Sunteți pe pagina 1din 103

RADIOIMAGISTICA

APARATULUI
OSTEOARTICULAR

CATEDRA DE RADIOLOGIE SI IMAGISTICA MEDICALA A S.U.U.B.


Aspecte radioimagistice ale osului
normal si ale componentelor sale
Scheletul este alcatuit din oase lungi, oase late si oase scurte.
Macroscopic toate oasele au:
- o portiune centrala constituita din os spongios cu spatii medulare
- o portiune periferica densa si dura din os compact, inconjurata de periost
Histologic, osul adult prezinta doua componente principale:
substanta osoasa dura organizata in lamele / trabecule opace la raze X

spatiile osoase ocupate de tesuturi conjunctive moi = spatii medulare,


transparente la razele X
1. Substanta osoasa dura 2. Spatiile osului =
este constituita din lumenele sistemelor Havers si ale canalelor
matricea colagena proteica anastomotice pe acestea (canale
(fibrile+subst glico-proteica) Volkmann), ochiurile spongioasei (ocupate
care este suportul in care se depun de tesut conjunctival moale si vase
sarurile minerale. sanguine nutritive)
canalul medular, ocupat de maduva
tesut conjunctival fibros
tesut adipos (maduva galbena)
tesut hematopoetic (maduva rosie)
+ Periostul = membrana conjunctivala transparenta la razele X, care inveleste osul si care, la
extremitatile articulare se continua cu capsula articulara.
1. Diafiza are forma de cilindru si este
constituita din tesut osos compact care La osul lung se disting trei parti:
inconjoara canalul medular.
diafiza, metafiza si epifizele
Compacta - grosime si diametru in raport cu importanta osului Epifiza
Tesutul osos compact este format din:
- sisteme tubulare Havers dispuse paralel cu axul Os spongios
osului (lamele dispuse in sisteme cilindrice
concentrice)
- lamele complementare
- una care inconjoara diafiza in manson, sub
periost
- alta situata spre canalul medular = endost;
- canalele Volkmann pe elementele precedente

Rgr: doua benzi opace paralele care delimiteaza


canalul medular
CT: inel cu densitate mult crescuta, omogen
IRM: asemnal in toate secventele

Canalul medular
Rgr. banda radiotransparenta
CT: densitate tisulara, predominant grasoasa
IRM: la adulti semnal de tip grasos (HT1, izo-hT2)

Diafiza Diafiza
Periost Os compact Canalul medular
Rgr, CT: nevizibil
IRM: asemnal
2. Epifiza = tesut spongios,inconjurat de La osul lung se disting trei parti:
corticala epifizara diafiza, metafiza si epifizele

Tesutul spongios este constituit din: Epifiza


- lamele ce nu sunt dispuse concentric ca in Os spongios
compacta, ci in trabecule mai rare,formand o retea
- trabeculele spongioasei sunt orientate in sensul
liniilor de forta, in raport cu functiile osului

Rgr.: travee opace, fine, ce formeaza o retea cu


ochiuri radiotransparente
CT: travee dense ce se intersecteaza in retea
IRM: semnal grasos dar < grasimii subcutanate

Corticala acelasi aspect ca si compacta


diafizara, dar foarte subtire

Osul lat se compune din corticale paralele (tablii)


intre care este o spongioasa (diploe) exemplu:
oasele craniului (unite prin suturi denumite
sinostoze). Diafiza Diafiza
Os compact Canalul medular
Oasele scurte sunt alcatuite dintr-o masa
spongioasa invelita intr-un manson periostic
(vertebrele) sau intr-o corticala foarte subtire
(oasele carpiene).
CRESTEREA SI DEZVOLTAREA SCHELETULUI

La nastere, toate oasele lungi, in afara de


epifize, sunt osificate; diafizele sunt
constituite din tesut osos primitiv in care
trabeculele sunt dispuse intr-o retea
neregulata.
Pe radiografii oasele lungi apar
constituite numai din diafiza tubulara,
delimitata la extremitati de linia de
calcificare provizorie a cartilajului de
crestere.
Cartilajul de crestere este radiotrasparent =
banda transparenta de cativa mm,
marginit de linia de calcificare provizorie.
El este invadat de tesut conjunctiv, care
se va transforma in os. Astfel este
asigurata cresterea in lungime a diafizei.
Cresterea osului in grosime se datoreaza
periostului si rezulta din activitatea
osteogena a stratului conjunctival
subperiostal ce ingroasa diafiza si se
substituie treptat osului vechi.
Dezvoltarea oaselor de membrana (bolta
craniana) la acestea, tesutul osos apare
direct in macheta conjunctiva si se
extinde treptat, excentric, fiind modelat
cu timpul in tesut lamelar.
METODE DE EXPLORARE
Radioscopia
Radiografia
- 4 conditii:
1. regim de raze corect
2. efectuarea a minim 2
incidente
3. incadrare si pozitionare
corecta a regiunilor de
interes, cu prinderea in
campul radiografic cel
putin a unei articulatii
4. explorare bilaterala a
regiunilor simetrice
METODE DE EXPLORARE

Tomografia
computerizata:
- date suplimentare si de
mai mare finete asupra
leziunilor osoase vizibile fereastra os
pe rgr. cupa axiala
- caracterizeaza partile moi
- prelucrarea imaginilor
- reconstructia 3D cu
aprecierea corecta a
volumului leziunilor
- reconstructii 2D
pentru aprecierea
leziunilor si in alt plan
decat cel axial
fereastra parti moi

recon 3D
METODE DE EXPLORARE
ANGIOGRAFIA :
2 situatii
1. Scop diagnostic
pentru tumorile incerte ca
punct de plecare si
structura histologica
identificarea pediculilor
vasculari si a tipului de
vascularizatie

2. Scop terapeutic
embolizare
(prechirurgicala)
chemoembolizare (aplicare
directa a citostaticelor si
chimioterapiei
antitumorale, intratumoral)
METODE DE EXPLORARE
All body
SCINTIGRAFIA Osteom
osteoid

sensibila, dar nespecifica


all body

Fractura de
stress
METODE DE EXPLORARE
Artrografia (a)
Artro-CT (b) :
presupun explorarea
unei articulatii dupa
injectare directa
a
intraarticulara a unui
produs de contrast
Utile in patologia
tumorala sinoviala
traumatica articulara

b
METODE DE EXPLORARE
+ Metode imagistice neradiologice:

A. Ecografia
date suplimentare privind aparatul musculo-ligamentar periarticular

B. Rezonanta Magnetica
investigatie de finete a partilor moi
date asupra maduvei osoase
B

A
MODIFICARI ELEMENTARE OSOASE

3 grupe: exostoza

1. modificari de forma :
exostoza
hiperostoza
oedostoza
scoliostoza

2. modificari de numar

3. modificari de structura
distructive
hiperostoza
constructive
mixte Os suflat
scoliostoza
Displazie de numar
LEZIUNI DE STRUCTURA DISTRUCTIVE
1.Demineralizare Distributie:
difuza generalizata dezechilibru
= diminuarea sarurilor fosfo- metabolic general, cu rezultat activarea
calcice la nivelul matricei
mecanismelor de mobilizare a calciului
proteice osoase, cu
din schelet.
pastrarea integritatii
localizata cauzata de factori locali
acesteia (reversibila)
producatori de hipo-/ hiperperfuzie
Evidenta RADIOLOGIC la o inflamatori
pierdere mai mare de 30% infectiosi
din continutul normal de tumorali
saruri PCa. parazitari
Radiologic: mecanici
in spongioasa: scaderea Exemple:
grosimii traveelor cu
Artrita hiperperfuzie locala ca
cresterea spatiilor dintre raspuns inflamator metabolizarea
travee si accentuarea sarurilor PCa scaderea
transparentei concentratiei in segmentele vecine
articulatiei demineralizare
afectarea compactei Fractura : demineralizare prin efecte
poate merge de la locale + demineralizare prin
discreta diminuare a imobilizare
opacitatii pana la aspect
de spongiozare
Os normal

Demineralizare

Demineralizare Os normal
LEZIUNI DE STRUCTURA DISTRUCTIVE
2. Osteoliza
presupune lipsa de structura osoasa prin activarea
osteoclastelor cu distructie a matricei proteice si
mobilizare a sarurilor PCa
activarea osteoclastelor poate fi rezultatul a 2 mecanisme:
modificari tip metabolic local (inflamatie)
dislocarea elementelor osoase normale (ex. proliferare
tumorala)
+ combinate (osteomielita)

Diagnosticul poate fi sugerat in functie de


Sediu:
- diafizar, metafizar, epifizar
- cortical, spongios, canal medular
IC
Forma si dimensiuni (mai mult variatia lor in timp) + IA
IB
modificare de forma a osului asociata

Contururi:
- nete cu scleroza periferica (tip IA)
- nete fara scleroza periferica (tipIB)
- sterse, multiple = aspect mancat de molii
(tip II) III
II
- microgeode, punctiforme, flu = aspect
permeativ (tip III)

Matrice: omogena / septata / calcificata


Eroziune

Geoda

Lacuna

+Sechestru osos
LEZIUNI DE STRUCTURA DISTRUCTIVE
3. Osteonecroza

= leziune secundara
hipoperfuziei Infarct
sau lipsei de osos
perfuzie intr-un
teritoriu osos
septica
aseptica
la nivelul
epifizelor =
osteonecroza
aseptica
la nivelul
diafizelor,
metafizelor =
infarct osos
la copil,
osteonecroza
ncl. epifizari =
osteocondroza
Osteonecroza
aseptica
LEZIUNI DE STRUCTURA DISTRUCTIVE
4. Atrofia prin presiune

= caracterizata prin lipsa de


substanta osoasa,
generata de actiunea
prelungita a unui element
compresiv de vecinatate
(adeseori vascular)

din interior spre exterior


(ex. chist osos)

dinspre exterior spre


interior (ex. sa turceasca
balonizata in adenomul
hipofizar)
LEZIUNI ELEMENTARE CONSTRUCTIVE
1. La nivelul structurilor ce produc os = osteoscleroza si periostoza

A. OSTEOSCLEROZA

In functie de componenta osoasa interesata, deosebim:


Endostoze formare de os la nivelul
endostului compactei
Radiologic:
ingrosarea compactei
ingustarea canalului medular

Spongioscleroza intereseaza componenta


spongioasa
Radiologic:
ingrosarea traveelor preexistente
cresterea numarului traveelor
scaderea numarului areolelor
scaderea transparentei specifice
osului spongios
evolutia pana la aspectul de
compactizare
LEZIUNI ELEMENTARE CONSTRUCTIVE
B. PERIOSTOZA
= formare de os nou la
nivelul periostului

In functie de aspectul
radiologic:

1. unilamelara 2. plurilamelara 3. spiculata 4. apozitii


(specifica (t. maligne) periostale
proceselor a.inflamatie (triunghi
inflamatorii) malign
b.sarcom Ewing Codman)
Periostoza lamelara Triunghi malign Codman
LEZIUNI ELEMENTARE CONSTRUCTIVE
2. La nivelul unor structuri ce normal nu produc os
= OSIFICARI HETEROTOPE

osteofite osificari
sindesmofite posttraumatice
1. patologie de cauza traumatica

2. osteodisplazii

3. osteodistrofii

4. patologie infectios - inflamatorie

5. patologie tumorala

6. altele (osteonecroze, patologie


metabolica etc)
PATOLOGIA TRAUMATICA
OSTEOARTICULARA
Interesarea osteoarticulara este de trei feluri:
Entorsa (neevidenta in conventional)
Luxatie (lipsa de contact/ continuitate normala a
2 suprafete articulare, in aceeasi articulatie)
Fractura

(fiecare presupune leziuni fie ale aparatului capsulo-


ligamentar fie ale componentelor scheletice)

Informatii suplimentare sunt aduse de


ecografie si IRM
metode invazive: artroscanner/ artroCT (necesita
injectare de produsi de contrast)
Ruptura
ligamentara

Fara tractiune Cu tractiune

luxatie

fractura
Fracturile
= solutia de continuitate la nivelul pieselor scheletice

Clasificare:

1. dupa aspectul traiectului de fractura


Complete presupun interesarea tuturor componentelor unui os
- simple sau difragmentare (traiectul de fractura separa in doua
componentele osoase)
- cominutive (apar traiecte secundare de fractura cu piese multiple)
- tasare ( corp vertebral)

Incomplete solutia de continuitate este partiala (compacta/ tablia


anterioara/ compacta + spongioasa)

2. dupa mecanismul de producere


Tasare

Fractura
Fractura completa incompleta

Fractura intruziva
Diagnostic
Radiografia: CT :
evaluarea si pozitionarea 3D a
= examen de prima intentie: simplu, ieftin, fragmentelor in focarul de
informativ
fractura
= utilizare in diagnosticul precoce, cat si in
evaluarea postterapeutica si stabilirea fracturile cominutive
vindecarii. traiect intraarticular
Radiografia corect interpretata: fracturile ce necesita protezare
Aspect rx.: banda radiotransp / radioopaca evaluarea interesarii partilor
sediul fracturii moi adiacente
aspectul fracturii (completa, incompleta, evaluarea complicatiilor
traiecte, grad de deplasare) (anchiloza, pseudoartroza,
precizarea raportului cu structurile osteita)
invecinate
precizarea pozitiei fragmentelor Scintigrafia
la distanta de os dar in ax sensibila, dar nespecifica
angulate
telescopate, incalecate, angrenate IRM:
cresterea distantei dintre fragmente prin leziunile articulare
interpunere de parti moi cazuri incerte, fr. oculte
torsionare frecvent la nivel tibial
compresia medulara prin
stabilirea contextului (os normal/ patologic) fractura vertebrala
traiect intraarticular ( modificare la nivelul complicatii: osteonecroza,
sinovialei si spatiului articular anchiloza)
algodistrofie
leziuni asociate: hemartroza
Tipuri particulare de fractura
la copii:
fractura in lemn
verde intrerupere
unilaterala a
compactei

fractura
subperiostala
fractura intereseaza
si spongioasa si
medulara dar
periostul ramane
indemn.

decolarea epifizara
Tipuri particulare de fractura

a. Fractura de oboseala/
stress
dupa solicitarea repetata
asupra unui os
Ex:
fractura cosasului = sub
insertia bicepsului pe ulna
fractura maratonistului =
fractura de metatarsian
spondiloliza a.
a. a.

a. Spondiloliza

a. Fractura maratonistului
Tipuri particulare de fractura

b. Fractura luxatie
se produce o deplasare a fragmentului
fracturat in apropierea unei suprafete
articulare
de regula apare la jonctiunea diafizo-
epifizara, in apropierea articulatiilor cu
mobilitate mare

b. Fractura boxerului
Vindecarea
ANATOMOPATOLOGIC: RADIOLOGIC:
1. formarea calusului fibroproteic
organizarea hematomului intre dupa 7-10 zile:
fragmentele de fractura sub
forma de coagul, apoi retea de cresterea transparentei
fibrina extremitatii osoase din focarul
hiperemie importanta fracturat = demineralizare locala
mobilizarea sarurilor PCa din largirea solutiei de continuitate,
fragmentele implicate in focarul
de fractura contururile osoase adiacente
apar sterse

2. formarea calusului conjunctiv

calusul e invadat de fibroblasti


ce produc fibre de colagen + dupa 2 saptamani:
existenta de saruri minerale se demineralizare importanta
creeaza conditiile osteogenezei
linia de fractura apare mai putin
are loc o contractare a
componentei moi, cu apropierea clara (fum de tigara)
segmentelor osoase implicate
Vindecarea
ANATOMOPATOLOGIC: RADIOLOGIC:

3. Etapa de calus osos primitiv


la nivelul matricei dupa 3 saptamani
conjunctive sunt depuse opacifiere neomogena la nivelul
focarului de fractura care
saruri PCa, realizand o depaseste limita traiectului
structura osoasa relativ treptat, dispare solutia de
anarhica in care sunt prinse continuitate fiind inlocuita de
cele 2 extremitati structura osoasa

4. Calus osos definitiv


incepe procesul de dureaza cateva luni, cel putin o
modelare sub activitate luna
osteoclastica calusul capata aspect
trabecular
stabilirea continuitatii
compactei si reducerea
volumului calusului
Tulburari de consolidare
Calus vicios: consolidare in pozitie
anormala
Calus exuberant: calus voluminos
cu interesare de parti moi
Pseudartroza: lipsa de stabilire a
continuitatii intre fragmente la 6
luni de la producerea fracturii
Mecanisme:
distanta mare dintre fragmente
hipervascularizatia teritoriului
interpunere de parti moi si
distrugere de periost rezulta
osificare si depunere de os
nou pe fiecare dintre
fragmente, cu aparitia de
corticala noua spre focarul de
fractura
Radiologic:
lipsa de calus in jurul
elementelor din focarului
de fractura PSEUDARTROZA
aparitia de os nou compact
la nivelul versantilor
fracturii
imediate / tardive
Complicatii
Infectia in cazul fracturilor deschise
Radiologic: osteoliza neomogena ce intereseaza ambele piese osoase
Clinic - semne de infectie acuta
Prognostic prost si vindecare dificila.

Osteonecroza aseptica complicatia fracturilor ce intereseaza colul femural,


scafoidul sau a luxatiilor congenitale de sold (intreruperea vascularizatiei)
Rgr: tardiv = osteocondensarea, fragmentarea sau diminuarea in dimensiuni a
fragmentului necrozat
IRM: faza incipienta = modificare de semnal a fragmentului respectiv

Osteoporoza algica posttraumatica = sindrom algodistrofic posttraumatic


mana si picior (tulburari vasomotorii locale)
Rgr: demineralizare patata localizata in teritoriul invecinat focarului de F
IRM: edem osos
Secundar, fenomene de atrofie musculara si cutanata
Se remite prin reglarea circulatiei locale.

Anchiloza complicatie a fracturilor cu interesare articulara, incorect tratate.


Rgr: diminuarea inaltimii sp. articular cu scleroza neregulata a corticalei

Osificari in partile moi - secundare hematomului din partilor moi


Rgr: aparitia de osificari heterotope in jurul focarului de fractura
ANCHILOZA OSTEONECROZA
POSTTRAUMATICA

OSIFICARI IN
PARTILE MOI
Control postoperator radiologic
PATOLOGIE OSOASA INFECTIOASA

1. OSTEOMIELITA
Afectiune inflamatorie ETIOLOGIE: cei mai frecventi
osoasa , determinata de agenti patogeni sunt de
agenti patogeni diferiti, ce natura microbiana.
realizeaza entitati clinice cu
- cel mai frecvent
evolutie si tablou radiologic
stafilococul auriu 80-90 %
bine definite.
Leziunea primara a
afectiunii este produsa pe PUNCT DE PLECARE: focar
cale hematogena si are patologic cu sediu cutanat /
sediul in maduva osoasa, sinuzal / otic/...
urmata de modificari in tella
ossea CONDITII FAVORIZANTE:
OSTEITA - inflamatia traumatisme, frig, rezistanta
osoasa prin inocularea scazuta a organismului
agentilor patogeni direct din
afara sau din vecinatate, nu VARSTA: afecteaza mai ales
pe cale hematogena. copiii si adolescentii.
OSTEOMIELITA-localizare
Cel mai frecvent - oase lungi (femur, tibie,humerus)

mai rar - oase plate


foarte rar oase scurte
monoostic / poliostic
focar unic/ duble
pe os lung cel mai frecvent: de la metafiza la
epifiza

Cartilajul de crestere poate fi depasit de infectie,


ceea ce duce la extindere in epifiza in
articulatie = OSTEOARTRITA
OSTEOMIELITA- forme

1. acuta
2. cronica
3. cronica de la inceput :
- forma condensata
- forma pseudotumorala
- abcesul central osos
Brodie
4. dupa varsta
(diferente copil adult)
5. dupa localizare
(os plat, os lung) ABCES
BRODIE
FAZA DE CONGESTIE-HIPEREMIE
Aspect anatomo-patologic Aspect radiologic

proces inflamator domina 10-14 zile


fenomenul conj.-vascular os : aspect normal
afectarea secundara a tesutului parti moi: creste densitatea
osos partilor moi in vecinatatea
metafizei interesate
hiperemie demineralizarea mai dupa 10-14 zile
ales in spongioasa , dar si in os: demineralizare
compacta difuza(spongioasa si
compacta), ce se extinde
rapid

+ inflamatia si a periostului 15-20 zile + reactie periostala


unilamelara sau plurilamelara

PREDOMINA FENOMENELE DISTRUCTIVE


FAZA DE ABCEDARE (SUPURATIE)
Aspect anatomo-patologic Aspect radiologic

- abcesul format difuzeaza in toate - aspect patat al demineralizarii, cu


directiile aparitia de mici zone de
osteoliza
- se produc necroze, datorita - apar sechestre
emboliei microbiene, compresiei in spongioasa- dimensiuni mici
vaselor (in compacta mai usor, in compacta dimensiuni mari
datorita vascularizatiei sarace si Rx vizibil dupa mai multe luni (2)
lipsei anastomozelor)
- portiuni de os izolate de tesutul
din jur prin zone de osteoliza
- delimitarea de tesutul din jur:
4-6 luni
- se pot resorbi, se pot elimina
(fistule)
- inflamatia periostului este intretinuta - reactii periostale din ce in ce mai
de prezenta sechestrelor bogate

PREDOMINA FENOMENELE DISTRUCTIVE


FAZA DE REMANIERE
Aspect anatomo-patologic Aspect radiologic

- dupa indepartarea sechestrelor - apozitiile subperiostale isi


(eventual chirurgical) se reduc dimensiunile
regenereaza osul, de obicei
- structura se reface, putind
neomogen , unde nu a fost
persista zone cu structura
distrus (abces, sechestre);
mai condensata sau mai
rarefiata

- lipsa de substanta osoasa se - pot persista cavitati


completeaza partial sau total
( zone de osteoliza )

PREDOMINA FENOMENELE CONSTRUCTIVE


FAZA DE CRONICIZARE:
pusee repetate, evolutie prelungita
Aspect anatomo-patologic
Aspect radiologic
- prezenta sechestrelor intretine - reactii periostale abundente
infectia ingrosare neregulata a
(congestia si staza locala osului
conditii pt. osteoscleroza) - osteocondensare
- circulatie locala lenta cu staza - ingustare a canalului
limfatica favorizeaza formarea de medular
os - compactizarea spongioasei

prezenta de abcese cu sechestre - in interiorul acestor condensari


apar zone de osteoliza bine
conturate ce pot contine
imagini de sechestre
- prezenta de fistule

PREDOMINA FENOMENELE CONSTRUCTIVE


Forma condesanta In curs de vindecare Aspecte postoperatorii
COMPLICATII:
1. fracturi
2. artrita

reactie de vecinatate
supurata: la mai mult de 2-3 saptamani de la debutul
radiologic al bolii, apar semnele radiologice de artrita
largirea disparitia spatiului articular
diminuarea transparentei spatiului articular
neregularitatea conturului
3. afectarea cartilajului de crestere
- iritare se stimuleaza cresterea
- afectare incetinire pina la oprirea cresterii
- distrugere partiala devieri, deformatii, dezaxari
- decolari epifizare
4. pseudoartroze dupa sechestrectomii largi
5. complicatii generalizate (diseminari)
2. OSTEOARTRITA STAFILOCOCICA
3.OSTEITE

sechestre
4.OSTEOARTRITE TBC
VARSTA: adult tinar Macroscopic:
PUNCT DE PLECARE : de obicei ,
infectii pulmonare leziuni circumscrise caverne in
CALE : sanghina de obicei interiorul osului prin distrugerea
contiguitate ( pleura tesutului osos ce este inlocuit de masa
coaste de exemplu ) cazeoasa in care se pot gasi
LOCALIZARE: cele mai frecvente : sechestre ; caverna este inconjurata de
coloana vertebrala, articulatia
coxo-femurala, articulatia tesut de granulatie la periferie
genunchiului, etc leziuni difuze eroziune fara limite
ANATOMO-PATOLOGIC : localizarea precise , fara reactia tesuturilor din jur
b.K. in tesutul osos epifize,
diafize, in orice os + modificari de structura difuze :
osteoporoza generalizata
Dezvoltarea tbc osos se produce + procese reparatorii declansarea de
dupa luni / ani de la ajungerea
b.K. in os necroze ischemice locale
(functie de virulenta , imunitate) condensari osoase
Niciodata vindecare
Doua tipuri de leziuni: Linia de doliu perifocala = stabilizare
- Focare proliferative
(granulare foliculi tbc) - se Radiologic: leziunile apar vizibile dupa
cazeifica
- Leziuni exudativ-necrotice luni/ ani de la aparitia semnelor clinice
cazeificare
ASPECT RADIOLOGIC
1. Modificari de pozitie si forma ale
oaselor
Datorita durerilor / modificarilor din
articulatie + ale extremitatilor osoase
rezulta atitudini vicioase pentru coloana
vertebrala modificari de ax: cifoze
angulare

2. Modificarea structurii osoase


a. osteoporoza:
- prima manifestare radiologica
(accentuata, omogena, difuza)
b. osteoliza:
- subtiere a corticalei = mici
lacune marginale
- distrugeri osoase intinse (in
leziuni difuze )
- lacune in interiorul osului =
caverne
c. osteonecroza:
- mici sechestre de intensitate
scazuta in interiorul lacunelor
ASPECT RADIOLOGIC
3. Modificari ale spatiilor
articulare
a. tbc sinoviale cu lichid
intraarticular spatiul
poate fi usor largit +
stergerea contururilor
extremitatilor
b. distrugeri cartilaginoase
ingustarea spatiului pina
la disparitia completa
pierderea transparentei
spatiului lichid , cazeum;

4. Modificarea tesuturilor moi


a. leziunile capsulei
articulare ingrosare
opacitate mai intensa
decit a partilor moi
vecine
b. abcese reci = opacitati
ovalare, bine conturate
aflate in vecinatatea
leziunilor/ la distanta
TBC VERTEBRAL

LOCALIZARE :

- la nivelul corpului vertebral de obicei


- in jumatatea anterioara a corpului vertebral
- in apropierea discului
- coloana toracala, lombara (T10-T11 cel mai frecvent )

Procesul se extinde de la un corp vertebral , la disc pe


care il distruge, apoi se extinde la platoul corpului
vertebral vecin.
Radiologic :
- leziunile apar dupa 1-2 ani de la aparitia
semnelor clinice
In ordine apar:
Afectari discale:
- Pensarea spatiului intervertebral
anterior sau lateral: cifoza, scolioza
in intregime, cu aspect estompat, sters
Leziuni vertebrale
a. de structura
- platouri vertebrale cu contur sters
- osteoporoza de vecinatate
- lacune
- marginale, in oglinda
- centrale, cu contururi sterse
- sechestre demineralizate

b. de forma si dimensiuni
- diminuarea in inaltime a corpurilor
vertebrale prin leziuni distructive
cifoze , scolioze, retrolistezis
PERIOADA DE STARE
Se accentueaza modificarile
spatiilor si corpurilor vertebrale
corpurile vertebrale isi reduc
inaltimea in mod evident
suprafetele discale vin in
contact datorita distructiei
complete a disculului =
blocuri cifoze angulare
aparitia abcesului rece
opacitati uni-/ bilaterale ce
bombeaza mai mult/ mai putin
lateral, limite nete, omogene,
depasind apofizele transverse
apar si procese reactionale =
linii de demarcatie
scleroza ce delimiteaza
leziunile si reface contururile
osoase

STABILIZARE
disparitia sechestrelor
regresia abcesului rece
delimitarea neta a focarelor
instalarea sudurii
intervertebrale
OSTEONECROZA ASEPTICA
DEFINITIE = moartea
componentelor celulare din
corticala si spongioasa
osoasa ce rezulta printr-un
fenomen ischemic local
TERMENI 2.
1. OSTEONECROZA
ASEPTICA = necroza
epifizara la adult
2. INFARCT OSOS = necroza
metafizara si diafizara la adult
3. OSTEOCONDRITA 3.
DISECANTA = necroza
epifizara subcondrala de talie
mica (<1cm)
4. OSTEOCONDROZA,
OSTEOCONDRITE de
CRESTERE=necroza unui
nucleu epifizar 3. 4.
OSTEONECROZA ASEPTICA DE CAP
FEMURAL

DEFINITIE: moartea componentelor celulare din corticala si


spongioasa osoasa ce rezulta din reducerea / obstructia /
intreruperea vascularizatiei (arteriale, capilare,
sinusoidale,venoase); se enumereaza multiple cauze:
origine macrovasculara: traumatism cu fractura sau luxatie de cap
femoral
origine microvasculara: embolii grasoase (hipercorticism, alcoolism,
hiperlipidemie), embolii gazoase (maladia chesoanelor, plonjori),
citotoxicitate (radioterapie, chimioterapie, maladie Gaucher)
EPIDEMIOLOGIE:
85% la sexul masculin, intre 4 si 10 ani (maladia Legg- Calve-
Perthes) respectiv intre 30 si 50 ani (maladia Chandler)
OSTEONECROZA ASEPTICA DE CAP
FEMURAL
ANATOMIE PATOLOGICA: ASPECTE RADIOLOGICE:
Stadiul 1 : moarte celulara la debut Dupa STEINBERG - 5 stadii:
Stadiul 2: aparitia unei interfete 1. infra-radiologic: anomalii hemodinamice,
periferice reactive
histologice si izotopice
2a = osteocondensare relativa
prin scaparea de la 2. la 5 saptamani de la debutul clinic: prima
demineralizare - ce apare prin manifestare radiologica consta din modificari
hiperemia reactiva si structurale teoretic reversibile :
diminuarea activitatii osteocondensare sectoriala a capului femoral
2b = osteocondensare reala
survenind la nivelul suprafetei
o plaja de demineralizare heterogena
portante subcondrala inconjurata la periferie de
Stadiul 3 si 4: resorbtia traveelor osteocondensare arciforma (situata de obicei
necrozate, fractura si stergerea in cadranul supero-extern si anterior)
osului subcondral forma capului femural pastrata
Stadiul 5: distructia cartilajului de fara modificari ale spatiului articular, fara
acoperire si aparitia coxartrozei osteofite
3. fractura subcondrala coaja de ou
spatiul articular in continuare normal
Std. 4 4. modificare de forma a capului femural
spatiul articular normal
5. leziuni articulare degenerative secundare:
ingustarea spatiului articular
remanieri osoase degenerative
OSTEONECROZA ASEPTICA DE CAP
FEMURAL
ASPECTE IMAGISTICE:

SCINTIGRAFIE cu Tc 99
precoce: hiperfixatie sau hipofixatie
inconjurata de o hiperfixatie periferica
specificitate scazuta

TOMOGRAFIE COMPUTERIZATA
corespunzator stadiilor radiologice
dupa Steinberg:
stadiul 2 - hipodensitate
subcondrala inconjurata de lizereu
curbiliniu hiperdens cu
concavitate anterioara ce pleaca
din traveele centrale (periferia
necrozei)
stadiul 3 - fractura subcondrala
stadiul 4 - pierderea sfericitatii
capului femoral
stadiul 5 semne de coxartroza
adaugate
sensibilitate inferioara RM
OSTEONECROZA ASEPTICA DE CAP
FEMURAL

REZONANTA MAGNETICA
diagnostic din stadiul precoce
neaparat in plan coronal si sagital
aspect:
lizereul de demarcatie (interfata reactiva)
intre sectorul cefalic necrozat si epifiza femurala
viabila, intinzandu-se dintr-o parte in alta in
suprafata subcondrala :
hipoT1, hiper T2, hiper T1gadolinium
zona de necroza : 4 tipuri de semnal :
1. grasos hiperT1, intermediarT2
stadiul 1 sau 2
2. hemoragic hiperT1, T2 stadiul 1 / 2
3. edematos hipoT1, hiperT2 stadiul
3, 4 sau 5
4. fibros hipoT1, hipoT2 stadiul 5
postgadolinium zonele perfuzate apar in
hipersemnal
OSTEONECROZA ASEPTICA DE CAP
FEMURAL
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:

COXARTROZA

SEMNE RADIOLOGICE:

Pensarea spatiului articular

Condensare subcondrala

Osteofitoza a versantilor articulari

(ca in orice proces artrozic)

In faze avansate: geode (tulburari de


vascularizatie) osteonecroza aseptica, in
care pensarea spatiului articular apare tardiv,
capul femural fiind deformat
PATOLOGIA TUMORALA OSOASA
Tumori benigne
Tumori maligne

primitive

secundare

In functie de tipul de structura tumorala, aceasta poate fi:


osoasa

cartilaginoasa

vasculara

fibroconjunctiva

Leziunile pseudotumorale la granita tumora-distrofie:


Chist osos esential

Tumora cu mieloplaxe t. cu celule gigante

Chist osos anevrismal


Criterii de Criterii de
benignitate malignitate
monooste / polioste,
tumori monooste (1 os),
monotope (1 localizare) politope
rata de crestere lenta (da rata de crestere rapida
posibilitate osului sanatos (limite imprecise)
de a de delimita de leziunea Exceptie: mielom multiplu
tumorala) = contur in harta rata lenta
geografica,eventual
dimensiuni mari
scleroza marginala, atrofie
prin presiune intrerup corticala
nu distrug corticala determina reactie
nu determina reactie periostala (spiculata,
periostala (rar, de tip triunghiulara)
benign) evolutie rapida
nu invadeaza partile moi
pot recidiva
TUMORI BENIGNE
1. osoase
OSTEOM
aspect de condensare
omogena (osteom compact)
neomogena (spongios)
contur neregulat/ regulat (in
functie piesa scheletica)
intereseaza oasele fetei
(sinusuri) Exceptional
intereseaza oasele lungi.

Radiologic:
osteocondensare net delimitata
fara reactie periostala
fara invazie in partile moi
TUMORI BENIGNE
1. osoase
OSTEOM OSTEOID = OO
relativ frecventa
dezvoltata la tineri (8-12 ani)
comportament
pseudoinflamator: tumefactie
+ durere (cedeaza la AINS)
Radiologic:
zona de osteoscleroza +
periostoza
centrata de zona osteolitica =
nidus (dimensiuni reduse)
tumora + nidus ~ 2cm.

Recidiveaza la ablatie incompleta.


TUMORI BENIGNE
1. osoase
OSTEOBLASTOM
tumora rara, comparabila ca
aspect si structura cu
osteomul osteoid (OO gigant)
> 2cm
intereseaza arcurile
vertebrale, cu evolutie spre
compresie medulara si
interesare radiculara
poate afecta oasele lungi,
cand evolueaza asimptomatic
Radiologic:
osteoscleroza compacta,
fusiforma, > 2cm
fara reactie periostala
(exceptional)
fara extensie in partile moi
TUMORI BENIGNE
1. mezenchimale
FIBROM OSOS
tumora aparent osteolitica
intereseaza in special metafizele
oasele lungi (maxim de incidenta
tibia)
poate stagna (non-evolutie) o
perioada de timp sau cu evolutie
brutala, cu recidiva
postoperatorie.
Radiologic:
leziune osteolitica, rotund
ovalara, contur geografic
condensare marginala, septuri in
aria tumorii
nu determina reactie periostala
nu invadeaza partile moi
TUMORI BENIGNE
1. natura vasculara
HEMANGIOM
30-60 ani
localizare
90% coloana vertebrala : T-L
calota craniana
mai rar : metafize oase lungi
hiperplazie capilare sau arteriole
Radiologic:
in localizarile vertebrale
osteoliza delimitata de septuri ce
dau un aspect tigrat prin
ingrosarea trabeculelor verticale
extensie in arc
deformarea corpului : bombarea
conturului posterior, latire, tasare
asimptomatic, stabil / agresiv
in localizarile pe oase plate
(frontal, parietal, omoplat)
orientare radiala a traveelor
TUMORI BENIGNE
1. cartilaginoase
CONDROM
histologic tumora ce rezulta
prin proliferarea cartilaginoasa
de tip hialin
localizare predilecta falange
descoperita accidental
(traumatism minor) aparitia
fracturilor pe os patologic
Radiologic:
lacuna bine delimitata, cu
scleroza marginala, pastrarea
integritatii corticalei (chiar daca
este uneori subtiata)
fara reactie periostala
dimensiuni in functie de piesa
scheletica afectata
Condromul poate degenera malign!
TUMORI BENIGNE
1. cartilaginoase
OSTEOCONDROM
evolutie benigna de regula,
proliferarea inceteaza odata cu
incetarea cresterii
se poate maligniza: clinica
zgomotoasa, efect de masa
(durere si tumefactie), crestere
rapida in dimensiuni, aspect
radiologic modificat
Radiologic:
exostoza atasata unei piese
scheletice, pediculata, cu
structura asemanatoare osului
(corticala + spongioasa)
nu determina reactie periostala
nu intrerupe corticala

Osteocondromul poate degenera


malign!
TUMORI MALIGNE
1. osoase
OSTEOSARCOM
osteocondensant, osteolitic, mixt
in functie de locul de
dezvoltare: OS propriu-zis,
parosteal, periostal
decada 2-3 de viata
localizare metafizara
evolutie rapida = una din
tumorile cele mai agresive
Radiologic:
variabil ca aspect, in functie de
forma histologica
osteocondensare intinsa,
neomogena / osteoliza
maligna
limite imprecise, fara scleroza
marginala, corticala distrusa
reactie periostala importanta,
fie lamelara (rar), spiculata
(frecvent)
intotdeauna monoosta,
monotopa
TUMORI MALIGNE
1. cartilaginoase
CONDROSARCOM
tumora maligna primitiva sau
secundara unui chondrom
varste inaintate
agresivitate medie, evolutie
lenta.
simptomatologie moderata
nespecifica
primul semn este tumefactia
regiunii.
Radiologic:
osteoliza cu contururi sterse,
de obicei burata prin
microcalcificari de tip condroid
fara scleroza marginala
reactia periostala poate lipsi
datorita cresterii lente
tumorale
TUMORI MALIGNE
1. hemopatii
Reticulosarcom Ewing
maxim de incidenta la copii
invadeaza partile moi
agresiva - diseminari la
distanta
Radiologic:
zona intinsa de osteoliza >
5cm (toata diafiza)
imprecis delimitata, fara
zone de tranzitie
fara scleroza marginala
absenta completa a
matricei osoase tumorale
corticala intrerupta
reactie periostala specifica
tip plurilamelar = in bulb de
ceapa
Particular: in localizarea
vertebrala aspect tip
osteocondensant
TUMORI MALIGNE
1. hemopatii
MIELOM MULTIPLU / PLASMOCITOM
poliosta-politopa / rar solitara
proliferare anarhica de celule
plasmocitara, in maduva osoasa a.
se localizeaza la nivelul pieselor
scheletice cu maduva hematogena
40 - 70 ani
Radiologic:
a. zone multiple de osteoliza, rotund-
ovalare, talie relativ mica, contur
relativ bine delimitat, fara reactie
periostala, situate in os complet
sanatos
b. plasmocitom: peste 5 cm

b.
TUMORI OSOASE SECUNDARE
- METASTAZE OSOASE -

dupa tipul histologic de origine se pot


manifesta diferit la nivel osos
dupa expresia radiologica a leziunilor osoase
1. determinari secundare osteolitice:
comportament distructiv
2. determinari secundare osteocondensante:
determina o proliferare osoasa cu aspect
compact, lipsit de structura regiunii afectate.
3. mixte
TIP OSTEOLITIC
specifice punctelor de
plecare digestiv sau
pulmonar, rar urogenital
orice localizare
Rx, CT: osteoliza importanta,
neomogena, distruge
corticala in stadiul tardiv,
fara rc periostala
scinti: hiperfixare
RM: hipoT1, hiperT2
TIP OSTEOCONDENSANT
specifice punctelor de plecare prostatice,
vezicale, dar si primitiv gastrice sau
pancreatice

localizare predilecta pe oasele late


bazin, coloana vertebrala

sunt infiltrativ-invazive, dand aspect


intens opac heterogen

Metastaze mixte
au simptomatologie stearsa, evolutie
lenta

in general evolueaza spre ocuparea


zonei hematogene a oaselor late
mieloscleroza cu pancitopenie
(punctie sternala diagnostica)

RM: hiposemnal T1, T2


LEZIUNI PSEUDOTUMORALE
Chist osos esential / solitar
dezvoltat la copil, cu maxim de
incidenta 5-10 ani
localizat de regula in metafiza osului
lung
evolutie asimptomatica, descoperire
accidentala
rar are expresie clinica
Radiologic:
zona de osteoliza intinsa (> 5cm), bine
delimitata, ce subtiaza corticala si
prezinta inferior o zona de scleroza
marginala in semiluna (pahar de ou)
uneori are contur policiclic / septuri
nu interupe corticala
nu determina reactie periostala
(exceptie fractura pe os patologic)
LEZIUNI PSEUDOTUMORALE
Chist osos anevrismal
se comporta ca formatiunile
osteolitice formand multiple
cavitati chistice
localizare predilecta in
metafiza oaselor lungi sau
arcurile vertebrale
simptomatologie stearsa,
nespecifica.
Radiologic:
zona de osteoliza, rotund
ovalara, uneori septata;
crestere importanta in timp,
subtiere marcata a
corticalei.
fara reactie periostala.
cand ritmul de crestere este
rapid poate apare si o
minima reactie periostala
lamelara
CT: corticala subtire, nivele
lichid-lichid (si in RM)
LEZIUNI PSEUDOTUMORALE
Tumora cu mieloplaxe
= t cu celule gigante/ distrofia cu celule
gigante
la granita dintre tumora si distrofie
poate avea orice aspect in functie
de stadiul de evolutie - benign sau
malign
tineri, dupa inchiderea cartilajului
de crestere
localizare epifizara, vertebre
Radiologic:
osteoliza intinsa, de obicei
poliseptata, policiclica
fara scleroza periferica
sufla osul
subtiere importanta a corticalei,
care isi pastreaza continuitatea
intreruperea corticalei este primul
semn de virare spre maligniatte
apare reactie periostala, extensie in
partile moi
DISPLAZIILE OSOASE

Rezulta din desfasurarea defectuoasa a osificarii oaselor

1. DISPLAZII ENCONDRALE
2. DISPLAZII PERIOSTALE
3. DISPLAZII ALE STRUCTURII OSOASE
4. DISPLAZII PRIN TULBURAREA MECANISMELOR DE
MODELARE SI TUBULATIE
5. DISPLAZII MEMBRANOASE
1. DISPLAZII ENCONDRALE
= condrodisplazii
Tulburarea de crestere se manifesta la nivelul modelului cartilaginos
activitate deficitara a cartilajelor de crestere
hipo/aplazia tiparelor de crestere din care se dezvolta epifizele si
oasele scurte
osificarea periostala se desfasoara normal

Anomalii dimensionale:
oase lungi subdezvoltate
oase scurte latite si diminuate in inaltime

Modificari calitative de structura a epifizelor:


epifizele turtite, structura neomogena

Incongruente articulare
1. DISPLAZII ENCONDRALE
= condrodisplazii
ACONDROPLAZIA:
DISPLAZII CARTILAGINOASE
nanism disproportionat
DIRECTIONALE
craniu normal dezvoltat, cutia toracica
de largime normala = activitatea cartilajelor de
vertebre turtite, distanta interpediculara crestere normala
, pediculi scurti cantitativ, dar in directii
bazin : diametre reduse, bascula sacru aberante
oasele membrelor scurtate, deformate
BOALA EXOSTOZANTA
prin
OMBREDANNE
diafize scurte, late, incurbate
latirea epifizelor in ciuperca, oase lungi M-D, plate

metafize evazate brusc BOALA BESSEL-


coxa vara HAGEN
genu valgum
CONDROMATOZA
peroneul - participa la articulatia
OSOASA
genunchiului
encondroame
cubitusul luxatia extremitatii inferioare
DISPLAZIA EPIFIZELOR PUNCTATE eccondroame
DISPLAZIA MORQUIO BOALA OLLIER
MALADA HUNTER-HURLER
DISPLAZII POLIEPIFIZARE
BOALA OMBREDANNE
BOALA BESSEL-HAGEN
CHONDROMATOZA. BOALA OLLIER
CHONDROMATOZA INTRAARTICULARA
2. DISPLAZII PERIOSTALE
prin tulburarea mecanismului de
crestere periostala
cresterea encondrala nu e afectata
oase de lungime normala
dar subtiri, mai putin mineralizate la
nivelul
diafizei
epifizele pastreaza un aspect
aproape normal
scoliostoza
fracturi multiple

OSTEOPSATIROZA

Prin hipoosteogeneza
OSTEOPSATIROZA (boala
Lobstein)
OSTEOGENEZA IMPERFECTA
CONGENITALA

Prin hiperosteogeneza
BOALA CAMURATI-ENGELMAN
(+ gigantism localizat)
HIPERFOSFATAZIE
3. DISPLAZII ALE STRUCTURII OSOASE

DISPLAZII DE NUMAR

DISPLAZII DE DIMENSIUNI

DISPLAZII DE FORMA

DISPLAZII DE STRUCTURA
3 a.DISPLAZII DE NUMAR

Aplazia / agenezia / hipoplazia


amelie, hemimelie,
ectromelia, focomelie,
micromelie
brahidactilie, brahifalangie,
brahimetacarpie
oligodactilie, hipodactilie,
ectrodactilie
agenezii/hipogenezii
articulare

Poligenezii
3 b. DISPLAZII DE DIMENSIUNI

GIGANTISM
Proportionat
Disproportionat
Sindromul Marfan
Gigantismul partial
congenital ( degete)

NANISM
Proportionat
disproportionat

Acromegalie
3 c. DISPLAZII DE FORMA
SINOSTOZE
degete, tibie+peroneu,
radius+cubitus, vertebre, Aparitia cu intarziere / Hipoplazia
nucleului capului femural
coaste Pozitia ncl cap = cadran extern
Intreruperea liniei cervico-
DEHISCENTE obturatoare
scafoid bipartit, rotula Hipoplazia hemibazin
Intarziere in inchiderea sincondrozei
bipartita, spondiloschisis, ischio-pubiene
somatoschisis, rahischisis,
spondiloliza
ANOMALII TRANZITIONALE
ANOMALII ARTICULARE
Luxatia congenitala de sold,
coxa vara, coxa valga, genu
varum, genu valgum
3 d. DISPLAZII DE STRUCTURA
OSTEOPETROZA
defect de resorbtie osteoclastica
cresterea difuza, generalizata a opacitatii osoase
absenta resorbtiei modelante a metafizei, cu largirea
zonei metafizo-epifizare
Aspecte tipice: brad, os de pui, os in os
varsta osoasa normala
bilant fosfo-calcic normal
OSTEOPOIKILIA
MELOREOSTOZA
PICNODISOSTOZA
Osteocondensare generalizata cu ingrosarea corticalelor,
fara largirea metafizelor
HIPEROSTOZA CORTICALA INFANTILA
4. DISPLAZII PRIN TULBURAREA
MODELATIEI SAU A TUBULATIEI
A. OSTEOPETROZA B. BOALA CAMURATI
prin lipsa modelarii ENGELMAN
prin lipsa
tubulatiei +
periostoza
anarhica,
exuberanta
5. DISPLAZII MEMBRANOASE
Se manifesta prin inchiderea
prematura a suturilor
craniostenoze

DISOSTOZA CRANIO-
FACIALA
craniu mic, maxilar
hipoplazic
DISOSTOZA CLEIDO-
CRANIANA
craniu mare, boselat
aplazia claviculei
DISOSTOZA MANDIBULO-
FACIALA
Hipoplazie mandibula
OSTEODISTROFII
= afectiuni caracterizate prin tulburari de origine nutritiva
/ sanguina / toxica cu rasunet asupra scheletului,
unde determina modificari (mai mult sau mai putin
importante) ce intereseaza forma si structurile
segmentelor scheletice afectate

OSTEITA DEFORMANTA PROGRESIVA (PAGET)


OSTEITA FIBROCHISTICA PARATIROIDIANA
(RECKLINGHAUSEN)
OSTEOPOROZA
OSTEOMALACIA
RAHITISM
SCORBUT
OSTEITA DEFORMANTA PROGRESIVA (PAGET)

afecteaza mai ales sexul masculin, peste 50 de ani

este de obicei generalizata, dar raman oase indemne


sau portiuni normale in oasele afectate; oasele mici
sunt afectate in intregime (ex. vertebre)

afecteaza frecvent: bazin, vertebre, femur, tibia,


craniu

consta dintr-o remaniere excesiva si anarhica a


tesutului osos determinand aparitia unui os de tip
nou, hipertrofiat, cu structura anarhica si imatura.
OSTEITA DEFORMANTA PROGRESIVA (PAGET)
FAZA ANATOMO-PATOLOGIE RADIOLOGIE

de debut activitate osteoclastica demineralizare intensa sau


resorptie travee osteoporoza circumscrisa cu limite
nete (craniu)
de stare surplusul calcic din osteocondensare
demineralizare ramane in - cu aspect vatos in oasele plate
limfaticele locale si este - intereseaza si compacta si
folosit pentru osificare spongioasa
anarhica
osul compact trabecular, fibrilar
remaniere haversiana intensa dediferentiere cortico-medulara

avansata remanierea continua modificare de forma
(hipertrofie globala, deformari)
modificare de densitate ( )
modificare de structura
complic. deformarile osul mai artroze,compresiuni(CT,RM)
putin structurat,rezistent fracturi in pct max de deformare
degenerare sarcomatoasa osteoliza cu ruperea corticalei +
mase in partile moi (CT,RM)
+ degenerare sarcomatoasa
OSTEITA FIBROCHISTICA PARATIROIDIANA
(RECKLINGHAUSEN)
= osteita fibroasa generalizata a
scheletului cu evolutie cronica
produsa prin hiperparatiroidism I

Radiologic:
osteoporoza generalizata
formatiuni chistice si
pseudotumorale : lacune rotund-
ovalare, unele cu lizereu
osteosclerotic, expansive
resorbtii sub-periostale sau
endostale
osteoscleroza: craniu pseudo-
pagetic, vertebra sandwich
fracturi, deformatii osoase
manifestari articulare

NU: periostoza
OSTEODISTROFIA FIBROASA POLIOSTICA
JAFFE
= consta in inlocuirea medularei
osoase cu tesut fibros, de cele
mai multe ori sistematizata (mai
ales oase lungi, metafizo-
diafizar, unilateral)
Radiologic:
osteoporoza
imagini pseudochistice (lacune
in spongioasa, cu ingustarea
corticalei, aspect de sticla
pisata)
deformari (os incurbat)
fracturi diafizare
degenerescenta sarcomatoasa
(Nu radioterapie!)
NU: reactie periostala,
osteoscleroza (cu exceptia unui
fin lizereu uneori)
Scintigrafie: hiperfixatie (important
ptr leziuni multiple)
CT: extinderea, structura
IRM: hipo-izoT1, hipo-hiperT2
focare hemoragice
OSTEODISTROFII CARENTIALE ALE ADULTULUI
OSTEOPOROZA
=scaderea masei osoase cu pastrarea
mineralizarii normale la nivelul
matricei osoase restante
diminuarea intensitatii stratului
osos modificarea formei
criterii cantitative densitometrie

OSTEOMALACIA
= osteodistrofie prin carenta fosfo-
calcica intalnita la adult in care
tesutul osos e inlocuit cu tesut
osteoid care nu se mai
mineralizeaza os de sticla
zone Looser fracturi
deformari osoase (vertebre
biconcave, cifoscolioza, protruzie
acetabulara, coxa vara)
OSTEODISTROFII CARENTIALE ALE COPILULUI
RAHITISM
Radiologic:
la 2 4 saptamani de la debut
= modificari de forma si structura:
demineralizare intensa
nucleul de osificare apare tardiv,
opacitate slaba, contur sters
largire metafizara, cu contururi flu,
concave bratari rahitice
cresterea spatiului metafizo-epifizar
deformarea coloanei vertebrale,
bazin
opacitati liniare paralele cu
cartilajul de crestere marcheaza
recidivele

SCORBUT - lipsa vit. C (rol in sinteza


colagenului)
Radiologic:
initial: demineralizare
perioada de stare: afectarea zonei
de crestere - metafiza largita