Sunteți pe pagina 1din 17

Tema 8

1. Notiunea si tipurile de infractiuni militare

In articolul 128 CP legiuitorul nostru a definit infractiunile militare ca fiind infractiunile, prevazute de
prezentul cod, contra modului stabilit de indeplinire a serviciului militar, savirsite de persoanele care
indeplinesc serviciul militar in termen de baza de contract, trec pregatirea militara obligatorie sau sunt
chemate la concentrari.

Facind o analiza generala a tuturor infractiunilor prevazute in capitolul XVIII al Codului Penal, observam au
anumite particularitati, specifice numai infractiunilor militare. In dispozitiile articolelor respective se
delimiteaza net relatiile militare de serviciu, cele mai importante parti ale executarii serviciului militar,
atentarea la care constituie infractiune militara. Tinindu-se cont de acestea se delimiteaza urmatoarele
categorii ale acestor infractiuni:

a) Infractiunile contra modului de subordonare


b) Infractiunile privind relatiile regulamentare dintre militari
c) Infractiuni privind efectuarea serviciului militar
d) Infractiuni privind modul de folosire a patrimoniului militar
e) Privind regulile de exploatare a tehnicii militare
f) Privind regulile de excutare a serviciilor speciale
g) Infractiunile militare savirsite de persoane cu functie de raspundere
h) Infractiuni privind modul de executare a serviciului in conditii de lupta
i) Infractiuni savirsite in prizoneirat
j) Impotriva legilor si obiceiurilor de razboi

La fiecare dintre categoriile enumerate vom include, dupa cum urmeaza, componentele respective. Astfel:

a) Infractiunile contra modului de subordonare: art. 364 neexecutarea intentionata a ordinului, art
365 opunere de rezistenta sefului sau constringerea acestuia la incalcarea obligatiunilor de
serviciu
b) Infractiunile prvind relatiile regulamentare dintre militari: art. 366 insultarea militarului, art. 367
amenintarea sefului , art. 368 acte de violenta savirsite asupra sefului. Art. 369 incalcarea
regulilor statutare cu privire la relatiile dintre militari, dintre persoanelecare trec pregatirea militara
obligatorie si dintre rezervisti, daca intre ei nu exista raporturi de subordonare.
c) Infractiuni privind efectuarea serviciului militar: art. 371: dezertarea, art. 372 eschivarea de la
serviciul militar.
d) Infractiuni privind modul de folosire a patrimoniului militar: art. 373 incalcarea regulilor de
minuire a armei, de manipulare a substantelor si obiectelor ce prezinta un pericol pentru cei din jur,
art. 379 distrugerea sau deteriorarea intentionata a patrimoniului militar, art. 380 distrugerea sau
deteriorarea din imprundenta a patrimoniului militar, art. 381 risipirea sau pierderea
patrimoniului militar.
k) Privind regulile de exploatare a tehnicii militare: art. 382 incalcarea regulilor de conducere si
exploatare a masinilor, art. 383 incalcarea regulior de zbor sau ale pregatirii de zbor, art. 384
incalcarea regulilor de navigatie.
l) Privind regulile de excutare a serviciilor speciale: art. 374 incalcarea regulilor statutare cu privire la
serviciul de garda, art. 375 incalcarea regulilor cu privire la serviciul de alarma (de lupta) al
trupelor militare, art. 376 incalcarea regulilor statutare cu privire la serviciul intern, art. 377
incalcarea regulilor cu privire la mentinerea ordinii publice si la asigurarea securitatii publice.
m) Infractiunile militare savirsite de persoane cu functie de raspundere: art. 370 abuzul de putere,
excesul de puterea sau inactiunea la exercitarea puterii, art. 378 atitudinea neglijenta fata de
serviciul militar, art. 385 predarea sau lasarea mijloacelor de razboi inamicului.
n) Infractiuni privind modul de executare a serviciului in conditii de lupta: art. 375 incalcarea
regulilor cu privire la serviciul de alarma (de lupta) al trupelor militare, art. 385 predarea sau
lasarea mijloacelor de razboi inamicului, art. 386 parasirea samovolnica a cimpului de lupta sau
refuzul de a actiona cu arma, art. 387 predarea de buna voie in prizoneirat; aici se mai cere o
explicatie ca la mai multe infractiuni militare formele agravate includ calificativul: in conditii de
lupta, in asa mod le putem include si pe acestea in categoria de fata.
o) Infractiuni savirsite in prizoneirat: art. 388 actiunile criminale ale militarilor aflati in prizoneirat.
p) Impotriva legilor si obiceiurilor de razboi: art. 389 jefuirea celor cazuti pe cimpul de lupta, art. 390
actele de violenta asupra populatiei din zona operatiunilor militare, art. 391 incalcarea grava a
dreptului international umanitar in timpul conflictelor militare, art. 392 folosirea cu perfidie a
emblemei Crucii Rosii ca element protector in timpul conflictului armat.

2. Clasificarea infractiunilor militare

Clasificarea prezentata este facuta din punctul de vedere al obiectului juridic specific fiecarei grupe de
infractiuni. In afara de aceasta, trebuie de precizat, dupacum a fost prezentat mai sus, unele infractiuni
militare pot fi incadrate concomitent in mai multe categorii ale clasificarii.

Conform altei pareri (X. Ulianovschi), din acelasi punct de vedere, infractiunile militare pot fi clasificate in
felul urmator:

a) Infractiuni ce atenteaza la ordinea de subordonare: neexecutarea ordinului insubordonarea,


opunerea de rezistenta sefului si constringerea acestuia la incalcarea indatoririlor de serviciu,
amenintarea sefului, acte de violenta savirsite asupra sefului, insulta adusa sefului de catre subaltern
sau subalternului de catre sef.
b) Infractiuni legate de sustragerea de la indeplinirea obligatiilor serviciului militar: dezertarea,
sustragerea de la serviciul militar prin automutilare sau prin alt mijloc (eschivarea de la serviciul
militar).
c) Infractiuni ce atenteaza la ordinea de exercitare a serviciului de lupta si a altor servicii speciale,
incalcarea regulilor statutare cu privire la serviciul de garda, incalcarea regulilor statutare cu privire
la mentinerea ordinii publice si a securitatii publice, incalcarea regulilor statutare cu privire la
serviciul intern, incalcarea regulilor statutare cu privire la serviciul de patrulare, incalcarea regulilor
statutare cu privire la serviciul de lupta a trupelor armate.
d) Infractiuni ce atenteaza la ordinea de pastrare a avutului militar: pierderea avutului militar,
distrugerea sau deteriorarea intentionata sau din imprudenta a avutului militar.
e) Infractiuni ce atenteaza la ordinea de minuire a armei si de manipulare a substantelor periculoase:
incalcarea regulilor de minuire a armei, precum si de manipulare a substantelor si obiectelor ce
prezinta un pericol sporit pentru cei din jur.
f) Infractiuni ce atenteaza la ordinea de exploatare a tehnicii de lupta: incalcarea regulilor de
conducere sau de exploatare a masinilor, incalcarea regulilor de zbor sau ale pregatirii de zbor,
incalcarea regulilor de navigatie.
g) Infractiuni ce atenteaza la ordinea de comportare intre militari: incalcarea regulilor statutare cu
privire la relatiile dintre militari, daca inte nu exista relatii de subordonare.
h) Infractiuni de serviciu: abuzul de putere, excesul de putere sau inactiunea la exercitarea puterii,
atitudinea neglijenta fata de serviciu.
i) Infractiuni impotriva ordinii de exercitare a serviciului militar in timp de razboi sau in conditii de
lupta: predarea sau lasarea mijloacelor de razboi inamicului, parasirea unei nave militare in caz de
naufragiu, parasirea samovolnica a cimpului de lupta sau refuzul de a actiona cu arma, predare
voluntara in prizoneirat, actiunile criminale ale militarului care se gaseste in prizoneirat, jefuirea
celor cazuti pe cimpul de lupta, acte de violenta asupra populatiei din zona operatiunilor militare,
incalcari esentiale ale dreptului umanitar international savirsite in timpul conflictelor armate,
comportarea urita cu prizonierii de razboi, purtarea ilegala a semnelor Crucii Rosii si abuzul de ele.

Clasificarea infractiunilor militare mai poate fi facuta si din punctul de vedere al subiectului infractiunii. In
asa mod distingem doua categorii:

a) Infractiuni militare savirsite exclusiv de militari


b) Infractiuni militare savirsite de militari si civili

Infractiunile militare ar putea fi clasificate si din alte perspective, cum ar fi, de exmplu, dupa modul de
savirsire, locul de savirsire, etc.

Facind un succint bilant a celor anlizate mai sus putem constata urmatoarele: 1. Notiunea juridica de
infractiunein general, precum si infractiunea militara este strins legata de natura sociala si istorica a societatii
umane si a statului. Este adevarat ca din antichitate pina-n perioada contemporana a istoriei, notiunea de
infractiune purta un caracter de clasa. Or, infractiune ce din traducere inseamna dsitrugere nu este altceva
decit o fapta care prezinta un mare pericol social, savirsita cu vinovatie si prevazuta de legea penala. Desi ne
intereseaza in mod concret infractiunile militare potrivit Codului Penal al RM, deci, infractiunile militare sunt
acele actiuni ilicite indreptate impotriva modului stabilit de indeplinire a serviciului militar.

O importanta caracteristica a infractiunilor militare, determinata de destinatia Fortelor Armate, consta in


aceea ca in ele se diferentiaza conditiile si limitele raspunderii in functie de imprejurarea daca au fost comise
pe timp de pace sau pe timp de razboi, sau in conditii de lupta. Infractiunile militare, savirsite in timp de
razboi sau in conditii de lupta adica in perioada cea mai grea si mai responsabila a activitatii Fortelor Armate,
capata un pericol social sporit, de aceea sanctiunile la aceste infractiuni sunt mai aspre, decit pe timp de
pace.

In acest context trebuie sa facem precizarea ce anume se are in vedere prin notiunea de timp de razboi. O
explicatie in acest sens ne ofera art. 127 al Codului Penal, care prevede prin timp de razboi se intelege
intervalul de la data declararii mobilizarii sau a inceperii operatiunilor de razboi pina la data trecerii armatei
in stare de pace.

In continuare se cere a fi analizate particularitatile infractiunilor militare prin prisma caracteristicilor lor
esentiale, ce le deosebesc de alte categorii de infractiuni. Astfel, din definitia infractiunilor militare rezulta
urmatoarele trasaturi esentiale ale acestor infractiuni:
1) Indreptarea actiunilor criminale impotriva ordinii stabilite de executare a serviciului militar;
2) Actiunile/inactiunile trebuie sa fie infaptuite de catre un militar sau persoana care trece pregatire
militara obligatorie, sau de un rezervist chemat la concentrari;
3) Actiunile/inactiunile trebuie sa fie pasibile de a fi pedepsite conform capitolului XVIII al Codului
Penal.

Orice infractiune militara se caracterizeaza prin cumulul acestor trasaturi. Daca lipseste vreuna din ele, fapta
nu poate fi calificata ca infractiune militara.

Astfel, nu constituie infractiuni militare faptele social-periculoasa, care nu sunt indreptate contra modului de
indeplinire a serviciului militar (de exemplu un furt savirsit de un militar din avutul proprietarului civil,
atentarea la viata s sanatatea persoanei civile). Ele urmeaza a fi calificate conform articolelor respective ale
Codului Penal. In afara de aceasta, nu constituie infractiuni militare faptele social-periculoasa savirsite de
salariatii civili (functionari) a Fortelor Armate, care desi nu pot sa aduca atingere intereselor unitatilor si
institutiilor militare, insa sunt comise de catre persoane care nu au calitatea de militar. Astfel de fapte, care
contin semnele unei infractiuni comune, urmeaza a fi calificate conform articolelor respective ale Codului
Penal.

Tema 9

1. Analiza juridica penala a infractiunilor militare

a) Obiectul juridic al infractiunilor militare

Obiectul generic al infractiunilor militare il constituie modul stabilit de indeplinire a serviciului militar. Modul
de indeplinire a serviciului militar este reglementat de legile, regulamentele/statutele militare, de ordinele
ministrului apararii, precum si de alte acte cu caracter normativ, obligatorii pentru indeplinirea de catre
militari, iar in unele privinte si de catre salariatii civili. Obiectul generic al ingfractiunilor militare se exprima
prin relatiile ce reglementeaza disciplina militara, regulile specifice de executare a serviciului militar. Anume
obiectul generic caracterizeaza infractiunile militare, plasindu-le intr-un loc aparte in sistemul dreptului
penal al Republicii Moldova.

Facind o analiza generica a relatiilor sociale ocrotite de legiuitor prin incriminarea infractiunilor militare,
ajungem la concluzia, ca in afara de aspectele mentionate deja, aceste infractiuni aduc in fond o atingere a
capacitatii de aparare a tarii. Din aceasta perspectiva este necesar a se preciza urmatoarele:

In literatura de specialitate se arata ca valoarea sociala a capacitatii de aparare a tarii are mai multe
componente care, la rindul lor, au caracter de valori sociale cum sunt: fortele armate ale tarii, privite in
existenta lor fizica, in puterea lor de lupta, ordinea si disciplina militara, comportarea curajoasa a militarilor
pe cimpul de lupta, unitatea morala a populatiei si spiritul ei de rezistenta, atitudinea loiala si devotata a
cetatenilor fata de obligatiile privind apararea tarii.

Fiecare din infractiunile de care ocupam sau in alte cazuri, chiar mai multe dintre aceste infractiuni, au, in
afara obiectului juridic comun, constind in relatiile sociale referitoare la capacitatea de aparare a tarii privita
in ansamblul valorilor pe care le insumeaza, si un obiect juridic nemijlocit (special). Acesta consta in relatiile
sociale referitoare numai la una dintre componentele capacitatii de aparare a tarii, ca valoare sociala, si
anume cea care este lezata in mod direct prin savirsirea infractiunii.
Dupa cum am mentionat mai sus, obiectul juridic al infractiunilor militare este modul stabilit de indeplinire a
serviciului militar. Modul stabilit de indeplinire a serviciului militar reprezinta complexul de relatii sociale, ce
apar in viata cotidiana si in activitatea de lupta a trupelor. Ordinea stabilita este obligatorie pentru
indeplinire de toti militarii, respectarea stricta a ei constituie esenta disciplinei militare si este conditie
necesara a asigurarii permanente a capcitatii de lupta.

Modul stabilit de indeplinire a serviciului militar este parte componenta a ordinii generale din societate.
Disciplina militara este parte componenta a disciplinei de stat, ea este strins legata cu toate sferele vietii
politice, social-economice si spirituale a poporului.

In modul stabilit de indeplinire a serviciului militar sunt reflectate principiile organizarii militare: serviciul
militar ca datorie constitutionala a cetatenilor, ierarhizarea si subordonarea neconditionata a subalternilor
sefilor. Modul indeplinirii serviciului militar se caracterizeaza prin reglementarea multilaterala si detaliata a
relatiilor sociale in Fortele Armate, delimitarea stricta a drepturilor si indatoririlor subiectilor acestor relatii.

Fiecare infractiune militara atenteaza nemijlocit la relatiile concrete, care fac parte din modul indeplinirii
serviciului militar. In componenta acestui mod intra: relatiile de serviciu intre sefi si sublaterni, superiorilor si
inferiorilor dupa gradele militare, militarilor care nu se afla in raporturi de subordonare, ordinea efectuarii
serviciului militar, regulile de folosire a patrimoniului militar si exploatarii tehnicii militare, regulile executarii
serviciului intern, de garda, etc.

Obiectul nemijlocit/special/al infractiunii sunt acele relatii, impotriva carora este indreptata actiunea
concreta. Astfel, obiectul special al neexecutarii intentionate a ordinului este modul de subordonare,
dezertarea si eschivarea de la serviciul militar modul efectuarii serviciului militar, risipirea sau pierderea
patrimoniului militar.

Unele componente ale infractiunii au doua obiecte nemijlocite ale infractiunii. De exemplu, un militar
loveste un alt militar cu care nu se afla in raporturi de subordonare, in acest caz avem doua obiecte specilae
primul relatiile statutare intre militari iar al doilea demnitatea si integritatea corporala a militarului lovit.

Autorii moldoveni definesc obiectul juridic nemijlocit, special de atentare ca : obiectul nemijlocit ce
reprezinta o concretizare, particularizare a obiectului generic, raportat la fiecare infractiune sau grup de
infractiuni omogene in parte.

Ei exprima relatiile sociale in componentele cu capacitatea de a-si apara tara, sau ordinea in dreptul militar si
in relatiile intre acestea.

b) Latura obiectiva a infractiunilor militare

Infractiunile militare, in marea lor majoritate, sunt infractiuni comisive, ele realizindu-se, sub aspectul laturii
obiective, prin fapte constind, de regula, in actiuni (de exmplu, acte de violenta savirsite asupra sefului,
incalcarea regulilor statutare cu privire la relatiile dintre militari, dintre persoanele care trec pregatirea
militara obligatorie si dintre rezervisti, daca intre ei nu exista raporturi de subordonara, inclacarea regulilor
de minuire a armei, de manipulare a substantelor, obiectelor ce prezinta un pericol sporit pentru cei din jur,
distrugerea sau deteriorarea intentionata a patrimoniului militar, etc.)
Din categoria infractiunilor militare fac parte insa si infractiuni care se realizeaza sub aspectul laturii
obiective, prin fapte constind in inactiuni (de exmplu inactiunea la exercitarea puterii, dezertarea unele
forme de realizare).

Latura obiectiva a infractiunilor militare include si raportul de cazualitate dintre fapta constind in actiune sau
inactiune si urmarea periculoasa produsa.

Unele infractiuni militare sunt savirsite prin actiune, altele numai prin inactiune, mai sunt si infractiuni
savirsite prin ambele forme de infaptuire actiune si inactiune. De exmplu, neexecutarea intetnionata a
ordinului sefului, incalcarea regulilor cu privire la mentinerea ordinii publice si la asigurarea securitatii
publice.

Majoritatea infractiunilor militare sunt savirsite din cauza incalcarii regulilor disciplinei militare, care trebuie
sa fie respectate intocmai de catre fiecare militar.

a) Infractiunile contra modului de subordonare: art. 364 neexecutarea intentionata a ordinului, art.
365 opunere de rezistenta sefului sau constringerea acestuia la incalcarea obligatiilor de serviciu.

Ordinul (indicatia, dispozitia) cerinta a sefului obligatorie pentru executare, referitoare la savirsirea sau
nesavirsirea de catre subaltern a unor actiuni in legatura cu serviciul. El poate fi adresat unuia sau unui grup
de militari si are drept scop atingerea rezultatului concret.

Ordinul poate sa fie verbal, in scris sau prin alte modalitati, transmis nemijlocit sau prin alti subalterni,
inclusiv prin telefon, fax, etc.

Neexecutarea intentionata poate sa fie manifestata prin refuzul deschis sau tacit de a indeplini cerintele
ordinului. Refuzul de a indeplini ordinul poate sa fie facut public sau declarat personal comandantului. Alta
neexecutare a ordinului consta in aceea ca subalternul aparent a primit a primit spre executare ordinul, dar
in realitate nu-l executa.

Neexecutarea ordinului se considera consumata in momentul survenirii urmarilor prevazute de art. 364
daune in proportii considerabile intereselor de serviciu. Aici se cere o observatie. Consider ca aceasta
infractiune trebuie sa fie considerata consumata indiferent de cauzarea daunei, intrucit intreg sistemul
militar este intemeiat pe o ierarhizare stricta si subordonarea neconditionata a subalternilor sefilor. Cred ca
ar fi benefica o modificare in acest sens a art. 364 CP.

Opunerea de rezistenta sefului consta in impiedicarea sefului de a-si indeplini obligatiunile de serviciu. In
acest caz faptuitorul incearca sa nu permita sefului sa-si exercite obligatiunile de serviciu, sa nu-i permita
actionarea in conformitate cu legislatia si cu regulamentele militare.

Opunerea de rezistenta, de regula, este precedata de o oarecare incalcare a disciplinei militare din partea
militarului iar opunerea de rezistenta este o reactie la actiunile legitime ale sefului, idreptate spre
restabilirea ordinii.

Aceasta infractiune se consuma indiferent de faptul daca seful si-a indeplinit obligatiunile de serviciu sau nu,
iar in cazul constringerii daca si le-a incalcat sau nu.
b) Infractiuni privind relatiile regulamentare dintre militari: art. 366 insultarea militarului, art. 367
amenintarea sefului, art. 368 acte de violenta savirsite asupra sefului, art. 369. incalcarea
regulilor statutare cu privire la relatiile dintre militari, dintre persoanele care trec pregatirea militara
obligatorie si dintre rezervisti, daca intre ei nu exista raporturi de subordonare.

Prin insultare se are in vedere lezarea intentionata a onoarei si demnitatii, exprimata in forma indecenta.
Insultarea incalca ordinea stabilita a relatiilor dintre militari, stabilita in regulamentele militare. Este de
mentionat ca in Codul Penal al RM din 24 martie 1961, era incriminata insulta adusa printr-un act de
violenta. In prezent, pentru consumarea acestei infractiuni nu se cere savirsirea unui act de violenta.

Amenintarea se caracterizeaza prin insuflarea sefului ideii ca i se va provoca rau, anume moartea, vatamare
corporala sau a sanatatii ori bataia. Alte amenintari nu pot constitui latura obiectiva a acestei infractiuni.
Pentru consumarea infractiunii nu are importanta daca subalternul intr-adevar a avut sau nu de gind sa-si
infaptuiasca amenintarile.

Actele de violenta asupra sefului se caracterizeaza prin provocarea acestuia a vatamarii usoare a integritatii
corporale sau a sanatatii ori lovirea sefului in timpul cind acesta indeplineste obligatiile legate de serviciul
militar. Daca au fost provocate urmari mai grave, de exemplu, moartea sefului, atunci actiunile
infaptuitorului urmeaza a fi calificate condform articolului 145 alin. (2) lit. d).

Latura obiectiva a infractiunii prevazuta de art. 369 CP este realizata prin incalcarea regulilor statutare cu
privire la relatiile dintre militari, manifestata prin acte de violenta aplicate de un militar fata de altul.
Incalcarea regulilor amintite fara aplicarea violentei nu constituie latura obiectiva a acestei infractiuni.

c) Infractiuni privind efectuarea serviciului militar: art. 371 dezertarea, art. 372 eschivarea de la
serviciul militar.

Latura obiectiva a dezertarii este realizata prin parasirea unitatii militare, a centrului de instruire sau a locului
de serviciu in scopul eschivarii de la serviciul militar, de la pregatirea militara obligatorie sau de la
concentrari, precum si neprezentarea din aceleasi motive la serviciu sau la concentrare in cazurile permisiei
din unitatea militara sau din centrul de instruire, repartizarii, transferarii, intoarcerii din misiune, din
concediu sau dintr-o insitutie curativa.

Important este si faptul ca militarul se afla in afara unitatii, locului de serviciu in general, intr-un anumit
timp, avind scopul de a se eschiva de la serviciu. Dupa cum se vede aceasta ifractiune poate fi atit comisiva
cit si omisiva.

Latura obiectiva a infractiunii prevazute de art. 372, militarul in esenta avind acelasi scop, se realizeaza in alt
mod si anume prin automutilare sau prin simularea unei boli, prin falsificarea documentelor sau prin alta
inselaciune.

Tema 11

Infractiuni privind modul de folosire a patrimoniului militar


Art. 373 incalcarea regulilor de minuire a armei, de manipulare a substantelor si obiectelor ce prezinta un
pericol sporit pentru cei din jur, art. 379 distrugerea sau deteriorarea intentionata a patrimoniului militar,
art. 381 distrugerea sau deteriorarea prin imprudenta a patrimoniului militar.

Distrugerea presupune asa o forma de actiune asupra obiectului, incit acesta isi inceteaza existenta fizica.
Indicele de baza al distrugerii este imposibilitatea repararii, restabilirii obiectului pentru utilizarea li conform
destinatiei.

In cazul deteriorarii obiectul se aduce in asa stare incit poate sa fie reparat. Deteriorarea poate aduce la
pierderea totala sau partiala a caracteristicilor functionale ale obiectului (de exemplu arma nu trage) sau la
desfigurarea obiectului (de exemplu la o autospeciala este afectata remorca desi masina functioneaza).

Atit distrugerea, cit si deteriorarea pot sa se manifeste prin diferite metode: lovitura, ardere, explodare,
dezasamblare, actiunea elementelor chimice, etc.

Risipirea sau pierderea avutului militar se manifesta prin comercializarea, gajarea sau darea in folosinta de
catre un militar a echipamentului care i-a fost eliberat pentru folosinta personala, precum si pierderea sau
deteriorarea acestor obiecte in urma incalcarii regulilor de pastrare.

Privind regulile de exploatare a tehnicii militare

Art. 382 incalcarea regulilor de conducere sau de exploatare a masinilor, art. 383 incalcarea regulilor de
zbor sau ale pregatirii de zbor, art. 384 incalcarea regulilor de navigatie.

Latura obiectiva a acestor infractiuni include actiunea sau inactiunea, manifestata prin incalcarea regulilor de
conducere sau de exploatare a masinilor de lupta, speciale de transport, urmarile grave (vatamarea
integritatii corporale ori daune in proportii mari), precum si legatura cauzala intre actiune/inactiune si
urmari.

Analogica este situatia si la latura obiectiva a incalcarii regulilor de zbor, a incalcarii regulilor de navigatie,
unde trebuie sa existe incalcarea regulilor, urmarile grave si legatura cauzal intre ele.

Privind regulile de executare a serviciilor speciale

Art. 374: incalcarea regulilor statutare cu privire la serviciul de garda, art. 375 incalcarea regulilor cu
privire la serviciul de alarma (de lupta) al trupelor militare, art. 376 incalcarea regulilor statutare cu privire
la serviciul intern, art. 377 incalcarea regulilor cu privire la mentinerea ordinii publice si la asigurarea
securitatii publice.

In trupe exsita doua servicii speciale de baza: cel de garda si cel intern. Serviciul de garda asigura paza
obiectivelor de importanta majora, de obicei pe teritoriul unitatilor militare, iar serviciul intern asigura
activitatea cotidiana a unitatilor militare. Ambele servicii sunt reglementate de statute separate, in care sunt
descrise drepturile si obligatiile fiecarui militar din componenta serviciului. Aceeasi este si situatia si cu
serviciul de alarma al trupelor militare si cu mentinerea ordinii publice si asigurarea securitatii publice. Toate
serviciile au o importanta deosebita pentru asigurarea capacitatii de lupta a unitatilor militare si pentru
indeplinirea sarcinilor puse in fata fiecarei unitati. De aceea orice incalcare a regulilor amintite, daca s-a
soldat cu urmarile daunatoare prevazute la articolele respective al CP, este incriminata. Mai este de atras
atentia la un moment, anume acela ca incalcarea regulilor statutare, ca sa intruneasca componenta de
infractiune trebuie sa fie savirsita de un militar care a fost numit in acest serviciu prin ordinul comandantului
unitatii militare.

Infractiuni militare savirsite de persoane cu functie de raspundere

Art. 370 abuzul de putere, excesul de putere sau inactiunea la exercitarea puterii, art. 378 atitudinea
neglijenta fata de serviciul militar, art. 385 predarea sau lasarea mijloacelor de razboi inamicului.

Elementul care uneste aceste infractiuni in aceeasi grupa este subiectul -persoana cu functie de raspundere.
Insa din punctul de vedere ala realizarii laturii obiective, fiecare infractiune se dovedeste prin anumite
trasaturi.

Astfel, abuzul consta in primul rind in actiunea (inactiunea) de serviciu, care reprezinta incalcarea
drepturilor si indatoririlor de serviciu, pe care culpabilul a putut sa o savirseasca anume datorita pozitiei sale
de serviciu. Actiunile (inactiunile) social periculoase, savirsite de persoana cu funcite de raspundere, dar nu
in legatura cu pozitia sa de serviciu si executarea obligatiunilor sale, nu pot fi recunoscute infractiuni de
functie.

Abuzul consta in folosirea intentionata de catre sef sau alta persoana cu functie de raspundere a situatie sale
de serviciu in detrementul interesului serviciului militar. Excesul de putere, spre deosebire de abuz are loc
atunci, cind seful sau alta persoana cu functie de raspundere, intentionat savirseste actiuni, care evident
depasesc drepturile si imputernicirile acestuia. Inactiunea la exercitarea puterii reprezinta neindeplinirea
intentionata de catre sef a unor actiuni, pe care era obligat sa le implineasca. La aceasta infractiune trebuie
de atras atentie deosebita laturii subiective, intrucit daca inactiunea nu a fost intentionata, atunci fapta
trebuie calificata ca fiind neglijenta.

Pentru consumarea infractiunii se cere cauzarea daunei victimei sau intereselor de serviciu. Evident ca intre
urmarea periculoasa si actiunile, inactiunile persoanei cu functie de raspundere trebuie sa existe raportul de
cazualitate.

Neglijenta pentru a fi considerata infractiune militara trebuie sa indeplineasca 3 conditii: 1) sa constee in


neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare de catre sef sau alta persoana cu functie de raspundere a
obligatiilor sale de serviciu; 2) sa fie provocata dauna in proportii mari (aceasta se refera la activitatea
organelor militare, interesele serviciului militar, interesele militarilor ocrotite prin lege); 3) sa existe legatura
de cazualitate intre actiunile (inactiunile) culpabilului si dauna provocata.

Si ultima latura obiectiva la care ne vom referi la aceasta categorie este predarea de catre sef a fortelor
militare ce i-au fost incredintate, precum si lasarea, nejustificata de situaita de lupta, a fortificatiilor, a
tehnicii de lupta si altor mijloace de razboi inamicului. Se cere doar o precizare, ca infractiunea se consuma
in moementul cind inamicul efectiv a acaparat fortele militare, tehnica, etc.

Infractiuni privind module de executare a serviciului in conditii de lupta

Aici trebuie sa precizam ca, practic, toate infractiunile militare au prevazuta agravanta in conditii de lupta.
Astfel latura obiectiva nu necesita o analiza speciala. Este necesar sa explicam ca prin conditii de lupta se
intelege un complex de factori si conditii in care se efectueaza pregatirea pentru lupta si insasi lupta.
Conditia de lupta presupune aflarea unitatii militare sau a subunitatii in imediata apropiere de inamic.
Unitatea militara poate sa se afle in conditii de lupta si pe timp de pace, de exmplu in legatura cu unele
conflicte armate locale, la trecerea ilegala a fronierei de stat.

Infractiuni savirsite in prizonierat

Art. 388 actiunile criminale ale militarilor aflati in prizoneirat.

Latura obiectiva a acestor infractiuni consta in: 1) participarea binevola a militarului aflat in prizoneirat la
lucrarile de importanta militara sau la alte lucrari despre care se stie ca pot cauza daune Republicii Moldova
sau statelor aliate cu ea, daca acestea nu constituie tradare de Patrie. 2) actele de violenta savirsite asupra
altor prizonieri de razboi sau comportare plina de cruzime fate de ei din partea unui prizonier de razboi care
se afla in situatia de superior. 3) savirsirea de un militar aflat in prizoneirat a unor actiuni in dauna altor
prizonieri de razboi din interes material sau pentru a-si asigura o comportare indulgenta din partea
inamicului.

Impotriva legilor si obiceiurilor de razboi

Art. 389 jefuirea celor cazuti pe cimpul de lupta. Art. 390 actele de violenta asupra populatiei din zona
operatiunilor militare, art. 391 incalcarea grava a dreptului international umanitar in timpul conflictelor
militare, art. 392 folosirea cu perfidie a emblemei Crucii Rosii ca element protector in timpul conflictului
armat.

Latura obiectiva a jefuirii celor cazuti pe cimpul de lupta se realizeaza prin sustragerea bunurilor ce le apartin
decedatilor si ranitilor. Sustragerea poate sa fie pe ascuns, precum si deschs, cu aplicarea vointei, sau fara. Se
au in vedere urmatoarele bunuri: haine militare si obiecte personale (bani, ceasuri, etc.) La acestea nu se
atribuie armamentul si munitiile, documentele de importanta militara. Sustragerea trebuie sa aiba loc pe
cimpul de lupta, adica in sectorul unde se duc sau s-au dus actiuni militare. Sustragerea bunurilor din afara
cimpului de lupta intruneste alte componente de infractiune furtul, jaful.

Latura obiectiva a infractiunii prevazute de art. 390 CP consta in tilharia, actele de violenta, nimicirea sau
insusirea ilegala de bunuri sub pretextul necesitatilor de razboi savirsite fata de populatia din zona
operatiunilor militare. Este pasibila de pedeapsa numai nimicirea sau luarea de bunuri, ccare este ilegala,
adica nu este determinata de necesitatile de razboi. In caz contrar nu sunt intrunite elementele
componente. Acte de violenta asupra populatiei presupun atentarea la viata si sanatatea, onoarea si
demnitatea cetatenilor: omorul, vatamarea integritatii corporale, violul, lipsirea de libertate in mod ilegal.

Urmatoarea este incalcarea grava a dreptului international umanitar in timpul conflictelor militare
internationale sau interne, soldata cu urmari grave. Se au in vedere actiunile interzise prin tratatele
internationale cum ar fi comportamentul crud fata de prizonieri.

Latura obiectiva a infractiunii prevazute de art. 392 CP se realizeaza prin folosirea cu perfidie a emblemei
Crucii Rosii, precum si a semenlor distinctive ca elemente protectoare in timpul conflictului armat, daca au
provocat vatamarea grava a integritatii corporale sau a sanatatii, fie decesul unei persoane.

La aceasta categorie de infractiuni, consider oportun a mai mentiona inca o data, subiect poate fi orice
persoana, nu numai militarii.
Tema 12

Subiecti ai infractiunilor militare pot fi persoanelecare indeplinesc serviciul militar in termen sau in baza de
contract, trec pregatirea militara obligatorie sau sunt chemati la concentrari.

Militari, sunt considerate toate persoanele, care efectueaza serviciul militar in Armata Nationala, Trupele de
Carabineri, Trupele de Graniceri. (Referitor late categorii de militari cei din S.I.S., S.P.P.S., D.S.E., din
institutiile penitenciare trebuie sa facem o specificare ca sunt numai militari in baza de contract). La militari
se atribuie: soldatii, sergentii si plutonierii care efectueaza servciul militar in termen, militarii in baza de
contract, plutonierii, precum si ofiterii inferiori si superiori. Se considera militari si studentii institutiilor
militare de invatamint. Efectueaza serviciu militar si persoanele de sex feminin, care binevol s-au angajat la
serviciu. Asupra lor se rasfring toate drepturile si indatoririle prevazute pentru militarii in baza de contract.

In conformitate cu Legea Nr. 1245-XV din 18 iulie 2002 Cu privire la pregatirea cetatenilor pentru apararea
Patriei, art. 4 sunt prevazute urmatoarele forme ale serviciului militar a) serviciul militar prin contract, b)
servciul militar in termen, c) serviciul militar cu termen redus, d) serviciul militar ca rezervisti concentrati sau
mobilizati; La alin. (3) al acluiasi articol se precizeaza ca sunt considerati in serviciul militar si studentii
institutiilor militare de invatamint. Femeile cu pregatire speciala necesara pot indeplini serviciul militar prin
contract.

Pentru recunoasterea persoanei ca subiect al infractiunilor militare nu conteaza daca ea a depus juramint
militar.

Perioada (momentele initial si final) in care persoana efectueaza serviciul militar si, deci, cind poate fi
recunoscuta drept subiect al infractiunilor militare este determinata de Legea cu privire la pregatirea
cetatenilor pentru apararea Patriei. Astfel, inceputul efectuarii serviciului militar trebuie calculat dupa cum
urmeaza:

a) Pentru cetatenii incorporati in serviciul militar in in termen sau in serviciul cu termen redus din
ziua includerii in tabelul nominal al unitatii militare;
b) Pentru cetatenii incadrati in serviciul militar prin contract din momentul intrarii in vigoare a
contractului;
c) Pentru cetatenii inmatriculati in institutiile de invatamint militar din ziua inmatricularii;
d) Pentru rezervistii concentrati sau mobilizati din ziua incorporarii de catre centrul militar.

Perioada aflarii cetateanului in serviciului militar se socoteste din ziua in care acesta, prin ordinul
comandantului centrului militar, este incorporat sau incadrat in serviciul militar si trimis in unitatea militara
in ziua in care militarul, prin ordinul comandantului unitatii militare, este exclus din tabelul nominal al
unitatii militare in legatura cu trecerea in rezerva sau in retragere.

Infractiunile savirsite pina la inceprea efectuarii serviciului militar, precum si dupa trecerea in rezerva sau in
retragere nu pot fi calificate drept militare. Insa militarul care a savirsit infractiuni militare in perioada
serviciului militar, poate fi atras la raspundere chair si dupa trecerea in rezerva/retragere.

Unele infractiuni militare pot fi savirsite numai de catre militarii ce au calitate speciala. Astfel, infractiunile de
functie pot fi savirsite numai de catre sefi sau alte persoane de raspundere, infractiunea de neexecutare a
ordinului numai de catre subaltern, iar subiecti ai infractiunilor prevazute de art. 374, 375, 376, 377 Cod
Penal pot fi recunoscuti numai militarii care au fost numiti in serviciul respectiv.

Infractiunile militare pot fi savirsite prin cooperare intentionata a doua sau mai multe persoane, adica prin
participatie. Militarii pot avea rolul de autor, organizator, complice, insitagator.

Infractiunile militare, cu exceptia celor prevazute de art. 389-391 Cod Penal, sunt infractiuni cu subiect
calificat. De aceea, persoanele civile (nemilitarii) nu pot fi autorii acestor infractiuni, insa pot fi instigatori,
organizatori, complici.

Persoanele care nu au calitatea de militar nu pot fi coautori ai infractiunii militare. Daca o persoana civila
impreuna cu un militar nemijlocit participa la savirsirea actiunilor, ce formeaza latura obiectiva a unei
infractiuni militare atunci actiunile lui sunt recunoscute nu coautorat, ci complicitate si urmeaza a fi calificate
conform articolului respectiv al Capitolului XVIII al Codului Penal cu referire la art. 42 CP.

Sunt posibile cazuri cind militarul nu participa nemijlocit la infaptuirea laturii obiective a componentei de
infractiune militara, ci instiga la aceasta persoane civile. In aceste cazuri are loc asa numita executare
mijlocita a infractiunii militare, in care autor se recunoaste militarul, iar persoanele civile - complici.

Participarea sefului impreuna cu subalternul la savirsirea infractiunii militare reprezinta un pericol social
sporit. Participind la comiterea infractiunii, seful incalca grav prevederea reglamentara de a fi pentru
subalterni exemplu de respectare cu strictete a legilor statului, regulamentelor militare. Aceasta
circumstanta urmeaza a se lua in consideratie la numirea pedepsei.

Latura subiectiva a infractiunilor militare

Latura subiectiva ca element al continutului constitutiv al infractiunii cuprinde totalitatea conditiilor cerute
de lege cu privire la atitudinea constiintei si vointei infractorului fata de fapta si urmarile acesteea, pentru
caracterizarea faptei ca infractiune.

Diversitatea formelor de infaptuire a infractiunilor militare, mobilurilor si scopurilor, avute de infractori la


comiterea actiunilor criminale determina si o diversificare a formelor de vinovatie. Ca element al
continutului infractiunii vinovatia, chiar daca nu intotdeauna este prevazuta in continutul juridic al fiecarei
infractiuni militare, se poate deduce din sensul de intregime al normei juridice. In asemenea imprejurari,
consideram oportun a face o prezentare succinta a laturei subiective pentru fiecare infractiune militara in
parte.

Neexecutarea intentionata a ordinului in forma prevazuta la alineatele (1)-(3) poate fi savirsita numai cu
intentie directa sau indirecta. Aceasta deoarece subiectul primind ordinul de la sef, isi da seama ca nu
executa ordinul si doreste sa nu-l execute, totodata urmarind sa fie provocate daune in proportii
considerabile intereselor de serviciu (intentie directa), sau acceptind provocarea acestor daune (intentie
indirecta). Alineatul (4) prevede neexecutarea ordinului din neglijenta, adica cind faptuitorul prevede
rezultatul faptei sale, sau nu-l accepta, socotind fara temei ca acesta nu se va produce (cu previziune), ori nu
prevede rezultatul faptei sale desi putea si trebuia sa-l prevada (simpla).

Opunerea de rezistenta sefului sau constringerea acestuia la incalcarea obligatiunilor de serviciu poate fi
savirsita numai cu intentie directa. Culpabilul in cazul opunerii de rezistenta are scopul de a impiedica seful
sau alta persoana sa-si indeplineasca obligatiunile legate de serviciul militar, iar la constringere de a-l
impune sa incalce aceste obligatii.

De asemenea cu intentie directa este savirsita si infractiunea de amenintare a sefului: faptuitorul isi da
seama ca ameninta seful in legatura cu activitatea lui de serviciu, si doreste ca amenintarea sa fie perceputa
de seful sau. Cu aceeasi forma de vinovatie se comit actele de violenta asupra sefului vinovatul isi da
seama ca comite violenta asupra sefului, si doreste sa-i provoace daua sanatatii sau dureri fizice.

Tot cu intentie directa se savirseste insultarea militarului, faptuitorul isi da seama ca prin actiunile sale el in
forma brutala injoseste demnitatea si onoarea sefului sau subalternului, incalcind prin aceasta regulile
statutare prin care sunt descrise relatiile dintre militari.

Incalcarea regulilor statutare cu privire la relatiile dintre militari, daca intre ei nu exista raporturi de
subordonare se savirseste intentionat, cu intentie directa. Faptuitorul isi da seama ca aplicind violenta fata
de un militar, incalca regulile stabilite de regulamentele militare referitor la relatiile reciproce dintre militari,
si doreste sa o faca.

Atitudinea faptuitorului fata de urmarile violentei poate sa fie sub forma directa sau indirecta, chiar si
neglijenta. Motivele comiterii infractiunii pot sa fie diferite, cum ar fi relatiile ostile intre militari, din intentii
huliganice, razbunare.

Este aceeasi forma de vinovatie intentie directa la dezertare militarul isi da seama ca ilegal paraseste
unitatea, nu se prezinta la locul de serviciu si doreste prin aceasta sa se eschiveze de la serviciul militar.

Risipirea patrimoniului militar poate fi savirsita numai cu intentie directa, iar pierderea sau deteriorarea
patrimoniului din neglijenta in ambele forme ale ei.

Incalcarea regulilor de minuire a armei, de manipulare a substantelor si obiectelor ce prezinta un pericol


sporit pentru cei din jur poate fi savirsita numai prin imprudenta. Vinovatul isi da seama de incalcarea
comisa, considerind ca consecintele grave vor putea fi evitate, sau nu-si da seama de ele, cu conditia ca
trebuia si putea sa le prevada. Dupa cum se vede in latura subiectiva este inclusa posibilitatea persoanei de
a-si da seama de incalcarea comisa, in caz contrar nu putea fi vorba de infractiune. De aici rezulta ca militarul
caruia i-a fost incredintat obiectul sau i-a devenit accesibil in legatura cu serviciul, trebuia sa inteleaga
proprietatile obiectului si sa cunoasca regulile de utilizare a lui. Spre exemplu, daca la depozitul de materiale
explozive a fost numit in calitate de depozitar un militar care nu are cunostinte speciale, experienta de
manipulare a lor, atunci el nu poate sa se faca culpabil de incalcarea regulilor de manipulare a substantelor
ce prezinta pericol sporit pentru cei din jur. Responsabilitatea in acest caz dupa cum sustine autorul rus
Gornii A.G. ii revine persoanei cu funcite de raspundere, care l-a numit in functia de depozitar.

Prin aceeasi forma de vinovatie se savirsesc infractiunile: incalcarea regulilor de conducere sau exploatare a
masinilor, incalcarea regulilor de zbor, incalcarea regulilor de navigatie.

Pot fi savirsite atit cu intentie, cit si cu neglijenta infractiunile: incalcarea regulilor statutare cu privire la
serviciul de garda, incalcarea regulilor cu privire la serviciul de alarma (lupta) a trupelor militare, incalcarea
regulilor statutare cu privire la serviciul intern, incalcarea regulilor cu privire la mentinerea ordinii publice si
la asigurarea securitatii publice.
Masuri de profilaxie si combatere a infractiunilor militare

Lupta impotriva criminalitatii se desfasoara prin masuri concrete de prevenire si de constringere cu aplicarea
de sanctiuni penale. Nimeni n-a gasit inca o solutie mai eficace pentru reducerea si, in cele din urma,
eliminarea criminalitatii din viata societatii.

Problema luptei impotriva criminalitatii, implica multiple alternative si inovatii, fiinca situatiile pe care le
vizeaza si voieste sa le solutioneze lupta pentru prevenirea si combaterea crimei si criminalitatii violentei
implica o complexitate de factori care pot interveni in viitor. De aceea, fundamentul luptei contra
criminalitatii violente consituie nu numai principiile ci si caile si mijloacele practice pentru infaptuirea ei.

Prin activitatea de combatere a criminalitatii se intelege: ansamblul de masuri juridice penale luate de
organele de stat specializate, in temeiul legii, pentru realizarea scopului procesului penal si anume
constatarea la timp si in mod complet a faptelor care constituie infractiuni, astfel ca orice persoana care a
savirsit o infractiune sa fie sanctionata penal potrivit vinovatiei sale si nici o persoana nevinovata sa nu fie
trasa la raspundere penala.

Activitatea de combatere a criminalitatii este prin natura ei o activitate nemijlocita judiciara, prin modul in
care se infaptuieste, prin finalitatea sa, intreaga activitate desfasurata de organele de urmarire penala, cit si
de instantele de judecata pentru tragerea la raspundere si sanctionarea penala a militantului vinovat de
comiterea infractiunilor violente.

Astfel, combaterea criminalitatii militare este o modalitate specifica care inmanunchiaza masuri specializate
puse in slujba activitatii de prevenire pe termen lung a criminalitatii. In asa fel unitatea de scop a ctivitatii
de prevenire si combatere a criminalitatii este procesul luptei contra criminalitatii in intregime in Fortele
Armate.

Deci, problema luptei cu criminalitatea i se atrage o atentie mare. Si aceasta nu este intimplator. Daca in
urma actiunii criminale in societatea civila sufera in primul rind oamenii simpli, atunci criminalitatea militara
duce la destramarea armatei, iar fara armata poate fi pierduta puterea.

Reprezentind preocuparea factorilor institutionalizati cu atributii de socializare si control social, prevenirea si


tratamentul criminalitatii militare urmaresc, pe de o parte, eliminarea si diminuarea cauzelor si conditiilor
generatoare de delicventa, iar pe de alta parte resocializarea si recuperarea morala si sociala a militarilor cu
comportamente aflate in conflict cu legea penala.

Ele se realizeaza printr-un ansmablu de masuri juridice menite sa previna si sa combata multiplicarea actelor
violente in mediul militar, prin realizarea protectiei si apararii sociale a militarilor fata de diferite acte
delicvente, restabilirea ordinii sociale si normative, repararea prejudiciilor, recompensarea victimelor,
sanctionarea si pedepsirea criminalilor. Pentru acest motiv, prevenirea si tratamenul crimei si criminalitatii in
Fortele Armate presupun atit elaborarea unor politici penale eficiente de combatere si neutralizare a
crimelor, cit si aplicarea unor programe si solutii sociale, economice si sprijinire a militarilor defavorizati
social.

Legislatia noastra penala si sistemele de sanctionare si tratament penitenciar urmaresc, prioritar controlul si
neutralizarea criminalitatii, protecita si apararea sociala si juridica, pedepsirea si resocializarea militarilor cu
comportamente criminale. In consecinta, in orice sistem penal sint prevazute desfasurarea unor actiuni
multiple si utilizarea unor modalitati si mijloace capitale sa asigure atit constringerea si represiunea penala a
militarilor delicventi, cit si identificarea si diminuarea surselor potentiale de criminalitate, iclusiv masuri de
profilaxie sociala, culturala si educative in mediile militare.

Notiunea de prevenire a criminalitatii militare poarte doua determinari:

1. Care desmeneaza ansamblul de masuri de resocializare a militarilor care au suferit o condamnare,


luate in temeiul legii, fie de organele de stat competente sa puna in executare pedeapsa, fie de
colectivul militar si conducerea unitatii militare.
2. Care desemneaza procesul social neintrerupt, ce implica ansamblul de masuri sociale luate, in
temeiul legii, de organele competente in vederea preintimpinarii de comitere a infractiunii prin
inlaturarea surselor ce inlesnesc comiterea de fapte violente intre militari, masuri destinate sa
contribuie in mod esential la educarea permanenta a tuturor militarilor in spiritul respectarii
neabatute a ordinii de drept.

Acest efect poate fi general (preventie generala), intrucit se exercita asupra tuturor indivizilor din momentul
adoptarii si aplicarii legii penale si special (prevenirea sociala), atuci cind se exercita direct asupra indivizilor
care au violat legea penala.

De regula in orice societate, aceste organe specializate de control social si prevenire sint purtatoare ale
conceptului privind ordinea normativa.

In general, programele care vizeaza reducerea si neutralizarea ocaziilor de comitere a crimelor sunt orientate
spre impiedicarea din timp a producerii, eliminarea mijloacelor de comitere a crimelor, reducerea
posibilitatilor de valorificare a bunurilor realizate prin delicte, informarea permanenta a militarilor despre
modul cum se poate de preintimpinat comiterea crimelor, etc.

E pisibil ca tendinta spre ordine (regula) este un factor innascut al omului.

Nu este o exceptie nici criminologia, in special combaterea criminalitatii.

In armata functioneaza toate mecanismele principale ale controlului social de prevenire a crimei.

Controlul exterior in colectivele armate este strict reglementat de normele de drept in primul rind de
statutele militare. El este efectuat de organele militare si persoanele cu functie de raspundere imputernicite
(comandant procuror militar) prin descoperirea si aprecierea actiunilor militarilor pe baza cerintelor formale
de folosire a sanctiunilor formate - pozitive (stimulare) sau negative (pedeapsa). Preinitmpinarea conduitelor
ilicite a militarilor, acest fel de control este asigurat prin incadrarea faptelor, actiunilor in cadrul legii.

Militarul savirseste derogari de la lege atunci, cind ea ii incurca lui sa atinga scopul, sau daca norma de
.drept nu este suficient determinata si da posibilittatea unei tilcuiri neadecvate

In zilele de astazi pentru colectivele de militari nu sint rare situatiile, cind singuri militarii determina, cine
.trebuie sa respecte cerintele statutelor si cine nu

Restrictiile la fel duc la abateri in masa de la lege. Nici un fel de restrictii nu-i pot interzice ostasului sa refuze
la sarbatoarea as zisei sto dnei do pricaza . Ar fi mai binevenit ca aceasta sa devina o traditie pentru
sarbatorirea legala a acestei ocazii, cu felicitarea ostasilor, care cu cinste termina termenul de serviciu in
.armata

O reforma serioasa merita si ordinea realizarii sarcinilor negative. Deci, daca detinerea in camerele de arest
intr-o unitate este pentru ostasi o odihna de indeplinirea obligatiilor de serviciu, atunci in alta unitate
.militara, ostasii sint transformati in niste calici si invalizi

.Ar fi bine sa se foloseasca stimularile pozitive

Controlul intern este acumularea in procesul socializarii valorilor primite in societate si a normelor ca
persoanele, si de aici si indeplinirea lor binevol in actiuni, conduita, fapte. Pentru militari, in primul rind a
ostasilor tineri aceasta este compararea normelor anterior acumulate si a valorilor cu normele si valorile,
stabilite si primite in armata si supunerea lor. In asemenea cazuri sint posibile conflicte de sistem normativ,
iar prin aceasta si disgrarmonia starii interne. Daca conflictul lipseste sau se rezolva in favoarea ordinii
armate, atunci comportarea militarului va fi legala. In caz contrar este mai mare probabilitatea greselilor.
Procesul de adaptare a ostasilor tineri la cerintele noi, pentru ei, are nevoie de timp. O importnata mare are
si faptul cum comandantul si colectivul militar vor profita de acest timp pentru o posibila intrare fara de
conflict a ostasilor tineri in mediul armat. Relatiile neregulamentare in colectivlee de ostasi pot respinge
.placerea de primire binevola a ordinii armate

Fortele Armate ar trebui mai activ sa participe la procesul alunecarii militarului spre calea criminala. Formele
de pregatire a viitorilor recruti la satisfacerea serviciului militar pot fi diferite : de la pregatirea militara
incepatoare la lectiile in socala, pina la sectiile sportive pentru adolescenti in unitatile militare si atragerea
.elevilor la jocuri militare pe poligoanele militare

Fiind datori sa educe ostasii, comandantii nu trebuie sa aiba temei pentru tainuirea actiunilor ilegale,
.totodata trebuie de format acea sistema, care ar putea sa scoata in evidenta aceste tainuiri

O metoda de imbunatatire a situatiei in unitatile militare poate fi stabilirea specializarii functionale a


: unitatilor militare, prin care se intelege divizarea functiilor

; De lupta

; De productie si gospodarie

.De corectie si disciplina

In timul de fata fiecare unitate militara (chiar si cele de mai elita) indeplinesc concomitent, toate cele trei
functii sus-mentionate. Acum militarii asa-numitor unitati de lupta se ocupa cu tot ce e posibil si nu cu
.pregatirea de lupta : aceasta e si lucrul pe cimp la strinsul roadei, constructii reparatii si alte functii

Comandantul de subunitate de lupta trebuie sa invete ostasul sa lupte, sa formeze la el barbatia si calitatea
.morala de lupta, dar nu trebuie sa se ocupe cu activitatea pentineciara de corectie a criminalilor militari

.Efectul negativ multifunctional este evident

Atunci cind in timpul actiunilor de lupta apar neajunsuri in pregatirea de lupta a armatei, prestigiul de lupta a
armatei, autoritatea armatei, prestigiul serviciul serviciului militar cade, care si fara aceasta nu e inalt, se
coboara la nivel critic. Parintii uimiti de pierderile de lupta sint gata sa ascunda recrutul, sa-l treaca la un
mod de viata nelegal, doar sa nu permita recrutarea lor in armata. Aceste esecuri numicesc spiritul de lupta
.a ostasilor, cit si cel moral al societatii

S-ar putea să vă placă și