Sunteți pe pagina 1din 7

1. Dreptul de proprietate privat.

Coninut.
Proprietatea privata este dreptul titularului de a poseda, folosi si dispune de un bun in mod
exclusive, absolut si perpetuu, in limitele stabilite de lege. Aceste bunuri sunt si raman in
circuitul civil, daca prin lege nu se dispune altfel. Pot fi instrainate si pot face obiectul unei
urmariri silite.
Dreptul de proprietate private poate apartine oricarui subiect de drept: statul, unitatile
administrativ-teritoriale, subiectele de drept de tip asociativ, culte religioase, persoane fizice.
Proprietatea private poate avea ca obiect orice bun, cu exceptia acelor bunuri care, numai prin
natura lor fac parte din domeniul public al statului. Atentie! Daca bunurile ar face parte din
domeniul public prin destinatia legii, acestea ar putea forma si obiect al proprietatii private.
Proprietarul poate consimti la limitarea dreptului sau prin acte juridice, cu conditia de a nu fi
inculcate ordinea publica si bunele moravuri; este permisa includerea in actele juridice
translative de proprietate o clauza de inalienabilitate. 1
Caracterele juridice ale dreptului de proprietate privat.
Este un drept absolut, exclusiv si perpetuu.
Proprietarul poate abandona bunul sau mobil sau poate renunta, prin declarative autentica, la
dreptul de proprietate asupra bunul imobil, inclusiv inscriind declaratia de renuntare in CF.
Exproprierea pentru cauz de utilitate public.
Exproprierea se poate face numai pentru o cauza de utilitate publica stabilita potrivit legii, cu
justa si prealabila despagubire, fixata de comun acord intre proprietar si expropriator. In caz de
divergenta asupra cuantumului despabugirilor, acesta se stabileste de catre instanta
(solutionarea cererilor privitoare la expropriere este data in competenta tribunalelor in raza
carora este situate imobilul propus pentru expropriere; instanta nu va analiza fondul, cu exceptia
cazului in care se cere exproprierea doar a unei parti de teren, iar proprietarul cere exproprierea
totala.
Pot fi expropriate bunurile immobile proprietatea persoanelor fizice sau juridice, cu sau fara scop
lucrative, precum si cele aflate in proprietatea private a comunelor, oraselor si judetelor.
Transferul de proprietate de la expropriate la expropriator are loc la momentul la care
expropriatorul si-a executat obligatia de plata a despagubirilor; termenul platii nu poate depasi
30 zile de la data ramanerii definitive a hotararii de expropriere.
Efectul exproprierii: trecerea imobilului din p. privata in p. pulbica, liber de orice sarcina.
2. Dreptul de proprietate public.

1 Clauza de inalienabilitate. Temporara prin esenta ei, clauza trebuie sa fie justificata de un interes serios si legitim. Prin conventia
partilor sau prin testament se poate interzice instrainarea unui bun, insa numai pentru o durata de maxim 49 de ani si daca exista
un interes serios si legitim. Deducem ca un proprietar nu va ptuea face niciodata o declarative de inalienabilitate cu privire la un
bun din patrimoniul sau; o asemenea manifestare de vointa ar lipsita de efecte. In plus, trebuie justificat un interes serios si legitim
pentru a fi valabila clauza; totusi, daca interesul care a justificat clauza sau daca un interes superior o impune, se poate ajunge la
redobandirea dreptului de a instraina bunul, fara limitari, cu autorizarea instantei. Opozabilitate. Spre a fi opozabila, aceasta
trebuie sa fie supusa formalitatilor de publicitate prevazute de lege, daca e cazul. Daca actul de instrainare cu clauza de
inalienabilitate are ca obiect un bun imobil, aceasta clauza va fi notate si ea in cartea funciara va deveni opozabila tertilor numai
prin notarea in registrul de publicitate imobiliara. Insa, daca actul va avea ca obiect un bun mobil, se aplica regulile pentru
dobandirea proprietatii privind posesia de buna-credinta (posesia de buna-credinta a unui bun mobil asigura opozabilitatea fata de
terti a acelor juridice constitutive sau translative de drepturi reale). Ca exceptie, chiar daca bunul dobandit este afectat de o clauza
de inalienabilitate, dobanditorul ramane liber ca, la decesul sau, sa-l transmite mostenitorilor legal sau testamentari
transmiterea bunului pec ale de succesiune nu poate fi oprita prin stipularea inalienabilitatii. Sanctiuni. Chiar daca nu au fost
indeplinite conditiile de opozabilitate a clauzei, beneficiarul ei poate cere daune-interese de la proprietarul care nu se
conformeaza obligatiei asumate si instraineaza bunul. Nulitatea clauzei de inalienabilitate atrage nulitatea intregului contract
numai daca a fost determinanta la incheierea acestuia; in contractele cu titlu oneros, caracterul determinant al acesteia se
prezuma. Instrainatorul poate sa obtina rezolutiunea contractului daca a fost incalcata clauza de inalienabilitate; odata cu
rezolutiunea, se vor desfiinta si actele de instrainare subsecvente, ca efect al rezolutiunii, ea producand efecte retroactive. In plus,
atat instrainatorul, cat si tertul beneficiar al clauzei, pot cere anularea actului de instrainare subsecvent incheiat cu nerespectarea
clauzei; in aceasta situatie, suntem in prezenta unei nulitati relative a actului subsecvent. Tempus regit actum. Validitatea clauzei
inscrise intr-un testament va fi guvernata de legea civila in vigoare la momentul incheierii testamentului, in timp ce efectele
acestei clauze vor fi guvernate de legea in vigoare la data deschiderii mostenirii; efectele se produc sub legea noua.
Proprietatea publica este dreptul de proprietate ce apartine statului sau unitatilor
administrative-teritoriale asupra bunurilor care, prin natura lor sau prin declaratia legii, sunt de
uz ori de interes public, cu conditia sa fie dobandite prin unul dintre modurile prevazute de lege.
Bunurile proprietate publica fac parte din domeniul public national, judetean sau local.

Caractere juridice.
Bunurile proprietate publica sunt:
Inalienabile bunurile proprietate publica nu pot fi instrainate; ele sunt scoase din circuitul
civil general. Inalienabilitatea lor opereaza numai atat timp cat bunul apartine domeniului
public.
Imprescriptibile atat extinctiv, cat si achizitiv. Actiunea in revendicare privitoare la un bun
proprietate privata este, in principiu, imprescriptibila.
Insesizabile nu pot fi urmarite de creditorii statului.

Dreptul de administrare.
Dreptul de administrare se constituie prin hotarare a Guvernului, a consiliuli judetean/local.
Aceste autoritati controleaza modul de exercitare a dreptului de administrare.
Dreptul de administrare apartine regiilor autonome sau a aurotitatilor administratiei publice
centrale sau locale si a altor institutii publice de interes national, judetean sau local.
Titularii dreptului de administrare poate folosi si dispune de bunul dat in administrare in
conditiile stabilite de lege si, daca e cazul, de actul de constituire.
Dreptul de administrare inceteaza odata cu incetarea dreptului de proprietate publcia sau prin
actul de revocare emis, in conditiile legii, daca interesul public o impune, de organul care l-a
constituit. Apararea in justitie a dreptului de administrare revine titularului dreptului.
Dreptul de administrare poate fi apparat prin actiunea confesorie de superficie, ce poate fi
itnentata impotriva oricarei persoane care impiedica exercitarea dreptului, chiar si a
proprietarului terenului. Dreptul la actiune este imprescriptibil.

Dreptul de concesiune
Concesionarul are dreptul si obligatia de exploatare a bunului, in schimbul unei redevente si
pentru o durata determinata, cu respectarea conditiilor legale si a contractului de concesiune.
Calitatea de concesionar o poate avea orice persoana fizica sau juridical.
Concesionarul poate efectua orice acte materiale sau juridice necesare pentru a asigura
exploatarea bunului. Cu toate acestea, sub sanctiunea nulitatii absolute, concesionarul nu poate
instraina si nici greva bunul dat in concesiune sau bunurile rezultate din concesiune si care
trebuie, potrivit legii sau actului constitutive, sa fie predate concedentului la incetarea
concesiunii.
Fructele si, in limitele legii si ctului, productele bunului concesionat revin concesionarului.
Exercitarea dreptului de concesiune este supusa controlului din partea concedentului.
Apararea in justitie a dreptului de concesiune revine concesionarului. Pentru aparare, poate fi
exercitata actiunea confesorie de superficie.

Dreptul real de folosin gratuit


Se acorda, cu titlu gratuity, pe termen limitat, in favoarea institutiilor de utilitate publica.
Titularul nu beneficiaza de fructele civile ale bunului, in lipsa unor dispozitii contrare in actul
constitutive.
Apararea in justitie a dreptului de folosinta cu titlu gratuity revine titularului dreptului.

3. Dreptul de proprietatea comun.


Coproprietatea (proprietatea comuna pe cote-pri)
Se aplica atunci cand dreptul de proprietate privata are 2 sau mai multi titulari, fiind deci o
conditie pluralitatea de titulari.
Pluralitatea titularilor, divizarea intelectual a dreptului de proprietate ntre acetia i unitatea
material a bunului care constituie obiectul coproprietii au fost considerate n doctrin ca
principalele trsturi ale proprietii comune pe cote-pri obinuite.
Dac bunul este stpnit n comun, coproprietatea se prezum, pn la proba contrar
Pn la proba contrar, acela care stpnete bunul este prezumat posesor. (2) Detenia precar,
odat dovedit, este prezumat c se menine pn la proba intervertirii sale. (3) Pn la proba
contrar, posesorul este considerat proprietar, cu excepia imobilelor nscrise n cartea funciar
Dac n cartea funciar s-a nscris un drept real n folosul unei persoane, se prezum c dreptul
exist n folosul ei.
ntruct niciunul dintre coproprietari nu stpnete n exclusivitate o fraciune din bun,
exercitarea atributelor dreptului de proprietate trebuie s fie colectiv i se realizeaz asupra
ntregului bun. Chiar dac prerogativele folosinei se exercit asupra ntregului bun, beneficiile i
cheltuielile coproprietii se mpart ntre acetia potrivit cotei-pri din dreptul de proprietate.
Raportat la cota sa parte din dreptul de proprietate, dreptul de proprietate al coproprietarului are
caracter exclusiv. Din acest motiv, actele de dispoziie asupra cotei sale pri nu necesit acordul
celorlali coproprietari.
Acesta va putea s i nstrineze liber cota-parte pe care o deine din dreptul de proprietate, iar
dobnditorul i se va substitui n coproprietate. De asemenea, coproprietarul va putea greva cota
sa parte din dreptul de proprietate cu garanii reale care nu presupun deposedarea.
Modul de folosire a bunului comun se stabilete prin acordul coproprietarilor, iar n caz de
nenelegere, prin hotrre judectoreasc

Proprietatea comuna n devlmie.


Parti commune din cladire
Despartiturile commune
Proprietatea periodica (exercita succesiv si repetitiv folosinta)
Bunurile amintiri de familie
Bunurile commune necesare sau utile pentru folosirea a doua immobile vecine poteci,
fantani, drumuri, izvoare
Bunuri afectate utilizarii mai multor fonduri (centrala termica, instalatii)

Fiecare coproprietar poate exercita folosinta bunului comun cu conditia sa respecte destinatia acestuia
sis a permita exercitarea folosinta de catre ceilalti proprietary. Cheltuielile se suporta tot proportional cu
cota-parte din drept.

4. Dezmembrmintele dreptului de proprietate.


Dreptul de uzufruct.

Uzufructuarul are folosinta exclusiva a bunului, inclusiv dreptul de a culege fructele acestuia, insa cu
obligatia de a-I conserva substanta. Uzufructul se poate constitui numai in favoarea unei persoane
existente, astfel ca uzufructul in favoarea unei persoane fizice este cel mult viager (tot timpul vietii),
iar in favoarea unei persoane juridice va dura maxim 30 de ani. Daca nu s-a prevazut un termen, se
considera ca e viager sau pe maxim 30 de ani.

Cesiunea uzufructului.
Uzufructuarul poate ceda dreptul sau unei alte persoane fara acordul nudului proprietar; el va mai
ramane raspunzator doar pentru obligatiile nascute inainte de cesiune. Totusi, pana la
notificarea cesiunii, uzufructuarul si cesionarul raspund solidar pentru indeplinirea tuturor obligatiilor;
dupa notificare, cesionarul va raspunde singur. Uzufructul poate dura pana la moartea
uzufructuarului initial.
Este un drept real, temporar si incesibil.
Cheltuieli. Uzufructuarul este obligat sa efectueze reparatiile de intretinere a bunului; reparatiile mari
vor fi, ca exceptie, tot in sarcina uzufructuarului daca sunt determinate de neefectuarea reparatiilor de
intretinere. Uzufructuarul si nudul proprietar nu sunt obligati sa reconstruiasca ceea ce s-a distrus
datorita vechimii ori dintr-un caz fortuit. Uzufructuarul suporta toate sarcinile si cheltuielile ocazionate
de litigiile privind folosinta bunului, culegerea fructelor ori incasarea veniturilor, inclusive primele de
asigurare. Insa, cheltuielile si sarcinile proprietatii revin nudului proprietar.
Stingere. Prin moarte (chiar daca termenul nu s-a implinit), ajungere la termen, consolidare in aceeasi
persoana, renuntare la usufruct, neuzul timp de 10 ani sau, 2 ani (creanta), distrus in intregime prin caz
fortuit.
Proces. In cazul procesului de iesire din indiviziune (partaj) nu se pot naste alte drepturi reale decat cele
existente, partajul fiind declarativ de drepturi, nu constitutiv. Astfel, nu se poate cere dupa partaj
constituirea unui drept de uzufruct.

Dreptul de servitute.
Servitutea este sarcina care greveaza un imobil, pentru uzul sau utilitatea imobilului unui alt proprietar.
Utilitatea rezulta din destinatia economica a fondului dominant sau consta intr-o sporire a confortului
acestuia. Servitutea se poate constitui in temeiul unui act juridic ori prin uzucapiune.
Servitutea se poate constitui in vederea unei utilitati viitoare a fondului dominant.
Prin actul de constituire se pot impune in sarcina proprietarului fondului aservit anumite obligatii
pentru asigurarea uzului si utilitatii fondului dominant. Sub conditia notarii in CF, obligatia se
transmite dobanditorilor subsecventi ai fondului aservit.
Aparente. Servitutile aparente sunt acelea a caror existenta este atestata de un semn vizibil de
servitute, cum ar fi o usa, fereastra, apeduct.
Neaparente. Servitutile neaparenite sunt acelea a caror existenta nu este atestata de vreun semn
vizibil, cum ar fi servitutea de a nu construi sau de a nu construi peste o anumita inaltime.
Continue. Sunt acelea al caror exercitiu este sau poate fi continuu fara a fi necesar faptul actual al
omului, cum ari servitutea de vedere sau de a nu construi.
Necontinue. Sunt acelea pentru a caror existenta este necesar faptul actual al omului, cum ar fi
servitutea de trecere cu piciorul ori cu mijloace de transport.
Pozitive. Sunt acelea prin care proprietarul fondului dominant exercita o parte din prerogativele
dreptului de proprietate asupra fondului aservit, cum ar fi servitutea de trecere. Se pot dobandi prin
uzucapiune extratabulara numai servitutile positive.
Negative. Sunt acelea prin care proprietarul fondului aservit este obligat sa se abtina de la exercitarea
unora dintre prerogativele dreptului sau de proprietate, cum ar fi servitutea de a nu construi
Prin uzucapiune tabulara poate fi dobandita orice servitute.
Proprietarul fondului dominant nu poate agrava situatia fondului aservit si nu paote produce prejudicii
proprietarului fondului aservit prin exercitarea servitutii
Servitutile se sting prin radierea lor din cartea funciara pentru cauzele: consolidare in acelasi proprietar,
renuntarea proprietarului fondului dominant, ajungerea la termen, rascumpararea, imposibilitatea
definitive de exercitare, neuzul timp de 10 ani, disparitia oricarei utilitati a acestora, expropriere fond
aservit.
Exercitarea servitutii de catre un coproprietar ori de catre uzufructuar profita si celorlalti coproprietari,
respective nudului proprietar.

Dreptul de superficie.
Superficia este dreptul de a avea sau de a edifica o constructie pe terenul altuia, deasupra ori in subsolul
acelui teren, asupra caruia superficiarul dobandeste un drept de folosinta.
Dreptul de superficie se poate constitui pec el mult 99 ani. La implinire, poate fi reinnoit.
Daca superficiarul modifica structura constructiei, proprietarul terenului poate sa ceara, in termen de 3
ani, incetarea dreptului de superficie sau repunerea in situatia anterioara.
Cat timp constructia exists, dreptul de folosinta asupra terenului se poate instraina ori ipoteca numai
odata cu dreptul de proprietate asupra constructiei.
Actiunea confesorie de superficie poate fi intentata impotriva oricarei persoane care impiedica
exercitarea dreptului, chiar si a proprietarului. Dreptul la actiune e imprescriptibil.
Stingere. Dreptul se stinge prin radierea din CF: la expirarea termenului, prin consolidare in acelasi
proprietar, pieirea constructiei.
La expirarea termenului, in absenta unei stipulatii contrare, proprietarul terenului dobandeste dreptul
de proprietate asupra constructiei edificate de superficiar prin accesiune, cu obligatia de a plati valoarea
de circulatie a acesteia de la data expirarii termenului.

5. Modurile generale de dobndire a drepturilor reale principale.


Accesiunea.
Prin accesiune, proprietarul unui bun devine proprietarul a tot ce se alipeste cu bunul ori se
incorporeaza in acesta, daca legea nu prevede altfel. Accesiunea este naturala, cand unirea sau
incorporarea este urmarea unui eveniment natural, ori artificiala, cand rezulta din fapta proprietarului
ori a unei alte persoane.

Accesiunea imobiliara artificiala. Constructiile, plantatiile si orice alte lucrari effectuate asupra unui
imobil, denumite in continuare lucrari, revin proprietarului acelui imobil, daca prin lege sau act juridic
nu se prevede altfel.
Lucrarile autonome sunt constructiile, plantatiile si orice alte lucrari cu caracter de sine statator
realizate asupra unui imobil. Lucrarile adaugate nu au insa caracter de sine statator, fiind necesare (in
lipsa lor imobilul ar pieri sau s-ar deteriora), utile (sporesc valoarea economica a imobilului) si
voluptuare (facute pentru simpla placer, fara a spori valoarea economica).
Orice lucrare este prezumata a fi facuta de proprietarul imobilului, cu cheltuiala sa si ca este a lui, pana
la proba contrara. Proba contrara se face cand proprietarul imobilului nu si-a intabulat dreptul asupra
noii lucrari sau in alte cazuri legale.
Uzucapiunea.
Posesorul poate dobandi proprietatea asupra bunului posedat sau, dupa caz, asupra fructelor produse
de acesta. Nu pot fi uzucapate bunurile care, inainte sau dupa intrarea in posesie, au fost declarate prin
lege inalienabile.
Uzucapiunea extratabulara. Dreptul de proprietate asupra unui imobil si dezmembramintele sale
pot fi inscrise in cartea funciara, in temeiul uzucapiunii, in folosul celui care l-a posedat timp de 10 ani
daca: (1) proprietarul inscris in CF a decedat; (2) a fost inscrisa in CF declaratia de renuntare la
proprietate; (3) imobilul nu era inscris in CF. In toate cazurile, uzucapantul poate dobandi dreptul
numai daca si-a inregistrat cererea de inscriere in CF inainte ca o alta terta persoana sa-si fi inregistrat
propria cerere de inscriere a dreptului in folosul sau, pe baza unei cauze legitime, in cursul sau chiar
dupa implinirea termenului de prescriptie. Observam ca uzucapantul trebuie sa aiba o atitudine
energica, fiind obligat sa se inscrie in CF inaintea altor terti cu cauze legitime.
Uzucapiunea tabulara. Drepturile celui care a fost inscris, fara cauza legitima, in CF, ca proprietar al
unui imobil sau titular al unui alt drept real, nu mai pot fi contestate cand cel inscris cu buna-credinta a
posedat imobilul timp de 5 ani dupa momentul inregistrarii cererii de inscriere, daca posesia sa a fost
neviciata. E suficient ca buna-credinta sa existe in momentul inregistrarii cererii de inscriere si in
momentul intrarii in posesie. Observam ca la cea tabulara buna-credinta are importanta in valabilitatea
posesiei. Viciile posesiei suspenda cursul uzucapiunii.

6. Actiunea in revendicare.
Proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o alta persoana care il detine
fara drept. El are si dreptul la despagubiri, daca e cazul.
Dreptul la actiunea in revendicare e imprescriptibil, cu exceptii.
Dreptul de proprietate dobandit cu buna-credinta e pe deplin recunoscut. Hotararea judecatoreasca prin
care s-a admis actiunea in revendicare este opozabila si poate fi executata si impotriva tertului
dobanditor.
Actiunea negatorie. Proprietarul poate intent actiunea negatorie contra oricarei persoane care
pretinde ca este titularul vreunui drept real, altul decat cel de proprietate asupra bunului sau. Dreptul la
acitunea
Aceasta este aciunea real, prin care orice proprietar deposedat de lucrul su l cere napoi de la cel care
l deine. Caracterul real al aciunii n revendicare poate disprea n momentul n care bunul dispare din
motive imputabile posesorului sau dac acesta transmite bunul ctre un ter, aciunea n revendicare
transformndu-se dintr-o aciune real ntruna cu caracter personal, prin care proprietarul va putea
solicita despgubiri pentru bunul pierit sau nstrinat.
Aciunea n revendicare este i o aciune petitorie (de la cuvntul latin petere a cere), pentru c pune
n discuie existena dreptului de proprietate al reclamantului, iar pentru a fi admis trebuie s se fac
dovada dreptului de proprietate asupra bunului revendicat, pentru c numai n acest fel posesorul va fi
obligat s i restituie bunul.
obligaiile prtului: prtul va fi obligat la restituirea bunului sau la despgubiri, evaluate n raport
cu momentul restituirii, dac bunul a pierit din culpa sa ori a fost nstrinat; de asemenea, n aceleai
condiii, prtul va fi obligat la restituirea productelor sau a contravalorii acestora
- prtul posesor de rea-credin sau detentorul precar va fi obligat, la cererea reclamantului, i la
restituirea fructelor produse de bun pn la napoierea acestuia ctre proprietar .
obligaiile de restituire a reclamantului: la cererea prtului, proprietarul poate fi obligat s
restituie posesorului cheltuielile necesare pe care acesta le-a fcut, cheltuielile utile, n limita sporului de
valoare, dac prin lege nu se prevede altfel, precum i cheltuielile necesare pentru producerea i
culegerea fructelor sau a productelor
- proprietarul nu este dator s acopere cheltuielile voluptoare; posesorul are dreptul de a-i nsui
lucrrile efectuate cu aceste cheltuieli numai dac prin aceasta bunul nu se deterioreaz
- n situaia n care cheltuielile necesare, utile sau voluptoare se concretizeaz ntr-o lucrare nou, nu se
poate cere restituirea acestora, n acest caz fiind incidente dispoziiile corespunztoare din materia
accesiunii imobiliare artificiale
dreptul retenie al prtului: prtul are un drept de retenie asupra produselor pn la restituirea
cheltuielilor fcute pentru producerea i culegerea acestora, cu excepia cazului n care proprietarul
furnizeaz prtului o garanie ndestultoare

In cazul coproprietii (proprietii pe cote-pri), n orice aciune privitoare la coproprietate,


inclusiv n cazul aciunii n revendicare, fiecare coproprietar poate sta singur n justiie, indiferent
de calitatea procesual
Prescriptie. Dreptul la actiunea in revendicare este imprescriptibil, cu exceptiile urmatoare:
Avulsiunea (prescriptie 1 an de la data smulgerii portiunii de mal din teren);
Revendicarea imobilului adjudecat la licitatie publica in cadrul proceduriide urmarire silita
imobiliara, daca imobilul a fost inscris pentru prima data in CF, actiunea in revendicare
imobiliara intemeiata pe dreptul de proprietate privata este prescriptibila extinctiv in 3 an de
la data inscrierii actului de adjundecare in CF.
o Insa, revendicarea unui bun proprietate publica e imprescriptibila in toate cazurile

Bunul mobil pierdut sau furat poate fi revendicat de la posesorul de bun-credin, dac
aciunea este intentat, sub sanciunea decderii, n termen de 3 ani de la data la care
proprietarul a pierdut stpnirea material a bunului

Actiunea in revendicarea unui bun mobil proprietate publica este imprescriptibila extinctiv si nu poate fi
paralizata prin invocarea uzucapiunii. Detentorul nu poate invoca uzucapiunea.
Spre deosebire de aciunea n revendicare, aciunea confesorie, care se invoca pentru apararea unui
dezmembramant, este de regul prescriptibil i excepional imprescriptibil (actiunea confesorie de
superficie).