Sunteți pe pagina 1din 13

Cursul 6

Cadru topologic pentru Rn

n continuarea precedentei p arti, din cursul 5, dedicat


a, n ntregime, unor aspecte de ordin algebric
(relative la Rn , n principal), sunt prezentate aici elemente cu caracter topologic legate de Rn . Se
denesc mai nti notiuni de baz a din domeniul topologiei generale, dup a care sunt expuse chestiuni
ce privesc spatiile metrice, cu referiri de interes la Rn . n cele din urma, sunt luate n atentie notiunile
de sir si de serie de elemente din Rn si se dau, n context, caracteriz ari unor puncte si multimi de
puncte topologic remarcabile.

Elemente de topologie general


a

Initiata, cu mai bine de un secol n urm a, n lucr


arile lui Karl Weierstrass si dezvoltat a ulterior prin
contributiile semnicative ale unor matematicieni ca J. W. Alexander, P. I. Alexandrov si S. Lefshetz,
topologia, numit a (pn
a prin 1930) analysis situs, este, ca ramur a a matematicii, disciplina care
se ocup a de asa-numitele propriet ati topologice ale multimilor de puncte, adic a de acele propriet ati
care pot formulate folosind numai notiunea de multime deschis a si notiunile obisnuite din teoria
multimilor, precum element, submultime, complementar a, reuniune, intersectie si alte asemenea. To-
todata, ca ramur a de sine-st
at
atoare a matematicii, topologia are n vedere si propriet atile de ordin
specic ale functiilor, ntre care existenta limitei (de un anumit tip) ntr-un punct si continuitatea
ntr-un punct sau pe o multime sunt cele mai studiate. Devenit a n prezent obiect fundamental al
matematicii, topologia are aplicatii aproape n toate domeniile stiintei, chiar si n cele nematematice,
mai cu seam a n leg
atur
a cu demonstrarea unor rezultate de existent a din cadrul acelor probleme ce
reclam a solutii de un anumit fel, cu anumite propriet ati si care s
a apartin
a anumitor multimi.
Ca entitate matematic a n sine, notiunea de topologie (structur a topologic a) pe o multime este
introdus a de urm atoarea denitie.

Denitia 6.1 Fie X o multime nevida oarecare. Numim topologie (sau structur a topologic
a) pe
X o multime , de submultimi (parti) ale lui X, care satisface urmatoarele conditii:

(AT1) ?; X 2 ;

(AT2) orice reuniune de elemente (multimi) din este un element al lui ;

(AT3) orice intersectie nita de multimi din apartine lui .

Exemple:

a) Multimea 0 a tuturor submultimilor D ale lui R, pentru care, ec


arui punct x 2 D i corespunde
un " 2 R+ astfel nct fy 2 R j x " < y < x + "g D, este, dup a cum, f
ar
a dicultate, se
poate constata, prin vericarea axiomelor (AT1) - (AT3), o topologie pe R. Aceasta se numeste
topologia uzual a (obisnuita) pe multimea numerelor reale.

b) Oricare ar multimea X, multimea tuturor p


artilor sale, adic
a multimea P(X) este desigur o
topologie pe X, deoarece veric
a (AT1) - (AT3). Aceasta este denumit a topologie discret
a pe
X.

c) Pentru o multime oarecare X, diferit


a de ?, multimea f?; Xg ndeplineste (AT1) - (AT3) si este
deci o topologie pe X, denumita topologie grosier a (nondiscreta) (pe X).
Denitia 6.2 Spunem ca topologia 1 , pe o multime X, este mai putin n a dect topologia 2 ,
pe aceeasi multime X, sau, altfel zis, toplogia 2 este mai n
a dect 1 daca 1 2 . Se noteaz
a
aceasta prin 1 4 2 .

Observatii:

i) Relatia binara de nete pe multimea topologiilor (pe o aceeasi multime X) este, cu evident
a,
o relatie de ordine (partial
a).

ii) Pe orice multime X, topologia grosier


a este cea mai putin n
a (dect orice alt
a topologie), iar
topologia discret
a este cea mai n
a.

Denitia 6.3 Un cuplu (X; ), n care X este o multime, iar o topologie pe X, se numeste spatiu
topologic.

Exemplu: (R; 0) este spatiul topologic uzual al multimii numerelor reale.

Denitia 6.4 j) ntr-un spatiu topologic (X; ), se numeste multime deschis


a (sau -deschis
a)
orice submultime a lui X care apartine topologiei .

j) O submultime a multimii X se numeste nchis


a daca complementara ei (n raport cu X) este
deschisa.

Propozitia 6.1 Daca (X; ) este un spatiu topologic, atunci:

1. ? si X sunt multimi nchise;

2. orice reuniune nita de multimi nchise este multime nchisa;

3. o intersectie oarecare de multimi nchise este multime nchisa.

Demonstratie: 1. Potrivit Denitiei 6.1 (AT1) si Denitiei 6.4 j), ? este o multime deschis a.
Rezulta atunci c
a X = X n ? este, n conformitate cu Denitia 6.4 jj), o multime nchis a. Totodat a,
pe baza Denitiei 6.1 (AT1) si a Denitiei 6.4 j), multimea X este deschis
a, de asemenea. n consecinta,
complementara ei fat a de X, adica multimea ? este nchis a.
2. Cum, n conformitate cu (AT3) (din Denitia 6.1 ), orice intersectie nit a de multimi din ,
adica multimi deschise (potrivit Denitiei 6.4 jj)), este tot o multime din , deci deschis a, se poate
deduce lesne, prin complementariere n raport cu X si folosire a regulilor lui De Morgan, c a oricare
reuniune nita de multimi nchise este o multime nchis a.
3. n mod asem an
ator, folosind (AT2), complementarierea fat a de X si regulile lui De Morgan,
obtinem faptul c
a o intersectie oarecare de multimi nchise este multime nchis a. J

Denitia 6.5 Daca A este o multime nevida dintr-un spatiu toplogic (X; ), atunci A = fA\D j D 2
g se numeste urma topologiei pe A.

Exemplu: Pentru a; b 2 R, cu a < b, multimea 0[a;b] = f[a; b] \ D j D 2 0 g este urma topologiei


reale uzuale 0 pe multimea [a; b] = fr 2 R j a 6 r 6 bg (intervalul nchis [a; b]).

Denitia 6.6 Fie (X; ) un spatiu topologic si A X. Se numeste vecin


atate a multimii A orice
submultime V a lui X care include o multime deschisa D (D 2 ) astfel nct, la rndul sau, D o
include pe A (A D V ). n cazul n care A = fxg, unde x este un element al multimii X, V se
numeste vecin
atate a lui x.
Este de remarcat faptul c
a daca V este o vecinatate a unei multimi A (X; ), atunci V este
vecin
atate pentru orice element a 2 A si reciproc.

Propozitia 6.2 Oricare ar un element arbitrar x al unui spatiu topologic (X; ), multimea tuturor
vecinatatilor sale, notata cu V (x), are urmatoarele proprietati:

(PV1) daca V 2 V (x) si V U X, atunci U 2 V (x).


\
(PV2) oricare ar multimea nita fVi j i 2 Ig V (x), intersectia Vi apartine multimii V (x);
i2I

(PV3) 8 V 2 V (x) ) x 2 V ;

(PV4) 8 V 2 V (x), 9 W 2 V (x), astfel nct, 8 y 2 W , V 2 V (y).

Demonstratie: Pentru (PV1): V 2 V (x) ) 9 D 2 cu x 2 D V . Cum V U X, urmeaz a c


a
x 2 D U . Ca atare, U 2 V (x), n conformitate cu Denitia 6.6. \
Relativ la (PV2): 8 Vi 2 V (x), i 2 I, 9 Di 2 , astfel nct x 2 Di Vi , 8 i 2 I. Atunci Di 2
\ \ \ i2I
(conform axiomei (AT3) din Denitia 6.1) si x 2 Di Vi . Deci Vi 2 V (x).
i2I i2I i2I
(PV3) are loc, cu evident
a, n virtutea Denitiei 6.6.
n ceea ce priveste (PV4), pe baza Denitiei 6.6, deducem ca, 8 V 2 V (x), 9 D 2 asa nct
x2D D V . Se poate spune c a D 2 V (x), deocamdata. ntruct avem y 2 D D, 8 y 2 D,
putem arma ca D 2 V (y), de asemenea. Asadar, lund W = D, are loc (PV4). J
Observatie: Propriet atile (PV1) - (PV4) sunt caracteristice pentru un sistem de vecin ati V (x).
at
Mai exact, se poate ar ata c
a, daca ec
arui punct x dintr-o multime X i se asociaza o multime V~ (x),
arti din X, astfel nct V~ (x) s
de p a satisfac
a (PV1) - (PV4), atunci exista o structura topologic a ~,
unic
a, pe X, n raport cu care, pentru orice x 2 (X; ~), s a avem V (x) = V~ (x), unde V (x) este sistemul
de vecinat
ati atasat punctului x, prin topologia ~.

Denitia 6.7 a) Fie (X; ) un spatiu topologic si x 2 X. Numim sistem fundamental de


vecin ati ale lui x o multime U(x) de vecinatati ale lui x care satisface conditia ca, pentru
at
orice V 2 V (x), exista U 2 U(x), astfel nct U V .

a a topologiei o familie B de multimi deschise


b) ntr-un spatiu topologic (X; ), se numeste baz
(din ) n raport cu care orice multime D 2 se poate reprezenta ca reuniune de multimi din B.

Propozitia 6.3 O multime B de parti deschise dintr-un spatiu topologic (X; ) este o baza pentru
topologia daca si numai daca, oricare ar punctul x 2 (X; ), familia Bx = fB 2 B j x 2 Bg este
un sistem fundamental de vecinatati pentru x.

Demonstratie: Dac a (X; ) este un spatiu topologic n care B este o baz a pentru topologia , x
este un punct arbitrar din (X; ) si V 2 V (x), atunci exist a D 2 asa nct x 2 D V . n plus,
D se reprezinta ca o reuniune de multimi din B. Exist a deci B 2 B, astfel nct x 2 B D. Prin
urmare, avem B V . Tinnd seama de Denitia 6.7 a), putem trage concluzia c a Bx este un sistem
fundamental de vecin atati pentru punctul x.
Reciproc, admitnd c a, pentru orice x 2 (X; ), multimea Bx este un sistem fundamental de
vecin
at
ati pentru x si considernd o multime deschis a oarecare D ( din ), precum si un punct y
arbitrar din D, putem vedea c a, ntruct D 2 V (y), exist
a o multime By 2 By astfel nct By D.
[
n consecint
a, avem: By D. n acelasi timp, cum, pentru orice y 2 D, avem y 2 By , rezult
a:
y2D
[ [
D By . Asadar, D = By , adic a ca o reuniune de multimi din B.
a D se reprezint J
y2D y2D

Exemple:

1) Familia B = ffxg j x 2 Xg, unde X este o multime nevid


a oarecare, constituie o baz
a pentru
P(X), topologia discret
a pe X.

2) Familia multimilor de tipul fx 2 R j a < x < bg, cu a; b 2 R si a < b, formeaz


a o baz
a pentru
0 , topologia uzual
a pe R.

n cele ce urmeaz a, sunt date denitii si propriet


ati ale unor puncte si submultimi remarcabile
dintr-un spatiu topologic oarecare (X; ).

Denitia 6.8 a) Fie A o parte nevida a spatiului topologic (X; ). Un element x0 din A se numeste
punct interior al multimii A daca A 2 V (x0 ), adica daca A este vecinatate pentru x0 .

b) Multimea tuturor punctelor interioare ale unei multimi A (X; ) se numeste interiorul
multimii A si se noteaza prin A (sau int(A)).

Teorema 6.1 ntr-un spatiu topologic (X; ), arbitrar, sunt adevarate urmatoarele relatii si armatii:

1 . A A, 8 A X;

2 . A B )A B, 8 A; B X;

\
3 . A \ B = A \ B, 8 A; B X;

4 . A[B A \[ B, 8 A; B X;
[
5 . A= D, 8 A X;
D A
D2

6 . A2 , A = A.

Demonstratie: Relatia 1 este, clar, evident a. Pentru 2 , e x 2 A, oarecare. Atunci A 2 V (x) si,
cum, prin ipotez a, A B, rezult
a, pe baza (PV1) (din Propozitia 6.2), ca B 2 V (x). Deci x 2 B.
Altfel spus, A B, ori de cte ori A B. Pentru 3 , n virtutea relatiei 2 , pe baza faptului c a
A \ B A si A \ B B, vedem c aA\ \ B A si A \ \ B B. Deci A \ \ B A \ B. Dar are loc si
incluziunea inversa, dup
a cum urmeaz a: 8 x 2 A \ B ) x 2 A si x 2 B, adic a A 2 V (x) si B 2 V (x).
De aici, tinnd cont de (PV2) (din Propozitia 6.2), rezult a A \ B 2 V (x). Deci x 2 A
a c \ \ B, adic
a
A\B \
A \ B. n privinta relatiei 4 , deoarece A A [ B si B A [ B, avem A A\ [ B si
B A \[ B, tinnd seama de 2 . n consecinta, deducem c
a A[B A \[ B. Pentru 5 , dac
a x este
[un
element arbitrar al lui A, exist
a atunci o multime D 2 , astfel nct x 2 D A. Ca atare, x 2 D
D A
[ [ D2
si deci A D. Invers, dac
ax2 D, reiese c
a exist
a D 2 , asa nct x 2 D A. Prin urmare,
D A D A
D2 D2 [
A 2 V (x) si, astfel, x 2 A. Altfel spus: A. n ceea ce priveste 6 , dac
a A 2 , rezult
a c
a
D A
D2
[
A , adic
aA A, n virtutea relatiei 5 . Tinnd cont si de 1 , obtinem: A = A. Reciproc, dac
a
D A
D2
A = A, atunci, n virtutea relatiei 5 , reiese c
a A 2 , adic
aA2 . J

Denitia 6.9 a) Un element x din X care este punct interior complementarei X nA, unde A X,
se numeste punct exterior al lui A.

b) Multimea punctelor exterioare unei multimi A X se numeste exteriorul lui A si se noteaza


Ext(A).

Propozitia 6.4 Un element x dintr-un spatiu topologic (X; ) este punct exterior pentru o multime
A X daca si numai daca exista cel putin o vecinatate V 2 V (x) astfel nct V \ A = ?.

Demonstratie: x 2 Ext(A) , x 2 X \ n A , (X n A) 2 V (x) , 9 D 2 , cu x 2 D X nA ,


9 D 2 , x 2 D si D \ A = ? , 9 V 2 V (x) astfel ca V \ A = ?. J

Denitia 6.10 i) Un element x dintr-un spatiu topologic (X; ) se numeste punct aderent pentru
o multime A X daca V \ A 6= ?, 8 V 2 V (x).

ii) Multimea tuturor punctelor aderente ale unei multimi A din spatiul topologic (X; ) se numeste
aderenta (sau nchiderea) multimii A si se noteaza cu A.

Teorema 6.2 n orice spatiu topologic (X; ), au loc urmatoarele relatii si armatii:

1 . A A, 8 A X;

2 . A B )A B, 8 A; B X;

3 . A [ B = A [ B, 8 A; B X;

4 . A\B A \ B, 8 A; B X;
\
5 . A= F , 8 A X;
F A
(XnF )2

6 . (X n A) 2 , A = A.

Demonstratie: Pentru 1 , dac a x (oarecare) 2 A, atunci, pentru orice V 2 V (x), avem x 2 V


si deci x 2 V \ A, adic a V \ A 6= ?. Altfel spus, x 2 A. Asadar: A A. Relativ la 2 , dac a
A B si x 2 A, avem ? 6= V \ A V \ B; 8V 2 V (x). Deci x 2 B, adic a A B. Ct
priveste 3 , tinnd seama de 2 , din faptul ca A A [ B si B A [ B, rezulta c a A A[B
si B A [ B. Deci: A [ B A [ B. Reciproc, dac a 8 x 2 A [ B, avem U \ (A [ B) 6= ?,
8 U 2 V (x). Dac a am presupune c
ax2 = A si x 2= B, atunci vor exista dou
a vecin
atati V; W 2 V (x)
astfel nct V \ A = ? si W \ B = ?.ns a U = V \ W 2 V (x) si U \ (A [ B) = ? - ceea ce
nu este posibil, att timp ct, n realitate, U \ (A [ B) 6= ?, 8 U 2 V (x). Pentru 4 , ntruct
A \ B A si A \ B B, prin 2 si intersectie, deducem c a A \ B A \ B. Privitor la 5 , se poate
vedea, mai nti, c a
\ A = X n Ext(A), ceea ce nseamna c
a A este o multime nchisa. Cum, din 1 ,
A A, avem: F A. Invers, contnd cu anticipatie pe 6 , avem F = F , 8 F X, asa
F A
(XnF )2
nct (X n F ) 2 . Atunci, din faptul c
aA F , n conformitate cu 1 , rezult
a: A A F = F.
\
De aici, lund intersectia dup
a F , obtinem: A F . Prin urmare, prin dubl
a incluziune, are
F A
(XnF )2
loc 5 . n ne, pentru 6 , dac
a A este nchis
a, nseamn
a c
a multimea (X n A) este deschis
a. Deci
XnA = X \ n A = Ext(A). Atunci: A = X n Ext(A) = A. Reciproc, dac a A = A, deducem c a
A = X n Ext(A), adic \
a X n A = Ext(A) = X n A. Deci (X n A) 2 , ceea ce nseamn
a c
a A este
nchis
a. J

Denitia 6.11 i) Fie A (X; ). Se numeste frontier


a a multimii A, notata cu F r(A) (sau
cu @A), multimea A \ X n A.

ii) O multime A (X; ) se numeste dens


a n X, atunci cnd A = X.

Exemplu: n (X; 0 ), avem: Q = R. Cu alte cuvinte, multimea numerelor rationale este dens
a n
R, n raport cu topologia uzual
a pe R.

Denitia 6.12 Fie (X; ) un spatiu topologic si A X.

a) Un element x 2 X se numeste punct de acumulare pentru multimea A daca, pentru orice


vecinatate V a lui x, are loc relatia

(V n fxg) \ A 6= ?:

b) Multimea tuturor punctelor de acumulare ale unei multimi A (X; ) se numeste multime
derivata a lui A si se noteaza cu A0 .

Propozitia 6.5 n orice spatiu topologic (X; ), sunt adevarate relatiile urmatoare:

1 . A0 A, 8 A X;

2 . A B ) A0 B 0 , 8 A; B X;

3 . (A [ B)0 = A0 [ B 0 , 8 A; B X.

Demonstratie: 1 . 8 x 2 A0 ) (V n fxg) \ A 6= ?, 8 V 2 V (x) ) V \ A 6= ?, 8 V 2 V (x) ) x 2 A.


A B
2 . 8 x 2 A0 ) (V n fxg) \ A 6= ?, 8 V 2 V (x) =) ? 6= (V n fxg) \ A (V n fxg) \ B ) x 2 B 0 .
3 . A A [ B si B A [ B ) A0 (A [ B)0 si B 0 (A [ B)0 ) A0 [ B 0 (A [ B)0 .
a parte, 8 x 2 (A [ B)0 ) (U n fxg) \ (A [ B) = ((U n fxg) \ A) [ ((U n fxg) \ B) 6= ?,
Pe de alt
8 U 2 V (x). Dac = A0 si x 2
a am avea x 2 = B 0 , atunci ar exist
a dou
a vecin ati V; W 2 V (x) asa nct
at
(V n fxg) \ A = ? si (W n fxg) \ B = ?, de unde, notnd cu U = V \ W , am obtine contradictia
(U n fxg) \ A = (U n fxg) \ B = ?. Asadar, (A [ B)0 A0 [ B 0 si, ca atare, are loc 3 . J

Teorema 6.3 Daca A (X; ), atunci:

j) A = A [ A0 ;

jj) A = A () A0 A.
Demonstratie: j) A A si A0 A ) A [ A0 A. Invers, dac a x (arbitrar ales) 2 A , atunci
V \A 6= ?, 8 V 2 V (x). n aceasta situatie, exist
a dou
a posibilit
ati: sau x 2 A sau x 2= A si, inevitabil,
a x 2 A0 . Asadar: x 2 A [ A0 . Altfel spus, avem si incluziunea A A [ A0 .
(V n fxg) \ A 6= ?, adic
a A = A, tinnd seama de j), avem: A = A = A [ A0 . Adic
jj) Dac a: A0 A. Reciproc, dac a
A 0 0
A, atunci: A = A [ A = A. J

Denitia 6.13 i) Fie A (X; ), cu A nevida. Un element x, din A, care nu este din A0 , se
numeste punct izolat al lui A. Multimea punctelor izolate ale multimii A se numeste partea
discreta a multimii A si se noteaza cu Iz(A) (sau cu D(A))

ii) Multimea A (X; ) se numeste discret a daca si numai daca orice punct al sau este un punct
izolat, adica daca A = Iz(A) (sau A \ A0 = ?).

Denitia 6.14 a) Fie A1 ; A2 2 P(X) n f?g, unde (X; ) este un spatiu topologic. Multimile A1 si
A2 se numesc separate daca si numai daca exista D1 ; D2 2 , astfel nct: A1 D1 , A2 D2
si D1 \ D2 = ?.

b) O multime A (X; ) se numeste neconex a daca si numai daca exista doua multimi separate,
A1 si A2 (X; ), astfel nct A = A1 [ A2 .

c) Multimea A (X; ) se numeste conex


a daca si numai daca A nu este neconexa.

Denitia 6.15 Fie (X; ) un spatiu topologic.

a) O familie U = fUi j i 2 Ig de parti ale lui X se numeste acoperire a unei multimi A (X; )
daca [
A Ui :
i2I
[
Daca U~ U si A este inclusa n Ui , spunem ca U~ este o subacoperire a lui U. O acoperire
Ui 2U~
U a lui A se numeste deschis
a daca elementele Ui ale lui U, 8 i 2 I, sunt multimi deschise
(adica Ui 2 , 8 i 2 I).

b) O submultime A a spatiului topologic (X; ) se numeste compact a daca, din orice acoperire
deschisa a sa, se poate extrage o subacoperire nita (adica avnd un numar nit de elemente).

Observatie: Denitiile si rezultatele de mai sus sunt f ar a valide n cazul n care X = Rn


a ndoial
(8 n 2 N ). Dotnd pe Rn cu o topologie , se poate vorbi despre spatiul topologic (Rn ; ) si, n cadrul
acestuia, notiunile si propriet
atile lor, prezentate n cadrul general de pna aici, se vor p
astra.

Spatii metrice. Referiri la Rn

Denitia 6.16 a) Fie X o multime nevida. Se numeste distant


a (sau metric
a) pe X, o functie
d : X X ! R care satisface urmatoarele conditii:

(AD1) d(x; y) = 0 , x = y, 8 x; y 2 X;
(AD2) d(x; y) = d(y; x), 8 x; y 2 X (simetria);
(AD3) d(x; y) 6 d(x; z) + d(z; y), 8 x; y; z 2 X (inegalitatea triunghiulara);

b) Perechea (X; d), n care X este o multime nevida si d este o metrica pe X, se numeste spatiu
metric.
Observatie: Din Denitia 6.16, rezult
a c a (X; d) este un spatiu metric, atunci d(x; y) > 0,
a, dac
8 x; y 2 X.
Exemple:

1) Fie X = R si d1 : R R ! R, cu d1 (x; y) = jx yj, 8 x; y 2 R. Tinnd seama de propriet atile


functiei modul pe R, se poate vedea ca d1 satisface axiomele (AD1) - (AD2), ind deci o metrica
pe R, numit a metrica uzual a . Astfel, (R; d1 ) este un spatiu metric.

2) Fie n 2 N si X = Rn . Considernd d2 : Rn Rn ! R, denit


a prin

n
!1
X 2

d2 (x; y) = (xk yk )2 ; 8 x = (x1 ; x2 ; : : : ; xn ); y = (y1 ; y2 ; : : : ; yn ) 2 Rn ;


k=1

se poate constata usor c


a d2 ndeplineste (AD1) si (AD2). De asemenea, pe baza inegalit atii
Cauchy-Buniakowski-Schwarz, se veric a c
a d2 satisface si (AD3). Prin urmare, d2 este o metric
a
pe Rn (numita metrica euclidian a ), iar (Rn ; d2 ) este un spatiu metric (euclidian).
Pe Rn se mai pot deni, ca distante, si urm
atoarele aplicatii:

n
!1
X p

dp (x; y) = jxk yk jp ; 8 p > 1; x = (x1 ; x2 ; : : : ; xn ); y = (y1 ; y2 ; : : : ; yn ) 2 Rn ;


k=1

n
X
~ y) = 1 jxk yk j
d(x; ; 8 x = (x1 ; x2 ; : : : ; xn ); y = (y1 ; y2 ; : : : ; yn ) 2 Rn :
2k 1 + jxk yk j
k=1

n particular, din metrica (Minkowski) dp , pentru p = 1, se obtine distanta (Manhattan) d1 ,


denit
a prin:
n
X
d1 (x; y) = jxk yk j; 8 x = (x1 ; x2 ; : : : ; xn ); y = (y1 ; y2 ; : : : ; yn ) 2 Rn ;
k=1

iar pentru p ! 1, se ajunge la distanta (Cebsev) d1 , denit


a prin:

d1 (x; y) = max jxk yk j; 8 x = (x1 ; x2 ; : : : ; xn ); y = (y1 ; y2 ; : : : ; yn ) 2 Rn :


16k6n

3) Dac
a X este o multime nevid
a oarecare, aplicatia d : X X ! R, denit
a prin

1; dac
a x 6= y
d(x; y) = ;
0; dac
ax=y

satisface, cu evident
a, axiomele (AD1) - (AD3) din Denitia 6.16, ceea ce nseamn a c
a d este o
metrica pe X (numit a metrica discret
a ). Spatiul (X; d) se numeste spatiu metric discret.

4) Orice spatiu normat (V; k k) (vezi Denitia 5.16 - b) este un spatiu metric, n raport cu distanta
d : V V ! R, ori de cte ori (V; +; ) este un spatiu liniar real (peste R), unde

d(x; y) = kx yk; 8 x; y 2 V:

n acest caz, d se numeste distanta indusa de norma k k. n general, nu orice distant a este
indus
a de o norm ~ denit
a. Astfel, metrica d, a mai sus pe Rn , nu este indus
a de nici o norma,
~
ntruct d(x; 0) nu satisface cea de-a doua axioma din Denitia 5.16 a).
5) Orice spatiu prehilbertian real este un spatiu metric. Distanta n cauz a este distanta indus
a
de norma dat a de produsul scalar ce intervine n aceast
a situatie. Se poate trage concluzia c
a,
n raport cu orice produs scalar denit pe Rn (deci si n raport cu produsul scalar euclidian),
multimea Rn , nzestrat
a cu metrica indusa de respectivul produs scalar (prin intermediul normei
asociate lui), poate considerat
a c
a este un spatiu metric.

6) Fie R = R [ f 1; +1g si asa-numita functie a lui Baire, f : R ! [ 1; 1], denit


a prin:
8
< 1;x
> x= 1
f (x) = ; x2R :
: 1 + jxj
>
1; x = +1

Prin intermediul acesteia, aplicatia df : R R ! R, dat


a prin

df (x; y) = jf (x) f (y)j ; 8 x; y 2 R;

a pe R. Perechea
satisface axiomele (AD1) - (AD3) din Denitia 6.16 a), ind deci o metric
(R; df ) este atunci un spatiu metric.

Denitia 6.17 Fie (X; d) un spatiu metric.

a) Distanta de la un element x 2 X la o multime nevid


aA X este notata cu (x; A) si
egala, prin denitie, cu inf fd(x; a) j a 2 Ag.
Pentru multimea vida ?, se accepta, prin conventie, ca (x; ?) = +1.

b) Distanta dintre dou


a multimi nevide A; B (X; d) este denita prin:

(A; B) = inf fd(a; b) j a 2 A; b 2 Bg:

Prin conventie, (A; ?) = (?; A) = +1, 8 A X.

c) Se numeste diametru al unei multimi nevide A (X; d) elementul din R, notat cu (A) si
dat de relatia:
(A) = sup fd(a; a
~) j a; a
~ 2 Ag:

Conventional, (?) = 1.

Propozitia 6.6 Fie (X; d) un spatiu metric oarecare. Atunci, pe baza Denitiei 6.17, au loc urma-
toarele armatii:

i) A B (X; d) ) (A) 6 (B)

ii) (A) = 0 , A este unipunctuala n (X; d).

Denitia 6.18 Fie A o submultime nevida a spatiului metric (X; d).

j) A se numeste m
arginit
a daca (A) < +1.

jj) A este numita multime nem


arginit
a daca (A) = +1.

Pe o multime X , nevid a si dotat


a cu o metric a d, se pot introduce diferite structuri topologice,
dintre care una este intim legat a de metrica d, numindu-se topologie compatibil a (sau generat a)
cu (de) aceast a metrica . n scopul preciz arii sale, introducem acum notiunile de sfera deschis
a si
de bil
a, n conformitate cu urm atoarea denitie.
Denitia 6.19 Fie (X; d) un spatiu metric, x0 2 X si r 2 R+ . Numim sfer a deschis a (respectiv
nchisa sau bil
a) de centru x0 si raza r multimea fx 2 X j d(x; x0 ) < rg, notata cu S(x0 ; r) (respectiv
multimea B(x0 ; r) = fx 2 X j d(x; x0 ) 6 rg).

Observatie: Termenul de sfer a de raza r si centru x0 este atribuit multimii F r (S(x0 ; r)).
Topologia d , generat a (indus a) de metrica d, pe multimea X este atunci aceea care are drept
baza (n sensul Denitiei 6.7 b)) multimea tuturor sferelor deschise din X. ntr-o asemenea topologie,
o multime D este deschis a daca ea este vida sau dac a, pentru orice punct x 2 D, exist a r 2 R+ , asa
nct S(x; r) D. Familia tuturor multimilor de acest fel este ns asi topologia d pe X. Faptul c a
d este, n sensul Denitiei 6.1, o topologie pe X, se poate vedea prin vericarea satisfacerii de c
a tre
aceasta a axiomelor (AT1) - (AT3). Se poate vedea, de asemenea, c a orice sfer
a deschisa din X (n
sensul Denitiei 6.19) este element din d , meritndu-si ntr-adev ar denumirea de deschis a.
n particular, multimea Rn , dotat a , de exemplu, cu metrica euclidian a d2 , poate privit a,
n
prin prisma cuplului (R ; d2 ), unde d2 este topologia indus a de d2 , ca un spatiu topologic. ntr-un
asemenea context, d2 poart a denumirea de topologie euclidian a sau uzual a pe Rn , iar (Rn ; d2 )
se numeste spatiu topologic euclidian real , n-dimensional .

Denitia 6.20 Doua metrici, d si d, ^ pe o aceeasi multime X, se numesc echivalente daca induc
aceeasi topologie pe X, adica daca d = d^.

Teorema 6.4 Fie d si d^ metrici pe o multime X. Daca exista doua constante reale si pozitive, si
, astfel nct
( ) d(x; y) 6 d(x;
^ y) 6 d(x; y); 8 x; y 2 X;
atunci d si d^ sunt metrici echivalente.

Demonstratie: Se constat a ca prima (cea de la stnga) dintre inegalit atile din ( ) implic a faptul
ca d 4 d^, iar cealalt a inegalitate conduce la relatia d^ 4 d , ajungndu-se astfel la concluzia c a( )
implic a egalitatea topologiilor d si d^, ceea ce nseamn a echivalenta metricilor d si d.^
Astfel, pentru a ar a d 4 d^, se consider
ata c a x arbitrar din X si o sfer
a arbitrar a Sd (x; r). Lund
r = r > 0, observam c ^
a Sd^(x; r ) Sd (x; r), ntruct, 8 y 2 Sd^(x; r ), avem d(x; y) < r = r
si, din ( ), deducem c a d(x; y) 6 d(x;
^ y) < r. De aici, rezult
a ca d(x; y) < r, adic a y 2 Sd (x; r).
a d 4 d^. n mod cu totul similar, se arat
Deci Sd (x; r) 2 d^ si, astfel, reiese c a ca are loc si relatia
invers a d^ 4 d
a, adic J
Exemplu: Metricile d1 , d2 si d1 sunt echivalente pe Rn . Aceasta ntruct, dup
a cum se poate
vedea, (nedicil n fond) au loc relatiile urmatoare, de tipul ( ):
p
d1 (x; y) 6 d2 (x; y) 6 n d1 (x; y); 8 x; y 2 Rn si;

d1 (x; y) 6 d1 (x; y) 6 n d1 (x; y); 8 x; y 2 Rn :


Observatii:

1) Conditia ( ) este doar sucient a, nu si necesara pentru echivalenta a dou ^ F


a metrici, d si d. ar
a
s
a satisfac
a numaidect ( ), dou a metrici pot echivalente. De exemplu, pe X = R+ , metricile
^ y) 1 1
d(x; y) = jx yj si d(x; , 8 x; y 2 R+ , sunt echivalente (inducnd o aceeasi topologie),
x y
dar nu satisfac nici o relatie de tipul ( ).
2) n cazul n care metricile d si d^ sunt induse de niste norme, atunci conditia ( ) este nu numai
sucient
a, ci si necesar
a pentru ca respectivele metrici s a e echivalente. n acel caz, la nivelul
^ relatia ( ) revine la urm
normelor k k si kj kj ce induc pe d si pe d, atoarea:

( ) kxk 6 kjxkj 6 kxk; 8 x 2 X;

unde ; 2 R+ , iar X este spatiul liniar real n cauza. Se poate spune atunci c a ( ) reprezint
a
conditia necesar
a si sucient
a ca normele k k si kj kj (implicit, si metricile induse de aceste
norme) s a e echivalente.

Siruri si serii de elemente din Rn

Cum, dup a cum am v azut deja, Rn , nzestrat cu o distant


a, poate apreciat, n pereche cu metrica
respectiv
a, ca un spatiu metric, consideratiile ce urmeaz a sunt potrivite si pentru cazul n care, n
particular, X, multimea la care ne referim n general, este Rn .

Denitia 6.21 Fie (X; d) un spatiu metric oarecare si (xn )n2N un sir de puncte din X.

a) Spunem ca sirul (xn )n2N este m arginit daca multimea elementelor sale este marginita, adica
daca exista x
~ 2 X si r 2 R+ astfel nct xn 2 S(~
x; r), 8 n 2 N.

b) Sirul (xn )n2N este unul fundamental (Cauchy) daca: 8 " > 0, 9 n" 2 N, asa nct, 8 n 2
N; n > n" si 8 p 2 N, d(xn+p ; xn ) < ".

c) Sirul (xn )n2N este numit convergent la un x0 2 X daca sirul de numere reale (d(xn ; x0 ))n2N
converge la 0.

Teorema 6.5 Fie X = Rm (m 2 N ), dotat cu metrica euclidiana d2 . Un sir de puncte din Rm este
convergent, n Rm , daca si numai daca, cele m siruri componente (ale coordonatelor) sunt convergente
si, atunci limita sirului din Rm este punctul ale carui coordonate sunt limitele celor m siruri din R
ale coordonatelor.
De asemenea, un sir de puncte din Rm este sir Cauchy daca si numai daca toate componentele
sale sunt siruri Cauchy n R. La fel, studiul unei serii din Rm , revine la studiul componentelor sale
n R.

j
Demonstratie: Fie (xn )n2N Rm un sir pentru care xn = x1n ; x2n ; : : : xm n , 8 n 2 N si xn 2 R,
a, 8 y = y 1 ; y 2 ; : : : ; y m 2 Rm , este adev
8 n 2 N, 8 j = 1; m. Totodat arat
a relatia:

m
!1
X 2
j 2
(!) jy j 6 kyke =
j
y ; 8 j = 1; m:
i=1

d
Admitnd c 2
a xn ! x = x1 ; x2 ; : : : ; xm 2 Rm , adic
a lim d2 (xn ; x ) = 0, n R, deducem, pe seama
n!1
a, lund y j = xjn
relatiei ( ! ), c xj , 8 j = 1; m, avem:
m
X
( !! ) jxjn x j 6 d2 (xn ; x ) 6
j
jxin xi j; 8 j = 1; m:
i=1

ntruct d2 (xn ; x ) ! 0, reiese c a jxjn xj j ! 0, 8 j = 1; m, ceea ce nseamn a ca toate cele m


siruri componente ale sirului (xn )n2N sunt convergente n R, la coordonatele corespunz atoare ale lui
x . Faptul reciproc rezult a adev
arat pe baza inegalit
atii din partea dreapt
a a relatiei ( !! ).
a la un sir Cauchy (xn )n2N Rm , ea rezult
n ceea ce priveste concluzia relativ a n virtutea relatiei
j j j
( ! ), n care, de data aceasta, se ia y = xn+p xn , 8 j = 1; m. La fel si concluzia privitoare la o serie
din Rm . J

Propozitia 6.7 (De caracterizare a punctelor aderente ale unei multimi dintr-un spatiu
metric, cu ajutorul sirurilor)
Fie A o submultime a unui spatiu metric (X; d).Un punct x 2 X este aderent pentru A daca si
numai daca exista un sir de puncte din A care sa convearga la x, n d .

Demonstratie: Se tine seama de faptul c a x 2 A , V \ A 6= ?, 8 V 2 V (x). n particular,


1 1
pentru V = Sd x; , cu n 2 N , avem: Sd x; \ A 6= ?, 8 n 2 N . Alegnd cte un punct
n n
1 1
xn 2 Sd x; \ A, 8 n 2 N , obtinem un sir (xn )n2N A pentru care d(xn ; x) < , 8 n 2 N , adic
a
n n
d
2
d(xn ; x) ! 0, cnd n ! 1. Cu alte cuvinte, xn ! x.
Reciproc, dac a (xn )n2N A este un sir convergent, n d , la un punct x din X, atunci, 8 " > 0,
9 n" 2 N, astfel nct, 8 n 2 N; n > n" , avem d(xn ; x) < ". Altfel spus, xn 2 Sd (x; "). Deci:
Sd (x; ") \ A 6= ?, 8 " > 0. Ori, aceasta nseamn a c
a x 2 A. J
Observatie: n virtutea rezultatului stipulat de Propozitia 6.7, putem arma c a o multime A
dintr-un spatiu metric (X; d) (si, n particular, din Rn ) este nchis
a (n raport cu d ), adic
a A = A,
dac
a si numai dac
a limita oric
arui sir convergent de puncte din A apartine lui A.

Propozitia 6.8 (De caracterizare a punctelor de acumulare cu ajutorul sirurilor)


Fie A (X; d). Atunci x 2 A0 daca si numai daca exista un sir (xn )n2N A, astfel nct xn 6= x,
8 n 2 N si lim d(xn ; x) = 0.
n!1
Altfel spus, x 2 A0 daca si numai daca x 2 A n fxg.

Denitia 6.22 a) Un spatiu metric (X; d) se numeste complet daca si numai daca orice sir
Cauchy din X este convergent la un punct din X.

b) Un spatiu prehilbertian si complet (ca spatiu metric, cu metrica indusa de norma data, la rndul
ei, de produsul scalar n cauza) se numeste spatiu Hilbert.

c) Un spatiu normat si complet (n raport cu metrica indusa de norma existenta) se numeste spatiu
Banach.

Teorema 6.6 Spatiul Rn , nzestrat cu produsul scalar euclidian, este un spatiu Hilbert. Dotat cu
norma euclidiana, Rn este un spatiu Banach, ind un spatiu complet n raport cu metrica euclidiana.

Demonstratie: n conformitate cu Teorema 6.5, un sir din Rn este de tip Cauchy dac a si numai
dac a toate cele n siruri componente ale sale sunt siruri Cauchy n R. Cum, n R, nzestrat cu metrica
(topologia) uzual a, orice sir Cauchy este convergent, se poate spune, n virtutea aceleiasi teoreme, c a
sirul considerat n Rn , ca sir Cauchy, este, n mod necesar, convergent n Rn (n raport cu metrica
euclidian a). Prin urmare, (Rn ; d2 ) este un spatiu metric complet. Cum d2 este indus a de norma
euclidian a k k2 , putem arma c a spatiul normat (Rn ; k k2 ) este complet, adic
a un spatiu Banach.
n ne, ntruct k k2 este norma dat a de produsul scalar euclidian h ; ie , se poate zice ca spatiul
prehilbertian (Rn ; h ; ie ) este complet n raport cu metrica indus a de norma dat a de h ; ie , adica
(Rn ; h ; ie ) este un spatiu Hilbert. J
Bibliograe

1. W. G. Chinn, N. E. Steenrod - Introducere n topologie, Editura Tehnic a, Bucuresti, 1981.


2. Olga Costinescu - Elemente de topologie generala, Editura Tehnic a, Bucuresti, 1969.
3. Rodica Luca-Tudorache - Analiza matematica. Calcul diferential (Cap. 3), Editura Tehnopress,
Iasi, 2005.
4. E. Popescu - Analiza matematica. Calcul diferential (Cap. 4), Editura Matrix Rom, Bucuresti,
2006.
5. V. Postolica - Ecienta prin matematica aplicata. Analiza matematica (Cap. IV), Editura
Matrix Rom, Bucuresti, 2006.
6. Anca Precupanu - Bazele analizei matematice (Cap. 4), Editura Polirom, Iasi, 1998.
7. Silvia-Otilia Corduneanu - Capitole de analiza matematica, Editura Matrix Rom, Bucuresti,
2010.