Modurile personale:

Modul indicativ
Timpul prezent:eu scriu, tu scrii, el/ea scrie, noi scriem, voi scriei, ei/ele scriu.
Timpul imperfect: eu scriam, tu scriai, el/ea scria, noi scriam, voi scriai, ei/ele scriau.
Perfect compus: eu am scris, tu ai scris, el/ea a scris, noi am scris, voi ai scris, ei/ele au scris.
Mai mult ca perfect:eu scrisesem, tu scrisesei, el/ea scrisese, noi scriseserm, voi scriseseri, ei/ele
scriseser.
Perfect simplu: eu scrisei, tu scrisei, el/ea scrise, noi scriserm, voi scriseri, ei/ele scriser.
Viitor I: eu voi scrie, tu vei scrie, el/ea va scrie, noi vom scrie, voi vei scrie, ei/ele vor scrie.
Viitor II: eu o sa scriu, tu o sa scrii, el/ea o sa scrie, noi o sa scriem, voi o sa scriei, ei/ele o sa scrie.
Viitor anterior:eu voi fi scris, tu vei fi scris, el/ea va fi scris, noi vom fi scris, voi vei fi scris, ei/ele vor fi
scris.
Viitor popular:eu oi scrie, tu i scrie, el/ea o scrie, noi om scrie, voi oi scrie, ei/ele or scrie.

Modul conjunctiv
Timpul prezent: eu s scriu, tu s scrii, el/ea s scrie, noi s scriem, voi s scriei, ei/ele s scrie.
Timpul perfect:eu s fi scris, tu s fi scris, el/ea s fi scris, noi s fi scris, voi s fi scris, ei/ele s fi scris.

Modul condiional optativ

Timpul prezent:eu a scrie, tu ai scrie, el/ea ar scrie, noi am scrie, voi ai scrie, ei/ele ar scrie.
Timpul perfect:eu a fi scris, tu ai fi scris, el/ea ar fi scris, noi am fi scris, voi ai fi scris, ei/ele ar fi scris.
Modul imperativ-are forme doar pentru persoana a II-a singular si plural:tu scrie!, voi scriei!

Modurile nepersonale:

Modul infinitiv. Este singurul mod nepersonal care are timp:

prezent: a scrie
perfect: a fi scris

Modul supin:de scris

Modul participiu:scris

Modul gerunziu:scriind
Definiia verbului
Verbul este partea de vorbire flexibil care exprim starea, aciunea, existena.

Clasificarea verbelor
Verbele predicative. Acestea au neles de sine stttor i pot forma singure predicat ntr-o propoziie.
Majoritatea verbelor din limba romn sunt predicative.
Exemple:El scrie tema la limba romn.
Eu merg la bunici.

Verbele nepredicative nu au nteles de sine stttor i nu pot forma singure predicat verbal, ci mpreun
cu alte cuvinte. Sunt nepredicative, verbele copulative si verbele auxiliare.
a. Verbele copulative. Ele formeaz predicat nominal mpreun cu o alta parte de vorbire care
ndeplinete funcia de nume predicativ. Verbele copulative sunt: a fi, a deveni , a iei a ajunge, a se
face, a ramne, a nsemna, a prea.
Exemple: Aceasta carte este interesant.
El a ajuns profesor la Oxford.
b. Verbele auxiliare.Ajut la formarea timpurilor compuse dar i a diatezei pasive. Sunt verbe auxiliare:a
fi, a avea, a vrea.
Exemple: Eu am mncat o bomboana cu jeleu.
El ar fi venit la mine dac ar fi avut timp.

Verbele personale. Acestea pot avea subiect

Exemplu: Ana cnt foarte frumos.

Verbele impersonale. Autorul aciunii nu poate fi identificat.

Exemplu: Se zice ca va vei curnd.

Verbele tranzitive. Sunt acele verbe care pot fi urmate de un complement direct.
Exemplu: Eu mananc o prajitur.

Verbe tranzitive. Acestea nu pot avea un complement direct.

Exemplu: Se uit la mine ca i cum i-a fi fcut ceva.
MODURILE PERSONALE ale verbului:

I) MODUL INDICATIV: arata o actiune sigura, reala.

Are sapte timpuri, precum:

1)Timpul PREZENT: indica desfasurarea actiunii in momentul vorbirii. Sufixele si desinentele

de prezent sunt:
Pentru conjugarile I si a II-a:
(eu) invat lucrez aflu par
tu inveti lucrezi afli tu pari
el/ea invata lucreaza afla el/ea pare
noi invatam lucram aflam noi parem
voi invatati lucrati aflati voi pareti
ei/ele invata lucreaza afla ei/ele par
Conjugarea a III-a Conjugarea IV-a:
eu merg eu dorm iubesc hotarasc
tu mergi tu dormi iubesti hotarasti
el/ea merge el/ea doarme iubeste hotaraste
noi mergem noi dormim iubim hotaram
voi mergeti voi dormiti iubiti hotarati
ei/ele merg ei/ele dorm iubesc hotarasc

Timpurile trecutului:

2) IMPERFECTUL exprima o actiune trecuta, care se desfasoara in acelasi timp cu o alta

actiune trecuta, aratand durata sau repetarea. Sufixele si desinentele de imperfect sunt:
Conjugarea I Conjugarea a II-a Conjugarea a III-a Conjugarea a IV-a
eu invatam eu paream eu mergeam eu dormeam
tu invatai tu pareai tu mergeai tu dormeai
el/ea invata parea el/ea mergea el/ea dormea
noi invatam paream noi mergeam noi dormeam
voi invatati pareati voi mergeati voi dormeati
ei/ele invatau pareau ei/ele mergeau ei/ele dormeau

3)PERFECTUL COMPUS exprima o actiune trecuta, terminata in momentul vorbirii. Este

alcatuit din forme specifice ale verbului auxiliar a avea + participiul verbului de conjugat:
eu am invatat/ tu ai invatat/ el/ea a parut/ noi am mers/ voi ati dormit/ ei/ele au coborat;

4)PERFECTUL SIMPLU exprima in limba literara o actiune petrecuta si incheiata in trecut. In

limba literara, este timpul povestirii la persoana a III-a. In limba vorbita, este folosit doar in
anumite regiuni ale tarii (in Oltenia, mai ales) si exprima o actiune terminata de curand.
Sufixelesi desinentele de perfect simplu sunt:
Conjugarea I Conjugarea a II-a Conjugarea a III-a Conjugarea a IV-a
eu invatai eu parui eu mesei eu dormii
tu invatasi tu parusi tu mersesi tu dormisi
el/ea invata el/ea paru el/ea merse el/ea dormi
noi invataram noi paruram noi merseram noi dormiram
voi invatarati voi parurati voi merserati voi dormirati
ei/ele invatara ei/ele parura ei/ele mersera ei/ele dormira

5)MAI MULT CA PERFECTUL exprima o actiune trecuta si terminata inaintea altei actiuni
trecute. Sufixul si desinentele de mai mult ca perfect urmeaza dupa sufixul deperfect simplu si
sunt:
Conjugarea I Conjugarea a II-a Conjugarea a III-a Conjugarea a IV-a
eu invatasem eu parusem eu mersesem eu dormisem
tu invatasesi tu parusesi tu mersesesi tu dormisesi
el/ea invatase el/ea paruse el/ea mersese el/ea dormise
noi invataseram noi paruseram noi merseseram noi dormiseram
voi invataserati voi paruserati voi merseserati voi dormiserati
ei/ele invatasera ei/ele parusera ei/ele mersesera ei/ele dormisera

VIITORUL indica o actiune ce se va desfasura dupa momentul vorbirii. Viitorul are forme
literare de limba scrisa si de limba vorbita.

6)VIITORUL SIMPLU (viitorul pentru limba scrisa) este alcatuit din forme specifice ale
verbului a vrea+ infinitivul verbului de conjugat.
eu voi invata/ tu vei invata/ el/ea va parea/ noi vom merge / voi veti dormi/ ei/elevor citi;
Viitorul pentru limba vorbita: o invariabil+conjunctivul verbului de conjugat: o sa invat
-verbul a avea la indicativ prezent+conjunctivul verbului de conjugat : am sa invat
- forme ale verbului a vrea rezultate din caderea consoanei v+infinitivul verbului de
conjugat : oi invata.

7)VIITORUL ANTERIOR arata o actiune viitoare terminata inaintea altei actiuni viitoare. Este
un timp verbal invechit, care a fost inlocuit in limba vorbita prin viitorul propriu-zis. Este alcatuit
din: verbul auxiliar a fi la viitor + participiul verbului de conjugat: voi fi invatat.

II )Modul CONJUNCTIV indica o actiune posibila, realizabila si are timpurile:

1)PREZENT, care indica o actiune desfasurata in prezent sau in viitor. Se formeaza cu ajutorul
conjunctiei sa +forme ale indicativului prezent (cu exceptia persoanei a III-a): sa invat., sa
par, sa merg, sa scriu, sa vin;

2)PERFECT, care indica o actiune desfasurata in trecut. Este alcatuit din conjunctia sa + verbul
auxiliar a fi + participiul verbului de conjugat: sa fi invatat, sa fi parut, sa fi mers, sa fi venit
etc.

III) Modul CONDITIONAL-OPTATIV indica o conditie sau o dorinta si are timpurile:

1)PREZENT, care indica o actiune desfasurata in momentul vorbirii sau in viitor. Este alcatuit
din verbul auxiliar a avea + infinitivul verbului de conjugat.
eu as invata/ tu ai invata/ el/ea ar parea/ noi am merge/voi ati dormi/ ei/ele ar veni;
2)PERFECT, care indica o actiune desfasurata in trecut. Este alcatuit din verbul auxiliar a
avea+ verbul auxiliar a fi+ participial verbului de conjugat: eu as fi spalat, tu ai fi parut, el
ar fi mers, noi am fi venit, voi ati fi coborat, ei ar fi sosit.

IV) Modul IMPERATIV exprima o rugaminte, un indemn, un ordin, o porunca si are forme
doar pentru persoanele a II-a, nr. singular si plural, avand:
Forma afirmativa:
Conjugarea I Conjugarea a II-a Conjugarea a III-a Conjugarea a IV-a
(tu )canta! (tu) vezi! (tu) du! (tu) vino!
(voi) cantati! (voi) vedeti! (voi) duceti! ( voi) veniti!

FORMA NEGATIVA:
Conjugarea I Conjugarea a II-a Conjugarea a III-a Conjugarea a IV-a
tu nu certa! tu nu bea! tu nu face! tu nu dormi!
voi nu certati! voi nu beti! voi nu faceti! voi nu dormiti!
Atentie: Formele corecte ale verbelor a face, a duce, a zice la modul imperativ, pers. A II-a,
singular sunt: Nu zice! Nu duce! Nu face! (se formeaza cu adverbul de mod de negatie nu +
infinitivul verbului de conjugat, fara prepozitia a: Nu spala! ( nu+ (a) spala!)
FUNCTIILE SINTACTICE ALE MODURILOR NEPERSONALE:

MODUL INFINITIV exprima numele actiunii, al starii. Este forma cu care verbul se gaseste in
dictionar; (este insotit de prepozitia a). Exemple: a spala, a manca, a vedea, a parea, a merge, a
face , a veni, a sosi, a cobori, a dobori etc.
Subiect: A ierta este omeneste.
Nume predicativ: Placerea lui era a scrie.
Complement direct: Batranul incepe a povesti.
Complement indirect: S-a saturat a astepta mereu..
C.c. de timp: A sosit inainte de a rasari soarele.
C.c. de mod: Ionel a plecat fara a anunta.
Atribut verbal: Dorinta de a pleca il bucura..

MODUL GERUNZIU exprima actiuni in plina desfasurare. Se formeaza cu sufixele

and (vazand) si ind (citind). Forma de negativ se obtine cu prefixul ne-.: neauzind, nedorind,
nemaivazand etc.
Subiect: Se aude cantand.
Atribut verbal: Am vazut oameni invatand.
Complement indirect: S-a saturat invatand.
Complement direct: Aud tipand .
C.c. de mod: Baiatul mergea cantand.
C.c de timp: Vazandu-l, mi-am amintit ce voiam sa-I spun.
C. c. de cauza: Impiedicandu-se, a cazut si si-a julit genunchiul.
CU VALOARE DE ADJECTIV, poate fi: Nume predicativ: Ea este suferinda.
Atribut adjectival: Se vad cosuri fumegande. Ma impresionau mainile ei tremurande.
 III) MODUL PARTICIPIU exprima actiuni terminate si suferite de o fiinta sau de un lucru,
avand valoare de adjective: citit, citita, cititi, citite.
Verbul la participiu are urmatoarele valori:1) verbala:atunci cand intra in componenta unor
forme verbale compuse: modul indicativ, timpul perfect compus: am scris; -indicativ, viitor
anterior:voi fi scris; conjunctiv prezent: sa fi scris; conditional optativ perfect: as fi scris;
infinitiv perfect: a fi scris; diateza pasiva : este scris.
2)valoare adjectivala:Cand determina ( are ca regent) un substantiv sau un verb
copulativ: Lucrarea prezentata a placut tuturor. Floarea este inflorita.
3) valoare adverbiala: cand determina un verb
predicativ: vorbeste ragusit;calca apasat; spune deschis, citeste sacadat;
4) valoare substantivala, cand primeste articol hotarat: Rasfatatul ne enerva mereu.
Invatatul reuseste in viata.

IV) MODUL SUPIN denumeste scopul, destinatia, provenienta unei actiuni sau a unui obiect.
Este alcatuit din prepozitiile de, dupa, la, pentru spre +participiul verbului de conjugat. Forma
negativa se obtine cu ajutorul prefixului ne-, adaugat participiului.
Subiect: E usor de invatat.
Nume predicativ: Masina este de tocat.
Atribut verbal: Masina de tocat s-a defectat..
Complement direct: Am terminat de citit.
Complement indirect: S-a saturat de invatat.
C.c. de loc: Vine de la scaldat.
C.c. de timp: A venit dupa semanat.
C.C. scop : Merge in padure pentru vanat.
Verbele auxiliare si verbele copulative
n limba romn exist trei verbe auxiliare: a avea, a vrea i a fi.

Exemple cu verbul a avea ca i verb auxiliar:

La folosirea perfectului compus:

o Ieri am plecat acas imediat dup meci.
o George a mncat toat salata.
o N-am mai fost niciodat att de bucuros
La folosirea uneia dintre formele viitorului:
o Mine am s merg la spectacol.
o George are s se duc la piscin.
o Noi avem s cntm pe stadion.
La alctuirea timpului prezent al modului condiional-optativ:
o A merge la spectacol.
o George ar juca mingea toat ziua.
o Noi am cnta pe stadion dac ni s-ar da posibilitatea.
Exemple cu verbul a vrea ca i verb auxiliar:

La crearea viitorului:
o Maine voi merge la meci.
o George va alerga dou ore.
 o Ei vor juca baschet la Polivalent.
Exemple cu verbul a fi ca i verb auxiliar:

La modul indicativ, viitorul anterior

o Voi fi ajuns acas naintea ta.
La modul conjunctiv, timpul perfect
o S fi vzut ce-a fost acolo Nici nu mi-a venit s cred!
La modul conditional-optativ, timpul perfect
o Noi am fi cntat pe stadion dac ni s-ar fi dat posibilitatea.

Verbele copulative
Verbul copulativ este acel verb care intr n alctuirea predicatului nominal, fcnd legtura dintre
subiect i numele predicativ.
Multe verbe ale limbii romne pot fi verbe copulative n diferite contexte. Printre acestea, ar fi de
enumerat urmtoarele: a fi, a deveni, a iei, a ajunge, a insemna, a se face, a ramane. Ar fi, de
asemenea, de menionat faptul c verbul a deveni este ntotdeauna verb copulativ.
Verbul a fi este verb copulativ atunci cnd nu este sinonim cu niciunul din urmtoarele a exista (ca n
construcia: Copacul acesta este aici de 100 de ani.), a se gsi, a costa, a proveni, a dura, a ine, a tri, a
merge, a se afla, a se ntmpla.
Verbele a iei i a ajunge sunt verbe copulative atunci cnd sunt sinonime cu verbul a deveni.

Exemple de verbe copulative:

n construciile de mai jos, cuvintele ngroate sunt verbe copulative, iar cele scrise aplecat sunt nume
predicative.

Maria este deteapt. n aceast propoziie, cuvntul este este verb copulativ, iar
cuvntul deteapt este numele predicativ. Construcia este deteapt formeaz mpreun predicatul
nominal al propoziiei.
Atmosfera este apstoare.
Mihai, te rog s fii cuminte!
Mircea a devenit interesat de art.
George a ieit un inginer extraordinar.
Dup ani ntregi de antrenament, Simona a ajuns campioan la Roland Garros.