Sunteți pe pagina 1din 1

Soarele

Soarele este steaua aflat n centrul Sistemului nostru Solar. Masa total a Pmntului,
a tuturor celorlalte planete, asteroizi, meteoroizi, comete precum i a prafului
interplanetar care orbiteaz n jurul Soarelui, reprezint abia 0,14% din masa ntregului
Sistem Solar, n timp ce masa Soarelui reprezint 99,86%. Energia provenit de la
Soare (sub forma luminii, cldurii .a.) face posibil ntreaga via de pe Pmnt, de
exemplu prin fotosintez, iar prin intermediul cldurii i clima favorabil.

n cadrul discuiilor dintre cercettori, Soarele este desemnat uneori i prin numele su
latin Sol, sau grecesc Helios. Simbolul su astronomic este un cerc cu un punct n
centru: {\displaystyle \bigodot } {\displaystyle \bigodot } Unele popoare din Antichitate l
considerau ca fiind o planet.

Lumina orbitoare a Soarelui provine de la un nveli de grosime mai mic de 300 km,
fotosfera. Aceasta este cea care d impresia c Soarele are o margine bine delimitat.
Temperatura fotosferei este de aprox. 5.780 Kelvin. Vzut prin telescop, ea se prezint
ca o reea de celule mici sau granule strlucitoare, aflate ntr-o permanent agitaie.
Fiecare granul este o bul de gaz de mrimea unei ri ca Frana. Ea apare, se
transform i dispare n aproximativ 10 minute. Pe alocuri, suprafaa Soarelui prezint
pete ntunecate, numite pete solare, care au fost foarte mult cercetate dupa inventarea
lunetei i a telescopului. Urmrindu-le zi de zi, observm c ele nu ramn n acelai loc.
Aceast deplasare dovedete c Soarele se nvrtete n jurul propriei sale axe. n
timpul unei eclipse totale, cnd discul orbitor al Soarelui dispare, uneori chiar total, n
spatele Lunii pentru cteva ore, remarcm n jurul Soarelui o bordur subire, de un
rou aprins, cromosfera, iar dincolo de aceasta, un halo argintiu, mai mult sau mai puin
neregulat, coroana.