Adjectivul este partea de vorbire flexibila care exprima insusirea (caracteristica) unui obiect. Adjectivul insoteste si determina un substantiv, avand forme deosebite pentru genul si numarul substantivului: Numar Masculin Feminin Singular elev silitor carte interesanta Plural Elevi silitori carti interesante Dupa flexiune adjectivele pot fi: A. Adjective variabile care isi schimba forma dupa gen, numar si caz:bun, buna, buni, bune. a.1. Adjectivul cu doua terminatii, cand, la singular, au o forma pentru genul masculin si alta pentru feminin: frumos-frumoasa; slab- slaba, inalt-inalta, negru - neagra, cald-calda, acru-acra; a.2. Adjectivul cu o singura terminatie, cand, la singular, au aceeasi forma si pentru masculin si pentru feminin: izvor rece - apa rece; creion verde - iarba verde; copac mare- masa mare; iaurt dulce- turta dulce; B. Adjective invariabile- care isi pastreaza forma indiferent de gen, numar si caz. Ele provin din limbi straine si sugereaza culori (gri, maro,bleu, crem, bej, bordo, oliv, vernil etc. ) sau alte caracteristici (eficace, propice, vivace, atroce, locvace): tigru feroce - tigroaica feroce. Alte adjective invariabile provin din adverbe (asa, asemenea): M-a impresionat asa intamplare. Asa om (oameni) nu-l (i) gasesti oriunde. *Dupa origine, adjectivele se clasifica in : A. adjective propriu-zise: frumos, harnic, bun, intelept etc. B. adjective pronominale, provenite din pronumele ce determina un substantiv: b.1. adjective demonstrative: elevul acesta, acela, celalalt; b.2. adjective nehotarate: fiecare profesor, unele colege, toti copiii; b.3. adjective posesive: sora mea, colegii nostri; b.4. adjective negative: nici un caiet, nici o culegere; b.5. adjective de intarire: el insusi, tu insuti, Ioana insasi, noi insine, eiinsisi; b.6. adjective relative: Nu stiu 1/ce taina ascunzi. 2/; b.7. adjective interogative: Care om din lume nu doreste pacea? Dupa structura adjectivele sunt: Adjective simple: frumos, gras, verde, dulce, acru, lenes, intelept, rau, inteligent, inalt; Adjective compuse: cumsecade (cum + se + cade); atotputernic (a + tot + puternic); galben-auriu, tehnico-stiintific, alb-argintiu etc. .
Adjectivul se acorda in gen, numar si caz cu substantivul pe care il insoteste si il determina.
Adjectivul are urmatoarele grade de comparatie:
1. pozitiv: Elevul bun invata mereu. 2. comparativ - de superioritate: Elevul mai bun invata mereu. - de egalitate: Elevul la fel de bun (tot atat de bun) invata mereu. - de inferioritate: Elevul mai putin bun invata si el. 3. Superlativ a) relativ - de superioritate: Elevul cel mai bun invata mereu. - de inferioritate: Elevul cel mai putin bun se straduieste uneori. b) absolut: elevul foarte bun, elevul extraordinar de bun, elevul nemaipomenit de bun, elevul negrait de bun, elevul bun-bun, elevul buuuuun, elevul tare bun, elevul nespus de bun, elevul grozav de bun, elevul teribil de bun, elevul din cale afara de bun, elevul ultrabun, elevul bun nevoie mare.
Cu toate acestea, exista o serie de adjective care nu admit grade de comparatie. Cateva dintre acestea sunt: unic, viu, maiestuos, perfect, principal, secundar, complet, intreg, egal, oral, etern, vesnic, asemenea, general, patrat, oval, stramosesc, mort, optim, suprem, superb, final, superior, inferior, posterior, major, minor, maxim, minim, interior, exterior, ulterior, excelent, admirabil, splendid etc. .
Functiile sintactice ale adjectivelor:
Acesta este un copac batran. - batran = atribut adjectival, exprimat prin adjectiv simplu, propriu-zis, variabil cu 2 terminatii si 4 forme flexionare, se acorda in gen, nr. si caz cu substantivul ''copac'':genul masculin, nurmarul singular, cazul N, gradul de comparatie: pozitiv Copacul acesta este mai batran. - mai batran = nume predicativ, exprimat prin adjectiv simplu , propriu-zis, variabil cu 2 terminatii si 4 forme flexionare, se acorda in gen, nr. si caz cu substantivul ''copacul'': genul masculin, numarul singular, cazul N, gradul de comparatie: comparativ de superioritate. Din albastru s-a facut verde. - din albastru = complement indirect, exprimat prin adjectiv propriu-zis, variabil cu 2 terminatii si 4 forme flexionare, genul masculin, numarul singular, cazul Ac., precedat de prepozitia simpla "din", gradul de comparatie pozitiv. Il cunosc de mic. - de mic = c.c.t., exprimat prin adjectiv propriu-zis, variabil cu 2 terminatii si 4 forme flexionare, genul masculin, numarul singular, cazul Ac., precedat de prepozitia simpla "de", gradul de comparatie pozitiv. "Mama nu mai putea de obosita'' ( I Creanga) -de obosita= c. c. cauza, exprimat prin adjectiv provenit din verb la participiu, variabil cu 4 forme ( 2 terminatii), gen feminin, nr. sg. , caz. Ac., precedat de prep. simpla''de''; grad de comparatie- pozitiv. Iesise din casa mai mult speriat decat curajos. -''decat curajos''- c. c mod comparativ, expr. prin adjectiv simplu, p-z, variabil cu 4 forme, gen masc., nr. sg., caz Ac., precedat de prepozitia simpla provenita din adverb de mod comparativ ''decat''; grad de comparatie: pozitiv.
