rHUintel

Popasuri
duhovnicetti:[ep$a nqoftj:Menistirea Sfntei Inteliucudoamna
lemnului AspaziaOlel
- Vnncea:
sedintadepevalea (rucidinEmek 'tloamne,
HaMatslevah 38 Petttstu: #untcoopt intii
fs":t 6 ininimamea!" 56
Sfinliineamului:
5f.Voievod ExcurbalcanicSuntelebabei
Neagoe Basanb-ditorul Pulsulvremii:Femeiagi
Vanga(ll) 43 feminismul
MinistidiArge;ului 't7 61
Reportaj: pustiei
Taineh Reportaj:AparifiaNorului
delaRipalui(oroi 22 labor 51

&
I$
.:ff;.
Dragicititori,
A trecutfoartemultdvremede cAndnu am modificatprelulrevistei (maiprecisdin
20i0,adicdde7 ani).in ultimiiani,deqitoatecosturile gicheltuielile
aucrescut,dupi cum
vedetigisimfi[icu tolii,noiamincercat din rdsputeri
si linemprelulpe loc,lao valoare
cdtmaimicd,accesibild tuturor.ldeeaa fostcaexperienla 5icuvintele
oamenilorcredinfei
sdajungdnestingherit latoticititoriirom6ni.Acuminsavremurile ne-auprinsdin urmd9i
realmente amfostsilitisdmirim prelulrevisteicu...1 leu.
Sperdmcaaceastd mirire(maimultsimbolicd) sdnu afecteze prefuirea
pecareo ave{i,
de i4 ani,fatdde LumeaCredinfei.
Redac[ia

ww w .lu m e a credinte i. G om
 Viitura pdrea gi incd pare
de neoprit. Bucuria cdderii
cuiva in pdcat estemare - da-
rimite a unui cleric! Iar de
c6nd trdim in imensa caco-
fonie a ,,retelelor de sociali-
zare" (bdrfr qi lapidare pu-
blicd in toat[ regula), totul
pare sustras de sub orice for-
md de decenti. Democrati-
zarea comunicdrii (vulgari-
zarea ei, in fapt) duce la cele
mai primitive forme de ven-
detn qi de urd manifestati pu-
blic, de exhibilionism al ce-
lor mai josnice instincte.Mai
mult dec6t studiile savantea-
supra mentalitSlilor colective,
cercetiri pe egantioanerepre-
zentative gi focus-grupuri,
Facebook-ul ne aratd tuturor
cum suntem, de fapt. Oglin-
da lui Mark Zuckerberg este
deja parte din Judecata fina-
16,in care sufletele incep sl
cunoascl viaJa altora, ceeace
gdndeauqi ceeace ficeauper-
soaneaflate la distan(5in timp
gi spatiu, ori oameni pe care
nu i-au int6lnit niciodatd. Dar
amintifi-v5 ci 9i iadul estelo-
cul lipsei de intimitate, este
www.lumeacredintei.com Ll-rh,'tEA CREDIbITEI I septembrie 2O17
toposul in care sufletul nu-gi
poate afla - nici o secund[ -
linigtea lSuntric6, iagazul pr o-
priei introspecfii. Iati motivul
pentru care eu unul nu postez
mai nimic pe Facebook,citesc
arareori ce mai scriu unii gi al-
fii, iar comentariile le ignor cu
bund qtiinfa.
,,Cglircdalui M*rk
Zuckerherg
.
esle
, , ,.
ae"/aparte Gtn
d..."
Jwdecat*.finaf
Cu toate astea.modul in-
vaziv (comercial de-a drep-
tul!) al comunicdrii moderne
te face,de multe ori fdrd voie,
spectatorulacesteiteo-antro-
po-drameplanetare.Oamenii
seincaierd intre ei, se lupt5 cu
Dumnezeu, se ceartb cu tre-
cutul, se iau la trdntd cu vi-
itorul. Totul virtual, de bun[
seamd,adicdsofi . Or, in aces-
te condifii, intri ffud sd wei in
guvoiul potopului de cuvinte,
care miturd tot ce migcd. Mai
mult, citind dezvdluirile (in-
chipuite saunu) desprecutare
Nu ajungpropriile Dumnezeu, in care qtim bine Care a strbpunsmoartea ridi-
c[ nu poate pdtrunde nimic c6n$u-Sela Cer. Cu trupul!
tale nelegizririqi necurat? Intorcdndu-ne la ceea ce
cdCeri,?,{dcivrej $j Ag face o paranlezd doar trdim noi azi, pot spune cd
pentru a spune cd problema ajunge! Nu mai vreau sd duc
de la *tgti? trupului transfigurat in care ,,r6nile plcahrlui" altuia dac[
persoan5sau, mai grav, des- vom locui eternitatea mI fr5- nu lepot alina. Nu-mi foloseq-
pre cutare ierarh al Bisericii mdntd de ceva weme... Cum te cu nimic si aflu (acesttip de
tale, primul gdnd este acela va fi acel trup? Cdci e lim- cunoaqtereluciferici), ci mi
s6 reactionezila rdn$ul tiu - pede cd trup va fi, consisten- infundn sufletegtegi mai mult.
mai ales ca ziarist. Ili creezi td va fi! Md gdndescastfel Md ingrer.rneazd, md oboseqte,
planul de luptd, aduni infor- la kupul lui Adam, cel care md deprimi. Md pulverizeazd
malii, citegti m[fturii, dai te- avea concreteJeaviefuirii fi- ca fiinli morald, md distrage
lefoane,trimili e-mailuri. Ce reqti, dar avea deopotrivd gi de la propriul efort de imbrurS-
mai, dezvolJi o adevdratd sublirimeaprivirii lui Dum- tilire gi de salvare personall.
strategie de relea, un plan de nezeu. Nu vorbeau cei doi Md facepdrtaEpdcahrluicelui-
eficientizarea tirului. Dupd prieteni in ricoarea raiului, lalt, retriindu-i povestea,res-
luptd, ins6, cdnd zgomotele in fapt de searS?Agadar, ma- pirdndu-iviata...
s-auretras in carapaceanecu- leia aceea a trupului adamic
vintelor, cAnd sufletele rdnite Il putea privi pe Dumnezeu, Nu mai vrau
incd mai gem, cdnd in sfhr- putea susline proximitatea s& duc ..t"dvzi{e
qit rdmAicu tine insufi.te in- Domnului ftri si moard, qi
vadeazd...golul. Imensul gol nu a$acum au constatat ve- p&ca{ufz,ti"$ltuic
al insatisfactiei, al faptului chii israeliti, dupi cSdere:,,$i ds{it nu l pat
cd zbatereata a fost inutilS, afard din trupul meu voi ve- glivttv."
cb qi fbrd tine lucrurile s-ar fi dea pe Dumnezeu" (Iov 19,
spus/ frcut (poate chiar mai 26). Agadar, Adam Il putea in cazul Episcopului de
bine), cI te-ai inclrcat inutil vedeape Cel Nevizut in tru- la Hugi, ca qi in alte cazuri,e
cumdzga altora, cd ai cobo- pul lui initial, cel fbcut spre foarte bine cd Biserica noas-
rdt in iadul intim al semenilor contemplare,cel dupdchip gi trd a pus in sffirgit pe rol acest
frrd sd fie musai nevoie $i de asemdnare.Da, darAdam nu ,,tribunal" care cumpdnegte
tine. Dai buzna in vielile lor, cunoscusepicaful, nu purta vinovAtiile.Cu ugileinchise,
scormoneqti,te insinuezi, te rdnile acestuia, nu avea ci- ca ink-o salS de operalie in
indeqi, pipdi, adulmeci pica- catrice morale, nu adipostea care nu intrd oricine, se pot
tele gi cdderilefralilortdi. $i, cangreneetice. Deci materia stabili abaterilesau chiar p5-
deodat5,pricepi: toate cdte le suportl spiritualizarea, pu- catele grave pe care, oameni
gtii, le-ai memorat gi iscodit, n6nd,doar" conditia curiliei fi i nd, acegti al e-au comi s.
le vei duce cu tine dincolo. absolute. Iar ultima dovadd a Insd trAmbitarea lor pe toa-
Pe l6ngl propriile pdcate - fost insuqi Trupul lui Hristos, te ulilele internetului qi ale
mdrturisite sau nu -, le cari televiziunilor nu ne ajutd la
gi pe ale altora. Intri in iadul Adem ll t oulea absolut nimic. Pe noi, creq-
aproapeluitu, cel care iti ca- tinii secolului21... De aceea
uli raiul promis. Cum le vei vedecpe Cel vd invit, vb chem qi vd rog
impdca in lumina neinseratl Nevdzutirctrupwl s[ evita]i - pe cdt se poate *
a lui Dumnezeu? Nu ajung
propriile tale nelegiuiri gi cI- lui ini{ial, celJd.czlt astfel de insoJiri virtuale, ast-
fel de complicitdli perverse.
deri? Mai wei qi de la al{ii? spre csntefttp/ar"e, Aqadar, prieteni:,,Pre-
$i cum le vei purta in suflet, cel dupd cltip Ei gdti l i cal ea D omnul ui ,
aldturi de trupul-tiu transfigu- drepte faceti cdrdrile Lui!"
rat, lucrdnd in Impir5lia lui esemdnare. (Matei 3,3).

4 septembrie2017/ Ll.t&{EACRED1NTEI www.lumea<redinlei.com

 duhovnicegti

neamutui
Lepla - Vrancea: credirtta
t t

depe valeaPutnet
1 1 T\ .t--- '

ce i tu n iidintr er nur ifiinogtr c*i

9 \4 u n !i i V ra nsr:n i m aiacope-
ri l i d e l e g *n d eg i rn i tu r i"{ S!i dintr enoi nuleunosc legenda
ma n e ;V r*n ci o agiia celorSaptefii,saulegendai- acului hlegr u
o rmd d u l toarde
g ia p l a r" l te i t6 e aici?De*potr iv*;i ist*r ia5i- a
g *si tb u n 6o cro ti rep e acestevalur iBitonegti d* p5n"r 6nt,inve5-
rN A n ta te d e e o d ris*cu lar i. insS nu multi gtiuei r
ace;ti nunli au
fo sta d *p o sta l e re d l n!*ior todoxe?nvr em urapr i iEesau blan-
d e ,rn e rg *n dp S n 6i n p rezentul aeesta tot m ai neclar .' .

wwwlumacredintei.com
septembrie 2017 / Lll\'tEA CiREDIIiTEI
 [icirulicoanelor
Aici, in Munlii Vrancei,
am aflat o mdnistire cu sta-
turd mare, istorie strdvechegi
rivni statomicd intru Hristos.
Aici am cdlcat pe pdmdnturi
binecuvdntate de eremitii lo-
cului. Acum trei ani aveam
sd ajung pentru prima datd
la MAndstireaLepqa.Dar imi
amintesc Ai azi totul foarte
clar, semn cd locul incredin-
teazdcv toat6 forla imPresii
memorabilepelerinului. Mai
fusesempe acestemeleaguri
de pe valea rdului Putna de
Vrancea,insd nu cilcasem Pe
pimdntul sfinlit al mdndstirii
niciodat[.
Soarele era deja ridicat
pe cer, ameninPnd cd iqi va
intinde argila verii prin toa-
te vdile despdduritein scurtl
vreme, aga ca nu era vreme
de pierdut. Am gdsit drumul
asfaltatce urma sinuosvalea
pdr0ului LeppapAndla Porfi-
le mdnlstirii, acolo unde std-
tea un indicator pe care era
scris cu litere arhaice moldo-
veneqti:,,M6ndstireaLePqa".
Trecdnd de gardul de
gipcd, am apucat mai intdi
pe o alee de piatrd ce urca
wwwlumeacfedinte.(om
mdrginitd de molizi tineri, ca
mai apoi urcugul s[ se trans-
forme in trepte, pdnd la Por-
]ile mari ale clopotnilei de
la intrarea in curtea biseri-
cii vechi. Era de dimensiuni
modeste, fburitd din lemn,
insi cu mare grijl intrelinutd.
Instantaneumi-am amintit de
biserica Schitului Rardu, g5-
sind numeroase asemdniri,
cel pu{in privind-o din afard.
Intrand prin deschizitu-
ra str6mtd, totul se schim-
bd, ins[, cu iuleala sdge{ii,
iar icoanele mari ce stdteau
de jur imprejur parcd 1ic5-
reau neintrerupt din lumina
LUIVIEACREDINTEl / sePtembrie20t 7
vielii nesfrrgite. Am mers sd
m[ inchin la fiecare, sldvind
pe DumnezeuPentru cd ne-a
adus aici cu bine.
Acest sfAnt locag, ce
poartd hramul Acoperimdn-
tul Vtalcii Domnului. a fost
ini{ial construit in secolul
18, atunci c6nd s-a inteme-
iat o mdndstire de cdlug6ri.
insd ceea ce se vede astdzi
este biserica refbcuti intre
anii 1930 9i 1936, deoarece
cea de dinainte a ars intr-un
incendiu din anul l929.Din
acest incendiu a scdPatnu-
mai icoana Sfdntului Nico-
lae, care dateazd din seco-
lul 17.
Am mai zdbovit un pic
pentru a ne trage sufletele
qi a petrecenetulburali mai
aproape de Maica Domnului
qi de Mdntuitor, pdtrungi de
cdtevarugdciuni qi mullumiri
cdtre Ziditor, apoi ne-am in-
dreptat spre ieqire.
Pregitiri...
Dupd ce am achizitionat
cdteva obiecte pentru cei de
acasdde la pangarul aflatla
iegirea din bisericd, ne-am
indreptat paqii cltre biserica
 lCESrl
DUHOVI{
POPASURI
nou6, impunitoare prin sta-
turd gi impresionant6Prin
frumusetea stilului qtefani-
an. Este o zidire cu incePut
rAnduit de Dumnezeuin anul
2008, iar dupd qaptean|iatd
cd asistam la ultimele retu-
quri qi pregltiri de dinainte
de a primi sfinlirea arhiereas-
cd- de chiar hramul Soboru-
lui Sfinfilor Arhangheli Mi-
hail qi Gavriil, ce urma a fi
pe 8 noiembrie.
Pdtrunzdnd la ceas m6-
re[ de amiazd in incinta ti-
nerei zidiri, am gbsit extrem
de potrivit adiposful ricoros,
iindndu-ne departe de raze-
le acum fierbinli ale soarelui.
Sub binevenita rdcoare am
inceput sd admir[m mlre{e-
le picruri de frescd. Pdreau
a fi ntgrdvite de o mdnd ex-
trem de ingenioas[, cdci atdt
culorile, cdt qi stilul pur bi-
zantinne fbcuser[ sd c[dem
septembrie 2017 / LUMEA CREDII'iTEi
in admiralie inci din prona-
os. Am aflat mai rdrziu, ci-
tind pe pisanie, cd aceas-
td mAn[ aparlinea pictorului
Adrian Botea.
Aveam atdmat de gdt ve-
chiul meu Nikon D90, iar
maica staretl Mihaela Clim,
pe care atunci am gi cunos-
cut-o, a venit la mine, rugdn-
du-md dac[ o pot ajuta cu
fotografierea picturii interi-
oare. Am r[spuns rugdmin-
lii cu mare bucurie gi iatl-md
aqadarimortalizdnd, bucatd
cu bucat6, vasta Picturi mu-
rald a bisericii. Dupd aproxi-
mativ o jumitate de o16, am
incheiat cu succes sesiunea
fotograficd gi am mers si o
caut pe maica stareli. Aceas-
ta era in mijlocul unui gruP
de muncitori pe care-i coor-
dona la lucrlrile unor ame-
najdri exterioare ale aSezd-
mdntului. Aflasem de la alte
membre ale obgtii c6 maica
stareldmuncea adeseacot la
cot cu lucrdtorii la cele mai
diverse munci, d6nd dovadd
de o indr[znealS qi o Pute-
re ieqite din comun. Aceast[
energie o observasemgi eu in
privirea ei. Ochii ii erau atdt
de patmnzdtori incdt te sim-
leai ugor intimidat de ageri-
mea lor scrutAtoare.DuPd ce
mi-a mulfumit pentru ajuto-
rul dat, am gdsit de cuviin!6
cd e wemea s6 ne retragem,
nuinainte de ane mai arunca
inc[ o dati privirile spre lar-
ga priveliqte a munfilor din
imprejurimi, ce compuneau
www.lumeacrediitei.com
impreund cu sfdntul aqezd-
mdnt monastic un tablou
perfect al credinlei autenti-
ce romdnegti.
ministirii
lstoricul
Un ucenic al Sfdntului
Cuvios Vasile de la Poiana
Mdrului a infiinlat, in anul
1174, in vecindtatealoca-
lit6lii Tulnici, un schit de
lemn. Astfel avea sd ia fiin{d
o obgteformatddin pustnici
ai locului, dar gi din monahi
yenili de la alte mAndstiri.
Insd ini{iativa ridicdrii aces-
fui aqezdmant. carese voia a
fi retras, apa4ine unui mo-
nah de origrne rusb.pe nume
Kipsa, care probabil cd igi
gisise refugiu pe acesteme-
leaguri in vremurile aspre
ale prigoanei instituite de
Jarina EcatennaceaMare.
w ww.lume a<' t: r :: :: I
Sfdntul aqezdmdntmo-
nahal a fost ridicat din da-
niile pe care le-au frcut 1o-
calnicii din Tulnici qi tot ei
au donat mdndstirii, in anul
1 789, o i mportantd mo-
qie. Apoi, mul{i ani a primit
sprijin fi.nanciarde la obgtea
de moqnenirdzegia Vrancei
(locuitori ai satelor de mun-
te vr6ncene),timp in care Ia
MdndstireaLep;a erauingri-
jili lolnavii.
In anul 1929,bisericave-
che din lemn qi toate celelal-
te construclii ale ansamblului
monahalau ars in intregime.
Din cumplitul incendiu nu a
scbpatdecdto icoand ce-l re-
prezintd pe SfAntul Nicolae
qi caredateazddin secolul al
ll -lea.
,,Obi ectul de cul t se
afla in chilia staretului la
l.'t''r1i:.\ CRI-ill\
momentul declanqdrii rn-
cendiului gi, cu toate cd gi
aceaincdperea fost cuprin-
sd de fl[c6ri, in mod miracu-
los,jcoana a scipat neatinsb.
In urma acestei intim-
oldri s-a consideratci icoa-
na estefhcdtoarede minuni,
aga cb in dreptul ei se va
gdsi in permanenldo cande-
l5 aprinsS.Celelalte icoane
de patrimoniu, cd4ile de cult
qi documente pe care vran-
cenii le tineau la schit s-au
transformatin scrum. Cu ele
s-au dus qi informalii preli-
oasedin trecutulVrancei ar-
haice", estepovestitin isto-
ricul Mdnbstirii Lepqa.
Intre anii 1930 qi 1936,
au avut loc lucrbrile de re-
construire a m6ndstirii, fdrd
insd a se {ine seamade pla-
nunle iniliale din anul1774.
T[l / septembrie 2017
 DUHOVI{lcESTl
POPASURI

maeazli forestiere, iar tere-

nuri*leau fost luate in Posesie
de cdtre CAP Tulnici.
Episcopia Buzdului a re-
deschisneoficial schitul in
arlul 1974, trimildnd Pe mo-
nahia Gabriela C5ruceriu,
si incetul cu incetul schitul
i fost readus la viatd, iar in
anul 1982 a fost resfinlit, dar
abiadup6anul I 989 obqteaa
fost repopulatd 9i totul a in-
trat din nou in normal.
Cu voia lui Dumnez^eu,
la datade 2 mai 2008, IPS
Pdrinte Epifanie, ArhiePi-
scopul Buzdului 9i Vrancei,
a aiezar piatra de temelie a
noului ldcaq qi astfel au in-
ceput lucrdrile unei bise-
rici frumoase gi imPunltoa-
re,realizatein stil gtefanian'
Astdzi estefinalizatd, strilu-
cind ca o mdndrd Podoabi a
ortodoxiei romdnegtiin Pri-
virile qi in inimile Pelerini-
lor care-i calcb Pragul.

LaurenliuCOSMOIU

Astfel, viala schitului a re-

intrat treptat in normal, mai
ales datorita unor danii im-
portante venite din Partea
bredinciosilor.In anul 1934,
chiar Regele Carol al Il-lea
a vizitar mdndstirea, d6ru-
ind policandrul Pe care-l Pu-
tem vedeasi astdziin vechea
blseflca. .
Fatidicul an 1959 a adus
si aici. datoritA Decretului
4to, inchiderea schitului qi
alungareamaicilor, iar imo-
bilelE qi pddurile au fost con-
fiscate de Partidul Comu-
nist. Unele corPuri de chilii
au intrat in folosinla Liceului
..Alexandru loan Cuza" din
Focqani, altele au devenit
septembrie 2o17 / LUI\'1|i,\ CRliDlNTlll
.ffiffi
" Ffflffj.q,.'
MiscS-te in voie
ittinci c6nd ai nevoie.

.#;
*
ro'.',,:-'1-1i:J
",.:1
:'.'\":'"

a.a
.aa,''
".a'a:a-

T
I e r a p ta a: a:::jff;:.

F$.T"'3Ril.:1 Aesto esteun saPtimnt o#md'tan Cldt ca otenfe P'vspectut'

tJtt
,,,,r..r.1=.1;1!.ffi;.,,
;1.:::,a;jfu
VESNICA
POMENIRE

Avva Pantelimons-aintors
in Raiul de Ia Ghighiu
,,Pedeapsdcurn na a maifost va veni peste noi,
de nu implinim Cuvdntul lai Dumnezeu

u,,oo""ililuY.T#::,i;::;;:;';x' ,':'
(Pirintele Pantelimon)

Duminicfr, 30 iuNie 2Q17.fisteaproaperniezulrroptiigifncdsen'laisimte

cfrlduratorid5a zilei,cararn$coplegegte. DegisurttobositS, nu pot dor-
n"li.Suntfericitd,dup,So zi petrecutiin ntmosfera tninicd9iindlt5toare a
Radu
sfin{ilorde la &/linastirea \l*dS, hlectarie
;i [frem eel[\cu, pc car*?i
iubescatdtde multl Unrmes*jpe W,fo*fs,App, la * *rd t&rzie,de la un pele-
rin nenb*sit,m,6sutrprinde:,,Fdnirrtel*Pant*iirnon Turnu
de la lViSnistinea
a trecutla Damnul!ilumnezeusdil ierte5isSil odil"lnease &in paeel""

septembrie 2017 / LLIh,lI:;\ CRII]1l!'f L1 www.lumeacredinili.com

 DelaPrislop... temnild comunistd, cum do-
Un fior md strdbate la bdndisepacea9i linigtea in-
sdndul cd incd un mare Du- terioarS.bucuria si iubirea
[ovnic a plecat dintre noi, chiar gi pentru vrSjmaqil
ldsdnd un gol addnc, cu aldt Doar un sfdnt Putea si ierte
mai mult cu cdt aveam im- gi sd iubeasc[ Pe aceia care
presiacd va trdi vegnic!Am l-au torturat ct atdta rdutate
vrut sd-l sun cu trei zile ina- doar pentru cd qi-a iubit Cre-
inte, de Ziua Sfdntului Pan- din1a,Poporul 9i Jara, Pentru
telimon, dar n-am reuqit. O c[ a participat la infiPtuirea
prietenb incercase gi ea, dar unei inalte Lucrdri de Misiu-
nimeni nu a r6sPuns. Cum ne pentru Romdnia, imPreu- ;ti
rdnduise Dumnezeu Pleca- nd iu pdrinteleArsenie Boca
rea pdrintelui! La trei zile si Moi llie, de intdmpinare
dupi Ziua Sfanrului Panteli- i celei de A Doua Veniri a
mon, duminic d duP6-amiaza, Mdntuitorului, mari taine Pe
dup[ Sfdnta qi Dumnezeias- care mintea omeneascdnu le continuat, gi pdrintele Pante-
ca Liturehie, inainteaincePe- poate cuprinde! limon s-a refugiat la M6nds-
' tirea Vladimiregti, uqde slu-
rii Postului Adormirii Maicii Plrintele Pantelimon,la
Domnului, in Anul Omagial vdrsta adolescenlei, se afla- iea $i ftcea ascultdri.Incd de
al Apbrdtorilor Ortodoxiei se la o r[scruce. Voia sd alea- be-atunci era rug[tor, blAnd
in timoul comunismului! 92 gd cdlugiria 9i nu gtia dacd si ascetic,iqi amintescmdi-
de anii O via!6jertfelnic6, in mai intdi sI meargd in ar- iulele de-aici. Cdnd s-a dat
sluiba Bisericii Ortodoxe 9i a matl. S-a dus la Mdndsti- decretul de desfiinJarea mA-
Neimului Romdnesc! rea Sdmbdta, rinde mii de n[stirilor, M6ndstireaVladi-
Mi-am amintit cum l-am oameni veneau sd audd cu- miregti a fost prima desfiinla-
cunoscutPe PdrintelePante- v6ntul duhovnicesc al Pirin- td, in'56. Securitateaavenit
limon, cu mulli ani in urmd, telui Arsenie Boca' Atunci a noapteagi, cu brutalitate, a
arestatcele 360 de mona-
la Mdndstirea PrisloP, unde vdzut putereaPdrinteluiAr-
venea in fiecare an la Pome- senie de a citi in sufletul oa- hii impreund cu Preolii slu-
nirea duhovnicului sdu' P6- menilor. A trecut Prin mulli- iitori. Pdrintele Pantelimon
-poveste$te
me $i, cdnd a ajuns itr drePtul cum a fost bdgat
rinteleArsenie Boca. O mdi
cute prietenA,ce se ingrijea lui,'i-a spus:',,Tusd faci in- intr-o cutie de lemn. inghe-
de sdzduireaPdrinteluiPan- tdi armata qi aPoi s[ mI ca- suit. oeste care Securitateaa
teliiron. m-a-condusla chi- uti aici, la Sdmbdta". $i aga apdsit un capac de lemn ce
lie, pentru aJ int6lni. Aveam a fbcut. Pdrintele Pantelimon i-a trosnit oasele, transpor-
mari emoiii gi eram Profrrnd a fost cdluglrit la Mdndsti- tat o noapte intreagd in sPe-
recunoscdtoarePentru darul rea Sdmbbtaqi a devenit, din ran\a cd pdnd dimineala il va
nea$teptatpe care mi-l fbcea acel moment, ucenicul aPro- omori. Nu, nu amurit. Maica
Bunul Dumnezeu.de a Primi piat al pdrintelui Arsenie Domnului l-a salvat de fieca-
binecuvdntareade la uceni- Boca. Zecile de mii de Pele- re dati. $i cdnd a fost bdgat
cul apropiat al Pirintelui Ar- rini, care-l cbutau Pe P6rin- in sac, bAtut pan5 i-au scos
senieBoca. Curdnd,emolii- tele Arsenie Pentru sfaturile ochiul, cdnd i-au tdiat Pie-
le s-au risipit. Am vdzut un sale duhormiceqtinePrefuite lea capului, c6nd l-au Pus in
bdtran cu o prezen!6 veseld, si minunile din via{a lor, au lan(uri,cdnd i-au Pus cdPds-
smeri- atrasatenlia Securitalii, care, trul sd se sufoce.De fiecare
deschisd,generoas6.
td gi asceticd. Nu-mi venea in scurt timp. l-a inchis, su- dati, Maica Domnului a aPd-
sb cred cum mai Puleazdm- punandu-lla grele umilin{e 9i rut si l-a vindecat. Chinuri-
bi un om ce indurase chinu- iuferinle, pe care le-a indu- le la care l-a supusSecurita-
rile groamice in anii grei de rat cu smerenie. Prigoana a tea n-au putut si-l doboare,
2017
LU \,11ACRlDtNTll / sePtembrie 13
www.lumeacredintei.com
1_

vEtilrcA PoMENIRE
acestetaine. Eram uimitd!
Pdrintele Pantelimon a con-
tinuat sd PovesteascA desPre
Lucrare: 33 de ani de Sfinte
Liturehii zllnice Pe care sd Ie
tind sifintiasa, trei mari cate-
drale consffuitela SAmbdta,
la Bucium qi in Basarabia9i
multe altele. Din Pdcate, la
Bucium nu s-aresPectatPro-
iectul din cauza autoritAflor
de-atunci, care nu au fost de
acord. Poate Dumnezeu va
insddui atdt tealizatea ei,
cdi 9i imbrdcarea in argint
pur a raclei, ce a rdmas lu-
crat6 doar in lemn.
AscultdnduJ Pe Pdrintele
au Pantelimon, eram fascinatd,
s6-l faci si renunie la Cre- Fdedrasului.Toateacestea
dinta Ortodoxd! L-au frcut fos-trealizatein '62 de Pdrin- iar ceeace PovesteadeP69e.a
infor- imaeinatia.DuPd ce a iegit
mai puternic gi mai aPrins tele Arsenie Boca, cu
pentru invdtdtura Mdnfuito- matii primite de la Sfdntul din iirchisoare,a venit la Md-
Sfdn- n6stirea Ghighiu. Era monah
rului. PdrintelePantelimon loan Evanghelistul 9i
si-a asumat mari riscuri im- tul Nicolae, Prin Mo; Ilie, si nu voia sd se facd Preot'
de La un moment dat, s-a gdn-
preund cu Pdrintele Arsenie informaiii intermediate
pdrintele Pantelimon. Bu- dit sI plece in Sfdntul Mun-
Boca qi Mog llie, un om srm-
Maica Domnului nu
plu $i sfdnt, prin care sfin- nul Dumnezeu a ales un om te. dai
ca Mog llie, un om l-a ldsat. A iegit din altar,i-a
iii comunicau ce e de frcut simplu
sfAnt, ce a {inut Post 33 de dat cu mdna ei Patrafirul 9i
in implinirea Misiunii Pen-
aPu- a repetat:,,Eu nu te las! Ia-l
tru Romdnia de intdmPina- ani" mdnc6nd doar duP[
Veniri sul soarelui Pdine, aPd 9i se- si ai sriid, cd la bdtrdneleor
re a Celei de A Doua
fost uqor! Racla ia teie2uru"e. Ia-l acum,cd
a MAntuitorului. Lucrarea a minte. Ntr a
prins contur in '52 9i a conti- si clopotul se afl6 la Hurez, esti tare obosit". $i i-a ard-
imbrdcatd in aur, tat cine il va dezbrdca9i s-au
nuat pe toatdPerioadade exil iur
pe "toc"a
care am avut marea ian- implinit toate.,,Sdo vezi Pe
a pdiintelui Arsenie Boca.
in Miica Domnului! Atdta fru-
Cfbpotul de 350 de kilogra- ia de a o vedea, se afld
pdrintelui Pantelimon musele! Nu e Pe Pdmdnt a;a
me.-inmemoria celor 14000 chilia
A ceva! Iar coroana el era nu-
de prunci ucigi la Naqterea de la Mdndstirea Turnu.
mare Dar, din mila mai stele. $i strdluceatoat6,
Mdntuitorului, ce va anun- fost un
Bunului Dumnezeu! Cdnd te orbea! Toat6imbr[cdmin-
ta Venirea MAntuitorului, tea ei strIlucea ca soarele.$i
racla, in' 62,
iacla unde va fi dePus Tru- a fost sfin{itd
pul Sfdntului Ioan Botez6- s-au deschis inchisorile din coroana de Pe caP.Mari mi-
cdnd s-a sfin- nuni, mari taine!"...
iorul. despre ale c[rui sfinte Romdnia, iar
tit crucea s-au deschis toa- Am mulfumit Bunul
nimeni nu gtie unde
Tidul Dumnezeu, Maicii Domnu-
se afl6, crucea imbricatf, in ie granilele 9i a cdzut
-oaste pEr'rnteluiArsenie Boca
Berlinului. Nu qtiusem mmrc lui si
aur ce va intdmPina Venirea emo-
Mdntuitorului, fbcutb duPi din acestelucruri! FaPtul c5 penffu aceastdintdlnire
ne aflam la PrisloP era sem- tionantd! L-am reintAlnitme-
modelul celei ce s-a ardtat bucurie la PrisloP, 9i
pe cerul nostru, zi 9i noaP- nul cd pdrinteleArsenie este ieu cu
vrea s[ dezv[luie apoi l-am vizitat la chilia
ie, timp de l5 ani, deasuPra cu noi-si
www.lumeacredintei.com
2017/ LUlvlEAIIREDINTEI
septembrie

sfintiei sale de la Mdnisti-
rea iurnu, unde a fost trimis
dup6 2007. $i aici a conti-
nnit sa fie cautat de mii de
pelerini din toatd [ara. Pen-
-tru
invdtSrurade mare folos
duhovnicescsi alinare sufle-
teascS.in chilia Pdrintelui
Pantelimon am vdzut crucea
imbrdcatd in avt, t ealizatd de
pdrinteleArsenieBoca,in re-
ilitate. Impresionant!Sfin{e-
nia inundachilia smerit6.
...laGhighiu
Luni, 31 iulie' Un alt me-
sai pe WhatsAPP,de la ace-
laii neobositpelerin:,.Ma4i.
ora 12.00,laGhighiu. sluj-
ba de inmormdntare a Pdrin-
telui Pantelimon.Dumnezeu
s6-l odihneascdcu sfin{ii".
La Ghighiu? Era o minune!
www.lumeacred in'tel com
M-am bucurat c6 se intoar-
ce in Raiul de la Ghighiu,
De eare Pdrintelel-a iubit!
^Si
mi-ani amintit ci, de faPt.
ui"i l-attt vdzut Prima dald,
prin 2002, cAndtocmai md
intorceam din America, inse-
tatd de Ortodoxie. Nu gtiam
cine este. dar am vAzut un
bdtran imbrdcat cu un halat
alb, mergdnd sPre stuPii din
livad6. la albinele Pe care le
iubea atAtde mult! Aveam sd
aflu cd estemarele duhovnic,
pdrintelePantelimon,uceni-
lul p6rinteluiArsenieBoca!
Copleqitdde cdldura to-
ridb din Bucureqti, am avut
o ezitare la gdndul de a sta
atdtea ore la inmormdntare,
in soarele arzdtott Totuqi.
nu Duteamsd nu imi iau 16-
de la Pdrintele
-ai-bntt
LL \'11.\ Cii aDlNJi:l
Pantelimon! M-am urcat
in maEindgi am Pornit sPre
Ghighiu. Eram deja in in-
larziere si fiecare mlnut era
pretios.Cdnd am ajuns,sluj-
La ihcepuse.Mii de Pelerini,
ucenici care l-au iubit veni-
ser[ sd il conducb Pe ulti-
mul drum. Pdrintele Pante-
limon parc6 dormea.lvlii de
flori acbpereausicriul sfinfi-
ei sale.Dupi oficierea.sluj-
bei, s-a foimat cortegiul qi
l-am insolit la cimitir. Sicri
ul a fost cobordt in groaPS.
Am avut o strdngere de ini-
md cd nu mai e Printre noi'
dar m-am bucurat la gdn-
dul c6 s-a dus imPreund cu
sfintii. Am aruncat 9i eu un
numn de tdrdnd 9i mi -am
iuat ramai-bun. Atmosfe-
care s-a
/ septembrie 2017
vEtl{tcAPoMEt{lRE
a$ternut mi-a dat imPresia
de sdrbdtoare qi nu de tris-
teJe. Sufletul plrintelui era
orintre noi.
- rintele Pantelimon in ImP6-
Mdiculele de la Ghighiu,
ca niqte albine, au PregStit
masa de pomenire cu multd
dragoste.Am particiPat cu
bucurie qi, la final, am pri-
mit in dar cartea Pdrintele
Pantelimon de la Turnu des'
pre Pdrintele Arsenie Boca
-Ei
Misiunea Romdniei la Cea
de A Doua Venirea lui lisus,
2017/ IUM!A CRtrDlliTEf
septembrie
odihnit sufletul in frumusele
gi am primit binecuvdntarea
odrintelui Pantelimon. Cum
itclcazd Bunul Dumnezeu !
Am plecat spre mdndstire
qi m-am inchinat la Icoana
Fdcdtoare de Mi nuni a
Maicii Domnului Siriaca.
Parci mi privea! Simteam
cum imi ascultl rugdciunile,
simleamPutereasa! $tiam cd
era acolo! Mari minuni, mari
taine!...
M-am dus din nou la
mormdntul pdrintelui, s6-mi
iau rdmas-bun! Mormdntul
o cartevaloroasdmai ales ca era imbricat cu flori qi o li-
document. niqte deplind se a$ternuse.
imi era greu sI plec. M-am rugat Bunului Dum-
Am rdmas mai multe ore in nezeu s5-1odihneasc5pe P[-
Raiul de la Ghighiu, pdnd la
Vecernie. Am avut timP sd rdlia Luminii! Am promis cI
vrzitez locul, pe care nu-l voi reveni. M-am desprinscu
mai vizusem de c6;iva ani. greu, dar fericitb cd am avut
M-am dus sd beau apd din marea gansdgi bucuria de a fi
Izvorul Tdmhduitor gi am cunoscutun sf6nt in viatS!...
avut surpriza sb vdd c6, intre
timp, mdicutele conskuiseri ManuelaGOLESCU
un frumos loc de relaxare Facebook.com/Manuel
p e n tru p e l eri ni . Mi -am u/FundatiaGolescu
Golesc
www.lumeacredintei.com
sFlNTilNEAMULUI

Sf.Voievod
Neaqoe
-
Basirab
ctitorul
Mdndstirii
Argegului
hiearyrulSasarabil*n a avut c*l nr*i
important i'oiat&tin ?ntemeierea
statuluivaiah{prin a s a ra b
B i I n t e me -
ietor*!),cit liin pdstrareainteErita{ii
lcri,fen!ndx-lde *cupatiile stri!r"rc
{prin dorvlnit*rica Mlrceaeel SAtr*n,
VladJepes,NeagoeBasarab, Mihai
Viteazul,MateiBasarab;i Constantin
BrAncoveanu). Toti cu roluriesen{iale
in nren{inerea credin{eisi traditiilor
strimosesti.Numelede Basarab,
d*pa parerilecelorm a i mu lli is t o ric i,
estede originecuma n *s a uP e c e -
negi, Basarab(a) insemnind,,tatal
stipinitoruiui'i Din ac e s tn u me d e
rxare n*sunet per"ltr*p*porul n*s-
tru, Dumnezeua randuitun sfint cu
obrazde nraresn'lerenle si inimdde
fn{elepeir-*ne cum ftu 5-a ul&l vauu{'..

lnleleptullui Dumnezeu
T a ra R o md n e a s c dn u a avut ni ci cdnd
chio mai luminos5i evlaviosla cdrmuireca
sub domnia lui Neagoe,descendentdin filo-
nul preliosuluineamal Basarabilor. Parecd
Ll it.'iir I r.lF,i D i\Til / septembri.i 2017
sFrNlllNEAMU[Ul
Dumnezeu a aqezalin acest
sufletmare toatebogatiile Si
virnrlile duhovnicegtinece-
saresd aducdlumin6, si adu-
cd adevdratirenagteresPiri-
tual6 gi culturalf, valahilor.
Modul sdu de conduitd gi
de cucernicie sunt elocven-
te citind invdldturile tui Ne-
agoe Basarab cdtrefiul sdu
Tiodosie'.
,,Vezi iubitul meu, pe Im-
pdratul cel mare, care ne-a
iubit gi ne-a fbcut gi pe noi
impdrali pe pimdnt ca gi
pe sine gi este voia s5 fim
qi in cer gi, dacl vom vrea
noi, vom fi numai sd facem
bine gi cu fapte bune vom
fi impdralj qi vom impdr6-
1i in veci. insa impdraliile 9i
domniile acesteade pe P[-
mint sunt in mdna gi in voia
18 2017/ L{.1[,{EA
septembrie ClltDlNT[:1
lui Dumnezeupi in nepute-
rea noasffi; iar Impdrd{iacea
cereasc6estein voia noastrl
qi ne-o va da Dumnezeu,nu-
mai de vom vrea noi".
Foarte des indemnul siu
era de a sldvi pe Dumnezeu
pentru orice ne este dat, sd
gdsimmereumotiv sd-Imul-
fumim pentru toate darurile,
chiar daci unele... nu sunt
pe placul nostru impdtimit.
in iceleagi invdtdturi, sfan-
tul cuvios sprmea:
.,...dIslavdCelui ce te-a
ridicat din pdmdntqi te-a fh-
cut Lui - gi fiu, gi noroade-
lor gi oamenilorbiruitor mai
mar-egi poruncitor".
il ciia adeseape cuvio-
sul lov, pe care gi-l ftcuse
model de urmat, care spu-
nea: ,.Gol te-ai ndscut din
#:
4.i.,.i,1'1.
t,'1,!t't,
,1"
4*
"*g T
$3
pdntecelemaicii tale, iar gol
ie vei duce,dac6nu vei fi im-
brdcatcu lucrurile bundti{ii".
Sfdntul Neagoe a avut
un pirinte duhovnicesc Pe
mdsura sa, in persoanaalfui
om care s-a sfin1itprin fapte-
le sale. Sfdntul PatriarhNi-
fon al Constantinopolului.
Acesta fusese adus in lard
de Radu Vodd (predeceso-
rul lui Neagoe),dupd ce fu-
sesealungatdin scaunular-
hieresc dTnBizanl in urma
unor urzeli.
- -Crvt"ttrf
domnitor a dat
dovaddde intelepciunetn nu-
meroase rdnduri, fiind mare
ocrotitor al bisericilor gi al
sfinlililor slujitori, dar qi pd-
rinte al sdrmanilor, orfani-
lor, vdduvelor gi tuturor ce-
lor aflatriin nevoi, revdrs6nd
www.lu meacredintei.com
asuprapoporului mare mi15qi
insufl6ndprin propria purtare
credintain llristos. Tocmaide
aceea,de cul a urcatpe tron,
in anul 1512,NeagoeBasa-
rab a gdsit de cuviinp a-qi in-
cepe domnia cu tipdrirea i.e-
traevangheI iaru Iui, dovedind
incd o dati cd gdndul lui era
necontenit la Domnul Iisus
:- -".:-
www.lumeac:e;.:i :?T
Ikistos gi la Maica Sa,pentru
care avea deosebitl evlavie.
(titorul
Tot in acel prim an de
domnie, a mers, cu ocazia
praznicului Adormirii Mai-
cii Domnului. la Curtea de
Argeg, unde nu mai c[[ca-
se de mult timp. S-a intristat
T" t :
foarte tare cdnd a vdzut zi-
durile Mitropoliei cripate qi
dlrdmate, dar qi-a amintit de
gdndurile pe care le-a avut
in anii de exil qi pribegie pe
care-i trdise in vremea dom-
niilor lui Mihnea cel Rdu,
Mircea al III-lea gi Vlad cel
Tdndr (fi ecare cu domni i
scurte, dupd domnia lui Radu
cel Mare). Atunci a inceput
visul lui de a ridica acolo, la
Mitropolia Jirii Rom6neqti
din Curtea de Argeg, in cin-
stea Impdrdtesei Preacura-
te, o bisericd minunatb cum
nu se mai vdzusesub soare.
Era timpul, iar Maica Dom-
nului a binecuv6ntat aceaste
dorint[ prin ajutorul grabnic
pe care i l-a dat.
Vreme de cinci ani a du-
rat ridicarea ei, care s-a s[-
vdrgit pe locul unde inainte
se aflase vechea bisericd a
Mitropoliei f Srii Rom6negti.
. 1. lll\TET / septembrie2o17 .I9
sFlt{Tilt{EAMUtUI
de la Curtea de Argeg este
in acei ani, MihoPolirul i;i
intr-un hrisov din 7 ianuarie
mutaseregedinfala Tdrgo-
viqte. acolo unde era 9i sca-
nei Mi6i era d6ruit6de cdtre
,*ul do*ttat".
Neasoe Basarab,,mdndstirii
E x is td o c o n s e m n a rea
dorriliei mele de la Arge;".
vremii din Partealui Gavri-
il Protul, care a scris desPre
Neaqoe Basarabc6 "sParse
mitr6polia den Argeg den te-
melia-eisi zidi in locul ei altd
sfdnt6biserica,tot de Piatrd
cioplitd 9i ngtezitdgi sbPa-
tA cu flori". Insd Prima datd
cdnd este pomenita ctitoria
septembrie 2o17 / L{-rl\'{EA tlRlDiNT[1
ridicareamdn[stirii, in ziua
rnriitli din l5 august 1517,
de hramul Adormirii Maicii
u"t"t"i"i, biserica nu era
inca ispravita.Mai rdmdnea
de savdrgit pictura interioa-
16,care,din Pdcate'nu avea
sd se realizezedecAtduPd
moartea lui Neagoe Ei a fiu-
'" s6uTeodosie.
lui
F;;; fost realizatdin
vremea domniei lui Radu
de la Afumali (1522-1523
$ 1524-1529),Pe cheltuiala
ia. pentn, cd acestase cdsd-
toriie cu Ruxandra,una din-
tre fiicele lui Neagoe,9i ast-
fel ii reveniserddrePturile9i
indatoririle de ctitor. Pictura
a fost realizatd de Dobromir
din Tdreoviste,acelaqiPictor
care zu-srauise,Pe cheltuiala
lui Nealgoe.freica Mdndsti-
^" Dealu.
rii
Sfattttf NeagoeBasarab
a avut insd grijA sd inzesffeze
MdnastireiCurtea de ArgeE
cu odoare pe mdsurafrumu-
se{ii qi imPortan{eiei: mobi-
ii.ji, i,"t.-a. argint,brode-
rii cu fir de aur gi de mdtase.
sfinteicoaneEi cdrti Prelioa-
se pentru slujbe.
laDomnul
Plecarea
Era bolnav de ceva vre-
me si stdteatot mai desreze-
mat de o perndinalti in oda-
1 5 1 7 . p ri n care vama Oc- ia sa,inconjurat de candeleqi
icoane.ChiPul lui PlScutera
mAnediatde lumina bldndi
a caidelelor. Sufla din ce in
i n a c e l agian l 5 17, vo- ce mai geu, iar doamnaDes-
pina stitea mult in Preajma
ievodul a oblinut din Partea
Patriarhiei ConstantinoPolu- iui. insriiindu-l li ldcrimdnd.
lui canonizareaiubitului sdu inia v-oilvodul se ruga fErd
duhovnic, Nifon. incetare:,,Miluie;te-mdIisu-
Desi in acegticinci ani se al meu cel dulce 9i Dum-
au fosi depuse eforturi 9i nezeul meu, miluieqte-md!
jertfe suPraomene$tiPentru Cd tu eqti invierea mea 9i
www.l umeacredintei.com
viata mea! Cd de acum eu
am intrat in pomenirea mor-
1ii qi cu totul m-am imbrd-
cat cu intristdciune,cu grijd
gi cu fric6, cugetdndcum va
intdmpinasufletul meu cel ti-
cdlosjudecatacea infricoEa-
ta gi cum va trece prin vdmi-
le iele neftlarnice-".
Vodd gtia cd ceasul lui
s-a apropiat, iar intr-o dim!
neafd,de curn s-auivit zorii,
s-a ridicat pe pernd cu ochii
plini de luminb qi a inceput
s[ se inchine gi s6 se roage
cu bucurie: ,,Bucurd-te StI-
pdnd,FecioardMaria, Nds-
cAtoarede Dumnezeu,sPri-
jinitoareaqi ajutdtoareacea
grabnicd a cregtinilor 9i roa-
96 pe Fiul tdu qi Dumneze-
ul nostru pentm mine, P5-
cdtosull Bucur5-te cinstitl
gi de viala fEcdtoareCruce.
dintru care a izvordt viala
la toatdlumea! Bucurali-vd
toateputerile ceregti,inge-
ri l or gi mai -mari i i ngeri -
lor gi vd ruga1ipentru mine.
pdcdtosul!".
'
$i tot agaa continuatsd
se roage mult timp, apoi a
chemat ldnga el pe doam-
na Despina,pe copii (Teo-
dosie, Stancagi Ruxandra)
gi pe boierii cei mai credin-
ciogi, de la caregi-a luat cu
ochii scildali in lacrimi rd-
mas-bun,ddnd fiecdruiasfat
inlelept de a vegheain ru-
gdciunegi a sldvi neconte-
nit pe Dumnezeu. A ridicat
mdnadreaptdgi s-a inchinat.
spundnd:,,Slav6fie. Doam-
ne,pentrutoatel"...A urmat
o adiere rdcoroasd ce s-a
Ll r \1i \,i ! !D I\
plimbat prin toate ungherele
palatului,apoi linigte...Md-
rirul voievod iqi predasesu-
flerul in mAinile Domnului,
la vdrstade numai 39 de ani,
dupd noud ani de domnie bi-
necuvdntatd.Era 15 septem-
bri e 1521.
il pomenimpe datade 26
septembrie.datd hotardta de
catre Sfdnrul Sinod al Bise-
ricii Ortodoxe Romdnein ge-
dinla de lucru din 8-9 iulie
2008 gi proclamatdla Bucu-
reqtiin ziua de 26 octombrie
a aceluiagi an, de praznicul
SfAntuluiMare Mucenic Di-
mitrie. Izvordtorulde Mir.
Sfinte Cuvioase Nea-
goe, roagS -tepentru noi ,
pdcdtoqii !
LaurentiuCOSMOIU
I- El / s eptm br i e20l 7
REPORIAI

Tainelepustieide La
Rapalui Coroi
i-umeanug*ciunii s* urxegte acolounel*te intAlnegti eu D*mnezeu, acolo
und* totu!seeontureazd dincolode cuvinte,acol*undepnivegti?n g*1,
anin3nd cr*nrpeie de gtnd pe imensitatea haruluieesefe!'nedin ceruri"
intotdeauna drumurlledintre rnsndstiri nrl-aur*v5;itg&ndurile, iar
dorinlade a a"junge in locurimai pu{in umblate invins
r*-r-a de cele rxai
or!.l-aihce$uturilerneleintr-alepelerinaj*loru
r.l:ulte er&rnfaseinatide
frumuse{ea m*n6stirilnr, maialesde ceaa lavreNor, dup} earea inceput
si nrriatragi v!*{u!rea nr*nastlc5 de pn*tutindeni' Odatd cu deseoperirea
primelon schituriarninceputsdsirnt mr:nahisrnului
r,rirajul pustnicesc,
dorindu-r:"licu ardoares5poposesc in astfelde lscuri" Ala anr ajunsla
R*palui Corci,un lcc al nug5ciunii isihaste gialr*,:g5t*rilorexperimen-
taii, un iocin care,dacd o
a.jungi data, siguran!*
ct"l ili vci d*ri s* revii"

2017/ LUh.{EACREDINTEI wwwlumeacredinti.c6m

septembrie
 locul
celcesimte
,,Doar
poatesi sebucure
de
privegherile
dinpreajma
Ripeilui(oroi"
Orice om care a ajuns
m[car o dat6la mdndstirile
Sihlstria, Secu sau Sihla a
rdmas cu imaginea aceeade
via!6 monahal5 desdvdrgitd,
cu rAnduiala tipic mAndsti-
reascS,in careslujbeleigi au
rigorile lor, iar cdlugdrii iqi
vdd sArguinciogide rugdciu-
ne qi de ascultlri. DupI ce a-
ceastdatmosferdte incdntl qi
te ellbereazdde toate cele lu-
meqti, nu-{i mai rdmdne de-
c6t si meditezi la binecuvdn-
tarea cu care Dumnezeute-a
invrednicitsd ajungi in ast-
fel de locuri.
Paceaqi liniqteadin aces-
te sfinte lScaguride inchin6-
ciune se continul ins[ mult
mai profund gi mai tainic in
sihdstriile care se cont:'xeazd
dincolo de Ozana,inspre de-
siqul codrului verde de brazi,
inspre negtiutelelocuri pust-
niceqti care incd mai ddinu-
ie pe acestemeleaguri.Zona
impiduritd de dincolo de rdu
iti di senzalia de umbr[ r5-
coroasf, in aqteptareadorito- ceva despre taina locului qi lunecdnd printre blestema-
rilor de drumelie, ins6, dacd despretoli cei care,de-a lun- tele istea de pietre", spu-
o pornegti la drum prin de- gul vremii. qi-aug6sit liniq- nea pdrintele Victorin, ,,dar
siquri, riqti sd te prdbuqegti tea ruglciunii aici, in desigul monahi i de pe-ai ci qti u cd
printre pietrele ascunseale silbatic al pddurii. Am inte- doar cel ce simte locul poa-
locului. les atunci cd doar aceia din- te sd se bucure de priveghe-
O singurd datd am fost tre monahi care se invredni- rile din preajma Rdpei lui
acolo.cu pirintele Victorin. cesccu neincetatarug[ciune, Coroi".
dar in ziua aceeam-am im- numai aceia,reuqescsd tr6-
bogl{it sufletegtecdt pentru iascd adevdrateclipe de ve- Numele locului
1000 de ani. Nu am incercat ghe qi apropierede inalta tr6- vinedelaundregitor
sd md agEJde povegtipe care ire sihlstreasc6. cizutin pripastie
noi, mirenii, le cdutbmin fie- ,.Mul1iau incercatsd se
careclip6, in fiecareloc, dar n e v o i a s c di n a c e s tel ocuri Mulfi sunt cregtinii in-
pdrintele mi-a mai spus cdte gi tot atdt de mulli au pierit setaJide sihistrii care ajung

- i 1.1: :- ,- F.E;11\ ?11 / septembrie 2017

 REPORTAJ

la cel mai cunoscut lScaqde Doimariduhovnici pirintele Victorin, am aflal

inchinare al acestor melea- augustatdindulceala qi acest amdnunt, dar gi fap-
guri, Schitul Daniil Sihas-
trul. Unii poposesc la Rdpa
acestei
sihistrii tul cI doi dintre cei mai mari
duhovnici ai acestui neam,
lui Coroi, allii igi continud Nimic din aceastd va- plrintele Cleopa gi p[rinte-
drumul pdnd la schit, fird a trd pustniceascdnu mi-a dat le Arsenie Papacioc, au trlit
lua in seam[ nefirescul as- senzalia unei aspre viefuiri. impreundduhul pustiei aici,
cuns al desigului. Am ingenuncheat in cdteva la RApalui Coroi. Viefuirea
R6pa lui Coroi este aici locuri de rugdciune gi am rd- lor vremelnicb in acest loc
de peste 200 de ani, aqacum mas o weme cuprivireardtd- binecuvdntat a rdmas cu tai-
aflbm din scrierile vremii, in cind printre crengile de brad, nele ei, asemeneacelor pa-
care se spuneci un dregltor incercdnd si ziresc o frrAm[ tru bordeie. care inc[ mai
din sfatul fdrii, loan Coroi, a de viald sau un trecdtor oare- ddinuie dincolo de discreta
cdzut in aceastdrdpl in tim- care.Nici vorbi! Nimeni nu vale a Ozanei.
pul unei partide de v6ndtoa- te poate zdi, oicdt de aproa- Cdlugbrii avansa{iin ru-
re. De la aceast[ nefericit[ pe ar fi de locul ales. gdciunea isihastb au stiut
int6mplare vine qi numele Se spune ci de cdte ori dintotdeauna ci acesf loc
locului, dar despre viefuito- ajungeain locul acesta,pI- este unul ales, vatra pustni-
rii cares-aunevoit aici exis- rintele Cleopa se desc5l{a, ceascd de la Rdpa lui Co-
td destul de putine mirturii. de team[ sI nu tulbure t[- roi fiind una dintre cele mai
Se spune c[ niciodatd n-au cerea sfintilor, sI nu calce vechi qi tainice vetre de
fost aici mai mult de gapte cumva pe osemintele unor schimnicie de la noi.
bordeie pustniceqti,acestea mari cuvioqi. Printre puti-
insd erau atdt de bine ascun- nele lucruri destiinuite de Mariana BORLOVEANU
se inc6t cu anevoie le pu-
teai dibui. Tocmai de aceea
tofi cei care vorbesc despre
acest loc pomenesc doar
de existenta a patru borde-
ie, pentru cd nimeni n-a re-
uqit sEle identifice pe toate.
Sihagtrii care viefuiau de-a
lungul rdpei se rugau in tai-
nd,,ftrd, a gti unul de altul, ci
numai cel care le era duhov-
nic le gtia nevoile, ii spove-
dea gi ii impdrtdgea,dupd
rAnduiald.
P6rintele Nifon mi-a po-
vestit despre cel mai cunos-
cut duhovnic al pustnicilor,
Calistrat Bobu, desprecare a
aflat de la monahii cei mai in
vdrst6.Despre acestase spu-
ne ci nu dormea decdt doui
ore pe noapte, mai exact in-
tre orele patru 9i gasedimi-
nea1a.In restul timpului se
ruga gi se ingrijea de cele
duhovniceqti.

2017/ LUN{EACREDI}iTEj
septembrie www.lumeacredintEi.com
 f
..-F

xrnrrurPLU$, $l sTAnHA DEBINE HEVIII{E!

no*aoi* sicirbune
detsimeticona cueicctdublu
activ
cin 5iantiitatul*nli
antib'alenart
ilffiil
lecomilddta e)tedI (rr li
adultl
plus 100mq(ilbune
actvDoza Penlru
E Kelene cnrl-: ,- -: : -?l'(0';i' crllli(uatent*D'.s*ru'
S deoreferar2lr-:--:.=:-*-atonncpalaiA(estaesleund*p.zitivmedi(al
$
,; lerapta
}!-f

E SCTeraPia SA
6 P H A a V i <*: '"
a SU N
-- --- ; - '. : : : - r o o 6 3 2 Ro-41r6
E ; ; ; "' r
REPORTAJ

Sene facemcasi in cer!

lntotdeauna nl-auennolionat*ameniicarenu-;iuit; ober$ia, cui-
bui de undeau decolatc*trex$rilevietii"$i aceastd atitudinenu
estenurnaio rev*rent5 fatade loculinsine,ci?nrnodspecialfatd
d* oanrenii intrec*rea crescutgia p5;itin viati"Cuat&tmaimult
cu c6tclevenirea ac*leipersoane s-aaritat a fi unade excep-
!ie,!in*nd eont de rnediulsocialgi urnandin cares-adesprins.
Un cofraj identitar implinit-o de curdndchiar nu muzeului judelean spre ad-
La Spermezeu fiude- md agteptam!Mai precis: a ministrare. Cu alte cuvinte,
lul Bistrila), comuna nata- cumplrat pe banii lui o casl Episcopul Macarie le-a pus
l5 a Preasfintitului Macarie card:se ruina in centrul co- pe tavd un muzeu la cheie!
Drigoi, am mai fost. Anul munei Spermezeu, cdreia Darnu orice fel de muzeu,ci
trecut, mai exact, c6nd vld- i-a redat ,,strdlucirea"dint6i. unul cu deosebitbun-gust,cu
dica mi-a ardtat muzeul din Gospoddria cu pricina are criterii precise de seleclie qi
curtea casei plrintegti, cru- cdtevaanexe,iar interiorul a ordonarea pieselor.
cile de piatri cu care a incu- fost impodobit cu exponate Acesta este felul lui de a
nunat v6ile ]ibleqului qi chi- autentice provenite din viafa mulfumi locului in care a v6-
lia unde se retrage - printre de zi cu zi a tiranului romdn zut lumina zilei qi prin care
clrti - atunci c6nd popose$- dreptcredincios. Odatd pusd iqi aratl recunogtinla fa!6 de
te iq 1ard. la punct, dupd toate reguli- inaintagi.Iarprin astase ara-
lnsd la splendida lucra- le conserv[rii qi prezentSrii t5 a fi exact opusul fiului ri-
re edilitar-muzealdpe carea muzeistice, casava fi donatd sipitor, cel care gi-a pierdut

septembrie 2017 / LLI&{I;\ CRItllN?El www.lumeacredintei.com

 ---
!r!==

averile qi minlile in neagra

strAinetate,vlddica Macarie
purtAndu-qiin suflet casapi-
rinteascd ca pe o pecete no-
biliari in negurile Nordului
european.
gicuminecate
Ctitorie
Pe o ploaie indelung ag-
teptatd de localnici gi care
s-a revirsat din plin, muso-
nic, la evenimentul de sfin-
lire a muzeului au luat par-
te Mitropolitul Andrei al
Clujuluif un sobor de pre-
oti, intre care il remarc Pe
Simion Buta (parohul din
Spermezeu),maica Veroni-
ca, staretade la Dobric, Pre-
qedinteleConsiliului Jude-
!ean, Emil-Radu Moldovan,
qi primarul comunei, Sorin
Hogno gi, repr ezentan\i ai
Muzeului Satului din Sibiu
gi managerul Complexu-
lui Muzeal, Alexandru Ga-
vrilag. Pe ldngd toli aceqtia,
amvdzut adunatdin fala ca-
sei-muzeulume luminatd, in
w w w l u me a cre d i n te i .co m li rDl\T:rt / septembrie 2ol 7
REPORTAJ

it,

pofida ploii care gi-a fEcut

mendrele a$a cum a vrut.
pe toat5 duratazilei. prima_
rul din localitate le-a inm6-
nat celor doi ierarhidiploma
de cetateande onoareal co_
munei,.iarpe mine unul m_a
rmpresronatdiscursul d_lui
Emil-Radu Moldovan, care
a subliniat nevoia de defini_
fie identitard a oricdrui om
pi a oriclrui loc.
. La final, coruri de copii
gr e-ntuziagtiai tradiliei ora_
le dm localitateau oferit un
frumos moment de marcare
abogdfiei recoltei gi a virru_
lrlor de gizduire pe care le
pdstreazdcu sfinlenie noro_
dul simolu.
in incheiere,cinsteaces-
tui. Episcop al Bisericii lui
H.nstos,carenu gi_aimpodo_
brt viafa cu lucruri nefblosi_
toare qi trecitoare, ci a ales
parteacea bund a puterii ar_
nrere$tlcarei_afost datd lui.

RdzvanBUCUROIU
septembrie20lT /LLIk{l;\ CRLiDINI.I:I
www.lumeacredinteilom
 Tedoarein g6t?"

Nu-iproblemd
{h
# .j

!Qto,
*'
,8i#:
,*&i
'_' (-

MT, gA
DEM WOMWDARERIN
MRffNG@
in@iilw acute
Ei astfel$nti Ia vindecarea
fipreftedenolhrvabacteriilor
dinmviffieabucali;idin gat-
Daza laadu$este
uzuald de3-5comprinate Wzi,timpde3-4zile'

Acestmediementccntjie ambaona10 ng !i se poateoliberafiri prscnp1l6 medlcala. Serecomand,clllreacu alenlie

a prospet!l!isaua injsfnatillord pe amhaiaj.Dac; apafmanifsldri nepldcdg.adresali-vA medic!lli saularmaclstului
Dorauzual,la adulti6ie ae 3-5 comprimale si copiic! virsle Pesle14 ?fl estede
p6 ?i,timp d 3-4 ?ile,la adolescenli
1 @moriilai.je3.. !s zi 'jmpde 3-4zile.Viza d publicltato
n.177y15.09-2017.
a'T-
s
SC TerapiaSA
a SUN PHARgI 6f$NY
I erapta
i i.rl ir;1.,1;li:r rir'{.:::.r.,
Str. Fab' ' . .r 1 2. . Clr r Nagoc a 400 632, Romania
 FIIE DE
'URNAI

in artila verii.
Agteptdndtoamna...
Ci na{ii}*s*lntentiti[ia carorexistenfd ascun_
de serrniflealii profunden-o spundoanantro_
p*logil,litera{fi orifilossfli.fVlai
nruitdec*ttcti
ac.e;tia la*laltdo proclarna te*icqii gioanre_
ni!Siserieii. Disputele eare?iopunpe sus{ini_
tc rii ulniversa
iisn-lu!ui reprezentanlilorc*n-
?neutrur*sr,rg"r.r
ins&panc*
rot m*i aprinse
fn|j:l::ylrtieular.isle
in ultirnavN'ery"le{
e6p#t*nd nuanledintreuku*ur*tr--iill
15august2017 romdni,bijuteriamuntea- Ana, solia lui Manole,
s-a
affat de unde veneaumefte-
srdnta
zi aAdormirjiffin*""f*fti,ii?*l?l_ rii. cine a fost NegruVod6cu
Maicii Domnului. 500 d.e dirii, cu falmosul meqter
adevdrat...Istorici, arhitecti.
ani de la tdrnosireaM6n6sti- Manole gi cu Negru
Vodd. mediciigi dau cu tolii cu pa-
l],95"lj:AtCe$, ctirorie- presaaUunda urtaZtio tn"p_ rerea. Legenda se transfbr-
celebram lumeaintreagd_ lii legatedeconstruclia acei_
a SfbntuluiVoievodNeigoe iui.sFant1""6;-;_" descope_ m[ subit in realitate. Orice
incercarede a explica rafio-
Basarab (1512-1521).pentru rit locul in caie a fost zidita
nal cd Ana e ziditd in sutede

septembrie
2017/ | Ut!.18A
{tttEj}lNTIt
www.lumeacredintei.(om
 ;GT
:; 'c
locuri din Balcani, ci Mano- totul este pustiu. AnimaJia in acest chip. Imi umple ca-
le a indl{at zidiri nenumdra- interbelicl r[m6ne un vis. O pul cu personajelelui Dosto-
te - poduri, cetdli, turnuri, ba intdlnire neagteptatScu un ievski.ortodoxiarusd,Paisie
chiar moschei- e sortitd eqe- fost ministru (l-am cunos- Velicikovski... Greu de rds-
cului. Meqterul Manole im- cut in anii '90 - pe c6nd po- puns la o astfel de intreba-
bracd zeci de chipuri, Negru liticienii incd mai citeau -, re. Ortodoxia rusd esteuna,
Vod5, de la un veac la altul, intr-un anticariat bucureq- realitatea,,depe teren", as-
poartd cu totul alte trdsaturi. tean). ,,Domnule. ce ai cu Idzi, e cu totul alta. ,,Md tem,
Cele patru mituri autohtone ruqii?" - md intreabd abrupt. domnule ministru - ii spun in
se regdsescaproape in tota- In ultima vreme, am mai fost grabd-, de discursul rusesc
litate pe o arie mult mai in- ,,gtatvlal" in c6teva rdnduri ortodox tot mai inqelStor,de
tinsd. FIrS un instrumen-
tar in domeniu bine pus la
punct, confuziile se revar-
s5 insd guvoi: surori de vo-
ievozi agteaptd- uneori cu-
minli, alteori jelind cu amar
din zid - rezultatul unor pro-
beADN, pentru a se demon-
stra cd sunt rude cu venera-
bilul istoric \9u9" Djuvara
I on cu pecenegll$1cumanll. ..
17august
2017
Calea Victoriei. Muzeul
de Artd al Romdniei, Atene-
ul Romdn, Biblioteca Cen-
tralS Universitard, douS li-
brinii rdzlele... Aproape
www.lumeacredintei.com : tr 1\ f ! 1 / septembtie 2017 31
FItEDE
'URl{At
ideologiarusi... MI tem ca nu mai contenescins5. Rds-
nu cumva romdnii sd se in- foiesc cdtevq ziare sosite de
drdgosteascl de o himerb". la Chigindu. In Basarabianu
$i cine ar putea sd inteleagi, existd, practic, minoritiigi se-
de pildd, refuzul categorical xuale. CAliva rugi - cu statut
Patriarhiei Ruse de a-l cano- juridic incert dincolo de Prut
naape soldatulEvghenie,pe (nici unvorbitor de romdndnu
motivul ci nu existi nimic se afld printre acegtia)-, diri-
concretin legdturd cu legen- jagi din urnbr6 de Moscov4 au
da creatd in jurul acestuia, fbcut, in anii treculi, o agitafie
dupl ce ani de-a rdndul ier- de nedescrisin privinEadiscri-
arhia de la Moscova, m6nd in min[rii lorpe motivul invocat
mdnScu FSB-ul - in wemea mai sus.Va fi ridicatd, in pulr-
in careCeceniaera prefrcu- nd weme, ,,la luptii" o armati
td in cenug[ -, i-au creat lui intreagd de pravoslarmici ba-
Evghenieo aurdde sfin1enie, sarabenicare au protestat sus
atribuindu-i rolul de simbol gi tareimpotriva... ,,Occiden-
contemporan al creqtinitdfii? tului corupf ', indic6nduli-se
Deloc o discutiemargnald,la de la Kremlin cihe cine sd-gi
ruqi, vd asigur, confuzia crea- manifeste deschis ataqamen-
ti in rAndulcredinciogilor16- nrl. Cinece sdmai inteleagS!...
sdnd in urmd lacrimi amare.
19august
2017
18august
2017 Nu tot a6astaulucrurile la
Cu totii ne-am dori sd fie noi, dupScum bine gtim, unde
pace, cu toJii ne-am dori ca pesteffei milioane de oameni
neamurile sd rdmdnd in mat- agteaptirevizuirea Constituli-
ca lor, in rostul $sat acestora ei, in care sd se stipuleze lim-
de Cel Preainalt.In pulin[ we- pede cd familia se intemeiaz[
me, Basarabiava slrbdtori 26 pe cdsdtoria liber consimti-
de ani de la cucerireaindepen- t[ intre un blrbat gi o feme-
denlei fali de URSS..loCuri- ie. A discuta in spaliul public
le murdare ale Rusiei in acest despre normalitate ca despre
spafiu romdnescdintotdeauna ceva bizar, promov6nd o con-
duitd sociald greu de acceptat
de orice un om rational, cu
consecinledezastruoasedin
punct de vedere moral gi nu
numai, inseamn5,pw gi sim-
plu, a ne batjocori propria fa-
milie cregtind,a ne batjoco-
ri strdmogii, nemaivorbind
de urmaqii noqtri. Cine igi
doreqte o astfel de societate
,,universalistii", in care, la fel
ca in comunism, o minorita-
te nu face un simplu apel la
toleranfI, ci cautd sd impun6,
brutal, reguli dupi bunul siu
plac majorit5lii?
septembrie2017 / LUMEA CREDINTIII
2017
20august
Nu m-a interesat in nici
un fel, pdnd astdzi, proble-
ma retragerii la mdndstire
a PS Corneliu. Nici cum a
fost rezolvat cazul de Sf6n-
tul Sinod sau declarafiapur-
tdtorului de cuv6nt al Pa-
triarhiei - cd prin demisie
ierarhul devine un simplu
monah. Am fost rugat insd,
dup6-amiazd,sd caut cum au
fost trangate astfel de situa-
{ii. dacdau existat,in Biseri-
ca Rus[. Doar ce am inceput
sd md uit prin regulamente-
le acesteiagi am renun{at pe
dat[. Sunt chestiuni care tin
mai degrabd de sfera politi-
cului, de ,,oamenii no$tri",
de ,,iese cine trebuie", de
,,oameni de incredere", de
suslinere qi de imagine din
parteastatului.De aici lipsa
de autori^tateasupra credin-
ciogilor. In fostul bloc soci-
alist, mai toli ierarhii trebu-
iau sd fie un soi de miniqtri
de Exteme. Nevinovdlia, in
unele cazuri, am vdzut cd
era probati insi, in trecut,
pe bazd de infricogitor ju-
rdmdnt, in fala unui sobor de
ierarhi qi a mullime de po-
por, cerdndu-se ca ierarhul
vinovat, dacl s-ar fi vddit
mincinos,a nu fi iertat nici
la Judecatade Apoi.
In ce mb privegte, dacl
unui vlddicd i s-ar da bdu-
turi imbititoare ori altele
asemenea,incdt s5-gi piar-
di mintile qi s[ sdv6rqeascd
blestemadi,dacdacestagi-ar
cere mai apoi iertare, fiind cu
multb luare-aminte pe viitor,
l-ag considera in continuare
ierarh...
Gheorghiticloclol
www.lumeacredinlei.com
REPORTAJ

MenestireaDiaconesti
:
prazniculbucuriei
Ne-aingiduit Durnnezeu s* ajungem, de marel*praznical Ador'-
rnirliMaiciiDomnului, intr-unlocdesprecareauzisern multe
lucrurideosebite,lnsi nu-!eunogtearn direct.$tianrdespretalen-
de a pictaicoane,
tul deosebita! rnaiciisr despretalentu!conde-
iuluilor5lchiardesprecSnt*rile de ia strand,careau ajunssi fie
publicate pe CD-uni.DarnimienLise poate asern*na cu prezenla
fn inimaacestuilocdurnnezeiesc, sfinlitgisfin{itordeopotriv*.
junqi dis-de-diminea- mullimea de oameni frumoqi starefulMdndstirii Darvari din
{i acolo,numicdmi-a cu chipurile senine,pline de Bucureqti, aldturi de pdrintele
fost mirarea s[ vdd bucwie qi imbrlcati prepon- duhovnic al obgtii de aici, pro-
mireni qi monahi, copii, tineri derent in portul multicolor al tosinghelulAmfi lohie Br6nz[.
9i b6ndni urcdndpe jos drumul costumelorpopulare. Seintin- Dupd impdrtdqirea cu
sinuos gi abrupt cltre MAnds- deau de la altarul de vard in Sfrntul Trup 9i Sdnge al lui
tirea Diaconeqti.E drept cd 9i suspe deal,pana la chilii. Hristos a unui numir impre-
magini eraudeja parcatede-a Slujba a fost linutb de sionantde credincioqigi in-
stdngagi de-adreapta,pdni sus. un numeros sobor de pre- cheierea Sfintei Liturghii.
Inci de la porfile inalte de o!i, in frunte cu pdrintele ar- plrintele Teofil a fost primul
sub clopotni{ane-aint6mpinat himandrit TeofiI Andstdsoaie, care a luat cuvdnful intr-o

www.lumea(:edt ntel,(om
REPORTAJ
predicd memorabil5. Stare-
ful ne-a vorbit despreminu-
natul moment al Adormirii
Maicii Domnului qi despre
ceea ce se petrece la lerusa-
lim, ?nzilele noastre,de acest
pramic minunat, invitdndu-ne
sd-l insoJim ,,cu ochii sufle-
tului qi ai minfii" pentru a
c6l[tori impreund la cetatea
Ierusalimului:
,,inainte ca Preacura-
ta Niscitoare de Dumnezeu
sb inchid[ ochii, pe Munte-
le Sion, acolo unde locuia, in
casaSfintului Apostol loan.
au fost adugi pe norii cerului
de la marginile pdmdntului
Apostolii, pentru cd erau ple-
cafi sd propoviduiascd, dupd
cum Domnul Iisus le-a lSsat
poruncl: <<IVlergefi pdnd la ca-
pdtul pdmdntului qi propov5-
duili Evanghelia!>. Astfel ei
au participat la ultimul drum
pdmdntescal Maicii Dom-
nului, de pe Muntele Sion,
care estein interiorul cetdtii
2017/ LLIME,{CREDINTEI
septembrie
Ierusalimului, au parcurs un sdvdrqegte- la Sfhntul Mor-
drum p6nd dincolo de ziduri- mdnt mai int6i, gi apoi la Me-
le cetitii, au trecut p6r6ul Ce- tocul Ghetsimani - Sfdnta
drilor qi la Ghetsimani, unde Liturghie. Pe la orele trei gi
era un loc de ingropdciune,un jumdtate noaptea, spre dimi-
mormdnt slpat in stdnc6, au neafi, cdnd se sfirqegte Litur-
agezattrupul Preasfintei Nbs- ghia. staregulde la Ghetsimani
cf,toare de Dumnezeu. Aces- vine gi scoateaceastdicoani
tea sunt relatirile din SfAnta pe care o poartd pe brale...
Traditie dgspreacestmoment ins[ nu o atinge cu mdinile, ci
al Adormirii Maicii Domnu- poart5niqte vegmintespecia-
lui. La Ierusalim, in fiecare le gi o {ine pe Maica Domnu-
an, praznicul acestaestetinut lui aqacum estepictatd gi in
cu mare fast... IatI ce se in- icoanelede laprazricul de as-
tdmpld in Ierusalim, in zile- tAzi. De la Sfhntul Morm6nt
le noastre.Cu trei zile inainte incepAnd,pe Drumul Crucii,
de praznicul Adormirii Mai- citre Ghetsimani, pomegte o
cii Domnului, l6ngd Biseri- procesiune la care participd
ca Sfhntului Morm6nt, se afl5 Episcopii, preotii gi credin-
un mic paraclis numit Meto- ciogii care se afl6 atunci in Ie-
cul Ghetsimani. Acolo exist?i rusalim. Este noapte, strd.zile
o preafrumoasdicoani in care Ierusalimului suntgoale.Doar
estereprezentati Maica Dom- credincioqii vin din toate di-
nului Adormitd... dar chipul recflile, cu lumdndri aprinsegi
Maicii in aceastEicoand este cu flori, sd o conducdpeMai-
decupat din argint, ca gi cdnd ca Domnului pdnS la Ghet-
ar fi adormiti. Cu trei zlle simani... La po4ile bisericii
inainte, la miezui nopfii, se din Ghetsimani alaiul ajunge
www.l umeacredinfei.<om
spre diminealS. Cam atunci Maica Domnului: ,,Aga cum ei esteascultareade cuvdntul
c6nd rdsare soarele. De fie- am auzit gi in Evanghelia de lui Dumnezeu gi trdirea con-
care datd, in fiecare an, degi ast[zi, Maria a statla picioa- form acestuicuvint".
la Ierusalim acum este o pe- rele Mdntuitorului Hristos La final au fost impnrfite
rioadb in care din luna apri- (9i o simbolizeazdpe Maica pachete cu mdncare tuturor
lie nu a mai plouat deloc Ai Domnului), pentru a ascul- pelerinilor veniti cu mic, cu
nici nu ploui p6n5 in decem- ta cuvdntul lui Iisus, care nu mare, de mai aproape sau de
brie... atunci cdnd alaiul cu este cuvdnt omenesc,gi a se mai departe,pentru a prdznui
Maica Domnului ajunge la pitrunde de acestecuvinte la impreund aceastdmare sdr-
Ghetsimani, in jurul bisericii, minte, la cuget qi la inimd gi bdtoare cregtin[ a Adormirii
deasupra,intotdeaunavin no- ca sd tr[iasc6 conform aces- Maicii Domnului.
rii. Srurtnigte nori albi care se tor cuvinte. Toatd taina mdn-
odihnescAise invdrt deasupra tuirii in ceea ce o privegte pe A consemnat
Ghetsimanilor.Aqa cum i-au Fecioara Maria qi toatl via\a Laurentiu
COSMOIU
adus pe Apostoli odinioari.
Acesta este un semn, o in-
credinlare, o mdngdierepen-
tru cregtinii care ajung la Ie-
rusalim, si vadi cu ochii lor
ceea ce c6nt[m noi in toate
bisericile din lumea cregtin5".
Apoi predica a fost con-
tinuatd de odrintele Amfi-
lohie, care a adresatun in-
demn vivace, scrutdtor, la
curaj qi fapte bune.A ftcut o
inspirataparaleldintre Maria.
sora Martei ;i a lui Lazdr, Si
w w w , l ur e ac.e di n te i ,co m :: : D1\ fEI / septembrie 2Ol7
ln cur6ndin libririi
TeodorBaconschi
Teodor Baconschi
Fascinalia tradiliei
FASCINATIA Studiipatrisficegi de istoriea religiilor

T!{AITTU
s't1rDilpAlRlSTtC[St Dt tsloNt Rg-lcILOR
Textele cuprinse in prezenta antologie aufost scrise in
anii cenuSii,reci, marcali de penurie Si teamd difuzd, care
^
au definit ceauSismulterminal. Tinerelea mdJiicea sd sube_
valuez riscurile (tocmai pentru cd, de pitdi, nu
Stiam,pe
atunci, cd Securitatea md urmdrea dejaprin intermediul uiei
regele tr4ti delatori). Eram un carefrecventea_
/e
zd, prin studiile patristice, insdsi "uropeon
genunea ideaiicd a cultu_
rii noastre continentale (cu tot cu destinut ei global). Trdiam
certitudinea cd inteligenla qi libertatea nu potfi distruse de
aparatul represivSi de supravegh"r g"rnoliroid, care trans_
formase pe atunci toatd societatea iomdneascd fntr_o vastd
metafordpenitenciard...

Rizvan Bucuroiu
La cartrileDuhului
3. Vetremdndsfiregfi
din Oltenin gi Banut
. _Seyiaedilorigld prefalatd de teologul Costion Nicolescu
(,,Peleriryajelecuceritoare ale unui reporter poet")
;i ince_
putd in 2014 cu volumul La curyile Duhului. I: Vetre
mdndstireStidin Muntenia Si Dobrogea, sub semndtura fnte_
meietorului ; i directorului magazinului ilus trat Lumea Cre_
dinlei, jurnalistul Rdman Bucuroiu (n. 1963),continud cu
volumul defald, tnchinat Olteniei gi Banatului.
A;a cum observa teologul Costion Nicolescu in Cuv6n_
tul inainte al primului volum, ,,textele lui Rdman Bucuroiu
se constituie intr-un indemn la pelerinaj, unul care sd trea_
cd qi dincolo de cele vizibile, la cele di strdvdzut. Mdndsti_
rile ldrii sunt oarecum precum ciupercile ieSite din acelasi
miceliu subteran sau precum corilii aceluiisi atol submq_
rin. Pelerinajul la una dintre ele teface sd le cauli in conti_
nuare qi pe altele, surori tn dth. Cdci esteplind
lara aceas_
ta necdjitd Sifiumoasd Si tainicd, pre numeje ei Romdnia, de

fu.i
locuri.care cheamd la pelerinaj. $i dacd menireaprincipald
a unui loc de pelerinaj este aceea de a fnlesni comunicarea
cu Dumnezeu,atunci trebuie observat cd autorul neface sd_l
insolim Si sd simlim atingerea acestei supreme
linte,,. ,
REPORTAJ

ManistireaLemnului
SfinteiCruci
din EmekHa Matzlevah
friiciodetin-ams* pot afirniac&arr"l
vizut toatelocurilecnestin*dir"l
fara Sfint5giastapentruc5,de fiecaredati e6ndpiqescpe pdmin-
tul acelabinecuvantat, tniiescbucuriade a descoperi un nou petie
de Rei.lnultimulrxeupelerinaj, anrajurrs
?nEnrekHaMatzrevah, ra
M3nastirea Sfinteicruci,despr*carsespunecda fcstziditape lccul
de undea fosttiiat eopaeuldin eares*afdeutcruceaBeearea fcst
rdstigniiMintuitorul.intr-ocapeldsubterand seafli o micdsuprafald
lncadratdcu gibncnz,lacd*spr* caresespuneei *Eteaeela
'"narryllJri
al r6d*ciniiecpacukri cel5f6nt,cu esenlede ehiparos, misllnsieedru.
 Agezim6ntul
Derelem
Mussafaben
Dupd ce am iegit din Ce_
tate. credeamcd toatd incdr_
cdtura spirituali a zilei se
conturasedeja, dar pdrinte_
te Davrd. ca de obicei, avea
gi de aceasti datd o noui sur_
prizi. Am pornit inspre Est
l.l, dup6 vreo doi kilometri
de mers prin Emek HaMatz_
levah (Valeain care s_afdcut
Crucea),am ajuns la Mrinds_
trrea Sfintei Cruci (Derelem
Mu ss alaben) des , pr ec a re ,
srncer,nrcl mdcar nu auzi_
serqpAni atunci.
In A nt ic hit at e. V a l e a
L^ ru cl l s e int indea c a m p e
{e.i-ngtru kilometri fald'de
zidwile Ierusalimului. hinC
o. vale.extrem de izolatd
i,r pustre. pentru ca astdzi
q e o p ar t e a ac es t e i a
sd
Io cu i as c d bogalii ac e s to r
locuri, in cartierulRehaviah,
iar in cealaltA parte sd se
afle Parlamentul israelian
(Kn e ss et ) . Univ er s i ta te a
b,braici gi Muzeul Israelian.
Vechi gi nou. in aceeagipaletii
ex.isten(iald, dar cu mesaje musulman au fost demolate.
spirituale distincte. prevdzuti cu arcadegi trep_
In preajma anului 1310, cd_ te,
Mdndstirea Sfintei lh urcare gi cobordre,cu
_ Cruci a I ugdrii georgienirepopuleazq
tos,tridicati de cdfiva cdlugd_ manasttrea. multd vegetaflegi o atmosfe_
unde r5mdnp6nd qacaldn,de pacegi
n din Sftntul Munte, cu sp'ri_ in secolul liniqte,rar
al17-lea.c6nd,da_ m extenor este
.1inulfinanciaral impiratului tontd unor problemede inconiurati de
qe ta_aceaweme al Georgi_ ordin ziduri inalte gi groase.mdrgi_
hnancrar,cedeazd, a$ezbmdn_ nrte de contrafo4i. Vdzuti de
ei. Pdndla sftrgitul secolul"ui ful cdlug5rilor
grec-ortodocqi. departe.mdnistirea
al l3-lea. la aceastdmiindsti_ care i1i creea_
viefuiescacolo gi astdzi. za.senzatra
re avea sd se formeze un pu_ c6 tocmai ai ajuns
ternic centruspiritual si cul_ Biserica Ia intrareaintr-o strasnicace_
are tate medievali.
tural al georgienilorstabilifi oarhitecturi
i n l e ru s alim . Dupd ac e e a . Prin singura poartda md_
Insa.manastireaesteDrelu_ ;i o picturideosebite nasrlnl _
se rntri mai intdi in
atl de cdtre mameluci, care curtea interioard, de unde
M6ndstirea Sfintei Cruci se tace
completeazl agezdmdntulcu este un trecereain biseri_
adevlrat labirint, ar_ c5. Fiind o
o moschee.Ulterior. at6t ase_ httectura bisericd cregtind,
acestgia
zdmdnlul cre$tin. c6t gi cel tul deosebitd. fiind cu to_ are aceleagielementespe_
in interior esre cifi ce bisericilor
ortodoxe,
ww w . l u m e a cre d i n te (o
i r
:- :i l ,i ) .T El /s eptem br i e2O tT
39
 REPORTAJ

frumuseJea arhitecturali zugravii frescelor au imbi- amplificdnd specificul orto-

constdnd in aceeacd domul nat in mod armonios scene- dox al agezim6ntului.in vi-
cel mare al bisericii centrale le religioasecu cele sociale trinele care se afl5 in culoa-
este sprijinit pe patru coloa- qi culturale ale wemii, ceea rul destinat muzeului sunt
ne pe c6t de trainice,pe atdt
9e face ca registrul iconogra- minuJios aSezateobiecte de
de elegante.Bisericileorto- fic si fie unul aparte. Dio- cult, argint, broderii, vegmin-
doxe din lara Sfdnti sunt in sebite sunt gi exponateledin te de epocdgi icoanede mare
general mici, spre deosebire micul muzeu amenajataici, valoare.
de aceasta,care este extrem
de generoas[.
Biserica actuali a Md-
ndstirii Sfintei Cruci este
pardositd cu valoroasemo-
zaicuri, d3tAnddin epocabi-
zantind,.In ceea ce privegte
frescelecareimpodobescpe-
relii ldcaquluide cult, acestea
dateazd, din secolul al 13-lea,
fiind restauratein a doua par-
te a secoluluial l7-1ea.Acu-
ratelea culorilor, intr-o pa-
letd cromatici extrem de
curajoasd,face ca perefii bi-
sericii sd amplificelumino-
zitatea inaltd a acesteia. in
ceeace privegte compozilia,

40 septembrie 20I7 / Ll]N{EA CREDINTEi

www.lumeacredintei.com
 loculCopaculuiSfdnt
dincareafostficuti
CruceaRastignirii
Tradilia cregtind susfi-
ne ipoteza conform cireia
M6ndstirea Sfintei Cruci din
Emek Ha Matzlevah a fost zi-
ditd pe locul de unde a fost
tdiat copacul din care a fost
fbcuti Crucea pe care a fost
rdstignit Mdntuitorul Hris-
tos. Capela Lemnului Sfin-
tei Cruci a fost inilial inchi-
natdFecioareiMaria,ulterior
primind hramul Sfinlilor im-
pirali Conptantin gi Elena
gi hramul Inil{area Sfintei
Cruci.
.Pe latura din stdngaa bi-
sencll se trece prrntr-un cu-
loar ingust, care duce intr-o
ca p el[ s ubt er anS , a c o l o
unde se spune cd a fost r[-
ddcina Copacului Sfbnt. Lo-
cul este incadrat cu o pla-
cd din bronz, agezatSpe un
postament de marmurd, fi-
ind cunoscut ca tSmdduitor
pentru toli cei care il ating.
Acel mic altar este inconju-
rat de icoane care infbligea-
zd momente semnificative,
de la aparitia Sfintei Treimi
la Stejaruldin Mamvri pdnd
la RdstisnireaMdntuitoru- Cruce, rostescimpreund o ru- diavoli cu puterea Celur ce
lui Hrist-os:Lot, in momen- g[ciune inillitoare: S-a rdstignit pe tine, a Dom-
tul in carescap[ din Sodoma; ,,Sdinvie Dumnezeugi si nului nostru Iisus Hristos,gi
Awaam, in momenful cAndii se risipeascdvrdjmagii Lui; S-a pogorAt la iad gi a cdl-
d[ lui Lot cele ffei seminte- si fugd de la fala Lui cei
1I de chiparos,mdslin gi cedru;
Lot plant6nd seminlele;Lot
ce-L urdscpe Ddnsul;sdpia-
rd cum piere fumul; cum se
cat putereadiavolului gi ne-a
d5ruit noud pe tine, cinstita
Crucea Sa, spre alungareaa
p uddnd Copacul SfAnt cu apd tope$tecearade la fatrafocu- tot pizmagul. O, preacinstitd
din Iordan: tiierea Cooacului lui, aqasdpiard diavolii de la gi de via!5 fbcdtoare Crucea
gi ducereaacestuiaspie Gol- fala celor ce iubescpe Dum- Domnului, ajut5-mi cu Sfdn-
gota; Rdstignireape Cruce a nezeu gi se insemneazdcu ta Doamnd Fecioara,Nisc5-
Mdntuitorului. semnul Crucii gi zic cu ve- toarede Dumnezeu,qi cu toli
Credinciogiicareajungsd selie: BucurS-te, preacinsti- sfinJiiin veci. Amin!".
se inchineaici. duodce sdru- td 9i de viaJi ftc[toare Cru-
ti bucilica de lemn din Sfdnta ceaDomnului,carealungipe Mariana
BORLOVEANU
www.lumacredintei.com fl i l ;\T EI/s eptem br i e2Ol T 41
 EXCURS
BAtCAl{IC
babei Vanga (II)
Suratele
Apocalipsa, in lumeaslav6,a fostintotdeaunaun subiectpre-
dilect.in ceasud-dunireanS, propoviduireaacesteia
catinsi formedintrecelemaibizare.
Fatriarhia Ortodoxide laTirnovova considera
tul lumiinu maisuferea,astfel,niciun fel de am6nare...
Semnele
sfir;itului
lumii
B6rbati qi femei, in haina
lui Adam gi a Evei, spre ne-
dumerirea drept-credincioqi-
lor din Marele Tirnovo. co-
lindau, la jum[tatea veacului
al l4-lea, imprejurimile ora-
gului, ascunzdndu-sein peg-
teri, unde se dedau la orgii
amestecatecu incantafii stra-
nii, condamndndBiserica ca
fiind dec5zutS,ieqitl din ros-
turile ei, qi aducdnd o invlp-
turd nou5, pe care ar fi trebuit
sI o respecteintreg poporul.
In rdndurile lor, ,,pro-
feti" qi ,,profetese" vesteau
o alti lume, ce ar fi urmat si
igi arate roadele dupi sfrrgi-
tul celei vechi. Batjocura la
adresaBisericii avea sI cul-
mineze, in curdnd, cu c5-
derea faimoasei cetdli din
www.lumeacredintei.com
a imbrS-
inci din secolulal 14-lea,
ci sfirgi-
Balcani gi instaurarea isla-
mului, weme de 500 de ani,
ca religie favofizatd in toa-
te sfraturile sociale de la sud
de Dunlre.
Biserica;i
inaintevizitorii
Biserica Bulgard de as-
tdzi incearcd si atragi aten-
1ia credinciogilor ei, frcAnd
apel la trecut, asupra pri-
mejdiilor pe ca{e le cuprind
aga-ziseleprorocii r[spdndi-
te cu sdrg de cercuri intere-
sate pseudo-ortodoxe din a-
ceast[ {ard.
Cine si ia insi aminte
la povdfuirile acesteia, cdt[
weme oamenii de rdnd gi-au
pierdut in bu,nd parte incre-
derea in ierarhia canonicd de
la sud de Dun6re, in deceni-
ile de cruntd prigoand co-
munistd - in care unii dintre
LLIiEACREDt\iTEl/septembrie2olT
vl5dici nu au avut doar un rol
decorativ in Bisericd" la fel
ca in Serbia vecin6, de pil-
dd, ci au fost impugi, pur gi
simplu, de puterea atee de la
Sofia (nepoti ori veri generali
ai serviciilor secrete, dupd
cum o v[desc dosareleaces-
tora din ultimii ani), pentru
a lupta din interior impotri-
va Ortodoxiei?
Astfel, nu e de mirare c5
fenomene precum cele gene-
rate de faimoasababaVanga
(consideratd o credincioasd
simpld 9i nepltatd din po-
por, prin comparatie cu ier-
arhia de la sud de Dundre)
capdtdamploarein societa-
tea bulgarb a zilelor noastre.
Iezededoctorat
despre,,babe"
Cum fenomenul proro-
citelor bulgiroaice esteunul
greu de analizat astizi (exis-
t5, dupd cum aminteam in
unul din numerele trecu-
te ale revistei noastre. mai
multe studii gi teze de doc-
torat pe tema dati in Jarave-
cin[, care incearcl sd facd,
oarecum, lumini in leglturi
cu aceste,,ivlenii" in spaliul
bulgaro-macedonean, fbrl
a putea explica ins[ p6nd
la capdt aderenta unui nu-
mbr atdt de mare de creduli
in jurul unor ,,babe"), vom
a3
 EXCURS
BATCAI{IC

incerca s[ ne oprim doar asu- gi via{a pioasd a vestitei Sla- Slava constatd cd inceoe
s;
pra unui caz cdt se poate de va Sewiukova. aibd anumite ,,insuqiri para-
concludent in privinla datd: Ce sa fi atras, totugi, cu normale", avdndprimele sal.
,,proroci1a"Slava Sevriuko- precddere, interesul citito- vedenii. Pe linie matemi, ar,u-
va - un ,,fenomen" tatat cu rilor asupra unor ,,prorocii" sese,e drept, mai
multe ina-
pasiune, in mai multe volu- de care, cu sigurantd, pu{ini intaqecare s-au
ocupat cu le-
me, de cunoscutul scriitor aveauCunogtin(dp6ni atunci? cuireacelor bolnavi
cu planr=
Hristo Nanev. Dar, intdi de toate, cine este medicinale,acesteapretin-
Bestseller-uri ,,prorocila" Slava Sewiuko- zdnd,la rdndu-le,cd sunt ina-
va, de care,separe,doarbul- intevizdtoare. Astfel au fos:
bulgire;ti garii, rugii 9i s6rbii au auzit? atAt bunica sa, c6t qi mam;
Fili in aceastd lume, insd Slavei, Maria, care erau cu-
nu din aceastd lume (2005), Povestea Slavei noscutein orag ca vindeca-
P er s p i c a c i ta te a m i n l i i Niscutd in anul 1902,la toaregi prorocile.
(2006), Lumina ochilor spre Nova Zagora, la vdrsta de La l 6 ani , S l ava se cd-
Univers (2007), Cuvinte Ei noudani,viitoarea,prorocifd" sdtoregtecu un
emigran:
vedenii ale Slavei Sevriuko-
va (2013) - sunt doar cdteva
dintre titlurile lui Hristo Na-
nev, in care acestaincearcd
sd surprindd cdt mai limpe-
de,,fenomenulSlava".Cdrfi
care s-au vAndutca pdinea
cald[ pe pia{abulgardde car-
te, scriitorul mdrturisind insd
cI nu talenful sdu e cel care
a frcut ca acesteasi aibi un
atdt de mare succesla public
(tirajele intrec6nd mai mul-
te titluri dedicate consacra-
tei baba Vanga).ci proroci-
ile cu totul ieqite din comun

septembrie2017 / LU L,tllA LIREDl\TEt www.l umeacredintei.(o r

ucraineandin Harkov, ce fb-
cuse parte din Garda Albd a
Imperiului Jarist. Grav rdnit
la picior, Stepan Sevriukov,
inainte de c[s[toria celor doi,
a fost ingrijit cu mult[ aten-
fie, la un spital din apropiere
de casaSlavei,de cdtrevii-
toarea sa sofie.
In luna febrlarie 1962,
,,proroci1a"Slava Sewiuko-
va avea sI facd cunogtin{d
cu docentul Ivo Lozenski,
cel care ii va netezi calea
spre folosirea,,capacitdlilor
sale extraordinare in dome-
niul gtiinlific", fbcdnd-o cu-
noscutd in inheaga Bulgarie
comunist6.
Sinodulplanetar
Legdtura cu Ivo Lozenski
se va solda, chiar dintru in-
ceput, cu ,,qedintepsihotro-
nice extraordinare", colabo-
rarea cu acestadurdnd pdnd
Ia moartea ,,proroci1ei" (trei
decenii mai t6rziu).
Predic{iile sale vor fi, in
principal, de ordin politic,
concepJiilecreqtine ale clar-
vdzdtoarei fiind alterate in
timp de cele ale,,oamenilor
de gtiinli" cu careva intra in
contact. Printre acestea,teo-
ria reincarnSrilor qi metem-
psihoza se vor afla la loc de
frunte. Chiar qi manifestAnd
o evlavie apartefa[d de Bise-
ricd, Slava Sevriukova e de
pdrere,privind in vijtor, cd
dupS o perioadd de muceni-
cie a acesteia,de cutremure
socialegi politice. careo vor
aSezainafara legii 9i in care
credincioqii se vor mdntui,
dupd anul 2100. r'a ar.ealoc
un ,,Sinod planetar'' la care
vor participa ortodocqi.cato-
lici, protestanli gi multe alte
www.lumeacredintei c: l
confesiunireligioase,,,unde a purtato vreme de aproape
va fi acceptati teoria rein- un mllenlu...
carnirilor", ajungdndu-sela
o singurd religie in intreaga ,,Babele";i politica
lume, ,,in care Ortodoxia va Desigur, nu atdt de mult
aveaun rol,preponderent". cdntiresc cuvintele ..proroci -
1ei"c6ttAlcuirilela aceste4fb-
Nouareligiea lumii cute de feluritrijurnaligti, ,pa-
,,Nu vi temeli de chi- ranormali" ori foqti lucrdtori ai
nuri. Toli vor apucape calea serviciilor secrete,carepretind
cea mdntuitoare, cdtre l5un- cd au cunoscut-oindeaproape
trul nostru, cdtre sine. C5- pe vestita Slava.Dupd aceste
tre Duh" - proclamd ,,pro- tdlcuiri, Deliormanul sud-du-
roci!a". Noua religie - afl6m ndrean,populat, in principal,
din ,,strdvederea"acesteia- cu turco-persani.va fi in pen-
va avea manuale, va studia- col de a fi smulsde la Bulsa-
td dupd norne educalionale ria, la fel giparteade sud-eJta
moderne. Mai inainte de a acesteitiri. Totul se va termi-
se ajunge, insi, ,,la etapain- na insd cu bine la Dundre,pro-
noirii spirifuale", vor fi mul- blemelerimdnAnd doarla gra-
te neinfelegeri qi lupte crdn- nila cu Turcia, ,,dacdBulg-aria
ceneintre oameni in aceastl va intra in Europa" (,,proro-
privinfd. cia" a fost ftcuti cu pufin ina-
P6nd la inceputul rdz- inte de aceasti dati).
merilelor, inaintevlzdtoarea Nu mi intreba{idacdpro-
bulg6roaicd nu uiti, totugi, fesorul llristo Nanev, autorul
de poporul din Balcani din clrfilor despre,,babaSlava",
care face parte, despre care e filorus. gtiu doar cd e iubi-
,,profefeqte"cd la inceputul tor de .,inaint evdzdlorl" .
secolului al2l-lea va sc6oa
de ,,karma"lui grea,pe care GheorghitiClOClOl
L L \1E : ,- R El i \tEl / s eptem br l e2Ot7
iffi
i g.1ir,-r*****
*ff

FR*Sfr*fr{ElfT#Afdt{rl?fi ?
FUGA Peurmele$finteiFamilii
in EGIPT,
i-i,$ii,L .qj*rr.ifli:lLt. l*:t*,il.t1+r,irrr;.t;i [,],*ic,irl lj*,r.i.+
i r r 1r ,..r ,..1f.ltr .i .r .l :1:- ,.1,. . r ;1. .:r r - \.
Ferioade: fl3 aile,aviun)
2-14mtombrie
Preft&0 erro(grup
deSpers)

$fintilcrTf,mf,duitsri
GRECIA
.Jf ;11:s: Erii..u'x $,fi.lti:* rii:r'i,:;eii :li,r*tt,Ql"q,:ti
l::li"ir jvrji*,!iji.lirlir;', :,Ti!*$:trr+.,Si5it*.'i: r,+i;l',,11:
Penoeda:14-18mtsmbrie S ail*,avion)
Frett35 Hrro+ f,vbn{grup40pem}

ISRAEL
Pensad*;l$ nuv$aile,avion)
FrefG10euro{gn4da40Frs,cs:snholelS.)
ISRAEL ru $lilAl sauIOR0AH|A
Seedargamod;loptionalSlltlAlsauI0RDAI\lA
Ferioadar
1$ novt017

EGIFT
DeSFMIHAla ALEXAT'IDRIA,
ij.:s,**l:rr:\r le :iiJl$,r'rui i* $tri.LrJije,+l'r;::.,tir
,4i* i ;:-r::ri"r i-''.li,,/'i.i$l:;Fiiil r;i lr :-s,i::iN,iti,u:l {,14:t
Penoada avton
9"14nov$ arle,
$ Fmf1if0eum(gnp40pere,hotelTmbdejun)

De$F $PlRlB0l{in f,0RFU

r j,:i.jii.rii:,fi g.il.liitlirtfirul,t;, ;rr'r,"1rt:iL,tiq;.rr':i:,',tl
Penoada;
10-16 sauavron)
dw f ailc,autocar
Pmt3i0aura(gn&de40prsJ
 REPORTAJ

De ZiuaMarini,
Ia SanktPetersburg
Prograrnul,,Rusia norduluiexttrem"are oricum,?nfiecarean,elemen-
te.lesalede speetaculazitate * ln perioada nopfirorarbe,ajungern
pandla cerculPolarde Nord!Daranulacestap*reda fcstmaispecial
eaniciodatd: am f6eutcroazier*pe l-aculLadoga{celrnairnarelaccu
api dulcedin Europa, vizit*la MAnistirea valaarn), pe MareaAlb* {cea
mainordicdmsn*stirea Rusiei, &/l3n5stirea solevd!),pe Laeulor"le-
ga {lnsulaKijigibisericilesaledin lennn, cu arhitectur* tradi{iona!6
ruseasci),iarla final,in SanktFetersbung, de sirbdtCIarea sfinteifilar.e
MuceniteMarina, anrpartieipat, vn6nd-nevrand, traxiuaManinei Ruse.
Duminici 30iulie2017,
labiserici de relaxare... Dar ne propu- pentru a strdbate Sankt Pe-
sesemsd mergem diminea- tersburgul de la nord la sud,
Abia intorgi din nordul fa la bisericd, individual sau peste rdul Neva, cu inten-
extrem, dupd un tur de forfd intr-un program oplional la {ia de a ajunge la ora zecela
nu doar duhovnicesc,dumi- Viri\a. Zis $i fbcut! Mare par- slujbade la bisericade paro-
nic6, 30 iulie 2017. ar fi tre- te din grup ne-am suit in au- hie unde se odihneqteSfdn-
buit sdfie ziua noastr6liberd, tocar dimineal[, la ora noud, tul Serafim de Viri{a.

w w w . l u me a (re : ri : (: - LI- ]1E \ aR ED l \T Ei l s eptem br i e2O l T '' 47

REPORTA.|
Doar cd socotealade aca-
sd nu^s-apotrivit cu cea din
tdre! In scurtd vreme ne-am
ladurit cI in metropol[ se in-
timpla ceva, toate cdile ruti-
ere cdtre centru erau blocate
de poli{ie, inclusiv intr[rile
pe poduri, iar pe trotuarele 9i
itreiurile largi de granit ale
fostei capitaleimperialemul-
limea ,,curgea" fluid in ace-
laqi sens,aglomer6ndu-sePe
malurile r6ului Neva.Atunci
amrealizat cd in aceastddu-
minicd se sdrbdtoreqteZiua
Marinei, una dintre cele mai
populare slrbdtori ale Rusi-
ei, organizatSca sdrbdtoare
naJionalSdin 1939, din Pe-
rioada comunistl qi Pdndas-
tdzi (de 78 de ani). Senti-
menrul patriotic in Rusia se
conjugd incd Ia Prezent,are
valenlecare depdgescbarie-
rele sistemelorsocialetrecu-
te sauprezente,iar a-[i servi
patria-mamd este un act de
t,
2017/ 1-UhlEACRIDINTEI
septembrie
onoare,caretreze$temAndrie
qi bucurie in suflet gi meritd
a fi sirbdtorit cu tot fastul 9i
cu toatd familia.
Sandu, qoferul nostru,
a reuqit s[ gdseascdpdnd la
urmd un pod mai depirtat de
centru, peste care am trecut
Neva. Dar deja intdrziasem
preamult, aqaincdtpe la ora
i O-30am oorit la o bisericd
aflatdincal6 - qi care s-a do-
vedit ulterior a fi una dintre
cele mai vechi catedraledin
Sankt Petersburg:Catedrala
Sfdntului Samson primito-
rul de strbini, ridicatb de Pe-
tru cel Mare in 1710,la doar
$apteani de la intemeierea
noii sale capitale imperiale,
oentru a comemora vlctona
hmtara de h Poltava, carea
avut loc in ziua de prdznui-
re a acestuisfhnt.Primitor de
strdini (grupul nostru de ro-
mAni rdtdcili) a fost Sfdntul
Samsonsi acum!
ZiuaMarinei,
Ruse
ZiuaFlotei
Prin decret preziden{ial,
Ziua Marinei se sdrbdtoreqte
in Rusia in fiecare an in ulti-
ma duminici a lunii iulie, iar
acum,in 2017,aceastaa Picat
pe data de 30 iulie - de sdrb[-
toarea Sfi-nteiMari Mucenile
Marina. Intdmpldtor sau nu,
desfrqwareade fo4e ale ma-
rinei militare ruse pe cursul
RAului Neva, in centrul (Pa-
trimoniu UNESCO) Sankt
Petersburgului, a alut o str6-
lucire fbrd precedent: Parada,
la care a particiPat qi Preqe-
dintele Vladimir Putin" a cu-
prins defilareaa mai mult de
40 de nave de rdzboi de su-
prafa{d gi submarine,a avi-
a{iei navale qi a peste 5 000
de marinari din flotele Mdrii
Baltice, M[rii Nordului, M[-
rii Negre, Flotei Pacificului
qi a Mdrii Caspice.LaParadl
wwwlumeacredintei.com

a putut fi r'azuti 5i copia va-
sului lui Pemr cel \{are - cel
carea pus bazeleflotei ruseqti
Ia anui 1700.
Din cei cinci milioanede
locuitori ai oragului,Ia care
se adaugdqi ruri;tii sosili in
vdrf de sezonestival,cu si-
guran{6cel pulin jumdtate au
fost prezenli pe cheiurile Ne-
vei. Podurile erauimoodobi-
te cu stegulelemulticolore de
semnalizarefolosite in ma-
rind qi care transmit diverse
mesaje (arat6 codifi cat na\i-
onalitatea,rangul gi scopul
navei, gradul comandantu-
lui etc.). Dar cel mai onorat
a fost steagul Sfdntului An-
drei (crucea in formd de X
desenatdcu albastrupe fond
alb), adoptat in anii 1700 de
cdtre Petru cel Mare qi care
a fost pe rind: cel mai fai-
mos insemn al marinei Impe-
riului Rus(1865-1917), stea-
gul oficial al Comitetului de
".. ,1,
www.lumeac.ec _': :: -
!!!! !!
Eliberare a Popoarelordin de minute, au fost multicolo-
Rusia (1944-1946).iar din re qi foarte bogate! Apoi am
1992 este steagul oficial al traversat oragul intr-o baie
forlelor navaleale Federali- de mul{ime impresionanti,
in timp ce pe bulevard era
e i R u s e .D e l a m i c l a mare,
de la oficiali la copii, multd o formalie care cdnta cu fre-
lume a,,defilat" in aceastdzi nezie!Lumea circula in sen-
cu steagulSfintului Apostol suri diferite, dar nici un mo-
Andrei.consideratqi de rugi ment nu am sim{it c[ suntem
Apostolul care a adus cregti- in pericol, deqi eram trei fe-
nismul pentru prima oar[ pe mei romdnce fdrd insolitoril
pdmAntslav. A fost o experienldpe care
nu am qenJt ca o putem
lmpresiilacald parcurgecu atatabucurie gi
Mulli dintre participanlii enfuziasm".
la programul nostru au rSmas Angela Pantea (Bucu-
in centru pdnd searat|rziu. regti): .,Searam-au impresi-
in mijlocul sirbitorii popu- onat vaporaqelede agrement
lare. Irina Popescu(Constan- ce pluteaupe Neva gi veselia
!a) povestegte:,,Am pornit oamenilor. Erau fericifi. Ci-
pe strdzile din centrul ora- neva mi-a spus:azi la noi e
qului cu entuziasmul cu care mare sbrbltoare, e ziua ma-
eram obiqnuite de acas6,de rinarilorl Se simleabucuria
Ziua Marinei! In jurul orei sdrbdtorii- de oe Neva rdsu-
22 au pomit focurile de ar- nau cdntece tradilionale ru-
tificii dinsprePalatulErmi- segti,strunede acordeongi
taj, au durat mai mult de 30 de balalaicd.Amurgulrogiatic
\ iL I / septembrie 2ol 7
REPORIA'

,,*" a
z
t - ,- - "
-
L" ,;{ ,,1,*''
,..] & 't

incdlzeasi inimile oamenilorI

Urma sdfie o noaptelungd 9i
festivd. Clddirea Amiralitd-
tii strdluceaParc6mai tarein
acestamurg.'.$i ParcdSan-
kt Petersburgul,oragulde Po-
veste. era mai frumos in str6-
lucirea aPei.M-amintrebat la
un moment dat dac6, localnic
fiind, ai fi Purut sd mergi la
culcare...si mi-am rdsPuns:
licdririle oraqului qi scdnce-
tul m[rii nu te-ar fl l6sat sh
dormi, trebuia sdPetrecil Era
foarte multd lume Pe strad6'
dar multd lume a fost 9i in bi-
seric6,in Biserica Mdntuito-
rului insdngerat. Ruqii qtiu sd
Deffeacd,dar 9i cAndse roagd-
cAnt6parcAinima lor!".

A consemna:
Maria CHIRCULES(U
MiriamTurism
Foto:Petru HERTESCU

www.lumeacredintei.cor
]]1
septembrie 2017 / t-Lilt{l1A C K]:lltNJ
AparifiaNoruluipeTabor
?nfiecarean,in noapteade 18/19august,cregtlnii pot perticipala SfAnta
de noapte
l-?turghie pnilejuitd
de nnarelepraznic al la Fa{5
Schirs:barii
{pestilvechi),in JaraSf*nt*,p* Tabor.
$rl4untele 5e remernoreazd astfel
nnomentul ?ncarelist:s$i-aardtatucenieilon 5&i,p*ntru prirnaoari,
fala5adumnezeiascS, nl*nnentin car* Dumneze u TatS!a vorbiteelor
trei Ap*stoliprezenliprintr-un Ncr 5f*nt cc,bor*tp* vSrfuln"runtelui"

parilia Norului pe incumetd sd viziteze lata lun[ a anuluitn OrientulMij-

MunteleTaborin di- Sfdntd in luna august, cea lociu,cAndtemperaturile Pot
mineaJapraznicului mai secetoasdqi canicularl urca 9i pdn6la 50 de grade
implrltesc al Schimblrii la
FaJI a Mdntuitorului esteuna
dintre minunile anualecarese
peffec in Jara Sfhnta(al1ruri
de minunea aParitieiSfintei
Lumini la inviere.-aStelei de
la Betleem la \asrerea Dom-
nului, a intoarcerii apei Iorda-
nului la Boboteaz6...t.
CobordreaacesruiNor
Sf6nt este rlrLr:til-ulpen-
t ru c a re mu l r: p el e ri n i s e
www.lumeac' r : - ' : ::r
REPORTAJ

Celsius,gi cdnd,din punct de

vederemeteorologic,esteab-
solut imposibil sd se forme-
ze nori in mod natural (sezo-
nul oloios estedoar in lunile
dec6mbrie-februarie).$i to-
tuqi, de secole,in fiecare an,
Dumnezeulnostrucel Viu ne
oferd bucuria apariliei Noru-
lui Sf6nt, de fiecare dati in
acelaqiloc gi la aceeagiwe-
me: pe Tabor, in diminea{a
marelui praznic, la momen-
tul Sfintei ImpbrtSganii!
2o1Z TABoR.La ora 12
noaptea, am ajuns labaza
muntelui gi ne-aminscrispe
lista transportatorilor, pen-
tru a ajunge cu microbuze-
le la mdnbstirea ortodoxd a
Schimbdrii laFa\6 a MAntu-
itorului, prima ctitorie romA-
neasci in Jara SfAntE(1859.
ctitor arhimandrit Irinarh Ro-
setti de la M6ndstireaHoraila
Neaml).Pentrucd eraufoarte
mulli pelerini, iar maginile au
fost oprite (probabil in bdtaie
dejoc) pe traseude nigtelocal-
nici care sdrbdtoreauceva (cu
miros de came fripti lagriftar.
in miez de noapte),traficul s-a
desfdgurat anevoios.iar noi am
reugit sd intrdm pe poarta m6-
ndstirii situatd in vArful mun-
telui doar la ora trei dimineafa
Erau prezenli mii de par-
ticipanli pe platoul din faja
bisericii, unde era amenajati
esplanadape care slujea Pa-
triarhul Ierusalimului, TeofiI
al III-lea, impreund cu un so-
bor de preoli (aproximativ 30
de preoli slujitori). La scur-
td vreme dupS ce am ajuns.
s-a spus Crezul in limbile
greacd,arabd, rusd qi rom6-
n6. Din ce am putut constata
noi. cele mai multe grupun
au fost de romdni.

septembrie 2017 / LLI :!4114C'Rljt)lN.l h l www.lumeacredintei,con

 $tiam ca apanlia Norului a inceput sd se facd vdzut: fu- diminelii, am constatat cA,
$fdnt are le-saturacu Sfbnta ioarede cea!6.careap6reaugi intr-adevir, deasupravdrfu-
Impdrtiganie.a;adar am a$- dispdreau,ba ?nfi-r.inloc, bain lui Muntelui Tabor au r6mas
teptat lini;ti.ti cu tolii acest altul, in curte, deasupranoas- in urma noastrdc61ivanori-
moment.Pe la ora 4,20,Pre- tr6. Oameni cu m6inile intin- qori pe cer...
oJii au ieqit cu cinci sau$ase se, pentru a se l6sa atrngi de Prezenlalui Dumnezeuin-
potire, foarte mult6 lume s-a nor, incercdri de a fotogra- seamndpace,liniqte sufleteas-
impdrtagit(oameniisepregd- fia sau filma (foarte greu de c6, o bucurie cald6, pe care ili
tiser6,cu postgi spovedanie. imortalizat, pe intuneric), bu- doregtisd o pdstrezimereu gi
pentru partici parea la marele crrrie pe fele gi mai ales liniq- mereu...N-a mai contatnici
praznic de pe Tabor). te in suflet, multi linigte qi bu- obosealaunei nopli nedormi-
$i totugi, Norul Sf6nt nu curie in suflet: DI-MNEZEU te, nici ci a trebuit sd cobo-
apdrea...Amtrdit, din nerdb- ESTEAICI, CUNOMdnd rim muntele pe jos din cau-
dare, aceleaqimomente ca am inleles brusc ($i cu min- za blocajului in trafic, nici c6
la^a;teptareaSfintei Lumini tea!) acestlucru, m-am gdndit la intoarcereala Betleem era
a Invierii, cdnd minunea in- cd dacdacum, cdnd Dumne- s5ratEmmicul dejun - int6lni-
tirzie sd se faci simlitd qi de- zeu esteaici qi md aude,nu mi rea cu Domnul de pe Munte-
odald apareintrebarea: dacl rog pentru toli ai mei - atunci le Tabor la momentul Schim-
acum Dumnezeu e supdratPe cdnd?l birii la Fali a Mdntuitorului a
noi qi nu ne mai bagd in sea- Norul Sf6nt gi-a frcut insemnat pentru noi BUCU-
md? Dac6, pentru pdcatele simlitd ptezen\a Peste tot, RIEPURAI
noastre,anul acestane-a ui- deasupranoastr6; chiar qi la
tat?! E o alternativd perfect plecare,la ora cinci, l-am vd- A consemnatMaria
posibild, dar infricoq6toare... 2t, consistent,la poarta mA- CHIRCULESCU
Pe la ora4,30,Norul Sftnt ndstiriil Cobordndin lumina MiriamTurisrn

LU 11L.\ r - r r i l i \ILl / s eptem br i e2017

 Un posibilbestseller
Andrei Giitinaru o Preot Bogdan-CostinGeorgescuo Preot Ignatie
Grecu o Preot JonathanAllen Hemmingso GeorgeHristea o Grigore
Legeo Preot Constantin,Neculao Horea Pastinio Silvia Radu o Nicolae
Rldulescu o Annick de Souzenelle- Primill duhovnic,
prima spovedanie. Volum realtzat de Marius Vasileanu
Cumafost intdlnireaanprimul duhovnicSicaresuntecourile
primei spivedanii adevdrate?- aceastaestetemacdrlii defaYd'
M@"M4rd6dnc.@
Nbnd.tu Mhb&ahHffiw
'
wl{'ee@ls
'Rdspuniul
M M M ' M|, @
$rM"ildhMd.s "
hdd.sd. esteaproapebanal,de aceeariscant,pentru cre;tinul
&!dh&B&rVdBe
cai-qi asumdca gravitatepropria-i credinld.Sau,la celdlaltpol,
esteo adevdratdproror*i gr* de inlelespentru cei careaud ori
Fffii f*{=!4.#qJF#VF5f;
, privesc, simt,gdndescde la distanledin ce in ce mai mari sprecele
F*$ff'tFtss#\f ##s+ruItr -ale
Bisericii. Cdci tntdlnireacu un duhovnic;i mdrturisireasunt
oricdndunprilei deapuneun bun;i noutnceput.Iar swedania in
sensulei tradilionalnu existddecdtinprezenlaunuiduho"mic'Dar
ceduhovnicivomdescoperiin volumuldefald! PdrinteleDumitru
Stdniloae,pdrinteleDaniil SanduTudor, pdrinteleBenedictGhiuS'
pdrinteleSofanBoghiu,pdrinteleArsmiePapacioc.'.Allii suntmai
'pulin
cunoiculi, dar nicidecummaipreios, atdt din spaliul romd-
-nesc,
cdt Sidin cel al ortodoxieioccidentale'De aceeaSi invitalia
dea citi aceastdcartecu aceea;ideschidere a inimii cu careafost
scrisd:di la inimd la inimd,regdsindu-ne cu tolii in Inima marea
lui lisus...lMariusVasileanu)

Preot Ioan Alexandru Mizgan

Bisericu Si cetateu
Exercilii dejurnalism
Volumutdefald - pe cdt de captivant,pe atdt de incomod-
pare cd e scrisdintr-o rdsuflare;i are curajul de a spunelu-
-crurilor
pe nume- celpulin din perspectiva autorului. E drept,
viala i-a dat pe alocuri dreptate, istoria i-a confirmat in une-
le cazuri opiniile. Valoroasdinsd estemdtturia sa, deopotri-
vd cu incercdrile noastre,ale cititorilor: de tememorarc a ace-
lei istorii frdmdntate postdecembriste,ale unei Romdniifluide
;ifluctuante in aspiralii, valori ;i temecomunitareesenliale'
Era o lurnecare se aqezapdrdind ideologicpe la incheieturi ;i
care chiar s-a a;ezat, prost pe alocuri, qi asta o vedemacum,
cu tolii. Aufost cdtevaglasuri care au rdsunat in pustiu, prin-
tre care qi cel al pdrintelui Mizgan - ca publicist ;i cleric. Cd
tonul face muzica, asta o ;tim. Cd nu tntotdeaunacel tn cau-
zd vafi prins tonul cel mai potrivit, ;i astasepoate. Dar, mai
mult decdt toate acestea,cd muzica romdneascda ultimilor 27
de ani este,in mareparte, o imensdcacofonie - asta nu mai e
,,vina" pdrintelui... @dzvanBucuroiu) ,
!! r=!
 copt'Doamft&s
uu$xrnt
! r ,y A . .
ln lnlmameL-
Entra !
AEFf

ASPAZIA
CUDOAMNA
INTERVIU PETRESCU,
OTEL
pAlrurOARE iNTEMNITELE
HRtSTos
IENTRU (ll)
CoMUNISTE

in vrenruride pnigoanicomunistS, au *xistattinericu

inimicurate5icu inaltdcon5tiint6 creqtinS,ares-au
lXsatr*stignilipe altarulcred!nleipentruinvierea
neamuIui rcrn6nes, q.irmAnd indemnuI MintuitoruIui:
[u
,,indriznili! arn lumea!"
bint"rit tloan16,33).
Printreacegtlasenum*r55idoanrna Aspazia 0{el Petrescll, pe
caream vizitat-o, lainceputde iulie,la Roman, prilej pentru
o noufr5iimpresionantd rnir:tul'isire despregenera{ia sa.La
apnoape 94 de ani,dsarnna Aspazia Otel Petrescilvorbe;te
despreceiI4 anide t*nnni!5greacu o seninitate9ilucidltate
coplegitoare, iradilndin jurtrlsiu numailumini,bl$ndele;i o
minunatddelicate{e" AscultSnd-o, ili daiseamacd m*rturisi-
reasanu *ste altcevadecStuR,,irnn pentrucruee&purtatfi'i
Interviulafost posibil datorlt5 upor buni ram&nl9ibunicre;-
t!ni,carern-auacceptat9i pe nrine ?n acest,,pelerinaj" de
sufletgicdrorale rnr"lllumese 9ipe aceastd cale.Am ajtrnsla
RomandupSorapn8nrzului, gidoannna Aspazla ne agtepta deja
ln pragul cdsuleisale, ca o nnams care i;i a;teapti fiii.DupS
ce ne-aimbnili;atpe fiecare,rre-ainvitatin casi,undeant
intratcu multi sfiali,aproapecaintr-obisericS. inconjurati
de sfinligldemartiriaitenrnifelor comuniste, doamnaAspa-
zia,cu piru! ei de un albcuratprecumzipada{aalbitintr-o
singr-rrinoapte,in inchisoare, dupi o anchetd) 9icu lumina
de pe chipulsiu, pirea;i eacobor6tidintr-oicoand. Eram
pregati{ipentruo int*lnirede celmulto or*,pentrua nu o
obosipreamr:ltpe doamnaAspazia, daranrplecatde acolo
dupi aproape patru ore.Un dar nea;teptat, o binecuv$ntare!
Continudrn publicarea interviului realizat cu doarnnaAspazia
OlelPetrescu, inceputdin numdrulanterioral revlbtei' {F,.f.}
septembrie 2017 / LUI{EA CREDIN}lii wwwlumeacredin&i.con
 vine
,,Darul(are estepesteaqteptdrilenoastre.Ceeace ne aiu-
dinribdarea
suferintei" th noudesteexactceeace a descoperitIor.
Este minunatd rezistenJalui Iov, dat6 medi-
ii*4:rtaiil,iri:a,i!:j, :-*ufiq+li:l-r:+lli:qli+:i*{; +lt'li:iqr:ic tdm_laea. CAt indemn gi
cit optimism gdsim
ql+,]rr.l+:ir.l':r
*rad:rf:* i{+jf!;+l rji: r:.i;t*ili, ru*r4riiti:l! lir:;}.rt*- in felul cum a rezistat el!
,,Domnul i dat.
r'l:lill.l'i.d,+;sl:r:*i.r;:l : ii :*r:dt,t.r'i:;t*+t'i Domnul a luat, fie numele Domnului bine-
Pdrintele Arsenie Boca. la ruslmintea cuvdntat" (Iov 1, l2). Dacd reuqegti,intr-ade-
mea insistentd, mi-a dezvdluitc" esi-ecu mbr- vdr, la toate necazuriletale sd-{i spui lucruri-
turisitorii. In ziua in care eu am frcut rusi. le acestea,ceeace-{i vine ca realizareestecu
ciunea,a douazi am primit rdspunsulprintr-o supra-supram6surd,cum i-a venit si lui Iov.
cartea pirintelui Ilarion Felea carea murit in Noi am fhcut mai mult pentru neamul
inchisoare qi care esteunul din marii mistici nostru qi asta nu o spun cu mdndrie, pentru
ortodocqi, iar lucrarea lui Spre Tabor esteun cI meritul este al Celui care ne-a invitat ce
ocean de frumusele in care oricine igi poate estejertfa. Nu poli si dovedegtiiubireata de-
scdlda sufleful. Cartea demonstreazdcd mi- cAt prin jertli, iubirea adevdratdesteo iert-
racolul celei de-a doua recredria Omului, a li permanentd,esteo cedarepermanenidin
restaurdriiOmului prin Iisus Hristos,constl fagaiubirii qi o retrageredin neiubire,din urd.
in aceeac6 nu poti sEurci pe Tabordecdtpe Imi vine acum in minte, ca exemplu, Zori-
coastaGolgotei.\-ai a1tdrum. Din punc- ca La{cu - maica Teodosia.Pe una din cdrti-
tul acestade .,'ederesuferinla este o cale, un le pe careni le-aoferit ea nouda scris:..Din
drum. Ceeace n-a tutut sain{eleagl diavolul, stradl p6n[ in curtea lui Pilat nu este decAt
pentruc6. daci :nl:legea,n-o folosea(meto- un pas. Pasul acela si nu-l faci niciodatd tu.
da reflexelor;c:irtronate)saugAseaaltfel de prietenulmeu!". Deci.sdnu facempasulace-
Makarenfto la! Pentru aceastaavem nevoie exact de vir-
Darul !'rr- ir:e din rdbdareasuferinfei, tutea pe care a infierat-o cel mai tare bol$e-
in sensulcl-:: ::;l slngurpovaracrucii tale, vismul - trairealauntrica.pdriiigiaviclii cu
fbri sd ca;:esi" - i;: ;artirea vine de la satana, Cel care{i-a dat-o.
wwwlumea:i3: ""t ::.- Ll fl , ,, - \- t./s eptem br i e2otT 57
IilTERVIU

tr

suntceicare
,,Mirturisitorii de imbucurdtor. Este un dar in plus, dar nu
nuseindoiescnicioclipi esteugor,pentru cb trebuie sd nu ai nici o in-
deexisten{a5fnteiTreimi" doialS. Tot ce spui, tot ce trliegti in numele
Nu qtiu care pildd sd o aleg ca sd fie mai Sfintei Treimi sd fie sincer, sd fie adevbrat.
concludentd pentru ceea ce vreau eu sd vd sd fie via!6, s[ nu fie ingeldciune, pentru
spun. Este ceeace ne spuneplrintele Felea- cd diavolul, mai ales in vremurile acestea.
cd Dumnezeunu ne cere ceva pesteputeri- viclenia o folosegte,capcanelede gdndire.
le noastre. $tim cd M6ntuitorul (in Predica de simtire, te incAlcegtein ele de nu mai
de pe munte) ne spune: ,,Fi!i, dar, voi des6- gtii dacd e bine sau e rdu. Eu pot si spun.
vArgili, precum Tat6l vostru Cel cerescdes6- in nevredniciamea, cd nu sunt pe linia unui
v6rgit estel" (Matei 5, 48). Agadar, desdv6r- martir saumucenic - Dumnezeunu mi-a dat
qirea nu este habotnici, aga cum inlelegem acestdar -, insd pot s[ spun: ,,Tu gtii, Doam-
noi, ci ea este circumscrisl in indurarea Bu- ne, dacd am frcut bine sau am frcut rdu. $i
nului Dumnezeu. $i pdrintele Felea demon- dacd am fbcut rdu, scoate-mdgi du-m5 aco-
streazf cu argumente c5 Mdrturisitorii - o lo unde trebuie sd fie binele!".
treapti aldturi de cea a Martirilor qi Muce-
nicilor, care sunt trepte de sfin{enie, de de- ,,(6nd sevaplinivremea,
sdvdrqire- sunt cei care nu se indoiesc nici atunci vomvedea careeste
o clipd de existenla Sfintei Treimi. O mdr- ;i aportul maftirajului nostru"
turisesc cum pot ei - cu vorba, cu fapta - gi
se fac astfel asemeneaMartirilor gi Muceni- :; :,i:r::::::::::!Fi-iiiltif:{fl* 9s+{r-+i *i r;ei*cq'+li"
fF{:B#"ir!e-
cilor. Deci existd gi o aurea mediocritas, in ::.::":: .:,:,==:=':1r& i*i3;{tq+Fti*o,l*lri iiiifl+iirlNiil4lii$i4r E:.
timp ce qoi ziceam ci doar desdvdrgireaeste ,,, :l:.:.1,r::+l.i:}:.i*i p:i'l:ifUR*e'AEi"-
CdrareaImpdrSliei. Dar, iatd cd este gi o c6- Tn lumea lui Dumnezeu,nimic nu este
rare de mijloc. De aceeasunt trei categorii - intampldtor. Toate igi au drumul lor. Aga cum
Martirii, Mucenicii qi Mdrturisitorii. Marnr- s-au intdmplat lucrurile, noi am alut dreptul
risitorii sunt ridicali pe o treaptd pe care ei s6 spunem c[ nu suntem invingi, vorba lui
nu staupentru cd suntpdcdtogica toli ceilalf. Radu Gyr: ,,Infrdnli gi n-am cdzut deloc,
Pentru mine lucrul acesta este extrem zdrobi(i ;i-o lupti n-am pierduV nicicdnd n-am

58 2017/ {-l-:}lEA CR.E}1?{TFI

septembrie wwwlumeacredinteicom
 ;6ngerat in lut qi suntem numai rdni de foc',. martirajul nostru, au cdntat in fala TAB-urilor
Insd oricine ar putea sd ne spun[: ,,Ei, gi la imnul pe care noi l-am cdnta! spontan,in toa-
ce v-a folosit?". Pentru ci, p6n[ la urmd, noi te inchisorile, fhrd sd invdtim unii de la cei-
ducemcalvaml mai departe.Bolgevismuin-a lalfi. Rugiciunea cu care incepeau gi se termi-
pierit, ci a imbrdcat o-altd formd. Vorba lui nau toate rugdciunile noastre era Cu noi este
Eminescu:,Alte mfuti, aceeagipieg[". Dumnezeu, gdndindu-ne la cuvintele profeti-
Dar toateigi vor spunecuvdntul lor ahrnci ce ale lui David. Aceqti copii, care nu aveau
cdnd va veni wemea, pentru cd Dumnezeu nici o tangenJi cu realitatea noastrl, au cAntat
lucreazd,prin wemi. Nu vreme in sensul de atunci pe toate strdzile imnul nosku - Cu noi
timp, de desfbgurare,pentru ci noi nu-L pu- esteDumnezeu. Noi am pus jertfa noastd sub
tem concepepe Durnnezeu aga,El este atem- semnul Sfintei Cruci. Cum au gtiut acei copii
poral, este vegnic: ,,Eu sunt Cel ce sunt',. sd meargdin fata TAB-urilor gi s6 se aEezein
Aici, acum, oricum, oric6nd gi oriunde. Deci, formd de cruce?Deci, victoriile noaste ascun-
atunci cdnd se va plini vremea, afunci vom se qi neevidente s-au evidentiat atunci c6nd
vedeacareestegi aportul martirajului nostru. era momentul ca Romdnia sI iasi cu adev6-
. DeocamdatS, lumea care se.apropie de rat din baia de mdrqdviecare era comunismul.
noi qi wea sd ne in{eleag6, trebuie in inlelea- N-a fost sd fie. Am ales altceva gi Dumnezeu
gd cd se poate traversa iadul foarte bine, con- ne-a dat ce-am ales.
ditia fiind cea pe care a deslugit-o pirintele Pdrintele Arsenie Boca a spus cd vin we-
PaisieAghioritul: tr[iegte in iad, c616weme murile care vin, care trebuie sd vini: ..Nu te
ochii sunt Sus, la Dumnezeu.Am s6 vi dau ul*-.q nu te agita,nu te zbuciuma,stai'iinigtit
un reper caxemi-a venit acum in minte, ca sd gi gdndegte-teci ceeace vine hebuie sd vini,
vedeJicd noi nu gtim exact care este adevi- cd tu le-ai chemat,tu le-ai ales.Dumnezeuti-a
rul addnc al martirajului nostru. Ceea ce am dat ce-ai ales.Acum suporti ce-ai ales gi iu-
inJelesnoi estefaptul cd am oferit o jertft qi porti in linigte, in pace, dar nu oricum,-ci in
Bunul Dumnezert a primit-o, cd diavolul a post $i rugAciune,ca s6 te pofi ap6rade acest
vrut sd facd din noi herghelie de dobitoace soi de demonicarevin pe capul teu!',. $i, dacd
gi a fbcut legiune de sfin1i, prin deturnarea f-acemce trebuie sd facem gi ce ne-a invltat
Domnului, bineinleles. Bunul Dumnezeu, sigur Iisus nu ne va l6sa'in
incercdrile care vin, chiar dac|diavolul este
,,Ampusjertfanoastti o forfi at6t de mare incdt estenesativul iubi-
subsemnul SfinteiCruci" rii dii.ine. Dar nu el a urcat Golg-otaca s6 ne
Ca sd infelege{i cdt de nepifunse sunt c5i- ' restaureze,sd ne reinfiinteze pe noi.
le Domnului gi cdt de neinlelesesunt drumuri- Pdrintele Dumitru St[niloae explicd foar-
le pe care El ne poarti, si vd spun ce ne-a ulu- te frumos lucrul acesta in lucrarei lui llszs
it pe noi in aga-zisarevolufie. (Noi nu spunem Hristos sau restaurarea omului. Daci am
cd a fost revolufie pentru cd nu iubim revolu- avea putere sd contempldm gi sd in{elegem
fia gi nu credem in revolugii. $tim cd revolufia Patimile Mdntuitorului, in toita suferintilor
estesatanicd.Clderea ingerilor a fost o revol- cutremurdtoaf,e,am intelege intr-adevdr ce a
t[ a lui Lucifer, care voia sd fie Dumnezeu gi tnsemnat restaurarea omului gi nu ne-ar mai
nu putea pentru ci nu aveaCuv6ntul Creator.) fi at6t de greu sd o ludm pe cirlruqa cea in-
Deci, in acel moment,pe careeu, gi nu numai gust6_gisi o l6s5m nenumitului pe cea lar-
eu, il numim ori astrald - popoarele au in de- gd gi bntutd cu diamante. Dar pentru aceas-
venirea lor anumite momente care sunt unice, tq ni qe cere picul nostru de cooperare- sd
care nu seamind cu nimic, sunt doar ele incdt deschidem o uq6, doar at6t. Aqaium au zis
nu ai cu ce sn le co,ryari nici in trecu! nici in cei din inchisori: ,,Sunt copt, Doamne, intri
viitor; o astfel de qi astral5 a fost revenirea in inima mea!".
din iadul bolqeric ata cum s-a ficut -, copi-
lagi, care au crescrtr cu cheia la gdt pe sfdzi- A consemnat
le oraqelm. car nu au avut absolut nimic cu FloriTlULEA
www.lumeascdhGm LLTME.{ CREDINTEI / 3ptembrl2017 59
 Seriozitatea
ardeleneasci
in bucate!
Preparatele pe
bazd d* soda
sumt
,,tEZERXSS'"
bogate in prcteime,
s&racein gr$si*ni
gizaharuri,s{rF$*
de vitamine gi
mimerala,oferind
*rgamisrxlex!*ri
nestru un
ap*rt s6n&tos
dc substar*{e
nutr!tivc.

6amad* produse'lIZERfiSS"este variata,oferindp*sibilitatead* a le eor"l-

suffia,fie Ncn:leuidejun,fie la pr*nzsaucin&.Gust$rileeu produsepe hazd
de soiap*t fi ide*lepentrilcopiitn pauzade mas*de la gr$dini!6sau;c*415.
Ad*lescen{ii 5itineri!vang*si?naeesteprodusesurrsa de vitalitategien*r-
gie.Datorit&efect*Nsr beneficeasupr&s&nd*tb\i,,dupd v*rstade 4* de ani
acesteprodusenr";trebuiesi lipseascd de pe rnasanoastri.,{stfel,arn reali-
zat o b*gatdpivaniat*garn&d* pnodr:se s&n&toas* gigustoase, satisfic*nd
tctodat* celemai pretenlicas*gi rafinateE*sturi5inecesit*lialimentare,
de la b*utur* pe bax$el* protein*de soia,la divers*tipuride salam*ri,
parizer,e*nna1i,crenvurgti,pat*urigivarietd!ide brAnz6,crernevegetaie.
vv

$lGUSToA
SANAToASE
PUTSUI
YNETII

Femeiaqi feminismul
Fmanciparea femeiiadusla rSsturnarea rolurilorsociale,
la o noui
ierarhiede valoriinsocietate gila o concepliegre;iti despreputere.
Rolulfamiliei, dupi cumspuneaintr-oconferin!5 nnaica Magdalena
de la MSnastirea Sf.loanBotezitoruldin Essex, esteacelade,,anagte
sfin!i'icici atita timp c*t vor existasfinliin societate,
lumeava diinui.
Mamaesteceacaredeschidesau,dimpotrivS, inchidein vialacopi-
luluicalea mdntuirii. Faesteceaprinintermediul cireiasestabile;te
primarelaliea prunculuicu Dumnezeu, cdcieaigipoateinchina
copilulgiintreaga incddin rnomentul
viali lui-Durnnezeil, conceperii.
Rugiciunea esteimportantS giinaintede conceperea copilului,
cici
acestaesteun darde la Dumnezeu,;iin timpulsarcinii,cici atunci
harulserevarsd asupraprunculuiaflatin pintece,;i in tinrpuleopiliriei,
cici exemplele din aceastiperioadini seintipiresccelrnaibine?n
mintegine revinpe parcursul vieliiadulte.CopilulcopiazS compor-
tanrrentul adullilordinjuruls5ugiseva obi;nuicu nuglciunea, in
funcliede cf,tde desiivedepe ace;tiavorbindcu Dumnezeu. Numaio
lnlelegere gregitaa roluluifemeii a dusla a;a*numita ei,,emancipare".

Minciuna
diavolului
Du p d c um i- a g o p ti t
Evei, indemndnd-o ca ea gi
Adam si se pund in locul
lui Dumnezeu, aga ii qop-
teste diavolul acum femeii
sd se pund in locul bdrbatu-
lui. ba chiar si devinS bdr-
bat. Consecinla: o rdsturna-
re a valorilor tradilionale, o
ignorare gi devalorizare a
statutului nobil de mamd,
schimbdri qi tulburdri la ni-
vel qi social.
^familial
ln plan social, emanci-
parea femeii a al.ut drept
consecinld accedsrea la lo-
cu ri de m unc d desti n a -
te b[rbalilor (ca urmare a
diferenlelor trupegti dintre
femei gi baftafi). mai soli-
citante din ptmct de vedere
fizic. Uneori mamele iqi pd-
rSsesccopiii, plecdnd la lu-
cru in afara {drii, iar acegtia
rdmdn in grijq talilor gi a bu-
nicilor. Mulli dintre aceqti
copii rdmdn cu traume. A-
ceastd inversare de roluri
in familie qi societate are
drept rezultat cd femeia ia
locul bdrbatului qi generea-
zI nesiguranli in privinla
diferenlelor de sex, cici, in
virtutea egalitdlii sociale,fe-
meile cer dreptul sd devini
bdrbatri,unele chiar schim-
b6ndu-qi efectiv sexul. Nu
le ajunge si ia locul bdrba-
tului in plan social, ci garpe-
le le-a qoptit sd meargdmai
departe, s[ ia locul bdrbatu-
lui in insugi trupul s6u, sd
nu mai fie ceea ce a rdnduit
Dumnezeu.
LUL'IEACREDNJEI / septenbrle2017
V oi nl a omul ui cal -
cl peste voia lui Dumne-
zeu gi Dumnezeu i-a l6sat
chiar gi libertatea aceasta.
Eu nu mai sunt mulfumit de
ceea ce sunt. de cum m-a
lSsat Dumnezeu pe lume,
ci vreau sd fiu altceva, sI-I
arit lui Dumnezeu cI S-a in-
gelat. Cdnd Hristos a vorbit
despreegalitateainhe femei
qi bdrbali, ca gi intre elini qi
iudei, El s-a referit la o e-
galitate in duh qi nu la o e-
galitate in plan trupesc sau
social. Femeia, la indemnul
sataneinu mai vrea s6-qiac-
cepte nici trupul, nici ro-
lul social, nici cel mai im-
portant dintre roluri: cel de
mami. Mama sfintegteco-
pilul, fiind fiinla care ii este
cea mai apropiatd inci de la
61
 PUISUI.VREMII
na$tere,qi tocmai acestaeste
gi rolul ei: de a-l orienta gi de
a-l preda lui Dumnezeu, su-
flet 9i trup. Iatd ins[ cd mai
ii, nou, in Norvegia de pild5,
pirinfii, cu acordul copilu-
lui, au dreptul de a-i schim-
l, ba sexul de la v6rsta de 6
ani; sau invers, copilul cu
t' acordul pirinlilor (pentru c5
acum trdim intr-o lume ris-
turnatd a valorilor, in care
vorbim de drepturile copi-
lului chiar inainte ca acesta
s[ aib[ weun discemlmdnt).
1:'. Eva cade din nou, din
i"'
;::: mdndrie ; ea vrea incd o datd
l'i sI se pund pe sine in locul
lui Dumnezeu, s[ fie Dum-
nezeu ftrd de Dumnezeu,
sd fie bdrbat frrI de bdrbat.
t- pentru a dovedi cd este libe-
i
l=
j. ,
r[ gi este puternicd. $arpele
ii qoptegte:EStila fel ca qi
ll' bdrbatul,poli s6-i iei locul in
l::.
F:
I
toate, chiar qi in familie, poli
sd fi bdrbat, a$a cum ii qop-
tise cdndva in gridina Raiu-
lui: ,J,{u, nu veti muri; dar
Dumnezeu Stie cd-n ziua-n
care veli mdnca din el ldin
pomul cunogtinlei binelui
septembrie2017/ I-t,rMEA CjREDII!.ITEI
gi al riului - n. a.] vi se vor
deschide ochii Si veli fi ca
niSte Dumnezei, cunoscdnd
binele Si rduf' (Facerea 3,
4-5). Ce au cdgtigatAdam 9i
Eva cdnd au'cdlcatporunca
lui Dumnezeu. wdnd sd fie
Dumnezeu ftrd de Dumne-
zeu? Moartea qi robia pdca-
tului, care s-a instdp6nit asu-
pra lor gi din cauzaclreia Sf.
Apostol Pavel spune: ,,Nz
fac binelepe care-l vreau, ci
rdul pe caqe nu-l vreau, pe
acela il savdrSesc"(Romani
7, l9), cici mdncdnd ei din
pomul cunogtinfei binelui 9i
riului, au ajuns s[ cunoasci
p[catul qi, prin cunoa$tere,
acesta s-a instdpdnit asupra
lor, cdci daci nu cunosc rlul,
nu pot sd-l slvdrqesc.Adam
qi Eva au pdtit exact ceea ce
le-a spusDumnezeu,adicd:
,,Din el sd nu mdncali Si nici
sd vd atingeli de el, ca sd nu
murili!" (Facerea 3,3). Nu
numai cd nu au ajuns pre-
cum Dumnezeu dar au pier-
dut vegnicia.au pierdutraiul
gi impdrdlia. Ei au deve-
nit muritori pntru cd altfel
pdcatul s-arfi invegnicit. Cu-
noscdndplcatul qi devenin-
du-i robi, gi-au atras osdn-
da. Or, la fel o minte garpele
pe Eva gi in ziua de astizi:
Dacd vei mdnca, vei deve-
ni bdrbat. E dreptul tdu, pe
unii aSai-a ldsat Dumnezeu.
Dacd Dumnezeui-ar fi l6sat
pe unii aga, ei aga ar fi fost
din nagtere,cdci Dumnezeu
niciodatl nu gregegte.Omul
estesupusgregelii,dar Dum-
nezeu nu grege$te,pentru cd
noi cunoagtemdoar in parte,
pe c6nd cunoagtereaSa este
absolutd, dupi cum ne spu-
ne Apostolul (I Corinteni 13,
e-r2).
Templultrupului
Un alt drept pe care il
cere femeia, care a c6gtigat
prin raliune dreptul asu-
pra trupului sdu, este ace-
la de a avorta. Degi suntem
primii in ce priveqte pl[ce-
rile, cu tolii vrem drepturi,
dar nimeni nu wea si-qi asu-
me vreo obligalie sau vreo
consecinld a placerilor. ln
societateain care diavolul a
reuqit sd-L scoat[ pe Dum-
nezeu din mintea oameni-
loq el le qopte$tec[ via{a
estescurte,vegnicianu exis-
td, Dumnezeu nu existd, in
locul Lui existd zeul con-
fortului qi al pl[cerii, cdru-
ia ii slujim in mod pltimaq.
Diavolul iti al6,tdpatimile gi
te face sclavul lor. ,,Nu Stiyi
oare cd trupurile voastre
sunt mddulqre ale lui Hris-
tos? Voi lua deci madularele
llti Hristos ca sd fac din ele
madularele unei desfrdna-
te? Sd nu fie!" (I Cirinteni
6, l5) Da, bun, fi-ai cdgtigat
dreptul asupra trupului tdu,
c[ci Dumnezeu ti-a dat qi li-
bertatea aceasta.$i Sf. Ma-
ria Egipteanca s-a folosit de
ea, pdnl cdnd a priceput ci
insuqi trupul ii era un obsta-
col in calea invegnicirii ei.
Nu trupul in sine, ci trupul
stdpdnit de patimi, de pofte.
$i intorcdndu-se de la pd-
cat, s-a intors de la moarte
la viatd, cdci a cdqtigat du-
hul lui Dumnezeu.
H ri s t os ne s pun e i n
Evanghelii, ca gi Sf. Apos-
tol Pavel in Epistole, cd noi
vom invia in chiar trupurile
noastre (Romani 8, I l), iar
trupurile noastrear trebui sa
fie temple ale Duhului Sf6nt.
Unde ajungem dacd ne ba-
tem joc de ele?,,Saunu Stili
cd trupul vostru este tem-
plu al Duhului Sfdnt, Cel ce
este intru voi, Cel pe Care
de la Dumnezeu Il aveli,
qi cd voi nu sunteli ai vog-
tri, cdci cu prel [preful sdn-
gelui lui Hristos - n. a.l ali
fost cumpdrali? Sldvili-L dar
pe Dumnezeu tn trupul vos-
tru Si in duhul vostru, care
sunt ale lui Dumnezeu!" (I
Corinteni 6,19-20).
Deci, ai cdqtigatputere a-
supra trupului tdu, dar asu-
pra trupuldi pe care il porli
in pdntece?Cine i{i d5 acest
drept? Embrionul are viald
incd din momentul con-
ceperii. Viala aceea a fost
deja gdnditn in iconomia lui
Dumnezeu. Tu e$ti cea care
refuzi sd faci r.oia Domnu-
lui, ii rbspunziNL'lui Dum-
nezeu. $i a5ase stinge poate
un viitor sfEnt-Unii ar vrea
sd aibd copii 5i nu pot, qi se
roagS pentru aceastao via![
intreag[. iar ah-ii ii omoarS
in pdntecel
VialacadardeSus
Plrintele Zaharia de
l a Es s e x s p u n e a i n tr-o
conferin!5 la Alba lulia cd
orice mami ar trebui s[-I
mu l l u me a s c d l u i D u m-
nezeu pentru c5 a fbcut-o
pdrtaEd lucrdrii Sale, ace-
ea de a aduce pe lume un
suflet. Atunci acest copil se
va transforma intr-o mare
binecuvdntare pentru fami-
lia lui, cdci harul lui Dum-
nezeu se va revdrsaatdt asu-
pra pruncului, c6t gi asupra
mamei. Chiar qi in cazul
unui viol, pdrintele nu in-
demna la avort, ci, din con-
tr[, spunea cd pentru ori-
ce nedreptate induratl cu
smerenie, fbrd a cdrti impo-
triva Domnului aici pe p6-
mdnt, Dumnezeu ne va rds-
pl5ti inmiit - fie in viala de
aici, fie in cea care va sd fie.
Chiar qi in acest caz, copi-
lul degi nedorit, cirezultat
in urma unui act de siluire,
se poate transforma intr-o
mare binecuvdntare pentru
mam6 qi pentru familie, in
cazulin care aseasta nu se
intoarce impotriva lui Dum-
nezer\ ci smerit primegte
ceea ce Domnul a ingldu-
it. De multe ori noi ne re-
volt[m irnpotriva lui Dum-
nezeu qi nu inlelegem ci nu
toate cele ce se petrec pe p5-
mdnt sunt din voia Domnu-
lui, ci doar prin ingdduinfa
Lui. In urma pdcatului s6-
v6rqit de protoplrinlii no$-
tri, Adam qi Eva, diavolul
a capdtat putere asupra lor
prin sdvdrgireapdcatului.
InsdqiAdam qi Eva i-au dat
putere asupra lor, prin faptul
cd au ascultat mai mult de
diavol decdt de Dumnezeu.
LUMEA CREDI\TEl / sptembrie
Deci nu Dumnezeu esteCel
ce a dat stdpdnire diavolu-
lui asupralumii acesteia,ci
Adam qi Eva, protopirinlii
nogtri. Dumnezeu ne-a fb-
cut cel mai mare dar : li-
bertatea. Adam gi Eva au
ales in mod liber si ascul-
te de diavol qi nu de El. P[-
rintele Rafail Noica spunea
cd Dumnezeu este iubire gi
iubirea nu a gdndit nicio-
datd iadul, iubirea nu poate
gdndi decdt mdntuirea. Dar
omul a intors spatele iubi-
rii, adicd lui Dumnezeu, qi
pentru cd a cdntt de la ursi-
ta sa, a ajuns in robia pdca-
tului qi a mo4ii
Tot aici se incadreazSgi
fertilizarea in vitro. Atdlia
orfani sunt pe lume care
agteaptdo familie care sd
vind sd-i ia acasd.Ali fost
vreodatd la un orfelinat?
Afi simfit o privire care vd
urm[reqte in speranla cd va
cdqtigaun cdmin, o familie,
o mdmicl qi un tltic? Dar
vai, mAndria ne indeam-
nd sI avem ceva al nostru,
din noi, nu sd accept6mceea
ce Dumnezeu ne dI ! Sf. I-
oachim qi Ana, Sf. Zaharia
qi Elisaveta, Avraam qi Sa-
ara qtiau ci pruncii sunt un
dar de la Dumnezeu gi de
aceea se rugau gr posteau
pentru ca Domnul si dezle-
ge pdntecele mamei. Feme-
ile cred ci pot sd faci co-
pii atunci c6nd doresc ele,
nu atunci cdnd voieqteDum-
nezerr,qi ani de zile apelea-
zd la tot felul de mijloace
de proteclie gi se agteaptd
ca pruncii sd vind atunci
cdnd doresc pdrinlii, dar
dacd aceastanu esteqi voia
Domnului, atunci degeaba
2017
 Dacd tu nu ai dragoste. ai Dumnezeu gi, Prin El, lu-
toatdlibertateasd-ficdgtigi... mii intregi. Primindu-L in
osdndaveqnic6. pdntece pe Fiul lui Dumne-
. Adevirata zeu. ea a infruntat pedeapsa
libertate mo4ii ru$inoaseqi nedrepte
Femeia vrea s[ fie puter- 5i pentru acest curaj Dum-
nicd. Cine estecea mai mare nezeu a indllat-o mai pre-
dintre femei, cea mai puter- sus de orice muritor. V-a!i
nicS? Maica Domnului, cea intrebat vreodatd care ar
care L-a purtat in pdntecele fi fost soarta noastrd dacd
sdu pe Insuqi Dumnezeu, pe Maica Domnului ar fi spus
Hristos, o persoan[ a Sfin- nu? Ea avea deplina liberta-
tei Treimi. Ea s-a fbcut sca- te sd refuze, aga cum avem
un al dumnezeirl| a primit qi noi astdzi: ne putem pro-
in trup pe Cuvdntul intrupat, teja, putem face avort. Ce
indumnezeindu-qinu numai ar fi fost dac5, frcdndu-i-se
doregte omul, p6ntecele fe- sufletul, dar qi trupul ei fe- fric6, Maica Domnului ar fi
meii nu se deschide. DupI meiesc cu care s-a indltat la avortal? Dar Maica Domnu-
cum spuneaPlrintele Rafa- cer qi iatl cd lajudecatS'qade lui a fost tare in credintd si
il Noica, via{a cea adevdra- de-a dreapta Fiului, mijlo- qi-a pus intreaganldejde in
td estecea in duh. Dupd cum cind pentru neamul ome- Dumnezeu. Prin ea trecem
cu tolii suntem copiii Mai- nesc. $i cum a devenit puter- din impdrdfia pbcatului gi a
cii Domnului, cdci ea ne-a nicS?Printr-un cuvint: ,,Iatd morlii in impirIlia Duhului
primit de fii sub crucea Fi- roaba Domnului... ", adicd qi a veqniciei. Maica Dom-
ului sdu, aqa qi noi trebu- preddndu-qi libertatea sa lui nului este uga care ne des-
ie si-i ludm de copii pe toli Dumnezeu, schimb6nd ro- chide calea mAntuirii. Cdci
copiii acesteilumi qi sd nu bia pdcatului pe robia iubirii. dacd Hristos nu ar fi venit.
uitdm c[ avem o Maici ?n Astfel ea a cdgtigatveqnicia nu S-ar fi intrupat, nu S-ar
cer. Cine suntem noi sd de- pentru sine qi pentru noi to1i, fi ristignit pentru noi, nu ar
cidem ce embrion rlmdne qi ftcdndu-se pe sine incep6- fi biruit moartea qi nu S-ar
care trebuie sacrificat? Poa- turl de mdntuire neamului fi indllat la cer, noi nu am
te cd cel pe care il pistrlm omenesc, maica lui Adam fi primit Duhul lui Dumne-
estecel care ne va da in cap, cel Nou. Printr-un singur cu- zeu. Nu am fi putut deve-
iar cel pe care il sacrificdm vAnt a acceptatsd implineas- ni din oameni trupeqti oa-
era de fapt un sfdnt... Cine c[ voia Domnului, pogor6n- meni duhovniceqti, ci am fi
sunt ed s[ hotdrdsc in locul du-se pe sine mai prejos rimas pe vecie prizonieri ai
lui Dumnezeu? decdttoatd fbptura omeneas- trupului nostru qi ai vielii
Ce este mai trist este cd ci (pentru cd la iudei femeile materiale...
Dumnezeu ne lasd qi liberta- care luau in pdntece fErd de Pdrintele Rafail Noi-
tea aceasta.iubirea lui Dum- bdrbat erau consideratedes- ca spunea cd la Judecatade
nezeu nu constrdnge; daci frdnate,condamnategi omo- Apoi oamenii vorfi impd(i1i
vrei sd-I calci porunca, dacl rdte prin lapidare). iar Dum- i n doud: uni i care au zi s
nu ai dragoste(cdci Aposto- nezeu a indllat-o mai presus c6ndva in viala lor Facd-se
lul Ioan ne spune: ,,De Ma de orice muritor. PosorAn- voia Th qi cei cSroraDumne-
iub ili, pFuili- Mi porunc il e!" d u -s e i n c el e mai d-ei os. zeule-azis Facd-se voia lor.
lloan 14,l5l, qiincd: ,,Cel prin completadesertarede ' Durnnezeununeopreqte.
ce are poruncile Mele;i le sine,mic5orandu-se pe sine. El ne dd libertatea, dar noi
pdzeSte, acela este cel ce Maica Domnului se coboa- cum o folosim?
Md iubeSte" lloan 14,2lf), rd in rdndui robilor 5i face
Dumnezeu nu te impiedici. loc in pAnteceieei Fiului lui RalucaPRELIPCEAN
2017/LUMEA CIREDINTEI
septembrie wwwlumeacredintei.Jom
 vE9NlCA
P0[{EHtRE

Odihneqte-te
in pace,
: :,:,=
:-:.

posteritdlii mai ales prin adevdrateleicoane

Eup* !-'lclria
Senrreasi i:'in*triicn-
iau,?nei* figur**lees5, ean*qi-e
leg*tnurvl*!*Sivia{*dc Muz*xf
]*r*nulu!R*r*Sn,* treeut{pr*a
reped*)la eelev*gnie*:fularixs
earamar:. 5**stins,r$pusde
c&nder,?nd*p*-*miazaxil*ide
? 1a *gu st,tre cS nd l n ccl ep a r-
eSi* fel drydiscreteury:a tr*it
?ntr-olurnecarel-apre{uitgi
l-am*rit*t poateoreapu!in..,
T -ut relinutfigurade ..golan"sublimincd
I din P i a taL n i re rs rta ti i .d a r ma i i ndea-
I proapel-am ..:lnoscutcAlivaani mai tdr-
ziu,in atelierul s5u de fotografie din man-
sardade la \ITR F6cusestudii de fizicd,dar
aveasufletde an:sr.De altfel,oameniila care
s-araportaip,-raiere1mai esenlial(gi cu care
a colaborar:t::'*nai ) au fost Horia Bernea
qi Sorin Dunr:::s;u. A fost un fotograf de
vocalie ,sicr-F,'::1ecelormai iscusifiduhov-
. s:; ,.,ului 20 riman in memoria
::: ::-..
fotografice realizatede el (c6rora li se adau-
gb qi c6teva interviuri, editate cdndva de
Fundalia Anastasia). $i tocmai lui, c6ruia ii
datordm fotografiile devenitecelebreale atA-
tor.evenimentegi personalitdlicontemporane,
abia de i-am gSsit pe internet, spre a-i ilus-
tra necrologul, citeva fotografii minuscule!
A fost un om de o rard modestie si
discrelie. in ultimii ani il int6lneam din canJ
in c6nd (uneori plimbdndu-gi nepofica, de
care era at6t de mdndru) inzonaNerva Tra-
ian - Octavian Goga, fiind aproape vecini.
Nu doar c5-mi era foarte drag (c6ile ni se
incruciqaserd- dar niciodatb indestul - pe
cAnd el lucra la M!R, cu Horia Bernea, iar
eu la Anastasia,cu Sorin Dumitrescu). dar
md simleam mereu dator c6 imi {Ecusefo-
tografia apdrutLpe copertafinalb a primului
meu volum de poezii (2002). De fiecare dat6
ne spuneamci trebuie sd ne revedem qi tih-
nit, la un paharde vin. dar pdndla urm6 n-am
ajuns s-o facem. Nu mi-a spus niciodatd cI
era bolnav (aflasem,nu demult, de la altii)...
Credcd tofi cei ce l-au cunoscut,fie gi nu-
mai in treacdt,ar subscrienegreqitcaracterizirii
pe.c?Ie i-a ftcut-o derurdziprietenul Ciprian
Voicild:,,Un prietenextraordinar,Mariui Car-
aman, a pSgitin lumina ceaneziditd a Domnu-
lui nosfu Iisus]kistos. [...] Dacdvd puteli ima-
gina o fiin{i permanentdisponibil5, deschisi
spre nevoile gi suferinla aproapelui, mI puteli
crede cb Marius era aceasta",sau monahul Fi-
lotheu de la Petru-Vodi (carea postat si cdte-
va fotografii mai acdt5rii): ,,R-om6niaa pierdut
un mare om de artd, artigtii au pierdut unii din
cei mai fini ochi ai artei lor, iar Bisericade ne
pdmdnt.deqi a pierdut un membru extrem de
lctiv al Trupului lui Hristos, a c6qtigatun va-
jnic prieten al Sfintilor".
Dumnezeu s[-l odihneascd si aducd
mAngaiere familiei indoliate.
fiazvanCODRESCU
LLI\i l '.. : : tr '..Itr l l s eptem br i e2OtT 65
 PUTSUIVRTMII

I ntoleranla toleranlei
Yc.ss! Nei"lushtarr e prof*s*r e{*drept la u*ivers,:;::: Keeledln M;:re*
Sr i ta n ie, dar.pre'm*veaad id*i perieu lo a s *| rir : . : 1 ^ * rlu a g r* s iva i
secu ia r ismului.ir*{icnal al zilel*rnoa s t reA. n u r: : = s ia a p u b lic a tu n a
dir:tree*lc rnaianti-rcligi*ase {gi*m put*a zicea-iicreitin*} e*r{i pe
car e ? , ncpinianoastr*,secuiarism ulel -ep ro d u srn u lt ime ied e c e n ii.
Titlule suficientca s5in!*l*gi ideiiep*rlexl*aseaie autcru!ui:lnfol
erant Refigian in a Toleran{-!-ibersl#*rvr*cr*ley i,,Relig}ai*t*lcrant*
de mocragie tolerant-i!beraldp' 're). rn iz ac a rt iil d e e ac e s p u Re
l :1 r - :
ti tlu l - r e ligiae intolerantdprin nat u rae i,s a c ie t a ie a c la d it ap e v a l-
ori religioase{toateintclerant*,in opinialui)trebuierefornrata, iar
demceragia liberai;*gi tcleranti trebuiesa InterzleareliEiile,,intol-
er a n te"saumanlfestarile,,intolera nte "a l* r* iig i* i in g e n e ra ll

la" toate cd Nehushtandd un senslarg Din nefericire,auzim din partealui Ne-

t .reltgtet,argumentelelui sint focalizate hushtance auzimdin parteamaioritatii inte-
\-/ asupracelortrei mari religii monoteis- lecrualilor occidentaliprivind drestinismul:
te: cre$tlnlsmul.iudaismulgi islamismul-Is- Biblia e o carte intoleiantd, nu un text re-
lamul Nehushtannu il cunoagte,nici nul in- velat ori inspirat, de naturd divind. pe acest
cu toatecapretinde
[elege, cdda.Iudaismul
ii argumenr
Nehusirtanill .f aa"qt.i"ilitd-;-
Nehush- ilor. Biblia gi invd{i-
:-sTe:Yn?scut,

-ffi-=
scris altii decnrenresri- Ef.ltEF|U{nFlE:-FlE i---:;=l .-.-'.':*-. r-'' ;'

inclusin studiullui Ne- supreme contempora-

once ameninlare ideo-

ru'aesre
;Jiilfi#.i LiiJlii?1i1i,11?
septembrie 2017 / Ll-:1.lll/! l'Rl] tllSTh j www"lumeaeredintei.cor

impune, deci, zice el, combatereareligiilor
intoleranteprin mdsuri autoritarepuse la dis-
pozilia statuluisecular.
Nehushtannu e timid in afirmaliile lui.
Relisiile intolerante.valorile relisioasein-
tolerinte, libertateade congtiin{dp-entruper-
soanelereligioasenu trebuie acceptatein
societateaseculard.Pentrua-;i construi argu-
mentul intoleran{ei impotriva cregtinismului
;i a religiei in general,Nehushtanface refe-
rinle constantela faptul cd valoriletradiliona-
le gi religioase nu sint compatibile cu valorile
revoluliei sexualecontemporane.Exemplul
pe careNehushtanil dd din nou gi din nou e
opozilia religiei, in speciala creqtinsmului,
fa16de homosexualitategi practicilesexuale
imorale.Aceastae dovadaultimd, in opinia
lui, a intoleranfeireligiei gi a creqtinismului.
In consecin{d.nu trebuiefEcuteconcesiire-
ligiei atuncicind estevorbade conflictelein-
tre drepturile ,,minont6trilor" sexualegi reli-
gie ori cregtinism.Autoritilile publice hebuie
constrinsesd aclionezeimpotriva convinge-
rilor religioaseale funclionarilorpublici, iar
dac6refuzd.concedierealor e iustificatS.Li
bertateade congtiinida persoanelorreligi-
oase,cind e vorba de avort ori eutanasie.nu
trebuierecunos.'uta atitatimp cit statulsecu-
lar, in numeledrepruriloromului, recunoatte
avorful ori eutanasiaca drepfuriale omului.
i
I
I
'l
Ideile lui Nehushtan sint listate, explicit
qi pe lntelesul fufuror, in introducerea cirfii:
The main arguments of the book are, first,
thqt illiberal intolerance should not be tole-
rated in a tolerant-liberal democracl,; secon-
dly, that there are meaningful, unique linl<s
befweenreligion and intolerance,and betwe-
en holding religious beliefsand holding into-
Ierant views (and acting upon these views):
thirdly. that the religiosity of a legal claim is
normally a reason, although not necessari-
Iy a prevailing one. to reject that claim (,.4r-
gumenteleprincipaleale c64ii sint, in pri-
mul rind, cd intoleran{aneliberald nu trebuie
toleratl intr-o democratie tolerant-1ibera16;
in al doilea rind, cd existd legdruri unice gi
semnificativeintre religie gi intoleranld,in-
tre valorile religioaseEi poziliile intolerante;
in al treilearind, c6 religiozitateaunei pozi-
normal, un motiv pentru a o
!t]^::1":^11,-od
resprnge).
Ideile lui Nehushtan sint nu doar peri-
culoase,ci foarte periculoase.Din neferici-
re, intelectualii,politicienii gi jurnaligtii care
gindescca el sint mul1i 9i influen{i; ,,cruci-
a{i", am puteaspune,ai rdzboiuluireceal se-
cularismuluiimpotriva religiei gi a persoane-
lor religioase.
ALTANTA
FAMTLilLOR
DIN ROMANIA
?- Ll !i t:.: I,i ti :l l \i .l l 1/ s eptem br i e20l T 67
 NURATATI
gntodo;ieiruumAnr
SpII{TII AL1l.LEA

5egdsegte
inreteaua
dechiogcuri,
supermarket
giinpangare

RAGUSA,
cetateanatald a sfdituiui

ColecliaSfinfii Ortodoxiei,
o noudrevistdpentrudumneavoastrd
Y . t i g d s i ine qn u n u ma i vi a l;ia mi n unilecelorm aim ar isfinliai
Rdsir itului,
cl $lamanunte desprecetatea in careauvenitpe lume,desprepersonalitdtile
carele-aumarcatcultura,desprebiserica localdgicontextulin caresi-auluciat
manrurrea. rntr-uhcuv6nt,veli puteapdtrundein epocapecarefiecaresf6nta
m15at-,o.;i mdntu-it-o, intr-omdsurdmaimaresaumaimicd,prinnevoin{asa.
un gnrd-corectre careintrege;teenciclopedic hagiografiaortodoxSsicare
nu ar trebuisdlipseascd din biblioteca 5i raniianiciunuipelerin.
w w w l u m e a c'i d -:: ::- I1 \': . P :,t'.r t/s eptem br i e2gtT 69
 Cititoriiaucuvdnful.i
Biserica,,AdormireaMaic ii
D omnul ui " , i ntr-o bi necu-
vdntald zi de vineri, impre-
uni cu toli participanlii.am
Maramure;: Tabira pornit spre Mdndstirea,,Iz-
devari,,Din dragoste vorul Tdmdduirii" (com. pe-
pentru frumos" trova), unde pdrintele staret
Agathonne-a intdmpinatgi
Aceastdprimi tabdri din -
cu lralele deschise.
parohia,,Adormirea Maicii Inpimazi am desfbsurat
Domnului" a fost un dar din jocuri de cunoa;tereqi de
partea pirintelui protopop socializarela poaleledealului
VasileAurel Pop pentru co- pe care se indl!5 m6ndstirea.
piii din parohiasa.Tabdraa Copiii au avut posibilitatea
fost organizatd de plrintele sd-gi etalezecunogtinlele li-
Marcel Oprigan gi coordo- terare,dar gi religioase,abili-
natl impreuni cu profesoa- t[file 9i talentul artistic in ac-
rele Maria-Viorica Jolop- tivitd{ile pe ateliere.
ciuc, profesorde Religie la Sdmbdtd dimineata am
$coalaGimnaziald,.George participat cu tofii la Sfanta
Cogbuc" din Sighetu Mar- Lirurghie,ddndimpreundcu
m a fi e i , g i Ma ri a Go dj a, toti copiii r[spunsurile p[-
profesor de Limba gi litera- rintelui Marcel, care a ofici-
tura romdn[ la $coala Gim- at slujba gi ne-afinut un in6l-
nazialdCampulungla Tisa. {dtor cuvAnt de invdtdturb.
D u p d o ru g d c i u n e i n -,,Llsa[i
Hristos a zis:
rc1 -rF-
F
_Fl
il
&
&.
lflr
,t
JH,fr*: 's-$
, fl
ft.f'h *,
pruncii sd vind la Mine gi
nu-r oprili pe ei, cb a unora
ca acegtiaeste Imp6r6lia lui
Dumnezeu.Amin zic voud:
oricine nu va primi impdr6-
1ialui Dumnezeuca pruncul,
nu va intra in ea. $i ludn-
du-i in brate, gi-a pus m6ini-
le peste ei 9i i-a binecuvdn-
tat". S-a dovedit gi de data
aceastacb intre Iisus Hris-
tos gi copii existd o atraclie
spontanA.
Dar pentru cd la m6nds-
tire. ca gi in afara ei, bunii
cregtini imbini rugdciunea
cu munca,am dat cu tolii, cu
mic cu mare, cdte o mAndde
ajutor la pregitirea mAn6sti-
rii pentru sfinfireade dumi-
nic5. Am plivit florile, am
{bcut ordine qi curdtenie in
curteam6ndstirii,am pregd-
tit noul l6ca$care urmi s6he
sfin{it duminicd, impodobin-
du-l cu vazepline Cuflori.
,F
" t.

,s
{ ;J: t
;:

ffi ui, s
*i:

wwwlumacredintei.(om
 A v enit gi z iua c e a
mare - punctul culminant
al taberei noastre: ziua sfin-
{irii. imbrdcali in frumoase-
le costume populare tradili-
onale, copiii l-au int6mpinat
la poarta mdn[stirii pe PS
Iustin. Am participat cu to-
(ii la sfin{irea noii mdndstiri
cu hramul ..SfAntul Panteli-
mon". La sfdrqitul Liturghi-
ei. mare parte dintre copiii
din tabdrd s-au spovedit gi
L-au pri-mitpe Hristosprin
Sfdnta Impdrtdqanie. Ar-
hiereul i-a felicitat pe or-
ganizatorii gi c oordonato-
rii taberei 9i i-a premiat pe
participanli. oferindu-le di-
plome gi iconile.
www.lumeacredintei.com
Dupd-amiaza a fost spe-
ciald. Am participat cu to{ii
la conferinJa,,Frumosul in
literaturd" suslinutd de po-
etul gi profesorul Ioan Pe-
trovai, invitali de seamd fi-
ind pdrintele protopop Vasile
Aurel Pop din Sighetu Mar-
mafiei gi d-l Horia Grosu
din partea Asocialiei Parcul
Na{ional,,Mun!ii Maramu-
reqului", ca gi pdrintele sta-
re! Nifon de la MAndstirea
Strdmtura, care ne-a oferit in
dar iconile. Ziua s-aincheiat
cu reuniunea a doui tabere,
a noastrdgi tabdrade copii
din Paltin, impreund cu care
am avut activitAli de socia-
lizare si divertisment. seara
incheindu-secu un generos
foc de tabdr5.
Urmdtoareaactivitatea fost
rurade relaxare- urcareacu te-
lescaunulla Borga gi drume-
{ie spreCascadaCailor, unde
am putut vedeacAtde minuna-
te sunt crea{iilelui Dumnezeu.
Tinerii nogtri au frcut un popas
duhovnicescqi la mdndstirile
Moisei qi Dragomiregti.
O c6ntale bisericeas-
cd afirmd: ..ln Biserica md-
ririi Tale stdnd, in cer ni se
pare a sta!". Aga ne-amsim-
lit qi noi la mdndstire, ca fii
iubit^i ai lui Dumnezeu, C5-
ruia Ii ddm slavl pentru toa-
te. (Prof. Maria-Viorica Jo-
lopciuc, prin e-mail)
' : ,/s eptem br i e2o17' 71
 i
i

ciffio,rii
aucuY*dffi
inv6[at cdteva cuvinte in lim- activitate.Am alut actiyitdli
ba englezd,prin intermediul de karaoke.memorizaregi
unui joc cu versuri gi ges- nterpretare de cdntecepen-
$coala devarS,,Zbor turi. Am inceput iniJierea in tru copii.
deinger"inParohia tainelecusufuluipe etamind Ziua de joi a debutatcu o
Sirata,Cluj pentru mai multi copii. O rugdciune, dupd care ne-am
parte dintre copii au finalizat continuat lucrdrile incepute
in perioada 2l -25augusr, florile inceputein prima zi de pe etamind. Am finalizat
in parohia Sdratadinjudeful
Cluj s-a realizat o alifel de
gcoaldprin proiectul gcoala
de vard ..Zborde inger''.Co-
ordonatorii acestui program
sunt Pr. Andrei Misarop
gi inv 6{ [ t oar e a A n d re e a
Misarog, cu colaborareaedu-
catoareiMihaela $igiuan de
la ScoalaPanticeu.
Luni ne-amrugatimpreund
cu copiii pentru binecuvdn-
tarea tuturor activit[1ilor din
aceasti sbptlm6nd; ne-amju-
aat; am fbcut prediclii asu-
pra unei poveqti; am lucrat in
echipi reconstituind povegti
pnn desengi am realizat flo-
ri pe fundal muzical. La final
toli copiii auprimit cdtermpa-
har de suc qi prljituri.
Ma4iam inceputziua cu o
rugdciune,dup6careampartici-
patla activitafrreligioase--care-
hizareprinjoc - gi am invalat
cdtevacdntiiri cu conlinut reli-
gios; am participat la diverse
activiti{i recreative:ne-am ex-
ersatcunoqtinfele matematice
qi de atenlieprin cAtevajocuri
demasdgine-amjucat afarhdi-
versejocuride echipd.individ-
ualeqi de gup.Am servitgi de
aceastidat5cdtecevadulce.
Ziua de miercuri a ?n-
ceput ca de fiecare dati cu
o rugdciune, dupd care am

septembrie 2Ol7 / i I il{ ::lir {,.11

: lli\l'f : *.ww,lumeacrcdintei.com
cu totii acestelucr6ri, fiec- Vineri a fost ultima zr a cdteo diplom6, un balon gi pa-
are copil realizdnd cAte o programului $colii de varl pionul,/benti{ape care a real-
bentiti/papion. Ne-am jucat ,,Zbor de inger". Ne-am ru- izat-o fiecare.(Pr. Andrei Mi-
in aer liber, dar gi in interi- gat cu tofii mulfumind pen- sarog,Slrata-Cluj)
or. Am aflat care sunt regul- tru a c e a s tl s d p td m dnl
,k
ile unei drumetii gi am por- extraordinar[, apoi am vizion- 'k 'k

nit cu toJii cdnt6nd cAntecele at impreuni un desenanimat.

inv6(atein acestezile. Astfel, Copiii participanJi s-au de- ii mullumim cititoarei
am mers prin sat impdrlind clarat foarte mulfumi{i de noastre Lumini{a Vartolo-
cAteo floare buniculelor sau activit5tilp desfbqurategi meu pentru observaJiiletri-
m[micilor care ne-au apirut qi-au exprimat dorinla de a miseprin e-mailqi in ceamai
in cale. Ultimul popas l-am se mai realiza qi altb datd ast- mare parte indreptSlite cu
ftcut la Biseric6, unde am fel de programe.To[i copiii privire la unul dintre repor-
indllat cdteva rugdciuni de au primit dulciuri gi a avut tajele publicate in numdrul
multumire lui Dumnezeu loc festivitateade premiere, nostru anterior. Observaliile
gi Maicii Domnului pentru unde participantii la aceste i-au fost comunicate autoru-
aceastA minunati. activitati au fost premiati cu Iui. (Redac

wwwlumeacredintei.com l:i / septembrie2olT

 Revistun,CcseRegqle"iti reiq spsri;ia

CASE- REGALE
Numarul5 /August- Seprembrie
2017 PERSONAUTAI|.
LIFESTYLE.
F.{SHtON.tSroRtE.EVENTMENTE

o vesfebun6!Dupd o periocdd de obsenid,iubiror"ii revistei,ocoseRe-

gole" o vor purec gdsi din nou pe piotd inceccni cu
doto de l5 iulie.
N um d r u l5 este dedicst coroonei spc n io ie ,c c " s : n u lt o r q lt e
s u b ie c -
te core vizeazfrtemoticarego lit d t i, ' iri. rc c c c re s t in d .
sp le n d id i lustrot,bogatin informotii,o c e s tf r* ! - d e re f e rin t d y o
se
a d d ugc colectieipe core deio c . _ e : ru . i p ld c u t 6 l
".,e1
 AGENTTA
DE PELERTNAJE
"BAS|L|CATRAVEL"

Agenfia de Pelerinaje"Basilica Travel" vH inviti si participati

la un pelerinaj in Macedonia,Albania, Muntenegru, Croatia qi
$erbia. Pelerinii se vor inchina in locaguri sfinte din Skopje,
Qhrid gi Belgrad qi vor vizita unele din celemai importante
obiective spirituale qi culturale, BisericaSfAntaSofia din Ohrid,
Catedralainvierea Domnului din Tirana, Minictirea Cetinie
din Muntenegru, oragul vechi Dubrovnic din Croatia,
Catedrala SfAntul Savadin Belgrad, sunt cdtevarepere ale
pelerinajului.

Agenfia de Pelerinaje"Basilica Travel" vS inviti si participafi

la u4 pelerinaj in Constantinopol, Istanbul de astizi, cu trecere
pe la diferite obiective:Catedrala SfAntaSofia,Moscheea
AlbastrA,Topkhpi - fostul palat al sultanilor qi actualul Muzeu
Nalional al Turciei, BasilicaCisteme; turul oraqului bizantin
Constantinopol; Patriarhia Esqmenici, inchinare in Biserica
Vlaheme, participare la SfantaLiturghie la Bisericaromaneasce
SfAntaParaschevi,Mdnistirea Izvorul Tdmdduirii qi Muzeul
Dolmabahce.

EUCURE$TI^BASILICATRAVEL:Str,Doarhnei,Nr.20,Tel./faxr+4021.316.35"03, Mobil: 0741.250.424

Emalhoffice@baslllcatravel.ro,Program;09.00- 17.00
EUeg&EgU-CENTRULKRETZULESCU:CaleaVictoriei,Nr.45,Tel./fax;+4021,313.37.45
Email:patriarhia_pelerinaje@yahoo.com, Programr09.00- 17.00
EU!$ESfl - CENTRULUNIREA:B-dul CorneliuCoposu,Nr. ld, Tel./fax:+4021.337.48.13
Emaihpelerinaje*unlrea@yahoo.com, Programr10"00 - 18.00
&U$UBH9TI- CHNTITUL - TITANTStr.StellanMihale,Nr.1rl,Tel.lfax:+4021.345.11.41
Ernailltitan@baslllcatravel.ro,
Frogramt09,00" 17"00
EUQU&E$iU" CENTRUL ICOANEI: Str.lcoanei, Nt, 12(biserlca
Icoanei),Tel.:+4021.210.55.03
Email:pelerlnaje.icoanel@yahoo,com, Programl09.00" 17.00
CENTRULENE$CUrCaleaVlctcriei,Nr. ?0&Tel.r+4021,919.74.86
BIJ,Q-IJBES,!-
Emai} pelerlnaie,eneacu@yahoo,ro, Program:09,00-17.00
BUCURESTI- CENTRULCOLINA BUCURIEIB"dulReginaMaria,Nr.1,Tel.r+4021,367,26,24
Email:pelerinajeebieillcatravel,ro,
irogramr10,00.1g.00
EggUBEqI[- CINTRUL DE INFORMARE PELERINAJET B.dul I.c.Britianu, Nr,12
Tel./faxr+4021,310,20.03,Emai1r
infopelerinaj@yahoo.com,PROGRAMr 08.00" 16.00
PLOIESTI- CENTRUL,,SF.IOAN IACOB":Str.Republicii,Nr.17t Tel.:+40244.544.E14
* Email:ploieeti@basilicatravel.ro,Progran:09,00.17.00
www.pelerlnaJ.ro I I rulu.tnaienrslllcr Travel www.basilicatravel.ro
 AGENTIADE PELERINAJE
''BASILICATRAVEL''

Vi invitdm si participati la un pelerinaj in

fara SfAnti 9i
PeninsulaSinai, cu trecerepe la celemai importante obiective:
Lod, Muntele Tabor,Nazareth, Mdndstirea dfAnta Ecaterina,
Muntele Sinai, Muntele Mislinilor, MormAntul Maicii
Domnului, Ierusalim, Muntele Siory Gridina Ghetsimani,
Drumul Crucii, Golgota, SfAntul MormAnt qi Bisericainvierii,
Ierihoru Hozeva, Ministirea SfAntul Gheorghg rAul Iordary
Betleem,Bisericaortodoxd a Nagterii Domnului gi Biserica
Nagterii SfAntului Ioan Botezdtorul din Ein Karem.

Agentia de Pelerinaje"Basilica Travel,, vd inviti si particiDati

la un pelerinaj in fara SfAntd9i lordania, cu trecere^pela clle
mai importante obiective:BisericaSfAntul Gheorgtredin tod,
Muntele Tabor,Cana-Galileii,Muntele Fericirilorl petra _ una
din cele 7 minuni ale lumii antice gi modeme, Mabada,
Muntele Nebo, rAul lordan, Ierihory Mindstirea Dudul lui
Zaheu, Betleem,Ierusalim, Muntele Sion, Muntele MAslinilor,
GrAdina Ghetsimani, Drumul Crucii, Golgot4 SfAntulMormAnt
qi Bisericainvierii Domnului.

Agenlia de Pelerinaje,,BasilicaTravel,, vA invitd sd participa{i

la un pelerinaj in in Malta, in care ave{i prilejul s6 participali la
SfAntaLiturghie in Parohia Ortodoxd RomAnddm Vaneta.
Catedrala Sfinfii Apostoli petru qi pavel din Mdin4 grota
Sf6ntului Apostol Pavel,CatedralaSfAntulIoan din iallett+
BisericaTa Pinu din insula Gozo, CatedralaSfAntul Gheorghe,
BisericaSfAntul Laurentiu din Vittoriosa, Domul Bisericii
SfAntaMaria din Mosta sunt cAtevarepere ale pelerinalului.
&BAgpy- cENTRilL,.SFANTUI,InRARH NIe OL.,LE-:piatasfarutui,Nr,5,Tet./fax:
+40268.512.673
Email:brasor'@basilicatravel.ro,programl09.00.l?,00
SIBIU- CENTRU|,..sF.$rArttr irtucENtc opRE.{": str. Mitropolierr
Nr. 36,TeL/6x:+40269"2rl,,g63
$RAp-cENrRrlL'sFANruL.,*p.sr()r,
^.:f#l:lT$?HH?illl:l[:',?'fJi,l.ilTr;:
'BABEA*cEr\rRUr.,.sF: nr,{*! ,'"lil\1i:'.fiTilfiT,':ffl1";,ill #;13;il,'Ll.ll
Tel'/fax: +402s9.236,03t'Email: oradea@basilicatrrvcr.ro.progrf,r,
og,oo - rz.oo
BSIITA. ff,NTRUI,..SF. AP.ff,T.RL' SI P.\\-f I,'.: STR REPUBLICII, TEL./FAX: +40255.255.135
Etlt"A,IL:resita@-basiticrtravel.ro,
pROGRAMr 0g,00 17.00
ffi -
www.peterlnaj.ro ll pelerinrje Basilica Trevel
www.basilicatravel"ro
 BA$uSA "BASILICATRAVEL"
DE PELERINAJE
AGENTTA

Muili pelerini romAni au evlavie pentru a seinchina in locurile

de nevoinli ale unor sfinfi din Grecia.Pentru a rispunde
solicitdrilor, A genlia,,BasilicaTravel" or ganizeaz| pelerinaje 1a
Tesalonicpe urmele S{Antului Dimitrie, in insula Eghina la
moaEteleSfAntului Nectarie, in insula Evia la moaqtele
SfAntului Ioan Rusul, 1amoasteleSfAntului Efrem cel Nou de la
Ministirea Nea Makri, la Mdnistirea SfAntaParaschevidin
ValeaTembi, la moagteleSfAntului Cuvios David, precum Ei la
Complexul Monastic Meteora.

Vd invitdm si participali intr-un pelerinaj istoric la Parohia

romAneasci de Ia Viena, cu prilejul sfinlirii locului unde va fi
ziditl ,,sora geaman6"a Mdndstirii Vorone!. Viena - tur
panoramic cu autocarul pe Ringstrase,unde se ved:
Observatoiul astronomic,Muzeul de Art5, Stadtpark, Opera,
Hofburg, Piala Maria Tereza,Palatul Epsteiry Parlamentul,
Primiria, Burgheatre,Universitatea,BisericaFigiduinfe^i. Tut
pietonal: Piala Maria Terezagi CatedraiaSfAntui $tefan. In
Budapesta- tur panoramic de oraq:Podul cu lanfuri, Palatul
Parlamentului, Bastionul Pescarilor,BisericaSfAntugMatias.

Agenlia de Pelerinaje"Basilica Travel" vi invitd si participa!i

la un pelerinaj in Grecia,Italia gi Ungaria. in cele9 zile ne vom
inchina in BisericaSfAntul Dimitrie, Catedrala Mitropolitani
din Salonig Complexul Monastic Meteora, BisericaSfAntul
Spiridon din Insula Corfu qi BisericaSfAntul Nicolae din Bari,
De asemenea,se vor vizita mai multe obiective culturale gi
istorice din Roma, VaticaryPiala SanPietro, Napoli, Floren{a,
Vene{iagi Budapesta.

GAL&[L- Ctr]iTRUL,,SFAf,i'TUL APOSTOL STR, ION CREANGA, NR. 13,TEL./FAX: +40236.411.874

^NDREr":EMAIL: galatl@basllicrtravel.ro'PROGRAM: 09'00 - 17.00
EBA&A- cf,t\T'Rtil, ,,sFANTUL toar{ cASIAN": PIATA DoROBANTI, NR. 3, TEL./FAX: +40239.649.907
EMAIL: brsila@basilicatravel'ro'PROGRAM: 09,00- 17.00
B,{CAU - C{NTRU, ,,SF,iNTLrr, ANTIPA": STR. 9 MAr, NR.48, TEL./ F.dX: +40234.533,829
EMAIL: bacau@basilicatravel.ro,PROGRAM: 09.00- 17.00
SUCAAVd- CANTRUL lOAN CEL NOti": CALf,A UNIRJI' NR' 22' Tf,L'/FAX: +40230.235.337
-,Sr. EMAIL: suceava@basilicatravel.ro,PROGR.AM:09.00 - 17.00
CR.AJOYA,CEN'TRUL,,STTANTULNICODIM";STR. ROMAIN ROLLAND, NR,4, TEL,/FAX: +40251.412.477
EMAIL:craiova@basilicatravel,ro,PROGRAM:09.00..-17'00
ffi
www.pelerinaj.ro I I Pelerinaje Basilica Travel www.basllicatravel,ro
 ti*
ll .
 i;grffffit4&J
fli#5F4 gq,+
i.d I f,$
#{tu1
ft$ff
n l oU I Perioada ;06.I 1_12.ll.ZOt7
_ Pret:215+350lei/persoana
PretSPEOAI pentrufog clienli aiagentiei:
j {#utsiI " .*,tnF{;
FFLEgfftt
iltfttt,eT 195+350lei/pen
Pefioada: CuocaziasdrbitoririiifentuluiNectarie
0t.10-t
t.10.201
Z(tI zile) pe 9 noiembrigva propunemo excursie
preg480+t50tei de 7
zilein insulaEghina,undeseafli Mindstirea
PrefSPEOAL
pentru
fogictienfi
aiagentiei: giBisericaSf6ntului.
Miidecredinciogidin toa_
450+t50tei td lumeavinsdseinchinesfintetor
Programulareduratade 1l zilg pentrua Eghina, moagte Jin
locsf6ntde pelerinaj,
una"uor'Jra_
s,urprindeesenlaGreciei intr_unritm ielaxant: netimpde3 zile.pedurata
l5cage de cultbinecuv6ntate excursieisevizitea_
cusfintemoaste, zdSalonicul cu Biserica
Sf6ntul
situriarheologice Dumitru,Sfdn_
simbol,satetraditionale si ta Paraschiva dinValea
oragecochete, Tempi sauoragulAtena
treiinsuleplinedefarmec:Evii, cu vestigiile sale.VomvizitaBiserica
EginagiCorfu.Celemaiimportanteobiective Sfantrlui
Efremin NeaMakry(cunoscut pentrumareasa
culturale,.istorice
giindeosebireligioase suni puterefdcdtoare
cuprinsein turulcompletal de minunigipentrurapidita_
[drii,excursie or_ teaajutorului sau,supran umit,,Grabnic'Ajuti_
ganizatd cu regularitate
de mli binede l0 ani. tor in toatenevoile,,)
Pretulinclude:transport dar 9i Biserica
Sfaniutui
cuautocarul/mi_loanRusudin InsulaEvia.
liq!:41 10 noplicazarecu micdejunfanote . Pretulinclude:transportcu autocar3*;6
Iuri3*,5 traversd
ricuferry-boat-ul,insolil; l; ca2dricu micdejunla hotel:*,
grup( cunoscitor delimbarom6nd Etraversaiicu
li greac6).terry-boat-ul, insofitorde grup;i ghidaj.
r if GF1.".*.F&irl.=14
Suntem sinqura
agenfiedintaricarenuanuteaze
eiiuis.ile
programate. Deasemeneanusecildtoreste
. noapteacuautocarul.
Nestau mdrturie
sutele
decredincio;icare
au
participat
lapelerinajele
organizatede
noi.

,l*t
 Ghidultiu terapeutic
a ajunslanumirullT
Ceamai
completi,
serioasi
gi
dorumentati
publicafie
deprofil

(auti
noulnumir
d*h
[dHifftrr *tnmtt lachiogcurile
ffinffitr$il depresi
dinlari I
5-:g&iF$#&.ffi:
!ttlaallestefortifiantal oaselo-r
giantidotpentnrinsomniio Tomatele
antioxidante
gantitumorare o cura sunt
demurc a;'ti i-ffi $I;H,&;;il a dilil;ilrl
verdeamelioreazi psoriazis_Tr
oDouifrume prcasperc iu uruu a.,i olrpiri,dfrfr
.t A.!+l.dinln_u:ia."rsgiu1i1g gryruoiiii*ffi .rruiit;erea timiduiroare
r uiicu!-9ledeh ilinistirea
trandafirilor r
ilbrarercrnaniitratament"l.iu puibd-6-|
planteo Butate preqititecuascultareqgnciumr"maniriir."Ilervent
5i o Interviu
Mitropolitul q
oavii-d6spre
vinurite
ruiegiiieint.r. natt*rtr." jeorgianiAlaverdi
o Dt
votti cuiercmonahulieognost,
drdaruimanattiriorril-, d.ril brutiriaministiriiI