Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1.Care sunt primele microorganisme (numii-le) care colonizeaz cavitatea oral a nou
nscutului, cnd apar, cum se mai numesc i de la cine provin, n principal? 2 min
2.Care sunt mucoasele (mucosal surface) componente ale cavitii orale care servesc ca
rezervoar microbian pentru flora microbian cantonat la nivelul P.D.? 2 min
3.Care sunt primii coloniti microbieni identificai la nivelul cavitii orale a nou-
nscutului? 2 min
6.Ce este pelicula dobndit (aquired pellicle definiie, suprafee orale acoperite)? - 3
min
8.Care depozite dentare moi nu se ndeprteaz prin simpla cltire a gurii? 1 min
- pelicula dobandita :
o nu se indeparteaza prin simpla clatire a gurii
o se indeparteaza prin proceduri de profilaxie primara (periaj), dar se reface
instantaneu dupa realizarea acestora
- placa dentara
10. Care este deosebirea esenial ntre pelicula dobndit i placa dentar
microbian? 1min
Adezinele sunt proteine de legare prin care unele bacterii se fixeaza la niv dintilor.Exista
adezine numite lectine,care recunosc selectiv unii carbohidrati,prin intermediul carora
S.mutans si S.sanguis se fixeaza pe dinte.
Bacteriocinele sunt substante eliberate de anumiti streptococi, care inhiba fixarea ulterioara
a altor specii,precum Actynomices sau Actinobacillus.S-a observat ca daca primul fixat este
Actynomices cromogenus,pacientul va prezenta un nr redus de streptococi si mai putine carii
dentare si colorari exogene negre specifice.
Biofilmul dentar reprezinta o masa complexa de colonii microbiene, aflate intr-o matrice
intermicrobiana (aglomerare microbiana cu caracter de ecosistem)
16. Placa dentar microbian este obinuit colorat. Care este culoarea iniial i care
sunt cauzele care determin colorri variate de la galben, rou la brun, negru etc.? 2
min
18. Care sunt zonele de risc i unde se acumulaz cea mai mult P.D.? 2 min
19. Care sunt primele microorganisme care colonizeaz P.D. (n primele 4 ore)? 2
min
20. Care sunt microorganismele descoperite ntr-o P.D. tnr prezent n anurile i
fosetele coronare sau interdentar? 2 min
21. Cnd nu este ndeprtat, n cte zile P.D. i dubleaz grosimea? 1 min
23. ntre ce zile au loc cele mai dramatice modificri ale floriei microbiene de la
interfea plac/suprafa dentar, unde vom gsi numai microorganisme facultativ sau
obligatoriu anaerobe? 2 min
Intre zilele a 4-a si a 5-a,au loc la interfata dinte/placa,modificarile cele mai dramatice,loc
unde supravietuiesc doar microorganismele facultativ sau obligatoriu anaerobe.
24. Din cauza grosimii i a lipsei de oxigen, n profunzimea plcii constatm prezena
speciilor anaerobe gram-negative, i anume? 2 min
25. Una dintre cele mai frecvente coagregri microbiene este aspectul de tiulete de
porumb (corn cob) care se realizeaz ntre: - 3 min
26. Un alt aspect de coagregare microbian este cel de periu. Care sunt
microorganismele care particip la formarea acestui aspect? 2 min
27. Dup cte zile de la formare P.D. multiplicarea microorganismelor ncetinete iar
placa acumulat devine relativ stabil? 1 min
Dupa 21 de zile, multiplicarea bacteriilor incetineste, iar placa dentara devine relativ
stabila.
28. La cte celule suprapuse se reduce grosimea plcii n cazul gingiei sntoase? 1
min
Cand gingia este sanatoasa, grosimea placii dentare este redusa: aproximativ 15-20 celule.
29. n caz de gingivit cronic grosimea plcii dentare exprimat n numr de celule
este de? 1 min
In cazul gingivitei cronice, grosimea placii dentare este cuprinsa intre 100-300 celule.
Matricea intermicrobiana a placii se compune,in cea mai mare parte din produse ale
metabolismului microbian,in principal,polizaharide extracelulare,substante de origine salivara
si exudat gingival.O parte dintre polizaharide sunt lipicioase,caracteristica prin care se
favorizeaza stabilizarea si fixarea ferma a biofilmului microbian la suprafata dintelui.De
asemenea si proteinele si glicoproteinele salivare favorizeaza fixarea specifica a anumitor
microorganisme.
35. n ce zone ntlnim cea mai mare cantitate de P..D. matur? 1 min
36. Pe ce suprafee dentare se ntlnete cea mai redus cantitate de plac dentar i de
ce? 2 min
Cantitaea cea mai redusa de placa se inregistreaza la nivelul suprafetelor palatinale ale
dintilor maxilari,situatia datorandu-se inclinarii dintilor maxilari spre vestibular si mobilitatii
limbii.
37. Prin ce metode clinice putem identifica P.D. microbian i care este cea mai
motivant pentru pacient? 1 min
Se face prin inspectie, palpare cu sonda sau prin colorarea dintilor cu revelatori de placa.
Cea mai motivanta pentru pacient este cea prin colorare.
38. Care sunt microorganismele care se regsesc constant la nivelul plcilor dentare i
la toi indivizii? 2 min
Microorganismele care se gasesc constant la toti indivizii sunt:streptococii
S.mutans,S.sobrinus,S.sanguis si actinomicetele.
39. Care sunt dup MARSH i MARTIN, principalele specii microbiene ntlnite la
toi copiii, fr excepie, n P.D. microbian? 2 min
40. Din punct de vedere al semnificaiei clinice P.D. supragingival reprezint factorul
etiologic principal n producerea ? 2 min
44. n placa subgingival, unele spirochete precum Treponema denticola care are
nevoie, pentru supravieuire de ptomaine produse de un alt rezident subgingival. Care
este acesta? 1 min
46. Placa dentar subgingival asociat dintelui este legat de formarea: - 1 min
Formarea placii subgingivale este initiata de prezenta,in vecinatatea festonului gingival,a
placii supragingivale mature.
48. Ce conine, n principal, P.D. subgingivale asociate peretelui moale a anului gingival,
care este orientarea acestor componente i ce le lipsete? 2 min
Contine in principal bacterii mobile si spirochete,care nu prezinta o orientare anume.La
acest nivel nu se observa prezenta matricei microbiene,retentia microorganismelor datorandu-
se calitatilor tesutului gingival.De asemenea,la acest nivel se observa si cel ale sistemului
imun,in principal limfocite.
49. n anul gingival (punga parodontal) se ntlnesc elemente ale aprrii imune,
reprezentate n principal de leucocite. Dintre acestea ct la % sunt PMN? 1 min
95% PMN
In mod normal,fluidul crevicular are rol de protectie.El realizeaza spalarea santului gingival
si indepartarea microorganismelor patrunse la acest nivel,iar prin continutul in leucocite,in
elemente ale sistemului complement,in anticorpi si enzime,protejeaza smaltul si parodontiul
marginal fata de atacurile bacteriene.
53. Care este factorul etiologic principal al producerii gingivitelor i care sunt alte
cteva cauze adugate? 3 min
54. Principalul factor etiologic n cazul gingivitelor este acumularea de plac creia i se
pot asocia i alte cauze, precum: - 2 min
Alte cauze ale aparitiei gingivitei pot fi sarcina, sau alte modificari hormonale, ce o pot
favoriza. De asemenea, ca factori etiologici mai pot fi incriminate si boli ereditare, precum
fibromatoza sau administrarea unor medicamente, precum fenitoinul, indicat in controlul
crizelor comitiale
55. n caz de gingivit care sunt primul i al doilea semn de inflamaie? 1 min
Primul semn este reprezentat de sangerarile produse in timpul periajului iar al doilea de
cresterea fluxului lichidului crevicular secretat.
56. Prezena continu a plcilor patogene la nivelul anului gingival pot cauza leziuni
ce se extind la nivelul? 2 min
59. Care sunt cauzele majore ale producerii parodontopatiei agresive a adultului? 2
min
60. ntre boala parodontal i o serie de afeciuni sistemice exist o strns legtur.
Care sunt aceste afeciuni? 2 min
Se constata ca in boala parodontala sunt: de 1,5-2 ori mai multe atacuri de cord si de 3 ori
mai multe atacuri cerebrale comparative cu persoanele neafectate parodontal.
Forma clasica de boala implica distrugeri la nivelul osului alveolar, circumscrise incisivilor
si primilor molari permanenti. Intalnim parodontopatie juvenila la adolescent aparent sanatosi,
specific fiind faptul ca pe dintii acestor pacienti nu descoperim acumulari importante de placa
dentara si nici semen evidente de inflamatie gingivala. Cauza bolii pare sa fie genetica si este
legata de imposibilitatea PMN de a-si exercita functiile normale, de migrare si fagocitoza.
Retinem, pentru aceasta forma de imbolnavire parodontala, ca flora microbiana a
respectivului individ este dominate de prezenta bacililor anaerobi gram-negativi in principal
de Actinobacillus actinomycetemcomitans
71. Care sunt valorile pH-ului critic de demineralizare pentru smal, pentru smalul
dinilor recent erupi i pentru cementul radicular? 2 min
Valorile pH-ului critic sunt la:smaltul matur 5-5,5 ;pentru dintii recent erupti, 6,2-6,4;
pentru cementul radicular 6-6,7.
72. Normal, ct este pH-ul plcii dentare naintea meselor i n ct timp revine la
valorile de plecare? 2 min
Inainte de masa, pH-ul de la nivelul placii variaza intre 6,,2-7 si este mai scazut in cazul
persoanelor cu susceptibilitate la carie si mai rezistent la persoanele cario-rezistente, Cand se
consuma alimente cariogene pH-ul placii scade rapid si revine la valorile de plecare in 1-2
ore.
73. Care sunt cele dou microorganisme care metabolizeaz acizii produi prin
metabolizarea microbian a carbohidrailor i care, ntr-o oarecare msur
influieneaz favorabil, comportamentul la carie a individului n cauz? 2 min
76. n ce scop sunt utilizai fructanii (prin levan) de ctre microorganismele prezente
la nivelul P.D.? 2 min
Fructanii, prin levan, se contituie in sursa energetica pentru oricare dintre microorganismele
care dispun de echipament enzimatic specific metabolizarii fructozei.
78. Care sunt cele mai numeroase elemente celulare ale sistemului imun care
acioneaz n inflamaia parodontal i ct reprezint ele ca procent din totalul
acestora? 2 min
Materia alba reprezinta depozitul dentar moale care acopera, in mod obisnuit, placa dentara
neindepartata o lunga perioada de timp.
Din punct de vedere structural, material alba reprezinta o acumulare de bacterii vii si moarte,
de celule epiteliale descuamate, de leucocite dezintegrate, de proteine salivare si de resturi
alimentare.
Clinic, este clar vizibil, fr a necesita colorare. Este un depozit dentar moale, gros, de
culoare alb sau alb-gri, asemntor brnzei de vaci.
82. Care sunt depozitele dentare care se pot ndeprta prin simpla cltire a guri? 1
min
Mult timp T.D. a fost considerat factorul etiologic principal in declansarea si evolutia
gingivitelor sau a bolilor parodontale.Astazi,in cazul imbolnavirilor parodontale,P.D. este
considerata factorul etiologic principal,in timp ce tartrul se constutie intr-unul secundar,ce
obliga insa la indepartarea periodica,profesionala.
86. De ce depinde formarea tartrului dentar i dup ct timp apar primele centre de
mineralizare la nivelul P.D.? 3 min
Tartrul se formeaza prin mineralizarea PD mature.Procesul de mineralizare incepe la 24-72h
de la formarea placii microbiene.Primii centri de mineralizare apar la interfata dinte/placa
dentara.Formarea tartrului dentar incepe pe durata momentelor de alcalinitate orala si este
favorizata de prezenta bacteriilor filamentoase la niv PD mature.
Este de a indeparta tartrul ,implicit placa dentara obtinand astfel suprafete dentare netede si
lucioase.
90. Care este ionul anorganic prezent n fluidul oral care favorizeaz, n principal,
formarea T.D.? 1 min
91. Care sunt factorii favorizani care influieneaz viteza de formare a tartrului
dentar? 3 min
92. Care sunt substanele care prezente la nivelul cavitii orale reduc cantitatea de
tartru dentar format? 3 min
94. n cazul animalelor crescute n condiii sterile (germen free) putem avea tartru.
Care este mecanismul formrii lui? 2 min
Tartrul format pe suprafetele dentare ale animalelor crescute in conditii sterile prezinta o
matrice organica de origine non-microbiana (pelicula dobandita ) care se mineralizeaza.
Astfel apar cristalele de hidroxiapatita si fosfat octocalcic.Sursa ionilor minerali este: -
saliva pentru TD supragingival ,lichidul crevicular si exudatul inflamator pentru TD
subgingival.
Anumite boli, precum astmul bronsic sau fibroza chistica, influenteaza viteza depunerilor de
tartru.Copiii afectati de aceste boli depun de 2 ori mai mult tartru; la fel se intampla si cu cei
cuboli psihice sau la cei hraniti prin intermediul sondelor gastrice.
97. Agenii antitartru (pirofosfai, citrat de zinc, clorur de zinc, triclosan) pot genera
efecte secundare nedorite. Care sunt acestea i ce se recomand? 2 min
98. Care sunt cele mai nedorite efecte secundare ale detartrajului, mai ales n cazul
celui subgingival? 2 min
Efectele negative sunt reprezentate de:zgarierea si abraziunea structurilor dure dentare mai
ales la nivelul cementului radicular moale dar si la nivelul restului suprafetelor coronare
detartrate.
- 75-85% subst anorganice (calciu, fosfat, carbonat, sodiu, magneziu, potasiu, clor, zinc,
fluor)
- 15% subst organice (resturi de microorganisme moarte, celule epiteliale descuamate,
colesterol, aminoacizi, keratina, fosfolipide) + microorganisme vii in placa dentara adiacenta
- 8 % apa
101. Din punct de vedere al mineralizrii care este mai mineralizat T.D. supra- sau
subgingival i de ce? 2 min
105. Sunt situaii clinice cnd ntr-o zon a arcadelor dentare coroanele sunt acoperite
n ntregime de tartru. Care este cauza producerii acestei situaii? 2 min
TD SUPRAGINGIVAL
-inspectie
-palpare cu sonda
-colorare cu revelatori de placa( DISCLOSINGAGENTS)
TD SUBGINGIVAL
-palpare cu sonda exploratoare
-poate sa transpara prin grosimea marginii gingivale,aspect facilitat de culoarea lui inchisa
-radiografiere si folosirea endoscopului
-se descopera pe suprafete dentare care participa la formarea santurilor gingivale si a pungilor
parodontale
-este mai dur decat TD supragingival
-culoare gri spre negru
-este subtire si foarte aderent
108. Care sunt cauzele care contribuie la culoarea nchis a T.D. subgingival? 2 min
109. La ce dentiie ntlnim T.D. i dup ce vrst l ntlnim ntr-un procent de 100%
(la multe grupuri populaionale)? 2 min
110. Care sunt cerinele pentru ca revelatorul de plac s fie ideal? 4 min
113. Revelatorii de plac se folosesc, n principal, din dou motive. Care sunt acestea?
2 min
Colorarea placii reprezinta o metoda de motivare dar si de constientizare a
pacientului cu privire la zonele incomplet curatate.
114. Care dintre revelatorii de plac nu se mai folosesc i din ce motive? 2 min
115. Care este cel mai indicat i utilizat revelator de plac i de ce? 1 min
122. Cnd pacientul expir cu gura nchis i percepem miros neplcut vom concluziona
c halitoza are ce cauz? 1 min
Cand pacientul respira cu gura inchisa si percepem miros neplacut,cauza poate fi nazala.
123. Care sunt cele mai frecvente cauze ale halitozelor percepute la copilul mic? 2
min
124. Care este cauza cea mai frecvent a halitozei la pacientul n vrst? 1 min
La pacientul in varsta,cauza cea mai frecventa este o proteza mobila incorect igienizata.
-Gura uscata
- Foame(ketoza)
-Stres
-Fumat
- Igiena precara
-Consumul anumitor aimente: ceapa ,usturoi
129. Care sunt substanele care contribuie la producerea halitozei i care este termenul
general folosit pentru a le numi? 3 min
130.n caz de halitoz de origine oral care este tratamentul indicat? 3 min
Se indica utilizarea:
-pastelor de dinti cu triclosan si bicarbonate de sodiu(care reduc productia de VSC)
-gumelor de mestecat,care mascheaza halitoza,pe termen scurt,prin modificarile de pH
realizate
-se incearca stimularea secretiei salivare,prin miscari masticatorii ample
-clatiri cu ape de gura(obisnuit,cu clorhexidina 0,2%,listerina),evitandu-se pe cat posibil cele
cu alcool,glicerina sau oxidanti puternici,datorita efectelor secundare prezentate,in principal
acela de uscare a tegumentelor si a mucoaselor.
134. Modificrile de culoare (discolorri), observate la dinii naturali integri sau la cei
cu reconstrucii stomatologice, se produc prin mai multe mecanisme. Care sunt acestea?
3 min
Dupa localizare:
a)Extrinseci=cand discolorarea apare pe suprafata dentara.Pot fi indepartate usor prin periere
dentara,personala sau profesionala,si prin detartraj,urmate de finisarea si lustruirea
respectivelor suprafete.
b)Intrinseci=cand colorantul se gaseste in structura dintelui, ce apare modificat la
culoare.Colorarea intrinseca nu se poate indeparta doar prin simplu periaj.
136. Discolorrile dentare dup origine sau sursa discolorri pot fi de dou feluri.
Definii-le. 2 min(pg.69)
Se produce datorita prezentei,la nivelul florei microbiene a plcilor dentare mature a unor
bacterii cromogene,precum Berratia si Flavobacterium. Aspecte spacifice: zona colorata se
observa,obisnuit,in treimea cervicala a coroanelor dentare,mai frecvent la niv.frontalilor
maxilari,atat pe fetele lor vestibulare cat si pe cele orale.
139. Discolorarea exogen extrinsec verde (mai puin colorarea verde nchis), cauze
i aspecte specifice. 4 min(pg.70)
Aspectul cilinic este acela de linii fine,continue sau intrerupte,late de cca 1 mm, sau de benazi
ce ocupa intreaga treime gingivala a coroanelor dentare,banda colorata in negru fiind
despartita de festonul gingival print-o zona de smalt normal colorata. Se intaneste frecvent pe
suprafetele coronare orale si aproximale, mai ale la niv. Dd. Max.lat. si foare rar pe fetele
vestibulare ale frontalilor, la fel si la niv.santurilor si al fosetelor ocluzale.Culoarea neagra
rep. de fapt P.D. mineralizata,colorata in negru,si este asemanatoare tartrului.
La niv.colorarilor negre avem o flora microbiana specifica,in primul rand bacilli gram-
pozitivi,dar si alte bacterii, inclusive coci.Microorganismele care genereaza aceasta coloare
sunt Actynomices si Bacteroides melanogenicus,ele gasindu-se abundant la niv. P.D. a acestor
indivizi.
Tratament: se poate indeparta doar prin detartraj si periaj professional,retinandu-se ca ea se
poate reface rapid.
Aspect: clinic poate aparea sub forma unor benzi inguste,paralele cu marginea
gingivala,imediat deasupra ei,sau poate ocupaimportante arii coronare,chiar pana la
2/3coronare.
Cauze: Colorantul din tutun care se poate impregna si in tartrul dentar.
Alte cauze:
-utilizarea fluorurii de staniu in florizarea locala;
-cafeaua,ceaiul,soia si alti pigmenti alimentari care genereaza culoarea cafenie, in conditiile in
care controlul P.D este deficitar;
-Clorhexidina sau alexidina,
-Obisnuinta populatiei din unele tari est-asiatice de a mesteca Frunze de betel.
143. Discolorarea exogen extrinsec brun, cauze (altele dect cea tabacic) i
aspecte specifice. 4 min(pg.72)
Alte cauze:
-utilizarea fluorurii de staniu in florizarea locala;culoare galbuie.
-cafeaua,ceaiul,soia si alti pigmenti alimentari care genereaza culoarea cafenie, in conditiile in
care controlul P.D este deficitar;
-Clorhexidina sau alexidina,produc colorare cafenie la nic. Suprafetelor dentare,mai ales
aproximal,sau a acelora greu accesibile periajului dentar,a obturtiilor nefinisate,a suprafetelor
radiculare expuse, a fetei dorsale a limbii.
-Obisnuinta populatiei din unele tari est-asiatice de a mesteca Frunze de betel,genereaza
colorarea coronara in cafeniu inchis spre negru.Aspectul fiind de deposit neted si dur,care se
ingroasa in timp,indepartandu-se numai prin detartraj.
147. Care sunt criteriile de care trebuie s inem cont n individualizarea ngrijirilor
oro-dentare? 2 min
148. Nevoile personale zilnice de ngrijire oral presupune ca de cel puin 2 ori pe zi s
efectum: - 3 min(pg106)
Sa efectuam periaj dentar,care nu poate fi inlocuit cu nici un alt mijloc de control al placii
bacteriene,lui adaugandu-i-se,in anumite situatii clinice,alte mijloace mecanice auxiliare
sau/si mijloace chimice antiplaca.
- designul periutei
- Manualitatea cu care individul isi realizeaza periajul
- Frecventa periajului
- Durata periajului
151. Care sunt cerinele pe care trebuie s le ndeplineasc periuele de dini manuale?
3 min(pg108).
Manerul periutelor de dinti prezinta un maner ergonomic, pentru a permite o prize eficienta si
o manevrare comoda.
In cazul pacientului cu apparat orthodontic fix forma capului activ al periutei trebuie sa fie
concave sau evazatape latime.
154. Care sunt factorii care influieneaz rezultatul periajului dentar? 2 min
155. La aceeai grosime i lungime care sunt filamentele periuelor dentare mai
flexibile i mai puin rigide? 2 min(pg.110-111)
Filamentele in unghi sunt mai flexibile si mai putin rigide comparativ cu cele fixate vertical
la aceeasi grosime si lungime
156. Care sunt factorii care determin duritatea unei periue dentare? 2 min(pg.109)
157. Care este maximum stabilit pentru diametrul filamentelor periuelor dentare
dure la European Workshop on Mechanical Plaque Control, din 1998, chiar dac
fabricarea lor nu poate fi standardizat (ca duritate)? 2 min
158. Care sunt dezavantajele filamentelor din pr natural pentru care asemenea
periue de dini devin de ne recomandat? 3 min(pg.110)
160. Care sunt factorii de care depinde eficiena periajului, legat i de multitudinea
situaiilor clinice ? 3 min(pg.111)
Cantitatea de pasta recomandata copiior intre 2-4 este ju,=matate de bob de mazare.
Acest lucru presupune efectuarea periajului de catre copil sub supravegherea parintelui.
168. Care sunt factorii care influeneaz alegerea unei periue dentare, implicit a
duritii ei? 3 min(pg.113)
Factorii sunt:
-dexteritatea si manualitatea,motivatia,abilitatea si inteligenta pacientului,care vor influenta si
alegerea metodei de periere;
-statusul sanatatii gingivale si parodontale;
-morfologia coroanelor clinice si incongruenta dento-alveolara,cu inghesuire sau spatiere;
Expunerea radacinlor dentare;
-preferintele profesionistului catre o anumita metoda se periaj si un anumit tip de periuta,dar
si cea a pacientului,care poate ramane credincios propriilor periute si obisnuinte,atunci cand
rezultatul controlului placii bacteriene este bun;
-metoda de periaj aleasa.
Frecventa inlocuirii periutelor este de 3-4 luni,sau cand constatam ca prii periutelor s-au
evazat,s-au rupt ori si-au pierdut flexibilitatea.
171. Periua de dini cea mai nou se folosete la periajul de sear, ca periaj principal,
deoarece ele sunt mai eficiente dect cel folosite cca 3 luni. Cu ct sunt acestea mai
eficiente? 1 min
Studiile arata ca,o periuta noua este cu 30% mai eficienta comporativ cu una utilizata 3 luni.
172. Care sunt argumentele pentru care periajul de sear este numit principal? 3
min(pg.113)
Argumentele sunt:individual nu mai are motive de graba,el avand timpul necesar pentru
efectuarea unei perieri dupa o tehnica corecta.In acest fel se indeparteaza cat mai mult din
P.D. existent,se indeparteaza resturile alimentare acumulate,reducandu-se si numarul
microorganismelor prezente.Microorganismele restante,au pe durata somnului,cele mai bune
conditii de supravietuire si multiplicare,cavitatea orala oferind uididate,caldura,intuneric,in
timp ce cantitatea de saliva secretata atinge nivelul cel mai scazut.
174. n conformitate cu ciclul circadian al secreiei salivare n jurul crei ore avem cea
mai redus cantitate de saliv secretat nestimulat sau cnd avem cea mai abundent
salivaie? 1 min(pg.115)
Cea mai redusa cantitate de saliva se sectreta,nestimulat,in jurului orei 4 dimineata,iar cea mai
mare in jurul orei 12,la pranz.
Se recomanda un al treilea periaj,iar daca el nu este posibil,se recomanda folosirea unei gume
de mestecat fara zahar sau chiar simpla clatire cu apa.
177. Pentru copii care sunt metodele de periere manual cele mai uor de efectuat? 1
min(pg.122)
Este o tehnica larg acceptata, datorita eficientei cu care se curata placa dentara din jurul
si direct din santul gingival. Ea a fost produsa de Bass, fizician si primul decan al Scolii de
Medicina din Tulane, Louisiana. Zona margiana gingivala si a coletului coronar este
implicata in mod deosebit in controlul infectiilor gingivale si parodontale.
Autorul recomanda folosirea periutelor dentare moi, continuarea curatirii spatiilor
interdentare cu ajutorul dental floss-ului. Tehnica a fost conceputa pornindu-se de la ideea ca
infectia gingivala debuteaza, de obicei, la nivelul marginii gingivale si, in principal, la nivelul
papilei interdentare. Indicatie: tuturor pacientilor pentru a indeparta biofilmul dentar
din vecinatate sau direct de la nivelul marginii gingivale; indicate pentru spatiile
interdentare deschise si coroanele dentare cu convexitati exaggerate + suprafete
radiculare expuse.
Metoda se indica pacientilor cu problem parodontale ce prezinta spatii interdentare
libere, suprafete radiculare expuse, postchirurgie parodontala, dar si celor cu terapie protetica
fixa care prezinta coroane de acoperire realizate cu limita subgingivala sau purtatorilor de
anumite aparate ortodontice.
Metoda presupune plasarea filamentelor direct in santul gingival, deci in sus pentru
maxilar si in jos pentru mandibular. Periuta se plaseaza in unghi de 45 de grade fata de axul
lung al dintelui si spre apical, cuprinzand cu fata activa atat suprafetele dentare cervicale cat si
marginea gingivala vecina.
Urmeaza sa efectuam o presiune usoara asupra gingiei, dar fara a produce indoirea
filamentelor, prin care fortam patrunderea acestora in santul gingival si interdentar. Miscarea
de curatire este una de vibrare scurta, in fata si in spate, fara deplasarea perilor, insumand cate
10 asemenea miscari pentru fiecare grup dentar. Se trece la urmatorul grup de 2-3 dinti,
repetand miscarea descrisa anterior. Miscarea este repretata de-a lungul arcadelor, curatind
astfel atat fetele vestibulare, cat si pe cele orale ale tuturor dintilor.
Frontal, atat palatinal, cat si lingua, periuta este introdusa in lungul ei, cu plasarea
filamentelor in santurile gingivale de curatat. Urmeaza o miscare de curatire spre exterior,
prin care filamentele indeparteaza placa prin elasticitatea miscarii lor.
179. n ceea ce privete metoda de periere Bass modificat i care sunt recomandrile,
de ultim or, ale lui E.M. Wilkins? 2 min
In cazul metodei Bass modificata, ce presupune ca, la sfarsitul miscarilor de vibrare
efectuate, sa se execute si o miscare de rulare spre ocluzalul dintilor periati pentru a
indeparta placa si la nivelul restului coroanelor dentare.
Dezavantaje:
1. Prin asezarea repetata a periutei la nivelul marginii gingivale fixe, dupa efectuarea
miscarii de rulare, se poate traumatiza gingia libera.
2. Reasezarea periutei in santul gingival, dupa miscarile de rulare efectuate, consuma
timp inutil.
3. Pacientul este tentat sa efectueze premature miscarea de rulare, astfel ca igienizarea
zonei sulculare este deficitara.
Sunt motive pentru care Esther Wilkins recomanda ca metoda de periere Bass modificata sa
nu fie practicata, preferandu-se indicarea metodei de periere Bass propriu-zise sau a celei de
rulare.
Se realizeaza numai cand dispunem de periuta dentara Collins. Aceasta presupune existenta a
cate unui rand de manunchiuri de filament pe fiecare margine a periutei, suficient de lungi,
pentru a ajunge in santurile gingivale, vestibulare si orale cand periuta se plaseaza deasupra
suprafetei ocluzale a dintilor de periat. Este o periuta de dinti care ofera, prin acest
aranjament, 3 suprafete de periere in acelasi timp.
Periuta este astfel construita incat filamentele laterale sa patrunda simplu in santurile
gingivale, sub un unghi de 45 de grade. In cazul dintilor cu coroane lungi, periuta va fi
inclinata spre vestibular sau oral, pentru ca filamentele sa patrunda in santurile gingivale de
curatat. Dupa ce filamentele au patruns in santurile gingivale, miscarea imprimata periutei
este cea specifica metodelor vibratorii, adica miscari scurte, in fata si in spate. Dupa
efectuarea celor 10 miscari scurte de vibrare, periuta se muta pe urmatorul grup de 2-3 dinti ce
urmeaza a fi periati.
Pe scurt:
- e necesara o periuta Collins cu manunchiuri de filamente laterale pe fiecare margine
a periutei suficient de lungi pentru a patrunde in santurile gingivale v si o, un rand de
manunchiuri centrale scurte rezulta- periere a 3 suprafete in acelasi timp
- Filamentele laterale patrund in santurile gingivale in unghi de 45 grade, dupa ce
filamentele au patruns in sant miscare scurta in fata si in spate ( metoda vibratorie) ,
- dupa efectuarea a 10 miscari se trece la urmatorul grup de 2-3 dinti
181. Metoda de periere prin rulare (roll or rolling stroke method). 5 min
Indicatii:
1. La copiii si tinerii cu tesut gingival normal conturat si relativ sanatos, cand metoda
sulculara poate parea dificila; pentru toti pacientii indiferent de varsta.
2. In alternanta sau combinata cu tehnicile vibratorii: Bass, Charters, Stillman.
3. Ca etapa pregatitoare in implementarea unei noi metode de periere precum Stillman, la
care pozitia initiala este identica.
Suprafata activa a periutei se plaseaza direct in treimea cervicala a dintilor de curatat sip e
gingia din vecinatate. Suprafata laterala a periutei este introdusa paralel cu arcadele dentare si
spre apical, in timp ce portiunea de plastic a periutei, opusa suprafetei active, se va gasi la
nivelul suprafetelor ocluzale sau al marginii incizale a dintilor de periat. Cu partea laterala a
filamentelor, presam cu blandete gingia, care se poate albi usor, urmand sa efectuam, din
incheietura mainii, rotirea periutei, miscare prin care filamentele realizeaza maturarea
suprafetelor dentare de curatat. Filamentele raman usor indoite, in miscarea periutei spre
suprafata ocluzala a dintilor periati, maturand prin elasticitatea lor, suprafetele dentare.
Miscarea se repeta de cel putin 6 ori pe fiecare grup dentar, atat pe suprafetele vestibulare cat
si pe cele orale. Atragem atentia pacientilor ca, in momentul miscarii periutei spre un alt grup
dentar de curatat, este posibil sa traumatizam mucoasa gingivala.
Suprafetele palatinale ale frontalilor maxilari cat si cele linguale ale frontalilor
mandibulari sunt peritate cu periuta introdusa in lungul ei. Si in acest caz vom plasa suprafata
activa pe gingie, urmand sa realizam o miscare de maturare prin intermediul filamentelor care,
usor indoite, curate dintele prin elasticitatea lor si nu prin forta celui care perie. Vor fi o
presare si o rulare in sus, la mandibular, sau spre jos, la maxilar. Fiecare zona este periata
repetand miscarea de cel putin 5 ori.
PE SCURT:
R:
- suprafata activa este plasata apical sus la max si jos la md
- periuta este corect plasata cand partea de plastic a capului periutei este la nivelul
suprafetei ocluzale/ marg incizale
- cu suprafata laterala a filamentelor presam cu blandete gingia, pana cand aceasta
se albeste usor
- rotirea periutei spre un unghi de 45 grade cu axul lung al dintelui
- rotatii scurte de vibrare-curatare
- fiecare grup dentar numaram pana la 10/ minim 6 rotatii pentru fiecare grup
dentar
- pentru fetele palatinale si linguale se repeta tehnica descrisa la rulare
Deoarece metoda Charters este dificil de efectuat pe suprafetele orale ale dintilor, se
recomanda ca aceastea sa fie periate prin tehnica Stillman modificata. Cand metoda Charters
este totusi preferata, se recomanda ca:
In regiunea posterioara sa se patrunda cu periuta cu suprafata ei activa indreptata spre
ocluzal, manaerul situandu-se in dreptul caninilor hemiarcadei opuse celei de periapt.
Se incepe perierea prin curatirea celei mai distale suprafete dentare si se continua cu
perierea fiecarui spatiu interdentar in parte. Miscarea de curatire este una de vibrare-
presare.
La pacientul cu incongruenta dento-alveolara cu inghesuire in zona frontala maxilara,
vestibular, periuta se introduce in gura cu manerul paralel cu axul lung al dintilor si cu
varful filamentelor introdus interdentar, unde se vor efectua miscari de vibrare-
presare.
Cand periem sub fata mucozala a intermediarilor puntilor dentare, varful filamentelor va fi
introdus direct sub marginea intermediarilor.
Neajunsurile metodei constau in faptul ca filamentele nu patrund deloc subgingival, iar pentru
anumite zone, patrunderea interdentara este imposibila sau limitata si, nu in ultimul rand, cere
o manualitate deosebita.
PE SCURT:
R:
- Metoda obliga introducerea periutei cu suprafata activa direct spre ocluzal sau
spre marginea incizala
- Varfurile filamentelor in jos mx si in sus md
- In contact cu mucoasa gingivala prin suprafata laterala a filamentelor
- Suprafata activa a filamentelor la limita margine gingivala libera- suprafata
dentara
- O usoara presiune, patrunderea interdentara a vf filamentelor, in timp ce
suprafata laterala a filamentelor va presa marginea gingivala
- Se continua cu o miscare de vibrare-rotare blanda dar ferma
- Vibrarea se realizez prin rotirea manerului si se face pentru fiecare grup dentar,
numarand pana la 10
- Suprafetele orale sa fie periate prin tehnica stillman modificata
186. Care sunt indicaiile metodei de periere manual prin rulare? 3 min
Indicatii:
1. La copiii si tinerii cu tesut gingival normal conturat si relativ sanatos, cand metoda
sulculara poate parea dificila; pentru toti pacientii indiferent de varsta.
2. In alternanta sau combinata cu tehnicile vibratorii: Bass, Charters, Stillman.
3. Ca etapa pregatitoare in implementarea unei noi metode de periere precum Stillman, la
care pozitia initiala este identica.
188. Rezultatul periajului dentar depinde de un numr de factori. Care sunt acetia?
2 min
189. La copilul mic, ntre 2 i 5 ani, cine efectuez periajul, cu ct past i care sunt
metodele de periaj recomandate? 3 min
Intre 2 si 5 ani se indica ca pasta de dinti folosita sa fie de marimea unui bob de mazare,
periajul fiind realizat sau asistat de catre parinte. Parintele trebuie sa il realizeze deoarece
copilul nu prezinta abilitatile necesare pentru efectuarea unui periaj eficient fara ajutor si
supraveghere.
PE SCURT:
A fost descrisa de HIRCHFELD cu miscari sus-jos,folosita atunci cand dintii erau curatati
primitiv,cu periute fabricate din ramuri de copac.Apoi LEONARD,a descris si a recomandat
miscarile verticale in care dintii maxilari si mandibulari erau periati separat.
Periuta de dinti-MOALE,cu diametrul filamentelor cuprinse intre 0,015-0,020mm(0,006-
0,008 inch).Cu dintii cap la cap in zona frontala,plasam suprafata activa a periutei in unghi
drept cu axul lung al dintilor.Perierea verticala,in sus si in jos,se face fara presiune
exagerata,iar la final,cand se ajunge in contact cu gingia,se indica o usoara
rotatie.PRESIUNEA folosita :
-suficient de mare ptr a forta patrunderea filamentelor interdentar
-suficient de blanda,ptr a nu conduce la distrugerea rapida a periutei
RETINEM ca dintii maxilari si mandibulari sunt curatati separati,nu prin aceleasi serii de
miscari.Chiar daca curatarea obtinuta este acceptabila ,realizandu-se un bun masaj
gingival,tehnica este mai putin recomandata datorita leziunilor gingivale produse.
PE SCURT:
- R : cu dintii cap la cap in zona frontala se plaseaza suprafata activa a periutei
in unghi drept cu axul lung al dintilor
- se realizeaza fara o presiune exagerata, iar la final se indica o usoara rotatie cand
se ajunge in contact cu gingia
- presiunea utilizata este suficienta pentru patrunderea filamentelor interdentar
! dd. mx si md. Nu sunt curatati prin aceleasi serii de miscari, ci separat.
-
Este metoda cea mai utilizata,in principal,de pacientul care nu a fost niciodata instruit cu
privire la o anumita tehnica de periere.De asemenea,in ciuda faptului ca multor pacienti li se
indica o anumita metoda de periere,putini renunta la aceasta deoarece este simplu de
efectuat.NU SUNT CURATATE,prin aceasta miscare,spatiile interdentare,ba mai
mult,depozitele moi indepartate de pe suprafetele dentare libere vor fi fortate
interdentar,actiune prin care se favorizeaza producerea cariei si a parodontopatiei.
Distrugerile se inregistreaza mai ales la nivelul dintilor proeminenti,dar si la nivelul marginii
gingivale libere vecine,la nivelul carora vom inregistra in timp abraziuni dentare si retractii
gingivale,mai ales in cazul in care folosim o periuta dentara dura,pasta de dinti
abraziva,forta,etc.
Poate fi INDICATA,la dentitia de lapte,curatarea fiind favorizata de forma de clopot a
acestora si este TOTAL CONTRAINDICATA la dentitia permanenta.
PE SCURT:
- R : cea mai nociva metoda de periere distrugerile apar la dinti proeminenti dar
si la marginea gingivala vecine = abraziuni dentare + retractii gingivale ( mai ales
daca se foloseste o periuta de dinti dura, o pasta de dinti abraziva, forta )
- miscarea antero posteriaora orizontala, filamentele fiind plasate
perpendicular pe suprafetele dentare de curatat.
- prin aceasta miscare suprafetele interdentare nu sunt curatate, depozitele moi
de pe suprafetele dentare libere vor fi fortate interdentar => producerea cariilor
si a parodontopatiei
194.Dintre toate metodele de periere comentate de Wilkins, pentru adult, care este
metoda de periere cea mai nociv i de ce? 2 min
- R : cea mai nociva metoda de periere distrugerile apar la dinti proeminenti dar si la
marginea gingivala vecine = abraziuni dentare + retractii gingivale ( mai ales daca se
foloseste o periuta de dinti dura, o pasta de dinti abraziva, forta )
- prin aceasta miscare suprafetele interdentare nu sunt curatate, depozitele moi de pe
suprafetele dentare libere vor fi fortate interdentar => producerea cariilor si a
parodontopatiei
VESTIBULAR:in dreptul PM si C,unde gingia fixa este subtire iar abraziunea dentara se
produce frecvent,la nivelul dintilor inclinati,cum este in cazul molarilor mandibulari inclinati
lingual(retentii),
-la nivelul dintilor cu suprafetele radiculare expuse,unde cementul si dentina radiculara ofera
o rezistenta mai redusa la abraziune
-la nivelul furcatiilor radiculare expuse
-la nivelul suprafetelor dentare aproximale ce marginesc spatiile edentate
-caninul si incisivul lateral,atat maxilari cat si mandibulari,pe partea dreapta sunt insuficient
periati la dreptaci si invers ptr stangaci
-la nivelul suprafetelor distal ale celor mai multi dintre dintii posteriori
196.Cum se efectueaz perierea suprafeelor ocluzale, cnd se indic i care este cea
mai recomandabil micare? 4 min
Se indica ptr:
-indepartarea placii si a microorganismelor acumulate la nivelul fisurilor si a fosetelor
ocluzale
-in scopul igienizarii suprafetelor care NU participa la masticatie din variate motive
-apoi a marginii restaurarilor stomatologice si
-obligatoriu inaintea realizarii siglarilor
Recomandat pacientilor:
-cu aparate ortodontice fixe;
-cu tratamente protetice complexe;
-cu implanturi dentare;
-cu anumite dizabilitati fizice /psihice,ele trebuind sa fie manevrate de parinte/ingrijitor;
-care practica un periaj argesiv;
-incapabili sa-si efectueze corect periajul manual(incluzand aici si copilul mic)
200. Cum timpul destinat periajului mecanic este mai redus pentru aceai cantitate de
plac curat, specificai ct timp este necesar curiiri a 75% din placa prezent
pentru periajul mecanic i ct timp pentru cel manual? 2 min (pg.128)
Studiile efectuate arata ca 75% din placa se indeparteaza cu periuta mecanica in cca 1
min,in timp ce pentru aceeasi cantitate de placa,curatata manual , este nevoie de 6 min-
BOYD 1997
201. Unde se gsesc cele mai multe microorganisme, 70%, la nivelul structurilor
cavitii orale i de ce? 2 min (pg.129)
Cele mai multe microorganisme(70%) se gasesc la nivelul fetei dorsale a limbii, datorita
suprafetei afractuoase create de prezenta papilelor filiforme,mai lungi,si a celor
fungiforme,mai scurte,sau de prezenta fisurilor linguale,care uneori pot masura cativa mm
adancime.
202. Care sunt motivele pentru care se indic perierea feei dorsale a limbii? 3 min
(pg.129)
Prin curatirea florei microbiene de pe fata dorsala a limbii se constata ca:
-se reduce cantitatea de placa supragingivala depusa,cat si numarul de microorganisme
prezente la nivelul fluidului oral
-se reduce halena fetida
-se realizeaza o stimulare a troficitatii tesuturilor moi periate;si
- se favorizeaza perceptia gustativa
203.n funcie de situaia clinic pe lng perierea dinilor ce alte entiti, pari ale
cavitii orale mai pot s fie periate? 2 min
R : mucoasa crestelor alveolare edentate, mucoasa boltii palatine se recomanda inca din
antichitate
204. Unde avem, la nivelul structurilor cavitii orale, ncrctura microbian cea mai
mare, medie i mic? 2 min (pg.129)
205. Prin periere mecanic timp de 2 min obinem o ndeprtare a P.D. de 84% sau de
93% n cte minute? 1 min (pg.128)
206. n cazul periajului mecanic care sunt regulile generale de indicat pacientului? 4
min(pg.129)
Aspecte generale:
-vom alege periute cu filamente de nailon si cap activ rotunjit,
-vom selectiona pastele de dinti cele mai putin abrazive,
-vom utiliza o cantitate redusa de pasta,care se intinde pe suprafetele dentare de
curatat,inainte de a puna in functiune periuta mecanica,actiune prin care evitam imprastierea
ei pe suprafetele inconjuratoare
- Oricare din tehnicile de periaj manual descrise anterior poate fi utilizata si in cazul
perierii dintilor cu periute mecanice
-periajul incepe dintr-o zona distala spre anterior,insistandu-se asupra curatirii structurilor
santului gingival,accentuandu-se curatirea suprafetelor proximale dar si a restaurarilor
stomatologice,
-miscarile se fac cu viteza si presiune redusafara a produce indoirea filamentelor,
- se evita curatirea cu prea mare presiune la niv.restaurarilor acrilice sau laniv. Cementului
radicular expus.
207. Curirea feei dorsale a limbii reprezint i parte a tratamntului indicat n cazul
anumitor afeciuni sau situaii clinice. Care sunt acestea? 3 min (pg.130)
Curatirea limbii se face in limba neagra paroase,dupa utilizarea clorhexidinei,pentru
combaterea halenei,la pacientii cu xerostomie,cu limba incarcata,fisurata,sau in cazul
fumatorilor.
208. Care sunt aspectele de care inem seama cnd indicm o anumit metod de
periere? 3 min(pg.131)
209. Din punct de vedere al periajului dentar ce recomandm n zonele unde avem
infecii sau leziuni traumatice? 2 min (pg.131)
In caz de zone afectate de infectii sau leziuni traumaice ale mucoaselor, se indica perierea
normala a restului suprafetelor dentare, in timp ce, in zonele afectate, periajul este stopat
pentru o perioada limitata de timp. Pentru igienizarea acestor zone, se recomanda clatiri cu
solutii saline caldute, prin care se favorizeaza vindecarea si se faciliteaza indepartarea
tesuturilor necrozate.
210. Care sunt recomandrile de avut n vedere n cazul n care indicm pacientului o
nou metod de periere dentar manual? 3 min(pg.
211. Studiile arat c efectele negative ale periajului dentar apar cnd se depete o
anumit for. Care este aceasta? 1 min
212. Care sunt efectele negative cronice produse prin periaj dentar la nivelul esutului
moale gingival, exemple? 2 min(pg.133)
Efectele negative cronice produse prin periaj dentar la niv.tes.moale gingival sunt:
modificari de contur ale marginii gingivale realizandu-se asa-zisul feston gingival McCall
sau retractii gingivale.
213. n cadrul efectelor negative ale periajului dentar apare termenul de feston
gingival McCall. La ce se refer i cum poate fi descris clinic? 2 min(pg.133)
Festonul gingival McCall se realizeaza atunci cand marginea gingivala apare boselata, ferma
si festonata. Acest aspect clinic reprezinta o consecinta neinflamatorie fibrotica a unui periaj
efectuat gresit, cand marginea gingivala libera reactioneaza ingrosandu-se.
214. n cadrul efectelor negative ale periajului dentar apare termenul de fisuri
Stillman. La ce se refer i cum pot fi descris clinic? 3 min (pg.133)
Fisurile Stillman au un aspect clinic particular,de retractie gingivala sub forma unor crestaturi
fine,sunt obsrvate in special in dreptul caninilor sau al altor dinti vestibularizati.
219. Ce nelegei prin abraziune dentar, legat i de perierea dentar i care sunt
aspectele clinice observate? 4 min(pg.134)
Abraziunea dentara reprezinta o pierdere de substanta dentara dura, produsa prin uzura
mecanica, alta decat cea produsa prin masticatie. In acest context, abraziunea se poate defini
ca o uzura patologia a suprafetelor dentare, rezultat al unor procese mecanice anormale,
aspect clinic diferit de eroziunea dentara, in care este implicat un proces chimic distructiv si
un pH sub 5,5. In acest context, pentru a preveni pierderile de substanta, se recomanda ca
periajul dentar sa fie efectuat la cel putin o ora dupa consumul alimentelor si bauturilor acide,
fapt prin care se permite salivei sa declanseze remineralizarea structurilor dentare afectate.
Abraziunea dentara, ca efect negativ al preiajului dentar, se observa in mod obisnuit pe fetele
vestibulare ale dintilor vestibularizati.
Clinic, aspectul obiectivat este ca o pierdere de substanta dura dentara, localizata in zona
cervicala a coroanelor dentare - in principal, la nivelul cementului radicular expus. Suprafata
pierderii apare clinic neteda, lucioasa si de duritate normala. Apare ca o excavatie in forma de
pana, care se poate extinde pe fata vestibulara a mai multor dinti. Obisnuit, abraziunea
produsa ca efect negativ al periajului se intalneste pe fetele vestibulare, mai ales la nivelul
caninilor si al PM, uneori la nivelul M1, dar se poate observa la oricare dinte vestibularizat,
inclusiv la nivelul dintior sau chiar frontalilor mandibulari.
PE SCURT:
R: uzura normala a substantelor dentare cauzata de alti factori decat masticatia.
Aspecte clinice (periaj) fetele vestibulare ale dintilor vestibularizati . pierdere de substanta
in pana, in zona cervicala, in special la nivelul cimentului expus. Suprafata pierderii de
substanta are aspect neted, lucios, de duritate normala.
De regula debuteaza la nivelul cementului radicular denudat, pierderea de substanta se
continua la nivelul smaltului din 1/3 cervicala.
Apare ca o excavatie in forma de pana, care se poate extinde pe fata v a mai multor dinti.
Se observa de obicei : la canin si pm maxilari, uneori si la M1, dar poate aparea la orice
dinte vestibularizat, inclusiv mandibulari.
220. Care sunt cauzele obinuite ale abraziunilor dentare legate de periajul dentar
manual? 2 min
224. n cazul unei dentiii sntoase mijloacele standard de ndeprtare a P.D. sunt
reprezentate de? 2 min (pg.135)
R:
- Ata dentara : dental floss
- Stimulatoare gingivale interdentare
- Scobitori
- Periute interdentare si unitufa
- Razuse de limba
225. Cror pacieni i pentru ce zone indicm folosirea aei dentare (n special)? 2
min
226. Dental floss-urile au fost confecionate de-a lungul timpului din mai multe
materiale i anume? 2 min ( pg. 136)
Materialele din care au fost confectionate dental floss-urile sunt: fir de matase cerat,
materiale sintetice: filamente de nailon, politetrafluoroetilen(teflon).
227. Utilizarea aei dentare este limitat de prezena suprafeelor radiculare concave.
Despre ce suprafee este vorba? 2 min (pg. 136)
Suprafete radiculare concave precum:fetele radiculare meziale ale PM maxilari sau,tot cele
maziale, ale molarilor mandibulari.
228. Care sunt argumente n favoarea utilizrii aelor dentare cerate? 2 min ( pg.
136)
Argumentele in favorea utilizarii atei dentare cerate sunt:trec mai facil de punctul de contact
si faptul ca se rup mai greu.
229. Care sunt obiectivele atinse prin utilizarea corect a aei dentare? 4 min ( pg.
137)
Obiectivele:
- s ndeprteze placa i resturile alimentare din spaiile interdentare curate, att de
la nivelul dinilor naturali ct i de la nivelul acelora acoperii protetic sau de sub
intermediarii protetici, de la nivelul implanturilor dentare sau din jurul componentelor
aparatelor ortodontice fixe, etc.;
- prin urmrirea de ctre pacient a scmorii produse, se evideniaz prezena
cariilor dentare incipiente, a depozitelor de tartru sau a celor restante dup detartraj, ori a
restaurrilor stomatologice supraextinse (a iatrogeniilor);
- pe durata curirii suprafeelor amintite, se obine i lustruirea lor, ele devenind
astfel improprii depunerilor ulterioare;
- se poate realiza i un masaj blnd al papilei interdentare, fapt ce duce la stimularea
circulaiei locale;
- se poate reduce sngerarea i inflamaia gingival prin limitarea acumulrii plcii
i a tartrului dentar;
- reduce halitoza, i
- permite aplicarea unor ageni chimio-terapeutici la nivelul suprafeelor dentare
curate sau al celor subgingivale.
230. Dental floss-ul cnd este corect folosit cam ct plac dentar cur (de pe
suprafeele aproximale) i cam ct ptrunde sub gingival? 2 min
231. Care sunt argumentele pentru care recomandm folositea aei dentare naintea
efecturii periajului dentar? 2 min
- faptul c prin curarea P.D. se uureaz ptrunderea i aciunea fluorurilor
coninute n pastele de dini i indicate n prevenirea cariei dentare;
- odat ce a realizat periajul, pacientul i simte gura curat i nu va mai avea
motivaia folosirii aei dentare i n plus, nici nu mai rmne suficient timp pentru folosirea
ei.
232. Pacientul este educat, n cazul utilizrii aei dentare, s comunice stomatologului
spaiile interdentare unde se produce scmoara lui. Cum interpretm aceast
smoare? 2 min ( pg. 139)
Motivul scamosarii poate o carie incienta,prezenta concretiunilor tartrice sau o iatrogenie
stomatologica(opturatie supraextinsa).
233. Pacientul care folosete dental floss-ul este educat s urmreasc fiecare fragment
de floss observnd? 2 min(pg.139)
Pacientul este educat sa constate cantitatea de placa curatata sau daca dental floss-ul s-a
scamosat.
Cand pacientul prezinta pct. De contact interdentare ferme,care nu pot fi trecute de dental
floss,se recomanda folosirea dispozitivelor special fabricate,asemanatoare,acelor de cusut,
floss threader, cu care se reuseste introducerea firuluide in locurile de curatat,direct sub
punctul de contact,sub punti dentare. Se poate utiliza dental floss-ul atunci cand avem de
curatat fata mucozala a puntilor dentare,coletul implanturilor dentare sau componentele
aparatelor ortodontice fixe.
Indicat pt. curatirea spatiilor interdentare cu papila usor retrasa,a fetei mucozale a
intermediarilor puntilor dentare,a componentelor aparatelor ortodontice fixe,a implanturilor si
a furcatiilor expuse.
237. Ce este, cum se utilizeaz i n ce situaii clinice indicm folosirea panglicii dentare
knitting yarn? 3 min(pg.141)
Aceasta rep. O suprafata textile lataa si plana care se utilizeaza vaselinata. Indicata pt.
curatirea spatiilor interdentare largi sau a acelora fara punct de contact ferm,la niv.elem. de
agregare sau sub intermediarii puntilor dentare,marginesc diasteme si treme,al suprafetelor
distale ale ultimului dinte de pe arcada.
Se folosesc pt. curatirea suprafetelor dentare aproximale care marginesc bresele edentate
neprotezate, a spatiilor interdentare largi,a suprafetelor distale ale ultimilor molari de pe
arcada, si a constructiilor protetice fixe sprijinite pe implanturi.
241. De ce stimulatoarele gingivale din cauciuc i de form conic sunt cele mai
indicate? 2 min(pg.143)
Sunt cele mai indicate deoarece sunt moi,flexibile, usor de adaptat spatiilor interdentare de
curatat. Sunt mai putin traumatizante si mai usor de intretinut. Conurile din cauciuc se
introduc in spatiile interdentare libere, dinspre vestibular si dinspre oral, perpendicular pe axul
lung al dintilor.
Pot fi de 3 feluri :
- periuta unitufa: sunt periute care prezinta o parte activa formata dintr-o singura tufa sau
dintr-un numar redus de tufe
- periuta conica
- periuta cilindrica (bottle - brushes)
Partea activa a periutelor interdentare este montata la manere speciale, fabricate din plastic,
poate avea lungimi de 12-15 mm si lungimi ale filamentelor de 3-5 mm. In cazul celor cu
maner propriu, care se folosesc prin prindere directa de maner, dimensiunile sunt de 30-35
mm lungime, la o lungime a filamentelor de 5-8 mm.
Forma periutelor interdentare este cilindrica sau tronconica. Filamentele sunt din plastic, cu
capatul activ rotunjit, sunt moi la un diametru al filamentelor de 0,075 mm si sunt prinse
la mijlocul lor intr-un maner din sarma impletita.
Dupa utilizare vor fi spalate si pastrate intr-o atmosfera deschisa.
247. Care sunt indicaiile periuelor interdentare i care pot fi agenii chimici aplicai,
limitri? 3 min
Se indica la:
- curatirea spatiilor interdentare libere, a furcatiilor expuse,
- la pacientii cu aparate ortodontice fixe sau cu lucrari protetice complexe sprijinite si pe
implanturi dentare,
- in zona imobilizarilor dentare si intermaxilare, efectuate in parodontologie sau chirurgie.
Cu ajutorul lor se pot aplica si variate substante active, precum fluoruri, sau forma de pasta
de dinti sau geluri florurate, dar si substante antimicrobiene, de regula, clorhexidina sau agenti
desensibilizanti.
248. Cum alegem, cum folosim i care este micarea realizat cu periuele interdentare?
2 min
Periuta ID aleasa va avea un diametru putin mai mare comparativ cu spatiul de curatat iar
miscarile de curatire vor fi undele de du-te-vino, vestibulo-oral si invers.
Pentru o alegere corecta, firma TANDEX pune la dispozitia practicienilor un dispozitiv conic,
variat colorat, care in functie de culoarea inregistrata la nivelul spatiului interdentar masurat,
indica o anumita marime a diametrului periutei.
Miscarile de curatire vor fi unele de du-te-vino vestibulo-oral si invers.
249. n ce situaii clinice indicm folosirea periuelor unituf, n ce scopuri i care este
micarea de curire? 4 min
INDICATII:
Ptr curatarea: suprafetelor aproximale,meziale sau distale ale dintilor care marginesc spatiile
edentate neprotezate;furcatiilor expuse,implanturilor,sub intermediariii puntilor
dentare;fetelor distale ale ultimilor molari ; si a spatiilor interdentare cu papila decapitate
SCOP: Cu ajutorul lor putem aplica si substante chimice active;Este capabil sa reduca nivelul
de placa si sangerare,dar si parametrii gingivali,in aceeasi masura ca si prin folosirea manuala
a dental floss-ului
251.Produsele anticarie comercializate sunt testate prin studii dublu-orb care trebuie s
dureze minimum? 1 min
3-6 luni pentru placa si gingivita
Sau
2-3 ani pentru cele care cerceteaza caria dentara
n 1976, Coulter i Russel, pe model artificial arata ca,este suficienta o cantitate de 0,002%
gluconat de clorhexidina ptr a inhiba formarea placii.
259.Digluconatul de clorhexidin administrat timp de 21 de zile reduce numrul
Streptococilor mutans cu 26-68%, numr care revine la valoarea de plecare dup ct
timp? 1 min
Numar ce revine la valorile de plecare dupa o perioada de 2-6 luni de la incetarea
administrarii.
De aceea se recomanda utilizarea lui dupa un anumit interval de timp: 30-60 min dupa periaj
261.Dintre fluorurile componente ale pastelor de dini care este aceea care
clorhexidinei inhib aciunea i care nu? 2 min
262.Care este cea mai important caracteristic, din punct de vedere antimicrobian, a
digluconatului de clorhexidin? 1 min
Poate produce totusi surditate cand este introdusa la nivelul urechii medii
-decontaminarea suprafetelor;
-dezinfectia instrumentarului sau a mucoaselor,inaintea punctiei anestezice;
2)ca APE DE GURA sau GEL la tratamentul:
-gingivitelor ulcero-necrotice;
-a aftelor;
-a candidozelor;
-amigdalitelor;
-faringitelor;
Gingivitelor ulcero-necrotice;
Aftelor;
Candidozelor;
Amigdalitelor;
Faringitelor;
273.n apele de gur cu clorhexidin 0,2% firma Curaprox introduce i alte substane
active. Pentru ce este introdus acidul hialuronic 0,2% dar i clorbutanolul 0,5%? 3
min
Acidul hialuronic 0,2%-prezinta o serie de efecte benefice,si anume:film protector ptr placa
chirurgicala,asigurand o regenerare mai rapida a tesutului implicat chirurgical,prin care se
reduce si riscul de complicatii post-operatorii;
277.Care sunt principalele substane antiplac din grupa compuilor fenolici? 1 min
ULEIURILE ESENTIALE
FENOL
LISTERINA
TRICLOSAN
278.Din punct de vedere al efectului antiplac la ct este evalut el, pentru Listerin ca
i pentru triclosan, comparativ cu efectul digluconatului de clorhexidin? 2 min
Efectul antiplaca al LISTERINEI-este evaluat insa la 35% din cel realizat prin folosirea
corecta a celui cu clorhexidina.
Triclosan 65%
EFECTE SECUNDARE:
-senzatia de arsura;
-gust amar;
-colorarea dintilor;
-efect cancerigen (marele defect al listerinei este continutul alcoolic mare)
Marele defect al Listerinei este continutul alcoolic mare intre 21,6-26,9%(formula origina
continea 21,6%)-mai putin recomandabila datorita efectului cancerigen.
282.Pe lng coninutul mare n alcool etilic (n formula original 21,6%) un alt
incovenient este pH-ul Listerinei. Ct este acesta, ce genereaz comparndu-l cu sucul
de portocale? 2 min
Legat de pH-ul 4,3 prin care se genereaza eroziuni dentinare si de smalt dar la un nivel mult
mai redus comparativ cu consumul de suc de portocale,
286.Triclosanul. 4 min
Copolimerul este:
POLI VINIL METOXI ETILEN
ACID MALEIC (PVM/MA) prin care creste substantivitatea.
Circa 5 ore
Interleukina 1-beta
Prostaglandine E2
292.Sanguinaria. 5 min
293.Care dintre substanele antiseptice cu efect antiplac prezint cel mai accentuat
efect anti-halitoz i prezint cam acela efect antiplac subgingival ca i clorhexidina
ca efect antiplac supragingival? 2 min
297.Care este pH-ul pastei de dini Parodontax classic i n funcie de el care este una
din indicaii? 2 min
298.Care dintre compuii cuaternari de amoniu este folosit n paste de dini ca agent
de neutralizare a toxinelor? 2 min
Actiunea lor poate fi anhilata de prezenta componentelor anionice din compozitia pastelor
de dinti,motiv ptr care ele sunt folosite numai dupa clatirea atenta a gurii.
Ele intra in compozitia unor ape de gura la concentratii de 0,05%,cu care pacientul clateste
de 2-4 ori/zi.
301. n prezena crei substane este potenat efectul antiplac a hexetidinei 0,1% i
care sunt principalele efecte secundare? 3 min
302. Care sunt cei mai folosii ageni de oxidare n apele de gur, inclusiv concentraia
lor? 2 min
Asemenea ape de gur sunt recomandate pe intervale limitate de timp n caz de gingivo-
stomatite ulceronecrotice. Scop: indepartarea resturile alimentare si tesuturile necrozate.
305. Dintre agenii de oxidare care este acela care are efect cauterizant i se indic la
tratarea gingivitei hiperplazice gravidice? 1 min
306. Soluiile hipertone sau izotone cu clorur de sodiu se utilizeaz datorit efectelor
benefice produse. Care sunt acestea? 3 min
Prin presiunea osmotica creata, determina atragerea apei in interiorul celulelor, mechanism
prin care reduce edemul inflamator sau cel post-traumatic. Stimuleaza circulatia sanguina si
secretia salivara, realizand curatirea tesuturilor.
307. Folosite timp ndelungat soluiile ce conin clorur de sodiu pot genera efecte
secundare nedorite. Care sunt acestea? 2 min
308. Care este substantivitatea povidon iodine 1%, ce efect secundar nedorit poate
produce folosire apelor de gur cu povidon iodine i care este recomandarea principal?
3 min
309. Termenul de autongrijire oral nlocuiete ali doi termeni. Care sunt acetia?
2 min
311. Care sunt efectele secundare produse prin administrarea de antibiotice n scop
antiplac i care au determinat contraindicarea lor parial din acest punct de vedere?
2 min
- irigri orale; i
- terapeutic
o de albire a dinilor.
Dentrificele reprezinta totalitatea produselor destinate curatirii orale care se aplica in scop
cosmetic, preventiv si/sau therapeutic, prin intermediul periutei de dinti, si care realizeaza
indepartarea placii bacteriene, a coloratiilor exogene, a materiei albe si a resturilor alimentare
de la nivelul dintilor, limbii si gingiei. Termenul este asimilat cu pastele de dinti.
320. Care sunt componentele pastelor de dini care genereaz efecte cosmetice ca i
mprosptarea respiraiei orale? 3 min
- pigmenii alimentari, cei din variaii ageni chimici ca i fumatul pot colora
P.D., motiv pentru care dentifricele acioneaz cosmetic prin ndeprtarea lor
mecanic dar i prin agenii de albire coninui;
Lauril sulfat de sodiu i pastele de dini care-l conin nu se indic pacienilor cu afeciuni ale
mucoasei orale el fiind acuzat c poate favoriza producerea ulceraiilor orale, a aftelor i
reduce efectul clorhexidinei.
20microni i 1 micron.
324. Din punct de vedere al abrazivitii, pasta de dini recomandat pacientului fr
hipersensibilitate trebuie s prezinte un coeficientului RDA (relative enamel abrasivity)
cuprins ntre ce valori? 2 min
325. n compoziia pastelor de dini exist i un conservant. Care este cel mai folosit
conservant? 1 min
Benzoatul de sodiu.
Au fost propuse iniial spre utilizare n cosmos de ctre astronaui, n ideea reducerii greutii
navei. Aceste paste prezint o concentraie sczut de calciu i, de regul, conin glicerin,
carboximetilceluloz, zaharin i ap, fr a conine uleiuri eseniale sau detergeni. Ele pot fi
folosite i apoi nghiite, fr a fi necesar cltirea. Ulterior, asemenea paste au fost indicate i
indivizilor cu dificulti n cltirea cavitii bucale sau n evacuarea coninutului oral.
- tuturor pacienilor, indiferent de riscul cariogen (excepie fac copiii sub 2 ani),
de dou ori pe zi;
329. Care este concentraia n fluor a pastelor de dini numite profilactice cu fluor i
ce substane active conin n acest sens, la ce concentraii? 4 min
331. Care este cantitatea maxim a fluorului coninut n pastele de dini dup care nu
se mai obin benefici profilactice? 1 min
Cantitatea maxim a fluorului coninut n pastele de dini dup care nu se mai obin benefici
profilactice 1500 ppm F. Pentru a preveni intoxicatiile acute, cantitatea de fluor a fost
restrictionata la 1100 ppm F sau la un total de maximum 120mg F la un tub de pasta de dinti.
332. n cazul pacienilor cu explozii de carii sau elaborat paste de dini cu un coninut
mare de fluor (comercializate n Statele Unite), comercializate numai cu prescripie
medical. Ce coninut n fluor prezint asemenea paste? 2 min
Pentru anumii pacieni care prezint la un moment dat explozii de carii (carii rampante), s-au
elaborat paste de dini terapeutice cu fluor, speciale, precum Colgate PreviDent, cu un
coninut de 260 mg fluor sau 5.000 ppm F
333. Pentru a prevenii intoxicaiile acute cu fluor, posibil mortale, s-a restrecionat
cantitaltea lui ntr-un tub cu past de dini la maxim? 1 min
334. Obinuit se indic perierea cu past la copii de peste 2 ani. Dup aceast vrst
i pn la 4-5 ani ce cantitate de past de dini se recomand? 1 min
335. Care este primul obiectiv de atins prin perierea dentar i care sunt principalii
trei ageni terapeutici folosii n acest sens? 2 min
Sntatea esutului gingival i prevenirea infeciilor parodontale.Agenii terapeutici antiplac
i antigingivit cei mai importani sunt: triclosanul, fluorura de staniu, citratul de zinc;
- triclosanul
- fluorura de staniu,
- citratul de zinc;
- digluconat de clorhexidin;
337. Pastele de dini antiplac utilizate prin metode de periere sulculare i prin
substanele lor active pot influiena componena pungilor parodontale pe o adncime
de? 1 min
338. Care sunt beneficiile folosirii (indicrii) pastei de dini Pro Expert Gums
Protection a firmei Blend-a-med, cu fluorur de staniu i hexametafosfatul de sodiu? 2
min
- antiplac i antigingivit;
- este desensibilizant;
339. Care sunt substane active cele mai importante coninute de pastele de dini
terapeutice antitartru? 2 min
- triclosan + co-polimer,
- clorura de zinc
- pirofosfatii
- citrat de zinc
- hexametafosfatul de sodiu;
340. Care sunt substanele active principale, componente ale pastei de dini Colgate
total i n care scopuri o recomandm? 2 min
- triclosan + co-polimer,
Este motivul pentru care specialistul recomand, n primul rnd, un controlul optim al plcii,
prin care deschiderile canaliculelor dentinare se reduc cu cca 20% (n mod obinuit, pacientul
evit s-i perie zonele dento-mucozale dureroase, determinnd nrutirea situaiei clinice).
De cca 3 ori.
343. Care sunt principalele substane active care definesc o past de dini
desensibilizant? 2 min
- nitratul de potasiu,
- clorura de potasiu,
- fluorura de staniu,
- clorura de stroniu;
- monofluorofosfat de sodiu
- hidroxiapatita
344. Care este cea mai utilizat substan desensibilizat n pastele de dini cu acest
efect? 1 min
125 m este particula de bicarbonat de 5 ori mai mic iar cerinele pentru abrazivii pastelor de
dini este de 1 m pentru curatire i 20 m pentru lustruire.
346. Care sunt efectele secundare generate de folosirea pastelor de dini de albit, cte
tipuri avem i cum se indic? 4 min
347. Care sunt agenii terapeutici activi folosii la fabricarea pastelor de dini de albire
cu peroxizi? 1 min
348. Pastele de dini cu peroxizi sunt indicate la perierea dinilor de 2-3 ori pe
sptmn modalitate prin care se evit producerea de efecte secundare nedorite. Care
sunt acestea? 3 min
349. Care dintre categoriile de paste de dini prezente pe pia pot genera la unii
pacieni hipersensibilitate dentinar? 2 min
- pentru tratamentul profilactic sau curativ a unor afeciuni parodontale sau ale
mucoasei orale.
351. n funcie de concentraia substanei active apele de gur se pot utiliza n dou
moduri. Care sunt acestea? 2 min
- prin cltire viguroas;
352. Cnd apa de gur se utilizeaz prin cltire viguroas constatm c ea ptrunde
subgingival numai? 1 min
1-2 mm.
353. Apele de gur antiseptice sunt obligatoriu de folosit naintea realizrii anumitor
proceduri stomatologice. Care sunt acestea? 2 min
In cazul tuturor procedurilor care genereaza cantitati mari de aerosoli, bacteriemii, inaintea
sedintei de lucru mai ales in cazul acelora cu boli sistemice grave.
Dup detartraj mecanic ncrctura microbian crete cu pn la 300% i se menine cel puin
30 de min de la finalizarea procedurii.
Cca 24 de ore
356. Apele de gur antiseptice se indic la cltirea gurii naintea unor proceduri
stomatologice i la o serie de pacieni, demonstrndu-se c astfel se reduce numrul
microorganismelor orale. Cu ct se reduce numrul lor dup cltirea gurii cu ap
simpl, cu ct dup perierea dinilor i cu ct i dup cltire cu ape de gur antiseptice?
2 min
357. Printr-o cltire corect a gurii la finalul periajului dentar obinem:? 2 min
- ndeprtarea depozitelor moi retenionate i desprinse pe durata periajului;
358. Care sunt pacienii care, n mod obinuit, realizeaz o cltire superficial a guri
(oblig la educare)? 1 min
Copii
Dup detartraj mecanic ncrctura microbian crete cu pn la 300% i se menine cel puin
30 de min de la finalizarea procedurii. Studiile constat c 90% din ncrctura microbian
este reprezentat de stafilococul alfa hemolitic care poate s rmn suspendat n atmosfera
cabinetului cca 24 de ore -, dar i streptococi, pneumococi, bacilul Koch, virusurile gripale, al
hepatitei, herpes simplex, Neisseria.
360. Care este apa de gur indicat, n mod obinuit, postchirurgie parodontal i de
ce? 2 min
Postchirurgical, cnd pentru cteva zile, nu se recomand periajul zonei operate. n acest scop,
se recomand utilizarea apelor de gur cu clorhexidin, cu care pacientul cltete de 2-3 ori pe
zi, n funcie i de recomandrile produsului folosit.
361. Care sunt apele de gur indicate nainte, pe durata, dar mai ales dup detartraj i
planare radicular i pentru ce? 3 min
365. Care sunt pacienii crora le recomandm apele de gur fluorurate, n principal,
pentru prevenirea cariei dentare? 3 min
- celor cu xerostomie,
- gravidelor, sau
366. Care este apa de gur cu fluor cea mai indicat, de ce, i care sunt recomandrile
fcute pacientului? 2 min
Este apa cu fluorur de sodiu 0,05%, de utilizat dup periajul de sear urmnd ca apoi 30 de
min pacientul s nu clteasc, bea sau mnca.
367. Care este singura ap de gur cu fluor care poate fi i nghiit i care sunt
indicaiile ei? 2 min
Este apa de gur cu fluorur de sodiu acidulat 0,044%, de indicat pacienilor cu carii agresive
sau cu hipersensibilitate dentinar.
369. Care este vrsta dup care putem recomanda cltiri cu ape de gur fluorurate?
1 min
6 ani.
370. Care sunt principalele ape de gur produse extemporaneu, cum se fabric i
indicaiile lor? 4 min
- dup voma produs pe durata graviditii sau provocat la persoane cu bulimie sau
anorexie nervoas.
372. Apele de gur saline au contraindicaii i efecte secundare. Care sunt acestea? 2
min
Sunt contraindicate la pacienii pe regim alimentar hiposodat iar efectele secundare care apar
n administrri ndelungate sunt:
- ulceraii i retracii gingivale;
373. Cum interpretm i care sunt recomandrile cu privire la apele de gur n funcie
de concentraia n alcool etilic? 4 min
Coninutul mare de alcool este periculos, n special pentru copiii de 2-3 ani, rapoartele
perioadei 1987-1991 artnd c n America s-au nregistrat peste 10.000 de intoxicaii cu
asemenea ape de gur, la copiii sub 6 ani, dintre care 3 mortale. De aceea, Council on Dental
Therapeutics, al ADA, cere ca, pe lng coninutul maxim de alcool etilic, de pn la 5%, s
se ambaleze n sticle prevzute cu dopuri speciale, greu de deurubat de copilul mic, i cu
avertismente pe eticheta produsului.
De asemenea, National Cancer Institute a atras atenia asupra legturii certe existente ntre
utilizarea regulat a acestui tip de ap de gur (cu coninut mare de alcool 25% sau mai
mult) i incidena crescut a cancerului din zona buco-faringian. Nu s-a putut stabili dac
alcoolul singur este vinovat, dar s-a stabilit c prezena lui favorizeaz dizolvarea i dispersia
anumitor substane incriminate n apariia cancerului. n aceast situaie, au fost produse ape
de gur fr alcool, precum Choise (alcohol-free), Lacalut Sensitive, apa de gur Sensitive a
firmei ORAL B i Ondrohexidin cu clorhexidin 0,10%.
Apele de gur cu alcool NU se recomand alcoolicilor sau acelora crora li se administreaz
anumite medicamente ce reacioneaz advers cu alcoolul, precum metronidazolul.
374. Care sunt principalele substane oxidante, componente al unor ape de gur, cnd
i cum le indicm? 2 min
377. Care sunt uleiurile eseniale sau apele aromate care se utilizeaz ca aromatizani
n compoziia apelor de gur comercializate? 2 min
Sunt utilizate, obinuit, uleiurile eseniale (eucaliptol, perior) sau apele aromate (ment,
izm, perior).
378. Care sunt agenii de tamponare cei mai frecvent utilizai la fabricarea unor ape
de gur i cror pacieni le recomandm? 2 min
Perboratul de sodiu sau de bicarbonatul de sodiu. Apele de gur obinute sunt recomandate n
tratarea inflamaiilor mucoasei orale, ele determinnd reducerea aciditii orale i dizolvarea
filmului mucos acoperitor. De regul, sunt recomandate n tratarea candidozelor.
379. Care sunt efectele secundare produse prin utilizarea apelor de gur cu digluconat
de clorhexidin? 3 min
- durere mucozal;
Salivele artificiale se comercializeaz sub form de spray i de gel. Cnd salivele artificiale
sunt sub form de spray, ele se pulverizeaz direct pe mucoase, iar cnd sunt sub form de
gel, produsul se picur n gur (1-2 picturi) care se mprtie apoi prin micarea limbii.
Salivele artificiale conin, de regul, ca substane de baz, fie carboximetilceluloz, fie
mucin. Cele pe baz de mucin sunt de preferat, deoarece proprietile reologice i de
protecie se apropie cel mai mult de cele ale salivei naturale.
Substituenii salivei mai conin: clorur de potasiu, de sodiu, de magneziu i de calciu,
fluorur de sodiu (xerostomia se asociaz cu un numr exagerat de carii), ortofosfatul de
potasiu hidrogenat sau dihidrogenat, sorbitolul, p-metil hidroxibenzoat, benzoatul de sodiu,
acidul ascorbic, esena de lmie etc. Compoziia fizic i chimic a acestor salive artificiale
se apropie mult de cea a salivelor naturale, ns ele sunt lipsite de componentele imune i de
enzimele, care se gsesc n mod normal n saliva uman.
Salivele artificiale se indic pentru:
- obinerea confortului, n caz de gur uscat;
Irigarea oral reprezint metoda pereventivo-terapeutic - care, prin proiectarea unui lichid, n
jet continuu sau pulsatil (de preferat), direcionat pe anumite suprafee dentare, la presiuni
reglabile, realizeaz o curire superioar i, n funcie de substana activ folosit, chiar
efecte terapeutice.
Scopul principal a folosirii irigatoarelor orale este acela de a ndeprta placa dentar
subgingival neataat.
2-3 mm
- aplicaii ortodontice;
- boal parodontal;
- implanturi dentare;
- halitoz;
- diabet zaharat;
- imunosupresie.
392. Autoirigrile se efectuez de 1-2 ori pe zi, obligatoriu n asociere cu? 1 min
393. Care sunt citokinele preinflamatorii din lichidul creviculare care n boala
parodontal sunt responsabile de producerea rezorbiei osoase? 2 min
395. Care sunt avantajele utilizrii apei potabile mpreun cu irigatorul cu jet pulsatil
i presiune reglabil? 2 min
- durere mucozal;
398. Vrfurile active ale irigatoarelor orale subgingivale sunt fabricate din variate
materiale i n funcie de aceasta au diverse indicaii. Care este cel mai indicat i n
acela timp cel mai la ndemn vrf, de utilizat la irigri pn n fundul pungii
parodontale? - 2 min
400. Din multitudinea soluiilor folosite n irigri subgingivale numai dou au dovedit
eficien. Care sunt acestea i la ce concentaraii sunt utilizate? 2 min
402. Obinuit, cnd este indicat soluia de tetraciclin, ca cea mai eficient n irigarea
subgingival? - 2 min
404. Care sunt motivele pentru care indicm folosirea gumelor de mestecat fr
zahr? 4 min
Scorioara.
407. Gumele de mestecat cu polioli, n special cu xilitol, ofer avantajul revenirii pH-
ului dentar la 7,5 n ct timp? - 1 min
3 minute.
408. Cnd recomandm folosirea gumelor de mestecat i care sunt indicaiile date (o
lam sau 2 tablete de gum de mestecat)? 2 min
- la sfritul meselor;
- acelora cu xerostomie;
- femeilor gravide;
- celor care dup o mas bogat n carohidrai nu-i poate efectua periajul dentar;
- utilizarea lor ndelungat poate genera probleme articulare (ATM) dar i musculare.