieci de mucenici, tipiculu din Triodu, cdci servitiulu prescrie in Tipicu, ca are a se cAntii ,Alliluia( se
dumnedieescu se face dupa impregiurarile dilei, io, intielege, ca in diu'a aceea nu se face liturgie, ci
care serbatorile acestea mari cadu, si sd instruedie in locu de Liturgie se sevdrsiescu oarele. Astufeliu
si pe cf,ntareti sl cetitori. de dtle suntu in postulu Craciunului, alu apostoliloru
Petru sl Pavelu si in celu alu Adormirei Nascatdrei
Causa, pentru care liturgi'a Sdntului' Ioanu Chri- de Dnmnedieu. De observatu este la asfeliu de
sostomu se sevdrsiesce, d6oa dlu'a ajunului Craciu- tipicu, care prescrie cdntarea ,rAlliluia(, ca acestu
nului, s6u a Bobotezii cade sdmbatoa sl Duminec'a, tipicu trebue se se pazeasca? afara de dllele de
este Canonulu 64 Apostolescu, carele opresce a Sambata sl dumineca, cdci atunci se face liturgia
posti in diu'a sl a sdmbetei, afdra de
Duminecei, dupa regul'a obsc6sca, carea irnpune preotului, ca in
un'a, adeca 4e sdmbat'a ilarel atunci adeca cdndu fiacare Sarnbata, Dumineca sl serbatrire si sevdrsiasca
ajunulu Craciunulu cade in diu'a de Sdmbata sl Du- Liturgie.
rnineca, nu se postesce strdnsu, adeca nu se rtra- -serbat6rea
$. 73. La ce are a patll parochulu inainto de
ndnca odata pre di, ci se mandnca bucate de postu Hramului bisericei sale parochiale, si la insasi serbat6rea lui
st dupa serbatdrea hramului
de d6ue ori, s6u trei ori, precum este obiceiulu ca- ' ?
Inairrte de serbatrjrea Hramului Bisericei sale
sei, st liturgi'a Sdntului Ioanu se sevdrsiesce inainte parochiale, are preotulu cu cdtev'a dile mai nainte
de prdndiu. In alte dtle d6ca cade ajunulu Craciu-
a face rdnduiala, I, cd Biseric'a din launtru cu t6[e
nului s6u alu Bobotediei, s. e. Lunea, Illarti,a, Mier-
vasele sdntite, sl cu ic6nele si se curetie, ear Iu-
curea, Joi'a, sdu Vinerea, se face liturgia S. Vasiliu
crurile de pdndia si se spele, sl
u Rug.aciunea de s6r'a .de pulbere sl pa-
- Yecernea Ia unra
-
6ra dupa prdndiu, sl atunci se ajune, adeca numai,
ianginele sd se st6rga si podelele si se spele asis-
I
odata se mandnca de postn dupa liturgi'a S. Vasiliu,
. derea in progadia si ingradirea bisericei si se ne-
:" tediasca sl si se indrepte totu, ce este
va sd dica, se ajuna. Vedi g-fulu 87 sl 44 din de indrep-
d hru; sa faca
apoi atenti pe Invetiatorii locali Ia ser-
Dreptulu Canoniou.
bakirea Hrarnului, cri sd pregatrisca pe elevii loru in
100 10[
cdntari sl mai cu s6ma in cdntarea Tropa_
cetire, pe crestini in chipu de cruce in patru parti dicendu:
riului sl a condacului Hramului, si a Liturgiei, si si oMantuesce Dumnedieule poporulu teu si binecu-
designedie timpuriu pe unu invetiacelu pentru ceti_ venta mostenirea t'a I tolu ac6st'a dice si la a ddu'a
rea Apostolului la insasi serbatrire; apoi in ajunulu si a trei'a stropire, ear la a patr'a dice: totud6un'a
Hramului sd infrumsetiedic Biseric'a in rauntru si ir1 acumu si pururea si in vecii veciloru Aminu; apoi
afara cu arbori verdi I II. in ajunuru serbat6rei Hra- merge pnrcesiunea pe mdn'a drdpta pdna io midi-
mului se face la timpulu cuviintiosu s. e. la patru loculu Bisericei din afara, sl preotulu dice ecteni'a
rire rugaciunea cea mica de s6rra, vecernea cea pentru hnperatulu: ,,Miluiescene pe noi Dumnedie-
mica eara rugaciunea cea mare de s6r,a ve_ ule dupa mare mil'a t'a s. c. l. Cdntaretii de trei
-
cernea cea mare intre siase si siepte rjre ori ; Ddmne miluiescene I preolulu : Inca ne rugamu
s6r'a cu litia in form,a priveghierei; apoi la diu,a pentru Imperatulu st Regele nostru apostolicu N.
Hramului Rugaciuuea de dimindti,a, sl Liturgie, si pentru stapdnirea s. c. l.vedi pag. 13. din acelasiu
s6r'a rugaciunea obicinuita de s6r,a dupa tipiru Liturgieriu; apoi Evangelia dela Mateiu c. 20. v. 5.
;
apoi cu finea Liturgiei dupa rugaciunea de Amvonu, apoi stropesce cu apa sdntita? nrecumu s'au disu mai
si iasd din biserica cu proceBie, si o incungiure su-su; dupa aceea se continua procesiunea sl so-
lragendu-se clopotele, si sosindu afara, std sindu Ia dosulu ,A.ltariului, dice parochulu ecteni'a
numai
decdtu cu procesiunea inaintea usiei Bisericei
sl in- cea mica 'pentru Archiereulu : Miluiescene pre noi
cetdndu clopotarii a trage clopotele, preotulu Dumnedieule s. c. l. si rugaciune: Inca ne nrgamu
dice
cu tonu evlaviosu ecteni'a cea mica pentru buna pentru Prcasdntitulu nostru Archiepiscopu si Mitro-
starea a 'sdnteloru rui Dumnedieu biserici: politu
ilIiruies, s6u Episcopu N. N. vedi in Liturgie-
cene pre noi Dumnedieule dupa mare milra - -
riu pag. 13., Evangeli'a dela Luc'a de Yineri irr
tra, ru_
gamune tie, audine sl ne miluiesce
I Cdntareti de seplamdn'a a 22 dupa Rusnle, sl in fine stropesce
trei ori: Ddmne miluiesce; apoi preotulu: Inca in chipulu crucei in patru pirti cu apa sdntita: pre-
ne_
rugamu, ci sd se padiasca sfintu racasiuru acest'a cumu mai susu s'au disu; aici se continua procesiu-
vedi in Liturgieriulu din tipografi'a archidiecesana-in nea) st sosindu la midiloculu bisericei de partea
Sibiiu pag.' 14, apoi cetesce Evangeli,a dela Mr_ stdnga, preotulu dtce ecteni'a intrdga pentru creslini
teiu c. 7. y: 7
: si in fine stropepce cu apa sdntih si binefacatbrii morti: Miluiesceno Dnmnedieule s:
L02 10:1

c., l. apoi Evang. dela loann, sl in fine stropesce


cu iertarea pecateloru loru in acestu sf;ntu hrarttu: cil
apa sdntita cd mai susu; dupa trite
acestea se in_ mosii si strimosii loru hramulu celu sdntitu ridicdn-
tdrce preotimea cu poporulu ac]unatu
la Biserica, si dulu, I'au consdnl,itu clrtdrui s*ntu, vrdndu a aretf,
preotulu face otpustulu Liturgiei, si imparte
anafora ca .voiescu si duca o viat'ia placuta lui Dumnedieu in
la toti mari sl mici.
viati'a acdst'a, precumu st patronulu hramului au dus-o'
Dupa sevdrsirea serbatdrei hramului,
in diu,a cl Si le amintdsca de iubirea irnprurnutata, de milostenii
urm6dia, preotulu sd faci parastasu
serbatoresce pentru biserica si scrila si pentru alte fundatii etc., sir-i
pentru cei reposati preoii, parochieni
si binefaca_ indemne in dcobsce Ia moralitate, si religiositate cii pre
tori ai bjsericei parochiale cu recitarea numelui pamOntu sii fia placuti tuturoru? eara dupa mtirt'e si
loru
spre audiu alu tuturoru celoru de fatia, sl lui Durnnedieu' Aicea se in-
sd std- mosten6'sca imperati'a
ruiasca, cd din partea Eforiroru bisericei
sd se faca sdmna, ca parochulu cu ocasiunea asemine proce-
si coliva pentru acesti morli. siuni p6te sevdrsi la procesiune rugaciunio dupa
Despre aceste servitiuri si tintpulu
loru, paro: cum va Ii timpulu ploiosu, ori seceta, si dupa
chulu sd incunosciintiedie pe poporenii
sei de tim_ cum. este srarea sanatdtiei poporeniloru I - apoi
puriu, cd sd se adune toti mari si mici la hramulu vre-unui Mucenicu se pdte aduce Ia
Ia Serbatd_
rea hramului Bisericei loru narochiale, dicdndule, Biserica si Coliva spre sdnltre) eara nu si la Hra-
ca
dlu'a aniversare a Hramului bisericei loru este mulu Serbatoriloru lui Christosu, nici la cele ale
o rr._
batrire pentru ei toti, si sd o petrdca
cu evlavie, cii Illaicei Domnului, ceea ce se vede sl din Rugaciu-
si se invrednic6sca tle binecuventarea patronului bi_ nea Colivei.
sericei loru. Prea multu se vd inallid
sdnlienira dl_ $. ?4. Frrnctiunea parochului la ingropaciuni ?
lei Hramului, d6ca parochulu se va pregatf Functiunea parochului la ingropaciuni std in
cu un,a
cuventare, espundndu insemnatatea dilei, strdnsa legatura cu observarea Tipicului Ia sevdrsirea
st adeca:
ca Hramulu loru au ridicatu rnosii si strdmosii vre-unei inpropaciuni, cdci altu tipicu este prescrisu
loru ,
din evlavia cdtra Dumnedieu I ei s'au adapatu pentru ingroparea prunciloru, altulu pentru mirenii
cu
laptele celu priinciosu alu invetiaturei adulti ; altulu Ia preoti, si inca altulu este pentru
sf iegei lui
Dumnedieu in elu; precumu si dAnsii
urmatorii ,fi,i
i, ingropaciunea Calugariloru sl a Archiereiloru, sl in
sl flicele loru s'au botedial5 sl s,au cuminecalu spro
line altulu este pentru ingropaciuni la Pasci si iri
104
i,
105
septamdn'a lurninata; t6te acestea trebrrie
ill bine si le
rudeniile si cei de aprdpe impreuna cu mine, sd sa-
lilj scie parochulu, sl dupa ele si
urmedie, si cu deo_
rutdmu pe acest'a, petrecdndulu la grdpa.
sebire sa nu se lenev6sca parochulu a petrece actulu
mortii si alu ingroparii parochianiloru sei in prot.o-
La ingroparea mireniloru in vdrsta, stichirile :
colulu rnortiloru asiii precum este prescrisu prin Care desfatare lum6sca remdne neimpreunata cu
or._ gtijri ? care marire std pre pamAntu neschirnbata ? trite
dinaciunile stapdnirei sale bisericesci, cdci,
estrasuh/ suntu mai nepuiiucirise decdtu umbr'a, tdte suntu,
din protocolulu morriloru arreseori se intrebufnti6dia
de decdtu visurile, rnai insielatdre I intr'o clipita m6rtea
unu documentu judicialu politicu sl militariu, si preo_
t6te acestea le apuca s. c. a I s6u: Vai cdla nevoia
tulu vine sub ped6psa politica, d6ca se gasesce, ca are sufletulu despartinduse de trupu !- vai cdtu la-
elu neregulatu st in bonrr'a ordinaciuniroru sustar,a-
cram6dia alunci ! si nu este, cine sd tlu miluiasca pe
tdre sl"publicate nu p6rta protocolulu mortiloru.
ddnsulu! cdtra InEeri ridicdndusi ochii, 'fara folosu
Aici mai vine a se d:i acea indreptare paro_
se .r6ga, cdtra rimeni mdnile [tindiendusi, n'are cine
chiloru, cei ei si studiedie tipiculu pentru
ciuni, si cel6sca cdntarile prescrise pentru
ingropa_ si i ajute I pentru ac6st'a iubitii mei frati ! cunos-
liu*r" cdndu scurtimea vietii nristre, reposatului sdi ceremu
vdrsta a mortiloru, cdci de acolo
voru putea sd ,si odichna dela Christosu, si sufleteloru n6srre tnare
afle temele cele mai frunrdse si placute
crestiniloru mila ; s6u: Trite suntu desiertaciune cele ome-
nostrii pentru pierderea ori cdrui madulariu
din si_ -
nesci, cdte nu remdnu dupa mrirte ; nu remf,ne bo-
nulu famliei loru, cum sunl,u Ia ingroparea
prunci_ ga!i'a, nici calatoresce impreuna mdrirea, cdci viindu
oru stichirile: 0 ! cine nu vd pta"ng;
fiirl; ;;;, mdrtea, tdte acestea pieru s. c. l.
mul,area t'a cea cu tdnguire din viati,a ac6st,a,
cf unu pruncu fdra de vdrsta din bratiele
cdci La ingropaciunea unui Preotu: Adusumiamu
maicii, aminte de Proroculu, carele striga: Eu sumu pa-
acum cd o pasere, de grabu ai sburatu
sr ai aler_ rndntu sl cenusia, si earasi m'amu uitalu in morm0n-
gatu Ia ziditoriulu teu s. c. l. s6u: cine
nu vd sus_ turi, si amu vediutu dse gd,le sl amu disu: 6re cine
pind fiiulu meu, sl cu pldngere nu
vii strigd, pen_ este Imperatulu sdn ostasiulu, s6u bogatulu, s6u
tru buna cuviinti'a t'a sr frumseti'a vietiei
tare cei seraculu s. c. l.
curate ? ci precum corabira, care n,r.,
urrnq";; La pornan'a, ce s'au obicinuitu a se face dupa
ai apusu de grabu dela ochi. Veniti prietinii moi, ingropaciune,.preotulu prile si iee parte, dar sd so
106
107
ferdsca de ori sl ce lacomie, sl in vorbirea sra si de s6r'a la Duminec'a Rosaleloru s'au obicinuitu
fia precautu si intiereptu. st fiindca hx,a st6rei
preotului Ia inpropaciuni este a le tine, atunci parochulu si remdna pe lf,nga a-
prescrisa, de aceea si
se multiemdsca cu aceea) si cdtra parochiani cestu usu.
sd aiba $. ?6. Ce motive potu indemni pe parochulu cAtra se-
crutiare, carii nrau bani gat'a sd
plat6sca numai de_ vArsirea acurata a servitiuriloru in si afara de biserica ?
cfltu sttil'a, cici altcum preotulu instrain6dia
pe poporenii sei.
dela sine , Urmat6rele motive potu, si trebuie sir indemne
pe parochulu cdtra sevArsirea acurata a servitiuriloru
$. 75. De ce nu se aci cu preferintia despre ser- in si afara de bisrica: 1. Starea s'a preoti6sca,
"'

3nlne
vitiulu dumnedlieescu Ja Santele pasci si Ia pogoriirea
chului sAntu ? Du- pentru care s'au pregatitu prin scoli si la care au
Aci nu se espune ajunsu ; 2. cd si se faca vasu alesu alui Durnne-
cu preferintia
servitiuru dum_
nedieescu Ia sdntele pasci dieu; 3. ch parochianii sei, vediendulu cucernicu si
si pogorirea Duchului evlaviosu, bucurosu se yoru impreun:i cu elu in ru-
sdntu, care are alu seydrsi parochju,
cdci ;; ;;;;; 'gaciuni si cdntari, care Ia olalta trebue sd Ie faca
ca servitiulu dela Sdntele pasci
sl dela pogorirea Ia servitiuri dumnedieesci, si se voru indernnd st ei
Duchului sdntu, se tiene pretutindeni
pe la Biserici
dupa tipicu. St asid prelanga cf,tra 'religiositate si moralitate I 4. cil preotulu cu
cele ce s,au espusu
in Dreptulu canonicu $, 40 se adauge esemplulu seu, si traga pe poporenii sei cdtra cer-
aci numai cetarea Bisericei sl cdtra trimiterea copiiloru loru de
ai6t'a, ca p,arochulu la aceste
serbatori mari sd fia
bine instruatu cu cunoscinti,a ambe sexe la sc6la spre cultivare si luminare, prin
tipicului re*rrr"" *
Penticostariu, sl dupa elu urmare 5. cri poporenii lui sd se indemne a lidicri
si ,uoarriur.u servitiurile inimile sl cugetele loru cdtra Dumnedieu sl porun-
bisericesci.
- cile dumnedieesci si bisericesci, 6. cd ei sl afara
Inprivinli,a rugaciuniloru de
s6r,a la Dumi_
nec'a Rosaleloru, sd se tiena de servitiurile dumnedieesci, si fia dmeni onesti I ?.
de obiceiulu frrrfrl, ca d6ca sl suntu ei datori
adeca d6ca parochienii a se rugd st icdnki lui
lui s,au obicinuitu, cii ruga_
ciunile de s6r,a si Ie irnpreune Dumnedieu inBiserica si in casele loru, totusi cu
Ia finitulu Lilurgiei, deosebire suntu ei datori a frecuentii biseric'a I 8.
acelea parochulu asiii sd le
sevdrsiasca
nu s'au obicinuitu asiii, ci deosebi I earu d6ca ca ei sd nu se r6ge Iui Dumnedieu din frica sl din
rugaciunile aceslen magulire, ci din inima curata sl din convingere sl cu
108 109

incredintiare, ca Dumnedieu vaf ascurtd rugire loru , Apoi sl pentru alte singuratice rugaciuni, care
din indurare, st cri si ne asculte bunulu Durnnedieu preotulu este datoriu a le sevdrsi dupa tipicu, p6te
datori suntemu a imprini datorintiere ndstre fatia cu avea esemple vii din sdnt'a Scriptura, asiri Rom' c'
Dumnedieu, st cu deaprdpele si cele edtra noi in_ 13. v. 1, I. Petru c' 2. v. 13 si 17' pentru
sine; 9. ca preotulu si poporenii Iui si nu despo_ Domnitoriulu, carele este pusu din proni'a lui Dum-
redie, d6ca Dumnedieu numai decdtu nu asculta rug,a nedieu asupr'a impopulatiunei intregi a unui statu,
loru, ci sd remdna statornici in neintrerupta ruga_ cici lui este indatoratu fiesce carele, si apoi toti dela
ciune, de aceca st Apostolulu Favelu invat.ia pe Ro_ celu dintdiu dignitariu pana la celu de josu suditu
mani c. 12. v. 12. ,,Fiti rebdatori in intristaciune ai dd inchinaciune si omagiu si a se rugii pentru
sl statornici in rugaciune.(( Domnltoriu sl toti amploiatii' Timot. I- c.2' v' 2'-
$. ?7. Continuare. In fine parochulu este datoriu a se rugai potri-
Parochulu 'si pdte luri indemnu din faptele Apos_ .vitu rugaciuniloru de biserica pres<:rise pentru pa-
toliloru pentru acurat'a implinire u ,r.uitiuriloru si cea slmdntuirea sufleteloru tuturoru, pentru pacea a
rugaciuniloru, care trebue sd Ie faca asirf elu afla trita lumea si pentru buna starea sdnteloru Iui Dum-
;
esemplulu ApostoliloruT ca ei s,au rugatu Ini Dumne_ nedieu biserici, pentru ttita crestinatatea, pentru Dom-
dieu pentru de a putea lal,f cuventulu evangeliei, nitoriulu si Archiereulu, pentru ttite cetdtile si satele,
fapt. Apost. c. 4. v.29. iara pavelu ,,uo ,ugrtu loi pentru buna liniscea vazduhuriloru sl imultirea rdde-
Dumnedieu, cii sd-i dee luipentru bun,a
vestire tarie st loru pamentului sl pentru Yreme cu pace? pentru cei
putere, Efes. c. 0. v. 19; _- dara si artmintrerea ce calatorescu si unrbla pre mare, pentru reposatii
trite
trimiterile Apostoliloru ac6st'a o marturisescu,
cdci Ia Domnitori, Archierei si binefacatori ai Bisericiloru
neamurile, Ia carc au invetiatu sl predicatu sl mandstiriloru, sl pentru cei bolnavi'
Evange-
li'a lui Christosu, totdeun,a pentru toti
,,uo. rrgrtu, In fine, care preotu este patrunsu de adeveru-
pentru cunoscinti'a adeveraturui Dumnedieu ,r pJntro rile, celoru susu aminl,ite, acei'a meditdza si judeca
lmultirea crestiniloru, sl
pentru buna stare, ,anrr_ despre viati'a omendsca, dupa cumu ea se arata in
Ioru lui Dumnedieu Biserici. sl pentru imulfirea dra_ viati'a de trite dilelele si prea bucurosu se vd predri
gostei sl a altoru fapte bune intre crestini Rom. c rugaciuniloru dupa cum suntu evenemintele dllei, sl
1. v. 9. si Efes. c. 1. v. 16 st 1?. lii cresce si'povatiui st pe poporenii sei la aseminea
110 t7t
rugaciuni, st purtarea arnesurata
dupa imprejurari nu este cu putintia, ci sl nu iubeasca st oile sale,
bune sdu triste, cd si multiemimu
lui Dumnedier care le-au rascumperatu Christosu prin scumpu sen-
totu darulu ce ne vine de susu
l:rrir dela parin- gele seu. Cdtu este dragostea ac6sl,'a de neincun-
tele luminiloru, si si ne folosimu
de elu, eara giurata lipsa din partea pastoriului sufletescu pentru
casuri nenorocdse sd cadernu
cdtra Dumnedieu icu turm'a s'a cuvdntatdre, se verle lemurilu din intre-
rugaciuni ferbinti spre a curmd
urmarile acelor,a barea lui Christosu cdtra Petru, cerdndu dela ddn-
indurarea s'a nesecavera sl
a ne miluf. sulu iubire sl dicdndu: Iubestime? pasce oile melel
Sectiunea lV. asid iau disu a d6uta.6ra, si a trei'a dra. trnsa ce
au vrutu Mdntuitoriulu sd insemnedie cu intrebarea
Despre preotu, cd Invetiatoriu
alu po- s'a cea de trei ori? si cu incredintiarea cea de trei
porului si tineretului.
ori a turmei sale, dicdndui : pasce oile mele, pasce
g. 78. Preotulu
naturalu alu poporului si .alesii mei, pasce mielusieii mei ? Intr'adevaru au vrutu
alu tiueretului.
Christpsu si arete tuturoru pastoriloru sufletesci, cum
Cumca preotulu este invetiatoriu
naturalu alu li se cuvine loru a pastorii si a iubi turm'a loru
poporului si aru tinereturui, este
afara de trjta indo- cuvdnl,atdre, st iubirea loru a documentei cdtra tur-
iala, precumu amu aratatu in
$_fulu 26 alu acestui m'a in trei chipuri, si adeca cu gdndulu, cu cuvdn-
manualu; ear aci nu va fi
de plisosu a documenlil tulu, si fapt'a I cu gdndulu, c{ neincetatu sd se r6ge
ac6sta dalorintia a unui preotu
din invetiafur,a bi_ lui Dumnedieu pentru turmal cu cuvdntulu, cii si o
sericdsca, ceea ce se cuprinde
in asid numil,,a carte invetie sl sd o lurninedie pe ea; sl cu faptri, cd si
,P6tr'a Credintiei, si suna in urmatoriulu chipu:( Itu crulie osten6la pentru sustinerea intregimei ei;-
Pastoriulu celu bunu Domnulu
nostru Iisusu Chris_ Se vetlemu mai departe ce dice Dumnedieu cdtra
tosu sl au pusu sufletulu seu
penlru oile sale, sl pastoriu la prorooulu Ieremia Capu 13, v. 20 si
noi, carli suntemu pastori, suntemu
datori u pon, ?1: Ridica ochii Ierusalime, unde este turm'a cea
sujletlle nristre pentru oile ndstre
cuvdntat6re, avdndu data fie 3 Ce vei respunde, cdndu te voiu cercetii
os.tln6lar ingrijire si priveghiere
pentru ddnsele, ctlci i.',tr po tine? au ddra nu te voru apuc'a dureri cti pe
asiii yomu dovedi dragostea nOstra
cdtra Chrislosu I , Inuierea, carea nasce ? Pe Cainu I'au intrebatu 6re
pentru ca care iubesce pe Christosu,
pastoriu fiindu i qflndu Dumnedieu: unde este Avelu, fratele teu? st
tt2
113
au disu: nu sciu I au d6ra paditoriu fratelui
,,1

meu
suntu eu ? Facerea Capu 4t y. g. _ iiapuindu Sdrele, s'au cutcatu pre pamflntu sl au
Ce va respunde pastoriulu sufletescu, c6ndu dormitu fdra grija, de si iau fostu patulu lui parn0irtu
in_
fricosiatulu Judecatoriu ilu va intrebii tar6, puindusi sub capu o pdtra, eara cdndu au
pe elu: unde
este fratele teu ? unde este turmra mea, pascutu oile Iui Lavanu Facerea capu 3. v. BB
amu rescumparal,o cu scumpu sdngele
carea p 'si vedemu, ce dice i:etra- Lavanu: Dduedieci de ani
meu, si [i o
amu datu..spre pascere ? Respundeva amu pascutu oile tale I diu'a ne usturamu de cal-
otunri pasto-
riulu cu cuvintele lui Cainu, io ddra pastoriu dura sJ nriptea de geru, si se deparld sornnulu dela
tur- ochii mei. -- Acestea asi:i se tdlmacescu: acolo au
mei mele suntu eu ? Va tacea, si cri unu ,uio
nu 'si va deschide gur'a s'a, precunoscdndu potutu dormi pre piatra, ear aci nu prite dormf nici
p.. .in", fara pialra I acolo debea l'au desteptatu pe elu vi-
ca l)omnulu I'au pusu pe elu pastoriu turmei
sale.
Din Sdnt,a evangelie scimu, ca Ingerii sulu celu strajnicu, ear aici se departddia somnulu
l)orn_
nului au sl,atutu ldnga pastorii, carii in timpulu dela ochii'lui; caus'a acestor'a esterca Iacobu acolo
nas_
cerii Mdntuitoriurui erau priveghindu si padindu n?au fostu inca pastoriu, iar aici erii pastoriu. Deci
straji d6ca, Iacobu cri pastoriu de oi necuvdntatdre aldt'a
ndptea in pregiurulu turmei loru, sl marirea
Domnu-
lui au stralucitu impregiururu roru, De aci ,grija si priveghiere au avutu pentru turm'a s'a, cu
urm6dia
ca Ingerii Domnului se arata, sl marirea ,p6"tu mai multu, se cuvine, cd pastoriulu sufletescu
nornJ"i Iti,!q: aiba^;t^^ .*,^
ltita ---r:- ^:r-- grija
putincidsa --::- st -r r.
-! -priveghierrr
slralucesce. numai pastoriloru acelorra, pentru
carii prive_
ghiadia, sl padiescu straji impregiurulu ilgirto s'a cuvdntatdre, carea o aurescumparat,o Dom-
tunnei loru- nostru lisusu Chrislosu prin scumpu sangele seu.(
Ce va fi irrsa pastoriului lenesiu, nepriveghindu
si
neingrijindu-se de turm'a s,a ? Aratasev,a ?9. Este preotulu clatoriu a invetid pe poporenii sei
lui la fi_ i'.|ri $: sl mici numai prin cuvdntAri biserjcesci, s6u si altcum?
nitulu viietii sale Ingeru de pace, credinciosu,
in_ fi.iPreotulu nostru este datoriu
dreptatoriu sl paditoriu sufletului si ,trupului '.ro a invetid pe po-
?,
straluciva Iui lumin,a darului sl marirea ;i,ftiii'sei mari si mici nu numai prin cuv{lntari bise-
lui Dumne-
dieu ? O pastorie ! o greotate nu lcesci,
ci si prin ct lichisatie, cdci crestinii mari sl
lesne purtatrire !
o lucru pastorescu prinu de nevoie si temere mai bine potu cuprinde invetiatirrile, care preo-
! Ia- Ie propune Ioru in forma cathechetica, decAru
cobu din vechiulu Testamentu calatorindu
prin Harranu,, m. cur'frnlari lungi intocmite. Ac6st'a o aI
:8
tl4 115

recunos cutu rinv.etiatori i biserices ci in ca d in timpii Apos- au fosl,u ascultatorii lui, pe carii invetid, se vede
toliloru, sl au numitu acesl,u modu de invetiatura, lemuritu din [-lea triuritere cdtra Corinteni capu III.
,Calecheticaal cuvdntulu acest'a este cuvdntu gre- v. 2. unde asiri scrie: Sl eu fral,iloru ! n'amu pu-
cescu formatu din zuiqTent ij4os, iiZn, (sunetul tutu cuvdntd v6ua cd celoru duchovnicesci, ci cd
tonu, cuvdntu) si insemnddia: a cuvdntii cf,tra ci; celoru trupesci, ca unoru prunci in Christosu I cu
nev'a despre unu ce f6rte insemnatu, forte serba Iapte v'amu hranitu pe voi, eara nu cu bucate, ca
rescu, sl estraordinariu. St fiindca inveliatorii n'ati Ii pututu mistui, si inca nici acum nu puteti(;
dintdiu bisericesci erau patrunsi despre aceea, ca prin urmare Aposlolulu au avutu unu metodu de
invetiandu pe cresl,ini, le impartasiescu loru inye- invetiatura cdtra cei initiati in cunoscintiele Dogme-
tiaturi despre Dumnedieu, carele este mai pre susu Ioru, si all,u metodu de invetiare a celoru ince-
de trite, si mai inseunatu, pentru aceea au numitu patori.
invetiatur'a despre Durnnedieu cathechetica, pe Inv $. 80. P6te invetid, preotulu dupa unulu sl acelasi metodn
pe toti poporenii sei mari sl mici ?
tiatoriulu, celu ce preda acdsta invetiatura, ilu nurnea
eathechetu, ear elevii, carii voi'a a se deprinde in Preotulu nu pdte invetid dupa unulu si acelasi
ac6st'a invel,iaturra, se numea cathechumeni. As metodu pe toti poporeni sei mari si mici, ci trebuie
feliu de convingere a invetiatoriloru biesericesci primi. si faca deosebire intre ei, precumu arata Aposto-
tivi despre cuvdntulu , Cathechetu( fora indoiala Iulu Pavelu, de drece invetiaturile, care cuprindu dog-
urmatu dupa conceptulu Sdntului Apostolu lrav thele credintiei, numai r:ei inaintati in vdrsta, si cu-
carele dintdiu invetialur'a s'a ,Cathichetica, si pe i noscatorii de elementele doctrinei crestine Ie potu
vetiaceii sei(
Oathichurnenii, ear pe invetiatori ,, ouprinde, si cu ele se potu folosi, ear cei tineri
thicheti( ii numea scriindu cdtra Galateni capu VI. v. potu cllprinde numai invetiaturile mai usi6re, precum
Koutcoyerrca 6 xarrlTouy.r,tt/os roy /oyov tm xarn suntu cele cuprinse in calhechismulu celu micu.
xoDr; sr/ dagry aya)ory ,rCathihumenulu se i Aci se nasce penlru preotulu acl,ivu indatorire
tasiasca pe cathichet'u irr triie bunatatjle.( de a sci alege cartile, dupa care si tiena cu popo-
Currca Apostolulu Pavclu c:i intemeitoriu sei adulti, sl nevf,rsnici prel6geri din cathichisa-
invetiaturei cathichetice, au facutu deosebire in l.i.une; sl adeca celoru adulti pdte prelege din in-
todulu seu ile invetiatura cresliuneasca dupa retatiunile (Tdlculu) Evangelieloru d0 preste anu i
116 It7
ceforu tineri inaintati in
vdrsta pana Ia 20-lea ani; . $. 82. Cum are a se purt6 pr.eotulu la prelegeri ilin Ca;
thechisatiune ?
din Marturisirea ortodocsa ; celoru tineri intre 14_ 20
de ani din Cathichismulu bogatu sl celoru mai josu Preotulu are a se purtii la prelegeri din cathe-
de 14 ani din Cathichismula celu micnl si t6te chisatiune cu zelu si cu inlielepciune, ceea ce o vil
acestea carti 'si pdte procurii cu pretiu forte mode- observti si dovedi elu, d6ca preste cuprinsulu obiec-
ratu din tipografi?a ndstra archidiecesana t teloru, ce se gasescu in cartile prescrise pentru ca-
). thechisatiune, nioi 'o iota nu vd trece, ci acele le
$. Sf . C6,nclu sL tiena preotulu cathechisatiune ?

Preotulu are'a.tienea cathechisatiune cu totu va studid, sl apoi se va strddui, cd sd le predee


prilegiulu, ce i se ofere, ear cu deosebire in dile poporeniloru sei mari si mici intr'unu limbagiu po-
de Dumineci sl in serbalori inainte de rugaciune pulariu.
cle sCr'a (vecernea) I mai departe preotulu esle de Despre acdsta indatorire a preotului noslru amu
regula sl Cathechetulu naturalu alu tinerimei scolare I .amintitu in $-fulu 186 din Dreptulu Canonicu, aci
deci elu este datoriu a tien6 prelegeri din cathechisa: mai adaogemu urmat<irele: I. Cathechetulu in inve'
iiune cu tinerimea scolare dupa modulu prescrisu din tiatur'a s'a cathechetica si se ferdsca de dovediri
partea Stapdnirei sale, si sub nici unu cuvdntu si silogistice in privinti'a sdntei Treimi.si a insusiriloru
mu se retraga dela ac6sla a lui indatorire, cdci numai. personali ale Dumnedieirii treiposlatnice) ceci astfeliu
ssid merila elu a se chiemri pastoriu sufletescu, d6ca. "de silogismuri 'nu numai nu inaintddia cundscerea st
ld instrui in legea lui Dumnedieu atdtu pe poporenii priceperea poporului in cele dogmatice, ci inca o
sei adulti, cAtu sl pe cei tineri. aducu in confusiune; I[. cathechetulu se se margi-
r) Aci p6te cineva presupune,
ca recorrrentlanilu eu procurarea acestoru n6sca a espune incheeturile Simbolului credintiei in
csrti eathechetico clin tipografi'a n6stra archidiecesana, voiescu a introclnco.
st a sustiend unu monopolu cu carti; insa nu'esteasii; eu nici mai multu.
ternrini generali; III. a nu se lasri in polelnii asu-
nici mpi putinu nu tlorescu prin latirea cartiloru din tipografi,a n6strrr ar.. :pr'a altom biserici; tV. trita nediuial'a lui sd fia in-
chiiliecesana, clecatu aceea, cr cartilc n6tre bisericesci
si crogmatico sr fis dreptata a face din poporenii sei dilreni religiosi, sl
intocmito tlupa institntiunile Bieericei n6sho, asi6 trara
str fia corecte sr ue-

- V. Cathechetulu si se nevoiasca a face


s*inonosite, pentruca prea multe carti, care s'au tiperitu in alte tipogro- morali
di suntu icicolea srlhimonosite, si in ele s'au va.ritu nisce gresieli esentiali.
A'si putia sl uumi acestea c6rti falsifcate ilar le retacu, cAci cu mgnge- asculletoriloru sei prelegerile de cathechisal,iune pla-
iero.vedu, cumu clerulu sl poporulu nostru Cre increrlere in productele Ii.. :cute, sl interesante ceea) oe o va ajunge, dtlca clu so
terarii ale tipografiei n6sh.e archialiegesane, sl Ie procura acolo.dupa trobu.,,
iuti'as'edintipografi,aarohiiIiecesrna,0oaceertepropriotatoaiui. .Ya acomodd .dupa dispusetiunea ascultotoriloru soi, sl
118 11$

nui vti osteni ascultarea si rebdarea loru cu lucru_ rileca invel,iaturile biblice, care in scurte deducsiuni
rilc, care nu contribuie Ia leligiosilatea sl Ia price- se cuprindu in catechismele mai susamintite; ddca
perea loru ; VI. mui consullu este a tien6 'limpu aceste invetiahrri le recundscemu de isvoru sl de
-
scurtu s. e. jumetate de r5ra, clecdtu prea lungu regula a mddintiei crestiaue, atunci trebuie sd ne
1

,r_l
techisal,iune, s. e. presle un'a dra, cdci poporulu ,si lienemu de ele, ci si ajungemu la doritulu limanu
pierde pacienti'a s'a si se instraincdia de datorinti'd ,cu vial,i'a n6stra. Nici unu timpu, st nici o epoca
s'a in privinti'a cathechisatiunei. .nu dovedesoe asiii de chiaru, cti timpulu si epoc'a

Cele pdna aci amintite se reducu Ia poporenii ndstra, ca cu cdtu mai multu ne indepartamu dela
cei adulti I insa t6te acestea se intiel.gu si pentru .Sdntri Scriptura, si o negligsmu, cu atdt'a mai multu
catechetu alu tinerirnei .ne indepartamu dela Chrisl,ianismu. Prin urmare
; carhicheturu lineretuiui tre
lotu aru gresi, sl nraru ajunge cu dopii scopulu numai unic'a ac6stta Dilemma ptite sd sustee, s6u a
ca_
ticlrisatiunei, cdndu elu in prelegeri aru ne las'a de Christianisrnu, sdu de elu a ne tienea
intrebuintiii
unu limbagiu neobicinuitu, s6u necunoscutu
copiilc,ru,
strdnsu ? Catechetulu cd invetiatoriu alu religiei
sdn cdndu aru intrebuintid dovediri silogistice, 'cristiane trebue sd se tiena de Sent'a Scriptura, cici
cdci
aceste inlrecu puterea mintiei sl a priceperii .aceea este fundamentulu religiei cristiane, st cdci
copii-
loru. Prin urmare cathechetulu atunci vri folosi ti_, amesrlratu doctrineloru dintrdns'a lrebuie sd latiasca
nerelului, d6ca cele in cathichismu espuse le 'religiositatea si moralulu intre poporenii sei.
vii es_
plic'a tinerctului cu cuvinte chiare si '. S- ga. Un'a disciplina buna este de mai mare val6re, de-
usioru intielega_
tdre, si d6ca elu si in inim,u io6tu un'a doctrina.
F'u va fi despr. Jrl,
.esplicate asiri convinsu, precumu acele Principiulu barbatiloru renumiti in educatiune in-
le arata in ldeobsce merge intr'acolo,
ldhnacire. Deci fdra astfeliu de purtare ca un'a disciplina buna
intiel6pta nu
va putea ajunge Catechetulu cultura religionaria ,eqle de mai mare valdre decdtu un'a doctrina
I
nici la poporenii sei adulti, nici la cei :atunci
fneri. de principiulu acesl,'a trebuie sd se tiena si
catechetulu, adeca sir observe disciplina, ordinea buna
S. B3. Ce directiune sb ,si iee catechetulu
ploblemei sale ?
in resolv
ldteU pentru persdn'a s'a, cdtu st pentru catechu-
Cathechetulu in resolvirea problemei sale are si i sei; cdci ddca este scopulu catechisatiunei a
,si iee de dir.ectiune descoperirea sl a face din calechumeni rimeni ieligiosi sl
lui Dumnediou,
na 't2L
morali- ntrrnci catechisatiunea deprinesce instrucrinnea,
'dn'a buna disciplina esle de mai mare valdre, de-
din scrila cu acea deosebire. ca ac6st'a se face in
'cdtu ori ce doctrina, sl ca doctrin'a citu de buna
biserica cu poporenii adulti sr tineri, sr se estinde,
si fia, nu folosesce fara discipliu'a consecuintel de
nu numai asupr'a puterii intelectuale, ci st asupr'a,
aceea sl Apostolulu pretinde dela Timoteiu, sd fia
culturei morale a catechumeniloru, va si dica, asu
credinciosiloru esemplu cu cuvdntulu, cu viali'a, cu
pr'a formarii unui caracteru corectu, adeca purtdrei
dragostea, cu duchulu, cu credinti'a si cu curati'a
cuvincidse in trite I este inca cunoscutu, ca cateche_j
tulu cu lnulte greutlti are a se lupki, dar elu sd nu.l
I. Tim. capu I\r. v. 12. asiii dara Apostolulu pre-
'finde dela Timol,eiu, pe carele l'au lasatu in Efesu
slab6sca in zelul' chiemarii sale, ci sd fia sratornicu,
de Episcopu, cil cu lapte si doveddsoa, ci este
si si se nevoiasca a delaturri greutdtile cu adhorta-
vrednicu de a li Episcopu, ceea ce nu o pdte
tiuni potrivite impregiurariloru; cdci de sl poporulu
face fara observarea unei discipline bune rationale,
la inceputulrr catechisatiunei cu nebagare d6 sCma va fi
sl carea tintesce spre edilicarea altor'a.
cdtra catechisatiune, vedindu insa zelulu celu seriosu
Aceste liniamente principiali amu aflatu de bine
si consecuinte alu catichelului, cu care elu compare
ale espune in aceslu manualu alu Studiului pastoralu,
la Biserica in timpulu destinar' pentru catechisatiune,
sciindu, ca in studiuiu catechelicu, si omiliticu se
se va indemnii ,totu mai multu si mai multu de a,
tractddia prelargu despre regulele, care catechetulu
comperd si elu I pentru ca care cundsce natur'a
are a le obser\.ii in predarea catechisatiunei cdlra
poreniloru nostrii, trebuie sd recun6Jca, ca ei
:. poporenii sei mici si mari.
bucurosi suntu, a asculta catechisaliune, dar nu sun
dedati cu ?r cdci timpii vitrigi nu le iertau Io $. 85. P6tese neglige invetiarea cAntariloru bisericesci din
. partca Catechetului?
nici o luminare, dar vedindu ei acum, ca paror:hulu Invetiarea cdnlariloru bisericesci nu se p6te ne-
Ioru le voiesce binele loru, sl voiesce sdi luminedi glige din partea Calechetului, cdci aceea face o parte
fara indoiala voru urm'a ei vocei unui astfeliu inlregit6re a catechisatiunei cu atdta mai multu, cici la
preolu, penlru care sciu, ca este binevoitoriulu lo noi nu este in biserica musica instrumentale, ci nu-
sl ca voiesce ai adapri cu cunoscintiele religiei rnai cdntare chorale, sl ac6sl,a totu de unta s'au cul-
strabune. Atfeliu purtf,nduse catechetulu va inta .livatu spre multiumirea poporului nostru, sl unde
qu insasi fapt'a sea, cd o buna ordine, va si dlca; 's'au neglesur acolo poporulu nostru au aralatu sl
arata o nernultiumire mare, sl neplacero ssupr'a aco:
t22
t23
loru preoti si invetiatori, carii negrigu invetiafea copii,
loru in c0ntari bi5ericesci.
: Fectinne..n V.

Deaceea si indatorirea ac6st,a preotulu bespre unelo cunoscintie scdse din an-
sd or
implindsca, si dupa ce catechisatiunea I
hu tin*tu cu
ticuitati spre cundscerea mai deaprdpe
tineretulu s. e. jurnelate de dr.a, sd tr6ca
cu elevii . a chienarii preotiesci.
sei la cdntare, incepdndu dinldiu cdntarile cele rnairi _ .$. .8b. Preotrrlu e.3te datoriu a se imbrass in haine cuyenite.
scurte, precumu: Ddnrne rniluiescenel Dane DOmne;; : Canonulu 27" VI. randuiesce: nime din cei ce
Tie D<imne; Aminu; st apoi pe rAndu .a prrar* :fe numera in cleru, si nu se imbrace iu haine
$
tdte cdntarile ale Liturgiei, ale Rugaciunei de uecuvenite, nici in cetate petrecAndu, nici in cale
s6r,a,
st de Dirnineti'a. Freotulu trebuie simplu sd predee .mergdndu, ci si intrebuintiedie imbrecamintea cea
cdntarile, si fara maiestrie artificitisa, cdci ac6st,a:nu obicinuita celoru ce se numera in cleru r eara deaca
prelinde dela elu nici spirtulu ciintariloru bisericescin vreunulu n'aru face un'a cd ac6st'a, pre unra septe-
nici natur'a eleviloru sei catechumeni, si cdci o ase- mdna si se suspenda;
,rear incontr'a imbracamintu-
minea ostendla de cdnl,ari maiestridse aru .lui luxuriosu prescrie canonulu lO. VII:( ,rTotu
remdnea .
fara scopu. Mai dcparte parochulu car.echetu trebuie si ornalulu lrupescu este strainu de treap-
Si demdnde si Invetiatorilorur a inti.eveni la catechi_ a sacerdotale, si de statulu ei. Deci Episcopii
satiune, si la predar.ea cdnl,ariloru a fi de fatia, clericii, cari se imbraca in vestminte splqndide,
si
a da pleol,ului rndna de ajutoriu fara nici o escusa_ [. stralucite, trebue de a se corege, sl de voru
tiune; cdci pe ceru lenesiu si nesimtitoriu
inve-
n6, a se constringe prin pedepse; asisiderea
tiatoriu trebuie parochulu sd ,lu arete stapdnirei ,
pe cei ce se ungu cu miresme; fiindu insa ra-
sale scolare spre pedepsir.e pentru astfeliu de ne_ in'a amAriciunei in susu odraslesce, pentru bise-
pasare? cdci d6ca scdl'a
nu se pdte desbinri de a ortodocsa au fostu spurcaciune, adeca pe cre-
Biserica, atunci nici invetiatoriulu nu
se pdte des_ li i acusa de ieretici, si pe cei ce erau luxuri-
binri de parochu, ci are sil fia in conrucrare nu numai iau urgisitu picturele icdneloru, ci st
har-
monica sl statornica pentru crescerea la pietatea sl religiositatea o au lepadatu; pe cei
cea buna a
scolariloru sei. vietiuescu cu cucernicie, si onestate, ii perse-
fr sl in aoeoa s'au adeveritu, ceea ce este scrisu:
I
'124
126:

buriciosu este pecatosurui cinstirea adeverata a rui g, 8?. Despre td,maiare


Dumnedieu. Deci d6ca saru afla unii, carii
si_i bat Tdmaierea esto o lucrare f6rte insemnala din
jocurdsca pe cei ce se imbrac? cu
vestminte simple ,partea preotului la servitiurile bisericesci, f)ela rnodulU
sl modesle, sd se coreaga cu pedeapsa, cici in sl chipulu tdrnaierii atdrna muhrr onorulu preotului
timpii cei vechi barbaturu sacerdotaru dera cei mai
xsf dispusatiunea lui catra cele sdnte. De unde ur-
mari pana la cei mai mici s'au imbracatu cu imbea-.
ilr6dia, ca preotulu si nu'si uite insemnatatea tqmA-
aaminte modesta si onesta de aceea ori ce
I nu este ierii, carea se reduce la preamarirea lui Dumnedieu,
de neaparatu spre intrebuintiare? se ia pentru ornatu bi la edrficarea poporului credintiosu? care s'au a-
ostentalivu, sl cade subtu reprehensiunea de 'dunatu
in Biserica spre preamarirea lui Dumnedieu,
precum dice marele Vasiliu dar nici cu .,.i

I imbraca- :prin urmare preotulu asid cucernicu trebue sil fla


I

minte impestrita de tiesaturi cu matasa nu


se im- ,la tdmaiere, incdtu nici de cum sd nu vateme, nici
bracd nici intrebuinti:i 6re care adaugere a
poporulqi a-
de alta se conturbe dispusatiunea religirisa
coldre in tiesitur,a veslmintului, caci audisera. 'ilunutu
din dumnedieescu, ci avdndu cadel-
la servitiulu
vocea divina: ca cei ce se imbraca
in cele m0i, nitia a mdna, si cadindu dupa tipicu, sd se infati-
suntu in casele Imperatiloru(c.
siedie polorului evlaviosu cu asemenea evlavie, do-
Din asemenarea acestoru can6ne 'vedindui, ca tamAierea represent6dia actulu preama-
ne convi
ca preotulu lrebue sd obserye irnbracaminte trirei lui Dumnedieu, sl invitarea poporului credin-
Joni
ei6sa sl prescrisa penlru tagma i'.'liosu c.atra urnilire inaintea ntarirei lui Dumnedieu.
sfl: petrecdndu r
sl unde, inca $ in calatorie; ca preotulu sd nu i Prin urmare preotulu sd nu tractedie cu cadelniti'a cd
trebuinliedie baine necuvenite 1cu unu lucru bagatelu, nici spulberatu arunofindn
pentru tagm,a sa j
lnrlu in ori si ce functiune ca rpadelnil,i'a dintr'o parte in ceealalta, ci sir scia a o
de haine luxuritise penl,ru
; preotulu sd se fer
sine st pentru casnicii "ftacta cu modestia, si a cel,i rugaciunea de tf,mf,ia
caci acele arata o molicirrne,
sl desprel,iu 'sl Psalmulu 50-lea dupa tipicu, cdndu caderce I
persdn?a preotului sl a familiei lui. heea ce se pr5te vedea din tipiculu. liturgiei. Apt-
istolulu Pavelu in trimiterea s'a catra Evrei capu 9-
,Y. 4. amintesce despre cadelnil,i'a de auru din testa-
fpentulu vechiu; de unde se vede, ci sl in tcs]amentulu
l*
,126
121
nou cadelniti'a trebue sd fia din unu ftetalu nobilu,
$. 88. Fiecare pteotu au eerbatu in timpii
vechi diu'a
argintu, dar nici de cum din arama. Parochulu si seau de Archiereu'
iniversale a hirotoniei sale de Preotu,
priveghiedie, ca cadelniti'a si fia curata, sl si sta-
Simeonu Archieppulu din Tesalonicu ne-au pa-
ruiasca, ci lcrisniculu si spele cu lesie cadelni- in
stratu nriua o traditiune vetihia, cdndu dice ca-
li'a celu putinu de patru ori preste anu, sl adeca
pulu 122 a cartii sale: ca fiesce care din cei hi-
la finitulu celoru patru posturi anuali, ci asiri tal
rotoniti datoriu este a serba diu'a aniversale, in
serbatorile cele domnesci sd fia curata.
care s'au hirotonitu sl a o petrece cu meditatiuni spi-
Parochulu, cdndu cadesce, si fia cu tdta fiinti, rituali, cu liturgie sl cu rugatiuni de mult'iumire st
s'a cucernicu, si chipulu evlaviei I candu cadesce de facerea de bine catra Dumnedieu, si cu docso-
vre-o icdna, si-i se inchinel cdndu cadesce pe pre_ logie. De votnu medita cdtu de putinu despro
posil,ulu seu, sai faca o inchinaciune cdndu - pretlecesori, vomu afl{
I cadesce datin'a ac6st'a a bdtrflniloru
pe Archiereulu sd i' faca de trei ori inchinatiune, ear negresitu, ca cu scopu rationalu au serbat'u ei diu'a
cf,ndu cadesce pe cdntareti, si pe poporu, ei de treapt'a pre-
uiuo*i aniversale, cflndu s'au invrednicitu
inca sd faca inchinaliune, caci prin aceea va indernna otiasca, s6u archier6sca, si vomu dori st noi ase-
sl pe altii a fi cu eylavie cfltra tdmaiere, ceea menea traditiunei aoestei se introducemu si Ia noi
se face cu scopu de a preamari pe Dumnedieu. serbarea dilei aniversale a hirotoniei n6stre, nu spre
Inca mai amintirnu aci, ca din vechime a ne ospdta cu mdncari sl beuturi, sl a o petrece
se in- cu
trebuintiri ddue feliuri de cadelnitie, amicii noslrii in petreceri pagubicirise, ci a ne
unu feliu fara
lantiuri, sl altu feriu cu rantiuri. cea ,ospeta cu multiumire spirituale . catra Dumnedieu,
fara rantiuri se 'carele
chiama si astadi catlelnitid manuale, neau invrednicitu a servi in vi'a lui, st a ne
si se intrebuin
tiadia numai Ia Rugaciuni mici de sear,a , face de servitori ai Evangeliei lui, si a ne ruga
Ia o serba
.tdre domndsca pe Ia Biserici de ajutoriulu st sprij6n'a lui si spre viitoriu, pana-i
caledrale sl ma
,rescir ear cea cu lantiuri Ia trjte vi plecea lui a ne tin6 in viatia, st totodata a me-
celelalte fun
!isericesci. despre modulu pastorirei nds[re, si incdtu o vomu
ifla de daunrisa, a o indrepla, spre folosulu nosl,ru,
alu parochieniloru nostrii, ci asiii la dlu'a cea din
irma a judecatii sir ne spuna Christosu: Sluga buna,
128 l1s

d'1i'i',',
r
sl ri tt
credinci6sa, credinti'a ta teau mf,ntuitu, mergi in nu neglige serbarea dllei aniversale d hiroi
sale preotiesci, s6u archieresci in modulu
mai
ltilr pace. tonie
l,ll
i rl
i,l Actadi preotulu, si archiereulu p6te observa in
$usu espusu,
ru
iir privinti?a . trirditiunei celei vechi, de a serba dlu'a $. 8e. Care suntu treptele celoru ce se hirotonescu
llrr altariu, sl ale celoru afora tle altariu ?
1:.rill aniversale a hirotoniei sale, cumca ac6st'a este de
inlaunt'rulu
I
prisosu.a suscita traditiunea acds['a, pentru cil toii Treptele celoru ce se hirotonescu
irrll preo-
l ne-amu obiciuuitu a serba diu'a numelui nostru, si aliariului suntu trei, adeca tr6pt'a archier6sca,
i1'i', tdsca sl tr6pt'a diaconala, si numai aceste
fetie se
atunci-sevdrsimu trite, cf,te s'au obicinuil,u a face in
:tli: tirnpii vechi la dtu'a aniversale a hirotoniei preol,iloru hirotonescu in launtrulu altariului, circi din aceste
ttl. ':,
trei trepte se constitue misteriulu preotiei'
Archie-
i'i.;ii
i,.! j sl a Archiereiloru. lnsa noi nu sunternu in contra
ii,l;
datlnei de astadi, a nu serba diu'a aniversale a nu- reulu se numesce in urm'a acestei hirotonii' 'lumi'
l.rtrili
melui nostru, cici si diu'a ac6st'a are mare insem- netoriu( ear presbiterulu ,rlucratoriu( apoi diaconulu
aceste insusiri asid:
l
i
,servitoriut', si se talmacescu
,r
rdtii netate pentru noi, cdci diu'a numelui nostru aratan
Archiereulu este cdrci elrr este datatoriu
ei suntemu incorporati in familia cea mare a Cr.e- ,rluminatoriu5d
slinismului de a lrita lumea, care diua ne da ansa . alu dumnedieesciloru lumini, adeca a dumnedieesci-

Id multe meditatiuni de folosu rnare; Iiindca insa noi, iloro do*ori, cir6i dela elu iau toti presbiterii hiroto-
vorbimu aci desprd diu'a aniversale a hir.otoniei de niile, si misteriile, care acesl'ia apoi Ie dau cre-
sdntirile
preotu, sl de archiereu, adeca vorbimu aci tlespre ,iiniioro I presb{terulu este sevflrsitoriu de servitiuri
lrt d, misterii, cate leau prirnitu prin hiro[oni'a st
diu'a aniversale, in care amu primitu dregatori'a pre-
otiasca, s6u archierdsca, ceea ce intrece cu insemne-. gramata archier6sca; cdci elu bot6dia, Iiturgisescet
tatea sa diu'a numelui nostru, care in urmra bote. ,. cununa, si lucr6dia celelalte
servitiuri bisericescir" dar
diului dela preotu ni s'au datu, ear dregatorira preo- nu hirotonesce pe nime de preotu s6u de diaconu I
tiasca amu plirnit'o dela unu Archiereu, ear -diaconulu se numesce ,rservitoriucc,
ci unulu, carele
arehier6sca dela unu M,tropolitu si doi Archierei: ate indatorire a asculta pe Archiereu sl pe preotut
psntru aceea dicemn, ci unu preotu, s6u unu Ar-, nu p6te face nimicu de sine, oi dupa demanda-
chiereu prite .serba dlu?a aniversale rga archierdsca, s6u presbiterale.
a numelui
131

Treptele celoru ce se hirotesescu


afora de al_ :$.90.C8ntlus'aulntrodusuinBisericaLiturgi'ainaintg
tariu, suntu : tr6pt,a de santita sl c&ndu se eevdrsiesce ?
Archimandriti, protosirrceli,
pr3rogori; apor
d; ;;ffi;;; Liturgi'a inainte sdntita s'au asiediatu de catra
1:T::::l
de Protodiaconi,
rr6pt,a
de lpodiaconi,' a ;;,;;;;;;; Apostolii Domnului, precumu ac6st'a se vede din
lumina, a Cdntaretiloru, a Cetitoriloru; aceste trepte rugaciunile acestei Liturgii, st fiindu acdst'a randu-
nu se tinu de esenti'a misteriului
preotiei, ci se duiala dela inceputu, din timpii primitivi ai christia-
refere la orlinea cuvincidsa,
si la distingerea ue. nismului, credemu tradil,iuniloru vechi bisericesci, ci
ritata intre confrati preoti sl diaconi. aceea este dela Aposioli, sl s'au asiediat'u, c{ in po-
In trdpt'a archierdsca vinu a se
uhinti patri_ slulu mare sir se faca, cdndu suntemu datori a con-
archii, Mitropolitii si Archiepiscopii,
carii prin ale_ simti cu t6te puterile nristre tdnguire si pldngere'
gerea sinrideloru respective so inaintddia pentru patimile Mantuitoriului, prin cari s'au surpatu
Ia aceste
repte fora nici o hlrotesie, pentru ca hirotoni,a iadulu, sl mdrtea s'au omordtu, si cei morti ne'amu
de
Episcopu nu mai iarta ni"i o sculatu, si vietii ne'amu invrednicitu. Liturgi'a inainte
alta hirotonie s6u
hirotesie, caci Archierira este
sdnlirea bea mai inalta sfintita in celelalte posturi nu se face, cdci acele ne
a misteriului preotiei, sl cu aceea se sevdrsiesce, dau ndua alte cause de ale petrece in evlavie st
sl
se incheia I de aceea numai Mirropolitului infrdnare, adeca postulu Nascerei Domnului, est'e
vine a indiestra cu gramat'a
i se cu-
mitropolitana pe nou pregatire cuviincidsa de a intimpina pe Mdntuitoriulu
alesulu Episcopu, sl ai predu
Epr."hi,u, pr; carea cu cartarca inger6sca: ,Ularire intru cei de susu
s'au alesu prin Sinodulu eparchialu,
sl s,au intaritu .lui Dumoedieu, sj frre pamdntu pace, intre dmeni
prin Sinodulu archierescu buni voire( I postulu sdntiloru Apostoli este oca-
). jsiunea
) In.timpii vochi ,-peratii- crestini, dupa co intielesera, cea mai^ binevenita a cugeta despre minunat'a
Pafriarchu s'au alesu. prin Sinoclu, cA noulu -\
mai ale cltu manti,a
,,* oti"iooito ai trimite . nu- latire a Evangbliei lui Christosu in trita lumea prin
st_ engolpiulu in ,".r"-Ul-
aprobaro e al ege_
rii lui, inea si unu calu proveaiutu Apostoli I postulu Adormirei Nascatrirei de Dumne-
i"" ,ror" ile calaritul
";;;; - -"""o.d,""re&
la rrnperaru "'dieu este ocasiunea cea mai potrivita a mari pe Durn-
llf,;:T*.I":jtti"^,
nirei sale ite Sratu, si. arunci "p."
,1il;"-;l:; tspa
;il"[;ffi""rfi:;
st .
tu.lo._". Imperatulu ineuei recunds"" 'nedieu, carele in sfatulu seu. celu vecinicu au rAn-
crestiniloru,
pr.roi"", J.l
sl gtAho,oo
crestiniloru. st atetrarea sa ie cele rl"r.i"rr.i
triarlfut s-ilvesrru Eppulu no-i ,i":#il""Jr"rT"$:: duitu, cd Mflntuitoriulu lumei -unulu nascutu fiiulu
geratulni Constantinu *pr"
io"" lo ;;;ffi in curroa rrn_
Tes&lonicului cqru "j. ,u iorUi"*. Si._ou A-F4pu rlu ilui sd se nasca din fecirir'a Mari'a intrunu chipu
?29.
t3?.
133
mai presdsu de fire dupa vestirea
Archangelutui
Gavriilu: ,rBucurale ceea ce esci plina vomu fi lipsiti de bunatatile raiului, ddca poruncile
de daru, ,
lui Dumnedieu nu le vomu t'ienC'
Domnulu este cu tine, binecuvantata
esci tu intre
muieri, sl c. a. Luc'a L v. 28.- $. 91. Despre santirea unei Biserici'
Biseric'a se sf,nliesce de regula prin Archie-
Deci Liturgi,a inainte sdntita se face rdnduiesce'
in postulu reulu locului, carele de n'aru put6-o fade,
mare afara de dilele Sambatei
sl a Duminecei, ceci, cd Protopopulu locului, s6u altu dignitariu
bisericescu
in aceste driue dile ajunard nu se face apoi sir o'
I Mier_ precum va pofti poporulu respectivu, int'erimu
curea sl Yinerea in Septarndn,a Brdnzei Ar-
"Liturgi'a inca se face ,entiur.u. Randui6l'a) carea are a se padi prin
inainte sdntita, cdci aeeste ddue
chiereu ki santirea unei Biserici ndua, este
dile se tiparita
privescu cri dile de pregatire,
sl de curatire catra intr'o carte deosebita, ceea ce se afla in tipografi'a
sdntulu postu- pregatire se face
si in cere trri ,*f_ archidiecesana; ear sdntirea Bisericei n6uir, s6u re-
tamdni, care premergu inaintea
septemdnei brandiei, parate se face in urmatoriulu chipu prin esmisulu
adeca Sdntii parinfi prin pild,a
.

vamesiului si a fa_ delegatu alu Archiereului.


riseului ne invatia cd si nn nu
inaltiamu, pentru cd D6ca este diu'a Duminecei hotarita pentru sdn-
ne pregatimu la postu : ci si ne
pild'a fiiului ratacilu, ci sd nu
smerimu; ear cu tire'a Bisericei n6ui, atunci Sdrnbata la 3 - 4 6te
ne desnadajduirnu, ci se tragu clopotele si se aprindu luminarile al'dtu
sA cundscemu slabiciunile ndstre,
sl sA ne iutdrcemu
prin marturisire calra Tatalu noriru, in Bisiric'a vechia, ddca esle, cdtu si in Biserich
carele este in ndua, eara preotii si crestinii se aduna la Biseric'a
ceriuril ear prin pomenirea Venirei
tuitoriurui ne invaria sdntii parinti
a cldu,a a Man_ vechia, si preotii se imbraca in sfite si prepositulu
judecat'a cea nefatiarnica,
a avea frica de pune Anlimisulu vechiu, s6u nou pre discu si dea-
st sd facemu seractoru supra lui st6u'a,, si 'lu acopere cu unu acoperementd
miloslenie, caci st noi vomu
primi iertarea pecate_
*l
Ioru dela milostivulu Dumnedieu; ile discu, si le eara preolii facu trei in-
cadesce?
ear mai preurma , ehinaciuni st prepbsttulu dlce: Binecuventatu este
Sdntii Parinti au asiediatu isgonirra
lui Adamu din: Dornnulu Dumnedieulu nostru, totddrrna, acum sl
raiu, carea au urmatu dupa neascultarea
porunc'a dumnedie6sca, aducAndune
lui cdtra, pururea si in vecii 'veciloru. Cantaret'ii: Aminu'
-
- Marirs
aminte, cd sl nol
.Apoi: Ste Dumneilieule. Prea s0nH
I {t4 135

6r'a servi-
Treime
- fahlu nosl,ru __,- 0i a t,a este lrnperaj Apol tn dlu'a sf,nthel'se randuiesce
tragu Clo-
tfa,
_etc. -
Apoi se cdnta Troparele pe Glasulu
II: thrlui dumnedieescu, sl aceea sosindu
Candu teai pogoritu ld mrirte * ld Biseric'a cea
loriru- ;* ;; potele, sl clerulu si popo'ulu merge
bunu chipu s'au prega-
- iVlarire; Tropariuh C;;;;"1;;_
;; odur, unde intre scaunele cdnt'aretiloru
cea mica
aDumu: Mironositiele mueri. _
Dupa aceste prepo_ titu mas'a cu cele de lipsa pent'ru sdntirea
in
situlu cadesce Antirnisulu, sl ,lu
ridica cu disculu, a apei, ceea ce preotii dupa ce s'au imbracatu
preotii si crestinii se punu in
rdndu cuvinciosu du .tdte veslmintele loru spre servire' prepositulu
sevdrsiesce si ld finitulu ei
cantarelii sl prepositulu dd semnu cetesce rogaciu
pentru po.ni." Li
nostru
Biseric'a cea ntiua, cantanduse
cu merodi,a evlavidsa nea: D6rnne Dumnedieule mantuitoriulu -
Bisericei' apoi
Stichirele Invierei l,i
Xsannrr in l3_lea S"ptrm. Oin vetli pagin'a 8 din cartea sdntirei
Mineiu. Diaconulu dice Ecteni'a: cu pace Domnului
sil ne
- Si sosindu Id Biseric,a n6ua sl aflanduse
Iuminerile sl candelele apr.inse,
st o rnasa pregatita rugamu vedi pagin'a 14 acolo apoi prepo-
lif icrin'a lllantuitoriului, si pr, ,u .situlu: ci- sdntu esf,i Dumnedieulu nostru'' si intru
ddue luminari a-
prinse, s6u o candela, prepositulu sdntii si cinstitii tei Mucenici te odichnesci'
si tie
Antimisulu asiediatu pre discu Oun" fr-;r;. dr6pta
si ,."frr,r,l-;;; Marire inaltiamu etc. apoi dice: cu Intielepciune
Intielepciune dreapta, st 'lu cadesce,
apoi numai de_
, sa ascultamu St'a Evangelie I Pace tuturoru' sl ce-
cdtu se incepe Vecernea cea tesce Evangeli'a dela Ioannu Capu 10
v' 22-30 :
mica, i"n. iiorrrr, ,

ce se afla in Octoichulu rnare,


sl se fineadia cu ' Io t,rr*ru ur.ru se facea inoirile in Ierusalimu etc'
otpustulu.
Apoi urm6dia Psalmulu 144-lea si dupa acestu
Ear ld b-6 6re, s6u cdndu va Psalmu Diaconulu tlice : Genunchiele n6stre Dom-
voi prepositulu,
tragu trite clopotele fti Biseric,a
,ru n,iua, ;r, p;;l nului sd le plecamu I ear Prepositulu cetesce ruga-
otii sl poporulu credintiosu
micu si *u.u,',, .d;;;, ciunea ac6st'a: Dumnedieule celu fora de inceputu
sl se face Vecernea ce,a mare
cu privegiere, cu totu acolo pag. 12 si apoi slropesce.. cu ul'
Utrenea Rogaciunea de Dimineatiri santita mai dintaiu 0ltariulu catra Resaritu, catra
-
crie tipicutu di Ocroichuru ;ril;lrn;'JrTirfi; Amiailiadi, sl catra Apusu dicdndu; Mf,ntuesce Ddmno
cu troparele invierei sl cele
alo inoirei din 13 Septern. poporulu teu sl binebuvfrnta mostenirea t'a, st cf,tra
136 13?

mediulu noptiei: totdeunra, ocum sl pururea 'sl


in 'umefe pana }i
-'picirire, ceea ce inchipuesce giol-
vecii veciloru. Arninu I anoi iese in Biseric'a barba- tru-
giulu Mantuitoriului, in care a fostu invaluitu
liloru, si acolo stropesce cu apa sdntjta in
modulu pulu ki ingropare I cdci de 6re ce prin Biserica vo-
,pomenitu, st in fine in
tind'a muieriloru asisiderea iesce a ridic'a mormentulu lui Christosu, si a o sdnti,
asiri stropesce cu apa sdntita, si apoi Clerulu
intonr adeca sdntulu prestolu in asemenarea morrndntultti
-Docsologi'a mareT si la finitutu ei cdnta
Tropariulu Domnului, se cuvine a av6 sirnbolulu giolgiuluit in
Ilramului si cu acestea srau finitu sdntirea
apei, sl care erd trupulu mflntuitoriului invaluitu. Arihiereulu
a Bisericei, sl se redica de cdtra prepositu de ps peste giolgiulu acest'a are trei incingat6re intru mari-
masa disculu cu Antimisulu, si cu evlavia
le duce rea sdntei Treimi, adeca ki grumadiu, cu care arata
prepositulu in alhriu, si Antimisuru 'ru
asiadia r{ inintea si cumch este servulu lui Dumnedieu; apoi
pe subtu subtioru si preste pieptu, ctl care arala
loculu seu destinalu, ear disculu cu
stdura st cu
acoperementulu le pune inca ld locurile loru, sl opoi socotinti'a, ceea ce o are omulu I sl preste midilocu
se face liturgi,a, ki finea careia unulu dintre pentru curatia sl taria. Mai tleparte Archiereulu sl
preoti
tine o cuvdntare catra poporu amasuratu
inpreiurari_ ld mani se infasiura cu machrami, si cu trei in-
loru lilantropice sl milose, care poporulu sl elngatrire Ie leaga in semnulu sAntei Treimi, care
unii binefacatori, cari s'au deosebitu cu daruirire
roru, td'te le lucr6dia.
:au sacrificatu Li zidirea Bisericei
nriue ; Ie da apoi
tuturotu crestiniroru sr parochurui rocare o indrumare, ' Prio urmare tdle acestea se tacu cu inchipuire
cri in totu anulu sd serb6sca diura Hramului iri cele ale ingroparii Domnului, dar' nu cu scopu
cu f-eltjvitate, facandu milostenia
loru bri oddrele archieresci si le crul'ie de ori ce mdn-
puri bisericesci si scolari etc.
fti seraci si spre sco_ jire ungdndu prestolulu cu materia t^o:lltl dio
S. 92. Cum se imbraca Archiereulu vrAnd.u, ceara sl untu de lernnu' Vedi capulu 103 ld Sime-
Biseric'a nou ziilita?
sI sdntiasca
onu Tesalonicheanulu
Archiereulu vrdndu si sdntiasca Biseric,a Spre mai bun'a intielegere a celoru acumu es-
nou_
aidita, se imbraca in tdte oddrele archieresci, ap'a, cu carea se
st in Pus.er trebue sh amintimu pentru
fr,ne isi pune sl: fotd -- gralinti'a Fpala pregtolulu, si pentru fieltur'a, ceea ce insusl
de giolgiu
albu sdu de matasa alba ajung0ndu Archiereulu o face in lltariu, si adeca ap'a se aducet
aceea de' l{
138 139

sl archiereulu spala cu ea prestoruru, sr se rnchi-


naterita cea fiarta, cu care a unsu prestolulu. D6ca
puesce botezulu Domnului 3 _ s21, pentru
fiertura au esistatu Biseric'a vechia, atunci m6stele se scotu
Archiereulu ia o rila marisirira, in carea pune ceara de acolo sl se aducu de insusi Archiereulu cu pro-
galbina, smirna, aloiu, sl alte ierburi mirosifdre,
st cesiune la Biseric'a n6ua, intrunu Discosu, sl apoi
tdte acestea le fierbe, sl apoi lasandule putintelu
a se asiadia in prestolulu celu nou. Nu este iertatu.
se recori, le torna pre prestolu rlicdndu, in numele a santi vre-o Biserica fora mdstele mucenicesci, caci
Tatalui
'si
alu fiiului sl alu sdntului Duchu, \l mucenicii se considera cii nisce temelii ale Bisericel
$. 93. Ce insemndclia pAnzaturife st camasi,a prestolului, , S. 95. Pentru ce lrebue a se serbi in totu anulu tliu a
st celelalte d.e pre mag'a d.umnediedsca? ,:
hramului Bi,sericei ?

Patru pdnzaturi se punu pre cele pairu unghiuri Serbatrirea hramului Bisericei trebue sd se tina
ale prestolului, avdndu fiesce care numele Evange_ in totu anulu pentru multiumirea lui Dumnedieu, sl
listiloru, pentru ci prestoruru inchipuesce trita bise- pentru aretarea ci noi preamarimu sdntieni'a casei
ric'a, carea se aduna din trite marginile lumei in lui Dumnedieu, la care stramosii nostrii din vechime
urm'a invatieturiloru sdntiroru Apostori, carii ne-au datu noud esemplu edificatoriu sl Christosu
au vd-
natu intr'o credintia lumea intr6ga. Iaru dupa asiedlndu cin'a cea de taina adeca Cuminecatur'a,
ce
Archiereulu pune acesti patru Evangelisti, pune a dtsu Apostoliloru: ,rac6st'a si facel,i intru poile'
ca_
masi'a prestolului? care inchipuiesce giolgiulu, ttirea mea(; apoi sl sdntirea apei la serbatdrea Bo-
in
care a fostu ingropatu trupulu celu mortu lezului Domnului se face in totu anulu, precumu sl
alu MAn_
tuitoriului. Dupa aceea pune imbracaminlea serbatorile Nascerei, Invierei, Inaltiarei Domnului si
presto_ lale
lului, carea trebue str fia din materia mai luminata, Pogorirei Sdntului Duchu, si celelahe serbatori
cdci este in chipulu marirei Iui Dumnedieu, anuale spre edificarea ndsl,ra, asid sl serbarea anu-
st cici
prestolulu este jertfelniculu Ini Durnnedieu. ale a hramului Bisericeloru ndstre ayemu a le serbd
S. 94. Pentru ce un'a particica ile mdste sle vreunui in totu anulu spre marirea lui Ddieu.
Mu-
cenieu se pune ln. prestolu ? $. 96. Pentru r:e in altariu cle partea tle mietllulu nop'
In midiloculu prestolului se face o gaura laha, 0iei in uughiu so asiaalia proscomiili'a ?

sl in trdns'a se pune particicra de mdste ale vreunui r Pentru ci loculu proscomidiei insemnddia Vitle-
!lucenicu, st peste dflns'a Archiereulu
sl pescer'a, in carea s'a nascutu 'Christosut
ldrna din 10
140 t4t
dreptu aceea cd intr'unu unghiu este sl de jertfell acelta, oare are a se hirotoni de Diaconu, sdu dq
l

nicu nu este departe, desi au sl fostu dre candti Preotu, trebue sd fia ajunsu anii cei prescrisi prin
mai departe la Bisericele cele mari pentru paz'a, uan6.ner si adeca Diaconulu de 25de ani, ear?
vaseloru; deci a Ii in unghiu proscomiCi,a cu ac6- Preotulu de 30 ani Canonu 14 VI, cdci se nu-
.sl'a arata venirea lui Christosu cea intdiu cumcd a lnesce presbileru, adeca betrdnu, asiii dara trebue
fostu cu seracie si arata simplicitatea pescerei, unde: si fi trecutu vdrst'a tineretieloru, si circi sl Dom;
nascuse Chripl,osu. Proscomidi,a este aprdpe \de nulu nosl,ru Iisusu Christosu a inceputu a invetid
-
preslolu, precumu a fostu sl Vitleemulu aprOpe de fiindu de ll0 ani, precumu scrie Evangelistulu Luc'a.
Ierusalimu, unde Christosu a sevdrsitu lucrarea ,u, De aceea bine se prescrie in Statutulu organicu
pentru mdnl,uirea neamului omenescu. Aci Ia pros- alu Mitropoliei, nristre romane? ci clericulu carele a
comidie se aduce sl prescura, sl din lrAns'a se scrjte absolvatu Studiile gimnasiali, si clericali, trebue sd
agnetiulu mielulu ear' deasuprra lui se pune fia dascalu cdtiv'a dni, si dovedindu-se cu purtare
- -,
st6u'a, earea si inchipuesce st6u'a, ceea ce sra are- si cultura cri barbatu coptu sl aptu, se p6te inair:td
tatu pre ceriu nascdnduse Christosu, gi cu scuteca in cleru.
s'a infasiatu, de aceea se pune preste steaua aco:; $. 98. Ce insemndilia tabloulu cu trei riuri, cu cetatea,
perem0ntu, eart in loculu daruriloru, care sl cu vulturulu, pre care stanilu celu nou s6,ntltu Archie-
:reu dicA,nclu marturislrea sa?
dela resaritu leau adusu, suntu sdntele vaso
auru, in locu de smirna suntu darurile, ce se adu
,; ' Tabloulu cu trei riuri, cu cetatea s! cu vulty:
pre sf,ntele vase) in locu de tamdia, cadirea .iulu, pre care stdndu nousdntitulu Arohiereu, candu
ilepune marturisirea credintiei, insemn6dia 1. cele
tamdia, st in locu de inchinatiune sl a docsologiei,
ce au facutu Maghii sl pastorii, rugaciunile :!rei riuri darurile invetiaturei cresl,ine, la care este
Archiereulu chiamatu, 2. cetatea cea zugravita in-
S. 9?. Trebue sh fia cu anii desevArsitu celu ce se fatisiadia Eparchi'a, ceea ce s'a incredintial,u Eppuluil
tonesce cle diacouu, s6u ile Preotu ?
ar 3. Vulturulu arata inaltlmea inveliaturiloru teo-
D6ca pentru sevdrsirea lucruriloru lumesci
cere, cd unulu c:i acest a sd fia cu verstra ce. Deci pre scurlu nou-sdnlitulu Archiereu
penlru aoea lucrare lum6poa, atunci urm6dia, cd !nn{u pre gcestu feliu de tablou dovedesce predtu$ila
10r
742
143
Gea crestindsca in intielesulu invetiaturiloru sdntilorrr r

parinti, care suntu concentrate in simbolulu credin- usioru. Apoi mai insemn6dia Evangeli'a des-
tiei din Niceo-Constantinopole, care i dau lui sl chisa sl pusa deasupr'a capului noului Archiereu,
clerului sl poporului credintiosu eparchiaru darurirg primirea Bisericei sl a credinciosiloru crest'ini in in-
crestine, sl dupa care elu ss apromite a pastori' grijirea st pastorirea neadormita a noului Archiereu'
turm'a intrdga eparchiale, sl a se face pilda via c[: S, 100. Despre amvonulu in Biserica.
invetiaturile sale la totu clerulu ,sl poporulu epar.r In t6te Bisericele mai mari sl cu deosebire in
chiale. - i:
'cele,
unde Archiereulu si Protopopulu este prepositu,
S. 99. Pentru ce Evangeli'a ileschisa Be pune pr.e capu trebue sd fia sl Ambonu fn Biserica, sl se asiadia
noului Archiereu, eanilu i,se cetesce ile ,catra
Mitropolitu intre cele ddud scaune ale cantaretiloru, pentru lctr
rugaciunea cle hirotonia archierdsca?
se supune cir Ia aceste biserici totu d6un'a se afla
. Mitropolitulu vrdndu si cetdsca asuprra
noului vre-unu Diaconu, care unele Ectenii Ie cetesce pre
ruga,tiunel de chiamarea Sarrrutui Arnbonu, precumu si insasi Evangeli'a. Ambonirlu
ltrli:: Duchul i
ia cartea santeloru Evangelii, o
,la o biserica protopop6sca cuprinde un'a
deschide ,, ;-;;; tr6pta, la
deschisa cu, doi Bpiscopi impreuna
liturgisitori .dea_
o biserica Episcopdsca d6ue trepte, la o biscrica
supr'a capului nousdntitului Archiereu,
dtcdndu in lllitropolitana trei trepte, ear in cea Patriarchale pa-
audiulu tuturoru: Dumnediee$culu
arru ,f J ; -tru trepte. Depre ambonu afara de Diaconi numai
aratdndu ci viitoriulu Archiereu ".
aie de capu pre , acei cetitori ori cf,ntareti potu si cet6sca Apostolulu,
Christosu, si ca inveliaturile lui
Christosu are a l0 1sl Paremiile, carii suntu de catra Archiereulu
locuo.
observri penlru sine sl pentru
lurm,a cea cuvr lui hirotesiti de Cetitori si cdntareti. -
ldre, sl de aceea este datoriu, si-si
intocmdsca d S. 101. Despre lumini in Biserica.
ele tdta mintea sa, tolu cugetulu Despre lomini sl intrebuintlarea lolu in Biserica
seu si ;; ;;
tirile sale, si trite acestea sd Ie
aiba deanrrr,,"c ,se cuvine pastorului sufletescu sdr aiba cunoscintia
inaintea ochiloru, sl nimicu sd
nu faca, ce ar, \ ,deplina despre ele, sl adeca luminarea cea cu siapte
invetialur'a lui Christosu, nici
sa-i fia cu greu ,lumini in sinagoga evreiloru, si intielesulu luminei
a le implini, sciindu ci jugulu lui ,din St'a scriptura a legii cei n6ue, cici Christosu pe
d;;;;
rino insusi se numesce lumin'a lumei, sl demanda
I
:r44 t4$

tui Ddieu se facu partasi, ear cel.o la Pasci


ne
inval,ieceiloro ,ri,
asiri sd luminedie' eci. au dalu
ansa Bisericii, crestine Ia intrebuintiare-de lumini, uio"o aminte lumin'a cea din gr6p'a mantuitoriului
Santulu Athanasiu celu mare infrunta pe arieni, ca rasarita ki .trita lumea. Cumca luminele in candele
ei luminile aduse de crestini Ia Biserici Ir.; ;;r; din vechime s'au introdusu in Biserici,
se vetle din
Canonulu 3-lea Apostolescu, unde se asiadia,
cd in
ficatu dieiloru pagfini; Sdntulu Ieronimu scrie, ca
altariu sd nu se aduca nimicu spre sacrificiu'
de-
Ia cetirea Evangeliei se aprindu luminile, nu ca sl
cum s'aru intenliona a delatura vreunu intu citu untu de lemnu la candela, si tamai*'
ci a da semnu de bucurie. In timpulu lui Inca numai atdt'u avemu a da indrumare preo-
stomu se intrebuintiau luminire spre infrumsetiarea timei pentru lumini, cir crisniculu si se indatoredie
Oltariului, ear candelele se aprindeau Ia lcrine ale a pazi neintrenrptu, ca lurninile sd fia cdtva inde-
purfut" unele de altele, cri sir nu se intample in
Bi-
Santiloru. Lurninile se faceau din ceara curata, sl
acestu obiceiu s'au sustienutu pana st in dilele n6- serica vreo nenorocire, sl'ca luminarile
si fia totde-
si candelele, sil fia spelate
stre, si luminile din Seu, seau Stearinu nu se pn- .una curate,$l curatite precum
mescu. Ceara curata st binemirositrire cd producl si netedite, caoi altcum vatama simtiulu esteticu alu
tulu de Albine, care dupa ce produce omului cultu slcivilisat'u' Lumea va sdr judece' ca
biseric'n, cas'a lui Dumnedieu nu e cdratita'
'deca si
.3."T.1i,lfi? are o insemnatate misrica, st are o pre
lucrurile din trdnsa nu suntu grijite, atunci
nici
ferintia mare fatia cu prodrrctele ardiatdre ale
lorlalte plante, sl se considera, cd productulu cas'a parochului, nici lucrurile lui casnice nu suntu
mai scumpu si nobilu, si de aceea aplicabilu la sa- curatite, nici grijite' De astfeliu de imputatiune
crifrciulu divinrr. Intrebuintiarea luminiloru estc fe- parochulu sir se fer6sca!
liurita si simbolica, precum este si ser.viliulu divinu; S. 102. DesPre lc6ne'
ld Botediu lumin'a insemn6dia Parochirlu trebuq sil aiba grija pentru lcdnele,
care se inlrebuintiadia in Biserica, sl fiindu ca ele
stlalucire-a fup
bune crestine, aratdndu calea catra imparati,a '
trebue si infatisiedie crestiniloru prototipulu sf,ntu-
sca I tuminile Ia Cununia arata curali,a
moravurilor[
a celoru casatoriti; la morti insemn6dia lumin'a- cir Iui spre evlavie sl imitatiune in faptele bune cro-
.Bl,ine, pentru aceea jatochulu trebue si fia cu
vecinica, de care cresr,inii p'in vietiuirea roru in fric,a
147
146
icdne se
atenliune catra lcdnele, care comun'a le procura po' urmat6rele:,In unele zugraviri din santele
zugravesce *i.lulu, pe carele
seam'a Bisericei, si a caseloru loru, sl sd ierte sl intre- Inaintemergatoriulu
inchipu-
buintiarea nurnai a aceloru ic6ne, care au fostu din , ilu arata cu degetulu, si carele se ia spre
mielu Christ'osu
vechime in intrebuintiare, pentruca zugravii cei mai irea Darului in locu de adeveratulu
s'au flril-
noi imitddia unele fantasii in pictura, care proloti- Dumnedieulu nostru, celu ce mai nainte
pului st istoriei nu corespundu. De aceea cetimu in tatu n6uo prin lege; deci figurele
cele vechi sl
ale ade-
79 Can. alu Sidodului VI ecumenicu: fiindca noi umbrele, ,e pu nisce simbole si caractere
imbratisiamu' si
marturisimu, cd dumnedieeasc'a nascere cea din verului, ce s'au predatu bisericei, le
feciora au fostu fora.puerpe,-{!$-precum sl fora se- darulu si adeverulu cinstimu cd plinirea
legii: deci
se propune
mdntia s'au facutu, si fiindca noi asiii invatiamu trjta cii perfectu si fia ceea ce prin zugraviri
lumea I penlru aceea cei ce din nesciinlia facu asiii inainlea ochiloru tuturor'a, de aceea
spre viit'oriu sil
ceva din cele ce nu se cuvine, i supunemu corecl,i- se zugravrSsca ilupa omenime mielulu Christosu
unei. Deci fiindca unii dupa diu'a nascerii lui Chri- Dumnedieulu nostru, celu ce au ridicatu pecat'ulu
stosu s'au aflatu ferbdndu sernidale, si ac6sl,ra unii lurnei in loculu mieloloi celui vechiu'
prin ac6st'a
altora o impartiescu in onorulu lehusirei a preacu- inlielegflndu noi umiliatiunea Cuvdntului
lui Dum-
aminte a
ratei fecirirei lllaice: poruncimu, cd nimica de acestu netlieu, si Povatiuindu-ne spre aducerea
feliu sd nu se faca de acei credinciosi, cici acest'a pelrecerii lui cu truPu sl a patimirei
sale, si a
tnantuitrirei mortii sale, sl a rescumpararii
nu este nici unu onoru pentru feciorra, carea au luntei,

nascutu mai presusu de rninte sl cuvdntu cu trupu ceea ce i s'au facutu ei prin aceea(.
pe cuvdntulu celu neincaputu, a defini si a descrie Asiri dara sa sufere numai icdne, care
Parochulu
nascerea oea negraita dupa cele obscesci, sl dupa
arata evlavie, si straine suntu de ori
ce semnet
cele ce suntu in noi. Deci, de se ya vddi cineva care potu vatama simtiulu religiosu alu parochieni-
de acum inainte facdndu un'a ca ac6st'a, de va fi loru sei. Icdnele neamu obicinuitu a Ie sanl,i Prin
clericl'r si se depuna, ear d6ca va Ii mireanu, se rugaciuni si stropirea cu apa sdntita' Vedi Evho-
se Segregedie(. Eara pentru zugravirea ic6nei S0n_ logionulu.
lului loanu Botediatoriulu Canonulu g2. VI. prescrio
148 - 149
.$. 103; Cantari bisericesci.
Pastorulu sufletescu nu prite pierde
t'au
invetiatu:"liilolu lui Israilu se cuvinb a fl' cu-
diilnaintca
sea nici cdntarile bisericesci, caci acere facu cernicig. De unde urmeadia, cir pastorulu sufletescu
atdtu lsd se nevoiasca a tin6 sc6la de cantare cu tineri-
partea. cea insemnata lei servitiuri
bisericesci, cdtu
sl ele suntu midifticele cele mai eficace spre evlavie. mea parochiale, spre a o introduce in cun6scerea
'cf,ntariloru bisericesci, si fiindca aceste slau in le-
Cdntarile bisericesci au influinti'a cea
mai pulernica
in crestinii nostrii. tiPiculu, care arata, cdndu vreo
----") mai cu seama, d6ca vomu privi
Ia acelu adevaru mare, ca precum trita cetirea,
asiii
ffHl"ffi:: ll ," cdnte, pentru aceea sir pova-
sl tdta cdntarea in biseric'a nristra se sevarsiesce in tiuiasca pe tineri sl catra tipicu'
limb'a materna, st de aceea infiel6sa de S. 104. Despre CloPote.
catra ;; Clopotele suntu inca lucruri tiitrire de Biserica,
inval'iati si cei neinvatiati. pastoruru sufretescu
murte
motive are, de a cultiva Ia parochienii sei si servitiuri bisericesci ; Ia incepululu cfestinatatii se
intrebuinl,ia tdca, prin care se signalis:i timpulu vre-
cdntarea
biseric6sca, caci atunci prite fi siguru,
cd servitiu_ unui servitiu bisericescu; in partile apusului pela
rile bisericesci voru fi cercetatu A" catra
bel,rdni,
sl teneri, de catra bogati sl seraci, de catra carlu_ seclulu alu patrulea au inceputu a se intrebuintia sl
Clopotele in cetati mai mari, deunde apoi nunumai
rari si necdrturari, de drece toti mici si mari 'in iotu apusulu, ci sl la resaritu s'au inceputu in-
voru
simti o desfetare suflet6sca in cetirile, st cantarile, 'trebuintiarea Clopoteloru- In biseric'a apuseana
ce
se facu in limb,a maicii sale, si intr,o harmonie
fru_ j slastadi este obiceiu clopotele a Ie sf,nti sl botedid,
mdsa. Tdta maiestrira Cdntariloru bisericesci
o ca_ danduli-se si numele vreunui sf,ntu l ear in Biserio'a
racterisddia canonulu ?b, VI. unde cetimu: 'ircsariteana
,Voimu, Archiereutu, s6u lereulu sevflrsiesce o
ca cei ce vinu in biserica spre a canki, sd .lrugaciune,
nu in_ prin care chiama indurarea lui Dumne-
trebuintiedie nici strigari necuvincidse, nici
si si_ l*i
di.o de a scuti Clopotulu de fortuna de trasnetu sl
l6sca firea spre racnire, sl nici si dica sdntita in
bisericei nui bonvine, ci cu mare atentiune
ceva, ce 'de fulgeru, sl apoi ilu stropesce cu apa
sl umi_ :numele sdntei Treimi.
lintia si aduca lui bo*n.diuo p*,rorotu, r
celoru Intrebuintiarea Clopoteloru are a se face cu
ascunse astfeliu de cdntari, caci
sdntitulu cuvantu privire la servitiulu dumnedieescu, va si dica ou
151
150
biseris6sca'
privire ki tipicu I normta acdst'a are a se padi in $. 106. Derpro ttisciplin'a
normat carea arata
tdta eparchi'a, sl Protopopii au sa scia, cf,rrdu s! Disciplin'a biseriodsca este aceea
cuviinti'a sl bun'a rdndtriala in afacerile
Clerului si
cum se tragu Clopotele Ia Biseric'a catedrale, crf apoi
despre dis-
acelasiu u-su si 'lu inlroduca pre Ia Bisericere poporului credintiosu' Apostolulu Pavelu
roiu,
sl pre Id celelalte biserici parochiali din tractu pen_ ,iptio'. bisericdsca au scrisu Corinteniloru
in I'
Epirtotu Capu 14 v' 40, cflndu le
dice loru' cdr
tru uniformitute, sl buna randuiala, caci altcum fa_
canduse, adeca fti unele biserici mai nainte, sl Ia t6te cu cuviintia si buna rdnduiala
si le faca' Prin
altele mai-tdrdiu ddndu signalulu pentru servitiulu u.*ur* disciplin'a se estintle nu numii asupra lucru-
intregului
bisericescu . prin clopote, . se pr5l,e nasce nedumeriro riloru bisericesci, ci si asupra actiuniloru
carea
sl banuiala in crestini, cri sl cum numai in unele Cleru sl poporu fora deosebire de pusatiunea'
locuri se observa timpulu prescrisu pentru servi_ o ocupa tin.ou din cleru sl poporu in Biserica' sl
asiri obiectulu disciplinei bisericesci
suntu lucrurile
tiulu bisericescu, ear in altele nu se observa.
Iereii'
S. 105. futrebuintiarea vaseloru sl a vestminteloru. bisericest:i, ear subiectele suntu Archiereii'
sl crestinii fora deosebire, pentru ca toti suntu
Se intielege de sine, ca vasele sl vestminlele da-

tori sdr observe in afacerile loru cuviintia sl


prescrise pentru servitiuri bisericesci trebue sd buna
aiba
unu caracteru deosebitu de catra vasele sl vestmintele , randuialar precum prescriu Canrinele, de esemplu:
Iumesci I acestu caracteru se da vaseroru
sr vest- li u purt, n.rt*int" cuvenite pentru cleru I a nu fi
sfaditoriu; a nu fi vandtoriu, a nu se
minteloru destinate pentru servitiuri bisericesci ' mestecii in
prin
rugaciune sl stropire cu apa sanlita, si numai acele iucruri lumesci, a nu vinde, si a nu cumpera cele
vase si vestminte se potu intrebuintia Ia servitiuri sdnte, s. c. a. pentruca altcumu facandu cade sub
bisericesci, care sunlu provediute cu rugaciuni
sl ,l petl6psa disciplinara in urm'a procedurei disoiplinare'
cu stropire cu apa santita prin Archiereu s6u pro_ I Suntu unii' carii isi facu din ouvdntulu ,,Dis-
lopopu, s6u parochu. Trite acestea se
afla espuse ciplina( lucruri iirfioratrire st ne supportabile ; unii
in Evhologionu I de aceea indrumamu pe fiesce ed acestia seau ca nu pricepur ce va si dica cu-
caro
acolo, carele are lipsa de cele ce
,ontu prrrrriru t0ntulu nDisciplina(, s6u ca suntu de totu int'une-
rprl:n*tu scopu ). oali, sl nu ounoscu nici elementele seiintiei despre
) Vedi g-fulu 6b.
152
153
purtarea cuvincidsa sl despre
este sufletulu moralului
bun?a randuiala, ceea ce
. bel rei se indr6ptd I sl 'care Preol,u sdu popordnu
nostru. ;;;;;;;;;r;r;;
de compatimilu, sl toti, cei ce intielegu, altcum va judeca despre visitati'a canonica, acela
ce- il;
--ur_ . n'are cugetu curatu.
djca ,Disciplina( bine voru face,
d6ca o ooro .', Din tdte acestea urm6dia, ca precum Mantul-
plica tuturoru acelora, carii 'sparia
cuvflntu, cii sl cum aru insemnii
se au-'l.*o
-;;;_ mrlulu numesce jugulu
loriulu ouRu) sl
Jugulu seu bunu, sal'tjtu a sir
sl sarcin'a Dd ou
o'tirania, numbsce usiora, asid dicemu si noi despre jugulu
tare neomendsa, caci nu se "
prite presupune, ca vrer
urru sufletu din cleru sr. popo.u ,. disciplinei bisericesci, ca acela este bunu, sl cd sar-
,e ,u prita afla, ,. cin'a ei este usiorri. Mateiu XI. v. 30.
dintre cei ce pricepu acestn
cuvantu, sd afle in= l Pastorulu sufletescu, si indeobsce totu clerulu
transulu vreo idee spre. tirania
si;
si poporulu ciedintiosu lrebuie sd nezuiasca a sci
din conrra va ara unu ingeru
lui sl trupului seu, care ilu ferescenu,,',llliil1llil;Jl
";;;_- Oandnele biseiicesci, ci sir scia st si cundsca nor-
micu sd rru intreprinda, ceea ;;rq mele stabilite pentru observarea cuviintiei si a bunei

intia st dupa bun,a randuiala


ce nu este cu cuvi: randuieli in treburi bisericesci. Sl fiindca in linea
I asiri aU dintaiu Clerulu se face respundietoriu pentru ori
Archiereului,"rr*pf"r;;-
sitati'a canonica din parlea
presbiterului nu se va socoti
s6u proto_ care vatanare a disciplinei bisericesci Ia ori ce
de ni . adunare biseric6sca, s. e. ld sinddele parochialie
sdu poporeanu, care cun'sce
chiemarea unui Archfereu
ir1illl. il::ll iprotopresbiterali, ki sin6dele eparchiali si l{ congres-
s6u.unoi'p*;;;;J;.* sele nationali bisericescil pentru aceea Clerulu tre-
in urm'a carei'a datoriu este a 'si normele acolo cu-
uiritu purturea cleru_ bue sd studiedie Can6nele,
Iui sl a poporurui tractuaru? precum
celoru sl a scdleloru din
si starea Biseri< prinse, ci si se scia orienta la ori si ce obiectu
tauntro si dinafara, sl ave_ bisericescu sl a da directiune cuvenita spre deci-
,

racu acoro r6re dupa


si buna"u
:::,,:f:':'.":::r
cuviintia ';*::"
randuiala, precum ,rrdrri"
derea cestionatului obiectu dupa cuviintia st bun'a
scriu ;: ceea ce si nu o faca cu sumetia, ci cu
cd ceva inspaimdniaaorio
- ,u lucrddia, ci va blandetie, nu cu infruntare, .ci cu dragoster pro-
recun6sce, ca astfeliu
de masura, ,auru .;;r:rprr:; vocandrise Ia canonu si' la auctoritatea celoru
folosesce luturoru, pentru
ca cei .buni se lauda, :cuprinse in canonu
ear , sl dela acea sil nu so
.3-bata, de aru remdnd elu unicu, pentru ca nu eglo
754
155
cu putintia, ci
toti, carii iau fostu contrari,
si no,si
pararea, sl sd nu imbratisiedie despre Stutliulu pastoralu, si prin trf,nsulu indemnamu
llhimbe canonulu, sl
disciplinta biseric6sca - aee. .o sl noi clerulu nostru catra implinirea frumrjsei sale
^o ^.,,
sr caci in t',. #:il;:i
;",:"#0,:Tj"rJ.j,ill'J;, chiemari. Sl asiri lasamu si urmedie alucutiunea amin-
vi'tutea sl bunatatea canonului tita in urmatrirele: Noi, dice Bingbamu, marturisimu,
este ,ri"" *rdi*r*
de a suslin. Biseric,a in ordinro ci Biseric'a anglicana de presentu infatlsiadia foca-
lonrr- rf ;;-;;,
si renume bunu inca sl inaintea riulu gloriei si alu salutei I insa d6ca credinti'a ac6si'a
Sor"fu, ,r;"r';; t
cum netindnduse disciplina
in lucruri bisericesci, se inflacaresce in noi, atuncea ni se cuvine, cd
adeca ne observdnduse candnele ac6st'a si o dovedimu si cu fapte, observf,ndu re-
iecl,e bisericesci, se pierde
in ob-
bisericesci
gulele vietiuirei, care Biseric'a orientala primitiva o
tru deciderea normale a vreunui
bas,a sl
temeiulu pen.:
au inaltiatu la atdt'a gloria. In privinti'a ac6st'a sir
obiectu
si atunci usi'a sl prirtra se deschide bisericescu, lucrirnu cu circumspectiune, si altor'a si premergemu
volniciiloru, si
amestecului Stapdnirei civili. cu sobrietate, umilintia, cu mansvetudine, cu dra-
goste, cu abnegatiune de sine, sl cu consideratiune
' i:Hffi :ffi il ilffi:"ffi:ffi;rirT: despre lume precum sl si ddmu'esemplu irt trite vir-
matoriulu tutile crestinesci, si in t6ta decurgerea vietii ndstre
I
chlpu este sciutu tuturoru

ll,,,tl.-'i::' .lri'urru bisericei ;;,'H;' r;:i:


sl in sevdrslrea functiuniloru ndstre, sa fimu zelosi,
1
credintiosi si evlaviosi, ludndune de rnodelu disci-

:ti'ti!j'.T
qh'li .Fqgls$lq,
ffi: T,i**i, f:r" df! ff
r" ;;;;;;',"'-rY:1f1.'" :fI;
carere
plin'a bisericei prinritive, adeca a bisericei orientale,
ilespre care amu tractatu, si ne nevoimu cu aface-
oit.""i,,1,TlJ',."'ffi file chiemarei ndstre, nici si ne ocupamu cu alte
*'":,lii:^,,i_i..i
:t1724. -r, "-^-""'"'o ta anulu
si carele in nartca , [iaceri, aplicdndu inimile si timpulu nostru pentru
arucu riun e cd rra studii folositdre, sl acelea intrebuintiandu spre ade-
+.1il"il,,,1;,p
Bisericei ndstre, ,l
i?;rf
11,,,i1,i,1
,..orrirnJo Vbratulu folosu alu bisericei, adeca spre zidirda cre-
.o .fr.ului anglicanu
spre imitare I deci cu alucutiunru btiniloru, sevdrsindu acuratu ttite servitiurile dum-
ur6rr,u u lui Io_
gifu Binghamu incheiamu nedieesci, precum natur'a
loru o cere; fae0ndu ci-
"ri ,rrr.ir," ;;#; 'Dumnedieu rugaciuni cu inima vcnefabund4
tl
,ii
,lI
156 ,i
l[
tr
ir

:rli
151 lil
Itr
llagranta st devota, apoi in cuvintele
ndstre rotddunra lrir

cfitra poporulu nostru indrepldndule dlcu : in meditatiune asupr'a acestor,a si petreceti


ti,
F,
c{ nisce cuvinle. diu'a si nriptea, si consiliile nristre inl,r'acolo si le
irl

ale lui Dunnedieu cu elocuinti,a


scripturei ;r;;;' intrehuintiati, cii sd le folositi spre edificare sl salute
cii a unei, .care cuprinde celu mai
sublimu moOu Oe.
incredintiare I in invetiaturile nristre a Bisericei, postpun6ndu propriulu vostru folosu si
sa aretdm; p;-,
ritate, gravitate, sinceritate, cuvdntu utilitatea propria, d6ca asiei'cere binele comunu. Ast-
sanatosu, *r, feliu de fapte ale ndstre voru aratil zelulu
nu se pdte damnri; in reprehensiuni
sl in intrebu-t ' toli la acele voru intrirce ochii sei. Asl,feliuvostru,
de or-
si
intiarea privatei sl publicei disciplini
si aveti or*_{ namente cu oirestatea vietiuirei ndstre impreunate,
dentia mare, sr sd.deosebiti fefi;itere
dmeni si timpulu, sr cd sa intrebuintiati
moravuri intre ' ne voru face vrednici de sdntii cei primitivi, si voru
tdte cu fo- inaintd, s6u sporiulu lucrariloru ndstre, s6u nediue-
Iosu, si aveti caritate sl misericordie
dripta in as_ lele ndstre se voru incununii cu mdngaiere sl tran-
primea vdstra, straduindu a ridicri ^
cu duchuru bran- cuilitatea consciintiei ndstre, cici ne-amu ostenitu in
detieloru pe fratii cei cadiuti sl decrardndure
ceroru vi'a Domnului cu credintia. Consiliile cele mai bune,
ce remdnu in pecatu, iertare, cii si_i scrjteti din
noroiulu pacatului de si potu remdnea fara folosu, si ostenelele cele
I sd incungiurati ori ce cuvnlu . mai sincere se potu zadarnici, totusi nimene si nu se
amaru sl contumeliosu, sl sd nu puneti
vre-o incusatiune ignominiosa, sd tractati
pe nirnenea , mire pentru acdst'a, sciindu, ca nici invetiaturile lui
pre aceia, Christosu, n'au cadiutu tdte pe pamentu rotlitoriu, de
carii suntu aseminea ntiua, fia aceira
mai mari ori ;si elu au cuvdntatu,asi{ escelentu, precum inaintea
inferiori de noi, cu trita reverintih
sr cu onoruln cu- lui sl dupa elu nime n'au cuvdntaru ; desi intre Iudei
viinciosu, cdci nimicu mai mare
ofendiculu nu cau_ o
sridia clerului, cii cdndu unu cleric" au facutu minuni mari st multe, totrrsi acesti,a n,au
tractddia cu dispretiu sa invetiati
n" "lrrr" * crediutu in BIu. Trite acestga se vedu a fi fostu
I a tien6 in tdle , scrise spre a ndstra mangaere, c6, sil nu cademu
unitatea duchului, si a padi
legatur,a pacii cu buna
conscientiositate si curatia cu inim'a sl speranti'a, cdndu ostenelele ndstie re-
in controversiifo ,r.ut, ':m0nu zadarnicite, cdci sl Domnulu au participatu
intre cei buni crestini, sl marinimosi
sl irrtielepfi in din aseminea zadarnicitie. Vri fi insa pentru noi man-
ru opugnatiunea inimiciloru adeverului
I prescurtu si gdiere destula, d6ca vomu putea dlce cu Prqfetulu:
il 11*
I
i:r;
J 11-
{58 119
Desl ln zadaru ne-amu ostenitu, sl fara folosu
amu chieltuitu puterile n6sl,re, totusi judecat'a este ' $. 109. X)C Articlulu ile lege. (ilin UngarLa
din an 184?lr),
la lehov'a, sl opulu nostru l6nga Dumnedieulu noslru,
In caus'a religiunei'
sl ne vomu adunii, sl 'lu yomu mari I inaintea
Domnului, sl Dumnedieului nostru vii fi tari'a ndstra $. 1. Religiunea unitaria se ilechiara <le religiuno prin
! 'lege
recepta.
Isai'a capu 49. v. 4. $. 2. In privinti'a tuturoru confessiuniloru religionarie
in patri'a ac6st'a, {'ara d^eosebire, se statoresce egalitate st
reciprocitate perfecta.
$. 3. Cerintiele bisericesci si scolari a tuturoru con-
fessiuniloru recepte, suntu a se acoperi iliu miilil6cele sta'
tului sl ln aplicarea speciale a acestui principiu miuisteriulu
Adausu de Legi va asterne dietei prossime, dupa ascultarea respectiveloru
confessirni, unu esactu proiectu tle lege.
deepre egal'a indreptatire a religiunilorr ore-
$. 4. Cercetarea scdleloru a le confessiuniloru recepto
stine, sl despro asornenea obiecte. este, fara osebire eonfessionale,ori-cui reciproco concessa.
S. 108. IX. Articlu ile lege. (& dietei transilvaue $. 5. Ministeriulu va ilispune, ca mil!.tarii ile ori'cari
clin a. 1843.) eonfessiuni recepte str se provdclia cu preoti campestrii ilo
I religiunea loru.
Despre deplin'a egalitate de drepturi $. 6. Dispositiunea art. ile lege 3: 1844 se estinde sl
asupra marturigitoriloru de religiunea greco'neunita (greco'
religiu ni loru recept e. orientale).

_ $. t. T6te, in patri'a acdst'a legalmente recepte con- $. ?. Ddca in viitoriu st o parte mai mare a locuito-
fessiuni, (intre care Be numera sl cea tle ritulu gru"lr"o o.- riloru de ritulu grecescu ilin 6re care comuna'sl ar' schimba
unita) fara deosebire de natiune posseclu deplini el perfecta ieligiunea, * in casulu acest'a biseric'a comunale este a se
egalitate tle drepturi, sl in, privinti'a esercitiului reiigiunei Iasa in possessiunea losuitoriloru, carii au remasu in con'
sl a lelptiuniloru din casatorii mestecate, sl a tlreptiriloru fessiunea ale mai nainte I in clrtu dara sl in tempii
politice. -
dei mai recenti s'aru afla &semene casuri in pettractare att-
ninistrativa, acele suntu a se aleciilo ilupa principiile ilo
$.. 2. Invetiatur'a de siase septamani nl marginiroa cer-
cetarei scoleloru a confessiuniloru deosebite eaie incetat* frai susu; insa nu se concede, ca statulu presente sa 80
conturbe prin ocupatiuni dupa principiile acestei legi cu
Agitatinai proselitice sl fapte producat6re do fircari roli.
putere retractiva, si pentru aceea bisericele, in privintite
giguario, vorq fi a qg pgdepsi pa qripe.
pana in tliu'a ptima a lui Ianuariu anului currente,
;1

160 161 jtl

{
s6-u nu E'a facutu intrebare, sdu a urmatu g alu art' XX. tlin an. 184$ sustienendu-se ilreptulu
decisiunel
administrativa, nu se potu lua mai murtu 'S,ft care aro., a 8e
sub intrebare. , ie soprem'a inspectiune alu Maiestatii Sale,.
$. B. Prelenga suprema inspectiune a statului gu"uo- . eserciti conformu constitutiunei, credinciosii susnumiteloru
ai dreptulu
iro-+',1,, .l^ J-'-- - - .,.
tn.n.lrrsp si
tanduse cle clispositioo" . gr""o_rreunititoru'rffi ; d6ue mitropolii suntu indreptattti, intre marginile legiloru'
causeloru loru confessionali si seolaii,
pentru ac6sta i"r. i, tiarei, ile a] decitle st regul6' fia-care de sine si separatu in
in totu casulu insa inaintea dietei prossi-u -ri r";;;;;;.; i ' atlunarile (congresele) Ioru bisericesci,co-ncerninti,
ce se Yoru conchiami
pre lA'nga
ti;";;;, ; fin timpu i" ti*p" prin mitropolitfi
voca adunarea biseric6sea lcongressus) ", "ir:
alegancla prin in-
' insciin#e" p""ot"bilt a Maiestatii Sale, : causele loru
bisericesci, ,Jola.u st funilatiouale, referit6re la aceste'
trdga confessiune, a carei membrii ,f sl
puo", atunci, pana
cagdu compunerea ei se va regula priu ' ile a le manipuLi si ailministrd' de sine prin organele pro-
iege, cu prilegiulu
acest'a, cu priviie la poporatiun"u -d"
d.eosebita ii*ta io : prii, in conformitate cu prescrisele stabilintle in aceste con-
asi6 proportiune suntu a se alege, cl, din
statulu preotiescu . grese sl ineuviintiande ile Maiestatea Sa'
25, din celu miranescu ?5, st iota.e acestia
d.in confiuiulu
militare 25 deputati sh, se trimita. de prea 'nalt'a incuviintiare,
preld,nga reservare& dreptului
S. 110. Arriclulu de lege IX. din an 186g.
tle a 'si organisri adunarilef(congresele) bisericesci'
Itr causta celoru cle confessiunea gr,eco-orientale. $. 5. Spre acestu scopu ministeriulu se autorisdza amicli-
loci prin mitropolitulu clela carlovitiu si Patriarchulu ser-
(S'a sanctionatu in 2f iuniu 1868.
S,a p;_"ig;;;;;;,, bescu conchiamarea catu mai. curtntla a congresului bise'
presentantiloru la 2?. 1g6g, inl cas,a L"gnatilo"u "u_
-iuniu I" ricescu serbescu nationale ile confessiunea gr' orient, cu-
Au aparutu in ,Archivulu legiloru tierii( statoriu , tlupa usulu deilemultu observ ata, afara ile archie'
-30 -iuniu.
iuniu 1868.) in B0
rrii: concerniiti, dio 25 ileputati bisericesci st 50 laici (mi-
- $.. 1. Congresulu natiunale serbescu, conchiamatu in
anulu 1864. st continuatu.in anulu fg6S.
i'reni)' sl intre asestia 25 au a se alege din confiniulu mi-

intru cAtu acel'a sla compusu cri abatere


ta Carlovetiu, litariu:
dela $Ju g alu $. 6. Totu ministeriulu va midiloci - Qonformu pro-
art. XX. din 184? _ 1g,tg se legalisdza
ulteriore, ,punerii sinoalului episcopescu romanu de confessiunea greco-
$. 2. lVletropoli'a.de sine statat6ria, ile dreptu ri"o.tientale couchiamarea catu mai cur6nila a congresului bi-
pu a serbiloru, infiintiata pentru egale
,"*"Jii de confessiunea i"sericescu romanu nationale de confessiunea greco-orientale
gr-:co_lorientale, precum si radicarea 'custatoriu,
episcopiei greco_orien- alara cle archiereii concerninti, - ilin 30 tleputati
tali clin Transilvani,, r"'];;J;;; ;:,*"J bisericesci sl 60 laici (mireni) sl intre acestia 10 au a se
dispusetiunea articlului.h.de":"["pir"op;"
l. X.iin tZgg. uu estinile aeuprai. clin confiniulu militaru.
s' 3' Dupa-ce dara despartirea ceroru a" $. ?. Prim'a problema a ambeloru atluuari (congrese)
greco-orieutale in cl6ue p"ovincie bisericesci ""rr"rrrt*" bisericesci bstu modu conchiamate I va fi a stabili organi-
un'a d,e alt'a ad.uce cu sine necesitatea
t ""J;;;;;;; fiea adunarei biserisessi prelAnga incuviintiarea Maies-
fia-care separatu dreptulu seu de autonomia "-;;i";;;;
garantatu in Sale.
163
g. 8. Orice flliu d1 pretensiuni
partirea ambeloru mitropolii, incdtu
proveuite din des. CaPu I'
;;.i"
complana (impaca) pe ioooi"lii'". ";;;."n;; Obligam\ntulu sA libertatea
instructiunei'
"u1."
cere ce privescu mitropori'a i"tuc';;;,'111'ill3fiit#l tutorulu:.t"1]"11*::1:,::l si
-p*o"ii'".
$. 1. Totu parintele sdu
diecesqle episcopesci, s6u comuoerlu'
unii inilividi singuratici, _ yoro uouu-
li.".i""r"i
i'
s6u si pre
se validd, scutite
n," "l;ti' ;;#;;" -tt:::-l".
il"-";i;* t*#-"tioi"i' suntu clatori 'si ila a
til":?":: in
prun-
de timbru st tacse, inaintea cutarei juclecatorii I'au in-
ord.inarie, ce
Ee v& delega de Maiestate-a Sa, cii sdu pe cei de sub tutoratulu l:*-f."-.:,T":,,:,:l
hi;J .** J;;;;-Jo-"'trc"
p;";";, contrasemnarea -::,1t',
ministrului concerniute, ui io a"lria
f"T"uao"", _ ilelatu-
::" T:,,:i::::
randlu-se ori-ce alte remeclie iulidice, II" il;'.'";t;;il;;""ica,incepanl:,-*t:-:T,:t'il1X
h implinirea anurui 12 sr
guru numai apelatiunea de d6ua gr"do"i, o"sustienea sia-
sl astfeliu de pro- "li"tt i"'lli"'1;:;;;;;;.
se voru resotva p,i.;*;li; respective 15.
de aperariune a{ara ofrciosu scaunttlu
meclicrilui
;:r:":,n":"" S' 2' fnsa prellnga atestatulu pe pruncii debili
U;,"i scolasticu 19. 117.) o?r" ," 'ilispensedie
ile a umbld' la sc6la'
f,":iS,,:.::_* :**:,luo_ru sreco_orientara, cari trupesce ,6u suflete;;'i"it a*"tinti'a
:: :: :":,*-Yl-'.::*::,", :t"t d; ;;;-;ff"','';"ff1
u.:,u. drepruri,i" "r""1" p" o.ro timpu mai scurtu sdu- mai tilg"'morbu lipiciosu s6u
:":_:,_* ::,::,:^:,^r1:
:':::'::i"::T":::Ti i1 f
i'1t"u'""
r".i,
"J",
Ju-uio""
"t,;;-" $. 3. Cei "t pu''i-u'"u
de morbulu mintii, fo uft""-
ile vre-unu
tempitii neinvetiabili suntu
bi eri c es ci,r
; ; ;;";.;#
I.?:::,,,iff ":*,::f l.
s
T;"""T:l chiaru de a se ilin institutele- publice'
^
p li ru
"""1*'- -^ "T;;T;:; "r"hid" stapa'nulu) tle'
"1:T::1 *:."1
::1i;l
averei stJ'*::
fundatiunilo u $. 4. Decum"t;;;;;"i"
(tutorele
-s6u
o 10.
g. rn Dispusatiunite
n. comunali
.*.-lo"o
g_tui 8.
bisericesci.
tiene pe cliscip'tit
"bil;;
i;:*:i u;r"ul" jln:Hl
"
1848., cari suntu contrarie cu legea"l*,;;;j". Xi. din a,tr; atentu la implinirea acestei datorintre'
I
a. f""i. se abroga. serYescu spre acestu scoPut
cand.u-se mitlildcele -o"tfi, ce
si obrisatii.la sc6la simai
departo
.,;;;;;;;;;-;";;,
$' 111' Articruru de lege xXxvlrr. 'aru fi iletienuti a"tu' icele|a: palintele (tutorelo
din an. 1g6g. ""'"tt"rca
voiesce a 'si implini
datorinti'a se
sdu stapAnulul cn""l" nu -"tt"i cu 50
din sc6rere populari. scolare in 1-m'a data
*;lT;tijT""*::.t,!ublice va peilepsi ;o f"o0"""" "i',
1S'a sanctionatu iu b.
nanracan*oni;r^-,':-
rriog bl
*"' ;ffiffi ilt::T: xr.; a 2-a fua"o f u* 6ra.cu 3 fl'; st a 4-aindes' 6ra
^ J,g;;iff,,T. " oi"i t 4 'a n'ar fi
ilH*11Tt'l::1,'l
aparutu 1._o":.
;.i" "',',
iu oArchivuil ii:; cu 4 fl, St in casu
peddpsa

ly"r.,;*
Deo. 1868.) G;i;;:",: ";JT "tlarr
tulit6re pentru f";;; ft'i"t"le (tutore
" t ;;;'respectivulu.jt::::
s6u stapanu) a''si
"
implini datorinti'a :::t1;"t:,"":
apoi p6te ur-
;-:fi;"I;;;;; e'iZta Ecolara' care "
iu11
see pe s6m'a copilui'l a"ilr"gatu
;;J"" ff;;." ff';;;;"*"' Io-oo'l*' 1":::::::"u:t:,,'il:
ilenumirea unui tu'
tore separatu.
164 165

.
in f: 5. Casurile, ce foru reetificd, omisiunea, se steveresql
orclinatiunea dd,nila prin ministrululnstructiunei
CaPu IIl.
publice.
Institutele pentru instructiJrnea ltopulara infi'i'nti'ate
d;i'n ltar-
S. 6. Parintii sl tutorii suntu liberi
cii acasa sdu in institute publice uf p"i rutu sa-,si crdsca prun-; . tea, confessi,uwilorw'
i" *r-""l"Uj"r, ,
$. 11. Confeggiunile in trjte comunitatile, uncle
precum sl intr'unu institutu invetia]toresbu locu-
din utt* i
"oioorl
*"1":.insa-pari4tii si tutorii uu p"odo"o,' iescu cretliociosii loru, potu infiintia si sustienea institute
-;;;' publice pentru instructiunea poputara, din propriele, puteril
3"*nj|^.::9:l-?
*:::;:'
precum sl ".lrtt,'"d","t :: r;
";i;
",t autori[atile seolastice respective "*
;;fi #;, i peotru iifiiotirr"a si sustienerea astor-Ieliu ile iustitute p6te
suntu dat6re sa iu" .io pretensiune sl concursulu eretlinciosiloru loru in
T]r^i:-.,cd i""*':dl"u: -;u;;i;;;;'"T;
ast-feliu de prunci ,i ,* i**rrr,"r";'"*j;,
inoilulu st proportiunea tleterminantla cle representantii
3"H::"u:-
prim$sca in i:::1,
sc6lele .nonrlari "*";" 4rq Pura sa acestor'a dupa ilatin'a ile pana acumar in acele institute
opulari elementari publice,
";"-,^:;:-,*:D'
l^_^: si
rrnnfnrm,, tegei, ,a cd sa fia o.groir*i; potu alege pe invetiatorii si professori, potu tletermind' sa-
"o:-to1-" iout"oiti pulll'"r,iu"'i*Jiil
anii obligati. lariulu acelora potu singuri rlefige cartile ile instructiune,
,sl in privinti'a sistemei st metotlei de instructiune cu pri-
$. 7. Pruncii, carii invetia acata, suntu datori vire la dispositiunile $-lui 45 potu dispune sub contlitiunile
pune esamenu inaintea respectiviloru sa cle-
invetiatori, alu cuta- urmat6re:
rui institutu publicu eorespundiatoriu. 1. ca in privinti'a etlificarei si straformarei etlificieloru
seolare sa satisfaca preseriseloru $-loru 27 sl 28 a legei
presente I
Capu If. 2. ca sa tiena in veilere st $$-ii 29 si 34 mai ileparte
Bfer'a & inftintiarea, institutelorw pentrw 'L33 st 141. ale legei aceste, carii suna clespre clespartirea
ingtc.uctiwneo, po- '. invetiaceiloru baieti de fete, clespre numerulu invetiaceiloru
pulara.
,inshuindi prin unu invetiatoriu, clespre capacitatea invetia-
$. 8. fnstitutele penhu instructiunea populara toriului sl d.espre altu feliu cle ocupatiuni ale lui;
suntu3
element*"i uop""io"i, inrru civile sl pre- I 3. ca iu sc6lele populaie obiectele de instructiune sa
l"1f*tfl::.lari 't 'fia celu putinu urmat6rele:
g. 9. fnstitutele pentru
instructiunea populara
, , t) doctrin'a religiunei st a moralului,
sdu scoli publice s6u private. ,*to b) cetirea si scrierea,
calcularea ilin capu si cu cifi'e, si cun6scerea me-
S. 10. fusfitutele publice penhu instructiunea ")
Furatorieloru ilin patria,
Ee potu infiintia sl sustienea populara
in moilulu staveritu pifr;' f"g;
atatu prin confessiunile.
din patria, e) fisic'a st istori'a naturala, cu privire la moclulu vie-
""to'rt p"in oocietati,
;

privati, comunitati st prin staiu. ,tii sl la tienutulu, rile care se tieno cea mai maro parto d
intiloru copiiloru,
166
167
f) geografi'a sl istori,a patriei-
g) esercitii rurali d.e a visita din timpu in timpu prin organele sale st
economice sl deosebu dr ")
rb6lele confessionalil
gmdinaritu, "u_po,
h) scurta cundscere despre 'a b) a veghii cu rigorositatea ci sa se satisfaca punc-
civili, drepturile st ilatorintielej tualu conditiuniloru cuprinse in $$-ii 71., 12. st 13. ;
i) cantulu, ?
e) a.,si castig6 convingere, ca 6re implinescu -'Bi res'
pectivele autoritati confessionali aceea tlatorintia, c{ sa
4t
^- sc6l'a sa
ca ulu el'''rui4
nilitarui veghieze asupra inlocarei sigure a averei scolare, sl asupra
fia provediuta cu trbl" io,*to
cu cele mai o""ur""ii-iiiia"u
Ie mai..necesarii :atu se p6te,:J fqlogirei acelei'a spre scopulu ilefiptu;
midil6ce iort"o"tioi*ti,
instructionali:
5r_c1 timrutu d) pe calea respeetiveloru autoritati confessiouali aJsi
t,"oToo" celu .frecuenrr""il;;;^,"tT'roo " r"otulorui castiga date statistice clespre scolile coufessionali.
:i I
de ndue luni.
putinu a" ,ptrl i"
";; ;r; $. 15. Decumva autoritatile principali a le coufessiu-
niloru nu yoru implini conilitiunile cuprinse in $$.ii 11.t
$' 12. rn scdrere- popurare
vili iufiintiate sl sustiJnoie d" superiori sr in sc,rere ci. 12 st 13. nici dupa a trei'a aclmonitiune data iu cate o
acestei legi, carii euna "J"]"rJ"r, afara de gg_ii
despre a"rpr"tiJ
jumatate ile anu din partea guvernului I guvernulu p,5te or-
($ 29 st 68.) st derr baetiloru. de fete. tlina infiintiarea sc6lei comune ; sl comun'a e inilreptatita
a arunca ilarea scolara ileterminata prin lege st pe acelo
j;id#l':T$1X1"::L,';:"1.::":ilJ':T':l: coBfesriuui, cari nu potu s6u nu suntu in stare nici dupa
ii::,,:.:*
dinariunile, ce regurdza;;;;r"
;;;il"ff ":ffii*1 ;i;
st 68) st obiecrulu de invetianue;r;-i;.';;. q treila atlry-'onitiune a implini in privinti'a sc6leloru sale
populari superiori si a scdleloro 14.) a sc6letortr QQutessioqali contlitiunile cuprinse in paragrafii amintiti.

$. 18. Fia_care confessiune "ioi)i. CaPu III.


sl preparandii sub .n'a;r;,,--- t:;" p6tc inliintia si sustienea
:""' -
cd, preparandiele pentrui
cuttivarea
cultivarea practica - ij_ld:t*".:a,
,.,r.qor{n. a
; ilffi;:"*"n"#"1, .,trnstitwtele pentru instructiunea populara infii.nttata ih
f.v.etiacJ,;i..
:::|;''i:::':*,lq:8s?.
putinu acele studii .t ,"i,t ",";;J.r"-
;; ,*
,r" .-"_l-^._" ,:: '"
propuna celu
ceru
pri,oati' si socictati.

Iq",:;; ;;;"::
in fia-care anu sa seT"i""iT'TJ,
cd, fti:;:*;: :f,,li-l;
$. 16. Individii privati st societatile inca potu infiintiasc6le
popul4re elementari st superiori, sc6le civili si preparanclii,
tiena in densele
il6ca:
despre rcsurtatulu carora
e a se insciinrid xLH:tJ::t:T:
in nue a) initivirlii privati suntu provetliuti cu-diplom'a pen-
iillil'::::
acele sa se l:lll:.i. "" p;;;;;-;"mnii absorviti iu
arangedie esameneru tru cursulu tle instructiune, ce voiescu a 'lu deschiile, s6ri
-----rq' priu aptivitatea loru pe aceln terenu 'si a castigatu recu-
102. ei 103. "o"urpoiffi;r:":l#r::
loru descrise in g_ii
' $. 14. Fia-care instituto confessionalu horcinti'a comuna ataiu ilupa soirea consiliului scolaru, citu
tiunea populara sta su| ,"p";r;;;;;-i*ro,or. pentru instruo. It tlupa scirea guveruului;
ceea dr.eptulu st oficiulo go""_ii;i^;; "" Dreptu r b) societatile clupa statutele aratato guvernului o'au
sonrtituitu anumo si pentru acestu scopu.
168
1{i9
$. lZ. Aceste institute voru fi publice,
pective intru constitoi"uu decumva reg. Capu V.
i"rtiioil,"r Trfr"rrandu sl in pla;
a acelei\ i'"jn,u de deschidere. Insti,tutele comunq,li pentrw instructiunea popmilwi
;"1f
,"il|r:til"iff '"'"
asterne pe calea
.scolaru.cercualu ,"#1"" "-'lu consiliulJ, $. 23. In comunele, und.e confessiunele nu tienu sc6la
**ro* populara corespundiat6re ordinatiuniloru acestei legi, pre-
"u"u"iii;tl
tru institurele Try:':lllJ:l #*l"i:#'T:I,'
comunali- st de ,ril;;;oundiatdre. eum sl in alte casuri d.eterminate ln acdsta lege comun'a e
$. 18. potu sa rrfirrri*"
"fr* : intlatorata a infiinti'a institutele necesarie pentru instructi-
care casu celu putinn cu-
,, iilrU"r"
privare, ;n l unea populara.
o luna _ri o*iot" au a
guvernulu pe calea consiliului insciintid: S. 24. Acele sc6le, ce suntu infrintiate clin partea co-
stt dorintia a loru prelAnga
,"oi;;;"ualu deopre ac6-,i munei in acestu modu, suntu institnte publice, pe s6m'a
"""r;;;, Janisarei sl a pla.1
nului de io*t"o"uoJu a institutului. prunciloru locuitoriloru comunali fara distingere cle ro-
$. 19. Fia_care astfeliu au-iorUtoto ligiune.
privinti'a,studiiloru propunend.e privatu trebuie in . S. 25. ln genere nu se privescu de aici in colo cle
ui . sc6le c,omunali acele institute, cari se sustienu din
aceloru institute publice, "uii.,,a"""i acelor,a sa averea.
ilr:
;ffi:|" p-iu""u.u Iu voierc" u- st veniturile comunali prin toti locuitorii comunei fara dis-
rll tingere de religiune.
t. li
in
arr_fetiu de insrituie privare
l:"?].,jj au a se fie. fn privinti'a aceloru sc6le confessionali, cari pana acum
ff:"3::Y::: i::T:l r;-
"
p.. b
il; j"l"ii,llll
;;;;; J,';:; 1'
"".
i" au fostu sustienute d.in averea st venitulu comunitatii i sta
fiTi:::1,,t:t:",j::l","lru"oi,,il;;;,","
Idru locaru ceru putilu cu
o luna mar nai
sr sgaunului sco. I in voia libera respectivei eomute, a Sustienea st mai de-
infatiosia sa d^
"uuo"ori.,l-'"4 se p6ra , ltu, cdsa se p6fa
.^ra^p"io dior"iq".r::r::Jrl: ,parte usulu ile pana acum; in acestu casu insa ajutoriulu
;.31":ff:T-"ctive
acelu esamenu. :'a,re a se imparti intre scdlele cle diferite confessluni in pro-
.-Portiune clrdpta, st nu se p6te detrage nici dela o sc6ta
S. Zl. Iustituteloru.instructionali
n urmarea relatiuuiloru private, escelenti st I confessionala, pana nu se incdta sl in privinti'a celor-lalte
f6rte necesariel
intinde ajutoriu ;;"d" Suvernulu li prite rcoli corfessionali.
*r"rr;##io
g. zz. Din eontrq
i" $. 26. In comunitati ile religiuni cliferite, desi suntu
iltei tegi nus'ar putea^tienea,"u.oto "roJo-airporitiunile acv r gapaci singuratecele comune, a sustienea scdle
populari co-
s6u d6ca guvernuru respundiat6re acestei legi, totusi venindu la aceea convin-
cunoscinti'a unoru incouvenieute,o"ulir-f"u vaveni Ia,
calea consiliu-, -gere, cumca cu puteri comune potu sustienea scoli comuuo
*:#'l::'J_*:*,**_J,:
rormu resurraturui
;;q#?"lus,tioo", sr con- llr statu mai infloritoriu, pentru acaroru sustienero lpotu cero
*"r"d ;;" ;ffi #;:lf,ilfi,?, 1
; ajutoriulu intregei comune, ba gt alu statului: cleosebitele
casu estraordinariu n6te, "0:"1;
iuspina" respectivului scole coufessionali se potu etraformd in scole comune.
insriruftr inca st inaiite
d" d;;;,i ""ii*trtea
ii"ruriguuooui. comuna unita in acestu moclu va cleveni un'a sc6la
$c6l,a
perfectu
.comunala, asupra carei se estindu t6te orclinatiunils scostei
lggi, cari tractdza despre ss6lele
comunali.
770
171
S. 27. Edificiele scolari edificande d.in -nou
au_ !a $e
radice in locu sanatosu, sa fia
uscate si amesuratu numeru. i $. 35. Sarcinile scdleloru populari in prim'a linia le
lui prunciloru (numerenilu pentru
pentru fiacare pruncu celu putinu "
,"Jf. 60 ile prunei nl pdrta comun'a, care spre aeestu scopu pdte aruncd dare
unu locu ile g_1?. pi ileosebitape totu civele si posesorulu diu sinuluseurcare Be
ci6re [.) sa fia Drovediute
de saldne de insiuctiune de largi, o**
cu ,.oo indestulitoril tiene de dens'a.
Iumindse sl usioru do i ' Ac6sta da*e insa' nu p6te trece peste Soln adarei ili-
ventilatu. recte de staiu.
$. 28. Autoritatile_ sc6leloru populari, organele j '$. 36. Acei membrii st posesori comrrnali, carii sus-
sionalir- comunali, comitatensi confes.
tienu o sc6la. confessionala corespuniliat6re recerintieloru
forma indatorate a intrebuiuti* "t';;;;;;;";;;;;:il; frcestei lqgl, suntu numai intr'atata inilatorati, a concurge
totu' -ialio""r"r""" n'lill:
subb disposit iun e, m
dispositiune- ot e-,I:c^:^r -
su ca st
in catu nu coresDunao_ ;; rr.;;"; ;' J;":il?:
clifi ciele,
.;
la sustienerea scolei comunale, in catu aceea, Euma, cu earo
poncurge spre sustienerea sc6lei loru confessionale in bani
"."u.inii;";;;;"tite in paragra.
sdu in naturale, nu intrecu cinci percente clin sum'a. darqi
*l?"*,r:,::':::'-l1itF;;;" ppin
s6u comunirati io co"ei;ilil;":"#ffi"iff
-- --rsssr'
l"*,",t"urorme
;
loru directe.
"confessiuni
amintite.
. $. 3?, Atari posesiuni ile puste el estravilane, cari fo r
$. 29. Baietii si fetele suntu a nodilia o deosebita comun& de contributiune, insa nu au
incatu^ se pdte
se instrui deosebifu, rl
in saldne d"orubite. qc6la populara corespundiat6re recerintieloru legali, sl spr-e
a provedea sc6t,a cu infiintiarea acestora conformu. $-lui 44. nici nu se potu in-.
l;j3:_|,o,3Yj l*oligata
b.ulu pamentului, cu mape,
cu d;;_;'ir:",fl:;
cu table, slo, clatora, suntu a se impreuna prin respectiv'a autoritate ju-
ri'a naturala st cu t6te inst"um"ntel;;.;rr#;rff"t:T- i dlciala cu o comuna vecina, sl suntu indatorate a purt4
rnaru corespuud.iatoriu. sarcinele acelei sc6le in intielesulu g-Iui 35.
S. 31. pruncii carii lsi arata paupertatea,
capeta dela
I $. 38. Fia-care comuna, care infiintiaza in inti6lesulu
scdla carti in gratisu. acestei legi sc6la, e inilatorata a compune fonclu scolaru in
S. 32. Comun'a e dat6re a castiga cartileJslinstrumenl .posesiune inmobila s6u iu bani gat'a, si in catu e posibilu
tele necesari Ia instructiune in fia_cafr;" :1 a innrulti
acestu fonclu clin anu in anu.
inainte, sl con.
folmu necesitatii a le impartl intre ; r ' $. 39. Pentru inmultirea aoestei averi funcluale soolare, in
carii au a duce des
,""fr"f prin invetiatorif
,'fia-care locu unde se va intempla conmasarea sl segregarea,
carri si instrument; ;:ff;::n Hil:; iTi;:tff':""l isiuuei inca de aeum inainte, cu ocasiunea acestel'a in
$. BB. Despre salarisarea invetiatoriulJi" fav6rea sc6lei populare infiintiate sdu infiintianclo ss va
acestei legi se ingrijesce comun,a. r"iii*"r, $eorebi cu computarea proportionata in competinti'a fia-ca,:
i

S. 34. Unu invetiatoriu de regula nu celu putinu a eut'a parte clin pamentulu comurtu im-
multi ile 80 de invetiacei- : - -- pdte instrui
In casuri estras:ilinare p6te dd licentia $. 40. Darea aruucata in intielesulu $-lui 35. st venitulu
autoritate scolara mai inalta
f,
" vorei funduale infiiniiate conforu
$Jui 39 se intrebuintiadia
""gJl. tlllnoi rpro cclificaroa s! sustienerea sc6lei c.omunale,.

t2
772

S. 41. Venitulu 173

3,::1, : :I :'l+':'I;:' rff T*3 JrTfffl""


ordinatiunitoru gJui BB. t*comu;;r;;;
#iHt:r,t:
bustienerea ecdlei comune infiintiate in modulu amintitu, in
catu aceea suma, cu care concurgu in bani s6u in naturalei
inrrebui"ti* rp"u u; uio^i""""
-:: Jdre
Ieloru confesionari scdlei s6u ipre sustienerea sccilei loru confessionale nu ia in preten-
".,llitr acel,a,
:or:.1"
":*-nli;i;#;Jniffi ,#.
candu iu u.tt"lio ;;;;;"
s,ar infiintia
siune cinci percente din ilarea directa. :

tardiu scoli comunal r srYescc , $. -15. Acolo insa, uncle numerulu baetiloru de alta
cle directiune
acestei legi. $. 40. sonfessiune nu ajunge pana la 30, si acesti copii iucatu
g. 42. Eclificarea st sustienerea parintii nu s'aru ingriji ilespre instructiunea loru in altu
a casei inyetiatoresci coupete
ediflcieloru scolari moclur.voru umblb in sc6l'a confessionala esistinta, si parin-
comunei.
48,
tii loru yoru concurge la spesele acestei sc6le totu in acelu,
S. D6ca co.nun,a arata, ctr nu
rnateriata pentru
e in stare a prod Toclu sl proportiune, ca sl membrii acelei confessiuni, carii
l_:T:: llt"dga
institutetoru
iotiorl""u st susrienc iustienu sc6l'a.
de instructiune n"n"i;;f ;::.I;'T"T;;.; , Din care causa in ast-felu de sc6le pentru instructiu-
n":,,":t"":^ p6te recorge nea doclrinei si a moralului suntu a se ilefige 6re anunite,
peirtru ajutorare."ll:-ltitti,
],:'r}t*ijr:.: Miuistruru""'p"*r""
statu
tora comun'a recurinte din sum,a
;;;#;"rffi::-""j ra J:. ia ca*e timpu baetii de alta confessiune, in urmarea ingri.
spre acestu scopu.
IrS""Lf statului votata; iirei st sub supr.aveghiarea confessiunei loru proprie se
voru impaltasi in instructiunea religiunei si a moralului.

A. Scdle populari elernentari. $. 46. Atari comune inclepartate de olalta celu multu
de o d.iumatate mila geografica, cari nu suutu in stare, a
S. 44. fn estfeliu cle eomune, unile din propriele loru puteri o sc6la elementara d.upa'
s6u credtnciosii'bieeric"loro, afara de recerintiele legei, se potu intruni spre scopulu acestra sl
'"o
toriu recerintieloru acestei "J liirrro*o
legi, .""r, "", -""i,i';fffH"f; sc6la elementara comuna, s6u potu tienea invetia-
baeti obligati la sc6la.
l' acaroru _:: tle scdla populara comunu.
parinti nu Yorescu a usua
a^-r^--:^, r. "";";;:''-"j:'i
naAlaro confessionali
scdlele "JT:::r"l";
sustatat6re :
"o.ool
i, $. 47. De instructiunea baetiloru a locuitoriloru din
comuna. spesere
,_f vvv.v 4uqluEr
naieriste, suntu iaclatorate a se ingriji acele comune, d.e
:1i::t::"il?,lopur1a
mtrne mai intaiu sun acestei scole
sc6re c0.
,
gare se tienu maieristele; sl andme:

:J"":."'"Tffi jlTJftfr :1iJ1T,,1*,ffi


scolarer- sl_ inca 1in asid
p""p;;i;;;''ruuuerlre -
l:;:;t*l
spre scoj
a) sdu prin raclicarea sc6leloru pentru maieriste I
b; seu in atari hotare, uncle pentru inilepartarea mae-
num erulu baet' oru u*rLt"ii i"-;r,;
ffi, J""HTt :1" un'a de alt'a infiintiarea sc6leloru de maieristo
;::::1T ::l'"r"*
"yi":" 1,,"carii,
ori comunali,
;;;il# Acei rocuitori nu aru coiespunile scopului, (eo ingrijescu'1 prin
p o s es
su s iien; ;;;; fi":#,,-fll rea invetiatoriloru ambulanti.
corespuniliat6re recerrntleloru
legei presente, suntu,numai . S. 48. Iustructiunea sc6lei populare elementare cuplindo
trr-n's*o. jra^Lrr__,:
tr'-atat'a deobligati * .oo.rl*J";;"'uuff";JJ13,: sine ddua cursuri de invetiamentu, sl anume :
Instructiunea cuotidianar tiens 6.
.1.
lare "frrrt
174 77(t

2.. instructiunea gcolastica $. 55. Stucliile obligate pentru scdlele populdri elsmeu-
repetitdre, care tari suntu
Ia 3 ani. se :

. $. 49. Iu sc6l'a.cuotidiana suntu a) iloctrin'a'religiunei sl a moraluluil


obligati a umbla totil b) legerea sl
_TIil :T,t,;:^,:njut",uro
o_i";;;, "i,ou ra imprinireai scrierea I
c) computu clin capu si cu semne si cun6sceroa me
anului alu lz_rea. Esceptiuue,;
;";;;"T;;-r"TiJl suraturiloru sl specieloru cle bani din patria;
ff",:il#"n'3":"*,*ry_,yl*i::.
in institutu mai inaltu. (in ai put"o aui pasi, . d) gramatic'a I
acslo invetia celu pueinu aoi t
-scdla "r"l"r"
uoi.
ffi" ;il':il; ' ") esercitii cle vorbire sl intielesuali,
f) geografi'a si istor.i'a pairiei t
g) ceva din geografi'a, sl istori'a univcrsala I
h) fisic'a si I "o deosebit'a privire la rnodulu de
i)
- elemetele I viaiia si la tienutulu, d'e car-e se tiene
;-;*. ;-- | cea mai naare parte a parintiloru bae-
rstonale I dloru.
. k)esercitii de economia rurala st de grailinaritu;
l) instructiunea ilrepturiloru si a datorintieloru civili
nai principali;
U'll*ffli carii,si voru itocumenrd, paupertarea, m) cantulu I
""f""$; . n) giurnastic'a, cu privire Ia esercitiulu militaru ;
$. 52. Numerulu 6reloru de instruct. $. 56. Determinarea din timpu in timpu a planului
il,*H jJl': j:
rnultu 2b pe sepramao*, *:;t fi ,F;l ::Liffi ,;,;1":
:;
instruetiune e afacerea ministrului instructiunei publice.
",:' i"tiur"g"oJ;;";;Jtj:::r"rrr; $. 57. fn sc6l'a populara elementara comunala put6ndu
trin'a religiunei sl a irmbla baetii fia carei confessiuni, llespre instructiunea doc-

n*:*]ff; :; :,"Hlji:'?""ffi*:H:;.::.,11 irinei religiunei st a moralului creclinciosiloru sei au a se


ingriji Confirssiunile iliferite.
r Acdsta instructiune a religiunei trebue sh, se tiena fara
,ile 6rele comune scolare sl tot-cl6un'a publica.
$. 58. Fia-sare baetu are & se instrui in limb'a sd,
incatu acdsta limba e u['a dintre Iimbile usuato
.in .oaoou, din caus'a ac6st'a in comune de limbi difelite
09,'a
re aplicd aet-feliu d.d invetiatoliu, carele e capace a
Itrul in linbile usuate in comuna. fn comune mai inpo-
iate, uncle locuescu in mai mare cuantitate locuitorii de
i'iliferite, incatu permite puterea comunei, se alegu s
$. b4. Timpulu rliligentiei sa fid
pe sate celu i de inveliatori cle cliferite linbi.
ogrtu, in cetati oelu pucrnu n6ue
luni.
176
777
trE., Sc6lele populari superiorl.
$' 59. Atari comune safcsni st g) geografi':r sl istori'a (uuiversala sl a pafriei) ;
cr orasienesci,
^-^-i^__,-. cari
-r ,locuitori, h) tiuiele funclamentali ale economiei rurali;
)rrni-,, 5000
eelu pucinu Annn cle
sl a sustienea sc6le onr,,rr".,
._u"l"r"i
il;;;",#
-'",,11:.;:_, *::' "ft;Hil{ i) invetiamentulu constitutiunei patriotice;
nrrra,.it^ .].opolori superiori, Dcu
h^r_-. ,. ,"oru s6u ueca Ii per
ddca Ir pe"*;i,* k) mauilucere simpla a cartiloru;
puterile materiali,
$. 60. Comunele, cari "iuiii.-qrvrrvrr' l) gimnastic'a, cu privire la esercitiele militari;
suntu intr,o distantia celu
*ottni m) cantulu
j:ri"*ffjate de miiu potu i;il"d.'"oru,pop,,rari supe;
i
b) Pentru baete:
$. 61. Cursulu instructiunei
riori pentru baieti e B, pentru in scdlele populari supe a) religiunea sl invetiarea moralului;
g. 62. Elevulu, c*re ;;;;;;r. b) caligrafi'a si ilesemnulu I
voresce sa fia prirnitu c) aritmetic'a I
o,rrFa +a.+:*^_:-
sa produca testimonir frrurru reDue
trebue s0u
sdu
a-absolvatu cursrrlu din d; limb'a materna :
DoDuln,rq. r:la A ^r^,_ ': l1-* sc6la
:,"jJ:ffi ;;":TJ':'"'lJrTi; e) in care sc6la limb'a propunerei nu o cea magiara,
j d,, *,
"t:.u,:,*:^1rto"ir'-n"if ;,. i "o "f;J,a
scolei populare T
ff :,T""T:,,,* l":
superio"e. ", "i,i,"i" " "*J
acolo limb'a magiaral
$. In
63. _--
privinti'a rrmDel
f) geografi'a sl istori'a;
r.rrr!.r4 limbei irnstructiuuei sl
in privinti'a, g) fisic'a si istori'a naturala (cu deosebita privire .la
rnstructiunei religiunei,
re'truuer, precua
plecum ;;-";;":::,,,-.,,-
si in privinti,a numerului gradinaritu si la oeupatiunilo femeesci ) I
l;jl:"1"^ilu:-"-,.uu,
vacatiuniloru au val6 ;,oui
r"*u,,"r,,
,_ -g,verauurtu, p"":l_
pt"u_ in i. privinti,a: h) cantulu I
re sl aici (84., b4., sl.,.Ss.il. i) lucrurile femeiesci
susu.
moi susu.
ma,i Sg_ii ;
cle m6na I
Baetii gt baetele in aceste $. 65. fntr'o sc6la populara superiora funghiaza cclu
sc6le in totu casulu pucinu tloi invetiatoli ortlinari sl unu adiunctu.
to instruisepar.atu. au
$. 66. Orele de peste septamana in fia-care clasa potu
$. 64. Obiectele de invetiaimen .' fi. celu putinu 18, sl celu multu 24 tlimpreuna cu instruc'
ttr. tiunea religiunei. :
a) Pentru baieti: Unu invetiatoriu nu e datoriu a instrui mai multu de
a) religiunea si invetiarea 30 ile 6re pe septamana.
moralului.
b) caligrafita st desemnulo 1""'*'".'
c) limb'a matelnal C. Sc6le civili.
d) in care sc6la limb,a
u u qu pr.opune limb'a instructiunei nu e cea
magiara, $. 67. Comune mai mari, carorra li permitu puterilo
-"gi;;;"'uworqusr nateriali, guntu deobligate in locu cle scoli populare BuPe-
e) arituetie'o ,i euoo riori a infiintii st sustienea pentru toti locuitorii comunita.
cu esercitie de aplicetiunel
wuesrorrtece
f;l) fisic'a
fisic,ri el io*^-:,; ","t",',
nl isiori,;;--'o1 aplicetiune;
lturala, cu privire daosebita tii fara clistingero rle religiune scdle civili.
aglicultura
Llfnre sl ;--r_--.-.
nr industria la
. , $. 68. In sc6lele civili cursulu instructiunei pentnr
I
basti e 6. pontrtr baete 4 ani.
178
179

,r m) i:cononi'a rurala s6u stucliulu inclustliei, cu privire


la lipsele comunei sl ale tienutului;
: n) statistic'a I
.o) liniile funtlamentali ale ilreptului publicn, privatu
S. ?0. Unu invetiatoriu nu pdte si cambialu;
ordinarminte instrul
il1."'T*:i-*:::T ie inl:ti";d; "*.,f'"Til"iljj:;
:: iu,p p) manuducerea cartiloru I

il;" ;;; ;","' ilTjllJi:


sunerlorijltei q) desemnulu luatu iu consonantia cu geometri'a sl ca-
i T.?":
""tiou,
t^t_
I
desparti cu l:"jt,
totulu.
sr baetele io' ,"ot"l" ;l;il",*;;"'; ligrafi'a;
rJ cantulu;
g. 72. fn sedl'a civila dupa s) esercitie corporali sl cu d,rme.
puterea materiala a comu-

patru-siese, r"*
" "ff;T:l'l"lL#
l":*'3i:t:-"::::'11':"'''"i;'";";;;#;**l-:"4:;
Studii estraorclinarie suntu dupa cum permitu pute-
rile materiale ale comunei, si mrmai in 6re estraor.dlinare
:Tj::_:1^01
ordinari si unulu adiunctu. ".r.. limb'a latina, francesa, s. a., st music'a.
S. 73. Orele de preste septamaua in fia_care $. ?5. In privinti'a limbei cle instructiune st in pri-
a scolei eiyile suntu.pentru invetilcei clasa
celu putinu 24, cela viuti'a instructiunei religiunei in sc6lele civili suntu in va-
ui.i ri ;oJi#onuu religiunei
l6re prescrisele $$-loru 57 st 58 ai legei presente.
f*ti"?fi"Jtiereganctu-su st
'" $. 76. In privinti'a stuclieloru $insirate in paragrafulu
Y4, in sc6lele civile construite pe s6m'a baetiloru,
$. ?4.Obiectele scdlei civile: llanulu
'.instructiunei e a se staveri asi6, ca in cele patru
a) d,octrin'a religiunei aauali cl'antaiu a scolei civile, clesi mai estinsu, sa se "o".o"i
ei a moralului: pro-
b) Iimb'a mateina ioouti"*"olJ,i'l na totu acele studii, carii se propunu in cele patru clase
fatur'a; stilisticu sl lite- inferioli a sc6lei mijlocie (gimnasiu realu), esceptionanilu
c) unde limb,a instructiunei
nu e limb,a rlrmb'a latina. Celelalte stuclii se potu numai incepe celu
acolo si lilb'a -
ungurdsca
;
ungurdca, multu fu cei clintai patru ani, sl mai mare parte suntu a
d) unde limb'a ae propune in ultimele d6ue cursuri a sc6lei civile.
,instructiunei ,e cea ungurdsca, acold
incependu dela cursulu ,:
S. ??. Planulu d.e instructiune in sc6lele civile cu
"outoi-uto ,""ril limb,a germana
computtrlu, estinsu vire Ia prescrisele ambilor.u paragrafi precetlinti se va sta-
puou iu-;;;;turu civilu 1:

riti.o;d sr po- i dintimpu in timpu prin ministrulu instructiunei publice,


0
r,, geometrt?
geometri,a S. ?8. Totu ministrulu instructiunei publice staveregcs-
II
: f,iffi"$fn. I nut'ioti"a st universara, aceea, cd, in scJlele civili construite pentru baete care,
tre studiile mrmerate sa se omita st cari sh se primdsca
,' ilrtit"t:f
ii;;;i" I
naturaia loculu loru.
$. ?9" Fia-care e
J ;;.,p_"JiT.l;#lJ',"''" comun& mai antaiu
acelei obligatiuni, cd sa infiintieze
intlatorata, a
acele institute
180
18t
deinyetiamentu,cari e intlatorata
ale infiinti,a ln intielesulu
acestei legi; ddca a satisfacutu S. 84. Personalulu profesoralu consta ilintr'unu pro-
iusa acestei obligatiuni, i fesoru diriginte, celu putinu tlin tloi profesori ordinari, sl
sta in dreptu, a infiintia institutele
populari _ui io'att", ueu in
complete sdu numai cu unulu
,Ao dio, cursuri anuali.,
--- ilintr'unu adiunctu sl dintr'unu invetiatoriu activiiate la
sc6l'a practica.
S. 85. Salariulu profesorelui ordinariu e 1000 fl. sl
Capu Vf. 100 fl. bani de cuartiru. Afara tle ac6st'a profesorele diri-
ginte capata peutru agenilele tlirigentiali unu onorariu ds
Institutele pentrw instructiunea, populara
infiintiate ilin . 200 fl.
Ttartea statului. Salariulu profesorelui adiunctu e 450 fl., cuartiru si
$. 80. Afar.a de institutele acelea pentru inyetiamen- incalditu in etlificiulu scolasticu si victu liberu la mas'a
tulu popularu, care in iotieresuro r"g;i publica. Salariulu invetiatoriului sc6lei de esercitie e ?00 fl.
munele a Ie sustienea, miuistrulu
*i.*' r"a'r#;"-;; afara de cuartiru.
dI iort.o"tioo"a publica
e indreptatitu si se tiene d-e sfer,a
sd,, S. 86. fu preparandia se primescu elevii cle corpu
yedea a fi :aecesariu, ""f " und.e, d6ca va
a infiintia ;oriitot"'p"ntru nanatosur, carii au petrecutu anulu alu 15-lea si in limb'a ma-
instructiu*
nea poporului ilupa recerintiele relatiuniloru terna, in computu, in cunoscinti'a geogra{iei si a istoliei
locali, numai
pe spesele statului, aceste institute suntu celu putienu intr"atat'a esperti, catu se propune in
sunlu a ," org"nrru i;
modulu' determinatu in g$-ii Zg--78,i cele 4 clase inferiori a le gimnasiului sdu a le sc6lei leale.
unea cons'iului scoraru cercualu st
,rro sub jur.isdicti- Elevulu ce tloresce a intra in preparandia e cleobligatu s6u
a inspectorerui scorasticri.
a arata testimoniu dela sc6l'a publica (esemtu de timbru)
sCu sh se supuna esamenului cle plimire.
Capu VlI.
' S. 87. Cursulu preparanilialu durddia 3. ani.
Preparandiele. S. 88. Stuiliile obligate suntu :
a) doctrin'a religiunei si a moralului I
a) Pt eparand,i,ele gtentrw inaetiatori. r b) peclagogi'a ;
S. 81. Statulu infiintiaza prin tienuturile
difer.ite ale
4 invetiamentulu metodului cle instructiune I
tiarei 20 dle prepa,randii pentru il) geografi'a
i"d;;J; i""* i.""ri"i""i
1
e) istori'a J universala si a patriei;
s. 82.
esercitat6re, in carea
;;T::llIegatura cu o sc6la f) .limba materna I
preparanilii sI se pdta cultiva in
practicu. modu g) limb'a ungurdsca I
h) limb'a getmana;
S. 83. LAnga preparandia trebue alaturato
celu.putin_u de 2 juguri, cd, o gradirr* i) sciintiele naturali sl aplicarea acelor"a la agricultura
elevii ,,r-""put" instructiune tt inclustria;
practica din agricultura, din pomeritu
vleloru.
st alin cultivarso k) economi'a cu esercitie economice sl tle grailinaritu;
l; invetiamentulu constitutiunei patriei,;

J
t82 18?
m) matematic'a sl geometii'a I
Beueficiile acestea pe lAnga o purtare buna si tlili-
n) cantulu sl music'a (ileosebitu violin'a sl f6rte- gintia egala suntu a se d.a prunciloru invetiatoriloru miseri,
pianulu);
st se estinilu st asupra prunciloru iuvetiatoriloru sc6leloru
, o) caligrafi'a sl desemnulu I confessionali.
p) instructiunea esercitiului corporalu
I
q) in sc6l'a esercit6re (cle mocleiu) esercitarea S. 95. Ordinea in eilificiulu institutului o susticne di-
instruc- rigintele sl so ingrijesce cle curatienia,
tiunoi ;
S. 89. Prin ministrulu de instructiunea publica se d,e- $. 96. Fia-care preparanilia e a se proveclea cu bibli-
termindza_ din timpu in timpu, cd dintre oteca constatat6re in catu se prite clin opuri ile specialitato
studiile de instrus.
tiune in fia-caro clasa, care st in ce estensiune usuabila liberu si din palte4 invetiaceiloru.
va fi sa se
Propuna. Pentru sporirea bibliotecei in totu anulu e a se intre-
$. 90. Preparandiile fiindu fara distingere ile religi- buinti" o suma anumita.
une institute de statu, instructiunea eleviloru
gidse e datorinti'a respectiveloru confessiuni
in cele ,Jli_ . $. 97. In causele ilisciplinari si in relatiunile perso-
nali a le invetiaceiloru in instanti'a prima dispune scaqnulrr
feritiloru profesori de religiune si moralu ,lu I
onorariulu cli-
solvesce statulu. profesoralu, constatatoriu din corpulu profesoralu.
' $. 91. Edificiele preparandiali cuprindu in sine loca-
litatile recerute pentru instructiunea si alimentarea $. 98. Scaunulu profesoralu e suborrlinatu oonsiliului
eleviloru. iliriginte. Acest'a consta sub presidiulu inspectorelui invetia-
$. 92. fn fia-care preparanilia se infiintiailia intretie-
nere comuna, unde pentru o tacsa moilerata mentalu respectivu tlin profesorele cliriginte, catu si dia cincl
totu alumnulu membrii denumiti prin ministrulu, cle instructiunea publica.
e provediutu cu victu intregu.
Tacs'a intretienerei se staveresce anualminte
de con-
" S. 99. Consiliulu tliriginte concluce afacerile spirituali
siliulu cliriginte alu preparanrliei. Bl materiali ale preparand.iei eonformu indlrumariloru mini-
strului cle instructiunea publica ; veghiadia asupra, activitatii.
Lemnele st servitorii necesari la intretienerea
comuna, corpului profesoralu si clecide in causele apelate la clensulu
Ie solyesee institutulu.
d.ela Scaunulu profesoralu.
D-ealtmintrea participirea in intretienere
..
voi'a libera a invetiacelului.
se lasa in fnsa in cause mai ponderdse partile potu recurge st
incontr'a decisiuniloru consiliului iliriginte la ministeriulu
S. 93. fn fia-care preparand.ia, institutulu solvesce
tacs'a intretienerei pentru mai multi invetiacei {e instructiunea publica.
miseri, dili- $. 100. Membrii consiliului cliriginte afara de presie-l
gonti si de purtare buna.
dintele sl tle profesorele diriginte capata rebonificare la,
Mai multi invetiacei miseri, cliliginti sl de purtare
buna gonvenirea loru pentru spesele de calatoria cle cumva avute,
se impartasiescu sl cu stipend.ii. gl cliurne clin cass'a institutului.
-victuati st stipenrliati to
i:,.?n;,3::",lcielee,! as'a - impartiesco i , $. 101. In totu anulu se tienu'esaroenepublice in pre-
;::,:':::i
bas'a
j:: g:rf q
r din partea
recomendatiunei
tes timo*l o; ;";;;' ;; il senti'a inspectorelui invetiamentalu cercualust a membrilorur
rorfolol profesoralu. consiliului diriginte. )
184 185

S. 102. Dupa termin&re& cursului preparandialu ia unu Consillulu tliriginte p6te sa conc6da locuinti'a esterna
anu, sl mai tardiu la cloi ani, care timpu 'lu pcite petrecel numai esceptionalminte.
invetiacelulu cu instructiunea practica, totu elevulu trebue S. 108. Se primescu astt'eliu cle fete trecute de 14
sh, se supuna unui esamenu clin tdte stucliile si elaboratele ani, carii au terminatn intregulu cursu clin se6l'a populara
scrisuali clin preparandia sl deosebu ilin pracs,a instructi- superiora.
unei, st numai dupa implinirea acestei conilitiuni cu succesu Fia-care eleva trebue si se supuna unui esamenu strictu
p6te castigd diplom'a ile invetiatoriu. de primire ilin t6te stualiele sc6lei populare superiore.
$. 103. Carii voiescu a se cualificd pentru statiunea S. 109. Cursulu iuvetiamOntalu e 3 ani.
invetiator6sca din sc6lele populari superior-i sl cele eiviti, : g. 110. In institutele preparaniliali pentru invetiatorese
afara de esamenulu staveritu in g-lu 102 trebue sh, se su- afara de profesorii barbati pentru instruirea sciintieloru {e-
puna ilin stuiliile si metoclulu ile instructiune iliu sc6lele meiesci, voru fi a se aplica unu numaru inclestulitoriu ile
populari st ilin cele a le sc6lei civili au sh, se mai supuna invetiatorese ile capacitatea receruta.
unui esamenu inaintea autoritatii ordinate din partea gu- S. 111. Studiile obligate in preparancliile pentru inve-
vernului. tiatorese :

S. 104. Carii suntu respinsi la esamenele staverite in a) cloctrin'a religiunei si a molalului I


$-ii 102 si 103 de d6ua ori, nu se mai aclmitu la esarnenu. b) caligrafi'a si ilesemnulu I

$. 105. Pr.eparanilii private potu infiintia numai atari c) limb'a materna si ortografi'a I
individi, carii sustienu o sc6la populara elementara s6u suJ d) limb'a ungur6scrt I
peri6ra, sdu scoli civili unde irrdividii cultivandi pentru sta_
' e) limb'a germana;
tulu invetiatorescu sb p6ta castigd sl instructiune practica, f;geografi'a st istori'a I
Dlevii acestoru preparanclii private suntu insa ilatori, a de- g) peilegogi'a;
puno esamenele teoretice si practice, caror'a dupa legea h) aritmetic'a;
presenta suntu supusi elevii instituteloru preparancliali pu_ i) fisic'a si istori'a naturala (cu deosebita privire la
blico, in drecare institutu pr.eparanilialu publicu. grailinaritu st la ocupatiunile femeiesci d. e. la feitu);
k) cantulu;
b) Preparond,ii, pentru,tnuetiatorese l) regrlele economisarei casnice sl a tienerei casei I
S. 106. Statulu in cleosebitele tienuturi ale tiarei iu_ m) lucruri femeiesci I
fiintiadia st institute preparancliali pentru invetiatorese, in n) esercitarea instructiunei in clas'a de fete a se6lei
ca.i institute se yoru cultiva invetiatoresele pentru clagelo .ce ;
de fete mai alesu ilin sc6lele populari superiori sr din sc6-, S. 112. Numerulu eleveloru priminde cate intr'unu
lele civili. iustitutu, lu d.etermindza' guvernulu.
S. 107. Elevele institutului preparantlialu stau gub $. 113. Didactru nu se Bolvesce. Acele cari locuiescu
rupraveghiarea unei iuvetiatorese, carearocuiesce in instituiu, institutu se impartasiescu cu cuartiru sl spalatu gratu-
elevele inca lucuescu t6te in launtru st viptuescu la olnrta. victulu capata,pentru unu pretiu modleratu.
186 t8?
, Pentru mai"multe fete paupere si ile o cliligirttia es. , $. 119. De cumfe'dupa espirarea aceloru trei ani co-
celenta solvesce institutulu tacs'a intretienerei eomune. Nur lnun'a respectiva ar amend, alegerea scaunului scolasticu mai
Inerulu acestor'a in urmarea substernerei consiliului diri- 'in lungu timpu de d6ua septamani, membrii scaunului sco-
giate 'lu iletermin6za ministeriulu cle instructiunea publicar laru ii clenumesce dintre membrii comunel consiliulu scrn-
S. 114. Afara rle esamenele anuali, elevele, cari' au laru cercualu.
terminatu cursulu intregu, suutu dat6re a Be mai supuno Denumirea insa are val6re numai pe unu anu st clupa
unui esamenu strictu din t6te stuiliile sl numai asi6 potu 'espirarea acesiui timpu nurnai in acelu '"r.o *" p6te
renoi,
tlobanfi fiplom'a, d.6ca comun'a nicidecum nu a,ru usuC, ilreptulu seu tle ale-
Aceea, care la unu astfeliu de esamenu ee respinge gere in decursu de 2 septarnani.
, de cltiue ori, nu se mai admite la esamenu. :

. g. 115. In sausele disciplinari profeoorele iliriginte alu S. 120. Penhu valitlitatea alegeriloru se recere presen-
preparandiei si invetiatoresele ord.inare decidu asupra ele-: ti'a tle cl6ua din trei parti a membriloru scaunului scolaru,
veloru in instanti'a prima; 6ru consiliulu clirigiute in in- 6ru pentru aducelea unei alte decisiuni valide presenti'a
stanti'a secunda. '\ maioritatii absolute.

' Oapn VIEI.


$. 121. Seaunulu scolasticu alege dupa $-lu 136. pre
invetiatoriulu; in t6ta septaman'a cercet|za prin cate unu
membru alu seu sc6lele din locu ; crecide in privinti'a di-
Iurisilictianile sc(ilel,orw ytopwlari.
dactrului; veghiaza, ca pruncii sa umble la sc6la regulatu,
S. 116. Ori si ce feliu ile institutn comunalu irentru admon6za pe ingrijitorii negligentiloru, sl in casu de lipsa
instructiunea populara sta sub -nemijlocit'a iurisclictiune a . utgeatlia peclepsirea loru inaintea judetiului ; veghiadia cu
comunei. Comun'a 'si esercddia juristlictiunea acdst,a prin rtrictetia asupra instructiunei si asupra efectuirei punctuali
Bca,unulu scolasticu alesu ile dens'a.. a legiloru. scolastice; veghiadia asupra manipularei fundului
,i , S. 11?. Spre acestu scopu in fia-care comuna se com- scolasticu si in contielegere cu antisti'a comunala se ingri-
pune unu scaunu scolariu, constatatoriu celu putinu din q despre iumultirea acelui'a, dispune despre repararea
membrii, carii membrii se alegu dintre locultorii comunali, ..,euvenita a eilificieloru scolastice, desple provederea sc6le-
in catu se p6te din inclividi pricepaf,ori causei instructionale, iloru cu lnstrumentele instrustionali ; mai departe in causele
in bomunele st cetatile, ce posieilu corporatiune represen- procesuali intre inveliatoriu si intre ingrijitorii invetiacei-
tativa i alege corporatiunea, in alte comune ii alege adu- loru sl in t6te intrebarile disciplinari
-u.=i ior".oate form6-
narea generala a comunei. Afara de membrii alesi au votu,, ilta iurletiulu de instanti'a pr.ima; se infatisiailia la esame-
c,ousultatiyu sl clecislvu in scauuulu scolaru preotii locali nele anuali; ia la respundere pre curatori, st d.espre pro-
sl invetiatoriulu sc6lel populare comunale, s6u undo ur'a sd, relationdza somunei anualminte, in casuri urgente
Tai multi invetiatori representantele corpului invetiatoregcu.ii mai poniler6se sl mai demulte-ori. Antistii comunali as-
., S. 118. Scaunulu scolaru comunalu se alege pe troii aceete relatiuni cu t6ta ocasiunea, consiliului scola-
'cercuale copitatensu sdu urbanu.
13
:rl l
lll
i'ii
t,iii
rll
188 189 $i
rll
,;i
ili
$. 122. Scaunulu scolasticu comunalu alege, conformu . 4. in comitate, in cari suntu celati regesci o parte il:
l&
numerului rc6leloru, pre unu sdu mai multi curatori, earii a membriloru staveriti in punctulu 3, se alege din partoq
dupa inilrumatiunile din partea scaunului scolasticu mani acelora, eonf<rrmu proportiunei, in care proportiune sta n$-
puldza ayerea sc6lei, repardza eclifreiele, solyescu salariulu merulu locuitoriloru diu trensele catra totalitatea lqcuituri-
oficialiloru, sl asternu anualminte scaunului seolasticu ra: loru ilin comitatu.
tiociniu detaiatu sl reetifieatu su clocumente.
$. 126. Consiliulu scolasticr eereualu se alege po oinci
Aceste ratioeinii, dupa-ce s'au esaminatu de scaunuln Membrii aeestui'a insa dupa espirarea acestoru cinci
gcolasticu, se transpunu spre suprarevisitrne eomunei sl al6,
'sni.
ani 6ru se potu realege.
acoloconsiliuluiscolasticuconitatensus6uurbanu. g. 727, Bucl'a-Pest'a, care conformu acegtei legi for-
$. 123. Tiar'a intrdga se imparte elupa eomitate in; :'m6fia unu ilistrictu scolaru separatu, duln partile urbei so
cercur{ invetiamentali innumanr 'core$puncliatoru aeestor'a, :
: imparte in mai multe comuqitati scolare cu
totu atatea sca-
Dintre cetatile regesci numai Bud'i-pest'a la olalta une scolastlce.
compune unu cereu lnvetiamentalu separatu Aceste scaune seolare se alegu illn partea alegatori-
S. 124. Agendele t6te ale lnstitutelora pentru instrus- loru partiloru urbei pe 3 ani. Membril acestor'a se potu
tiunea populara le manipuldza inspeetorele invetiamentalu insa realege.
denun*itu din partea ministrului etre instructiune, catu sr Afaoerile acestoru sc&une scolastice suntu totu acele,
consiliulu seolariu sub presieilinti'a aeelui'a, 6ru suprainspec- care s'au insiratu in $-lu 1?1 esceptionanclu-se alegerea iu-
tioha^rea, sc6}elom confessionali ee eserc6ilia cu i*-t eveoirrn vetiatoriului sl supraveghiarea manipularei aveiei scolastice,
inopectorelui invetiamentalu. cari afaceri in Buda-Pest'a caclu sub eompetinti'n consiliu-
Unu inrpectore invetiarnentalu p6te fang6 sl in mai: lui scolasticu urbanu sdu sub a corporatiunei representative.
multe cercuri invetiamentali, il6ca po teritoriulu Ioru nu.se Consiliulu seolasticu urbanu Bud.'a-Pest'a (cercuale in-
afla mai multe comune ile 300. vetiamentalu) se alege prin corpulu representativu, sl totu
pe atati'a ani, pe cati s'a alesu st corpulu representativu.
D6ca reeere ingranaelirea agendeloru sale, guvernulg
Membrii aceluia 6ru se potu insa realege.
p6te ilenuml trAnga elu inspectori secuntlari s6u acliuneti.
' Preotii locali, dtrpa oficiulu loru suntr lera cle ilistin-
$. 125. Consiliulq scolasticu eercualu se formdza il gere de confessiune, membril scaunului scolasticu urbanu
modulu urmatoriu l
provetliuti cu yotu.consultativu sl ilecisivu, catu sl doi re-
1. Fia-care eonfessiune, caro pe teritoriulu comitatului
preseutanti ai corpului profesoralq.
are eomune bisericesei, alege ilin sinutru seu eate unu
membru I $. 128. Inspectorulu sgol asti cu coreualu:
Z. toti invetiatorii publici, cati suntu po teritoriulu ," 1, in totu anulu cercetdaa baromu o data t6te institutelo
comitaturui instructionaru aregu ilintre sine patru pentru instructiunea populara, atatu cornunoli sl coulessionnli,
rnembriil
.3. ceilalti membrii devinu alesi din sinulu
sl celeprivateinferiori s6u superiori sl veghiadia stlictu
comilatensu,numerulu aoestor.a e celuputjqu 14, celu""_il;;t;
mult,t $A efectuirei punctuali a legei in acele;
l3*
190
t9l
?. in sc6lele comunali st de statu
disp,116 eofiformn rerlationddia anualminto comitetului comitattiirsu s6u corpului
il
-

" n ;; ; ;; ; ;;'
d e i n tru c ;i;"'
-t I,Y'1:'::. *'l 1"t l "i
representativu orasienescu. Ac6st'a relatiune anuala prin,
s
ritoriulu cercului invetiamentalu in
natiunile in privinti'a causei invetiamintali;;;;"T."*rirro ""i1. respectivulu comitetu s6u corpu representativu totd6un'a e
emanate
din par- a se astelne ministrului cle instructiunea publica.
tea guvernului de instructiunea
publica, sl in totu anulu
substerne guvernului unu raportu
detaiatu. Capu IX.
3. e presiedintele consiiiului ssolasticu Desltre inoetiatori,,
eercualu pre.
cumu si alu consiliului diriginte
de alte sc6le (d- e. alu $. 133. Pentru oficiultr invetiatorescu (docentialu) suutu
preparandiiloru).
0ualificati numai acei individi, carii au absolvitu cursulu in-
S. 129. faspectorii si adiunctii loru fragu salariu tregu de studii in 6re care preparandia publica si carii de-
regulatu.
punenclu esamenele deobligate au castigatu cliploma (esemta
$. 130 Consiliulu se olasticu: :de timbr-u); s6u d.6ca nici n'a absolvitu
7. suprarevisiunddia ratiociniile asternute din partea cursulu publicu pre-
rcaunului comunalu I parandialu, canilu au clepusu cu succesu in preparandia
2. in privinti'a scJleloru comunali publica atatu esamenulu teoreticu, catu sl celu practicu. :

instantia.i'r. causele parintiloru


e foru . de secund,s ' Acei invetiator.i neprovecliuti cu diploma, carii la pu-
;oo"iiutorii
---"' sl in t6te cau_ blicarea legei acestei'a voru fi cteja aplicati, se lasa in sta-
"o
sele ilisciplinari din sc6lele popotu"i;
tiuuea loru, suntu insa inclatorati, a 'si probd esperiuti'a st
3. deciile asupra pluoroiilo"o
. contra
in
scaunului scolasticu avenils
invetiatoriului catu .t"r";";;;;;or,a
pracs'a loru in instructiune, inaintea superiorei autoritati.
cari le va a,ye' ,Carii nu potu probd, acestea, in dilele vacatiunei de v6ra se
invetiatoriulu in contra scaunului ^r"ofu.ri*
potu sa ,*;;; ffi; potu constriuge la invetiarea suplementara efeptuinda in
_recurga dea dreptulu la ministeriulu de instructi. cea mai cle apr6pe preparandia
unea publica) si aduce.decisiune
preste
r-vvvv toto
! usup"a proce.
durei scauneloru scolastiee S. 134. Esamenulu invetiatorescu (ilocentialu) se p6to
I depune si alin unelc sciintie de specialitate sl din metld'a
4. se consurtddia clespre reratrunile
invetiament ari are iustructiunei acelor'a. Diplom'a castigata in acestu moilu
rlistrictului instructionalu s^i io pri;l;;;
scad.eriloru , c&te cualifica iusa numai spre instruirea aceloru studie, cari suntu
nu le ptite implini insusi, '
".tuiiorrerl- ll "espective motio-
sdu corpului
insemnate in acea.
:"?
ca1e. ::::,:lutui
:."p."r"irri"u
asterne represetati'ne ministrulu.i - alu
";;#;r*;;
olasiutui $. 135. In sc6le civili,
!'ereeptionalminte estraold.inari se potu invitri
publica. ; .j, ,:i
ca invetiatori si astfeliu de barbati de
rpecialitate, carii nu posiedu diploma invetiator6sca, prin
S. 131. Consiliulu scolasticu se coaduna
patrariu de anu si cu_ ac6sta totu Ia unu continu'a cultivare cle mai multi aui a cutarei sciintie au
ocasiune *euu''
me_b"ii !e
se ImPer-u''
imparto,,
tiescu cu spese de caratoria-ri;;; insa pe terenulu literaturei.
732. Despre activitatea coneiliului $. 136. Invetiatbrii se alcgg prin votisare sub presitli-
,^_ _$starea
despre , caus ei invetiamentare
scolaeticu Bf sl conducerea d.elegatului consiliului scolastictr decatr4
in aiut"i.irlr' tffi : Iu scolasticu comunalu.
"t*-t
792 1$3

Resultatuhl alegerei e a se relation6 consiliului scola. fnvetiatolii sr:6leloru confessionali, potu da ajutoriu la
sticrt concerninte spre aprobare. servitiele dumnetlieesci st la ingropaciuni'
S. 13?.De atliuncti de invetiatori suntu tnvitati nu S. 142. Salaliulu invetiatorescu, dupa relatiunile locali,
numai invetiatorii diplomati, ci si junii, carii au finitu cur- 'lu staveresce scaunulu scolasticu pelA,nga aprobarea consi:
sulu preparanilialu. Dreptulu invitarei compete asijderea liului scolasticu cercualu.
scaunului scolasticu. Afara de locuintia onesta sl unu patrariu jugeru do
Ddea comun'a aru intrelasl umplerea oficiului de ail- gratlina, salariulu invetiatorescu nu p6te insa fi mai putinu
iunctu invetiatoreseu, s6u artt smend implerea acestui oficiu: decatu:
inspectorele scolasticu ilistrictualu p6te clenumi ailiunetu in- a) a invetiaioriului ortlinariu clin sc6l'a populara ele'
vetiatorescu, relatiouanclu tlespre denumire consiliului Eco' mentara 300 florini val austr.
lasticu comitatensu' b) a invetiatoriului adiunctu ilin sc6l'a populara ele-
mentara 200 florini val. aust.
S. 138. Invetiatorii se alegu pe viatia st ilin oficiulu c) a invetiatoriului din sc6l'a populara superiura 550
Ioru se potu amovd in urmi decisiunei consiliului scolastiou
gercualu numai pentru uegligintia grea, escesu moralu, s6u florini. val. aust.
pentlu crima politica.
d) a invetiatoriului ailiuuctu tlin sc6l'a populara su-
periora 250 florini val. aust.
Acesttr decisiuni suntu a se asterne insa pentrn apro' e) a invetiatoriului sc6lei civile in cetati mai mari
bare ministrului instructiunei publiee. S00 ft. v. a. in locuri mai miei 700 fl' v' a'
S. 139. Statiunile invetiatoresci devenite in vacantid flainvetiatoriuluiadiunctuclinsccll.acivilainorasio
guntu o so implini celu multu in decursu de o jumatate 'nai mari 400 fl. v. a. in locuri rrid mici' 350 fl' v' a'
de onu. s6u unde aure-
S. 143. Unde pana acum s'a inilatinatu,
Sub restiurpulu acest'a in sc6la e a Be aplici unu . in' su.rtu- relatiuniloru locali se arata a fi crt scopu, R se d'r
vetiatoriu adiunctu. o parte proportionata d'in acele salare in naturale' aceste
$. 140. La casulu mortii invetiatoriului, veiluv'a sl or' se-staver-'escu dupa pretiulu de mijlocu alu loru courputatu
fanii lui, in decursu de o jumatate d.e anu computatu dela , tle 10 ani, aceste ,ruto*nle le culegu si le predau respectisii
diu'a reposarei se impartasiescu cu salariulu intregu catu
i.. anlisti comunali.
sl cu cuartilu.
Cuantibatea acestoru naturale staverindustr o
data mri
i
$. 141. Invetiatoriulu p6te fi representante ilietalu, bo' multu nu se p6te micsiora.
mitatensu, orasienescu, comunalu si bisericescu precum sl unu slt'i
urembru alu juliuluir pe lAnga invetiatoria nu p6te insa ' $. 144. Urrile invetiatorii se impartasiescu cu 142'; irr
purtd nici unu oficiu. lariu Lai mare, decatu sumele mentionate in $'lu
Intru acele afoceri, cari so potu fini in locu, sl a ca' usuare& acelui'a suntu a se lasd st mai deporte'
rolla impl.inire so pdte cfcptui tfara de 6rele de instructiuuer ' $. 145. Comun'a in lotu anulu rotieno 2 procento din
le p6te plimi-.cu liccnti'n rupelioritatii scolare. isalaliulu anualu du inve^,intoriloru orilinori po s6m'u cosuci
tg4 195

d.e ajutprare st le administr6dia consiliulu scolasticu comi- $. 148. Cu esecutarea legei acestea se increilintiadia
tatensu. ministrulu de culte st instructiunea publica, care d.espro
Banii coadunati dupa modulu acest'a din t6te oercu_ caus'a instructiunei publice relation6za in totu anulu dietei.
rile instructionali ii manipul6za ministrulu de instructiunea
publica; publicandu despre ilensii in totu anulu unu ratio.
ciniu publicu pe eatu se pdte d.e detaiatu. S. 112. Articlulu de lege XLIV. din an. 1868.
I)in cass'a ac6st'a invetiatorii deveniti neapti cle lucm.
in urm'a betranetieloru sdu a morbului si prin ulmare cari Despre egal'a-indreptatire a nationalitatilolu.
numai potu remanea in statiune, invetiatoresele devenite in 6. decemvrc alu anului 1568. S'a pro-
(.S'a sanctionatu
neapte, precum si vecluvele (panar:e nu se marita) sl orfanii mulgatu in ambele case ale tiarei in 7, decemvre alu anu-
(pana la etetea cle 16 ani) invetiatoriloru repausati, se aju- lui 1868. A aparutu in ,,Archivulu legiloru tiarei( in I
tora cu d.eosebita privire la famili'a invetiatoriuiui ajuto_ decemvre 1868.)
randu s6u a veduvei ingreonate cu membrii oo*""ori ,l Fiindu ca toti cetatienii Ungariei impreuna, form6dia,
suferitdre de iipsa. sl ilupa principiile fundamentali, o natiune intru, intielesu
S. 146. Pentru educitiunea orfaniloru miseri ai inve- politicu, natiunea ungurdsca unita si nedespartivera, alu ca-
tiatoriloru repos:rti se d.a ajutoriu si din cass'a statului si reia membru egalu inclreptatitu e fia-care cetatianu, tiena-se
iuca in asia moclu: elu ile ori si care nationalitate i
1. ca sum'a anuala votata sa se imparta celu putinu
fiintlca mai depalte ac6sta egala inclreptatire numai
intre 100 de baeti;
cu privire la intrebuintiarea ofici6sa a rlif'eriteloru limbi
2. baetii potu invetid ori si unde sl in ori e.are in-
Etrtutu usitate in tiara, sl numai intr'atat'a se subordina la reguli
;
speciale, in catu o {ace ac6st'a necesariu unitatea tiarei po-
3. orfanii usuddia ajutoriulu numai'pana Ia etatea d,o .
16 aai. tenti'a guvernarei si administratiunei sl esecutalea justitiei
punctuale
S. 14?. fnvetiatorii comunali ai sedleloru pqrulari sl :
civili suntu indatorati in fia-care districtu invetiimintale, a ileplin'a egala indreptatire a cetatieniloru remanand.u
se constitui in corpuri invetiatoresci. nevatamata pentru t6te celelalte relatiuni, cu referintia l*
Corporatiunea invetiatordsca cercuala se imparte in intrebuintiarea oticiala a cliferiteloru limbi, urmat6r.ele re-
ati;tea cluburi, cate cercuri are comitatulu. guli voru servi de cinosura.
Cluburile cerouale, cu ajutorulu comuneloru suntu
fleobligate a se coad.un6 de ddua ori pe anu, 6ru intr6g,a
it $. 1. DIn caus'a unitatiei politice a natiunei, liinb'a
I'statului ungurescu fiind.u cea ungurdsca, lirnb'a consultatiu:
corporatiune e cleobrigata a se aduna o aotu in anu ini.'o 'uloru sl manipularei dietei unguresci va fi si pentru vii-
conferintia. toriu eschivu cea ungur6sca; legile
*" "o*porro in limb'a
_ Pcntru regularea conferintieloru invetiatoresei va dd gugur'6sca, insa
suntu a se ed.d, st in limbele tuturoru celor:
ortlinatiune ministrulu de Instructiunea publica. l'alte nationalitati locuit6re
in. tiara in forma de traduceri
:
196 197
autenticel limb'a oficiala a regimului tiarei in t6te ramurilo
guvernarei va fi si de acum inainte cea ungurCsca. $. ?. tr'ia-care locuitoriu alu tiarei, in casurile acelo,
in cari fira intrevenirea aclvocatului, sdu in sualitate de
g. 2. Protoc6lele jurisclictiuniloru se p6rta in limb'a
acusatoriu s6u tle acusatu, s6u ile suplicante, persooalmiuto
oficiala a statului I se potu insa purtri sf in t6te acele limbi, -
s6u prin substitutu faoe intrebuintiare de scutulu legei si de
pe care ltlacaru fl, cincea, parte clin corpulu representativu.l
ajutoriulu jutlelui, pdte folosi:
a jurisdictiunei s6u ilin membrii comitetului le dorescu do
u) inaintea jutletiului comunei sale proprii, limb'a 8a
,

limba de protocolu. '


materna;
rn casurile ilivergintieloru obveniente in diferitele tss-.
turi, testulu ungurescu e normativu.
' b,) inaintea juctetiului altei comune, limb'a manipula-
rei s6u limb'a de protoeolu a respectivei comune I
$. 3. La adunarile jurisdictiuniloru totu insulu, ce po. c) inaintea jutletiului cercului sau propriu, limb'a na-
sede acolo dreptuln vorbirei, p6te vorbi s6u ungures"" u6u
in limb'a sa propria materna, d6ca ac6st'a nu e cea ungu. nipularei s6u limb'a protocolului a comunei' sale proprii;
rdsca. il)inaintea altoru juiletie fia acelea juiletiele iurisdic-
tiunei sale proprie sdu ale altei jurisdictiuni, limb'a de pro-
$. 4. furisdictiunile in scriptele loru adresate catra
regimulu statului intrebuintiddia limb'a oficiala a stertului tocolrr a acelei jurisclictiuni, la carea se 'tiene iucletiulu
I
intrebuintiatlia insa pelanga acdst'a in coldne sl ori-care d.i' respectivu.
acele limbi, ce le intrebuintiddia la protoc6lele loru. rn co-' . $. 8. Iuilele in casurile $-lui 7. decitle asupra acusa-
respondintiele reciproce potu folosi sdu lirnb'a statului s6u rei sdu petitiunei in limli'a acusei s6u a petitiunei ; benig-
un'a din acele lirubir_ce I'au primihr de respectiv'a jurisi nisarea, ascultarea martoriloru, ocularea si alte afaceri ju-
dictiuno, carei'& se adresddia script'a conformu p*r.ugrifoloi ilecatoresci, atatu la procedur'a procesuala, catu si estra-
doi, pentru purtarea protocolului. procesuala, precum si la procedur'a criminala, le etectuesce
$. 5. Pe terenulu manipularei interne oficialii jurie.
in limb'a partiloru litigante, respective in limb'a pers6neloru
dictionali usu6za limb'a oficiala a statului, clar incatu ar fl aseultate ; protoc6lele pertractariloru procesuali insa le ptirta
impreunatu cu greutati practice unei sdu altei jurisdictiuni in.aceea limba, care o alegu partile litigante ilupa cointie-
sdu oficial*: respectivii oficiali potu intrebuintiri, esceptio. legere.reciproca ilintre limbile de protocolu ale jurisclicti-
nalminte ori si care limba de protocolu a jurisdictiunilorrr uriiloru. Dtca in priviuti'a ac6st'a nu B'ar efectui contiele-
loru. De catc ori iusa inspeciiunea statuhii sl respectelo gerea, juclele p6te purta protocolulu pertractarei in ori
administratiunei o pretind.u: relatiunile si actele loru suntrr care limba protocolara a juristlictiunei, e indltoratu insa :r
a se substerne totodata si in limb'a oficiala a statului. l"'esplicd cuprinsulu lui partiloru, in casu cle lipsa si cu aju'
:fo'i,,I.,
'.. toriulu +^I ^,^ ^:l ^-,.
talmaciloru.
$. 6. Oficialii jurisilictiunei pe leritoiiulu jurisili
''': ' Asemenea e tleobligaiu judele, a esplicd respective a
loru proprii, in coatingerile lorn cu comuuele, cu adunari
interpretri si documentele mai insemnate inoint'eo partiloru,
cu reuniunile, cu institutele sl cu privati, folosescu li
'il6ca acestea ar fi concepute intr'o limba, Po corco un'o s6u
acestor'a, pe catu numai e cu putintia.
.llta p"rt. litiganta n'ar pricepeo.

L.--
I'

198 199

Decisiunea de citatiune, e a sb ccincepe in interesulu : ., Judetiulu apelatoriu va ad.uce conclusele, decisiunile


partiei citande, ddca se p6te numai deeatu scirici, in timua l i isl sentintiele sale totu-d6un'a in limb'a oficiala a statului.
sa materha, de altmentrelea insa in limb'a protocolara a, .;, Retrimitienilu-se procesulu respeetivei juclecatorii prime,
, ac6st'a va fi inilator-ata sa publice si respective sa edeo
acelei comune, in carea locuesce partea citanda, s6u in limb'a i
oficiala a statului. .coclusulu, ilecisiunea s6u sentinti'a judecatoriei apelat6re
..{
Decisiunea juclelui e a se aduce in limb'a protocolara i fia-carei parti sl in limb'a aceea, in care ac6stta o doresce,
a pertractarei ; juilele insa e indatoratu sa o publice, res-, . iu catu aceea limba irr fi limb'a manipulatiunei judetiului
pective sa o ed.eeir, fia-carei parti sirrgulatice si in aceea. sdu yre-o limba protosolara a julisilir:tiunei.
limba, in carea o doresce, in catu aceea limba e un'a din S. 13. La trite judecatoriile denurnite de regimulu sta-
limbile protocolarie ale jurisdictiunei de care se tiene juilele. ,. tului, limb'a oficiala e eschisivu cea ungur6sca.
," S. 14. Comuniiatile biser-icesci fara yatamarea {clreptu-
$. 9. La t6te pr.oc.esele acele civili si criminale, cari
suntu a se contiuua cu intervenirea advocatiala la forurile
riloru legitime ale superiolitatiloru loru bisericesci, potu
dupa placu determind limb'a purtarei matricul:L:ru si efep-
de prim'a instantia, atatu in privinti'a limbei procesuale,
tuirei causeloru bisericesci, numai putinu
catu si in privintira limbei pentru sentintiele, ce se rroru
legei scolastice din tiara - intre marginile
limb'a invetiamentului in sc6-
aduce, pana candu legislatiunea nu cleciile asupla organisa-
lele loru. -
tiunei definitive a juclecatorieloru d.e prirn'a instantia, uf uro-
pr.a introclucerei procedurei verbale, pracs,a de pana acum $. 15. Corporatiuuile si forurile superi6re biselicesci
iletermin6za ele insusi limb'a consultatiuniloru, protocolului,
e a se sustienea iniotu loculu.
a manipularei si coatinger.ei cu comunele loru bisericesci.
10. Tlibunalele 61ru.1"esci d.eterurinlza ele insusi
,. ,, $.,Ioru
[mb'a de manipulatiuue. Ddca nu ar fi ac6st'a. limb'a oficiala a statului, protoc6lele
loru trebuescu substernute, in traducere autentica, din
S. 11. La oficiile cartii funduare si din respectu pen,
tru inspectionarea judetiului, e de folositu limb'a maniliula,. i-j-:"punctulu de vedere alu suprainspectiunei statului, totodata
'cl in limb'a statului.
tiunei
_respectivului
judetiu; d6ca insa o voiescu pJrtiler, ' Candu bisericele cliferite sl jurisdictiunile superidre
atatu decisiunea, catu st estrasulu sa li se estrad.ee in limb,ai
oficiala a statului s6u in un'a djn limbile protocolare are bisericesci, coatingu unele cu altele, usudza s6u limb'a
ofi_
acelei irrrisdictiuni, pe alu careia teritoriu se afla oficiulu- .ciala a statului s6u limb'a acelei biserici, cu carea coatingu.
cartiei funcluare. ,.' $. 16. Iurisdictiunile superidre si supreme bisericesci
S. 12. La procesele apelate, d.6ca acelea oo ,,*o 'in esebitele loru aclresate regimului ile statu, potu usud, lim_
;b'a.Ioru ile manipulatiune s6u limb,a
tinutu in limb'a ungurdsca, s6u nu suntu provediute cu"oo-l clo:,
loru protocolar.a, sl in
cumente unguresci, judetiulu apelatoriu tracluce atatu pro-; *col6ne limb'a staiului, in scliptele loru adresate jruisilicti-
cesulu catu si documentele, in catu e cle lipsa, pu oog*ir@ lTpil"ry sl organeloru acestor'a, limb'a statului, s6u d.e suntu
prin acei translatori autentici, carii voru fr- aplicati li j ilPb:t. protoJohre mai multe, ori-care ar"'l".lr"l "ffi;:
tiele a-pelatdre cu Bpesele statului, si esamindza proc-esulur itile bisericesci iusa in t6te aceste coatingeri oficiali cu re-
in traclucerea aodst'a autentica. )
statului sl cu jurisdictiunile lor.u proprii limb's
200
20t
oliciala a statului, sdu propri'a loru limba ile manipulatiune,
tle statu, limb'a oficiala ile statu, sdu limb'a sa propria ile
fatia cu alte jurisclictiuni, vreun'a ilintre limbile protocolare
manipulatiune I in esebitele ailresate catra juristlictiuuile
ale respectivei jurisdictiuni.
celelalte si catra organele acestor'&, limb'a oficiala a statului
$. 1?. Determinarea limbei invetiamentului la institu- s6u un'a clin limbile protoeolare ale respectivei jurisilictiuni.
tele deja infiintiate sdu ce le va infiintia statulu, si respec- .

$. 23. Fia.care cetatianu alu tiarei pdte present6 ese-


tive regimulu, in catu legea nu ilispune despre acCst a, se, bitele sale inclreptate catra comun'a sa plopria, catra juris-
tiene de resorfulu afaceriloru ministrului instructiunei pur ,
ilictiunea sa bisericdsca, st jurisclictiunea Ba. civila, catra
blice. Din punctulu cle ved.ere alu successului instructiunei organele acesteia sl catra regimulu statului, in limb'a sa
publice insa, alu cultivarei comune sl alu bunei stari comune, materna.
fiindu tint'a suprema sl a statului, e ileobligatu acest'a, a j- .., fn esebitele ailresate catra altc comune, iurisilietiuni
purt4 grije la institutele tlo invetiamentu ale statului catu ,ll
sl orgaoele acestor'a p6te folosi sdu limb'a protocolara sdu
nnmai se p6te, c6 cetatidnii ori earei nationalitati, ce tra i un'a clin limbele protocolare ale respectivei conune s6u ju-
iescu in massa mai mare Ia olalta, sA, se p6ia perfectiond risdictiuni.
in limbd loru materna in apropierea tienutului locuitu de Intrebuintiarea limbei pe terenulu legislatiunei o !or,
ei pana acolo, ile unile se incepe cultivarea mai inalta aca- i
m6za gg. 7. 13.
demica. - adunarile comunali st bisericesci, aeei'a, ce
g. 24. fn
S. 18. In institutelo invetiamentului de mijlocu n6u au dreptulu vorbirei, potu folosi liberu limb'a loru materna.
mai inalte ale statului, carii esistu sdu se voru infiintid, pe, , $. 25.DEca privati, biserici, reuniuni private, institutepri-
teritoliele acele, in cari se usitdza mai multe de catu o vate ile invetiamentu sl comunerce n'au dreptulu jurisdictionalu,
Iimba, e a se ridiea cateilra pe sdm'a limbei Bi literaturei nu ar intrebuintid, limb'a oficiala a statului in esebitele loru
'Iimbi.
fia-carei ; atlresate regimului, la testulu originalu ungurescu alu tle-
'cisiunei acluse la esebitele acestea e a se alaturd sl o tra-
S. 19. La uniyersitatea tiarei limb'a propunerei e ces
ungur6sca I dara se infiintiaclia cateclre pentru limbile usi- i', ducereautentica efectuita iu limb'a esebitului.
tate in tiara sl literaturile loru, iu catu nu s,au infiintiatu f $. ?6. Precum arre& sl pana acum singuraticulu ceta-
inca. $..tianu alu ori carei nationalitati dreptulu, tocnra asi4 si co-
rnunele, bisericele, eomnnitatile bisericesci, toru asi6
S. 20. Aduntrile comunali alegu ele insusi limb'a au sl
tocdleloru si a manipularei. plotocolulu e a se pur.td iot4 pe viitoriu dreptuln a intiinti* institute iuferi6re, de micli-
deoclata si in aceea limba, in carea a siucea parte din memi lOeu sl mai inalle ile invetiamentu cu puterile loru proprii
brii votanti a{la de necesariu a se purt6. 16I p"io asociatiuni. Spre scopulu acest\ p"""o* ui sprs
iuliintiarea altoru instilub la promovarea lim-
$. 21. Oficialii comunali suntu indatorati a in bei arteloru, seiintieloru, a""otriboit6"e
ti/,,, in coatingerile loru cu locuitorii comunei, economiei inclustriei sl a comer-
acestor'a. }i!lui, sirguraticii cetatieni potu forma corpor.atiuni s6u
heuniuni qub inspectiunea prescrisa
S. 22. Comun'a p6te usua in esibitele adlresoto de legea siatului, sl lor-
-le potn ad.uce statute, intru intielesulu statuteloru
jurisilictiunea ei propria, organeloru acegtei'a sl regiml
202
.aprob&te ile regimu potu lucra, potu acluna fonilrr rie bani,
sl pe }anga supraveghiarea regimului ile statu o potu mani.
pula corespuncliatoriu intereseloru legali ale nationalitati. (Sta sanctionatu in 6. decemvre 1868; s'a promulgatu in
loru loru. cas'a representantiloru in ?. clec. 1868; in cas'a magnati-
. Institutele
- cultivat6re st altele, ce suntu infiintiate
iu modulu acest'a, scdlele iusa pelAnga
loru iu 7. dec. 1868. A aparutu in
narchivulu legiloru tia-
respeotarea prescri: reic in ?. dec. 1808.)
selorn legei, ce regul|za instructiunea publica S. 1. Procesele divortiali clin casatoriile micste,
-- suntu
egalu inclreptatite cu institutele d.e o asemenea natura iu catu traetdza validitatea legaturei casatoresci, ei ilds_
sl de
acelasi grad.u alu statului. paltirea provisor-ia, s6u clesfiintiarea d.efinitiva, suntu a se
, Limb'a institutelolu si reuniuniloru privnte o d.ecidu uldi inaintea judecatoriei, carea e pentru inctulu competeuta,
funilatorii. ,sf dupa-ce sentinti'a enuntiata preste
inctu a ,leveoitu in
Asociatiunile si institutele infiintiate cle ele potu eoa- validitate cle dreptu, procesulu e a se transpune celu multu
tinge unele cu altele si in limb'a loru propria, in coatin- in treidieci de clile din o{iciu judecatoriei, competente pen-
gerilc loru cu altii la intrebuinliarea limbei yoru fi norma- tru actorele, carele tlin contra aduce sentintia preste ulto-
tivele dispositiunile g-lui 23. rele. Pentru fia-care parte e obligat6re numai sentinti'a de-
$. 27. La impliuirea oficieloru servindu st pe viiioriu venita la val6re ile dreptu a judecatoriei competente pro-
numai capacitatea persouala d.e cinosura, n,:ltionalitatea cuiva prii, aduse pe bas'a principiiloru proprii de ereriintia a
nu se p6te considera nici clecum inainte de impeclecamentu respective.
iar:
spre ajungerea unui oficiu s6u unei d.emnitati esistinile in
$. 2. In cause d.e casatoria Ia intrebarea despre vali:
tiara. Ba dincontra guvernulu statului se va ingrij i, ca la tlitatea legaturei, cu privire Ia cei de religiuneu
oficiile juditiali sl jurisdictionali ale tiarei, sr tt"orubu la "-o-uoo-ri
$teco-catolica sl greco-orientala, precum sl la credinciosii
clemnitatile de comite supremu sa se aplice catu e cu pu.
! ifi.biwriceto"o ""t"o d6ue evanlclice transif""o*urJ-i;
tintia indivicli din cliferitele nationalitati cu cunoscinti'a de- $
ilnitarii, tribunalele eclesiastice, ce susst4u in presente suntu
plina a limbiloru necesare sl altcum totodata st apti. ;jrrclecalorii eompetcnti, dru cu privire la creclinciosii ungu.
S. 28. Orclinatiunile legiloru cle mai nainte contrare ,l: celoru d.due biserici ev. jugecatoriile ,.rp""tiu"
dispositiuniloru ile mai susu, se stergu prin ac6st'a. ill_.ni
t.
S. 29. Ordinatiunile legei acesteia nu se estindu la
$. 3. Esecutarea acestei legi se incredintiadia mini-
croati'a, slavoni'a sl Dalmati'a, care poseclu teritoriu deo- ru de cultu si instructiunea publica catu si celui de
sebitu st formdza intru intielesu politicu natiune separatal
ci cu referintia la acestea va serwi de cinosura, si in res-
pectulu limbisticu acelu tractatu, ce s'a i'chiaiatu intre diet'a i'$. 114. Articlulu de lege LIII. clin an. lg6g
ungariei st diet'a croato-slavona I sr de accea ablegatii ace,
lor'a potu vorbi sl in limb'a loru materna in cliet'a comuns,i I)espre'eciprocitatea conf'essi*niloru rcrigionarie cre-
rie lcgalminte recnnoscute, vedi ""reri"
ungaro-croata. $-lu bg. ai" 1^rr",

t4
ii

r[,'i
1r
]INJil

204 2A5
il:i
itillri
frtll lIji
de Oorrgresulu nationaltr bisericescu alu Romhniloru de re- il
[,/, ligiunea greco-orientale, convocatu in Sibiiu pre lA,nga de- i[i
S. 115. Siatutulu organic.u cisiunea Ndstra facuta in 14 Augustu 1868 ; sl adeca :
li"i

al'u hlih'opol'iei. Romantlorw ila relegea resat iteana. Dupa inhroclucerea, ae tratdza despre cuprinsulu pdr. iul

ff tiloru eonstitutive ale provinciei bisericesci: rlf;i,

i{l
iii, Noi Franciscu losifu l. f. despre parochii; \ir

fI. clespre protopresbiterate I


Itit
lll
III. deipre^monistiri ; It
{il
'riltli d,i,ngfat{a lui, Dumned,ieu Impteratuln Austriei,, Regele' Boe lV. despre eparchii;
miei, s, c. l. st Regela aytostolicw alu Ungariei.
,$

. V. Jespre metropolial ti;

Sulot""ea N6stra regdsca tuturoru, pre cari privesce . climpreuna cu regularea afaceriloru tienatdrie els ilce. {H
'i stea, scolari sl fundatiunali, sl cu orgauisatiunea con$resu- ti
cau$'a ac6st'a in presentu s6g i va privi in viitoriu, lui natiunalu bisericescu.,
'ili
lii Dupa ce in intielesuluarticluluilX. de lege 1868 g. 1l:, Aceste ilecisiuni, la susternerea opiuat6ria a ministru-
ilffi
rli

metropoli'a de sine statat6ria inliintiata pentru RomAnii' lui Nostru de culte si instructiunea publica
Lri

- le aprobAmu
tf,
greco-orientali, egalu inilreptatitrl cu cea a Serbiloru, pre- sl intarimu cu ur.mat6rele modifisatiuni. I,it
$l
cum sl raclicarea episcopiei arilelene. cle religiurrea greco-
;it
jil
j'i orientale la archiepiscopia s'a inarticulatu in lege;
a) in punctulu f. alu clispusetiuniloru generali Fa se
ii;
,fi

i. dea espressiune dreptului pre inaltu cle supraveghiare, cs


:lit
4l
illr Dupa ce in intielesulu $ 3 alu aceleia-si legi: cei de N6ue ne compete I i6ra punctulu IX. sa se modifice in in- fi
religiunea greco-orientale suntu ind.reptatiii, pre l6nga des-. i
ilti
tielesulu acel'a, ca invoirea imprumutata in privinti,a con- ffi
partirea in cl6ue plovincie bisericesci inclependinte un'a de, dtituirei sinodului corhunu se face cu congresulu greco-orien-
alt'a, a{acerile loru bisericesci, scolare sl cu privire la ace.i iale serbescu.
ffi

stea cele fundatiunali, iutre marginile legiloru tierei, a lui:


il1 I b) In S. 6. de cualificatiunea membr.iloru sinodului pa. ir
conduce, regul6 indepenilinte in aclunArile loru bisericescl tochiale sa se tiena sl maiorenitatea sl conformu acestJi-a til
ti-i
llr convocate tlin tempu in tempu, fia-care cleosebitu, pre lAnga sa Be mod.ifice si gg. respectivi 40, el 91.
N6ue facut'a incunose,iintiare previa din partei respectivi: : c) Decisiunile $$-loru 73,55, sl 722, ce se referu la
14

it:r

loru metropoliti, sl a le aclministr6 in intielesulu ptescrise. 'lt


afacerea scolaria, respective la a invetiamentului, suntu a, ,fl
loru aprobate ile Noi, compu.se in aceste congrese pre caleh aduoe in consunantia cu ordinatiunile d
f.e (rencleleteivel) res-
orgaueloru loru proprii: i,.i p.ective ale articulului de lege XXXVII. ilin 186fj. it
Din consideratiune cAtra eseeutarea ordinatiunei aos: t$

stei legi, pentru regularea *faeeriloru bisericesci ale metro,, :[ne, d) Iu gg. 105 sl 15?. o a se intercid.e acea tlispuseti- ]X
conformu cA,rei nou alesulu episcopu, respective me-
poliei greco-orientali romA,ne, ale celoru scolare si ale ,.t+cpolitu -; clupa intarirea priimita dela-Noi it
ilatluniloru privit6rie la acestea, ministrulu nostru ungu 3lq[ga N6stra juramentulu ile fid.elitate. - depune in. ir;

tle culte si instructiunea publica a asternutu inainlea e) gg. 116, 159 si 162 suntu tle a, se modificd in asolu
llr

t'ub titlulu ile ,,statutu organicua, urmat6rele declsiuni u, ca asessorii respectiveloru consistorie, soolori cl
It'
1'

l,lt tl

tr

t
206 207
fundatiunali se alegu numai pentru clurat'a unui periodu de ' III. Pusctiunea, ce are in biserica clelulu si poporulu
alegeri la sinodu respective la eongresu. plovinciei metropolitane, i dh dreptulu ile a participd inili-
f; I" - vidualminte ori prin representanti la t6te actiunlle biseri-
. $$. 151 st 157 e de a se intercicle acea dispu-'
setiune: ca at6,tu in privinti'a convocArei orilinarie a con- , cesci, scolari si funilatiunali, si-i impune clatori'a ile a su-
gresului clttu si a celei pentru alegcrea Mitropolitului sa ni, port4 t6te greutdtile, dels cari este eonditionata bunastarea
ne faca N6ue--conformu articulului IX. de lege din 1868 $ bisericei.
3. insciintiare previa. tr'ia-care parte constitutiva a metropoliei are dreptu a
- g) reguLi, administrri si coniluce independinte cle alta parte
. $Ju 175 rlespre intrebuintiarea limbei romA,ne e do
',

constitutiva sie-si egala afelcerile sele biserices,:i: scclari si


a so ailuce in concordantia cu ordinatiunea respectiva a ..
g-lui 9 art. IX. de lege din 1868 si a art. XLIV. din 1g69. i: fundatiunali, si .fia-care parte eonstitutiva mai mica 'si-
-
continua actiunile sele bisericesci, scolari si fundatiunali, --
Decisiunile compuso conformu acestoru noclificatiuni',.
in afacerile pArtiei constitutive mai mari p6,ua la metropo-
ll plin Noi in tar it e suntu uruatdrele: lia prin represententii sei.
IV. T6te actiunile p6rtilom constitutive *mintite in
Slatutu organicu. punctele precedinti se indeplinescu prin sin6alele parochiali,
protopresbiterali, eparchiali, si prin congresulu natiunalu
alu biseriui ortoilocse romd,ne din ungati'o & Tt"ansilaani'*.: bisericescu, (Sinotlulu metropolitanu.)
Dispu s etiu ni g ene ral i. V. Pentru administlarea si condueerea afaceriloru bi-
sericesci, scolari sl fundatiunali se va asiediri, cA.te unu co-
f. Biseric'a ortodocsa romAna clin Ungari,a si Transil. ,i mitetu sl cdte o epitropia in fiacare parochia sl protopres-
vani'a ca biserica autonoma, clupa dreptulu ei canonicu ga-j biteratu, dra in eparchia sl metropolia cAte unu Consistoliu.
rantatu si prin art. de lege alu IX. ilin anulu 1g6g _ prc j
VI. Jurisclictiunea biseric6sca at6,tu in afacerile judi-
langa sustienerea pr'6 inaltului clreptu de supraveghiare alu ciali, cdtu si cele administrative se va esercid, prin scauncrlo
Majestatei sele inviolabile
- 'sr regurdza, ud-ioiut 6za sl
conduce afacerile sele bise'icesci, scolari si funclatiunali in
protopopesci, cd instanti'a l-a, prin consistor-iele cliecesane
respective arehidiecesane cd, instanti'a 2-a sl prin consisto-
t6te pdrtile si factorii ei constitutivi indepenclinte dupa i,.riulu metr-opolitanu cd, instanti'a a 3.a.
form'a representativa.
il-. Disptr.setiuni speciali voru inclicd. obiectcle, in privin-
Statutulu organicu presinte privesce clara Ia orgarli, lii'a c6,"urlo cursulu'instantieloru se schimba.
sarea-bisericei ortoilocse romane ilin inir6g'a provincia=me- VII. Sple efeptuirea vle-unei ilispusetiuni, ce se face
tlopolitaua din Ungari'a st Transilvani'a. vre-o jurisclictiune s6u autolitate bisericdsca, se potu
II. Elementulu acestei Jrrovincii metropolltane intrebuintid numai mijl6ce bisericesci si morale.
clerulu si poporulu creilinciosu, 6ra p6,rtile conetitutive , In casuri estraordinarie de renitintil insa, spre sustie.
ei suntu: 1. Parochiele, Z. protopr.csbiteratele, 3. Ferea orclinei bune, se p6te recnird sl asistinti'a potestetiei
Givile.
rile si 4. Eparchiele.
i;

ii

il
.-1
I
tl
t
t'

a
t,

208 rti

VII[. Susu iitinsele pdrti organice ale metropoliei se 209 ii,

volu ingrijl cle timpuriu de mijl6cere interectuale s1 bro"re, trebuine.iosu,se all,tura la o parochia matro vecina sub 'i,,
i
car! se_ ceru spre ajungerea scopuriloru bisericesci, ,"olrri nume de filia, avendn in afaceri biseiicesci, scolari si fun-
si funclatiunali, st incAtu nu li-am succed.e loru de a pot6 datiunali asernenea drepturi sl datolintie cu consotii loru
i:r
ll
!,r
iniempina cheltuielele recerute nici in urm,a colecteroru fa- din parochi'a matre.
t.

cute in afd,ra de metropolia, intru atAt'a_st voru lu6 .re_ ii,

fugiu la statrr spre ajutorire. - $. 3. D6ca vre-o filia aru vr6 Ba se faca parochia ii
li,
matre, are a petitiond la scaunulu protopopesc.,, ,doc.rmen-
IX. Spre sustienerea unitatiei clognratice sl canonice tandu, cllmca e in $tare a se sustiend ci parochia
li
il

matre in
il-l

intre e,ele cl6ue metropolii, _- romAua si serba, precum.si intielesulu g. 1.


I
i;'

spre aperarea intereseloru comune ale religiunei lrbdocse ili


$,

resaritene, se constata necesitatea un*i sinoilu comunu, con- Astfeliu de cansa clupa ascultarea parochiei matre se tfl
I
statatoriu ilin ambii metropoliti si din epircopii sufragani substerne consistoriului respectivu spre decisinne firiale, li
ai ji
acestoru il6ue metropolii. $. 4. Ddca yre-unll strainu vr6 a se asiedid, intr'o pa_ |i
Constituirea acestui siuocla se concrede contielegerei rochia sl a se face membrulu ei, este datoriu a se legitild, li'i
L
imprumutate cu congresulu greco-orientalu serbescu. inaintea sinodului parochialu, ca este d.e relegea greci_o"i. hi
il'
X. Recapitulantiu cele espu.se, statutulu organicu pre- entale, si numai dupa o astfeliu de legitimare sl decursu lii
i.
sinte tractEza ilara d.espre urmat6rele: g de s.eptem6,ni se va bucurd, de incorpor&rea in aceea I

,e.. pa- l;r


1. despre parochii; rochia.si t{e drepturile ei paroehiale, dara va fi totu deo_ ii;
2, n protopresbiterate ;
tlata datoriu a portri, sl greutAtile asemnea celoru-l.alti pa_ ,ti'
ii
3. ,, manastiri I rochiani locali"
-
)i!
$,
)

4.
1

, eparchii si $. 5. Afacerile parochiei se indeplinescu 1. prin sino- [jj


5. ,, rnetropolia. dulu parochialu, 2. prin comitetulu paroeliialu si i B. p";n ffi
epitropi'a parochiala. fI
Ii
Capu I. t:i
.t
.+il

Parochi,a. Art, I. ,$t


i ir

$. 1. Parochi'a c4 comuua biser.icdsca este intrunirea Sinoilulu parochialu.


iil,
lf.lfl

crestiuiloru cu mijldcele materiali sl morali, ffi


,p""
un'a sdu mai multe biserigi, scdle sl .cimiterii, "-;;il;; , $. 6. rn sinoilul* parochialu iau parte toti parochianii
unulu s6u ,

rnai multi preoti si invetiatori, precum st celal$itu majoreni, de sine statatori, nepetati, cari si_implin-escu ftfr
personalu dato- 'It
trebuinciosu. rintiele parochiale, ifi
i,H
Astfeliu ile parochia se numesce matre. $. 7. Agenilele sinodului parochialu suntu:
$ 2. lntruuh'ea acelolu cr.estini insa, cari nu 1. Alegerea membriloru comitetului parochialu.
ffi
1lfr
suutu in rtars a-si tien6 parochu, sc6la 1Ifr
,;il
si celalaltu personalu Alegerea parochului, capelanului, diaconului, epi- '.ri
hopiloru parochiali, profesoriloru si lnyetintoriloru. i,$

fi#
2t0 2tr
3. Esaminalea si aprobarea ploiecteltu,u conritetului lipsiutlu sl acest':r, pr.otolilcsbit"roloubutu inclreptatitu a in-
pa'ochialu clespre eilificarea, rella.area s6u inzestr.area biseri- credintid plesitliulu vr.e-unui preotu din alta palochia.
cei, scdlei, casei par.ochiale, sdu altoru realitAti bisericesci, Presieclintele este r.espundiatoriu pentru ordinea cea
scolale si fundatiunale. buna, este clatoriu a, propune obiectele spr.e tlesbatere st
-
4. Esaminarea sl aprobarea mijl6celoru proiectate clin pertractare. Nu se p6te peltract6 nici unu obiectu, pre car.o
pa'tea eomitetului parochialu, pentru infiintia'eafondurilo'u ilensulu nu I'a pusu la ordinea dilei.
spre scopuri bisericesci, scolali si filantropice. tr{embrii sinoclului inca au dreptulu de a face propu-
5. Esaminarea si aprobarea proiectului comitetului pa_ rreri sprijinite celu putienu de trei dintre densii, si presie-
rochialu Penlru clotatiunea parochului, capelanului, cliaco'u- tliniele este indatoratu a tlefige ord.inea pentru pertractar.ca
lui, profesoriloru, invetiatoriloru si celuialaliu personalu tre- lolu inca in decurgerea acelui'a-si sinodu.
buinciosu.
$. 11. Presiedintele are dreptulu cle a disolvd sino_
6. Alegerea membr.iloru sinoilului eparchialu, si a ilulu parochialu din caus'a cliso.dinei, Iiincltr datoriu desp.e
congresului natiunalu. acestu casu a referl protopresbitelului, 6ra acest'a consisto-
7. Priveghiarea, c5, comitetulu si epitropii parochiali rirrlui concerninte.
sa-si implindsca chiamarea dupa prescrisele acestui statutu.
$. .12. Sinoilulu palochirlu se va tien6 regnlatn odata
olganicu. in anu in lun'a lui fanuariu; se p6te tiend insa si estraor_
B. Substernerea decisiuniloru proprie prin pr.otopr.es- ilinariu, ddca ac6st'a aru cere vre-unu obiectu din cele es-
biteru consistoriului concer.ninte sgl'e pertractarea ulteri6r.a, pttse in $. ?, spre esemplu: alegerea parochirlui, capelanu-
$. 8. In diu'a celebrArei sinoclului parochialu are a ss lui, diaconului, epitropiloru, profesoriloru si invetiatoriloru.
tiend sAnt'a liturgia cu chiamarea duchului sdntu. $. 13. Sinoclulu palochialu, ce se va tien6 pentru alt:-
S. 9. Diu'a celebr6,r.ei sinodului parochiale impreuna ,
gerea parochului, capelanului, d.iaconului, profesoriloru si
cu obiectelc pertractaude all a se publica in biseriea cu optu ,
iavetiatorilorn, se conchiama prin protopopu, carele totodata
clile mai inainte prin parocbulu localu si a se dd, de scire .e si presied.intele unui asemenea sinodu.
protopresbiterului, cd iertandu-i implegiurArile se p6ta lud
parte sl eln la sinodrilu par.ochialu. hrlu parochialu in privinti'a indiviclilor.u candiclancli, cari
$. 10. Pr.esiedintele ordinariu alu sinodului par.ochialu agpirdndu la tr6pt'a preotiei trebuie se fia teologi
absolut i
este parochulu, dra rrntle statiunea acestui'a este ved.uvita i?pti si pentru . chiamarea invetiatordsca si provediuti cu
atestatulu consistor.iului despre cualificatiunea
-cedeailministratorulu parochiei. Acest'a este datoriu insa a
presicliulu protopr.esbiterului, d6ca acel'a este cle latia, bracd, postulu preotiescu, (V.
loru de a iru-
$ 121.)
in care casu clensulu ocupa loculu d.e vice-presiedinte. Oala indiviclii. calii concurgu la, vr,unu postu cle plo-
Fiindu parochulu, respective admiuistratorulu impede-, fessoru sdu invetiatoriu, trebuie ia p*o,lu"r,
preld,nga n--tu.-
catu, st de cunl-va in parochia snntu si alti preoti, atu tnhr de capacitatea statorita in art. de
lege XXXVI1I.1g6g,
cclu mai betrAnu in sclvitiu ocup& scaunulu pr.esiclialu, sl dela consistoriulu epalchiale atestatu ie cualificatiuua.

[iji -
;r!ilrlii.

,' 213
212
notariulu inse p6te fi si altu individu aptu, carele de nu
g. 14. Sinotlolu ffiochialu 'si llege clin sinulu seti, este membrulu comitetului, are numai votu informativu.
dintre ceilalti membrii parochiali unulu s6u doi notari spre S. 21.-Comitetulu 'si-va tiend siedintiele, cA,ndu va cere
portarea lueruriloru scripturistice, cari dc cum-va suntu trebuinti'a, 6r'regulatu cu {inea lunei lui luliu si Decembre
alesi dintre membrii sinodului, au votu decisivu. a fia-cirui anu, cd, sinodului palochialu, ce se tiene in lun'a
ii
lL $. 15. Spre ailucerea unei clecisiuni valide se cere lui fanuariu ($. 12), se-si p6ta asterne rapoltulu generalu
pazirea tormeloru presclise in $$. 9, 10 sl 13. si majorita-, ilespre avetea miscat6re sl nemiscatdre a biser.icei, sc6lei si
rri
lri
tea voturiloru membriloru presinti. ,fonileloru, si ratiociniulu auualu, precum si unu proiectu
I
D6ca voturile suntu egali, dirima yotulu presiedintelui. de budgetu d.espre spesele bisericei, scolei si foncluriloru
1

il
$. 16. Recursele contr'a vreunei decisiuoi a sinodului pre an. r'iitoriu,
parochialu se potu {ace in 14. ilile la scaunulu protopresbi-. g. 22. Pentru validitbtea clecisiuniloru cornitetului pa-
teralu, d.e unile se inaintdza la consistoriulu eparchialu. rochialu se cere pr.esinti'a majorithtii absolute a membriloru r|
Recursele intlale dupa espirarea a loru 14 dile nu ai majoritatea votuliloru..

se iau in consideratiune. D6ca voturile suntu egali, clirirna votulu presiedintelui.


-
g. 23. Sfer'a de activitate a comitetului parochialu erte
Ant. Ef. urmatdrea :

omitetulu parochialu. 1. A invent{, avele'a miscat6re sl nemiscat6re a bise-


C
licei, sc6lei si fonduriloru si a o tiend in evidintia: acestu
$. 17. Comitetulu parochialu esre corporatiuuea al6sa 'inventariu se compune in trei esemplarie, dintre cari unulu
ilin sinulu sinoilului parochialu, pentru a represent4 in afara , se pastr6za la epitropi'a parochiala, alu dgilea la comitetu,
comun'a biseric6sca, a portd, sl coniluce afacerile ei in pri- :.6r' alu treilea se substerne consistoriului.
$
vinti'aeconomicaabisericei,sc6leisifunilatiunilor.u. ) 2. A ingrrji pentru sustieuerea in intregime a averei
g. 18. Membrii comitetului parochialu se alegu pre 3. miscat6rie a bisericei, sc6lei si fonduriloru.
ani, se potu inse si realege. ' 3. A pastrd in stare buna eclificiile bisericesci, scolari
Comitetulu parochialu se compune in parochiele pd,ua sl funilationali.
la 1000 ile suflete ilin lQ pA,na la 1500 clin 15, pdna la 4. A provedea biseric'a cu trebuinci6sele icdner Yase
2000 ilin 20, pAna Ia 2500 clin 25, sl cle acolo in susq din sarrilte, cArti sl alte aparaminte pentru servitiulu ilomne-
30 cle membrii. j,dieescu, st sc6l'a cu mobilele si aparatele recerute.
Tatalu si fiiulu, mosiulu si nepotulu, fratii, socrulu ol , 5. A escrie concursu pentru ocuparea postului cle pa-
generele nu potu {i d.eodata membrii comitetului. rochu, capelanu, cliaconu, profesolu sl invetiatoriu, in urm'a
Parochu.lu, respective ailministratorulu parochiei este .avutei contielegeri cu protopresbitorulu localu si respective
membru naturalu alu comitetului, 6r' unde de presinte suntu cu ilirectiunea ssolaria.
mai multi parochi, celu mai inaintatu in servitiu. 6. A se consult6 st a combind cu pcotoplesbiterulu,
i
Comitetulu par.ochialu constituinclu.se, si-alege presie. respective directiunea scolara liet'a candidatiloru, cririi su
dinte st notaliu. Presieclintele se alege din siuulu comitetului,
214
concul.su pentl.u postulu de parochu, capelanu, diaconu, 215
pro,
fesoru sl invetiator-iu.
7. L afl* midildcele trebuinci6se pentru event,ualb .L7. A
duce protocolu despre t6te afacerile sele, a tien6
edificore sl reparare a bisericei, sc6lei, casei parochiale sl actele in orilinea cuviincidsa si a le pestrd in archivu.
a alt'ru eclificii ale fonduriloru st a rerationd despre eli
sinodului parochialu. Art. IlI.
8. A tr.actd despre aflarea medil6celoru, ce se receru Ep itr o pi'a p arochi ala.
la clotatiuuea parochului, eapelanului, d.iaconului, profesori:
loru sl invetiatorilor.u si a relationd, despre aceea sinodului $. 24. Epitropii parochiali suntu aeei barbati tlin pa.
parochialu. rochia, cd,ror-a li se concrecle averea parochiale, scolare sl
9. A prefige conilitiunile, ce trebue sa le fundationale
epitropii la esarenclarea realitA,tiloru bisericesci, S. 25. Epitropii se alegu prin sinorlulu parochialu din-
fundationali tre cei mai meritati barbati ai parochiei. Acesti.a nu potu
10. A prefige modalitatea elocA,rei baniloru clisponibili, fi ruditi intre sine pAna la alu sieselea grailu de singe sl
ai bisericei, scdlei si fundatirrniloru. La d,e cuscria.

11. A esamind, cu finituln anului ratiociniulu epitro. S. 26. Pentru parochiele pAna la 1000 cle suf:lete se
piei, si a-lu substerne sinoclului parochialu. alegu doi, pAna la 2500 de suflete trei, ear' pentru paro-
chiele, alu cA,roru numeru trece preste 2500 suflete, patru
12. A alege pre- cantorii, clopotarii st pre alti
servi- epitropi.
to'i bisericesci si scolari. De cantori 'numai acei individi '
poiT Ei se alegu pre trei ani, inse se potu r.ealege.
,fi alesi, cari proilucu dela protopresbiteru atestatu de,:
cualificatiune. $. 27. Chiamirea epitropiloru parochiali este:
13. A nesul pentru religiositatea si moralitatea i 1. A priimi tlela comitetulu pd,rochialu preldnga in-
meml ventariu t6ta averea miscat6re sl nemiscat6re a bisericei,
briloru parochiali, precum si pentru d.esradacinarea ilatine.
loru stengace si a d.e.ofi.enArei prin medil6ce morale rc6lei si fond.eloru sl a manipul:i cu aceea dupa conclusulu
si pe. sinodului si alu comitetului parochiale.
depse mai mici bisericesci, sl i ajutoriulu p"otop*eJbi-
""ruepiscopului
terului, 6r' I.r casu d.e uecesitate alu 2. A phstrd intr'o lacla de feru cu lrei chiei ayerea
spre i.estau, miscat6re a, bisericei, sc6lei st a fondeloru, precum suntu
rarea religiositAtii si mor.alit6,tii.
14. A apeld, v6di'a si on6rea bisericei si comunei si alte chartii de pretiu si obligatiunile. Dintre cele
rochiale in iniielesulu legilor.u. lrei chiei ale cassei parochiale se va pastrd c6te un'a la
gdte unu epiiropu. Unile suntu numai
A fa:e protopresbiteratului sl prin ac6st,a consi. doi epitropi, acolo
1q. ii, trei'a chieia se va pastrd, la parochu,
et'
"
au pre-
stor.iului eparchialu oli ce propunere st plans6re
privi sinte suntu mai multi parochi, la celu iesignatu ""il"prin co-ini.
Ia trdb'a bisericdsca, scola"e si funtlationale.
16. A sprijini pre copii seraci intru frecuentarea spr.e aceea.
lei parochiale prin p"overlJrea loru cu c6rti scolare. La deschidlerea cassei se cere presenti'a a toti trei in-
ivitlii, cari au cele trei chiei ale cissei, si acesti,a
sunttr
solidu respuncliatoli pentru stirea cassei
216
217
'ri

3. A duce unu protocolu despre percept_o sl erqgate..


4. A duce unu jurnalu despre starea averei parochialel
Capu. lI.
acestu jurnalu are a se duce in cldue esemplare, d.intre cari
iii
Protopresbiteratulu.
unulu se va asiedid, in cassa, ear' celalaltu va fi la epitropi.
5. Cu finea anului scolariu a depune comitetuiui pa-, $. 29. Protopresbiteratulu este intruuirea mai multoru
rochiale ratiociniu clocumentatu despre veniturile st cheltu- comune bisericesci, avendu unu protopresbiteru, cd, autiste
ielele_bisericesci, scolari st funclationali, sl a-lu supune nu.. in trebile loru bisericesci, scolari sl funilatiunali; protopres-
mai ilecdtu la o reyisiune speciale a cassei, ce aru ortli.i-o biterulu trebuie se locuidsca in acelu locu ;rlu protopresbi-
comitetuluparochialu. .
teratului, care este mai indemAna comuueloru bisericesci din
. 6. A nu intreprincle nici o erogatiune nepreliminata protopresbiteratu.
fAra imputernicirea comitetului, respective sinoilului paro $. 30. Protopresbiteratulu 'si ind.eplinesce afacerile: l.)
chiale. prin scaunulu protopresbiteralu, ?) prin sinodulu protopres-
7. A priveghid,, cd edificiile bisericesci, ale sc6lei sl biteralu, si 3) pr.in r.:omitetulu pr.otopresbiteralu.
ale altoru realitftti, precum sl curtea bisericei, a ssdlei sl a
casei parochiale, asemenea sl cimiter.iulu se fia iu stare buna. Art. l.
,, 8. A plati regulatu salariile prefipte pentru personalulu Se aunulu p rot cpr esbit eralu.
bisericescu st scolariu, precurn st ajutorintiele altoru pers6ne
serace sf ale stipenclistiloru.
$. 31. Scaunulu protopresbiteralu este acea autoritate
S. 28. Acolo, unile mai multe comune bisericesci im.l ; in afacerile bisericesci, carea in aeestea in generalu, 6ra in
preuna, sustienu uu'a s6u mai multe scdle, se alege din co, cele mai josu enumerate in specialu form|za forulu. cle pri-
-itetele acestoru parochii, unu comitetu seolare ,i p"i, uce. n'a instantia in metropolia.
st'a o epitropia scolare, sl asid: . ,: $. 32. Scaunulu protopresbiteralu const), afara de pro-
1. numerulu membriloru unui aseminea comitetu gco- topresbiterulu sdu suplintele acestui-a, cd pr.esiedinte
lariu constb clin cAte trei membrii alesi ilin sl prin comi- , siese parochi, cd membrii cu votu d.ecisivu,
- din
apoi clin unu
tetulu parochiale respectivu. ,tlefensoru matrimoniale si unu notariu cu votu- consultativu.
2. Asemenea epitropia scolare sonstb din patrumemblii. Cesti doi din ulma potu li st dintre capelani, diaconi
i1i., .
3. Alegerea acestui comitetu ie face pre 6 ani, 6r, .a i- 90u mireni, avenilu notariulu a por.t6 protocolulu, a se in-
epitropiloru pro trei ani. l
;Sriji de lucrurile scripturistice, speditiunei, si archivu. _
. 4. Comitetulu sl epitropi'a scolare au acelu cercu de 9. 43. De. competinti'& scaunului protopresbiteralu, c4
activitate in trebile scolare, ce compete comiteteloru si epi, ile prim'a instantia, se tienu urmoi6rulo, objecte:
tropieloru parochiale. A compland, si eventualminte a decide
1. Diferintiele. eecate intre preoti, controvor.selo comu-
'reloru parochiali in privinti'a esager0rrci cornpetintici stolors
si privii6re la alte controverto caurnto do prootf*o
I

E--
2t8 219
iliferintiele privit6rie la scurtarea stolei, sl artor.u venituri
legali preotiesci din partea comuneloru parochiali siu a Art. ll.
singuraticiloru credinciosi.
. 2. Controverriele referitdrie la logodna (increrlintiare) Si nodu I u protopre sbiteralu.
sl casatoria in.partea loru canonical : $. 38. Sinodulu protopresbiteralu este representanti'a
3. A priveghid, asupr'a d.ucerei acurate a protocdleloru ,preotlmei comuneloru parochiali din protopresbiteratu
inatriculari st altoru protocrile parochiali, a pertractd objecte asid, cd preottmea se lia representata in o tertialitate, 6ra
bisericesci si disciplinari p'eotiesci, pre cari consistor.iulu comuaele parochiale in ddue tertialitA,ti.
le incr.eclintidza scauuului protopresbiteralu, cd, forului de In protopresbiteratulu, care numera preste 2e000 su-
prim'a instantia I a esamind alegerile ile parochu, capelanul flete, numerulu mir6nbriloru siuoJului protopresbiteralu consth
iliaconu si alte fetie bisericesci. :ilin partea preotimei din 12, d.iu partea comuneloru
biseri.
4. A priveghid, asupr'a portArei fetieloru bisericesci. ,'cesci d.in 2!; 6ra unde numerulu sufleteloru este mai micu
S. 34. Spre aducerea unui conclusu validu se.recere, ile 20,000, acolo va constd, d.in partea preotimei din.g, drr
ch afara de presiedinte st notariu se fia d.e fatia celu pu- -ilin partea comuneloru parochiali
clin 16 membri.
tienu patru membri.
CA,ndu voturile suntu egali, dirima votulu presie-
I $. 39.Asele sin6de, cari alegu pre protopresbiterulu,
'constau ilin
numeru indoitu de membrii.
rlintelui.
$. 35. Membrii scaunului protopresbiteralu nu potu { , S. 40. Membrii sinoilului protopresbiteralu se alegu
pre trei ani, si se potu realege.
rucliti intre sine pAna la alu G-lea gr.adu de sAnge si alu'
4-lea cle cuscria, sl nu potu lud, parte la pertractArile, unilo ' Membrii eclesiastici ai sinoilului protopresbiteratu se
cuvre.opar'telitigantasuntuinaceea-simesuraruditi. finleg" prin preotimea tractuale in loculu deslinatu, 6ra c6tu
$. 36. Scaunulu protopresbiieralu va tien6 regulatu ippntru membrii mireni, protopresbiieratulu se impartiesco
siedintielo sele din luna in luual insa in casuri urginti se llp,aiAtea cercuri electorali, cdti membr-ii mireni *uoto du u,
potu tien6 si siedintie estraordinarie. e alege in iltielesulu g-lui 88.
$. 37. Apelatiuni clela scaunulu protopresbiteralu so i., Pentru sinodulu alegatoriu d.e protopresbiteru, in fia-
potu face la consistoriulu eparchialu in 14. dile, 6ra cele care cercu eleitoralu ," oo"o alege cete doi membri
mireni.
mai tard.iu facute nu se iau in consider.atiune, si otar.irea ! Alegatori suntu toti acei-a, cari posied.u cualitdtile pre.
scaunului protopresbiteralu se pune in lucrare, afara drj 1g1ise in g. 6.
causele matrimqaiali, terminate cu total'a despartire s. Dispusetiunile necesarie pentru conducerea sl efeptu.
partiloru, cari trebuiescu din deregatoria a se substernd
li.
irlea actului de alegere se concred.u consistoriului eparchialu,
consistoriului respectivu, la o alta dispositiune facenda din partea sinoalulni

$. 41. De membrii sinotlului proiopresbiteralu potrr fi


numai acci-a, bari posiedu."uiitatl* prescrise iig-lu 6.
,,ir,
' r l[ttl
rl
!
22A 22r .',lli
riil

i l,t!

tlil
S. 42. Cu ocasiunea conchiamsrei sinoilului protopros- insa numai acelu votu separatu, carele in 24. de 5ro se db
biteralu, care trebue sa se publice cu 14. dile inainte, pre. in scrisu, se p6te priiml st petrece in protoeolu r 'rLllr
'llt
sleilintele este datoriu a publicd sl obiecteler.ce se voru ., S. 48. Presiealintele prefige ordi'ea obigcteloru pertrac- .. lr:
pertractd iir sinodu. .tancle, pentru aceea ori-ce propunere .cliu partea unui s6u
' $. 43.. C^ sinodulu protopresbiteralu se p6ta ailuce .mai multoru membri ar9 a Be insinul preciedinteluir c?,ro ,;lH

,oft{rire valiila, be recere, c6, afara de presiedintele.,'sh i&, in contielegere cu sinodulu prefige ordinea ti tempulu, c&pd* i;.lf
parte la acel'a:celu putienu majoritatea membriloru 4ceea propunere are sh vina la pertractare.
ii;r;li{
lt,ilu
ifi,r'lij
$. 44. Sinodulu acest'a si-alege din sdu afard de sinulu , S. 49. Protocolulu sinoilului protoprelbiteralu, clpp* t.i: ll|
seu'pre notariu pentru lucrArile scripturistice, carele p6te fi ce g'au autenticatu, 'lu subscrie presiedintele of notariulu; firill
preotu s6u laicu. .q,semenea'st espeditiunile st estrasele iaca se subscriu prin
Llti i

iliii r

$. 45. Sinodulu protopresbiteralu se tiene oclata in rinu densii. i),r! l

tra l-a s6u a 2-a Dumineca a lunei lui Fauru, si la conchia-


.,"{:lli

S. 50. Afacerile sinoilului protopresbiteralu suntu: i|lrl


,.marea lui se observ|za cele din $. M ; in, casuri urgenti so 1. Obicctele economico-bisericesci, scolari sl funclatiu_ itltl
'iril
p6te conchiamd sl estraordinariu, cdndu aileca protopresbi- ,nali, privit6rie la protopresbiteratu. ;r,lr
terulu sdu ddue tertialitdti a membriloru yoru afld, de lipsa 2. Alegerea pr.otopresbiterului, a membriloru scaunu_ ili':l
'i1;:
tienerea estraortlinaria a acelui-a spre pertractarea vreunui ,lui protopresbiteralu, a profesoriloru sr iuvetiatoriloru pentru
fj' ir,l i

obiectu insemnatu bisericescu, scolariu s6u funclatiunalu. i rl ec6lele tractuali sl presentarea actului de alegere la bonsi- iflii

Despre celebrarea unui sinoilu protopresbiteralu estra-'


- rii:iit
| -rtoriulu eparchialu. ;,iii
orilinariu trebue insciintiatu sl consistoriulu eparchialu. , 3. fnaintarea trebei scolare din protopresbiteratu, al ;rll'i
'l:i!ll
:

I 1A Protopresbiterulu cd, presiedinte, respeciivo su. .: 4. nesuiuti'a pentru sustienerea vadiei sl autonomiei J, [I!
'rllllt

plintble lui, esto respundiatoriu pentru bun'a ordine a sind. bisericei.


dului, precum st pentru aceea, c6 acolo, numai obiectele - ;flH

onumerate in $. 50. sa se tracteze cu fric,a lui Dumuedieu


,,. $. 51, Pentru tienerea sinodului protopresbiteralu, in rriili
9l1e se va alege noulu protopresbiteru, consistoriulu epar.
sl modestia, sl cd conclusele se fia basate pre institutiunile; ,*hi"lo va denuml unu comisariu, pre care 'lu va impuier.
'biaericesci, si pre ordiqatiunile archieresci, ale consistoriului i ..i3ici lHii
spre_-conchiamarea sl celebrarea einodrrlui.
.gl sinodului eparchiale.
.l-. S. 52. fn d.iu'a alegerei comisariuhl eparc!-'ialu - cele.
{ $rti

' CAnilu sinodulu protopresbiteralu se aru las4 in ob. ..b16za sAnt'a liturgia cu chiamarea sA,ntului duchu, s0 tieuB
t,*jfifi

iecte, cari nu se tienu do sfer'a lui, s6u bunia ordin e s,afli .p ,cuyentar potrivita actului alegerei. ffifiil
'vatemA, sl Ia admonitiunea presiedintelui nu .r*"o 1ss1!tui
cuviinbi6sa,
,.. S. 53. Dupa sAnt'a liturgia membrii stnoduluios aduna ffiltl
'otdiiea atunci presiedintele este alatoriu a id- ,sdu in biqerica n6u intr'o sala sl din sinulu lor,u hamitu p ]1}llH

cheiC, protoeolulur,a die6lve sinoclulu st a


relatiund consi .{eputatiuue la comisariu spre a-lu invitd la pinodu ,Fl des- i$ffi
riului eparchralu cerend.u inviatiune pentru pasii ulteriori chiderea lui comisariulu venindu ocupa lopulu do
, I 4lreeio-
''i llfi
$. 47. Stb in voi,a libera a membriloru. a-ei dd, votu tiene o cuventare c0tra alegatori et apoi p*dl tro- :lt
.reparatu, si a pofti cd acel'a sa se 1|foJ1
petrCca in protocoirg tariului spre cetiro imputernicirea consiatorialo. lli

l6r ifi,|fi

rfiilI

ffiti
i[Nli
c, ,].1.
22?-

Dupa acee{l face ver.ificarea alegatoriloru si pasiesce


la actulu alegerei chiamanilu la votisare pre rendu. ,drt. lll.
' Aclamatiune nu se priimesce, ci ou-ui votisare sccret4
Fia-care alegatoriu preilh presieilintelui somisariu vo-
'tulu seu in scrisu sl'dupa ce s'au .adun6tu
C omi t e t ul u p r oto presb it e rale.
voturile, presie-
dintele le numere, ileschicle si le cetesce su .voce inalta. $. 56. Comitetulu protopresbiterale este aceea cor.po-
Acei trei inilividi, cari au intrunitu cele mai muhe ratiune al6sa alin men:brii acestui-a, care efeptuiesce con-
'votrrr,i, 'se preslnta consistoriului eparchialu, clusele sinotlului, st este chiamata a duce si conduce mai
spre a denuml
pre unulu dintre ei. ileapr6pe afacerile comune ale intregului protopresbiteratu,
I Alesulu, respective ilenumitulu trebue se fia barbatu in privinti'a economico-bisericdsca, scolare sl funilationale.
aptu st bine meritatu pre tereuulu biserisescu. se alegu pe 3 ani
S. 57. Membrii acestui comitetu
: $. 54. Noualesulu, respective ileuumitulu protopresbi- priu sinoilulu protopresbiteralu cu pluralitatea voturiloru,
'tdru inainte d.e a-si ineepe functiuuea se presiita
li epis- si se potu realege.
copulu eparchialu spre chirotesia si inzestrare cu singiliia,
-d.espre t6te acestea se insciinti6za
protopresbiteratulu prin
unu circulariu archierescu, sr nouru protopresbiteru intri.in
.activitate.

- $. 55. Alegerea uembriloru scaunului protopresbite-


_ralu,
a profesoriloru st a invetiatoriloru pentru sc6lele tras $. 59. Presied.intele comitetului este protopresbiterulu,
tuali (ale protopresbiteratuluir) se efeptuiesce sub presiedin- respective suplintele lui.
ti'a protopresbiterului. - -
, La alegerea celoru antliu numiti suntu cle .
$. 60. Comitetulu insusi si-alege personalulu mani.
a se ob, pulante.
serv6 cele prescrise in $. 53; 6ra pentru o"op*"uu po- l
.sturiloru de profesori st invetiatori , $. 61. Conslusu validu se p6te ad.uce numai, d6ca la
frotopresbiierulor'in
intielegere cu comitetulu sinoilului protlpresbite*alu, gpertractare au luatu palte afara de presieclinte selu putienu
escrie
:concursu. l)upa eopirarea ',patru sl respective optu membri. Cdnctu voturile suntu egali,
terminului coJcu"uu"t" p"otoprr*
biterulu asemenea in contielegere eu comitetutu ,*iitito'"0r, :Yotulu presiedintelui dirima.
pune list'a concurentiloru si o.presenta sinodului,
,poi i r $. 62. Comitettrlu si-tiene d.e regula siedintiele de patru
""r"
canilitl6za prin aleger.e trei barlati cualifioati pentru
eariir,a ori pre anu sl adeca: in Ianuariu, Aprile, Iuliu st Octobre,
crescerei, in intielesulu legei, st bine meritati :- e&r' in casu de urgintia si mai ad.eseori.
pre terenuhi,l
scola,riu sl actele alegerei le subster.ne consistoiiului
respoe
tivu spre denuuire, .,, $. 63. Agendele lui suntu acelea in trebile comuno
protopresbiteratului, cari in trebile, ce se tienu cle pa-
ia, suntu ale comitctului palochiale.
224 225

Art. lV. S. 6g Din monastiri nu se potu face locdsiuri lumesci'


" S. ?0. Monachir cu cela-laltu personalu dia monaslire
Ep i tro pi'a pro to pre e bi t er al e. qt&u sub nemijlocit'a superinspectiune a prepositului I 6ra
64. Pentru manipularea speseloru, ce se reseru spre miilocitu sub iurisdictiunea episcopului, respective Archie=
acoperirea trebuintieloru bisericesci st scolari ale intregului piscopului diecesanu.
cercu protopresbiterale cd, atare, precum si pentru arlmini-.. $. ?1. Celu ce va s& se faca monachu, trebue sa se
strarea fond.uriloru bisericesci sl scolari ale intregului cercd supuna cerc6,rei canonice; apoi aflanilu-se tlemnu Prin si-
protopresbiterale cd atare, ce s'aru infiintid pentru intregulu' noilulu monastirescu ile a se priiml in tagni'a mbnachale,
protopresbiteratu, se va asieclid o epitropia protopresbiterale. pr{n prepositulu monastirei se arata episcopului, respectivq
pre cA,to trei ani, sl are pentru intregulu cercu protopresbi- Archiepiscopului, st i se ilh binecuventarea archierdsca.
terale acela-si eercu de activitate, ce compete epitropiloru i - S. 72. Monashii fAra privire la chirotonia s6u chiro-
parochiali in afaeerile sele. i:, tesia imprerina cu prepositii loru suntu iletori a se portl
S. 65. Acolo, uucle spre sustieuereA, unui institutu FC0. . rtrinsu sl consciintiosu conformu prescriseloru canonice.
lare mai inaltu coucura comunele din d6ue s6u mai multe S. ?3. Afacerile monastirei se indeplinescu prin sino-
protopresbiterate, alegend.u.se din comitetele protopresbite; ilulu monastirescu, la care iau parte toti ieromonachii cu
rateloru qonculente unu comitetu centrale'scolare, se y& votu ileeisivu, 6ra ierod.iaconii numai cd, ascultatori st e4
alege prin si aliu acest'a si o epitropia centrale anologa iotari cu votu informativu.
$-lui 28.
$. 74. Presietlintele sinodului monastirescu este pre-
positulur carele totu-ileodata este inalatoratu a tien6 orclinea
Capu. lll.
lpna iu eonsultAri. La intemplarea mortiei prepositului, si-
Monastilile. ipoaulu si-alege ilintre ieromonachi presiedinte interimalu.

$. 66, Monastirea este locuinti'a aceloru pers6ne


,. $. ?5. Notariulu se alege dintre ieromonachi, ieroclia'
cppi sdu monachi, care aluce protocolulu si celelalte lucruri
sericesci, cari suntu iutrunite canonicesce plin votu solenu,
lcripturistice
cle a-si petrece vi6ti'a in ttita infrenarea, in seracia st obe:
' $. ?6. Protocolulu st'speilitiunile se subscriu ,1" ptgt
rl

ri ilientia.
sl se contrasemn6za ile notariu.
iI S. 67. Monastirea de o parte intrunesce in sine cali
tilo unei comune bisericesci, de altaparte inse este coorili $. ??. Conclusele se facu prin pluralitatea voturiloru I
unui protopresbiteratu, ei cd atare e supusa, numai voturile suntu egali, votulu presieclintelui {irima.
'otu
tdtiloru eparchiali. * separatu numai atunci se priimesce, si se alatura le
cl6ca s'a ilatu in scrisu, sl acdst'a trebue in 3. ilile sa
S. 68, Monastirea se p6te funrld sl infiintid numai
convoirea sl binecuventarea episcopului concerninte I 1e faca, c6,cl mai tardiu nu se priimcsce. Se p6te insa cerg
funclatoriulu este ilatoriu se asigureze isv6rele de ilt pfelungire, ce nu se p6te deneg4, cAci la tlin contra 8e
necetarie rpro sustienerea monastirei. apel6 la episcopulu.
226 227

$. ?8. Fia-ciire monastire trebuie se aiba economn, ca- rt lui mai usi6ra ; dra pentru ped6ps'a mai sim-
petlepsirea
rele manutlude partea economica a monastirei potrivitu con- tit6ria vine obiectulu a se asterne consistoriului <liecesang,
cluseloru sinodului si inviatiuniloru prepositului. Economulo care-lu decide finalminte.
este datoriu a tiend in evidintia starea materiale a mona-l 11. Tractarea asupr'a vre-unui novitiu escesivu, sl
stirei, sl cu finea anuluiscolariu asubsterne sinodului ratio., sl eliminalea lui din monastire. Astfeliu
petlepsirea luir' inca
ciniu alocumentatu. ile intemplare are a se comunied cu monastirile din pro-
: vinci'a metlopolitana.
$. ?9. Afacerile sinorlului monastirescu se estindu at6tu;
la partea religi6sa, biseric6sca sl ilisciplinaria, c6tu st la 12. Alegerea prepositului, carea se face ilupa prescrie-
ir
partea economica. rea can6neloru sub conducerea episcopului diecesanu dintle
Acelea suntu urmat6rele: i
coufratii sei sdu diu alta monastire, s6u dintre clemnitarii
ti
1. Desemnarea servitiului speciale pentru fia-care ie-i episcopiei. i{

romonachu,ier.ocliaconuslmonachusialueconomului.
- se present6za
Alesulu episcopului, care ilupn, ce a
2. Priimir.ea novitiloru inainte de a se priimi in tagmra. aflatu, ca are t6te insusirile recerute pentru unu prepositu,
monaihale.
ilu intaresce si-lu chirotesesce ile igumenu, respective de iii
i5l

3. Representarea sl rogare& c6,tra episcopulu pentru arclrimanclritu.


priiurirea novitiloru in tagm'a monachale. S. 80. Datorintiele prepositului monastilei suntu ur'
4. Copsirltarea si conchiaiarea cle a se chirotoni mo, mat6rele:
naehulu de ierodiaconu si ierodiaconulu de ieromonachu, sl 1. A se tien6 strinsu ile obligamintele generali mona-
presentarea loru episcopului. chali, si a se nisui, cd nici monachii sa nu-si p6rcla cle ina.
5. Manipularea sl tienerea in eviilintia a averei m0: iutea ochiloru acele obligaminte generali monbchali; plin
nastiresci, si spre acestu scopu facer.ea unui inveutariu de' qlmare plepositulu trebue se fia esemplu viu de vi6tia co:
spre t6ta avel'ea monastirei, reyederea aeestei conscrieri din I,recta monachale in t6te privintiele.
tempu in tcmpu, si adeca celu putienu odata pre anu. 't: 2. A bisericosu, va se clica: a nu se retrage dela
f'L
6. Consultarea si conclusulu pentru erogatinuile arrui jfiecuentarea regulata sl acurata a servitiului dumnedieeseu.
ale ordinarie ale monastirei, spre car.e scopu se cere apro.l
barea episcopdsca. plin6sca totud6uu'a dupa tipicu, 6ra cautarea si cetirea sh fia
7, Consultarea sl staverirea erogatiuniloru estraorl ,,Bvlavi6sa si edificat6ria.
diuarie. .iij.; 4. A nesui, cd, intregu personalulu monastirescu s4 ct:
8. Esaminarea ratiociniului economului si apoi asterno-' iceteze servitiulu ilumnetlieescu acuratu sl regttlatu, sl pre
i'ea lui la Consistoriulu diecesanu cu s6u fdra olserv hri. ) ltempulu servitiului dumnedieescu sa nu-lu ocupe pre acel'a
9. Nisuinti'a pehtru buna starea sc6lei monastiresci raltu .feliu ile lticru.
privinti'a religi6sa, molale si iliclactica 5. A. lud par"te la prAudiu sl cina cu cei'a-lalti, st nu'
10. Nesuinti'a pentru inclreptarea religiositatei si in casuri de totu estraorclinalie a se abate clela acdst'a
ralitatei vreunrri ieromonachu, ierocliaconu siu mouachu,
li,

lr
228
229
Adispune, cd, sa se cetdsca vi6ti,a sdntiloru
s6u,
altu prologu, precum aeeea o prescrie
tipiculu, S. 83. Credincioeii atinsi in paragrafulu preceiliute nu
7. A nu absentd din moiastire fAra au hici o incurgere in {rebile monastirei.
causa indestuli,
tdria, nici a lasd, cd fratii fAra scirea
si binecuveutarea lui $. 84. Monastirile femeesci cadu intr'o categoria cu
sb m6rga unile-ya ilin monastire. cele barbatesci, prin urmare monastirile femeesci, monachi-
A se perfectiund in .sciintie st cunoscintie canonioe, nele si igumenis-ele au un'a sl aceea-si chiamare, c6 si mo]
dogmatice si biserico-istorice. nastirile barbatesci, monachii sl prepositii.
9. A nesul, c6 si fratii sa se perfectioneze
in sciin- -
tidle bisericesci, in cantAri, si in cunoscioti,a
vi"Uei ;il;;, ' Capu lV.
10. A fi consciintiosu in averea monastirdsca,
sl a tlir
pune, cd celu mai aptu dintre ieromonachi
sr Eo poou, d"
Eparchi'a.
economu.
11. A tien6 adeseori cu fratii esortatiuni $. 85. Eparchi'a este intmnirea mai multoru parochii,
pentru cul: protopresbiterate ei monastiri, in fruntea c6,ror'a stb epis_
tur'a si disciplinarea loru sl pentru
ind.reptarea moravuri- copulu, carele in..intielesulu can6neloru necurmatu este d.a-
loru unui-a s6u altuia d.intre liati, carele
catu ansa Ia aceea. "'''
prr.r"J"^;;'; toriu a lucra mijlocitu st nemijlocitu pentru religiositatea sl
luminarea preotimei st poporului.
L2. A av6 in sustienerea disciplinei
monachale perse_
verautia, st priveghiare neadormita, d,ara
sr rabd.are S. 86. Afacerile eparchiale se incleplinescu: 1. prin
destia.
sr mo- sinoalulu eparchialu. 2) Prin consistoriulu eparchialu.
18, A nesul, cd sc6l'a monastir6sca se fia in ordine buna, Ar.t I.
st cd cei mai cualificati dintre frati sa se ilesemneze
vetiatori.
d.e in.
g. 81. Fiindu-ca lundatorii monastiriloru Sinoclulu eparohialu.
dau in scrisu
intentiunea loru, cAndu hund.6za acele
sAnte Iacasiuri iupu. $. 87. Sinoclulu eparchialu este representanti'a epar-
nendu - sl unele ind.atoriri, ce trebuiescu chieisl se compune din ileputatii clerului si ai poporului
pazite nesiramutatu,
qenjru aceea prepositulu este datoriu u iirpoo", ch bparchialu, st afara ile episcopulu, respective Archiepisco.
fundatiunale a mouastirei celu putienu-oilata catea
in pulu diecesanu, constl, clin 60 membrii, dintre cari Z0 suntu
cetdsca in sinodulu mnnqori.o*^,,
anu sa .ss
-^.;- preoti, 40 mireni, dra in clieces'a Caransebesiului in nume-
:-il"duroodato,lf ,#,,:il#:ll;Jlili._jlj;*"iT;:
toririloru cuprinoe in funilaiiun"" fooi"to"iului
rulu celoru 40 mireni confiniulu militariu alege l0 ileputati.
de monastire. $. 88. Membrii sinoilului eparchialu se alegu pre B
S. 8?. Pentru causele de logodna si matrimoniali
credinciosiloru, cari neayeudu ale ani, si so potu si realege.
bisJric,a loru propria se tienu
d.e biseric'a mouastirr' $. 89. Sinoilulu eparchialu se tiene regulatu otlata in
cer. mai i,d";;; ;;:J:1T:ilHo:f;.Tff."t. crer6ga pro anu la Duminec'a Tomei, 6ra in casuri urginti re p6to con.
chiam6 st estraoralinariu.
'iLlri
l

iiltr
230 231
1;r
1r
S. 90. Convocarea sinodului se face prin episcopulu
eparchialu, respective Archiepiscopulu eparchialu"
fl Despre ectulu alegerei se ia protocolu, in care ss
lil:
Ir e"a in ;scriu t6te voturile, 6ra in casu ale votare secreta i se ala'
li;ri
casu ale vacantia prin consistoriulu ,tura si sieclulele, ce contienu voturile.
"urpu"iiuo.
S. 91. Membrii sinoilului eparchialu se alegu in moclulq
. g) Finintlu-se votarea in presenti'a alegatoriloru se in-
1i
'l l
urmatoriu:
i'liri
,' 'cheia, constatAnilu-se sl publicandu-se resultatulu alegerei
rilll a) Fia-care tliecesa se imparte in z0 cercuri erect'rali
i se subscrie, priu presiedinte, barbatii ile increclere st no-
i: proportiuuate. ,,;
i. b) In fia-care 'tariu, se sigildza cu sigilulu parochialu sl alu presiedinte.
cercu se alepu B deputati, ad.eca unu' ;lui s6u alu vre-unui barbaiu de increilere, cA, la tempulu
tllrii greotu- sl
doi nrireni, sl anume preotulu prin toti preotii, 'seu sa-lu d.uca la comisariulu consistorialu.
i:ii ra milspii prin toti membrii sinldeloru parochiali
din cer- i
:. h) In tempulu tleliptu toti tranisii barbati cle incre-
l,f
eulu electorale, spre care scopu: ,
'dere ai sin6ileloru electorali cliu unu cercu alegatoriu se
c) Consistoriulu diecesanu denumesce pentru
fia_care ,, coatluna la lcoulu clesemnatu spre acestu scopu, aclucendu
preoti unulu"il"
:::":..:]::i::1_r,:,
trq
doi comisari consisroria'ti,;;-;;;: ,
-cu
sine protoc,6lele electorali sigilate in modulu prescrisu
din cleru, dra pentru mireni uoul,r'dio,
mlrenr- sub lit. g.
d) fn diu'a prefipta preotii se coaduna Ia loculu Aci sub presieilinti'a comisariului consistorialu toti Ia-
de-
Bemnatu, si sub presiedinti'a comisariului consistorialu ,olalta formdza colegiulu de scrutiniu, alegendu-si unu no-
ale- .tariu pentru ducerea protocolului.
genclu-si doi barbati de incredere
si unu oo.ui lfr-
"oturi", -il;-
c6,tu purcedu Ia alcgere, care se efeptuiesce, .' In presinti'a tuturoru se ilesfacu prin comisariulu
.d ;;- i
iiqonsistorialu protoc6lele colegieloru electorali st se cetescu
,
tare publica s6u Ia cererea unei teriial itdti
a alegltoriloru
pr.in votare secreta. Acel'a, care a inh.unitu
majoritatea vo_ cu yoce inalta numerAnclu-se votqrile si inscriinclu-se in
turiloru, se prochiama de clepuiatu, se provede
cu creclen-
tiunalulu-sub_scrisu. pria corrisariu, barbatii
notanu, er despre actulu alegerei luAndu_se
de ineled.ere si ;.1 Acei doi iniliviili, carii au capetatu mai multe voturi,
protocolu s{ Sumai tlecAtu se prochiama ile cleputati sl se proveclu cu
subscr-iindu-se prin susu amintitii, se
substerne consistoriu., tionalulu. fn casulu, cAnilu doi insi au intrunitu ase-
l
lui eparchialu spre sciinlia. :rmenea voturi, intre densii ilecicle s6rtea esecutata cle locu
e) IncAtu pentru alegerea deputatiloru n:ireni, fati'a locului.
ll

nele bisericesci ee coaduna in sin6ie parochiali;-"J"_"r.;,"o.uj AtAtu protocolulu colegiului ile scrutinare, cltu sl cre-
i

l
linode se constituiescu astfeliu, ch, utigu,to"ii
presietlintele, pre doi barbati de incredeie
;iG;";;; i dentionalele se subscriu prin comisariulu consistorialu st
si unu iot"rio. ifp.in toti ceialalti membri.
Purceilienilu la aleger.e, fia_care alegatoriu '
doi deputati deoclata. Votarea
oo,i)*;;;; i) '
Protocolulu se substerne prin comisariu eonsistoriului,
pj["", dra la o creilentionalele se immanuidza alesiloru cleputati'
20 plegalori pdre fi uf uur""tu "rte
il;;ffi
Aclamatiune nu este p.r.iuu.
""iur"o i) Alegatori suntu toti acei'a, carii posieilu calitAtile
in $. 6.
!l

:l'.l.Liiii
itri
2'32 233
lliliilil
iri,il L'l

riltl .: ,k) Formarea cercuriloru electorali:in proportiune cdtt 4. Ailucerea otarirei in privinti'a acestoru realitAti sl
lr .so pdte mai ilr6pta, asemenea ilefigerea locului cle alegero ,foniluri conforrnu scopului, pentru care s'au infiintiatu.
ril
lr pentru preoti st ile scrutinare pentru mireni, st denumirea ,: 5. Alegerea membriloru consistoriului eparchialu.
lti
-cotnisariloru, precum si luarea mesureloru necesarie spre , 6. Consultarea si aducerea mesuriloru trebuinoi6so
[i alegere pA,na la o alta d.ispusetiune din partea sinodului :pentru radicarea culturei poporului eparchialu prin sc6le
ilti -
.eparchialu-g3fgafacereacousistoriuluieparchialu popurali, cepitali, gimnasiali, reali, teologice sl pedagogice.
. l) Alegerile deputatiloru se efeptuiescu in restimpu ile . 7. Consultarea si aalucerea mesuriloru trebuinci6so
iil,
ll' .6 septamAne, inainte de Duminee,a Tomei, si au .se fla or- pentru disciplinarea preotimei si a poporului eparchialu,
rlrl, dinate sl publicate astfeliu, incA,tu pentru mireni intre ,i
'

i|ll 8. fngrijirea pentru aflarea. mijl6celoru spre inaintarea


alegere st scrutinare sl i6ra-si intre ac6st'a el d.eschid.erea culturei, crescerei tinerimei scolare, sl peutrn rlelaturarea
iiltir
-sinodului
ilji sI intrevina unu restimpu celu putinu ile 8 dile. rpeileceloru iu privinti'a ac6st'a.
$. 92. Presieilintele sinoilului este Episcopulu, respeG. 9. Ajutorarea bisericiloru si se6leloru serace.
Itive Archiepiscopulu,
ril;
6r' in casu d.e impedecare s6u yac&n- ' 10. Ingrijirea pentru cultivarea si pregatirea barbati-
'tia locutiitoriulu lui. 'loru harnici Bpre servitiuri bisericesci sl scolari priu
S. 93. fn d.lu'a ileschid.erei sinodului eparchialu se tiene
rl,lr i,

il,r 'sA,nt'a liturgia cu chiamarea sd,ntului Duchu. otipendii.


"lr
lii
S. 94. Dupa acdst'a membrii slnoclului coailunanclu-se i 11. Escrierea ile colecte pentru scopuri bisericesci,
llr la loculu ilestinatu, presiedintele inainte cle t6te chiama la }'rcolari, fundationali sl filantropice.
fi,lr'r
uli i oficiulu notarialu provisorie unu numeru potrivitu clintre cei L2. Consultarea asupi'a greutA,tiloru, ce s'aru aretd in
iili;' .mai tineri uembrii sl cleschid.e sieclinti,a prin o cuventare efeptuirea unoru institutiuni bisericesci.
;solenna
'senatului
lifi't,
Dupa aceea se purcede la verificarea membriloru , caii ioru epitropescu st in frne defigerea salarieloru
fiindu preste jumetate verificati sl alegu numerulu recerutu .tlin fonilurile eparchiali.
.ile notari ordinari, si cu ac6st,a sinoilulu este eonstituitu. :
14. Onorarea cu baui a vreuuui opu seientificu privi-
iitlr
I !i, . $. 95. Sinoilulu asid, constituitu, inainte ile tdte ,st star ,. toriu la ori ce ramu ile sciintie bisericesci sl scolari.
-veresce regulamentulu pentru afacerile interne. 15. Facerea dispositiuniloru nocesdtie pentru aronda-
i:ta cercuriloru electorali si efeptuirea actului ile
[,lti
S. 96. Agendele sinodului eparchialu suntu urmatdrele,: alegero
liit
1. fngrijirea pentru sustienerea libertAtiei religionario ;lPentru sinotlulu eparchialu.
Hliil st autonomiei bisericei in intielesulu legiloru.
' 2. Alegerea Episcopului ul preseo"ta"ea lui la sinodull
l
Apendice.
[,]
i t,. (in caru pentru alegerea Archiepiscopului vedr
,'Fllriscopescu,
dispusetiunile pentru alegerep Metropolitului.j Alegere a Episcopului rliecesanq.
llii
i: 3. Ingrijired st coutrolarea averei miscat6re si nemiscatdre;i
,,
a realitdtiloru si fonduriloru, cari facu proprietaiea Eparchiei.. iltu iliutre barbati cualificati ppro ac6st* tr6pta.
I
o
,i
[!
il'
i
ll
il
234 i

235
S. 98. Pre temptlu veiluviei scaunului Episcbpescul
l

,l
sorutini'r-lu, se publica sinodului resultatulu alegerei
consistoriulu eparchialu duce trebile eparchiei in intielesulu
petrece la protocolu
si se
institutiuniloru bisericesci, ferinclu-se de ori se innoire s6u
,schimbare
I staruiesce, c4 alegerea de Episcopu
,in restimpu de 3 luni, sl face dispusetiuniie sa se laca tatea absoluta a yoturiloru.
irebuinci6se. Protocolulu alegerei, subscrisu de presiedinte, notari
.pentru convocarea sinoilului eparchialu spre alegerea
epis_ st barbatii d.e incredere, se transpune sinodglui
-"u""lu
'icopului, cerendu-si inviatiuni dela lVretropolitoro, iocu
episcopescu
se .va ingriii, cd, in tempu de 3 luni sa se intregdsca Pentru per,tractarea canonica.sl substernere la M*SeJtute* S"u.
rnulu veduvitu episcopescu, sl va sprijini pre concernintele
scau- i g. 103. Siedintiele sinodului de alegere suntu publicti;
siuodulu insa din cause moment6se pdte .
,consistor.iu in acdsta a lui nesuintia. tien6 sr sie.intie
secrete.
S. 99. Alegerea o va concluce s6u Metropolitulu s6u i' i
mandatariulu lui autorisatu spe acestu seopu. La siedintie secrete- publiculu nu p6ie lud, parte. _

104. Metropolitulu, d,6aa a in pers6na si_


I

$. 100. In pres6r'a dilei rle alegere se tiene priveghi *^r._,_1.


are ilupa tipiculu Rosarieloru, si in ins'a-si cli ile ,reschicr"ere conchiamd, "ood-or*
ta locutu al-egerei. pre
li
;:::j:-,1" cd,
rrprscoprr, l"g::",.pdte
numai decdtu se tiena sinodulu
l:

a sinotlului sAnt'a litur.gia totu d.upa acela_si tipicu. l

pertractarea sinodale a actului de "pir"op"i"o


$, 101. Dupa finitulu servitiului Dumnedieescu presie_ *.j:T sl a asterne alegere a ,,ootoi ilr

dintele deschide sinr.rdulu cu o cuventare corespundiat6ro i'piscopu Majest6,tii Sulu ,tA;";;;" i'i
ic6,tu si votulu sinoclului eii*"op"r"o-.p"u o"*uoau ^rir#
impregiurAriloru actului alegerei.
iintarire a nou alesului Epir"opir.
{-- pr6 inalta l1

Dupa aceea constituindu_se sinodrrlu in modulu il


scrisu in $. 94, se proceile la actulu d.e alegere. I
pre- Ear' d6ca Metropolitulu n'au luatu parte la
I einodulu
'l;
L
1ll
.t1**", arunci actulu alegerei, prov6ca fA,rd,
S. 102. Alegerea se facc in seeretu prin siedule. Fia-; f,l: _ptii*iudu
intardiare la resiedinti'a sea sinodulu .[r-"Jp"i""
care alegatorlu scrie pre o siedula oo*ulu
acelui-a. o"e l 4cestui'a actele de alegere spre pertractare
_;"ffi; 1r
t!
{r
carele 'lu cun6sce vred.nicu de Episcopu, sl
dupa
canonica. :

'fi
va strigd, de presieJintele, se iluce si puou ri".loll" "o_'r,, urmara pr6inaltei intariri
a n<iulul r[i

d.esjinat-a.; clupa ce au votisatu toti


;;; : "_, !..-tOU.
fuiscopu
_D.yn"
se sd,ntiesce acest,a piin Metropolitu dupa
renclu:
*lrt
rIi
-J-b"ii
siedintele sl notarii sinodali, cari impreuna
,ioodolul, ,r*
cu croi barbati
i
iii::'tt:::,::?,:1 j:
Iitanur carele i:rtrod.uce-o*o*"'""
*. o'loautor.iu metropo- }il
'd.e incredere alesi de sinoclu ai' siooto ,"o fo"o orguorl; pre_no-ulu npir"op,i'ii":n#;;n:; rti
procetesce in biserie'a cated.rale
de serutina.re, numera sierlulele, IuAudu un,a episcop6ica graniat?a metro-
cdte un,a din la inceputulu sA,nrei lirurgii,
urna, in care s'au pusu sl bagdnclu_le in alta *"]]:i1 cu o asistentia cuviinci6sa "i"uu, o va tien6 noutri -
urna, rjpiscopu ,$l
std gat'a sl aflAnilu-se numerulu siecluleloru "" "o
corespundietor.irr
din clerulu seu. .
ir
cu nu*elulu alegatorilolu, presied.intele la
vederea tuturor[
! . Episcopulu
tnointea
provediutu cu intar.irea prdinalta depunti
Maj. Sele juramentulu de fidelitate.
,j
si a barbatiloru de iucreder.e rarrica pre .:
-urna, cetesce in auiliulu tuturoru "endu
si;"i;i; ;;" ' $. 106. Episcopulu priimindu fundulu instructu
'l,ti

numelo scrioe in elo, n0. alu ill


tarii totdeun'a ,insdmna voturile, si eparchiali pretA,nga unu invenrariu; ;,]
ii' in urms incheinalu ;::::,.1""
q&totlu a_si:pitropii
pune unu econornu din clerulu Ill
i'
mi"6n.r iiNl
I
li;l
16
ir
irli
i

iri-- t1[
236 237
r6u monacbalu, carele va avd insarcinarea a priveghil asu-
pr'a fondului instructu si a duce ratiociniu despre percep
Art. Il.
tiunile sl erogatiunile Episcopului. Oo nqi storinlu perchial u.
nconomulu va fi respuniliatoriu Episcopului pentru S. 110. Consistoriulu eparchiale este orgariirlu admi-
t6te, dra Episcopulu senatului cipitropescu alu Consistoriu- nistrativn sl juilecatorescu permanentu in trebile bieericesci,
lui epalchiale, pentru t6te, c6,te a priimitu spre folosire. rcolari si funilationali in ilieces'a intrdga.
. Pentru aceea este de lips4,, cC, economului sa se pre- , $. 111. Presiedintele naturalu alu Consietoriului este
clee averea nemiscat6re st miscatdre ec6nomica prelAnga Episcopulu, respective Archiepiscopulu.
inventariu, precurn &ceea r'au preclatu sl Episcopului. S. 112. Membrii Consistoriului suntu parte orilinari,
Ddca Episcopulu n'aru vol sa tiena economu, atunci parte onorari; toti se numescu asesori consistoriali, si au
Metropolitulu are dreptu a-lu sili la aeeea. Economulu ests votu clecisivu.
ilatoriu a pastrd nestirbata &yerea Episcopiei sl pr.e tem- i , Asessorii consistoriali uu potu fi ruiliti intre sine pAna
pulu veduviei scaunului episcopescu. ila alu sieselea gradu ile sAnge st alu patrulea
cle cuscria.
S. 107. Episcopulu pr,iiminilu od6rele bisericesci alo S. 113. Consistoriulu se imparte ia trei senate sepa-
Episcopiei ilela epitropii eparchiali, va insarcin4 pre proto. irate si &uume:
diaconulu sdu capelanulu seu, ci sa p6rte grija de acesto 1. fn senatulu strinstr bisericescu,
oil6re, cA adeea nimicu sa nu se instreineze din ele sl sa 2. in senatulu scolariu,
se sustieua in curatienia; sl fiinilu ca pentru aceste od.dre 3. in senatulu epitropeecu.
insusi Episcopulu este respundiatoriur. sl cele perclute e da. S.,114. Fia-care senatu inileplinesce afacerile tiena-
toriu a le deplin{, pentru aceea inventariulu despre aceste clet competinti'a sea inclepenclinte,
sub titululu generalu
otldre este a se tien6 nevatamatu, sl lucrurile, cari prin de rO_onsistoriu eparchialu,, ispecti""
rra""niaiecesanur..
d.ese intrebuinlidri s6u priu vechimea loru s'au stricatu sl nul
: S. 115. Senatulu strinsu bisericeseu se compune iliu
se mai potu intrebuintid,, a le iusemnd in acel'a-si in.' rnembri orilinari (salarisati'1, sl clia onorari,
toti iin cleru
ventariu. d,in unu ilefensore matrimonialu, care pdie fi sl mir6uu;
. $. 108. Episcopulu respective Archiepiscopult efi 'r- Senatulu scolariu, .inembri
precum st senatulir epitropescu ase-
clreptu sa faca testamentu numai ileopre jumatate din avq, se compune din ordinari (salarisati) st ono_
rea se&, 6ra morinclu fAra testamentu, t6ta averea eadg in o tertialitate din cleru si it6ue tertialitdti rlin p&r-
eparchiei. Prin urmare facend.u testamentu ilupa detragerea. mirendsca.
datoriiloru si speseloru de ingropatiune, legatelo lui se vor4 Defigerea'nunerului membriloru fia-sArui tenatu sg
platl numai p$na la jumatatea aver.ei sele; ra respeetiveloru sin6de eparchiali.
$. 109. fntrdga bibliotec'a Opiscopului reposatu rem0no, Unu gecretariu salarisatur lare p6te fi preotu
s6u mi_
proprietato eparchiale si pe intrunesce cu bibliot.o'u indeplinerce afacerile notariali, in fio"'ooo
archivar.iu
chiale; "putL unu numeru potrivitu de scrietori
indeplinesou agendolo
manipulatiune in t6te trei *enatele.
16r
238 239

Cousistoriulu eparchialu are sl unu fiscalu consistori''i , fn casu ile necesitate p6te episcopulu conceile clucerea
presicliului in seuatulu .colariu st epitropescu sl
unui ase-
alu, care totu deodaia p6te fi si defensolu matrimonialu'
st cei onorari se sore din aceste senate, fia acel'a preotu, fia mir6nu'
S. 116. AtAtu asesorii orclinari, cAtu
alegu prio' sinotlulu eparchialu' $. 119. Defensorele matrimoriialut precum
si persona-
. " t'"ot"o posturile asesorali ale senatului strinsu biserit lulu ile manipulatiune se ilenumesce prin presirliulu orili'
cescu, sinoilJu eparchialu prin votisare secreta
cu *"j:1.i' nariu, 6r' fiscalulu si secretariulu consistoliale se alege prin
tato absoluta d'e voturi alege pre numerulu recerutu si-ln Consistoriu in sessiuni plenarie cu majoritatea absoluta d'o

Bubsterne episcopului, respective Archiepiscopului spr-6' voturi a membriloru presinti din t6te trei senatele'
intarire. 9. 120. Asesorii, ilefensorele, si secretariulu @onsisto'
Deplinirea posturiloru ile asesori consistoriali 1a cele; riplui ilepunu juramentu d.e functionare conscienti6sa, suntu
lalte d6ua serrate se efeptuesce totu in aselu moilu, insq rtabili, si numai in casuri de escese graver constatate pre
cu aceefi, tleosebire, ca barbatii, cari au intrunitu majoritateai .calea procesului discipiiuariu, se potu suspinile s6u amov6'
absoluta a voturiloru, se privescu si se prochiama
numa!' Fiscalulu si personalulu de manupulatiune se potq
decAiu cle alesi finalminte' schimb6.
vt:
Asesorii senatului strinsu bisericescu se alegu pre
6tia, asesorii celoru-lalte il6ua senate insa se alegu pentru
,6.PANH}ICE
do"rt'r unui perioilu tle alegeri la sinoilu ($' 88'), sl potu Agendelo deosebiteloru senate consistoriale.
fi earasi realesi.
A.
plinuLalificati sl bine meritatl.ptu. terenulu.Ottt::"t:l^rl b iseric es cu'
icolariu, 6r' dela acei membrii ai senatului epi
Senatulu strinsu
cari manipuldza averea, se cere sl o cautiune cores S. 121. Agentlele acestui senatu suntu:
diat6ria. 1. A clejudecd trebrle tienat6re cle sacraminte sl do

$. 118. Episcopulu, respective Archieppulu


tliece icu.
c6 prdsietlinte ordinariu alu intregului consistoriu p6te 2. A priveghid asupr'a portA'rei bisericesci si morals
ooil diot"e asesori tle tagm'a preotidsca unu lo preotimei, calugariloru sl poporului
(vicariu),alu seu, care in casu cle absinti'a Eppuluit 3. A nesui, cd, bisericile sa se santidsca si sa se in-
tive a Archiepiscopului sa-lu suplindsca in ducerea treze cu ic6nele, vasele, candelele si c6'rtile trebuincidse'
'tliului, 6ra in easu cle m6rte sa concluca impreuna cu 4. A priveghid,, cA protoc6lele botezatiloru, cununaJi'
sistoriulu afacerile bisericesci in eparchia preste totu, sl mortiloru sa se d.uca amesuratu ordinaiiuniloru susta-
la alegerea noului ePiscoPu. e.

Morintlu episcopulu fAra cle a fi clenumitu 5. A nesui, cd sin6alele Parochiali, protopresbiterali s I


afacerile aceluia-si Ie va esercitd celu mai betrAnu i sa,si implin6sca datorintiele dupa cele ordinate
oldinarit consistorialo din parlea preoti6rca. acestu statutr organicu.
240 24-l

6. A' dispune, cA protopresbiterii in totu auulu sa sub- 5. A dispune celo ile lipsa, cA tinerimea confessionale,
stdrna Consistoriului ccnscrierea preotimei st poporului barea fi'ecueutdza sc6lele de alte confessiuui, si invetie d.oc-
tractualu. .l tr.in'a religiunei n6stre, sa cercetezo biseric'a ndstra, sl sa
?. A priveghid,, cd biser-icele cele nou edificande sa ss
so suminece in posturile prescrise, prin urmare:
clad dsca conformu*can.5neloru. 6. A pune catecheti pentru toti tinerii nostriconfessionali,
8. A orilind comissiude permauenta pentru esamina- afle-se ei in ori ce sc6la de alta confessiune, sl peclecile,
rea celoru ce au a se inainti in tr6pt'a preoti6sca (v. $. ce s'aru ivi in privinli'a aest'a, a le ilelaturd.
13), esaminAnilulu va d.epune o tacsa ile 20 fl., carea, nu,' ?. A prefige terminulu pentru esaminarea aceloru in.
mai in casu ale seracia clocumentata se p6te iertd. diviili, cari aspira la ocuparea vr'unui postu profesoralu
9. A jutlecd, ilespre escesele preotlmei sl poporului, s6u invetiatorescu.
ce privesoe datorintiele loru bisericesci. I
8. A denuml o comissiune esaminatdre de trei membri.
10. A decide in instanti'a a tl6u'a causele apelate dela : 9. A starui, cd numai acei indiviili sa se puna ilo
scaunele protopresbiterale, si cele subscernute ilin oficiu.* profesori in giunasiele confessiunale, cari suntu bine pre-
11. Dupa m6rtea episcopului sa ocupe conducerer gatiti si cari au depusu esamenu inaintea comisiunei ailhoc,
Eparchiei, sa insciintieze pre Metropolitulu st guvernulu cu succesu bunu rlin studiele, cari ei au sa le preclee, (filo-
tierei d.espre m6rtea episcopului, sa nesui6sca, cd sl p6na logice, matematico-naturale si istor.ice, din cunoseinti'a lim-
la venirea noului episcopu sa mdrga in eparchia t6te dupa beloru clasice si palriotiee, precum si clin liter.atur'a limbei
cuviintia, a starui, cA in decursu celu multu de trei luni romAne.)
dela reposarea episcopului str, se conv6se sinoclulu eparchi. 10. A slarui, cd, de profesori in institutulu clericalu
alu pentru alegerea episcopului. sa se asieilie astfeliu de inclivicli, sari au depusu esamenu
din sciintiele teologice, pedagogice, din dreptulu eanonicu,
B. ; din tipicu sl clntArile bisericesci; 6ra de professori la in-

Senatulu seolariu. gtitutulu pedagogicu astfeliu de indivizi, cari au d.epusu esa-


S. 122. Agendele acestui senatu suntu: a &enu din sciintiele pedagogice, tipiculu si cantA,rile bise-
1. A lucrd pentru. bunastarea si prosperarea sc6lelor{ i ricesci.
mari sl mici confessionali. ' 11. A starui, cd, de invetiatori la sc6le capitale sl po-
_ 2. A ingriji clespre plocurarea celoru mai coresputr.
tliat6rie cl,rti scolare sl acelea a le asterne siuoduluieo"""hi*lo
pulare sa se inainteze astfeliu de cler.ici sl peclagogi, cari
au absolvatu cursulu teologicu sl din stucliele pedagogice
spre aprobare. au ilepusu esamenu cu calculu bunu.
3. A priveghid asupr'a perfectionArei sl portArei morale 72, A classificd, pre cei esaminati strinsu, si a le dd
a profesoriloru si inyetiatoriloru. calculu ,distinsuc
- ,,bine( ,,suficiente.r ,,neiude-
i

4. A plopune sinodului eparchialu spre remunerrro - -


pre acei balbati literati, cari prin eclarea vr,unui opu in 13. Celui esaminatu, carele capcta calculu neindestu,
ori care sfera scolara s'au meritatu. a-i dd voia spre repetirea csamenului, cerele nu so
242 243
pai p6te repeti, cl6c4 sl a d.6u'a 6ra au reportatu calculu
"r, nei ndestulitoriu t',
de va fi
datoriu a reportA pro largu sinotlului eparchialu, des-
. S 123. Senatulu scolariu va starul cu t6te putinci6sele pr:e starea sc6leloru si a invetiamentului, sl a face propuneri
pentru melioratiunea trebei scolare pre bas'a esperiintiei cas-
mijl6ce, cd punctele ? 11 din $. prececlinte strinsu sa
- comunele
se pazbsca atA,tu clp citra tigate pre acestu campu,
bisericosci, c6,tu si de
saJra individii, cari aspira la postulu profesoralu sr invetiar $ 130. Senatulu scolariu va ordin:i in totu anulu pre
toressu; st a-d.eslusi comuneloru bisericesci ra casuri ocu, tempulu ferieloru conferintie invetiatoresci, st spre concluce-
ririte, ci ele spre binele loru sa asculte d.e ordinatiunile lea loru va denumi comisari'din corpulu profesoriloru, si alu
sqtoritAtiei supreme scolare, carea a aclusu asemenea invetiatoriloru, cari apoi ilupa instructiunea gcnatului voru
mesuri raportd ilespre resultatulu loru.
spre inaintarea st inflorirea culturei populare.
$. 124. Senatulu scolariu va intari in posturi pre pro-
;
' $ 131. In fine senatulu scolariu pertract6za sl decide
causele disciplinari ale prot'esorilorn st invetiatoriloru.
fesori sl iuvetiatori.
La acestu prilegiu ya fi cu cea mai mare blgare de
s6ma, cd, alegerea d.e profesori s6u d.e invetiatori C.
sa fia f;-
cuta cu observarea prescriseloru acestui statutu
S. 125. Individii esaminandi pentru
organicu. .
: Senatulu epitropescu.
gimnasiala -d"pooe profesu"a teolo- t
gica, si pedagogica , o tacsa d.e 2Q $. 132. Agendele acestui senatu suntu:
f1. 6ra cei pentru invetiatori ai"osc6leloru 1. A concluce sl manipulS, averea miscat6re st nemis-
reale, capitale si
populare de 10 fl. cat6re a episcopiei si a purtd, grija pentru oil6r'e si pr.eti-
Tacs'a ac6st'a numai in casu d.e saracia dse, biblioteca si fonilulu instructu, pleeum si pentru fun-
documentata
se p6te iertd,. ilatiuniie episcopiei, respective archiepiscopiei.
S. 126. Senatulu scolariu va formd o cassa din tac. .,. 2. A compune unu inventariu clespre tcita averea susu
sele esameneloru, care va fi proprietatea amiutita.
fondului scolariu :
eparchialu.
::. 3. A compune bugetulu anualu si alu presentd, sino.
$. 127. Senatulir scolariu e indatoratu, a tramite din dului eparchialu spre pertractare si staverire.
tempu unulu s6u doi comisari din sinulu
seu spre cerceta- 4. A duce ratiociniu anualu esactu d.espre percepiiuni
rea sc6leloru.
1 st erogal,iuni, sl a-lu substerne sinodului eparchialu sprs
S. 128. Senatulu scolariu va starui la sin6dele paro,
chiali st p'otopopesci, ,cii, comunele bisericesci sa zid.6sca
scoli, locuintie p"olT per.sonalulu profesoralu, respective 5. A alege clin sinulu seu pre cassieriu si controloru.
invetiatorescu, unde lipsescu acele:1, j S. 133. Banii sl alte harthii de pretiu, precum si do:
trivite chiamArei lui celei grele. "d ua faca lefi po, Pumentele realitAtilolu sl foncluriloru se pastr.\za in cass'&
feru, proved.iuta cu trei chiei, dintre eari uu'a se va
, S. 1,99. Senatulu scolariu isi implinesce chiamarea dup{
la unu mernbru alu senatului d.esemnatu cle acest'a
instructiunile st me.rurile sinodului up"r"frirfol
Bunt.o ,r.r*, &cee&, a ddu'a la cassieriu st a trei'a la controloru.
ti

i,ll
t
'| rl

.l ,' 244 245


tlr..,

:il S. 134. Pentrtr ilaunels escate in averea episcopiei din rusu normatu, si io presioti'a celu putienu a patru asesori
,tl',1 negtija s6u culpositate, presieilintrile sl membrii asesori ai ai sei prin majoritatea voturiloru.
i':] senatului epitropescu suntu respunilietori. Cdndu voturile suntu egali, dirima votulu presie-
i,,li $. 135. Senatulu epitropescu va priveghi* pentru sue- dintelui.
tienerea si intregitatea averei, va nesui pentru incasarea S. 139. Decisiunile deosebiteloru senate eonsjstoriale
ltiri regulata a intereseloru, arendiloru sf a altoru venituri, pen- se punu numai d.ecAtu in lucraro afara de cele apelabile,
,lih tru neintarillat'a elocare fruptifera a baniloru ilisponibili cari in casu d.e apelatiune suntu a se substerne consisto-
iillll in cass'a ile pastrare sdu in harthli de statu. riului metropolitanu spre deciilere finale.
Elocarea de bani la privati este concesa numai pre
li.ll'
ll,|lr
l[,i S. 140. Siedinti'a plenaria a consistoriului eparchialu
l6nga cautiune in realitati de pretiu intreitu intabulata in consth, diu toti asesorii deosebiteloru senate, incA{,u acei'a
[f$i'
loculu primu. din absentia sdu alta causa nu suntu impecleeati a participd
Ill S. 136. La reposarea Episcopului, respective Archie- la ea.
ii piscopului, fiacare senatu consistoriale des6mna c6te iloi fn siedinti'a plenaria se efeptuiesce alegerea oficiali-
iri membrii din sinulu seu, spre a pazi 6r'a mortiei episcopu- loru, cari vinu de a se alege prin consistoriu, in ea se facu
,1,i,
lui, st dupa urmarea acestui-a spre a sigill numai decAtu dispusetiunile neeesarie pentru cond.ucerea alegeriloru cle
i;ih
'!llili
,ii
! dulalele st oalAile st spre a dispune cele ile lipsa pentru tleputati pentru sinod.ulu protopopescu si congresulu natiu-
li.i
i,i l;
ingropaciune cuviincidsa. fn diula urmatdre ilelegatii sena- qalu eparchialu bisericescu, sl pertractarea diferintieloru
llil tului epitropescu in presenti'a celoru-lalti patru membrii escate alin acela-si, incAtu acestea nu caclu in sfer,a activi-
consistoriali mai susu amintiti, invent6za ai/erea st harthiele tAtiei amintiteloru corpuratiuni representative.
reposatului, separanilu cele ce suntu proprietatea eparchie4 S. 141. Causele dogmatice sl pure spiritunle se ilecialu
de cele ce suntu proprietatea lui. lnalminte prin episcopulu, respective Archiepiscopulu die-
Din ceste din urma se yoru platl datoriele si Iegatele , .ce'Anu. :

Iogalislse voru reintregi t6te acele preti6se sl od6re bisericesci, .j


bibliotec'a st fondulu instructu, cari pre tempulu vietiei .8.
repausatului au peritu s6u s'au stricatu. l
Specialu.
$. 137. Dupa alegerea noului eiiseopu, senatulu epi-
tropescu pred.b acelui'a la intrarea lui in scaunulu episco- 1' S. 142. Consistoriulu clin Orailea-mare si mai ilepalto
pescu pre lAnga inventariu oddrele sl pretir5sele bisericescii
remhne in activitate, st are a se acomoil4 intru t6te clispu-
setiuniloru acestui statutu organieu.
bibliotec'a si cel'a.laltu fondu instructu cle economia spro
intrebuintiare.
tffi . Capu I/.
tD.
Preste totu. Metro poli,.a.
ffi
il; S. 138. Fia-care senatu consistoriale in t6te obiectelor $. 143. Metropoli'a este intrunir.ea mai multoru epar-
rt privit6rie la chiamarea sea, si-aduce clecislunile sub presidiulfi prin legatura canonica pentru sustienerea unitatiei
{ir

r[]

i;l
246
247
institutiuniloru sl intereseloru generali bisericesci,
sf form6za
provinci'a metopolitaua cu metropolitulu in frunte.
de reclamatiune tlecid.e congresulu.
9. I44. Afacerile metropoliei se incleplinescu:
Prin congresulu natiunalu bisericescu (sinoclulu S. 150. Deputatii congresului se alegu pre periodu cle
1. me. 3 ani, cu a cArui espirare se escriu alegeri n6ue, celu multu
iropolitanu).
. 2. Prin Consistoriulu metropolitanu. in restimpu de trei luni.
. 3, Prin sinodulu episcopescu. . Ddca in decursulu unui perioclu d.e alegere yre-unu
deputatu aru fi moritu ori aru fi resignatu, ori aru fi per-
clutu d.reptulu de a fi alesu, iu loculu acestui'a se eserie
Art I. alegere n6ua pentru restulu perioilului congresuale.
S. 151. Copvocarea congresului se face, in intielesulu
Congresulu natiuna lu bisericescu. articulului 9 cle lege din a. 1868 pre langa facut'a insciin-
tiare }laiestatei Sele, prin metropolitulu, 6ra in tempulu ve-
S. 145. Congresulu natiunalu bisericescu este : ''duviei prin consistoriulu metroporitanu, si se publica
sentanti'a iutregei provineie metropolitane "upr.- ata.tu
a RomA.niloru" d.o prin cerculariele indreptate catra consistorieie eparchiali,
relegea greco-orientale din Ungari;a si Transilvani,a.
bAtu si prin jurnalulu, ce servesce d.e regula pentir publi-
$' 146. cougresulu natiunalu bisericescu constl, din carea acteloru metropolitane.
30 representanti din cleru si 60 representanti
mireni; prin S. 152. Congresulu se conv6ca ord.inarie la trei aui
urmare fia-care diecesa tramite la congresulu rodata
natiunale cAte 10 . si aileea totdeun'a pre 1l1B Octobre a anului antliu
deputati din cleru stcAte Z0 din mi""oi
Dintre d";;t*tti;;rr;
-_fUrr*. . tlupa alegerea cloputatiloru, 6ra cerenclu necesitatea, st mai
ai diecesei Caransebesiului 10 cadu pre acleseori.
. Metropolitulu sl Episcopii sufragani "oonoioio
.

membrii congresului. "e "rrJ-,*i" i $. 153. Orilinea afaceriloru interne o determino cotr_
gresulu.
$. 147. Presiedintele congresului este }fetropolitulu, . S. I54. De competinti'a congresului se tiene i :

9": l" casu_ de impedecarea u"".toi_u, presidiulu "Jrrgrrro-


lui i ^ 1. Inglijirea pentru sustienerea libertAtii religionarie
'lu concluce episcopulu celu mai beirAnu in functiune. Fl autonomiei bisericei romAne ortodocse.
S. 148. Fia-care eparchia se imparte in ?0 cercuri r 2. Regular.ea, sl condlucerea tuturoru trebiloru biseri-
electorali, st fia-care cercu electo""l" -al"gu
I
unu deputatu 1''cescir-scolari, si fundationali pentru intr6g'a metropolia.
mir6nu, dra preotimea din d6ue cercuri
imlreunate iJt"loou
alege unu deputatu d,in cleru, urmandu_se i; 3. Alegerea Metropolitului si alegerea asesoriloru conr
loleSiu modali listoriului metropolitanu.
tAtile prescrise pentru alegerea cleputatiloru
sinodului epar-
chialu. 19 91) Apondice.
Formarea cercuriloru de alegere pA,na
Ia o alta Alegerea Metropolitului. ;
positiune uimanda diu partea *oogr"uul,ii
sistolieloru eparchiali.
se concrede is. 155. Pentru alegerea cle Metroplitu st Archiepi-
rcopu, congresulu se compune ilin 120 cle cleputati, ld
'f]
.i
248 249
i
cari Archi'iec'es'a concur& cu jumetate 6r, 2. In dlu'a urmat6re la 9 dre se acluna toti membrii
cererarte eparchii
l la olalta cu ceealalta jumeiate din numerulu alegatori 6r' in biseric&, se invita Comisariulu congresului,
li prefiptu, prin
urmare pentru numerulu presinte alu
rl eparchieloru Archidieces,a care dupa invocarea duchului sdntu ocupa presidiulu si des-
'ir
concura 6q dr' eparchi'a Araduliri sl a Caransebesiului chiile siedinti'a cu o cuventare potrivita actului cle alegere,
-.-r
30 cle cleputati, alesi dnpa mcdaliratea la care respunde unu membru congresuale designatu spro
:":l!" ;;;crJ ;
$. 148. De sine intielegendu-se, ca Archidiecesanii Ia acesru aceea.
casu in fia.care cercu ile alegere, 3. Dupa acdst'a comisariulu prov6ca pre cei mai tineri
alegu cAte doi deputati,
st ca d6ca manclatulu deputatilom piot"u nembrii a ocup6 interimalu locurile ile notar:i, apoi so pur-
congresulu mai
dejd alesi, inca oL espiratuj numai ceile la verifiearea menrbriloru, notariloru sl a trei scruta-
*:t"
rulu, ce mai lipsesce, se facu alegeri n6ue.
pentru rrm_,
toli in sensulu regulamentului pentru afacerile interne a
congresulu compusu asiri pentru congresului.
alegerea Metropo-
litului, Episcopii sufragani, cl6ca iu cuntu 4. Ddca ori clin Archidieces'a de o parte, ori rlin epar-
alesi de clepu-
tati, nu au votu la alegerea Metropolitului. chiele sufragane ile alta parte s'aru aretd, mai multi mem-
S. 156. Congresulu- pentru alegerea de Metropolitu
brii alegatori, decdtu jumetate, atunci prin s6rte se scotu
se tlela votisare din partea precumpanit6re atA,ti membri, cdti
conv6ca d.upa acelea_si clisp ositiuni, cari
suntu shlrite iu suntu d.e lipsa spre a sustienea paritatea aurbeloru pArti.
S: 151 cu respectu la congresulu or.d.iuariu, pr.in
Consisto- 5. La capulu mesei presicliale se asi6dia o urna, carea
riulu metropolitanu in teriinu _oitocle treiluni, dupa
repausarea lVletropolitului. ".f" se pazesce ile cei trei scrutatori asi6, e4 fia-care alegatoriu
da p6ta lesne si.pre renilu a se apropid, de urn'a alege-
$ 1,57. La alegerer Metropolitului se observ 6za wma:
.r_-^
torea, ordine: .rei; pAna nu yoru fi strigati la votu, suntu datori a siecl6
:iu linisce pre scaunele loru, cd, sa nu se conturbe orclinea.
1. In pres6r'a dllei de alegere la B dre , 6. Fiinclrr t6te pregatirile facute, notariulu generale
dupa am6dl
se aduna membrii congresului in biseric,a striga tlupa lista pre fia-care membru congresuale Fpre a
cated.rala sr tri-
mitu o d,eputatiune la comisariulu esmisu pune in urna siedul'a impaturata cle votisare pre rentlu
din partea Con-
sistoriului metropolitanu, care pre acestu
timpu se ya af"ld ir Pina in fine fdra intrerumpere.
in resied.i:rti'a metropolitana, ,p"u uto io
vit6, la adurarea 7. Fininclu-se clarea siecluleloru, comisariulu metropo-
premergat6re. Dupa ce acest'a s,au litanu numera sieilulele scotienilu-le fin urna si punendu-lo
infatisi"t",
tele despre repausarea metropolitului sl
despre "ut"r"*"l",
conrrocarea in alta asemenea urna.
congresului spre alegerea unui .. Ddca numerulu siecluleloru nu corespuncle nurherului
nou tr[etropolitu, cu aeeea
proyocare, cd, pre diu'a urmat6re
la g 6re fia_care membru votautiloru, acelea. se casdza prin artlere, sl membri congre-
sa aduca cu sine o siedula, pre
care e inscrisu numels. ,'sului se prov6ca a pregati alte siedule, si alepune in urna
acelui'a pre care ,lu yoiesce a se tlupa oriliuea prescrisa.
alege de Metropolitu.
Dupa finirea ace;rtui,Sctu pr.egatitoriu
se tiene privo- 8. AflAndu-se numerulu siealuloloru corespuniliatoriu
ghiere dupa tipiculu Rosaliloru. ui votautiloru, comisariulu metropolitanu le sc6to
250
25t
un'a' cdte un'a din u?na, le tlespatura, st cuvoceinalta
cetesee m-etropolitanu plin congresu ; idra c6,ndu s,aru alege IVIe-
numele alesului in scrisu st predA, siedul'a scrutatoriloru
a- o petrece in registrulu de votisare purtatu
spro
in trei esfu. I:ryrrl1r
nArei
dintre presbiteri, arunci alesulu ."
canonice prin sinodulu episcopescu sl
;;;r;;t;#;-
plarle, i6ra sieilulele se punu uu,a pireste alt'a pre m6sa, nicu se hirotonesce, sl se introduce io
aflf,,nd.u-se vreil-
r g, Dupa ce s,a seversltu'inregistrarea
voturiiorur. acei" tanu prin consistoriulu metropolitanu.
scaunulu metropoli-
Btea se sciutindza si resultatulu se publica congresului,
care siedulele de votisare *" ,.dJ acolo in biserica.
dupa
, f6. Dupa sosirea intarirei pr6inalte Metropolitulu celu
n6u depune inaintea }lajest6tiei Sele jurameutulu
10. Ddca la prim,a alegere nici unu eand.idatu nu a i cle fide-
litate.
iutrunitu pluralitatea absoluta a voturilo*r, presieclintelo
anuncia alegere angusta intre cei doi, cari au iitrunitu
mai
Art. trI.
multe voturi, i6ra la casu, il6ca alu doilea si alu treilea ,
Co n sist o riul u m e top oli tanu.
dintre Cei alesi au intrunitrr voturi asemenea, alegerea an- S. 15ti. Consistoriulu metropolitauu este orgf;nulu
su-
gusta se face rlintre toti trei, cari au iutrunitu premu administrativu si judecatorescu
votirrile cele {: pentru iut"ega pro-
vinci'a metropolitana.
La alegerea angusta se obsery6za aceea-si orilins .6 S. 159. Consistoriulu metropolitanu
la prim'a alegere. metropolitulu, cei prJsiedinre,
11. D6ca t6te voturile s,au impartitu iu d6ue
l. 11" episcopii
pArti ?. ti" sufragani, si
egali, atunci dupa o preconsultare intie membrii d,". asesori onorari atesi
"sl - pre vidria,
luise face pre dtu'a urmat6re alegere n6ua, sl "oog"^"uo,;
il6ca Ia "1-i:":,1"_:fT
u congresulu natiunalu biserie,escu sinulu b'a-ri#;;
acdst'a aru esi voturile tdte impariite in djue ilistinsi din cleru sl mireni. 'in
pArti egali,
va urmd, a trela dt o a trei'a alegere, sl d6ca nici ac6, S. 160. Consistoriulu se imparte in trei senate, el
Bt'a nu aru cluce la resultatu, va deiide sdrtea iot"u c"i
ce au intrunitu t6tc voturile in ddue pArti 1. Senatulu srinsu bisericescu.
asemenea. 'oi,
72. Comisariuln congresuale p.o"lu^u pre 2. Senatulu scolariu, si
celu ce au 3. Senatulu epitropescu.
intrunitu majoritatea absoluta a voiuriloru de
alesu Archie.
piscopu sl mitropolitu. ii . $' 161' Fia-care senat* decide in t6te obiectere tiena-
. . ,13. Actulu alegerei, subscrisu ile presiediutele sl no: t::t -1 l":ivitatea
ile rconsistoriu
sea indepenclinte, zub tirutulu
genernlu
lariulu alu eongresului se tram'ite din pa.rtea con- metropolitanu.a
gresului-g:"u_yl"
Ia Maiestated Sea ripre pr6grati6s,a iutarire . In fia-care senatu duce metropolitulu presidiulu
a ale- r' in casn ile impedecare, eelu mai betrAuu i
sului Archiepiscopu sl metropolitu. episcopu su-
14. Congresulu astdpta in permanentia fraganu.
tei resolutiuni de intarire. -
sosirea pr6inal:
, $. 162. Alegerea asesoriloru pentru fia-care senatu s6
prin"congresulu natiunalu bisericescu, dupa
. nodali_
Metropolitu, de e. Arehiereu, preocrise in $. 116 si pre te,irpulu normatu
Be introcluce indata in gcaunulu acolo
alegerea asesoriloru dela consistiriele eparchiali.
17
,l'; l
rl
\r
'
252' 253
Pentru senatulu strinsu bisericescu se alegu giese ase- gele cu ma'
tori toti ilin cleru; i6ra pentru senatulu scolariu st epitro.
" S. 169. Fia-care senatu ad.uce clecisiunele
joritate cle voturi, in senatulu strlnsu bisericescu in presin'
pescu asemene cAte siese, insa din o tertialitate din clerur
ti'a celu pucinu de siese membrii; i6r' in celelalte d6ua
rl din d6ua tertiaiitAti din mireni. snate celu putienu ile cb,tra patru membli afara de pre'
Pied.ecile din rudenia st cuscria preveiliute in $ L72; siedinte.
luntu ile a se observri si Ia acestu cousistoriu. ' $. l?0. Siedinti'a plenalia a consistoriului metropoli-
' $; 163. Consistoriulu mitopolitanu (senatulu bisericescu)' tanu consta ilin membrii deosebiteloru senate, preeA,tu aco'
va avd sl unu clefensoru matrimoniale. stia ilin absentia s6u alta causa nu ar'fi impeilecati a par''
{fnu secretariu si personalu corespuniliatoriu de mani- ticipd la ea.
pulatiune va implini agendele notariali sl scripturistice in Consistoriulu plenariu efeptuesce alegerea secretariului
t6te trei senatele. sl a fiscalului si tlispune cele de lipsa in privinti'a conche'
" fn fine unu fiscalu, care totu ileodata pdte si ale- m6,rei congresului nationale bisericescu, sl alegeriloru tlo
fi deputatu pentru acel'a-si.
t:t,

.:
ii fensoru matrimoniale
. $. 164. Secretariulu sl fiscalulu se alegu prin Consi. " Art. llf. l'l
storiulu metropolitanu in sedintia plenaria cu majoritatea i

Fl absuluta cle voturi a membriloru presinti din t6te trei sena. . Siuotlulu episcopescu. '11
i

tele ; i6ra ilefensorele nattimonialu precum st' personalulu


cle manipulatiune se denumesce prin roetropolitulu. $. 1?1. Sinodulu episcopescu este acea ailunare clo
episcopi sub presiedinti'a metropolitului, uncle se i,l:acti"zz
$. 165. Dispusetiunile stabilite in g. 120 au val6re gl obiectele bisericesci spirituale, dogmatice si simbolice.
fl

in privinti'a personalului acestui consistoriu. .i S. 1?2. Metropolitulu e datoriu a conchiemd sinodulu i'[
$. 166. Agcndele senatului strinsu bisericescusuntu:ai 'episcopescu
in totu anulu odata; i6r' episcopii suntu datori
ilecicle finalmente causele apelabili si apelate. il
a participd, la ircdst'a.
$. 167. Chiamarea senatului scolariu este cond ' S. 1?3. Pentru valitliiatea concluseloru sinoilului epi- ,.1

trebiloru scolari comune ale intregei provincie metropolitane;


scopescu se recere, cd sa fie convocatu prin Metropolitulu, '
precum si sustienerea unitAtii si a uniformitA,tii pentru in-
,sl sa participe la ilensulu episcopii sufragani.
stitutele scolari confesionali din Metropolia, si in tine decii ' i],:i
derea fiuale a causeloru disciplinari a profesoriloru sl in' S. 1?4. Agenrtele sinotlului episcopescu suntu :
1. a supune esamenului canonicu pe celu alesu cle epi-
vatietoriloru, apelate d,ela senatulu scolariu a consi scopu prin sinodulu eparchialu.
6oarchialu. ilrl
^ 2. a tractit, or' sl ce intrebare dogmatica, sacrameutale rirl
S. 168. Chiamarea senatului epitropescu este a rl rituale gl a o cleslegA ia intielesulu can6neloru positive. l,,l
histrd acele fonduri, care suntu ale metropoliei ci atarc. lr,l
" 3. a tiend consultari si a aduce otariri asupra religio-
. Gele prescrise pentru senatuln epitropescu Bitdtii si moralului clerului sl poporului crodinciosu din
Xerveseu tle norma sl pentru acestu senatu.
uretroirolia.
ltl
tlI
t$l
iil
rril
2s+ 255

4. a Ee consultd asupra instituteloru de teologia sl


peclagogia spre inaintarea scopului loru si a ssiintieloru
preil0nde in ele.
5. a se consultd, asupra cualificatiunei, ce se cere ilela: $ 116. Articlglu de lege XL.din an.
cei ce se pregatescu spre treapt'a preotiasca sl iuvetiator6- 1868.
tca, sl d.espre acdsta a refere sl congresului nationale bise- ' Despre poterea de aperare.
ricescu, cd cele ile lipsa in lini,a ac6st'a sa se faca cu apro. (S'a sanctionatu in 5. decemvrie 1868; s'a
bareaarmonicaa.ierarchieisiapoporuluicred"inciosu. promulgatu in cas'a representantiloru in 5. ile-
6. a priveghid pentru autonomi'a bisericei st a o apar6 cemvrie 1868; in cas'a magnatiloru 6. dec.
,
in contra ori cA,roru incercdri, ce voru instremtord pacea sl 1868; a aparutu in ,archivulu legiloru tierei(
Bantrenr'& brserrcer.
8. dec. 1868.)
Apenrlice fiinale.
. $. 1. Obligamentulu de aperare e gene- Obligamentu-
S. 1?5. Limb'a ofici6sa in t6te trebile bisericesci, sco- rale, st e a se efeptui personalminte din par- lugenerale sl
lari sl fund.ationali atAtu in launtru cdtu sl in afara pre lA.nga tea fia-carui cive capace cle aperare.
personale tlo
aperare.
eustienerea intregitAtiei ordinatiuniloru respective a $ g de
lege 1868. asemene& a ar.t. d.e lege 44 din 186g, este cea $, 2. Puterea armata se compune: clin Partils consti-
(armat'a) marin'a belica, aperatur'a tie- tutive ale pute.
romA,na.
i (militiea honvedime) si redicarea popore- roi armato,
$. 176. Acestu statutu organicu dupa publicarea lui (gloteloru).
formale intra numai decAtu in vigdre.
Coucrediendu ministrului nostr.u efectuarea acestoru , S. 3. Obligameutulu intrarei in 6ste, in Inceptulu

decisiuni, este voi'a ndstra deosebita, cd cu privin tia ;yatin'a belica, s6u in aperatur'a tierei (hon- obligarientu'
lui servitiului
.la afa- ,vedime) ($. 2.) se incepe dela prim'a ianuarie rle a.rma (cu
cerea bisericei greco-orientale, dreptulu de prdinalt'a supra-
lalu acelui anu ile calinclariu, in cale oblega- esceptiunarea
reclicarei po-
veghiare, N6ue competinte, sa se pastreze in mesura deplina, +ultr ld iutrare in 6ste finesce anulu alu Zl)-lea porului).
asemenea sa se sustiena in intregitatea sea dreptulu legisla-
'tiunei comune alu instructiunei n etatea lui.
publice.
Datusau in Schiinbrunu anulu omiia-optusute si6sedieci "' $. 4. Obligamentulu servitiului tiene,
Durarea obli-
Ia 6stea si la marin'a belica:
ll n6ue, lun'a lui Maiu douedieci si optu de dile a) trei ani in statulu ristei de linie, sl
gamentului
servitiului de
Franciscu losifu m. p. :' b)
slese ani in reserya;
arrra (cu
esceptiunarea
(L. s.l B. Iosifu Eiitvds m. p.
. la aperatur'a tierei (honvedime):
rerlicatei po-
pomlni).
,a) iloi aui 16 acei'a, carii satisfacundu obli-
., gamentului loru de ser.vitiu in dste, se
,Ianspunu l4 aperatur'a tier-ei (honverlimej, si
r8
i1

256 257
b) iloisprefiece ani cu privire ld oblegatii $. 8. Aperatur'a tierel (honveclimea) in Chi:imarea
d.e aperare asentati nemifilocitu iqtre aperir aperaturei
timpulu bataliei e chiamata spre spriginiren tierei (honve.
torii tierei (honvedii $. 32.). dstei de armata, catu si Bpre aperarea ilin lar tlimei).
' Carii au inplinitu obligamentulu loru ile .lrntru, er' iu tempu tle pace esceptiunalminte
servitiu ld, marin'a belica, nu suntu obligati ld st spre Bustihet'ee orclinei sl a asecurantiei in
servitiulu de aperarea tierei, launtru.
Tempulu servitiului se incepe in periodulu , $. 9. Red.icarea pop6reloru in tempu de Conchiartraiea
orclinariu de infaciosiare ($. 31.) cu privire ld batalia e spre opintirea ultima a puterei dq rescolerei.
fa-care indatoratu asentatu in 6ste dei* pri*,a aperarei spre spriginirea 6stei armate catu st
octovrie alu anului de infaciosiare er' cu prl a aperaturei tierei (honvedimei) spre impede-
I
vire la cei asentati afara d,e periodulu acest'a carea navalirei inimisului s6u pentfu invinge-
ilela cllu'a asentarei. rea inimicului intratu dej'a in tiera.
Pentru acest'a se pune rescularea, c4 o
Beilica,re* po- $. 5. Reiliearea pop6reloru se compune
p6reloru din atari voluntari, cari nu se tienu nici in parte intregitorie a puterei ile aperare, sub scu-
(gloteloru). tulu dreptului poporului.
statulu 6stei de armata sl a marinei belice,
nici in
alu aperaturei tierei. g. 10. Acei, carii se tienu d.e statulu Conchiamarei
: dptei armate (marinei belice), si suniu datori militaximei als
Despre pariialitati dispune legea pentru linib, a ieser-
, __ la servitiulu belicu de linie, suntu obligati a
reilicarea popdreloru. vbi, a apera-
satisface in totu tempulu provocatiuuei oficie- tutei ile tiera
Obligamentu 'loru (honvetlimei)
Iu ilo aperare S. 6. Acel'a care castiga dreptulu civicu respective militarie. sl a realicarei
alu peregd- clo statu in etatea obligamentului ile pop6reloru
' nantiloru aperarer. i Reserv'a numai in urm'a clemanrlarei (gloteloru).
s 6u concesiun e p en tru inpamente .Maestatei Sale se pote conchiemd, spre
(emigantilo. ni"e stutoroi*rj intre.
ru). e deobligatu, a implinl indatorinti'a de aperare girea 6stei atmate, catu sl a im.arinei pana ld,
corespondiatorie in sensulu legei presenie eta,,
luterea determinata a armateT.
tei lui, far' de nici o privire -lA, icei,a, camcn ':^ D6ca e de lipsa a chiamd spre servitiu
satiefacutu-a, si in care modalitate, indatorin-l
tiei sale in statulu acel'a, din ca,re a emigratu: ;lnticu numai o parte a, reseryei, acest'a
hgbue sb se intemple, dupa orilinea claseloru
alcr. de etate st acleca cu inceperea clasei
""lei -ui
Chiama,rea
dstei a,rmatei '$. 7. Chiamarea dstei armatei de etate.
6I A marrDel st a marij
belice. nei belige e aperarea teritoriului aurbelorii Conchiamarea sl mobilisarea aperaturei
ale monarchiei intregi a .de tiera (honvedime) anc& se
Maesl,atei Sale, 'il efeptuesco ase.
eontra inimiciloru d.in afara, catu sl sustieno: penea numai in urm'a demandarei
Maegtatei
pale
r:ea ordiuqi ti a asecurautiei in launtru. t:
.regelui,
dupa prescrisele leg.ei pentru apa-
ratur'a .tierei.

18f
258 259

Provocarea Bi regularea reiliearei gl6te. ; S. 12. Puterea numerica sumaria fi apa' Puterea uu-
merica a apa-
loru se intempla in urm'a ilemanilarei Maies.
raturei tierei o detelmindclia numerulu indato- raturei tierei
ratiloru de honveili. Tierile cor6nei ungare in- (a houvetli-
taiei Sale pre calea ministrului aperarea tierei,
d.e mei).
atunci si in acei'a mesura, candu si in catq fiintiddia d.e ocamdata 82 batali6ne ile infante- i,L

tier'a prin periclitatea navalirei inimisului e ria si 32 scailrdne de cayaleria. li


lij

nemidilocitu rlmenintiata. Dispo.sitiunile meritorice privit6r'ie la a- il

cdsl'a se cuprinclu in legea pentru aparatrrr'a


Aplicarea faptica a red.icarei gl6teloru so
tierei (honvedime).
efeptuesce prin comandantele belicu clesemnatu
ilip partea Maestatei Sale. ; $. 13. Intre tierile cor6nei ungare si intre
tierile representate in consiliulu imperiale clupa
Reserv'a si aperatur'a tierei (honvedimea) proportiunea numerica a populatiunei ease
se conchiama spre esercitarea periodica cu ar- impartl contingentulu acel'a de regruti, care
me ($. 36.) prin oficiels competente belice ile d.upa recerintiele sistemului de eser.citiu sl ile
linia sl ile aperatur'a tierei stabu ilevenitu in val6re e necesaria pentru
Puterea nu- S. 11. Armat'a continentala sl marinaria sustienerea armatei sl a mar.inei belice in
merica a ar- trebuintiosa pentru aperarea comuna a monar- puterea numerica ($. 11.) staverita mai susu,
natei si a
mariuei. chiei, pre bas'a drepturiloru constitutionali cu- sl anca spre intretienerea cu reserv'a intregi-
prinse in $-ii ll,i 72., 13. st 14.. ale articlului t6r:ia, dupa etaverirea ei anainte cle espirarea
do lege XIl. rliu anulu 1867. si pre langa sus- de 10 ani, numai asi'a se pote luri, sub intre-
tinerea aeelor'a se staveresce cu privire l4 po- bare, d6ca Maiestatea Sa va pofti pre calea
pulatiunea intrdga a ambeloru teritorie de sta- regimeloru respuniliatore respective inmultirea
tu ale monarchiei in 800,000 alu statului con- sdu micsiorarea eil adunarea contingentului
pletu belicu, ne intieleganduse aici granitierimea. se pote efeptui inse numai atunci, .l6ca legis-
In statulu acest'a se cuprind.e (S. 4 ) tt ulatiunea I'a votatu pre anulu acel'a. Reservta
reservta. sumalia complinitoria de 10 ani nu pote fi
Statulu acest'a belicu a armatei sl a ma' mai mare, clecatu contingentulu de prc unu anu.
rinei e validu pre anii 18 prosimi, Ld, computarea contingentului elcest,a a
ambeloru parti, voru servi pana. atunci, pana
Motiunele pentru lasarea neschimbata-
canclu se vd, efeptul o numer&re noua d.e
dupa inprejurari si mai de parte seau shim'
-
barea statului armatei staveritu, sunt a se as-
pop6re in ambele ter.itorie ale statului basate
pre pr.incipie egale, cd basa datele ofrci6se
terne representantilom ambeloru parti, pentru
esistente in presente, clupa care din statulu
invoirea din nou pre calea constitutiunale, in staveritu cle 800,000 fecioli cadu pre tiarile
totu casulu anca inaintea espirarei anului alu
ungare 329,632, Iasanilu-se populatiunca
n6ualea.
260 261

granitiarimei, carea'si iuplinesce obligamentulu b) care pre langa' o marime corpomla celu
seu de servitiu miliiariu intr' o alta mocla. putinu d.e 59 degiete vienese posiede
litate, pana atunci neatinsa, pana sustd in- capa:'itatea receruta spirituala si corpo:
stitutulu cle frontiera. rala, (meseriasii, navigatorii si meseriasii
Complinirea cle naie nbcesari 16, armata se primescu
armatei sl a S. 14. Armat'a si marin'a belica se com"
mannei belico plinesce : fara de consid.erare_16 marimea loru sor-
a) prin inrolarea alumniloru din institutele porala);
militari de eilucatiune. ($. 1e.), c) care a ajunsu celu putinu anulrr 17 alu
b) prin intrarea ile bunavoia ($.20 etatei, daru nu a trecutu preste 36 ani.
- 24.),
e) prin asentarea efeptuita clin oficirr (9. Strainii se potu priimi in armatrr spre
4b. servitiulu de linia legala, sub conditiunile punc-
- 49.).
cl) prin asentarea ordinaria ile regruti (9. teloru b) si c) esceptionalminte numai cu son-
Complinirea
aperaturei ilo 31 35.). cesiunea -Maestatei Sale, d6ca voru putea aret6
fiara (a hon- - Aperatur'a
15. cle tiara se complinesce: concer-liunea nemidilocita a regimului loru
vedi-ei). S.
a) prin inpartirea reservi'rtiloru, carii 'si au dand.a spre ac6st'a.
implinitu servitiulu (S. 4.). $. 17. Dela obligamentulu cle a intrd, in Scutinti'a pro-
b) prin impartirea nemidilocita a ind.atora. armata, m,rrin'a belica sdu aperatur'a tierei e visoria clel{,
servitiulu tlo
tiloru ile aperare ($. 32.1 esemtu provisorminte: armata, ile
c) prin atari voluntiri, car.ii si-au satisfacutu marina s6u
1. Uniculufiiu alu parintelui nepotinciosu tle aperatur'e
indatorintieloru clo a servi in 6ste, in npre castigu s6u a mamei vatluve; s6u in lips'a tierei (honve-
climo).
catu nu se tienu de altu mintrea de ape- aeestui'a uuieul ginere I
ratur'a tierei (honvedimea) prin atari 2, Dupa m6rtea parintelui uniculu nepotu
voluntiri, cari numai suntu dejd indato- alu mosiului nepotinciosu spre castigu, s6au a
rati la aparatur'a tierei, daru suntu apti bunei vaduve, d.6ca acestea n' au. fiiu I
spre servitiu ($. 57).Inilatorinti'a il6 ser- 3. Unu frate alu fratlniloru deveniti d.e
vitiu a voluntariloru lmentionati aub c) st totu orfani:
il) se estiade pre doi ani casualmiute La scutintia are inse dleptu nu:nai unu
pre tienutulu bataliei. fiiu. unicu carnale, nepotu s6u lrate si r.es-
Recerintiele
intrarei in S. 16. fn armat'a catu si in marin'a bo. pective uniculu ginere, si numai in casulu acel'a
armat'a sl in lica pote intr'a acel'a: d6ca aterna dela scutinti'a lui sustienerea pa-
marin'a
belica. a) care in un'a s6u alta parte a imperiului rintiloru, a mosiloru (buneloru) s6u frattniloru
Maestatei Sale a castigatu dreptulu civicu ilo (sororiloru) si d6ca 'si . implinesce clatorinti'a
statu sdu penlru teritoriulu cor6nei ungaro ac6st'a a sta.
concesiunea pentru asiediare sta torneoa i) Pre larrga conilitiunilo acele, so yor.u privl
262 263
cu clreptultr acel'a egale, ca cum are nepotulu 4 servl in armat'a (marin'a belica) neintreruptu
sdu frate uuicu masculinu, rl acei'a, acaroru si activu 10 ani, alumnii priimiti si eilu-
unulu s6u mai mulii frati; cati cu competenti'a- diumetate
T anil er' cei
a) stau in obligamentulu servitiului a liniei eilucati cu platirea competintiei
.intr.egi 4 ani.
sdu a reservei I $. 20. Fia-care fiiu alu patriei pote in- fntrarea cle
buna voia in
D) nu sunt inca d.e 18. ani; trd cle buna voia in armat'll s6u marin'a be- :rrmat'a (ma-
c) pentru defecte spirituali sl corporali sunf lida, d.6ca posiecle rnsuriirile recer.ute spre a- r,n'a belica).
neapti la ori sl care castigu cestu scopu (SS. 14. 16.). Dela iutrar.ea de
Care s'a eliberaiu provisorminte pre ba- buna voia suntu acei'a eschisi, carii in urm'a
Bele acestear daru acarui titlu cle eliberare a unei sentintie judeeatoresei nu suntu in usu-
incetatu intr' acei'a, sdu care nu inplinesce area pedeplina a dreptur-iloru sale cetatiane.
conditiunile ei, cacle d.upa clas'a s'a cte etate L4 minoreni se recere cu ocasiunea in-
sub obligamentulu de a intr{ in armat'a, marin'a trarei loru de buna voia in armata invoirea
belica s6u in aperatur'a tierei (honved.fmea). parintelui s6u a tutorelui.
fn privinti'a eliberarei provisorie decide Voluntariulu pote insusi alege corpulu
comisiunea asentat6ria (S. 32.), in contr'a de- ile trupa, in care voiesce sb serv6sca, conili-
cisiunei ei se p6te recurge catra Ministeliulu tionancluse inse, cumca corpulu d.e trupa res-
pentru aperarea tierei. pectivu str fia aptu sprc priimire in acel'a.
In contr'a d.ecisiunei comisiunei asenta- Aceloru inclatorati de aperare, carii dupa
t6rie aprobate clin partea Ministeriului ile ape- clasea loru de etate ($. 32.) suntu ilej'a chie-
rarea tierei nu se mai p6te recurge mai de parte. mati 16 asentarea orclinaria, nu li e permisu
Aplicarea
inclatoratilom
$. 18. Indatoratii cle aperare, carii tocm'a a intrd tle buna voia, pe catu tieue perioilulu
cle apeiaro spre selvitie belice faptice nu voru fi apti, de recrutare.
neapti spre 6ru 16 alte servitie recerute spre scopuri be-
servitiulu
Acel'a care a fostu legalminte obligatu
belicu. lice, dupa ocupatiunile loru civile voru fI in- .a se infaciosid, li asentale, sl nu s'a infacio-
trebuintiaveri, se potu in tempuri cle batalia siatu, perile prin ac6st'a dreptulu seu ld, in-
obligri spre inplinirea ataroru servitie. '-trarea ile buna yoia pana atunci, pana canclu
Alumnii insti-
tutelorrr $. 19. fnrolarea alumniloru esiti" din in- nu se vd fi supusu clecisiunei comisiunei asen-
militario <Ie stitutele de eclueatiune militare in armat'a tatorie atlucande in privinti'a acesteiabsentari.
ealucatiune,
(marin'a
-belica) se vd, efeptui prin oficiele rui- ' S. 21. Fiii patriei, carii stau pre una Voluntari cu
Iitare in sensulu prescriseloru speciall sust&- treapta de cultura, ce corespuncle stutlieloru tempulu servi-
t6rie iu ast'a privintia. percurse intr' o scola reala superiora, intr' tiului pre unu
anu a) l4
Alumriii stipendiali s6u carii s'au eilu- unu institutu acelei coorilinatu s6u int'unulu armata.
catu in atari.institute gratuitu, suntu oblegati nai 'noltu, sl carii Fe voru putea legitimd in
264 265
ast'a frivintia cu testimonie valiile, il6ca aa aspiranti ile oficieri dupa mesur'a recerin-
-
intra cle buna voia se ailjusteclia st se intre- tiei gracluatimu de oficieri reservieti.
'tienu sub'tempulu servitiului loru pre speselo
: Acesti oficiri sunt sub decureulu mai ile-
sale proprie (cumpera 16 calaria insusi calulu, parte alu obligamentului loru de aperare a se
si se ingrigescu cle furagiulu calului), se roru chiem4 inca la eeercitiele cu arma de trei, totu
clelas6, in tempu de pace, dupa unu tempu ile ile, a un'a celu multtr . de patru septamani.
servitiu actiyu ile uuu anu computatu del6 In casulu unei mobilisari atari oficieri
intrarea loru, cd reseryisti cu licentia. Acestia, sunt in decursu ile ndua ani dupa recerintiele
cl6ca continuedia etudiele loru, potu alege in- aretancle catu si ilupa ileterminatiunile minis-
susi statiunea loru militaria, si pana l4 eta- trului de resbelu, a se aplicd, s6u in armat'a
tea loru d,e 25 ani, si anulu servitiului anuale s6u in aperatur'a tierei, clupa n6ua ani inse
ile buna voia, st d6ca tienu pre spesele loru dupa determinatiunile loru iegali in aperatur'a
proprie cuartirulu, nu se voru pote oblig6, ci tierei.
str locuesca in casarma. 8. 22. Acei matrosi, carii se voru legitimd, %"*rrrf;i;:'.
Care institute sh se privdsca in privin- atatu despre cultur'a loru gener-ala, catu st
ti'a acestei favoriri ed coordinate gimnasieloru ilespre studiele percurse in institutele mari-
superiori, sdu a sc6leloru reali superiori se vd narie patriotice cu sucesu bunu, cu tsstimoniu,
iletermindcu intervenirea ministrului tleresbelu, se voru pdml in marin'a belica spre servitiu
comunu prin ministeriele de ambele parti. ; yoluntariu anuale, foru ca se fia siliti, asi procurd,
Tocm'a asid, voru pote atari studenti mi- dela sine spesele de moutura si de intretienere
seri ilin institutele numite, carii se tienu de sl se yoru clenuml clupa depunerea cu sucesu
categori'a auclitoriloru orilinarist publici, ' bunu alu esamenului, dupa mesur'a recerintiei
vedescu o purtare buna moralal si sunt cliru ca oficieri ile marina reservisti.
obiectele principali clasificati cu eminentia, , Acesti ofrcieri de reserva sunt in tempuri
intrd ca voluntari pre unu anu, in urm'a prol; belice oblegati la ori sl care servitiu marinariul
punerei ministeriului respectivu cu invoirea, I, c) meficii el
S. 23. Merlicii si auilitorii ile meclicina veterinarii.
ministrului ile resbelu comunu, in seryitiulu ddl' potu servitiulu loru anualu voluntariu inplinl
resbelu, pre canilu sub alecursulu acelui'a spe" in spitaluri militarie, veterinarii si auditorii de
sele de moqtura-adjustare sl cle intretienere so ieterinaria inse ca practicanti ile veterinarla
voru platl ilin bugetulu cle resbelu comunu' in 6re care cumpania tle carausia militaria,
' D6ca acesti voluntari voru fi finitu serJ -il6c* voru posiecle calificatiu"ea la acds'ta
vitiulu loru aiualu sl voru fi ilepusu., cu s In tenip'uri ile'resbelu se voru pot6 apli-
bunu esamenulu prescrisu pentru reserv& ii.ci ctupa obligamentulu lor.u de servitiu, catu
apertur'a tierei ftonvedimea), se voru q! dupa recerintia . inoa sl in llui's (marin'a
266 267

belica), in aperatur'a tierei st in spitale campe- p'olitica (in catu Be recere 16 posturile aceste
stre s6u statornice. &rctarea precurgerei stuilieloru juridice, si 'de
b) statu), mai tle parte professorii si invetiatorii
apotocarii
$. 24. Apotecarii potu inplinl servitiulu
loru anualu voluntariu in apotecele militari, st instituteloru invetiamentale publice, intiale-
Be rroru aplicd in tempuri de resbelu intr'unu
gandu-se aici st docentii ileld, sc6lele popula-
&Bemenea moalu, ea mealicii obligati d.e aperare rip, se lroru pote in tempuri tle resbelu, in
(s. 23.). sum'a neincungiuravera ile lipsa spre portarea
mai de parte a oficiului ailministrativu si alu
Candidatii 16
oficiele $. 25. Canilitlatii la oficiele preotiesci si
preutiesci. alumnii fia carei religiuni recunoscute dupa invetiamentului, lasri cu concesiunea Maestatei
lege, ildcrt se yoru fi inrt'latu in armat'a (ma- Sale regelui in urm'a propunerei ministrului
rida belica) sdu iu aperatur'a tierei, se Yoru respectivu de specialitate in aplicarea L;lu.
licentia spre continuarea studieloru sale teo- Cu acdsta infavorire se inpartasiescu si indi-
logice.
viilii statatori in servitiulu postale, telegraficu
Dupa santirea pteotidsca primifa, respec- sl ile drumulu feraturd6cavoru fispre ducerea
tive ilupa aplicarea loru cd, parochi s6u c6 mai departe a intreprinilerei neincungiuravertr
capelani, se voru inferi respectivii in registrulu de lipsa.
Can<Iitlatii l&
preotiloru alu statului militariu, si se Yoru
g. 27. Candidatii 16 oficiele invetiatoresci qficiele invetia-
si clocentii del6 sc6lele populari, mai de parte toresci si tlo-
pote in tempuri belice aplicd tlupa obligamen- centii clel6
tulu loru de apelare cA parochi s6u in armat'a aceia, carii pre calea ereditatei au ilevenitu in sc6lele popu-
posesiunea unei economie, candu locuescu in lari.
(marin'a belica) s6u in aparaturb tierei, pre
posesiunea loru ordinarie, economidfia insusl
cum si in spitale campestre s6u stavere.
D6ca insc atari candidati s6u alumni voru in aceita, ert venitulu fundualu a unei atari
parasi studiele loru teologice, sdu voru abdice posesiuni e destula spre sustienerea unei fa-
chiemarei loru preotiesci, suntu a se cit6 spre milie constatat6rie din cinci membri, totu ile
servitiulu lolu belicu. odata nu trece inse cantitb,tea inpatrita a me-
' surei aceste, suntu clupa inrolarea loru iu ar-
Oficialii, cerii
stau in servitie
9. 2ti. Oticialii de statu, carii stau in mat'a (marin'a belica); sdu in aperatur'a tierei
publice, pro- cuprinsulu armatei (marinei belice) sl a ap.e-
fesorii si ilo- (honvedimea) a se cualifici militarminte in optu
raturei tierei t.honvedimei), oficialii aplicati in
centii (invetia- septemani, si adica in periodulu acel6, cand.u
torii). tlominiurile private {amiliarie si funduarie ori-
ginarie a casei maestatice domnitorie, oficialii
vi fi mai putinu stricaciosu instructiunei po-
pularie si respective purtarei ecouomiei rurale,
foniluriloru funclationale publice, oficialii re-
presentatiuniloru cle tiera sl de ilistricte, ai {upa acei'a a se licenti4, si in tempulu de
pace pro langa aqest'a & se obligri, numai 14
jurisdictiuniloru comitatense si cetatienes0i, sf
participarea esercitieloru periodice cu arma.
- ale comunelorn concreiliute cu atlministr&rea
't

268 269
Marinarii st
S. 28. Cu privire la inarinarii- calificatl, sortei in fia care clasa de etato prin o co- mat'a sl ma.
rin'a
masinistii cali belics.
l
freati in ma- inrolati in marin'a belica, pro carii $Ju 22. mistune micsta.
rin'a belica. nu e aplicayeru, precum sl cu privire la ma- Toti tinerii nascuti intre prim'a januarie
sinistii, tempulu servitiului activu se p6te, cu sl 31. decemvrie alu unui si acelui anu com-
considerarea, demesurata a calificatiunei loru . .punu una clasa de etate, care capeta numirea
avute, catu sl a calificatiunei loru capetata in ilupa anulu rile nascere.
serv;tiulu marinare, micsiora inca sl pe durarea Spre asentare se citdclia trei elase d,e
a unui anu. etate.
Marinarii ier- g. 29. Marindrii inrolati in marin'a belical In trupele armatei si a marinei se vorrr
cetatori ai
iustituteloru carii cercetddia institutele invetiamentale nau- f inrolA cei acolo mai apti, cu consiclerare po-
si ale constru- tice, sdu cle construirea corabieloru din patria, tentiosa clupa voi'a inrolatiloru, uncte, cu sin-
irea gur'a esceptiunea trupeloru sanitarie, inrolatii
corabieloiu. sunt in tempulu ile pace a se licentid pre du.
rarea tempului tle studie. in armata se voru impafil esclusivminte in
Repaitia.rea trupele unguresci.
contingentului $. 30. Numerulu indatoratiloru de aperare Dupa recrutarea deplinita numerulu con- b) pentnr ape-
cle complanare inroland.i in armat'a (marin'a belica) e a se im.
po tierile catu iingentului armatei si a marinei belice, presum latur'a tierei
sl pd cercurile parti intre ambele state ale Maiestatei Sale in gl a reservei intregit6re, prisosulu aptiloru spre sl. tregit6ria.
reserv'a in
clo recrutare. propotiunea numerului populatiunei, er' nume.
bervitiulu de resbelu clin clasele celetrei aduse
rulu acest'a pe cercurile de recrutare, ilupa
b a se imparti ilupa cercurile cle recrutare ia
mesur'a capacitatei loru cle recrutare probate
bperatur'a tierei (honvedfme).
prin esperintia; il6ca 6re care cercu de recru. ' Dupa ce individii inpartiti in reserv'a
tare nu aru pot6 dd contingentulu cadiatoriu
intregit6ria g'au insemnatu dupa calificatiunea
pre elu, dupa 'cum erd, cle proyediuti, restulu
loru in registrulu d.e conscriere pentru speciele
e a Be repartid, pre cercurile celelalte ale a
iliyerse cle trupu ale armatei, se'lasa in tem-
celui clisirictu de recrutare.
pulu cle pace in ocupatiunea loru civila, st se
fempulu pe-
tioilului alu
, S. 31. fnrolarea in armat'a (marinta belica) aplica numai in tempulu cle resbelu in. urm'a
, recrutarei catu Bi in aperatur'a tierei se intempla in calea ilemanilarei Maestatei Sale dupa clasea loru
ortlinarie. recrutarei orilinarie in totu anulu in restempulu ile etate spre reintregirea armatei s6u a ape-
itela 15 Ianuarie pana la 15 Maitie; tempu'lu raturei tierei (honved.imei).
servitiului actiyu se incepe in prim'a octonvrie Dupa finirea resbelulni se clelasa reser-
alu aeelui anu (S. 4.). vistii ale reintregirea conchiemati din cuprin-
proceilur'a , $. 32. Recrutareg indatoratiloru de ape- bulu armatei in starea loru de mai 'nainte.
rbservanda lare
obserwancle ale cerculu tle
fr.re tienetori ile de recrutare,
recrrrtare- se efep.
efen- Acei indatorati d.e aperare, caroru s'a
le recnrtarea: concesu in clasea a trei'a de , etate scutinti,a
.j il":ti:r *: tuegce ilupa urmareh ortlinei sl' dupa numerulu
270 271
provisoria de servitiu ($. f?.), se voru intr4 a g,petatur'ei de tlar.a, supune
pre cererea mem-
in clasea a patr'a ile etate, intre reservistii de briloru civili a comisiuni inaintea unei comisi-
intregire. uni superarbitrarie spre decidere.
Cu finea lui clecemvrie alu acelui anu, Decisiunei comisiunei aceste suntu a se
in care a Aiunsu reservistulu de intregire a- supune sl acei individi inilatorati ,de a militd,
nulu 32 alu etatei sale, incdta indatorlnti'a s'd carii, ilupa ce s'au recrutatu dej'a in ar.mat'a
in reserv'a de reintregire. (marin'a belica) s6u in aperatur'a tiarei aflandu-
Recrutarea
$. 33. Ddca indatoratulu de a intra in se in patru luui ilupa inrolarea loru c6 neapti,
posteri6ra a
celoru remasi armata nu sra infaciosiatu Id recrutarea ordi- sc insdmna spre demitere.
tlela reclutare. fn contr'a decisiunei comisiunei asestea,
naria, e a se efeptul presentarea lui posteri-
6ra cu aplicarea mediloceluru legali; intru recursulu n'are locu.
g. 35. Spesele infaciosiarei la sortirea st Spesele sorti-
acei'a e in urmarea ordinei registrului de con_ rei si a asen-
scriptiune a se inrold, in loculu lui acelu iu. asentarea are fia care inilatoratu de a milit6, tarei.
dividu aptu urmatoriu care aru fi fostu de a le purta insusi ; cei lipsiti de mdil6ce suntu
altu mintrea a se imparti in resery'a reintre- a se ajutord din partea comunei insasi, ce au
git6ria ($. 32.). a le purtri sl spesele antistieloru comunali catu
Incliviclii po-
steriori de
fu loculu acelei sume numerice inse, si a le insocirei ofici6se ai indatorAtiloru d.e a
reintlegire. care se vd pote inrold in armat'a si marin,a milita.
belica cu tota seeuranti'a din absentii in res- Spesele cle calatoria a superar.bitranililoru,
tempu de 4 lune computate ilel4 finirea peri- catu si a insocirei danile loru cadu ca Earcina
oclului de recrutare, d.upa proportiunea de mi- pre vistierea statului.
clilocu a aptiloru spre servitiulu belicu, suntu T6te spesele celelalte Be aeopere in sen-
totusi a se insemnd din inrolatii insemnati a sulu prescriseloru sust&tdria in privinti'a cur_
claseloru de etate mai betraue cu numeiii sului trebiloru oficidse.
mai 'nalti, atati'a indivicli ile reintregire, c& S. 36. Soldatii cle reserye suntu in ale- Esercitielo cn
cursulu obligameniului loru de reserva inda- arme sl ailu-
posterioli, suntu inse in relatiuni indatinate a nalile eontro-
se d.elasd, inse cu lioentia pre patru lune. torati Li esercitie iu arme intreite tienetdrie Iatdrio a lo
reservei sl a
Tempulu concesu spre inplinirea posteribra celu multu d.e cate patru septemani. aperrtnrei tlo
a inilatorintiei cle presentare absentate se estiudo Fia care citare ld, servitiulu fapticu se tiara.
pana ld, anulu 36 alu etatei inplinite. (9. 16.): computa pentru o esercitare in arme.
Comisiuae $. 34. Dintre inilatoratii cle a milit{, se Pre langa acdst'a se tiene in totu anulu
cle super-
albitare.
potu acei'a, a chroru primire in armat'a (ma- preste soldatii ile resery& t,6mnb cate o re_
rin'a belica) se rlendga tlin partea militiei se&u vista ale muBtra lcontrolet6ria), care nu p6te
inso durA mai multu de catr o cli.
19
2Y2 273
Eselcitiele de arne sl revistele ile mw eppirarea tempului de servitiu alu tuturoru dcmiterea
stra a aperaturei tiarei suntu iletcrminate in categorieloru acestoru servitie ($. . sf 15.) cu tliu cea cliq
urma.
.finea lui d.ecemvrie a fia carui'lrru.
* preste aPeratufa tiarei'
legea Io casulu
Prelungirea g-. 3?. Acelui'a, care st a implinitu intla' , iunui transpunerea respective d.emiterea
voluntalia a -resbelu
servitiului torintiia s'a de servitiu cle linie in armat'a s6u . acdst'a p6te ur.ma numai pre demandarea
Mae-
fapticu in ar-
rnut'a (marin'a marin'a belica in servitiu astiYu, se oonce'let statei Sale a regelui.
belica) s6u in d6ca tieuerea lui mai clo parte e in interesulu ,1 Individ.ulu concernente capeta cu ocasiu_
seryitiuluir cumca in locu d'e a pasl in
reserva' ''
aperatur'a nea transpunerei s6u a d.emiterei unu
tiaroi. docu_
se p6te ,t io d""orsulu obligamentului seu mentu de legitimatiune I intariliarea eilarei do-
oltiio, a'si continu* d'e buna voia servitiulu 'a
, .cumentului aeest'a nu p6.te selvl
de bas,a unei
seu cle linie activu din anu in anu' ..iinitatoriri de servitiu trecatoriu
preste tempulu
Infavoririle acele materiale, in care se
:
:
" legale.

impartasiescu suboficierii servindi mai :.i


depar- S. 40. Inaintea implinirei
ind,atorirei ser- Demiterea clel6
I vitiului, d,emiterea oo.ui
tu',lup" moilalitatea ac6st'a sl sub conilitiunile
atunci se pdte con_ implinirea to-
tala a intlato-
separato'
acestea, se voru reguld' prin prescrise cecle: riri rle servitiu.
D"t"r-inatiunile aceste se estiutlu sl a) candu iniolarea a fortu ilegala;
prestesuboficieriislsolilatiii[eaperetur'atiarei b) candu se arata o neaptivitate la ser_
iervindi activu in stabulu st tlivisiunile &pera'' vitiu neincungiuravera I
turei tiarei. ;r 'c) candu soldatulu devine in relatiunile in-
cari au servitu activu semnate in punteie l.rZ,, g. ale
Irrgrigirea $. 38. Suboficierii, $_lui 1?.
suboficiariloru,
carii au Eervi- in ariat'a, in marin'a belica s6u la stabulu sl
d) in timpulu de pace unu inrolatu in seu-
divisiunile'aperaturei tiarei cloisprediece
tu lungu ani . sulu $Jui 33, indata dupa ce unu inro_
' timpu.
putinu oPtu ani ca sub-
si ilintre acistia celu Ianclu, care erd absentu, s'a inrolatu in
castigatu <Iespre purtarea loru patru luui ilupa espirarea in periodulu
oficieru, si'si-au
unu tesiimoniu favoritoriu, au dreptu la apli- cle recrutare in armat'a (marin'a belica.)
:

carea loru ori in servitiulu publicu i6u


la in-- Acei mentionati sub
: d6ca suntu in
treprinderile subventionate dio pa'tea statului ; 'a d.e etate
a trei,a c6u ")
in una frai ,nalta,
cle calea ferata, cle vaporu sl altele, i i insemnati sub d; se yoru transpune inse
Efeptuirea cleterminatiunei acestea 56 v& ; amenare in reserv'a intregit6rie.
leguld, prin o lcge reParata. S. 41. In casulu puncteloiu a) st b) ale
$. 39. Trar,rpooi"t ortlinaria ilih
linia " 40, cl6ca clel4 finirea d,arei recrutiloru
Tlanspunerea
ortlinaria in in reserv'a cu tienerea treptatiuniloru ile ran-gu nu a trecutu 4 luni, er'contingendulu de
feserv'$ sl in
aPeratur'a
si fin ac6st'a in aperatur'i tiarei, catu st ile' anca nu e deplinu ld, numeru (presu-
duPa
tiarei, catu si -ir.r.o din aperatL'a darei se intempla , cumca in priviuti'a punclului b) Fo
19rs
275
274
.,pune fondului pauper.iloru locali alu acelei
constat6tlia neilubitaveru, ca inaptltuilinea l4 ,comune, in care se afla indatoratulu concerninte
Bervitiulu tle resbelu a esistatu dej'a 16 inro' i cle aprlrare.
larea); individulu prosimu acel'a, care s'a in'
rolatu inainte tle acei'a cd, supernumeraru in . l S. 43. Antistiele comunali si purtatorii ile fnclatoririle
'antistieloru
reseiira intregitr5ria (9. 3?.), e & 5e inrol* iu ; matricule sunt respundiatori pentru regulari-
comunali si a
armat'a (marin'a belica). D6ca inse demiterea .ftatea d.ocumenteloru ajutatdrie cerute dela ei purtrrtoriloru
urmddia numai dupa 4 luni scatlerea acst'a e 'ii la reqistrele asentarei de recruti, er' cei de
' clo matriculo.

. intaiu pentru identitatea personala a inilivi-


a se intregl 16 recrutarea prosima ortlinaria' i
Acei'a, carii Yoru comite 16 o atare 1t dulului infaciosiatu; sunt totucleodata sl
.;'obligatir a dd, oficielo4r politice mana de aju-
asentare o erdre, Yoru aYea a solvl erarului
unu pausialu reboni{icatoru tle 20 fiorini, st
suntu pre langa ac6st'a rupusi ped'epsei cape'
.tantle in sensulu coilicei penale sdu a regula- ' Bestringerile,
menteloru tle servitiu. Acel'a eare fata culp'a
'' casatoriei.
tea comisiunei asentat6rie neaptu pentru totu
s'a propria se damnifica peutru inrolarea^ ile- , de una, s6u nu s'a eliberatu in clas'a a trei'a
gulr, u inclreptatitu a pretinile rebonificare .ile etate tempor.alminte d.ela servitiulu de linie
dela acei'a, carii au comisu er6rea' fn ori care l iio: u"ap6te- casatorl, pana nu vd, fi esitu din
altu sasu tle tlemitere nu se vd cere rebonifi' trei'a de etate.
care nici pentru inilividulu, nici pentm erariulu' In imprejurari cu deosebire consid.eravere
E. 42. Fia:care inclatoratu ile aperare
a
fnsciintiarea ministeriulu r. ung. peutru aperarea tiarei e
iarlatoratului
de aperaro
claseloru ile etate inclatorate spre infaciosiarea ' "
itu a conced.e esceptionalmirite casa-
ac6-
oentru inferire 16 asentarea prosima ordinaria, st ilespre tori'a I concesiunea ac6st'a nu ilesl6ga iusc pro
'in registrulu
ile asentare. st'a la tempulu seu incunosciintiata, e obligatu' '1 respectivulu dela indatorinti;a tle- a intra in
a se insciintia pentru inscrierea in lun'a
t1t
armat'a (marin'a belica) sdu aperatur'a tiarei.
Noemvrie alu auului precedentu inaintea anti' ''',
seur::{ $. 45. D6ca unu indatoratu d.e aperare
stiei comuneicompetin'te s6u a ilomiciliului tienetoru ile clas'a prima, sesunala s6u atrei'a
Procesur'a
observantla in
ori in scrisu, ori io pers6na; si i[6ca u* .d:" va intreprinde fara concesiune o atare cala- contr'a iuclato-
lard, acdst'a, lata c* se fi fostu inpetlecatQi toria in strainatate, la care in sensulu prescri-
ratiloru
aporare cala-
clo

p"io iop.a"iari neinvingivere: u u '" peilepst de pasaportu se recere o concesiune


toriacli ilegal-
i""* a"'p"ivire ulteri6rJ la p*oc"dur'a legalo; calatoria, sl il6ca prin ac6st'a I'a retrasu
minte.

cu o m-ulcta pecuniar'ia pana ld' o suta


rros
pan4' asentare, percle intavoririle inrolarei in-
io cu*o- ile paupertate cu aresh inate dupa clas'a de etate, catu sl dupa nu-
"ioi, ""'
t" curinte,
'o#*;-le aceste pecuniariesunt a set'anf,
\
277
276
sunt supusi unei peilepsu
d:l:ut'." il,e-trei luni'
Peel6ps'a $.46. Inclatoratuln acel'a de aperare, care ingreunatdrie'
a) pentru ceii g'a casatoritu cu neobseryarea oprirei mentio- er' in imprejurari clsosebitu
casatoriti ile- -oana Ia siese luni'
galminto si nate in $Ju 4a, perde infavorirea sortirei dupa a trecutu
pentru com-
plicii loru. clasa de etate, st se inroldclia fara sortire din "'"" ou"t fugarulu de recrutare16' st 33')
dej'a anulu u"I du etate
36 ($S'
oficiu; in casulu neaptituclinei sale inse se va aru {i fostu dej'a
pedepsi ori cu o mulcta banale pana la una sl nu p6te probd', cumca a trecutu
mia fiorini obvenitori fonclului comunale alu r:ro*r'o"tntit upt" servitiu' candlu
ile etate: e a se peilepsi cu
pauperiloru, ori cu o peddpsa cle a,restu pana ;;;;-"" i'i-n'- luni'
la ped6psa de arestu de siese
t-*-t0o*plicii desertarea unui recfutu
siese luni. ----:
'tA
Acei, carii conlucra la casatori'a oprita;
suntu supusi unei neclepse
ile arestu de trei
sunt supusi unei mulcte banale pane la cinci .' ingreuna-
sute fiorini, obvenitori fonilului comunale alu i;; - ,eo io ioplejot'tti deosebitu I{-' siese luni'
pedepse di uttstu pana.
pauperiloru, ori unei peddpse cle arestu pani ""^'-' unei
t6rie, de recru-
la trei luni, pre langa ce se va sustienea i n c a $*o"irea detienerei fugarului
tare e otlatorintia civica'
procedur'a in contr'a loru clupa prescrisele deld' indato-
Unde se ivesce clesertarea
oficiale, cl6ca sunt aplicati in servitiu de statu. mai mare' acolo
g, 47. Care e inilatoratu a se infaciosid rinti'a de a militf J oo'o""o
v5, dispune ministeriulu
pentru aperarea tiarei
b)-garii
pentru fu- inaintea comisiunei asentat6rie, absent6ilia inse necesatie sub - respun-
tlel6
fara escusare indestulit6ria, se privesce ca fu- ""1" "'*t"uo"d'inarminte ordinatiuniloru'
asontaro sl
pentru com' garu de recrutare si acel'a, care i da cu scire
a""u" ,'" propria pre calea de aperare'
plicii loru. g. 46. i'i"-""" inilatolatu c) cu privire
la propusulu acest'a ajutoriu se priYesca ce cumca s'a mutilatu li motilanti.
despre care se p'oUeait'
complice la fuga si e supusu ca i'tate proce'
cu scopu, e a se io'old"io
*i*i-1-"' oficiu'
suri penale insemnate mai cliosu.' tempulu servitiului tle
IJnu atare fugaru ile reerutare, care se st are ile a servi p""*"
a{la aptu spre servitiu, il6ea nu vA putea rec'; [nie legale anca doi ani' e subordiuata
Dispusetiune
in despre apera-
tiarei
. $. 49" Aperatur'a
aperatur'a tiarei in par- (honvedinei.)
tur'a tiarei
tjficd, Id, cercetarea tiananila in asta caus&t pentru
,"oaol"o legei
abseutarea s'ar. sd presentatu inse cu buue, pentru aperarea
voia, e inilatoratu a servi. preste durarea sex' i"t-"a*i"ittrativa ministruluicomanilantelui su-
vitiului de linie orclinaru, inca unu anu, il6ca. tiarei, er' in partea militara
tiarei' Dincontrabaremu
premu alu aperaturei
inse nu s'a infaciosiatu ld, asentare cu bun&i d'e' resbelu in partea
voia, iloi anil si ddca in urma Be afla ca ca e BuPusa ru tempu
pentru aperarea tia-
aplu spre servitiu, e a se peclepsi cu adminstrativa ministrului
tlel6 coman-
pana ld, trei luni.
a*" in afaceri militare aterna
""t,
dantele A" u'**t*
denumitu din partea regelui'
Complicii la fugirea inaintea asenta!:eri
278
279
pentru aperarea tiarei, respec_
_,.,^ $:lulu trei'a ile etate, e supusa si cu privire la casa-
il: ;1T 11i"*::", :"* torire legiloru si prescriseloru publice, cu sus-
a,perar.ea ":il: *1,,::,"Ji?Tj'*
tiarei, e indatoratu, a incunorliintid
tienerea inse a indatorirei servitiului d.e linia
neincetatu l)re ministrulu d.e
-"o_oou, (marin'a belica) s6u a aperaturei tiarei.
resbeto
clespre stirea, iaarmarea, ilislocarea, Totu acdst'a favorire o usu6d.ia fara ile
coiiio*ru"
militaria- st d.espre tieuerea tlisciplinet
raturei tiarei.
a ope- consiclerarea numerului aniloru loru ile servitiu
sl oficierii de reserva si aperatur,a tiarei, pre
Denumires $. 50. O{icierii aperaturei tierei de fia_ cum si cei pensionati, oficialii militari, pre
oficieriloru ape- care gradu se denumeseu prin cum st patentalistii I acesti din urma d6ca nu
raturqi fiarei. Maiestatea Sa.
fnsemnele militarie, -semnele se 4fla in cas'a invalidiloru.
au ai.tri"_
tiune, adjustarea si inarmarea, p.""u*
Jr"go- g. 54. Licentiatii sub durarea tempului
lamentulu d.e servitiu sl de instructiune
linia voru fi egate cu cele d"l" dela lortr de conced.iu, oficierii si soldatimea reser- Dreptulu civilu
,p;;;"lli,r""i. alu soklatimei
vei st aperaturei de ti6ra nestatat6rie in servitiu ile reserva s
?ranspunerea $. 51. Fia eare oficieru, activu, sunt supusi, cu privire la t6te relatiu- aperatur'a tia-
voluntaria a atare unu anu, sl nu se tiene "J"u ","*ir" "" rei, afara ile
oficieriloru in de categori,a nile loru civile, pre cum st in afacerile loru tempulu ser-
reserv'a s6u c-eloru
-numiti
in $_lu 1g se pdte trro*o'nu ;o judecatoresci sl politianesci, Iegiloru st oficielorrr vitiului actiyu.
in aperatcr'a timpu de paee in urm'a cererJi *"lu
tiarei.
reserva, daru cu incetarea competinti;loio
pffiu, io civile, st substau numai acelei restringeri, carea
ranguale, s6u ildca e dej'a oo*ui
,*t" e funilata in legea presenta, sl carea e de lipsa
ioiuio.uto . spre tienerea eviclentiei. fn privinti'a ac6st'a
de a intrd in aperatur'a, in ac6st,a.
va dispune pre bas'a g-lui 14. alu articlului
$. 52. Fia care oficieru, iu contr,a carui,a ir

Indatorinti'a nu sd, urditu nici o de lege XIL din anulu 1868. o lege speciala ti
. tle aperare a mai prp lungu.
judiciala de- on6re,
oficieriloru
cuitati, edu #J':ff;'i::?,i::
voia starei lui de oficieru,
ol:: Acei din servitiulu activu stau sub legi_
il
ii
a coloru lipsiti
de rangulu'Io-
frin
asi'a dle putinu se scutesce dela
ac6stb,l ,nr*,*
le clisciplinarie. militaresci, cu privire la rela_ il1
ru <le oficieri. indatorinti,a. tiunile sl indatoririle loru civile inse, carii nu
s'a de aperare, si de servitiulu legalminte ,itt i

restantu, pre cum st acelu ofici-eru,


anca privescu servitiulu militariu, yoru fi supusi il
care se legiloru st oficieloru civile. pana atunci, pana fli
demite in calea criminala sdu cea I liitI
on6re d.in starea lui de oficieru.
3rai"i*fu a" candu legile militaresci corespundiendu recerin_
'lr
1'I

Casatorir.ea tieloru inilatorirei de aperare comuna, se yoru ':i|i


soltlatimei a $. 53. Partea aceira a soldatiuiei cle linia-
liniei, a reser- reserya- sl aperatrrr'a tiarei liceritiata prelucrd, in calea s'a, se determin6dia dcj'a acum tli
vei catu'el b afara cle anticipalminte inse, cumca dela diuo,a jntrarei
tempulu servitiului activu pre unu Hill
aperafurei tu*fo *ui in vigdre a legei presente nu se vd, putea a-
itr li
fialei. iudelungatu, carea a fuecutu preste
.cias,a a plicd mai multu o pecl6psa corporala sl in r''li
'r'1, i ll

;lr lii

il,ill
llltl
i'
280
28r
catene la aralat,a (marin'a
belica) catu sl la ticu: suntu indatorati, a ilepune in proportiune
aperatur.a tiarei.
Fia care reseryistu, oficierii cle aperaturb ld, averea sdu ld, capacitatea loru de castigu,
tiarei sl soldatimea afl,a,lfiria o tacsa militaria spre sustienerea invalid.iloru.
in strainatate, _ Marimea sl modalitatea sc6terea tacsei
sunt indatorati, iudata dupa
ce in calea publi_
eitatei voru fi trebuitu sd'afle, acesteia se vd, cletermiud prin o lege speciale.
chi'a e apr6pe unei eventualitati
*."J"*orr"*- S. 57. D6ca in tempuri ile resbelu nu
belice, *l s'aru fi reintregitu inca statulu de resbelu a Dcterminatiuni
pentru ac6st'a s'a conchiamatu
rese"v,a si "o*"*
ape- transit6ria,
ratur'a tiarei, fara amanare liniei (marinei belice) st a aperaturei tiarei,
a se reirrtdrce in legulatu prin legea presenta, cadu in tempulu
p-atri'a loru, si a se presentd,
neasceptAnclu con-
chiamarea loru speciala. ile resbelu toti aeei'a, carii corespondiend.u
Emigrare* S. 5b. Concesiunea de demitere spre emi_ legiloru de recrutare de pana acum, au statu
iniliviEiloru grare o p6te cLi pre sdm'a incliviililoni baremu sub sortirea, daru totusi nu s'au in-
intlatorati ilc iudato-
aperare. rati pre servitiu in linie s6u reserve, rolatu nici in armat'a (marir,a belica), nici au
minist"ulu intratu cil voluntari in armat'a s6u in apera-
de resbelu comurru, 6r honvediloru
ministrulu tur'a tiarei, st inca nu a trecutu preste 32 ani
respectivu cle aperarea tiarei.
Pentru indatoratii la servitiulu de din etatea loru, sub ind.atorinti'a cle aperare
linia corespundiat6rie in sensulu legei presente clasei
inse numai atunci, d6ca voru ernigrd,
si parin_ loru de etate.
tii loru, carii p6te voru fi inca in vi6tia.
D6ca emigrarea nu se efeptuiesce, $. 58 Legea presenta devine indata ilupa
cernentele e indator.atu spre coutinu*rea
con- promulgarea ei efeptuita in vig6re, sl puterea
re- ei se estinde si preste acei'a, carii stau in pre_
stului din servitiulu seu alu obligamentului
de sente in servitiulu armatei si a marinei belice,
servitiu intreruptu prin demiterei.
In timpulu de resbelu nu se pdte dd, in restrengerea aceita necesaria a trecerei grele
concesiunea de gmigrare unui individu 16 unile specie de arme inse, cumca transpu-
siatatoru
in legatur'a obligamentului de ,""rriiio - nerea celoru inrolati in anulu 1bGb, si 1866.
a"U in reserya sh se p6ta amand, pre anulu 1B?0.
linie (marin'a belica) sdu aperatu",u
g. 5G. Atari iniarorati d"
i,*"i.]"'* abolo, untle ministrulu ile resbelu comunu in
Tacs'a mili-
pentru dre care scadere nu s,au;;;;
taria.
carii cointielegere cu ministrulu pentru aperarea
potutu'inroi4 tiarei va afld, deneincunjuraveru de necesaru
in servitiulu de linie (marin'a belica) uto-up"_ I
ratur'a in casulu acest'a sunt acei'a, a caroru demitere
liarer, precum si acei,a, carir's,au eli- s'a amanatu in fapta, pentru d.urarea mai de
beratu d.in considerari familiarie r"*po"J_i"rl,
(S. 17.) si earii nu urm6dia in o"dirru
'J parte a inilatorintiei loru cle teserva esemti
$
servisti iritregiatori ($, gZ.) spre ".- dela t6te esercitiele campestre.
servitiu fap ,iil
$. 59. Ministrulu pentru aperarea tiarei
'lil
li
282 il
283
tl
so instrrciuddia
a intreprinde dispusetiunile ne- ': p5te Maiestatea Sa sub responsabilitatea minis-
cesario pentru intrarea in vig6re a legei pre-
sente, in coiutielegere cu ministrulu de resbelu I trului comunu sl cu aprobarea ulteri6ra a repre-
comunu.
' sentantiei tiarei a ordind aperatur'a tiarei si ii
. preste frontierile tiarei. iri

$. 11?. Articlulu cle lege XIJ. din an. $. 4. Aperatur'a tiarei se 'conplinesce: Complinirea eL il

1868. 1 a) prin inrolarea ;individiloru, carii 'si-au


Despre aperatur'a tiarei (honvedimea). impliuitu servitiulu loru de reserya:
__ _
(S'a sanctionatu in 5. Decemvrie 186g s'a
j' b) prin inrolarea nemidilocita a inclatoratiloru lll

; i de operare;
promulgatu in oas'a repr.esentantiloru in 5. ii,

Decemvrie 1868; in cas'a magnatiloru 6. tlec.


I c) ilin acei'a, carii dupa $Ju 57 alu legei
pentru aperare sunt intlatorati in tempuri
1868; a aparutu in ,,archivulu legiloru tiarei(
de resbelu spre servitiulu aperaturei tiarei:
8. dec. 1868.)
r cl) din voluntari, carii au corespunou in ar- I
Chinmarea
aperaturei $. 1. Aperatur'a tiarei e o parte intregi- ' mata datorintiei loru de servitiu, in catu
tiarei. t6rie a puterei armate ($. 2. din legea de ape- ' sl ile altmintrea nu se tienu de aperatur'a tiarei
rare) sl e chiameta in tempulu de resbelu spre , ($. 57. rlin legea cle aperare);
. e) ilin atari voluntari, carii nu mai sunt o-
r1
spriginirea armatei, sl spre aperarea in launtru l

in tempulu de pace si spre sustienerea ordinei i tfg5,ti a intr'6 in aperatur'a tiarei- r1

sl a sigurantiei in lauutru (g. B. din legea do Durarea 'obli-


gementului clo
aperare). ile in aperatur'a tiarei: servitiu.

tlonchiamarea $. 2. D6ca amenintia unu periculu de a) cuprivire la acei'a, carii ilupa inplinirea
gl mobilisari'a resbelu p6te sir, urmedie conchiamarea sl mo- obligamentului ile servitiu din armata,
ei.
bilisarea aperaturei tiarei in partim s6u in to_ se transf'er6clia in aperatur'd tiartli, pre
talitate numai in urm'a ilemandarei Maiestatei doi ani ($. 4. d;
Sale regelui, pre langa contr'asemnarea mi_ b) cu privire la ltceiia, carii se inroldclia
nistrului pentru aperarea tiarei respundiatoriu nemidilocitu in aperatur'a tiarei, pre doi- ri
($. fO. din legea de aperare) sprediece ani ($. a. t.);
e) cu privire la cei mentionati in punctulu c)
Aplicarea ei a
$. 3. Aperatur'a tiarei se pdte esceptio_ alu $-lui 4. pre durarea resbelului;
fara de fron- nalminte aplicd sl afara de tiarile cor6nei un-
d) drri cu privire la voluntarii mentionati in
tier'a tiarei gare I la ac6st'a se recere inse totu cl6una
puctele il) si e) alo paragrafului prece-
disposetiune speciala a legislatiunei.
dentu, pre doi ani, sl eventualminte pre rll
Numai d6ca[diet'a tiarei nu e ailunata st
durarea resbelui (9. . c. d. ).
cl6ca din intardiare s'ar putea nasce periculu, ii
S. 6. Pre teritoriulu cor6nei ungare so rnfiintiarea sl
28't 285
numirea cor- infiintiddia aperatur,a tiarei, cu esceptiunarea
pului ile ape-
ratur'a tiar.ei. Croatiei si Slavoniei, de o camdata aio Zg Uu_
- Batalidnele sl escaclr6nele de cavaleria
ale aperdturei tiarei nu sunt in nici o legatura
talidne infanteria 28 escadr6ne cavaleria. cu acele regimente de linia, din teritoriulu
Aceste Be voru numl alupa lrumerulu cu_ carorta se conpunu.
rinte, dupa iomitatulu, scaunulu s6u ilistrictulu Stabutile ape-
$. 9. Conspectulu statului atatu celu alu raturei tiarei
acel'ardin care s'au infiintiatu si conplinitu acelea .., corpului oficieritru, catu sl alu sol,ilatimei ba- st chiamatea
fn tempuri de resbelu numerulu acest,a ," tali6neloru aperaturei tiarei si ale escaclr6neloru loru.
alu batali6neloru si escad.rdneloru de aperatur.a ' cavaleriei, trebue sh se tiena in eviilentia si
tiarei se p6te mari cu coucesiunea Maiestatei i; in tempurile de pace si acleca la batali6nele
Sale si aprobarea dietei tiarei. 1::
. ilupa companiele singuratice.
Districte tle $. 7. Teritoriulu cor6nei unga.re se va Despre solclatimea transferita