Alg2 PDF

GEOMETRIE VECTORIALA, ANALITICA SI
DIFERENTIALA. PROBLEME REZOLVATE
Gabriel POPA, Paul GEORGESCU

c
August 20, 2009, Iasi
Cuprins
1 SPATIUL VECTORILOR LIBERI. STRUCTURA AFINA 4
2 SPATIUL VECTORILOR LIBERI. STRUCTURA EUCLIDIANA 9
3 DREAPTA IN PLAN 19
4 DREAPTA IN SPATIU 26
5 PLANUL IN SPATIU 32
6 COORDONATE POLARE, CILINDRICE SI SFERICE 43
7 ROTATII SI TRANSLATII 53
8 CONICE PE ECUATII REDUSE 57

8.1 CERCUL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57
8.2 ELIPSA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62
8.3 HIPERBOLA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66
8.4 PARABOLA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69
9 CONICE PE ECUATII GENERALE 73
10 SFERA 88
11 CUADRICE PE ECUATII REDUSE 94
12 TEORIA SUPRAFETELOR 100
13 CURBE IN PLAN 107
14 CURBE IN SPATIU 121
2
15 PROBLEME DE SINTEZA 135
Capitolul 1
SPATIUL VECTORILOR LIBERI.

STRUCTURA AFINA

1.1 Demonstrati ca trei vectori ~a,~b, ~c V3 pot forma un triunghi ~a + ~b +~c = 0 (relatia
lui Chasles).
Solutie

Daca ~a, ~b, ~c sunt laturi ale unui triunghi ABC, ~a = BC, ~b = CA, ~c = AB, atunci
concluzia rezulta din regula triunghiului de adunare a vectorilor:

~c = AB = AC + CB = ~b ~a ~a + ~b +~c = ~0.
Reciproc, fie ~a, ~b, ~c cu ~a + ~b + ~c = ~0 ~c = (~a + ~b). Construim un vector oarecare

BC = ~a. Cu originea n C construim un vector CA = ~b. Atunci BA = BC + CA =

= ~a + ~b AB = (~a + ~b) = ~c si deci cu vectorii ~a, ~b, ~c putem construi 4 ABC.

BM k AC + AB
1.2 In 4 ABC se considera M [ BC ] astfel ca = k. Demonstrati ca AM = .
MC k+1
Solutie

Cum BM = kMC iar vectorii BM si MC au aceeasi directie si acelasi sens, atunci

BM = k MC, prin urmare AM AB = k ( AC AM ). Deducem ca (1 + k) AM =

AB + k AC, de unde concluzia problemei.
1.3 In 4 ABC se considera medianele [ AA0 ], [ BB0 ] si [CC 0 ]. Demonstrati ca putem construi

un triunghi cu vectorii AA0 , BB0 , CC 0 .
Solutie
4
G. POPA, P. GEORGESCU 5
0 0 0 1 1 1 1
AA + BB + CC = ( AB + AC ) + ( BA + BC ) + (CA + CB) = ( AB + BC +
2 2 2 2
1
+CA) + ( AC + CB + BA) = ~0 si concluzia urmeaza folosind rezultatul problemei
2
1.1.
1.4 Fie O originea unui reper n spatiu. Demonstrati ca patrulaterul ABCD este paralelogram
daca si numai daca ~r A +~rC = ~r B +~r D .
Solutie
Fie M si N mijloacele diagonalelor [ AC ], respectiv [ BD ]. Atunci: ABCD paralelo-
1 1
gram M = N ~r M = ~r N (~r A +~rC ) = (~r B +~r D ) ~r A +~rC = ~r B +~r D .
2 2
1.5 Demonstrati ca mijloacele laturilor unui patrulater convex ABCD sunt varfurile unui
paralelogram.
Solutie
Raportam planul la un reper de origine O si fie M, N, P, Q mijloacele laturilor [ AB],
[ BC ], [CD ] si respectiv [ DA]. Atunci
1 1 1 1
~r M +~r P = (~r A +~r B ) + (~rC +~r D ) = (~r A +~r D ) + (~r B +~rC ) = ~rQ +~r N
2 2 2 2
de unde, conform problemei precedente, urmeaza ca MNPQ este paralelogram.
1.6 Se considera 4 ABC si punctele M [ AB], N [ AC ] astfel ncat MA = MB, iar

N A = 2NC. Determinati coordonatele vectorilor AM, BN, CN, MN n fiecare din bazele
n o n o n o
1) B1 = AB, AC ; 2) B2 = AM, AN ; 3) B3 = BA, BC .
Solutie

1) Avem ca AM = 12 AB; BN = BA + AN = AB + 23 AC; CN = 13 AC, iar MN =

MA + AN = 21 AB + 23 AC. Rezulta ca, n baza B1 , vectorii dati au coordonatele:
1
AM ( 2 , 0); BN (1, 23 ); CN (0, 31 ); MN ( 12 , 23 ).

2) Intrucat AB = 2 AM si AC = 32 AN, coordonatele vectorilor dati n baza B2 sunt:

AM (1, 0); BN (2, 1); CN (0, 12 ); MN (1, 1).

3) Observam ca AB = BA, AC = BC BA. Rezulta ca AM = 12 BA; BN = BA +
2 1
2 1
1
1 1
3 ( BC BA ) = 3 BA + 3 BC; CN = 3 ( BC BA ) = 3 BA 3 BC, iar MN = 2 BA +
2 1 2 1 1 2 1 1
3 ( BC BA ) = 6 BA + 3 BC. Astfel, n baza B3 , AM ( 2 , 0); BN ( 3 , 3 ); CN ( 3 , 3 );
1 2
MN ( 6 , 3 ).
6 Capitolul 1 SPATIUL VECTORILOR LIBERI. STRUCTURA AFINA
1.7 Se considera paralelogramul ABCD de centru O si punctele M [ AB], N [ AD ] astfel

ncat 3AM = AB si 2AN = AD. Determinati coordonatele vectorilor AB, AC, AO, BD n
fiecare din bazele
n o n o
1) B1 = AM, AN ; 2) B2 = AB, AO .
Solutie

1) AB(3, 0); AC (3, 2); AO( 32 , 1); BD (3, 2).

2) AB(1, 0); AC (0, 2); AO(0, 1); BD (2, 1).
1.8 Fie B = {~,~} baza canonica n plan.

1) Demonstrati ca vectorii ~a =~ +~ si ~b = ~ + 2~ sunt
n necoliniari;
o
2) Aflati coordonatele vectorilor bazei B n baza B1 = ~a, b ;~
n o
3) Descompuneti vectorul ~v = 5~ ~ dupa baza B1 = ~a,~b .
Solutie
1) Presupunem prin absurd ca vectorii ~a si ~b sunt coliniari; atunci exista t R astfel
ncat ~b = t~a. Trecand la coordonate, obtinem ca (1, 2) = t (1, 1), adica t = 1 si
t = 2, contradictie. Ramane ca vectorii ~a si ~b sunt necoliniari.
2) Fie~ = x~a + y~b, cu x, y R; atunci~ = x (~ +~) + y(~ + 2~) = ( x y)~ + ( x + 2y)~,
de unde x y = 1, iar x + 2y = 0. Rezulta ca x = 23 , y = 13 , prin urmare coordonatele
versorului ~ din baza canonica, n baza B1 , sunt ~( 23 , 13 ). Cu un rationament analog,
gasim coordonatele lui ~ n baza B1 , anume ~( 13 , 13 ).
3) Folosind punctul precedent, obtinem ca ~v = 5( 23~a 31~b) ( 13~a + 13~b) = 3~a 2~b,
deci coordonatele lui ~v n baza B1 sunt ~v(3, 2).

1.9 Fie ABCDA0 B0 C 0 D 0 un cub. In raport cu reperul ( A; AB, AD, AA0 ), gasiti coordona-

tele vectorilor AC 0 , MN, A0 N, OM, unde M, N sunt mijloacele segmentelor [ BC ], respectiv
[CD ], iar O este centrul cubului.
Solutie
0
AC = AB + BC + CC 0

= AB + AD + AA0 , deci AC 0 (1, 1, 1).
1 1
MN = MC + CN = BC + CD =
2 2
1 1 1 1
= AD + BA = AB + AD,
2 2 2 2

1 1
deci MN , , 0 .
2 2
0 1
A N = A0 D 0 + D 0 D + DN = AD AA0 + AB
2
0 1
deci A N , 1, 1 .
2
1 1
OM = OA + AB + BM = AC 0 + ( AB + BM ) = ( AB + AD + AA0 )+
2 2
1 1 1 0 1 1
+( AB + AD ) = AB AA , deci OM , 0, .
2 2 2 2 2
1.10 Demonstrati ca medianele unui triunghi sunt concurente (ntr-un punct numit centrul
de greutate al triunghiului).
Solutie
Daca ~r A , ~r B , ~rC sunt vectorii de pozitie ai varfurilor (n raport cu un punct fix oare-
care), vectorii de pozitie ai mijloacelor laturilor [ BC ], [CA], [ AB] sunt ~r M = 21 (~r B +~rC ),
~r N = 12 (~rC +~r A ), respectiv ~r P = 12 (~r A +~r B ). Folosind rezultatul problemei 1.2, se ob-
serva ca punctele care mpart medianele [ AM ], [ BN ], [CP] n raportul k = 2 au, toate,
acelasi vector de pozitie, anume 13 (~r A +~r B +~rC ), prin urmare cele trei mediane sunt
concurente.
1.11 Fie 4 ABC si fie G centrul sau de greutate.

1) Demonstrati ca GA + GB + GC = ~0.

2) Daca M este un punct oarecare, demonstrati ca MA + MB + MC = 3 MG.
Solutie

1) Am vazut la problema 1.10 ca ~rG = 13 (~r A +~r B +~rC ). Atunci GA + GB + GC =
(~r A ~rG ) + (~r B ~rG ) + (~rC ~rG ) = ~r A +~r B +~rC 3~rG = 0.

2) Avem ca MA + MB + MC = ( MG + GA) + ( MG + GB) + ( MG + GC ) = 3 MG +

( GA + GB + GC ) = 3 MG + ~0 = 3 MG.
1.12 Fie ABCDEF hexagon, iar M, N, P, Q, R, S mijloacele laturilor consecutive. Aratati ca

triunghiurile MPR si NQS au acelasi centru de greutate.
Solutie
Se determina vectorii de pozitie ai centrelor de greutate ale celor doua triunghiuri,
functie de vectorii de pozitie ai varfurilor hexagonului; obtinem, de fiecare data, 16 (~r A +
~r B +~rC +~r D +~r E +~r F ), deci cele doua centre de greutate coincid.
8 Capitolul 1 SPATIUL VECTORILOR LIBERI. STRUCTURA AFINA
1.13 Se considera 4 ABC si D [ BC ] astfel ncat BC = 3DC. Daca E este mijlocul medianei
CC 0 , demonstrati ca punctele A, D si E sunt coliniare.
Solutie

Cum AE = 21 ( AC 0 + AC ) = 14 ( AB + 2 AC ) = 14 3 AD = 34 AD, rezulta ca vectorii

AE si AD sunt coliniari, de unde cerinta problemei.
Solutie alternativa
Se poate utiliza reciproca teoremei lui Menelaus n triunghiul BCC 0 .
Capitolul 2
SPATIUL VECTORILOR LIBERI.

STRUCTURA EUCLIDIANA

2.1 Fie ABCDA0 B0 C 0 D 0 un paralelipiped dreptunghic. Aratati ca AD D 0 C + AB BC 0 +

A0 B B0 C 0 = 0.
Solutie
Deoarece AD (CDD 0 ) si D 0 C (CDD 0 ),
rezulta ca AD D 0 C. Analog se observa ca
AB BC 0 , A0 B B0 C 0 , deci fiecare dintre
termenii sumei din enunt este nul.

2.2 Fie AB si AC doi vectori nenuli cu proprietatea ca k AB + AC k = k AB AC k. Demonstrati
[ ) = 90 .
ca m( BAC
Solutie

Daca k AB + AC k = k AB AC k, atunci k AB + AC k2 = k AB AC k2 . Deducem

ca AB2 + 2 AB AC + AC2 = AB2 2 AB AC + AC2 , de unde AB AC = ~0, deci
[ ) = 90 .
m( BAC
Solutie alternativa

Fie D cel de-al patrulea varf al paralelogramului ABDC. Avem ca AB + AC = AD,

AB AC = CB, prin urmare ipoteza problemei noastre revine la faptul ca diagonalele
AD si BC ale paralelogramului ABDC sunt congruente. Rezulta ca acest paralelogram
[ ) = 90 .
este dreptunghi, adica m( BAC
9
10 Capitolul 2 SPATIUL VECTORILOR LIBERI. STRUCTURA EUCLIDIANA
2.3 Se considera n plan punctele A(1, 1), B(1, 2), C (c, 0) si D (0, d), cu c, d > 0.

1) Calculati AB CD, AC DB, AD BC.
2) Determinati c, d astfel ncat A sa fie ortocentrul 4 BCD.
Solutie

1) In raport cu baza canonica, vectorii care apar au coordonatele: AB(2, 3);

CD (c, d); AC (c 1, 1); DB(1, 2 d); AD (1, d 1); BC (c + 1, 2). Atunci AB

CD = (2)(c) + (3)d = 2c 3d; AC DB = (c 1)(1) + (1)(2 d) =

c + d + 3, iar AD BC = (1)(c + 1) + (d 1)2 = c + 2d 3.
2) Daca A este ortocentrul 4 BCD, atunci AB CD, AC DB si AD BC, prin
urmare cele trei produse scalare de la punctul precedent trebuie sa se anuleze. Obtinem
sistemul de trei ecuatii cu doua necunoscute 2c 3d = 0, c d = 3, c 2d = 3, care
este compatibil determinat, cu solutia c = 9, d = 6.
2.4 Se considera patratul ABCD si punctele M [ BC ], N [CD ] astfel ncat BM = CN.

Demonstrati ca AM BN.
Solutie n o
In baza B = AB, AC , coordonatele vectorului AM sunt (1, x ), iar cele ale lui BN

sunt ( x, 1), unde x = BM = CN. Astfel, AM BN = 1( x ) + x = 0, prin urmare
AM BN.
2.5 Fie ~a,~b, ~c V3 de lungime 1 astfel ca ~a + ~b +~c = ~0. Calculati ~a ~b + ~b ~c +~c ~a.
Solutie
Au loc relatiile:
~a (~a + ~b +~c) = 0 ~a2 +~a ~b +~a ~c = 0

~b (~a + ~b +~c) = 0 ~a ~b + b2 + ~b ~c = 0
~c (~a + ~b +~c) = 0 ~a ~c + ~b ~c +~c2 = 0.
Prin sumare, obtinem:
3
~a2 + ~b2 +~c2 + 2(~a ~b +~a ~c + ~b ~c) = 0 ~a ~b +~a ~c + ~b ~c = .
2
Solutie alternativa
Conform relatiei lui Chasles, putem construi un triunghi cu vectorii ~a, ~b, ~c, iar acest
triunghi este echilateral, de latura 1. Rezulta ca masura unghiurilor formate de doi
cate doi dintre cei trei vectori este de 120 , deci ~a ~b + ~b ~c +~c ~a = k~akk~bk cos 120 +
k~bkk~ck cos 120 + k~ckk~ak cos 120 = 1 1 ( 1 ) + 1 1 ( 1 ) + 1 1 ( 1 ) = 3 .
2 2 2 2
Solutie alternativa
Conform comutativitatii si distributivitatii produsului scalar, se obtine ca
2(~a ~b + ~b ~c +~c ~a) = ~a (~b +~c) + ~b (~c +~a) +~c (~a + ~b)
= ~a (~a) + ~b (~b) +~c (~c)
= (k~ak2 + k~bk2 + k~ck2 )
= 3,
de unde concluzia.
2.6 Demonstrati ca pentru orice puncte A, B, C din plan are loc egalitatea
1
AB AC + BA BC + CA CB = ( AB2 + BC2 + CA2 )
2
Solutie

Din teorema cosinusului, avem ca AB AC = AB AC cos( A) = 21 ( AB2 + AC2
BC2 ). Scriem nca doua relatii analoage si, prin sumarea tuturor, se obtine egalitatea
dorita.
Solutie alternativa
Conform comutativitatii si distributivitatii produsului scalar, se obtine ca

2( AB AC + BA BC + CA CB) = AB ( AC BC ) + BC ( BA CA) + CA (CB AB)

= AB AB + BC BC + CA CA
= AB2 + BC2 + CA2 ,
de unde concluzia.
2.7 Fie 4 ABC si fie G centrul sau de greutate. Demonstrati ca daca M este un punct oarecare,
atunci MA2 + MB2 + MC2 = GA2 + GB2 + GC2 + 3MG2 (Leibniz).
Solutie

Avem ca MA = MG + GA, deci MA2 = MA2 = MG2 + GA2 + 2 MG GA si

analoagele. Conform rezultatului problemei 1.11, GA + GB + GC = ~0, de unde

MA2 + MB2 + MC2 = 3MG2 + GA2 + GB2 + GC2 + 2 MG2 ( GA + GB + GC ) =
= 3MG2 + GA2 + GB2 + GC2 .
2.8 Fie ABCD un patrulater cu AB CD si fie E, F mijloacele laturilor AD, respectiv BC.
Demonstrati ca

1) 2EF = AB CD;
2) 4EF2 = AB2 + CD2 ;

3) AD CD = BD CD.
Solutie

1) Intrucat EF = EA + AB + BF si EF = ED + DC + CF, iar EA + ED = ~0, BF +

CF = ~0, deducem ca 2EF = AB + DC = AB CD.

2) Din egalitatea precedenta, rezulta ca 4EF2 = ( AB CD )2 , adica 4EF2 = AB2

2 AB CD + CD2 . Insa AB CD, deci AB CD = 0 si atunci 4EF2 = AB2 + CD2 .

3) Observam ca AD CD = ( AB + BD ) CD = AB CD + BD CD = BD CD.
Nota Din relatia 3), se poate observa ca produsul scalar nu permite simplificarea.
2.9 Fie ABCDA0 B0 C 0 D 0 un cub.

1) Demonstrati ca AC 0 BD.
2) Determinati cosinusul unghiului dintre AC 0 si A0 M, unde M este mijlocul lui AB.
Solutie
1) Alegand convenabil unitatea de masura, putem considera latura cubului egala
cu 1. Raportam spatiul la un reper ortonormat cu originea n A, versorii axelor fiind

~ = AB, ~ = AD si ~k = AA0 . Atunci, AC 0 (1, 1, 1), BD (1, 1, 0), prin urmare AC 0 BD =
1 (1) + 1 1 + 1 0 = 0, de unde AC 0 BD.

\
2) Coordonatele vectorului A0 M sunt ( 12 , 0, 1), deci AC 0 A0 M = k AC 0 kk A0 M k cos( AC 0 , A0 M ),
1
5 \
astfel ca 2 = 3 2 cos( AC 0 , A0 M ). Rezulta ca unghiul vectorilor AC 0 si A0 M are cos-
inusul 1 (este un unghi obtuz); unghiul dreptelor AC 0 si A0 M, fiind ascutit, va fi
15
suplementul celui de mai nainte si va avea cosinusul egal cu 1 .
15
2.10 Fie ~a, ~b, ~c V3 astfel ncat ~a + ~b +~c = ~0. Demonstrati ca ~a ~b = ~b ~c = ~c ~a.
Solutie
Au loc relatiile
~a ~b ~b ~c = ~a ~b +~c ~b = (~a +~c) ~b = (~b) ~b = ~0.
Rezulta ca ~a ~b = ~b ~c. Analog se demonstreaza si cealalta egalitate.

2.11 Demonstrati ca ~a (~b ~c) + ~b (~c ~a) +~c (~a ~b) = ~0, ~a,~b, ~c V3 (identitatea
lui Jacobi).
Solutie
~a (~b ~c) + ~b (~c ~a) +~c (~a ~b) = (~a ~c)~b (~a ~b)~c + (~b ~a)~c (~b ~c)~a + (~c
~a)~b (~c ~b)~a = ~0.
2.12 Demonstrati ca (~a ~b,~b ~c, ~c ~a) = 0, ~a,~b, ~c V3 , algebric si geometric.
Solutie
Solutie algebrica: Daca vectorii ~a, ~b, ~c au, n raport cu o baza ortonormata, coordo-
natele ( x1 , y1 , z1 ), ( x2 , y2 , z2 ) respectiv ( x3 , y3 , z3 ), atunci

x1 x2 y1 y2 z1 z2

(~a ~b,~b ~c, ~c ~a) = x2 x3 y2 y3 z2 z3 .

x3 x1 y3 y1 z3 z1
Adunand la prima linie suma celorlalte doua, obtinem pe aceasta numai zerouri, prin
urmare (~a ~b,~b ~c, ~c ~a) = 0.
Solutie geometrica: Observam ca (~a ~b) + (~b ~c) + (~c ~a) = ~0, deci cu vectorii
~a ~b, ~b ~c, ~c ~a se poate construi un triunghi. Rezulta de aici ca vectorii respectivi
sunt coplanari, de unde cerinta.

~ ~ ~
2.13 Fiind dati trei vectori necoplanari ~a, b, ~c V3 , demonstrati ca ~a + b, b +~c, ~c +~a =

2 ~a,~b, ~c si interpretati geometric rezultatul.
Solutie
(~a + ~b,~b +~c,~a +~c) = (~a + ~b) ((~b +~c) (~a +~c)) =
= (~a + ~b) (~b ~a + ~b ~c +~c ~a +~c ~c)) =
= (~a,~b,~a) + (~a,~b, ~c) + (~a, ~c,~a) + (~a, ~c, ~c) +
+(~b,~b,~a) + (~b,~b, ~c) + (~b, ~c,~a) + (~b, ~c, ~c) = 2(~a,~b, ~c).

Interpretare: Fie paralelipipedul ABCDA0 B0 C 0 D 0 cu AB = ~a, AC = ~b, AA0 = ~c; atunci

~a + ~b, ~a +~c, ~b +~c reprezinta respectiv diagonalele AD, A0 B0 , A0 C 0 . Rezultatul demon-
streaza ca paralelipipedul construit pe AD, A0 B0 , A0 C 0 are dublul volumului paralelip-
ipedului initial.

~a ~c ~a d~

2.14 Demonstrati ca (~a ~b) (~c d~) = , ~a,~b, ~c, d~ V3 .
~b ~c ~b d~
Solutie
Utilizand definitia si proprietatile produsului mixt, obtinem
(~a ~b) (~c d~) = (~a ~b, ~c, d~) = (~c, d,

~ ~a ~b) = ~c (d~ (~a ~b)),
de unde, conform formulei de dezvoltare a dublului produs vectorial,
(~a ~b) (~c d~) = ~c ((d~ ~b)~a (d~ ~a)~b) = (d~ ~b)(~a ~c) (d~ ~a)(~b ~c).
Folosind comutativitatea produsului scalar, urmeaza ca

~a ~c ~a d~

(~a ~b) (~c d~) = (~a ~c)(~b d~) (~a d~)(~b ~c) = .
~b ~c ~b d~
2.15 Fie A, B, C de vectori de pozitie ~r A ,~r B ,~rC . Demonstrati ca aria 4 ABC poate fi calculata
prin formula
1
~r A ~r B +~r B ~rC +~rC ~r A
S ABC =
2
Solutie

Intrucat k AB AC k = AB AC sin( A) = 2S ABC , obtinem ca
1 1
S ABC = k AB AC k = k(~r B ~r A ) (~rC ~r A )k
2 2
1
= k~r B ~rC ~r B ~r A ~r A ~rC +~r A ~r A k.
2
Relatia dorita rezulta acum observand ca ~r A ~r B = ~r B ~r A , ~rC ~r A = ~r A ~rC , iar
~r A ~r A = ~0.
2.16 Fie A, B, C de vectori de pozitie ~r A = 14~ 7~ + 2~k, ~r B = 2~ + 2~ 7~k, ~rC = 2~ + 7~ +

2~k. Aratati ca 4 ABC este dreptunghic, iar 4 BOC este isoscel. Calculati perimetrul 4 ABC
si aria 4 ABC.
Solutie

Avem ca OB = k~r B k = 57, iar OC = k~rC k = 57, prin urmare 4 BOC este isoscel.

Apoi, deoarece CA(12, 0, 0), iar CB(0, 5, 9), rezulta ca CA CB = 0, deci 4 ABC este

[ ) = 90 . Lungimile catetelor sunt AC = 12, BC = 106, iar
dreptunghic, cu m( ACB

lungimea ipotenuzei este AB = 5 10; perimetrul triunghiului va fi PABC = 12 +

106 + 5 10, iar aria S ABC = 12 AC BC = 6 106.
2.17 Calculati lungimea naltimii AD a 4 ABC de varfuri A(1, 3, 1), B(3, 1, 5), C (1, 0, 2).
Solutie
1
Intrucat S ABC = k AB AC k, iar
2

~ ~ ~k

2 2 4
AB AC = = 10~ 10~ 10~k;
2 3 1

urmeaza ca

1 1 BC AD 10 3
S ABC = k10~ 10~ 10~kk = 10 3 = 5 3 = AD = .
2 2 2 BC

Insa BC = 4~ ~ 3~k, deci BC = 16 + 1 + 9 = 26, de unde

10 3 10 78 5 78
AD = = =
26 26 13
2.18 Calculati volumul tetraedrului de varfuri A(2, 3, 4), B(3, 2, 4), C (2, 2, 5), D (3, 2, 5)
si lungimea naltimii AE a tetraedrului.
Solutie

Mai ntai, observam ca AB(1, 1, 0), AC (0, 1, 1), AD (1, 1, 1), BC (1, 0, 1), iar BD (0, 0, 1).
Astfel,

1 1 0
1 1 1
VABCD = |( AB, AC, AD )| = | 0 1 1 | = ,
6 6 6
1 1 1

~
~
~ k
1 1 1 1
SBCD = k BC BD k = | 1 0 1 | = k~k = .
2 2 2 2
0 0 1
1
Cum VABCD = 3 AE SBCD , rezulta ca AE = 1.
2.19 Determinati R astfel ca vectorii ~a =~ + ~ + 2~k, ~b = 2~ +~ +~k, ~c = 3~ ~ + 4~k sa

fie coplanari. Pentru acest , descompuneti ~c dupa directiile vectorilor ~a si ~b.
Solutie
Cei trei vectori sunt coplanari atunci cand produsul lor mixt se anuleaza. Avem ca

1 2

~
(~a, b, ~c) = 2 1 1 = 5 5,

3 1 4
prin urmare valoarea cautata a lui este 1. Pentru acest , cautam x, y R astfel ncat
~c = x~a + y~b; trecand la coordonate, egalitatea precedenta se scrie sub forma (3, 1, 4) =
x (1, 1, 2) + y(2, 1, 1). Obtinem sistemul de trei ecuatii cu doua necunoscute x + 2y =
3, x + y = 1, 2x + y = 4, care este compatibil determinat, cu solutia x = 35 , y = 32 .
2.20 Fie ~a =~ + ~ + 2~k, ~b =~ 2~ + 3~k, ~c = 2~ +~ +~k

1) Determinati R astfel ca ~a si ~b sa fie ortogonali.
2) Pot fi ~a si ~b paraleli pentru vreo valoare a lui ?
3) Determinati R astfel ca ~a,~b, ~c sa fie coplanari.
Solutie
1), 2) Doi vectori sunt ortogonali atunci cand se anuleaza produsul lor scalar si sunt
paraleli atunci cand au coordonatele proportionale, deci
7
~a ~b ~a ~b = 0 1 1 + (2) + 2 3 = 0 = ;
2
1 2
~ak~b = = , imposibil.
1 2 3
3) Procedam ca n solutia problemei 2.19; obtinem ca = 1.
2.21 Daca unghiul dintre doi vectori nenuli ~u si ~v este ascutit sau drept, demonstrati ca
k~u + ~vk > k~uk si k~u + ~vk > k~vk .
Reciproca este adevarata?
Solutie

Consideram 4 ABC astfel ncat AB = ~u, BC = ~v; atunci ~u + ~v = AC. Masura
[ este suplementul unghiului dintre ~u si ~v, deci este cel putin egala cu
unghiului ABC
[ este cel mai mare unghi al 4 ABC, iar latura care i se
90 . Rezulta ca unghiul ABC
opune va fi cea mai lunga dintre laturile triunghiului. Astfel,

k~u + ~vk = k AC k > k ABk = k~uk; k~u + ~vk = k AC k > k BC k = k~vk.
Reciproca este falsa; ne putem gandi la doi vectori ~u, ~v de lungimi egale al caror unghi
este n intervalul ( 2 , 2
3 ); suplementul sau fiind mai mare decat

3, rationamentul an-
terior nca functioneaza.
Solutie alternativa
Au loc relatiile:
k~u + ~vk2 = (~u + ~v)2 = ~u2 + 2~u ~v + ~v2 k~uk2 + k~vk2 ,
de unde rezulta cerinta problemei. Reciproca nu este adevarata; este suficient ca
2~u ~v + ~v2 > 0, 2~u ~v + ~u2 > 0,
adica

d k~
v k k~
u k
cos(~u , ~v) > max , ;
2k~uk 2k~vk
unghiul dintre ~u si ~v poate fi deci si obtuz.
2.22 Determinati E = ~v1 ~v2 + 3~v2 ~v3 + 2~v3 ~v1 stiind ca ~v1 = 2~a + ~b, ~v2 = 2~a ~b,
c~ 2
~v3 = ~a + ~b, iar k~ak = 2, k~bk = 3, m(~a, b) = .
3
Solutie
Avem:
E = (2~a + ~b) (2~a ~b) + 3(2~a ~b) (~a + ~b) + 2(~a + ~b) (2~a + ~b)
= 4~a2 ~b2 + 3(2~a2 +~a ~b ~b2 ) + 2(2~a2 + 3~a ~b + ~b2 )
= 14~a2 + 9~a ~b 2~b2
c
= 14k~ak2 + 9k~akk~bk cos(~a,~b) 2k~bk2
1
= 14 4 + 9 2 3 ( ) 2 9
2
= 11.

c c~c) = ,
2.23 Daca ~a,~b, ~c sunt astfel ca ~a = 2, ~b = 3, ~c = 4, m(~a,~b) = , m(~a,
3 6
calculati ~a ~b, ~a ~c, ~a + ~b.
Solutie
Avem:
c
k~a ~bk2 = ~a2 2~a ~b + ~b2 = k~ak2 2k~ak k~bk cos(~a,~b) + k~bk2
1
= 4 2 2 3 + 9 = 7 k~a ~bk = 7;
2
k~a ~ck = ~a 2~a ~c +~c2 = k~ak2 2k~ak k~ck cos(~a,
2 2 c~c) + k~ck2
q
3
= 4224 + 16 = 20 8 3 k~a ~ck = 20 8 3;
2

k~a + bk = . . . = 19 k~a + ~bk = 19.
~ 2
2.24 Fie vectorii ~a = 2~ 3~ +~k, ~b =~ + 2~ 2~k, ~c = ~ +~.

1) Aratati ca ~a,~b, ~c sunt necoplanari si calculati volumul paralelipipedului construit pe
acesti vectori.
2) Verificati ca ~a (~b ~c) 6= (~a ~b) ~c.
Solutie
1) Calculam produsul mixt al celor trei vectori:

2 3 1

(~a,~b, ~c) = 1 2 2 = 1.

1 1 0
Cum (~a,~b, ~c) 6= 0, nseamna ca vectorii sunt necoplanari. Volumul paralelipipedului

construit pe acesti vectori este |(~a,~b, ~c)| = 1.
2) Au loc relatiile

~
~ ~ k

~b ~c = 1 2 2 = 2~ +~ + 2~k

1 0 1

~ ~ ~k

~a (~b ~c) = 2 3 1 = 7~ 2~ + 8~k;

2 1 2

~
~ ~ k

~
~a b = 2 3 1 = 4~ + 5~ + 7~k

1 2 1

~
~ ~ k

(~a ~b) ~c = 4 5 7 = 7~ 7~ + 9~k.

1 1 0
Capitolul 3
DREAPTA IN PLAN
3.1 Scrieti ecuatia vectoriala, ecuatiile parametrice si ecuatia generala pentru dreptele deter-
minate prin:
1) punctul A(1, 2), vectorul director ~v = ~ +~;
2) punctul A(0, 1), vectorul normal N ~ = 2~ + 3~;
3) punctele A(1, 2), B(2, 1);
4) distanta de la origine la dreapta este p = 2, iar unghiul normalei cu axa Ox este egal cu

= 4.
Solutie
1) Ecuatia vectoriala: ~r = ~r A + t~v, t R, unde ~r A =~ + 2~.

x = 1 t
Ecuatiile parametrice: , t R.
y = 2 + t
x 1 y 2
Egaland t = 1 = 1 , obtinem ecuatia generala: x + y 3 = 0.
~ (~r ~r A ) = 0, unde ~r A =~.
2) Ecuatia vectoriala: N
Ecuatia generala: 2( x 0) + 3(y 1) = 0, i.e. 2x + 3y 3 = 0.
y 1
Ecuatia generala poate fi scrisa sub forma x 0
3 = 2 , de unde obtinem ecuatiile

x = 3t
parametrice: , t R.
y = 1 2t

3) Un vector director al dreptei este BA = ~ +~; suntem n conditiile de la 1) (chiar
cu aceleasi date).
4) Ecuatia normala n forma vectoriala este ~n ~r p = 0, unde ~n(cos , sin ) este

un
versor al normalei. In cazul nostru, n( 22 , 22 ), p = 2, deci ecuatia vectoriala este

2 2
2 ~ + 2 ~ ( x~ + y~ ) 2 = 0, iar ecuatia generala este x + y 2 2 = 0. Ecuatiile
19
20 Capitolul 3 DREAPTA IN PLAN

x = t
parametrice sunt , t R.
y = 22 t
3.2 Se considera punctele A(1, 2) si B(3, 1).

1) Scrieti ecuatiile parametrice ale dreptei AB.
2) Determinati punctele M AB pentru care OM = 5.
Solutie

1) Un vector director al dreptei ABeste AB(2, 1). Cum dreapta AB trece prin A,
x = 1 + 2t
ecuatiile sale parametrice sunt ( AB) : , t R.
y = 2 t
2) Coordonatele unui punct curent al dreptei sunt M (1 + 2t, 2 t), t R. Impunem
conditia OM = 5 si obtinem ecuatia (1 + 2t)2 + (2 t)2 = 25, i.e. t2 4 = 0, cu solutiile
t1,2 = 2. Gasim astfel punctele M1 (5, 0) si M2 (3, 4).

3.3 Se considera punctele A(2, 0), B(1, 3) si C (1, 3).
1) Demonstrati ca 4 ABC este echilateral.
2) Scrieti ecuatiile laturilor triunghiului.
3) Scrieti ecuatiile naltimilor triunghiului.
Solutie

1) Cum AB = BC = CA = 2 3, rezulta ca 4 ABC este echilateral.
y 0
2) ( AB) : x122 = , i.e. ( AB) : 3x + 3y 2 3 = 0.
30
y 0
( AC ) : x122 = 30
, i.e. ( AC ) : 3x 3y 2 3 = 0.
( BC ) : x = 1.
3) Inaltimea din A este un segment de pe axa Ox si are ecuatia (h1 ) : y = 0.

3 3
Mijloacele laturilor [ AB] si [ AC ] sunt M ( 12 , 2 ), respectiv N ( 21 , 2 ). Cum ntr-un
triunghi echilateral naltimile si medianele (corespunzatoare acelorasi laturi) coincid,
ecuatiile celorlaltor doua naltimi sunt

x+1 y+ 3
(CM ) : 1 = , i.e.(CM ) : 3 y = 0;
2 +1
3
2 + 3

x+1 y 3
( BN ) : 1 = , i.e. ( BN ) : 3x + y = 0.
2 + 1 3
3
2
3.4 Se considera punctele A(1, 1), B(5, 1), C (1, 3).

1) Scrieti ecuatia medianei din A n 4 ABC.
2) Scrieti ecuatia naltimii din A n 4 ABC.

3) Scrieti ecuatia mediatoarei segmentului [ BC ].
Solutie
1) Mijlocului segmentului [ BC ] este M (3, 2), deci ecuatia medianei din A este ( AM ) :
xx A yy A
x M x A = y M y A , i.e. ( AM ) : 3x 4y 1 = 0.
y B yC
2) Panta dreptei BC este m BC = x B xC = 2, prin urmare panta naltimii din A
este m = m1BC = 1
2. Ecuatia naltimii din A este (h) : y y A = m( x x A ), i.e.
(h) : x 2y 1 = 0.
3) Mediatoarea lui [ BC ] trece prin mijlocul M al lui [ BC ] si este perpendiculara pe
BC, deci are panta m = m1BC = 1
2. Ecuatia acestei mediatoare este (d) : y y M =
m( x x M ), i.e. (d) : x 2y + 1 = 0.
3.5 Se considera dreapta (d) : ax + y 1 = 0, a R, si punctul A(1, 2). Determinati

valorile lui a pentru care distanta de la punctul A la dreapta (d) este
1) minima; 2) maxima.
Solutie
1) Distanta de la A la (d) este minima cand este 0, deci cand A (d). Acest fapt are
loc daca a 1 + 2 1 = 0, deci pentru a = 1.
2) Observam ca dreapta (d) trece prin punctul B(0, 1), indiferent de a R. Atunci
distanta de la A la (d) este maxima atunci cand ( AB) (d). Avem ca m AB = 1,
md = a, iar ( AB) (d) m AB md = 1 a = 1.
Solutie alternativa
Distanta de la A la (d) este f ( a) = | a+1| , a R. Studiem variatia lui f si deter-
a2 +1
minam valorile sale extreme.
3.6 Se considera dreapta (d) : 2x y + 3 = 0 si punctul M (2, 3).

1) Calculati distanta de la punctul M la dreapta (d).
2) Aflati coordonatele piciorului perpendicularei dusa din M pe (d).
Solutie
1) Distanta de la punctul M ( x M , y M ) la dreapta (d) : ax + by + c = 0 se calculeaza cu

| ax +by M +c| 0 )) = |2( 2)(3)+3| 2 5
formula d( M, (d)) = M 2 2
. In cazul nostru, d ( M, ( d = 5 .
a +b 22 +(1)2
2) Fie P( a, b) proiectia lui M pe dreapta (d). Cum P (d), obtinem ca 2a b +

3 = 0. Un vector director al dreptei (d) este ~v(1, 2), iar MP( a + 2, b + 3). Conditia

~v MP conduce la anularea produsului scalar al celor doi vectori, prin urmare 1( a +

2a b + 3 = 0
2) + 2(b + 3) = 0, deci a + 2b + 8 = 0. Rezolvand sistemul , gasim
a + 2b + 8 = 0
r 2 2
2 5
ca P( 14 13
5 , 5 ). Notam ca MP = 14
5 +2 + 13
5 + 2 = 5 = d( M, (d)).
Solutie alternativa
Panta dreptei (d) este md = 2; atunci perpendiculara dusa din M pe dreapta (d)
va avea panta m = m1 = 12 . Ecuatia acestei perpendiculare este ( MP) : y y M =
d
m( x x M ), i.e. ( MP) : x + 2y +
8 = 0. Coordonatele lui P se afla intersectand (d) cu
2x y + 3 = 0
( MP), deci rezolvand sistemul ; gasim ca P( 14 13
5 , 5 ).
x + 2y + 8 = 0
3.7 Se considera dreapta (d) : 2x y + 3 = 0 si punctul M (2, 3). Determinati coordo-

natele simetricului punctului M fata de dreapta (d).
Solutie
Simetricul M0 al lui M fata de dreapta (d) este simetricul lui M fata de proiectia
P a punctului M pe dreapta (d). Aceasta proiectie a fost determinata la problema
precedenta si este P( 14 13 0 18
5 , 5 ). Coordonatele lui M sunt x M0 = 2x P x M = 5 ,
y M0 = 2y P y M = 11 0 18 11
5 , deci M ( 5 , 5 ).
3.8 Se considera dreapta (d) : 2x y + 3 = 0 si punctul M (2, 3). Determinati ecuatia

simetricei dreptei d) fata de punctul M.
Solutie
Fie (d0 ) simetrica lui (d) fata de punctul M; atunci (d0 ) k (d), deci md0 = md = 2.
Un punct de pe dreapta (d) este A(1, 1). Simetricul A0 al lui A fata de M se afla pe
dreapta (d0 ). Coordonatele lui A0 sunt x A0 = 2x M x A = 3, y A0 = 2y M y A = 7,
adica A0 (3, 7). Ecuatia dreptei (d0 ) este (d0 ) : y y A0 = md0 ( x x A0 ), i.e. (d0 ) :
2x y 1 = 0.
Solutie alternativa
Simetrica (d0 ) a lui (d) fata de punctul M este paralela cu (d), deci ecuatia sa este
(d0 ) : 2x y + a = 0. Deoarece d( M, (d)) = d( M, (d0 )), urmeaza ca
|2(2) (3) + 3| |2(2) (3) + a|
p = p ,
2
2 + (1) 2 22 + (1)2
de unde | a 1| = 2, deci a {1, 3}. Cum a = 3 corespunde lui (d), urmeaza ca
a = 1, deci ecuatia lui (d0 ) este (d0 ) : 2x y 1 = 0.
3.9 Determinati distanta ntre dreptele (d1 ) : 2x + y 3 = 0 si (d2 ) : 6x + 3y + 1 = 0.
Solutie
Observam ca dreptele (d1 ), (d2 ) sunt paralele. Punctul A(1, 1) apartine dreptei (d1 )

|6
1+31+1| 2 5
si atunci d((d1 ), (d2 )) = d( A, (d2 )) = = 3 .
62 +32
3.10 Determinati masura unghiului ascutit format de dreptele (d1 ) : ax y + 2 = 0 si

(d2 ) : ( a 1) x ( a + 1)y + 3 = 0, unde a R.
Solutie
~ 1 ( a, 1)
Unghiul celor doua drepte este acelasi cu unghiul ascutit format de normalele N
~ 2 ( a 1, a 1). Avem:
si N

\ ~1N
N ~2 a 2+1 2
~ 1, N
cos( N ~ 2) = = = ,
~ ~ a 2 + 1 2a2 + 2 2
N N
1 2
~\
prin urmare ( N ~
1 , N2 ) =

deci (d[
1 , d2 ) =

4, 4.
Solutie alternativa
Daca a = 1, prima dreapta are panta 1 (deci este paralela cu prima bisectoare), iar a
doua este verticala, prin urmare ele formeaza un unghi de masura 4 . Daca a R\ {1},
a 1
ambele drepte sunt neverticale, prima de panta m1 = a, iar a doua de panta m2 = a +1 .
Tangenta unghiului format de cele doua drepte este

m1 m2 a aa 1
+1 a2 + 1
tg = = = = 1,
1 + m1 m2 1 + a aa
+1
1 a 2+1

deci = 4.
3.11 Se considera punctele A(1, a), B(2, 1) si C ( a, 3), unde a R.

1) Demonstrati ca A, B, C sunt necoliniare, oricare ar fi a R.
2) Determinati valorile lui a pentru care aria triunghiului ABC este egala cu 2.
Solutie
1) Conditia de coliniaritate a celor trei puncte este

x y
A A 1 1 a 1

= x B y B 1 = 0, i.e. 2 1 1 = 0.

x C y C 1 a 3 1
Obtinem ecuatia a2 a + 2 = 0, care nu are solutii reale. Rezulta ca A, B, C sunt

necoliniare indiferent de valoarea numarului real a.

2) Aria 4 ABC este 12 || = 12 a2 a + 2. Impunem ca a2 a + 2 si obtinem
ecuatiile a2 a + 6 = 0 (care nu are solutii reale) si a2 a 2 = 0, cu solutiile a1 = 1
si a2 = 2.
3.12 Se considera dreptele (d1 ) : mx + y + n = 0 si (d2 ) : x ny 2 = 0. In ce conditii

dreptele sunt:
1) paralele; 2) confundate; 3) perpendiculare?
Solutie n o

m 1 n 2
1) (d1 ) k (d2 ) 1 = n = 2 mn = 1 si 2m + n 6= 0 m R \ 2 si
n= m1 .
m 1 n
n 2) (d1 ) = ( d
2) o
1 = n = 2 mn = 1 si 2m + n = 0 (m, n)
( 22 , 2), ( 22 , 2) .
3) (d1 ) (d2 ) m 1 + 1 (n) = 0 sau una dintre drepte este verticala, iar
cealalta orizontala m = n R sau m = n = 0 m = n R.
3.13 Se considera dreptele (d1 ) : x + y + 2 = 0, (d2 ) : 2x y + 1 = 0, (d3 ) : mx + ny + 4 =

0 si (d4 ) : nx my 2 = 0, unde m, n R. Determinati valorile lui m si n pentru care cele
patru drepte sunt concurente si aflati coordonatele punctului lor comun.
Solutie

x+y+2 = 0

2x y + 1 = 0
Trebuie ca sistemul sa fie compatibil determinat. Cum din

mx + ny + 4 = 0

nx my 2 = 0
primele doua ecuatii rezulta ca x = y = 1, nlocuind aceste valori n ultimele doua
ecuatii obtinem ca m n = 4, n + m = 2, de unde m = 3, n = 1. Punctul comun
este P(1, 1).
3.14 Se considera punctele A(1, 8), B(4, 1), C (4, 3) si D (4, 9). Demonstrati ca dreapta
AB, paralela prin C la AD si perpendiculara din D pe BC sunt trei drepte concurente.
Solutie
1
Ecuatia dreptei AB este 3x + y 11 = 0. Panta dreptei AD este m1 = 3, deci
ecuatia paralelei prin C la AD este y yC = m1 ( x xC ), i.e. x 3y + 13 = 0. Panta
dreptei BC este 21 , prin urmare o perpendiculara pe aceasta dreapta are panta m2 = 2.

Ecuatia perpendicularei
din D pe BC este y y D = m2 ( x x D ), i.e. 2x y + 1 = 0.

3x + y 11 = 0

Cum sistemul x 3y + 13 = 0 este compatibil determinat cu solutia x = 2, y = 5,

2x y + 1 = 0
urmeaza ca dreptele din enunt sunt concurente n P(2, 5).
3.15 Se considera punctele A(2, 3), B(4, 0) si C (2, 0). Determinati locul geometric al
punctelor M cu proprietatea ca 2MA2 = MB2 + MC2 .
Solutie
Daca M ( a, b) este un punct din plan, atunci
2MA2 = MB2 + MC2 2( a 2)2 + 2(b 3)2 = ( a 4)2 + b2 + ( a + 2)2 + b2

2a2 8a + 8 + 2b2 12b + 18 = 2a2 4a + 20 + 2b2
2a + 6b 3 = 0.
Rezulta ca locul geometric este dreapta de ecuatie 2x + 3y 3 = 0.

Capitolul 4
DREAPTA IN SPATIU
4.1 Precizati ecuatia vectoriala, ecuatiile parametrice si ecuatiile canonice ale dreptelor deter-
minate prin:
1) A(2, 3, 2) si un vector director ~a =~ ~ + 2~k;
2) A(2, 3, 2) si un vector director ~a care face unghiuri de 30 , 45 , 120 cu versorii axelor
de coordonate;
3) A(2, 3, 2), iar dreapta este paralela cu axa OY;
4) A(2, 3, 2) si B(0, 2, 3).
Solutie
= ~r A + t~a, unde ~r A = 2~ + 3~ + 2~k.
1) Ecuatia vectoriala: ~r

x = 2+t

Ecuatiile parametrice: y = 3 t , t R.

z = 2 + 2t
x 2 y 3 z 2
Ecuatiile canonice: 1 = 1 = 2 .
2) Un versor director al dreptei este ~a = cos 30~ + cos 45~ + cos 120~k = 3
2 ~ +
2
2
~ 1~k; n continuare, procedam ca mai sus.
2
3) Un versor director al dreptei este ~.

4) Un vector director al dreptei este AB = 2~ ~ +~k.
4.2 Determinati ecuatiile laturilor si medianelor 4 ABC cu varfurile A(3, 1, 5), B(7, 3, 1),
C (5, 5, 3).
Solutie
x 3 y 1 z 5
Ecuatiile canonice ale dreptei AB : 4 = 2 = 4 .
x 3 y 1 z 5
Ecuatiile canonice ale dreptei AC : 4 = 4 = 2 .
26
x 7 y 3 z 1
Ecuatiile canonice ale dreptei BC : 2 = 2 = 2 .
Mijloacele laturilor [ BC ], [CA], [ AB] sunt punctele M (6, 4, 2), N (4, 3, 4), respectiv
P(5, 2, 3).
x 3 y 1 z 5
Ecuatiile canonice ale medianei AM : 3 = 3 = 3 .
x 7 y 3 z 1
Ecuatiile canonice ale medianei BN : 3 = 0 = 3 .
x 5 y 5 z 3
Ecuatiile canonice ale medianei CP : 0 = 3 = 0 .
4.3 Determinati a R astfel ncat dreptele
x1 y+1 z+2 x + 11 y1 z+1

( d1 ) : = = ( d2 ) : = =
1 2 3 a 3 2
sa fie concurente si n acest caz determinati coordonatele punctului de intersectie.
Solutie
Coordonatele unui punct curent de pe dreapta (d1 ) sunt M (1 + t, 1 + 2t, 2 + 3t),
t R. Cele doua drepte sunt concurente atunci cand exista valori ale parametrului
t pentru care M (d2 ). Inlocuind coordonatele lui M n ecuatia lui (d2 ) obtinem
12+t 2t2 3t1
a = 3 = 2 , de unde t = 15 , iar a = 59
4 . In acest caz, cele doua drepte sunt
concurente n M ( 54 , 75 , 13
5 ).
x
4.4 Precizati ecuatia perpendicularei duse din A(3, 1, 2) pe dreapta de ecuatie (d) : =
1
y2 z+1
= . Precizati apoi punctul de intersectie al celor doua drepte si coordonatele
3 2
simetricului lui A fata de (d).
Solutie

Fie M (t, 2 + 3t, 1 + 2t) un punct curent de pe dreapta (d). Vectorul AM are co-
ordonatele (3 t, 1 + 3t, 3 + 2t), iar un vector director al dreptei (d) este ~v(1, 3, 2).
Daca impunem ca M sa fie piciorul perpendicularei duse din M pe dreapta (d), atunci
AM ~v = 0, de unde t = 0, deci M (0, 2, 1). Ecuatiile canonice ale dreptei AM sunt

x 3 y 1 z 2
3 = 1 = 3 . Simetricul A0 al lui A fata de dreapta (d) este, de fapt, simetricul
lui A fata de M. Vom avea x M = 12 ( x A + x A0 ), y M = 12 (y A + y A0 ), z M = 21 (z A + z A0 ),
de unde x A0 = 2x M x A = 3, y A0 = 2y M y A = 3, z A0 = 2z M z A = 4, deci
A0 (3, 3, 4).
x+3
4.5 Sa se determine distanta de la punctul A(1, 2, 1) la dreapta (d) : =
2
y1 z+1
= = .
3 1
28 Capitolul 4 DREAPTA IN SPATIU
Solutie
Dreapta (d) trece prin punctul B(3, 1, 1) si are vectorul director ~v = 2~ + 3~ ~k.

Distanta D ntre A si (d) este egala cu naltimea paralelogramului construit pe AB si ~v
n raport cu baza determinata de ~v. Se obtine

r
AB ~v 101
D= =
k~vk 14
Solutie alternativa
Fie M (3 + 2t, 1 + 3t, 1 t), t R, un punct curent pe dreapta (d). Pentru a
determina distanta ntre A si (d), vom evidentia minimul distantei AM2 ca funtie de
t. Cum AM2 = (2t 2)2 + (3t 1)2 + (2 t)2 = 14t2 10t + 9, urmeaza ca acest
2 4149 10
minim este m = 10 , adica m = 101
14 , care se realizeaza pentru t = 214 =
5
14 .
414 r
101
Urmeaza ca distanta cautata este m = .
14
Solutie alternativa
Fie M (3 + 2t, 1 + 3t, 1 t), t R, un punct curent pe dreapta (d). Pentru a
determina distanta ntre A si (d), vom evidentia perpendiculara din A pe (d). Pentru

aceasta, impunem ca AM (d), deci AM ~v = 0. Cum AM (2 + 2t, 1 + 3t, 2 t),
5
urmeaza ca (2 + 2t) 2 + (1 + 3t) 3 + (2 t) (1) = 0, de unde t = 14 . Atunci
M ( 32 29 19
14 , 14 , 14 ), iar distanta cautata este
s
2 2 2 q
32 29 19 1
D= +1 + 2 + 1 = (18)2 + 12 + (33)2
14 14 14 14
r
1 101
= 1414 = .
14 14
4.6 Determinati distanta ntre dreptele

x+2 y2 z+1 x1 y+2 z1
( d1 ) : = = ( d2 ) : = = .
3 1 2 2 3 1
Solutie
Dreapta (d1 ) trece prin punctul A(2, 2, 1) si are ca vector director ~v(3, 1, 2). Dreapta
(d2 ) trece prin punctul B(1, 2, 1) si are ca vector director ~u(2, 3, 1). Distanta D ntre

(d1 ) si (d2 ) este egala cu naltimea paralelipipedului construit pe ~v, ~u si AB n raport
cu baza determinata de ~v si ~u. Se obtine

(~
v , ~
u , AB) 5 3
D= = = .
k~v ~uk 75 3
Solutie alternativa
Dreapta (d1 ) trece prin punctul A(2, 2, 1) si are ca vector director ~v(3, 1, 2). Dreapta
(d2 ) trece prin punctul B(1, 2, 1) si are ca vector director ~u(2, 3, 1). Daca cele doua

drepte ar fi coplanare, ~v, ~u si AB ar fi coplanari, deci produsul lor mixt ar fi zero.
vectorii

3 1 2

Insa (~v, ~u, AB) = 2 3 1 = 5 6= 0, prin urmare dreptele date sunt necoplanare.

3 4 2
Fie M (2 + 3t, 2 + t, 1 + 2t), t R, un punct curent pe dreapta (d1 ), iar N (1 +
2s, 2 + 3s, 1 + s), s R, un punct curent pe dreapta (d2 ). Pentru a determina distanta
ntre cele doua drepte, vom evidentia perpendiculara lor comuna. Pentru aceasta, im-

punem ca MN (d1 ) si MN (d2 ), deci MN ~v = 0 si MN ~u = 0.

Cum MN (3 3t + 2s, 4 t + 3s, 2 2t + s), relatiile precedente conduc la sistemul
34 31 72 64 53
14t 11s = 9, 11t 14s = 4, cu solutia t = 15 , s = 15 . Astfel, M ( 15 , 15 , 15 ), iar
N ( 77 63 46
15 , 15 , 15 ). Distanta dintre cele doua drepte este
s
q
77 72 2 63 64 2 46 53 2 1
MN = + + = 52 + (1)2 + (7)2
15 15 15 15 15 15 15

1 3
= 75 = .
15 3
Solutie alternativa
Pentru a determina distanta ntre cele doua drepte, putem determina minimul distantei
MN 2 = (3 3t + 2s)2 + (4 t + 3s)2 + (2 2t + s)2 ca funtie de t si s.
4.7 Determinati unghiul dreptelor

x2 y+1 z2 x+1 y+5 z1
( d1 ) : = = ( d2 ) : = = .
6 3 2 9 2 6
Sunt aceste drepte concurente, sau neconcurente?
Solutie
Un vector director al primei drepte este ~u(6, 3, 2), iar un vector director al celei de-a
doua este ~v(9, 2, 6). Unghiul celor doi vectori este dat prin
~u ~v 48 48
cos = = = .
k~ukk~vk 7 11 77
Cum = arccos 48
77 este unghi ascutit, acesta este si unghiul dreptelor ( d1 ) si ( d2 ).
Un punct pe (d1 ) este A(2, 1, 2), iar un punct pe (d2 ) este B(1, 5, 1). Cum

produsul mixt (~u, ~v, AB) este nenul, nseamna ca dreptele date sunt necoplanare, deci
neconcurente.
30 Capitolul 4 DREAPTA IN SPATIU
x1 y1 z
4.8 Studiati pozitia dreptei (d1 ) : = = fata de dreapta (d2 ) : ~r = ~r B + t~v,
2 3 1
unde
1) B(1, 2, 3), ~v = 4~ + 6~ 2~k;
2) B(3, 4, 1), ~v = 4~ + 6~ 2~k;
3) B(0, 2, 2), ~v =~ ~ ~k.
Solutie
Se observa ca un vector director al dreptei (d1 ) este ~u = 2~ + 3~ ~k, iar B (d2 ).
1), 2) Deoarece vectorii directori ~u, ~v ai celor doua drepte verificua relatia ~v = 2~u,
urmeaza ca dreptele (d1 ) si (d2 ) sunt paralele sau coincid. Cum n primul caz B 6 (d1 )
iar n al doilea B (d1 ), urmeaza ca n primul caz (d1 ) si (d2 ) sunt paralele, n timp ce
n al doilea caz (d1 ) si (d2 ) coincid.
3) Deoarece ~u ~v = 0, urmeaza
ca (d1 ) si (d2 ) sunt perpendiculare. Cum ecuatiile

x=s

parametrice ale lui (d2 ) sunt y = 2 s , nlocuindu-le n ecuatia canonica a lui

z = 2 s
s 1 3 s 2 s
(d1 ) obtinem 2 = 3 = 1 , ceea ce conduce la s = 3, s = 34 , contradictie. Urmeaza
ca (d1 ) si (d2 ) nu sunt concurente.
x+1 y4 z+2
4.9 Fie dreapta (d) : = = .
3 1 2
1) Aratati ca punctele A(5, 2, 2) si B(2, 3, 0) apartin dreptei (d) si determinati lungimea
segmentului AB.
2) Determinati ecuatia dreptei care trece prin M (1, 2, 1) si este paralela cu (d).
x+5 y+2 z+3
3) Aratati ca dreapta (d1 ) : = = este perpendiculara pe (d). Sunt (d)
1 1 1
si (d1 ) concurente?
Solutie
1) Coordonatele lui A si B verifica ecuatia lui (d), deci A, B (d). Lungimea seg-
p
mentului AB este AB = (2 5)2 + (3 2)2 + (0 2)2 = 14.
2) Un vector director al dreptei (d) este ~u = 3~ ~ + 2~k. Cum (d) si (d1 ) sunt
paralele, ~u este vector director si pentru dreapta (d2 ) care trece prin M si este paralela
x 1 y 2 z 1
cu (d). Urmeaza ca ecuatia lui (d2 ) este 3 = 1 = 2 .
3) Un vector director al dreptei (d1 ) este ~v = ~ +~ ~k. Cum ~u ~v = 0, urmeaza ca
~u si ~v sunt perpendiculari, deci si (d) si (d1 ) sunt perpendiculare. Se verifica apoi ca

N (5, 2, 3) (d1 ) iar (~u, ~v, AN ) = 30 6= 0. Atunci (d) si (d1 ) sunt necoplanare,
deci neconcurente.
4.10 Fie M (2, 1, 0), N (0, 3, 4), P(4, 1, 2).

1) Aratati ca M, N, P sunt necoliniare si precizati aria 4 MNP.
2) Precizati ecuatiile dreptei MN si ale medianei MM0 .
Solutie

1) Avem ca MN = 2~ + 2~ + 4~k, MP = 2~ + 2~k, iar MN MP = 4~ + 12~ 4~k 6= ~0,

de unde MN si MP sunt necoliniari, ceea ce nseamna ca M, N, P sunt necoliniare.

Urmeaza ca S MNP = 12 k MN MPk = 12 4 11 = 2 11.
x 2 y 1
2) Ecuatiile canonice ale dreptei MN: 2 = 2 = 4z .
Mijlocul segmentului [ NP] este punctul M0 (2, 2, 3). Ecuatiile canonice ale dreptei
x 2 y 1
MM0 : 0 = 1 = 3z .
x+1 y+2 z4
4.11 Fie dreapta (d) : = = .
3 4 1
1) Determinati cosinusurile directoare ale dreptei.
2) Aflati intersectia dreptei cu planele de coordonate.
Solutie
1) Un vector director al dreptei (d) este ~u = 3~ + 4~ ~k, iar un versor director
corespunzator acestuia este ~v = ~u = 3 ~ 4 ~ 1 ~k. Atunci cos = 3 ,
k~uk 26 26 26 26
cos = 426 , cos = 126 .
2) Intersectia cu planul xOy se obtine nlocuind z = 0 n ecuatia dreptei. Se obtine
ca x = 11, y = 14, deci intersectia dreptei (d) cu planul xOy este punctul P(11, 14, 0).
Analog se obtine ca intersectia dreptei (d) cu planul yOz este punctul M (0, 32 , 11
3 ) iar
intersectia dreptei (d) cu planul xOz este punctul N ( 12 , 0, 27 ).
4.12 Determinati locul geometric al punctelor M ( x, y, z) din spatiu ale caror coordonate verifica
relatia
( x 2)2 ( y 1)2 ( z 3)2
= =
4 9 16
Solutie
Relatia data devine
x2 y1 z3
= = ,
2 3 2
cu 8 posibilitati de alegere a semnelor. Urmeaza ca locul geometric cerut este reuniunea
a 8 drepte ce trec prin punctul A(2, 1, 3) si care au vectorii directori (2, 1, 3).
Capitolul 5
PLANUL IN SPATIU
5.1 Scrieti ecuatiile planelor determinate de:

1) A(2, 1, 1) si vectorul normal N ~ = 3~ + 2~ 5~k;
2) A(1, 2, 1), B(4, 3, 2), C (2, 1, 3);
3) Taieturile pe axe A(2, 0, 0), B(0, 3, 0), C (0, 0, 4);
4) A(1, 3, 2) si vectorii directori ~u = 2~ ~ + 3~k, ~v = 3~ + 2~ ~k.
Solutie
~ este ( P) : 3( x 2) + 2(y +
1) Ecuatia planului determinat de A si vectorul normal N
1) 5(z 1) = 0, adica ( P) : 3x + 2y 5z + 1 = 0.

x z 1 y

1 2 1 1
2) Ecuatia planului sub forma de determinant este ( P) : = 0. Dupa
4 3 2 1

2 1 3 1
dezvoltarea determinantului se obtine ecuatia canonica ( P) : 13x 3y 18z 25 = 0.
x y
3) Ecuatia planului prin taieturi este ( P) : 2 + 3 + 4z 1 = 0, sau ( P) : 6x 4y +
3z 12 = 0.
4) Ecuatia vectoriala a planului este ( P) : ~r = ~r A + t~u+ s~v, t, s R. Ecuatia canonica

x + 1 y 3 z 2

se obtine din (~r ~r A , ~u, ~v) = 0 si este 2 1 3 = 0, sau ( P) : 5x 11y 7z +

3 2 1
52 = 0.
5.2 1) Scrieti ecuatia planului care trece prin A(3, 1, 2) si este perpendicular pe AB, unde
B(4, 2, 1).
32
2) Scrieti ecuatia planului care trece prin A(2, 3, 5) si este paralel cu planul ( P) : x + 2y
3z + 5 = 0.
3) Scrieti ecuatia planului care trece prin A(1, 2, 3), B(2, 2, 2) si este paralel cu ~u = ~ +
3~ 4~k.
Solutie

1) Un vector normal este AB = ~ +~ ~k. Ecuatia a planului determinat de A si de

vectorul normal AB este ( P) : ( x + 3) + (y 1) (z 2) = 0, sau ( P) : x y + z +
2 = 0.
~ =~ + 2~
2) Doua plane paralele au normalele paralele, deci putem considera ca N
3~k este normal la planul cautat. Astfel, ecuatia sa va fi ( P) : ( x 2) + 2(y 3) 3(z
5) = 0, sau ( P) : x + 2y 3z + 7 = 0.

3) Doi vectori directori ai planului sunt AB = ~ ~k si ~u = ~ + 3~ 4~k. Ecuatia

canonica
care trece prin A si are ca vectori directori AB si ~u este ( P) :
a planului

x 1 y 2 z 3

1 0 1 = 0, sau ( P) : x + y + z 6 = 0.

1 3 4
5.3 Determinati ecuatia unui plan ( P) care trece prin A(2, 1, 3), B(3, 2, 1) si este perpendic-
ular pe planul ( P1 ) : 3x y + 2z 4 = 0.
Solutie
Fiind perpendicular pe ( P1 ), planul ( P) este paralel cu normala la ( P1 ), care are ca
vector director N~ = 3~ ~ + 2~k. Un alt vector director al lui ( P) este
AB = ~ +~ 2~k,

x 2 y 1 z 3

deci ecuatia planului dorit este ( P) : 3 1 2 = 0, sau ( P) : 2y + z 5 = 0.

1 1 2
5.4 Scrieti ecuatia planului ( P) care trece prin A(2, 1, 3) si este perpendicular pe planele
( P1 ) : x + y + 2z 2 = 0, ( P2 ) : 2x + y z + 2 = 0.
Solutie
Planul ( P) admite ca vectori directori vectorii normali la planele ( P1 ) si ( P2 ), respec-
tiv pe N1 = ~ +~ + 2~k si N~ 2 = 2~ +~ ~k. Ecuatia planului care trece prin A si are ca

x 2 y 1 z 3

~ 1 si N2 este ( P) : 1
vectori directori N 1 2 = 0, sau ( P) : x y + z 4 = 0.

2 1 1
34 Capitolul 5 PLANUL IN SPATIU
5.5 Determinati ecuatia unui plan ( P) stiind ca perpendiculara din origine pe acesta l inter-
secteaza n A(3, 2, 4).
Solutie

Vectorul OA = 3~ + 2~ + 4~k este normal planului ( P), deci ecuatia lui ( P) este ( P) :
3( x 3) + 2(y 2) + 4(z 4) = 0, sau ( P) : 3x + 2y + 4z 29 = 0.
5.6 Determinati ecuatia unui plan ( P) stiind ca perpendiculara coborta din M (1, 2, 3) pe
acesta l intersecteaza n A(1, 2, 1).
Solutie

Vectorul AM = 4~ + 2~k este normal planului ( P), deci ecuatia lui ( P) este ( P) :
4(y + 2) + 2(z 1) = 0, sau ( P) : 2y + z + 3 = 0.
5.7 Fie A(4, 2, 3), B(2, 6, 5). Precizati ecuatia planului mediator al segmentului [ AB].
Solutie

Planul mediator al segmentului [ AB] admite ca vector director pe AB = 2~ +
4~ + 2~k si trece prin mijlocul M al segmentului, unde M = M (3, 4, 4). Astfel, ecuatia
planului dorit este ( P) : 2( x 3) + 4(y 4) + 2(z 4) = 0, sau ( P) : x 2y z + 9 =
0.
5.8 Determinati proiectia punctului A(2, 1, 1) pe planul ( P) : x + y + 3z + 5 = 0 si simet-

ricul sau fata de planul dat.
Solutie
Observam mai ntai ca A nu apartine planului. Vectorul normal la plan N ~ = ~ +
~ + 3~k este vector director pentru perpendiculara din A pe plan, care are astfel ecuatiile
parametrice (d) : x = 2 + t, y = 1 + t, z = 1 + 3t, t R. Proiectia A0 a punctului A
pe planul ( P) se afla intersectand dreapta (d) cu planul; obtinem ca (2 + t) + (1 + t) +
3(1 + 3t) + 5 = 0, deci t = 1. Prin urmare, A0 = A0 (1, 0, 2).
Simetricul A0 al punctului A fata de planul ( P) este, de fapt, simetricul lui A fata
de A0 . Rezulta ca x A0 = 2x A0 x A , y A0 = 2y A0 y A , z A0 = 2z A0 z A , deci A0 =
A0 (0, 1, 5).

x y 3z + 2 = 0 x+1 y2 z+3
5.9 Fie (d1 ) : , ( d2 ) : = = . Demonstrati ca
2x y + 2z 3 = 0 5 8 1
dreptele (d1 ) si (d2 ) sunt paralele, justificand mai ntai de ce (d1 ) este o dreapta.
Solutie
Planele ( P1 ) : x y 3z + 2 = 0 si ( P2 ) : 2x y + 2z 3 = 0 au vectorii normali
~ 1 =~ ~ 3~k si N
N ~ 2 = 2~ ~ + 2~k necoliniari, deci sunt concurente, iar intersectia lor
este o dreapta. Un vector director al dreptei (d1 ) este

~
~ ~ k

~1N
N ~ 2 = 1 1 3 = 5~ 8~ +~k.

2 1 2
Cum (d2 ) admite vectorul director ~v = 5~ + 8~ ~k si ~v k N

~1 N
~ 2 , rezulta ca dreptele
(d1 ) si (d2 ) sunt paralele sau confundate. Cum A(1, 2, 3) (d2 ), dar A 6 (d1 ),
urmeaza ca (d1 ) k (d2 ).
5.10 Precizati care dintre urmatoarele perechi de plane sunt alcatuite din plane paralele, con-
fundate sau perpendiculare.
1)( P1 ) : 2x + y 3z + 4 = 0, ( P2 ) : 4x + 2y 6z + 3 = 0;
2)( P1 ) : x y + 2z 3 = 0, ( P2 ) : 2x 2y + 4z 6 = 0;
3)( P1 ) : x + y + z 1 = 0, ( P2 ) : x + y 2z + 3 = 0
Solutie
2 1 3
1) Observam ca 4 = 2 = 6 6= 34 , deci ( P1 ) k ( P2 ).
1 1 2 3
2) Cum 2 = 2 = 4 =
urmeaza ca ( P1 ) ( P2 ).
6 ,
3) Un vector normal la ( P1 ) este N~ 1 = ~ +~ + ~k, iar un vector normal la ( P2 ) este
~ 2 = ~ +~ 2~k. Avem ca N
N ~1 N
~ 2 = 1 1 + 1 1 + 1 (2) = 0, prin urmare N
~1 N ~ 2,
deci ( P1 ) ( P2 ).
5.11 Precizati daca planele ( P1 ) : x + 2y 2z 3 = 0, ( P2 ) : 2x y + 3z 3 = 0,

( P3 ) : 3x + y z 4 = 0 au puncte comune.
Solutie

x + 2y 2z 3 = 0

Sistemul 2x y + 3z 3 = 0 admite unica solutie x = 1, y = 2, z = 1, prin

3x + y z 4 = 0
urmare cele trei plane au un singur punct comun, anume A(1, 2, 1).
5.12 Determinati pozitia dreptei (d) fata de planul ( P) daca

x+3 y1 z+1
1) (d) : = = , ( P) : x + y + z 2 = 0;
5 3 2
x2 y+1 z1
2) (d) : = = , ( P) : 2x y + z 3 = 0;
4 3 2
x+1 y1 z+2
3) (d) : = = , ( P) : 2x 5y + 4z + 15 = 0.
3 2 1
Solutie
1) Vectorul director ~v = 5~ + 3~ + 2~k al dreptei (d) si vectorul normal N
~ = ~ +~ +~k
la planul ( P) au produsul scalar ~v N ~ = 5 + 3 + 2 = 0, prin urmare ~v N. ~ Rezulta
ca (d) k ( P) sau (d) ( P). Punctul A(3, 1, 1) apartine dreptei (d) si nu apartine lui
( P), deci (d) k ( P).
2) Vectorul director ~v = 4~ + 3~ + 2~k al dreptei (d) si vectorul normal N
~ = 2~ ~ +~k
la planul ( P) au produsul scalar ~v N ~ = 8 3 + 2 = 7 6= 0, deci dreapta (d) are un
singur punct comun cu planul ( P).
3) Vectorul director ~v = 3~ + 2~ +~k al dreptei (d) si vectorul normal N
~ = 2~ 5~ + 4~k
la planul ( P) au produsul scalar ~v N ~ = 6 10 + 4 = 0. Cum punctul A(1, 1, 2)
apartine atat dreptei (d) cat si planului ( P), rezulta ca (d) ( P).
5.13 Determinati unghiul planelor

1) ( P1 ) : 2x y + 4z 5 = 0, ( P2 ) : 3x + 2y z + 6 = 0;
2) ( P1 ) : x + 2y z + 6 = 0, ( P2 ) : 2x y + 2z 1 = 0;
3) ( P1 ) : 2x + y + 3z 1 = 0, ( P2 ) : x 2y 2z + 5 = 0.
Solutie
~ 1 = 2~ ~ + 4~k si N
1) Vectorii normali N ~ 2 = 3~ + 2~ ~k au produsul scalar N
~1N
~2 =
6 2 4 = 0, prin urmare sunt perpendiculari. Deducem ca si planele ( P1 ) si ( P2 ) sunt
perpendiculare.
~ 1 =~ + 2~ ~k si N
2) Cosinusul unghiului format de vectorii normali N ~ 2 = 2~ ~ + 2~k
este
~1N
N ~2 1 2 + 2 (1) + (1) 2 2
~\
cos N1 , ~
N 2 = = p p = .
~ ~ 12 + 22 + (1)2 22 + (1)2 + 22 3 6
N1 N2
Cum unghiul a doua plane se considera a fi neobtuz, rezulta ca m(( P\

1 ), ( P2 )) = arccos(

2 ).
3 6
3) m(( P\ 2
1 ), ( P2 )) = arccos( ).
14
5.14 Calculati distanta ntre planele ( P1 ) : 2x 10y + 11z 6 = 0, ( P2 ) : 2x 10y +

11z 21 = 0.
Solutie
2 10 11 6
Cele doua plane sunt paralele deoarece 2 = 10 = 11 6= 21 , deci distanta dintre
ele se poate calcula ca distanta de la punctul A(3, 1, 2), care apartine lui ( P1 ), pana la
( P2 ). Aceasta distanta este
|2x A 10y A + 11z A 21| 15

d(( A), ( P2 )) = p = = 1.
2 2
2 + (10) + 11 2 225
5.15 Determinati ecuatia unui plan ( P) aflat la egala distanta de planele ( P1 ) : x + y 2z +

3 = 0 si ( P2 ) : x + y 2z + 15 = 0.
Solutie
1 1 2 3
Planele ( P1 ) si ( P2 ) sunt paralele, deoarece 1 = 1 = 2 6= 15 . Punctul A(2, 1, 1)
apartine planului ( P1 ), deci
| x1 + y A 2z A + 15|
d(( P1 ), ( P2 )) = d( A, ( P2 )) = p = 2 6.
12 + 12 + (2)2
Planul ( P) va fi paralel cu ( P1 ), prin urmare ecuatia sa este de tipul ( P) : x + y 2z +

= 0. Distanta de la punctul ( A) la ( P) este 21 2 6 = 6, astfel ca
| x A + y A 2z A + |
p = 6 | 3 + | = 6 {9, 3} .
12 + 12 + (2)2
Cum ( P) se afla ntre planele ( P1 ) si ( P2 ), retinem doar valoarea = 9. In concluzie,

( P) : x + y 2z + 9 = 0.
5.16 Fie planul ( P) : ~r (2~ 6~ + 9~k ) = 10.

1) Precizati semnificatia vectorului ~v = 2~ 6~ + 9~k pentru acest plan si determinati un
punct care apartine lui ( P).
2) Determinati ecuatia carteziana generala a unui plan care este paralel cu ( P) si trece prin
A(1, 3, 5).
Solutie
1) Vectorul ~v este normal la planul ( P). Daca ~r = x~ + y~ + z~k, atunci ~r (2~ 6~ +
9~k) = 2x 6y + 9z, prin urmare ecuatia canonica a planului este 2x 6y + 9z 10 = 0.
Pentru y = 1, z = 2, obtinem ca x = 0, deci A(0, 1, 2) este un punct al planului ( P).
2) Un plan paralel cu ( P) va admite pe ~v ca vector normal, deci ecuatia sa va fi
2( x 1) 6(y 3) + 9(z 5) = 0, sau 2x 6y + 9z 29 = 0.
x1 y+3 z4
5.17 Scrieti dreapta (d) : = = ca o intersectie de plane.
2 1 3
Solutie
Cautam doi vectori necoliniari perpendiculari pe vectorul director ~v al dreptei, ~v =
2~ +~ + 3~k. Gasim, de exemplu, N ~ 1 =~ +~ ~k si N~ 2 =~ 2~. Planele ( P1 ) si ( P2 ), care
admit ca vectori normali pe N ~ 1 , respectiv N~ 2 , si contin punctul A(1, 3, 4) (d), au

( x 1) + ( y + 3) ( z 4) = 0
ca intersectie dreapta (d). Prin urmare, (d) : , sau
( x 1) 2( y + 3) = 0

x + y z + 6 = 0
(d) : .
x 2y 7 = 0
Solutie alternativa
Orice plan ( P) care contine pe (d) trece prin A(1, 3, 4) si are ca vector director ~v,
deci va avea ecuatia

x (t) = 1 + 2t + s

( P) : y(t) = 3 + t + s ~ = ~ + ~ + ~k este un al doilea vector director
unde w

z(t) = 4 + 3t + s
al lui ( P). Pentru w ~ 1 =~ +~ +~k,

respectiv w~ 2 = i + 2~ + 3~k obtinem
ca (d) se poate scrie

x (t) = 1 + 2t + s
x (t) = 1 + 2t + s

ca interesectie a planelor ( P1 ) : y(t) = 3 + t + s si ( P2 ) : y(t) = 3 + t + 2s ;

z(t) = 4 + 3t + s
z(t) = 4 + 3t + 3s
planele ( P1 ) si ( P2 ) sunt distincte deoarece w ~, w
~ 1, w
~ 2 nu sunt coplanari.

x + 2y z + 1 = 0
5.18 Scrieti ecuatia dreptei (d) : sub forma canonica.
3x y + 2z 5 = 0
Solutie

x () = 973

7x 9 7y+8 z
Solutiile sistemului dat sunt y() = 578 , R. De aici, 3 = 5 = 1 = ,

z() =
x 97 y+ 87
de unde ecuatia canonica a dreptei este (d) : 3 = 5 = 7z .
Solutie alternativa

x () = 973

Ca mai sus, solutiile sistemului dat sunt y() = 578 , R. Doua puncte ale

z() =
dreptei (d) sunt deci A(0, 1, 3) (pentru = 3) si B(3, 4, 4) (pentru = 4), deci
AB = 3~ 5~ 7~k este un vector director al dreptei (d). Ecuatia parametrica a dreptei

x y 1 z 3
este atunci (d) : 3 = 5 = 7 .
Solutie alternativa
Un vector director al dreptei (d) este ~v = N ~1N ~ 1 =~ + 2~ ~k, N
~ 2 , unde N ~ 2 = 3~
~ + 2~k sunt vectori normali la planele ( P1 ) : x + 2y z + 1 = 0, ( P2 ) : 3x y + 2z 5 =
0. Se obtine ca

~
~ ~
k

~v = 1 2 1 = 3~ 5~ 7~k.

3 1 2
Un punct particular al dreptei (d) se obtine, de exemplu, pentru x = 0; de aici A(0, 1, 3)

(d) si se regaseste ecuatia anterioara.

3x + 2y z + 1 = 0
5.19 Determinati ecuatia planului care contine dreapta (d) : si
x 3y + z 4 = 0
punctul B(2, 3, 1).
Solutie
Ecuatia unui plan care contine dreapta (d) este ( P) : (3 + a) x + (2 3a)y + (1 +
a)z + (1 4a) = 0. Impunem ca B(2, 3, 1) sa apartina lui ( P): 2(3 + a) + 3(2 3a) +
(1 + a) + (1 4a) = 0, deci a = 56 . Astfel, ( P) : 21x 8y + z 19 = 0.
x+1 y1 z+2
5.20 Determinati ecuatia planului care contine dreapta (d) : = = si
2 4 3
punctul B(1, 1, 2).
Solutie
Dreapta (d) contine punctul A(1, 1, 2). Doi vectori directori ai planului cautat

sunt AB = 2~ + 4~k si vectorul director al dreptei (d), ~v = 2~ + 4~ + 3~k. Un vector normal
la plan este
~
~ ~
k

N = AB ~v = 2 0 4 = 16~ + 2~ 8~k.
~

2 4 3
Ecuatia planului va fi atunci ( P) : 16( x + 1) + 2(y 1) 8(z + 2) = 0, adica ( P) :

16x + 2y 8z 46 = 0, sau ( P) : 8x y + 4z + 23 = 0.
5.21 Precizati ecuatia planului determinat de dreptele paralele
x+1 y2 z+2 x1 y+3 z1

( d1 ) : = = si ( d2 ) : = = .
2 1 3 2 1 3
Solutie

Punctele A(1, 2, 2) si B(1, 3, 1) se afla pe (d1 ), respectiv (d2 ), deci AB = 2~
5~ + 3~k este vector director al planului. Un vector normal la plan este

~
~ ~ k

~ =
N

AB ~v = 2 5 3 = 6(3~ 2~k ),

2 1 3
~ 0 = 3~ 2~k este de asemenea vector normal la plan. Ecuatia planului va fi

deci N
( P) : 3( x + 1) 2(z + 2) = 0, sau ( P) : 3x 2z 1 = 0.
5.22 Precizati ecuatia planului care contine perpendicularele din A(3, 1, 2) pe planele ( P1 ) :
4x 3y + z 1 = 0 si ( P2 ) : x + 5y z + 2 = 0.
Solutie
~ 1 = 4~ 3~ + ~k si N
Cele doua perpendiculare au vectorii directori N ~ = ~ + 5~ ~k,
~ =N
deci N ~1N ~ 2 este un vector normal la planul dorit. Avem ca

~ ~ ~k

~ 2 = 4 3 1 = 2~ + 5~ + 23~k.
~1N
N

1 5 1
Ecuatia planului este ( P) : 2( x 3) + 5(y 1) + 23(z 2) = 0, sau ( P) : 2x 5y

23z + 45 = 0.
5.23 Precizati distanta de la A(2, 3, 1) la planul ( P) : 2x 6y + 9z 2 = 0.
Solutie
Are loc egalitatea
|2x A 6y A + 9z A 2| 7 7
d( A, ( P)) = p = = .
22 + (6)2 + 92 121 11

x + 2y + 2 = 0
5.24 Precizati distanta de la A(2, 1, 5) la dreapta (d) : .
3x 2z 6 = 0
Solutie
Coordonatele unui punct oarecare de pe dreapta (d) sunt M (, 1 2 , 3
2 3), deci
AM2 = ( 2)2 + ( 2 )2 + ( 3 2
2 8) . Pentru a determina distanta de la A la planul
( P) trebuie sa minimizam AM2 , adica sa gasim minimul functiei f : R R, f () =
72 2 1468
2 28 + 68. Cum acest minim este m = 28 27 = 12, urmeaza ca distanta

cautata este d( A, (d)) = 12 = 2 3.
Solutie alternativa
~1N
Un vector director al dreptei (d) este ~v = N ~ 2 , unde N ~ 2 = 3~ 2~k
~ 1 =~ + 2~ si N
sunt vectori normali la planele ( P1 ) : x + 2y + 2 = 0, ( P2 ) : 3x 2z 6 = 0. Se obtine
ca

~
~ ~ k

~v = 1 2 0 = 4~ + 2~ 6~k.

3 0 2
Un punct particular al dreptei (d) se obtine, de exemplu, pentru x = 0; de aici, B(0, 1, 3)

(d). Atunci

BA ~
v
d( A, (d)) = .
k~vk

~ ~ ~k

Deoarece BA = 2~ + 8~k iar BA ~v = 2 0 8 = 16~ + 20~ + 4~k, urmeaza ca

4 2 6
p
(16)2 + 202 + 42 672
d( A, (d)) = p = = 12 = 2 3.
(4)2 + 22 + (6)2 56
Solutie alternativa
Ca mai sus, se obtine ca un vector director al dreptei (d) este ~v = 4~ + 2~ 6~k.
Ecuatia planului care trece prin A si este perpendicular pe dreapta (d) este 4( x 2) +
2(y + 1) 6(z 5) = 0, adica ( P) : 4x + 2y
6z + 30 = 0. Intersectia dreptei (d)

x + 2y + 2 = 0

cu planul ( P) se obtine rezolvand sistemul 3x 2z 6 = 0 ; punctul de

4x + 2y 6z + 30 = 0
p
intersectie este B(4, 3, 3). Distanta cautata este atunci AB = (4 2)2 + (2)2 + (2)2 =

2 3.
Solutie alternativa
Ca mai sus, se obtine ca un vector director al dreptei (d) este ~v = 4~ + 2~ 6~k, iar
coordonatele unui punct oarecare de pe dreapta (d) sunt M (, 1 2 , 3
2 3). Daca
3
AM (d), atunci AM ~v = 0, deci ( 2)(4) + ( 2 )2 + ( 2 8)(6) = 0, de unde
p
= 4, iar M = M (4, 3, 3). Distanta cautata este atunci AM = (4 2)2 + (2)2 + (2)2 =

2 3.
Solutie alternativa
Ecuatia unui plan care contine dreapta (d) este ( P) : x + 2y + 2 + a(3x 2z 6) =
1
0. Impunem ca A ( P) : 2 + (2) + 2 + a(3 2 2 5 6) = 0, de unde a = 5,
8
iar ecuatia planului ( P1 ) care contine pe A si (d) este ( P1 ) : 5x + 2y 25 z + 4
5 = 0.
Distanta de la A la (d) va fi distanta de la A la planul ( P2 ) care trece prin (d) si este
perpendicular pe ( P1 ). Ecuatia lui ( P2 ) va fi ( P2 ) : x + 2y + 2 + b(3x 2z 6) =
0, sau ( P2 ) : (1 + 3b) x + 2y 2bz + 2 6b = 0. Deoarece( P1 ) ( P2 ), urmeaza ca
(1 + 3b) 8 + 2 10 + (2b) (2) = 0, de unde b = 1, iar ecuatia lui ( P2 ) este
( P2 ) : 2x + 2y + 2z + 8 0. Distanta cautata este atunci
|2x A + 2y A + 2z A + 8| 12
d( A, ( P2 )) = p = = 2 3.
(2)2 + 22 + 22 2 3
Capitolul 6
COORDONATE POLARE,
CILINDRICE SI SFERICE
6.1 Determinati coordonatele carteziene ale punctelor cu urmatoarele coordonate polare:

1) M1 (r = 2, = );
3
7
2) M2 (r = 4, = );
6
7
3) M3 (r = 1, = ).
4
Solutie
Legatura dintre coordonatele polare (r, ) si coordonatele carteziene ( x, y) este data
de formulele
x = r cos
, pentru M ( x, y) 6= O(0, 0).
y = r sin
Urmeaza ca
1)
x = 2 cos = 2 1 = 1
3 2
y = 2 sin = 2 3 = 3;

3 2
2)
x = 4 cos 7 = 4 cos + = 4 cos = 4 3 = 2 3
6 6 6 2
;
y = 4 sin 7 = 4 sin + = 4 sin = 4 1 = 2
6 6 6 2
3)
x = cos 7 = cos 2 = cos = cos = 2
4 4 4 4 2

y = sin 7 = sin 2 = sin = sin = 2 .
4 4 4 4 2
43
44 Capitolul 6 COORDONATE POLARE, CILINDRICE SI SFERICE
6.2 Determinati coordonatele polare ale punctelor cu urmatoarele coordonate carteziene:

1) M1 (1, 3);
2) M2 (2, 2);

3) M3 ( 3, 1);
4) M4 (0, 1);
5) M5 (0, 1).
Solutie
Deoarece
x = r cos
, pentru M ( x, y) 6= O(0, 0),
y = r sin
se obtine ca
q
r= x 2 + y2
iar daca x 6= 0, atunci
y y
tg = , iar = arctg + k, k {0, 1, 2} .
x x
Urmeaza ca
q
2
1) r = 1+ 3 = 4 = 2, = arctg 3 + k = 3 + k. Cum M1 este un punct
din primul cadran, urmeaza ca k = 0, deci = 3 .
p
2) r = 22 + (2)2 = 8 = 2 2, = arctg(1) + k = 4 + k. Cum M2 este
un punct din cadranul al patrulea, urmeaza ca k = 2, deci = 7
4 .
q
3) r = ( 3)2 + 12 = 4 = 2, = arctg( 33 ) + k = 6 + k. Cum M3 este
5
un punct din cadranul al doilea, urmeaza ca k = 1, deci = 6 .
y
4) Deoarece x = 0, arctg x nu este definita. Cum M4 se afla pe semiaxa (Oy,

urmeaza ca = 2.
y
5) Deoarece x = 0, arctg x nu este definita. Cum M5 se afla pe semiaxa (Oy0 ,
3
urmeaza ca = 2 .
6.3 Fie patratul ABCD de latura l. Determinati coordonatele polare ale varfurilor n urmatoarele
situatii:
1) Polul este n O, centrul patratului, iar axa polara este semidreapta [OA;
2) Polul este n A iar axa polara este semidreapta [ AB.
Solutie

1) Diagonala patratului are lungimea l 2, deci distanta de la O la oricare din varfuri

l 2
este 2 . Cum 4OAB, 4OBC, 4OCD, 4ODA sunt dreptunghice si isoscele, se ob-

l 2 l 2 l 2 l 2
serva ca r A = 2 , A = 0; r B = 2 , B = 2 ; rC = 2 , C = ; r D = 2 , D = 3
2 .
2) Se obtine ca r A = 0, A nu este definit, deoarece A coincide cu polul sistemului

de coordonate; r B = l, B = 0; rC = l 2, deoarece AC este diagonala a patratului,

C = 4 deoarece 4 BAC este dreptunghic isoscel cu ipotenuza AC; r D = l, D = 2.
6.4 Fie hexagonul regulat ABCDEF de latura l. Determinati coordonatele polare ale varfurilor
n urmatoarele situatii:
1) Polul este n O, centrul hexagonului, iar axa polara este semidreapta [OA;
2) Polul este n A iar axa polara este semidreapta [ AB.
Solutie
1) Raza cercului circumscris hexagonului regulat ABCDEF de latura l este egala
cu l, deci distanta de la O la oricare din varfuri este l. Cum 4OAB, 4OBC, 4OCD,

4ODE, 4OEF, 4OFA sunt echilaterale, se observa ca r A = l, A = 0, r B = l, B = 3,
2 4 5
rC = l, C = 3 , rD = l, D = , r E = l, E = 3 , rF = l, F = 3 .
2) Se obtine ca r A = 0, A nu este definit, deoarece A coincide cu polul sistemului
de coordonate; r B = l, B = 0. Deoarece 4 ABC este isoscel cu m( ABC [ ) = 2 , urmeaza
3

ca C = 6 . Aplicand teorema sinusurilor n 4 ABC se obtine ca rC = AC = l 3. Cum
AD este diametru n cercul circuscris hexagonului, se obtine ca r D = 2l, iar deoarece
[ ) = 2 , D = . Deoarece BE este diametru,
ABCD este trapez isoscel cu m( ABC 3 3

E = iar cum BE = 2l, AB = l, aplicand teorema lui Pitagora n 4 ABE se obtine ca
2,
AE = r E = l 3. Se obtine de asemenea ca r F = l, iar cum F este unghi al hexagonului,
2
F = 3 .
6.5 Precizati natura multimilor reprezentate n coordonate polare prin ecuatiile urmatoare:
1) r = r0 , r0 > 0;
2) = 0 , 0 [0, 2 ).
Solutie
1) Multimea punctelor aflate la distanta r0 > 0 de punctul fix O este cercul cu centru
O si raza r0 .
2) Daca M este un punct al locului geometric, atunci m((Ox, \ OM ) = 0 , unde
(\
Ox, OM este privit ca unghi orientat. Se obtine ca locul geometric respectiv este
o semidreapta deschisa cu originea n O care face cu semidreapta (Ox unghiul orientat
cautat.
6.6 Exprimati ecuatiile urmatoare, date n coordonate carteziene, cu ajutorul coordonatelor

polare:
1) x2 + y2 = a2 , a > 0;
2) x2 y2 = b2 , b > 0;
3) xy = c, c > 0.
Solutie
1) Cum x = r cos , y = r sin , urmeaza ca r2 (cos2 + sin2 ) = a2 , deci r = a.
2) Analog, r2 (cos2 sin2 ) = a2 , deci r2 cos 2 = a2 .
3) Se obtine ca r2 sin cos = c, deci r2 sin 2 = 2c.
6.7 Daca punctele A, B au respectiv coordonatele polare ( A , A ), ( B , B ), demonstrati ca

q
AB = r2A + r2B 2r A r B cos( A B ).
Solutie
Au loc relatiile
q
AB = ( x B x A )2 + ( y B y A )2
q
= (r B cos B r A cos A )2 + (r B sin B r A sin A )2
q
= r2A + r2B 2r A r B (cos B cos A + sin B sin A )
q
= r2A + r2B 2r A r B cos( A B ).
6.8 Fie A(r = r0 , = 0 ). Determinati coordonatele polare ale urmatoarelor puncte

1) M1 , simetricul lui A fata de OX;
2) M2 , simetricul lui A fata de OY;
3) M3 , simetricul lui A fata de O;
4) M4 , simetricul lui A fata de prima bisectoare;
5) M5 , simetricul lui A fata de a doua bisectoare.
Solutie
1)-5) Coordonatele cautate sunt M1 (r = r0 , = 2 0 ), M2 (r = r0 , = ( 0 )
mod 2 ), M3 (r = r0 , = ( + 0 ) mod 2 ), M4 (r = r0 , = ( 2 ) mod 2 ),
M5 (r = r0 , = ( 3
2 ) mod 2 ).
6.9 Determinati coordonatele carteziene ale punctelor cu urmatoarele coordonate sferice:

1) M1 (r = 2, = , = );
6 3
5 5
2) M2 (r = 1, = , = );
6 4
3) M3 (r = 1, = 60 , = 120 ).
Solutie
Legatura dintre coordonatele polare (r, , ) si coordonatele carteziene ( x, y, z) este
data de formulele

x = r sin cos

y = r sin sin , pentru M ( x, y, z) 6 Oz.

z = r cos
Urmeaza ca
1)

x = 2 sin 6 cos 3 = 2 12 12 = 21 ;

y = 2 sin 6 sin 3 = 2 12 23 = 23 ;

z = 2 cos = 2 3 .
6 2
2)

x = sin 5
cos 5
= sin 5
cos +
= 1
2
= 2

6 4 6 4 2 2 4 ;

2 2
y = sin 5 sin 5
= sin 5
sin +
= 1
= 4 ;

6 4 6

4 2 2

z = cos 5 = cos 5
= 3
6 6 2 .
3)

x = sin 60 cos 120 = sin 60 cos(180 60 ) = 3 1 = 3 ;

2 2 4

y = sin 60 sin 120 = sin 60 sin(180 60 ) = 23 23 = 34 ;

z = cos 60 = 12 .
6.10 Determinati coordonatele carteziene ale punctelor cu urmatoarele coordonate cilindrice:

1) M1 (r = 4, = , z = 2);
3
7
2) M2 (r = 6, = , z = 1);
4

3) M3 (r = 1, = 30 , z = 3).
Solutie
Legatura dintre coordonatele cilindrice (r, , z) si coordonatele carteziene ( x, y, z)

este data de formulele

x = r cos

y = r sin , pentru M ( x, y, z) 6 Oz.

z = z
Urmeaza ca
1)

x = 4 cos 3 = 4 1
= 2;

2

3

y = 4 sin 3 = 4 = 2 3;

2

z = 2.
2)
x = 6 cos 7
= 6 cos 2
= 6 2

4 4 2 ;

y = 6 sin 4 = 6 sin 2 4 = 6 22 ;
7

z = 1.
3)

x = cos 30 = 12 ;

y = sin 30 = 23 ;

z = 3.
6.11 Determinati coordonatele sferice si cilindrice ale punctelor cu urmatoarele coordonate

carteziene:
1) M1 (3, 3, 0);

2) M2 (1, 1, 2);
3) M3 (2, 1, 2).
Solutie
Coordonatele sferice
Deoarece legatura dintre coordonatele sferice (r, , ) si coordonatele carteziene
( x, y, z) este data de formulele

x = r sin cos

y = r sin sin , pentru M ( x, y, z) 6 Oz

z = r cos
urmeaza ca q
r= x 2 + y2 + z2

y y
tg = , iar = arctg + k, k {0, 1, 2} .
x x
De asemenea,
z
cos = p ,
x 2 + y2 + z2
deci
z
= arccos p .
x2 + y2 + z2

1) r = 32 + 32 + 02 = 18 = 3 2, = arctg 1 + k = 4 + k. Cum proiectia lui

M1 pe planul xOy este un punct din primul cadran, urmeaza ca k = 0, deci = 4. De
asemenea, = arccos 0 = 2 .
q 2
2) r = 12 + (1)2 + 2 = 4 = 2, = arctg(1) + k = 4 + k. Cum
proiectia lui M2 pe planul xOy este un punct
din
cadranul al patrulea, urmeaza ca
k = 2, deci = 7 . De asemenea, = arccos 22 = 4 .
p 4
3) r = 22 + 12 + (2)2 = 9 = 3, = arctg 12 + k. Cum proiectia lui M1 pe
planul xOy este un punct din primul cadran, urmeaza ca k = 0, deci = arctg 21 . De

asemenea, = arccos 23 = arccos 23 .
Coordonatele cilindrice
Deoarece legatura dintre coordonatele cilindrice (r, , z) si coordonatele carteziene
( x, y, z) este data de formulele

x = r cos

y = r sin , pentru M ( x, y, z) 6 Oz,

z = z
urmeaza ca q
r= x 2 + y2 ,

y y
tg = , iar = arctg + k, k {0, 1, 2} .
x x
Coordonata z ramane aceeasi.

1) r = 32 + 32 = 3 2. Ca mai sus, = 4. In plus, z = 0.
p
2) r = 12 + (1)2 = 2. Ca mai sus, = 7
4 . In plus, z = 2.
1
3) r = 22 + 12 = 5. Ca mai sus, = arctg 2 . In plus, z = 2.
6.12 Exprimati ecuatiile urmatoare, date n coordonate cilindrice, cu ajutorul coordonatelor

carteziene:
1) z = r2 cos 2;
2) z = r2 sin 2;

3) z = r cos( ).
4
Solutie

1) Deoarece cos 2 = cos2 sin2 , urmeaza ca z = r2 cos2 sin2 = x2 y2 .
2) Deoarece sin 2 = 2 sin cos , urmeaza ca z = r2 2 sin cos = 2xy.

2
3) Deoarece cos( 4 )
= cos
4 cos + sin
4 sin = 2 (cos + sin ), urmeaza ca

2 2
z =r 2 (cos + sin ) = 2 (x + y ).
6.13 Exprimati ecuatiile urmatoare, date n coordonate sferice, cu ajutorul coordonatelor carteziene:
1) r2 sin 2 cos = 1;
2) r2 sin2 cos 2 = 1;
3) r = sin cos .
Solutie
1) Deoarece sin 2 = 2 sin cos , urmeaza ca r2 2 sin cos cos = 1, adica
2r sin cos r cos = 1, sau 2xz = 1.
2) Deoarece cos 2 = cos2 sin2 , urmeaza ca r2 sin2 (cos2 sin2 ) = 1, sau
r2 sin2 cos2 r2 sin2 sin2 = 1, sau x2 y2 = 1.
3) Se observa ca, pentru buna definire a coordonatelor sferice, r 6= 0. Cum sin cos =
x
r, urmeaza ca r = xr , deci r2 = x, sau x2 + y2 + z2 = x.
6.14 Fie cubul ABCDA0 B0 C 0 D 0 de latura l. Determinati coordonatele sferice ale punctelor O
(centrul cubului), C, C 0 n raport cu reperul ( A; AB, AD, AA0 ).
Solutie
Mai ntai, se observa cu ajutorul teoremei lui Pitagora ca diagonala unei fete a cubu-

lui este l 2 iar diagonala cubului este l 3.

Deoarece AO reprezinta jumatate din diagonala cubului, rO = l 2 3 . Cum tg A \ 0 AC 0 =
A0 C 0

AA0 = 2, urmeaza ca O = arctg 2 si din acelasi motiv C0 = arctg 2 . Deoarece O
se proiecteaza pe planul ( ABC ) n mijlocul diagonalei AC iar 4 ABC este dreptunghic

isoscel, urmeaza ca O = 4 . Pentru ca AC este diagonala a unei fete, rC = l 2, iar

pentru ca AA0 ( ABC ), C = 2. Deoarece 4 ABC este dreptunghic isoscel, C = 4 ,

si din acelasi motiv C0 = 4 . In fine, deoarece AC 0 este diagonala a cubului, rC0 = l 3.
6.15 Precizati natura multimilor exprimate n coordonate sferice prin ecuatiile urmatoare:
1) r = r0 , r0 > 0;
2) = 0 , 0 [0, ];
3) = 0 , 0 [0, 2 ].
Solutie
1) Multimea punctelor aflate la distanta r0 de axa Oz reprezinta un cilindru de
rotatie cu Oz ca axa de rotatie si generatoare paralela cu Oz, aflata la distanta r0 de
aceasta.
\
2) Daca M este un punct al locului geometric, se obtine ca m((Oy, OM ) = 0 . Se
obtine ca locul geometric respectiv este un con de rotatie n jurul semiaxei Oy, cu gen-
eratoare o semidreapta cu originea n O care face cu Oy un unghi 0 .
3) Proiectia locului geometric pe planul xOy este o semidreapta (s) pentru care
\
m((Ox, (s)) = 0 , acest unghi fiind privit ca unghi orientat. Se obtine ca locul geometric
respectiv este un semiplan perpendicular pe planul ( xOy), a carui intersectie cu acesta
este semidreapta (s).
6.16 Precizati natura multimilor exprimate n coordonate cilindrice prin ecuatiile urmatoare:
1) r = r0 , r0 > 0;
2) = 0 , 0 [0, 2 ];
3) z = z0 , z0 R.
Solutie
1) La fel ca la problema precedenta, locul geometric este un cilindru de rotatie cu
Oz ca axa de rotatie si generatoare paralela cu Oz, aflata la distanta r0 de aceasta.
2) La fel ca la problema precedenta, locul geometric respectiv este un semiplan
perpendicular pe planul ( xOy), a carui intersectie cu acesta este o semidreapta (s)
\
pentru care m((Ox, (s)) = 0 .
3) Locul geometric este un plan perpendicular pe Oz care trece prin A(0, 0, z0 ).
6.17 Precizati natura multimilor exprimate n coordonate sferice prin relatiile urmatoare:

1) r = 2, = ;
3

2) r = 2, = ;
4

3) = , = .
6 3
Solutie

1) Cerc cu centrul n A(0, 0, 3) si raza 1.
2) Intersectia sferei de raza 2 si centru n origine cu semiplanul perpendicular pe
planul ( xOy), a carui intersectie cu acesta este bisectoarea primului cadran, adica un
semicerc.
3) O semidreapta deschisa cu originea n O.
6.18 Exprimati ecuatiile urmatoare, date n coordonate carteziene, cu ajutorul coordonatelor

sferice si cilindrice:
1) x2 + y2 = 4;
2) x2 + y2 + z2 = 4;
3) x2 + y2 z2 = 0.
Solutie
In coordonate sferice:
1) Deoarece (r sin cos )2 + (r sin sin )2 = 4, urmeaza ca r2 sin2 = 4.
2) Deoarece (r sin cos )2 + (r sin sin )2 + (r cos )2 = 4, urmeaza ca r2 = 4, sau
r = 2.
3) Deoarece (r sin cos )2 + (r sin sin )2 (r cos )2 = 4, urmeaza ca r2 sin2
r2 cos2 = 0, sau r2 cos 2 = 0.
In coordonate cilindrice:
1) Deoarece (r cos )2 + (r sin )2 = 4, urmeaza ca r2 = 4, sau r = 2.
2) Deoarece (r cos )2 + (r sin )2 + z2 = 4, urmeaza ca r2 + z2 = 4.
3) Deoarece (r cos )2 + (r sin )2 z2 = 4, urmeaza ca r2 z2 = 4.
Capitolul 7
ROTATII SI TRANSLATII
7.1 Se considera n plan vectorul ~v =~ 2~. Determinati imaginile obtinute n urma translatiei
de vector ~v a
1) punctului M (1, 2);
2) dreptei (d) : 2x + y = 0.
Solutie
Formula de transformare a coordonatelor dupa translatia de vector ~v este x 0 = x +
1, y0 = y + (2), unde M0 ( x 0 , y0 ) este imaginea lui M ( x, y) prin translatia de vector ~v.
1) Se obtine ca x 0 = 1 + 1 = 2, y0 = 2 + (2) = 4, deci M0 = M0 (2, 4).
2) Doua puncte ale dreptei (d) sunt O(0, 0) si M (1, 2). Imaginile acestora prin
translatia data sunt O0 (1, 2), respectiv, M0 (2, 4), deci imaginea dreptei (d) = OM
este dreapta (d0 ) = O0 M0 , de ecuatie 2x + y = 0. Observam ca (d) si (d0 ) coincid,
deoarece vectorul ~v cu care se face translatia este paralel cu vectorul director al dreptei.
Solutie alternativa
2) Deoarece x 0 = x + 1, y0 = y + (2), urmeaza ca x = x 0 1, y = y0 + 2. Inlocuind
aceste relatii n ecuatia dreptei (d) urmeaza ca 2( x 0 1) + (y0 + 2) = 0, adica 2x 0 + y0 =
0.
7.2 Se considera n spatiu vectorul ~v = ~ +~ + ~k. Determinati imaginile obtinute n urma

translatiei de vector ~v a
1) punctului M (1, 2, 3);
x1 y2 z3
2) dreptei (d) : = = ;
1 2 1
3) planului ( P) : x + y z = 0.
Solutie
53
54 Capitolul 7 ROTATII SI TRANSLATII
Formula de transformare a coordonatelor dupa translatia de vector ~v este x 0 = x +

1, y0 = y + 1, z0 = z + 1, unde M0 ( x 0 , y0 , z0 ) este imaginea lui M ( x, y, z) prin translatia
de vector ~v.
1) Se obtine ca x 0 = 1 + 1 = 2, y0 = 2 + 1 = 3, z0 = 3 + 1 = 4, deci M0 = M0 (2, 3, 4).
2) Doua puncte ale dreptei (d) sunt M (1, 2, 3) si N (2, 4, 4). Imaginile acestora prin
translatia data sunt M0 (2, 3, 4), respectiv, M0 (3, 5, 5), deci imaginea dreptei (d) = MN
x 2 y 3 z 4
este dreapta (d0 ) = M0 N 0 , de ecuatie 1 = 2 = 1 .
3) Imaginea planului ( P) prin translatia de vector v este un plan ( P0 ) paralel cu
acesta, deci ( P0 ) : x + y z + C = 0. Un punct al planului ( P) este M (1, 2, 3), iar un
punct al planului ( P0 ) este imaginea M0 (2, 3, 4) a lui M. Urmeaza ca 2 + 3 4 + C = 0,
deci C = 1, iar ecuatia lui ( P0 ) este ( P0 ) : x + y z 1 = 0.
Solutie alternativa
2) Deoarece x 0 = x + 1, y0 = y + 1, z0 = z + 1, urmeaza ca x = x 0 1, y = y0 1, z =
( x 0 1)1 (y0 1)1
z0 1. Inlocuind aceste relatii n ecuatia dreptei (d) urmeaza ca 1 = 2 =
(z0 1)1 x 2 y 3 z 4
1 , adica 1 = 2 = 1 .
3) Ecuatia lui ( P0 ) este ( x 0 1) + (y0 1) (z0 1) = 0, adica ( P0 ) : x + y z 1 =
0.
7.3 1) Precizati coordonatele punctului M0 obtinut prin rotatia lui M (1, 2) cu 30 n jurul
originii n sens direct trigonometric.
2) Reperul R(O;~,~) se roteste cu 30 n jurul originii n sens direct trigonometric. Precizati
noile coordonate ale punctului M (1, 2).
Solutie
1) Formula de transformare a coordonatelor dupa rotatia n jurul originii cu 30 n
sens direct trigonometric este
! ! !
x0 cos 30 sin 30 x
= .
y0 sin 30 cos 30 y
In cazul nostru,
! ! ! ! ! !
3 32
x0 cos 30 sin 30 1 2 12 1 2
= =
3
= 1+2 3
,
y0 sin 30 cos 30 2 1
2 2 2 2

32 1+2 3
deci M0 = M0 ( 2 , 2 ).
2) Formula de transformare a coordonatelor dupa rotatia reperului n jurul originii

cu 30 n sens direct trigonometric este
! ! !
x0 cos 30 sin 30 x
= .
y0 sin 30 cos 30 y
In cazul nostru,
! ! ! ! ! !
3 1 3+2
x0 cos 30 sin 30 1 1
0
=
= 21 2
3
= 1223 ,
y sin 30 cos 30 2 2 2 2 2

3+2 12 3
deci M0 = M0 ( 2 , 2 ).
7.4 Se considera punctele A(1, 0) si B(2, 3). Rotim segmentul AB n jurul punctului A, n
sens trigonometric, cu un unghi . Aflati coordonatele imaginii B0 a lui B prin aceasta rotatie,
n fiecare din cazurile
1) = 90 ; 2) = 120 .
Solutie
Formula de transformare a coordonatelor dupa rotatia n jurul lui A( x A , y A ) cu un
unghi n sens direct trigonometric este
! ! !
x0 x A cos sin x xA
= .
y0 y A sin cos y yA
1) Au loc relatiile
! ! ! ! ! !
x0 1 cos 90 sin 90 21 0 1 1 3
= = = ,
y0 0 sin 90 cos 90 30 1 0 3 1
deci B0 = B0 (2, 1).

2) Aplicand aceleasi formule, obtinem ca B0 = B0 ( 132 3
, 33
2 ).
7.5 Se considera punctele A(1, 0) si B(2, 3). Fie A0 , B0 imaginile acestor puncte printr-o
rotatie n jurul originii O, de unghi 60 , n sens trigonometric. Determinati ecuatia dreptei
A0 B0 .
Solutie
Mai ntai, observam ca
! ! ! ! ! !
1 3 1
x A0 cos 60 sin 60 xA 1
=
= 23 1 2 = 23
y A0 sin 60 cos 60 yA 2 2 0 2 ,
! ! ! ! ! !
1 3 23 3
x B0 cos 60 sin 60 xB 2 2 2
= =
3
= 223+3 .
y B0 sin 60 cos 60 yB 2
1
2 3 2
56 Capitolul 7 ROTATII SI TRANSLATII

x 12
Astfel, A0 ( 12 , 3
2 ), B0 ( 232 3 2 3+3
, 2 ), iar ecuatia dreptei A0 B0 va fi ( A0 B0 ) : =
13 3
y 23
.
3+ 3

7.6 Se considera 4 ABC, unde A(1, 0), B(1, 0), C (0, 3). Determinati imaginile varfurilor
triunghiului n urma rotatiilor
1) n jurul lui A, n sens invers trigonometric, cu 60 ;
2) n jurul centrului de greutate G al triunghiului, n sens invers trigonometric, cu 120 .
Solutie
Mai ntai, se observa ca 4 ABC este echilateral, deoarece AB = AC = BC = 2.
1) Punctul A, ca si centru de rotatie, si pastreaza coordonatele, deci A0 = A0 (1, 0).

In urma rotatiei descrise, punctul B ajunge n C, deci B0 = B0 (0, 3). In sfarsit,
! ! ! ! ! !
1 3
xC0 1 cos(60 ) sin(60 ) 01 2 2 1 1
= = = ,
yC0 0 sin(60 ) cos(60 ) 30 23 12 3 3

deci C 0 = C 0 (2, 3).
2) In urma acestei rotatii, varfurile se permuta ntre ele, anume A0 = A, B0 = C,

C 0 = A, prin urmare A0 = A0 (1, 0), B0 = B0 (0, 3), iar C 0 = C 0 (1, 0).
Capitolul 8
CONICE PE ECUATII REDUSE
8.1 CERCUL
8.1 Precizati ecuatia cercului n fiecare dintre cazurile urmatoare:
1) Centrul cercului este n C (4, 3) si cercul trece prin origine.
2) Punctele A(3, 2), B(5, 4) sunt extremitatile unui diametru.
3) Centrul cercului este n C (1, 2), iar dreapta (d) : x + y + 1 = 0 este tangenta la cerc.
4) Cercul trece prin punctele A(2, 2), B(0, 1), C (1, 0).
Solutie
1) Raza cercului este r = CO = 5, prin urmare ecuatia sa este (C ) : ( x xC )2 + (y
yC )2 = r2 , adica ( x + 4)2 + (y 3)2 = 25.
2) Raza cercului este r = 12 AB = 5, iar centrul sau este mijlocul segmentului [ AB],
de coordonate C (1, 1). Ecuatia cercului este (C ) : ( x 1)2 + (y + 1)2 = 25.
|
1+2+1|
3) Raza cercului este distanta de la punctul C la dreapta (d), deci r = = 2 2.
12 +12
Ecuatia cercului este (C ) : ( x 1)2 + (y 2)2 = 8.
4) Ecuatia cercului care trece prin punctele A, B, C este

x 2 + y2 x y 1

2
x A + y2A xA y A 1
= 0,
x 2 + y2 xB y B 1
B B

x 2 + y2 xC y C 1
C C
2 2
1
i.e. (C ) : x2 + y2 x y = 0. In forma redusa, (C ) : x 2 + y 12 = 12 , prin
urmare cercul are centrul M ( 12 , 12 ), iar raza sa este r = 1 .
2
57
58 Capitolul 8 CONICE PE ECUATII REDUSE
8.2 Precizati pozitia lui A(2, 1) fata de cercurile

1) (C1 ) : x2 + y2 = 8;
2) (C2 ) : ( x + 1)2 + (y 2)2 = 2;
3) (C3 ) : x2 + y2 6x + 4y 17 = 0.
Solutie
1) Cum (2)2 + 12 = 5 < 8, rezulta ca A Int(C1 ).
2) Deoarece (2 + 1)2 + (1 2)2 = 2, nseamna ca A (C2 ).
3) Fiindca (2)2 + 12 6 (2) + 4 1 17 = 4 > 0, deducem ca A Ext(C3 ).
8.3 Fie cercurile (C1 ) : x2 + y2 + 2x + 2y 2 = 0, (C2 ) : x2 + y2 4x 6y + 4 = 0.

1) Demonstrati ca (C1 ), (C2 ) sunt tangente exterior si precizati coordonatele punctului de
tangenta.
2) Determinati ecuatia tangentei interioare la cele doua cercuri n punctul de intersectie.
Solutie
Ecuatia redusa a lui (C1 ) este ( x + 1)2 + (y + 1)2 = 4, deci (C1 ) are centrul M1 (1, 1)
si raza r1 = 2. Ecuatia redusa a lui (C2 ) este ( x 2)2 + (y 3)2 = 9, prin urmare (C2 )
are centrul M2 (2, 3) si raza r2 = 3.
1) Cum M1 M2 = 5 = r1 + r2 , rezulta ca cele doua cercuri sunt tangente exterior.
2) Punctul comun T al celor doua cercuri se poate determina intersectandu-le (deci
rezolvand sistemul format din ecuatiile lor) sau observand ca T [ M1 M2 ], iar k =
TM1 r1 x M1 +kx M2 y M1 +ky M2
TM2 = r2 = 23 . Astfel, x T = 1+ k = 15 , iar y T = 1+ k = 53 . Panta liniei cen-
y M1 y M2
trelor este m = x M1 x M2 = 43 , prin urmare panta tangentei comune interioare, care este
perpendiculara pe linia
centrelor,
este m1 = 34 . Ecuatia tangentei comune interioare
3
este (d) : y 5 = 34 x 15 , , i.e. (d) : 3x + 4y 3 = 0.
Solutie alternativa
2) Axa radicala a doua cercuri este locul geometric al punctelor din plan avand
puteri egale n raport cu doua cercuri date; n situatia n care cercurile respective sunt
tangente, interior sau exterior, atunci axa radicala este chiar tangenta comuna. Daca
(C ) : f ( x, y) = 0, puterea unui punct M( x M , y M ) fata de cercul (C ) este f ( x M , y M ).
Cum toate punctele A( x, y) ale tangentei au puteri egale fata de cercurile date, urmeaza
ca x2 + y2 + 2x + 2y 2 = x2 + y2 4x 6y + 4, adica 3x + 4y 3 = 0, care este ecuatia
tangentei.
8.4 Fie cercul (C1 ) : x2 + y2 + 4x 6y + 9 = 0.

1) Determinati centrul si raza cercului.

2) Determinati ecuatia diametrului perpendicular pe dreapta (d) : 2x 3y + 5 = 0.
Solutie
1) Ecuatia redusa a cercului este (C ) : ( x + 2)2 + (y 3)2 = 4, asadar centrul cercu-
lui este M (2, 3), iar raza sa este r = 2.
2
2) Panta dreptei (d) este m = 3, deci diametrul perpendicular pe (d) are panta
m1 = 32 si contine centrul M al cercului. Ecuatia sa va fi y 3 = 32 ( x + 2), i.e.
3x + 2y = 0.
8.5 Precizati pozitia dreptei fata de cerc n fiecare din cazurile urmatoare.
1) (d1 ) : x + 2y + 2 = 0, (C1 ) : x2 + y2 + 6x 4y + 9 = 0;
2) (d2 ) : x 2y 5 = 0, (C2 ) : x2 + y2 = 5;
3) (d3 ) : 2x y + 13 = 0, (C3 ) : x2 + y2 8x + 2y + 11 = 0.
Solutie
1) Ecuatia redusa a cercului este (C1 ) : ( x + 3)2 + (y 2)2 = 4, prin urmare centrul
sau este M1 (3, 2), iar raza sa este r1 = 2. Distanta de la centrul cercului la dreapta
|3+22+2 3
(d1 ) este = < r1 .
12 + 22 5
2) Centrul cercului (C2 ) este M2 (0, 0), iar raza sa este r2 = 5. Distanta de la M2 la

(d2 ) este |0205| = 5 = r2 , prin urmare (d2 ) este tangenta la (C2 ). Coordonatele
12 +(2)2
punctului de tangenta se afla rezolvand sistemul format din ecuatia dreptei si ecuatia
cercului; gasim T (1, 2).

3) Centrul cercului (C3 ) este M3 (4, 1), iar raza sa este r3 = 6. Distanta de la M3
|24(1)+13|
la (d3 ) este = 22 > 6, prin urmare (d3 ) este exterioara cercului (C3 ).
5
22 +(1)2
Solutie alternativa
1) Formam un sistem din ecuatia dreptei si ecuatia cercului. Inlocuind x = 2y 2
n ecuatia lui (C1 ) rezulta ecuatia 5y2 8y + 1 = 0, cu discriminantul = 44 > 0.
Sistemul considerat are doua solutii, deci dreapta intersecteaza cercul n doua puncte,

anume A( 1858 11 4+2 11
, 5 ) si B( 18+58 11 42 11
, 5 ). Pentru 2), 3) se procedeaza analog.
8.6 Precizati ecuatia tangentei la cercurile urmatoare n punctele specificate.

1) (C1 ) : ( x 2)2 + (y + 3)2 = 25, A(6, 0);
2) (C2 ) : ( x + 1)2 + (y 2)2 = 100, B(7, 8).
Solutie
a) Cum (6 2)2 + (0 + 3)2 = 25, rezulta ca A (C1 ). Ecuatia tangentei n A la (C1 )

se scrie prin dedublare: ( x 2)(6 2) + (y + 3)(0 + 3) = 25, i.e. 4x + 3y 24 = 0.
b) Se arata ca B (C2 ) si, prin dedublare, obtinem ecuatia tangentei n B la (C2 ),
care este 4x + 3y 52 = 0.
8.7 Precizati ecuatiile tangentelor din B(1, 6) la cercul (C ) : x2 2x + y2 19 = 0.
Solutie
Deoarece (1)2 2 (1) + 62 19 = 20 > 0, punctul B este exterior cercului
(C ). Ecuatia unei drepte neverticale din fasciculul de drepte prin B este (dm ) : y 6 =

m( x + 1), i.e. (dm ) : mx y + m 6 = 0. Cercul (C ) are centrul M (1, 0) si raza r = 2 5.
Distanta de la M la dreapta (dm ) trebuie sa fie egala cu r (daca dorim ca (dm ) sa fie
|2m6|
tangenta la (C )), deci 2 = 2 5, de unde m1 = 12 si m2 = 2. Ecuatiile tangentelor
m +1
din B la cercul (C ) sunt (d 1 ) : x 2y 11 = 0, respectiv (d2 ) : 2x + y + 8 = 0.
2
Solutie alternativa
Incercam sa determinam mai ntai punctele de intersectie ale tangentelor din B cu
cercul. Daca A( x0 , y0 ) este un punct oarecare al cercului, atunci ecuatia tangentei n A
la cerc este (d) : xx0 ( x + x0 ) + yy0 19 = 0. Deoarece B(1, 6) apartine dreptei,
urmeaza ca 1 x0 (1 + x0 ) + 6y0 19 = 0, de unde x0 = 3y0 9. Cum x02
2x0 + y20 19 = 0, rezulta dupa nlocuire ca 10y20 60y0 + 80 = 0, de unde y0 {2, 4}.
De aici, punctele de tangenta cautate sunt A1 (3, 4) si A2 (3, 2). Inlocuind n ecuatia
tangentei ntr-un punct oarecare la cerc se obtin ecuatiile (d A1 ) : x 2y 11 = 0,
respectiv (d A2 ) : 2x + y + 8 = 0.
8.8 Fie cercul de ecuatie (C ) : x2 + y2 10x + 2y + 6 = 0.

1) Precizati ecuatiile parametrice ale cercului.
2) Determinati ecuatiile tangentelor paralele cu dreapta (d1 ) : 2x y + 5 = 0.
3) Determinati ecuatiile tangentelor perpendiculare pe dreapta (d2 ) : x + 2y + 6 = 0.
Solutie
1) Ecuatia redusa a cercului este (C ) : ( x 5)2 + (y + 1)2 = 20, deci centrul cercului

este M (5, 1), iar raza sa este r = 2 5. Ecuatiile parametrice ale cercului sunt

x (t) = 5 + 2 5 cos t
(C ) : t [0, 2 ).
y(t) = 1 + 25 sin t,
2) Daca A( x0 , y0 ) este un punct oarecare al cercului, ecuatia tangentei n A la cerc

x + x0 y + y0
se scrie prin dedublare si este (d) : xx0 + yy0 10 2 +2 2 + 6 = 0, i.e. (d) :
5 x0
( x0 5) x + (y0 + 1)y 5x0 + y0 + 6. Panta acestei tangente este m = y0 +1 si cum
5 x0
(d) k (d1 ), atunci m = m1 , adica y0 +1 = 2, de unde x0 = 3 2y0 . Pe de alta parte,
A (C ) si, nlocuind n ecuatia cercului (generala sau parametrica), obtinem ca y0 = 1
sau y0 = 3 si, corespunzator, x0 = 1, respectiv x0 = 9. Exista doua tangente la (C )
paralele cu (d1 ), anume (d) : 2x y = 0 si (d0 ) : 2x y 21 = 0.
ca tangenta (d) sa fie perpendiculara pe (d2 ), deci m1 m2 =

3) In acest caz, dorim
5 x0
1, adica y0 +1 12 = 1. Obtinem din nou relatia x0 = 3 2y0 , prin urmare
dreptele (d) si (d0 ) gasite anterior sunt tangentele dorite.
8.9 Demonstrati ca dreapta (d) : x + 7y + 12 = 0 este secanta cercului (C ) : ( x 1)2 +

(y 2)2 = 25 si precizati coordonatele punctelor de intersectie.
Solutie
Procedam ca la solutia problemei 8.5 1); obtinem ca (d) (C ) = { A, B}, unde
A(1, 5), B(2, 2).
8.10 Determinati ecuatiile tangentelor la cercul (C ) : x2 + y2 2x + 10y 74 = 0 care sunt

paralele cu dreapta (d) : x + 2y 3 = 0.
Solutie
Procedam ca la solutia problemei 8.8 2).
Solutie alternativa
Observa ca cercul (C ) are centrul M (1, 5) si raza r = 10. O dreapta oarecare,
paralela cu (d), are ecuatia (dm ) : x + 2y + m = 0, m R\ {3}. Pentru ca aceasta
dreapta sa fie tangenta cercului (C ), trebuie ca distanta de la M la dreapta (dm ) sa
|1+
2(5)+m|
fie egala cu raza cercului, deci = 10. Obtinem ca m 1,2 = 9 10 5, de
12 +22
unde ecuatiile celor doua tangente paralele cu (d) sunt (d1 ) : x + 2y + 9 + 10 5 = 0,

respectiv (d2 ) : x + 2y + 9 10 5 = 0.
8.11 Aratati ca din punctul M (4, 2) nu se pot duce tangente la cercul (C ) : x2 + y2 10x +
2y + 1 = 0.
Solutie
Deoarece 42 + 22 10 4 + 2 2 + 1 = 15 < 0, punctul M este interior cercului
(C ), prin urmare nu se pot duce tangente din M la (C ).
8.2 ELIPSA
8.12 Precizati ecuatia elipsei (raportata la axele de simetrie) determinata de
1) Focarele F (4, 0), F 0 (4, 0) si semiaxa mare a = 5.
2) Punctele M (4, 3) si N (2, 6).
3) Distanta focala 8 si semiaxa mica b = 3.
4) Semiaxa mare 20 si excentricitatea e = 0, 6.
Solutie
2
x2
1) Daca ( E) : a2
+ yb2 = 1, ( a > b) este o elipsa de semiaxe a si b, atunci focarele sale
sunt F (c, 0), F 0 (c, 0), unde c2 = a2 b2 . In cazul nostru, a = 5 si c = 4, prin urmare
x2 y2
b = 3. Ecuatia elipsei va fi ( E) : 25 + 9 = 1.
x2 y2
2) Fie ( E) : a2
+ b2
= 1 elipsa cautata. Din M ( E) si N ( E), obtinem ecuatiile
16 9 4 36 4 9
a2
+ b2
= 1, respectiv a2
+ b2
= 1. Cu notatiile a2
= u, b2
= v, avem de rezolvat
sistemul
4u + v = 1
u + 4v = 1,
1
cu solutia u = v = 5. Atunci a2 = 20, b2 = 45, iar ecuatia elipsei dorite este ( E) :
x2 y2
20 + 45 = 1.
3) Distanta focala este FF 0 = 2c = 8, de unde c = 4. Apoi, a2 = b2 + c2 = 25, deci
x2 y2
ecuatia elipsei este ( E) : 25 + 9 = 1.
c
4) Avem ca a = 20, iar e = a = 0, 6, de unde c = 12. Atunci b2 = a2 c2 = 256,
2
x2 y
astfel ca ecuatia elipsei este ( E) : 400 + 256 = 1.
8.13 Fie elipsa ( E) : 4x2 + 9y2 = 324.

1) Determinati semiaxele elipsei, distanta focala, excentricitatea si ecuatiile directoarelor.
2) Determinati punctele elipsei a caror abscisa este 8, precum si razele focale ale acestora.
3) Demonstrati ca din M (2, 2) nu se pot duce tangente la elipsa.
Solutie
x2 y2
1) Ecuatia canonica a elipsei este ( E) : 81 + 36 = 1, prin urmare semiaxele sunt

a = 9, b = 6. Obtinem ca c2 = a2 b2 = 45, deci distanta focala este 2c = 6 5, iar

excentricitatea este e = ac = 35 . Directoarea corespunzatoare focarului F (3 5, 0) este
2
(d) : x = ac , i.e. (d) : x = 275 , iar directoarea corespunzatoare focarului F 0 (3 5, 0)
27
este (d0 ) : x = .
5

2) Din 4 82 + 9y2 = 324, obtinem ca y = 2 17
3 , deci punctele elipsei de abscisa 8

1049432 5
sunt M (8, 2 17
3 ), respectiv M (8, 2 17
3 ). Razele focale sunt FM = FN = 3 =

8 5 8 5
9 3 , respectiv F 0 M = F 0 N = 9+ 3 .
3) Cum 4 22 + 9 22 = 52 < 324, nseamna ca punctul M este interior elipsei;
rezulta ca din M nu pot fi duce tangente la elipsa.

3
8.14 Fie elipsa ( E) : x2 + 4y2 = 4 si punctele M (1, ), N (2, 2).
2
1) Determinati ecuatiile tangentei si normalei la elipsa n M.
2) Determinati ecuatiile tangentelor la elipsa din N si lungimea coardei determinate de
punctele de contact ale acestora cu elipsa.
Solutie
2
3
1) Cum 12 + 4 2 = 4, rezulta ca punctul M apartine elipsei ( E). Ecuatia

tangentei n M la elipsa se scrie prin dedublare si este (d) : x 1 + 4 y 23 = 4, i.e.

(d) : x + 2 3y 4 = 0. Normala n M la ( E) este perpendiculara pe tangenta (d),
1
0

3

deci are panta m = 2 3. Ecuatia normalei este (d ) : y 2 = 2 3( x 1), i.e.
d
(d0 ) : 4 3x 2y 3 3 = 0.
2) Daca A( x0 , y0 ) este un punct oarecare al elipsei, ecuatia tangentei n A la elipsa
este (d) : xx0 + 4yy0 = 4. Impunem ca N sa apartina lui (d) si rezulta ca 2x0 + 8y0 = 4,
4
de unde x0 = 2 4y0 . Cum x02 + 4y20 = 4, rezulta dupa nlocuire ca y0 = 0 sau y0 = 5
si, corespunzator, x0 = 2, respectiv x0 = 65 . Ecuatiile celor doua tangente din N la
( E) sunt (d1 ) : x = 2 (care intersecteaza ( E) n A1 (2, 0)) si (d2 ) :3x 8y + 10 = 0 (care
4 17
intersecteaza ( E) n A2 ( 56 , 45 ). Lungimea coardei [ A1 A2 ] este 5 .
8.15 Determinati pozitia dreptei fata de elipsa n fiecare din cazurile urmatoare
1) (d1 ) : x y 3 = 0; ( E1 ) : x2 + 3y2 = 27;
2) (d2 ) : 5x + 2y 9 = 0; ( E2 ) : 9x2 + 5y2 = 45.
Solutie
x y 3 = 0 9
3
1) Rezolvam sistemul ; obtinem solutiile (0, 3) si 2 2 , deci
,
x2 + 3y2 = 27
(d1 ) este secanta la ( E1 ).
5x + 2y 9 = 0
2) Rezolvand sistemul , ajungem, dupa substitutie, la ecuatia
9x2 + 5y2 = 45
111x2 + 180x + 225 = 0, cu discriminantul negativ. Rezulta ca (d2 ) este exterioara
elipsei ( E2 ).
8.16 Fie elipsa ( E) : 4x2 + 9y2 = 324. Determinati lungimea diametrului care trece prin
M (3, 2).
Solutie
Dreapta OM are ecuatia OM : 2x 3y = 0 si intersecteaza elipsa n A1 ( 92 , 3) si

A2 ( 92 , 3). Lungimea diametrului [ A1 A2 ] este 3 13.
x2 y2
8.17 Daca ecuatia tangentei ntr-un punct M al unei elipse ( E) : + = 1 este (d) :
a2 b2
0
2x + 3y + 1 = 0, precizati ecuatia tangentei n punctul M diametral opus lui M.
Solutie
Tangenta (d0 ) n M0 la elipsa este simetrica fata de O a tangentei n M la elipsa.
Cum (d0 ) k (d), cele doua drepte au aceeasi panta, prin urmare (d0 ) : 2x + 3y + m = 0.
Punctul A(2, 1) apartine lui (d), deci A0 (2, 1), simetricul lui A fata de O, apartine
lui (d0 ). Rezulta ca m = 1, astfel ca (d0 ) : 2x + 3y 1 = 0.
x 2 y2
8.18 Demonstrati ca dreapta (d) : y = mx + n este tangenta elipsei ( E) : + 2 = 1 daca
a2 b
n2 = b2 + a2 m2 .
Solutie
y = mx + n
Rezolvand sistemul prin substitutie, ajungem la ecuatia de gradul
x 2 + y2 = 1
a2 b2
doi n x ( b2 + a2 m2 ) x 2 + 2
2a mnx + a2 (n2 b2 ) = 0. In ipoteza ca n2 = b2 + a2 m2 ,
ecuatia devine (b2 + a2 m2 ) x2 + 2a2 mnx + a4 m2 = 0, cu discriminantul
= 4a4 m2 n2 4a4 m2 (b2 + a2 m2 ) = 4a2 m2 (n2 b2 a2 m2 ) = 0,
deci sistemul are o singura solutie, asadar (d) este tangenta la ( E).
8.19 Demonstrati ca locul geometric al punctelor din care se pot duce tangente perpendiculare
x2 y2
la elipsa ( E) : 2 + 2 = 1 este cercul cu centrul n origine si raza R = a2 + b2 (cercul
a b
ortoptic sau cercul lui Monge asociat elipsei).
Solutie
Conform rezultatului problemei 8.18, ecuatiile tangentelor care trec prin P( x0 , y0 )

sunt de forma y = mx a2 m2 + b2 , de unde (y0 mx0 )2 = a2 m2 + b2 , deci panta m
satisface ecuatia
m2 ( a2 x02 ) + 2mx0 y0 + b2 y20 = 0.
b2 y20
Ne amintim ca m1 m2 = 1, astfel ca a2 x02
= 1, prin urmare x02 + y20 = a2 + b2 .
Aceasta este relatia pe care trebuie sa o indeplineasca punctul P si ea este ecuatia unui

cerc, avand centrul n origine si raza R = a2 + b2 .
8.20 Determinati ecuatia canonica a elipsei care este tangenta dreptelor (d1 ) : 4x + y +
13 = 0, (d2 ) : 5x + 4y 25 = 0.
Solutie
Ecuatiile dreptelor (d1 ), (d2 ) se pot scrie sub forma (d1 ) : y = 4x 13, (d2 ) : y =
5 25
4x 4 . Conform rezultatului problemei 8.18, daca dreptele sunt tangente la elipsa
2 2 2
( E) : xa2 + yb2 = 1, atunci au loc relatiile (13)2 = 42 a2 + b2 , respectiv 25
4 =
5 2 2
4 a + b2 , de unde a2 = 9 iar b2 = 25. Ecuatia canonica a elipsei ( E) este atunci
2 y2
( E) : x9 + 25 = 1.
8.21 Demonstrati ca produsul distantelor de la focarele unei elipse la o tangenta variabila este
constant.
Solutie

Fie (d) : y = mx a2 m2 + b2 o tangenta variabila la elipsa. Distantele de la
focarele F (c, 0) si F 0 (c, 0) la dreapta (d), a carei ecuatie este pusa

sub forma (d) :
|mc a m +b |
2 2 2
|mc a m2 +b2 |
2
y mx a2 m2 + b2 = 0, sunt d1 =
2
, d2 = 2
; produsul
1+ m 1+ m
acestora este
2 2 2 2 2 2
a m + b2 m2 c2 m ( a c2 ) + b2 m b + b2
d1 d2 = = =
1 + m2 1 + m2 1 + m2
= b2 = constant.
8.22 Daca M este un punct variabil pe o elipsa de focare F si F 0 si centru O, aratati ca suma
MF MF 0 + MO2 este constanta.
Solutie
2
x2
Fie ( E) : a2
+ yb2 = 1 o elipsa, M( x0 , y0 ) un punct al ei, iar (d) : x = ae , (d0 ) : x = ae
directoarele elipsei, unde e = ac este excentricitatea elipsei. Distanta de la M la (d)

este MP = ae x0 si, cum MP
MF
= e, atunci MF = e ae x0 = a ex0 . Analog,
MF 0 = a + ex0 . Atunci
MF MF 0 + MO2 = ( a ex0 )( a + ex0 ) + ( x02 + y20 )

c2 x 2
= a2 e2 x02 + x02 + y20 = a2 2 0 + x02 + y20
a
1 4
= 2 a ( a2 b2 ) x02 + a2 x02 + a2 y20
a
1 4 1
= 2 a + a x0 + a y0 = 2 ( a4 + a2 b2 ) = a2 + b2 = constant.
2 2 2 2
a a
8.3 HIPERBOLA
8.23 Precizati ecuatia hiperbolei (raportata la axele de simetrie) determinata de
1) Distanta dintre varfuri 10 si distanta focala 15.
2) Punctul M (5, 2) si distanta dintre varfuri 8.
3
3) Distanta focala 10 si ecuatiile asimptotelor y = x.
4
4) Punctul M (3, 2 2); hiperbola este echilatera.
5) Distanta focala 10 si excentricitatea 1.25.
Solutie
15 125
1) Cum 2a = 10 si 2c = 15, obtinem ca a = 5, c = 2, deci b2 = c2 a2 = 4 .
x2 y2
Ecuatia hiperbolei este ( H ) : 25 125 = 1.
4
2
x2
2) Din 2a = 8, obtinem ca a = 4, deci ( H ) : 16 yb2 = 1. Punctul M apartine lui ( H ),
25 4 64 x2 y2
prin urmare 16 b2
= 1, de unde b2 = 9 . Ecuatia hiperbolei este ( H ) : 16 64 = 1.
9
3) Ecuatiile asimptotelor sunt y = ba = x, deci ba = 34 , de unde b = 3a
4 . Cum c= 5
9a2
si c2 = a2 + b2 , obtinem ca a2 + 16 = 25, prin urmare a = 4, apoi b = 3. Ecuatia
x2 y2
hiperbolei este ( H ) : 16 9 = 1.
x2 y2
4) La o hiperbola echilatera avem a = b, deci ( H ) : a2
a2
= 1. Cum M apartine
9 8
hiperbolei, obtinem ca a2
a2
= 1, de unde a = 1. Ecuatia hiperbolei este ( H ) :
x2 y2 = 1.
c
5) Avem ca c = 5, iar e = a = 45 , prin urmare a = 4. Apoi, b2 = c2 a2 = 9, astfel
x2 y2
ca ecuatia hiperbolei este ( H ) : 16 9 = 1.
8.24 Fie hiperbola ( H ) : 9x2 16y2 144 = 0. Determinati semiaxele sale, distanta focala,
varfurile, asimptotele si ecuatiile directoarelor.
Solutie
x 2 y2
Ecuatia canonica a hiperbolei este ( H ) : 16 9 = 1, deci semiaxele sale sunt a = 4,

b = 3, distanta focala este 2c = 2 a + b = 10, varfurile sunt A(4, 0) si A0 (4, 0),
2 2
asimptotele sunt y = 43 x, iar directoarele sunt (d) : x = 16

5 si (d0 ) : x = 16
5.
8.25 O hiperbola trece prin M (4, 1), iar unghiul format de asimptotele sale este de 60 . Determinati
ecuatia canonica a hiperbolei.
Solutie
Unghiul pe care una dintre asimptote l face cu Ox este fie de 30 , fie de 60 , prin

urmare a = tg 30 = 33 sau ba = tg 60 = 3. Cum M ( H ), se impune conditia
b

16 1 a 3 13 x2 y2
a2
b2
= 1. Daca b = 3 , atunci a2 = 13, b2 = 3, deci ( H ) : 13 13 = 1. Daca
3
47 2 x2 y 2
b = a 3, atunci a2 = 3,b = 47, deci ( H ) : 47 47 = 1.
3
x 2 y2
8.26 Demonstrati ca dreapta (d) : y = mx + n este tangenta hiperbolei ( H ) : 2 =1
a2 b
daca n2 = a2 m2 b2 .
Solutie
Calculele sunt ntru totul analoage cu cele din solutia problemei 8.18
x 2 y2
la hiperbola ( H ) : 2 2 = 1 este
a b
1) Cercul cu centrul n origine si de raza R = a2 b2 (cercul ortoptic sau cercul lui
Monge asociat hiperbolei), daca a > b.
2) Originea O, daca a = b.
3) Multimea vida, daca a < b.
Solutie
Fie P( x0 , y0 ) coordonatele unui punct din care se duc tangente perpendiculare la
hiperbola, iar m1 , m2 pantele acestor tangente. Cu calcule analoage celor din solutia
problemei 8.19, obtinem ca panta m satisface ecuatia
m2 ( a2 x02 ) + 2mx0 y0 + b2 + y20 = 0.

b2 +y20
Cum m1 m2 = 1, deducem ca a2 + x02
= 1, prin urmare x02 + y20 = a2 b2 . Astfel, P
apartine cercului (C ) : x2 + y2 = a2 b2 , daca a > b, P O daca a = b si nu exista
puncte P n cazul n care a < b.
8.28 Determinati ecuatiile tangentelor la hiperbola ( H ) : 36x2 25y2 = 900 paralele cu

dreapta (d) : 2x y + 2 = 0.
Solutie
Fie M ( x0 , y0 ) punctul de contact cu hiperbola al unei tangente paralele cu dreapta
36x0
(d). Ecuatia tangentei este 36xx0 25yy0 = 900, deci panta sa va fi 25y0 . Din conditia
36x0 18x0
de paralelism, 25y0 = 2, deci y0 = 25 . Pe de alta parte, 36x02 25y20 = 900, de unde
x0 = 25
4 si, corespunzator, y0 =
9
2 . Ecuatiile celor doua tangente sunt 2x y 8 = 0,
respectiv 2x y + 8 = 0.
Solutie alternativa
x2 y2
Ecuatia canonica a hiperbolei este ( H ) : 25 36 = 1. Ecuatiile tangentelor cautate
sunt de forma 2x y + c = 0, c R, putand fi deci aduse la forma y = 2x c. Conform
rezultatului problemei 8.26, urmeaza ca (c)2 = 25 22 36, adica c {8, +8}, de
unde ecuatiile tangentelor sunt 2x y 8 = 0, respectiv 2x y + 8 = 0.
8.29 Determinati ecuatia hiperbolei, raportata la axele sale de simetrie, care este tangenta
dreptei (d) : 3x + 2y + 3 = 0 n A(5, 6).
Solutie
2
x2
Fie ( H ) : a2
yb2 = 1 ecuatia hiperbolei cautate. Din A ( H ), obtinem ca 25
a2
36
b2
=
5x 6y 5b2 3
1. Cum ecuatia tangentei n A la ( H ) este a2
b2
= 1, deci are panta 6a2
= 2, rezulta
ca b2 = 95 a2 . Deducem ca 25
a2
20
a2
= 1, de unde a2 = 5, b2 = 9, iar ecuatia hiperbolei
x2 y2
este ( H ) : 5 9 = 1.
Solutie alternativa
25
Ca mai sus, din A ( H ), obtinem ca 36
b2
= 1. Ecuatia dreptei (d) se poate scrie
a2 2
3
sub forma (d) : y = 2 x 2 . Conform rezultatului teoremei 8.26, urmeaza ca 32 =
3
3 2 2
2 a b2 , deoarece (d) este tangenta la ( H ), deci 9 = 9a2 4b2 . Cu notatiile a12 =

9 4 = 9
1
, b2 = , urmeaza ca , de unde = 5, = 9. Urmeaza ca ecuatia
25 36 = 1

2
x2
hiperbolei este ( H ) : 5 y9 = 1.
8.30 Fie hiperbola ( H ) : 4x2 9y2 = 144.

1) Precizati semiaxele hiperbolei, distanta focala, varfurile si asimptotele.
2) Demonstrati ca din M (8, 1) nu se pot duce tangente la hiperbola.
3) Precizati ecuatiile tangentelor duse din N (0, 3) la hiperbola.
Solutie

1) Semiaxele sunt a = 6, b = 4, distanta focala este 2c = 2 a2 + b2 = 4 13,
varfurile sunt A(6, 0) si A0 (6, 0), iar asimptotele sunt y = 23 x.
2) Cum 4 82 9 12 = 247 > 144, punctul M se afla n interiorul hiperbolei, deci
din M nu pot fi duse tangente la hiperbola.
3) Tangenta n P( x0 , y0 ) ( H ) la hiperbola are ecuatia (d) : 4x0 x 9y0 y 144 = 0;
cum N (d), obtinem ca y0 = 16 2 2
3 , apoi, din 4x0 9y0 = 144, deducem ca x0 = 10.
Cele doua tangente din N la ( H ) au ecuatiile 5x + 12y 18 = 0, respectiv 5x 12y +
18 = 0.
8.31 Daca M este un punct variabil pe o hiperbola de focare F, F 0 si centru O, aratati ca

diferenta MF MF 0 MO2 este constanta.
Solutie
Calculele sunt analoage celor din solutia problemei 8.22.
x2
8.32 Demonstrati ca produsul distantelor de la un punct arbitrar al hiperbolei ( H ) :
a2
y2 a2 b2
= 1 la asimptotele acesteia este constant, egal cu .
b2 a2 + b2
Solutie
x02 y20
Fie P( x0 , y0 ), cu a2
b2
= 1. Distantele de la P la asimptotele (d1 ) : bx ay = 0
|bx ay | |bx + ay |
si (d2 ) : bx + ay = 0 sunt 0 2 20 , respectiv 0 2 20 . Produsul acestor distante este
a +b a +b
|b2 x02 a2 y20 | 2 2 2 2 2 2
a2 + b2
si, cum b x0 a y0 = a b , rezulta concluzia problemei.
8.4 PARABOLA
8.33 Precizati ecuatia parabolei (raportata la axele de simetrie) determinata de
1) Distanta de la focar la varf egala cu 6.
2) Punctul M (3, 6).
3) Focarul F (3, 0).
Solutie
p
1) Cum F ( 2 , 0), iar varful este O(0, 0), rezulta ca p = 12. Ecuatia parabolei este
( P) : y2 = 2px, i.e. ( P) : y2 = 24x.
2) Daca ( P) : y2 = 2px si M (3, 6) ( P), atunci 36 = 6p, deci p = 6. Ecuatia
parabolei este ( P) : y2 = 12x.
p
3) Cum F ( 2 , 0), deducem ca p = 6. Ecuatia parabolei este ( P) : y2 = 12x.
8.34 Determinati pe parabola ( P) : y2 = 12x punctele de raza focala egala cu 4.
Solutie
este F (3, 0). Daca M ( x0 , y0 ) ( P), atunci y20 = 12x0 . Raza focala a lui M
Focarul q
este MF = ( x0 3)2 + y20 ; deducem ca ( x0 3)2 + 12x0 = 16, deci x02 + 6x0 7 = 0.

Cum x0 > 0, rezulta ca x0 = 1, iar y0 = 2 3. Punctele cautate sunt M1 (1, 2 3) si

M2 (1, 2 3).
Solutie alternativa
Directoarea parabolei este (d) : x = 3, iar distanta de la M ( x0 , y0 ) ( P) la (d)

este egala cu raza focala, deci egala cu 4. Deducem ca x0 = 1, apoi y0 = 2 3.
8.35 Fie parabola ( P) : y2 = 8x. Determinati razele focale ale punctelor M, N de pe parabola
cu abscisa 1, respectiv ordonata 4.
Solutie
Focarul parabolei este F (2, 0). Exista doua puncte de abscisa 1 pe parabola, anume

M (1, 2 2) si M0 (1, 2 2); avem ca MF = M0 F = 3. Punctul N are coordonatele
N (2, 4), iar NF = 4.
8.36 Demonstrati ca dreapta (d) : y = mx + n este tangenta parabolei ( P) : y2 = 2px daca

p
n= .
2m
Solutie
y = mx + n
Rezolvand sistemul , dupa substitutia lui y n a doua ecuatie, obtinem
y2 = 2px
ecuatia de gradul doi n x: m2 x2 + 2(mn p) x + n2 = 0. Discriminantul acestei ecuatii
p
este = 4p( p 2mn). In ipoteza ca n = 2m , avem = 0, prin urmare sistemul
considerat are solutie unica, deci dreapta (d) este tangenta la parabola.
la parabola ( P) : y2 = 2px este directoarea parabolei.
Solutie
Fie M ( x0 , y0 ) un punct din care se pot duce tangente perpendiculare la parabola
si fie m1 , m2 pantele acestor tangente. Ecuatia tangentei de panta m este y y0 =

y y = m( x x )
0 0
m( x x0 ). Daca sistemul are solutie unica, atunci ecuatia de
y2 = 2px
gradul doi n x: (mx mx0 + y0 )2 = 2px, i.e.
m2 x2 + 2(my0 m2 x0 p) x + m2 x02 + y20 2mx0 y0 = 0,
are discriminantul nul, prin urmare
2m2 x0 2my0 + p = 0.
Solutiile acestei ecuatii de gradul doi n m sunt tocmai numerele m1 si m2 . Din a doua
p p
relatie Viete, obtinem ca m1 m2 = 2x0 . Dar m1 m2 = 1, deci x0 = 2 , ceea ce arata ca
locul geometric dorit este chiar directoarea parabolei.
8.38 Se considera parabola ( P) : y2 = 2px si dreapta (d) : y = a.

1) Demonstrati ca dreapta intersecteaza parabola ntr-un singur punct.
2) Este dreapta (d) tangenta parabolei?
Solutie
1) Dreapta (d) este orizontala, deci ea intersecteaza parabola ( P) ntr-un singur
a 2
punct, M ( 2p , a ).
2) Desi (d) intersecteaza ( P) ntr-un singur punct, ea nu este tangenta parabolei,
ntrucat pe (d) exista puncte din interiorul parabolei.
8.39 Determinati ecuatiile tangentelor duse din M (4, 3) la parabola ( P) : y2 = 2x.
Solutie
Daca T ( x0 , y0 ) ( P), ecuatia tangentei n T la ( P) este (d) : yy0 = x + x0 . Fiindca
M (d), vom avea ca 3y0 = x0 + 4. Inlocuind n y20 = 2x0 , obtinem ca x0 = y0 = 2,
sau x0 = 8, y0 = 4. Ecuatiile celor doua tangente sunt (d1 ) : x 2y + 2 = 0, respectiv
(d2 ) : x 4y + 8 = 0.
Solutie alternativa
Conform rezultatului problemei 8.36, ecuatiile tangentelor din M la ( P) sunt de
p
forma y = mx + 2m , unde parametrul p al parabolei ( P) este 1. Punand conditia ca M
1
sa apartina acestor tangente, obtinem ca 3 = 4m + 2m , sau 8m2 6m + 1 = 0, de unde
m1 = 14 , iar m2 = 12 . Obtinem ca ecuatiile tangentelor din M sunt y = 14 x + 1
, adica
2 14
x 4y + 8 = 0, respectiv y = 12 x + 1
, adica x 2y + 2 = 0.
2 12
8.40 Precizati punctele de pe parabola ( P) : y2 = 2x n care tangenta este paralela cu dreapta

(d) : x 2y + 3 = 0.
Solutie
Daca T ( x0 , y0 ) ( P) este un astfel de punct, ecuatia tangentei n T la ( P), care este
1
yy0 = x + x0 , are panta m = y0 . Cum dreapta (d) are panta 12 , deducem ca y0 = 2, iar
y20
x0 = 2 = 2. Astfel, T (2, 2).
Solutie alternativa
1
Panta dreptei (d) este m = 2 iar parametrul parabolei ( P) este p = 1, deci ecuatia
1
tangentei cautate este y = + 21 1 , adica y = 21 x + 1. Punctul de tangenta se obtine
2x
2
y = 1 x + 1
2
rezolvand sistemul , de unde x = 2, y = 2, iar punctul de tangenta este
y2 = 2x
T (2, 2).
8.41 Determinati punctele de intersectie ale dreptei (d) : x y 3 = 0 cu parabola ( P) :

y2 = 4x si precizati ecuatiile tangentelor la parabola n punctele de intersectie.
Solutie
x y 3 = 0
Sistemul are solutiile (9, 6) si (1, 2), deci dreapta (d) intersecteaza
y2 = 4x
parabola ( P) n A(9, 6) si B(1, 2). Ecuatia tangentei n A la parabola este x 3y + 9 =
0, iar ecuatia tangentei n B la parabola este x + y + 1 = 0.
8.42 Determinati ecuatia canonica a unei parabole daca tangenta paralela cu dreapta (d) :
x + 3y + 2 = 0 trece prin M(3, 4).
Solutie
Fie T ( x0 , y0 ) punctul n care tangenta paralela cu dreapta (d) intersecteaza parabola;
atunci ecuatia acestei tangente este yy0 = p( x + x0 ), unde ( P) : y2 = 2px este ecuatia
p
canonica a parabolei. Panta tangentei este y0 = 13 , deci y0 = 3p. Cum M apartine tan-
gentei, 4y0 = p(3 + x0 ), de unde 12p = p(3 + x0 ), prin urmare x0 = 9. Cum y20 = 2px0 ,
deducem ca 9p2 = 18p, de unde p = 2, iar y0 = 6. Ecuatia parabolei este ( P) : y2 = 4x.
Solutie alternativa
1 1 p
Panta dreptei (d) este m = 3, deci ecuatia tangentei este y = 3x + . Punand
2 13
conditia ca M sa apartina dreptei, urmeaza ca 4 = 1
3 3 + 3p
2 , de unde p = 2, iar ecuatia
parabolei este ( P) : y2 = 4x.
Capitolul 9
CONICE PE ECUATII GENERALE
9.1 Aduceti la forma canonica si reprezentati grafic conicele

1) (1 ) : 6x2 4xy + 9y2 4x 32y 6 = 0;
2) (2 ) : 5x2 + 8xy + 5y2 18x 18y + 2 = 0;
3) (3 ) : 3x2 4xy 2x + 4y 3 = 0;
4) (4 ) : 3x2 + 4xy + 12x + 16y 36 = 0;
5) (5 ) : xy + x + 2y = 0;
6) (6 ) : 4x2 4xy + y2 + 2x 6y + 1 = 0;
7) (7 ) : x2 + 2xy + y2 3x + 3y 18 = 0;
8) (8 ) : 2x2 + 4xy + 2y2 7x 7y + 3 = 0;
9) (9 ) : 3x2 + 5xy + 2y2 + 16x + 3y 5 = 0;
10) (10 ) : x2 + 2y2 6x + 4y + 12 = 0.
Solutie
1) Cum

6 2 6 2 2

= det A = = 50, = 2 9 16 = 2000,

2 9
2 16 6
conica data este o conica nedegenerata de gen eliptic, iar deoarece
I = 15, I = 30000 < 0,
ea este o elipsa reala. Coordonatele centrului sunt date de sistemul

12x 4y 4 = 0
,
4x + 18y 32 = 0
73
74 Capitolul 9 CONICE PE ECUATII GENERALE
deci centrul elipsei este C (1, 2). Valorile proprii ale matricei A se obtin rezolvand
ecuatia

6 2

det(I2 A) = 0 = 0 2 15 + 50 = 0 1 = 5, 2 = 10.
2 9
Vectorii proprii ai matricei A se obtin rezolvand sistemele

! ! ! !
x1 x1 x1 x1
A =5 ,A = 10 .
x2 x2 x2 x2
( ! )
x1
Subspatiul propriu corespunzator valorii proprii 1 = 5 este S(5) = x1
; x1 R ,
2
2
iar o baza ortonormata n acesta este B1 = u1 = 15 . Subspatiul propriu core-

5
( ! )
x22
spunzator valorii proprii 2 = 10 este S(10) = ; x2 R , iar o baza ortonor-
x2

1
mata n acesta este B2 = u2 = 2 5 . In raport cu reperul cartezian cu originea

5
n C si cu axele CX si CY de vectori directori v~1 = 2 ~ + 1 ~, v
~2 = 15~ + 25~, ecuatia
5 5
conicei are forma canonica
X2 Y2
( 1 ) : 1 X 2 + 2 Y 2 = 0 ( 1 ) : + 1 = 0.
8 4
2) Deoarece

5 4 5 4 9

= det A = = 9, = 4 5 9 = 144,
4 5
9 9 2
I = 10, I = 1440 < 0,
ea este o elipsa reala. Coordonatele centrului sunt date de sistemul

10x + 8y 18 = 0
,
8x + 10y 18 = 0
deci centrul elipsei este C (1, 1). Valorile proprii ale matricei A se obtin rezolvand
ecuatia

5 4

det(I2 A) = 0 = 0 2 10 + 9 = 0 1 = 1, 2 = 9.
4 5
( ! )
x1
Subspatiul propriu corespunzator valorii proprii 1 = 1 este S(1) = ; x1 R ,
x1

1

( ! 2 )
x2
spunzator valorii proprii 2 = 9 este S(9) = ; x2 R , iar o baza ortonormata
x2

1
n acesta este B2 = u2 = 2 . In raport cu reperul cartezian cu originea n C si
1
2
cu axele CX si CY de vectori directori v~1 = 1 ~ 1 ~, v~2 = 1 ~ + 1 ~, ecuatia conicei
2 2 2 2
are forma canonica
X2 Y2
( 2 ) : 1 X 2 + 2 Y 2 = 0 ( 2 ) : + 1 = 0.
16 9
3) Deoarece

3 2 3 2 1

= det A = = 4, = 2 0 2 = 8,
2 0
1 2 3
conica data este o conica nedegenerata de gen hiperbolic, adica o hiperbola. Coordo-
natele centrului sunt date de sistemul

6x 4y 2 = 0
4x + 4 = 0
deci centrul hiperbolei este C (1, 1). Valorile proprii ale matricei A se obtin rezolvand
ecuatia

3 2

det(I2 A) = 0 = 0 2 3 4 = 0 1 = 1, 2 = 4.
2
( ! )
x1
2x1

1
2
5
( ! )
2x2
x2

2

mata n acesta este B2 = u2 = 5 . In raport cu reperul cartezian cu originea
1
5
1 ~ + 2 ~, 2
n C si cu axele CX si CY de vectori directori v~1 =
5 5
v~2 =
5
~ + 15~, ecuatia
conicei are forma canonica
X2 Y2
( 3 ) : 1 X 2 + 2 Y 2 = 0 ( 3 ) : + 1 1 = 0.
2 2
4) Deoarece

3 2 3 2 6

= det A = = 4, = 2 0 8 = 144,
2 0
6 8 36

6x + 4y + 12 = 0
4x + 16 = 0
ecuatia

3 2

det(I2 A) = 0 = 0 2 3 4 = 0 1 = 1, 2 = 4.
2
( ! )
x1
2x1

1
iar o baza ortonormata n acesta este B1 = u1 = 2 5 . Subspatiul propriu core-

5
( ! )
2x2
x2

2
mata n acesta este B2 = u2 = 5 . In raport cu reperul cu originea n C si cu
1
5
axele CX si CY de vectori directori v~1 = 1 ~ 2 ~, v
~2 = 2 ~ + 1 ~, ecuatia conicei are
5 5 5 5
forma canonica
X2 Y2
( 4 ) : 1 X 2 + 2 Y 2 = 0 ( 2 ) : + 1 = 0.
36 9
5) Deoarece
1 1
0 1 0
2 1 2 2 7
= det A = 1 = , = 21 0 1 = ,
0 4 1 4
2 2 1 9

y + 1 = 0
x + 2 = 0
deci centrul hiperbolei este C (1, 2). Valorile proprii ale matricei A se obtin re-
zolvand ecuatia

1 1 1 1
2
det(I2 A) = 0 1 = 0 2 = 0 1 = , 2 = .
4 2 2
2
( ! )
x1
Subspatiul propriu corespunzator valorii proprii 1 = 12 este S( 12 ) = ; x1 R ,
x1

1
1
( !2 )
x 2
spunzator valorii proprii 2 = 12 este S( 12 ) = ; x2 R , iar o baza ortonor-
x2

1
mata n acesta este B2 = u2 = 1 2 . In raport cu reperul cu originea n C si cu

2
axele CX si CY de vectori directori v~1 = 1 ~ + 1 ~, v~2 = 1 ~ + 1 ~, ecuatia conicei
2 2 2 2
are forma canonica
X2 Y2
( 4 ) : 1 X 2 + 2 Y 2 = 0 ( 2 ) : 1 = 0.
14 14
6) Deoarece

4 2 4 2 1

= det A = = 0, = 2 0 3 = 28,
2 1
1 3 1
conica data este o conica nedegenerata de gen parabolic, adica o parabola. Axa de
simetrie a acesteia este data de
f f
VX : a11 + a12 = 0 VX : 2x y + 1 = 0.
x y
Intersectand VX cu (6 ) obtinem varful parabolei V ( 25 , 51 ). Axa VY este atunci per-
pendiculara n V pe VX (sau, echivalent, tangenta n V la parabola). Cum mVX = 2,

urmeaza ca mVY = 12 , iar ecuatia lui VY este VY : y 15 = 21 x ( 52 ) , adica
q q
VY : y = 2 x + 5 . Parametrul parabolei este p = I 3 = 5 28
1 2 1
5 . In raport cu un
reper cu originea n V si sensurile pe VX, VY alese n asa fel ncat reperul sa fie pozitiv
orientat, forma canonica a ecuatiei conicei este
r
2 28
( 6 ) : Y 2 = X.
5 5
7) Deoarece

3
1 1 1 1 2

= det A = = 0, = 1 1 32 = 9,
1 1 3 3
2 2 18
conica data este o conica nedegenerata de gen parabolic, adica o parabola. Axa de
simetrie a acesteia este data de
f f
VX : a11 + a12 = 0 VX : x + y = 0.
x y
Intersectand VX cu (7 ) obtinem varful parabolei V (3, 3). Axa VY este atunci per-
pendiculara n V pe VX (sau, echivalent, tangenta n V la parabola). Cum mVX = 1,
urmeaza ca mVY = 1, iar ecuatia
qlui VY este VY : y 3 = x + 3, adica VY : y = x + 6.

2
Parametrul parabolei este p = I3 = 3 4 . In raport cu un reper cu originea n V si
sensurile pe VX, VY alese n asa fel ncat reperul sa fie pozitiv orientat, forma canonica
a ecuatiei conicei este
2 2
( 7 ) : Y = 3 X.
2
8) Deoarece
7
2 2 2 2 2

= det A = = 0, = 2 2 72 = 0,
2 2 7
2 72 3

2 2 72

conica data este o conica degenerata de gen parabolic. Deoarece rang
2 2 72
=
72 7
2 3

2 7 2 7 2 2
2 2
2, (sau, echivalent 1 = 7 + 7 + 6= 0), urmeaza ca (8 ) este reuni-
2 2
2 3 2 3
unea a doua drepte paralele. Se observa ca

2 1
( 8 ) : 2( x + y ) 7( x + y ) + 3 = 0 2 x + y ( x + y 3) = 0
2
(2x + 2y 1)( x + y 3) = 0,
iar (8 ) este reuniunea dreptelor (d1 ) : 2x + 2y 1 = 0 si (d2 ) : x + y 3 = 0.

Altfel: Reordonand ecuatia dupa x se obtine
2x2 + x (4y 7) + (2y2 7y + 3) = 0.
Rezolvand aceasta ecuatie ca o ecuatie de gradul al doilea n x se obtine ca

p
(4y 7) (4y 7)2 2 4 (2y2 7y + 3)
x1,2 =
4
(4y 7) 5
= ,
4
de unde
1
x1 = y + , x2 = y + 3,
2
1
iar ecuatiile celor doua drepte sunt (d1 ) : x + y 2 = 0, (d2 ) : x + y 3 = 0.
9) Deoarece

5
3 5 3 2 8
49
= det A = 5 2 = , = 52 2 23 = 0,
4
2 2
8 32 5

conica data este o conica degenerata de gen hiperbolic, adica reuniunea unor drepte
concurente. Coordonatele centrului sunt date de sistemul

6x + 5y + 16 = 0
5x + 4y + 3 = 0
ecuatia

+ 3 5 49 1 5 2 1 + 5 2

det(I2 A) = 0 5 2
= 0 2 + = 0 1 = , 2 = .
4 2 2
2 2

Subspatiul propriu corespunzator valorii proprii 125 2 este
( ! )
1 5 2 x1
S( )= ; x1 R ,
2 (1 2) x1

1

42 2
iar o baza ortonormata n acesta este B1 = u1 = 1 2 .

42 2

Subspatiul propriu corespunzator valorii proprii 1+25 2 este
( ! )
1 + 5 2 ( 2 1) x2
S( )= ; x2 R ,
2 x2

21

42 2
iar o baza ortonormata n acesta este B2 = u2 = . In raport cu reperul

1
42 2
1
cartezian cu originea n C si cu axele CX si CY de vectori directori v~1 = ~ +
42 2
1 2
~, v~2 = 21
~ + 1
~, ecuatia conicei are forma canonica
42 2 42 2 42 2

1 5 2 1 + 5 2 2
( 9 ) : 1 X 2 + 2 Y 2 = 0 ( 9 ) : X2 + Y =0
s 2 2

1+5 2
Y= X.
1 + 5 2
Altfel: Reordonand ecuatia dupa x se obtine
3x2 + x (5y + 16) + (2y2 + 3y 5) = 0.

p
(5y + 16) (5y + 16)2 + 12 (2y2 + 3y 5)
x1,2 =
p 6
(5y + 16) 49(y + 2)2
= ,
6
de unde
1 1
x1 = 2y + 5, x2 = y + ,
3 3
iar ecuatiile celor doua drepte sunt (d1 ) : x 2y 5 = 0, (d2 ) : x + 13 y 1

3 = 0. Spre
deosebire de ecuatiile obtinute cu ajutorul primei metode, care sunt ecuatiile n raport
cu reperul canonic, acestea sunt ecuatiile n raport cu reperul initial.
10) Cum

1 0 1 0 3

= det A = = 2, = 0 2 2 = 2,
0 2
3 2 12
I = 2, I = 4 > 0,
ea este o elipsa imaginara (multimea vida).
9.2 Determinati a, b R astfel ca ecuatia
x2 + 2axy + 4y2 4x + 2by = 0
sa reprezinte doua drepte paralele.
Solutie
Invariantii conicei sunt

1 a 2 1 a

= a 4 b = 4ab 16 b2 ; = = 4 a2
a 4
2 b 0

1 a 4 b 1 2

1 = + + = a2 b2 .
a 4 b 0 2 0
Pentru ca ecuatia sa reprezinte doua drepte paralele trebuie ca = 0, = 0, 1 6= 0.

Urmeaza ca a = 2, b = 4 sau a = 2, = 4.
Pentru a = 2, b = 4, ecuatia conicei se poate pune sub forma
( x2 4xy + 4y2 ) 4x + 8y = 0 ( x 2y)2 4( x 2y) = 0 ( x 2y)( x 2y 4) = 0,
de unde ecuatiile dreptelor paralele sunt (d1 ) : x 2y = 0, (d2 ) : x 2y 4 = 0.

( x2 + 4xy + 4y2 ) 4x 8y = 0 ( x + 2y)2 4( x + 2y) = 0 ( x + 2y)( x + 2y 4) = 0,
de unde ecuatiile dreptelor paralele sunt (d3 ) : x + 2y = 0, (d4 ) : x + 2y 4 = 0.

Altfel: Pentru a = 2, b = 4, reordonand ecuatia dupa x se obtine
x2 4x (1 + y) + 4y2 + 8y = 0.

p
4(1 + y) 16(1 + y)2 4 (4y2 + 8y)
x1,2 =
2
4(1 + y ) 4
= ,
2
de unde
x1 = 2y, x2 = 2y + 4,
iar ecuatiile celor doua drepte sunt (d1 ) : x 2 = 0, (d2 ) : x 2y 4 = 0. Pentru a = 2,

b = 4 se procedeaza similar.
9.3 Determinati a, b R astfel ca ecuatia
x2 4xy + ay2 + 2x 4y + b = 0
sa reprezinte doua drepte confundate.
Solutie

1 2 1 1 2

= 2 a 2 = ( a 4)(b 1); = = a 4;
2 a
1 2 b

1 2 a 2 1 1

1 = + + = ab + a + b 9.
2 a 2 b 1 b
Pentru ca ecuatia sa reprezinte doua drepte confundate trebuie ca = 0, = 0, 1 = 0.

Urmeaza ca a = 4, b = 1.
( x2 4xy + 4y2 ) + 2x 4y + 1 = 0 ( x 2y)2 + 2( x 2y) + 1 = 0

( x 2y + 1)2 = 0,
de unde ecuatiile dreptelor paralele sunt (d1,2 ) : x 2y + 1 = 0.

Altfel: Pentru a = 4, b = 1, reordonand ecuatia dupa x se obtine
x2 + 2x (1 2y) + (4y2 4y + 1) = 0.

p
2(1 2y) 4(1 2y)2 4 (4y2 4y + 1)
x1,2 =
2
= 2y 1,
de unde ecuatiile celor doua drepte confundate sunt (d1,2 ) : x 2y + 1 = 0.
9.4 Discutati natura conicei
() : x2 2mxy + y2 + 2x 2y + m = 0
n functie de valorile parametrului m R.
Solutie

1 m 1

= m 1 1 = (m + 2)(m 1)2 ;

1 1 m

1 m

= = (1 m)(1 + m);
m 1
I = 2;

1 m 1 1 1 1

1 = + + = (m 1)2 .
m 1 1 m 1 m
1) m (, 2). Atunci < 0, < 0. Conica este de gen hiperbolic si este

nedegenerata, deci este o hiperbola.
2) m = 2. Atunci < 0, = 0. Conica este de gen hiperbolic si este degenerata,

deci este reuniunea unor drepte concurente.
3) m (2, 1). Atunci < 0, < 0. Conica este de gen hiperbolic si este nedegen-
erata, deci este o hiperbola.
4) m = 1. Atunci = 0, < 0. Conica este de gen parabolic si este nedegenerata,
deci este o parabola.
5) m (1, 1). Atunci > 0, < 0. Conica este de gen eliptic si este nedegenerata.
Deoarece I > 0 urmeaza ca I < 0, deci conica este o elipsa.
6) m = 1. Atunci = 0, = 0. Conica este de gen parabolic si este degenerata.
Cum 1 = 0, conica este reuniunea unor drepte confundate.
7) m (1, ). Atunci < 0, < 0. Conica este de gen hiperbolic si este nedegen-
erata, deci este o hiperbola.
Capitolul 10
SFERA
10.1 Precizati ecuatia sferei n fiecare dintre cazurile urmatoare

1) Sfera trece prin A(2, 1, 3) si are centrul n C (3, 2, 1).
2) Sfera are centrul n C (1, 2, 2) si este tangenta la planul ( P) : 2x + y + 2z 5 = 0.
3) Punctele A(2, 2, 3), B(6, 4, 7) sunt extremitatile unui diametru.
4) Sfera trece prin punctele A(0, 0, 1), B(1, 0, 1), C (1, 1, 0) si D (0, 1, 1).
Solutie

1) Raza sferei este R = CA = 14, deci ecuatia sferei este (S) : ( x 3)2 + (y
2)2 + (z + 1)2 = 14.
|2
1+2+225|
2) Raza sferei este egala cu distanta de la punctul C la planul ( P), deci R = =
22 +12 +22
3
3 = 1. Ecuatia sferei este (S) : ( x 1)2 + (y 2)2 + (z 2)2 = 1.
3) Centrul sferei este mijlocul segmentului [ AB], adica C (4, 3, 5). Raza sferei este
R = CA = 3, deci ecuatia 2 2 2
sferei este (S) : ( x 4) + (y 3) + (z 5) = 9.
x 2 + y2 + z2 x y z 1

2
x + y2 + z2 x A y A z A 1
A A A

4) Ecuatia sferei este x2B + y2B + z2B x B y B z B 1 = 0.

x 2 + y2 + z2 x y z 1
C C C C C C
2
x D + y2D + z2D x D y D z D 1
Facand inlocuirile si dezvoltand determinantul, obtinem ca (S) : x2 + y2 + z2 x +
y z 2 = 0.
10.2 Precizati pozitia planului fata de sfera n fiecare din cazurile urmatoare
1) ( P1 ) : 6x + 4y + 3z 2 = 0, (S1 ) : ( x 1)2 + (y 1)2 + (z 2)2 = 9;
2) ( P2 ) : 2x + 3y 6z 1 = 0, (S2 ) : ( x 1)2 + (y + 1)2 + (z 2)2 = 4;
3) ( P3 ) : 3x y + 2z + 5 = 0, (S3 ) : ( x 3)2 + (y 2)2 + (z + 1)2 = 1.
88
Solutie
1) Centrul sferei (S1 ) este C1 (1, 1, 2), iar raza sa este R1 = 3. Observam ca
|6 1 + 4 1 + 3 2 2| 14
d(C1 , ( P1 )) = = < 3 = R1 ,
2
6 +4 +32 2 61
prin urmare planul ( P1 ) este secant sferei (S1 ).
2) Centrul sferei (S2 ) este C2 (1, 1, 2), iar raza sa este R2 = 2. Cum
|2 1 + 3 (1) 6 2 1| 14
d(C2 , ( P2 )) = p = = 2 = R2 ,
22 + 32 + (6)2 7
rezulta ca planul ( P2 ) este tangent sferei (S2 ).
3) Centrul sferei (S3 ) este C3 (3, 2, 1), iar raza sa este R3 = 1. Deoarece
|3 3 2 + 2 (1) + 5| 10
d(C3 , ( P3 )) = p = > 1 = R3 ,
32 + (1)2 + 22 14
planul ( P3 ) va fi exterior sferei (S3 ).
10.3 Determinati ecuatia sferei cu centrul n C (4, 5, 2) stiind ca sfera (S) : x2 + y2 + z2

4x 12y + 36 = 0 este tangenta interior la sfera cautata.
Solutie
Ecuatia redusa a sferei (S) este (S) : ( x 2)2 + (y 6)2 + z2 = 4, prin urmare
aceasta sfera are centrul A(2, 6, 0) si raza R = 2. Fie (S1 ) sfera de centru C si raza R1
tangenta interior sferei (S); atunci CA = | R1 R|. Insa CA = 3 si R1 > 0, prin urmare
R1 = 5, iar ecuatia sferei (S1 ) este (S1 ) : ( x 4)2 + (y 5)2 + (z 2)2 = 25.
10.4 Fie sfera (S) : x2 + y2 + z2 + 4x + 6y + 8z 38 = 0.

1) Precizati centrul si raza sferei (S).
2) Precizati ecuatiile parametrice ale sferei (S).
3) Aratati ca A(4, 6, 2) este exterior sferei si precizati ecuatia sferei cu centrul n A tan-
genta la (S).
Solutie
1) Ecuatia redusa a sferei (S) este (S) : ( x + 2)2 + (y + 3)2 + (z + 4)2 = 9, deci
centrul sferei este C (2, 3, 4) iar raza sa este R = 3.
2) Ecuatiile parametrice ale sferei sunt

x = 3 sin cos

(S) : y = 3 sin sin , cu [0, ], [0, 2 ].

z = 3 cos
90 Capitolul 10 SFERA
3) Observam ca CA = 9 > 3 = R, deci punctul A se afla n exteriorul sferei (S).

Exista doua sfere de centru A tangente sferei (S): una are raza R1 = CA R = 6 si este
tangenta exterior la (S), iar a doua are raza R2 = CA + R = 12 si este tangenta interior
la (S). Ecuatiile acestor sfere sunt (S1 ) : ( x 4)2 + (y + 6)2 + (z 2)2 = 36, respectiv
(S2 ) : ( x 4)2 + (y + 6)2 + (z 2)2 = 144.
10.5 Fie sfera (S) : x2 + y2 + z2 6x + 2y + z 11 = 0.

1) Precizati centrul si raza sferei.
2) Precizati ecuatiile diametrului perpendicular pe planul ( P) : x + 5y + 2z 9 = 0.
Solutie
1) Ecuatia redusa a sferei este (S) : ( x 3)2 + (y + 1)2 + (z + 21 )2 = 34 , deci centrul

3
sferei este C (3, 1, 12 ), iar raza sa este R = 2 .
2) Diametrul cerut contine centrul sferei si are ca vector director normala la plan,
1
~ = ~ + 5~ + 2~k. Ecuatiile acestui diametru sunt ( D ) : x3 = y+1 = z+ 2 .
N 1 5 2
10.6 Fie sfera (S) tangenta n M (4, 3, 2) la planul ( P1 ) : x + y + z + 9 = 0, al carei centru

O se afla n planul ( P2 ) : 5x 4y + 7z 14 = 0.
1) Precizati ecuatia normalei n M la planul ( P1 ) si justificati ca ea contine centrul O al
sferei.
2) Determinati coordonatele lui O.
3) Determinati distanta de la O la ( P1 ).
4) Precizati ecuatia sferei (S).
Solutie
~ 1 = ~ +~ + ~k, deci ecuatia normalei n M la ( P1 ) este
1) Normala la ( P1 ) este N
x 4 y 3 z 2
( D1 ) : 1 = 1 = 1 . Cum raza unei sfere dusa din punctul de contact al sferei cu
un plan tangent ei este perpendiculara pe acel plan tangent, rezulta ca O ( D1 ).
2) Punctul O va fi intersectia
dreptei ( D1 ) cu planul ( P2 ). Ecuatiile parametrice ale

x = 4+t

lui ( D1 ) sunt ( D1 ) : y = 3 + t , t R. Impunem conditia 5(4 + t) 4(3 + t) +

z = 2 + t
7(2 + t) 14 = 0 si obtinem ca t = 1, deci O(3, 2, 1).

3) Cum OM ( P1 ), rezulta ca d(O, ( P1 )) = OM = 3.

4) Sfera (S) are centrul O(3, 2, 1) si raza R = 3, prin urmare (S) : ( x 3)2 + (y
2)2 + (z 1)2 = 3.
10.7 Determinati ecuatia planului ( P) tangent sferei (S) : ( x 1)2 + (y + 2)2 + (z 3)2 =
14 n punctul A(3, 1, 2).
Solutie

Centrul sferei (S) este C (1, 2, 3); atunci AC = 2~ 3~ + ~k este vector normal la
planul ( P). Ecuatia planului tangent este ( P) : 2( x 3) 3(y 1) + (z 2) = 0, i.e.
( P) : 2x + 3y z 7 = 0.
10.8 Determinati ecuatiile planelor tangente sferei (S) : ( x + 1)2 + (y 2)2 + (z + 2)2 =
16, care sunt paralele cu planul ( P) : 3x 4y = 2.
Solutie
Planele paralele cu ( P) au ecuatii de forma ( P ) : 3x 4y = 0, R. Un astfel
de plan este tangent sferei (S) daca si numai daca distanta de la centrul C (1, 2, 2)
al sferei la el reste egala cu raza R = 4 a sferei. Impunem asadar conditia d(C, ( P )) =
|3(1)42|
= 4, de unde obtinem ca | + 11| = 20, prin urmare 1 = 9 sau 2 = 31.
32 +(4)2
Planele cautate sunt ( P1 ) : 3x 4y 9 = 0 si ( P2 ) : 3x 4y + 31 = 0.
10.9 Fie sfera (S) : x2 + y2 + z2 4x + 2y 6z + 8 = 0.

1) Precizati centrul si raza sferei (S).
x1 y z1
2) Precizati punctele de intersectie ale dreptei (d) : = = cu sfera (S)
1 1 2
folosind eventual ecuatiile parametrice ale lui (d).
3) Precizati ecuatiile planelor tangente la sfera n punctele determinate anterior.
Solutie
1) Ecuatia redusa a sferei este (S) : ( x 2)2 + (y + 1)2 + (z 3)2 = 6, deci sfera are

centrul C (2, 1, 3) si raza R = 6.

x = 1+t

2) Ecuatiile parametrice ale dreptei (d) sunt (d) : y = t , t R. Punctele de

z = 1 + 2t
intersectie ale dreptei cu sfera se obtin pentru acele valori ale lui t care verifica ecuatia
(1 + t)2 + (t)2 + (1 + 2t)2 4(1 + t) + 2(t) 6(1 + 2t) + 8 = 0, i.e. t2 2t =
0. Solutiile acestei ecuatii sunt t1 = 0, t2 = 2, care fixeaza pe dreapta punctele de
intersectie cu sfera A(1, 0, 1), respectiv B(3, 2, 5).
3) Planul tangent n A la sfera are normala AC =~ ~ + 2~k, deci ecuatia sa este ( P1 ) :
( x 1) y + 2(z 1) = 0, i.e. ( P1 ) : x y + 2z 3 = 0. Planul tangent n B la sfera are
92 Capitolul 10 SFERA

normala BC = ~ +~ 2~k, deci ecuatia sa este ( P2 ) : ( x 3) + (y 2) 2(z 5) = 0,
i.e. ( P2 ) : x y + 2z 15 = 0.
10.10 Fie planul ( P) : x + 2y + 2z + 4 = 0.

1) Determinati ecuatile parametrice ale normalei la ( P) n punctul A(2, 1, 4).
2) Determinati ecuatiile sferelor de raza R = 2 tangente planului ( P) n punctul A.
Solutie
1) Un vector director al dreptei dorite este vectorul normal ~ =~ + 2~ + 2~k.
la plan N

x = 2+t

Cum dreapta trece prin A, ecuatiile sale parametrice sunt (d) : y = 1 + 2t , t R.

z = 4 + 2t
2) Un punct curent al dreptei (d) este C (2 + t, 1 + 2t, 4 + 2t), t R. Un astfel de
punct este centru al unei sfere de raza 2, tangenta n A planului ( P), daca si numai
daca CA = 2, i.e. (2 + t 2)2 + (1 + 2t 1)2 + (4 + 2t + 4)2 = 4, ecuatie ale carei
solutii sunt t1,2 = 32 . Centrele celor doua sfere cautate sunt C1 ( 83 , 73 , 83 ), respectiv

8 2

7 2

8 2
C2 ( 34 , 13 , 16 )
3 , iar ecuatiile sferelor vor fi ( S 1 ) : x 3 + y 3 + z + 3 = 4,
2 2 2
respectiv (S2 ) : x 43 + y + 13 + z + 16 3 = 4.
10.11 Precizati ecuatia planului care contine intersectia sferelor (S1 ) : ( x 1)2 + (y 2)2 +
(z + 3)2 = 16, (S2 ) : ( x + 1)2 + (y 1)2 + (z 2)2 = 9.
Solutie
Ecuatia planului radical a doua sfere se obtine reducand patratele din ecuatiile
celor doua sfere, fapt care se realizeaza practic scazand membru cu membru cele doua
ecuatii. Cum (S1 ) : x2 + y2 + z2 2x 4y + 6z 2 = 0, (S2 ) : x2 + y2 + z2 + 2x 2y
4z 3 = 0, rezulta ca ecuatia planului cautat este ( P) : 4x + 2y 10z 1 = 0.
Solutie alternativa
Prima sfera are centrul C1 (1, 2, 3) si raza R1 = 4, iar a doua sfera are centrul
C2 (1, 1, 2) si raza R2 = 3. Un vector normal la planul care contine intersectia sferelor

este C1 C2 = 2~ ~ + 5~k. Fie M (S1 ) (S2 ), iar P proiectia lui M pe C1 C2 . Notam

x = MP, y = PC2 , iar PC1 = C1 C2 PC2 = 30 y. Aplicand teorema lui Pitagora

n 4 MPC1 si 4 MPC2 , obtinem ca x2 + ( 30 y)2 = 16 si x2 + y 2 = 9, de unde, prin

30y
scadere, ( 30 y)2 y2 = 7, deci y = 236030 . Rezulta ca PC
PC2 =
1
y
37
= 23 si atunci
coordonatele lui P se afla din formulele punctului care mpart segmentul ntr-un raport
xC1 +kxC2 yC1 +kyC2 37

dat: x P = 1+ k , yP = 1+ k , unde k = 23 . Planul cautat are normala cunoscuta si
trece prin P, deci ecuatia sa se scrie imediat.
10.12 Determinati centrul si raza cercului de intersectie dintre sfera (S) : x2 + (y + 1)2 +
(z 1)2 = 4 si planul ( P) : 2x + 2y + z = 1.
Solutie
Sfera are centrul C (0, 1, 1) si raza R = 2. Fie O si r centrul si respectiv raza cercului
(S) ( P). Cum CO ( P), rezulta ca O este intersectia dintre ( P) si normala la ( P)
x y +1 z 1
care trece prin C, de ecuatie 2 = 2 = 1 . Aceasta intersectie se doreste a avea
coordonatele (0, 1, 1), deci O = C. Cercul cautat va fi un cerc mare al sferei, de raza
r = R = 2.
Capitolul 11
CUADRICE PE ECUATII REDUSE
x2 y2 z2
11.1 Determinati curbele de intersectie ale elipsoidului ( E) : + + 1 = 0 cu
9 16 4
planele de coordonate.
Solutie
y2 z2
Intersectia cu planul yOz se determina punand x = 0; se obtine ca 16 + 4 1 = 0,
care este ecuatia unei elipse de semiaxe 4 si 2. Intersectia cu planul zOx se determina
x2 z2
nlocuind y = 0; se obtine ca 9 + 4 1 = 0, ceea ce reprezinta ecuatia unei elipse
de semiaxe 3 si 2. Intersectia cu planul xOy se deduce punand z = 0; se determina ca
2
x2 y
9 + 16 1 = 0, care este ecuatia unei elipse de semiaxe 3, 4.
11.2 Precizati
natura curbelor
x 2 + y2 + z2 = 3 x 2 + y2 z2 = 1
1) ; 2) ;
2z = x2 + y2 z = 2

x 2 + y2 + z2 = 1 x 2 + y2 z2 = 0
3) ; 4) .
z = 2 z = 3
Solutie
1) Urmeaza ca z2 + 2z = 3, deci z {3, 1}. Cum 2z = x2 + y2 , se obtine ca z 0,
deci z = 1, de unde x2 + y2 = 2. Curba cautata este un cerc cu centrul n A(0, 0, 1) si

raza 2, situat n planul z = 1, determinat de intersectia dintre sfera x2 + y2 + z2 = 3

cu centrul n origine si de raza 3 si paraboloidul de rotatie n jurul lui Oz de ecuatie
2z = x2 + y2 .
2) Cum x2 + y2 = 5 iar z = 2, curba cautata este un cerc cu centrul n A(0, 0, 2)

si raza 5, situat n planul z = 2, determinat de intersectia dintre hiperboloidul cu o
94
panza x2 + y2 z2 = 1 (care este un hiperboloid de rotatie n jurul lui Oz) si planul

z = 2, paralel cu xOy.
3) Se obtine ca x2 + y2 = 1, deci intersectia respectiva este multimea vida.
4) Deoarece x2 + y2 = 9, iar z = 3, curba cautata este un cerc cu centrul n A(0, 0, 3)
si raza 3, situat n planul z = 3, determinat de intersectia dintre conul de ecuatie x2 +
y2 z2 = 0 (care este un con de rotatie n jurul lui Oz) si planul z = 3, paralel cu xOy.
x2 y2 z2
11.3 Determinati generatoarele hiperboloidului cu o panza ( H1) : + = 1 care
16 25 9
trec prin M0 (4, 10, 6).
Solutie
2
x2 z2 y
Deoarece 16 9 = 1 25 , urmeaza ca
x z x z y y
+ = 1 1+ ,
4 3 4 3 5 5
de unde generatoarele hiperboloidului sunt

x z = k 1 y
( G1) : 4 3 5
, k R,
x + z = 1 1 + y
4 3 k 5
respectiv
x
z
= k 1 + y5
( G2) : 4 3
, k R.
x + z
= 1k 1 5y
4 3
Punand conditia ca generatoarele sa treaca prin M se obtine ca k = 1 (pentru ( G1)),

respectiv k = 31 (pentru (G2)). De aici, generatoarele care trec prin M sunt

x z = 1 y x z = 1 1 + y
4 3 5
, 4 3 3 5
.
x + z = 1 + y x + z = 3 1
y
4 3 5 4 3 5
x 2 y2
11.4 Determinati generatoarele paraboloidului hiperbolic ( PH ) : = 2z care trec prin
16 25
M0 (4, 5, 0).
Solutie
x y x y
Deoarece 4 5 4 + 5 = 2z, urmeaza ca generatoarele hiperboloidului sunt

x y = k
( G1) : 4 5 , k R,
x + y = 1 2z
4 5 k
96 Capitolul 11 CUADRICE PE ECUATII REDUSE
respectiv
x y
= k 2z
( G2) : 4 5
, k R.
x + y
= 1
4 5 k,
1
Punand conditia ca generatoarele sa treaca prin M se obtine ca k = 2 (pentru ( G2)),
pentru pentru ( G1) problema neavand solutie. De aici, generatoarea care trece prin M
este
x y
=z
4 5
x + y
= 2.
4 5
x 2 y2 z2
11.5 Precizati ecuatiile planelor paralele cu xOy care taie elipsoidul ( E) : + + =1
16 9 4
dupa o elipsa cu distanta focala 6.
Solutie
x 2 y2 2 2 y2
Pentru z = k, k [2, 2], se obtine ca 16 + 9 = 1 k4 , sau x k2 + k2 = 1,
16 1 4 9 1 4
r q
2 2 2
de unde distanta focala a elipsei este 2 16 1 k4 + 9 1 k4 = 10 1 k4 . De
aici, k = 85 , iar ecuatiile planelor cautate sunt z = 85 , z = 85 .
x2 y2 z2
11.6 Determinati punctele de intersectie ale elipsoidului ( E) : + + 1 = 0 cu
4 12 16
x+2 y+6 z4
dreapta (d) : = = .
2 3 2
Solutie
Punctele de intersectie ale elipsoidului ( E) si dreptei (d) se determina rezolvand
sistemul format cu ecuatia elipsoidului si ecuatia dreptei. Ecuatiile parametrice ale
dreptei (d) sunt

x (t) = 2 2t

y(t) = 6 3t ,

z(t) = 4 + 2t
9( t +2)2 2
iar substituind aceste relatii n ecuatia lui ( E) se obtine ca (t + 1)2 + 12 + (t+42) = 1,
de unde t {2, 1}. Pentru t = 2 se obtine punctul de intersectie M (2, 0, 0), iar
pentru t = 1 se obtine punctul de intersectie N (0, 3, 2).
x2 y2
11.7 Determinati punctele de intersectie ale paraboloidului eliptic ( PE) : + = 2z cu
9 4
x y z
dreapta (d) : = = .
3 2 1
Solutie
Rezolvam sistemul format cu ecuatia paraboloidului eliptic si ecuatia dreptei. Ecuatiile
parametrice ale dreptei (d) sunt

x (t) = 3t

y(t) = 2t ,

z(t) = t
(3t)2 (2t)2
iar nlocuind aceste egalitati n ecuatia lui ( PE) se obtine ca 9 + 4 = 2t, de unde
t {0, 1}. Corespunzator, punctele de intersectie sunt O(0, 0, 0) si M (3, 2, 1).
11.8 Determinati valoarea lui m pentru care planul ( P) : 2x y + 2z m = 0 este tan-

x2 y2
gent paraboloidului eliptic ( PE) : + = 2z. Pentru acest m, determinati coordonatele
2 4
punctului de tangenta.
Solutie
Determinam intersectia dintre plan si paraboloidul eliptic. Cum 2z = 2x + y + m,
x2 y2
nlocuind aceasta relatie n ecuatia paraboloidului eliptic se obtine ca 2 + 2x + 4
1 2 1 2
y m = 0, sau 2 ( x + 2) 2+ 4 ( y 2) 1 m = 0. Conditia de tangenta este atunci
2 1 m = 0, adica m = 3, punctul de tangenta fiind M(2, 2, 23 ).
Solutie alternativa
Fie M ( x0 , y0 , z0 ) astfel ca ( P) sa fie tangent la ( PE) n M. Ecuatia lui ( P) se scrie
atunci prin dedublare sub forma ( P) : xx0
2 + yy4 0 = z + z0 , de unde, folosind conditia de
2 1 2 m
paralelism, x0 = y0 = 1 = z0 . Urmeaza ca x0 = 2, y0 = 2, de unde z0 = 32 , deci
2 4
m
punctul de tangenta este M (2, 2, 32 ). Cum z0 = 2, urmeaza ca m = 3.
x 2 y2
11.9 Determinati ecuatia planului ( P) tangent la paraboloidului eliptic ( PE) : + = 2z
4 9
~ =~ 2~ 2~k.
care este perpendicular pe vectorul N
Solutie

Cum N este normal la ( P), urmeaza ca ecuatia lui ( P) este ( P) : x 2y 2z + m =
0, de unde 2x = x 2y + m. Substituind aceasta relatie n ecuatia paraboloidului eliptic
2
x2
obtinem ca 4 + y9 x + 2y m = 0, sau 14 ( x 2)2 + 19 (y + 9)2 10 m = 0. Conditia
de tangenta este m = 10, iar ecuatia planului ( P) este ( P) : x 2y 2z 10 = 0.
Solutie alternativa
98 Capitolul 11 CUADRICE PE ECUATII REDUSE
Fie M ( x0 , y0 , z0 ) astfel ca ( P) sa fie tangent la ( PE) n M. Ecuatia lui ( P) se scrie

yy

atunci prin dedublare sub forma ( P) : xx4 0 + 9 0 = z + z0 , de unde, cum N este vector
x0 y0
1
normal la ( P), 4
1 = 9
2 = 2 . De aici, x0 = 2, y0 = 9, iar nlocuind n ecuatia
x
lui ( P) se obtine ca z0 = 5. Atunci ecuatia lui ( P) este ( P) : 2 y = z + 5, sau
( P) : x 2y 2z 10 = 0.
x2 y2
11.10 Determinati distanta de la paraboloidul eliptic ( PE) : + = 2z la planul ( P) :
9 4
2x y 2z + 16 = 0.
Solutie
Distanta respectiva este distanta de la la planul ( P) la planul ( P1 ) paralel cu ( P)
si tangent paraboloidului. Cum ( P1 ) este paralel cu ( P), ecuatia sa este ( P) : 2x
y 2z + m = 0, de unde 2z = 2x y + m. Substituind aceasta egalitate n ecuatia
x2 y2
paraboloidului eliptic, obtinem ca 9 + 4 = 2x y + m, sau 91 ( x 9)2 + 41 (y + 2)2
9 1 m = 0, conditia de tangenta fiind m = 10. Distanta ntre planele paralele ( P)
si ( P1 ) se determina ca fiind distanta de la un punct apartinand unuia dintre plane la
celalalt. Pentru M (8, 0, 0) ( P), urmeaza ca distanta cautata este
|2 8 0 2 0 10|
d( M, ( P1 )) = p = 2.
22 + (1)2 + (2)2
11.11 Precizati n ce conditii normala n orice punct al unui elipsoid trece prin centrul aces-
tuia.
Solutie
x2 y2 z2
Fie elipsoidul ( E) : a2
+ b2
+ c2
= 1, a, b, c > 0 si M( x0 , y0 , z0 ) un punct al acestuia.
Ecuatia planului ( P) tangent n M la ( E) este ( P) : xx0
a2
+ yy b2
0
+ zzc20 = 1, iar ecuatia
x x0 y y0 z z0
normalei (d) n M la ( E) este n consecinta (d) : x0 = y0 = z0 . Daca O(0, 0, 0)
a2 a2 a2
x0 y0 z0
(d), atunci x0 = y0 = z0 , deci a2 = b2 = c2 , iar a = b = c. In concluzie, elipsoidul
a2 a2 a2
( E) este o sfera.
Capitolul 12
TEORIA SUPRAFETELOR
12.1 Fie suprafata (S) data parametric prin

x (u, v) = u2 + v + 3

(S) : y(u, v) = u2 v + 1 .

z(u, v) = uv
1) Determinati ecuatia normalei la (S) si a planului tangent la (S) n A(u = 1, v = 0).

Este acest plan paralel cu planul ( P1 ) : x + y z + 4 = 0? Dar perpendicular pe acesta?
2) Sa se arate ca
2a) Curbele de coordonate (C ) : u = sunt drepte.
2b) Curba (C ) : u = v de pe suprafata (S) este curba plana.
Solutie
1) Un vector normal la (S) ntr-un punct curent M (u, v) = M ( x, y, z) este
~ = D (y, z)~ + D (z, x )~ + D ( x, y)~k.

N
D (u, v) D (u, v) D (u, v)
Se observa ca

D (y, z) y y 2u 1
v
= u = = 2u2 + v;
D (u, v) z z v u
u v

z z u
D (z, x ) u v = v
= x = v 2u2 ;
D (u, v) x 2u 1
u v

x x 1
D ( x, y)
= u v = 2u
= 4u.
D (u, v) y y 2u 1
u v
100
Pentru u = 1, v = 0, aceasta conduce la faptul ca un vector normal la (S) n A este

~ = 2~ 2~ 4~k. Cum A(u = 1, v = 0) = A(4, 2, 0), ecuatia normalei n A la (S)
N
x 4 y 2 z 0
este (d) : 2 = 2 = 4 , iar ecuatia planului tangent n A la (S) este ( P) : ( x
4) 2 + (y 2) (2) + (z 0) (4) = 0, adica ( P) : 2x 2y 4z 4 = 0, sau
( P) : x y 2z 2 = 0.
Un vector normal la planul ( P1 ) este N ~ 1 = ~ +~ ~k. Cum N ~ N~ 1 = 0, urmeaza
~ si N
ca N ~ 1 sunt perpendiculari, deci si planul tangent la (S) n A este perpendicular pe
planul ( P1 ).
Curbele de coordonate (C ) : u = sunt date de reprezentarea parametrica
2a)

x ( v ) = 2 + v + 3

(C ) : y(v) = 2 v + 1 . De aici, x (2 + 3) = (y (2 + 1)) = z = v, de

z(v) = v
unde ecuatiile curbelor de coordonate (C ) sunt
x ( 2 + 3) y ( 2 + 1) z
(C ) : = = ,
1 1
iar aceste curbe sunt drepte.
2b) Curba (C ) : u = v de pe suprafata (S) este data de reprezentarea parametrica

x ( u ) = u2 + u + 3

( C ) : y ( u ) = u2 u + 1 ,

z ( u ) = u2
de unde coordonatele M ( x, y, z) ale unui punct de pe curba verifica relatia x + y 2z =

4. In concluzie, curba (C ) se gaseste n planul ( P) : x + y 2z = 4.
Solutie alternativa
2a) Daca ~r este vectorul de pozitie al unui punct curent de pe curba (C ), atunci
d~r d2~r ~ d~r d2~r ~
=~ ~ + ~k, = 0 = = 0,
dv dv2 dv dv2
e a curbei (C ) este identic nula. In concluzie, curba de coordonate (C )
iar curbura K
este o dreapta.
2b) Au loc relatiile
d~r ~ d2~r ~ d3~r ~
= (2u + 1)~ + (2u 1)~ + 2uk, = 2~ + 2~ + 2k, = 0,
du du2 du3
e a curbei (C ) este identic nula. In concluzie, curba (C ) este o curba
iar torsiunea T
plana.
102 Capitolul 12 TEORIA SUPRAFETELOR
12.2 Determinati ecuatia planului tangent si ecuatia normalei n punctele precizate la urmatoarele
suprafete

x (u, v) = uev

1) (S1 ) : y(u, v) = uev n A(2, 2, 0);

z(u, v) = 4uv
2) (S2 ) : z = x3 + y3 n B(1, 2, 9);
3) (S3 ) : x2 + 2xy + y2 + 4xz + z2 + 2x + 4y 6z + 8 = 0 n C (0, 0, 2).
Solutie
1) Un vector normal la (S) ntr-un punct curent M (u, v) = M ( x, y, z) este
~ = D (y, z)~ + D (z, x )~ + D ( x, y)~k.

N
D (u, v) D (u, v) D (u, v)
Se observa ca

D (y, z) y y ev uev
v
= u = = 4uev (v + 1);
D (u, v) z z 4v 4u
u v

D (z, x ) z z 4v 4u
u
= x v =
v = 4uev (v + 1);
D (u, v) x e ue
v
u v

D ( x, y) x x ev ue v
v =
= u y v = 2u.
D (u, v) y e ue v
u v
Valorile parametrilor u, v corespunzatoare lui A se deduc rezolvand sistemul

v
ue = 2

uev = 2

4uv = 0.
Se obtine ca e2v = 1, deci v = 0, iar u = 2. Aceasta conduce la faptul ca un vector

~ = 8~ + 8~ 4~k. Atunci ecuatia normalei n A la (S1 ) este
normal la (S1 ) n A este N
x 2 y 2 z 0 x 2 y 2 z 0
8 = 8 = 4 , sau (d) : 2 = 2 = 1 , iar ecuatia planului tangent n A la (S1 )
este ( P) : ( x 2) 8 + (y 2) 8 + (z 0) (4) = 0, adica ( P) : 8x + 8y 4z 32 = 0,
sau ( P) : 2x + 2y z 8 = 0.
2) Ecuatia suprafetei (S2 ) poate fi pusa sub forma implicita F ( x, y, z) = 0, unde
F ( x, y, z) = z x3 y3 = 0. Un vector normal la (S2 ) ntr-un punct curent M ( x, y, z)
este
~ = F~ + F~ + F~k = 3x2~ 3y2~ +~k.
N
x y z
Pentru x = 1, y = 2, z = 9, se obtine ca un vector normal la (S2 ) n B este N ~ =

3~ 12~ + ~k. Atunci ecuatia normalei n B la (S2 ) este (d) : x31 = y122 = z1 9 , iar
ecuatia planului tangent n B la (S2 ) este ( P) : 3( x 1) 12(y 2) + (z 9) = 0,
adica ( P) : 3x 12y + z + 18 = 0.
3) Fie F ( x, y, z) = x2 + 2xy + y2 + 4xz + z2 + 2x + 4y 6z + 8. Un vector normal la
(S3 ) ntr-un punct curent M( x, y, z) este
~ = F~ + F~ + F~k = (2x + 2y + 4z + 2)~ + (2x + 2y + 4)~ + (4x + 2z 6)~k.

N
x y z
Pentru x = 0, y = 0, z = 2, se obtine ca un vector normal la (S3 ) n C este N ~ =

y 0
10~ + 4~ 2~k. Atunci ecuatia normalei n C la (S3 ) este (d) : x0 = = z2 , sau
10 4 2
x y z 2
(d) : 5 = 2 = 1 , iar ecuatia planului tangent n C la (S3 ) este ( P) : 10( x 0) + 4(y
0) 2(z 2) = 0, adica ( P) : 10x + 4y 2z + 4 = 0, sau ( P) : 5x + 2y z + 2 = 0.
12.3 Determinati
ecuatia planului tangent si ecuatia normalei la (S) n M0 pentru

x (u, v) = u + v

1) (S1 ) : y(u, v) = u v , A(u = 2, v = 1);

z(u, v) = uv
2) (S2 ) : z = 5x2 + 4y 3, B(1, 0, 2);
3) (S3 ) : ~r (u, v) = (1 + uv)~ + (u + u2 v)~ + (u2 + u3 v)~k, C (3, 3, 3).
Solutie
1) Un vector normal la (S1 ) ntr-un punct curent M (u, v) = M ( x, y, z) este
~ = D (y, z)~ + D (z, x )~ + D ( x, y)~k.

N
D (u, v) D (u, v) D (u, v)
Se observa ca

D (y, z) y y 1 1
v
= u = = u + v;
D (u, v) z z v u
u v

z z u
D (z, x )
= u v = v
= v u;
D (u, v) x x 1 1
u v

x x 1
D ( x, y) u
= y v = 1
y = 2.
D (u, v) 1 1
u v
Pentru u = 2, v = 1, aceasta conduce la faptul ca un vector normal la (S1 ) n A este

~ = 3~ ~ 2~k. Cum A(u = 2, v = 1) = A(3, 1, 2), ecuatia normalei n A la (S1 ) este
N
x 3 y 1 z 2
(d) : 3 = 1 = 2 , iar ecuatia planului tangent n A la (S1 ) este ( P) : 3( x 3)
(y 1) 2(z 2) = 0, adica ( P) : 3x y 2z 4 = 0.
2) Ecuatia suprafetei (S2 ) poate fi pusa sub forma implicita F ( x, y, z) = 0, unde
F ( x, y, z) = z 5x2 4y + 3 = 0. Un vector normal la (S2 ) ntr-un punct curent
M ( x, y, z) este
~ = F~ + F~ + F~k = 10x~ 4~ +~k.
N
x y z
Pentru x = 1, y = 0, z = 2, se obtine ca un vector normal la (S2 ) n B este N ~ =
10~ 4~ + ~k. Atunci ecuatia normalei n B la (S2 ) este (d) : x101 = y40 = z1 2 , iar
ecuatia planului tangent n B la (S2 ) este ( P) : 10( x 1) 4y + (z 2) = 0, adica
( P) : 10x 4y + z + 8 = 0.
3) Un vector normal la (S3 ) ntr-un punct curent M (u, v) = M ( x, y, z) este
~ = D (y, z)~ + D (z, x )~ + D ( x, y)~k.

N
D (u, v) D (u, v) D (u, v)
Se observa ca

D (y, z) y y 1 + 2uv u2
v
= u = = u3 u4 v = u3 (1 + uv);
D (u, v) z z 2u + 3u2 v u3
u v

D (z, x ) z z 2u + 3u2 v u3
u v =
= x = 2u2 + 2u3 v = 2u2 (1 + uv);
D (u, v) x v u
u v

D ( x, y) x x v u
v =
= u = u u2 v = u(1 + uv).
D (u, v) y y 1 + 2uv u2
u v
Valorile parametrilor u, v corespunzatoare lui C se deduc rezolvand sistemul

1 + uv = 3,
1 + uv = 3,

u + u2 v = 3, = u(1 + uv) = 3, ,

u2 + u3 v = 3
u2 (1 + uv) = 3
de unde u = 1, v = 2. Aceasta conduce la faptul ca un vector normal la (S3 ) n

~ = 3~ + 6~ 3~k. Atunci ecuatia normalei n C la (S3 ) este (d) : x3 =
C este N 3
y 3 z 3 x 3 y 3 z 3
6 = 3 , sau (d) : 1 = 2 = 1 , iar ecuatia planului tangent n C la (S3 )
este ( P) : 3( x 3) + 6(y 3) 3(z 3) = 0, adica ( P) : 3x + 6y 3z = 0, sau
( P) : x + 2y z = 0.
12.4 Fie suprafata (S) : x2 + 3y2 + 4z2 32 = 0.

1) Determinati punctele de pe suprafata (S) n care planul tangent este paralel cu planul
( P1 ) : 2x + 6y + 8z 9 = 0.
2) Determinati ecuatia normalei la suprafata (S) n M (2, 2, 2).
Solutie
1) Fie F ( x, y, z) = x2 + 3y2 + 4z2 32. Un vector normal la (S) ntr-un punct curent
M ( x, y, z) este
~ = F~ + F~ + F~k = 2x~ + 6y~ + 8z~k.
N
x y z
Un vector normal la planul ( P1 ) este N ~ 1 = 2~ + 6~ + 8~k. Daca planul tangent este
~ N
paralel cu planul ( P1 ), urmeaza ca vectorii N, ~ 1 sunt paraleli, adica 2x = 6y = 8z , sau
2 6 8
x = y = z. Inlocuind aceste egalitati n ecuatia lui (S) obtinem ca 8x2 = 32, adica
x = 2. In concluzie, punctele cautate sunt M (2, 2, 2) si N (2, 2, 2).
~ = 4~ 12~ 16~k. Atunci ecuatia
2) Un vector normal n M la suprafata (S) este N
x +2 y +2 z +2 x +2 y +2 z +2
normalei cautate este (d) : 4 = 12 = 16 , sau (d) : 1 = 3 = 4 .
12.5 Determinati
elementul de suprafata dS pentru suprafetele

x (u, v) = u cos v

1) (S1 ) : y(u, v) = u sin v ;

1
z(u, v) =
u
2) (S2 ) : z = xy;
3) (S3 ) : z = x3 + y3 .
Solutie
1) Expresia elementului de suprafata dS este data de
s
D (y, z) 2 D (z, x ) 2 D ( x, y) 2
dS = + + dudv.
D (u, v) D (u, v) D (u, v)
Se observa ca

D (y, z) y y sin v u cos v 1
v
= u = 1 = cos v;
D (u, v) z z 2 0 u
u v
u
z z 1
D (z, x ) u
= x v = u2 0 1
= sin v;
D (u, v) x cos v u sin v u
u v

x x u sin v
D ( x, y)
= u v = cos v
= u.
D (u, v) y y sin v u cos v
u v
Se obtine ca
s r
2 2
1 1 1
dS = cos v + sin v + u2 = + u2 dudv.
u u u2
2) Deoarece suprafata (S2 ) este definita explicit cu z ca functie de x, y, prin z =

f ( x, y) = xy, expresia elementului de suprafata dS este data de
s 2 2
f f
dS = 1 + + dxdy.
x y
f f p
Se observa ca x = y, y = x, de unde dS = 1 + y2 + x2 dxdy.
3) La fel ca mai sus, expresia elementului de suprafata dS este data de
s 2 2
f f
dS = 1 + + dxdy.
x y
f p
cu f ( x, y) = x3 + y3 . Se observa ca x = 3x2 , yf = 3y2 , de unde dS = 1 + 9( x4 + y4 )dxdy.
Capitolul 13
CURBE IN PLAN
13.1 Fie curba (C ) reprezentata implicit n coordonate carteziene prin
(C ) : ( x2 + y2 )2 + 2c2 (y2 x2 ) = 0, c>0 (lemniscata lui Bernoulli).
Precizati ecuatia lui (C ) n coordonate polare.
Solutie
Figura 13.1: Graficul lemniscatei pentru c = 1
Deoarece x = r cos , y = r sin , urmeaza ca
[r2 (cos2 + sin2 )]2 + 2c2 [r2 sin2 r2 cos2 ] = 0,
deci
r2 (r2 2c2 cos 2 ) = 0,
107
108 Capitolul 13 CURBE IN PLAN
de unde
3
r = c 2 cos 2, [0, ] [ , ],
4 4
(situatie care contine si cazul r = 0).
Nota Lemniscata reprezinta locul geometric al punctelor din plan pentru care produsul
distantelor la doua puncte fixe F (c, 0) si F 0 (c, 0) este c2 .
13.2 Fie curba (C ) reprezentata implicit n coordonate carteziene prin
(C ) : ( x2 + y2 2Rx )2 4R2 ( x2 + y2 ) = 0, R>0 (cardioida).
Precizati ecuatia lui (C ) n coordonate polare.
Solutie
Figura 13.2: Graficul cardioidei pentru R = 1
Deoarece x = r cos , y = r sin , urmeaza ca
[r2 (cos2 + sin2 ) 2Rr cos ]2 4R2 r2 (cos2 + sin2 ) = 0,
deci
h i
r2 (r 2R cos )2 4R2 = 0,
sau
r2 (r 2R cos + 2R)(r 2R cos 2R) = 0.
Cum r 2R cos 2R 0, urmeaza ca
r 2R cos 2R = 0, r = 2R(1 + cos ),
situatie care contine si cazul r = 0.
Nota Cardioida reprezinta locul geometric descris de un punct fix al circumferintei unui
cerc de raza R care se rostogoleste fara alunecare pe un cerc fix de raza R, cele doua cercuri fiind
tangente exterior.
13.3 Determinati punctele singulare ale curbei (C ) : y2 + x2 ( x 2)3 = 0.
Solutie
Fie F ( x, y) = y2 + x2 ( x 2)3 . Punctele singulare ale curbei se determina rezolvand
sistemul

F ( x, y) = 0
y2 + x 2 ( x 2)3 = 0

F , deci 2x ( x 2)3 + 3x2 ( x 2)2 = 0
x ( x, y ) = 0

F ( x, y) = 0 2y = 0.
y
Din prima si a treia ecuatie rezulta ca y = 0, iar x {0, 2}. In concluzie, punctele
singulare sunt O(0, 0), A(2, 0).
13.4 Fie curba (C ) data prin ecuatiile parametrice

x (t) = t2 + 4t
, t R.
y(t) = t2 + 3t
1) Determinati intersectiile curbei cu axele de coordonate.

2) Determinati intersectiile curbei cu prima si a doua bisectoare.
3) Determinatia ecuatia carteziana implicita a curbei (C ).
4) Precizati ecuatia tangentei si normalei la curba n A(5, 4).
Solutie
1) Pentru y = 0 se obtine ca t(t + 3) = 0, deci t {3, 0}, de unde intersectia cu
Ox consta n punctele M (3, 0), O(0, 0). Analog se obtine ca intersectia cu Oy consta
n punctele P(0, 4), O(0, 0).
2) Intersectia curbei cu prima bisectoare se obtine egaland y cu x. Obtinem ca t =
0, deci intersectia respectiva este O(0, 0). Intersectia curbei cu a doua bisectoare se

obtine egaland y cu x. Deducem ca t 72 , 0 , obtinandu-se punctele de intersectie
R( 74 , 74 ), O(0, 0).
3) Se observa ca y x = t, de unde x = (y x )2 + 4(y x ), sau
y2 2xy + x2 + 4y 3x = 0.
4) Ecuatia tangentei n A este
x xA yy
0
= 0 A,
x (t A ) y (t A )
iar ecuatia normalei n A este
( x x A ) x 0 (t A ) + (y y A )y0 (t A ) = 0.
x 5 y 4
Cum t A = 1, urmeaza ca ecuatia tangentei n A este 6 = 5 , iar ecuatia normalei n
A este 6( x 5) + 5(y 4) = 0, adica 6x + 5y 50 = 0.

x ( t ) = t2 + 2
13.5 Determinati ecuatiile tangentelor la curba (C ) : care sunt par-
y ( t ) = t3 + t 1
alele cu dreapta (d) : y 2x + 1 = 0.
Solutie
Ecuatia tangentei la curba (C ) ntr-un punct curent M ( x (t M ), y(t M )) este
x x (t M ) y y(t M )
0
= ,
x (t M ) y0 (t M )
adica
x (t2M + 2) y (t3M + t M 1)
= .
2t M 3t2M + 1
3t2M +1 3t2 +1
cu panta 2t M . Tangenta respectiva fiind paralela cu dreapta (d), urmeaza ca 2tMM =
n o
2, de unde t M 31 , 1 . Urmeaza ca tangentele cautate sunt y 2x + 131 27 = 0 (n
M1 ( 19 17
9 , 27 ), respectiv y 2x + 5 = 0 (n M2 (3, 1)).

x (t) = R(t sin t)
13.6 Fie cicloida (C ) : , t R.
y(t) = R(1 cos t)
1) Determinati elementul de arc ds al cicloidei.
2) Determinati lungimea arcului de cicloida cuprins ntre A(t = 0) si B(t = 2 ).
_
3) Determinati punctele singulare ale arcului AB.
4) Determinati ecuatiile tangentei si normalei la cicloida n M (R, 2R).
Figura 13.3: Graficul cicloidei pentru R = 1
Solutie
1) Curba (C ) fiind definita parametric, elementul sau de arc ds se calculeaza cu
ajutorul formulei
q
ds = x 0 (t)2 + y0 (t)2 dt.
Urmeaza ca
q
ds = [ R(1 cos t)]2 + [ R sin t]2 dt

t

= R 2 2 cos tdt = 2R sin dt.
2
_ R tB
2) Lungimea arcului AB este tA ds. De aici,

Z 2 Z 2 t 2
_ t t cos 2
l ( AB) = 2R sin dt = 2R sin dt = 2R 1 = 8R.
0 2 0 2
2 0
_
3) Punctele singulare ale arcului AB se obtin pentru

x 0 (t) = R(1 cos t) = 0
,
y0 (t) = R sin t = 0
de unde t {0, 2 }, valori care corespund punctelor A(0, R), B(2, R).
xx M yy M x R
4) Ecuatia tangentei n C este x 0 (t M )
= y0 (t M )
. Cum t M = , urmeaza ca 2R =
y2R
0 , sau y = 2R. Ecuatia normalei n M este ( x x M ) x 0 (t M ) + (y y M )y0 (t M ) = 0,
sau ( x R) 2R + (y 2R) 0 = 0, adica x = R.
Nota Cicloida reprezinta locul geometric descris de un punct fix al circumferintei unui cerc
care se rostogoleste fara alunecare pe axa Ox.
13.7 Fie curba
(C ) : x3 + y3 3axy = 0, a > 0, (foliul lui Descartes).
1) Determinati punctele singulare ale curbei (C ).

2) Determinati o reprezentare parametrica a curbei (C ).
3) Determinati ecuatiile tangentei si normalei la (C ) n A( 3a 3a
2 , 2 ).
Solutie
Figura 13.4: Graficul foliului lui Descartes pentru a = 1
1) Fie F ( x, y) = x3 + y3 3axy. Punctele singulare ale curbei (C ) se determina

rezolvand sistemul

F ( x, y) = 0
x3 + y3 3axy = 0

F , adica 3x2 3ay = 0
x ( x, y ) = 0

F ( x, y) = 0 3y2 3ax = 0.
y
Din ultimele doua ecuatii, x2 = ay si y2 = ax, deci 0 = x3 + y3 3axy = axy + axy

3axy = axy. De aici, unicul punct singular este O(0, 0).
3at
2) O reprezentare parametrica se obtine punand y = tx. Urmeaza ca x = 1+ t3
,
3at2
y= 1+ t3
, t R.
3) Ecuatia normalei n A este
x xA y yA
F
= F
,
x ( x A , y A ) y ( x A , y A )
x 3a y 3a
adica 9a2
2
= 2
9a2
, sau x y = 0.
4 4
Ecuatia tangentei n A este
F F
(x x A ) ( x A , y A ) + (y y A ) ( x A , y A ) = 0,
x y
3a 9a2 2
adica ( x 2 ) 4 + (y 3a 9a
2 ) 4 = 0, sau x + y 3a = 0.
13.8 Determinati elementul de arc al lantisorului (C ) : y = a ch xa .
Solutie
Curba (C ) fiind data explicit, elementul de arc ds se calculeaza cu ajutorul formulei
q
ds = 1 + y0 ( x )2 dx.
Urmeaza ca
s r r
2
1 x x 2 x 2 x
ds = 1+ a sh dx = 1 + sh dx = ch dx = ch dx.
a a a a a
13.9 Demonstrati ca pentru un arc de curba definit n coordonate polare prin r = r ( ),

[ a, b], elementul de arc ds este dat de
q
ds = r2 ( ) + (r 0 )2 ( )d.
Solutie
Au loc egalitatile
q q
ds = x ( ) + y ( ) d = [(r ( ) cos )0 ]2 + [(r ( ) sin )0 ]2 d
0 2 0 2
q
= (r 0 ( ) cos r ( ) sin )2 + (r 0 ( ) sin + r ( ) cos )2 d
q
= r 0 ( )2 (cos2 + sin2 ) + r2 (sin2 + cos2 )d
q
= r2 ( ) + (r 0 )2 ( )d.
13.10 Determinati lungimea arcului de curba (C ) : r = a(1 + cos ), [0, 2 ).
Solutie
Conform problemei precedente, urmeaza ca
q q
ds = [ a(1 + cos )]2 + [ a sin ]2 = 2a2 (1 + cos )

= 2a cos .
2
Atunci
Z 2 Z Z 2

l ((C )) =
2a cos = 2a cos d + cos d
0 2 0 2 2
2
sin 2 sin 2
= 2a 1 = 8a.
1
2 0 2
x2 y2
13.11 Fie elipsa ( E) : a2
+ b2
1 = 0, a, b > 0, a b.
1) Determinati valorile minime si maxime ale curburii K a elipsei.
2) Determinati curbura si raza de curbura a elipsei n M (0, b).
Solutie
1) Reprezentam parametric elipsa sub forma

x (t) = a cos t
, t [0, 2 ).
y(t) = b sin t
Atunci curbura K (t) a curbei ntr-un punct curent M (t) se calculeaza cu ajutorul for-
mulei

d~r d2~r
2 0 t ) y00 ( t ) y0 ( t ) x 00 (t )|
e(t) = dt dt = | x (p
K
d~r 3 x 0 ( t )2 + y 0 ( t )2
3
dt
De aici,
e(t) = |( a sin t)(b sin t) b cos t( a cos t)|

K p 3
( a sin t)2 + (b cos t)2
ab ab
=p 3
=p .
a2 sin2 t + b2 cos2 t a ( a b2 ) cos2 t
2 2
Cum cos2 t [0, 1], iar a2 b2 0, rezulta de aici ca valoarea maxima a curburii este
Kmax = ab = a2 , iar valoarea minima este Kmin = ab 3 = b2 .
b a
a2 ( a2 b2 ) a2
2) Cum t M = e(t M ) n punctul M este K

e( t M ) =
2, urmeaza ca valoarea curburii K
ab b 1 a2
3 = a2
, iar valoarea razei de curbura este R = e
K
= b.
a2

x (t) = t sin t

13.12 Determinati curbura si raza de curbura a curbei (C ) : n t = 2.
y(t) = cos t
Solutie
Au loc relatiile

d~r d2~r
dt dt2 | x 0 (t)y00 (t) y0 (t) x 00 (t)|
e( t ) =
K = p
d~r 3 x 0 ( t )2 + y 0 ( t )2
3
dt
|(sin t + t cos t)( cos t) ( sin t)(2 cos t t sin t)|
= p 3
(sin t + t cos t)2 + ( sin t)2
| sin t cos t t|
=p .
t2 cos2 t + 2t sin t cos t + 2 sin2 t

Atunci curbura n t = e=
este K
, iar raza de curbura este R = 1
= 2 2
.

2 2 2 e
K

x (t) = R cos3 t
13.13 Fie astroida (C ) : , t [0, 2 ).
y(t) = R sin3 t
1) Determinati punctele singulare ale curbei (C ).
2) Determinati curbura Ke(t) a curbei (C ).
3) Determinati ecuatia carteziana a curbei (C ).
Solutie
1) Punctele singulare ale curbei (C ) se obtin pentru

x 0 (t) = 3R cos2 t sin t = 0
,
y0 (t) = 3R sin t cos2 t = 0

de unde sin t cos t = 0, sau t 0, 2 , , 3
2 , valori care corespund punctelor singulare
M (1, 0), N (0, 1), P(1, 0), Q(0, 1).
2) Au loc relatiile
0 t ) y00 (t ) y0 (t ) x 00 ( t )|
e(t) = | x (p
K 3
x 0 ( t )2 + y 0 ( t )2
| 9R2 sin2 t cos2 t| 1
= 3 3
= .
27R | sin t cos t| 3R| sin t cos t|
Figura 13.5: Graficul astroidei pentru a = 1
2 2 2 2 2
3) Se observa ca x 3 (t) + y 3 (t) = ( R cos3 t) 3 + ( R sin3 t) 3 = R 3 , de unde ecuatia
2 2 2
carteziana implicita a astroidei este x 3 + y 3 = R 3 .
Nota Astroida reprezinta locul geometric descris de un punct fix al circumferintei unui cerc
R
de raza 4 care se rostogoleste fara alunecare pe un cerc fix de raza R, cele doua cercuri fiind
tangente interior.
13.14 Determinati asimptotele curbei (C ) : y3 = 8x3 + 9x2 .
Solutie

3
Ecuatia curbei se poate pune sub forma explicita y = f ( x ) = 8x3 + 9x2 . Curba nu
are asimptote verticale, functia de sub radicalul de ordin impar fiind continua si bine
definita pentru orice x. Cum
p3
p
3
lim 8x3 + 9x2 = +, lim 8x3 + 9x2 = ,
x x
curba nu are nici asimptote orizontale. Determinam asimptotele oblice, y = mx + n,

spre + si .
Asimptota oblica spre +:

3
r
f (x) 8x3 + 9x2 3 9
m = lim = lim = lim 8 + = 2
x x x x x x r !
hp i 9
3 3
n = lim [ f ( x ) mx ] = lim 8x3 + 9x2 2x = lim 2x 1+ 1
x x x 8x
q
3 9
1+ 8x 1 9 1 9 3
= lim 2x 9
= 2 = .
x
8x
8x 3 8 4
3
Rezulta ca (d) : y = 2x + 4 este asimptota oblica spre +. Se observa asemanator ca
(d) este asimptota oblica si spre .
Solutie alternativa
Fie F ( x, y) = y3 8x3 + 9x2 . Observam ca F este de gradul 3 n x, y. Asimptotele
verticale x = a se obtin daca n ecuatia F ( a, y) = 0 lipseste termenul care contine y3 ,
pentru a determina a egalandu-se coeficientul lui y2 cu 0. Cum F ( a, y) = y3 8a3 + 9a2 ,
urmeaza ca (C ) nu are asimptote verticale. Similar, deoarece F ( x, b) = b3 8x3 + 9x2 ,
urmeaza ca (C ) nu are nici asimptote orizontale.
Asimptotele oblice y = mx + n se obtin egaland cu 0 coeficientii lui x2 si x3 n
ecuatia F ( x, mx + n) = 0. Cum
F ( x, mx + n) = (mx + n)3 8x3 9x2

= (m3 8) x3 + (3m2 n 9) x2 + 3mn2 x + n3 ,
urmeaza ca m3 8 = 0, 3m2 n 9 = 0, de unde m = 2, n = 43 . Rezulta ca (d) : y =

3
2x + 4 este asimptota oblica spre la graficul curbei (C ).
13.15 Fie curba (C ) : y4 + x4 = x2 y2 .

1) Determinati ecuatiile tangentei si normalei la curba n A(1, 0).
2) Determinati curbura si raza de curbura a curbei n A.
3) Determinati asimptotele curbei (C ).
Solutie
Notam F ( x, y) = y4 + x4 x2 + y2 . Atunci ecuatia carteziana implicita a curbei (C )
este F ( x, y) = 0.
1) Ecuatia normalei n A este
x xA y yA
F
= F
,
x ( x A , y A ) y ( x A , y A )
x 1 y 0
adica 1 = 0 , sau y = 0.
Ecuatia tangentei n A este
F F
(x x A ) ( x A , y A ) + (y y A ) ( x A , y A ) = 0,
x y
adica ( x 1) 1 + (y 0) 0 = 0, sau x = 1.
2) Curba (C ) fiind definita implicit, urmeaza ca expresia curburii ntr-un punct
curent M ( x, y) este data de
2 2
2 F
2 ( x, y) F ( x, y) 2 F ( x, y) F ( x, y) 2 F ( x, y) + 2 F
( x, y) F
x y x y xy y2 x ( x, y )
e( x, y) =
K r .
2 2 3
F F
x ( x, y ) + y ( x, y)
e(1, 0) = 1 iar raza corespunzatoare de curbura este

De aici, curbura n punctul M este K
1.
3) Observam ca (C ) este de gradul 4 n x, y. Deoarece F ( a, y) = y4 + y2 + a4 a2 =
0, iar termenul care contine y4 nu lipseste, curba (C ) nu admite asimptote orizontale.
In mod asemanator se arata ca (C ) nu are nici asimptote verticale.
Asimptotele oblice y = mx + n se obtin egaland cu 0 coeficientii lui x3 si x4 n
ecuatia F ( x, mx + n) = 0. Cum
F ( x, mx + n) = (mx + n)4 + x4 x2 + (mx + n)2

= (m4 + 1) x4 + 4m3 nx3 + (6m2 n2 + m2 1) x2 + (4mn3 + 2mn) x
+ ( n4 + n2 ),
iar m4 + 1 6= 0 pentru m R, urmeaza ca (C ) nu admite nici asimptote oblice.
Solutie alternativa
Deoarece y4 + x4 = x2 y2 , urmeaza ca y4 + y2 + 14 + x4 x2 + 14 = 12 , deci
2 2
y2 + 21 + x2 12 = 12 , iar curba (C ) este marginita, neavand puncte la infinit. In
concluzie, ea nu are nici asimptote.
13.16 Determinati punctele n care curbura parabolei ( P) : y2 = 2px, p > 0, este maxima.
Solutie
x ( t ) = t2
2p
Reprezentam parabola parametric sub forma ( P) : . Atunci
y(t) = t

t 1
| x 0 (t)y00 (t) y0 (t) x 00 (t)| p 0 1 p p2
K (t) = p 3
= r 3
=p 3
x 0 ( t )2 + y 0 ( t )2 2 t2 + p2
t
p +1
p2 1
p 3 ,
p2 p
egalitatea avand loc pentru t = 0. Rezulta ca valoarea maxima a curburii este K = 1p ,

aceasta atingandu-se n varful parabolei.
13.17 Determinati punctele n care curbura spiralei lui Arhimede (C ) : r = a, a > 0, este
maxima.
Solutie
Figura 13.6: Graficul spiralei lui Arhimede pentru a = 1 (ramura 0)
Curba fiind definita prin intermediul ecuatiei n coordonate polare r = r ( ), cur-

bura sa ntr-un punct curent K ( ) se calculeaza cu ajutorul formulei
|r2 ( ) + 2(r 0 ( ))2 r ( )r 00 ( )|

K ( ) = p 3
.
r2 ( ) + (r 0 ( ))2
Urmeaza ca
|( a )2 + 2a2 | 2 + 2 1 2 + 1 + 1
K ( ) = = =
a 2 2 + a2
3
a 2+1
3 a 2 + 13
!
1 1 1
= + 3
.
a 2 + 1 2 + 1
Rezulta ca valoarea maxima a curburii este K = 1a , aceasta atingandu-se pentru = 0.
x2
13.18 Precizati ordinul de contact al curbelor (C1 ) : y = e x , (C2 ) : y = 1 + x + 2 n
punctul comun.
Solutie
Curbele (C1 ) : y = f 1 ( x ) si (C2 ) : y = f 2 ( x ) au contact de ordinul n n M ( x0 , y0 )
daca
( p) ( p) ( n +1) ( n +1)
y0 = f 1 ( x0 ) = f 2 ( x0 ), f 1 ( x0 ) = f 2 ( x0 ), 1 p n, iar f 1 ( x0 ) = f 2 ( x0 ).
x2
Punctele de contact se determina rezolvand ecuatia e x = 1 + x + 2, cu solutia
unica x = 0. In concluzie, unicul punct de contact este M (0, 1). Deoarece f 1 ( x ) = e x ,
f 2 ( x ) = 1 + x + x2 , urmezaa ca
f 10 ( x ) = e x , f 100 ( x ) = e x , f 1000 ( x ) = e x ;
f 20 ( x ) = 1 + x, f 200 ( x ) = 1, f 2000 ( x ) = 0;
deci
f 1 (0) = f 2 (0) = 1, f 10 (0) = f 20 (0) = 1, f 100 (0) = f 200 (0) = 1, f 1000 (0) 6= f 2000 (0),
iar curbele (C1 ) si (C2 ) au n M un contact de ordinul al doilea.

Capitolul 14
CURBE IN SPATIU
14.1 Determinati punctele de intersectie ale curbei (C ) : ~r = (t2 + 2t + 2)~ + (2t2 + 3t)~ +
(3t2 + t + 1)~k cu planul ( P) : x + y + z 3 = 0.
Solutie
Un punct curent M ( x, y, z) de pe curba (C ) are coordonatele date prin x (t) = t2 +
2t + 2, y(t) = 2t2 + 3t, z(t) = 3t2 + t + 1. Inlocuind aceste relatii n ecuatia lui ( P) se
obtine ca 6t2 + 6t = 0, deci t {1, 0}. Se deduce de aici ca punctele de intersectie
sunt M1 (1, 1, 3) si M2 (2, 0, 1).
14.2 Determinati ecuatia curbei (C ) : ~r = ~r (t) stiind ca ~r (0) = 2~ 3~k si ~r 0 (t) = t~ +

sin t~ + tet~k.
Solutie
Proiectand relatiile date pe fiecare componenta n parte, se obtine ca
x 0 (t) = t, x (0) = 2; y0 (t) = sin t, y(0) = 0; z0 (t) = tet , z(0) = 3.
Prin integrare, se deduce ca

Z t Z t
0 t2
x ( t ) x (0) = x (s)ds = sds, deci x (t) = 2 + .
0 0 2
Analog,
Z t Z t
0
y ( t ) y (0) = y (s)ds = sin sds, deci y(t) = cos t + 1,
0 0
Z t Z t
z ( t ) z (0) = z0 (s)ds = ses dsds, deci
0 0
Z t
z(t) = 3 + ses |0t es ds = 2 + et (t 1).
0
121
In concluzie, ecuatia vectoriala a curbei este

t2
~r (t) = 2 + ~ + (1 cos t)~ + (2 + et (t 1))~k.
2
14.3 Determinati elementul de lungime ds al curbelor

1) ~r (t) = et cos t~ + et sin t~ + 2t~k;

x (t) = t sin t

2) y(t) = 1 cos t ;

z(t) = 4 sin t
2
y = ch x cos x
3) .
z = ch x sin x
Solutie
Expresia elementului de lungime ds este data de
q
d~r
ds = x 0 (t)2 + y0 (t)2 + z0 (t)2 dt =
dt dt,
de unde ds se poate calcula n fiecare caz dupa cum urmeaza.

1)
q q
ds = [(et cos t)0 ]2 + [(et sin t)0 ]2 + [(2t)0 ]2 dt = 2(e2t + 2)dt.
2)
s
2
t
ds = [(t sin t)0 ]2 + [(1 cos t)0 ]2 + (4 sin )0 = 2dt
2
3) Deoarece curba este definita explicit cu y, z ca functii de x, pentru a obtine

reprezentarea parametrica se poate considera x ca parametru. Se obtine ca
q q
0 2 0 2
ds = 1 + [(ch x cos x ) ] + [(ch x sin x ) ] dx = 1 + (sh x )2 + (ch x )2 dx

= 2 ch xdx

x (t) = sin3 t

14.4 Determinati lungimea arcului de curba (C ) : y(t) = cos3 t , t [0, ].

4

z(t) = 2 cos2 t
Solutie
Lungimea arcului de curba (C ) este
Z q
4
l ((C )) = x 0 (t)2 + y0 (t)2 + z0 (t)2 dt
0
Z p
4
= 9 sin4 t cos2 t + 9 cos4 t sin2 t + 16 cos2 t sin2 tdt
0
Z q
4
= 9 sin2 t cos2 t(sin2 t + cos2 t) + 16 cos2 t sin2 tdt
0
Z Z
4 4 5 5 5
= 5 sin t cos tdt = sin 2tdt = cos 2t |04 = .
0 0 2 4 4

x (t) = at cos t

14.5 Fie curba (C ) : y(t) = at sin t , t R, a, b > 0. Determinati versorii directori ai

z(t) = bt
tangentei, binormalei si normalei principale la curba (C ) n M0 (t0 = 0).
Solutie
Au loc relatiile
d~r
= a(cos t t sin t)~ + a(sin t + t cos t)~ + b~k
dt
d2~r
= a(2 sin t t cos t)~ + a(2 cos t t sin t)~j.
dt2
Pentru t = 0, aceasta conduce la
d~r d2~r
= a~ + b~k, 2 = 2a~j.
dt dt
Un vector director al tangentei n M0 la curba (C ) este
~T = d~r = a~ + b~k,
dt
~T ~
de unde un versor director al tangentei n M0 la curba (C ) este ~t = = a~+bk .
k~T k a2 + b2
Un vector director al binormalei n M0 la curba (C ) este

~
~ ~
k
2
~B = d~r d ~r = a 0 b = 2ab~ + 2a2~k,
dt dt2

0 2a 0
~ ~
de unde un versor director al binormalei n M0 la curba (C ) este ~b = B
= b~+ ak
.
k~Bk a2 + b2
Cum normala principala este perpendiculara atat pe tangenta cat si pe binormala, iar
~t ~b, un versor director pentru normala principala este ~n = ~t ~b. Se obtine ca

~ ~ ~k

a
~n = a2 +b2 0 b =~.
a2 + b2
b
2 2 0 a
a +b 2
a +b 2

2t3

x ( t ) = +1

3
2
14.6 Fie curba (C ) data parametric prin (C ) : y(t) = 3t + t , t R si dreapta (d) :

2

t
z(t) = e
y + z 1 = 0
.
x 2 = 0
1) Determinati un vector director al dreptei (d).
2) Determinati punctele de pe curba (C ) n care planul normal este paralel cu (d) sau
contine pe (d).
3) In punctele obtinute mai sus, precizati ecuatia planului normal si tangentei.
Solutie
1) Cum dreapta (d) este data ca intersectia planelor ( P1 ) : y + z 1 = 0 si ( P2 ) :
x 2 = 0, un vector director al lui (d) este ~v = N ~1 N ~ 2 , unde N ~ ~ ~
1 = ~ + k, N2 =~ sunt

~ ~ ~k

vectori normali la ( P1 ), respectiv ( P2 ). Se obtine ca ~v = 0 1 1 =~ ~k.

1 0 0
2) Un vector tangent la curba (C ) ntr-un punct curent M (t) este
~T = d~r = 2t2~ + (3t + 1)~ + et~k.

dt
Pentru ca planul normal sa fie paralel cu (d) sau sa contina pe (d), este necesar ca
~v ~T, deci ~v ~T = 0. Urmeaza ca (3t + 1) et = 0, deci et + 3t = 1. Cum functia
f : R R, f (t) = et + 3t este strict crescatoare, unica solutie a ecuatiei este t = 0. In
concluzie, punctul respectiv este M (1, 0, 1).
3) Pentru t = 0, se obtine ca ~T = ~ + ~k. De aici, ecuatia tangentei n M la (C ) este
x 1 y z 1
(d) : 0 = 1 = 1 , iar ecuatia planului normal este ( P) : ( x 1) 0 + y 1 + (z 1)
1 = 0, adica ( P) : y + z 1 = 0.
14.7 Fie curba (C ) data prin ecuatia vectoriala (C ) : ~r (t) = ln t~ + 2t~ + t2~k, t > 0.
_
1) Determinati lungimea arcului AB de pe curba (C ), unde A(0, 2, 1), B(ln 2, 4, 4).
2) Determinati ecuatia planului osculator si a binormalei n A.
3) Aratati ca normala principala n orice punct de pe curba este paralela cu planul ( P) :
x + z = 0.
Solutie
1) Valorile parametrului t corespunzatoare punctelor A si B sunt t A = 1, t B = 2.
_
Lungimea arcului AB este n concluzie
s
Z 2q Z 2 2
_ 1
l ( AB) = [(ln t)0 ]2 + [(2t)0 ]2 + [(t2 )0 ]2 dt = + 22 + (2t)2 dt
1 1 t
Z 2r Z 2
(2t2 + 1)2 1
= dt = 2t + dt = 3 + ln 2.
1 t2 1 t
2
2) Un vector normal la planul osculator ntr-un punct curent M (t) este ~B = d~r
dt ddt~2r ,
unde
d~r 1 d2~r 1
= ~ + 2~ + 2t~k, = ~ + 2~k,
dt t dt2 t2
~B fiind si vector director al binormalei n M. Se obtine ca

~
~ ~ k

~B = 1 2 2t = 4~ 4~ + 2 ~k.
t t t2
1
2 0 2
t
Pentru M = A urmeaza ca t = 1, deci vectorul director al binormalei este ~B = 4~

4~ + 2~k. Ecuatia planului osculator n A este ( P) : 4x 4(y 2) + 2(z 1) = 0, adica
x y 2 z 1
( P) : 4x 4y + 2z + 6 = 0. Ecuatia binormalei n A este (d) : 4 = 4 = 2 .
3) Un vector normal la planul rectificant ntr-un punct curent M (t) este ~R =

d~r
dt
d~r d2~r ~
dt dt2 , R fiind si vector director al normalei principale. Se obtine ca

~
~ ~
k

~R = 1 2 2t = 4 + 8 ~ 2 8t ~ + 4 8 ~k.
t t2 t3 t2
4 2
4 t 2
t
~ = ~ + ~k. Deoarece ~R N
Un vector normal la planul ( P) este N ~ = 0, ~R si N
~ sunt per-
pendiculari pentru orice valoare a lui t, iar normala principala este paralela cu planul
( P ).
14.8 Determinati ecuatiile tangentei si planului normal la curbele date mai jos n punctele
precizate

1) (C ) : ~r (t) = 2 cos t~ + 2 sin t~ + 4t~k n M0 (t0 = ).
6
x 3 y2 + z + 6 = 0
2) (C ) : n M0 (1, 2, 1).
x y2 + z3 + 6 = 0
Solutie
1) Un vector tangent la curba ntr-un punct curent M (t) este
~T = d~r = (2 sin t)~ + 2 cos t~j + 4~k.

dt

Cum M0 (t0 = 6 ) = M0 ( 3, 1, 2 3 ), urmeaza ca ecuatia tangentei n M0 este ( d ) :

x 3 y 1 z 2

1 = = 3
, iar ecuatia planului normal n M 0 ( t 0 = ) este ( P ) : ( x 3)
3 4 2
6 8
(1) + (y 1) 3 + (z 3 ) 4 = 0, adica ( P) : x + y 3 + 4z 3 = 0.
2) Curba (C ) este data ca intersectie a suprafetelor (S1 ) : x3 y2 + z + 6 = 0 si
(S2 ) : x y2 + z3 + 6 = 0. Doi vectori normali la aceste suprafete n punctul curent
~ 1 = 3x2~ 2y~ + ~k si N
M ( x, y, z) sunt N ~ 2 = ~ 2y~ + 3z2~k. Pentru x = 1, y = 2,
z = 1, aceasta conduce la N ~ 1 = 3~ + 4~ +~k si N
~ 2 =~ + 4~ + 3~k. Urmeaza ca un vector
normal ~T al tangentei la (C ) n M0 este N ~1N~ 2 , adica

~
~ ~ k

~T = 3 4 1 = 8~ 8~ + 8~k.

1 4 3
x +1 y +2 z +1 x +1
Ecuatia tangentei n M0 (1, 2, 1) este (d) : 8 = 8 = 8 , sau (d) : 1 =
y +2 z +1
1 = 1 , iar ecuatia planului normal n M0 (1, 2, 1) este ( P) : ( x + 1) 8 + (y +
2) (8) + (z + 1) 8 = 0, adica ( P) : 8x 8y + 8z = 0, sau ( P) : x y + z = 0.
14.9 Fie curba (C ) : ~r (t) = (2t 1)~ + t3~ + (1 t2 )~k.

1) Sa se determine punctele de pe curba (C ) n care planul osculator este perpendicular pe
planul ( P) : 7x 12y + 5z 3 = 0.
2) In punctele obtinute mai sus, sa se scrie ecuatiile binormalei.
Solutie
d2~r
Un vector normal la planul osculator ntr-un punct curent M (t) este ~B = d~r
dt dt2
,
unde
d~r d2~r
= 2~ + 3t2~ 2t~k, = 6t~ 2~k.
dt dt2
Se obtine ca

~ ~ ~k

~B = 2 3t2 2t = 6t2~ + 4~ + 12t~k.

0 6t 2
Un vector normal la planul ( P) este N ~ = 7~ 12~ + 5~k. Daca planul osculator este
perpendicular pe ( P), urmeaza ca ~B N,
~ deci ~B N~ = 0. De aici rezulta ca 42t2
4
48 + 60t = 0, deci t1 = 7 , t2 = 2. Urmeaza ca M1 (t1 ) = M1 ( 17 , 343
64 33
, 49 ), M2 (t2 ) =
64
x 71 y 343 z 33
M2 (5, 8, 3). Ecuatia binormalei n M1 este atunci (d1 ) : 96 = 4 = 48
49
, n
49 7
x +5 y +8 z +3
timp ce ecuatia binormalei n M2 este (d2 ) : 24 = 4 = 24 .
14.10 Determinati
curbura si torsiunea urmatoarelor curbe

x (t) = a cos t

1) (C ) : y(t) = a sin t , t R, a, b > 0;

z(t) = bt
2) (C ) : ~r(t) = et cos t~ + et sin t~ + et~k, t R;

y = sh x
3) (C ) : , x R.
z = ch x
Solutie
Curbura, respectiv torsiunea unei curbe (C ) ntr-un punct curent M (t) sunt date
prin formulele

d~r d2~r d~r d2~r d3~r
2 dt , dt2 , dt3
e(t) = dt dt ,
K e(t) =
T 2 .
d~r 3 d~r d2~r
dt dt dt2

1) Au loc relatiile
d~r
= a sin t~ + a cos t~ + b~k;
dt
d2~r
= a cos t~ a sin t~;
dt2
d3~r
= a sin t~ a cos t~,
dt3
deci

~k
~ ~
2
d~r d ~r
2 = a sin t a cos t b = ab sin t~ ab cos t~ + a2~k.
dt dt
a cos t a sin t 0
Atunci
q p
d~r
= ( a sin t)2 + ( a cos t)2 + b2 = a2 + b2 ;
dt

d~r d2~r q p
= ( ab sin t)2 + ( ab cos t)2 + ( a2 )2 = a a2 + b2 ,
dt dt2
deci
2 2
e( t ) = a + b =
K
a a
.
3 a + b2
2
a2 + b2
De asemenea,

a sin t a cos t b
2 3
d~r d ~r d ~r
, 2 , 3 = a cos t a sin t 0 = a2 b,
dt dt dt
a sin t a cos t 0
iar
e= a2 b b
T = 3
.
(a a2 + b2 )3 a a2 + b2
2) Au loc relatiile
d~r
= et (cos t sin t)~ + et (cos t + sin t)~ + et~k;
dt
d2~r
= 2et sin t~ + 2et cos t~ + et~k;
dt2
d3~r
3
= 2et (cos t + sin t)~ + 2et (cos t sin t)~ + et~k,
dt
deci

~ ~
~
~
k ~ ~
k
2
d~r d ~r
2 = e (cos t sin t) e (cos t + sin t) e = e cos t sin t cos t + sin t 1
t t t 2t
dt dt
2et sin t 2et cos t et 2 sin t 2 cos t 1
h i
2t ~
= e (sin t cos t)~ (cos t + sin t)~ + 2k .
Atunci
q
d~r
= [et (cos t sin t)]2 + [et (cos t + sin t)]2 + [et ]2 = et 3,
dt
q
d~r d2~r

dt
= [e2t (sin t cos t)]2 + [e2t (cos t + sin t)]2 + [2e2t ]2 = e2t 6,
dt2
deci
e 2t 6 1 2
e( t ) =
K = t .
( e t 3)3 e 3
De asemenea,

t t t
e (cos t sin t) e (cos t + sin t) e
2 3
d~r d ~r d ~r
, 2 , 3 = 2et sin t 2et cos t et
dt dt dt
2et (cos t + sin t) 2et (cos t sin t) et

cos t sin t cos t + sin t 1

= e3t 2 sin t 2 cos t 1

2(cos t + sin t) 2(cos t sin t) 1

cos t sin t cos t + sin t 1
L3 = L3 +2L1 2L2 3t 3t
0
========= = e e 2 sin t 2 cos t 1

0 0 1

cos t sin t cos t + sin t

= e3t = 2e3t .
2 sin t 2 cos t
In concluzie,
e(t) =2e3t 1
T = t.
(e2t 6)2 3e
3) Deoarece curba este definita explicit cu y, z ca functii de x, pentru a obtine
reprezentarea parametrica se poate considera x ca parametru, x = t. Se obtine ca
d~r
=~ + ch t~ + sh t~k;
dt
d2~r
= sh t~ + ch t~k;
dt2
d3~r
= ch t~ + sh t~k,
dt3
deci

~
~ ~ k
2
d~r d ~r
2 = 1 ch t sh t =~ ch t~ + sh t~k,
dt dt
0 sh t ch t
iar
q
d~r
= 12 + (ch t)2 + (sh t)2 = 2 ch t;
dt

d~r d2~r q
= 12 + ( ch t)2 + (sh t)2 = 2 ch t.
dt dt2
De aici,
e(t) = 2 ch t =
K
1
.
( 2 ch t)3 2(ch t)2
De asemenea,

1 ch t sh t
2 3
d~r d ~r d ~r
, 2 , 3 = 0 sh t ch t = 1,

dt dt dt
0 ch t sh t
de unde
e(t) = 1
T .
2(ch t)2
14.11 In fiecare dintre cazurile de mai jos, sa se arate prin calculul torsiunii sau prin elim-
inarea parametrului t ca (C ) este o curba plana si sa se determine ecuatia planului curbei.
1) (C ) : ~r (t) = (t2 1)~ + t2~ + ln t~k, t R;
2) (C ) : ~r (t) = (2t3 + t2 )~ + (t2 2t)~ + (t3 + t 1)~k, t R.
Solutie
1) Fie M ( x, y, z) un punct curent pe curba. Atunci x (t) = t2 1, y(t) = t2 , z(t) =
ln t, iar x (t) y(t) + 1 = 0. In concluzie, (C ) se gaseste n planul x y + 1 = 0. De
asemenea,
d~r 1
= 2t~ + 2t~ + ~k;
dt t
2
d ~r 1
2
= 2~ + 2~ 2~k;
dt t
d3~r 2~
= 3 k,
dt3 t
iar

1
2t 2t t 2t 2t
d~r d2~r d3~r 2
, 2 , 3 = 2 2 t12 = 3 = 0,
dt dt dt t 2 2
0 0 23
t
deci (C ) este curba plana, iar planul curbei coincide cu planul osculator. Un vector
normal la planul osculator este

~
~
~ k
2
~B = d~r d ~r = 2t 2t 1 = 4~ + 4~;
dt dt2 t t t

2 2 12
t
un vector constant coliniar cu acesta este ~v = ~ ~. Ecuatia planului osculator este

atunci ( x x0 ) (y y0 ) = 0, unde M0 ( x0 , y0 , z0 ) este un punct oarecare de pe curba.
Pentru t = 0 se obtine M0 (1, 0, 1), iar ecuatia planului osculator devine x y + 1 = 0.
2) Fie M ( x, y, z) un punct curent de pe curba. Atunci x (t) = 2t3 + t2 , y(t) = t2 2t,
z(t) = t3 + t 1. Ecuatia unui plan care contine curba (C ) va fi Ax + By + Cz + D = 0,
cu A, B, C, D ce urmeaza a fi determinati. Se obtine ca
A(2t3 + t2 ) + B(t2 2t) + C (t3 + t 1) + D = 0,
de unde 2A + C = 0, A + B = 0, 2B + C = 0, D C = 0. Atunci B = A, C = 2A,

D = 2A, iar curba (C ) se gaseste n planul Ax Ay 2Az 2A = 0. Simplificand
prin A obtinem ca ecuatia cautata este x y 2z 2 = 0.
De asemenea,
d~r
= (6t2 + 2t)~ + (2t 2)~ + (3t2 + 1)~k;
dt
d2~r
= (12t + 2)~ + 2~ + 6t~k;
dt2
d3~r
= 12~ + 6~k,
dt3
iar

2 2
6t + 2t 2t 2 3t + 1
2 3
d~r d ~r d ~r
, 2 , 3 = 12t + 2 2 6t
dt dt dt
12 0 6

2 + 1
2t 2 2t 2 3t
C10 =C1 2C3
======= 2 2 6t = 0,

0 0 6
deci (C ) este curba plana. Ca mai sus, un vector normal la planul curbei este

~k
~ ~
2
~B = d~r d ~r = 6t2 + 2t 2t 2 3t2 + 1
dt dt2

12t + 2 2 6t
= (6t2 12t 2)~ (6t2 12t 2)~ 2(6t2 12t 2)~k;
un vector constant coliniar cu acesta este ~v =~ ~ 2~k. Ecuatia planului osculator este
atunci ( x x0 ) (y y0 ) 2(z z0 ) = 0, unde M0 ( x0 , y0 , z0 ) este un punct oarecare
de pe curba. Pentru t0 = 0 se obtine M0 (0, 0, 1), iar ecuatia planului osculator devine
x y 2z + 2 = 0.

1

x (t) =
t
14.12 Determinati punctele curbei (C ) : y(t) = t n care binormala este perpen-

z(t) = 2t2 1

x + y = 1
diculara pe dreapta (d) : .
4x z = 2
Solutie
Cum
d~r 1
= 2~ +~ + 4t~k;
dt t
2
d ~r 2
2
= 3~ + 4~k,
dt t
un vector director al binormalei este

~
~ ~ k
2
~B = d~r d ~r = 12 1 4t = 4~ + 12~ 2 ~k.
dt dt 2 t2 t3
2t
3 0 4
t
Deoarece (d) este data ca intersectia planelor ( P1 ) : x + y = 1 si ( P2 ) : 4x z = 2,

un vector director al sau este ~v = N ~1 N~ 2 , unde N ~ 2 = 4~ ~k sunt vectori
~ 1 = ~ +~, N
normali la ( P1 ), respectiv ( P2 ). Se obtine ca ~v = ~ +~ 4~k.
Binormala ntr-un punct curent M (t) este perpendiculara pe (d) daca ~B ~v, adica
2
~B ~v = 0. Se obtine ca 4 + 12
t2
+ 8
t3
= 0, ceea ce conduce la (4) (t+1)t3(t2) = 0, deci
t {1, 2}. Se obtin de aici punctele M1 (1, 1, 1), M2 ( 21 , 2, 7).

x (t) = a sin2 t

14.13 Fie curba (C ) : y(t) = a sin 2t , t R, a > 0.

z(t) = a cos2 t
1) Demonstrati, prin calculul torsiunii sau prin eliminarea parametrului t, ca (C ) este o
curba plana.
2) Demonstrati ca (C ) apartine unui elipsoid cu centrul n origine, a carui ecuatie se cere.
3) Precizati punctele curbei n care curbura este minima.
Solutie
1) Fie M ( x, y, z) un punct curent pe curba (C ). Se observa ca x (t) + z(t) = a, deci
(C ) este continuta n planul x + z = a.
2) Are loc relatia

x2 y2 z2
2
+ 2
+ 2
= sin4 t + 2 sin2 t cos2 t + cos4 t = (sin2 t + cos2 t)2 = 1,
a 2a a
2
x2 y z2
deci (C ) se afla pe suprafata elipsoidului ( E) : a2
+ 2a 2 + a2
= 1.
3) Se observa ca
d~r
= 2a sin t cos t~ + 2a cos 2t~ 2a sin t cos t~k
dt
= a sin 2t~ + 2a cos 2t~ a sin 2t~k;
d2~r
= 2a cos 2t~ 4a sin 2t~ 2a cos 2t~k.
dt2
Atunci

~
~ ~ k
2
d~r d ~r
2 = a sin 2t 2a cos 2t a sin 2t = 4a2~ 4a2~k.
dt dt
2a cos 2t 4a sin 2t 2a cos 2t
In concluzie,
q p
d~r
= ( a sin 2t)2 + (2a cos 2t)2 + ( a sin 2t)2 = 2a2 + 2a2 cos2 2t
dt
q
= a 2(1 + cos2 2t)

d~r d2~r q
= (4a2 )2 + (4a2 )2 = 4a2 2,
dt dt2
iar

2 2
e( t ) = 4a 2
K = ,
2 2a3 ( 1 + cos2 2t)3 a( 1 + cos2 2t)3

care este minima pentru cos2 2t = 1, adica t 4 + k, 2 + k, k Z .

x (t) = a cos t

14.14 Fie curba (C ) : y(t) = a sin t , t R, a, b > 0.

z(t) = bt
1) Demonstrati ca (C ) apartine unui cilindru de rotatie n jurul lui Oz, a carui ecuatie se
cere.
2) Demonstrati ca tangenta ntr-un punct curent M al curbei face un unghi constant cu
axa Oz.
3) Demonstrati ca planul normal si planul osculator ntr-un punct curent M al curbei taie
axa Oz n acelasi punct.
Solutie
1) Fie M ( x, y, z) un punct curent de pe curba (C ). Se observa ca x2 + y2 = a2 , deci
(C ) se afla pe suprafata cilindrului de rotatie x2 + y2 = a2 .
2) Un vector tangent la curba ntr-un punct curent M ( x, y, z) este ~T = ddt~r = a sin t~ +
a cos t~ + b~k. Unghiul dintre ~T (vector director al tangentei) si~k (vector director al axei
~T ~k
Oz) se calculeaza cu ajutorul formulei cos = = b . In concluzie, tangenta
k~T |k~kk a2 + b2
ntr-un punct M la curba face unghiul = arccos 2b cu axa Oz.
a + b2
3) Deoarece
d~r
= a sin t~ + a cos t~ + b~k;
dt
d2~r
= a cos t~ a sin t~,
dt2
urmeaza ca un vector normal la planul normal este
~T = d~r = a sin t~ + a cos t~ + b~k,

dt
iar un vector normal la planul osculator este

~k
~ ~
d~r d 2~r
~B = 2 = a sin t a cos t b = ab sin t~ ab cos t~ + a2~k.
dt dt
a cos t a sin t 0
Atunci ecuatia planului normal ntr-un punct curent M este
( x a cos t)( a sin t) + (y a sin t) a cos t + (z bt)b = 0.
Acest plan intersecteaza axa Oz n I (0, 0, bt), punct ce se obtine punand x = y = 0 n

ecuatia de mai sus. Ecuatia planului osculator ntr-un punct curent M este
( x a cos t) ab sin t + (y a sin t)( ab cos t) + (z bt) a2 = 0,
iar acest plan de asemenea intersecteaza axa Oz n I (0, 0, bt).

Capitolul 15
PROBLEME DE SINTEZA
15.1 Fie ~a, ~b V3 necoliniari.

1) Calculati (~a + ~b) (~a ~b)n functie de ~a ~b si interpretati geometric rezultatul.
2 2 2 2
2) Calculati ~a +~b + ~a ~b n functie de ~a + ~b si interpretati geometric rezul-
tatul.
Solutie
1) Folosind proprietatile produsului vectorial, avem:
(~a + ~b) (~a ~b) = ~a (~a ~b) + ~b (~a ~b)

= ~a ~a ~a ~b + ~b ~a ~b ~b
= ~0 ~a ~b ~a ~b ~0 = 2~a ~b.

Rezulta ca (~a + ~b) (~a ~b) = 2~a ~b. Din punct de vedere geometric, aceasta
egalitate arata ca aria paralelogramului construit pe diagonalele unui paralelogram
este dublul ariei acestui paralelogram.
2) Folosind proprietatile produsului scalar, avem:

~a + ~b2 + ~a ~b2 = (~a + ~b) (~a + ~b) + (~a ~b) (~a ~b)
= ~a ~a + 2~a ~b + ~b ~b +~a ~a 2~a ~b + ~b ~b

2
= 2~a2 + 2~b2 = 2 k~ak2 + ~b .
Geometric, aceasta identitate arata ca suma patratelor diagonalelor unui paralelogram

este egala cu suma patratelor laturilor acestuia (un caz particular al teoremei lui Euler
ntr-un patrulater).
15.2 Demonstrati ca (~a ~b,~b ~c, ~c ~a) = (~a,~b, ~c)2 , ~a,~b, ~c V3 .
135
136 Capitolul 15 PROBLEME DE SINTEZA
Solutie
Notam ~u = ~a ~b, ~v = ~b ~c. Folosind proprietatile produsului mixt si pe cele ale
dublului produs vectorial, obtinem ca
(~a ~b,~b ~c, ~c ~a) = (~u, ~v, ~c ~a) = ~u (~v (~c ~a))
= ~u ((~v ~a)~c (~v ~c)~a)) = ~u ((~a ~v)~c (~c ~v)~a))
= ~u ((~a,~b, ~c)~c (~c,~b, ~c)~a) = ~u ((~a,~b, ~c)~c) = (~a,~b, ~c)~u ~c
= (~a,~b, ~c)~c ~u = (~a,~b, ~c)(~c,~a,~b)
= (~a,~b, ~c)2 .
15.3 Demonstrati ca
(~a (~b ~c),~b (~c ~a), ~c (~a ~b)) = 0, ~a,~b, ~c V3 .
Solutie
Observam ca
~a (~b ~c) + ~b (~c ~a) +~c (~a ~b)

= (~a ~c)~b (~a ~b)~c + (~b ~a)~c (~b ~c)~a + (~c ~b)~a (~c ~a)~b = ~0,
ntrucat produsul scalar este comutativ. Atunci, vectorii ~a (~b ~c), ~b (~c ~a) si
~c (~a ~b) sunt coplanari (unul dinre ei fiind opusul sumei celorlalti), prin urmare
produsul lor mixt este nul.
15.4 Fie G centrul de greutate al 4 ABC si fie A1 , B1 , C1 proiectiile punctelor A, B, C pe o

dreapta arbitrara care trece prin G. Demonstrati ca AA1 + BB1 + CC1 = ~0.
Solutie

Fie M mijlocul laturii [ BC ]; atunci GB + GC = 2GM. Insa GA = 2GM, prin

urmare GA + GB + GC = ~0. Proiectia sumei unor vectori pe o dreapta este egala cu

suma proiectiilor vectorilor dati pe acea dreapta; rezulta astfel ca GA1 + GB1 + GC1 =
~0. In aceste conditii,

AA1 + BB1 + CC1 = ( GA GA1 ) + ( GB GB1 ) + ( GC GC1 )

= ( GA + GB + GC ) ( GA1 + GB1 + GC1 ) = ~0 ~0 = ~0.
15.5 Fie M, N, P, Q, R, S mijloacele laturilor consecutive ale hexagonului ABCDEF. Daca

RN 2 = MQ2 + PS2 , demonstrati ca MQ PS.
Solutie
Consideram ca M, N, P, Q, R, S sunt mijloacele laturilor [ AB], [ BC ], [CD ], [ DE],
[ EF ], respectiv [ FA]. Avem
1 1 1
RN = ( RB + RC ) = ( RF + FB) + ( RE + EC )
2 2 2
1 1
1
= ( RF + RE) + ( FB + EC ) = ( FB + EC ).
2 2 2

Analog se arata ca MQ = 21 ( AE + BD ), iar PS = 12 (CA + DF ), prin urmare
1 1
RN + MQ + PS = ( FB + BD + DF ) + ( EC + CA + AE) = ~0.
2 2

Deducem ca RN = QM + SP, deci

RN 2 = RN 2 = ( QM + SP)2 = QM2 + SP2 + 2QM SP.

Tinand cont de ipoteza problemei, obtinem ca QM SP = 0, de unde rezulta ca MQ
PS.
15.6 In tetraedrul ABCD, medianele din A ale triunghiurilor ABC, ABD si ACD sunt
perpendiculare doua cate doua. Demonstrati ca AB = AC = AD.
Solutie

Fie M, N, P mijloacele muchiilor [ BC ], [ BD ], respectiv [CD ]; atunci AM = 12 ( AB +

AC ), AN = 21 ( AB + AD ), iar AP = 21 ( AC + AD ). Conditia AM AN conduce la

anularea produsului scalar AM AN, adica la

( AB + AC ) ( AB + AD ) = 0 AB2 + AB AD + AB AC + AC AD = 0.
Transcriem n acelasi mod ipotezele AM AP si AN AP, obtinand ca

AB2 = AC2 = AD2 = ( AB AD + AB AC + AC AC ),
de unde rezulta ca AB = AC = AD.
15.7 1) Aratati ca M1 (3, 5, 2), M2 (4, 8, 6), M3 (5, 11, 10) sunt coliniare si precizati ecuatiile
dreptei determinate de ele.
2) Aratati ca A(2, 2, 3), B(6, 2, 3), C (3, 1, 4), D (4, 0, 0) sunt coplanare si precizati
ecuatia planului determinat de ele.
Solutie

1) Observam ca M1 M2 =~ + 3~ + 4~k, iar M1 M3 = 2~ + 6~ + 8~k, prin urmare M1 M3 =

2 M1 M2 , de unde rezulta coliniaritatea celor trei puncte. Vectorul M1 M2 este vector
director al dreptei (d) determinate de ele, prin urmare ecuatiile dreptei (d) sunt
x3 y5 z2
(d) : = = .
1 3 4
2) Verificam conditia de coplanaritate

x y z 1 2 2 3 1
A A A

x B y B z b 1 6 2 3 1

x y z 1 = 3 1 4 1
= . . . = 0.
C C C

x D y D z D 1 4 0 0 1
Ecuatia planului determinat de punctele A, C, D este

x y z 1

2 2 3 1
( P) : = 0, i.e. ( P) : 11x 5y + 4z 44 = 0.

3 1 4 1

4 0 0 1
Solutie alternativa
1) Observam ca
q
M1 M2 = (4 3)2 + (8 5)2 + (6 2)2 =
26,
q
M2 M3 = (5 4)2 + (11 8)2 + (10 6)2 = 26,
q
M1 M3 = (5 3)2 + (11 5)2 + (10 2)2 = 2 26,
de unde M1 M2 + M2 M3 = M1 M3 , iar M1 , M2 , M3 sunt coliniare.

2) Cum AB = 4~ + 4~ 6~k, AC =~ + 3~ +~k, AD = 2~ + 2~ 3~k, iar

4 4 6

( AB, AC, AD ) = 1 3 1 = 0,

2 2 3

urmeaza ca AB, AC, AD sunt coplanari, deci punctele A, B, C, D apartin unui aceluiasi
plan ( P). Un vector normal la ( P) este atunci

~
~ ~
k

AB AC = 4 4 6 = 22~ 10~ + 8~k.

1 3 1
Ecuatia planului cautat este atunci ( P) : 22x 10y + 8z + C = 0, unde C se determina

punand conditia ca A ( P), obtinandu-se ca C = 88. De aici, planul cautat are
ecuatia ( P) : 22x 10y + 8z 88 = 0, i.e. ( P) : 11x 5y + 4z 44 = 0.
15.8 Fie A(3, 1, 5), B(7, 3, 1), C (5, 5, 3).

1) Este 4 ABC dreptunghic? Dar isoscel?
2) Determinati ecuatia laturii AB si a medianei AM.
3) Precizati aria 4 ABC.

4) Determinati ( AB, BC, CA).
Solutie
1) Calculam lungimile laturilor 4 ABC:
q
AB = (7 3)2 + (3 1)2 + (1 5)2 = 6,
q
BC = (5 7)2 + (5 3)2 + (3 1)2 = 4 3,
q
CA = (3 5)2 + (1 5)2 + (5 3)2 = 2 6.
Deoarece AB2 = 36 = BC2 + CA2 , 4 ABC este dreptunghic, cu m(C ) = 90 . Evident,

triunghiul considerat nu este isoscel.

2) Vectorul director al laturii AB este AB(4, 2, 4). Rezulta ca
x3 y1 z5
( AB) : = = .
4 2 4

Mijlocul laturii [ BC ] este punctul M (6, 4, 2). Atunci AM (3, 3, 3), deci ecuatia medi-
anei din A este
x3 y1 z5
( AM) : = = .
3 3 3
3) Triunghiul fiind dreptunghic de catete AC si BC, rezulta ca

AC BC 2 64 3
S ABC = = = 12 2.
2 2
4) Produsul mixt a trei vectori coplanari este nul.
Solutie alternativa
1) Se observa ca

AB = 4~ + 2~ 4~k, AC = 2~ + 4~ 2~k, BC = 2~ + 2~ + 2~k.

Cum AC BC = 2 (2) + 4 2 + (2) 2 = 0, urmeaza ca AC BC, deci 4 ABC

este dreptunghic, cu m(C ) = 90 . Deoarece AB = 6, BC = 4 3, AC = 2 6,
4 ABC nu este isoscel.
3) Au loc egalitatile
1
S ABC =
AB AC = 12 2.
2
15.9 Fie A(1, 2, 1), B(2, 1, 1), C (3, 2, 6).

1) Determinati AB AC.
2) Demonstrati ca A, B, C nu sunt coliniare si precizati aria 4 ABC.
3) Precizati un vector perpendicular pe planul ( ABC ).
2 2 2 2
4) Verificati ca AB + AC + AB AC = 2 AB + AC .
Solutie

1) Cum AB(1, 3, 2), iar AC (2, 4, 5), atunci

~
~ ~
k

AB AC = 1 3 2 = 23~ 9~ 2~k.

2 4 5

2) Intrucat AB AC 6= ~0, nseamna ca vectorii nenuli AB si AC sunt necoliniari,
prin urmare punctele A, B, C sunt necoliniare. Aria 4 ABC este

1 614
S ABC = AB AC = .
2 2

3) Un vector perpendicular pe planul ( ABC ) este chiar AB AC = 23~ 9~ 2~k.

4) Avem: AB + AC = 3~ + 7~ + 3~k, AB AC = ~ ~ 7~k, prin urmare
2 2
AB + AC + AB AC = (32 + 72 + 32 ) + ((1)2 + (1)2 + (7)2 )
= 67 + 51 = 118.
Pe de alta parte,
2 2
2 AB + AC = 2(12 + 32 + (2)2 ) + 2(22 + 42 + 52 ) = 28 + 90 = 118,
de unde cerinta problemei.
15.10 Fie ABCDA0 B0 C 0 D 0 un cub de latura 1. Determinati distanta dintre dreptele AC 0 si

BD, punand n evidenta perpendiculara comuna.
Solutie
Raportam spatiul la un reper ortogonal n raport cu care A(0, 0, 0), B(1, 0, 0), C (1, 1, 0),
D (0, 1, 0), A0 (0, 0, 1), B0 (1, 0, 1), C 0 (1, 1, 1), iar D 0 (0, 1, 1). Consideram M un punct pe
dreapta
AC 0 , iar N un punct pe dreapta BD. Cum ecuatiileparametrice al lui AC 0 sunt
x=t
x = 1+s

y = t , t R, iar ecuatiile parametrice al lui BD sunt y = s , s R, putem
z = t
z = 0

considera ca M (t, t, t), N (1 + s, s, 0), cu t, s R. Astfel, MN (1 t + s, t s, t).
Dorim ca MN sa fie perpendiculara comuna a dreptelor BD si AC 0 ; atunci
1
BD MN = 0 (1) (1 t + 2) + 1 (t s) + 0 (t) = 0 s = ;
2
0 1
AC MN = 0 1 (1 t + s) + 1 (t s) + 1 (t) = 0 t = .
3
Rezulta coordonatele punctelor M si N, anume M ( 13 , 13 , 31 ), iar N ( 21 , 12 , 0). Prin urmare,

6
distanta dintre cele doua drepte va fi MN = 6 .
15.11 Determinati ecuatia dreptei care trece prin A(1, 2, 2) si este paralela cu planele ( P1 ) :
2x y + 3z 1 = 0 si ( P2 ) : 3x + 2y z + 4 = 0.
Solutie
Fie (d) dreapta care trece prin A si este paralela cu cele doua plane, iar ~v( a, b, c)

un vector director al ei. Daca N1 si N2 sunt vectori normali la planele ( P1 ), respectiv

( P2 ), atunci ~v N1 si ~v N2 , prinurmare ~v N1 = ~v N2 = 0. Intrucat N1 (2, 1, 3),
2a b + 3c = 0
iar N2 (3, 2, 1), obtinem sistemul . O solutie particulara a acestui
3a + 2b c = 0
sistem, obtinuta pentru c = 7, este (5, 11, 7). Ecuatiile dreptei sunt
x1 y2 z2
(d) : = = .
5 11 7
Solutie alternativa

Fie (d) dreapta cautata si ~v un vector director al ei. Fie deasemenea N1 = 2~ ~ + 3~k,
N2 = 3~ + 2~ ~k vectori normali la ( P1 ), respectiv ( P2 ). Cum (d) este paralela cu ( P1 )

si ( P2 ), ~v este perpendicular atat pe N1 cat si pe N2 ; urmeaza ca o alegere pentru ~v este

~
~ ~ k

~v = N1 N2 = 2 1 3 = 5~ + 11~ + 7~k.

3 2 1
Ecuatiile dreptei sunt atunci

x1 y2 z2
(d) : = = .
5 11 7
15.12 Se considera cercurile (C1 ) : x2 + y2 + 8x 6y + 15 = 0; (C2 ) : x2 + y2 2x + 4y

15 = 0; (C3 ) : x2 + y2 10x 4y + 25 = 0.
1) Determinati multimea punctelor M din plan cu proprietatea ca tangentele duse din M
la (C1 ) si la (C2 ) sunt congruente.
2) Aflati punctul M din care se pot duce tangente congruente la cele trei cercuri.
Solutie
1) Ecuatia axei radicale a cercurilor (C1 ) si (C2 ) se obtine ,,reducand patratele ntre
ecuatiile celor doua cercuri, deci scazand membru cu membru cele doua ecuatii. Locul
geometric al punctelor M cu proprietatea dorita este dreapta (d) : x y + 3 = 0.
2) Axa radicala a cercurilor (C1 ) si (C3 ) este dreapta (d0 ) : 9x y 5 = 0. Inter-
sectand dreptele (d) si (d0 ), gasim coordonatele punctului M cautat, anume M (1, 4).
Solutie alternativa
1) Fie M ( a, b) punctul cautat, iar MT1 = MT2 tangentele congruente la primele
doua cercuri. Din triunghiurile dreptunghice MT1O1 si MT2O2 , obtinem cu teorema
lui Pitagora ca MO12 = R21 + MT12 , iar MO22 = R22 + MT22 . Scazand membru cu membru
cele doua relatii, obtinem ca MO12 MO22 = R21 R22 . Insa O1 (4, 3), O2 (1, 2), R1 =

10, R1 = 20 si deducem ca
( a + 4)2 + (b 3)2 ( a 1)2 (b + 2)2 = 10 20, i.e. a b + 3 = 0.
Rezulta ca locul geometric al lui M este dreapta (d) : x y + 3 = 0.

2) Procedam ca mai sus, adaugand conditia corespunzatoare celui de-al treilea cerc.
x2 y2 8
15.13 Se considera hiperbola ( H ) : = 1 si punctul sau M(5, ). Tangenta n
9 4 3
M la hiperbola taie asimptotele n punctele B, respectiv C. Demonstrati ca M este mijlocul
segmentului BC.
Solutie
2
Ecuatiile celor doua asimptote sunt (d1 ) : y = 3 x, respectiv y = 23 x. Tangenta
n M la hiperbola se afla prin dedublare si are ecuatia (d) : 5x 6y 9 = 0. Inter-
sectand tangenta cu asimptotele, obtinem coordonatele punctelor B si C, anume B(9, 6)
si C (1, 23 ). Se verifica imediat ca punctul M (5, 83 ) este mijlocul segmentului [ BC ].
15.14 Fie sfera (S) : x2 + y2 + z2 6x + 4y 10z 62 = 0.

1) Precizati centrul si raza sferei S.
2) Aratati ca A(5, 2, 3) este exterior sferei si precizati ecuatia sferei (S1 ) cu centrul n
A care este tangenta exterior la (S).
3) Precizati coordonatele punctului de tangenta a sferelor (S) si (S1 ).
Solutie
1) Ecuatia redusa a sferei este (S) : ( x 3)2 + (y + 2)2 + (z 5)2 = 100, prin urmare
centrul sferei este punctul C (3, 2, 5) iar raza sa este R = 10.
p
2) Cum CA = (8)2 + 42 + (8)2 = 12 > 10, rezulta ca punctul A este exterior
sferei (S). Raza sferei (S1 ) este R1 = CA R = 2, iar ecuatia sa este
(S1 ) : ( x + 5)2 + (y 2)2 + (z + 3)2 = 4.
3) Punctul de tangenta al celor doua sfere se afla intersectand dreapta CA cu sfera

(S) si alegand dintre cele doua puncte obtinute pe
acela care este interior segmentului

x = 5 + 8t

[CA]. Ecuatiile parametrice ale dreptei (CA) sunt y = 2 4t , t R. Impunem

z = 3 + 8t
conditia ca ( x 3)2 + (y + 2)2 + (z 5)2 = 100 (8 + 8t)2 + (4 4t)2 + (8 +
8t)2 = 100 144(t 1)2 = 100 t1,2 = 1 56 . Punctul interior se obtine pentru t = 1
6
si este M ( 11 4 5
3 , 3 , 3 ).
Solutie alternativa
3) Coordonatele punctului de tangenta M se obtin stiind ca acesta mparte [CA] n
CM
raportul k = MA = 5. De aici,
kx A + xC 11 ky A + yC 4 kz A + zC 5
xM = = , yM = = , zM = = .
k+1 3 k+1 3 k+1 3
x2 y+1
15.15 Determinati ecuatiile planelor care contin dreapta (d) : = = z si sunt
3 2
1 49
tangente sferei (S) : x2 + y2 + (z + )2 = .
2 108
Solutie
Fie ( P) : ax + by + cz + d = 0 planul cautat. Dreapta (d) este continuta n plan daca
doua puncte ale ei se afla n plan. Punctele A(2, 1, 0) si B(5, 1, 1) apartin dreptei

2a b + d = 0 d = b 2a
si atunci ele se afla n planul ( P) daca .
5a + b c + d = 0 c = 3a + 2b
Distanta de la centrul sferei la plan trebuie sa fie egala cu raza sferei, prin urmare
| a 0 + b 0 + c ( 21 ) + d| 7
= 17a2 12ab 5b2 = 0
2
a +b +c2 2 108
5b
( a b)(17a + 5b) = 0 a = b sau a = .
17
Daca a = b, rezulta ca c = 5b, d = b si obtinem planul ( P1 ) : x + y + 5z 1 = 0. Daca

5b
a = 17 , obtinem analog planul ( P2 ) : 5x + 17y + 19z + 27 = 0.
Solutie alternativa
x 2
Dreapta (d) este intersectia planelor (P1 ) : 3 = z, i.e. (P1 ) : x + 3z 2 = 0 si
y +1
(P2 ) : 2 = z, i.e. (P2 ) : y + 2z + 1 = 0. Un plan care contine dreapta (d), diferit de
(P1 ), are ecuatia ( P) : ( x + 3z 2) + (y + 2z + 1) = 0, i.e. ( P) : x + y + (2z + 3)z +
2 = 0, apartinand fasciculului de plane determinat de (P1 ) si de (P2 ).
Deoarece ( P) este tangent sferei (S), distanta de la centrul C (0, 0, 12 ) al sferei la
7
planul ( P) este egala cu raza R = a sferei. Urmeaza ca
6 3
|0 + 0 + (2 + 3) ( 12 ) + 2| 7 | 72 | 7
p = =
1 + 2 + (2 + 3)2 6 3 52 + 12 + 10 6 3
1 1
= .
2
5 + 12 + 10 3 3
n o
Urmeaza ca 52 + 12 17 = 0, de unde 1,2 1, 17
5 . Pentru 1 = 1 se obtine
planul ( P1 ) : x + y + 5z 1 = 0, iar pentru 2 = 17
5 se obtine ( P2 ) : x
17
5 y 19
5 z
27
5 = 0, i.e. ( P2 ) : 5x + 17y + 19z + 27 = 0.

x (t) = a sin3 t

15.16 Fie curba (C ) : y(t) = a cos3 t . Demonstrati ca (C ) este situata n intregime pe

z(t) = b cos 2t
un hiperboloid cu o panza, a carui ecuatie se cere.
Solutie
Se observa ca
sin6 t + cos6 t = (sin2 t)3 + (cos2 t)3 = (sin2 t + cos2 t)(sin4 t sin2 t cos2 t + cos4 t)
= 1 ((sin2 t + cos2 t)2 3 sin2 t cos2 t) = 1 3 sin2 t cos2 t
3 1 + 3 cos2 2t
= 1 sin2 2t = ,
4 4
de unde
x 2 y2 1 3 z2
+ = + .
a2 a2 4 4 b2
De aici, curba (C ) apartine hiperboloidului cu o panza
x2 y2 z2
(H) : a2
+ a2
b2
= 1.
4 4 3
15.17 Determinati o ecuatie parametrica a curbei

x 2 + y2 + z2 = R2
(C ) : (curba lui Viviani).
x2 + y2 Rx = 0.
Solutie
Cum curba lui Viviani se afla situata pe sfera (S) : x2 + y2 + z2 = R2 , se vor folosi
coordonatele sferice

x = R sin cos

y = R sin sin , [0, ], [0, 2 ).

z = R cos
Inlocuind n a doua ecuatie se obtine ca R2 sin2 R2 sin cos = 0, deci sin cos =
sin2 . De aici,
(sin sin )2 = sin2 (sin cos )2

= sin2 sin4 = sin2 cos2 ,
iar
sin sin = sin cos .

O reprezentare parametrica a curbei lui Viviani este deci

x = R sin2

y = R sin cos , [0, ].

z = R cos

x (t) = et cos t

15.18 Fie curba (C ) data parametric prin y(t) = et sin t .

z(t) = e2t
1) Determinati ecuatia planului osculator si a binormalei n M0 (t0 = 0). Este acest plan
paralel cu planul ( P) : x + y 2z 3 = 0? Dar perpendicular pe acesta?
2) Determinati punctele de pe curba (C ) n care tangenta este paralela cu dreapta (d) :
x2 y+3 z1
= = .
1 1 2
Solutie
1) Au loc relatiile
d~r
= et (cos t sin t)~ + et (sin t + cos t)~ 2e2t~k
dt
d2~r
= 2et sin t~ + 2et cos t~ + 4e2t~k.
dt2
De aici,

~
~ ~ k
2
d~r d ~r
2 = et (cos t sin t) et (sin t + cos t) 2e2t .
dt dt
2et sin t 2et cos t +4e2t
In M0 (t0 = 0) = M0 (1, 0, 1), un vector normal la planul osculator este

2
~B = d~r d ~r (0) = 8~ 4~ + 2~k,
dt dt2
care este si vector director al binormalei. Ecuatia planului osculator este
( P1 ) : 8( x 1) 4(y 0) + 2(z 1) = 0 i.e. ( P1 ) : 8x 4y + 2z 10 = 0,
iar ecuatia binormalei n M0 este

x1 y z1
= = .
8 4 2

Un vector normal la planul ( P) este N = ~ +~ 2~k. Cum ~B N ~ = 0, urmeaza ca
~B si N
~ sunt perpendiculari, ceea ce nseamna ca planele ( P1 ) si ( P) sunt deasemenea
perpendiculare.
2) Un vector tangent la curba ntr-un punct curent M (t) este
~T = d~r = et (cos t sin t)~ + et (sin t + cos t)~ 2e2t~k.

dt
Din conditia de paralelism,
et (cos t sin t) et (sin t + cos t) 2e2t

= = ,
1 1 2
deci
et (cos t sin t) = et (sin t + cos t) = e2t ,
de unde
et sin t = 0, et cos t = e2t .
Ridicand aceste relatii la patrat si adunandu-le, obtinem ca e2t = e4t , deci t = 0, iar
punctul cautat este M0 (1, 0, 1).

x (t) = a cos t

15.19 Determinati f : R R astfel ncat curba (C ) : y(t) = a sin t , t R, a > 0, sa

z(t) = f (t)
fie curba plana.
Solutie
Deoarece
d~r
= a sin t~ + a cos t~ + f 0 (t)~k
dt
d2~r
2
= a cos t~ a sin t~ + f 00 (t)~k
dt
d3~r
3
= a sin t~ a cos t~ + f 000 (t)~k,
dt
urmeaza ca

0 (t)
a sin t a cos t f 0 0 0 f 0 (t) + f 000 (t)
d~r d2~r d3~r L1 = L1 + L3
( , 2 , 3 ) = a cos t a sin t f 00 (t) ====== = a cos t a sin t
f 00 ( t )

dt dt dt
a sin t a cos t f 000 (t) a sin t a cos t 000
f (t)
= a2 ( f 0 (t) + f 000 (t)).

Deoarece (C ) este curba plana, urmeaza ca f 000 (t) + f 0 (t) = 0, care este o ecuatie
diferentiala liniara cu coeficienti constanti. Ecuatia caracteristica asociata este r3 + r =
0, cu radacinile r1 = 0, r2 = i, r3 = i. De aici,
f (t) = C1 + C2 cos t + C3 sin t, C1 , C2 , C3 R.
15.20 Fie curba (C ) : ~r = sin2 t~ + sin t cos t~ + cos t~k, t R. Demonstrati ca planele
normale la curba (C ) trec printr-un punct fix.
Solutie
Are loc relatia
d~r
= 2 sin t cos t~ + (cos2 t sin2 t)~ sin t~k.
dt
Urmeaza ca planul normal ntr-un punct curent M (t) de pe curba are ecuatia
( P) : 2 sin t cos t( x sin2 t) + (cos2 t sin2 t)(y sin t cos t) sin t(z cos t) = 0
adica
( P) : 2 sin t cos t x + (cos2 t sin2 t) y sin t z

+ sin t cos t(2 sin2 t (cos2 t sin2 t) + 1) = 0.
Cum 2 sin2 t (cos2 t sin2 t) + 1 = 0, urmeaza ca
( P) : 2 sin t cos t x + (cos2 t sin2 t) y sin t z = 0,
iar ( P) trece prin origine.

Bibliografie
[1] P. Georgescu, G. Popa, Structuri fundamentale n algebra liniara, geometria vectoriala si

geometria analitica, Ed. Matrix Rom, Bucuresti, 2003.
[2] N. Papaghiuc, Geometrie analitica si elemente de geometrie diferentiala, Ed. Univ.

Tehnice ,,Gh. Asachi, Iasi, 1998.
[3] M. Rosculet, Algebra liniara, geometrie analitica si geometrie diferentiala, Ed. Tehnica,
Bucuresti, 1987.
149

Alg2 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Alg2 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GEOMETRIE VECTORIALA, ANALITICA SI

DIFERENTIALA. PROBLEME REZOLVATE

Gabriel POPA, Paul GEORGESCU

1 SPATIUL VECTORILOR LIBERI. STRUCTURA AFINA 4

2 SPATIUL VECTORILOR LIBERI. STRUCTURA EUCLIDIANA 9

6 COORDONATE POLARE, CILINDRICE SI SFERICE 43

8 CONICE PE ECUATII REDUSE 57

9 CONICE PE ECUATII GENERALE 73

11 CUADRICE PE ECUATII REDUSE 94

12 TEORIA SUPRAFETELOR 100

13 CURBE IN PLAN 107

14 CURBE IN SPATIU 121

SPATIUL VECTORILOR LIBERI.

Reciproc, fie ~a, ~b, ~c cu ~a + ~b + ~c = ~0 ~c = (~a + ~b). Construim un vector oarecare

de unde, conform problemei precedente, urmeaza ca MNPQ este paralelogram.

1.6 Se considera 4 ABC si punctele M [ AB], N [ AC ] astfel ncat MA = MB, iar

1.7 Se considera paralelogramul ABCD de centru O si punctele M [ AB], N [ AD ] astfel

1.8 Fie B = {~,~} baza canonica n plan.

1.11 Fie 4 ABC si fie G centrul sau de greutate.

1.12 Fie ABCDEF hexagon, iar M, N, P, Q, R, S mijloacele laturilor consecutive. Aratati ca

SPATIUL VECTORILOR LIBERI.

2.4 Se considera patratul ABCD si punctele M [ BC ], N [CD ] astfel ncat BM = CN.

~a (~a + ~b +~c) = 0 ~a2 +~a ~b +~a ~c = 0

Prin sumare, obtinem:

2.9 Fie ABCDA0 B0 C 0 D 0 un cub.

~a ~b ~b ~c = ~a ~b +~c ~b = (~a +~c) ~b = (~b) ~b = ~0.

Rezulta ca ~a ~b = ~b ~c. Analog se demonstreaza si cealalta egalitate.

2.12 Demonstrati ca (~a ~b,~b ~c, ~c ~a) = 0, ~a,~b, ~c V3 , algebric si geometric.

(~a ~b) (~c d~) = (~a ~b, ~c, d~) = (~c, d,

de unde, conform formulei de dezvoltare a dublului produs vectorial,

Folosind comutativitatea produsului scalar, urmeaza ca

2.16 Fie A, B, C de vectori de pozitie ~r A = 14~ 7~ + 2~k, ~r B = 2~ + 2~ 7~k, ~rC = 2~ + 7~ +

2.19 Determinati R astfel ca vectorii ~a =~ + ~ + 2~k, ~b = 2~ +~ +~k, ~c = 3~ ~ + 4~k sa

2.20 Fie ~a =~ + ~ + 2~k, ~b =~ 2~ + 3~k, ~c = 2~ +~ +~k

3) Procedam ca n solutia problemei 2.19; obtinem ca = 1.

k~u + ~vk > k~uk si k~u + ~vk > k~vk .

Reciproca este adevarata?

k~u + ~vk2 = (~u + ~v)2 = ~u2 + 2~u ~v + ~v2 k~uk2 + k~vk2 ,

de unde rezulta cerinta problemei. Reciproca nu este adevarata; este suficient ca

2~u ~v + ~v2 > 0, 2~u ~v + ~u2 > 0,

2.24 Fie vectorii ~a = 2~ 3~ +~k, ~b =~ + 2~ 2~k, ~c = ~ +~.

Cum (~a,~b, ~c) 6= 0, nseamna ca vectorii sunt necoplanari. Volumul paralelipipedului

3.2 Se considera punctele A(1, 2) si B(3, 1).

3.4 Se considera punctele A(1, 1), B(5, 1), C (1, 3).

2) Scrieti ecuatia naltimii din A n 4 ABC.

3.5 Se considera dreapta (d) : ax + y 1 = 0, a R, si punctul A(1, 2). Determinati

3.6 Se considera dreapta (d) : 2x y + 3 = 0 si punctul M (2, 3).

3.7 Se considera dreapta (d) : 2x y + 3 = 0 si punctul M (2, 3). Determinati coordo-

3.8 Se considera dreapta (d) : 2x y + 3 = 0 si punctul M (2, 3). Determinati ecuatia

3.9 Determinati distanta ntre dreptele (d1 ) : 2x + y 3 = 0 si (d2 ) : 6x + 3y + 1 = 0.

3.10 Determinati masura unghiului ascutit format de dreptele (d1 ) : ax y + 2 = 0 si

3.11 Se considera punctele A(1, a), B(2, 1) si C ( a, 3), unde a R.

Obtinem ecuatia a2 a + 2 = 0, care nu are solutii reale. Rezulta ca A, B, C sunt

3.12 Se considera dreptele (d1 ) : mx + y + n = 0 si (d2 ) : x ny 2 = 0. In ce conditii

3.13 Se considera dreptele (d1 ) : x + y + 2 = 0, (d2 ) : 2x y + 1 = 0, (d3 ) : mx + ny + 4 =

dreptei BC este 21 , prin urmare o perpendiculara pe aceasta dreapta are panta m2 = 2.

2MA2 = MB2 + MC2 2( a 2)2 + 2(b 3)2 = ( a 4)2 + b2 + ( a + 2)2 + b2

Rezulta ca locul geometric este dreapta de ecuatie 2x + 3y 3 = 0.

4.3 Determinati a R astfel ncat dreptele

x1 y+1 z+2 x + 11 y1 z+1

AM ~v = 0, de unde t = 0, deci M (0, 2, 1). Ecuatiile canonice ale dreptei AM sunt

4.6 Determinati distanta ntre dreptele

4.7 Determinati unghiul dreptelor