Subiecte Sisteme Structurale din Beton

1. Care sunt cele 7 tendinte in constructia de cladiri inalte?

Tendinta 1: cresterea in inaltime - Inaltimea medie a primelor 100 de cladiri a crescut intre
anul 2000 si anul 2010 de la 297 m la 349 m, adica cu 22%
Tendinta 2: Cresterea in numar
Tendinta 3: schimbare in distributia geografica - pentru o perioada mare de timp, cladirile
din America de Nord au fost primele 100 cele mai inalte cladiri din lume, dar acest lucru se
schimba rapid datorita unui boom global in constructia de cladiro inalte,cu o creste majora
a numarului de cladiri foarte inalte situate prepoderent in Asia si Orientul Mijlociu
Tendinta 4: schimbare in functiuni functiunea preponderenta a cladirilor inalte a fost
pentru mult timp cea de birouri, insa acest lucru se schimba rapid incepand cu 2010 mai
putin de jumatate din cele 100 cele mai inalte cladiri vor fi de birouri, marea majoritate
fiind rezidentiale sau cu functiunea mixta.
Tendinta 5: schimbare in material - 7 din cele mai inalte 10 cladiri terminate in 2009 au
structura de beton.
Tendinta 6: schimbarea esteticii de la forme regulate in plan la stiluri arhitecturale
diferite
Tendinta 7: sustenabilitate

2. Care este cea mai inalta cladire din lume? descrieti-i sistemul structural.

Cea mai inalta cladire din lumea este Burj Khalifa cu urmatoarele caracteristici:

inaltimea totala de 828m;

nr de etaje 162;
subsoluri 2;
nr. de ascensoare 57;]
aria construita 464.511,0 m2

Sistemul structural este urmatorul:

Preluarea fortelor orizontale - Sistemul structural este constitut dintr-un nucleu hexagonal
sprijinit de 3 contraforti dispusi la 120o, constituiti din peretii culoarelor. Stalpi marginali sunt
antrenati printr-un sistem de 5 centuri dispuse in dreptul etajelor tehnice. Retragerile se fac in
spiralasi imbunatatesc raspunsul la vant.
Plansee - Placi de beton armate pe doua directii cu grosimi intre 225 mm si 300 mm, si
deschideri de circa 9.00 m.

Antena - Este o structura metalica cu contravantuiri centrice, de 200 m inaltime

1
 Subiecte Sisteme Structurale din Beton

Fundatia - Este un radier de beton armat de 3,7 m grosime, asezat pe 194 piloti forati de 1,5 m
diametru si 43 m lungime.

Modul 1 de vibratie (a) este de translatie si are perioada proprie de 11,3 s. Modul 2 este tot de
translatie, perpendicular pe primul si are T= 10,2s. Primul mod de torsiune este 5, cu T = 4,3 s.

3. Ce este sistemul outrigger&belt si cum ajuta la preluarea fortelor orizontale?

Sistemul de outrigger and belt este unul de rezistenta la actiuni laterale, in care stalpii marginale
sunt legati de nucleu central prin intermediul unor elemente foarte rigide numite outrigger-i la unul sau
mai multe niveluri.Cand fortele laterale actioneaza asupra cladirii, incovoierea nucleului duce la
deplasarea outrigger-ului care intinde sau comprima stalpii marginali,astfel o parte din momentul de
rasturnare este luata de stalpii perimetrali prin efect indirect, cu un brat de parghie foarte avantajos.

Centurile belt au rolul de a antrena toate elementele perimetrale.

2
 Subiecte Sisteme Structurale din Beton

4. Care stalpi sunt mai solicitati la un tub perforat si de ce?

Datorita deformatiilor de forta taietoare, elementele de la mijlocul laturilor nu sunt antrenate la

fel de mult ca cele de la colt; Fenomenul seaman cu cel de la talpile grinzilor.

3
 Subiecte Sisteme Structurale din Beton

5. Obiectivele de performanta recomandate la proiectarea seismica a unei cladiri inalte si care

sunt nivelurile de hazard asociate acestora?

Obiective minime de performanta:

Risc redus de colaps (10%) la cutremurul maxim considerat (MCE)

Risc limitat (50%) de pierdere a anvelopei la MCE;
Risc neglijabil pentru vieti la cutremurul de proiectare
Risc neglijabil pentru intreruperea ocuparii la cutremurul de serviciu

Realizarea obiectivelor implica:

Configurarea si proportionarea structurii pe baza principiilor proiectarii capacitatii;
Demonstrarea faptului ca structura va avea un raspuns in esenta elastic la cutremurul de
serviciu;
Demonstrarea faptului ca structura va raspunde la cutremurul maxim considerat (MCE):
o fara pierderea capacitatii de preluare a incarcarilor gravitationale;
o fara deformatii inelastice ale elementelor importante ale sistemului de preluare a
fortelor laterale care sa duca la reducerea severa a rezistentelor;
o fara a ramane cu deformatii laterale permanente sau sa dezvolte instabilitate
structurala;
Detalierea tuturor elementelor structurale pentru a putea suporta deformatiile anticipate la
MCE;
Ancorarea si fixarea tuturor componentelor nestructurale conform cerintelor codului de
proiectare, astfel incat elementele esentiale pentru siguranta vietii sa functioneze si celelalte
elemente sa nu fie in pericol de a cadea sau deplasa la cutremurul de calcul.

Obiective de performanta imbunatatite:

Cand un proiect trebuie sa produca capabilitate de performanta imbunatatita, inginerul trebuie
sa elaboreze un document formal scris care sa contina descrierea performantelor dorite precum si a
mijloacelor ce trebuie folosite pentru atingerea acestor performante.
Suprafata aratand niveluri
de performanta, niveluri de
hazard si costuri relative ale
diverselor obiective de
reabilitare (FEMA 274,
1997)

4
 Subiecte Sisteme Structurale din Beton

6. Ce particularitati prezinta raspunsul seismic al unei cladiri inalte?

Comportarea cladirilor inalte la seism prezinta unele particularitati:

Perioade fundamentale >> 1 secunda;
O parte semnificativa a masei participa la raspunsul modurilor superioare;
Zveltete mare ( o parte importanta a driftului este data de deformatiile de incovoiere si nu de cele
de forfecare).

7. Principalii indici de consum pt. o structura de beton armat.

8. Exigentele de performanta pt. fatada unei cladiri inalte.

Exigenele de performan specifice sistemelor de perei cortin pot fi grupate n dou categorii:
exigene funcionale care se refer la:
o conservarea calitii i capacitii funcionale a unui sistem de perete cortin, pe durata
de existen a acestuia, stabilit n cadrul procesului de proiectare;
o asigurarea unei comportri favorabile n exploatare, astfel nct s nu fie afectate, n nici
un fel, persoanele care i desfoar activitatea n cldire i s fie afectate, ntr- o

5
 Subiecte Sisteme Structurale din Beton

msur ct mai redus, valorile materiale existente, sau sistemele tehnologice specifice
(instalaii, echipamente).
exigene structurale care se refer la:
o rezistena i stabilitatea sistemelor de perei cortin, corelat cu
o capacitatea de a nu se avaria, ca urmare a deformrii, n regim static i dinamic, a
sistemului structural al construciei.
Criteriile de performan asociate acestor exigene au n vedere, dup caz, eforturile i/sau
deformaiile generate de diferite aciuni, adoptndu-se, dup caz, anumite niveluri de asigurare, n
conformitate cu prevederile prezentului normativ.

9. Ce efecte are vantul asupra unei cladiri inalte si flexibile?

Pentru structurile inalte, raspunsul perpendicular pe directia vantului este mai important decat
cel pe directia vantului.
Vibratiile perpendiculare pe directia vantului sunt generate de o combinatie de factori si anume:
oscilatii datorate turbulentei (efecte reduse)
Efectele produse de desprinderea vartejurilor
oscilaii auto-ntreinute(situatia in care frecventa vartejurilor tinde sa se cupleze cu frecventa
structurii -rezonan)
Fenomenul de rezonanta se poate produce atunci cand structura are o rigiditate si o amortizare
redusa.
La viteze mici vartejurile se formeaza simetric de o parte si de alta a cladirii, dar la viteze mari se
formeaza asimetric, dand forte transversale care produc oscilatii ale cladirii :

Probleme deosebite la elementele de inchidere, in special la colturi si in zonele de schimbare a

formei.
Din punct de vedere al raspunsului dinamic:
aceste este mult mai important ca la cladirile joase;
vibratiile transversale sunt mai importante decat cele pe directia vantului la cladiri peste 100m
inaltime;
raspunsul este puternic influentat de forma colturilor.
Cnd amplitudinea acceleraiei este n intervalul de la 0,5 pn la 1,5% din g, micarea cldirii
devine perceptibila pentru majoritatea ocupanilor cldirii. Pe baza acestor i a altor informaii, o limitare
a acceleratiei de 1 pn la 3% din g este recomandat. Valoarea cea mai mic este considerat adecvat
pentru blocuri de locuinte, valorile cele mai mari pentru cladiri de birouri.

6
 Subiecte Sisteme Structurale din Beton

10. Cum se poate modela interactiunea sol-structura?

Cladirile inalte au de obicei mai multe subsoluri, dezvoltate pe o suprafata in plan mai mare decat
turnul(podium), ca in fig. (a). Aceasta substructura poate fi introdusa in modelul de calcul fie aplicand
pur si simplu acceleratia seismica la nivelul radierului fig. (b), fie introducand resoarte intre substructura
si teren- fig. (c).

Abordarea directa, in care se construiete un model de calcul al ntregii structuri, fundaiei si

solului, care este excitat ca un cmp de unde. Problema este dificil de rezolvat din punct de vedere al
calculului, mai ales cnd sistemul conine neliniariti semnificative, drept care aceasta abordare este rar
folosita in practica.
Abordarea pe substructuri, problema ISS se imparte in 3 pasi:
Primul pas este stabilirea miscarii terenului la nivelul fundatiei daca suprastructura si fundatia n-
ar avea masa(foundation input motion);
In al doilea pas sunt caracterizate rigiditatea si amortizarea fundatie-teren, fie cu functii de
impedanta, fie cu resoarte distribuite(si amortizoare);
Pasul final implica plasarea suprastructurii pe fundatie si excitarea sistemului prin deplasarea
capetelor resoartelor cu componentele de translatie si rotatie ale miscarii terenului.

Abordarea curenta, miscarea fundatiei este miscarea din free-field (i.e., uFIM= ug; FIM= 0),
adica este ignorata interactiunea cinematica. Rigiditatea solului este de asemenea ignorata frecvent,
considerand baza fixa, ca in Modelele 1 si 2. Singura diferenta intre Modelele 1 si 2 este inaltimea

7
 Subiecte Sisteme Structurale din Beton

structurii, care este cea de deasupra terenului pentru Modelul 1 si cea de peste cota de fundare pentru
Modelul 2.
Modelul 3 include rigiditatea solului prin folosirea de resoarte (fr amortizare) si aplicarea
micrii terenului la capetele resoartelor orizontale.

11. Cum conlucreaza cadrele cu peretii structurali intr-o structura duala?

Rigiditate mult mai mare decat a caderlor simple;

Ductilitate ridicata;
Nu permite mecanisme de etaj;
Poate fi folosit in zone cu seismicitate ridicata.

8
 Subiecte Sisteme Structurale din Beton

12. Alte subiecte

12.1 Sisteme structurale

Introducere
sisteme structurale pentru preluarea forelor laterale i
sisteme structurale pentru preluarea forelor gravitaionale

Sistemul structural al unei cldiri nalte poate fi considerat n mod simplificat ca o consol
vertical, solicitat la ncovoiere cu for tietoare. Pentru moment, efectul ncrcrilor gravitaionale va
fi ignorat.
Sistemul trebuie s aib suficient rezisten (pentru preluarea solicitrilor, moment i for
tietoare) i rigiditate (pentru limitarea deformaiilor laterale n scopul limitrii efectelor de ordinul II i a
evitrii degradrii elementelor nestructurale.
Deoarece structura este spaial i rezultanta forelor orizontale se aplic de obicei excentric faa
de axele principale ale seciunii transversale (orizontale), sistemul terbuie s aib i suficient rezisten
i rigiditate la torsiune.
n cazul structurilor situate n zone seismice se adaug cerina de ductilitate: structura trebuie s
aib sufcient capacitate de deformare postelastic pentru a disipa energie seismic prin deformaii
inelastice.

Eficientala incovoiere este data de BRI (Bending Rigidity Index). Sistemul

din fig. (a) este cel mai eficient(BRI = 100);
cel din fig. (b) are BRI = 33;
cel din fig. (g) are BRI = 63.

Eficientala forta taietoare este data de SRI (Shear Rigidity Index).

Sistemul din fig. (a) este cel mai eficient(SRI = 100);

9
 Subiecte Sisteme Structurale din Beton

Concepte structurale

a. Sa reziste momentului de rasturnare dat de fortele laterale folosind elemente plasate cat mai
departe posibil de centrul geometric al cladirii.
b. Sa transmita incarcarile gravitationale catre elementele verticale care preiau momentele de
rasturnare
c. Sa lege aceste elemente verticale impreuna cu elemente structurale care sa reziste la forta
taietoare astfel incat intreg perimetrul cladirii sa fie antrenat la preluarea momentelor de
rasturnare
d. Sa reziste fortelor laterale cu elemente incarcate la compresiune decat la intindere din efect
indirect

Plansee dala cu stalpi Flexibilitate mare la forte laterale, ceea ce limiteaza la 10 niveluri;
Ductilitat escazuta la imbinarea placa stalp;
Nerecomandat in zone cu seismicitate medie sau ridicata.

Plansee dala cu pereti Peretii contravantuiesc eficient cladirea

Ductilitat escazuta la imbinarea placa-perete;
Nerecomandat in zone cu seismicitate ridicata.

10
 Subiecte Sisteme Structurale din Beton

Cadre rigide Flexibilitate relativ mare;

Ductilitate ridicata;
Sensibilla efectede ordinul II
Poate fi folosit in zone cu seismicitate ridicata

Sisteme duale pereti-cadre Rigiditate mult mai mare decat a caderlor simple;
Ductilitate ridicata;
Nu permite mecanisme de etaj;
Poate fi folosit in zone cu seismicitate ridicata

11
 Subiecte Sisteme Structurale din Beton

Nucleu central -cadre Prezinta avantajele structurale ale sistemului dual

Trebuie verificata rigiditatea la torsiune;
Poate fi folosit in zone cu seismicitate ridicata

Tub perimetral Rigiditate buna la translatie si torsiune;

Prezinta fenomenul de shear lag
Diagonalele reduc efectul shear lag si maresc eficienta tubului.

Pachet de tuburi Diafragmele verticale interioare micsoreaza efectul shear lag la stalpii de la
mijlocul laturii.

12
 Subiecte Sisteme Structurale din Beton

Nucleu cu contraforti Sistem foarte eficient pentru cladiri foarte inalte

12.2 Sisteme de plansee

Consideratii generale
Alegerea sistemului de planseu adecvat este o decizie economica importanta la o cladire inalta.
La cladiri rezidentiale, sunt posibile deschideri mai mici pentru ca dimensiunile mai mici ale
incaperilor permit dispunerea mai apropiata a stalpilor sau peretilor.
Cladirile de birouri cer spatii mari deschise, deci sunt necesare deschideri mai mari.
Usurinta si viteza de constructie joaca de asemenea un rol important in alegerea sistemului de
planseu. Unii antreprenori pot obisnuiti numai cu anumite sisteme sau au investit intr-un sistem
de cofraj scump pentru un anumit tip de planseu.
Uneori sistemul de planseu trebuie sa participe si la preluarea fortelor orizontale. De exemplu,
grinzile pot face parte din cadre care preiau forte seismice.

Plansee care descarca pe o directie descarca pe reazeme paralele, cu deschideri pana la 7 m;

grosimea este in generala intre 15 si 20 cm.
Cofrajele si armarea sunt simple.
Sistemul este greu si ineficient, dar poate fi folosit in cladiri
rezidentiale, la deschideri mai mici, eventuale cu utilizarea post-tensionarii.

Grinzi principale si nervuri dese
intre 50 cm si 1.00 m.
fibre de sticla.
Placa poate fi subtire (pana la 6 cm), si armata cu plase sudate.
Nervurile au inaltimi intre 15 si 50 cm iar distanta intre ele este
Se pot acoperi deschideri pana la 12.00 m
Pentru cofrarea nervurilor se pot folosi cofraje reutilizabile din

13
 Subiecte Sisteme Structurale din Beton

Grinzi principale si secundare Distantele intre grinzile secundare sunt intre 1,50-2,00 m, dar pot
creste pana la 2,50- 3,00 m.
Deschiderile pot fi pana la 14 m.
Se pot folosi placi cu grosime de 8-15 cm.
Pe langa faptul ca se pot acoperi deschideri mai mari, sistemul este
compatibil cu cele care preiau forte orizontale.

Planseu dala La un planseu dala, placa este rezemata direct pe stalpi.

De obicei deschiderile sunt apropiate ca valoare, astfel incat placa
descarca pe doua directii.
Deschiderile variaza intre 8,00 m (armare conventionala) si 11 m
(armatura postintinsa).
Acest sistem permite de asemenea dispunerea libera a stalpilor si
creaza un tavan plat (rezultand de aici o inaltime de etaj minima).

Planseu ciuperca Adaugarea de capitel si subplaca permite marirea deschiderilor si

preluarea de incarcari mai mari.
Capitelul mareste rezistenta la strapungere, in timp ce subplaca
permite si marirea momentului capabil in placa si scaderea sagetilor.
ACI 318 considera sublaca o ingrosare a placi care se intinde pe cel
putin 1/6 din deschidere

Planseu casetat Planseul casetat are grinzi dese (60-100 cm interax) dispuse pe 2
directii.
Se realizeaza folsind cofraje din material plastic sau otel,
refolosibile, cu latura 5075 cm.
Casetele din jurul stalpilor sunt de obicei pline, pentru a mari
rezistenta la forta taietoare.

14
 Subiecte Sisteme Structurale din Beton

Planseu cu grinzi pe doua directii Planseul cu grinzi pe doua directii are grinzi pe doua directii
ortogonale care transmit sarcinile de la placa catre stalpi.
Acest sistem permite utilizarea de placi relativ subtirisi este un
sistem economic si compatibil cu cadrele rezistente la actiuni orizontale.
Pentru a realiza efectul de descaracare pe doua directii
trebuieca raportul laturilor sa nu depaseasca valoarea 2, iar pentru a realiza efectul de descarcare placa-
grinda-stalp, grinzile trebuie sa fie relativ rigide.

Plansee compozite Structurile de otel folosesc de asemenea placi de beton asezate

pe grinzile structurii metalice in diverse moduri.
Cea mai obisnuita metoda este turnarea placii de beton monolit
pe tabla cutata. In acest caz placa de beton are intre 6 si 10 cm grosime.
Inaltimea ondulei, grosimea tablei si distanta intre grinzi sunt
dimensionate astfel incat tabla cutata sa poata juca rolul de cofraj fara a mai fi nevoie de sprijiniri (popi).

15
 Subiecte Sisteme Structurale din Beton

Cand tabla este legata de placa de beton prin conectori de

forfecare (realizati prin nere- gularitati pe suprafata tablei), sistemul lucreaza ca un compozit, cu tabla
tinand loc de armatura intinsa in camp.

Placa de beton poate fi legata de grinda metalica prin conectori (cel

mai frecvent gujoane sudate pe talpa superioara a grinzii).
Se formeaza o grinda compozita, cu placa de beton in zona
comprimata si profilul metalic in zona intinsa.

Plansee compozite open web truss Grinzile secundare (de obicei) sunt grinzi cu zabrele.
Astfel se pot acoperi deschideri mari cu consumuri mic de otel.
Un alt avantaj este posibilitatea de atrece instalatiile prin
grosimea planseului (in special tubulatura pentru aer conditionat).
Au insa o sensibilitate mare la actiunea focului, ceea ce limiteaza
uneori domniul lor de utilizare.

16
 Subiecte Sisteme Structurale din Beton

12.3 Elemente de beton precomprimat

Principiul betonului precomprimat

Aplicarea unor eforturi initiale de compresiune in zonele unde in exploatare vor fi eforturi de
intindere.
Daca in exploatare nu apar deloc eforturi de intindere, precomprimarea este totala. Daca apar in
anumite situatii eforturi de intindere si betonul poate fisura, precomprimarea este partiala.
Intre betonul armat si betonul cu precomprimare totala este domeniul vast al precomprimarii
partiale.

Metode de realizare - Precomprimarea prin prentinderea armturilor

Principalele etape de fabricare sunt urmtoarele:

1. ntinderea armturilor (toroane sau srme amprentate);
2. Montarea armturilor pasive, urmat de turnarea betonului; tratarea betonului i decofrarea;
3. Detensionarea srmelor (toroanelor) la plcile de ancoraj de la extremitile stendului de ndat ce
betonul a atins o rezisten suficient, ceea ce are ca efect transferul eforturilor ctre beton.

Metode de realizare - Precomprimarea prin postntinderea armturilor

Principalele etape de fabricare sunt urmtoarele:

1.Montarea armturilor pasive i a celor active n teci;
2.Turnarea betonului; tratarea betonului;
3.ntinderea armturilor (toroane sau fascicule de srme)de ndat ce betonul a atins o rezisten
suficient, ceea ce are ca efect transferul eforturilor ctre beton;
4.n unele cazuri (armaturi aderente) injectarea tecilor cu lapte de ciment.

17
 Subiecte Sisteme Structurale din Beton

Domenii de utilizare
a. Structurile unde greutatea proprie reprezint o fraciune important din ncrcare, deci
elementele de mare deschidere: grinzi de poduri, grinzi de acoperiuri de hale industriale,
planee pentru cldiri de birouri sau parcaje etajatecu deschiderimari;
b. Structurile unde etaneitatea este o condiie esenial: rezervoare, silozuri, conducte,
anvelope de reactoare nucleare;
c. Structurile solicitate la oboseal: poduri, piste de aeroport, drumuri, fundaii de maini.

18