MAMOGRAFIA

CADRANELE SANULUI
Anatomic sanul a fost impartit in 4 cadrane:

- linia medioclaviculara impreua cu orizontala care trece prin mamelon determina

patru cadrane :inferointern, inferoextern, superoextern, superointern.

- linia circulara situata la 1cm de marginea areolei delimiteaza cadranul central.

Sanul masculin are o structura rudimentara, nu are scop functional si este asemanator

cu sanul pubertar al femeii( el contine mici cantiti

de tesut glandular care sunt dispuse sub complexul areola-mamelon.
Sanul masculin are un mamelon si o areola, lipsesc glandele mamare si
conductele necesare pentru a produce lapte, dar si barbatii fac cancer de san si este necesar sa
li se faca o mamografie.

Mamografia in scop diagnostic

Este metoda de diagnostic cea mai utila in afectiunile mamare, in general, si in

cancerul de san, in mod special. Este cotata cu o sensibilitate de
80-90%.
Mamografia ofera imagini detaliate ale structurii interne ale glandei mamare, fiind
efectuata fie in scop diagnostic, fie in cadrul programelor de screening pentru
depistarea precoce a tumorilor mamare.
Ultimile studii arata ca iraderea necesara pentru efectuara unei mamografii este mai
mica decat iradierea naturala.
Mamografia este recomandata femeilor de peste 40-45 de ani si indicata
in mod special femeilor care au antecedente personale sau familiale de cancer de san
sau a altor organe, in functie de varsta ei.
Pacientele care nu sunt la menopauza trebuie sa ne asiguram ca nu sunt insarcinate.
Pentru pacietele cu implant mamar este un risc extrem de mic ca presiunea exercitata
in timpul procedurii sa cauzeze ruptura sau o herniere a protezei.
Proteza mamara scade posibilitatea detectarii anomaliilor de la 92% la 33% in functie
de continutul protezei si tesutului cicatricial din jurul protezei.
 La femeile cu varsta intre 40 49 ani, mamografia se efectueaza la fiecare 1-2 ani, iar
dupa 50 de ani, mamografia trebuie sa se faca anual.
Sanul femeilor tinere au un tesut mai dens, ceea ce face ca micile modificari sa nu
poata fi detectate.
Mamografia se face cu un aparat numit mamograf cu care se face comprimarea sanului
pentru obtinerea unei imagini optime.
Mamografia nu este dureroasa, dar da un usor discomfort datorat comprimarii sanului.
Mamografia se face bilateral - cranio-caudal (de fata) si latero-lateral (profil), uneori

si medio-lateral.
Incidenta de fata pacienta este rugata sa se aplece putin in fata, spre aparat, partea

inferioara a sanului trebuie sprijinita si trasa in sus, partea profunda, precum si cea
inferioara a sanului sa fie incluse pe film.
Umarul de partea de radiografiat este impins inferior pentru a relaxa muschiul pectoral
pentru a fi inclus pe film si tesutul mamar din cadranele externe.
Incidenta de profil tubul aparatului se intoarce ca sa cuprinda sanul din profil si sa

se vizualizeze pliul submamar si mamelonul sa fie proiectat in afara sanului.

Incidentele complementare:

- cliseu central foloseste un compresor de dimensiuni reduse care diminueaza

suprapunerea leziunilor
-cliseu marit util pentru caracterizarea focarelor de microcalcificari, folosind focarul
mic al tubului
- cliseu cu modificarea orientarii fascicolului de raze X sau a proiectiei glandei
- tehnici particulare ( perete, tangentile, proteze etc.)
Singura incidenta in care glanda mamara se vede in cvasitotalitate este incidenta oblica
(muschiul pectoral bine tras). Pe celelalte incidente nu este posibila cuprinderea
intregii glande.

Alte tipuri de examinari mamografice

1. Mamografia stereotaxica permite, dupa anestezie, inserarea unui dispozitiv

metalic cu un mic carlig la capatul lui intr-un nodul, care nu poate fi palpat. Acel
dispozitiv va ghida chirurgul pentru indepartarea tumorii si a tesutului sanatos din jur.
 Dupa operatie se face o noua expunere pentru a vedea daca s-a extirpat intrega
tumora.
2. Galactografia indicate in caz de secretie unilaterala mamelonara, iar rezultatul

mamografiei este normal(suspiciune de tumora intraductala).

Se injecteaza o substanta de contrast radioopaca sau albastru de metilen(la cele care
urmeaza sa fie operate) in canalul galactofor.
Nu este dureroasa, nu necesita spitalizare, nici anestezie.
3. Pneumocistografia consta in efectuarea unei tomografii dupa evacuarea unei

leziuni chistice cu ajutorul unui ac fin de aspiratie si introducerea in chist a unei

cantitati de aer care muleaza peretele chistului evidentiind formatiuni parietale
suspecte.
4. Mamografia digitala cu tomosinteza foloseste o tehnologie tridimensionala a

sanilor (mamografie 3D) si traseaza cu exactitate limitele tumorilor.

AVANTAJELE SI DEZAVANTAJELE MAMOGRAFIEI

AVANTAJE:
- permite vizualizarea structurile mamare
- prezinta un contrast excelent, facand deosebirea intre tesutul glandular normal si un
carcinom.
- reprezinta cea mai buna metoda radiologica de a descoperi cancerul de san precoce.
- reduce rata de deces prin cancerul de san cu mai mult de o treime.
DEZAVANTAJE:
- depind foarte mult de calitatea tehnica si pozitionare
- trebuie evitate artefactele si sa se marcheze corect filmele.

ROLUL ASISTENTULUI DE RADIOLOGIE

- culege datele pacientului reunind toate informatiile necesare examinarii

mamografice.
-actele medicale proprii ale pacientului le va corabora cu datele din foia de observatie
-inregistreaza datele personale ale pacientul in registrul de consultatii
 - face o anamneza completa ( simptome, istoricul personal, si heredocolateral si face
un examen clinic complet)
- explica pacientului in ce constata examinarea si ii explica despre disconfortul pe care
il va simti
- roaga pacientul sa semneze consimtamintul informat al pacientului
- pregateste substanta de contrast ,daca este cazul, si materialele necesare
- conduce pacientul in sala/din sala
-pregateste aparatul pentru examinare
- scrie doza de iradiere primita de pacient, materialele folosite, data examenului,
marcheaza filmele cu datele de identificare ale pacientului