Test sumativ-substantiv

I.Completează spaţiile punctate cu informaţia corectă:

Motivează scrierea cu literă mare a cuvântului marcat : La istorie am învăţat despre Evul
Mediu.
……………………………………………………………………………………………..
Scrie o propoziţie în care cuvântul copil să fie în cazul vocativ.
……………………………………………………………………………………………..
Substantivul în cazul vocativ este izolat în cadrul propoziţiei prin………………………..
Cuvântul subliniat în enunţul Se citeşte o carte interesantă are funcţia sintactică de……..
……………………………..

II. Citeşte fiecare din afirmaţiile de mai jos şi încercuieşte litera A, dacă o consideri
adevărată sau litera G, dacă o consideri greşită:

A/G Substantivele păpuşă, casă, covor au genul feminin.

A/G Substantivul marcat din enunţul Am împrumutat unei colege cartea este articulat cu
articol hotărât.
A/G Desinenţele e şi o sunt specifice cazului acuzativ.
A/G Substantivele carne, unt, sânge sunt defective de plural.
A/G Cuvântul marcat în enunţul I-am scris lui Dan o scrisoare este articol hotărât.
A/G Substantivul în cazul genitiv este însoţit de articol genitival. El face legătura cu
substantivul determinat.

II.Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect:

 Substantivul propriu „Vâlcele” este:

a) defectiv de plural b) defectiv de singular

 Substantivul marcat în enunţul Mama avea o privire sfântă este în cazul:

a) nominativ b) acuzativ c) genitiv

 Substantivul marcat în enunţul Aceasta este o cântăreaţă celebră are funcţia

sintactică de:
a) complement direct b) subiect c) nume predicativ
 Prepoziţia pe este specifică cazului:
a) nominativ b) acuzativ c) genitiv

 Forma corectă de genitiv-dativ a substantivului propriu Olga este:

a) Olgăi b) lui Olga c) Olgii

IV. Articulează cu articol hotărât substantivele din textul următor:

În (vacanţă)…………..de vară voi merge în (sat)………………. natal al

(părinţi)…………………. mei. Aştept cu nerăbdare să revăd (animale)………………din
(ogradă)…………………cea mare a (bunici)……………….. Ei se vor bucura de venirea
 LUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ROMÂNA PE SEMESTRUL AL II-LEA

NUMELE ŞI PRENUMELE .......................................................................................................

CLASA A V-A

Citeşte cu atenţie textul dat :

,, A fost ce-a fost; dacă n-ar fi fost nici nu s-ar povesti.A fost odinioară un împărat care
avea trei fete, dintre care cea mai mare era frumoasă, cea mijlocie şi mai frumoasă, iar cea
mai tânără Ileana atâta de frumoasă încât şi Sfântul Soare se oprea în cale, ca s-o vadă şi să se
desfăteze de frumuseţea ei. Într-o zi împăratul primi carte şi veste de la vecinul său împărat
mare şi puternic, cum că iaca, nu e bine, şi are să se bată cu dânsul pentru o mare pricină
împărătească.”

( I.Slavici – Ileana cea şireată)

I. 48p.

1. Transcrie, din text, doua predicate verbale exprimate prin verbe la modul
condiţional-optativ. 6p.
2. Stabileşte valoarea morfologică a cuvintelor subliniate:... are să se bată cu
dânsul pentru o mare pricină împărătească.’’6p.
3. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate:,,…primi carte şi veste
de la vecinul său împărat mare şi puternic, cum că iaca, nu e bine…”6p.
4. Construieşte o propoziţie cu un subiect neexprimat inclus. 6p.
5. Transcrie din text o formula specifică basmului.6p.
6. Povestiţi, pe scurt, continutul fragmentului . 6p.
7. Precizaţi modul de expunere din fragment. 6p.
8. Numiţi personajele care apar în text. 6p.

II. 42p.
Alcatuieşte o compunere,de 10-12 rânduri, în care să caracterizezi un personaj principal dintr-
un basm studiată de tine la clasa.

Din oficiu se acorda 10p.

 TESTE INIŢIALE
cls. a V-a

10p. 1.Dictare
15p. 2.Citeşte cu atenţie versurile şi răspunde la următoarele cerinţe:
“Peste dealuri zgribulite,
Peste ţarini zdrenţuite,
A venit aşa,deodată,
Toamna cea întunecată.”
(George Topârceanu)
a.Desparte în silabe cuvintele din ultimul vers.
b.Notează un cuvânt cu sens asemănător pentru întunecată .
c.Descoperă predicatul şi subiectul.
50p. 3.Pornind de la semnificaţia versurilor de mai sus, redactează o compunere
despre toamnă.
10p. 4.Vorbeşte-mi,despre tine, în câteva rânduri.
5p. 5.Notează testul.
10p.-din oficiu

cls.aVI-a

10p. 1.Dictare
15p. 2.Citeşte cu atenţie textul şi răspunde la următoarele cerinţe:
“Mic cât un fir de linte,mişca picioruşele fragede şi ocolea, de pe
margini, frunzişoara care-l adăpostise.”
(Emil Gârleanu)
a.Notează un sinonim şi un antonim pentru cuvântul fragede.
b.Alcătuieşte familia lexicală a verbului a mişca.
c.Analizează un substantiv.
50p. 3.Imaginează un dialog cu un gândăcel.
10p. 4.Vorbeşte-mi, în câteva rânduri, despre cel mai bun prieten.
5p. 5.Notează testul.
10p.-din oficiu
Nume:

Lucrare scrisă la limba şi literatura română

pe semestrul al II-lea

I. Se dă textul:
Sus, pe culme, bradul verde
Sub zăpada albicioasă
Printre negură se pierde
Ca o fantasmă geroasă.
(V. Alecsandri- Bradul)

Cerinţe:

1. Precizează câte un sinonim pentru cuvintele zăpadă, fantasmă.

2. Dă un antonim cuvântului geroasă.
3. Arată valoarea morfologică a cuvintelor sus, albicioasă, printre, o.
4. Precizează funcţiile sintactice pentru cuvintele date: sus, bradul, verde, se
pierde.
5. Transcrie un epitet şi o comparaţie.
6. Analizează, sintactico-morfologic, cuvântul geroasă.

II. Alcătuieşte rezumatul fragmentului studiat din opera literară Ardealul, de

N. Bălcescu.

Barem:
I. 6 X 8p.= 48p.
II. 42p.
Oficiu: 10p.
 Concursul de limba si literatura romana-etapa pe scoala
I.Citeste cu atentie versurile si raspunde cerintelor:
Motosel si Botosel Numai cand facea vreun rau
Erau doi pisoi la fel Era leit frate-sau.

Nu-i deosebeam decat Cand vreo boacana facea

Dup-o dunga de la gat, Nimeni nu-i deosebea.

Iar alteori, mai dee graba, Cu laba si gat pitite

Dup-o pata de pe laba. Torcea fara sa ezite

Botosel avea in plus Si suav, cu glas inalt,

Pata jos si dunga sus. Se jura ca-i celalalt,

Cand voia sa se prezinte Pe cand bietul Motosel

Scotea gatul inainte, Lua bataie pentru el.

Iar cand iesea la raport A. Blandiana, Motosel si Botosel

Dadea laba pasaport.

1. Numiti personajele care apar in poezie.

2. Identifica o figura de stil, precizeaza-i felul si explica semnificatia acesteia.
3. Mentioneaza doua elemente care ii deosebesc pe pisoi.
4. Numeste trasatura dominanta de caracter a lui Botosel.

II. Imagineaza o intamplare care sa-i aiba eroi pe cei doi pisoi, folosind patru figuri de stil invatate.

III. Folosindu-te de cunostintele tale de limba romana, raspunde cerintelor:

1. Identifica in primele trei versuri cuvintele cu diftongi, precizand felul acestora.
2. Precizeaza numarul de litere si de sunete din cuvantul facea.
3. Scrie patru cuvinte din familia lexicala a verbului a face.
4. Trece verbul a deosebi la aceeasi persoana si numar, ca si in text, la celelalte timpuri ale
modului indicativ.
5. Precizeaza valoarea morfologica a verbului a fi din enuntul: Erau doi pisoi la fel; scrie alte
doua valori morfologice, alcatuind enunturi cu fiecare.

SUCCES!
 TESTUL 2

Citiţi cu atenţie textul următor, apoi rezolvaţi cerinţele.

Voi înhăma măgarul, ca-n vremi, la cărioară
El ce priveşte toate cu ochi de înţelept –
Şi voi urma poteca de mult, suişul drept
Prin via verde-n tactul copitei ce-o măsoară.

Şi luând prăjina lungă şi coşul împletit,

O fată-n vâlnic roşu va merge înainte,
Am să opresc măgarul din mersul lui cuminte
Sub un cireş, de roade şi de ani mulţi boltit.

Cireşul va fi roşu ca şi-n copilărie,

Cireşele pe ramuri vor atârna cercei,
Cu braţe goale, fata va prinde-n şorţul ei,
La fiece prăjină, o sută şi o mie.

Şi când târziu, lungi umbre se vor culca pe lunci,

Când gol va fi cireşul, iar cerul plin de stele,
Bunicii i-aş aduce acasă coşuri grele…
De-aş mai avea bunică şi sufletul de-atunci!
(Cireşul, de Ion Pillat, din volumul Pe Argeş în sus)

NIVELUL FONETIC
1. Identificaţi, în prima strofă, patru cuvinte ce conţin diftongi diferiţi.
2. Transcrieţi ultimele patru cuvinte cu hiat.
3. Câte litere şi câte sunete sunt în cuvintele: atunci*, cercei, el, mulţi*.
4. Alcătuiţi un enunţ cu omograful unui cuvânt din textul dat.
5. Despărţiţi în silabe următoarele cuvinte: priveşte, suişul, şorţul, umbre. Precizaţi ce reguli aţi
aplicat de fiecare dată.
6. Identificaţi în text patru cuvinte monosilabice.
7. Stabiliţi locul accentului în cuvintele următoare din textul dat: lungi, voi, urma, ochi. Există şi
alte variante de accentuare a acestor cuvinte? Precizaţi-le.
8. Alcătuiţi un enunţ cu omofonul unui cuvânt din versul al şaselea.
9. Câte cuvinte cu diftongi sunt în strofa a patra?
a) cinci; b) şase; c) şapte; d) opt; e) nouă
10.Enumeraţi câte trei consecinţe fonetice ale folosirii cratimei în structurile următoare: prinde-n şi
de-aş.

NIVELUL LEXICAL
1. Identificaţi în text patru cuvinte ce aparţin vocabularului fundamental.
2. Explicaţi cum s-au format cuvintele următoare: împletit, copilărie, fiece, o mie, înţelept.
3. Identificaţi în text un cuvânt format prin derivare cu sufix diminutival.
4. Transcrieţi din text patru cuvinte formate prin conversiune.
5. Enumeraţi alţi patru termeni din aceeaşi familia lexicală din care face parte şi cuvântul copilărie.
Precizaţi care este cuvântul de bază.
6. Alcătuiţi seria paronimică a cuvântului voi.
7. Menţionaţi sinonimele contextuale pentru cuvintele următoare: drept, cuminte, goale, se vor
culca.
8. Enumeraţi alţi cinci termeni din câmpul lexical al cuvântului cireş.
9. Daţi exemple de patru unităţi frazeologice în structura cărora să intre verbul a lua.
Pronumele

1 . N o te a z ă în s p a ţiu l d a t, fo r m e le n e a c c e n tu a te p o triv ite a le p ro n u m e lu i p e rs o n a l:

P e m in e … ......… … … v e d e . Ţ ie … ...… … … .. s p u n e to tu l. M ie … … … .. p la c e a c iti. P e n o i … … …
a s c u ltă to a tă lu m e a . M ie … .......… … - e d o r d e v a c a n ţă . Ţ ie … … … … d ă r u ie s c to tu l. P e v o i … … … ..
la u d ă m e r e u . N o u ă … … ..- a p lă c u t s p e c ta c o lu l. P e tin e … … … - a d u s la s p e c ta c o l? V o u ă … … … .- a
p o v e s tit to tu l.
2 . A n a liz a ţi p ro n u m e le s u b lin ia te d in te x te le d e m a i jo s in d ic â n d fe lu l, p e rs o a n a , n u m ă ru l, g e n u l(n u m a i
la p e rs a III-a ), c a z u l, fo rm a ş i fu n c ţia s in ta c tic ă :
a ) „ F e ric e d e tin e , m ă ru le ,
d e a e ru l în tre g
tu e ş ti în c o n ju r a t.”
G rig o re V ie ru - În tre g u l
b ) „ N u e ra u n fric o s c a T u re i, b ă ia tu l d e lâ n g ă d â n ş ii, c a re z b ie ra ş i c e re a a ju to r d e c â te o ri lă tra
G r iv e i.”
C e z a r P e tre s c u – F ra m , u rs u l p o la r
3 . A n a liz a ţi s in ta c tic ş i m o rf o lo g ic p ro n u m e le s tu d ia te :
a ) C â in e le p ă ş e ş te în c e t d u p ă e a . S e a p ro p ie tă c u t ş i v â n ă to ru l. U ite -l: p ic io ru l lu i e a c u m a ş a d e
a p ro a p e d e e i, în c a t v ă d c u m i s e u rc ă o fu rn ic ă p e c a r â m b u l c iz m e i. (G e o B o g z a - S c rie ri în p ro z ă )
b ) U rs u l v in e la b ra d ş i p rin d e s ă -l s c u tu re .
- S c u tu ră tu , c ă n ic i n u -m i p a s ă , z ic e u . D a r p e u rm ă a m v ă z u t c ă e l n u s c u tu ra . E l s e s u ia în b ra d u i. S ă
ş tii d u m n e a ta c ă u rs u l s e s u ie în b ra d c a ş i o m u l. În s ă e u , a tu n c i, n u ş tia m . C â n d n u m a i c e -l v ă d s u b
p ic io a re le m e le . P â n ă a tu n c i tă c u s e m ş i m ă s trâ n s e s e m g h e m ş i v o rb e a m e u s in g u r în g â n d c u m in e
ş i c u d â n s u l. (M . S a d o v e a n u - U rs u l)
4 . A lc ă tu iţi p ro p o z iţii c u f ie c a re d in tre fo rm e le d a te :
a ) a - l ......................................................................
b ) a l ........................................................................
c ) a i ........................................................................
d ) a - i ......................................................................
 NUME....................................................
DATA........................

TEST DE EVALUARE
clasa a V- a

1. . Puneţi în spaţiile libere diftongii corespunzători ( ea, ia ) : lun.…., m…..rgă, p…..tra,

v…..ta, ale…. 1p.
2. Identificaţi diftongii, triftongii şi vocalele în hiat din următoarele cuvinte: 2p.
deal–
foiau –
două –
iarna –
lăcrămioara –
poezie-
zoologie–
suiai –
real –
iubirea –
râu-
creioane-
caisă-
coardă-
trăiau-
iepure-
cadou-
zmeoiacă-
muzee-
iulie-
3. Din câte silabe sunt alcătuite cuvintele : povestitoarea şi personajele ? 0,5p.
4. Vocale şi semivocale. 0,5p.
5. Ce sunt cuvintele monosilabice si plurisilabice ? Dati 8 exemple de astfel de cuvinte. 1p.
6. Alcătuiţi propoziţii cu următoarele cuvinte care se scriu la fel şi se pronunţă diferit :
ura, acele, deşi, masa, scumpi, sărbători. 3p.
7.Despărţiţi în silabe următoarele cuvinte: 1p.
pădure-
înger-
steaua-
utilizare-
codru-
vecin-
leul-
contra-
cinste-
munte-

Se acordă 1p. din oficiu.

Prof. Cocolan Anca Maria
 Numele__________________
Liceul Teoretic Negreşti Oaş Prenumele tatălui_____________
Jud. Satu Mare
Prenumele elevului___________

Notă corector1____________________ Şcoala de provenienţă_________

Notă corector2____________________ ________________________
Nota finală_______________________

Test de aptitudini pentru înscrierea în clasa a V-a

16 iunie 2010 – Proba de aptitudini şi cunoştinţe lingvistice

1) Găsiţi cuvinte cu sens asemănător pentru:

prieten - ………………
tristeţe - ..…..…………..
văzduh -………………..
a nădăjdui - …………………
4x2,5=10p
2) Găsiţi cuvinte cu sens opus pentru:
mic - ………………………
aproape - ……………………...
aprins - ……………………
lumină - ……………………
4x2,5=10p
3) Încercuiţi forma corectă:
a.) Oana ia / i-a întotdeauna note mari.
b.) Nai / n-ai avut timp să mai cânţi la nai / n-ai.
c.) Eu laş / l-aş sfătui să nu mai fie leneş.
4x2,5=10p
4) Transcrieţi corect enunţul:
Nu toţi copii au rezolvat egzerciţile, findcă erau dificile.

………………………………………………………………………………………..

………………………………………………………………………………………..
 Lucrare scrisă la limba şi literatura română pe sem. al II-lea
Clasa a V-a

1. Realizează rezumatul legendei „ Dragoş –Vodă”.

2. Alcătuieşte două enunţuri în care să ai un predicat verbal şi unul nominal.
3. Articulează hotărât şi nehotărât sustantivul floare.
4. Precizează cazul şi funcţia sintactică a pronumelor din enunţurile.
a) Notele lui erau mulţumitoare.
b) Banii de la ea nu mi-au ajuns.
5. Construieşte enunţuri în care cuvântul frumos să fie: substantiv, adjectiv,
adverb.
6. Alcătuieşte enunţuri în care să ai un numeral cardinal şi unul ordinal.
7. Defineşte subiectul.
Lucrare scrisă la limba şi literatura română pe sem. al II-lea
Clasa a V-a

1. Realizează rezumatul legendei „ Dragoş –Vodă”.

2. Alcătuieşte două enunţuri în care să ai un predicat verbal şi unul nominal.
3. Articulează hotărât şi nehotărât sustantivul floare.
4. Precizează cazul şi funcţia sintactică a pronumelor din enunţurile.
a) Notele lui erau mulţumitoare.
b) Banii de la ea nu mi-au ajuns.
5. Construieşte enunţuri în care cuvântul frumos să fie: substantiv, adjectiv,
adverb.
6. Alcătuieşte enunţuri în care să ai un numeral cardinal şi unul ordinal.
7. Defineşte subiectul.
 Test sumativ-vocabular

1. Completează spaţiile libere cu informaţia corectă:

 Cuvintele care au formă diferită, dar înţeles asemănător se numesc..............................
 Cuvintele cu formă diferită, dar cu sens contrar se numesc.............................................
 Cuvintele care nu se mai folosesc azi în limbă sunt...............................................
 Forma, care curpinde totalitatea cuvintelor care există sau au exista în limbă, se
numeşte.............................................

2. Subliniază forma corectă a următoarelor cuvinte:
abţibild/acţibild cântic/cântec excava/escava
hobby/hobi ştecăr/ştecher
3. Alege din cercul de mai jos sufixele şi prefixele de care ai nevoie pentru a forma derivate
de la cuvintele: scaun, aur, os, a lipi, cifră, a cumpăra, atent, lumină, lung, decis.

-an dez- -os ..................................................................

in- ne- -ar răs- ..................................................................

.................................................................
-iu des- -el
..................................................................
răsă---săsăsăsăs
răsrăs

4. Formează cinci cuvinte derviate de la cuvântul bază floare:

floare:............................................................................................................................
 Succes!
Lucra re scrisă l a l imba şi l itera tura româ nă Fii atent la
cerinţe!
pe semestrul a l I I -l ea

Subiectul I (50 de puncte)

Citeşte cu atenţie textul dat:

„ A fost odată un pantofar cinstit, care trăia împreună cu soţia lui, Hanne, într-
o vestită cetate din Germania. Omul stătea toată ziua la fereastră şi peticea pantofi şi
cizme. Ba făcea şi încălţări noi, dar numai când se nimerea ca vreun client mai înstărit
să-i dea comandă-că, vezi nu era prea pricopsit , să aibă mereu la îndemână piele din
cea bună. Pe un petic de pământ, pe care îl aveau dincolo de zidurile cetăţii, nevastă-
sa cultiva cu hărnicie verdeţuri şi poame, pe care apoi se căznea să le vândă la piaţă.
Gospodinele şi bucătăresele cumpărau cu dragă inimă roadele din grădina ei, căci
Hanne era femeie plăcută la chip şi întodeauna ştia cum să-şi prezinte marfa.
Dumnezeu îi dăruise pe cei doi cu un băieţel, Iacob. Nu avea decât 12 ani, dar
era înăltuţ şi voinic. Băiatul era mână de ajutor pentru maică-sa la taraba din piaţă şi,
cand cineva cumpăra mai mult, Iacob îl ajuta să-şi care cumpărăturile şi rareori se
întorcea cu mâna goală. Un bănuţ, un biscuit sau măcar o acadea tot primea flăcăul,
pentru că era frumuşel şi foarte săritor, iar oamenilor le făcea plăcere să-i dea ceva
drept răsplată.”
(Wilhelm Hauf-„Piticul Nas-Lung”)
* se căznea= se chinuia * pricopsit= bogat

Scrie pe foaia de teză, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:
A.
1. Transcrie din text o structură care să arate locul în care se petrece acţiunea. 4p

2. Numeşte două personaje din text. 4p

3. Precizează un mod de expunere prezent în text. 4p

4. Momentul subiectului prezent în textul citat este:

a) rezolvarea b) situaţia finală c) situaţia iniţială
6p
5. Transcrie din text două adjective care să evidenţieze trăsăturile fizice ale lui Iacob.
4p
B.
6. Scrie valoarea morfologică şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din enunţul:
„A fost odată un pantofar cinstit care trăia împreună cu soţia lui.” 12p

7. Substantivul un pantofar este articulat cu articol......................................... 4p

8. Cuvântul un pantofar („A fost odată un pantofar cinstit”) are funcţia sintactică de:
a) subiect b) complement direct c) nume predicativ
6p
9. Prepoziţia la ( „la taraba din piaţă”) cere cazul:
 Nume: _________________________
Prenume: _______________________
Clasa: __________

TEST SUMATIV
LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

I. Citeşte cu atenţie textul de mai jos, apoi rezolvă cerinţele:

„A fost odată ca niciodată etc.
A fost o împărateasa si un împărat şi împăratul acesta se numea împăratul Roşu. El era foarte mâhnit
că, în zilele lui, nişte zmei furaseră soarele şi luna de pe cer.
Trămise deci oameni prin toate ţările şi răvaşe prin oraşe, ca să dea în ştire tuturor că oricine se va
găsi să scoată soarele şi luna de la zmei, acela va lua pe fie-sa de nevastă şi încă şi jumătate din împărăţia
lui, iară cine va umbla şi nu va izbândi nimic, acela să ştie că i se va tăia capul.(…)
Pe vremea aceea se afla un viteaz pe nume Greuceanu.(…)
Greuceanu luă cu dânsul şi pe fratele său şi merse, merse cale lungă, depărtată, până ce ajunse la
Faurul pământului, cu care era frate de cruce.(…)
Iară Greuceanu se duse, se duse pe o potecă care-l scoase tocmai la casele zmeilor, aşezate unde-şi
înţărcase dracul copiii. Dacă ajunse aici, Greuceanu se dete de trei ori peste cap şi se făcu un porumbel.
Vezi că el ascultase năzdrăvăniile ce-l învăţase Faurul pământului. Făcându-se porumbel, Greuceanu
zbură şi se puse pe un pom care era tocmai în faţa caselor. Atunci ieşind fata de zmeu cea mare şi uitându-
se, se întoarse repede şi chemă pe mumă-sa şi pe soră-sa cea mică ca să vină să vază minunea. Fata cea
mai mică zise:
- Măiculiţă şi surioară, pasărea asta gingaşă nu mi se pare ogurlie pentru casa noastră. Ochii ei nu
seamănă a fi de pasăre, ci mai mult seamănă a fi ochii lui Greuceanu cel de aur. Până acum ne-a fost şi
nouă! D-aici înainte numai Dumnezeu să-şi facă milă de noi şi d-ai noştri.
Păsămite aveau zmeii cunoştinţă de vitejia lui Greuceanu…” (Greuceanu)
Dicţionar: răvaş - scrisoare, bilet;
ogurlie - care aduce noroc.
A. Limba română
1. Identifică predicatele, subliniindu-le cu o linie, apoi delimiteaza propoziţiile din enuntul:
Greuceanu luă cu dânsul şi pe fratele său şi merse, merse cale lungă, depărtată, până ce ajunse la
Faurul pământului, cu care era frate de cruce.(…)
2. Precizeaza felul propozitiilor gasite la exercitiul anterior.
3. Transforma: o propozitie simpla in propozitie dezvoltata si una dezvoltata intr-o propozitie simpla,
din cele identificate mai sus.
4. Transcrie din text câte un:
- subiect multiplu exprimat prin substantive comune;
- predicat verbal exprimat prin verb la timpul perfect compus al modului indicativ;
- predicat nominal;
- atribut substantival;
- complement exprimat prin adverb.
5. Stabileste valoarea morfologica si functia sintactica pentru cuvintele subliniate.
B. Înţelegerea textului
6. Numeşte personajele fragmentului citat.
7. Precizează modul de expunere dominant în fragment şi susţine-ţi afirmaţia cu doua argumente.
II. Alege o opera epica, in proza, studiata in acest semestru. Scrie o compunere, în 10 - 15 rânduri, în
care să demonstrezi apartenenta ei la specia literara basmul. În redactarea compunerii, vei avea în vedere:
 Nume şi prenume elev:

CLASA A V- A SEMESTRUL II

1. Identificaţi, prin subliniere, pronumele personale din enunţurile de mai jos şi scrieţi pe spaţiul punctat ce f
sintactică au:

 El pleacă. ..................................................................................................................................................
 Venirea ei m-a bucurat. ............................................................................................................................
 L-am întâlnit pe el. ...................................................................................................................................
 Le-am trimis lor o scrisoare. ....................................................................................................................
 Mama este ea. ...........................................................................................................................................

2. Alcătuiţi câte un enunţ în care numeralul cardinal patru să îndeplinească, pe rând, funcţia sintactică de
predicativ şi de atribut adjectival:

...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................

3. Precizaţi câte forme flexionare au adjectivele următoare:

albastru ........................ drăguţ ............................... interesant ................................
lung ............................... veche ..........................................

4. Alcătuiţi câte un enunţ în care cuvântul adânc să fie, pe rând, adjectiv şi adverb.
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................

5. Construiţi câte o propoziţie în care să aveţi un subiect inclus, respectiv un subiect subînţeles.
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................

6. Precizaţi prin ce sunt exprimate numele predicative din enunţurile de mai jos:

 Soarele este minunat. ...............................................................................................................................

 Mama a devenit ingineră. .........................................................................................................................
 De departe, ei păreau trei. ........................................................................................................................
 Ea devenise prietena mea. ........................................................................................................................

7. Transformaţi în vorbire indirectă dialogul următor:

- De ce nu ai venit astăzi la mine? Măcar cinci minute dacă mă vizitai, am fi vorbit puţin, zise el.
- Nu am avut timp, răspunse ea. Ştii doar că am avut o perioadă grea şi încărcată. Dar îţi promit că vo
mâine.
- Abia aştept! Îţi voi arăta ce plan mi-am făcut pentru vacanţă. Să nu mai spun că m-am apucat să scriu po
SF şi roboţelul meu, personajul principal, trece prin tot felul de aventuri.

Barem: oficiu – 2 p
1 – 1 p; 2 – 1, 50 p; 3 – 1, 00 p; 4 – 1, 50 p; 5 – 1, 00 p; 6 – 1, 00 p; 7 – 1, 00 p
 Fişă la limba şi literatura română

Şi a trecut vara.(…) In locul zilelor mari si frumoase au venit zile mici si posomorâte, a început
sa cadă bruma si să se rărească frunza lăstarului. Pe inserate se vedeau rândunici întârziate
zburând in rasul pământului, ori pâlcuri de alte păsări calatoare, iar in tăcerea nopţilor friguroase
se auzeau strigatele cocorilor, mergând toate in aceeaşi parte, către miazăzi. In inima bietei
prepeliţe era o lupta sfâşietoare. Ea ar fi vrut sa se rupă in două: jumătate sa plece cu copiii
sănătoşi, care sufereau de frigul toamnei înaintate, iar jumătate sa rămâie cu puiul schilod, care se
agăţa de ea cu disperare. Suflarea duşmănoasa a crivăţului, pornită fără veste intr-o zi, a hotărât-
o. Decât sa-i moara toţi puii, mai bine numai unul — si fără sa se uite înapoi, ca sa nu-i slăbească
hotărârea, a zburat cu puii zdraveni, pe când ăl rănit striga cu deznădejde:
— Nu mă lăsaţi! Nu mă lăsaţi! (I Al Brătescu-Voineşti--Puiul)
A
1. Menţionează câte un sinonim pentru termenii:
lăstar= pâlcuri = zdraveni =
posomorâte = fără veste = sfâşietoare =
2. Explică, în maxim 5 rânduri, de ce nu se putea hotărî prepeliţa să plece.
3. Povesteşte pe scurt ce s-a întâmplat cu prepeliţa şi puii ei până în momentul
descris în fragmentul de mai sus..
B
1. Analizează adjectivele după modelul:
Adjectiv Cuvântul Variabil/ Gen Număr Caz Funcţie
determinat Invariabil sintactică
posomorâte
întârziate
sfâşietoare
duşmănoasă
zdraveni

2. Precizează felul, cazul şi funcţia sintactică a numeralului din propoziţia:

„…şapte zile a ouat câte un ou…”
3. Încercuieşte două interjecţii din text.
4. Analizează pronumele:

Pronumele Felul Gen Număr Caz

ea
-i
mă
5. Subliniază numeralele şi dă răspunsul la ghicitoare:
„ Am un stejar cu douăsprezece ramuri,
Pe fiecare ramură patru cuiburi,
În fiecare cuib şapte ouă.”
6. Scrie cu cifre arabe numerele: MMXXIX, MDCCCXIII; DXLV, XLV, XXXVI
FIŞA DE LUCRU
CARACTERIZAREA PERSONAJULUI

Se dă textul:
,,Se vedea bine: copilul simţea pe suflet o apăsare. Iubirea, mila de fratele lui mai
mare îl chinuia. Ochii i se umeziră, şi tatăl sau băgă de seamă; dar se prefăcu că nu vede.
-Ionel, intrebă dânsul, ce ati avut azi după prânz?
Cu mare greutate, băiatul işi stăpâni glasul înecat. Răspunse încet:
-Aritmetica şi… citirea.
Era prea mult. Nu mai putu răbda. Fu biruit. Izbucni în plâns. Şi e cumplit plânsul
când îl înfrânezi prea multă vreme. Erau numai hohote de durere, valuri de lacrimi. Da, la
copiii buni, plânsul e ceva sfâşietor; te doare să-l asculţi, pentru că el e oglinda suferinţei
adevărate. (…)
-Ziua naşterii lui… Şi el stă la arest… Nu mănâncă… Nu mai e lângă mine ca
anul trecut. Nimeni nu-l mai felicită… Toţi l-aţi uitat… Ca pe un câine!
( I. A. Bassarabescu, ,, Aniversarea” )

Întrebări pentru completarea ciorchinelui:

1. Ce tipuri de caracterizare foloseşte autorul?
2. Care sunt trăsăturile morale prezentate de catre autor?
3. Care sunt trăsăturile morale prezentate în mod indirect?
4. Ce sentimente şi reacţii are copilul ? ( Prezentate direct de către autor, respectiv
deduse din comportamentul şi replicile personajului. )

IONEL

1. Caracterizare 1. Caracterizare
……………. …………….

2. 2. 3. 3.

4. 4. 4. 4.

4. 4. 4. 4.

Prof. Duca Mariana, Şcoala cu clasele I-VIII, Dobroteşti