Sunteți pe pagina 1din 361
PROLOG [ir tul fn sine era extraordinar de frumos, motiy pentru sav. robabil, primi oameny care au: vent pe continent au ales 8 Wal 1sc8 acolo, Douszedl si cinel de mide ani mai trziv, plus 1 inious un secol, avea S83 se numeasc’ New Mexico, un uniwsasre nu sugera deloc padurile alpine din nord, prestrate un rect si Gristaline, si intinse pind la psunile vaste si vito rrunglor. Aerul era atit de curat, Init era o alinare att yeetruoch,, cits! pentru creer, tarla epus, cerul era intotdeauna {Hi do culoare. Teun Oameni care au trait In New Mexico au fost cei pe ah ell aveau 83-1 numeasc3 mai tiziu mdleni staveau sase ‘Sepmalie mu de ani Tn acest finut minunat. Dar cind au venit ‘ty nick cu rzbomnta lor Tn armuri, ano de ofel si cal aprign, 8 izgroape aurul Tngropel th pimintul Bogat, au revencicat saul peri regele lor. Ca recompens’ pentru colons! raga spitik lr le-au ofert acte de donate, niste Hii care atestau C3 ropretarii pamintuli saibatic pe care Incercau sd miblinesasc& ‘nul dintre acesti primi colonisti spanioli era Francisco sw Ra, un bérbat inal sl técut. cu ochl verzi st eprigl El trasal ile 2 cees ce avea 88 considere ce pmintul su 51a ss propriul singe. Aconstrut o cass din churpici sa trims + pina dupa femeia care acoeptase site sotie. ‘Aveau doar un copl, un fir Dar ce fu eral Juan Peralta a 6 —_UNDA HOWARD ‘oxiins pamintul tatdlur sau, a scos aur gi arginl, a crescut cal gl vile @, astiel, 6-2 Imbogdtt. La rindu s2u, ga tual 0 solie drt ‘Spania, 0 femeie care @ luplat aléturi ce el Impotriva atacurior indiene gt care 1-2 dérut trei Copii, un fu si doud filce. Pentru farnlia 36, Juan Pereita a construl o nou cas, mult mai Incapaloare cecit cea a tatalu sau. A sa avea un design ‘armomos, cu ugi boltite, pereli albi gt podele din lespez! de culoare inchis’. Flori inmiresmate inveseleau curtes, Ful lu Juan, pe nume Francisco, dup& buracul sBuy, @ ma Fil 1 mai mut averea de pe urma fermei. Inst fragila se sotie a ‘muri la numer gase luni de la nagterea primuti lor capil, 0 fiC8. ‘Solul Indureral nu s-2 mai rocésaloril niciodatd sl si-2 adoral fico, pe nume Elena, aceasta find cee rai prefjoassi pentruel. In acea vreme, in 1831, americanii impinzeau Vest, Infinzinduese din Texes, Mejortatea erau Vindtori si cameni de la munte, diva, aventurieri. La inceput, nu au fos! mul, dar au lot verit, barbafi duri gi nepololl, fare orfé fat’ de frumusetea {inutulul Cel ln femila Peralta fi priveau disprefuitor pe acest ‘americam nesébuif, rar Francisco -a nterzss Elonet 88 stea de vorba cu el. Dar unuia dintre es, pe nume Duncan Sarratt, pun i pasa de ordinele ks Francisco. De cum a vizuto pe Elena Peralta, $8 gi indrigostit Met ru, sl Elena s-a Indragostt de el. Francisco s-a infunat, a amenmtat, a incercal s& ie cum, 0 Waverley afuristé avea 831 fie sojie, Mama ‘lfm blir 0 Creighton — Margaret Creighton — ar fata erata jp emchlon, palid’, elegant’ si cu trésdtun arislocrata ‘Vict ® Waveriey Inainte de razbor, feria et Fer fi soulpet S11(A Acum, €a Se casélorea cu el, pentru cd el avea bani, tar #1 ave: Durie goale st origine impecabllé. Razboul 31 fesRWl m pe care © generase erau oe rat mari egalizalon din 1 Farnllale Waveriey 51 Creighlon nu eziteseta nicio olpa s& ‘sliniste Ista cu el in schimbul unet wieti mal comode [gb estepta Smulsese ace! pamint dela fama Sarratt tual igo, moarts g1Indrazneala g: Ii ficuse al s2u; acum, avea ut pamint deel orice alt proprieter de plantate can Sud, «)10a eu devenise unul de temut In zon8, $1 avea mat muite + 44 gh al mul angajafi dect oricne altclneve dn yur si, otust, eva |psea Nu avusese meiodatd ceea ce igi dorise cel mal ii In via, gt anume 0 doar’ la masa Wut. 0 adevératé sera’ cere 88 1 poarte numele Nu avusese nicio speranta \ivteabal ns inainte, dar, dupa rizbol, se intorsese in Auguste, jul Tn care crescuse privt ca un guno1 alb, sérac $1 {ull Acoto o e&utese pe femeta perfecté a visunlor Sele §1 SS 14 _LINDA HOWARD. © gisise pe Victoria. inlma Ti bétea mai tare nural cind $8 gindea la ea, O asteptase patru hni s& soseasca gl acum, era acolo. In seara aceea, aveau si se casétoreasca. LUnul dintre cemenii care stateau ling’ el se misc’ putin pentru 2 vedea mai bine, —Gine e in trésur& cu ea? = Sore ej mej ric’ $1 vergoara et, Emma Gann, au Insojito, rispunse McLan Nui deranya faptul ca Victoria igi adusese s! citeva rude Intr-un fel, Ti pidcea idea de @ le avea sub acoperisul sBu, Probabil ca barbati de pe intreg teritorul aveau sa vind sé le curteze Femete alba inc’ erau 0 rattale, iar doamnele addevérete rau Ia fel de prefioase ca aurul Se gindea cu plicere la alanfele pe caro le putes realiza prin cAséitoile avantajoase ale calor dou’ tinere. Durmezeule, avea $8 clédeasca un impeou care i ficea pe cei cu numele de Sarrait s& para nigte ‘amérih de fermen. Doulzeci de ani trecuseré de cindTiucisese pe ulfimul dint ei ¢ ti luese pmintul, dar in sral ura acel ‘ume. Quncan Sarat privise infotdeeuna ca pe un gunc, rar ‘ic8loasa acces de Elena se purta ca 1 cum el ar fi murdént erul pe care trebura sé respire ea. Dar le verise de hec ‘amindurora, i facuse sB plBteasc& si, acum, locuia in casa ferill Sarratt Nu, firar s8 fe, era casa hii, la fel cum era gl pémrintul. Nu mai existe nicun Sarrat, Avusese el gra de asta. Cei ciiva barbell care stiteau Tn spetee lui erau, Tt-un fol lafel de nerébdtoris8 vada tisura optind. A, erau citeva feme1 ugoare ebay Santa Fe, doc’ ar fivrutsé mearg&atit de ‘departe, dar toate femeile de la fermé gi din ur erau mexcane. ole citeva Teme} alba din Sante Fe, cre nu erau tire, erau ‘off de soldaf sau de fermieriAcestefemel, care veneau acum, 8 presupunea c& sint cumsecade, dar numa soja Marorului 1 1 DCAMNADIN VEST 15 ee venting (2 naize, tli cunosteau, Dac’ vola s8 se cutoe | et hievestrsu, 0 Fécea Frd 84 stoa pe gindun, Aga cl jesimmu rtura care se epropia cu och erzétor,intrebindu- | mee atid ufemele, nu c& arf avut vreo important’. WIHimarnet soup pe pairiint {Ns lorul se poart’ ca un prost pentru femeta asta, mori nwsare nt: ment atita agitate. Iva care il auzira Ti eprobard, der nu spuseré nimic.. eed « bBsbatj eraujmunt la mina Marorului si Gamet eta unut joie § Avea pind in patruzeci g1 cine: de are, un par negn {sai tlmple, g1fusese ling Mar inc& de la inceput Era gun imetorl 51 Facea cam tot ce vols, cu aprobarea gee ln Fol erau precauf tn yuru tu, cu exceptia unulle care jecml putin rex departe de grup, cu o atitudine relaxati $1 0 gym fica sub borut paiériei. Jake Roper era ia fermaé de numal esstluri, der st el parea unin ta furle Matorui, ley hiseserd angayah pentru a stringa witeie, dar era stiut fermi unit dintre et fusesera alegi mai mutt pentru Inder eget lor Ina minul arma decit pentru abiitatea de cowboy. Un 1 ly Ricuse averea asemeni iui McLain trebua s& fie cu yiira dup dusmari. ‘Nu numas allt, dar 6 proprietate att de Trtinsé ca @ sa era p wld ugoard pentru hott de vite $indienin comangi. Astlet c& ‘ie tiin Is formase propria armaté ce pistolar, kar Jake Ropar jas col ns raprd. Chiar gi cella pistolei pareau sé se tin de- alt: do el Poate c&i Gamet avea o mare cruzime in ei, dar ‘ra rece ca cheat, Gamet putea 88 ingungtue un om pe n dar Roper putes sd ia o viata la fel de nepasator ca gt ri siriat un gindec. Fe Roper nu Ii interesau prea mult femesle. Mejorut se pies ols tt, dar asta nu il deranja pe Roper. fi arunca gefulul amr) prev Te pieziga, dar och sai reci Ti ascunser’ aisprejul 16 LINDA HOWARD, ‘Acea doamn’ infurnutati din Sud nu era atfl de ceosebit’, nu daca se cés8torea cu MoLan. Stia el foarte bine ca urmérea: Dar ea alesese sé vind acolo; putea sé profite de asta la maxim ind trasura ajunse tn feta caser, 88 opn si McLaln palin fa{2. Ric’ bratele pentru a o ate pe una dintre femei 5 co- boare. ~ Victorial Ea se ridic’, dar fn loc sé lase pe McLain s& o le In brafe, use o ming inménusata pe bral acestura $i cobor. = Dornule Maior, spuse ea cama st nidica valul bonetei. Prima tmpresie 2 kar Roper fu c& arata ca 0 papusa de orfalen, foarte corect’ 9 ipsité de peswune. Da, o adevérala ‘damn’, pind la lengeria cin dantela — si, Doamne fereste s80 -vad8 un alt birbat Pru Tiera de un gaten deschs, din ct putea ‘88 vad el, lar vocea Ti eralnigité. Acesta era un tucru bun, ec: femeile care Ypau g vociferau il dezgustau. Unmatoarea femeie care cobori din tisur8, de esemenea puriind ming pe braful lui McLain, era un pic mai simpka, cu par ‘castanlu st ochr cEprui, Dar lil Roper 1 se péru C8 avea un Zimbat dulce. ‘© priv indelung. Isl inchipul c& aceea era verigoara, Urmatoarea nu astapts riciun ajutor, ct séri din trisur’, ‘inteta T3i scoase bonete sl 0 {inu de panglici = Oh, totul e att Ge frumosl exciamé ea privind fn yur cu ‘oct man, Stind ing’ Ropar, Gernel deven rigid gu iryura print dint. Era mal degrabi 0 fetigcana decito femele, dar era uurtor de frumoasa. Avea un par Ge un blond auriu gt ochi mari de un albasiru inchis. Roper se gindl c& 0 asemenea feta avea s& ‘ereeze multe probleme printre bérbatii de la ferm’. Sora cea ‘med era prea drgutl pentru afi lise in pace. — Gamet! Ropert wz DOAMNADINVEST 17 fears pRwirS Tn fafa, f2ra nicio expresle pe chipuri tieeeeteietts ca un wot cind se intoarse spre et Meta, drag mee, tata cele cous mine drepte ale mele. je eerebente supraveghetorul meu s1 Jake Roper are grié = ba him In siguranté alc. Béiet, salatio pe vitoarea mea, itm, eru igonra Victoria Waverey. © Sl Vielonet nu se cit rinac cind i intinse mina cu gree enemy ru, ‘annie Garnet, murmurs ea teeenna, zise el stringindu+ mina gi masurind-o din cap (ee etwro Inte-un mod care 0 facu sa se traga inapoi ner- oo [iy ths pnvrrea gi se simi gl men nofinigtité cind fivzzu och WW ra xpeesiv ca ai unul garpe. ly fem se cegetele cit putu de repede, rezestind mstnctulut thew pile glorge do fustd. imb, 8e Irtoarse spre oslalelt bartat, Tu nnule Ropes. Het a privea epre el st incremeni. El avea patéria tras ‘soll ptte.ochy, dar ea tot vEzu privrea rece. Elo coborTincel, je 11 lator ci gt ramase astfel o vesnicie, dupa parerea et, jo8 en och lui Ti ininlr’ pe ai el din nou cu dispret. “yar ii Ignord mina tntins& gi doar ridic& borul pétérlel vais Ins& mina In Jos st se Tntoarse, sinfindu-sé i mal [beta Dac’ atitudinea iui Garnet eraylonvtoare, acest barbat sirator. Chipul sau era Impreit si totusi, 0 privea cue seenn 170 lips de respect, ineit o cutrermur’ Nimery, nici <= S2dajn yankei, nu 0 privse asttel vreodata. ‘Am nevore Ge tol autocontrolul el ca sé para calm cind $8 6 8 | pre barbetul pentru care strabétuse tres sferturi de oni at ca s8 50 mete [Pinca nu te super, domnule Mavor. am doris ne arangéim 2 Pratul e ingrozitor. 48 LINDA 1pWARD. — Desigur, dagur. Carmtel Araté-te domnisoarer Victoria sifetelor unde sepot spala. Voces fi eraaspra cind le vorbea serutonlor g Victoria ti arunc’ © privir scurta. Ea fusese invafet sé nu fie epolticoas’ cu servtors, Dar femera scunda } rotofele, intra ous Viste, careenl Ie chemarea Malorului avea intotdeauna cexpresie de bus dsspazte. = Va reg, parc, zise ea cu un zimbat cald. Victoria se Iroarse si 0 vazu pe veriyoare e, Emma, chiar fn spatele ei, darsora et, Catia, se dusese spre farcun. Victona ‘striga 1, cind faa vent alerging, Sora ei remarcd felul th care ‘priveau majortzea barbatilor. Peste tot, birbetilo privesu pe Cela cu plécere, gar acum era altfel. Acestia 0 priveau in fell fh cara 0 pssicd aiprivi un soarece. Vitoria © lisa pe Calla s& nire in casé inaintea ei, Intrebindu-se aisjerata daca facuse bine educind-o pe fata cu ea, In Augusta, ar fitrebuil sa iba de-a face cu acest strain amenintator. Emrra veni tng Victoria 51 In ochn vengoarel et se cit aceeay nelinste — Bérbafl acéa.... murmurs Emma. —Da, spuse Victoria Casa era tn si spantol, cu ziduri groase din chirpici varuit Récoarea le Tovély imadiat cum pli’ induntry gi Viton se ‘simi mai bine cid pavi In jur. Perey erau curati gt abi, rar cametcle spalioate erau inveselite de covoare viu colorate. La ej, Carmita treci de prtra yd pe drespa, dar 0 ceschise pe a doue gi Ti facu samn Vicloriet 88 intre, ~ Gamera duinneevoasteé, senorita, 2i8e ea Vietoriei i pldeucaea ce vazu Podeaua era din lem thchs la culoare si un pat mare cu baldactyn era pit de peretele din ‘stinga. fn drespta era un dulap uriag. Mai era un lavoar ou © DOAMNADINVEST 19 ccarafalbd gi un bazin s# 0 masuts cu ogtind’ pentru 2 fece tmista Sub fereastra, era un balansoar pa cere era agezatdo ptr’ orem, - E mnunat, spuse ea, smulgindus Cermitet un zimbat berg Cela se Invites pn camera, futurTndu-si fustele. — 0 odare numar a tal strigd ea. Ea d Victoria tmpartiserd o odave de cind se sta si ecesta fera un lux de nefnchiput pentru ea. — Eu si Emma vor avea $I nol oda separate, nu aga? Victoria se uita ta Carmita, care tncwwilnia. Da, sigur, Ti spuse ea surona ei, dinét: la o parte de pe yo suviié aurie, Nu, ou ar fi putut so lase in Augusta cu paring lor, care (eu tnst si indurerapi dm cauza faptu ur’ Tsi pierduser’ unicul fu In r&zbol. Cella avea nevore de vesalie gi soare, po care le Indea inapar cin belgug. Dat era o feta frag $1 vulnoraba. ‘Asomeni unel flor de ser’, avea nevore de o Ingrjire atenté Pentrua se dezvolta. ~Pulem vedea camera mea acum? Te rog, puter? Entuzasmul ei era molpeitor gi Victoria se trezi rizind Imireund cu ele cind strabatur’ coridoru. — Cite od stn tn casa, Comma? introba ea. = Cinclsprezece, senorita, Optjos, sapte sus. — Tu esti menayera? —Da Mate giLola, bucatéreasa, gifica mea, Juana, care mf alata Tn cass, Victoria zarise o tinéra cu parul negru cind sostser8. — dhiana era cea pe care am vazuto ta graysuri? (Ctupul Carmites se tmplet = Nu, senorita, Aceea era Angelina Garcia. Juana nu merge tu oraydun 20 __LINDA HOWARD — Cu 08 se ocupa Angelina? Carmite ridica din urreri doar, faré s8 dea niciun raspuns. Viciona ist puse in gind sa intrebe alta daté despre acsa Angelina ] Odaile repartizate Emel sI Cellel erau Kdentice, extrern de simple, dar cu fermec Ceba sir pe fecare pat, incintata de no- ocul ors, pind gi Th och Emm, se vedes un licér de sperenta ‘calucrutle incepeeu sa stea ma bine, In sfirsit. Victoria Incerca ‘88 imprumule pubn din acel optimism, dar in numa ei nu putu ‘84 simta docit zvicnetul lent gi greu at groazei. Trebula s& se iérite cu Frank Mclan, ins numai desperarea o impinsese la aste Ei fusese foarte amabil, dat ea 86 indo cd aves s4 se samt vreodat be atéturi de el. La gindul c& unma s& se mafite cu el se cutremurd. Avea preptul lat ¢1 cgala groasé, desi nu era foarte Inalt; combanatia acess ji facea 58 para o brut. Victoria 56 simfea sufocata la gindul de a imparté odava cu el Le adusese pe Emma si Cella cu ea gindindu-se 8, miicar ele, aveau sé aiba suficient’ mincare gi Imbracmmnte ca s& se stmt In siguranfé. RAzboiul Th adusese ta sepé de lemn gi Marorul paruse singura lor sperenta, Dar, dupaice fi vazuse pe barbatll acera — Gamet s1 Roper — si pe cellalil, ngroziior de interesafi de Celia, 56 indora c& ficuse bine luindu-si vensoara sl sora din Auguste. Roper o privise cu chi recs dispreutori. Se cutromuta st hotarl fn sinea e1 sé stea cit mai departe de acel om. Se bucura ‘GB nui hiase mina etunci cind ea Fo intinsese; se bucura c& Tuoatinsese. Totus, se Intreba de ce o privise este, de parca ‘ar fifost un gunot Nimeninu facuse astain oa doulizect 51 unu de ani ai er; era 0 Wiaveriey, mama et erao Creighton gl ambele fernlin aveets radicinl de secole in rindul nobalisrai engleze. DOAMNADINVEST 21 ht de rzboi, se efiaserd th virul plramide sociale, nainte He RiLo. lueiie de razbai, igt armnti ea, multe lucruri erau altfet. Agi ‘Sim 15 umerit. Pierduse priviegille cu care se nascuse, Iuxu, “sriul s1 protectia ofente de bogie. Trecuse de la a avea [Sulla aru avea rumic, Gar supray eluse. Tnuse capul sus $1 “Sru Ii fuses feame, §1 cind rochnle et erau subjiate sl ‘enrase de frig, st cind singurele el incaXan aveau gauri In S11 Rochile st pantofl nu fuseser8 mciodat’ tucruri foarte ‘=: portante pentru ea, aga c8 nu deplinsese plerdorea lor Razboul fi destramase feria, luind un vér de aici, un jeichi de colo. Logodnicul Emmet murise th prime ian g1 11M sjoa nu dieparuse nici acum dln och el. Mama Emme, sore mame Victonei, murise in ’63 Verioara et ventse sd locutasc’ impreundi cu feria Waverley ‘pol, Raber, fratele mal mara al Victories, pe care ea fi adore, fminise Th campanta Wildemess. Dupa acsea si prerduse si ‘fons. Inc’ mai trétau, der nile lor munser’. Victotla sfuse Tntoldeauna c& Robart era nucteul familie, J rmcodat nu fusese geloasd pe el, pentru c& sea Ti ubise sult Ea gt Cella fuseserd rubite, sau cel putin aga crezuser’. [ibr, dupa moartea lut Robart, paring lor suferserd pind cind nu le mat rimsese nimic de oferit frcelor lor. Se gind! ta casa din care plecase, la parinfl i tnchigi in durerea lor, gt stle C& nu ar fi putut sa o lase pe Celia, In vista Ue galsprezece ani, singur’ acolo. Celia era difent s1, uncor, ‘celal isi pierdeau rabearea cu ea. Toata Vite, Victoria ofarise pe Celia de necazuri si nu avea 54 renunte acum. Carmita Tfntrerupse girl gindunlor cind segird din odaia Emme, ziciné: — Domnut Mator a zis 04 nunta e asté-searé Aveti roca, 0? O 88 am gf s& nu fie sifonet’a, 22___LINDA HOWARD ‘Asté+-searal Victorie sii un flor rece —Astis seard? Esti sigur’? Menayera para miata = Desigur. A trimis dupa preot Mika zis el insu, de dime eats. Vietoria nu met spuse nimi, ose Intoarse impreuné cu Carmte Tn odaia er, unde fusesera aduse cuferele. Cu ajutorul ‘Emmet, c&utaré prin toate tucrurle pind gésira rochia (plata de \Maior) pe care Victoria vore s& o Tmbrace la nunt Cermte 0 hud 88 0 calce. “Técult’, Victoria Incepu 88 ig! pun hainele fn éulap. Emme © ajuta, Impaturind si agétind pe umerasge.. Dupa pullin timp, Emma 2i =Nutrebuie s& merg) pind ia capt Pulem sé ne Trfoarcem acasa. Victoria selipi de dulep. = Cum am putea? Crezi e& Marorul ne-ar plat drumul nepor? Nu, am acceptettrgu, o sa ma (in de cuvint. Emrra se opti din Tmp3turirea unei c&mast de noapte din batisi, care fusese cumparata tot din banli Majorulul. Toate hhamele lor erau nol sfuseser’ cumparate de el, chiar gilenyeria Intima. Se cif ingnyorare fn och Emme Am facut 0 greseaté verund axci? ~ Sper o& nu. Mi rog s nu fie aga. Dar bérbatii acete.. {elul in care se urtau ta Celia = Da. Am vazut Victoria se duse la fereastré, Tinutul ere Inoredibe de. frumos, dar cu totul difent de tot oe stia ea. Se agteptese sa g&seasc’ o fermd linistté gi, In schimb. sifea un sot de violent pe care nu $-o putea explica = Ma simt nelingtt&, murmurs ea. Bérbaty aceia sirt atit de amenintiton. Sund prostesc, nu? Dar nu ma astoptam Sa fie Inarmnafi. DOAMNADIN VEST 23 = Toata aceasta regiune e primejdioasa inca Eu ma astept ca meoritates bérballor fie inermati. — Desigur. Doar ca e afit de oifert fat de acas8. Soktall yanket erau Inermafi, dar asta era de asteptet. —Sinu aréteu ca ucigesii despre care am auztt allies. ~ Seu despre care am ciit in acel roman or bil pe care ka dus Celia din Texas. Cole doua tinere se priv gi zimbird, amuntindu-st des- meni Ingroatoare care o facuseré pe Cella sé fac’ ocha mari, ‘Simul pracite al Emmet o finistl, dar Victorie nu putu s& scape Lomplet de sentimentul de nelinisle. Ros usor cind se apucd in nou de despachetat st i arunca o privire scurta Emel. Verigoara et era mai mare decit e8 cu doi anu gi fusese logodi, Poate stia mai multe decit ea. = Care el va dori aici? Emma so uta fn jor. — Pare pufin probabil. Dac& intenfiona s& tmparft| acseag} dete, nu te-ar fi nstalel ih cea pe care 0 foloseste deja? Sentimentul de usurare 1 inrrane genunctn Viclonel, Da, at fitrebuil s& md gindescla aste. — Poste c usa aceea d& tn odes lu, spuse Emma. Victoria se duse la usa sl suc clanfe. Usa dédea into ia odale, evident ocupeti. O Inchise repede Ia loc. ~Credeam cae bela. Macar acum stia c8 nu aveau sa Imparta aceeasi odzie, flava Domnulul. Dar nu numar asta 0 Tetjora. Isl fcu de tucrs ‘alind pe umerage fustele g| bluzele scurte pe care Insistase file pentru a le folost zinc — Stu ca se va ntimpla tn noaptea asta? Intrebé ea thoet. 1 upa aceea — cind o 8a fim singuri Milne Emrrer ramasera nemigcate st 8a igi mages buza. ~ Nu cher Métuge Margaret nu ha spus Tnainte $8 veckme LINDA HOWARD — Nu, doar c& trebue sm fac detoria. Ar fi foarte bine, daca a5 stl cate e datoria mea Ma sii ca o proastal Trebula ‘5-0 intreb, Tu a1 fost logodta, Ce ta spus matuga Helen? = Cred c& s-a gindil s& astopte pind char inamnte de nunta, finde’ nu mia spus nimic, Lucrunie pe care le-am au ‘scoala .. Da, sti. ir inchipui c& am auzt acateas lucrur, dar nu pot s8 cred ca sint adevaate Singur lucru pe care! sive c& ‘cameni cAs8tori pot dormi Th acelasi pat Si si alba copu, Abla se abinu s nu se curemure fa acel ging. Nu vora 88 aibé copa cu Marorul: atta dec’ suporta gincut ‘ca el sa impart odara cu ea Emma lgi musc& buza din nou $i'se gindt la Jon, logodmcul €1. Dupa ce se logodiser’, el 0 stirutase adlesee intro manter’ Pe care ea © considera necuvilncioasa, det fusese att de rik runat, incit se simijse Faria g1 nu Tl certase, aga cum ar fi treburt © finea strins gi atingea sin. Iu folosise limba in timp ce 0 strute, desi, la Incoput, ea fusese gocat’. $i, cInd o muse (4 81, ea simtise ceva tare in pantalond lug stiuse mstin- tiv c3 avea legatura cu ceea ce se Irtimpla Tntre un barbat sf sotia lu, acellucru misterios gi de temut despre care gusotser’ la scoala. Jon. Anu care trecusor’ de ta mosrtea fur alenuaserd cin durere, dar nu 51 dorinta. Hliubise, dar mal malt deck atl, inca- ppuse 88 Irezeesca Th ea sonzali fiz Ce Int-un fal care 0 facea 58 simta singuratatea $! mal acut. Insa stia 3 ar fi prefarat s& fie singura decit s8 se marite cu Matorul NcLam Victoria era singura familie care fi ramasese Emmet, caca igodaté nu fisese apropiati de mailuga gi unchiut ei, iar Cella, des! veselti gl dréigut’, nu arf putut injalege niciodat’ arantinie in copéne pa care te aveau ea si Victona sau responsablitie ‘viet de adult Ig inclesta pummnul si se utd la verisoara ei, care DOAMNADIN VEST 25 aceeptase 8 se marite cu Matorul McLain pantru a-st proteja familia, In c ude impresie1 de fragitate pa care o dadea, Victoria ‘era putermicd s! hotarita, Ena stia ran bine ca oricine c& Victoria fusese cea cere, Intr un fal, reugise s+ hraneasca pa tof in ulti dor ant, ind ricun sudlst nu evea destula mincare. Viclona fécuse schlmbun st economle $1 mune se ore intregl in mica grédina de legume in curte. Acum, vensoara ei avea nevoie de anformati $1, oricit de enent er fi fost discutia, Emma se hotari sé !le ofare. ist crese glasul, — don ~ obagnuva simi ating’ sin. Victoria statea complet nemigcata, cu och man si tulburats, Incerca sé si inchipure pa Malor atinginc-o sl acal gine o cutre- mura. S150 intérea Pertea t.. ints se Intéree. Ennena Igt privea mine inclestate, neputind si se ute la eadin nou. — Cred c& un sof faca cova fnire prccaarele emai cu parte ‘num s1 Sa se fac copm, Victoria sim} 63 nu mat putea si respre. Dumnezeuie mare, trebula $8 lase pa Malor 53-1 ating’ partea intima dea 1? Trebute s21 rice camaga de noapte 51 elsa fie dezbracet.. Greata [acu sa alba Impresia ca fi arde gitlejul. Inghifi in sec. Imagmea onbilé a minor fui mari g1 putemice pe sini ei sl redicindy-! cémaga o fécu sa se rasuceaso’ brusc g 88 stringds purl. Erma Ii privea mille. Sigur, Jon n-a fScut mic ca 8% ma dezonoreze, murmur’ ea Dar ag vrea s-0 fi facut Imi plicaa cind mai stiruta g! més alingea. As fi vrutsé fac’ strestul 51, poate, a5 fiavut copitl lu Fusesord crescute Intrun mod ait de sever, inci, pentru Emma, chiar $188 se gindeascdi ia ace! ucru era scandales, dar 26 LINDA HOWARD Victoria nu era gocat8, Emma gi Jon se-ubisera si, daca ficeau asta chiar 9 féra sa fie c&satori, parea mai pufin obscen decit daca ar fi facut-o ea cu Marorul, dupa c&satorie. Isl daduseama Git de singura se simjea Emma g| fi atinse uméru! verigoaret i. = Neos ma mat simi asa spariatd acum, c& stu Ty mullu- meso, zise ea cu formitate in glas. Emma fi zimb stab. —Nussliu prea muste Mat mult am ghist Banulesc 3 ar fi trebutt sa intreb. Nu ne-ar fifolositta nimic. [I © fnctupui pe mama spuriind mécar aft citi spus tu? Emma soval. —Tu o Sé-m spur? © intrebai ea rognd, Atuncr cind 0 58 stn cava sigue Femelle respactablle nu vorbeau despre astfel de lucruri, dar Victoria Incuvinfa. Nu se simtea Indrazneata, c1 doar dis- arota. Ea 51 Emma trebuleu 88 se ajute reciproc si s% coope- reze pentru a. protsja pa Ceha, care vedea numai heruri Bune ‘Intoct’ lumea, astfel c& nu stia ce enicl pericolut nici precaufia Victoria se ut tn Jur Odata ora piicuté, cu culor simple, mal mare s1 mal aerisitS deci fusese ea obignuits, asacum era toate odéile din cess. In seara aczee, avea si devin’ sotic 51 Ru avea sa mal fie Victoria Wevertey, cl doana Frank McLain, Toir-o 21, avea sa fie mam’. Acdia prea sé fie rolul ei fn wad gt datoria el era aceea de a indeplini mpecab, Fusese ecucald sa fle o doamna parfecté gi, apo!,o sotie Perfect, un ornament ia braju! unu! barbat gto stapina capatal acaset lu In kimea e,,fameile erau blinde st delicale, fermact- toare $1 preocupate doar de activitéile proprilfemelor. O sofie Igirespecta intotdeauna sojul Avea sa incarce sa fie o doamna, 252 cum fusese Invajat, sie Intoldeauna grajoasd gla locul el, Nu sll ce eltceva sa faces nu avea cum 88 dea inapol, aga DOAMNADINVEST 27 3 nu putea decit s& profile Multe famet se méritasera ou béirhali pa care nu Ti1ubeau 51 aveau vieh impliite; Victoria era slur’ 63 putea faca la fel. Dar cind se gindea 'a noaptea acces. nu putu 88 nu se eutremure. Will Gamet nu putea s& go scoata pa micuta blond cin, inte. Chipul et strsiuctior era perfect si el era convins 0% avea sinw frumogi $1 rotunz!, nu Hésaji. ca ar Angeles, La nada, ‘Angelina s-ar fi culcat cu orione, aga c& nu era deloc deosebita. In schimb, micuta blond... sigur era virgin, avea ace! ger. Gamet vos sé fie primul. Vora s& vada acel chip frumos cind 0 fécea prima oar’; era sigur cé avea s&x plec’, dupa ce avea 98 Se obrgnuresc3. Nu ca injapata dle sord-sa. Geful avea sé alba Tn patul ka un bat doar Garnet fi arunc3 o privire iut Roper, care stafea a masa, in baraca Nu prea Tl agrea g stia cB sentimental e reciproc, dar artindol aveau S8 meargd fa nunta. Ordinele sefuls, ca sa fie sigur ¢& nimic nu avea $2 Intrerupa ceremonia. Gamet mormai g!! se edresé pistolarutu, — Femoia safului nu © cme stie co, nu? Dar, la naiba, sord- ‘$8.0 companseazd Roper ist curdta 1 igi ungea pistol gt mu ridicd privirea Gamet se sim cuprins de furie. Dac’ Ropar nu era aga, rapid ou armele lu, ar fiterminat de rault. Der mimeni nu il su- ila pe Roper, nici macer Maloru, Un glont in spate er fi fost dde-ajuns. Problema era c8 oricine Lar fi impucat din spate ar fi trebuits8 fis sigur c8 Ropar era mort si majoritatea se indotau 1=8 Roper pulea fiucis cu ugurin{2. Era fa forma de numal citeva lunts1 inc nu se stieu prea multe despre el, in afara de faptul ‘lise pricepea al naibu de bine la ca, c& era raprd cu prstolul,