Sunteți pe pagina 1din 77

SUBIECTE STUDENI PRIMA LUCRARE

1.Care sunt primele microorganisme (numii-le) care colonizeaz cavitatea oral a nou
nscutului, cnd apar, cum se mai numesc i de la cine provin, n principal? 2 min

In mod normal, in mom nasterii- cavitatea bucala este sterila


Imediat si din primele 24 h mucoasa orala incepe sa fie colonizata cu specii pioniere care
provin in primul rand de la mama si din atmosfera inconjuratoare, in numar mai redus,
alimente, de la celelalte persoane cu care nou-nascutul vine in contact, animale.
Primii colonisti miocrobieni la nivelul cavitatii orale a nou nascutului sunt: Streptococul
S.salivarius, Veillonella, lactobacilli si Candida albicans. Primele colonii apar imediat dupa
nastere si provin in principal de la mama, si apoi din mediul inconjurator (alimente, persoane
care vin in contact cu nou nascutul).

2.Care sunt mucoasele (mucosal surface) componente ale cavitii orale care servesc ca
rezervoar microbian pentru flora microbian cantonat la nivelul P.D.? 2 min

Limba si amigdalele sunt acoperite de membrane care secreta mucus si servesc ca


rezervoare pentru microorganismele care participa la formarea placii dentare.

3.Care sunt primii coloniti microbieni identificai la nivelul cavitii orale a nou-
nscutului? 2 min

Primii colonisti miocrobieni la nivelul cavitatii orale a nn sunt: S.salivarius, Veillonella,


lactobacilli si Candida albicans

4.Care sunt depozitele dentare moi ce acoper suprafeele dentare? 2 min

Depozite dentare moi


- pelicula dobandita
- placa bacteriana
- materia alba
- resturile alimentare

5.Ce este cuticula smalului? - 1 min

Cuticula smaltului este un reziduu organic al mugurelui de formare a dintelui; se pierde


rapid, ca urmare a uzurii mecanice (frecarii) si a digerarii ei prin actiunea enzimelor salivare
si microbiene

6.Ce este pelicula dobndit (aquired pellicle definiie, suprafee orale acoperite)? - 3
min

Pelicula dobandita reprezinta un depozit moale, subtire, constituit din glicoproteine de


origine salivara, ce se absoarbe selectiv, si din cristalele de hidroxiapatita, de la suprafata
dintilor. Acest depozit este aderent la suprafetele dentare dar si la tartru, la restaurarile
stomatologice (proteze partiale si totale) sau la celelalte suprafete prezente in cavitatea orala.

7.Care sunt rolurile peliculei dobndite? - 3 min


Studiile arata ca pelicula dobandita dentara se constituie intr-o bariera protectoare care
limiteaza efectele demineralizante ale acizilor produsi prin metabolism microbian.In plus,ea
actioneaza ca lubrifiant,prin care se mentine umiditatea suprafetelor si se minimizeaza
uzura,reprezinta precursorul biofilmului microbian dentar si se constituie intr-o modalitate
particulara de atasare a tartrului.

8.Care depozite dentare moi nu se ndeprteaz prin simpla cltire a gurii? 1 min

- pelicula dobandita :
o nu se indeparteaza prin simpla clatire a gurii
o se indeparteaza prin proceduri de profilaxie primara (periaj), dar se reface
instantaneu dupa realizarea acestora
- placa dentara

9.Pelicula dobndit se adsoarbe la suprafaa structurilor dentare avnd i rol de


protecie. Care sunt structurile dure dentare care adsorb pelicula dobndit de 4-5 ori
mai protectoare comparativ cu aceea adsorbit la nivelul cristalelor de hidroxiapatit?
2 min

Glicoproteinele salivare sunt adsorbite selectiv de cristalele di hidroxiapatita,fiind de retinut


faptul ca adsorbtia lor este mult mai puternica la niv cristalelor de fluoroapatita si de
fluorohidroxiapatita.

10. Care este deosebirea esenial ntre pelicula dobndit i placa dentar
microbian? 1min

Placa microbiana se formeaza prin transformarea peliculei dobandite, colonizata de primele


microorganisme (pelicula nu are microorg, placa microbiana are)

11. Ce sunt adezinele? 2 min

Adezinele sunt proteine de legare prin care unele bacterii se fixeaza la niv dintilor.Exista
adezine numite lectine,care recunosc selectiv unii carbohidrati,prin intermediul carora
S.mutans si S.sanguis se fixeaza pe dinte.

12. Ce sunt bacteriocinele (bacteriocines), exemple de competiie intermicrrobian? 2


min

Bacteriocinele sunt substante eliberate de anumiti streptococi, care inhiba fixarea ulterioara
a altor specii,precum Actynomices sau Actinobacillus.S-a observat ca daca primul fixat este
Actynomices cromogenus,pacientul va prezenta un nr redus de streptococi si mai putine carii
dentare si colorari exogene negre specifice.

13. Ce colonizeaz, n principal, Streptococul S. salivarius? 2min

Streptococul S.salivarius colonizeaza in principal suprafata limbii si saliva.

14. Care este ncrctura electric a dintelui i ce genereaz aceast proprietate? 2


min
- celulele vii (inclusiv bacteriile) au incarcare electrica -, ce le permite fixarea la
suprafetele incarcate + (dintele)
- glicoproteinele salivare sunt de 2 feluri :
a. GP + - nevascoase
b. GP vascoase, extrem de aderente la dinte

15. Definii biofilmul dentar. 2 min

Biofilmul dentar reprezinta o masa complexa de colonii microbiene, aflate intr-o matrice
intermicrobiana (aglomerare microbiana cu caracter de ecosistem)

16. Placa dentar microbian este obinuit colorat. Care este culoarea iniial i care
sunt cauzele care determin colorri variate de la galben, rou la brun, negru etc.? 2
min

Placa dentara in mod obisnuit este de culoare alb-galbuie.Neindepartata la timp,poate capata


culori variate,aspect cauzat de pigmenti alimentari,microorganisme cromogene,fumat sau
unele medicamente.

17. Ce alte microorganisme, pe lng bacterii, particip la formarea plcilor dentare


microbiene? 1 min

La formarea placii dentare microbiene participa, pe langa bacterii,si alte microorganisme


precum micoplasme,spori,protozoare sau virusuri.

18. Care sunt zonele de risc i unde se acumulaz cea mai mult P.D.? 2 min

Zonele de risc sunt zonele unde autocuratirea se realizeaza mai greu,adica


subecuatorial,interdentar si la nivelul santurilor si al fosetelor coronare.

19. Care sunt primele microorganisme care colonizeaz P.D. (n primele 4 ore)? 2
min

La o placa tanara constatam o proportie importanta de coci,in principal streptococi,S.mutans


si S.sanguis,dar si speciile Neisseria,Corynebacterium si Rothia.

20. Care sunt microorganismele descoperite ntr-o P.D. tnr prezent n anurile i
fosetele coronare sau interdentar? 2 min

La nivelul fisurilor si al fosetelor coronare,cat si in spatiile interdentare,placa dentara tanara


contine,pe langa streptococi si bacili gram pozitivi,de regula,actinomicete.

21. Cnd nu este ndeprtat, n cte zile P.D. i dubleaz grosimea? 1 min

In circa 2 zile de la initierea formarii ei,placa isi dubleaza grosimea.

22. Pe msur ce P.D. se maturizeaz i se ngroa vom asista la o modificare a


componeei florei microbiene, aspect dependent de cantitatea de oxigen penetrat. Pe ce
grosime a plcii poate penetra oxigenul? 1 min
Oxigenul nu penetreaz placa dentara mai mult de 0,1mm.

23. ntre ce zile au loc cele mai dramatice modificri ale floriei microbiene de la
interfea plac/suprafa dentar, unde vom gsi numai microorganisme facultativ sau
obligatoriu anaerobe? 2 min

Intre zilele a 4-a si a 5-a,au loc la interfata dinte/placa,modificarile cele mai dramatice,loc
unde supravietuiesc doar microorganismele facultativ sau obligatoriu anaerobe.

24. Din cauza grosimii i a lipsei de oxigen, n profunzimea plcii constatm prezena
speciilor anaerobe gram-negative, i anume? 2 min

Specii microbiene gram negative anaerobe,precum:Treponema denticola,Porphyromonas


gingivalis,Prevotella intermedia,Bacteroides forsythus si Fusobacterium nucleatum.

25. Una dintre cele mai frecvente coagregri microbiene este aspectul de tiulete de
porumb (corn cob) care se realizeaz ntre: - 3 min

Acest aspect apare datorita dispunerii specifice a microorganismelor.Bacteriile


filamentoase,dispuse central si perpendicular pe suprafetele coroanelor dentare,sunt
inconjurate de coci(S.sanguis).Microorg dispuse perpendicular pot fi forme facultativ
anaerobe gram pozitive sau gram negative

26. Un alt aspect de coagregare microbian este cel de periu. Care sunt
microorganismele care particip la formarea acestui aspect? 2 min

Aceasta dispunere se datoreaza atasarii perpendiculare,la nivelul unei bacterii


filamentoase,a bacililor gram-negativi,adica a spirochetelor,care se constituie in perii periutei.

27. Dup cte zile de la formare P.D. multiplicarea microorganismelor ncetinete iar
placa acumulat devine relativ stabil? 1 min

Dupa 21 de zile, multiplicarea bacteriilor incetineste, iar placa dentara devine relativ
stabila.

28. La cte celule suprapuse se reduce grosimea plcii n cazul gingiei sntoase? 1
min

Cand gingia este sanatoasa, grosimea placii dentare este redusa: aproximativ 15-20 celule.

29. n caz de gingivit cronic grosimea plcii dentare exprimat n numr de celule
este de? 1 min

In cazul gingivitei cronice, grosimea placii dentare este cuprinsa intre 100-300 celule.

30. Coeziunea intermicrobian la nivelul plcilor supragingivale este realizat prin


intermediul: - 1 min

Coeziunea intermicrobiana este asigurata de prezenta matricei intermicrobiene.


31. Care sunt componentele matricei intermicrobiene care favorizez stabilitatea
plcii, fixarea ferm a biofilmului microbian ca i a unor microorganisme, etc.? 2 min

Matricea intermicrobiana a placii se compune,in cea mai mare parte din produse ale
metabolismului microbian,in principal,polizaharide extracelulare,substante de origine salivara
si exudat gingival.O parte dintre polizaharide sunt lipicioase,caracteristica prin care se
favorizeaza stabilizarea si fixarea ferma a biofilmului microbian la suprafata dintelui.De
asemenea si proteinele si glicoproteinele salivare favorizeaza fixarea specifica a anumitor
microorganisme.

32. La nivelul matricei intermicrobiene a P.D. constatm o serie de elemente


anorganice. Care este rolul benefic a acestor substane? 2 min

Substantele anorganice produc neutralizarea pH-ului si remineralizarea tesuturilor dure


dentare.

33. Care este principala caracteristic a plcilor supragingivale mature? 2 min

Placa supragingivala matura determina inflamatie gingivala,cu tumefactie si desprinderea


marginii gingivale de dinte.

34. Din punct de vedere chimic, P.D. se compune din: - 2 min

PD se compune din apa 80% si substanta organica 20%(microorganisme)

35. n ce zone ntlnim cea mai mare cantitate de P..D. matur? 1 min

In zonele unde autocuratirea se realizeaza mai greu, adica subecuatorial, interdentar, la


nivelul santurilor si al fosetelor coronare si la nivelul suprafetei linguale a molarilor si
premolarilor mandibulari.

36. Pe ce suprafee dentare se ntlnete cea mai redus cantitate de plac dentar i de
ce? 2 min

Cantitaea cea mai redusa de placa se inregistreaza la nivelul suprafetelor palatinale ale
dintilor maxilari,situatia datorandu-se inclinarii dintilor maxilari spre vestibular si mobilitatii
limbii.

37. Prin ce metode clinice putem identifica P.D. microbian i care este cea mai
motivant pentru pacient? 1 min

Se face prin inspectie, palpare cu sonda sau prin colorarea dintilor cu revelatori de placa.
Cea mai motivanta pentru pacient este cea prin colorare.

38. Care sunt microorganismele care se regsesc constant la nivelul plcilor dentare i
la toi indivizii? 2 min
Microorganismele care se gasesc constant la toti indivizii sunt:streptococii
S.mutans,S.sobrinus,S.sanguis si actinomicetele.

39. Care sunt dup MARSH i MARTIN, principalele specii microbiene ntlnite la
toi copiii, fr excepie, n P.D. microbian? 2 min

La toti copiii,fara exceptie,intalnim speciile


Streptococus,Staphylococus,Neisseria,Veillonella.

40. Din punct de vedere al semnificaiei clinice P.D. supragingival reprezint factorul
etiologic principal n producerea ? 2 min

Formarea placii subgingivale este initiata de prezenta,in vecinatatea festonului gingival,a


placii supragingivale mature.Initial,componenta microbiana a placilor subgingivale este
influentata partial de componenta microbiana a celei supragingivale.

41. Pe msur ce placa dentar subgingival se maturizeaz, flora microbian


ntlnit, n principal, va fi reprezentat de: - 2 min
Pe masura ce placa subgingivala se maturizeaza,flora microbiana se modifica,si va fi
reprezentata,in principal de bacterii anaerobe,gram negative,mobile.

42. Cror factori se datoreaz compoziia microbian diferit a plcilor dentare


subgingivale comparativ cu a celor supragingivale? 3 min

Compozitia microbiana a placii subgingivale este diferita de cea a placii supragingivale


datorita:accesului limitat oferit de santul gingival spre cav orala(rezista in sant doar anumite
bacterii anaerobe),zona este ferita de efectele perierii mecanice efectuate de pacient,iar
prezenta microorganismelor care se hranesc cu proteine este favorizata(cele supragingivale
necesita carbohidrati)

43. Prezena hemogloginei la nivelul anului gingival favorizeaz suprevieuirea a 2


microorganisme specifice. Care sunt acestea? 1 min

Hemoglobina favorizeaza supravietuirea Porphyromonas gingivalis si Prevotella intermedia.

44. n placa subgingival, unele spirochete precum Treponema denticola care are
nevoie, pentru supravieuire de ptomaine produse de un alt rezident subgingival. Care
este acesta? 1 min

Ptomainele sunt produse de Fusobacterium.

45. Prevotella oralis i Veillonella alcalescens care produc natural vitamina K, de


regul, convieuiesc subgingival alturi de? 2 min

Cele 2 microorganisme convietuiesc obligatoriu alaturi de Prevotella intermedia si de


Porphyromonas gingivalis,care au nevoie pentru supravietuire de menachinona.

46. Placa dentar subgingival asociat dintelui este legat de formarea: - 1 min
Formarea placii subgingivale este initiata de prezenta,in vecinatatea festonului gingival,a
placii supragingivale mature.

47. Bacteriile patogene parodontale care invadeaz, n mod natural, canaliculele


dentinare expuse permit recolonizarea spaiului subgingival la o anumit perioad de
timp dup efectuarea detartrajului i a planrii radiculare. Care este, n medie, acest
interval? 1 min

Recolonizarea pungilor parodontale are loc la cca 40-42 de zile.

48. Ce conine, n principal, P.D. subgingivale asociate peretelui moale a anului gingival,
care este orientarea acestor componente i ce le lipsete? 2 min
Contine in principal bacterii mobile si spirochete,care nu prezinta o orientare anume.La
acest nivel nu se observa prezenta matricei microbiene,retentia microorganismelor datorandu-
se calitatilor tesutului gingival.De asemenea,la acest nivel se observa si cel ale sistemului
imun,in principal limfocite.

49. n anul gingival (punga parodontal) se ntlnesc elemente ale aprrii imune,
reprezentate n principal de leucocite. Dintre acestea ct la % sunt PMN? 1 min
95% PMN

50. n cazul gingiei sntoase, ce specii microbiene ntlnim la nivelul anului


gingival? 2 min

Microflora este similara cu cea constatata initial la placa supragingivala:specii microbiene


gram pozitive facultativ anaerobe,streptococi,bacili facultativ anaerobi si actinomyces.

51. Definii gingivita. 2 min

Gingivita reprezinta o inflamatie nespecifica,localizata la nivelul marginii gingivale.Ea este


diferita de inflamatiile parodontale specifice,unde sunt afectate toate componentele structurale
parodontale si unde intalnim un nr limitat de specii microbiene(inflamatie specifica),care insa
dezvolta forme variate si specifice de parodontopatii marginale progresive.

52. Ce conine lichidul crevicular, enumernd elementele care se constitue n prima


linie de aprare a inseriei epiteliale fa de atacurile bacteriene? 2 min

In mod normal,fluidul crevicular are rol de protectie.El realizeaza spalarea santului gingival
si indepartarea microorganismelor patrunse la acest nivel,iar prin continutul in leucocite,in
elemente ale sistemului complement,in anticorpi si enzime,protejeaza smaltul si parodontiul
marginal fata de atacurile bacteriene.

53. Care este factorul etiologic principal al producerii gingivitelor i care sunt alte
cteva cauze adugate? 3 min

Gingivita, inflamatia reversibila, are ca factor etiologic principal acumularile de placa


dentara, la care se pot adauga si cauze sistemice, precum sarcina, sau alte modificari
hormonale, ce o pot favoriza. De asemenea, ca factori etiologici mai pot fi incriminate si boli
ereditare, precum fibromatoza sau administrarea unor medicamente, precum fenitoinul,
indicat in controlul crizelor comitiale

54. Principalul factor etiologic n cazul gingivitelor este acumularea de plac creia i se
pot asocia i alte cauze, precum: - 2 min

Alte cauze ale aparitiei gingivitei pot fi sarcina, sau alte modificari hormonale, ce o pot
favoriza. De asemenea, ca factori etiologici mai pot fi incriminate si boli ereditare, precum
fibromatoza sau administrarea unor medicamente, precum fenitoinul, indicat in controlul
crizelor comitiale

55. n caz de gingivit care sunt primul i al doilea semn de inflamaie? 1 min

Primul semn este reprezentat de sangerarile produse in timpul periajului iar al doilea de
cresterea fluxului lichidului crevicular secretat.

56. Prezena continu a plcilor patogene la nivelul anului gingival pot cauza leziuni
ce se extind la nivelul? 2 min

Prezenta continua a placilor patogene poate cauza extinderea leziunilor si la nivelul


ligamentelor parodontale,a cementului radicular si a osului alveolar,cu afectarea insertiei
epiteliale si a osului alveolar de suport.

57. Care sunt consecinele apariiei leziunilor la nivelul ligamentelor parodontale, a


cementului radicular i a osului alveolar? 2 min

Consecintele acestor leziuni sunt pierdera insertiti epiteliale si a osului alveolar de


suport,moment in care vorbim de boala parodontala.

58. Care sunt cele trei microorganisme incriminate, ca principale, n producerea


parodontopatiei marginale a adultului? 2 min

Cele trei microorganisme incriminate de producerea parodontopatiei marginale


sunt:Porphyromonas gingivalis,Prevotella intermedia,Actinobacillus actinomycetemcomitans.

59. Care sunt cauzele majore ale producerii parodontopatiei agresive a adultului? 2
min

Studiile au aratat existenta unor afectari prezente la nivelul raspunsului imun al


individului.Un rol important il joaca si fumatul,care conduce la aparitia unor defecte de
fagocitoza,ce favorizeaza o susceptibilitate crescuta a organismului in fata actiunii patogene a
bacteriilor(fusobacterium,prevotella,porphyromonas)

60. ntre boala parodontal i o serie de afeciuni sistemice exist o strns legtur.
Care sunt aceste afeciuni? 2 min

Respectivele microorganisme ca si produsele lor toxice patrund in circulatia sanguina si


ajung oriunde in organismul uman. Boala parodontala se leaga de o serie de afectiuni
sistemice: ateroscleroza; nasteri premature;diabet si complicatiile acestuia;afectiuni
pulmonare;atac cerebral.
61. Comparativ cu pacientul cu aprodoniu sntos cei cu parodontopati sunt mai
predispui la atacuri cardiace sau cerebrale. De cte ori crete acest risc pentru
parodontopai? 2 min

Se constata ca in boala parodontala sunt: de 1,5-2 ori mai multe atacuri de cord si de 3 ori
mai multe atacuri cerebrale comparative cu persoanele neafectate parodontal.

62. Care sunt principalele caracteristici ale Parodontitei juvenile localizate?


4 min

Forma clasica de boala implica distrugeri la nivelul osului alveolar, circumscrise incisivilor
si primilor molari permanenti. Intalnim parodontopatie juvenila la adolescent aparent sanatosi,
specific fiind faptul ca pe dintii acestor pacienti nu descoperim acumulari importante de placa
dentara si nici semen evidente de inflamatie gingivala. Cauza bolii pare sa fie genetica si este
legata de imposibilitatea PMN de a-si exercita functiile normale, de migrare si fagocitoza.
Retinem, pentru aceasta forma de imbolnavire parodontala, ca flora microbiana a
respectivului individ este dominate de prezenta bacililor anaerobi gram-negativi in principal
de Actinobacillus actinomycetemcomitans

63. Microorganismele parodontale se folosesc de o serie de strategii prin care reuesc


s evite cile aprrii imune. Spre esemplu Porphyromonas gingivalis, Bacteroides
forsythus sau Treponema denticola elibereaz anumite proteaze, enzime capabile s
degradeze ce? 2 min

Porphyromonas gingivalis, Bacteroides forsythus sau Treponema denticola elibereaza


anumite proteaze, capabile sa degradeze moleculele de imunoglobuline sau proteinele din
seria complement, deregland astfel o cale specifica a apararii imune;

64. Microorganismele parodontale se folosesc de o serie de strategii prin care reuesc


s evite cile aprrii imune. Spre esemplu Actinobacills Actimomicetemcomitans
produce substane prin care? 2 min

Actinobacills Actimomicetemcomitans elibereaza substante care inhiba mecanismele


chemotactice,inhiba mecanismele de fagocitoza si produc leucotoxine prin care impiedica
PMN sa ajunga la punga parodontala.

65. Porphyromonas gingivalis, Bacteroides forsythus i Treponema denticola produc o


enzim care generez degradarea variatelor proteine de la nivelul esuturilor
parodontale. Cum se numete aceast enzim? 1 min

Cele 3 bacterii produc tripsina,care genereaza degradarea variatelor proteine.

66. Ce produc, prin toxinele eliberate, patogenii parodontali? 2 min

Toxinele induc procese inflamatorii la nivelul structurilor parodontale,inclusiv resorbtie


osoasa mediata osteoclastic.

67. Numii 2 microorganisme parodontale care produc toxine ce acioneaz distructiv


la nivelul fibroblastelor, genernd alterri n procesul de sintez a colagenului. 2 min
Prophyromonas gingivalis, Prevotella intermedia, Actinobacillus actinomyctemecomitans
produc toxine care actioneaza distructiv la nivelul fibroblastelor, generand alterari in procesul
de sinteza a colagenului.

68. Numii microorganismul care prin intermediul endotoxinelor proprii stimuleaz


producia de prostaglandin E2 i de interleukin-1 la nivelul macrofagelor i a
fibroblastelor, prin care se induce inflamaie gingival i rezorbie osoas. 1 min

Porphiromonas gingivalis, ct i alte microorganisme GN stimuleaz producia: PG E2,


IL-1 beta existente la nivelul macrofagelor i fibroblastelor => inflamaie gingival i
resorbie osoas

69. Ct reprezint microorganismele din greutatea uscat a plcii? 1 min

Greutatea uscat a plcii:


- glucani 20%
- levani 10%
- bacterii componente 70 80%

70. Ce rezult din metabolizarea microbian a carbohidrailor? 1 min

Din metabolizarea carbohidratilor rezulta:acizi,polizaharide extracelulare si polizaharide


intracelulare.

71. Care sunt valorile pH-ului critic de demineralizare pentru smal, pentru smalul
dinilor recent erupi i pentru cementul radicular? 2 min

Valorile pH-ului critic sunt la:smaltul matur 5-5,5 ;pentru dintii recent erupti, 6,2-6,4;
pentru cementul radicular 6-6,7.

72. Normal, ct este pH-ul plcii dentare naintea meselor i n ct timp revine la
valorile de plecare? 2 min

Inainte de masa, pH-ul de la nivelul placii variaza intre 6,,2-7 si este mai scazut in cazul
persoanelor cu susceptibilitate la carie si mai rezistent la persoanele cario-rezistente, Cand se
consuma alimente cariogene pH-ul placii scade rapid si revine la valorile de plecare in 1-2
ore.

73. Care sunt cele dou microorganisme care metabolizeaz acizii produi prin
metabolizarea microbian a carbohidrailor i care, ntr-o oarecare msur
influieneaz favorabil, comportamentul la carie a individului n cauz? 2 min

Speciile microbiene precum Neisseria sau Veillonella prezinta capacitatea de a metaboliza


acizii produsi si de a determina a scadere limitata a pH-ului placii,prin care se poate influenta
intr-o oarecare masura comportamentul la carie al individului.

74. Ce asigur glucanii la nivelul plcilor dentare supragingivale? 2 min


Glucanii, prin dextrani in special, asigura stabilitatea si aderenta placii, cat si fixarea
anumitor microorganisme.

75. Care sunt principalele polizaharide extracelulare produse la nivelul P.D.


supragingivale prin metabolism microbian i care este rolul lor? 3 min

Polizaharide extracelulare sunt reprezentate de glucani si fructani. Glucanii, prin dextrani


in special, asigura stabilitatea si aderenta placii, cat si fixarea anumitor microorganism, in
timp ce fructanii, prin levan, se contituie in sursa energetica pentru oricare dintre
microorganismele care dispun de echipament enzimatic specific metabolizarii fructozei

76. n ce scop sunt utilizai fructanii (prin levan) de ctre microorganismele prezente
la nivelul P.D.? 2 min

Fructanii, prin levan, se contituie in sursa energetica pentru oricare dintre microorganismele
care dispun de echipament enzimatic specific metabolizarii fructozei.

77. Care sunt polizaharidele intracelulare? 1 min

Polizaharide intracelulare sunt reprezentate de glicogen si amilopectina.


Acestea iau natere din descompunerea anumitor zaharuri cu molecul mic glucoz i
maltoz.
Sunt metabolizate n perioadele de absen din consumul elementelor nutritive necesare
supravieuirii.

78. Care sunt cele mai numeroase elemente celulare ale sistemului imun care
acioneaz n inflamaia parodontal i ct reprezint ele ca procent din totalul
acestora? 2 min

- Ac (IgG, IgM, IgA)


- sistem complemet
- leucocite 95% neutrofile, restul Ly i Mo
- Ly intraepiteliale
- celule Langerhans

79. Ce element al sistemului imun se ntlnete ntr-o proporie apreciabil la pacientul


cu o bun sntate a structurilor dento-parodontale? 1 min

La pacientul cu un status bun al sanatatii orale predomina Ig A secretorii.

80. n funcie de componena microbian i de alte caracteristici, cte tipuri de P.D. au


fost identificate? 2 min

Exista 3 tipuri de placa dentara:


- PD cariogena,
- PD generatoare de boala parodontala
- PD generatoare de tartru dentar.
81. Ce reprezint materia alba, din ce se compune i care este semnificaia ei clinic?
3 min

Materia alba reprezinta depozitul dentar moale care acopera, in mod obisnuit, placa dentara
neindepartata o lunga perioada de timp.
Din punct de vedere structural, material alba reprezinta o acumulare de bacterii vii si moarte,
de celule epiteliale descuamate, de leucocite dezintegrate, de proteine salivare si de resturi
alimentare.
Clinic, este clar vizibil, fr a necesita colorare. Este un depozit dentar moale, gros, de
culoare alb sau alb-gri, asemntor brnzei de vaci.

82. Care sunt depozitele dentare care se pot ndeprta prin simpla cltire a guri? 1
min

Depozitele dentare i resturile alimentare, spre deosebire de pelicula dobndit i de placa


dentar se poate ndeprta prin:
o cltire viguroas
o proiectarea jetului de ap al sprayului de aer-ap al unitului dentar
o sau al irigatoarelor orale

83. Care sunt cauzele acumulrilor alimentare interdentare (ptrundere vertical i


orizontal)? 2 min

Cauzele acumularii alimentelor prin patrundere verticala:prezenta spatierilor


interdentare,mobilitate dentara,dezechilibre ocluzale.
Patrunderea orizontala se datoreaza papilelor interdentare care apar decapitate.

84. Ce pot genera acumulrile alimentare interdentare ne ndeprtate lungi perioade


de timp? 2 min

Stagnarea resturilor alimentare interdentar, pe langa mirosurile generate, favorizeaza


producerea cariilor dentare si a complicatiilor parodontale.

85. Tartrul dentar este factorul etiologic principal n declanarea i evoluia


afeciunilor parodontale? 2 min

Prezenta permanenta a P.D. la suprafata tartrului se constituie drept factorul etiologic


principal in producerea bolilor parodontale.Acesta genereaza probleme parodontale

Mult timp T.D. a fost considerat factorul etiologic principal in declansarea si evolutia
gingivitelor sau a bolilor parodontale.Astazi,in cazul imbolnavirilor parodontale,P.D. este
considerata factorul etiologic principal,in timp ce tartrul se constutie intr-unul secundar,ce
obliga insa la indepartarea periodica,profesionala.

86. De ce depinde formarea tartrului dentar i dup ct timp apar primele centre de
mineralizare la nivelul P.D.? 3 min
Tartrul se formeaza prin mineralizarea PD mature.Procesul de mineralizare incepe la 24-72h
de la formarea placii microbiene.Primii centri de mineralizare apar la interfata dinte/placa
dentara.Formarea tartrului dentar incepe pe durata momentelor de alcalinitate orala si este
favorizata de prezenta bacteriilor filamentoase la niv PD mature.

87. Care este obiectivul major al terapiei parodontale nechirurgicale? 1 min

Este de a indeparta tartrul ,implicit placa dentara obtinand astfel suprafete dentare netede si
lucioase.

88. Definii tartrul dentar. 2 min


Tartrul dentar reprezinta depozitul dentar dur,calcificat,aderent la structurile dure dentare
dar si la constructiile artificiale,prezente in gura pacientului.

89. n ce interval de timp se atinge maximum de grosime i ntindere a depozitelor de


tartru i care este cauza opririi acumulrii lui? 2 min

Grosimea max a straturilor de tartru se obtine intr-o perioada de la 10 saptamani la 6


luni.Dupa aceasta perioada ritmul depunerilor se reduce,probabil datorita uzurilor mecanice
produse natural pe durata masticatiei.

90. Care este ionul anorganic prezent n fluidul oral care favorizeaz, n principal,
formarea T.D.? 1 min

Studiile au aratat ca mineralizarea este influentata,in principal,de prezenta fosfatului,si mai


putin de cea a calciului.

91. Care sunt factorii favorizani care influieneaz viteza de formare a tartrului
dentar? 3 min

Factori favorizanti: - retentivitatile anatomice(santul de la niv jonctiunii smalt-cement)


- Cantitatea si calitatea salivei secretate,respiratia orala,traume
ocluzale,obiceiuri vicioase
- Boli:astm bronsic(depun de 2 ori mai mult tartru),fibroza chistica
- Fumatul
- Compozitia salivei unor indivizi,bogata in calciu si fosfat,ceea ce
grabeste mineralizarea PD mature

92. Care sunt substanele care prezente la nivelul cavitii orale reduc cantitatea de
tartru dentar format? 3 min

- substante de origine salivara precum piruvatul de sodiu,mai ales cel parotidian


- unele medicamente:beta-blocante,diuretice,anticolinergice
- paste de dinti cu pirofosfat sau ioni ai metalelor precum zincul;tetrasodiu-
pirofosfat,disodiu-dihidrogen-pirofosfat

93. Tartrul supragingival se depune n straturi succesive de P.D. mineralizat ntre


care exist straturi de pelicul dobndit mineralizat. Cum se numesc aceste ultime
straturi? 1 min
Linii incrementale

94. n cazul animalelor crescute n condiii sterile (germen free) putem avea tartru.
Care este mecanismul formrii lui? 2 min

Tartrul format pe suprafetele dentare ale animalelor crescute in conditii sterile prezinta o
matrice organica de origine non-microbiana (pelicula dobandita ) care se mineralizeaza.
Astfel apar cristalele de hidroxiapatita si fosfat octocalcic.Sursa ionilor minerali este: -
saliva pentru TD supragingival ,lichidul crevicular si exudatul inflamator pentru TD
subgingival.

95. Care sunt afeciunile sistemice care favorizeaz producerea abundent de


T.D.? 2 min

Anumite boli, precum astmul bronsic sau fibroza chistica, influenteaza viteza depunerilor de
tartru.Copiii afectati de aceste boli depun de 2 ori mai mult tartru; la fel se intampla si cu cei
cuboli psihice sau la cei hraniti prin intermediul sondelor gastrice.

96. Cnd pacientul nu reuete s-i ncetinesc viteza de formare a T.D. ce se


recomand? 2 min

folosirea de paste de dinti antitartru( contin pirofosfati, citrat de Zn , clorura de Zn si


triclosan)
-un control mecanic(periaj) al formarii placii cat mai frecvent
-folosirea gumei de mestecat

97. Agenii antitartru (pirofosfai, citrat de zinc, clorur de zinc, triclosan) pot genera
efecte secundare nedorite. Care sunt acestea i ce se recomand? 2 min

Efectele secundare ale agentilor antiplaca sunt:


-Hipersensbilitatea dentinara
-Iritatii ale tesutului gingival
- Se recomanda limitarea utilizarii agentilor antitatru.

98. Care sunt cele mai nedorite efecte secundare ale detartrajului, mai ales n cazul
celui subgingival? 2 min

Efectele negative sunt reprezentate de:zgarierea si abraziunea structurilor dure dentare mai
ales la nivelul cementului radicular moale dar si la nivelul restului suprafetelor coronare
detartrate.

99. Unde se ntlnete obinuit tartrul supragingival? 2 min

Tartrul supragingival se gaseste,in general, in treimea gingivala coronara, predominant in


dreptul orificiilor de deschidere a ductelor glandelor salivare majore (fetele linguale ale
frontalilor inferiori, fetele vestibulare ale molarilor superiori)
100. Chimic, din ce se compune tartrul dentar matur? 2 min

- 75-85% subst anorganice (calciu, fosfat, carbonat, sodiu, magneziu, potasiu, clor, zinc,
fluor)
- 15% subst organice (resturi de microorganisme moarte, celule epiteliale descuamate,
colesterol, aminoacizi, keratina, fosfolipide) + microorganisme vii in placa dentara adiacenta
- 8 % apa

101. Din punct de vedere al mineralizrii care este mai mineralizat T.D. supra- sau
subgingival i de ce? 2 min

TD subgingival este mineralizat in proportie de 60% iar cel supragingival


30%.Mineralizarea superioara al celui subgingival se datoreaza cantitatilor superioare de
substante anorganice de la nivelul lichidului crevicular.

102. Ce conine, n principal T.D. supragingival recent format (n primele 2 sptmni)?


1 min

BRUSHITE: B- CaH (PO4) 2H2O

103. Unde se gsesc, preponderent, cristale de hidroxiapatit la nivelul tartrului


supragingival? 1 min

Se gasesc in interiorul TD SUPRAGINGIVAL

104. Care sunt cristalele predominente de la nivelul tartrului subgingival? 1 min

Mineralul (cristalul) predominant la nivelul TD subgingival este fosfatul tricalcic(W) care


contine in proportie de 3% Mg.

105. Sunt situaii clinice cnd ntr-o zon a arcadelor dentare coroanele sunt acoperite
n ntregime de tartru. Care este cauza producerii acestei situaii? 2 min

Atunci cand TD acopera intreaga suprafata coronara se constata ca in zona respectiva nu se


mai efectueaza de mult timp masticatie ca urmare a durerilor provocate de carii profunde
netratate , de lipsa antagonistilor etc.

106. Cum evideniem prezena tartrului dentar? 3 min

TD SUPRAGINGIVAL
-inspectie
-palpare cu sonda
-colorare cu revelatori de placa( DISCLOSINGAGENTS)
TD SUBGINGIVAL
-palpare cu sonda exploratoare
-poate sa transpara prin grosimea marginii gingivale,aspect facilitat de culoarea lui inchisa
-radiografiere si folosirea endoscopului

107. Enumerai caracteristicile tartrului subgingival. 2 min

-se descopera pe suprafete dentare care participa la formarea santurilor gingivale si a pungilor
parodontale
-este mai dur decat TD supragingival
-culoare gri spre negru
-este subtire si foarte aderent

108. Care sunt cauzele care contribuie la culoarea nchis a T.D. subgingival? 2 min

Culoarea inchisa se datoreaza sangerarilor generate de prezenta tartrului si degradarii


ulterioare a hemoglobinei,dar si prezentei anumitor bacterii.

109. La ce dentiie ntlnim T.D. i dup ce vrst l ntlnim ntr-un procent de 100%
(la multe grupuri populaionale)? 2 min

TD se intalneste in cantitati variate la orice varsta,atat la dentitia permanenta cat si la cea


temporara.Exista grupuri populationale la care descoperim,la indivizii de peste 30 de
ani,depozite de tartru in proportie de 100%.

110. Care sunt cerinele pentru ca revelatorul de plac s fie ideal? 4 min

Revelatorul de placa ideal trebuie:


-sa prezinte capacitate de colorare selectiva,deci sa coloreze doar placa
-sa coloreze evident placa si dupa ce pacientul si-a clatit viguros gura cu
apa;culoarea trebuie sa dispara de la nivelul suprafetelor dentare,dar si de la al
celorlalte tesuturi moi,pana la sfarsitul sedintei de tratament,colorantul putand,in cel
mai rau caz,sa se indeparteze rapid prin periere profesionala/personala
-sa prezinte gust placut,prin care se evita respingerea metodei,unul din scopurile
utilizarii revelatorilor fiind acela de motivare a pacientului
-sa prezinte o buna difuzibilitate,sa acopere rapid suprafetele dentare,extinzandu-se
si pe fetele interproximale ale coroanelor dentare
-sa prezinte in plus,calitati antiseptice si astringente;pot fi folositi inaintea
detartrajului cu dublu scop,de colorare si ca antiseptic

111. Care sunt scopurile folosirii revelatorilor de plac dentar? 4 min


Revelatorii de placa se utilizeaza in mai multe scopuri:
-pt individualizarea metodelor de periere si de curatare mecanica a placii
- la educarea si motivarea pacientilor
- pt autoevaluarea corectitudinii controlului mechanic al placii
- pt evaluarea pe termen lung a eficientei metodelor de control al placii,ce vor fi
modificate daca scorurile obtinute la calcularea indicilor de placa sunt nesatisfacatoare
- la realizarea graficelor de evolutie a igienei orale sau a studiilor epidemiologic,prin
efectuarea repetata a indicilor de placa
112. Sub ce form se comercializeaz revelatorii de palc i cine pot s-i foloseasc? 2
min
Colorantii de placa sunt comercializati sub forma de solutii sau tablete cu care
profesionistul,sau chiar pacientul,o poate colora,procedeu prin care se sesizeaza
locurile in care aceasta ramane neindepartata.

113. Revelatorii de plac se folosesc, n principal, din dou motive. Care sunt acestea?
2 min
Colorarea placii reprezinta o metoda de motivare dar si de constientizare a
pacientului cu privire la zonele incomplet curatate.

114. Care dintre revelatorii de plac nu se mai folosesc i din ce motive? 2 min

S-a renuntat la solutia Skinner pe baza de iod,datorita alergiilor produse,si la fucsina


bazica 0,2-0,3% datorita continutului in anilina,si implicit,a potentialului cancerigen.

115. Care este cel mai indicat i utilizat revelator de plac i de ce? 1 min

Eritrozina este cel mai utilizat revelator de placa.nu stiu de ce????????????????

116. naintea crei proceduri stomatologice contraindicm colorarea plcii dentare? 1


min

Nu se efectueaza colorarea dintilor in sedinta in care se realizeaza sigilarea santurilor si a


fosetelor coronare.

117. n ce proporie halitoza se datoreaz cauzelor orale i dintre acestea ct reprezint


retentivitile feei dorsale a limbii? 2 min

Studiile au stabilica ca cca 90% dintre respiratiile rau-mirositoare au origine orala.


Limba incarcata (saburala0 fata dorsala poate adaposti, in retentiile suprafetei,
anumite MO, care in circumstante speicale, pot genera substante rau mirositoare

118. Pentru a reduce halitoza matinal ce se recomand? 2 min

Se recomanada ca seara, inainte de culcare, sa realizam igenizarea,inclusiv a fetei dorsale a


limbii si sa utilizam o apa de gura antiseptica.

119. Cror cauze fiziologice se datoreaz halitoza matinal? 2 min

- reducerea fluxului salivar de pe durata somnului


-reducerea cantitatii de oxigen,acestea vor permite dezvoltarea microorganizmelor anaerobe

120. Care sunt cauzele orale ale halitozei? 5 min

Cauze orale: - infectii parodontale


- limba saburala;fata dorsala a limbii poate adaposti anumite
microorganisme care pot genera substante rau mirositoare
- xerostomia
- restaurarile dentare deteriorate sau supraextinse,care pot acumula
resturi alimentare fermentabile
- proteze dentare incorect igienizate
- leziuni orale patologice(cancere)
- infectii faringo-amigdaliene
- despicaturi de palat

121. Care sunt cauzele non-orale ale halitozei? 5 min

Cauze non-orale: - afectiuni ale tractului respirator,infectii prezente la nivelul pasajului


nazal,sinuzite,amigdalite,pneumonii,TBC
- afectiuni ale tractului digestiv(reflux esofagian,hernie hiatala,cancer
gastric)
- ciroza hepatica
- insuficiente hepatice si renale
- diabet
- administrarea anumitor medicamente:hipertensive,antidepresive
- fumatul

122. Cnd pacientul expir cu gura nchis i percepem miros neplcut vom concluziona
c halitoza are ce cauz? 1 min

Cand pacientul respira cu gura inchisa si percepem miros neplacut,cauza poate fi nazala.

123. Care sunt cele mai frecvente cauze ale halitozelor percepute la copilul mic? 2
min

La copilul mic,halitoza este cauzata cel mai adesea de infectii faringo-


amigdaliene,vegetatii adenoide sau de prezenta corpilor straini in fosele nazale

124. Care este cauza cea mai frecvent a halitozei la pacientul n vrst? 1 min

La pacientul in varsta,cauza cea mai frecventa este o proteza mobila incorect igienizata.

125. De cte feluri pot fi halitozele (dup Miyazachi)? 2 min

Halitoza poate fi reala,dar se pot inregistra si psudo-halitoze,sau chiar halitofobie cand


pacientul se plange de mirosuri,fara ca ele sa poata fi percepute obiectiv.

126. n 2000, halitoza genuin (adevrat) a fost mprit n dou. Ce presupune


aceast modificare? 2 min

Halitoza reala se imparte in :


- halitoza fiziologica :
o halena evidenta ca intesitate, si peste nivelul social acceptat
o halena fetida a CB
o nu se depisteaza nicio afectiune sau stare patologica ce ar putea
determina mirosul
- halitoza patologica
o orala
o extraorala

127. Ce se nelege prin pseudo-halitoze i prin halitofobie? 2 min

Pseudo-halitoze halena nu este perceputa de persoanele din jur,dar pacientii se plang de


existenta ei.
Halitofobie apare la pacientii cu modificari psiho-somatice;pacientul continua sa creada ca
sufera de halitoza si dupa ce tratamentul insttuit a dat rezultate.

128. Numii situaiile cnd putem nregistra halitoze tranzitorii? 2 min

-Gura uscata
- Foame(ketoza)
-Stres
-Fumat
- Igiena precara
-Consumul anumitor aimente: ceapa ,usturoi

129. Care sunt substanele care contribuie la producerea halitozei i care este termenul
general folosit pentru a le numi? 3 min

Mirosul neplacut al gurii apare ca urmarea a producerii, prin metabolismul microbian


proteolitic ( microorganisme GN ce actioneaza la pH-uri alcaline) in principal a compusilor
sulfurici volatili (VSC) H2S, metil-mercaptan, dimetilsulfat, dimetildisulfat
La producerea mirosurilor orale mai contribuie si prezenta altor substante precum
compusii aromatici volatili (indol, scatol), acizi organici (acetic, propionic), amine
(cadaverina, putresceina)

130.n caz de halitoz de origine oral care este tratamentul indicat? 3 min

Se indica utilizarea:
-pastelor de dinti cu triclosan si bicarbonate de sodiu(care reduc productia de VSC)
-gumelor de mestecat,care mascheaza halitoza,pe termen scurt,prin modificarile de pH
realizate
-se incearca stimularea secretiei salivare,prin miscari masticatorii ample
-clatiri cu ape de gura(obisnuit,cu clorhexidina 0,2%,listerina),evitandu-se pe cat posibil cele
cu alcool,glicerina sau oxidanti puternici,datorita efectelor secundare prezentate,in principal
acela de uscare a tegumentelor si a mucoaselor.

131. Pastele de dini recomandate pacienilor cu halitoz sunt acelea care au n


compoziie urmtoarele substane? 2 min

- Triclosan si bicarbonat de sodiu, care reduc productia de VSC ( compusi


sulfurici volatili)
132.n caz de halitoz se indic i cltiri cu ape de gur, (n principal, pe baz de
digluconat de clorhexidin) fr ce substane i de ce? 2 min

- se evita cele cu alcool, glicerina, oxidanti puternici datorita efectelor


secundare prezente, in principal acela de uscare a tegumentelor si mucoaselor.

133. Halitoza oral se datoreaz metabolismului microbian proteolitic (proteinele i


peptidele hidrolizate de bacteriile gram negative n mediu alcalin) cnd se produc: - 3
min

Mirosurile neplacute ale gurii apar ca urmare a producerii,prin metabolismul microbian


proteolitic(microorganism gram-negative ce actioneaza la pH-uri alcaline),in principal,a
compusilor sulfuric volatile(VSC).In mod normal,prin acest mechanism se produce,in
principal,hydrogen sulfurat si metal mercaptan,dar si cantitati mici de dimetil sulfat sau de
dimetil disulfat,in special in cazul afectarilor parodontale.Dintre bacteriile anaerobe gram-
negative rezidente pe suprafata dintilor,a limbii sau in pungile parodontale,incriminate ptr
producerea compusilor rau mirositori sunt speciile: Porphyromonas gingivalis,Prevotella
intermedia,Actinobacillus actinomycetemcomitans si spirochete.La producerea mirosurilor
orale mai contribuie si prezenta altor substante,precum compusi aromatic
volatile(indol,scatol),a acizilor organici(acetic,propionic),a aminelor(cadaverina,putresceina)

134. Modificrile de culoare (discolorri), observate la dinii naturali integri sau la cei
cu reconstrucii stomatologice, se produc prin mai multe mecanisme. Care sunt acestea?
3 min

1) aderarea colorantului direct pe suprafata dintelui,


2) acumularea pe suprafetele coronare ale dintilor a depozitelor dentare moi PD sau dure TD,
colorarea disparand odata cu indepartarea acestor depozite,
3) colorantul este inglobat in structura dintelui sau in materialul restaurativ

135. Discolorrile dentare dup localizare pot fi de dou feluri. Definii-le i


recomandai interveniile terapeutice indicate. 3 min(pg.69)

Dupa localizare:
a)Extrinseci=cand discolorarea apare pe suprafata dentara.Pot fi indepartate usor prin periere
dentara,personala sau profesionala,si prin detartraj,urmate de finisarea si lustruirea
respectivelor suprafete.
b)Intrinseci=cand colorantul se gaseste in structura dintelui, ce apare modificat la
culoare.Colorarea intrinseca nu se poate indeparta doar prin simplu periaj.

136. Discolorrile dentare dup origine sau sursa discolorri pot fi de dou feluri.
Definii-le. 2 min(pg.69)

a)Exogene=cand colorarea este exterioara dintelui.


b)Endogene=cand colorantul provine din interiorul dintelui.

137. Discolorarea exogen extrinsec galben, cauze i aspecte specifice. 2


min(pg.70)
Cauza poate fi, prezenta la nivelul florei microbiene a placii dentare neindepartata de mult
timp, a unui microorganism numit Penicillium, sau colorarea galbena poate sa apara prin
impregnarea P.D. mature cu pigmenti de origine alimentara. Aspect specific nuanta galben
intunecat.

138. Discolorarea exogen extrinsec portocalie - roie, cauze i aspecte specifice. 2


min(pg.70)

Se produce datorita prezentei,la nivelul florei microbiene a plcilor dentare mature a unor
bacterii cromogene,precum Berratia si Flavobacterium. Aspecte spacifice: zona colorata se
observa,obisnuit,in treimea cervicala a coroanelor dentare,mai frecvent la niv.frontalilor
maxilari,atat pe fetele lor vestibulare cat si pe cele orale.

139. Discolorarea exogen extrinsec verde (mai puin colorarea verde nchis), cauze
i aspecte specifice. 4 min(pg.70)

Aspecte spacifice:zona colorata se observa ca o banda subecuatoriala,paralela cu festonul


gingival,mai intense spre suprafetele aproximale,dar intalnim si cazuri in care intreaga
suprafata vestibulara a dintilor capata o asemenea culoare.
Cauze vriate,precum:
- prezenta la niv.P.D. mature a anumtor microorganism,precum Aspergylis,sau a unor fungi;
-prezenta produsilor de descompunere ai hemoglobinei;
-prezenta masiva,in saliva respectivilor pacienti,a unor elemente anorganice,precum
K,Ca,Na,Si,P,Mg;
-utilizarea frecventa a produselor pe baza de clorofila;
-inhalarea industrial a prafului ce contine partice de Cu,sau
-fumatul de marijuana(culoare specifica:verde-gri)

140. Discolorarea exogen extrinsec verde nchis, cauze i aspecte specifice. 3


min(pg.70)

Aspecte spacifice:impregneaza structurile dentare in profunzime,discolorarea devenind


intrinseca de origine exogena.Retinem ca in aceasta situatie clinica,smaltul acoperit de o astfel
de placa este puternic demineralizat,aspect ce faciliteaza producerea cariilor.

141. Discolorarea exogen extrinsec neagr, cauze i aspecte specifice, inclusiv de


tratament. 5 min(pg.71)

Aspectul cilinic este acela de linii fine,continue sau intrerupte,late de cca 1 mm, sau de benazi
ce ocupa intreaga treime gingivala a coroanelor dentare,banda colorata in negru fiind
despartita de festonul gingival print-o zona de smalt normal colorata. Se intaneste frecvent pe
suprafetele coronare orale si aproximale, mai ale la niv. Dd. Max.lat. si foare rar pe fetele
vestibulare ale frontalilor, la fel si la niv.santurilor si al fosetelor ocluzale.Culoarea neagra
rep. de fapt P.D. mineralizata,colorata in negru,si este asemanatoare tartrului.
La niv.colorarilor negre avem o flora microbiana specifica,in primul rand bacilli gram-
pozitivi,dar si alte bacterii, inclusive coci.Microorganismele care genereaza aceasta coloare
sunt Actynomices si Bacteroides melanogenicus,ele gasindu-se abundant la niv. P.D. a acestor
indivizi.
Tratament: se poate indeparta doar prin detartraj si periaj professional,retinandu-se ca ea se
poate reface rapid.

142. Discolorarea exogen extrinsec brun (colorarea tabacic), cauze i aspecte


specifice. 4 min(pg.71-72)

Aspect: clinic poate aparea sub forma unor benzi inguste,paralele cu marginea
gingivala,imediat deasupra ei,sau poate ocupaimportante arii coronare,chiar pana la
2/3coronare.
Cauze: Colorantul din tutun care se poate impregna si in tartrul dentar.
Alte cauze:
-utilizarea fluorurii de staniu in florizarea locala;
-cafeaua,ceaiul,soia si alti pigmenti alimentari care genereaza culoarea cafenie, in conditiile in
care controlul P.D este deficitar;
-Clorhexidina sau alexidina,
-Obisnuinta populatiei din unele tari est-asiatice de a mesteca Frunze de betel.
143. Discolorarea exogen extrinsec brun, cauze (altele dect cea tabacic) i
aspecte specifice. 4 min(pg.72)

Alte cauze:
-utilizarea fluorurii de staniu in florizarea locala;culoare galbuie.
-cafeaua,ceaiul,soia si alti pigmenti alimentari care genereaza culoarea cafenie, in conditiile in
care controlul P.D este deficitar;
-Clorhexidina sau alexidina,produc colorare cafenie la nic. Suprafetelor dentare,mai ales
aproximal,sau a acelora greu accesibile periajului dentar,a obturtiilor nefinisate,a suprafetelor
radiculare expuse, a fetei dorsale a limbii.
-Obisnuinta populatiei din unele tari est-asiatice de a mesteca Frunze de betel,genereaza
colorarea coronara in cafeniu inchis spre negru.Aspectul fiind de deposit neted si dur,care se
ingroasa in timp,indepartandu-se numai prin detartraj.

144. Discolorri endogene intrinseci colorrile tetraciclinice. 5 min(pg.73-74)

Antibioticele din clasa tertaciclinelor prezinta o afinitate pentru structurile mineralizate,ele


fiind absorbite la nic,oaselor si dintilor. In mod normal,tetraciclinele pot traversa placenta in
ultimele 3 luni de sarcina,trec in circulatia fetala si afecteaza culoarea dentitiei temporare sau
pe cea a celei permanente,in formare.Dintii pot fi afectati in cazul in care tetraciclinele sunt
adm.copilului mic,sau in prima copilariei,pana in jurul varstei de 6 ani.S-a stability ca sunt
suficiente 4-5 zile de adm.,pt. a se influenta estetica dd. In formare.
Discolorarile tertaciclinice pot interesa intreaga dantura sau numai anumiti dinti,ori chiar
anumite zone coronare aflate in formare la un moment dat.
Clinic: aspect variate,la aceasta contribuind tipul tetraciclinei,doza si perioada
administrarii,cat si momentul de formare sau de mineralizare a dintilor atunci cand este
administrate substanta in cauza. Din fam.tetraciclinelor cea mai periculoas forma este
dimetilclortetraciclina.In urma adm. Acesteia,dintii afectati se coloreaza variat,de la verde
deschis la galben inchis sau chiar gri negru,aspect care depind de cantitatea si de perioada
administrarii.In plus,dintii respective prezinta in fazele initiaeun grad de fluorescent,la
iluminarea ultraviioleta,care se pierde in timp.

145. Pentru a obine o igien oral optim sunt necesare? 2 min(pg.106)


Este necesar un control al P.D. efectuat zilnic,correct.Prin indepartarea zilnica,se obtine
reducerea grosimii placii si anumarului de microorganism existente la acest nivel.

146. Prin ce mijloace (specifice preveniei primare) se poate intervenii mpotriva


depunerilor de plac dentar? 3 min(pg.106)

A.mijloace mecance de control al P.D.,reprezentate:


-in principal:de preiaj dentar;si
-auxiliar-de dental floss(ata dentara),scobitori,periute interdentare si unitufa,stimulatoare
gingivale si razusa de limba.
B.mijloace chimice antiplaca.

147. Care sunt criteriile de care trebuie s inem cont n individualizarea ngrijirilor
oro-dentare? 2 min

Individualizarea ingrijirilor oro-dentare tine cont de:


1) nevoia de sanatate orala a persoanei in cauza
2) de prezenta factorilor de risc pentru producerea : Cariei dentare si Bolilor parodontale
3) abilitatea ( intelegerea si manualitatea) individului de a-si realiza igiena orala

148. Nevoile personale zilnice de ngrijire oral presupune ca de cel puin 2 ori pe zi s
efectum: - 3 min(pg106)

Sa efectuam periaj dentar,care nu poate fi inlocuit cu nici un alt mijloc de control al placii
bacteriene,lui adaugandu-i-se,in anumite situatii clinice,alte mijloace mecanice auxiliare
sau/si mijloace chimice antiplaca.

149. n 1986, Frandse, sugereaz c eficiena periajului dentar depinde de civa


factori, legat de periu i periaj. Care sunt acetia? 2 min(curs cu verde)

- designul periutei
- Manualitatea cu care individul isi realizeaza periajul
- Frecventa periajului
- Durata periajului

150. n ce scop este folosit periua de dini i periajul dentar? 2 min(pg.108)

Periutele de dinti siperiajul sunt indicate in scopulcuratirii eficiente siconfortabile a dintilor si


a tesuturilor moi din vecinatatea acestora.

151. Care sunt cerinele pe care trebuie s le ndeplineasc periuele de dini manuale?
3 min(pg108).

Cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca periutele de dinti manual sunt:sa fie


rezistente.ieftine sis a prezinte filament cu capete rotunjite,prin care curate efficient structurile
oro-dentare,cu efecte negative minime.
152. Mnerul periuelor de dini prezint un mner ergonomic, n ce scopuri? 2
min(pg.108)

Manerul periutelor de dinti prezinta un maner ergonomic, pentru a permite o prize eficienta si
o manevrare comoda.

153. Suprafaa activ a periuei dentare manuale se prezint ntr-o multitudine de


forme. Ce form este recomandat n cazul pacientului cu aparate ortodontice fixe? 1
min(pg.109)

In cazul pacientului cu apparat orthodontic fix forma capului activ al periutei trebuie sa fie
concave sau evazatape latime.

154. Care sunt factorii care influieneaz rezultatul periajului dentar? 2 min

Rezultatul periajului dentar este influentat de:


1) Manualitatea pacientului
2) Capacitatea de intelegere a pacientului cu privire la metoda de periaj indicata
3) Corectitudinea cu care el isi efectueaza zilnic periajul dentar

155. La aceeai grosime i lungime care sunt filamentele periuelor dentare mai
flexibile i mai puin rigide? 2 min(pg.110-111)

Filamentele in unghi sunt mai flexibile si mai putin rigide comparativ cu cele fixate vertical
la aceeasi grosime si lungime

156. Care sunt factorii care determin duritatea unei periue dentare? 2 min(pg.109)

Duritatea periutei dentare este data de diametrul si lungimea filamantelor.

157. Care este maximum stabilit pentru diametrul filamentelor periuelor dentare
dure la European Workshop on Mechanical Plaque Control, din 1998, chiar dac
fabricarea lor nu poate fi standardizat (ca duritate)? 2 min

Nu mai mult de 0.23 mm sau 0.009 inchi

158. Care sunt dezavantajele filamentelor din pr natural pentru care asemenea
periue de dini devin de ne recomandat? 3 min(pg.110)

Dezavantajele periutelor cu fire de par natural sunt:


-periutele nu pot fi standardizate, ca duritate,deoarece diametrul firelor din par natural variaza
intre 0,087-0,475mm;
-se uzeaza rapid si neuniform;
-nu au aceeasi rezistenta,de la un aminal la altul,si sunt diferite ca proprietati,in functie de
zona geografica de unde provin,de varsta animalului si de anotimp;
-firele nu prezinta celasi diametru si,in plus,prezintaa un microcanal,in mijloc,ce permite
acumularea apui cat si a microorganismelor-in special,la nivelul placii dentare.Studiile
demonstreaza ca pe aceasta cale se pt transmite diverse infectii microbiene;
-firele periutelor devin rapid deosebit de moi,pe masura umezirii si a uzurii;
-si-cel mai negative aspect,nu pot fi taiate intr-o suprafata uniforma,plana.

159. Care sunt avantajele utilizrii filamentelor artificiale? 3 min(pg.111)

Avantajele utilizarii filamentelor artificiale sunt:


-se curate si se usuca rapid(24h) daca sunt inute in pozitie vertical intr-o atmosfera deschisa;
-mult mai rezistente si de 10 ori mai elastic,decat perii naturali;
-capul rotunjit respinde(by acumuleaza_apa si resturile organice;
-mult mai rezistente la cumularea de bacterii,fungi,etc.,comparative cu perii naturali;
-filamentele sintetice produc o abraziune mai redusa,datorita flexibilitatii superioare;
-se fabrica usor si la preturi de cost redusee;
-se pot standardiza,filamentele constitutive prezentand acelasi diametru.

160. Care sunt factorii de care depinde eficiena periajului, legat i de multitudinea
situaiilor clinice ? 3 min(pg.111)

Factorii care influenteaza rezultatul periajului sunt:indemanarea pacientului,miscarile


imprimate,presiunea folosita,frecventa si timpul acordat,configuratia arcadelor
dentare,numarul de dinti prezenti pearcade sau al cinstructiilor stomatologice existente.

161. Dup ce vrst recomandm, ntradevr, utilizarea pastei de dini la copii? 1


min(pg.112)

Dupa varsta de 2 ani.

162. De la apariia primului dinte i pn la vrsta de 2 ani cine realizaez perierea


dentar? 1 min(pg.112)

Perierea dentara este efectuata de parinte/tutore/ingrijitor si fara pasta de dinti.

163. Ct past de dini recomandm copilului ntre 2 i 4 ani la un periaj? 1


min(pg.163)

Cantitatea de pasta recomandata copiior intre 2-4 este ju,=matate de bob de mazare.

164. Perierea dentar la copilul 5-7 ani nseamn o cooperare copil-printe. n ce


const aceasta? 1 min(pg.112)

Acest lucru presupune efectuarea periajului de catre copil sub supravegherea parintelui.

165. Dup ce vrst a copilului constatm o coordonare neuro-mucular normal care


i permite acestuia s-i efectueze periaje dentare corecte? 1 min(pg.112)

Dupa varsta de 8 ani constatam o coordonare neuro-musculara nornala.


166. Care sunt avantajele utilizrii periuelor dentare cu filamente artificiale i cap
activ rotunjit? 4 min(pg.111)

Avantajele utilizarii periutelor dentare cu filament artificiale si cap active sunt:


-eficienta in curatarea zonei cervicale a coroanelor dentare,atat proximal cat si la
niv.lizereului gingival;
-traumatizarea minima a tesutului gingival periapt;
-curatirea santului gingival,inclusive interproximal,fara a genera discomfort;
-utilizabile in jurul aplicatiilor ortodontice fixe sau ale aparatelor de imobilizare in fracurile
de maxilar;
-previn sau minimalizeaza abraziunea dentara cat si escoriatiie gingivale,in cazul unei perii
viguroase;
-de indicat in cazul gingiilor afectate de gingivite ulcero-necrotice sau de gingivite cornice
severe,de durata etapelor de vindecare postdetartraj si a planarii radiculare sau in
postchirurgie parodontala;
-este priuta ideeala pt.copilul mic,indicate atunci cand se incepe periajuldanturii temporare.

167. Forma gtului periuei reprezint un aspect important n manevrarea periuei


prin care, ce, se influieneaz? 1 min(pg.112)

Se influenteaza comfortul si durata periajului.

168. Care sunt factorii care influeneaz alegerea unei periue dentare, implicit a
duritii ei? 3 min(pg.113)

Factorii sunt:
-dexteritatea si manualitatea,motivatia,abilitatea si inteligenta pacientului,care vor influenta si
alegerea metodei de periere;
-statusul sanatatii gingivale si parodontale;
-morfologia coroanelor clinice si incongruenta dento-alveolara,cu inghesuire sau spatiere;
Expunerea radacinlor dentare;
-preferintele profesionistului catre o anumita metoda se periaj si un anumit tip de periuta,dar
si cea a pacientului,care poate ramane credincios propriilor periute si obisnuinte,atunci cand
rezultatul controlului placii bacteriene este bun;
-metoda de periaj aleasa.

169. Care sunt regulile generale ale periajului dentar? 5 min(pg.114)

Reguli generale ale periajului dentar:


-oricare ar fi metoda de periaj manual folosita ,ea trebuie sa realizeze curatirea tuturor
suprafetelor dentare libere si prezente in cavitatea orala;
-perierea incepe,obisnuit,dintr-o zona distala a unei arcade dentare,urmareste intreaga fata
vestibulara a acelei arcade,pana in regiune distala opusa,dupa care ne intoarceam de unde am
plecat-dar pe fetele oraleale dintilor. La fel procedam si in cazul arcadei antagoniste;
- la urmatparea periere,pacientul trebuei sa inceapa periarea dint-o alta zona distala,in asa fel
incat fiecare zona sa beneficieze de curatire corecta sau,altfel spus,ca o aceeasi zona sa nu fie
curatata intotdeauna ultima,atunci cand nu mai avem rabdare sau am oboist;
-dupa ce am periapt primul grup dentar,trecem la urmatorul,avand grija ca ultima suprafata
dentara periata anterior sa fie cuprinsa din nou de suparafata active a priutei.Orin aceasta
metoda,avem garantia unei curatiri eficiente a fiecarei suprafete dentare in parte;
-prin colorarea placii,descoperim suprafete dentare insufficient periate,unde trebuie sa
actionam constient;spre exemplu,vom insista,la dreptaci,asupra suprafetelor hemircadelor
dentare drepte-si la stangaci invers.

170. Cnd se nlocuiete o periu dentar? 2 min(pg.115)

Frecventa inlocuirii periutelor este de 3-4 luni,sau cand constatam ca prii periutelor s-au
evazat,s-au rupt ori si-au pierdut flexibilitatea.

171. Periua de dini cea mai nou se folosete la periajul de sear, ca periaj principal,
deoarece ele sunt mai eficiente dect cel folosite cca 3 luni. Cu ct sunt acestea mai
eficiente? 1 min

Studiile arata ca,o periuta noua este cu 30% mai eficienta comporativ cu una utilizata 3 luni.

172. Care sunt argumentele pentru care periajul de sear este numit principal? 3
min(pg.113)

Argumentele sunt:individual nu mai are motive de graba,el avand timpul necesar pentru
efectuarea unei perieri dupa o tehnica corecta.In acest fel se indeparteaza cat mai mult din
P.D. existent,se indeparteaza resturile alimentare acumulate,reducandu-se si numarul
microorganismelor prezente.Microorganismele restante,au pe durata somnului,cele mai bune
conditii de supravietuire si multiplicare,cavitatea orala oferind uididate,caldura,intuneric,in
timp ce cantitatea de saliva secretata atinge nivelul cel mai scazut.

173. Care sunt obiectivele periajului dentar? 3 min(pg.114)


1.de indepartare si de intrerupere a cicluui de formare si de maturizare a P.D.;
2.de curatare a suprafetelor dentare de resturi alimentare de coloratii extrinseci;
3.de stimulare a trificitatii si de keratinizare a tesuturilor gingivale;
4.iar,prin folosirea pastelor de dinti profilacice(terapeutice),se obtine stopare sau chiar
vindecarea unor afectiuni reversibile,aparut la niv. Structurilordento-parodontale.

174. n conformitate cu ciclul circadian al secreiei salivare n jurul crei ore avem cea
mai redus cantitate de saliv secretat nestimulat sau cnd avem cea mai abundent
salivaie? 1 min(pg.115)

Cea mai redusa cantitate de saliva se sectreta,nestimulat,in jurului orei 4 dimineata,iar cea mai
mare in jurul orei 12,la pranz.

175. Cnd pe durata zilei consumm alimente cariogene ce se recomand profilactic?


2 min(pg.115)

Se recomanda un al treilea periaj,iar daca el nu este posibil,se recomanda folosirea unei gume
de mestecat fara zahar sau chiar simpla clatire cu apa.

176. Care sunt - dup Wilkins - metode vibratorii de periere manual? 2


min(pg.116)
Metode vibratorii : STILLMAN, CHARTRES, BASS

177. Pentru copii care sunt metodele de periere manual cele mai uor de efectuat? 1
min(pg.122)

R: Metoda FONES- periere circulara

178. Metoda de periere Bass

Este o tehnica larg acceptata, datorita eficientei cu care se curata placa dentara din jurul
si direct din santul gingival. Ea a fost produsa de Bass, fizician si primul decan al Scolii de
Medicina din Tulane, Louisiana. Zona margiana gingivala si a coletului coronar este
implicata in mod deosebit in controlul infectiilor gingivale si parodontale.
Autorul recomanda folosirea periutelor dentare moi, continuarea curatirii spatiilor
interdentare cu ajutorul dental floss-ului. Tehnica a fost conceputa pornindu-se de la ideea ca
infectia gingivala debuteaza, de obicei, la nivelul marginii gingivale si, in principal, la nivelul
papilei interdentare. Indicatie: tuturor pacientilor pentru a indeparta biofilmul dentar
din vecinatate sau direct de la nivelul marginii gingivale; indicate pentru spatiile
interdentare deschise si coroanele dentare cu convexitati exaggerate + suprafete
radiculare expuse.
Metoda se indica pacientilor cu problem parodontale ce prezinta spatii interdentare
libere, suprafete radiculare expuse, postchirurgie parodontala, dar si celor cu terapie protetica
fixa care prezinta coroane de acoperire realizate cu limita subgingivala sau purtatorilor de
anumite aparate ortodontice.
Metoda presupune plasarea filamentelor direct in santul gingival, deci in sus pentru
maxilar si in jos pentru mandibular. Periuta se plaseaza in unghi de 45 de grade fata de axul
lung al dintelui si spre apical, cuprinzand cu fata activa atat suprafetele dentare cervicale cat si
marginea gingivala vecina.
Urmeaza sa efectuam o presiune usoara asupra gingiei, dar fara a produce indoirea
filamentelor, prin care fortam patrunderea acestora in santul gingival si interdentar. Miscarea
de curatire este una de vibrare scurta, in fata si in spate, fara deplasarea perilor, insumand cate
10 asemenea miscari pentru fiecare grup dentar. Se trece la urmatorul grup de 2-3 dinti,
repetand miscarea descrisa anterior. Miscarea este repretata de-a lungul arcadelor, curatind
astfel atat fetele vestibulare, cat si pe cele orale ale tuturor dintilor.
Frontal, atat palatinal, cat si lingua, periuta este introdusa in lungul ei, cu plasarea
filamentelor in santurile gingivale de curatat. Urmeaza o miscare de curatire spre exterior,
prin care filamentele indeparteaza placa prin elasticitatea miscarii lor.

Probleme care pot aparea neajunsuri:


- Sunt pacienti care nu au o buna manualitate si au dificultati cu asezarea periutei in
unghiul de 45 de grade cerut si in santul gingival.
- In cazul celor exagerat de zelosi, vibratiile aplicate pot conduce la traumatizari cronice
ale marginilor gingivale.

179. n ceea ce privete metoda de periere Bass modificat i care sunt recomandrile,
de ultim or, ale lui E.M. Wilkins? 2 min
In cazul metodei Bass modificata, ce presupune ca, la sfarsitul miscarilor de vibrare
efectuate, sa se execute si o miscare de rulare spre ocluzalul dintilor periati pentru a
indeparta placa si la nivelul restului coroanelor dentare.
Dezavantaje:
1. Prin asezarea repetata a periutei la nivelul marginii gingivale fixe, dupa efectuarea
miscarii de rulare, se poate traumatiza gingia libera.
2. Reasezarea periutei in santul gingival, dupa miscarile de rulare efectuate, consuma
timp inutil.
3. Pacientul este tentat sa efectueze premature miscarea de rulare, astfel ca igienizarea
zonei sulculare este deficitara.
Sunt motive pentru care Esther Wilkins recomanda ca metoda de periere Bass modificata sa
nu fie practicata, preferandu-se indicarea metodei de periere Bass propriu-zise sau a celei de
rulare.

180. Metoda de periere Collis simultan sulcular. 4 min

Se realizeaza numai cand dispunem de periuta dentara Collins. Aceasta presupune existenta a
cate unui rand de manunchiuri de filament pe fiecare margine a periutei, suficient de lungi,
pentru a ajunge in santurile gingivale, vestibulare si orale cand periuta se plaseaza deasupra
suprafetei ocluzale a dintilor de periat. Este o periuta de dinti care ofera, prin acest
aranjament, 3 suprafete de periere in acelasi timp.

Metoda Collins se recomanda:


- Pacientilor care nu prezinta manualitatea necesara realizarii unui periaj sulcular clasic;
- Pacientilor cu dizabilitati, a caror igiena este efectuata de o alta persoana;
- Copiilor carora li se efectueaza periajul dentar.

Periuta este astfel construita incat filamentele laterale sa patrunda simplu in santurile
gingivale, sub un unghi de 45 de grade. In cazul dintilor cu coroane lungi, periuta va fi
inclinata spre vestibular sau oral, pentru ca filamentele sa patrunda in santurile gingivale de
curatat. Dupa ce filamentele au patruns in santurile gingivale, miscarea imprimata periutei
este cea specifica metodelor vibratorii, adica miscari scurte, in fata si in spate. Dupa
efectuarea celor 10 miscari scurte de vibrare, periuta se muta pe urmatorul grup de 2-3 dinti ce
urmeaza a fi periati.

Pe scurt:
- e necesara o periuta Collins cu manunchiuri de filamente laterale pe fiecare margine
a periutei suficient de lungi pentru a patrunde in santurile gingivale v si o, un rand de
manunchiuri centrale scurte rezulta- periere a 3 suprafete in acelasi timp
- Filamentele laterale patrund in santurile gingivale in unghi de 45 grade, dupa ce
filamentele au patruns in sant miscare scurta in fata si in spate ( metoda vibratorie) ,
- dupa efectuarea a 10 miscari se trece la urmatorul grup de 2-3 dinti

181. Metoda de periere prin rulare (roll or rolling stroke method). 5 min

Este o tehnica recomandata pacientului cu parodontiul marginal sanatos. Cu ajutorul


ei se curate suprafetele dentare libere, marginea gingivala, mai putin zona santului gingival.
Metoda de periere prin rulare se efectueaza cu periute de duritate medie. Se curata gingia,
suprafetele dentare de biofilm microbian materie alba; fara a accentua curatirea santului
gingival.

Indicatii:
1. La copiii si tinerii cu tesut gingival normal conturat si relativ sanatos, cand metoda
sulculara poate parea dificila; pentru toti pacientii indiferent de varsta.
2. In alternanta sau combinata cu tehnicile vibratorii: Bass, Charters, Stillman.
3. Ca etapa pregatitoare in implementarea unei noi metode de periere precum Stillman, la
care pozitia initiala este identica.

Suprafata activa a periutei se plaseaza direct in treimea cervicala a dintilor de curatat sip e
gingia din vecinatate. Suprafata laterala a periutei este introdusa paralel cu arcadele dentare si
spre apical, in timp ce portiunea de plastic a periutei, opusa suprafetei active, se va gasi la
nivelul suprafetelor ocluzale sau al marginii incizale a dintilor de periat. Cu partea laterala a
filamentelor, presam cu blandete gingia, care se poate albi usor, urmand sa efectuam, din
incheietura mainii, rotirea periutei, miscare prin care filamentele realizeaza maturarea
suprafetelor dentare de curatat. Filamentele raman usor indoite, in miscarea periutei spre
suprafata ocluzala a dintilor periati, maturand prin elasticitatea lor, suprafetele dentare.
Miscarea se repeta de cel putin 6 ori pe fiecare grup dentar, atat pe suprafetele vestibulare cat
si pe cele orale. Atragem atentia pacientilor ca, in momentul miscarii periutei spre un alt grup
dentar de curatat, este posibil sa traumatizam mucoasa gingivala.
Suprafetele palatinale ale frontalilor maxilari cat si cele linguale ale frontalilor
mandibulari sunt peritate cu periuta introdusa in lungul ei. Si in acest caz vom plasa suprafata
activa pe gingie, urmand sa realizam o miscare de maturare prin intermediul filamentelor care,
usor indoite, curate dintele prin elasticitatea lor si nu prin forta celui care perie. Vor fi o
presare si o rulare in sus, la mandibular, sau spre jos, la maxilar. Fiecare zona este periata
repetand miscarea de cel putin 5 ori.

Probleme care pot aparea:


1. Prin plasarea filamentelor prea sus pe gingie in fazele initiale, de invatare a acestei
tehnici de periere, se pot produce escoriatii la nivelul mucoasei gingivale.
2. Prin tendinta de periere rapida, miscarea de rulare nu va permite o curatire
satisfacatoare in zona cervicala a dintilor si nici interdentar.
3. Repunerea varfului filamentelor direct pe gingie poate produce leziuni punctiforme ale
gingiei.
PE SCURT:
R:
- Suprafata activa a periutei se plaseaza direct in 1/3 cervicala a dintilor de curatat
si pe gingia din vecinatate
- Suprafata laterala a periutei este introdusa paralel cu arcadele dentare si spre
apical
- Portiunea din plastic a capului periutei la nivelul marg incizale/ suprafetei
ocluzale
- Cu partea laterala a filamentelor se preseaza usor gingia se poate albii usor
dupa care se efectueaza rotirea periutei maturarea suprafetelor dentare de
curatat
- Se repeta de 6 ori pe fiecare grup dentar, atat vestibular, cat si oral
- Suprafetele palatinale ale frontalilor maxilari si linguale ale frontalilor
mandibulari se curata cu periuta plasata de-a lungul ei se plaseaza suprafata
activa pe gingie miscare de maturare , va fi o presare si o rulare in sus la md si
in jos la mx, fiecare zona se repeta de cel putin 6 ori

182. Metoda de periere Stillman. 5min

La origine, Stillman a propus un periaj care sa realizeze masajul si stimularea troficitatii


mucoasei gingivale, cat si curatirea ariei cervicale a coroanelor dentare. Se recomanda ca
suprafata activa a periutei de dinti soft/moale sau medie sa se plaseze partial pe gingie si
partial pe dinte, in directie apicala.

Metoda de periere Stillman modificata


Prin aceasta se recomanda ca, la sfarsitul miscarii de vibrare-rotire recomandata de
metoda Stillman, sa urmeze o rotire totala a periutei spre ocluzal. Astfel, se reduce
posibilitatea de traumatizare a gingiei si creste eficienta indepartarii placii. Este o metoda
recomandata in principal curatirii placii dentare de sub zonele subecuatoriale si a suprafetelor
aproximale expuse, obtinandu-se curatirea suprafetelor dentare libere, cat si masarea gingiei.
Cu suprafata laterala a filamentelor, presam cu blandete gingia, pana cand aceasta se
albeste usor. Urmeaza rotirea spre un unghi de 45 de grade cu axul lung al dintelui, dupa care,
realizam rotatii scurte de vibrare-curatire, in timp ce usoara presiune se mentine. Fiecare grup
dentar curatat va suporta asemenea miscari de vibrare, obtinute prin rotirea manerului din
incheietura mainii, cat numaram pana la 10 sau efectuam minimum 6 rotatii pentru fiecare
grup dentar fara a misca varful filamentelor. Pacientului i se atrage atentia sa se asigure ca
filamentele au patruns si interdentar.
Pentru curatarea fetelor palatinale ale frontalilor maxilari sau a fetelor linguale ale
frontalilor mandibulari, se repeat perierea descrisa la tehnica prin rulare, cu periuta
pozitionata in lungul ei. Fara o plasare atenta a filamentelor, se pot produce leziuni
traumatice ale tesuturilor gingivale, mai ales ca este indicate o usoara presiune.

PE SCURT:
R:
- suprafata activa este plasata apical sus la max si jos la md
- periuta este corect plasata cand partea de plastic a capului periutei este la nivelul
suprafetei ocluzale/ marg incizale
- cu suprafata laterala a filamentelor presam cu blandete gingia, pana cand aceasta
se albeste usor
- rotirea periutei spre un unghi de 45 grade cu axul lung al dintelui
- rotatii scurte de vibrare-curatare
- fiecare grup dentar numaram pana la 10/ minim 6 rotatii pentru fiecare grup
dentar
- pentru fetele palatinale si linguale se repeta tehnica descrisa la rulare

183. Metoda de periere Charters. 5 min

Are ca obiective curatirea suprafetelor dentare aproximale si masajul gingiei, prin


care se obtine si stimularea mecanica a circulatiei sanguine locale.
Charters recomanda fie plasarea suprafetei active a periutei perpendicular pe
suprafetele dentare de curatat, mai ales cand exista multiple papile interdentare decapitate si
spatii interdentare libere, fie intr-un unghi de 45 de grade spre ocluzal.
Indiferent de pozitia de pornire, pacientul forteaza patrunderea filamentelor in spatiile
interproximale.Cu filamentele patrunse interdentar, se realizeaza o miscare usoara de rotire-
vibrare-presare . Vibrearea se face prin rotatii din maner pentru fiecare grup dentar, numarand
pana la 10 rotatii. Pe de alta parte, prin contactul marginii gingivale libere cu suprafata
laterala a filamentelor se realizeaza si un masaj al tesuturilor moi.
In cartile de parodontologie, metoda de periere Charters este descrisa cu filamentele
plasate in unghi de 45 de grade cu axul lung al dintilor, si spre ocluzal.
Metoda se recomanda pacientilor:
Cu spatii interdentare libere, spre exemplu la pacientii care au suportat interventii
chirurgicale parodontale si care ofera suprafete radiculare expuse.
La indepartarea placii bacteriene de sub intermediarii lucrarilor protetice fixe.
Pentru curatirea componentelor aparatelor ortodontice fixe.

Deoarece metoda Charters este dificil de efectuat pe suprafetele orale ale dintilor, se
recomanda ca aceastea sa fie periate prin tehnica Stillman modificata. Cand metoda Charters
este totusi preferata, se recomanda ca:
In regiunea posterioara sa se patrunda cu periuta cu suprafata ei activa indreptata spre
ocluzal, manaerul situandu-se in dreptul caninilor hemiarcadei opuse celei de periapt.
Se incepe perierea prin curatirea celei mai distale suprafete dentare si se continua cu
perierea fiecarui spatiu interdentar in parte. Miscarea de curatire este una de vibrare-
presare.
La pacientul cu incongruenta dento-alveolara cu inghesuire in zona frontala maxilara,
vestibular, periuta se introduce in gura cu manerul paralel cu axul lung al dintilor si cu
varful filamentelor introdus interdentar, unde se vor efectua miscari de vibrare-
presare.
Cand periem sub fata mucozala a intermediarilor puntilor dentare, varful filamentelor va fi
introdus direct sub marginea intermediarilor.
Neajunsurile metodei constau in faptul ca filamentele nu patrund deloc subgingival, iar pentru
anumite zone, patrunderea interdentara este imposibila sau limitata si, nu in ultimul rand, cere
o manualitate deosebita.

PE SCURT:
R:
- Metoda obliga introducerea periutei cu suprafata activa direct spre ocluzal sau
spre marginea incizala
- Varfurile filamentelor in jos mx si in sus md
- In contact cu mucoasa gingivala prin suprafata laterala a filamentelor
- Suprafata activa a filamentelor la limita margine gingivala libera- suprafata
dentara
- O usoara presiune, patrunderea interdentara a vf filamentelor, in timp ce
suprafata laterala a filamentelor va presa marginea gingivala
- Se continua cu o miscare de vibrare-rotare blanda dar ferma
- Vibrarea se realizez prin rotirea manerului si se face pentru fiecare grup dentar,
numarand pana la 10
- Suprafetele orale sa fie periate prin tehnica stillman modificata

184. Cror pacieni indicm metoda de periere Bass? 3 min


Indicatie: tuturor pacientilor pentru a indeparta biofilmul dentar din vecinatate sau direct de
la nivelul marginii gingivale; indicate pentru spatiile interdentare deschise si coroanele
dentare cu convexitati exagerate + suprafete radiculare expuse.
- pacientilor cu probleme parodontale ce prezinta spatii interdentare libere, suprafete
radiculare excpuse
- postchirurgie parodontala
- pacienti cu terapie protetica fixa care prezinta coroane de acoperire realizate cu limita
subgingivala
- purtatori de aparate ortodontice

185. Cror pacieni indicm metoda de periere Collis? 2 min

Metoda Collins se recomanda:


- Pacientilor care nu prezinta manualitatea necesara realizarii unui periaj sulcular clasic;
- Pacientilor cu dizabilitati, a caror igiena este efectuata de o alta persoana;
- Copiilor carora li se efectueaza periajul dentar.

186. Care sunt indicaiile metodei de periere manual prin rulare? 3 min

Indicatii:
1. La copiii si tinerii cu tesut gingival normal conturat si relativ sanatos, cand metoda
sulculara poate parea dificila; pentru toti pacientii indiferent de varsta.
2. In alternanta sau combinata cu tehnicile vibratorii: Bass, Charters, Stillman.
3. Ca etapa pregatitoare in implementarea unei noi metode de periere precum Stillman, la
care pozitia initiala este identica.

187. Cror pacieni se recomand metoda de periere Charters? 3 min

Metoda se recomanda pacientilor:


Cu spatii interdentare libere, spre exemplu la pacientii care au suportat interventii
chirurgicale parodontale si care ofera suprafete radiculare expuse.
La indepartarea placii bacteriene de sub intermediarii lucrarilor protetice fixe.
Pentru curatirea componentelor aparatelor ortodontice fixe.

188. Rezultatul periajului dentar depinde de un numr de factori. Care sunt acetia?
2 min

189. La copilul mic, ntre 2 i 5 ani, cine efectuez periajul, cu ct past i care sunt
metodele de periaj recomandate? 3 min
Intre 2 si 5 ani se indica ca pasta de dinti folosita sa fie de marimea unui bob de mazare,
periajul fiind realizat sau asistat de catre parinte. Parintele trebuie sa il realizeze deoarece
copilul nu prezinta abilitatile necesare pentru efectuarea unui periaj eficient fara ajutor si
supraveghere.

- se indica metoda Fones

191.Metoda de periere manual Fones. 4 min

Metoda presupune introducerea periutei intre obraz si suprafetele dentare de curatat,pacientul


tinand dintii in ocluzie.Suprafata activa a periutei intra in contact LEJER cu gingia ultimilor
molari maxilari.Miscarea imprimata periutei este una CIRCULARA,larga de
maturare,efectuata cu usoara presiune,dinspre gingia maxilara spre cea mandibulara.
Cand se periaza dintii din regiunea frontal,ei vor fi in pozitie CAP LA CAP,in timp ce
miscarea ramane aceeasi descrisa anterior.Suprafetele linguale si palatinale sunt periate prin
miscari de dute-vino antero-posterioare.
Daca pentru ADULT este o miscare distructiva,mai ales cand se executa cu forta,ea poate fi
recomandata COPIILOR mici,fiind o miscare usor de invatat si de efectuat.Miscare de periere
FONES cere o periuta de dinti MOALE,cu diametrul filamentelor cuprinse intre 0,015-0,020
mm(0,006-0,008 inch).Inclusiv FONES :
-avertizeaza asupra leziunilor gingivale posibile,dar avantajul invatarii rapide poate fi un
argument suficient ptr recomandarea ei.

PE SCURT:

- R: introducere periutei intre obraz si suprafetele dentare de curatat pacientul


tine dintii in ocluzie
- suprafata activa intra in contact lejer cu gingia ultimilor molari maxilari
- miscare larg circulara, de maturare, efectuata cu o usoara presiune dinspre
gingia maxilara spre cea mandibulara
- la nivelul frontal dinti sunt pozitionati cap la cap, iar miscarea este
asemnatoarea cu cea descrisa anterior.
- suprafetele linguale/palatinale periate prin miscari de du-te vino antero-
posterioare

192.Metoda de periere manual vertical Leonard. 4 min

A fost descrisa de HIRCHFELD cu miscari sus-jos,folosita atunci cand dintii erau curatati
primitiv,cu periute fabricate din ramuri de copac.Apoi LEONARD,a descris si a recomandat
miscarile verticale in care dintii maxilari si mandibulari erau periati separat.
Periuta de dinti-MOALE,cu diametrul filamentelor cuprinse intre 0,015-0,020mm(0,006-
0,008 inch).Cu dintii cap la cap in zona frontala,plasam suprafata activa a periutei in unghi
drept cu axul lung al dintilor.Perierea verticala,in sus si in jos,se face fara presiune
exagerata,iar la final,cand se ajunge in contact cu gingia,se indica o usoara
rotatie.PRESIUNEA folosita :
-suficient de mare ptr a forta patrunderea filamentelor interdentar
-suficient de blanda,ptr a nu conduce la distrugerea rapida a periutei
RETINEM ca dintii maxilari si mandibulari sunt curatati separati,nu prin aceleasi serii de
miscari.Chiar daca curatarea obtinuta este acceptabila ,realizandu-se un bun masaj
gingival,tehnica este mai putin recomandata datorita leziunilor gingivale produse.

PE SCURT:
- R : cu dintii cap la cap in zona frontala se plaseaza suprafata activa a periutei
in unghi drept cu axul lung al dintilor
- se realizeaza fara o presiune exagerata, iar la final se indica o usoara rotatie cand
se ajunge in contact cu gingia
- presiunea utilizata este suficienta pentru patrunderea filamentelor interdentar
! dd. mx si md. Nu sunt curatati prin aceleasi serii de miscari, ci separat.
-

193.Metoda de periere orizontal. 4 min

Este metoda cea mai utilizata,in principal,de pacientul care nu a fost niciodata instruit cu
privire la o anumita tehnica de periere.De asemenea,in ciuda faptului ca multor pacienti li se
indica o anumita metoda de periere,putini renunta la aceasta deoarece este simplu de
efectuat.NU SUNT CURATATE,prin aceasta miscare,spatiile interdentare,ba mai
mult,depozitele moi indepartate de pe suprafetele dentare libere vor fi fortate
interdentar,actiune prin care se favorizeaza producerea cariei si a parodontopatiei.
Distrugerile se inregistreaza mai ales la nivelul dintilor proeminenti,dar si la nivelul marginii
gingivale libere vecine,la nivelul carora vom inregistra in timp abraziuni dentare si retractii
gingivale,mai ales in cazul in care folosim o periuta dentara dura,pasta de dinti
abraziva,forta,etc.
Poate fi INDICATA,la dentitia de lapte,curatarea fiind favorizata de forma de clopot a
acestora si este TOTAL CONTRAINDICATA la dentitia permanenta.

PE SCURT:
- R : cea mai nociva metoda de periere distrugerile apar la dinti proeminenti dar
si la marginea gingivala vecine = abraziuni dentare + retractii gingivale ( mai ales
daca se foloseste o periuta de dinti dura, o pasta de dinti abraziva, forta )
- miscarea antero posteriaora orizontala, filamentele fiind plasate
perpendicular pe suprafetele dentare de curatat.
- prin aceasta miscare suprafetele interdentare nu sunt curatate, depozitele moi
de pe suprafetele dentare libere vor fi fortate interdentar => producerea cariilor
si a parodontopatiei

194.Dintre toate metodele de periere comentate de Wilkins, pentru adult, care este
metoda de periere cea mai nociv i de ce? 2 min
- R : cea mai nociva metoda de periere distrugerile apar la dinti proeminenti dar si la
marginea gingivala vecine = abraziuni dentare + retractii gingivale ( mai ales daca se
foloseste o periuta de dinti dura, o pasta de dinti abraziva, forta )
- prin aceasta miscare suprafetele interdentare nu sunt curatate, depozitele moi de pe
suprafetele dentare libere vor fi fortate interdentar => producerea cariilor si a
parodontopatiei

195.Cror arii de la nivelul arcadelor dentare trebuie s le acordm o atenie deosebit


pe durata periajului dentar? 4 min

VESTIBULAR:in dreptul PM si C,unde gingia fixa este subtire iar abraziunea dentara se
produce frecvent,la nivelul dintilor inclinati,cum este in cazul molarilor mandibulari inclinati
lingual(retentii),
-la nivelul dintilor cu suprafetele radiculare expuse,unde cementul si dentina radiculara ofera
o rezistenta mai redusa la abraziune
-la nivelul furcatiilor radiculare expuse
-la nivelul suprafetelor dentare aproximale ce marginesc spatiile edentate
-caninul si incisivul lateral,atat maxilari cat si mandibulari,pe partea dreapta sunt insuficient
periati la dreptaci si invers ptr stangaci
-la nivelul suprafetelor distal ale celor mai multi dintre dintii posteriori

196.Cum se efectueaz perierea suprafeelor ocluzale, cnd se indic i care este cea
mai recomandabil micare? 4 min

Se indica ptr:
-indepartarea placii si a microorganismelor acumulate la nivelul fisurilor si a fosetelor
ocluzale
-in scopul igienizarii suprafetelor care NU participa la masticatie din variate motive
-apoi a marginii restaurarilor stomatologice si
-obligatoriu inaintea realizarii siglarilor

In acest scop,suprafata active a periutei se aseaza cu filamentele perpendicular pe cea


ocluzala.Manerul periutei se plaseaza paralel cu suprafata ocluzala a dintilor laterali.
Se pot efectua 2 tipuri de miscari:
-VIBRARE:prin care periutei i se imprima o miscare usor CIRCULARA,care dureaza ptr
fiecare grup dentar periat cca 10 s
-filamentele sunt fortate(presate) sa patrunda in santuri si fosete,dar fara ca acestea sa se
indoaie;se repeta miscarea de 10 ori ptr fiecare grup dentar periat

RECOMANDABIL:sa combinam cele 2 tipuri de miscari;


Miscarile orizontale de frecare,trebuiesc evitate deoarece asa curatam doar varfurile
proeminente ale cuspizilor,fara a curata si la nivelul santurilor si fosetelor retentive.

197.Indicm folosirea periuelor de dini mecanice deoarece cu ele obinem


eficien maxim n? 2 min
Eficienta maxima in:
-controlul placii dentare si coloratiilor extrinseci;
-combaterea tartrului;
-reducerea incidentei gingivitei si ptr reducerea la minimum a efectelor negative ale acesteia.

198.Cror pacieni le recomandm, n mod special, periaj dentar mecanic? 3 min

Recomandat pacientilor:
-cu aparate ortodontice fixe;
-cu tratamente protetice complexe;
-cu implanturi dentare;
-cu anumite dizabilitati fizice /psihice,ele trebuind sa fie manevrate de parinte/ingrijitor;
-care practica un periaj argesiv;
-incapabili sa-si efectueze corect periajul manual(incluzand aici si copilul mic)

199.Care sunt avantajele oferite de periajul dentar manual? 2 min

- Realizeaza o curatare mai eficienta la nivelul suprafetelor interdentare


- Efectele negative produse la nivelul partilor moi sunt minime, precum si abraziunea
dentara generata
- Timpul destinat periajului mecanic este mai redus, comparativ cu acelasi randament
obtinut prin periajul manual . in 1 minut 75% din placa/ periaj manual 6 minute
- Dupa 10 ani de utilizare corecta , sanatatea str dento-parodontale e superioara celei
obtinute prin periere manuala

200. Cum timpul destinat periajului mecanic este mai redus pentru aceai cantitate de
plac curat, specificai ct timp este necesar curiiri a 75% din placa prezent
pentru periajul mecanic i ct timp pentru cel manual? 2 min (pg.128)

Studiile efectuate arata ca 75% din placa se indeparteaza cu periuta mecanica in cca 1
min,in timp ce pentru aceeasi cantitate de placa,curatata manual , este nevoie de 6 min-
BOYD 1997

201. Unde se gsesc cele mai multe microorganisme, 70%, la nivelul structurilor
cavitii orale i de ce? 2 min (pg.129)

Cele mai multe microorganisme(70%) se gasesc la nivelul fetei dorsale a limbii, datorita
suprafetei afractuoase create de prezenta papilelor filiforme,mai lungi,si a celor
fungiforme,mai scurte,sau de prezenta fisurilor linguale,care uneori pot masura cativa mm
adancime.

202. Care sunt motivele pentru care se indic perierea feei dorsale a limbii? 3 min
(pg.129)
Prin curatirea florei microbiene de pe fata dorsala a limbii se constata ca:
-se reduce cantitatea de placa supragingivala depusa,cat si numarul de microorganisme
prezente la nivelul fluidului oral
-se reduce halena fetida
-se realizeaza o stimulare a troficitatii tesuturilor moi periate;si
- se favorizeaza perceptia gustativa

203.n funcie de situaia clinic pe lng perierea dinilor ce alte entiti, pari ale
cavitii orale mai pot s fie periate? 2 min

R : mucoasa crestelor alveolare edentate, mucoasa boltii palatine se recomanda inca din
antichitate

204. Unde avem, la nivelul structurilor cavitii orale, ncrctura microbian cea mai
mare, medie i mic? 2 min (pg.129)

Cel mai mare numar de microorganiste(70%) se gasesc cantonate la niv.suprafetei dorsale a


limbii,fiind urmat ,din acest punct de vedere, de cele de la niv.santului si,mai ales al
pungilor parodontale,si abia apoi de cele de la niv.P.D. supragingivale.

205. Prin periere mecanic timp de 2 min obinem o ndeprtare a P.D. de 84% sau de
93% n cte minute? 1 min (pg.128)

O curatire optima se obtine printr-un periaj mecanic de 2 min, placa indepartandu-se in


proportie de 84%,pana la 93%,dupa 6 min.

206. n cazul periajului mecanic care sunt regulile generale de indicat pacientului? 4
min(pg.129)

Aspecte generale:
-vom alege periute cu filamente de nailon si cap activ rotunjit,
-vom selectiona pastele de dinti cele mai putin abrazive,
-vom utiliza o cantitate redusa de pasta,care se intinde pe suprafetele dentare de
curatat,inainte de a puna in functiune periuta mecanica,actiune prin care evitam imprastierea
ei pe suprafetele inconjuratoare
- Oricare din tehnicile de periaj manual descrise anterior poate fi utilizata si in cazul
perierii dintilor cu periute mecanice
-periajul incepe dintr-o zona distala spre anterior,insistandu-se asupra curatirii structurilor
santului gingival,accentuandu-se curatirea suprafetelor proximale dar si a restaurarilor
stomatologice,
-miscarile se fac cu viteza si presiune redusafara a produce indoirea filamentelor,
- se evita curatirea cu prea mare presiune la niv.restaurarilor acrilice sau laniv. Cementului
radicular expus.

207. Curirea feei dorsale a limbii reprezint i parte a tratamntului indicat n cazul
anumitor afeciuni sau situaii clinice. Care sunt acestea? 3 min (pg.130)
Curatirea limbii se face in limba neagra paroase,dupa utilizarea clorhexidinei,pentru
combaterea halenei,la pacientii cu xerostomie,cu limba incarcata,fisurata,sau in cazul
fumatorilor.

208. Care sunt aspectele de care inem seama cnd indicm o anumit metod de
periere? 3 min(pg.131)

Tinem seama de:


-statusul de sanatate a componentelor cavitatii orale
-alinierea dentara, prezenta cariilor si a obturatiilor, prezenta edentatiilor si intinderea lor,
prezenta protezarilor, a aparatelor ortodontice mobile sau fixe, a inflamatiei gingivale sau
cea a pungilor parodontale,
-sanatatea generala, incluzand aici afectiunile musculare sau dizabilitatile psihice,
-varsta pacientului cat si manualitatea dovedita de acesta,
-interesul si motivatia observate,
-usurinta si talentul cu care explica profesionistul

209. Din punct de vedere al periajului dentar ce recomandm n zonele unde avem
infecii sau leziuni traumatice? 2 min (pg.131)

In caz de zone afectate de infectii sau leziuni traumaice ale mucoaselor, se indica perierea
normala a restului suprafetelor dentare, in timp ce, in zonele afectate, periajul este stopat
pentru o perioada limitata de timp. Pentru igienizarea acestor zone, se recomanda clatiri cu
solutii saline caldute, prin care se favorizeaza vindecarea si se faciliteaza indepartarea
tesuturilor necrozate.

210. Care sunt recomandrile de avut n vedere n cazul n care indicm pacientului o
nou metod de periere dentar manual? 3 min(pg.

Practicianul sa cheme pacientul la control dupa 7 zile

211. Studiile arat c efectele negative ale periajului dentar apar cnd se depete o
anumit for. Care este aceasta? 1 min

O forta mai mare de 2 N

212. Care sunt efectele negative cronice produse prin periaj dentar la nivelul esutului
moale gingival, exemple? 2 min(pg.133)

Efectele negative cronice produse prin periaj dentar la niv.tes.moale gingival sunt:
modificari de contur ale marginii gingivale realizandu-se asa-zisul feston gingival McCall
sau retractii gingivale.
213. n cadrul efectelor negative ale periajului dentar apare termenul de feston
gingival McCall. La ce se refer i cum poate fi descris clinic? 2 min(pg.133)

Festonul gingival McCall se realizeaza atunci cand marginea gingivala apare boselata, ferma
si festonata. Acest aspect clinic reprezinta o consecinta neinflamatorie fibrotica a unui periaj
efectuat gresit, cand marginea gingivala libera reactioneaza ingrosandu-se.

214. n cadrul efectelor negative ale periajului dentar apare termenul de fisuri
Stillman. La ce se refer i cum pot fi descris clinic? 3 min (pg.133)

Favorizata de un os alveolar subtire, de regula in regiunea vestibulara.


Apar datorita periajului viguros , folosirii periutelor dure sau uzate, dentifrice abrazive etc.
Aspect cinic particular- retractie gingivala sub forma unei crestaturi fine, in special in
dreptul caninilor sau al altor dinti vestibularizati

Fisurile Stillman au un aspect clinic particular,de retractie gingivala sub forma unor crestaturi
fine,sunt obsrvate in special in dreptul caninilor sau al altor dinti vestibularizati.

215. n cazul abraziunii dentare, ca efect negativ al periajului dentar, constatm c


termenul de leziune cervical necarioas cuneiform este mai corect. De ce? 3
min(pg.134)

Termenul de leziune cervicala necarioasa cuneiforma este mai indicat, deoarece in


producerea lor se incrimineaza un mecanism mulifactorial, putand fi implicate eroziunea
dentara, trauma ocluzala si abfractia(model tehnic ipotetic) si abraziunea.

216. Definii termenul de eroziune dentar, enumerai cauzele posibile, recomandri


preventive. 3 min

R : eroziunea pierdere progresiva de substanta dura dentara datorata agresiunii chimice si


a unui pH sub 5.5 si fara implicare microbiana.
Cauze : externe obiceiuri alimentare dezechilibrate si consumul excesiv de alimente si
lichide acide sau intrinseci productie anormala de acizi in cav bucala in caz de : bulimie
si/sau anorexie nervoasa, boli cu reflux gastro-esofagian, hernie hiatala
Preventie periajul la cel putin 1 ora dupa consumul alimentelor si bauturilor acide, timp in
care se permite salivei sa declanseze remineralizarea suprafetelor dentare afectate.
Alti factori xerostomia sau modificari ale capaciatii de tamponare a salivei, compozitia
salivei datorita diferitelor afectiuni, administrare de medicamente sau inaintarea in varsta

217. Definii termenul de atriie. 2 min

R : uzura suprafetelor ocluzale prin masticatie si/sau parafunctii.

218. Definii termenul de abfracie. 2 min


R : pierderi de substanta dura dentara datorita fortelor biomecanice ( flexiune, compresie,
tensiune) sau degradare chimica formele cele mai vizibile sunt pierderile de substanta in
forma de V de la nivelul zonei cervicale

219. Ce nelegei prin abraziune dentar, legat i de perierea dentar i care sunt
aspectele clinice observate? 4 min(pg.134)

Abraziunea dentara reprezinta o pierdere de substanta dentara dura, produsa prin uzura
mecanica, alta decat cea produsa prin masticatie. In acest context, abraziunea se poate defini
ca o uzura patologia a suprafetelor dentare, rezultat al unor procese mecanice anormale,
aspect clinic diferit de eroziunea dentara, in care este implicat un proces chimic distructiv si
un pH sub 5,5. In acest context, pentru a preveni pierderile de substanta, se recomanda ca
periajul dentar sa fie efectuat la cel putin o ora dupa consumul alimentelor si bauturilor acide,
fapt prin care se permite salivei sa declanseze remineralizarea structurilor dentare afectate.
Abraziunea dentara, ca efect negativ al preiajului dentar, se observa in mod obisnuit pe fetele
vestibulare ale dintilor vestibularizati.

Clinic, aspectul obiectivat este ca o pierdere de substanta dura dentara, localizata in zona
cervicala a coroanelor dentare - in principal, la nivelul cementului radicular expus. Suprafata
pierderii apare clinic neteda, lucioasa si de duritate normala. Apare ca o excavatie in forma de
pana, care se poate extinde pe fata vestibulara a mai multor dinti. Obisnuit, abraziunea
produsa ca efect negativ al periajului se intalneste pe fetele vestibulare, mai ales la nivelul
caninilor si al PM, uneori la nivelul M1, dar se poate observa la oricare dinte vestibularizat,
inclusiv la nivelul dintior sau chiar frontalilor mandibulari.

PE SCURT:
R: uzura normala a substantelor dentare cauzata de alti factori decat masticatia.
Aspecte clinice (periaj) fetele vestibulare ale dintilor vestibularizati . pierdere de substanta
in pana, in zona cervicala, in special la nivelul cimentului expus. Suprafata pierderii de
substanta are aspect neted, lucios, de duritate normala.
De regula debuteaza la nivelul cementului radicular denudat, pierderea de substanta se
continua la nivelul smaltului din 1/3 cervicala.
Apare ca o excavatie in forma de pana, care se poate extinde pe fata v a mai multor dinti.
Se observa de obicei : la canin si pm maxilari, uneori si la M1, dar poate aparea la orice
dinte vestibularizat, inclusiv mandibulari.

220. Care sunt cauzele obinuite ale abraziunilor dentare legate de periajul dentar
manual? 2 min

- Utilizarea de paste de dinti abrazive


- Miscari de periere orizontale si cu presiune excesiva
- Utilizare de periute cu varf al filamentelor fara capat rotunjit
- Dinti vestibularizati

221. Cnd la un pacient constatm producerea abraziunilor dentare specialistul


indic? 2 min(pg.134)
Specialistul indica folosirea periutelor de dinti cu peri moi(eventual,folosirea
preutelormecanice),schimbare tehnici de periaj cu una vibratorie,in timp cepastele de dinti
utilizate vor fi cele mai putin abrazive.

222. n funcie de problemele prezentate de pacient recomandm curirea


suprafeelor dentare aproximale la intervele de ct minim i ct maxim? 2
min(pg.135)

In functie de problemele prezentate de pacient si in conformitate cu studiile efecttuate in


acest sens cuatirea suprafetelor aproximale se poate face la o distanta de min.12 h sau
max.48.

223. Pe lng curirea mecanic obinut prin utilizarea mijloacelor mecanice


auxiliare se mai produc i alte aciuni favorabile. Care sunt acestea? 2 min(pg.135)

Prin folosirea mijloacelor auxiliare, pe langa curatirea mecanica efectuata se obtinei si o


modificare favorabila a copozitiei florei microbiene locale,se realizeaza stimularea
circulatiei sanguine si a troficitatii tes.moi sau,prin intermediul lor,se pot aplica o serie de
substante chimic active,cu rol preventiv sau/si terapiutic.

224. n cazul unei dentiii sntoase mijloacele standard de ndeprtare a P.D. sunt
reprezentate de? 2 min (pg.135)
R:
- Ata dentara : dental floss
- Stimulatoare gingivale interdentare
- Scobitori
- Periute interdentare si unitufa
- Razuse de limba

225. Cror pacieni i pentru ce zone indicm folosirea aei dentare (n special)? 2
min

Dental floss-ul este indicat,in principal,curatirii mecanice a spatiilor interdentare care


prezinta papile integre si fara expunerea cementului radicular.Se recomanda
adolescentilor(10-12 ani) si adultilor care au o buna coordonare neuro-musculara a
miscarilor. Atunci cand s-a produs retractia gingivala dental floss-ul se ai poate indica,dar
trebuie sa stim ca vor fi necesare mai mult efort, mai mult timpdestinat curatirii si o
dexteritate superioara.

226. Dental floss-urile au fost confecionate de-a lungul timpului din mai multe
materiale i anume? 2 min ( pg. 136)

Materialele din care au fost confectionate dental floss-urile sunt: fir de matase cerat,
materiale sintetice: filamente de nailon, politetrafluoroetilen(teflon).

227. Utilizarea aei dentare este limitat de prezena suprafeelor radiculare concave.
Despre ce suprafee este vorba? 2 min (pg. 136)
Suprafete radiculare concave precum:fetele radiculare meziale ale PM maxilari sau,tot cele
maziale, ale molarilor mandibulari.

228. Care sunt argumente n favoarea utilizrii aelor dentare cerate? 2 min ( pg.
136)

Argumentele in favorea utilizarii atei dentare cerate sunt:trec mai facil de punctul de contact
si faptul ca se rup mai greu.

229. Care sunt obiectivele atinse prin utilizarea corect a aei dentare? 4 min ( pg.
137)
Obiectivele:
- s ndeprteze placa i resturile alimentare din spaiile interdentare curate, att de
la nivelul dinilor naturali ct i de la nivelul acelora acoperii protetic sau de sub
intermediarii protetici, de la nivelul implanturilor dentare sau din jurul componentelor
aparatelor ortodontice fixe, etc.;
- prin urmrirea de ctre pacient a scmorii produse, se evideniaz prezena
cariilor dentare incipiente, a depozitelor de tartru sau a celor restante dup detartraj, ori a
restaurrilor stomatologice supraextinse (a iatrogeniilor);
- pe durata curirii suprafeelor amintite, se obine i lustruirea lor, ele devenind
astfel improprii depunerilor ulterioare;
- se poate realiza i un masaj blnd al papilei interdentare, fapt ce duce la stimularea
circulaiei locale;
- se poate reduce sngerarea i inflamaia gingival prin limitarea acumulrii plcii
i a tartrului dentar;
- reduce halitoza, i
- permite aplicarea unor ageni chimio-terapeutici la nivelul suprafeelor dentare
curate sau al celor subgingivale.

230. Dental floss-ul cnd este corect folosit cam ct plac dentar cur (de pe
suprafeele aproximale) i cam ct ptrunde sub gingival? 2 min

R : 80% de pe suprafetele aproximale, 2-3.5 mm subgingival

231. Care sunt argumentele pentru care recomandm folositea aei dentare naintea
efecturii periajului dentar? 2 min
- faptul c prin curarea P.D. se uureaz ptrunderea i aciunea fluorurilor
coninute n pastele de dini i indicate n prevenirea cariei dentare;
- odat ce a realizat periajul, pacientul i simte gura curat i nu va mai avea
motivaia folosirii aei dentare i n plus, nici nu mai rmne suficient timp pentru folosirea
ei.

232. Pacientul este educat, n cazul utilizrii aei dentare, s comunice stomatologului
spaiile interdentare unde se produce scmoara lui. Cum interpretm aceast
smoare? 2 min ( pg. 139)
Motivul scamosarii poate o carie incienta,prezenta concretiunilor tartrice sau o iatrogenie
stomatologica(opturatie supraextinsa).

233. Pacientul care folosete dental floss-ul este educat s urmreasc fiecare fragment
de floss observnd? 2 min(pg.139)

Pacientul este educat sa constate cantitatea de placa curatata sau daca dental floss-ul s-a
scamosat.

234. n ce situaii clinice indicm folosirea floss threader-ul i ce este el? 2


min(pg.139)

Cand pacientul prezinta pct. De contact interdentare ferme,care nu pot fi trecute de dental
floss,se recomanda folosirea dispozitivelor special fabricate,asemanatoare,acelor de cusut,
floss threader, cu care se reuseste introducerea firuluide in locurile de curatat,direct sub
punctul de contact,sub punti dentare. Se poate utiliza dental floss-ul atunci cand avem de
curatat fata mucozala a puntilor dentare,coletul implanturilor dentare sau componentele
aparatelor ortodontice fixe.

235. n ce situaii clinice indicm folosirea floss holder (dispozitivele de fixare a


dental floss-ului)? 2 min(pg.140)

Invcazul pacientului neindemanatic,al celor cu incapacitati fizice,cu maini si degete


groase,cu deschidere redusa a gurii sau cu reflex de voma.

236. n ce situaii clinice (cror zone) indicm folosirea superfloss-ului - TUFTED


DENTAL FLOSS? 3 min(pg.140)

Indicat pt. curatirea spatiilor interdentare cu papila usor retrasa,a fetei mucozale a
intermediarilor puntilor dentare,a componentelor aparatelor ortodontice fixe,a implanturilor si
a furcatiilor expuse.

237. Ce este, cum se utilizeaz i n ce situaii clinice indicm folosirea panglicii dentare
knitting yarn? 3 min(pg.141)

Aceasta rep. O suprafata textile lataa si plana care se utilizeaza vaselinata. Indicata pt.
curatirea spatiilor interdentare largi sau a acelora fara punct de contact ferm,la niv.elem. de
agregare sau sub intermediarii puntilor dentare,marginesc diasteme si treme,al suprafetelor
distale ale ultimului dinte de pe arcada.

238. n ce situaii clinice recomandm folosirea benzilor de tifon (gauze strip)? 2


min(pg.142)

Se folosesc pt. curatirea suprafetelor dentare aproximale care marginesc bresele edentate
neprotezate, a spatiilor interdentare largi,a suprafetelor distale ale ultimilor molari de pe
arcada, si a constructiilor protetice fixe sprijinite pe implanturi.

239. Care este recomandarea stimulatoarelor gingivale, n primul rnd? 2 min(pg.142)


Sunt recomandate in primul rand pentru masajul tesutului gingival, prin care sa imbunatateste
si keratinizarea mucoasei.

240. n ce scopuri sunt recomandate stimulatoarele gingivale? 2 min(pg.142)

Sunt recomandate pentru masajul tesutului gingival, la indepartarea P.D. si a resturilor


alimantare acumulate in spatiile interdentare cu papila decapitata, la nivelul furcatiilor expuse
si a marginilor gingivale libere.

241. De ce stimulatoarele gingivale din cauciuc i de form conic sunt cele mai
indicate? 2 min(pg.143)

Sunt cele mai indicate deoarece sunt moi,flexibile, usor de adaptat spatiilor interdentare de
curatat. Sunt mai putin traumatizante si mai usor de intretinut. Conurile din cauciuc se
introduc in spatiile interdentare libere, dinspre vestibular si dinspre oral, perpendicular pe axul
lung al dintilor.

242. De cte ori pe zi recomandm folosirea stimulatoarelor gingivale? 1 min(pg.143)

Se recomanda folosirea stimulatoarelor 1 data sau exceptional de 2 ori/zi

243. n ce situaii clinice indicm folosirea scobitorilor dentare, conice, montate


(Toothpick in holder) i n ce scopuri? 4 min ( pg.144)

Scobitorile montate sunt indicate in urmatoarele situatii:


1. la indepartarea placii de-a lungul marginii gingivale si din interiorul santului sau al pungilor
parodontale
2. la curatarea suprafetelor radiculare concave
3. la curatarea suprafetelor accesibile de la nivelul furcatiilor
4. la curatarea componentelor aparatelor ortodontice si a celor protetice
5. pe lng aciunea de curire, scobitorile mai sunt folosite i la aplicarea de substane
chimice active, n cazul zonelor cu hipersensibilitate dentinar ( fluoruri) sau la nivelul
pungilor parodontale ( clorhexidina)

244. n ce situaie clinic indicm folosirea scobitorilor interdentare din lemn


triunghiulare (wooden interdental cleaner), n ce fel i care este micarea de curire
indicat? 2 min ( pg. 144)

Scobitoarea triunghiulara este recomandata pacientilor care prezinta RETRACTII


GINGIVALE ca urmare a evolutiei bolii parodontale.
Miscarea de curatare este una de DUTE-VINO,vestibulo-oral si invers,folosite doar dinspre
vestibular.Studiile arata superioritatea folosirii scobitorilor de forma triunghiulara
constatandu-se reducerii sangerarilor gingivale.Acest aspect este legat de masajul efectuat sau
de curatarea superioara realizata prin DEPRESIA PAPILEI INTERDENTARE cu cca 2-3
mm.

245. n ce situaii clinice indicm folosirea periuelor interdentare, triunghiulare i n


ce scopuri? 3 min ( pg. 145)
Ele se indica la curatirea spatiilor interdentare libere, a furcatiilor expuse la pacientii cu
aparate ortodontice fixe sau cu lucarari protetice complexe sprijinite si pe implanturi
dentare, dar si in zona imobilizarilor dentare si intermaxilare, efectuate in parodontologie
sau chirurgie.
Cu ajutorul lor se pot aplica si variate substante active, precum fluoruri, sub forma de pasta
de dinti sau de feluri fluorurate, dar si substante antimicrobiene, de regula, clorhexidina sau
agenti disensibilizantii.
Se va acorda o grija speciala curatirii implanturilor fabricate din titan, material moale care
obliga a o curatire atenta, pentru a evita zgarierea suprafetelor acestora si lezarea tesuturilor
moi periimplantare.

246. De cte feluri sunt periuele interdentare, caracteristici? 3 min

Pot fi de 3 feluri :
- periuta unitufa: sunt periute care prezinta o parte activa formata dintr-o singura tufa sau
dintr-un numar redus de tufe
- periuta conica
- periuta cilindrica (bottle - brushes)
Partea activa a periutelor interdentare este montata la manere speciale, fabricate din plastic,
poate avea lungimi de 12-15 mm si lungimi ale filamentelor de 3-5 mm. In cazul celor cu
maner propriu, care se folosesc prin prindere directa de maner, dimensiunile sunt de 30-35
mm lungime, la o lungime a filamentelor de 5-8 mm.
Forma periutelor interdentare este cilindrica sau tronconica. Filamentele sunt din plastic, cu
capatul activ rotunjit, sunt moi la un diametru al filamentelor de 0,075 mm si sunt prinse
la mijlocul lor intr-un maner din sarma impletita.
Dupa utilizare vor fi spalate si pastrate intr-o atmosfera deschisa.

247. Care sunt indicaiile periuelor interdentare i care pot fi agenii chimici aplicai,
limitri? 3 min

Se indica la:
- curatirea spatiilor interdentare libere, a furcatiilor expuse,
- la pacientii cu aparate ortodontice fixe sau cu lucrari protetice complexe sprijinite si pe
implanturi dentare,
- in zona imobilizarilor dentare si intermaxilare, efectuate in parodontologie sau chirurgie.
Cu ajutorul lor se pot aplica si variate substante active, precum fluoruri, sau forma de pasta
de dinti sau geluri florurate, dar si substante antimicrobiene, de regula, clorhexidina sau agenti
desensibilizanti.

248. Cum alegem, cum folosim i care este micarea realizat cu periuele interdentare?
2 min
Periuta ID aleasa va avea un diametru putin mai mare comparativ cu spatiul de curatat iar
miscarile de curatire vor fi undele de du-te-vino, vestibulo-oral si invers.
Pentru o alegere corecta, firma TANDEX pune la dispozitia practicienilor un dispozitiv conic,
variat colorat, care in functie de culoarea inregistrata la nivelul spatiului interdentar masurat,
indica o anumita marime a diametrului periutei.
Miscarile de curatire vor fi unele de du-te-vino vestibulo-oral si invers.

249. n ce situaii clinice indicm folosirea periuelor unituf, n ce scopuri i care este
micarea de curire? 4 min
INDICATII:
Ptr curatarea: suprafetelor aproximale,meziale sau distale ale dintilor care marginesc spatiile
edentate neprotezate;furcatiilor expuse,implanturilor,sub intermediariii puntilor
dentare;fetelor distale ale ultimilor molari ; si a spatiilor interdentare cu papila decapitate

MISCAREA: Este combinata circulara si cu o presiune usoara,intermitenta,aplicata in cazul


miscarii sulculare de periere manuala

SCOP: Cu ajutorul lor putem aplica si substante chimice active;Este capabil sa reduca nivelul
de placa si sangerare,dar si parametrii gingivali,in aceeasi masura ca si prin folosirea manuala
a dental floss-ului

250.Substanele antiplac trebuie s ndeplineasc o serie de condiii. Ce nelegei prin


termenul de substantivitate? 2 min
Sa previna colonizarea microorganismelor la nivelul suprafetelor dentare;
Sa reduca numarul lor la nivelul cavitatii orale;
Sa produca degradarea matricei organice a placii;
Sa influenteze favorabil metabolismul placii;
Sa-i reduca patogenitatea;
Substantivitatea se defineste ca fiind calitatea substantei de a fi absorbita de
tesuturi,intr-o zona tinta,si de a ramane active intr-o perioada de timp.

251.Produsele anticarie comercializate sunt testate prin studii dublu-orb care trebuie s
dureze minimum? 1 min
3-6 luni pentru placa si gingivita
Sau
2-3 ani pentru cele care cerceteaza caria dentara

252.Care este argumentul major al indicrii i folosirii substanelor antimicrobiene de o


larg majoritate a populaiilor pentru prevenirea producerii gingivitei i implicit a
bolilor parodontale? 2 min

Majoritatea oamenilor reusesc, obisnuit, o indepartare mecanica a placii de maxim 50% in


cele circa 2 minute de periere practicate actualmente.

253.Care sunt cele dou modaliti de indicare a substanelor chimice antiplac? 2


min
1. in paralel cu controlul mecanic efectuat zilnic
2. pentru perioade limitate de timp se pot recomanda SINGURE atunci cand pacientului i se
interzice periajul anumitor zone pentru cateva zile, in special dupa efectuarea unor
interventii chir asupra PD marginal.

254.Dai exemplu de un agent antiplac antiadeziv i indicai caracteristicile lui. 4 min

HIDROCLORURA DE DELMOPINOL 0,2% (DH)


Este un alcool aminat;
El este singurul reprezentant,care pe langa efectul antiadeziv,are si unul redus,asupra
bacteriilor orale;
Este un agent tensioactiv ce interfera cu formarea matricei intermicrobiene,prevenind sinteza
polizaharidelor extracelulare,in principal,a glucanilor;
Datorita acestui fapt placa poate fi indepartata de catre pacient cu usurinta;
Ca efecte secundare retinem: -usoara colorare produsa,mai redusa comparativ cu cea produsa
de clorhexidina si care se indeparteaza rapid;
-produce o senzatie de amortire tranzitorie a limbii si senzatie de
arsura;
- se administreaza pe termen indelungat fara a genera infectii
oportuniste;

255.Biguanidele ca antiseptice antiplac au trei reprezentani, dintre care unul


principal. Care sunt acetia? 2 min
Reprezentantul de baza este DIGLUCONATUL DE CLORHEXIDINA,sintetizat de Davies in
1950
ALEXIDINA
OCTENIDINA

256.Care sunt trei caracteristici principale pentru care digluconatul de clorhexidin


rmne cel mai indicat n scop antiplac? 3 min
Efectele antiplaca ale digluconatului de clorhexidina se realizeaza prin 2 mecanisme:
1)Fiind un compus cationic,el se leaga de cristalele de hidroxiapatita,la pelicula dobandita,la
P.D.,la polizaharidele extracelulare si mai ales la mucoasele orale.
Acesta se absoarbe la nivelul cristalelor de hidroxiapatita si produce inhibarea colonizarii
microorganismelor la acest nivel.
2)dependent de concentratia folosita,gluconatul de clorhexidina patrunde in citoplasma
microbiana unde produce precipitarea proteinelor,cu efect BACTERICID la o concentratie
de 100 miugrame/ml (provoaca liza celulei) sau BACTERIOSTATIC,la o concentratie de
0,1 miugrame/ml(interfera cu sistemele de transport prezente la nivelul membranei
microbiene)
3)Prezinta un spectru larg antibactericid,antifungic,antiplaca(reduce
adeziunea),antiviral(inclusiv HIV,HBV) si deci antiinflamator,aduce rapid pH-ul oral in
zone neutre si efect remanent de 8-12 ore(RAMANE ACTIV)

257.Ct timp rmne activ digluconatul de clorhexidin? 1 min

Ramane activ 8-12 ore

258.n 1976, Coulter i Russel, pe model artificial, constat c clorhexidina inhib


formarea plcii la cantiti reduse. Care este aceast concentraie? 1 min

n 1976, Coulter i Russel, pe model artificial arata ca,este suficienta o cantitate de 0,002%
gluconat de clorhexidina ptr a inhiba formarea placii.
259.Digluconatul de clorhexidin administrat timp de 21 de zile reduce numrul
Streptococilor mutans cu 26-68%, numr care revine la valoarea de plecare dup ct
timp? 1 min
Numar ce revine la valorile de plecare dupa o perioada de 2-6 luni de la incetarea
administrarii.

260.Digluconatul de clorhexidin este inactivat de o serie de componente ale pastelor


de dini. Care sunt componentele care inhib aciunea clorhexidinei i care este
indicaia transmis n acest sens? 3 min

Inhibarea efectelor antiplaca-MONOFLUORFOSFATUL DE SODIU


Este inhibata de o serie de ingridiente din compozitia pastelor de dinti (LAURIL SULFATUL
DE SODIU,FLUORURILE ANIONICE)

De aceea se recomanda utilizarea lui dupa un anumit interval de timp: 30-60 min dupa periaj

261.Dintre fluorurile componente ale pastelor de dini care este aceea care
clorhexidinei inhib aciunea i care nu? 2 min

Inhibarea efectelor antiplaca-MONOFLUORFOSFATUL DE SODIU


Este inhibata de o serie de ingridiente din compozitia pastelor de dinti (LAURIL SULFATUL
DE SODIU,FLUORURILE ANIONICE)

262.Care este cea mai important caracteristic, din punct de vedere antimicrobian, a
digluconatului de clorhexidin? 1 min

Gluconatul de clorhexidina este deosebit de activ si impotriva MICROORGANISMELOR


PATOGENE PARODONTALE
Efect bactericid asupra S.Mutans si actinomicetelor

263.Digluconatul de clorhexidin este contraindicat n ORL pentru c produce o


afectare ireversibil. Despre ce este vorba? 2 min

Poate produce totusi surditate cand este introdusa la nivelul urechii medii

264.Care sunt indicaiile de utilizare a multiplelor produse care conin digluconat de


clorhexidin? 5 min

1)ca SOLUTIE DEZINFECTANTA:

-decontaminarea suprafetelor;
-dezinfectia instrumentarului sau a mucoaselor,inaintea punctiei anestezice;
2)ca APE DE GURA sau GEL la tratamentul:

-gingivitelor ulcero-necrotice;
-a aftelor;
-a candidozelor;
-amigdalitelor;
-faringitelor;

3)ca SOLUTII ANTISEPTICE la:

-clatirea gurii:este parte a protocoalelor pre- si postchirurgicale.Se recomanda si


postdetartraj,modalitate prin care suplinim un control al placii mai putin eficient ca urmare a
sensibilitatilor dureroase,posibile postdetartraj.
-inaintea procedurilor stomatologice:care produc cantitati mari de
AEROSOLI(slefuiri,detartraje ultrasonice).Prin care se reduce riscul de infectare,dar si
efectele bacteriemiilor
-cei cu IMPLANTURI DENTARE
-pacientii care au suportat IRADIERI in zona capului sau a gatului si implicit la pacientii
care prezinta variate grade de XEROSTOMIE;
-ptr a reduce HALITOZA,cand se mai pot recomanda produse cu triclosan,CPC si uleiuri
esentiale
-ptr dezinfectia protezelor mobile; Mai ales cand avem de tratat candidoze la pacientii cu
proteze mobile(In aceste situatii se recomanda a se trata candidoza cu medicamente
antifungice urmand sa folosim clorhexidina ptr a preveni recidivele.Se recomanda chiar
mentinerea protezelor in solutie de clorhexidina,procedeu prin care o sterilizam)
-clatiri antiseptic inaintea procedurilor stomatologice la pacientii cu boli sistemice grave
(precum:diabet,endocardite,discrazii sanguine,cancere,SIDA,purtatorii cronici de hepatita
B/C,transplant de maduva osoasa)
-la tratarea PARODONTOPATIILOR si a complicatiile acestora;pacientii cu aparate
ortodontice fixe/mobile,cu imobilizari intermaxilare sau cu variate incapacitate fizice/psihice
-pacientul cuprins in grupul celor cu RISC CRESCUT LA CARIE
-ptr cateva zile si la igenizarea zonelor operate(atunci cand periajul este contraindicat)
-IRIGARI SUBGINGIVALE efectuate impreuna cu PLANAREA RADICULARA
-in cazul ulceratiilor de afte minore recidivente (HUNTER &ADDY) reduc: incidenta,durata
si severitatea lor

265.n cazul pacienilor cu variate dizabiliti se recomand, antiplac, o serie de


preparate cu clorhexidin sub form de? 2 min

In tratarea pacientilor cu variate handicapuri se recomanda produsele cu clorhexidina tip


SPRAY si VARNISH.

266.Apele de gur sau gelurile cu clorhexidin (administrate de 3/zi cteva sptmni)


recomandate n caz de ulceraii reduc incidena, durata i severitatea lor. n ce situaii
sunt recomandate n principal, i de ce sunt mai puin indicate n caz de afte majore, a
gingivo-stomatit ulcero-necrotic etc.? 3 min

Gingivitelor ulcero-necrotice;
Aftelor;
Candidozelor;
Amigdalitelor;
Faringitelor;

267.Cum sunt indicate obinuit produsele cu digluconat de clorhexidin n


afeciunile parodontale? 2 min

H) tratarea parodontopatiilor si a complicatiilor acestora la pacientii cu aparate ortodontice


fixe sau mobile, imobilizari intermaxilare sau cu variate incapacitati fizice si psihice (la cei cu
variate handicapuri se recomanda produsele cu CHX de tip spray si varnish)

268.Care sunt efectele secundare produse prin folosirea preparatelor ce conin


digluconat de clorhexidin ca i posibilitile de remediere a acestor defecte? 5 min
1)Colorarea bruna : a suprafetelor dentare incorect curatate
a obturatiilor(in special a celor incorect finisate)
a mucoasei orale-in special a fetei dorsale a limbii
a dintilor artificiali
In asemenea cazuri,se indica intreruperea administrarii produsului pentru o
perioada de timp,iar in cazul colorarilor vom recomanda un periaj mai atent sau chiar periaj
profesional.
2)Perceperea unui GUST AMAR (motivul ptr care au fost introduse diferite arome);
3)Pierderea temporara a SENZATIEI GUSTATIVE(impune utilizarea ei dupa masa);
4)SENZATIA DE ARSURA si de USCACIUNE A GURII(in asemenea cazuri se
stopeaza administrarea ei);
5)Eroziuni ale mucoasei orale la concentratii 0,2%,dar sunt rar vazute la 0,12%
6)Creste ritmul depunerilor de tartru dentar;
7)HIPERSENSIBILITATE DENTINARA;
8)Tumefactii parotidiene,la un numar redus de persoane,dupa o folosire indelungata;
9)Inhiba formarea cheagului sanguin,motiv ptr care in cazul plagilor osoase vom
contraindica utilizarea ei timp de 2-3 zile(cele cu clorhexidina 0,10% nu afecteaza formarea
cheagului si sinteza colagenului)

269.Ca efect secundar produsele cu digluconat de clorhexidin produc colorare brun


a suprafeelor dentare incorect curate, a obturaiilor (n special, a acelora incorect
finisate), a mucoasei orale, n special a feei dorsale a limbii, a dinilor artificiali. Care
este cauza i ce recomandri trebuiesc fcute? 3 min

Cauza:precipita colorantii alimentari


Recomandari: In asemenea cazuri,se indica intreruperea administrarii produsului pentru o
perioada de timp,iar in cazul colorarilor vom recomanda un periaj mai atent sau chiar periaj
profesional.
270.La ce concentraii a produselor cu digluconat de clorhexidin avem efecte
secundare minime? 1 min
Eroziuni ale mucoasei orale sunt rar vazute la concentratii de 0,12%
Inhiba formarea cheagului sanguin,motiv ptr care in cazul plagilor osoase vom contraindica
utilizarea ei timp de 2-3 zile(cele cu clorhexidina 0,10% nu afecteaza formarea cheagului si
sinteza colagenului)

271.n irigri orale soluiile de digluconat de clorhexidin se folosesc n concentraii


de? 1 min
Concentratia recomandata este de : 0,06%

272.n ce concentraie soluiile cu digluconat de clorhexidin nu afecteaz formarea


cheagului sanguin i sinteza colagenului 1 min

(cele cu clorhexidina 0,10% nu afecteaza formarea cheagului si sinteza colagenului)

273.n apele de gur cu clorhexidin 0,2% firma Curaprox introduce i alte substane
active. Pentru ce este introdus acidul hialuronic 0,2% dar i clorbutanolul 0,5%? 3
min

Acidul hialuronic 0,2%-prezinta o serie de efecte benefice,si anume:film protector ptr placa
chirurgicala,asigurand o regenerare mai rapida a tesutului implicat chirurgical,prin care se
reduce si riscul de complicatii post-operatorii;

Clorbutanolul 0,5%-are ca efect reducerea durerilor de la nivelul plagilor chirurgicale si nu


numai;

274.Periochip - sunt conuri cu digluconat de clorhexidin, cu eliberare lent, care se


introduc n punga parodontal la intervale de ? 1 min

Sunt indicate ptr introducerea periodica (la 3 LUNI) in punga parodontala;

275.Care sunt produsele cu digluconat de clorhexidin cele mai recomandate n cazul


pacienilor cu cario-activitate intens? 2 min

LACURI CU GLUCONAT DE CLORHEXIDINA 40%

276.Cror pacieni sunt recomandate, n Statele Unite, lacurile cu digluconat de


clorhexidini n ce scop? 2 min

La pacientii cu xerostomie,copii in scopul reducerii cariei dentare;

277.Care sunt principalele substane antiplac din grupa compuilor fenolici? 1 min

ULEIURILE ESENTIALE
FENOL
LISTERINA
TRICLOSAN

278.Din punct de vedere al efectului antiplac la ct este evalut el, pentru Listerin ca
i pentru triclosan, comparativ cu efectul digluconatului de clorhexidin? 2 min

Efectul antiplaca al LISTERINEI-este evaluat insa la 35% din cel realizat prin folosirea
corecta a celui cu clorhexidina.
Triclosan 65%

279.Dac naintea edinei stomatologice pacientul cltete cu Listerin, dup ce i-a


periat dinii, cu ct se reduce ncrctura microbian a aerosolilor produi? 1 min

Se indica clatirea gurii cu LISTERINA inaintea sedintelor de tratament si constata o


reducere a incarcaturii microbiene a aerosolilor produsi cu 93,6%

280.Listerina poate genera efecte secundare. Care sunt acestea? 2 min

EFECTE SECUNDARE:
-senzatia de arsura;
-gust amar;
-colorarea dintilor;
-efect cancerigen (marele defect al listerinei este continutul alcoolic mare)

281.Care sunt principalele dezavantaje ale folosirii Listerinei (pentru efectul ei


antiplac)? 3 min

Marele defect al Listerinei este continutul alcoolic mare intre 21,6-26,9%(formula origina
continea 21,6%)-mai putin recomandabila datorita efectului cancerigen.

282.Pe lng coninutul mare n alcool etilic (n formula original 21,6%) un alt
incovenient este pH-ul Listerinei. Ct este acesta, ce genereaz comparndu-l cu sucul
de portocale? 2 min

Legat de pH-ul 4,3 prin care se genereaza eroziuni dentinare si de smalt dar la un nivel mult
mai redus comparativ cu consumul de suc de portocale,

283.Datorit inconvenientelor prezentate de Listerin care sunt indicaiile ei? 3 min


INDICATII:
-pacientului care nu este capabil sa-si efectueze un periaj si un flossing dentar adecvat;
-periodic ptr a imbunatati igiena orala;
-inaintea procedurilor stomatologice care produc cantitati mari de aerosoli;

284.Pentru a prentmpina intoxicaiile acute cu alcool sau incidena cancerelor din


zona buco-faringian se recomand ca apele de gur s conin alcool etilic ntr-o
proporie de cel mult? 1 min
Continutul maxim de alcool etilic-pana la 5%

285.Apele de gur care conin alcool etilic nu se recomand? 2 min


Nu se recomanda:alcoolicilor,sau acelora carora li se administreaza anumite medicamente ce
reactioneaza advers cu alcoolul,precum METRONIDAZOL

286.Triclosanul. 4 min

TRICLOSAN (2,4,4 triclor-2 hidroxildifenileter)


Este un agent antimicrobian,cu spectru larg,actioneaza BACTERICID (impotriva bacterilor
gram- si gram+),dar si cu actiune BACTERIOSTATICA mai redusa comparativ cu cea a
clorhexidinei.
Determina distructii la nivelul membranei celulare si bacterioliza
Este un agent antimicrobian si antigingivita iar toxicitatea este minima.
Este folosit ca o serie de produse:de perspirant,in sapun,ape de gura sau paste de dinti
Efectul antiplaca-este doar la 65% comparativ cu cel al clorhexidinei
Altfel spus,triclosanul 0,10% are efect mai redus de inhibare a formarii placii comparativ cu
clorhexidina 0,10%
Este insolubil in apa,motiv ptr care se asociaza cu o baza,un alcool sau un glicol.
In concentratii de peste 0,5%,provoaca modificari ale perceptiei gustative.

287.n ce scopuri se indic produsele care conin triclosan? 2 min


Sunt indicate:
Pentru a reduce acumularile de placa si gingivita,ca si pentru a reduce cantitatea de tartru
formata
Se foloseste la fabricarea:apelor de gura(ex.PLAX a firmei COLGATE) sau pastelor de
dinti(ex.COLGATE TOTAL)

288.Ce substane active conine pasta de dini Colgate Total? 2 min


Contine:
Pe langa Triclosan;
Florura de sodiu 0,32%-1450 ppm F si
Pirofosfat de sodiu 5%

289.Pentru a-i crete substantivitatea triclosanul se combin cu un co-polimer i


rezult Tricloguard. Din ce este realizat co-polimerul PVM/MA? 2 min

Copolimerul este:
POLI VINIL METOXI ETILEN
ACID MALEIC (PVM/MA) prin care creste substantivitatea.

290.Fr copolimer ct este substantivitatea triclosanului? 1 min

Circa 5 ore

291.Care sunt principalii mediatori ai inflamaiei parodontale? 1 min

Interleukina 1-beta
Prostaglandine E2
292.Sanguinaria. 5 min

Este principalul reprezentant al grupei.


Extractul de sanguinaria se obtine din radacina plantei Sanguinaria Cadensis,care creste in
America de Nord si contine BENZOFENANTIDINA
Este un agent cationic de suprafata;solubil in apa,care prezinta capacitatea de legare la
lipoproteinele membranei microbiene,generand efect BACTERICID.
Acesta inhiba metabolismul GLUCIDIC,mecanism prin care pH-ul bucal se mentine in
limite fiziologice.
Sanguinaria reduce ADERENTA MICROBIANA si DEPUNERILE DE PLACA si implicit
INFLAMATIA GINGIVALA.
Prezinta o actiune antiplaca speciala,actionand mai ales a celei subgingivale,ce poate fi
comparabila ca efect ,cu cel al clorhexidinei asupra celei supragingivale.Reduce depunerile de
placa cu 20-60% la scurt timp de la aplicarea ei.Actiunea antiplaca si antimicrobiana se
produce la o concentratie a substantei active-16 micrograme/ml.

293.Care dintre substanele antiseptice cu efect antiplac prezint cel mai accentuat
efect anti-halitoz i prezint cam acela efect antiplac subgingival ca i clorhexidina
ca efect antiplac supragingival? 2 min

Sanguinaria este activa si in reducerea HALENEI FETIDE,prin anhilarea formarii sulfurilor


volatile. Prezinta o actiune antiplaca speciala,actionand mai ales a celei subgingivale,ce poate
fi comparabila ca efect ,cu cel al clorhexidinei asupra celei supragingivale

294.Sunt studii recente care vorbesc de posibilitatea produceri de leziuni


precanceroase chiar i dup 10 ani de la ncetarea administrrii respectivei substane,
component a apelor de gur sau a pastelor de dini. Despre ce substan cu efect
antiplac este vorba? 2 min

Studii recente constata probabilitatea producerii leziunilor precanceroase prin folosirea


apelor de gura cu SANGUINARIA chiar si dupa 10 ani de la stoparea folosirii ei.Este motivul
ptr care se inlocuieste cu alte substante active.

295.Lemnul dulce Sewak Meswak - pe lng efectul mecanic de curire mai


acionez antiplac i prin substanele chimice coninute i anume? 2 min

Pe langa efectul mecanic de periere,el actioneaza chimic prin intermediul :


-Acizilor grasi;
-Compusilor fenolici;
-Fitosterolilor;
-Flavonelor continute;

296.Pasta de dini Parodontax classic conine pe lng bicarbonatul de sodiu fin


granulat 6 extracte naturale. Care sunt acestea? 2 min
-echinacea (imunostimulator);
-rathania(astringent);
-musetelul(antiinflamator,antibacterian);
-salvia(antibacterian,antiinflamator,analgezic);
-smirna(antihemoragic,tonifiant);
-menta(antibacterian,ofera prospetime respiratiei);

297.Care este pH-ul pastei de dini Parodontax classic i n funcie de el care este una
din indicaii? 2 min

Este folosita in tratamentul gingivitelor si bolilor parodontale datorita efectului ei


antibacterian,dar si ptr pH-ul ALCALIN de 8,4,ce ofera o buna capacitate tampon.

298.Care dintre compuii cuaternari de amoniu este folosit n paste de dini ca agent
de neutralizare a toxinelor? 2 min

CLORURA de CETYLPIRIDINIUM (CPC- agent de neutralizarea a toxinelor la


concentratie de 0,05-0,07%)

299.Compuii cuaternari de amoniu. 4 min

Sunt agenti cationici de suprafata puternic atrasi de suprafetele dentare si componentele


chimice ale placii.In plus,produc REDUCEREA TENSIUNII SUPERFICIALE a coroanei
dentare.Acestia actioneaza antimicrobian prin distrugerea membranei celulare si alterari la
nivelul citoplasmei.Nu prezinta aceeasi eficienta antiplaca ca si clorhexidina.Efectul
antiplaca mentinandu-se timp redus,SUBSTANTIVITATE REDUSA.
EFECTE SECUNDARE:
-coloratii dentare si cresterea vitezei de depunere a tartrului dentar,iar prin folosirea sa
indelungata si componenta alcoolica pot provoca:
Senzatii descuamative,senzatii de arsura la nivelul limbii si chiar coloratii minore si
reversibile la nivelul dintilor.

Actiunea lor poate fi anhilata de prezenta componentelor anionice din compozitia pastelor
de dinti,motiv ptr care ele sunt folosite numai dupa clatirea atenta a gurii.

300.Care sunt principalii reprezentani ai compuilor cuaternari de amoniu i la ce


concentraii prezint efect antiplac? 2 min

CLORURA de CETYLPIRIDINIUM (CPC- agent de neutralizarea a toxinelor la


concentratie de 0,05-0,07%)
CLORURA DE BENZALKONIUM
HEXETIDINA

Ele intra in compozitia unor ape de gura la concentratii de 0,05%,cu care pacientul clateste
de 2-4 ori/zi.
301. n prezena crei substane este potenat efectul antiplac a hexetidinei 0,1% i
care sunt principalele efecte secundare? 3 min

302. Care sunt cei mai folosii ageni de oxidare n apele de gur, inclusiv concentraia
lor? 2 min

Peroxid de hydrogen 1,5%, Peroxidul de carbamida 10%, apa oxigenata 0,5%

303. Apele de gur cu ageni oxidani, comercializate, conin obinuit, peroxidul de


carbamid 10% i peroxidul de hidrogen 1,5%. Cum sunt ele indicate i n ce scopuri?
2 min

Asemenea ape de gur sunt recomandate pe intervale limitate de timp n caz de gingivo-
stomatite ulceronecrotice. Scop: indepartarea resturile alimentare si tesuturile necrozate.

304. n aplicaii de lung durat peroxidul de hidrogen 3% poate genera o serie de


efecte secundare severe. Care sunt acestea? 2 min

De la hiperkeratoza la ulceratii orale, de la hiperplazii si limba neagra paroasa pana la efecte


cancerigene.

305. Dintre agenii de oxidare care este acela care are efect cauterizant i se indic la
tratarea gingivitei hiperplazice gravidice? 1 min

Peroxidul de hydrogen 30%

306. Soluiile hipertone sau izotone cu clorur de sodiu se utilizeaz datorit efectelor
benefice produse. Care sunt acestea? 3 min

Prin presiunea osmotica creata, determina atragerea apei in interiorul celulelor, mechanism
prin care reduce edemul inflamator sau cel post-traumatic. Stimuleaza circulatia sanguina si
secretia salivara, realizand curatirea tesuturilor.
307. Folosite timp ndelungat soluiile ce conin clorur de sodiu pot genera efecte
secundare nedorite. Care sunt acestea? 2 min

Ulceratii, retractii gingivale, candidoze, hipertrofia papilelor linguale.

308. Care este substantivitatea povidon iodine 1%, ce efect secundar nedorit poate
produce folosire apelor de gur cu povidon iodine i care este recomandarea principal?
3 min
309. Termenul de autongrijire oral nlocuiete ali doi termeni. Care sunt acetia?
2 min

Controlul plcii dentare i cel de fizio-terapie oral.

310. Cum definii termenul de autongrijire oral? 2 min

Autongrijirea oral reprezint totalitatea activitilor ntreprinse de pacientul corect instruit i


motivat, prin care acesta obine prevenirea i stoparea bolilor parodontale sau a cariei dentare,
proces realizat, n principal, prin reducerea acumulrilor de plac.

311. Care sunt efectele secundare produse prin administrarea de antibiotice n scop
antiplac i care au determinat contraindicarea lor parial din acest punct de vedere?
2 min

Efectele secundare negative sunt: modificarea niei ecologice, producerea rezistenei


microbiene sau infecii oportuniste i, cel mai grav, producerea alergiilor.

312. Care sunt preparatele cu antibiotice nc utilizate n tratamentul local al


parodontopatiilor marginale? 2 min

Combinatia tetraciclina(250mg la 6 ore 10-14 zile)-metronidazol, metronidazol(250mg de 3


ori pe zi)-augumentin(250mg-500mg/zi) timp de 7 zile.

313. Sistemic, tratamentul cu antibiotice se recomand obligatoriu n stomatologie n


cteva situaii clinice. Care sunt acestea? 3 min

Parodontopatie juvenila localizata, forma refractara a parodontopatiei marginale a adultului,


cand exista simptome generale (febra) ca in cazul abcesului parodontal sau al gingiva-
stomatitei ulcero-negrotice.

314. Care sunt limitele utilizrii sistemice, n medicin dentar, a antibioticelor? 3


min
- efectele secundare grave (alergii) generate de anumite antibiotice;

- posibilitatea inducerii rezistenei fa de antibioticul n cauz;

- medicamentul acioneaz i n zone care nu necesit intervenie, n timp ce


concentraia lui ajunge diluat la locul de aciune;
- poate genera suprainfectare (infecii oportuniste), cum ar fi candidoza;

- iar acuzele parodontale (spre exemplu) atenuate de antibiotic limiteaz voina


pacientului de a urma strict tratamentul antibiotic un anumit numr de zile.

315. Ce trebuie s avem n vedere atunci cnd realizm un plan de tratament


preventiv individualizat? 2 min

- selecionarea celor mai eficiente dispozitive i preparate,

- la un minim posibil, prin care simplificm explicaiile i motivm pacientul.

316. Care sunt modalitile locale de administrare a substanelor chimice antiplac?


3 min
- paste de dini (dentifrice) i periaj;

- cltiri cu ape de gur;

- folosirea gumelor de mestecat;

- irigri orale; i

- terapie parodontal nechirurgical - aplicarea local, direct n punga


parodontal, a unor substane active cu eliberare lent, i irigarea subgingival.

317. n ce scopuri sunt indicate i folosite pastele de dini? 3 min

- cosmetic (de ndeprtare a depozitelor moi de pe suprafeele dentare, gingiei fixe


i suprafeei dorsale a limbii);

- terapeutic

o sanogen de prevenire a cariei dentare i a bolilor parodontale,

o de reducere a sensibilitatii dentinare i chiar

o de albire a dinilor.

318. Cum definii termenul de dentifrice i actualmente cu care produse de control al


plcii poate fi identificat? 3 min

Dentrificele reprezinta totalitatea produselor destinate curatirii orale care se aplica in scop
cosmetic, preventiv si/sau therapeutic, prin intermediul periutei de dinti, si care realizeaza
indepartarea placii bacteriene, a coloratiilor exogene, a materiei albe si a resturilor alimentare
de la nivelul dintilor, limbii si gingiei. Termenul este asimilat cu pastele de dinti.

319. Care sunt beneficiile preventiv/terapeutice a pastelor de dini i care sunt


principalii ageni terapeutici care realizeaz fiecare dintre aceste deziderate? 5 min
- de prevenire i de remineralizare a cariilor dentare necavitare. n acest sens se
utilizeaz ageni terapeutici pe baz de fluor i xilitolul (utilizat n unele paste
de dini ca umectant sau aromatizant, i dovedete efecte anticarie);

- de reducere a cantitii de biofilm dentar format, cei mai importani ageni


fiind: triclosanul, citratul de zinc i fluorura de staniu;

- de reducere a inflamaiei gingivale; triclosanul a fost primul agent chimic care


a dovedit efect antiinflamator. Triclosanul combinat cu copolimerul PVM/MA,
adic polivinil metoxietilen i acid maleic, prezint o substantivitate crescut la
12 ore;

- de reducere a hipersensibilitii dentinare; cea mai activ substan


desensibilizant este nitratul de potasiu 5%.

- de reducere a cantitii de tartru supragingival format; dentifrice-le care arat


capacitatea de a inhiba formarea T.D. sunt srurile pirofosfatului, clorura de
zinc i citratul de zinc, hexametafosfatul de sodiu i triclosanul cu copolimer.

320. Care sunt componentele pastelor de dini care genereaz efecte cosmetice ca i
mprosptarea respiraiei orale? 3 min

- pigmenii alimentari, cei din variaii ageni chimici ca i fumatul pot colora
P.D., motiv pentru care dentifricele acioneaz cosmetic prin ndeprtarea lor
mecanic dar i prin agenii de albire coninui;

- reducerea halitozei prin inhibarea temporar a producerii componentelor


sulfurice volatile. n acest sens cu efecte benefice se utilizeaz dioxidul de clor,
uleiurile eseniale i clorura de zinc. Apoi triclosanul cu copolimer controleaz
microorganismele asociate cu producerea CSV iar fluorura de sodiu combinat
cu hexametafosfatul de sodiu reduce producia de CSV.

321. Care component a pastelor de dini din categoria detergenilor (agenilor de


spumare) ncepe s nu mai fie folosit i de ce? 3 min

Lauril sulfat de sodiu i pastele de dini care-l conin nu se indic pacienilor cu afeciuni ale
mucoasei orale el fiind acuzat c poate favoriza producerea ulceraiilor orale, a aftelor i
reduce efectul clorhexidinei.

322. Ca detergent, component a pastelor de dini, care este nlocuitorul obinuit al


lauril sulfatului de sodiu? 1 min

n-lauril sarcozinatul de sodiu.


323. Pentru efecte negative minime se recomand ca agenii de curare i lustruire s
fie particule sferice, moi. Ce dimensiuni trebuie s prezinte aceste particule pentru a
realiza curirea i lustruirea la efecte negative minime? 2 min

20microni i 1 micron.
324. Din punct de vedere al abrazivitii, pasta de dini recomandat pacientului fr
hipersensibilitate trebuie s prezinte un coeficientului RDA (relative enamel abrasivity)
cuprins ntre ce valori? 2 min

325. n compoziia pastelor de dini exist i un conservant. Care este cel mai folosit
conservant? 1 min

Benzoatul de sodiu.

326. Medicul stomatolog indic pasta de dini n concordan cu? 2 min


- obiceiurile pacientului;

- problemele lui de sntate, i

- obiectivele planului de tratament.

327. Ce sunt pastele de dini ingerabile. 3 min

Au fost propuse iniial spre utilizare n cosmos de ctre astronaui, n ideea reducerii greutii
navei. Aceste paste prezint o concentraie sczut de calciu i, de regul, conin glicerin,
carboximetilceluloz, zaharin i ap, fr a conine uleiuri eseniale sau detergeni. Ele pot fi
folosite i apoi nghiite, fr a fi necesar cltirea. Ulterior, asemenea paste au fost indicate i
indivizilor cu dificulti n cltirea cavitii bucale sau n evacuarea coninutului oral.

328. Care sunt recomandrile pastelor de dini profilactice cu fluor? 4 min


- tuturor adulilor, ca parte a programului preventiv complet i reprezint o
intervenie de baz n programul de prevenire a C.D.;

- tuturor pacienilor, indiferent de riscul cariogen (excepie fac copiii sub 2 ani),
de dou ori pe zi;

- n cazul pacientului cu cario-activitate medie sau crescut, cnd se recomand


3 sau 4 periaje pe zi sau folosesc o gum de mestecat cu xylitol cnd perierea
nu este posibil;

- pentru desensibilizare dentar;

- indivizilor cu multiple suprafee radiculare expuse (pentru prevenirea cariilor


radiculare);
- celor cu xerostomie etc.

329. Care este concentraia n fluor a pastelor de dini numite profilactice cu fluor i
ce substane active conin n acest sens, la ce concentraii? 4 min

Pastele de dini profilactice cu fluor conin, n principal NaF 0,24%, monofluorofosfatul de


sodiu (Na2PO3F) 0,76% si cel concentrat 1,14% , fluorur de staniu 0,4% i amine
fluorurate.Cercetrile constat ns c prin creterea cantitii ionilor de fluor la peste 1500
ppm F nu cresc i beneficiile anticarie.n acelai timp, pentru anumii pacieni care prezint la
un moment dat explozii de carii (carii rampante), s-au elaborat paste de dini terapeutice cu
fluor, speciale, precum Colgate PreviDent, cu un coninut de 260 mg fluor sau 5.000 ppm F.
Pasta se comercializeaz n America i se elibereaz doar pe baz de prescripie medical.

330. Pentru a preveni fluoroza dentar, n principal la nivelul incisivilor centrali


maxilari, ce se recomand pentru toate produsele fluorurate? 3 min
- grij sau chiar contraindicarea produselor fluorurate n perioada lor de formare,
adic lunile 1530 de via;

- pasta de dini cu fluor folosit la o periere va fi de mrimea unui bob de


mazre, deoarece copilul mic nghite cel puin jumtate din pasta utilizat.

331. Care este cantitatea maxim a fluorului coninut n pastele de dini dup care nu
se mai obin benefici profilactice? 1 min

Cantitatea maxim a fluorului coninut n pastele de dini dup care nu se mai obin benefici
profilactice 1500 ppm F. Pentru a preveni intoxicatiile acute, cantitatea de fluor a fost
restrictionata la 1100 ppm F sau la un total de maximum 120mg F la un tub de pasta de dinti.

332. n cazul pacienilor cu explozii de carii sau elaborat paste de dini cu un coninut
mare de fluor (comercializate n Statele Unite), comercializate numai cu prescripie
medical. Ce coninut n fluor prezint asemenea paste? 2 min

Pentru anumii pacieni care prezint la un moment dat explozii de carii (carii rampante), s-au
elaborat paste de dini terapeutice cu fluor, speciale, precum Colgate PreviDent, cu un
coninut de 260 mg fluor sau 5.000 ppm F

333. Pentru a prevenii intoxicaiile acute cu fluor, posibil mortale, s-a restrecionat
cantitaltea lui ntr-un tub cu past de dini la maxim? 1 min

120mg F la un tub de pasta de dinti.

334. Obinuit se indic perierea cu past la copii de peste 2 ani. Dup aceast vrst
i pn la 4-5 ani ce cantitate de past de dini se recomand? 1 min

Pasta de dinti de marimea unui bob de mazare

335. Care este primul obiectiv de atins prin perierea dentar i care sunt principalii
trei ageni terapeutici folosii n acest sens? 2 min
Sntatea esutului gingival i prevenirea infeciilor parodontale.Agenii terapeutici antiplac
i antigingivit cei mai importani sunt: triclosanul, fluorura de staniu, citratul de zinc;

336. Agenii terapeutici, componeni ai pastelor de dini, antiplac i antigingivit


utilzai obinuit sunt? 2 min

- triclosanul

- fluorura de staniu,

- citratul de zinc;

- digluconat de clorhexidin;

- saguinaria i citratul de cupru;

337. Pastele de dini antiplac utilizate prin metode de periere sulculare i prin
substanele lor active pot influiena componena pungilor parodontale pe o adncime
de? 1 min

1 mm i maxim 2-3 mm.

338. Care sunt beneficiile folosirii (indicrii) pastei de dini Pro Expert Gums
Protection a firmei Blend-a-med, cu fluorur de staniu i hexametafosfatul de sodiu? 2
min
- antiplac i antigingivit;

- reduce sngerarea i halitoza oral;

- este desensibilizant;

- i reduce incidena cariei dentare cu 22-25%.

339. Care sunt substane active cele mai importante coninute de pastele de dini
terapeutice antitartru? 2 min
- triclosan + co-polimer,

- clorura de zinc

- pirofosfatii

- citrat de zinc

- hexametafosfatul de sodiu;

340. Care sunt substanele active principale, componente ale pastei de dini Colgate
total i n care scopuri o recomandm? 2 min
- triclosan + co-polimer,

- fluorur de sodiu 0,32% F sau 1450 ppm F,

- pirofosfatul de sodiu 5%.


Are efect antiplac, antitartru i remineralizant.

341. n caz de hipersensibilitate dentinar care este prima recomandare a medicului


stomatolog i de ce? 2 min

Este motivul pentru care specialistul recomand, n primul rnd, un controlul optim al plcii,
prin care deschiderile canaliculelor dentinare se reduc cu cca 20% (n mod obinuit, pacientul
evit s-i perie zonele dento-mucozale dureroase, determinnd nrutirea situaiei clinice).

342. n caz de hipersensibilitate dentinar pentru c pacientul evit perierea zonei


durerose, deschiderea canaliculilor dentinari crete de cteva ori, exacerbndu-se
durerea. De cte ori poate s creasc aceast deschidere a canaliculelor dentinare? 1
min

De cca 3 ori.
343. Care sunt principalele substane active care definesc o past de dini
desensibilizant? 2 min
- nitratul de potasiu,

- citratul de potasiu si de sodiu.

- clorura de potasiu,

- fluorura de staniu,

- clorura de stroniu;

- monofluorofosfat de sodiu

- hidroxiapatita

344. Care este cea mai utilizat substan desensibilizat n pastele de dini cu acest
efect? 1 min

Nitratul de potasiu 5%.

345. n pasta de dini Elgydium albire se gsete ca agent de albire bicarbonatul de


sodiu 10% micropulverizat, adic cu o mrime a particulei de 5 ori mai mic
comparativ cu particula de bicarbonat normal. Care este aceast mrime a particulei i
cum o vedem comparativ cu mrime abrazivilor recomandai n pastele de dini? 2
min

125 m este particula de bicarbonat de 5 ori mai mic iar cerinele pentru abrazivii pastelor de
dini este de 1 m pentru curatire i 20 m pentru lustruire.

346. Care sunt efectele secundare generate de folosirea pastelor de dini de albit, cte
tipuri avem i cum se indic? 4 min

Pastele de albit se pot mpri n dou categorii: cu i fr peroxizi.


Pastele de dinti fara peroxizi sunt paste abrazive, dar cercetarile au aratat ca, in comparatie cu
alte paste de dinte, puterea lor de abrazare este la un nivel mediu. Indicate pentru curatirea si
lustruirea suprafetelor dentare, prin care se incearca indepartarea coloratiilor exogene,
produse de prezenta placii dentare, dar si crearea de conditii nefavorabile adeziunii ei.
Pastele de dini cu peroxizi conin peroxid de hidrogen sau peroxid de carbamid (produce
uree i peroxid de hidrogen). Ambele substane acioneaz n final prin eliberarea unei
molecule de oxigen, ce se constituie n element de decolorare activ.
Asemenea paste sunt recomandate de specialiti a fi folosite de 2-3 ori pe sptmn,
alternativ cu alte paste de dini, modalitate prin care se reduc efectele secundare, precum:
infeciile oportuniste (n special, cu ciuperci, precum: limba neagr proas). n plus, peroxizii
pot determina alterri structurale la nivelul componentelor pulpare sau la nivelul esuturilor
moi orale (descuamri). Produc, de asemenea, ntrzieri n vindecarea plgilor i chiar pot
genera efecte mutagene.

347. Care sunt agenii terapeutici activi folosii la fabricarea pastelor de dini de albire
cu peroxizi? 1 min

Conin peroxid de hidrogen sau peroxid de carbamid.

348. Pastele de dini cu peroxizi sunt indicate la perierea dinilor de 2-3 ori pe
sptmn modalitate prin care se evit producerea de efecte secundare nedorite. Care
sunt acestea? 3 min

Infeciile oportuniste (n special, cu ciuperci, precum: limba neagr proas). n plus,


peroxizii pot determina alterri structurale la nivelul componentelor pulpare sau la nivelul
esuturilor moi orale (descuamri). Produc, de asemenea, ntrzieri n vindecarea plgilor i
chiar pot genera efecte mutagene.

349. Care dintre categoriile de paste de dini prezente pe pia pot genera la unii
pacieni hipersensibilitate dentinar? 2 min

Cele antitartru i cele de albire.

350. n ce scopuri se pot folosi i indica apele de gur? 2 min

- pentru combaterea plcii dentare,

- pentru a obine creterea rezistenei structurilor dentare i

- pentru tratamentul profilactic sau curativ a unor afeciuni parodontale sau ale
mucoasei orale.

351. n funcie de concentraia substanei active apele de gur se pot utiliza n dou
moduri. Care sunt acestea? 2 min
- prin cltire viguroas;

- prin intermediul irigatoarelor orale.

352. Cnd apa de gur se utilizeaz prin cltire viguroas constatm c ea ptrunde
subgingival numai? 1 min

1-2 mm.
353. Apele de gur antiseptice sunt obligatoriu de folosit naintea realizrii anumitor
proceduri stomatologice. Care sunt acestea? 2 min

In cazul tuturor procedurilor care genereaza cantitati mari de aerosoli, bacteriemii, inaintea
sedintei de lucru mai ales in cazul acelora cu boli sistemice grave.

354. Cu ct crete ncrctura microbian a atmosferei cabinetului dup efectuarea


detartrajului mecanic i ct timp se menine la aceste valori? 2 min

Dup detartraj mecanic ncrctura microbian crete cu pn la 300% i se menine cel puin
30 de min de la finalizarea procedurii.

355. Studiile arat c dup efectuarea detartrajului mecanic n atmosfera cabinetului


dentar 90% dintre microorganisme vor fi reprezentate de stafilococul alfa hemolitic. Ct
poate persita el n aceast atmosfer, ca timp, dac nu se iau msurile recomandate? 1
min

Cca 24 de ore

356. Apele de gur antiseptice se indic la cltirea gurii naintea unor proceduri
stomatologice i la o serie de pacieni, demonstrndu-se c astfel se reduce numrul
microorganismelor orale. Cu ct se reduce numrul lor dup cltirea gurii cu ap
simpl, cu ct dup perierea dinilor i cu ct i dup cltire cu ape de gur antiseptice?
2 min

61%, 85% i 97%.

357. Printr-o cltire corect a gurii la finalul periajului dentar obinem:? 2 min
- ndeprtarea depozitelor moi retenionate i desprinse pe durata periajului;

- realizeaz ndeprtarea celulelor epiteliale descuamate;

- elimin particulele abrazive prezente n pastele de dini;

- realizeaz un masaj minim al esuturilor moi.

358. Care sunt pacienii care, n mod obinuit, realizeaz o cltire superficial a guri
(oblig la educare)? 1 min

Copii

359. Studiile arat c la sfritul detartrajului ncrctura microbian din atmosfera


cabinelului este mare. Ct este de mare i care sunt principalele cinci microorganisme
prezente obinuit i ct timp se menin ele n atmosfer? 3 min

Dup detartraj mecanic ncrctura microbian crete cu pn la 300% i se menine cel puin
30 de min de la finalizarea procedurii. Studiile constat c 90% din ncrctura microbian
este reprezentat de stafilococul alfa hemolitic care poate s rmn suspendat n atmosfera
cabinetului cca 24 de ore -, dar i streptococi, pneumococi, bacilul Koch, virusurile gripale, al
hepatitei, herpes simplex, Neisseria.
360. Care este apa de gur indicat, n mod obinuit, postchirurgie parodontal i de
ce? 2 min

Postchirurgical, cnd pentru cteva zile, nu se recomand periajul zonei operate. n acest scop,
se recomand utilizarea apelor de gur cu clorhexidin, cu care pacientul cltete de 2-3 ori pe
zi, n funcie i de recomandrile produsului folosit.

361. Care sunt apele de gur indicate nainte, pe durata, dar mai ales dup detartraj i
planare radicular i pentru ce? 3 min

n ziua respectiv se recomand, pe durata efecturii detartrajului, cltiri cu soluii saline


izotone, iar dup efectuarea lui - multiple cltiri (din dou n dou ore) cu soluii saline
hipertone, ce vor favoriza reducerea tumefaciei inflamatorii i traumatice, a sngerrii i, n
plus, ajut la curirea esuturilor, la stimularea circulaiei sanguine i, implicit la vindecarea
lor.
Postdetartraj, se recomand pacientului i cltirea cu ape de gur cu fluor, obligatorie n cazul
persoanelor care prezint sensibilitate dentinar sau suprafee radiculare expuse.

362. Care sunt argumentele pentru care pe durata ca i n perioada imediat


urmtoare recomandm cltirea gurii cu soluii saline izo- i hipertone? 2 min

Vor favoriza reducerea tumefaciei inflamatorii i traumatice, a sngerrii i, n plus, ajut la


curirea esuturilor, la stimularea circulaiei sanguine i, implicit la vindecarea lor.

363. n caz de gingivo-stomatit ulcero-necrotic ca tratament se recomand i


cltirea guri, efectuat din or n or, pe durata simptomatologiei acute. Care sunt
soluiile indicate? 2 min
- ap simpl,

- soluii saline hipertone,

- ape de gur cu digluconat de clorhexidin, preferabil 0,10% hidrosolubil.

364. n caz de gingivo-stomatit ulcero-necrotic ca tratament se recomand i


cltirea guri cu variate ape de gur. Care sunt efectele pentru care recomandm aceste
cltiri, indicate din or n or? 2 min

Prin clatirile propuse se obtine curatirea mucoaselor afectate, se reduce sensibilitatea


dureroasa, cat si timpul de vindecare.

365. Care sunt pacienii crora le recomandm apele de gur fluorurate, n principal,
pentru prevenirea cariei dentare? 3 min

Asemenea produse sunt administrate n principal:


- persoanelor tinere, pe durata perioadelor de risc cariogen maxim.

- pacienilor care prezint multiple zone de demineralizare,

- celor cu suprafee radiculare expuse,


- celor care prezint reconstituiri protetice retentive sau aparate ortodontice fixe,

- celor cu xerostomie,

- gravidelor, sau

- celor care prezint hipersensibilitate dentinar.

366. Care este apa de gur cu fluor cea mai indicat, de ce, i care sunt recomandrile
fcute pacientului? 2 min

Este apa cu fluorur de sodiu 0,05%, de utilizat dup periajul de sear urmnd ca apoi 30 de
min pacientul s nu clteasc, bea sau mnca.
367. Care este singura ap de gur cu fluor care poate fi i nghiit i care sunt
indicaiile ei? 2 min

Este apa de gur cu fluorur de sodiu acidulat 0,044%, de indicat pacienilor cu carii agresive
sau cu hipersensibilitate dentinar.

368. Care este apa de gur fluorurat recomandat a fi folosit n programe


profilactice colective? 1 min

Apa de gur cu fluorur de sodiu 0,2%.

369. Care este vrsta dup care putem recomanda cltiri cu ape de gur fluorurate?
1 min
6 ani.

370. Care sunt principalele ape de gur produse extemporaneu, cum se fabric i
indicaiile lor? 4 min

- Soluie cu clorur de sodiu - izotonic 0,9% (ser fiziologic). Reprezint o soluie


apoas care se poate prepara prin dizolvarea unei jumti de linguri de sare de
buctrie (capacitate total, 5 g) n 200 ml ap cldu. Soluia este recomandat
cltirii gurii pe durata efecturii detartrajului.

- Soluie cu clorur de sodiu - hiperton. Se prepar prin dizolvarea unei jumti de


linguri sare de buctrie n 100 ml ap cldu. Soluia se recomand la sfritul
detartrajului, dar i naintea efecturii lui, cu scopul de a condiiona esuturile
gingivale, adic de a le reduce tumefacia inflamatorie i sngerarea, inclusiv
sngerarea de pe durata detartrajului.

- Soluie de bicarbonat de sodiu. Se prepar dintr-o jumtate de linguri bicarbonat de


sodiu dizolvat n 200 ml ap cldu. Soluia este recomandat ori de cte ori se
dorete reducerea aciditii orale, ca n cazul tratrii candidozelor etc.

371. Cror pacieni le recomandm cltiri cu ape de gur cu bicarbonat de sodiu


(Wilkins 2013)? 2 min
- n inflamaii orale inclusiv n caz de chimioterapie, cnd prevenim sau reducem
severitatea mucozitelor posibile, sau

- dup voma produs pe durata graviditii sau provocat la persoane cu bulimie sau
anorexie nervoas.

372. Apele de gur saline au contraindicaii i efecte secundare. Care sunt acestea? 2
min

Sunt contraindicate la pacienii pe regim alimentar hiposodat iar efectele secundare care apar
n administrri ndelungate sunt:
- ulceraii i retracii gingivale;

- candidoze sau hipertrofierea papilelor linguale.

373. Cum interpretm i care sunt recomandrile cu privire la apele de gur n funcie
de concentraia n alcool etilic? 4 min

Coninutul mare de alcool este periculos, n special pentru copiii de 2-3 ani, rapoartele
perioadei 1987-1991 artnd c n America s-au nregistrat peste 10.000 de intoxicaii cu
asemenea ape de gur, la copiii sub 6 ani, dintre care 3 mortale. De aceea, Council on Dental
Therapeutics, al ADA, cere ca, pe lng coninutul maxim de alcool etilic, de pn la 5%, s
se ambaleze n sticle prevzute cu dopuri speciale, greu de deurubat de copilul mic, i cu
avertismente pe eticheta produsului.
De asemenea, National Cancer Institute a atras atenia asupra legturii certe existente ntre
utilizarea regulat a acestui tip de ap de gur (cu coninut mare de alcool 25% sau mai
mult) i incidena crescut a cancerului din zona buco-faringian. Nu s-a putut stabili dac
alcoolul singur este vinovat, dar s-a stabilit c prezena lui favorizeaz dizolvarea i dispersia
anumitor substane incriminate n apariia cancerului. n aceast situaie, au fost produse ape
de gur fr alcool, precum Choise (alcohol-free), Lacalut Sensitive, apa de gur Sensitive a
firmei ORAL B i Ondrohexidin cu clorhexidin 0,10%.
Apele de gur cu alcool NU se recomand alcoolicilor sau acelora crora li se administreaz
anumite medicamente ce reacioneaz advers cu alcoolul, precum metronidazolul.

374. Care sunt principalele substane oxidante, componente al unor ape de gur, cnd
i cum le indicm? 2 min

Sunt reprezentate de peroxidul de hidrogen, perboratul de sodiu i peroxidul de uree


(carbamid). Asemenea ape de gur sunt recomandate n tratamentul gingivo-stomatitelor
ulcero-necrotice pentru intervale limitate de timp.
De reinut este faptul c, ele se recomand pentru perioade scurte de timp, deoarece pot
genera efecte secundare nedorite, precum:
o gingii de consisten spongioas i sngernde;

o ntrzierea vindecrii plgilor;

o demineralizri i hipersensibilitate radicular; iar, uneori, chiar

o limba neagr proas.


375. Apele de gur care conin substane oxidante se recomand pentru perioade
scurte de timp, procedur prin care evitm producerea efectelor secundare. Care sunt
acestea? 3 min

o gingii de consisten spongioas i sngernde;

o ntrzierea vindecrii plgilor;

o demineralizri i hipersensibilitate radicular; iar, uneori, chiar

o limba neagr proas.

376. Cror pacieni nu recomandm apele de gur acide, pH sub 5? 2 min


- multiple zone de demineralizare;

- acelora cu expunerea cementului radicular;

- care au suportat intervenii chirurgicale recente.

377. Care sunt uleiurile eseniale sau apele aromate care se utilizeaz ca aromatizani
n compoziia apelor de gur comercializate? 2 min

Sunt utilizate, obinuit, uleiurile eseniale (eucaliptol, perior) sau apele aromate (ment,
izm, perior).

378. Care sunt agenii de tamponare cei mai frecvent utilizai la fabricarea unor ape
de gur i cror pacieni le recomandm? 2 min

Perboratul de sodiu sau de bicarbonatul de sodiu. Apele de gur obinute sunt recomandate n
tratarea inflamaiilor mucoasei orale, ele determinnd reducerea aciditii orale i dizolvarea
filmului mucos acoperitor. De regul, sunt recomandate n tratarea candidozelor.

379. Care sunt efectele secundare produse prin utilizarea apelor de gur cu digluconat
de clorhexidin? 3 min

Efectele secundare produse sunt:


- pierderea temporar a gustului;

- gustul amar (mascat prin utilizarea agenilor aromatizani);

- senzaia de arsur i de uscciune a gurii;

- durere mucozal;

- colorri tranzitorii ale mucoaselor, dinilor sau ale restaurrilor stomatologice;

- accelerarea descuamrilor epiteliale; i, deci

- creterea vitezei de formare a tartrului dentar.


380. Sub ce form se comercializeaz, ce conin ca substane de baz i cror pacieni
indicm salivele artificiale? 5 min

Salivele artificiale se comercializeaz sub form de spray i de gel. Cnd salivele artificiale
sunt sub form de spray, ele se pulverizeaz direct pe mucoase, iar cnd sunt sub form de
gel, produsul se picur n gur (1-2 picturi) care se mprtie apoi prin micarea limbii.
Salivele artificiale conin, de regul, ca substane de baz, fie carboximetilceluloz, fie
mucin. Cele pe baz de mucin sunt de preferat, deoarece proprietile reologice i de
protecie se apropie cel mai mult de cele ale salivei naturale.
Substituenii salivei mai conin: clorur de potasiu, de sodiu, de magneziu i de calciu,
fluorur de sodiu (xerostomia se asociaz cu un numr exagerat de carii), ortofosfatul de
potasiu hidrogenat sau dihidrogenat, sorbitolul, p-metil hidroxibenzoat, benzoatul de sodiu,
acidul ascorbic, esena de lmie etc. Compoziia fizic i chimic a acestor salive artificiale
se apropie mult de cea a salivelor naturale, ns ele sunt lipsite de componentele imune i de
enzimele, care se gsesc n mod normal n saliva uman.
Salivele artificiale se indic pentru:
- obinerea confortului, n caz de gur uscat;

- a realiza un film protector pentru dini i esuturile orale;

- a reduce halitoza oral, mai ales cea de pe timpul nopii;

- purttorii de proteze totale.

381. Cnd pacientul prezint xerostomie pentru a preveni multiplele probleme


funcionale i de sntate a structurilor dento-parodontale ce recomandm? 2 min

- stimularea secreiei salivare pe cale general prin adminisrare de pilocarpin;

- folosirea gumelor de mestecat fr zahr,

- umezirea frecvent a gurii cu ap simpl

- utilizarea salivelor artificiale.

382. n cazul pacienilor cu xerostomie ce contraindicm? 2 min

- consumul sucurilor de fructe sau al acelora acidulate;

- i pentru a evita uscarea mucoaselor folosirea produselor ce conin alcool sau


glicerin.

383. La care pacieni cu xerostomie contraindicm folosirea salivelor artificiale? 1


min

La pacientul pe regim alimentar hiposodat;

384. Definii irigarea oral. 2 min

Irigarea oral reprezint metoda pereventivo-terapeutic - care, prin proiectarea unui lichid, n
jet continuu sau pulsatil (de preferat), direcionat pe anumite suprafee dentare, la presiuni
reglabile, realizeaz o curire superioar i, n funcie de substana activ folosit, chiar
efecte terapeutice.

385. Care este scopul principal a utilizrii irigatoarelor orale? 2 min

Scopul principal a folosirii irigatoarelor orale este acela de a ndeprta placa dentar
subgingival neataat.

386. Cnd utilizm vrful standard i irigarea supragingival, soluiile utilizate


penetreaz punga parodontal civa milimetri. Precizai ci milimetri i ct
procentual? 2 min

2-3 mm

387. Ct din volumul pungilor parodontale reuesc s curee irigatoarele


subgingivale? 1 min

41 pn la 90% din adncimea pungii irigate.

388. n caz de irigare subgingival, bacteriemia produs depinde de inflamaia


esutului parodontal i fa de esutul normal este cu cte procente mai mare n caz de
gingivit simpl i cu ct n caz de parodontopatie? 2 min

6% n caz de gingivit i 50% n caz de parodontopatie.

389. Cror pacieni li se contraindic utilizarea irigatoarelor orale? 3 min

Metoda este contraindicat la:


- pacienii cu risc la bacteriemie, amintindu-i aici pe cei cu endocardite, boli
reumatismale n antecedente, boli congenitale de inim, transplant de organe inclusiv
de mduv osoas, sau pe cei cu variate proteze valvulare, articulare etc. n
asemenea cazuri, se admite efectuarea irigrilor supragingivale, iar cele
subgingivale, se vor efectua sub protecie de antibiotice.

- pacientul cu ANUG (acute necrotizing ulcerative gingivitis) sau cu abcese


parodontale,

- pacienii nendemnatici (cnd este vorba de autoirigare).

390. Ce contraindicm, dintre mijloacele mecanice auxiliare controlului plcii i nu


numai, pe durata neutropeniilor i a trompocitopeniilor profunde? 2 min
Evitm utilizarea scobitorilor, a floss-ului, irigrile orale i a consumului de alimente dure,
neptoare.

391. Cror pacieni le indicm folosirea irigatoarelor supragingivale (auto-irigare)?


3 min

Pacienilor care prezint:


- puni dentare i lucrri protetice complexe;

- aplicaii ortodontice;

- boal parodontal;

- imobilizri intermaxilare i interdentare;

- implanturi dentare;

- halitoz;

- diabet zaharat;

- imunosupresie.

392. Autoirigrile se efectuez de 1-2 ori pe zi, obligatoriu n asociere cu? 1 min

- perierea dentar i folosirea floss-ului dentar.

393. Care sunt citokinele preinflamatorii din lichidul creviculare care n boala
parodontal sunt responsabile de producerea rezorbiei osoase? 2 min

394. Care sunt avantajele autoirigrilor orale? 3 min

- o igenizare superioar la pacientul cu retentiviti suplimentare obinute prin


tratamente stomatologice (aparate ortodontice, puni, implanturi dentareetc.);

- pacientul devine co-terapeut i i aduce contribuia la obinerea unor rezultate mai


spectaculoase;
- favorizeaz ndeprtarea P.D. neataate din zone greu accesibile (zone cu nghesuire
dentar, furcaii, postchirurgie parodontal);

- permite meninerea unui status parodontal la pacieni la care terapia parodontal


chirurgical nu poate fi aplicat.

395. Care sunt avantajele utilizrii apei potabile mpreun cu irigatorul cu jet pulsatil
i presiune reglabil? 2 min

396. Care sunt motivele pentru care soluiile cu digluconat de clorhexidin se


recomand a fi utilizate n irigri orale perioade de timp limitate? 2 min

Costurile i efectele secundare. Efectele secundare produse sunt:

- pierderea temporar a gustului;

- gustul amar (mascat prin utilizarea agenilor aromatizani);

- senzaia de arsur i de uscciune a gurii;

- durere mucozal;

- colorri tranzitorii ale mucoaselor, dinilor sau ale restaurrilor stomatologice;

- accelerarea descuamrilor epiteliale; i, deci

- creterea vitezei de formare a tartrului dentar.

397. Cror arii indicm utilizarea irigatoarelor orale subgingivale? 2 min

Zona pungilor parodontale, a furcaiilor i a implanturilor dentare.

398. Vrfurile active ale irigatoarelor orale subgingivale sunt fabricate din variate
materiale i n funcie de aceasta au diverse indicaii. Care este cel mai indicat i n
acela timp cel mai la ndemn vrf, de utilizat la irigri pn n fundul pungii
parodontale? - 2 min

Acul de sering cu varf bont i steril.


399. Cror pacieni le indicm efectuarea irigri subgingivale? 3 min

- naintea unor manopere stomatologice ce produc cantiti apreciabile de aerosoli;

- naintea anesteziilor intraligamentare;

- pentru meninerea rezultatelor, n zonele ce nu rspund favorabil terapiei


parodontale;

- la pacienii cu gingivite suprapuse pe zone cu parodontopatie i n arii care nu permit


un detartraj eficient, din cauza morfologiei radiculare, n zona furcaiilor sau a
pungilor parodontale prea adnci.

400. Din multitudinea soluiilor folosite n irigri subgingivale numai dou au dovedit
eficien. Care sunt acestea i la ce concentaraii sunt utilizate? 2 min

- soluia de tetraciclin 50 la 100 mg/ml.

401. Care sunt avantajele irigrilor supra- i subgingivale? 3 min

- reducerea inflamaiei gingivale prin ndeprtarea parial a plcii dentare, rezultatele


putnd fi potenate prin utilizarea soluiilor antimicrobiene;

- reducerea sngerrilor gingivale;

- reducerea sau modificarea componenei florei microbiene, durata rezultatelor fiind


proporional cu frecvena irigrilor, cu motivarea pacientului i cu problemele de
rezolvat;

- potenarea efectelor substanelor utilizate.

402. Obinuit, cnd este indicat soluia de tetraciclin, ca cea mai eficient n irigarea
subgingival? - 2 min

La sfritul detartrajului i a planrii radiculare.

403. Care sunt dezavantajele auto-irigrilor orale? 3 min

- irigatoarele orale sunt scumpe;


- pacientul le poate supraestima eficiena, reducnd timpul acordat periajului sau pe
cel al folosirii aei dentare;

- presiunea exagerat poate determina bacteriemii (endocardite), motiv pentru care


asemenea proceduri sunt contraindicate la pacienii cu probleme generale grave (este
prudent).

404. Care sunt motivele pentru care indicm folosirea gumelor de mestecat fr
zahr? 4 min

- stimularea fluxului salivar (ele fiind recomandate i pacientului cu xerostomie,


Itthagarun - 1997), prin care se amplific aciunea de splare i, deci, procesul de
autocurire;

- reducerea reteniilor alimentare cu cca 80%. Prin acest mecanism, se favorizeaz


curirea suprafeelor dentare supraecuatoriale, n principal prin mestecarea gumei,
dar i prin mobilizarea prilor moi periarcadice;

- iar, pe toat perioada de mestecare, secreia salivar ca i pH-ul salivar se menin la


valori crescute, Polland - 2003. Creterea pH-ului oral se manifest inclusiv la
nivelul suprafeelor dentare aproximale, aspect realizat prin stimularea fluxului
salivar i creterea cantitii de carbonai salivari secretai. Cantitatea de carbonat
poate crete chiar de 60 de ori, comparativ cu valorile normale (Badea - 2002);

- albirea structurilor dentare;

- acioneaz mpotriva halitozei.

In scopul neutralizarii pH-ului produs la incheierea unei mese si prin consum de


alimente bogate in carbohidrati, specialistii recomanda ca, in cazul in care nu este
posibila efectuare unui periaj sa apelam la folosirea unei gume de mestecat '' sugar free''
sau, cand nici acest lucru nu este posibil sa ne clatim gura simplu cu apa. in acest sens,
sunt specialisti ce recomanda folosirea gumelor de mestecat fara zahar, zilnic.

405. Ce obinem la nivel dentar prin mestecarea gumelor de mestecat fr zahr? - 2


min
- reducerea incidenei cariei dentare;

- reducerea cantitii de tartru depus;

- reducerea coloraiilor exogene produse.

406. Extractele vegetale prezente n compoziia gumelor de mestecat genereaz i


reducerea numrului de microorganisme. n acest context care este extractul vegetal
care produce efecte bactericide ample, n special asupra acelora productoare de sulfuri
volatile? 2 min

Scorioara.
407. Gumele de mestecat cu polioli, n special cu xilitol, ofer avantajul revenirii pH-
ului dentar la 7,5 n ct timp? - 1 min

3 minute.

408. Cnd recomandm folosirea gumelor de mestecat i care sunt indicaiile date (o
lam sau 2 tablete de gum de mestecat)? 2 min

- la sfritul meselor;

- mestecare 5-20 min;

- n maxim 3 prize pe zi.

409. Cror pacieni recomandm utilizarea gumelor de mestect fr zahr? 3 min

- pacientului nscris n grupul cu risc crescut la carie;

- acelora cu xerostomie;

- femeilor gravide;

- celor care dup o mas bogat n carohidrai nu-i poate efectua periajul dentar;

- pacienilor cu reflux gastro-esofagian;

- postchirurgical, acestea pot avea efecte benefice n accelerarea relurii tranzitului


intestinal;

- vindeca o parte din infeciile otice, xilitolul acionnd asupra streptococilor


pneumonie, responsabili cu producerea multora dintre aceste infecii.

410. Cror pacieni le contraindicm utilizarea gumelor de mestecat? 2 min

- pacienilor care prezint afeciuni gastrice;

- pacientilor care sufera de variate afectari la nivelul ATM

- utilizarea lor ndelungat poate genera probleme articulare (ATM) dar i musculare.

S-ar putea să vă placă și