Proiect

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE PROTECIA MEDIULUI

DEPARTAMENTUL DE SILVICULTUR I INGINERIE FORESTIER
DOMENIUL: SILVICULTUR
PROGRAMUL: EXPLOATRI FORESTIERE
PROIECT LA SILVICULTUR
DESCRIEREA I STUDIUL PDURII
COORDONATOR TIINIFIC
Sl. dr.ing. CRAINIC GHITA CRISTIAN
NTOCMIT
Burz Florin Petru
ORADEA
2016
Silvicultur Burz Florin Petru
Tema proiectului
S se realizeze studiul i descrierea arboretelor din u.a. 47 B din Unitatea de

Producie (U.P.) I Saniob, Ocolul Silvic (O.S.) Sacuieni din cadrul Direciei
Silvice Bihor .
2
CUPRINS
Capitolul I Consideraii teoretice referitoare la interveniile silviculturale
1.1. ntreinerea culturilor silvice
.........
1.2. Tierile de ngrijire
........
1.3. Regime i tratamente
.........
Capitolul II Organizarea studiului de caz
2.1. Obiectivele proiectului
..........
2.2. Logistica utilizat
..........
2.3. Metode de cercetare
......
Capitolul III Localizarea studiului
Localizarea unitii de producie
3.1.
.......
Vecinti, limite, hotare
3.1.1.
.......
Trupuri de pdure (bazinete)
3.1.2.
ccomponente .......................................................
Administrarea fondului
3.1.3.
forestier .......................................................................
Vegetaia forestier situat pe terenuri n afara fondului forestier
3.1.4.
naional ......
Organizarea
3.1.5.
teritoriului .....................................................................................
3.1.5.1 Constituirea unitii de
. producie ......................................................................
3.1.5.2 Constituirea i materializarea parcelsaruluin i
. subparcelarului .......................
3.1.5.3 Mrimea parceleleor i
. subparcelelor ...............................................................
3.1.5.4 Situaia
. bornelor ................................................................................................
3.1.5.5 Corespondena ntre parcelarul i subparcelarul precedent i cel
. actual ...........
Planuri de baz utilizate. Ridicri n plan folosite pentru reambularea
3.1.6. planurilor de
baz ..............................................................................................
3.1.6.1 Planuri de baz
. utilizate ....................................................................................
3.1.6.2 Ridicri n plan folosite pentru reambularea planurilor de
. baz ......................
Suprafaa fondului
3.1.7.
forestier ..............................................................................
3.1.7.1 Determinarea
3
. suprafeelor ................................................................................
3.1.7.2 Utilizarea fondului
. forestier ..............................................................................
Enclave ............................................................................................................
3.1.8.
..
Organizarea administrativ (districte, brigzi,
3.1.9.
cantoane) ..................................
3.2. Studiul staiunii i al vegetaiei
forestiere .........................................................
3.2.1. Elemente privind cadrul natural, specifice unitii de
producie .......................
3.2.1.1 Geologie ...........................................................................................................
. .
3.2.1.2 Geomorfologie .................................................................................................
. .
3.2.1.3 Hidrologie ........................................................................................................
. .
3.2.1.4 Climatologie ....................................................................................................
. ..
3.2.1.5 Regimul
. termic .................................................................................................
3.2.1.6 Regimul
. pluviometric .......................................................................................
3.2.1.7 Regimul
. eolian ..................................................................................................
3.2.2. Soluri ...............................................................................................................
..
3.2.2.1 Evidena i rspndirea teritorial a tipurilor de
. sol ..........................................
3.2.2.2 Descrierea tipurilor i subtipurilor de
. sol ..........................................................
Tipuri de
3.2.3.
staiune ...............................................................................................
3.2.3.1 Evidena i rspndirea teritorial a tipurilor de
. staiune ..................................
Descrierea tipurilor de staiuni cu factori limitativi i msurile de
3.2.3.2
gospodrire impuse de aceti
.
factori .....................................................................................
Tipuri de
3.2.4.
pdure ................................................................................................
3.2.4.1 Evidena tipurilor naturale de
. pdure ...............................................................
Structura fondului de producie i de
3.2.5.
protecie .................................................
Starea sanitar a
3.2.6.
pdurii ....................................................................................
Concluzii privind condiiile staionale i de
3.2.7.
vegetaie ......................................
3.3. Stabilirea funciilor social economice i ecologice ale pdurii i bazele de
4
amenajare .........................................................................................................
.
Stabilirea funciilor social economice i ecologice ale
3.3.1.
pdurii ......................
3.3.1.1 Obiectivele social economice i
. ecologice .....................................................
3.3.1.2 Funciile
. pdurii ................................................................................................
Subuniti de producie sau de protecie
3.3.2.
constituite ..........................................
Stabilirea bazelor de amenajare ale arboretelor i ale
3.3.3.
pdurii ...........................
3.3.3.1 Regimul ...........................................................................................................
. ..
3.3.3.2 Compoziia
. el ...................................................................................................
3.3.3.3 Tratamentul ......................................................................................................
. .
3.3.3.4 Exploatabilitatea ..............................................................................................
. .
3.3.3.5 Ciclul, rotaia, perioada de
. amenajare ...............................................................
Valorificarea superioar a altor produse ale fondului forestier n afara
3.4.
lemnului
Potenial
3.4.1.
cinegetic .............................................................................................
Potenial
3.4.2.
salmonicol ..........................................................................................
Potenial fructe de
3.4.3.
pdure ..................................................................................
Potenial ciuperci
3.4.4.
comestibile ...........................................................................
Resurse
3.4.5.
melifere ................................................................................................
Alte
3.4.6.
produse ......................................................................................................
Protecia fondului
3.5.
forestier ................................................................................
Protecia mpotriva doborturilor i rupturilor produse de vnt i
3.5.1.
zpad ........
Protecia mpotriva
3.5.2.
incendiilor ..........................................................................
Protecia mpotriva polurii
3.5.3.
industriale .............................................................
Protecia mpotriva bolilor i a altor
3.5.4.
duntori .................................................
Msuri de gospodrire a arboretelor cu uscare
3.5.5.
anormal ..................................
3.6. Instalaii de transport, tehnologii de exploatare i construcii
5
forestiere ...........
Instalaii de
3.6.1.
transport .........................................................................................
Accesibilitatea fondului
3.6.2.
forestier .........................................................................
Tehnologii de
3.6.3.
exploatare ......................................................................................
Construcii
3.6.4.
forestiere ............................................................................................
Capitolul IV Realizarea studiului de caz

4.1. Culegerea
datelor ..................................................................................................
4.1.1. Analiza i studiul planului
decenal........................................................................
4.1.2. ntocmirea borderoului anual al
lucrrior..............................................................
4.1.2. Stabilirea dispozitivelor
experimentale ................................................................
4.1.3. nregistrarea datelor din
teren ...............................................................................
4.2. Prelucrarea primar a
datelor ................................................................................
Prelucrarea fiei de inventar pe suprafee de
4.2.1.
prob ...........................................
Extrapolarea la unitatea de
4.2.2.
suprafa ................................................................
Calculul suprafeei de baz la
4.3.
hectar .................................................................
Calculul volumului la
4.4.
hectar .............................................................................
Determinarea indicatorilor structurali i de
4.5.
sintez ..........................................
Distribuia numrului de arbori pe categorii de diametru la unitatea de
4.5.1. suprafa n arboretul
studiat .............................................................................
Determinarea compoziiei
4.5.2.
arboretului ...............................................................
4.5.2.1 Determinarea compoziiei arboretului pe numr de
. arbori ...............................
4.5.2.2 Determinarea compoziiei arboretului pe suprafaa de
6
. baz .............................
4.5.2.3 Determinarea compoziiei arboretului pe
. volum ...............................................
Determinarea desimii i densitii arboretului
4.5.3.
studiat .......................................
4.5.3.1 Determinarea desimii arboretului
. studiat ..........................................................
4.5.3.2 Determinarea densitii arboretului studiat n funcie de suprafaa de
. baz .....
4.5.3.3 Determinarea densitii arboretului studiat n funcie
. devolum ........................
Determinarea coeficientului de zveltee a arboretului
4.5.4.
studiat ...........................
Determinarea factorului de spaiere a arboretului
4.5.5.
studiat .................................
4.5.5.1 Determinarea factorului de spaiere a arboretului studiat-varianta
. patrat ........
4.5.5.2 Determinarea factorului de spaiere a arboretului studiat-varianta
. chinconz ....
Realizarea structurii arboretului studiat utiliznd programe
4.5.6.
specializate .........
4.5.6.1 Simularea structurii arboretului cu programul
. PROARB .................................
Simularea interveniilor pentru arboretele
4.6.
studiate ...........................................
Simularea realizrii lucrrilor de ntreinere a culturilor
4.6.1.
silvice...........................
Simularea realizrii tierilor de
4.6.2.
ngrijire ...........................................................
Simularea realizrii tierilor de
4.6.3.
regenerare .......................................................
Evaluarea lucrrilor
4.7.
simulate ............................................................................
Realizarea antemsurtorii interveniilor
4.7.1.
simulate................................................
ntocmirea devizului interveniilor
4.7.2.
simulate .....................................................
Capitolul V Aspecte finale
5.1. Concluzii i interpretarea
rezultatelor ...............................................................
Bibliografie ......................................................................................................
.
7
ANEXE:
Anexa 1 Fiele de inventar;
Anexa 2 Fiele de prelucrare primar;
Anexa 3 Actul de punere n valoare (actul de punere n valoare, fiele de despuiere,

volumele unitare, etc.);
Anexa 4 Date privind arborii n picioare pentru realizarea structurii spaiale a arboretului;
Anexa 5 Harta unitii de producie (la scara 1:20 000).
8
Capitolul I
Consideraii teoretice referitoare la interveniile silviculturale
1.1 ntreinerea culturilor silvice
Lucrarile de ingrijire si conducere a padurii se refera la sistemul de interventii

silvotehnice privind dirijarea cresterii si dezvoltarii padurii de la intemeierea acesteia
pana in apropierea termenului exploatarii sale, in vederea indeplinirii obiectivelor
fixate. Aceste lucrari se concentreaza in principal asupra arboretului si de aceea in
practica sunt numite lucrari de ingrijire si conducere a arboretului.
Principalul mijloc prin care se actioneaza in cadrul acestui sistem de masuri

silvotehnice vizeaza rarirea selectiva a desimii arboretului. Prin rarirea si selectia
dirijata se realizeaza promovarea in arboret a arborilor valorosi ca specie si calitate si
se indeparteaza sistematic acei arbori considerati necorespunzatori sau daunatori,
evitandu-se insa destramarea starii de masiv pe toata durata lucrarilor de ingrijire si
conducere a arboretelor. Astfel se urmareste:
- ameliorarea structurii, calitatii si stabilitatii fiecarui arboret component;
- reducerea sistematica si convenabila a desimii arboretelor, dar

mentinand integritatea lor structurala;
- ameliorarea spatiului de nutritie a arborilor si corespunzatori si

intensificarea cresterii lor mai ales in grosime;
- stimularea potentialului de fructificatie a speciilor valoroase si

eliminarea anticipata a speciilor nedorite;
- recoltarea unei cantitati insemnate de masa lemnoasa sub forma de

produse lemnoase secundare
In evaluarea stadiului regenerarii este recomandabil sa se considere drept

semintisuri viabile,valoroase si deci utilizabile cele din speciile incluse in compozitia
de regenerare,puietii din samnata sanatosi, renuntandu-se, dupa caz la criteriul
restrictiv al inmultirii puietilor in punctele de regenerare in care dezvoltarea lor
ulterioara nu mai este amenintata sau poate fi protejata la recoltarea ulterioara a
arborilor.
De remarcat ca, in padurile de crang, regenerarea naturala decurge viguros
din lastari sau drajoni, daca se respecta tehnica de aplicare a tratamentelor de crang,
nu se depasteste varsta de exploatare a arboretelor, nu se degradeaza cioatele, se
evita pericolul vatamarii lastarilor, se incheie operatiunile de exploatare inainte de
aparitia lastarilor.
Daca totusi vigoarea de lastarire a slabit sau in portiunile in care din lipsa
cioatelor nu se produce lastarirea, este oportun sa se recurga la completari sau chiar
9
regenerari artificiale integrale cu puieti, respectand in acest caz, normele si tehnicile

lucrarilor de impadurire si de ingrijire a semintisurilor instalate.
1.2 Tierile de ngrijire
In ansamblu, dirijarea dezvoltarii padurii cultivate reclama un sistem de

interventie vizand inlocuirea eliminarii si selectiei naturale cu selectia dirijata si
repetata a fiecarui arboret. Interventiile silvotehnice constituite un sistem unitar de
masuri din care fiecare veriga nu poate lipsi si nici nu se poate amana
necorespunzator.
Lucrarile de ingrijire si conducere a arboretelor se impart in doua mari

categorii:
- lucrari de ingrijire si conducere a arboretelor ce se aplica de la

intemeierea acestora si pana la varsta reprezentand 2/3 din ciclul de
productie;
- lucrari de ingrijire si conducere a arboretelor cu caracter special,

oportune doar in anumite cazuri.
Degajari si depresaje
Degajarile sunt lucrari silvotehnice de rarire si selectie in masa ce se aplica in

faza de desis avand ca scop salvarea de coplesire si promovarea exemplarelor
valoroase ca specie si conformare.
Depresajul se refera la interventiile in arborete pure, in stadiul de desis, prin

care se urmareste rarirea convenabila si dirijarea raporturile intre exemplare in
arborete excesiv de dese.
Primele interventii se pot executa chiar inaintea constituirii starii de masiv, si

deci a noilor arborete, in ochiuri. Ele se continua si se repeta ori de cate ori est
necesar pana cand arboretul trece in faza de nuielis prajinis.
Rarirea arboretului se executa cat sa nu se intrerupa in nici un punct starea de

masiv constituita. Prin executarea acestor lucrari se urmareste:
- ameliorarea compozitiei arboretului spre cea fixata;
- protejarea exemplarelor sanatoase din speciile valoroase impotriva

unor specii sau exemplare cu caracter coplesitor;
- rarirea unor portiuni sau arborete excesiv de dese;
- ameliorarea starii fitosanitare si sporirea rezistentei arboretului la

actiunea unor factori vatamatori.
10
Tehnica de executare
Degajarile se pot executa in doua moduri:
A. Degajari mecanice, se executa manual, folosind unelte usoare: cosoare,

seceri, toporase, ferastraie mecanice de tip usor, etc. Aplicarea lucrarii va fi
precedata de o recunoastere si evaluare a starii arboretului. Concomitent se vor
amplasa suprafete de proba reprezentative de 1000 m 2 in fiecare arboret de parcurs
in care se va recurge la inventarierea integrala a arborilor, pe specii si calitate, si la
executarea cat mai corect sub raport tehnic a lucrarilor necesare. Dupa aceasta se
poate trece la executarea propriu-zisa a lucrarii, cu muncitori instruiti in suprafetele
de proba si indrumati de personal silvic calificat.
In padurile tinere de foioase, daca se intervine la timp, se poate recurge la

frangerea tulpinilor exemplarelor coplesitoare sau nedorite de la o inaltime astfel
aleasa incat tulpinile exemplarelor de protejat sa ramana libere de concurenta in
jumatatea lor superioara. Prin frangerea exemplarelor se diminueaza potentialul de
lastarire la speciile care au aceasta capacitate si se mentine bine inchis masivul nou
constituit. Daca sunt exemplare mai groase, se va proceda la ruperea sau chiar
detasarea partii superioare a tulpinii folosind unelte taietoare.
In arboretele de rasinoase exemplarele de extras se taie de jos si se lasa pe

teren (aceste specii nu au capacitatea de a lastari).
In arboretele pure provenite din regenerari naturale sau chiar semanaturi

directe si care prezinta partial sau integral desimi prea mari se recomanda aplicarea
depresajului. Rarirea va avea caracter selectiv si se va face numai pe seama
exemplarelor necorespunzatoare fara a destrama starea de masiv.
B. Degajari chimice, sunt recomandate mai ales in cazul unor arborete mai
greu accesibile dar in nici un caz in paduri cu functie de protectie a apelor minerale,
in bazinele de acumulare a apei de consum pentru populatie, in padurile de
agrement, etc.
Degajarile chimice se executa primavara devreme, dupa intrarea in vegetatie

a exemplarelor coplesitoare dar inainte de intrarea in vegetatie a speciilor principale.
Pentru executarea degajarilor chimice se utilizeaza substante arboricide care se
administreaza individual arborilor care trebuie inlaturati. La noi, degajarile chimice nu
au fost executate decat experimental.
Sezonul de executare se alege in a doua jumatate a perioadei de vegetatie,

intre 15 august si 30 septembrie. Este contraindicata aplicarea lor la inceputul
sezonului de vegetatie (cand pot fi vatamati lujerii nou formati) si in zilele foarte
calduroase sau perioadele secetoase (cand poate sa apara fenomenul de insolatie).
11
Intensitatea degajarilor depinde de compozitia, desimea si omogenitatea

arboretului, de proportia si vigoarea de crestere si dezvoltare a exemplarelor
coplesitoare dar si de efectul lucrarilor anterior executate.
Periodicitatea este in medie de 1-3 ani dar variaza cu ritmul de crestere al

exemplarelor, gradul de coplesire, conditiile stationale, etc. Ca regula, periodicitatea
este cu atat mai mica cu cat pericolul de coplesire este mai mare, conditiile stationale
sunt mai bune iar intensitate interventiilor anterioare a fost mai mica.
Eficienta degajarilor. Aplicarea degajarilor (depresajelor) antreneaza eforturi si

costuri care nu se recupereaza imediat decat in cazuri particulare (din renisurile de
salcie se pot obtine fascine). Ele sunt insa obligatorii pentru ca influenteaza in mare
masura dezvoltarea si valoarea arboretelor pe intreg ciclul de productie. Ca
urmare,eficienta acestor interventii trebuie apreciata in raport cu valoarea arboretelor
parcurse si nu cu materialul lemnos ce poate fi valorificat.
Curatiri
Curatirile se refera la lucrarile de ingrijire a arboretelor in fazele de nuielis-

prajinis, in scopul inlaturarii exemplarelor necorespunzatoare ca specie si
conformare.
Prima curatire se executa la 3-4 ani dupa ultima degajare si se repeta ori de
cate ori este necesara in arborete tinere pana in faza de prajinis, cand diametrul
mediu al arboretului ajunge la 8 10 cm In toata aceasta perioada desimea
arboretului este mare, ritmul de crestere dimensionala tot mai activ, intensitatea
eliminarii este puternica si se poate produce uneori in defavoarea speciilor mai
valoroase.
Curatirile sunt lucrari de selectie in masa, cu caracter negativ si se preocupa

mai mult de ceea ce trebuie extras ca necorespunzator din arboret. Prin executarea
curatirilor se urmaresc mai multe obiective si anume:
- continuarea ameliorarii compozitiei si structurii arboretului;
- ameliorarea spatiului aerian si edafic de crestere a arborilor;
- mentinerea unui ritm activ de elagaj natural;
- pastrarea integritatii structurale a arboretului;
- recoltarea si valorificarea masei lemnoase rezultate, oriunde acest

lucru este posibil.
Tehnica de executare. Preocuparile tehnice incep cu alegerea arboretelor de

parcurs (bazata pe analiza si evaluarea in teren a starii arboretelor), amplasarea
suprafetelor de proba de 2000 m2, inventarierea arborilor si extragerea celor
necorespunzatori, reamenajarea si completarea daca este cazul a retelei de acces in
interiorul arboretului.
12
La executarea curatirilor atentia se concentreaza cu precadere asupra

exemplarelor speciilor secundare si coplesitoare din plafonul superior al arboretului,
dar si asupra exemplarelor uscate, atacate, rupte, cu coroane asimetrice care
impiedica dezvoltarea exemplarelor valoroase, avand grija sa nu se intrerupa starea
de masiv in nici un punct. In cazul curatirilor, arborii se taie de jos, cat mai aproape
de sol iar masa lemnoasa se valorifica daca este cerere pe piata.
Ca si degajarile, curatirile se pot executa pe cale mecanica sau chimica.
Curatirile pe cale mecanica. Se bazeaza pe alegerea si taierea de jos a

exemplarelor de extras. Alegerea arborilor se poate face anticipat prin asa numita
operatiune de grifare (dupa numele uneltei cu care se zdreleste scoarta exemplarelor
de extras). Taierea arborilor se executa cu toporase, topoare, ferastraie mecanice,
etc.
Masa lemnoasa rezultata poate fi valorificata ca lemn de foc, sub forma de

gramezi craci tip avand dimensiunile de 2 m latime, 1.5 inaltime si pana la 3 m
lungime (volum aparent 9 m.c. pe figura si volum real de 1.10 m 3). In cazul in care nu
se sconteaza pe valorificarea lemnului din curatiri este de preferat sa se execute
taierea de jos si lasarea pe teren a exemplarelor extrase spre a contribui la
ameliorarea conditiilor de solificare.
Curatirile pe cale chimica. Sunt asemanatoare ca tehnica de executare cu

degajarile chimice. La noi in tara nu se aplica decat cu caracter experimental.
Sezonul de executare al curatirilor se alege ca si in cazul degajarilor in

perioada 15 august 30 septembrie in cazul curatirilor mecanice sau la inceputul
perioadei de vegetatie, in cazul curatirilor chimice.
Intensitatea curatirilor depinde de natura, starea si desimea arboretului, de

conditiile stationale si de efectul lucrarilor anterioare. E obligatoriu sa se evite in orice
punct destramarea starii de masiv (K0.8). In masivele nerarite anterior este necesar
ca prima curatire sa se execute cu prudenta, evitandu-se rarirea brusca si prea
puternica.
Periodicitatea curatirilor este de regula intre 3 si 5 ani. O noua curatire

devine oportuna intr-un arboret in anul in care se constata refacerea consistentei sau
in anul urmator. In padurile din tara noastra 2-3 curatiri sunt in general suficiente.
Eficienta curatirilor este apreciata mai mult prin cresterea valorii arboretului
care ramane. Spre deosebire de degajari, in acest caz rezulta si masa lemnoasa
care prin valorificare compenseaza o parte din costurile de productie. In medie
rezulta 6-7 m3/ha de arboret parcurs.
Rarituri
Rariturile se refera la rarirea si selectia individuala si repetata care se aplica in

arborete situate in faza de paris, codrisor si codru mijlociu urmarind ingrijirea
13
individuala a arborilor valorosi, in scopul de a spori valoarea productiva si protectoare

a padurii cultivate.
Prima raritura se impune la 4-6 ani dupa ultima curatire si se repeta toata
perioada cat cresterea in volum se mentine activa, aplicarea lor incetand atunci cand
varsta arboretului atinge 2/3 din varsta exploatabilitatii.
Prin rarituri atentia principala este indreptata asupra arborilor care trebuie sa
ramana pana la exploatabilitatea arboretului, iar prin rarire selectiva, individuala si
pozitiva, se vor extrage arborii care ii stanjenesc in crestere si dezvoltare pe primii
sau greveaza asupra starii fitosanitare a padurii. Prin aceasta devin mai pretentioase,
mai complexe si nu pot fi realizate decat de un personal silvic bine calificat.
Obiectivele de realizat urmaresc:
- ameliorarea spatiului de crestere aerian si edafic al arborilor valorosi;
- mentinerea unei stari fitosanitare bune;
- activarea cresterii in grosime a arborilor valorosi;
- intensificarea fructificarii arborilor valorosi prin ultima raritura
- recoltarea si punerea in valoare a arborilor de extras la fiecare

interventie.
Normele tehnice in vigoare recomanda aplicarea rariturii de jos, a rariturii de

sus, a rariturii combinate si a celei schematice.
Lucrarile de ingrijire cu caracter special
Lucrarile de igiena
Lucrarile de igiena, numite uneori taieri de igiena, constau in extragerea

arborilor uscati, dezradacinati, lancezi, etc. in scopul ameliorarii si mentinerii unei
stari fitosanitare corespunzatoare a padurii. In gospodarirea padurii, extragerea
arborilor uscati, deperisati, dezradacinati, grav atacati se realizeaza prin executarea
lucrarilor de ingrijire. Daca insa starea fitosanitara a padurii se inrautateste, atunci
este necesar ca in astfel de cazuri sa se aplice neintarziat lucrari de igiena.
Lucrarile de igiena nu se planifica cu anticipatie precum lucrarile de ingrijire

dar se vor executa oricand si oriunde daca se constata necesitatea executarii lor.
Tehnica de lucru consta in alegerea, inventarierea si marcarea arborilor de

extras, intocmirea actelor de punere in valoare (A.P.V.) extragerea si valorificarea
acestora ca produse de igiena evitandu-se producerea de vatamari arborilor ramasi
14
si solului. Daca volumul arborilor extrasi depaseste 1-2 m.c./ha acesta se scade (se
precompteaza) din posibilitatea de produse principale si secundare dupa caz.
Lucrarile de elagaj artificial
Se refera la taierea si indepartarea ramurilor uscate, in curs de uscare sau a

celor verzi din partea inferioara a coroanei arborilor in scopul ameliorarii calitatii
acestora. Elagajul artificial in scopul ameliorarii calitatii tehnologice are la baza
realitatea ca pe primii 4-5 metri ai arborelui se acumuleaza 60-65% din volumul
fusului. Aceste lucrari se justifica in scop economic mai ales in arborete valoroase in
care elagajul natural decurge mai greoi ca urmare a starii de desime a arboretului
sau a insusirilor unor specii de a se elaga cu ritmuri lente. Se pot distinge mai multe
tipuri de elagaj:
a. elagaj de penetrare (acces) prin care se urmareste curatirea de craci pe o

inaltime de 2-2,5 metri de la sol a arborilor, in vederea favorizarii patrunderii
muncitorilor pentru executarea altor lucrari.
b. elagajul de formare a coroanei arborilor, in scopul corectarii si cresterii valorii

estetice a coroanelor arborilor in spatii intravilane, care se realizeaza treptat
prin interventii repetate; in acest caz are loc si toaletarea ramurilor ramase in
scopul obtinerii unor forme cat mai decorative
c. elagaj de liziera, in scopul instalarii si cresteri subarboretului ca o bariera mai

activa contra patrunderii animalelor domestice in padure precum si elagajul de
deformare a coroanelor puietilor si tineretului de brad in scopul evitarii
recoltarii necontrolate a pomilor de Craciun;
d. elagajul propriu-zis prin care se urmareste in principal ameliorarea calitativa a

tulpinii arborilor valorosi. Este recomandat in special la molid, duglas, pini,
cires, nuc, cvercinee, etc.
Perioada optima pentru executarea elagajului este primavara timpuriu,

inainte de intrarea in vegetatie, pentru ca ranile rezultate din taierea cracilor sa se
cicatrizeze integral in cursul sezonului de vegetatie.
Modul de executare a elagajului. Se va urmari in principal ca:
- prima interventie si urmatoarea sa fie executate inainte ca grosimea

cracilor de elagat sa depaseasca 3 cm, pentru ca ranile rezultate prin taieri
sa fie acoperite (cicatrizate) inainte de a fi infectate cu agenti patogeni;
- taierea ramurilor sa fie facuta perpendicular pe ramuri sau chiar paralel

cu axul trunchiului, dar rana produsa sa fie cat mai mica si cat mai neteda;
- cioturile ramase dupa taiere nu trebuie sa depaseasca 0,5 cm dar se

va evita vatamarea scoartei trunchiului in dreptul ramurii elagate.
- Daca este posibil, executarea elagajului artificial va coincide cu

executarea rariturii.
15
Lucrarile de emondaj
Mai rar aplicat, emondajul are drept scop taierea cracilor lacome din partea
inferioara a trunchiului arborilor sau indepartarea mugurilor dorminzi pentru a evita
producerea de craci lacome. Aparitia cracilor lacome are loc mai ales in arboretele
prea mult rarite. Tehnica de lucru la emondaj este asemanatoare cu cea utilizata la
elagajul artificial.
Lucrarile de ingrijire a marginii de masiv
Se refera la masurile tehnice vizand consolidarea marginii masivelor la

actiunea unor factori perturbanti si urmareste cresterea stabilitatii arboretelor la
actiunea vanturilor periculoase, diminuarea penetrarii in padure a animalelor
domestice, etc. Lucrarile de ingrijire a marginii de masiv se aplica pe o fasie suficient
de lata (40-60 m), in principal in arboretele vulnerabile la actiunea vanturilor
periculoase si la lizierele padurilor in care pasunatul necontrolat constituie un pericol
de degradare.
Pregatirea trebuie sa inceapa inca de la plantare. Cand lucrarile de impadurire

se executa mai ales cu puieti de molid este recomandabil ca la primele 3 5 randuri
sa se foloseasca o schema de plantat mai mare. In felul acesta liziera devine
penetrabila la actiunea vantului, iar arborii din aceasta banda realizeaza cu timpul o
rezistenta individuala sporita ca urmare a dezvoltarii mai active a sistemului radicelar
si a coroanelor.
In cazul regenerarilor naturale este necesar sa se execute o rarire cat mai

intensa si uniforma pe o banda perimetrala de 30 50 metri latime. Interventii
asemanatoare sunt necesare si pentru corectarea marginii masivului in care au avut
loc doboraturi intense de vant sau zapada, indiferent de varsta arboretului.
Pregatirea marginii de masiv avand drept obiectiv limitarea pasunatului in

padure se poate realiza indiferent de modul de regenerare. Important in acest caz
este ca lizierele de padure sa fie de la inceput mai intens rarite si, in plus, sa fie
introdus un subarboret des, chiar arbusti cu tepi care sa limiteze patrunderea in
interior a animalelor domestice.
Pentru consolidarea molidisurilor mai ales in zone expuse la doboraturi de

vant se recomanda si aplicarea taierilor de izolare, de acoperire sau de normalizare.
- Taierile de acoperire urmaresc ca prin modul de asezare a taierilor in benzi

sa se realizeze o succesiune de arborete de varste ti inaltimi crescatoare, in care
fiecare arboret mai tanar sa ofere o protectie celor mai varstnice din spate contra
vanturilor periculoase.
- Taierile de izolare implica separarea timpurie a celor doua masive de varste

diferite prin deschiderea unei benzi de izolare lata de circa 10 15 m, orientata pe
cat posibil perpendicular pe directia vantului dominant, dar evitand amplasarea pe
linia de cea mai mare panta si producerea de formatiuni torentiale.
16
- Taierile de normalizare vizeaza ca si cele de izolare cresterea rezistentei

arboretului mai tanar care va fi expus direct la actiunea vantului dominant dupa
lichidarea arboretului mai varstnic care a avut efect protector asupra sa.
1.3 Regime i tratamente
Definirea regimului
Regimul este definit ntr-un mod general ca un concept care ajut la realizarea
regenerarea pdurii cultivate. n funcie de proveniena arborilor se disting dou
regime de cultur: crngul i codrul. Regenerarea pdurii pe cale vegetativ, din
lstari, drajoni sau marcote, d natere la regimul crngului, arborii provenii pe
aceast cale avnd la vrsta exploatrii (pn la 40 ani) dimensiuni mici i mijlocii i
o calitate a lemnului inferioar. Arborii provenii din smn formeaz, de regul,
arborete tratate n regimul codrului, ating la exploatare vrste naintate (peste 100
120 ani), au dimensiuni mari i o calitate superioar a lemnului. Exist i o situaie
intermediar, a crngului compus, n care arborii provin att din smn ct i din
lstari.
La nivelul fondului nostru forestier, regimul codrului este aplicat n proporie de
91%, fiind dat de justificarea silvicultural i economic de a se produce lemn gros
i mijlociu pentru scopuri industriale i de comercializare. Pdurile de crng au o
pondere redus, sub 5%; motiv pentru care, nu este exclus ca prin retrocedarea
multor suprafee mpdurite persoanelor fizice, ponderea acestor arborete s
creasc.
Din considerente ecologice i financiare, proprietarul de pduri este avantajat
s trateze pdurile sale n regim de codru, care se disting astfel prin productivitate
ridicat la hectar, calitate superioar a lemnului i o mare valoare comercial i de
ntrebuinare. Condiiile naturale de cretere i dezvoltare a pdurilor din spaiul
carpato-dunrean sunt favorabile realizrii i gospodririi durabile a arboretelor n
regim de codru. n afar de regim de cultur (crng, codru, crng compus) se
utilizeaz i termenul de regim de gospodrire, care exprim un complex de
reglementri i lucrri specifice ce se adopt n pdurea cultivat pe toat durata
ciclului de existen a acesteia. Curs de silvicultur pentru nvmnt la distan
Regimul codrului
Reprezint modul general de gospodrire al unei pduri, bazat pe regenerarea
din smn i pe conducerea acesteia pana la vrsta la care arborii ating dimensiuni
semnificative. Se includ n regimul codru:
Regenerrile naturale din fructificaie sau artificiale (nsmnri directe sau
plantaii);
Pduri de rinoase, amestecuri de rinoase cu foioase, fgete, stejrete,

gorunete;
17
Plantaii de plopi rezultai prin butire sau lstari dui pn la vrste naintate
sunt ncadrai tot la codru.
Pdurile de codru prezint avantaje culturale i economice:

Protejeaz i conserv cel mai bine nsuirile i troficitatea solului;
Este de preferat n protecia mpotriva factorilor climatici extremi;
Realizeaz sporuri de cretere de 5-20 % , vizibile la vrsta explotabilitii;
Calitatea produciei superioar la codru comparativ cu crngul.
Exploatarea i regenerarea pdurilor de codru se poate face prin mai multe metode:
Exploatare prin tiere unic i regenerare artificial;
Exploatare prin tieri repetate ntr-o anumit perioad i regenerarea sub
masiv;
Exploatarea continu de arbori sau grupe de arbori i regenerarea tot continu
a golurilor create.
n raport cu structura arboretelor rezultate prin aplicarea tratamentelor n regimul

codru se difereniaz distinct pduri de codru regulat, arborete echiene i relativ
echiene (vrste apropiate i dimensiuni apropiate) i pduri de codru grdinrit,
arborete pluriene (arbori de toate vrstele i dimensiunile).
n pdurile cu structur grdinrit, arborii exploatabili, considerai individual se
pot menine pn la vrste mari, n funcie de structura optim fixat i structura
creterilor curente.
Regimul crng este caracterizat de modul de regenerare vegetativ, din lstari,
drajoni sau butai. Se aplic numai la speciile care lstresc sau drajoneaz
abundent:
Este unul din cele mai vechi metode de regenerare a pdurilor, care a fost legat de
proprietile particulare de mici dimensiuni asupra pdurilor. Se practic pe scar
larg n rile mediteraneene:
Italia 40%
Frana 25%
Spania 22%
Grecia 18%
Ciclul de producie n regimul de crng este mai scurt (maxim 40 de ani pentru ca
arborii s nu piard capacitatea de regenerare vegetativ):
Rchitrii 1-3 ani
Zvoaie de salcie 15 30 (35) ani
Culturi de salcie 20 35 ani
Plopiuri 25 35 (40) ani
Salcmete 25 35 (40) ani
18
Pdurile de crng sunt considerate inferioare celor de codru sub raportul

produciei i calitii masei lemnoase. De exemplu Lanier (1994) prezint pentru
arboretele de crng din Frana urmtoarele valori:
Volumul mediu pe picior = 47 m3/ha
Cretere medie anual = 2 m3/an/ha
Regimul crngului compus este un regim care se bazeaz pe regimul de codru i

regimul de crng. Regenerarea este att din smn, ct i vegetativ i presupune
diferenierea a 1-2 etaje de codru i a unui etaj de crng.
n Romnia acest regim a ncetat a mai fi aplicat dup 1900.
19
Clasificarea regimelor i tratamentelor

La alegerea tratamentului se au n vedere nsuirile biologice ale speciei,
condiiile staionale, considerente ecologice i economice. n raport de aceste
elemente, se stabilesc: durata procesului de regenerare, numrul, periodicitatea i
intensitatea interveniilor, epocile i termenele de execuie a lucrrilor de exploatare.
n figura se prezint, pentru ilustrare, o schem de clasificare a tratamentelor n
regimul codrului i regimul crngului. Au o larg aplicare n pdurile rii noastre:
tratamentele cu tiere unic, tratamentele cu regenerare sub masiv, tratamentele cu
tieri continue i tratamentele aplicate n pdurile tratate n crng.
20
Capitolul II
Organizarea studiului de caz
2.1 Obiectivele proiectului
Obiectivele de ordin didactic rezid din faptul c prezentul proiect trebuie s
satisfac condiiile impuse de regulamentele didactice n vigoare n vederea finalizrii
stadiului de pregtire inginereasc aferent sectorului forestier.
Din punct de vedere teoretic obiectivele studiului de caz sunt urmtoarele:
- implementarea noiunilor referitoare la fondul forestier naional;
- implementarea conceptelor generale referitoare la regenerarea
arboretelor din cadrul fondului forestier naional;
- studiul i analiza particularitilor de regenerare a arboretelor;
- studiul i analiza lucrrilor de ntreinere a regenerrilor naturale.
Obiective de ordin aplicativ
Obiectivele de ordin aplicativ ale studiului de caz vizeaz posibilitile de
investigare a fenomenului forestier n complexitatea sa structural i funcional i
respectiv deciziile de ordin tehnic care se impun a fi implementate n vederea
realizrii obiectivelor gospodriei silvice.
Ca urmare se va realiza o diagnoz silvotehnic n baza creia vor fi justificate
din punct de vedere tehnic msurile propuse.
Se vor analiza modalitile practice de aplicare a lucrrilor speciale de ngrijire
a arboretelor respectiv tierilor de igien a arboretelor n cadrul unitii de producie
(U.P.) I Sniob, O.S. Scuieni, D.S. Oradea.
De asemenea vor fi analizate aspectele referitoare la valorificarea produselor
lemnoase rezultate n urma parcurgerii arboretelor cu tieri de igien, la evaluarea
economic a lucrrilor propuse i n final eficiena economic a acestora n cadrul
prezentului studiu de caz.
n urma realizrii proiectului tehnico-economic de aplicare a lucrrilor de
ngrijire cu caracter special, se va urmrii posibilitatea absolvirii ciclului de pregtire
cu calificative superioare, n vederea integrrii pe piaa muncii din sectorul forestier,
ca specialist cu studii superioare.
Deasemenea, se va analiza capacitatea de sintez a specialistului i
variantele de soluionare a diverselor probleme de natur tehnic.
Totodat se vor analiza posibilitile de implementare n practica curent a
unor soluii propuse cu ocazia realizrii studiului de caz i respectiv permanentizarea
unor tehnologii de lucru care pot deservi eficient necesitile curente.
n urma realizrii studiului de caz autoarea lucrrii trebuie s demonstreze pe
baza argumentelor tehnice regsite n lucrare, fapul c posed o serie de cunotine
de specialitate pentru activitile aferente sectorului forestier.
21
2.2 Logistica utilizat

n vederea realizrii studiului de caz, a fost utilizat o logistic variat care
este prezentat n continuare.
Ca urmare au fost folosite:
- amenajamentul Ocolului Silvic Scuieni;
- amenajamentul Unitii de producie I Sniob;
- harta amenajistic a Unitii de producie I Sniob;
- clup;
- dendrometru;
- materiale bibliografice;
- P.C;
- ruleta metric folosit pentru determinarea suprafeelor de prob;
- crerta;
- programul FOND;
- program de prezentare 2D i 3D a arboretului PROARB.
Materialele folosite sunt de un real folos pentru finalizarea cu succes a
referatului.
2.3 Metode de cercetare

Pentru realizarea studiului de caz au fost realizate inventarieri n care s-au
realizat: 10 suprafete de proba cu marimea lor de 300 m 2 .
Ca urmare au mai fost folosite i urmtoarele metode de cercetre:

- observaia pe traseu;
- observaia n staionar;
- documentarea bibliografic;
- nregistrarea pe suport magnetic a realitii obiective din teren;
- experimentaia;
- simularea.
22
Capitolul III
Localizarea studiului
3.1.Localizarea unitatii de productie
Unitatea de producie I Sniob, n suprafaa de 1780,4 ha este administrat de
Ocolul Silvic Scuieni din cadrul Direciei Silvice Oradea. Arboretele constituente sunt
localizate pe raza comunelor Diosig, Slard, Ciuhoi i Scuieni din judeul Bihor.
Din punct de vedere geografic, unitatea de producie se gsete n partea de
nord-vest a judeului Bihor.
Pdurile cuprinse n amenajamentul U.P. I Sniob in suprafaa de 1780,4 ha
sunt constituite din proprieti private i proprieti de stat n administrarea Regiei
Naionale Romsilva , Direcia Silvic Oradea, Ocolul Silvic Scuieni.
3.1.1.Vecinti, limite, hotare

Tabelul 3.1.1.
Vecintile, limitele i hotarele pdurilor
Limite Hotare
Pct.
Vecinti Denumire
card. Denumirea Natura Natura
a
0 1 2 3 4 5
D.C. Sialazar-Abramut- Artific. Liziera Naturale
Fancica pdurii
U.P. II Sacuieni D.C. Fancica Cubulcut Artific.
Nord U.P.III Simion Sanicolau-Codea-Sacuieni Liziera
D.C. Sacuieni- Frontiera Artific. pdurii Naturale
Liziera
Est O.S. Marghita Rul Barcu Naturala Naturale
pdurii
D.C. Salard-Cihoi Artific. Liziera
Sud O.S. Oradea Naturale
Rul Barcu Naturala pdurii
Convent Liziera
Vest Ungaria Frontiera Naturale
. pdurii
3.1.2.Trupuri de pdure (bazinete) componente

Arboretele din componena unitii de producie I Saniob sunt grupate n 22 trupuri de
pdure.
Tabelul 3.1.2.
23
Situaia tipurilor de pdure

Distanta in km pana
la :
Nr.cr Denumirea Pacele Supraf Comun Staia
O.S. Comu Gar
t. trupului aferente aa ha a CFR
Sacui na a
eni terit. CFR
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1 Bleier-Diosig 1-21 168.1 Diosig Diosig 19.0 3.0 7.5
Eghed-
2 22 17.6 Diosig Diosig 18,0 2.5 6.0
Faiscola
3 Hilinger 23-25 32.2 Diosig Diosig 15.0 10,0 4.0
4 Sintimreu 26-38 147.1 Salard Biharia 17.0 5.0 16.5
5 Toros 43-44 43.8 Ciuhoi Biharia 17.5 6.0 16.0
80-98; Sacuie
8 Siniob 285.7 Ciuhoi 13.0 4.5 13.0
D166 ni
Sacuien Sacuie
9 Lucaci 99-111 221.2 14.0 5.5 14.0
i ni
118; 121- Sacuien Sacuie
10 Hermann 61.8 15.0 6.0 15.0
123 i ni
11 Fatanos 124-128 58.4 Salard Biharia 34.0 4.0 12.0
12 Vaida 129-130 19.1 Salard Biharia 30.0 5.0 8.0
Sacuien
13 Kopashegy 143-144 10.2 Diosig 15.0 5.0 4.0
i
Sacuien
14 Cadea 145 11.7 Diosig 16.0 5.0 5.0
i
15 Revichi 146 8.0 Diosig Diosig 16.0 10.0 6.0
16 Ganas 147 7.9 Salard Biharia 18.0 6.0 17.5
Sacuien
17 Pr.Janikoros III 155 6.0 Biharia 17.5 10.0 18.0
i
Sacuien
18 Pr, Janikos IV 156 0.8 Biharia 17.5 10.0 18.0
i
Sacuien Sacuie
19 Pr. Isalagos 159 6.3 14.0 10.0 14.0
i ni
Sacuien Sacuie
20 Pr. Isalagos II 160 13.4 14.0 10.0 14.0
i ni
Sacuien Sacuie
21 Armos 163 7.1 14.0 10.0 14.0
i ni
22 Diosig 164 27.3 Diosig Diosig 16.0 16.0 5.5
TOTAL 1180
3.1.3. Administrarea fondului forestier
24
Pdurile cuprinse n amenajamentul U.P. I Sniob in suprafaa de 1780,4 ha

sunt constituite din proprieti private i proprieti de stat n administrarea Regiei
Naionale Romsilva , Direcia Silvic Oradea, Ocolul Silvic Scuieni.
3.1.4. Vegetaia forestier situat pe terenuri n afara fondului forestier naional
Arboretele cedate conform Legii 18/1991 au suprafaa totala de 259.1 ha si se

gsesc in urmtoarele u.a.-uri sau parcele: 38; 112-114; 116-117; 118A; 118B; 118C;
119-120; 131-142; 146A; 148-154; 157-158; 163B; 163C; L170, pduri care nu sunt
prinse in amenajamentul actual.
3.1.5. Organizarea teritoriului

3.1.5.1. Constituirea unitatii de producie
Pdurile unitii de producie I Sniob au fost amenajate unitar pentru prima

data dup prevederile Conferinei I de amenajare din 06.08.1997 n anul 1956, cnd
s-au inclus n U.P.I Sniob din M.U.F.G. Scuieni, fiind administrate de O.S. Scuieni.
Revizuirea din 1967 a pstrat aceleai limite teritoriale aprnd diferente de
suprafaa datorate delimitrii mai exacte a pdurii.
Prin amenajamentul din 1976 s-au stabilit includerea in U.P.I Sniob a trupurilor de
pdure Fatanos (parcelele 124-128) si Vaida (129-130) preluate de la Ocolul Silvic
Oradea U.P.I iterea n urma modificrii limitelor sudice ale U.P. (vechea limita
urmarea drumul comunal Sniob-Sntimbreu-Vaida-Rosiori-Frontier).
Prin amenajamentul executat n 1988 au fost incluse n amenajament
parcelele 131-164 preluate de la primriile comunelor Salard, Cherechui i Diosig si
C.A.P.-urile Cihoi-Smtimreu, Scueni-Snicolau, Cadea, Diosig i Sniob ca urmare
a aplicrii prevederilor Decretului Consiliului de Stat 328 din 1986, iar parcelele
numerotate n 1975 131-138 (linii parcelare i drumuri forestiere) s-au transformat n
165-170.
Prin actuala revizuire au fost scoase din amenajament parcelele 38%:122-
114:116-117:118%:119-120:131-140:146%:148-154:157158:161-162:163%:L170%
care au fost predate la populaie conform Legii 18/1991, iar parcelele L167-L169 au
fost incluse n parcelele unde constituiau linii parcelare.
3.1.5.2 Constituirea i materializarea parcelarului i subparcelarului

3.1.5.3. Mrimea parcelelor i a subparcelelor
Fa de revizuirea precedent, limitele parcelare au rmas nemodificate,

considernd amplasarea lor pe limite artificiale distincte.
n prezentul amenajament sunt evideniate 135 parcele numerotate de la 1-
111;118;121-130;143-147;155-156;159-160;163-166, un numr mai mic dect cele
existente la precedenta amenajare. n acelai timp parcelele numerotate de la 167-
169 i 170%(linii parcelare) au fost desfiinate, datorit constatrii c ele nu pot
25
constitui parcele deoarece limea lor nu era corespunztoare. Suprafaa acestora a

fost inclus n parcelele la care constituiau linii parcelare.
Subparcelarul a suferit modificri datorate micrilor de suprafaa, lucrrilor de
cultura i exploatare executate ntre cele dou amenajri, precum i a diferenierilor
mai atente a arboretelor. Sunt constituite 450 subparcele, cu 93 mai puine dect la
amenajarea precedent.
Limitele parcelare au fost materializate i ntreinute de ctre personalul unitii
silvice iar cele subparcelare de ctre proiectant, folosind semnele convenionale.
3.1.5.4. Situaia bornelor
n cuprinsul unitaii de producie exist 305 borne, numerotate: 1-235;243-

248;153-278;297-304;309-312;326-329;336-343;351-365, confecionate din beton.
Starea unora dintre cele existente, ct i lipsa acestora presupune nlocuirea sau
amplasarea lor n punctele indicate prin hrile amenajistice.
Faptul c numrul bornelor nu au continuitate se datoreaz cedrii unor
parcele ntregi conform legii 18/1991.
3.1.5.5. Corespondena ntre parcelarul i subparcelarul precedent i cel actual

3.1..6. Planuri de baz utilizate. Ridicri n plan folosite pentru reambularea
planurilor de baz
3.1.6.1. Planuri de baz utilizate
3.1.6.2. Ridicri n plan folosite pentru reambularea planurilor de baz
3.1.7. Suprafaa fondului forestier

3.1.7.1. Determinarea suprafeelor
Suprafaa totala a unitii de producie I Sniob (1180ha) este cu 600,4 ha mai
mic dect cea de la amenajarea precedent.
Lund n considerare faptul c n intervalul 1991-1997 micrile de suprafa (prin
Legea 18/1991) au modificat suprafaa fondului forestier cu 600,4 ha n minus ,
putem afirma c actuala mrime a unitii de producie a fost determinat corect. n
sprijinul acestei afirmaii aducem urmtoarele argumente:
a). Limitele unitii sunt evidente i stabile, neexistnd dubii n privina amplasrii lor.
b). Planimetrarea efectuat n scopul determinrii suprafeei este corect, nscriindu-
se n tolerana admis prin normativul de proiectare. Referitor la acest aspect,
menionm c planimetrarea s-a efectuat conform uzanelor din normativ, pornind de
la suprafeele trupului pn la suprafaa parcelei i subparcelei cu respectarea
26
toleranei admise. Suprafaa determinat n acest mod s-a comparat cu cea rmas
prin aplicarea Legii 18/1991, dup actele ce le deine O.S. Scuieni, prin predarea la
populaie de ctre O.C.O.T.A. Bihor a suprafeei de 259.1 ha. Celor menionate mai
sus li se mai adaug i inexistena planurilor folosite n urma cu douzeci de ani, fapt
care nu a permis efectuarea unui control riguros al existenei determinrii lor de
atunci.
3.1.7.2 Utilizarea fondului forestier

Situaia terenurilor din fondul forestier pe destinaii i deintori la data de 1
ianuarie 1998 este prezentata n subcapitolul 2.4.4. iar situaia generala a micrilor
de suprafaa din fondul forestier n subcapitolul 2.4.3. Rezulta de aici c din cele
1180 ha avem:
- 1147 ha pduri i terenuri de rempdurit din care 55.5 ha sunt pduri n care
nu se reglementeaz producia de produse principale; 8.9 ha terenuri de rempdurit,
5.8 ha goluri destinate mpduririi si 4.8 ha rchitarii; 25.4 ha terenuri destinate
gospodririi silvice din care 11.9 ha terenuri de vntoare, 4.8 ha instalaii de
transport i drumuri, 0.6 ha cldiri si curi si 8.1 ha terenuri pentru administraie
silvica;
- 1.6 ha terenuri neproductive. Toate arboretele din cadrul U.P.I Sniob sunt n
grupa funcionala, ncadrate in urmtoarele subgrupe funcionale:
- 3G - trupuri dispersate cu suprafee sub 100 ha situata n zona de cmpie -
218.1 ha (T.III);
- 4J - pduri de interes cinegetic deosebit - 1479.8 ha (T.IV) ;
- 5H pduri stabilite ca rezervaii pentru producerea de semine forestiere i
conservrii genofondului forestier, neincluse n rezervaiile constituite potrivit "Legii
privind protecia mediului nconjurtor" categoriile (5A-5F) - 55.5 ha (T.II).
Suprafaa ntregii unitari de producie a rmas tot n grupa funcional datorit
rolului cinegetic i proteciei mpotriva factorilor climatici duntori care presupune
aplicarea unui complex de masuri de gospodrire speciale.
3.1.8.Enclave
3.1.9. Organizarea administrativ (districte, brigzi, cantoane)
Din punct de vedere administrativ, unitatea de producie studiat este alctuit
din 7 cantoane de paz, constituite ntr-un singur district.
Tabelul 3.1.9.
Organizarea administrativ
Suprafaa
Cantonul
cantonala
District Parcele componente
Denumir
Nr . ha %
e
27
0 1 2 3 4 5
1 Diosig 1-22; 164 213.0 12
2 Sntinbreu 26-38;124-130;146 232.6 13
23-25;47;50-51;55-58;62-68;143-
3 Hilinger 275.5 15
145;147
39-46;48-49;52-54;59-61;155-
4 Iepurite 246.4 14
166;165
Snicola
I. SINIOB 5 69-79;81-82;84-85;166D 281.8 16
u
6 Lucaci 80;83;86-101;105;166 289.0 16
102-104;106-111;118;121-123;159-
7 Cubulcut 242.1 14
160;163
TOTAL 1780.4 100
3.2. Studiul staiunii i al vegetaiei forestiere

3.2.1 Elemente privind cadrul natural, specifice unitii de producie
3.2.1.1 Geologie
Substratul litologic pe care s-au format principalele tipuri de sol din unitatea de
producie studiat este de origine cuaternar din pleistocenul superior, fiind format
din loessuri i depozite loessoide (jumtatea vestic) i argile roii de Bohnnez (n
jumtatea estic).
Sub raport neotectonic, unitatea se afl ntr-o regiune din zona Depresiunii
Panonice cu micri verticale negative reduse, manifestate n Pleistocenul superior -
Cuaternarul inferior. Zona prezint ca proces actual de moderare a reliefului,
eroziunea de suprafa de intensitate redus moderat.
Efectul substratului geologic format din roci sedimentare puin dure a fost
apariia unor soluri cu orizontul C gros relativ compact cu un indice de difereniere
textural mic avnd ca rezultat un regim aerohidric relativ nefavorabil. Substratul
compact a jucat un rol negativ n evoluia solurilor spre pseudogleizare, acumularea
sezonier de ap pe profilul solului, jucnd un rol important n dezvoltarea vegetaiei
forestiere.
3.2.1.2 Geomorfologie
28
Din punct de vedere geomorfologic, unitatea de producie este situat n

provincia Carpatin, regiunea Cmpiei Panonice, subregiunea Cmpiei Banato-
Criane, districtul Cmpiei nalte Salacea-Marghita (jumtatea estic) si Cmpia
Ierului (jumtatea vestic) .
Morfogenetic, unitatea este localizat n zona cmpiei premontane nalte (150-
250 m) slab fragmentat, n interfluvii lungi (trupurile din estul unitii) ct i n zona
cmpiei aluviale halogene cu aspect de albie major (trupurile din jumtatea
vestic) .
Unitatea geomorfologic predominant este cmpia nalt, configuraia
acesteia fiind n general plan, dar i ondulat. Din punct de vedere altitudinal,
arboretele studiate se dezvolt ntre 100 m respectiv 200 m. Repartiia arboretelor pe
clase altitudinale relev situarea acestora n principal n intervalul l00-200 m, ceea ce
rezult c altitudinea medie este 150m.
Altitudinea medie de 150 m confirm gradul de nalt formabilitate din punct
de vedere altitudinal pentru vegetaia forestier.
Arboretele cu altitudinea de 100 m se afl n trupul Diosig i Bleier-Diosig.
Arboretele, datorit nclinrii relativ reduse a terenului(n special sub 5 grade
i ntre 5-l0 grade) sunt n general lipsite de expoziie. n cazul n care totui apare,
aceasta este determinat de amplasarea n zona adiacent cursurilor de apa
permanente sau temporare.
nclinarea terenului nregistreaz valori de la 0 grade pan la 20 grade.
Tabelul 3.2.1.2.
Repartiia arboretelor pe categorii de nclinare si expoziiei
nclinarea Expoziia
nsorit Parial nsorit Umbrit
0 1 2 3
Mai mic de 16 1413.4 215.1 144.1

grade
ntre 16-30 grade 4.7 3.1 -
TOTAL 1418.1 218.2 144.1
Analiznd global elementele geomorfologice (altitudinea, nclinarea,

expoziia), constatm c acestea ntrunesc toate condiiile necesare practicrii unei
silviculturi de mare productivitate n care speciile valoroase sub diverse aspecte
(economic, ecologic) s dein ponderea cea mai important din cadrul unitii de
producie.
29
3.2.1.3 Hidrologie
Teritoriul studiat face parte din bazinul hidrografic al rului Barcu (Beretau),
afluent al Criului Repede. Reeaua hidrografic destul de bogat prezint
urmtoarele cursuri de apa: Pr.Koniari, Pr. Mare, Canalul Morilor, Pr.Hilinger,
Pr.Ganas, Pr.Cioca, Pr.Sovar, Pr.Iepurite, Pr.Janikoros, Pr.Ciore, Pr. Guiacu,
Pr.Soldob, Pr.Isalagos, Pr.Somrerek, Pr.Herman, Pr Garjan, Pr . Abram, Pr .
Naghiaroc .
Regimul hidric, evident influenat de condiiile fizico-geografice, este de tip
podi-cmpie, fiind caracterizat prin ape mari de primvara-iarna, viituri de vara,
alimentarea minopluvial si pluvio-minal.
Provincia de bilan (central-european) prezint o structur variabil, regimul
scurgerilor n tratele reelei hidrografice fiind de tip permanent i semipermanent.
Apele subterane dezvoltate in formaiuni poroase, sunt reprezentate prin
strate acvifere locale sau discontinui. Densitatea reelei hidrografice este variabil
respectiv 0.38 km/kmp n jumtatea sudic i 0.26 km/kmp n cea nordic.
Caracteristicile hidrologice redate mai sus permit sa considerm c i sub
acest aspect exigenele speciilor forestiere au fost asigurate la un nivel satisfctor.
Suficiena reelei hidrografice, orizontul Bt compact care modereaz scurgerea
pe profil, sunt factori de echilibrare a deficitului hidric estival, asigurnd umiditatea
necesar procesului de asimilaie al vegetaiei forestiere.
3.2.1.4 Climatologie
Dup poziia sa geografic, teritoriul unitii de producie Sniob se
ncadreaz n clima temperat, iar regional n sectorul de clim continental moderat.
Dup Monografia geografic, acest sector (notat I.B.p.2) se caracterizeaz prin
advecia aerului umed dinspre sud-vest i nord-vest cu o activitate frontal mai
intens i mai frecvent n condiiile proteciei oferite de lanul Carpailor Orientali.
Dup Koppen, regiunea se ncadreaz n provincia climatic C.f.b.x. de climat
temperat, cu precipitaii suficiente tot timpul anului, cu temperatura medie a lunii celei
mai calde sub 22 grade Celsius, dar cel puin timp de 4 luni depind 10 grade
Celsius cu maxime pluviometrice la nceputul verii, minima spre sfritul verii.
3.2.1.5 Regimul termic

Caracteristicile regimului termic, prezentate la punctele 1-9 ale tabelului
centralizator, relev o serie de elemente definitorii dintre care amintim:
a) . Temperatura medie ridicat att anual ct i lunar, reprezint un factor
favorabil n dezvoltarea vegetaiei forestiere.
b) . Perioada bioactiv reprezint peste 80% din durata anului, iar sezonul de
vegetaie peste 6 luni, ceea ce indic posibiliti de bioacumulare deosebite.
30
c) . Datele medii ale primului i ultimului nghe, raportate la datele externe ale
sezonului de vegetaie, indic un grad ridicat de formabilitate i sub acest aspect,
pericolul ca vegetaia forestier s fie afectat de geruri timpurii sau trzii.
Considerate global, caracteristicile regimului termic juxtapuse exigenelor fa
de temperatur ale speciilor forestiere indic condiii favorabile dezvoltrii vegetaiei
silvice.
3.2.1.6. Regimul pluviometric

Precipitaiile atmosferice prezint o repartiie neuniform n sensul c cea mai
mare cantitate cade n timpul lunilor de var, perioad n care se nregistreaz i
temperaturile medii lunare cele mai ridicate. Precipitaiile czute n sezonul de
vegetaie prezint un cuantum care aparent ar putea acoperi necesarul hidric al
vegetaiei forestiere.
Practic ns nivelul foarte ridicat al evapotranspiraiei poteniale ct i nivelul
sczut al apei freatice (6-l5 cm), fac s existe un dezechilibru hidric la nivelul solului
forestier, acesta fiind echilibrat prin existena orizontului Bt compact cu mare
capacitate de retenie a apei.
Pe timpul sezonului rece precipitaiile sunt suficiente, grosimea stratului de
zpad cu valori mici neconsidernd ns ptura protectoare i rezerva de apa util
necesar intrrii n vegetaie n condiii optime a speciilor forestiere.
Dinamica evapotranspiraiei poteniale este identic celei a precipitaiilor,
nregistrnd un maxim n lunile de var (iunie-august) i un minim iarna (decembrie-
februarie).
Efectul acestei caracteristici este, pe de o parte dezechilibrarea bilanului
hidric al speciilor forestiere n timpul sezonului de vegetaie, iar pe de alt parte
variaia anotimpural cu debitul praielor din zon, acestea prezentnd un regim
permanent, dar i semipermanent.
3.2.1.7. Regimul eolian

Datele aerologice indic vntul de sud i sud-vest, drept principalul factor al
regimului eolian, acesta prezentnd cea mai mare frecven (13.3%) i cea mai mare
vitez (4.0 m/s).
Frecvena ridicat a perioadelor de calm atmosferic (30.70) juxtapus
numrului mic de zile cu vnt tare (vitez mai mare sau egal cu 11 m/s - 31.8 zile)
sau cu caracter de furtun (vitez mai mare sau egal cu 16 m/s) explic faptul c
practic nu exist doborturi de vnt n cuprinsul acestei uniti de producie.
Se confirm i din acest punct de vedere caracteristica menionat mai sus,
respectiv gradul ridicat de fenomenoabilitate pentru vegetaia forestier din zon.
31
3.2.2. Soluri
Metoda de cartare mixt, cartare la scar mijlocie, presupune cercetarea,
delimitarea si cartarea unitarilor staionale cu prezentarea datelor referitoare la clim,
relief, substrat litologic de sol (ceea ce constituie metoda direct, ct i la ptura vie
i faciesurile din cadrul tipului staional.
Pentru determinarea caracterului substratului litologic i a tipului de sol, s-au
executat profile principale de sol i profile de control, prelundu-se toate informaiile
necesare caracterizrii din punct de vedere genetic, fizico-chimic al regimului de ap
i substane nutritive al relaiei cu vegetaia, roca materialul parental i unitatea de
relief, n scopul determinrii tipurilor de staiuni forestiere i ntocmirii harii tipurilor de
staiuni.
Profilele principale de sol s-au spat pn la roca mam sau stratul parental,
cnd erau situate la adncimi mai mici de 2 m.
La alegerea locurilor pentru executarea profilelor principale s-a avut n vedere
ca acestea s prezinte caracteristicile medii ale unitii de relief n privina nclinrii,
expoziiei, altitudinii.
Profilele de control executate n fiecare unitate amenajistic au avut ca scop
verificarea omogenitii soiului n cadrul aceleai uniti de relief sau schimbare a
tipului de sol.
3.2.2.1.Evidenta si raspandirea teritorial a tipurilor de sol
3.2.2.2. Descrierea tipurilor si subtipurilor de sol
Tabelul 3.2.2.2.
Tipuri i subtipuri de sol
Clasa de soluri Tipul de sol Subtipul Cod Suprafaa

de sol
ha %
0 1 2 3 4 5
Molisoluri Cernoziom aluvial Tipic 1401 215 12
Argilovisoluri Brun luvic Tipic 2401 610,1 66
Brun luvic Vertic 2402 316 19
Cambisoluri Brun eumezobazic Vertic 3109 35.5 3
Hidromorfe Lacovite Tipic 6101 3.4 -
TOTAL U.P. 1780,4 100
Cernoziom aluvial tipic
32
Subtip de sol reprezentat n trupurile Bleier-Diosig, Eghed-Faiscola, Diosig i

Revichi, acesta ocup 215 ha, respectiv l2% din suprafaa U.P. Este format n cmpie
pe roci calcaroase -marne, luturi-marnoase, acid cu pH=5.7-6.1, moderat humifer cu
un coninut de humus pe grosimea de 22 cm de 4.30, cu un grad de saturaie n baze
V=82-860, foarte bine aprovizionat n azot total (0.26 go), lutos la luto-argilos de
bonitate superioar pentru stejar brumriu, tei i stejar. Bonitatea superioar este
determinat de troficitatea foarte ridicat (coninut mare de humus, baze i azot total)
i un regim de umiditate normal cnd solul cu textura lutoas, luto-argiloas i cu
structur glomerular reine i cedeaz n acelai timp umiditatea din precipitaiile ce
cad n zona respectiv. n prezent pe acest sol se afl un arboret cu
4STB3NUA2TElST de 100 ani, de clasa I de producie .Pentru viitor se propune o
compoziie tel cu 6STB2ST2TE care poate valorifica mai bine condiiile staionale
existente. Nucul american se recomand pe soluri grele (cernoziomuri vertice, brune
argiloiluvial vertice) .
Brun luvic tipic

Subtip de sol cu cea mai mare rspndire n cadrul U.P.I Sniob , pe o
suprafaa de 1180 ha (66%). Este format n cmpie sau versani foarte slab nclinai
cu luturi uoare; puternic acid la suprafaa cu PH=4.3-4.9 i acid n profunzime cu
pH=5.4, moderat humifer cu un coninut de humus pe grosimea de l2 cm de 4.1%,
oligomezobazic la suprafa cu un grad de saturaie n baze V=33-55 i eutopic n
profunzime cu V=77% foarte bine aprovizionat n azot total numai la suprafa (0 . 21
GO ) , srac n profunzime, lutos la suprafa i luto-argilos n profunzime, de
bonitate mijlocie pentru cer, gorun i grni. Bonitatea mijlocie se explic prin
troficitatea sczut la suprafaa solului n zona de rezosfer (procesul de podzolire
El) i prin compactitatea medie existent a orizontului Bt mbogit n argil care
creeaz o difereniere textural ce are ca urmare i o capacitate diferit de
aprovizionare i cedare de ap, cu variaii de umiditate n sporul de vegetaie cu un
deficit n sol. Pe acest sol se recomand o compoziie el cu 6ST2CE2FR care
valorific bine n condiiile staionale existente.
Brun luvic vertic
Subtip de sol care ocup o suprafa de 336.1 ha, respectiv 19% din suprafaa
U.P.I Sniob. Cu profil Ao-El-Bty-C, format din luturi grele pe versani cu expoziie n
pante diverse, puternic acid cu pH= 4.1-4.4, moderat humifer, cu un coninut de
humus pe grosimea 10-15 cm de 3.3-3.90, oligobazic la oligomezobazic la suprafa,
cu un grad de saturaie n baze V=22-520, mijlociu la foarte bine aprovizionat n azot
total (0.17-0.20 go), luto-nisipos la suprafa i argilos greu vertic n profunzime, de
bonitate inferioar pentru gorun, fag, carpen si salcm.
Bonitatea inferioar se explic prin troficitatea medie a solului unui regim de
umiditate variabil n sezonul de vegetaie cu umiditate n primvar i toamn si
deficit n sezonul estival pe un fond de volum edafic redus-mic, datorit apariiei
orizontului vertic-compact la adncime de 30-40 cm. Pe acest so1 se recomand
specii forestiere care rezist 1a soluri compacte cum ar fi: stejarul, cerul si grnia
5ST3GI2CE. De obicei pe acest sol se afl cer, cer n amestec cu grni sau salcm
a fost identificat n u.a.:35B; 71D; 74A; 122B; 156, unde s-au executat profile
principale de sol.
33
Brun eumezobazic vertic

Sol cu profil Ao-Bv-Cca-C, ocup o suprafa de 38.5 ha, respectiv 3% din
suprafaa unitii de producie, formate pe materiale parentale bogate n argil,
rendzinice, formate pe calcare cu profile Ao-Bv Rrz cu Rrz n primii 150 cm. Se
gsete in u.a. 127E 129B.
Lcovitea tipic n suprafaa de 3.4 ha se gsete descris n studiul general.
3.2.3. Tipuri de staiune

Tabelul 3.2.3
Lista unitilor amenajistice pe tipuri de staiune
TS UNTATI AMENAJISTICE
0 1
19V 22A1 22A2 26A 26V 29V 36C 61V 62V 65A 65C 72C 72V 77V 78C
78V 80A 99C 99V 107V 121V 122N 124N1 124V1 124V2 127V 165D 166D
TOTAL TS: 30 UA 27.0 HA
1 2A 2B 3A 3B 4A 4B 4C 4D 5 6 7A 7B 8A 8B 8C 9 10 11 12A 12C 13A

13B 14A 14B 14C 15 16 17 18A 18B 18C 19A 19B 19C 19D 20A 20B
822 20C 21 22A 22B 22C 22D
0
TOTALTS: 50 UA 215.2 HA
23G 23H 24A 24B 24C 24D 24E 24F 24G 25A 25B 25C 25D 25E 25F 25G
25H 31 35B 43C 50A 50B 50C 51A 51B 51C 51D 52A 52C 52D 53 54A
54B 54C 54D 54E 55 56A 56B 56C 56D 56E 56F 57A 57B 57C58A 58B
58C 59A 60A 63F 64B 65B 72D 72E 73D 74A 75A 78F 84B 86C 90B 98C
832
98E 99B 99C 99F 100 101B 101E 101G 103F 106A 111C 118 121A 121B
2
121C 122A 122B 122C 122D 123A 129A 155 156 163A 163B
23A 23B 23C 23D 23E 23F 26A 26B 26C 26D 26E 26F 27A 27B 27C 28A
28B 28C 29A 30 32A 32B 33 34 35A 35C 36A 36B 66C 37 38A 38B 39
40A 40B 41A 41B 42A 42B 42C 42D 42E 43A 43B 43D 43E 44A 44B 45A
45B 45C 46A 46B 46C 47A 47B 48A 48B 48C 48D 49A 49B 49C 52NB 54F
59B 59C59D 60B 61A 62A 62B 62C 62D 63A 63B 636C 63D 63E 63G 64A
65A 65C 65D 65E 65F 65G 65H 65I 66A 66B 66C 66D 67A 67B 67C 68A
68B 68C 68D 68E 69A 69B 70A 70B 70C 70D 70E 71A 71B 71C 71D 71E
71F 71G 71H 72A 72B 72C 72F 73A 73B 73C 74B 74D 75B 76A 76B 76C
34
77A 77B 77C 78A 78B 78C 78D 78E 78G 78H 78I 79A 79B 79C 80A 80B
80C 80D 81A 81B 82 83 84A 85A 85B 86A 86B 87A 87B 87C 88A 88B
88C 89A 89B 90A 90C 91A 91B 92A 92B 93A 93B 93C 93D 94 95 96A
96B 96C 97A 97B 97C 97D 97E 98A 98B 98D 98F 98G 99A 99D 99E 10A
101C 101D 101F 101H 101I 102A 102B 102C 102D 102E 102F 102G 103A
832 103B 103C 103D 103E 103G 104A 104B 104 D 105A 105B 105C 105D
3 105E 105F 105G 106B 106C 106D 106E 106F 107A 107B 107C 107D
107E 107F 108A 108B 109A 109B 109C 110A 110B 110C 110D 110E 110F
111A 111B 123B 124B 124C 125A 125B 127A 143 144 145 147A 147B
147C 159A 159B 160A 160B 160C
8511 124A 124D 126 127B 127C 127D 127E 127F 128A 128B 129B 129C 130
854 125C 125D 125E 125F

2
TOTAL UP: 450 UA 1780.4 HA
3.2.3.1.Evidenta si raspandirea teritorial a tipurilor de statiune

3.2.3.2. Descrierea tipurilor de staiuni cu factori limitativi si msurile de
gospodrire impuse de aceti factori
Tabelul 3.2.3.2.
n acest tabel este prezentata descrierea tipurilor de staiuni cu factori
limitativi
Tipul Factori Masuri de gospodrire

natural i impuse de factorii ecologici
Etaj de determin si riscuri
fito- pdure ant
Indicativul de Lucrri Compozii
i Ecologic
san clasificare i hidroteh a optima
produc limitativi
i-tar descrierea concis a nice Tratam
tivitate riscuri
tipului de staiune siagrochi ent
a
mice Compozii
acestui
a
a
0 1 2 3 4 5 6
8.2.2.0. Cmpie 622.0 Drenajul Menin. 2ST2TE2 T.

forestier leau. Ps. leau intern Consist. NUA2GI2 progr.
Cernoziom argiloiluvial normal insuficien Pline i DT
tipic. de tuscciun a
35
Staiune frecventa n cmpie e speciilor

zona de cmpie s) atmosferi de
ocupnd 12% din c amestec
suprafaa U.P. Este ,
6SC2PR
dezvoltat pe loessuri i evitarea
N2NUA
depozite loessoide roci aparene
care asigur un drenaj i crcilor
intern relativ bun. lacome
Predomin n cmpiile n
medii plane cu faciesuri
nclinare sub 19 gr. C. cu specii
n majoritate dar i ntre de stejar
16-30 gr. C. n mic
parte pe expoziii
nsorite i parial
nsorite. Altitudinal sunt
C.F
ncadrate ntre 0-200 m.
prezint bonitate
superioar pentru
cvercinee pure i n
amestec cu care
particip teiul, paltinul,
frasinul.
8.3.2.2. cmpie 711.2C Consist. Menin. 5STR5N T.

forestier de cerete- eret de estivala consist. UA progr.
garniete Pm. podzolit, leauri n pline i a
divers pseudogleizat. de orizontul speciilor
product B, de
Staiune foarte ivitate 6SC2PR
compacti amestec
frecvent n N-V rii mijlocie N2NUA
tatea, i
ocupnd 19% din (m). stagnare arbustiv
suprafaa U.P. Este a apei e T.
dezvoltat pe loessuri cu 741.1A primvar 3GO3GI2 progr.
drenaj intern mediu cu mestec a. CE1NUA
soluri brune luvice normal
divers pseudogleizat de
mezobazice mijlociu- GO,GI,
profunde, slab-moderat CE (m) 6SC2PR
humifer cu volum edafic N2NUA
util mijlociu. Predomin 742.1 T. progr.
cmpia medie plan dar Ameste
i nalta cu nclinare sub c de 3GO3GI2
18 gr. C. n majoritatea stejar CE1NUA
cazurilor (99%) dar i pedunc 1TE
ntre 16-30 gr. C. (1%) ulat cu
pe expoziii nsorite i cer i
36
umbrite. Altitudinal sunt garnia 6SC2PR

ncadrate ntre 101-200 (m) N2NUA
m. Prezint bonitate
mijlocie pentru arborete
mixte de cvercinee pure
sau n amestec cu
paltin, frasin, carpen.
Tabelul 3.2.3.2.
Tipul Factori Masuri de gospodrire
natural i impuse de factorii ecologici
Eta de determin si riscuri
j pdure ant
fito Indicativul de Lucrri Compozii
i Ecologic
- clasificare i hidroteh a optima
produc limitativi
descrierea concis a nice Tratam
tivitate riscuri
san tipului de staiune siagrochi ent
a
i- mice Compozii
acestui
tar a
a
0 1 2 3 4 5 6
37
8.5.1.1. Cmpie 623.4 Nivel Meniner 6ST2TE1 T.

forestier lunc de Stejret ridicat al ea GI1DT progr.
leau, Pm. brun freatic leau apei arboretel
umed gleizat sau de freatice, or de tip
semigleizat, edafic lunca posibilit fundame
mijlociu-mare. de i de ntal,
product acidificar introduc
Staiune slab ivitate e erea
reprezentat (3%) mijlocie nucului
dezvoltat pe depozite (m) negru.
leussoide cu nclinare
sub 16 gr. C. i
expoziie nsorita.
Altitudinal se dezvolt
ntre 101-200 m.
bonitate mijlocie pentru
pdurea de leau,
stejreto-leau i
stejret de lunc.
8.5.4.2. Silvostep, 971.1 10ANN T. rase

lunc adnc Anini
depresionar de anini pe
Ps. Turbogleic i soluri
turbos-tipic. gleizate
de
Acest tip de staiune product
ocup sub 1% din ivitate
suprafaa totala a U.P. superio
ar (s)
Relieful este
reprezentat prin forme
negative de relief
( depresiuni mai mult
sau mai puin adnci )
situate ntre dune cu
exces de apa stagnator.
Substratul litologic este
format din depozite
nisipoase. Solul este o
lacovite mltinoas
cu coninut redus de
humus, cu un grad de
saturaie n baze ridicat
(peste 80% ) cu regim
aerohidric defectuos.
Staiune de bonitate
superioar pentru anin.
3.2.4.Trupuri de pdure existente

38
Arboretele din componena unitii de producie I Saniob sunt grupate n 22

trupuri de pdure.
Tabelul 3.2.4.
Situaia tipurilor de pdure
Distanta in km pana
la :
Nr.cr Denumirea Pacele Supraf Comun Staia Gar
t. trupului aferente aa ha a CFR O.S. Com
a
Sacui una
CF
eni terit.
R
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1 Bleier-Diosig 1-21 168.1 Diosig Diosig 19.0 3.0 7.5
Eghed-
2 22 17.6 Diosig Diosig 18,0 2.5 6.0
Faiscola
3 Hilinger 23-25 32.2 Diosig Diosig 15.0 10,0 4.0
4 Sintimreu 26-38 147.1 Salard Biharia 17.0 5.0 16.5
5 Toros 43-44 43.8 Ciuhoi Biharia 17.5 6.0 16.0
80-98;
8 Siniob 285.7 Ciuhoi Sacuieni 13.0 4.5 13.0
D166
Sacuien
9 Lucaci 99-111 221.2 Sacuieni 14.0 5.5 14.0
i
118; 121- Sacuien

10 Hermann 61.8 Sacuieni 15.0 6.0 15.0
123 i
11 Fatanos 124-128 58.4 Salard Biharia 34.0 4.0 12.0
12 Vaida 129-130 19.1 Salard Biharia 30.0 5.0 8.0
Sacuien
13 Kopashegy 143-144 10.2 Diosig 15.0 5.0 4.0
i
Sacuien
14 Cadea 145 11.7 Diosig 16.0 5.0 5.0
i
15 Revichi 146 8.0 Diosig Diosig 16.0 10.0 6.0
16 Ganas 147 7.9 Salard Biharia 18.0 6.0 17.5
Sacuien
17 Pr.Janikoros III 155 6.0 Biharia 17.5 10.0 18.0
i
18 Pr, Janikos IV 156 0.8 Sacuien Biharia 17.5 10.0 18.0
39
Sacuien
19 Pr. Isalagos 159 6.3 Sacuieni 14.0 10.0 14.0
i
Sacuien
20 Pr. Isalagos II 160 13.4 Sacuieni 14.0 10.0 14.0
i
Sacuien
21 Armos 163 7.1 Sacuieni 14.0 10.0 14.0
i
22 Diosig 164 27.3 Diosig Diosig 16.0 16.0 5.5
TOT
1180
AL
3.4.2.1.Evidenta tipurilor naturale de padure

Tabelul 3.4.2.1.
Tipurile de pdure corelate cu tipurile de staiune
Productivitatea
Codul Suprafaa
natural
Diagnoza tipului
Tip natural de pdure
Tip Mijloci
staiun Super. Infer. ha %
pdure e
e
0 1 2 3 4 5 6 7
8.2.2.1 leau normal de cmpie

622.0 215.2 - - 215.2 12
. (s)
Ceret de leauri de
711.2 productivitate mijlocie - 115.9 - 115.9 7
(m)
Amestec normal de
741.1 - 152,7 - 152.7 9
gorun, cer, garnia (m)
8.3.2.2 Amestec de stejar
. pedunculat cu cer i
742.1 garnia (m) - 67.5 - 67.5 4
leau normal de cmpie

622.2 25.8 - - 25.8 1
(s)
712.1 Ceret normal de cmpie 165.8 - - 165.8 9

(s)
40
Amestec de stejar
pedunculat, gorun, cer,
8.3.2.3 743.1 garnia (s) 968.6 - - 968.6 54
.
Stejare-leau de lunca
8.5.1.1
632.4 de productivitate - 38.5 - 38.5 2
.
mijlocie (m)
Anini pe soluri gleizate

8.5.4.2 de productivitate
971.1 superioar (s) 3.4 - - 3.4 2
.
T.D.S. - - - 27.0 2
1378. 1780.
TOTAL U.P. 375.6 - 100
8 4
Situaia general pe formaii se prezint astfel:

-leau de deal de stejar -241.0 ha (150);
-leauri de lunca -38.5 ha ( 20);
-cerete pure -281.7 ha (16%);
-amestecuri de G, CE cu ST mezofil -1188.8 ha (680);
-aniniuri de anin negru -3.4 ha ( - );
TOTAL -1753.4 ha (100%).
Din analiza evidenei pe formaii forestiere (4.4.2.2.) se observ c :

-47% sunt arborete natural fundamentale de productivitate mijlocie i
superioar (810.9 ha);
-4% sunt arborete parial derivate (68.2 ha);
-4% sunt total derivate de productivitate mijlocie (74.4 ha );
-40% sunt arborete artificiale de productivitate superioar i mijlocie (696.5
ha);
-5% sunt arborete artificiale de productivitate inferioar( 83.9 ha) ;
-3% sunt terenuri goale (46.5 ha).
Dup cum se observ, 47% din arborete i-au pstrat caracteristicile naturale
de vegetaie.
41
Intervenia omului n pdurile din aceast unitate de producie au modificat

condiiile naturale de vegetaie pe aproximativ l3% din suprafa, producnd
derivarea parial sau total a arboretelor (80) precum i arborete artificiale pe 45%
din suprafa.
Arboretele parial derivate sunt grupate n special n staiuni de amestec de
grni, cer cu stejari mezofii (51.4 ha 75%), leauri de cmpie de stejar (15.1 ha
(22%) i cerete pure 1.7 ha - 3%) .
Arboretele total derivate apar n staiuni de cerete pure; (11.12 15%) i
amestec de grni, cer cu stejari mezofii - 63.2 ha (85%) .
Arboretele artificiale sunt instalate n leauri de cmpie de stejar (202.4 ha
26%), leauri de deal (17.5 ha 2%), cerete pure (62.3 ha (8%) i amestec de
grni, cer cu stejari mezofii (498.2 ha 65%) .
Dup cum se observ, aceste arborete sunt grupate n special lunile foarte
favorabile dezvoltrii unui asortiment bogat de specii, apte pentru regenerarea
natural a speciilor pioniere sau de mai mica valoare economic. Este necesar s se
ia toate masurile necesare inerii n fru a acestor specii respectiv devitalizarea
cioatelor (in special carpenul) executarea corect i la timp a degajrilor i curirilor.
Proporia de 45% a arboretelor artificiale este justificat, ea fiind rezultanta
aciunii de refacere a arboretelor slab productive sau degradate compoziional, ct i
a necesitaii introducerii a extinderii unor specii de mare valoare economic, cu un
potenial bioproductiv ridicat (nucul negru, stejarul rou, chiar mlinul american).
3.2.5.Structura fondului de producie i protecie
Suprafaa mpdurita a unitatii de producie nsumeaz 1738., ha, fiind

ncadrata integral n grupa I funcionala. Masa lemnoas se poate recolta de pe o
suprafaa de 1678.4 ha (S.U.P."V" i "Q"), restul de 55.5 ha (S.U."K") i 4.8 ha
rchitarii, nefiind cuprins n reglementarea procesului de producie.
Structura i mrimea, precum i alte evidene ce caracterizeaz fondul de
producie sunt redate n partea a III-a a amenajamentului.
Tabelul 3.2.5.
Structura arboretelor sub raportul claselor de vrsta pe uniti i subuniti de
producie
Suprafaa Clasa de vrsta (%)

Specificri
ha % I II III IV V VI
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1509.
S.U.P. V 87 17 22 28 31 2 -
0
S.U.P. Q 169.4 10 45 39 16 - - -
42
S.U.P. K 55.5 3 - - 88 - 12 -
1733.
TOTAL U.P. 100 23 24 25 28 2 -
9
Aa cum se observ din tabel, att la nivel de U.P. ct i de S.U.P., structura

arboretelor pe clase de vrst este dezechilibrat. n cazul S.U.P."V" se constat un
deficit la clasele I-V i excedent la clasele III-IV. La Si, T.F."Q" se observ un mare
deficit la clasa III de vrst.
Normalitatea va fi un proces de durat, realizabil doar prin meninerea unor
arborete exploatabile peste limita exploatabilitii sau adoptarea unei perioade de
ateptare (extragerea posibilitii de produse principale fcndu-se pe seama
arboretelor care se refac) .
n cazul arboretelor surse de semine incluse n S.U."K", subliniem necesitatea
lurii unei masuri de gospodrire care s stimuleze potenialul productiv, alt gen
dect cel principal stabilit prin amenajament.
Tabelul 3.2.5.
Structura fondului de producie sintetic pe specii i subuniti
Total
Specia
Spec
SUP
ificr N P S S P F
i C S G S C T A D D D
U R T T A R
E T O C A E N R T M
A N R B M A
1 1 1 1 1 1 1 1 1
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
0 1 2 3 4 5 6 7 8
Prop. 1
3 1 1 1
sp. - 4 3 3 - - - - - 3 6 3 0
5 9 4 0
(%) 0
Vrst
a
6 3 5 4 2 1 1 2 3 3 4
medi - - - - - 1
3 8 9 7 2 8 7 4 3 9 8
e
(ani)

V V. 2 1 2 - 1 1 7 1 - - - - - 1 1 2 1
medi 4 8 2 4 4 6 0 3 3 1 9
u 2 9 6 6 8 1 9 9 0 7
(mc/h
a)
43
Cr.
1
medi 6 8 4 6 5
7. 3. 5. 0 8. 6.
e . . . - . - - - - - .
9 5 8 . 7 6
(mc/a 0 3 7 1 3
5
n/ha
CLP
II II II III II II I II II II
medi - I7 - - - - -
1 3 2 2 6 1 5 5 3 3
e
Consi
0 0 0 0 0 0
stent 0. 0. 0. 0. 0.
. . . . . .
a - 8 8 8 - - - - - 8 8
8 8 8 8 8 8
medi 3 7 4 1 2
0 4 0 5 6 5
e
Prop. 1
9
sp. - - - - - 2 - - - - - - - - - 0
8
(%) 0
Vrst
a
1 1 1 1
medi 1 - - - - - - - - - - 9 -
3 5 7 3
e
(ani)
V.
medi -
6 7 7 1
u - - - - - - - - - - - 6
1 0 2 3
(mc/h 1
a)
Cr.
medi
e 6 5
3. 5.
(mc/a 1 - - . . - - - - - - - - - -
7 9
n/ha 0 0
CLP
III III II II II III
Q medi - - - - - - - - - - -
0 3 0 4 6 3
e
Consi
0 0 0 0
stent 0. 0.
. . . .
a - - - 8 - - - - - - - - 8
8 8 9 8
medi 8 4
0 4 0 7
e
44
Prop
1
oria 2 1 4
- - - - - - 6 - 5 - - 2 1 0
sp. 7 5 4
0
(%)
Vrst
a
6 4 4 4 4 4 5 5
medi - - - - - - - - -
7 5 5 5 5 7 0 1
e
(ani)
V.
medi 3 3 2 3 2 2 3 3
u - 2 - - - 2 - - 8 - 6 3 - - 7 1 0
(mc/h 5 1 2 0 4 4 7 5
a)
Cr.
medi 1
e 9 6
8. 2 3. 4. 7. 6.
(mc/a - . - - - - - - - - .
6 . 7 4 1 5
n/ha 2 8
0
K CLP
1 I I II
medi - - - - I0 - - - I0 I0 - - I2
7 2 5 0
e
Consi
stent 0 0 0
0. 0. 0. 0. 0.
a . . .
- - - - 8 - - - 8 8 - - 9 8
medi 7 8 9
1 2 0 0 1
e 7 2 0
Prop
oria 1
3 1 1 1
sp. 9 4 3 2 2 2 2 2 1 - 2 - 0
1 8 2 0
(%) 0
Vrst
a
medi 6 4 5 1 4 2 1 1 4 2 4 2 3 1 4 3 4
e 3 0 9 3 7 5 8 7 4 5 4 1 5 7 6 9 5
(ani)
V. 2 1 2 6 1 1 7 1 2 1 2 1 2 1 1 1 1
medi 4 9 2 1 4 6 6 0 4 4 9 0 5 2 5 2 8
u 2 6 5 6 8 1 5 3 6 1 8 4 7 1 8
(mc/h
a)
45
Cr.
1 1
medi 6 8 5 6 6 1 9 6
7. 3. 5. 0 1 3. 3. 7. 6.
e . . . . . 1. . .
9 5 8 . . 6 0 1 5
(mc/a 0 4 7 0 1 9 0 3
1 0
n/ha
CLP
medi I II I II III II II II II II II II II II
I9 I2 I0
U e 9 2 9 9 1 7 1 0 4 5 0 5 5 3
.
P Consi
stent 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0. 0. 0. 0. 0. 0. 0. 0.
a . . . . . . . . .
8 8 8 8 8 8 7 8
medi 8 8 8 8 8 8 8 8 8
4 5 4 3 6 6 5 3
e 2 3 0 6 5 4 6 4 3
Dup cum se vede i n tabelul de mai sus, speciile care vegeteaz n cadrul
U.P.I Sniob n ordinea ponderii sunt urmtoarele: cerul, stejarul, gorunul, salcmul,
carpenul, nucul negru, mlinul american, paltinul de munte, frasinul, aninul, diverse
tari, diverse rinoase, diverse moi. Compoziia actuala sintetica pe specii fiind:
31CE18ST12GO10SC9CA4NUA3PRN2STR2TE2PIN2STB8PAM1STB2DT.
Cerul specie majoritar, provine n procent de 3% din smn, 3% din
plantaii i 94% din lstari, avnd o stare de sntate viguroas 47%, normala 50% i
slaba 3%. Vegeteaz n arborete pure 61%, amestec ntre 50-80% (25%), restul de
14% fiind n amestec sub 50%.
Productivitatea sa (I9) este bun, corespunznd bonitii staiunii, specia
realizeaz 76% clase superioare de producie i clasa a III-a. Consistena realizat
(0.82) este corespunztoare funciilor de producie atribuite, apreciindu-se a fi n
scdere datorit apariiei unor fenomene de uscare i necesitii unei stri de
sntate corespunztoare. Repartiia speciei pe clase de vrst este inegal, clasele
de vrst mijlocii (a III-a si a IV-a) fiind mai bine reprezentate 96% dect clasele I i
a II-a (0.3) sau a IV-a (0.1) .
Pentru arboretele de cer cu stare de vegetaie normal i viguroas, s-a
hotrt meninerea cerului pn la vrste de 90-100 ani mizndu-se pe regenerarea
natural a arboretelor ajunse la vrsta exploatabilitii.
innd cont de valoarea economic, dar mai ales de rolul deosebit n
mpdurirea terenurilor cu soluri grele, considerm c promovarea n cultur a
speciei este oportun, mrindu-se aria de folosire acolo unde alte specii de cvercinee
(stejarul, gorunul i chiar cerul ) nu pot vegeta .
Stejarul - Specie de mare valoare economic, este relativ bun reprezentnd
18% din suprafaa unitii de producie. Provine n procent de 6% din smn, 83%
din plantaii, 11% din lstari, avnd o stare de vegetaie viguroas (47%) , normal
(5l % ) i slab (2%). Vegeteaz n arborete pure 69%, n amestec de 50-80% n
proporie de 19% i 12% sub 50%.
46
Productivitatea ca i n cazul cerului este corespunztoare bonitii staiunii.

Datorit valorii economice i ecologice a speciei este necesar pe lng
promovarea sa n continuare n staiunile propice culturii sale i luarea unor msuri
de protejare a speciei astfel nct fenomenul de uscare sa fie inut n fru.
Gorunul - reprezentnd 120, este provenit din smna lor, din plantaii 14% i
lstari 85%, reprezentnd o vitalitate viguroas normal 63% i slab 4%.
Formeaz arborete pure (7%), participnd n arborete amestecate de 50-80%
(32%) i sub 50% (61%) i realiznd o consisten medie (0.80) corespunztoare.
Specia vegeteaz n condiii bune, realiznd clasa I de producie. Specie de mare
valoare economic, gorunul va fi meninut i promovat n continuare n special n
trupurile din jumtatea estic care ofer condiii favorabile de vegetaie.
Dup cum se observ, 74.4 ha sunt arborete total derivate de productivitate
mijlocie. Din acestea 24.7 ha sunt exploatabile n deceniul I i urmeaz a fi refcute,
iar restul urmeaz a fi conduse prin operaiuni culturale la exploatabilitate i apoi
substituite.
83.9 ha sunt arborete artificiale de productivitate inferioar, din acestea 29.8
ha urmeaz a se exploata. Celelalte arborete aflate la vrste mici, care nu permit
nc refacerea, vor fi parcurse cu lucrri silvotehnice care s ridice productivitatea
acestora i s apropie compoziia arboretelor de tipul natural fundamental. Pentru
arboretele artificiale, nefiind indicat refacerea se va urmrii conducerea progresiv
prin operaiuni culturale spre starea corespunztoare potenialului stational. Se va
urmri aplicarea corect i la timp a operaiunilor culturale, urmrindu-se
restrngerea procentului de participare sau chiar eliminarea speciilor de mai mic
valoare economic, ct i meninerea unei stri fitosanitare corespunztoare.
Arboretele exploatabile vor fi substituite, prin compoziia el prevzut
urmrindu-se valorificarea n cel mai nalt grad a potenialului staional.
Tabelul3.2.5
Situaia sintetic a factorilor destabilizatori i limitativi
Suprafaa afectat
% din Grade de manifestare
sup.
fondul F.
ui Modera Puterni Excesi
Natura Total Slab puterni
t (2) c (3) va (5)
(1) ca (4)
0 1 2 3 4 5 6 7
Denumire 1784.6
ha % ha % ha % ha % ha % ha %
ha
Doborturi 1 13. 10 13. 10

de vnt
47
6 0 6 0
Uscare 212 10 20 0.
12 96 9.0 4
.4 0 2 8
Atacuri 10 10
duntori 4.6 4.6
0 0
Incendieri
Rupturi
zpad. i
vnt
Vtmri
de
exploatare
Vtmri
produse
de vnt
Poluare
Alunecri
nmltin
ri
Eroziune
n
suprafa
Eroziune
in
adncime
Eroziune
totala
Roca la
suprafa
total
Din care
pe: 0.1-
0.2S
0.3-0.5S
0.6S
48
Tulpini
nesntoa 10
29 509
se-total 0
Din care: 10
10-20% 12 214
0
30-35% 10
17 294
0
60%
Tabelul3.2.5.
Evidena arboretelor afectate de factori destabilizatori i limitativi
Specificaii Intensitate. Uniti amenajistice afectate
0 1 2
1B 25E 33C 47D

Slab
TOTAL U1: 4 UA 10.7 ha
39E 67E
Mijlocie
Uscare
66C
Puternic
TOTAL U: 7 UA 13.5 ha
61C
Izolate
Doborturi TOTAL V1: 1 UA 2.6 ha
TOTAL V: 1 UA 2.6 ha
3.2.6. Starea sanitara a padurii

Arboretele unitii de producie U.P.I Sniob pot fi considerate n general, ntr-o
stare sanitar corespunztoare. Aprecierea de mai sus se datoreaz faptului c dei
incluse n zona de uscare a cvercineelor din nord-vestul rii, incidena fenomenului
asupra acestora este minim, procentul de uscare nedepind nivelul eliminrii
naturale.
Prin parcurgerea arboretelor unitii de producie ct i din datele de la ocol s-
a constatat prezena n cursul ultimelor 2 decenii unui numr mare de duntori
biotici i abiotici cum ar fi:
-la cvercinee:
49
-Lymantria dispar (omida proas a stejarului);

-Tortrix viridana (molia verde a stejarului);
-Microsphoera obbuvida (finarea stejarului)
-Armillaria mellea (gheba de rdcini)
-Operophtea brumeta (cotarul verde)
-oareci
-la pinul de cmp:
-Scholytus scolytus (gndacul de scoar al ulmului)
-la pini in general:
-Lophodermim pinesti (nroirea i cderea acelor de pin) ;
-Cocoecia broliana (sfredelitorul lujerilor de pin);
-la rchit:
-Cruptorlyneus loputhi (tromborul puieilor).
ns analiznd starea actual a arboretelor confruntate cu duntorii amintii,
constatm c dei numrul acestora este mare, efectul lor este n ansamblu redus,
nefiind sesizate atacuri puternice care s produc uscarea n mas a cvercineelor.
Totui se desprinde necesitatea urmririi atente i permanente a strii
arboretelor din U.P. prin activitatea de prognoz i combatere a nmulirii duntorilor
i exercitarea corect a lucrrilor silvotehnice asigurndu-se meninerea unei stri de
sntate corespunztoare arboretelor.
3.2.7. Concluzii privind condiiile staionale i de vegetaie

Din cele prezentate in acest capitol se constat c vegetaia forestiera are
condiii bune de vegetaie, 78% din tipurile de staiune fiind de bonitate superioar i
22% de bonitate mijlocie.
Vegetaia forestiera din cadrul unitii de producie valorific n mod relativ
corespunztor potenialul silvoproductiv oferit de staiuni, 47% din arborete fiind
natural fundamentale, 4% fiind parial derivate, 4% total derivate i 45% artificiale.
Pentru viitor se va urmri meninerea arboretelor alctuite din specii forestiere,
corespunztoare condiiilor staionale. La regenerarea arboretelor se vor crea condiii
corespunztoare regenerrii naturale, prin aplicarea de tratamente bazate pe
regenerarea din smn.
Prin alegerea complexului de msuri silvotehnice ce se vor aplica arboretelor,
se va urmri normalizarea treptat a fondului forestier productiv.
50
Prin lucrri de mpdurire se vor introduce specii corespunztoare tipului natural

fundamental de pdure, acesta putnd valorifica n mod corespunztor potenialul
silvoproductiv al staiunii.
3.3. Stabilirea funciilor social-economiice i ecologice ale pdurii i a
bazelor de amenajare
3.3.1 Stabilirea funciilor social-economice i ecologice ale pdurii
3.3.1.1 Obiective social-economice i ecologice
Obiectivele social-economice i ecologice stabilite pentru pdurile din unitatea

de producie I Sniob, sunt urmtoarele:
-cinegetic-pentru practicarea vnatului;
-economic-pentru producerea de mas lemnoas necesar populaiei i
industriei lemnului;
-protecie - pentru protecia culturilor agricole din zon i a solurilor nisipoase;
- pentru producerea de semine i puiei;
- pentru producerea de alte produse (fructe de pdure, plante medicinale).
Caracteristicile menionate mai sus reprezint obiectivele social-economice
ale pdurii, exprimate prin natura produselor obinute sau a funciilor de protecie
atribuite.
n raport cu starea fiecrui arboret n parte i ciclului pe care trebuie s-l
ndeplineasc, s-au adoptat la nivel de subparcel sau subunitate, eluri de protecie
sau producie.
3.3.1.2 Funciile pdurii

Corespunztor obiectivelor social-economice, amenajamentul de fa a stabilit
funciile pe care trebuie s le ndeplineasc pdurile din aceast unitate de producie.
Datorita rolului cinegetic deosebit, ntreaga unitate a fost introdus n grupa I
funcional, categoriile funcionale atribuite fiecrui u.a. fiind difereniate n funcie de
obiectivele de protejat.
Astfel:
- 55.5 ha (3% din suprafaa U.P.) (u.a.l;3A;3B;4A;4B;7A;9;l4A;18A;20B;127A)
s-au ncadrat n grupa I categoria funcional 5H (pduri stabilite ca rezervaii pentru
producerea de semine forestiere i conservrii genofondului forestier) incluse n
S.U."K" (deci excluse de la organizarea produciei);
51
- 218.1 ha (12%) (trupurile Eghet-Foiscola, Hilinger, Fontoros, Vaida,

Koposhegy, Codea, Revichi, Ceanas, Pr.Janikoros III, Pr.Janikoros IV, Pr.Isdagos II,
Armos, Diosig) s-au ncadrat n grupa I, categoria funcional 3G (trupuri de pdure
dispersate cu suprafa mai mic de 100 ha, situate n zona de cmpie);
- 1479.8 ha (830) sunt ncadrate n grupa I, categoria funcional 4J (pduri de
interes cinegetic).
Restul de 27.0 ha (20) reprezint terenuri de vntoare, terenuri destinate
administraiei, cldiri i curi, drumuri forestiere, precum i terenuri neproductive.
n cadrul arboretelor incluse n categoriile funcionale 3G si 4J se organizeaz
procesul de producie.
3.3.2.Subuniti de producie sau de protecie constituite

Pentru realizarea funciilor atribuite arboretelor din aceast unitate de
producie trebuie s li se aplice msuri de gospodrire difereniate. Criteriul care a
operat n diferenierea acestora fiind elurile de producie i protecie care necesita un
mod de gospodrire aparte. In acest scop s-au constituit trei subuniti, dup cum
urmeaz:
-S.U.P."'V" - pduri cu funcii de recreere prin vntoare n codru, n suprafaa
de 1509. 0 ha (87% din suprafaa cu arboret) respectiv arborete avnd ca specie
principal de baz cvercineele (stejarul, cerul, gorunul), avnd ca el de producie
producerea lemnului pentru cherestea, construcii, celuloz, iar ca el de protecie
conservarea i dezvoltarea intensiv a vnatului:
-S.U.P."Q" - crng salcmete n suprafa de 169.4 ha(10%), reprezentnd
eluri multiple de protecie i producie (producerea de lemn n sortimente obinuite
dar i conservarea vnatului):
- S.U.P. "K" - rezervaii de semine n suprafaa de 55.5 ha (3%), au ca el de
producie obinerea de semine genetice controlate i conservarea genofondului
forestier, dar i protecia, conservarea i dezvoltarea intensiv a vnatului.
Aa cum s-a menionat, reglementarea produciei s-a fcut doar pentru
S.U.P."V" si "Q", in S.U."K" amintindu-se doar lucrri de conservare.
Tabelul 3.3.2.
Situaia pe subuniti de producie i protecie
Suprafaa S.U.P. (ha)
Anul Total
A S V C Q H K
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1956 - - - - - - - 1711.5
1967 1252.3 362.8 - - - - - 1615.1
1977 - 1155.6 - 54.0 - - - 1695.6
52
1988 1668.0 - - - 216.9 58.8 - 1943.7
1998 - - 1509.0 - 169.4 - 55.5 1733.9
Dup cum se observ, la amenajamentul din 1956 arboretele nu au fost

grupate n S.U.P. La revizuirea din 1967 s-a constituit doua subuniti, S.U.P."A" -
codru regulat i S.U.P."S" - conversiune prin refacere substituire, n ambele
organizndu-se producia.
n anul 1977 s-au constituit doua subuniti, respectiv S.U.P."S" - conversiune
prin refacere substituire G si S.LT.F."C" conversiune prin mbtrnire.
n anul 1988 s-au constituit trei subuniti: S.U.P."A" -codru regulat, S.U.P."Q"-
crng de salcmete i S.U."H" - rezervaii de semine, datorndu-se pe de o parte
creeri, printr-un studiu ntocmit de I.C.A.S. a subunitii rezervaii de semine ct i
prezervrii arboretelor de cvercinee pentru asigurarea regenerrii naturale la vrste
naintate.
Subunitatea "Q" s-a creat din noiuni diverse, n acest fel urmrindu-se asigurarea
rapid cu material lemnos a diverilor beneficiari din zon, ct i reducerea
cheltuielilor de instalare i conducere a vegetaiei forestiere.
n situaia actual, meninndu-se doar S.U.P."Q" i S.U.P."K", nlocuind
subunitatea "H", dar avnd acelai rol. n schimb datorit rolului cinegetic pe care l
are unitatea de producie I Sniob s-a constituit subunitatea "V" (pduri cu funcii de
recreere prin vntoare n codru). Producia de mas lemnoas organizndu-se doar
n S.U.P. v i Q.
Tabelul 3.3.2.
Constituirea subunitilor de gospodrire
UNITATI AMENAJISTICE
SUP
1
0
19V 22B 22E 22F 22A1 22A2 22C 24B 26A 26V 29V 36C 52D 61V 62V
65A 65C 71H 72C 72V 77V 78C 78V 80A 99C 99V 107V 121V 122N 124N1
46.5HA 124N2 124V2 125D 125E 125F 127V 146 163B 165D 166D
NR DE U.A.-uri: 42
K 1 3A 3B 4A 4B 7A 9 14A 18A 20B 127A
55.5HA NR DE U.A.-uri: 11
2A 2B 4C 4D 5 6 7B 8A 8B 8C 10 11 12A 12B 12C 13A 13B 14B 14C 15

16 17 18B 18C 19A 19B 19C 19D 20A 20C 21 22A 22C 22D 23D 23E
23G 23H 24A 24D 24F 25C 25D 25F 25H 26A 26B 26C 26D 26E 26F 27A
53
27B 27C 28A 28B 28C 29A 30 31 32A 32B 33 34 35A 35B 36A 36B 36C
37 38A 39 40A 40B 41A 41B 42A 42B 42C 42D 43A 43B 43C 43D 43E
44A 44B 45A 45B 45C 46A 46B 46C 47A 47B 48A 48B 48C 48D 49A 49B
49C 50A 50B 50C 51B 51C 52A 52B 52C 53 54A 54B 54C 54D 54E 54F
55 56A 56B 56C 56D 56E 56F 57A 57B 57C 58A 58B 58C 59A 59B 59C
59D 60A 60B 61A 62A 62B 62D 63A 63B 63C 63D 63E 63F 63G 64A 64B
65A 65B 65C 65D 65E 65G 65H 66A 66B 66C 66D 67A 67B 67C 68A 68B
68C 68D 68E 69A 69B 70A 70B 70C70D 70E 71A 71B 71C 71E 71F 71G
72A 72B 72C 72D 72F 73A 73B 73C 73D 74A 74B 74C 74D 75A 75B 76A
76B 76C 77A 77B 77C 78A 78B 78C 78D 78E 78F 78G 78H78I 79A 79D
79C 80A 80B 80C 80D 81A 81B 82 83 84A 84B 85A 85B 86A 86B 86C
87A 87B 87C 88A 88B 89A 89B 90A 90B 90C 91A 91B 92A 92B 93A 93B
V 93C 93D 94 95 96A 96B 96C 97A 97B 97C 97A 98B 98C 98D 98E 98F
98G 99A 99B 99D 99E 99F 100 101A 101B 101C 101D 101E 101F 101G
1509.0 101H 101I 102A 102B 102D 102D 102F 102G 103A 103B 103C 103D 103E
HA 103F 103G 104B 104D 105A 105C 105F 106A 106B 106C 106E 106F 107A
107C 107D 108A 108B 109A 109B 109C 110A 110B 110D 110E 111A 111B
111C 118 121A 121B 121C 122B 122D 123A 123B 124A 124B 124C 124D
125A 125B 126 127B 127D 127E 128A 129A 129B 129C 130
NR DE U.A.-uri 342
Total UP NR.TOTAL DE U.A.-uri: 450

1780.4
HA
3.3.3. Stabilirea bazelor de amenajare ale arboretelor i ale pdurii

Sarcina gospodririi silvice este dirijarea tuturor arboretelor spre structura
specific funciei atribuite.
Cadrul general din care face dirijarea pdurilor spre structura normal se
definete prin bazele de amenajare: regim, compoziie el, tratament, exploatabilitate,
ciclu. Gospodrirea pdurilor se va face conform prevederilor cu modificrile aduse
ulterior.
3.3.3.1. Regimul
innd seama de obiectivele economice i de necesitatea folosirii ct mai
corespunztoare a capacitii productive a acestor arborete, s-au adoptat doua
regimuri:
-regimul codru regulat - pentru arboretele din S.U.P."V"
-regimul crng - pentru arboretele din S.U.P."Q" grupate n trupuri dispersate
cu suprafee mici n care refacerea ar fi fost dificil .
54
3.3.3.2. Compoziia el
Alegerea speciilor de viitor i ncadrarea tipurilor de culturi s-a fcut innd
cont de corelaia existent ntre tipurile de pdure naturale, condiiile staionale i
productivitatea speciilor. Stabilirea compoziiei el care definete structura pdurii sub
raportul proporiei speciilor s-a fcut difereniat dup cum urmeaz:
-compoziia el de regenerare s-a stabilit pentru arboretele exploatabile n
prezent i pentru cele care devin exploatabile n urmtorii l0 ani sau 20 ani.
- compoziia el la exploatabilitate s-a apreciat pentru restul arboretelor,
reprezentnd de fapt compoziia la care se tinde s ajung arboretele n raport cu
compoziia actual i cu posibilitile de modificare a ei, prin intervenii cu rol de
optimizare.
n amenajament s-a stabilit i compoziia el pentru o anumita etap de
dezvoltare a arboretului, avnd caracter intermediar. Aceasta s-a stabilit n raport cu
condiiile ecologice date (ca i n cazul celorlalte dou) dar i cu legalitile de
dezvoltare a arboretelor, ceea ce face sa fie difereniate n compoziia el iniiala (de
regenerare) i final (la exploatabilitate).
n contextul acestui aspect, putem considera c tipul de mai sus reprezint
premiza i factorul determinant pentru compoziia final, care se cere a fi de fapt o
compoziie optim pentru realizarea elului de gospodrire stabilit.
Tabelul 3.3.3.2.
Compoziia pe tipuri de staiune i tipuri de pdure
Tip Tipul Suprafaa pe specii (ha)

Supr
de de Compoziia A
afaa NU
stai pdu tel CE ST GO CI TE N DT
(ha) A
une re N
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
8.2.2 622.0 153.3 2ST2TE2NUA - 30.7 - 30.7 30.7 30.6 - 30.6
.0 711.2 115.0 2GI2DT 57.5 - - - 57.5 - - -
8.3.2 741.1 152.7 5CE5NUA 30.5 - 45.8 45.8 15.3 15.3 - -
.2. 742.1 66.2 3GO3GI2CE1 6.7 26.5 - 13.2 13.2 6.6 - -
8.3.2 622.2 25.8 NUA1CE1TE - 5.2 - 5.2 5.2 5.1 - 5.1
.2. 712.1 165.8 4ST2GI2NUA 33.2 - - - 66.3 33.2 - 33.1
8.3.2 743.1 961.1 1CE1TE 96.2 288. 192. 192. 96.1 96.1 - -
.2. 632.4 38.5 2ST2TE2NUA - 3 2 2 - 7.7 - 3.8
8.3.2 971.1 2GI2DT - 23.1 3.9 - - - -
.3. 4NUA2CE2TE -
8.3.2 2DT
.2. 3ST2GO2GI1
8.3.2 CE1NUA1TE
.2. 6ST2TE1GI1
8.5.1 DT
.1. 10ANN
55
8.5.4
.2.
1678. 22ST17GI17N 224. 373. 238. 291. 284. 194.
Total SUPA - 72.6
4 UA14GO13C 1 8 0 0 3 6
+ Q - 5
100 E12TE5DT 13 22 14 17 17 12
8.2.2 2ST2TE2NUA
.0. 622.0 49.1 2GI2DT3ST2 - 9.9 - 9.8 9.8 9.8 - 9.8
8.3.2 743.1 6.4 GO2GI1CE1N 0.7 1.9 1.3 1.3 0.6 0.6 - -
.3. UA1TE
21ST20GI19N
55.5 0.7 11.8 1.3 11.1 10.4 10.4 - 9.8
Total SUPK UA19TE18DT
100 1 21 2 20 19 19 - 18
2GO1CE
Total 1733. 22ST17NUA1 224. 385. 239. 302. 294. 206.
- 82.4
SUP 9 7GI14GO13C 8 6 3 1 7 0
- 5
A+ 100 E12TE5DT 13 22 14 17 17 12
Total 1748. 22ST17GI17N 229. 388. 239. 304. 297. 206. 3. 84.2
SUPA+Q+ 6 UA14GO13C 6 0 5 2 1 6 4 5
SUK+terenu 100 E12TE5DT 13 22 14 17 17 12 -
ri de
impadurit
8.2.2 622.0 4.8 RACHITA
.0
T.D.S. 27.0
TOTAL U.P. 1780.
4
Compoziia actual este 31CE185Tl2GOlOSC9CA4NUA3PRN2DR9DT2DM, iar

compoziia optim stabilit n raport cu condiiile ecologice date este
225T17GIl7NUAl4GOl3CEl2TESDT. Dup cum se vede se propune a se promova
speciile: stejar, grni, nuc american, gorun, tei (ca specie de amestec) n
detrimentul carpenului, mlinului american, diverselor rinoase i salcmului.
Salcmul va rmne numai pe terenurile puternic erodate pe rpe, pe ravene, tiut
fiind nevoia ridicat a acestuia de substane nutritive ce conduce la o srcire
permanent a solurilor, pe de o parte, iar pe de alta ntrirea stabilitii terenurilor
erodate.
3.3.3.3. Tratamentul
Ca baz de amenajare, tratamentul definete structura arboretelor sub raportul

repartiiei arborilor pe categorii dimensionale i al etajrii. Pentru condiiile date
alegerea tratamentului s-a fcut n funcie de compoziia actuala a arboretelor, de
necesitatea asigurrii permanenei i exercitrii de ctre acestea a funciilor de
producie (ce li s-au atribuit).
Datorit variatelor situaii n care se va aciona pentru recoltarea posibilitii de
produse principale, s-au adoptat urmtoarele tratamente:
56
- tieri rase n benzi sau parchete mici aplicat n cazul crpinetelor, salcmetelor sau
plopiurilor instalate n condiii favorabile cvercineelor i care se vor reface;
- tieri n crng cu taiere de jos aplicat n cazul salcmetelor din S.U.P."Q";
- tieri progresive care se aplica n arboretele de cvercinee.
3.3.3.4. Exploatabilitatea
Exploatabilitatea, baz de amenajare care definete structura arboretelor sub
raport dimensional, a fost exprimat prin vrsta exploatabilitii, situaie datorata
structurii de tip codru regulat si crng a arboretelor constituente ale unitii de
producie.
Aceasta s-a stabilit difereniat n raport cu caracteristicile arboretelor i
funciilor economico-sociale atribuite acestora, astfel ca s se asigure ndeplinirea n
condiii optime a obiectivelor stabilite. Datorit includerii integrale a unitii de
producie n grupa I funcional, vrsta exploatabilitii medii care s-a adoptat a fost
cea de protecie corelat cu cea tehnic, fiind de :
-95 ani pentru arboretele din S.U.P.V
-26 ani pentru arboretele din S.U.P.Q
Pentru arboretele din S.U.P.K (arboretele excluse de la reglementarea
procesului de producie) nu s-a stabilit vrsta exploatabilitii, acestea urmnd sa fie
gospodrite doar prin lucrri de conservare.
3.3.3.5. Ciclul, rotatia, perioada de amenajare

Avnd n vedere funciile social-economice atribuite arboretelor din S.U.P.V
i Q (pentru care se reglementeaz recoltarea de masa lemnoasa), vrsta
exploatabilitii de protecie i tehnic s-a adoptat cicluri de producie de 100,
respectiv 30 ani.
3.4. Valorificarea superioar a altor produse ale fondului forestier n afara

lemnului
3.4.1. Potenial cinegetic
Teritoriul unitii de producie ISniobface parte din fondurile de vntoare 5
Cherechiu (parial), 7 Diosig (integral), 8 Sntimbreu (parial) i 9 Cubulcut (parial),
primele dou fonduri fiind arondate A.J.V.P.S. i celelalte dou sunt G.V.S.
Tabelul 3.4.1.
Situaia fondurilor de vntoare pe categorii de folosin, cu limitele i vecintile lor
Fond de Categoria de folosin
57
vntoare Vnat
princi
Alte pal
Pd Tot Vecint Limit
Denumir ure Ara Pu teren al i e
Tip
e bil ne uri
ha
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Drum
Chere AJV 150 220 FV- N
5 - - 700 iepure
chiu PS 0 0 imian fronti
er
Frontier,
FV.Cetari
u Drum
N
7 AJV 945 184 FV.Snti
Diosig 240 600 8110 iepure mreu, fronti
PS 0 00
er
O.S.Orad
ea
O.S.Orad
ea
FV Drum
Cetariu N
FV Diosig Drum
Sntim 710 960 J
8 GVS 1130 350 1025 iepure FV
reu 0 5
Cubulcut Drum
C
FV
Cherechi
u
O.S.Marg Drum
hita N
FV Rul
Cubulc 320 544 Sntimre Barc
9 GVS 890 250 1100 iepure u u
ut 0 0
FV Drum
Cetariu J
212 1093 356

* Total * 2260 1200 * * *
50 5 45
58
* % * 6 60 3 31 100 * * *
Din datele prezentate se constat c vnatul principal este iepurele, c

pdurea este bine reprezentat n cadrul fondurilor de vntoare i c peste jumtate
din suprafaa fondurilor de vntoare este arendat AGVPS.
Tabelul3.4.1.
Bonitatea , densitatea optim i efectivul optim i real, de vnat
Fazan Iepure Cprior Mistre

Fon
d Bo Den Bo Den Bo Den Bo Den
Efec Efecti Efec Efec
ni- sit. ni- sit. ni- sit. ni- sit.
vn tiv v tiv tiv
tat opti tat opti tat opti tat opti
t. O/R* O/R* O/R* O/R*
e m e m e m e m
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
150/ 880/1 60/3

5 - - II 12,0 - - - - -/-
360 000 2
400/ 1250/ 80/6

7 I 100 II 12,0 II 8,5 - - -/-
590 1300 5
300/ 860/4 140/

8 IV 20 II 12,0 I 10,0 I 0,8 9/24
450 70 86
400/ 800/7 140/

9 IV 20 II 11,2 II 8,3 III 0,5 5/32
580 70 127
Din datele prezentate n tabelul anterior se constat c efectivele reale sunt

mai mari dect cele optime, cu excepia cpriorului. Efectivele mai mari i mai mici
dect cele optime trebuiesc reduse, respectiv mrite.
Se recomand urmtoarele msuri pentru creterea efectivului actual spre cel
optim:
- paza continu pentru prevenirea i combaterea braconajului;
- urmrirea evoluiei efectivelor de vnat, nregistrarea recoltelor, a
pierderilor, a natalitii, precum i a cauzelor i factorilor care le-au produs;
59
- combaterea duntorilor vnatului prin metode ecologice i eficiente;

- asigurarea hranei vnatului att n sezonul de vegetaie ct i pe timpul
iernii;
- asigurarea linitii vnatului prin limitarea deplasrilor n pdure;
- combaterea rpitoarelor i a speciilor duntoare pentru gospodrii i
culturi agricole.
Terenurile rezervate hranei vnatului din cadrul U.P. I Sniob nsumeaz
6,2 ha i sunt mai mici cu 5,7 ha fa de amenajamentul anterior, datorit
retrocedrilor de suprafee n baza legilor fondului funciar.
3.4.2. Potenialul salmonicol

Reeaua hidrografic i mai ales, localizarea geografic nu reprezint un potenial
salmonicol pentru U.P.I Sniob.
3.4.3. Potenial fructe de pdure
Fructele de pdure din flora spontan existente n U.P. i cantitile evaluate
dup media realizrilor din ultimul deceniu, proporional cu suprafaa rmas n urma
retrocedrilor n baza legilor fondului funciar (73 %), sunt:
- mline americane.... 15,0 tone
- mcee.10,5 tone
3.4.4. Potenial ciuperci comestibile

Anual se pot recolta cca. 0,5 tone de ciuperci comestibile ( hribi i ghebe).
3.4.5. Resurse melifere

Resursele melifere existente n aceast U.P. sunt reprezentate de salcm i
tei, care reprezint cca. 30 % din suprafaa pduroas i de flora erbacee i
arbustiv, dar faptul c funcia de recreare prin vntoare este prioritar pentru
aceast unitate de producie, stupritul nu prea poate fi practicat n acelai timp, doar
cu mult n afara fondurilor de vntoare.
3.4.6 Alte produse

Alturi de produsele accesorii menionate mai sus, n cadrul unitii de producie I
Sniob, se mai poate conta pe plantele medicinale din flora spontan.
3.5. Protecia fondului forestier
60
3.5.1. Protecia mpotriva doborturilor i rupturilor de vnt i de zpad

n decursul deceniului expirat n arboretele din cadrul acestei unitii de
producie nu s-au nregistrat doborturi de vnt sau zpad. De fapt, aceasta zon
nu se afl sub influena vnturilor puternice care ar putea provoca doborturi.
Chiar dac ar exista asemenea vnturi, prin tratamentele adoptate n cadrul
unitii de producie nu se vor creea suprafee mari descoperite, formnd culoare prin
care s ptrund vntul. Doborturi de zpad foarte puine s-au vzut doar la pin,
urmeaz ca pe viitor s nu se mai creeze astfel de arborete pure pe suprafee mari.
3.5.2. Protecia mpotriva incendiilor

Msurile necesare a se aplica pentru protecia fondului forestier mpotriva
incendiilor privesc urmtoarele:
1.meninerea liniilor parcelare, a potecilor i drumurilor de pmnt ntr-o stare
corespunztoare care s asigure accesibilitatea uoara a echipelor de intervenie;
2.contientizarea locuitorilor asupra pericolului de a face focul n pdure, prin
instalarea de panouri avertizoare i instructaje P.S.I. periodice;
3.urmrirea permanent a pstrrii linitii n pdure i interzicerea amplasrii
n arborete sau n zona adiacent a stnelor a cror prezen se manifest prin
nelenirea solului n urma punatului, ct i prin apariia riscului producerii
incendiilor de lizier sau arboret.
Considerm c n condiiile respectrii stricte a acestor msuri se vor putea
asigura condiiile necesare proteciei arboretelor din zon mpotriva incendiilor.
3.5.3. Protecia mpotriva polurii industriale

n. cadrul U.P.I Sniob, poluarea industrial este foarte puin vizibil, deoarece
arboretele din cadrul unitii de producie sunt situate n zone nepoluate industrial.
Atunci cnd acestea vor exista se vor lua masuri de protecie mpotriva lor.
3.5.4. Protecia mpotriva bolilor si a altor duntori

Arboretele din cadrul unitii de producie I Sniob, dei au suportat aciunea
vtmtoare a numeroilor duntori, se gsesc ntr-o stare de sntate
corespunztoare.
Situaia actual se datoreaz de pe o parte msurilor de prognoz i
combatere luate de ocolul silvic n decursul deceniului constnd n extragerea
exemplarelor uscate, folosirea prafurilor, a stropirilor, a momelilor otrvite, etc., ct i
inexistena sau nivelul redus al gradaiilor speciilor cu efecte dezastruoase asupra
pdurilor, gen Lymantria dispar, Tortrix viridana, Cerambix cerda.
61
Pentru prevenirea acestora se propune folosirea substanelor selective

biodegradabile i cu toxicitate redus, ct i activarea combaterii biologice prin
crearea condiiilor necesare. Pe lng cele menionate mai sus pentru protecia
mpotriva duntorilor i a altor boli este necesar a se lua cteva msuri cum ar fi :
a). pstrarea arboretelor naturale etajate i amestecate cu valoare ecologic
cunoscut;
b). promovarea de specii forestiere i forme genetice rezistente. Referitor la
acest aspect menionm necesitatea folosirii n plantaje a speciilor locale de mare
importana economic i ecologic, din arboretele atacate, selectndu-se ecotipurile
rezistente ai cror descendeni s fie folosii n acelai scop;
c). meninerea arboretelor la densiti normale, iar n cazul crerii golurilor n
arboret prin tieri de igien sau accidentale, mpdurirea acestora.
Msura de mai sus are scopul de a mpiedica iluminarea i nierbarea solului,
producerea succesiunilor n flora forestier (de la specii de mull la graminee), toate
cu efect negativ n regimul aerohidric al solului implicit n alimentarea cu ap i aer a
speciilor forestiere. n acelai scop se recomand i protejarea subarboretului
existent sau cnd acesta lipsete introducerea lui.
d). Efectuarea corect a ntregului sistem de lucrri de ngrijire a arboretelor
(degajri, curiri, rrituri, tieri de igien, etc). Respectarea n totalitate a tehnicilor
de lucrri a terenurilor i modalitatea de aciune caracteristice acestor lucrri este
necesara pentru pstrarea unei stri de vegetaie corespunztoare scopului urmrit,
respectiv prevenirea apariiei i extinderii uscrii n mas.
e). interzicerea punatului i raionalizarea accesului n pdure;
Msura de baz n prevenirea debilitrii arboretelor, interzicerea punatului n
pdure, poate creea condiii pentru o mai bun gospodrire a acestora, existnd
posibiliti pentru instalarea i meninerea seminiului ct i existena speciilor
arbustive, pentru protecia i ameliorarea solului.
Aceste masuri sunt capabile s asigure protecia arboretelor astfel ca
fenomenul de uscare existent la un nivel sczut s fie meninut n limitele normale.
3.5.5. Msuri de gospodrire a arboretelor cu uscare anormal

Arboretele n care s-a manifestat fenomenul de uscare de intensitate uoar ocup
60,2 ha i moderat 7,2 ha, n total pe cca. 12 % din suprafa, n special n
cvercineele de peste 70 ani cu provenien din lstari, i n cadrul acestora, mai mult
la cer, care prezint i gelivuri, dar i la salcmul de peste 30 de ani. n gospodrirea
acestor pduri s-au prevzut extragerea cu prioritate a exemplarelor uscate. Factorul
limitativ care favorizeaz uscarea n cteva arborete din U.P. este compactitatea
orizonturilor B i C a solului, dar aceasta se manifest doar la vrste naintate (mai
mult la exemplarele cu vrsta exploatabilitii depit, exemplu u.a.: 125A, 127B,
140D ).
Pe lng lucrrile prevzute n aceste arborete, n scopul eliminrii i
prevenirii acestui fenomen n celelalte arborete, se recomand:
62
-ndeprtarea imediat din pdure a exemplarelor uscate sau n curs de uscare,

pentru stingerea procesului de infestare;
-eliminarea cauzelor de ordin antropic: rniri de arbori, punat abuziv, extrageri
prea dese , etc.;
-eliminarea treptat a arborilor din lstari prin tratamente adecvate;
-utilizarea genotipurilor locale de specii de amestec n lucrrile de mpdurire;
-reducerea combaterilor chimice i nlocuirea acestora cu cele biologice.
3.6. Instalaii de transport, tehnologii de exploatare i construcii

forestiere
3.6.1. Instalaii de transport
n prezent, U.P. I Sniob dispune de o reea de drumuri publice, forestiere
pietruite i de pmnt, care sunt practicabile n tot cursul anului. n tabelul de mai jos
sunt prezenate drumurile existente, precum i suprafaa i volumul de deservit.
Tabelul 3.6.1.
Instalaii de transport
Lungimea - Km - Suprafa
Volum
Nr Indica a
-tiv Denumirea n deservi
n deservit
cr Drumului afara t
pdur Tota
t Drum pduri
e l mc
i ha
0 1 2 3 4 5 6 7
DRUMURI EXISTENTE
a) Drumuri publice
DP00 Dr. Public Scueni-

1 - 5,0 5,0 65,3 2436
1 Sniob-Slard
DP00 Dr. Public Diosig-

2 - 5,6 5,6 267,4 8955
3 Trupul Diosig
DP01 Dr. Public Valea lui

3 - 2,0 2,0 39,1 170
0 Mihai Satu Mare
TOTAL - drumuri publice - 12,6 12,6 371,8 11561
b) Drumuri forestiere
63
Dr.forestier Trupul
FE
1 Sntimreu 2,8 0,7 3,5 8,9 293
001
( Iepurite )
Dr.forestier Trupul
FE
2 Sniob 5,2 1,6 6,8 83,0 1143
002
( Snicolau )
TOTAL - drumuri forestiere 8,0 2,3 10,3 91,9 1436
TOTAL DRUMURI EXISTENTE 8,0 14,9 22,9 463,7 12997
b) Drumuri necesare
Nu sunt - - - - -
TOTAL U.P. 8,0 14,9 22,9 463,7* 12997
Din tabelul anterior se poate deduce densitatea actual a instalaiilor de

transport :
22900m:487,6 ha=47,0 m/ha, din care a drumurilor forestiere -10300m:487,6
ha=21,1 m/ha.
3.6.2. Accesibilitatea fondului forestier
Accesibilitatea medie la drumurile existente este de 1,07 km.
n tabelul urmtor este prezentat, n procente, accesibilitatea actual i la
sfritul deceniului, a fondului de producie, de protecie i a posibilitii :
Tabelul3.262.
Specificri cu privire la fondul de producie i acesibilitate
Accesibilitatea %
Specificri La sfritul
Actual
deceniului
0 1 2
Fond de producie ( % din suprafa ) - total 82 82

din
68 68
care:
84 84
- exploatabil
- preexploatabil
86 86
- neexploatil
Fond de protecie ( % din suprafa)-total 100 100
64
din care:
- -
-tieri de conservare
Posibilitatea ( % din volum ) - total din care: 77 77
- produse principale 73 73
- produse secundare 89 89
- tieri de igien 94 94
Dup cum se vede din datele prezentate la acest subcapitol, nu s-a prevzut
construirea nici unui drum forestier, care dup accesibilitatea actual ar fi motivat,
ns n cuprinsul unitii de producie sunt multe drumuri de pmnt care sunt
practicabile aproape n tot cursul anului.
3.6.3. Tehnologii de exploatare

Pentru a se asigura protecia ecologic a pdurilor i a mediului nconjurtor,
tehnologia de exploatare va consta n urmtoarele faze, instruciuni i operaii:
Pregtirea unitilor amenajistice pentru exploatare:
-desimea admis a cilor amenajate pentru tractare (incluznd i traseele
existente) va fi de maximum100 m/ha pentru un bazinet;
-limea cilor de acces pentru tractoare va fi de maximum 4,7 m, iar a cilor
de
circulaie, de 2,5 m;
-la jonciunea cu calea de transport ( drum auto) a cilor pentru tractoare se
vor
materializa spaii de lucru, de regul n afara regenerrii i pe ct posibil, fr micri
mari de pmnt.
Doborrea arborilor:
-este obligatorie executarea tapei la arborii cu diametrul mai mare de 15 cm,
precum i efectuarea tierii din partea opus la 3-5 cm deasupra tapei. nlimea
acesteia va fi mai mic de 15 cm iar adncimea de 1/3 pn la 1/5 din diametru la
rinoase i de pn la 1/3 la foioase;
-direcia de doborre spre aval este interzis, de asemenea este interzis
doborrea
spre ochiurile cu semini. Este obligatorie folosirea penelor hidraulice sau mecanice
la direcionarea cderii;
65
-arborii dobori se cur de crci la locul de doborre i se secioneaz n

lungimi maxime de 10 m la foioase i 12 m la rinoase.
Colectarea lemnului:
-trunchiurile rezultate din secionare se olresc, nainte de micarea lor, dac
nu se utilizeaz scuturi sau conuri metalice sau din material plastic;
-este obligatorie utilizarea rolelor de ghidare dac lemnul se apropie de cablul
tractorului la un unghi mai mare de 100;
-corhnirea normal a pieselor cu volum mai mare de 0,1 mc este interzis,
la fel i volantul.
n condiiile de teren specifice unitii de producie I Sniob, pentru scosul i
apropiatul lemnului se vor folosi tractoarele articulate forestiere i atelaje
hipo.
3.6.4. Construcii forestiere

n cuprinsul unitii de producie sunt nou construcii forestiere, care sunt
prezentate n tabelul 3.23.
Tabelul 3.6.4.
Construciile forestiere din cadrul unitii de producie
Starea construcie
Supraf. Valoarea
Nr Natura rea
u.a. construit bun mediocr investiie
. construciei i f. i

rea
1 2 3 4 5 6 7 8
22C 1 Canton silvic Diosig 98 mp - - 1 Cf.deviz
Cabana de
36C 1 vntoare 96 mp 1 - - -
Sntimreu
65C Canton silvic

1 120 mp 1 - - -
* Iepurite
Colib de vntoare
72C 1 49 mp. 1 - - -
Snicolau
Magazie ( materiale,
78C 1 49 mp. 1 - - -
furaje, etc)
66
Caban de
99C 1 70 mp 1 - - -
vntoare Lucaci
Tota
6 x x 5 - 1 x
l
Nu s-a trecut nici o valoare de investiie pentru reparaii, acestea urmnd s fie
fcute cu fonduri din producie.
Nu considerm necesare pentru actualul deceniu construcii forestiere noi,
dar posibilitile actuale i de viitor de rentabilizare a sectorului silvic n cadrul
economiei de pia fiind destul de variate, rmne la aprecierea ocolului silvic
necesitatea unor noi construcii.
67
Capitolul IV
4.1.Culegerea datelor
Studiul de caz s-a realizat n unitatea amenajistic u.a. 47 B care este
angrenat n procesul de exploatare regenerare, fiind inclus n planul decenal.
Culegerea datelor s-a efectuat n U.P. Siniob n u.a. 47 B i s-au realizat prin
msurtori directe pe teren. n aceast unitate amenajistic s-au realizat 10
suprafee de prob n care s-a determinat diametrul, clasa de calitate, nlimea,
starea de vegetaie, semini.
Volumul arboretelor inventariate au fost stabilite de calculator n funcie de
elementele din descrierea parcelar.
Prelucrarea datelor din teren s-a fcut pe calculator cu ajutorul programului
FOND,unde s-au determinat calitativ, cantitativ i valoric datele din teren, iar
prelucrarea primar a datelor din tabele s-a fcut n EXCEL.
4.1.1 Analiza i studiul planului decenal
4.1.2 ntocmirea borderoului anual al lucrrior
4.1.3 Stabilirea dispozitivelor experimentale
4.1.4 nregistrarea datelor din teren
4.2.Prelucrarea primar a datelor

Pe baza datelor din teren s-au efectuat fiele de despuiere manual, unde s-au
grupat pe categorii de diametre, clasele de calitate pe fiecare specie n parte.
4.2.1.Prelucrarea fiei de inventar pe suprafee de prob
Dupa realizarea fielor de despuiere datele obtinute pe fiecare specie n parte
au fost introduse n programul EXCEL pentru a pute fi prelucrate. Rezultetele au fost
introduse n sistem tabelar pe clase de diametre i clase de calitate dupa cum
urmeaz
68
4.2.2.Extrapolarea la unitatea de suprafa

Extrapolarea datelor la unitatea de suparafa este necesar pentu calculul
mai uor pe ntregul arboret. Acest calcul red numrul arborilor aproximativ egal cu
cel real la hectar. Totodata extrapolarea la unitatea de suprafa ajut la dezvoltarea
unor serii de calcule mai avansate, i ajuta la aprofundarea n cunoateri modul de
gardinrit aplicat n viitor. Extrapolarea se realizeaz n modul urmtor:
1 Numrul suprafeelor de prob (dat de biometrie) pentru respectiva parcel
se nmulete cu suprafaa suprafeei;
2 Apoi prin regula de trei simpl pe suprafaa unui hectar adic 10000 de metri
ptrai la rezultatul de la punctul 1;
3 Acest rezultat se va nmuli cu fiecare arbore din fiele de despuiere
rezultnd tot un tabel.
Tabelul 4.2.2.1.
Extrapolarea la hectar pentru specia Stejar din u.a. 47 B
Cla Cla
Nr..c D(c Cla Cla sa sa Tot
rt m) sa I sa II III IV al
1 10 0 0 0 0 0
2 12 0 0 0 0 0
3 14 0 0 0 40 40
4 16 0 0 0 47 47
5 18 0 0 0 47 37
6 20 0 3 43 17 63
7 22 0 7 63 0 70
8 24 0 30 63 0 93
9 26 17 67 10 0 94
10 28 33 10 0 0 43
11 30 37 3 0 0 40
12 32 33 0 0 0 33
13 34 10 6 0 0 16
14 36 0 0 0 0 0
Tota
l 130 126 179 151 586
69
4.3.Calculul suprafeei de baz la hectar

Calculul suprafeei de baz la hectar red cu exactitate suprafaa de baz a
aborilor inventariai apoi extrapolai la hectar. Acest calcul ajut la formarea graficului
suparafeei de baz, unde este redat intensitatea numrului de arbori la hectar pa
categorii de diametre i frecvena diametrelor n arboret.
Suprafaa de baz se calculeaz n urmtorul mod:
1 Se creeaz un tabel cu rezultatele extrapolri la hectar pe fiecare specie;

2 Fiecare rezultat se va nmuli cu d2
4
3 Toate datele se vor trece ntr-un tabel.
4.4.Calculul volumului la hectar

Pentru a vedea volumul real al arborilor inventariai i extrapolai trebuie
calculat volumul la hectar. Pentru a face acest lucru trebuie mai nti introduse datele
n programul FOND, acesta ne va calcula volumele unitare care apoi ne vor servi la
calculul volumului la hectar. Volumele unitare se introduc ntr-un tabel cu volumul
aferent fiecarei specii pe categorii de diametre. Aceste volume se vor nmuli cu
fiecare rezultat n parte a arborilor extrapolai, rezultnd volumul real (din teren) al
arborilor din teren.
4.5.Determinarea indicatorilor stucturali i de sintez a arboretul

4.5.1.Distribuia numrului de arbori pe categorii de diametru la unitatea
de suprafa n arboretul studiat
70
Distribuia arborilor la unitatea de suprafa pe categorii de diametru sunt

create cu ajutorul tabelului suprafeei de baz la hectar. Suma datelor pe specie ajut
la crearea indicatorilor structurali n special la distribuia numrului de arbori.
Object 7
Fig. 1 - Distribuia numrului de arbori pe categorii de diametru, la hectar,

pentru arboretul din u.a. 47B
4.5.2.Determinarea compoziiei arboretului

4.5.2.1.Determinarea compoziiei arboretului pe numarul de arbori
Determinarea compoziiei arboretului determin gradul de participare a
numrului de arbori n ntregul arboret. Aceast determinare ajut la observarea
procentului de participare a numrului de arbori n arboret.
71
Object 9
Fig. 2 Compoziia pe numr de arbori pentru arboretul din u.a. 47 B
4.5.2.1.Determinarea compoziiei arboretului pe suprafata de baza

Determinarea compoziiei arboretului pe suprataa de baz se realizeaz din
suma datelor de la suprafaa de baz la hectar. Aceasta arat compoziia arboretului
n funcie de suprafaa de baz i arat procentajul i gradul de participare a arborilor
n arboret.
72
Object 11
Fig. 3 Compoziia pe suprafaa de baz pentru arboretul din u.a. 47 B
4.5.2.1.Determinarea compoziiei arboretului pe volum

Determinarea compoziiei pe volum a ntregului arboret pe hectar pentru
arborii inventariai i extrapolai, ajut la observarea gradului de participare a
arborilor i procentul aferent fiecrei specii n parte. Compoziia se determin in
funcie de rezultatele calculului volumului la hectar.
73
Object 13
Fig. 4 Compoziia pe volum a arboretului din u.a.47 B
4.5.3.Determinarea desimii i densitii arboretului studiat

4.5.3.1.Determinarea desimii i densitii arboretului studiat
Desimea arboretului n funcie de numrul de arbori este redat printr-un indice
N teren
N teren I =
de desime avnd formula
IN=
N tabel
N
N tabel , N teren N teren fiind numrul
total de arbori la hectar (arbori inventariai i extrapolai),iar N tabel

N tabel fiind
numrul de arbori la hectar luai din biometrie n funcie de vrst i de clasa de
producie (n cazul nostru clasa de producie este clasa a IV a de producie.
Determinarea desimii pentru u.a. 47 B
N teren
I N=
N tabel
586
I N= =0,880,9
667
4.5.3.2.Determinarea densitii arboretului funcie de suprafaa de baz
Desimea arboretului n funcie de suprafaa de baz este redat printr-un indice
G teren
Gteren I =
I =
de desime avnd formula G Gtabel
G
Gtabel , Gteren Gteren fiind suprafaa de
74
baz la hectar (de la arbori inventariai i extrapolai),iar Gtabel

Gtabel fiind
suprafaa de baz la hectar luat din biometrie n funcie de vrst i de clasa de
producie (n cazul nostru clasa de producie este clasa a IV a de producie.
Derarea densitatii pe suprafata la 47 B
G teren
IG =
Gtabel
26 , 081
IG = =0,961
27 , 2
4.5.3.3.Determinarea densitii arboretului funcie de volum

Desimea arboretului n funcie de suprafaa de baz este redat printr-un indice
V teren
V teren I =
de desime avnd formula
IV =
V tabel
V
V tabel , V teren V teren fiind volumul la
hectar (de la arbori inventariai i extrapolai), iar V tabel

V tabel fiind volumul la
hectar luat din biometrie n funcie de vrst i de clasa de producie (n cazul nostru
clasa de producie este clasa a IV a de producie.
Determinarea densitatii pe volum la 47 B
V teren
IV =
V tabel
307 , 577
IV = =1,081
286
4.5.4.Determinarea coeficientului de zveltee a arboretului studiat

Coeficientul de zveltee (z) red raportul dintre nlimea medie i diametreu
mediu.
Coeficientul de zveltee pentru u.a. 62 B
h
z=
d
22 ,2
z= =0,86
25 ,73
75
4.5.5.Determinarea factorului de spaiere a arboretului studiat

Factorul de spaiere a arboretului red n procente raportul dintre distana
dintre arbori i nlimea dominant nmulit la 100. Factorul de spaiere Hart baking
sau indice de spaiere Hart baking se calcureaz n dou moduri, i anume cnd
a4
arborii sunt dispui n ptrat folosim formula S 4 = 100 , iar atunci cnd arbori
hdom
sunt dispui n hexagon folosim formula
a6
S6 =
hdom
100 unde n ambele cazuri hdom este h+0,15 h , iar a 4=
10000
N

10000
a6 =
i 3 , a4 i a6 fiind distana dintre arbori, iar N este numrul de
N
2
arbori din teren la hectar.
4.5.5.2.Determinarea factorului de spatiere a arboretului studiat-varianta

chinconz
a4
S4 = 100
hdom
4,13
S4 = 100=16 , 1716
25 , 53
4.5.5.1.Determinarea factorului de spatiere a arboretului studiat-varianta patrat
a6
S6 = 100
h dom
4, 44
S6 = 100=17 ,3917
25 ,53
76
4.5.6.Realizarea structurii arboretului studiat utilizand programe specializate

4.5.6.Simularea structurii arboretului cu programul proarb
Culegerea datelor de pe teren se determina astfel:
- Se traseaza cu o ata dreptunghiul cu lumgime de 20 m si latime de 15 m;
- Se masoara cu ruleta distanta de la axa x si y pana la mijlocul diametrului
trunchiului arborelui;
- Se masoara diametrele coranei pe directia x si y;
- Se masoara cu dendrometru inaltimea si inaltimea elagata a arborelui;
- In final toate mentionate mai sus se trec intr-un tabel numit Datele privind
arborii in picioare, precum specia, panta si numarul total de arbori.
Se face prin itroducerea datelor in program PROARB de pe tabelul in care

sunt introduse datele din teren.
Date privind arborii n picioare
Dc1 Dc2 Nr. de

Nr. crt. X (m) Y (m) H (m) He (m) Specia
(m) (m) arbori
1 3,2 19,8 6 7 25 8 st 15
2 4 11 5 6 17 3 st Panta
3 2,3 5 7 5 18 5 st 3
Lungime
4 2,2 4 5 6 21 11 st
profil
5 1,2 1 6 7 15 4 st 15
Latime
6 12 0,8 4 6 19 3,5 st
profil
7 14,2 2,5 12 4 21 4 st 20
8 14 6 14 6 23 6 st
9 10,5 4,5 3 2 18 12 st
10 11,7 8 7 5 21 7 st
11 14 12 13 7 25 9 st
12 9 13 5 3 17 4 st
13 12 14 5 4 16,5 3 st
14 10 16 10 11 19 3 st
15 9 16,5 12 11 24 6 st
77
78
40
h (m)
30
20
10
1
0 15 14
20
st
11 13
2 12
10
8
3
4
9
5 7
6
0
0
PROARB 2.0
79
80
4.6.Simularea interventiilor pentru arborete stdiate

4.6.1.Simularea realizarii lucrarilor de intretinere a culturilor silvice
4.6.2.Simularea realizarii taierilor de ingrijire
Rarituri u.a.47 B
Tabelul 4.6.2.1
Nr..crt D(cm) St Arbori Extrasi

1 12 0 0
2 14 40 40
3 16 47 47
4 18 47 47
5 20 17 17
6 22 0 0
7 24 0 0
8 26 0 0
9 28 0 0
10 30 0 0
11 32 0 0
12 34 0 0
13 36 0 0
Total 151 151
Tabelul 4.6.2.2
Arbori
Nr..crt D(cm) Arboret Total Arbori Extrasi ramasi
1 12 0 0 0
2 14 40 40 0
3 16 47 47 0
4 18 47 47 0
5 20 63 17 43
6 22 70 0 70
7 24 93 0 93
8 26 94 0 94
81
9 28 43 0 43
10 30 40 0 40
11 32 33 0 33
12 34 16 0 16
Total 586 151 435
4.6.3.Simularea realizarii taierilor de regenerare
100
90
80
70
60
arboret extras
50
arboret total
40 arboret ramas
30
20
10
0
12 14 16 18 20 22 24 26 28 30 32 34 36
82
4.7.Evaluarea lucrarilor simulate

4.7.1. Realizarea antemasuratorilor simulate
Antemsurtoarea lucrrilor de mpduriri din primvara anului 2016
Sup. de C2 Puiei de Tot

regenerat 4Ia plantat al
n 2014 C C2 C21 C2 1 C7 pui
1II 0II .a+b 3Ic
T Din +24 0Ic M Br La P ei
Ib b3 1 12
ot care IIa o a
al m
Pro u d
priet .a e N A 0. 1.4 1.28 4.1 0.3 60.
ar . re at rti 68 0 3 9 41
g. . f.
m m m m
Ar 10 mp mb mb mb mb
b b b b
h h h m
a a a Gr Gr. Gr. Gre Gr. Gr.
.2 2 3 le 3 4+5
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1 1 13 1 15
1 2 4
6 1 1 14
27 16 62. 62. 62. 4 62.
3 1. 6. 7 19 .8 8 0
.9 50 85 85 85 0 85
A 4 5 5
U.P.
I 6 1 3 12
19 5. 13 52. 52. 52. 6.7 52.
4 3. 5 16 3. .6 0
Sani .7 9 80 55 55 55 5 55
A 8 2 0
ob
8
7. 0. 7. 75 26. 26. 26. 2 0. 5.6 26.
2 3 8 0
5 0 5 0 625 625 625 1 0 25 625
C
Total 55 1 3 37 15 43 142 142 142 9 27 20. 0 142

U.P. I .1 7. 7. 80 .02 .02 .02 4. .4 37 .02
Saniob 3 8 5 5 5 2 5 5 5
-C1IIIb - Curirea terenului n vederea mpduririlor;

-C20IIb3 - Sparea anului pentru depozitarea puieilor;
-C21.a+b1- Amenajarea sau reamenajarea gheriilor pentru pstrarea puieilor;
83
-C23Ic12 - Transportul puieilor prin purtarea direct;

-C24Ia1+24IIa - Depozitare la an i conservare n gherii;
-C70Ic - Plantarea puieilor n vetre n teren nepregtit n terenuri destinate
rempduririi (norm grupat);
-C70Ic1- Executat vetre;
-C70Ic2 - Spat gropi i plantat puiei.
84
4.7.2 Intocmirea devizului interventiilor simulate
Nr Simb
. ol Cantit Tarif Materia Manope Utila
Denumirea lucrrii U.M. Total
cr norm ati unitar le r je
t.
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Descopleirea speciilor forestierede specii

1 C58Ib ierboase i ar 500 7.9 0 3950.00 0 3950
specii lemnoase (condiii mijlocii)
Degajarea culturilor i seminiurilor naturale

prin
2 C60b ar 600 4.43 0 2658.00 0 2658
tierea de jos a speciilor copleitoare cu unelte
manuale
Lucrri de ajutorarea regenerrii naturale pe

3 C9a toat ar 2220 2.08 0 4617.60 0 4617.6
Suprafaa (< 50%)
Descopleirea speciilor forestierede specii

4 C58Ib ierboase i ar 630 7.9 0 4977.00 0 4977
specii lemnoase (condiii mijlocii)
Completarea lipsurilor la lucrrile de pdurire

C73b (plantaii 1000
5 1.1 510.14 0 561.15 0 561.15
2 buc.
sau semnturi directe)
85
16763.7 16763.
TOTAL I 5 75
3185.1
CHELTUIELI DIRECTE (19%) 1
19948.
TOTAL II 87
1196.9
CHELTUIELI INDIRECTE (6 %) 3
21145.
TOTAL III 80
PROFIT (3 %) 634.37
21780.
TOTAL IV 17
5227.2
T.V.A. (24%) 4
27007.
TOTAL GENERAL 41
86
Capitolul V
5.1 Aspecte finale
Discuii
n cadrul ieirilor pe teren n raza Ocolului Silvic Scuieni ,Direcia Silvic Oradea
,U.P. Sniob , in unitatea amenajistic 47 B am cules o serie de data in vederea
elaborari proiectului la discciplina Silvicultura .Instrumentele necesare culegeri
acestor date au fost : clupa forestiera pentru masurarea diametrelor, dendrometru
pentru determinarea inaltimi rui pentru a fixa centrul suprfetei de proba , a ,creta
forestier ,fise de inventar pentru notarea datelor din teren .
Urmatoarea epata a avut loc a implicat munca de birou unde toate datele culese
de pe teren au fost prelucrate ,am facut fisa de despuiere diametrul mediu si volumul.
Pe baza datelor din teren se poate vedea diferena dintre datele actuale culese de pe
teren, numarul de arbori, suprafaa de baza, volumul la hectar si cele rezultate in
urma prelucrrilor cu programe specializate precum EXCEL, WORD.
Concluzii
Acest proiect ne este de ajutor in viitoarea cariera de inginer deoarece am invatat
cum se inventariaza arbori iar ma apoi sa facem o clasificare calitativa a arborilor . n
cadrul etapei de birou am invatat sa parcurgem unele probleme de specialitate cum
ar fi programul Proarb sau Fond
Recomandari
In anumite parcele as recomanda efectuarea unor taieri de igiena deoarece

sporadic am intalnit arbori uscati,bolnavi. In rest apreciez lucrarile de conducere
efectuare in acesta unitate de productie, cu arborete bine dezvoltate.
87
Bibliografie
Crainic, Gh, C., 2009, ndrumar de lucrri practice,Universitatea

Oradea, Facultatea de Protecia Mediului, catedra de Silvicultur;
Crainic, Gh, C., 2009, Silvobiologie Note de curs, Oradea;
Crainic, Gh, C., 2009, Silvotehnic Note de curs, Oradea;
Florescu, I.I., 1981, Silvobiologie, Editura Didactic si pedagogic,

Bucureti;
Florescu, I.I., 1985, Silvobiologie, ndrumtor de lucrri practice,

Universitatea din Braov;
Florescu, I.I. Nicolescu, N.V., 1996, Silvicultura volumul.I, Studiul

pdurii, Editura Lux/Librix, Braov;
Florescu, I.I. Nicolescu ,N.V., 1998, Silvicultura volumul II

Silvotehnica, Editura Universitatea Transilvania, Braov;
Mancebo, S. J. C., 2010, Lucrare de licen Documentaia tehnico-

economic de aplicare a tierilor de ngrijire i a tratamentelor n
cadrul unitii de producie (U.P.) I Sniob, Ocolul Silvic (O.S.)
Scuieni, Direcia Silvic Bihor, pentru perioada 2009-
2010,Universitatea din Oradea, Facultatea de Protecia Mediului,
Domeniul Silvicultur, Oradea;
Negulescu, E. G., .a., 1973, Silvicultur volumul I i II, Editura

Cere Bucureti.
10.*** Amenajamentul Ocolului Silvic Scuieni, Studiul general;
11.*** Amenajamentul U.P.I Sniob.
12. Giurgiu, V., Decei, I., Armescu, S., 1972, Biometria arborilor i
arboretelor din Romnia, Editura Ceres Bucureti.
88
Anexe
89

Proiect

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect

Titlu original:

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE PROTECIA MEDIULUI

S se realizeze studiul i descrierea arboretelor din u.a. 47 B din Unitatea de

Capitolul IV Realizarea studiului de caz

Anexa 1 Fiele de inventar;

Anexa 2 Fiele de prelucrare primar;

Anexa 3 Actul de punere n valoare (actul de punere n valoare, fiele de despuiere,

Anexa 5 Harta unitii de producie (la scara 1:20 000).

Lucrarile de ingrijire si conducere a padurii se refera la sistemul de interventii

Principalul mijloc prin care se actioneaza in cadrul acestui sistem de masuri

- ameliorarea structurii, calitatii si stabilitatii fiecarui arboret component;

- reducerea sistematica si convenabila a desimii arboretelor, dar

- ameliorarea spatiului de nutritie a arborilor si corespunzatori si

- stimularea potentialului de fructificatie a speciilor valoroase si

- recoltarea unei cantitati insemnate de masa lemnoasa sub forma de

In evaluarea stadiului regenerarii este recomandabil sa se considere drept

regenerari artificiale integrale cu puieti, respectand in acest caz, normele si tehnicile

In ansamblu, dirijarea dezvoltarii padurii cultivate reclama un sistem de

Lucrarile de ingrijire si conducere a arboretelor se impart in doua mari

- lucrari de ingrijire si conducere a arboretelor ce se aplica de la

- lucrari de ingrijire si conducere a arboretelor cu caracter special,

Degajarile sunt lucrari silvotehnice de rarire si selectie in masa ce se aplica in

Depresajul se refera la interventiile in arborete pure, in stadiul de desis, prin

Primele interventii se pot executa chiar inaintea constituirii starii de masiv, si

Rarirea arboretului se executa cat sa nu se intrerupa in nici un punct starea de

- ameliorarea compozitiei arboretului spre cea fixata;

- protejarea exemplarelor sanatoase din speciile valoroase impotriva

- rarirea unor portiuni sau arborete excesiv de dese;

- ameliorarea starii fitosanitare si sporirea rezistentei arboretului la

Degajarile se pot executa in doua moduri:

A. Degajari mecanice, se executa manual, folosind unelte usoare: cosoare,

In padurile tinere de foioase, daca se intervine la timp, se poate recurge la

In arboretele de rasinoase exemplarele de extras se taie de jos si se lasa pe

In arboretele pure provenite din regenerari naturale sau chiar semanaturi

Degajarile chimice se executa primavara devreme, dupa intrarea in vegetatie

Sezonul de executare se alege in a doua jumatate a perioadei de vegetatie,

Intensitatea degajarilor depinde de compozitia, desimea si omogenitatea

Periodicitatea este in medie de 1-3 ani dar variaza cu ritmul de crestere al

Eficienta degajarilor. Aplicarea degajarilor (depresajelor) antreneaza eforturi si

Curatirile se refera la lucrarile de ingrijire a arboretelor in fazele de nuielis-

Curatirile sunt lucrari de selectie in masa, cu caracter negativ si se preocupa

- continuarea ameliorarii compozitiei si structurii arboretului;

- ameliorarea spatiului aerian si edafic de crestere a arborilor;

- mentinerea unui ritm activ de elagaj natural;

- pastrarea integritatii structurale a arboretului;

- recoltarea si valorificarea masei lemnoase rezultate, oriunde acest

Tehnica de executare. Preocuparile tehnice incep cu alegerea arboretelor de

La executarea curatirilor atentia se concentreaza cu precadere asupra

Ca si degajarile, curatirile se pot executa pe cale mecanica sau chimica.

Curatirile pe cale mecanica. Se bazeaza pe alegerea si taierea de jos a

Masa lemnoasa rezultata poate fi valorificata ca lemn de foc, sub forma de

Curatirile pe cale chimica. Sunt asemanatoare ca tehnica de executare cu

Sezonul de executare al curatirilor se alege ca si in cazul degajarilor in

Intensitatea curatirilor depinde de natura, starea si desimea arboretului, de

Periodicitatea curatirilor este de regula intre 3 si 5 ani. O noua curatire

Rariturile se refera la rarirea si selectia individuala si repetata care se aplica in

individuala a arborilor valorosi, in scopul de a spori valoarea productiva si protectoare

Obiectivele de realizat urmaresc:

- ameliorarea spatiului de crestere aerian si edafic al arborilor valorosi;