Sunteți pe pagina 1din 5

1.medii microaerofile descriere + exemple/ Amestecul de gaze din atmosfera microaerofile.

Cea mai intalnita bacteria: Campylobacter, C. jejuni, si C. coli.


Amestecul gazos: N2 85%, O2 5-7%, CO2 8-10%.
Aceasta atmosfera se obtine prin mai multe mijloace:
- Fizice: borcane etanse in care se introduce amestecul de mai sus, exicatoare sau borcane
cu lumanare;
- Chimice: containere in care se introduce kit-uri comerciale reducatoare de O2 si
producatoare de co2, procedeul Compypak
- Izolarea cu imbogatire, prin membrane filtrante cu pori de 0.65 m, sterile, aplicate pe
suprafata unui mediu gelozat (MH cu hematii de oaie). Peste membrane se aplica 2-3
picaturi dintr-o suspensie de materii fecale intr-un bullion nutritive. Dupa o ora la 37 C
membrane se inlatura si placa se incubeaza, in atmosfera de microaerofilii, la 37C sau 42
C, 2-5 zile.
Se va face identificarea pe baza caracterelor : morfologice, de cultura, biochimice, antigenice.
Apoi testarea la substantele antibacteriene.
2. metoda elective pt H. pylori
Metoda de referinta este evidentierea bacteriei in biopsiile gastrice prelevate in timpul
examenului endoscopic.
O conditie importanta bolnavul sa nu fi urmat cel putin o luna, tratament cu antibiotic, saruri de
bismuth
Se recolteaza fragmente de mucoasa antrala si fendica in nr. De 4 si se vor folosi astfel:
- Unul va fi introdus in mediu cu uree si indicator de pH pentru evidentierea ureazei;
- 2 fragmente pentru evidentiarea H. pylori pt frotiuri si cultura care vor fi produseintr-un
flacon cu SF pt a se evita disecarea probelor si contactul de O2, sau folosirea unei solutii
de glucoza 20% care impiedica detasarea stratului de mucus.
- Un fragment pentru studiul histopatologic.
Conservarea probelor pentru insamantare, daca nu se pot lucre imediat, se face la 4 C, max. 4h;
daca se depaseste acest timp se vor conserva intr-un mediu de transport in care probele pot fi
tinute 24h la 4C.
3. Cum se stabileste nomenclatura tulpinilor de virus gripal?
Tulpinile gripale au o nomenclatura sepecifica ce cuprinde:
- Tipul antigenic al ribonucleoproteinei virale (A,B,C)
- Localitatea de izolare
- Numarul tulpinii
- Anul izolarii
- Tipul de HA si NA
4. profilaxia antivirala specifica artificial: se poate realize prin 2 metode:
- active: prin vaccinare
Pasiva prin administratrea sarurilor immune specific
5. virusul urlian: infectii+descriere
Este agentul etiologic al parotiditei epidemic
Forme clinice:
1. Parotidita epidemica (oreionul) : incubatie aprox 18 zile, febra medie, anorexie, otalgie,
indispozitie, urmata rapid de hipertrofia bilateral dureroasa a glandei parotide si saliva.
Durata bolii aprox 15 zile, cu evolutie autolimitanta.
2. Orhita: se observa dupa pubertate, in 10-31% din cazuri, este precedara de febra, frison,
dureri abdominal. Apare inflamatia scrotal, eritemo-edematoasa, dureroasa, in 25% din
cazuri sunt interesate ambele testicule. Evolutie favorabila, durata 8-10 zile. Uneori poate
aparea atrofie testiculara, iar azoospermia este exceptional. La femei, poate aparea ovarita
sau mastita, in 31% din cazuri la fete dupa 14 ani.
Complicatii:
1. Meningita urliana (limfocitara) poate aparea la 5-7 zile de la debut cu febra, redoarea
cefei, varsaturi, cefalee, fotofobie. Evolutia favorabila, cu vindecare in cateva zile.
2. Encefalita inainte de introducerea vaccinului reprezenta aprox 20-30% din encefalitele
virale. Apare in aprox 5% din cazuri, in timpul parotiditei, sau dupa 2-3 saptamani. Se
manifesta prin: confuzie, convulsii, tulburari motorii, senzoriale. Majoritatea cazurilor
evolueaza fara sechele.
3. Afectarea N. cranieni cu surditate la 0.05% din cazuri, uni/bilateral, ireversibila. Foarte
rar cecitate prin nevrita optica.
Alte complicatii: miocardite, nephrite, pancreatite.
6. pH la care creste Vibriocholerae +medii de cultura
- cresc bine la un pH alcalin: 9-9.2, apa peptonata si in mediu cu mult O2;
- Sunt oxidazo-pozitivi;
- in medii lichide formeaza val la suprafata
- Pe mediile solide BSA formeaza colonii mici, transparente
- Sunt bine rezistenti in mediile cu bile, de aceea, se folosesc mediile selective;
- Tolereaza concentratii de 6-6.5% NaCl.
7. cand apare reimbolnavirea cu Rickettsia prowazeckii?
- in anumite conditii, Rockettsia exista in stare latenta, poate redeveni patogena dand recaderi
ale bolii, tifosul de reimbolnavire (boala Brell-Zinsser).
8. Descrieti testele pentru confirmarea specie Neisseria gonorrhoeae
Pentru confirmarea specie de Neisseria se testeaza fermentarea zaharurilor
N. gonorrhoeae fermenteaza DOAR glicoza.
Metode rapide:
- Testul de coagulare cu ser antigonococic cuplat cu protein A stafilococica (aglutinarea in
3 min da raspuns pozitiv)
- Metodele biologiei molecular sonde nucleotidice, PCR
- Prin imunoluorescenta, cultura se va colora cu ser fluorescent antiggonococic.
Examinarea se va face cu microscopul cu fond intunecat in lumina ultraviolet.
9. descrieti modalitati de identificare oentri Neisseria meningitis:
- se selecteaza coloniile smooth S, mici, cu diametrul de cca 1mm, transparente, usor gri;
- se examineaza biochimic pentru producerea citocrom-oxidazei(pe hartie impregnanta cu
reactiv)
- se fac frotiuri colorate Gram pentru prezenta diplococilor Gram negative, in boabe de cafea
fata in fata. Daca indeplinesc cele 3 contidii- genul Neisseria.
- identificarea serologica de grup din culturile puse se face prin aglutinari cu seruri polivalente si
apoi monovalente, identificandu-se grupul de meningococ. Cele mai frecvente, in zona
europeana, sunt: A,B,C,Y, W-135.
10. Ribovirusurile cu polaritate +/-
ARN-ul tradus direct in protein, fara o transcriere prealabila, este considerat ARN cu polaritate
pozitiva (ARN (+))
ARN-ul transcris intai intr-un ARN complementar si apoi in protein ARN cu polaritate
negative (ARN(-))
11. Familia + genul +Ag pt VHB
- familia Hepadnaviridae
- genul: Orthohepadnavirus
Structura antigenic:
1. Ag de suprafata HBs
- Constituie invelisul extern al VHB
- Structura complexa lipoglicoproteica
- Apare in sangele bolnavilor dupa 4-6 saptamani de la infectie, inainte de debutul clinic al
hepatitei si dispar la 3 luni de la debut
2. Ag nucleocapsidic HBc
- De tip antigenic unic;
- Se gaseste in virionul complet si in nucleocapsidele neasamblate din nucleul
hepatocitelor infectate, unde este decelabil la 10 zile de la infectie, dar este absent in
sange.
3. Ag HBe
- Asociat nucleocapsidei
- Polipeptid solubil
- Apare in ser in perioada de incubatie, imediat dupa apritia Ag HBs, negativandu-se dupa
2-4 saptamanai, disparitia lui precedand-o pe a Ag HBs
- Prezenta lui semnifica replicarea virala. Persistent a indelungata este asociata cu
prognostic nefavorabil si este semn de multiplicare virala interna in hepatocit. Daca
evolutia este bine, dupa o luna de la aparitia icetrului apar si Ac anti HBe, decelendu-se
consecutive aparitiei IgM anti HBc.
12. Precizati familia si genul virusului hepatitei a. descrieti schematic structura lui:
- familia: Picornaviridae;
- genul: Enterovirus
- virus ARN, cu capsida icosaedrica, neanselopat, 27 nm;
- rezistent la 60C, eter, detergenti neionici;
- poate fi distrus in cateva minute la 100C, de formol 1/4000 dupa o expunere de 3 h la 37C,
clor active 0.1 mg% timp de 30 min.
13. Familia+subfamilia virusului hepatic:
- familia: Herpesviridae
- subfamilia: Alphaherpesvirinae
14. afectiuni orthopoxvirus + descriere
- acest gen cuprinde v. variolic si v. vaccine
Poate genera variola boala infectioasa extreme de contagioasa. Virusul patrunde in organism pe
cale respiratory, dermica, intramusculara.
Incubatia: 12-18 zile, debut brusc cu stare generala alterata (faza toxemica) cu febra crescuta,
prostatie, cefalee, rash care in 2-4 zile se concretizeaza in enantem si exantem characteristic, cu
leziuni focale.
Enantemul in orofaringe, palatal tare, limba, pilieri, cu macule mici care se transforma in
vezicule si se rup. Se poate extinde tip centrifug, mai dens pe fata si extremitati. In 1-4 zile
evolueaza ca maculopapule ce devin vezicule, timp de 5-6 zile, apoi se transforma in pustule cu
continut opalescent, atingand punctual maxim in 11 zile. Pustulele cruste (dupa 2-4 saptamani)
prin desprindere cicatrice.
Aceasta este forma comuna; se poate manifesta prin eruptive hemoragica confluent, insotita de
hemoragii (mortalitate 90%). Mai poate da ulcere corneene, osteomielitis variolosa cu
repercursiuni tardive prin defecte osoase, pulmonare, gastrointestinal. Se mai poate complica cu
encefalita principal cauza de deces in forma major.
15. ex de coci anaerobi, nesporulati. G negative
Genuri: Veillonell; Acidaminococcus; Migasphaera
16. Ex. Bacilli anaerobi, nesporulati, G. neg
Gen: Bacteroides, Prevotella, Porphyromonas; Fusobacterium
17. Ex. Bacilli anaerobi, nesporulati, G poz
Gen: Actinomyces; Bifidobacterium; Eubacterium; Mobiluncus; Propionibacterium
18. Avantaje ale vaccinurilor corpusculate preparate din virusuri attenuate:
- induc imunitatea similara bolii natural;
- raspunsul imun este dirijat fata de toate Ag virale;
- imunitatea indusa este durabila (ani de zile);
- previn boala naturala.
19. Avantajele/dezavantajele virusurilor inactive. Exemple:
Ex: vaccin antipoliomielitic, antirabic, antigripal.
Avantaje:
- Raspuns de tip umoral foarte bun;
- Stabilitate antigenic (absenta reversiei si eliminarii de virus);
- Stabilitate de t uzuale;
- Pot fi administrate la imunosupresanti (virusul inactivat nu se multiplica)
- Indivizii vaccinati nu transmit virusul la contacti.
Dezavantaje:
- Induc imunitate de durata mai scurta (necesita rapelari numeroase)
- Imunitatea de tip cellular este redusa
- Imunitatea locala este limitata.
20. caracterele de cultura pe mediile lichide si solide pentru Pseudomonas:
- cresc usor in conditii de aerobioza;
- cresc pe medii simple sub forma de colonii S si M cand sunt incapsulati
- in bullion sau apa peptone 1% se produce o tulburare cu formarea unei pelicule la suprafata
mediului, care, dupa cateva zile, se fragmenteaza si cade la fund, iar mediul filant + vascos
- pe geloza simpla cresc sub forma de colonii rotunde, convexe, flourescente, deseori cu reflex
metallic, de culoare galben-verzui, in culture tinere (dupa cateva zile pigmentul brun) sau
pigmentate in rosu, galben sau negru brun. Cultura de Ps. Aeruginosa degaja un miros aromatic
datorita O aminoacetofenonei, asemanatoare florii de tei.
- pe mediile cu sange 5-10% se dezvolta colonii gri, lucioase, care produc hemoliza de tip , ce
se intensifica la temperature camerei.
21. Caractere biochimice Pseudomonas
- oxidazo-pozitiv;
- elaboreaza pigmenti;
Produce substante cu actiune bactericida: piocinoza (bactericida pentru alte specii)
piocina(bactericida si pentru aceeasi specie dar nu si pentru aceeasi tulpina)
- Nu fermenteaza lactoza
- Oxideaza glucoza
- Reduce nitratii la nitriti
- Nu au ureaza, lizinalamindecarboxilaza, fenilalamindezaminaza.
22. Enumerati formele clinice ale polimielitei la om
- poliomielita paralitica (paralizia infantila); neparalitica, abortive, inaparenta.
23. Caracteristicile paraliziei in polio:
- paralizie flasca
- asimetrica
- afecteaza anumite grupe muscular, altele raman integer
- hiperestezii si parestezii in perioada paralitica
ROT: initial hyperactive, apoi, diminuate pana la disparitie.
24. Enumerati formele clinice ale poliomielitei infantile:
1. forma comuna poliomielita paralitica spinal (boala Heine-Medin) ce cuprinde faza
prodromala si faza paralitica
2. forma respiratorie
3. forma encefalitica
4. forma cu paralizii isolate.
25. Forme clinice ale poliomielitei neparalitice.
1. meningita poliomielitica meningita cu lichid clar, debuteaza cu febra, cefalee, stare generala
alterata, redoarea cefei, mialgii, hiperestezii, tulburari gastro-intestinale, greata, varsaturi, cu
evolutie favorabila.
2. miopericardita, este ca afectiune de sina statatoare si are un prognostic bun.
26. Ce afectiuni poate da Chlamydia trachomatis?
- este un agent etiologia al TRACHOMULUI, cherato-conjunctivita, ce se caracterizeaza printr-o
secretie purulenta abundenta, poate duce la orbire; este raspandita in Africa si in Orient.
- mai poate da: conjunctivita cu incluzii(conjunctivita foliculara); conjunctivita cu incluzii a nou-
nascutului; uretrita negonococica, uretrita postgonococica, epididimita acuta. Maladia
Reiter(conjunctivita, uretrita, poliartrita si uneori enterita), cervicite, salpingite.
27. Ce afectiuni da Mycoplasma pneumoniae?
- are habitat in tractul respirator
- determina pneumonia atipica primara (afecteaza copii si varstnicii)
M. pneumoniae produce peroxidazele si catalazele extracelulare sa poata intervene.
Genomul mic si lipsa peretelui celular