Sunteți pe pagina 1din 13

CAIET DE SARCINI

OBIECTIVUL DE INVESTIII: AMENAJAREA CINEMATOGRAFULUI MODERN SUCEAVA


TROTUARE I PARCARE

A. STRAT DE UZUR DIN BETON ASFALTIC


CU CRIBLURA, EXECUTAT LA CALD

Betonul asfaltic cu pietri concasat (BA 16) face parte din familia mbrcminilor bituminoase
cilindrate, executate din mixturi asfaltice preparate la cald, cu agregate naturale, filer i bitum
neparafinos pentru drumuri (bitum pur), conform SR 174-1.

ELEMENTE GEOMETRICE
Grosimea minim constructiv: 4 cm.
Grosimea necesar a stratului se stabilete prin calcul de dimensionare, conform prevederilor
legale n vigoare.
MATERIALE COMPONENTE:
AGREGATE NATURALE:
-criblura, sorturile 4-8, 8-16, 16-25 (conform SR 667);
-nisip concasat, sort 0-4 (conform STAS 662).
- FILER DE CALCAR (conform STAS 539).
- BITUM tip 80/100 (conform Normativ ind. AND 537).
Adezivitatea bitumului (metoda cantitativ, conform STAS 10969/3):
-pe agregatul etalon (andezit de Chileni, sort 5-8), la livrarea bitumului de ctre rafinrie:min.80 %
-pe agregatul natural utilizat la prepararea betonului asfaltic:min.75 %.
n cazul n care adezivitatea bitumului fa de agregatul natural utilizat este mai mic de 75 %, se
folosete numai bitum aditivat.
COMPOZIIA BETONULUI ASFALTIC CU CRIBLURA

Treceri prin site cu ochiuri ptrate, %


25 16 8 4 2 1 0,63 0,2 0,10 0,063
100 90100 6685 4266 3050 2242 1835 1125 813 710
Coninutul de bitum n mixtura asfaltic, recomandat:
-clasa tehnic V: 6,57,5 %
Raportul filer-bitum: 1,3 1,8.
CARACTERISTICILE BETONULUI ASFALTIC CU CRIBLURA (BA 16):

Clasa Tipul Stabilitatea Indicele de Raportul Densitatea Absoria


tehnic a bitumului la 60C (S), curgere (I), S/I kN/mm aparent, de ap,
drumului kN mm kg/m3 % vol.
V D 80/100 Min.6,5 1,54,5 1,44,3 min.2300 1,55
Epruvete cuburi:
-rezisten la compresiune la 22 C: min.3,0 N/mm2- bitum D 80/100;
- rezisten la compresiune la 50 C: min.0,7 N/mm2;
-reducerea rezistenei la compresiune la 22 C, dup 28 de zile de pstrare n ap: max.30 %;
-densitate aparent: min. 2250 kg /m3;
-absorbie de ap: 1,55 % vol.
Carote prelevate din mbrcmintea bituminoas:
-densitate aparent: min. 2300 kg /m3;
-absorbie de ap: 1,55 % vol.;
-grad de compactare: min.96 %.
Dozajele optime de agregate naturale, filer i bitum, precum i compoziia i caracteristicile fizico-

mecanice ale betonului asfaltic cu agregat mare, se stabilesc prin studiu preliminar, efectuat de ctre

un laborator autorizat.
CARACTERISTICILE STRATULUI DE UZUR
Uniformitatea suprafeei:
-denivelri admisibile n profil longitudinal, msurate sub dreptarul de 3m: max. 6 mm, la drumuri
clasa tehnic IVV;
-indicatorul IRI, msurat cu echipament APL, conform reglementrilor tehnice n vigoare.
Rugozitatea suprafeei:
-rugozitate cu aparatul SRT: 60 uniti SRT;
-rugozitate cu aparatul HS: 0,55 mm.

TEHNOLOGIA DE EXECUIE
Betonul asfaltic se prepar n instalaii fixe, prevzute cu dispozitive de predozare, uscare,
resortare i dozare gravimetric a agregatelor naturale, dozare gravimetric sau volumetric a bitumului
i filerului, precum i dispozitiv de malaxare forat a agregatelor cu bitumul, cu respectarea
temperaturilor tehnologice din tabelul urmtor.
Tipul liantului Temperatura, C
Agregate naturale Bitumul Mixtur asfaltic la
ieire din malaxor
D 80/100 165180 160170 155170
Aternerea mixturii asfaltice se efectueaz mecanizat, cu repartizoare finisoare, iar
compactarea se face cu compactoare cu rulouri netede, cu respectarea temperaturilor tehnologice din tabelul de
mai jos.
Tipul liantului Temperatura, C
Aternere Compactarea
nceput Sfrit
D 80/100 140 135 100
Execuia stratului de uzur din beton asfaltic se realizeaz conform SR 174-2.

VERIFICAREA CALITII
Verificarea calitii materialelor: conform standardelor i normativelor materialelor respective.
Verificarea elementelor geometrice:
-limea stratului se verific conform STAS 2900 i STAS 1598/1 sau STAS 1598/2; abaterile
limit locale admise sunt de 50 mm;
-grosimea stratului trebuie s corespund datelor prevzute n proiectul de execuie, cu abateri
pentru fiecare strat n parte, de maximum 10 %;
-cotele profilului longitudinal se verific n axa drumului i trebuie s corespund celor din
proiectul de execuie: se admite o abatere limit local de 20 mm, cu condiia respectrii pasului de
proiectare adoptat.
Verificarea execuiei lucrrilor:
-compoziia i caracteristicile fizico-mecanice, conform STAS 1338/2 i STAS 1338/3, pe probe
de mixturi asfaltice recoltate la instalaia de preparare, la aternere i pe carote prelevate din stratul de
uzur executat;
-gradul de compactare, prin ncercri de laborator pe carote prelevate din stratul de uzur,
conform SRAS 1338/2 sau in situ, conform SR 174-2;
-procesul tehnologic: temperaturile tehnologice la prepararea, aternerea i compactarea
mixturii asfaltice, granulozitatea amestecului de agregate naturale, modul de compactare i modul de
execuie a rosturilor, conform SR 174-2;
Verificarea suprafeei stratului de uzur:
Uniformitatea n profil longitudinal, conform SR 174-2.
Rugozitatea, cu aparatul SRT sau prin metoda nlimii de nisip, conform STAS 8849 i SR 174-
2.

B. STRAT DE LEGTUR DIN BETON ASFALTIC


CU PIETRI CONCASAT, EXECUTAT LA CALD BADPC25

ELEMENTE GEOMETRICE
Grosimea minim constructiv: 5 cm.
Grosimea necesar a stratului se stabilete prin calcul de dimensionare, conform prevederilor
legale n vigoare.
MATERIALE COMPONENTE
AGREGATE NATURALE:
-pietri rezultat din concasarea agregatelor de ru, sort 4-8, 8-16 i 16-25 (conform SR 662);
-nisip natural, sort 0-4 (conform SR 662).
- nisip de concasare sort 0-4 (conform SR 662)
- FILER DE CALCAR (conform STAS 539).
- BITUM tip 80/100 (conform Normativ ind. AND 537).
COMPOZIIA BETONULUI ASFALTIC DESCHIS, CU PIETRI CONCASAT:
Zona de granulozitate este conform tabelului 1.

Tabelul 1
Treceri prin site cu ochiuri ptrate, %
31,5 25 16 8 4 2 1 0,63 0,2 0,10 0,063
100 90100 7390 4261 2845 2035 1432 1030 520 38 25

Coninutul de bitum n mixtura asfaltic, recomandat: 4,05,0 %


Dozaj minim de filer n agregatul natural: 3 %
Raportul filer-bitum: 0,51,4.
CARACTERISTICILE BETONULUI ASFALTIC DESCHIS, CU PIETRI CONCASAT

Tabelul 2
Clasa Tipul Stabilitate Indicele Raportul Densitatea Absorbia
tehnic a bitumului a la 60C de curgere S/I aparent, de ap, %
drumului (S), kN (I), mm kN/mm kg/m3 vol.
V D 80/100 Min.4,5 1,54,5 1,03,0 2250 1,56
Epruvete cuburi i carote:
-densitate aparent: min. 2250 kg /m3;
-absorbie de ap: 1,56 % vol.

TEHNOLOGIA DE EXECUIE
Betonul asfaltic se prepar n instalaii fixe, prevzute cu dispozitive de predozare, uscare,
resortare i dozare gravimetric a agregatelor naturale, dozare gravimetric sau volumetric a bitumului
i filerului, precum i dispozitiv de malaxare forat a agregatelor cu bitumul, cu respectarea
temperaturilor tehnologice din tabelul 3.

Tabelul 3
Tipul liantului Temperatura, C
Agregate naturale Bitumul Mixtur asfaltic la
ieire din malaxor
D 80/100 165180 160170 155170

Aternerea mixturii asfaltice se efectueaz mecanizat, cu repartizoare finisoare, iar


compactarea se face cu compactare cu rulouri netede, cu respectarea temperaturilor tehnologice din
tabelul 4.

Tabelul 4
Tipul liantului Temperatura, C
Aternere Compactarea
nceput Sfrit
D 80/100 140 115 100

Execuia stratului de legtur din beton asfaltic deschis, cu pietri concasat se realizeaz conform
SR 174-2.
VERIFICAREA CALITII
Verificarea calitii materialelor: conform standardelor i normativelor materialelor respective.
Verificarea elementelor geometrice:
-limea stratului se verific conform STAS 2900 i STAS 1598/1 sau STAS 1598/2; abaterile
limit locale admise sunt de 50 mm;
-grosimea stratului trebuie s corespund datelor prevzute n proiectul de execuie, cu abateri
pentru fiecare strat n parte, de maximum 10 %;
-cotele profilului longitudinal se verific n axa drumului i trebuie s corespund celor din
proiectul de execuie: se admite o abatere limit local de 20 mm, cu condiia respectrii pasului de
proiectare adoptat.
Verificarea execuiei lucrrilor:
-compoziia i caracteristicile fizico-mecanice, conform STAS 1338/2 i STAS 1338/3, pe probe de
mixturi asfaltice recoltate la instalaia de preparare, la aternere i pe carote prelevate din stratul de
uzur executat, conform SR 174-2;
-gradul de compactare, prin ncercri de laborator pe carote prelevate din stratul de legtur,
conform STAS 1338/2 sau in situ, conform SR 174-2;
-procesul tehnologic: temperaturile tehnologice la prepararea, aternerea i compactarea mixturii
asfaltice, granulozitatea amestecului de agregate naturale, modul de compactare i modul de execuie a
rosturilor, conform SR 174-2;

C. NCADRRI CU BORDURI
Incadrarea lucrarilor de drumuri se va realiza cu borduri prefabricate din beton de 20x25 cm la
carosabil, asezate pe fundatie din beton de ciment cls. C 6/7,5 de 15x30 cm.
Forma si dimensiunile bordurilor sunt reglementate prin STAS 1139/87. Montarea lor se realizeaz n
conditiile STAS 174/83 si 6978/73.
Depozitarea si transportul elementelor prefabricate se face de asemenea n conditiile prevzute n
standarde. Transportul lor nu se va face nainte de 28 de zile de la data turnarii si numai n conditiile
prevazute n STAS, nsotite de un certificat de calitate .
Depozitarea se realizeaz n stive cu nltime mai mic de 1.50 m, stive ce vor avea introduse ntre
rnduri sipci de lemn.
La descrcare se interzice aruncarea lor din autovehicul.
Bordurile la carosabil, se monteaza cu o lumin de 15 cm, iar la trotuare acestea se asaz la cota
finit a trotuarului.
La toate trecerile de pietoni lumina va fi de 5 cm astfel nct s se respecte prevederile normativului
C 239/94 pentru protectia handicapatilor.
Se interzice montarea de borduri defecte sau rupte in timpul manipulrilor.
In final bordurile se vor rostui cu mortar de ciment.

BORDURI DE TROTUARE

Bordurile de trotuar vor fi realizate din beton conform prevederilor din STAS 1139-87 a caror
dimensiuni trebuie sa corespunda datelor din tabelul 20.
Tabel 20
Tipul Marimea Latimea Inaltimea Lungimea Observatii
6+/-2 4+/-5 1+/-5
A A2 200 300 1000;330 Utilizat la trotuare
B B3 100 170 750;500 Utilizate la drenarile spatiilor verzi
incadramente laterale, etc.
I I 300 300 600 Utilizate la intrari

P P 600 300 400 Carosabile


Toate dimensiunile sunt in mm.
Caracteristicile mecanice pe care trebuie sa le indeplineasca bordurile sunt aratate in tabelul 21.
Tabel 21
Caracteristici mecanice Conditii de admisibilitate
Rezistenta la rupere medie la incovoiere pentru 40
tipurile A si B kgf/cmp
Rezistenta la rupere la incovoiere a unei singure
epruvete de proba pentru lungimile de 1000, 750 si 30
500 mm Kgf/cmp
Rezistenta la uzura mm max. 1,3
Rezistenta la inghet - dezghet la 20 cicluri inghet-dezghet fara sa apara
fisuri sau stirbituri
Defectele admisibile pentru borduri sint cele indicate in tabelul 22.

Tabel 22
Denumirea defectului Conditii de admisibilitate
Sageata fetelor vazute 3
Deformari pe fetele vazute mai mari de 2 mm Nu se admit
Devieri de la unghiul de 90, % max. 3
Stirbituri, mm max. Nu se admit in muchiile rotunjite, la celelalte se
admit la 25% din proba cu lungime de max.3 mm si
adncime de max.2 mm.
Crapaturi Nu se admit

INCERCARI PRELIMINARE SI INAINTE DE UTILIZARE A MATERIALELOR

Tabel 23
Metode Frecventa incercarilor
Incercari sau caracteristici
Materialul conform Incercarea de Incercarea inainte
care se verifica
STAS informare de utilizare
Examinarea datelor din - la fiecare lot -
certificatul de calitate
o determinare la -
Constanta de volum 227/3-86 fiecare lot
aprovizionat, dar -
nu mai putin de
Timpul de priza 227/4-86 100t pe o proba
medie
Ciment

o proba la 100t
Rezistente mecanice la 2 (7) sau la fiecare siloz -
227/6-86
zile la care s-a
227/6-86
Rezistente mecanice la 28 zile depozitat lotul
aprovizionat
Starea de conservare numai doua determinari
daca s-a depasit termenul de 227/6-86 - pe siloz sus si jos
depozitare sau au intarziat
factorii de alterare
Examinarea datelor din - la fiecare lot -
certificatul de calitate aprovizionat
Parte levigabila 4606-80 - o determinare pe
lot de 100 mc
Humus 4606-80 la schimbarea -
sursei
Corpuri straine, argila in 4606-80 - o determinare pe
bucati, argila aderenta, lot de 100 mc
continut de carburanti, mica
Agregate

o proba la maxim o determinare pe


Granulozitatea sorturilor 4606-80 500 mc pentru lot de 100 mc
fiecare sort si
sursa
Echivalentul de nisip 730-89 o determinare o determinare pe
pentru fiecare lot de 50 mc
sursa
Rezistenta la uzura cu masina o determinare la
tip Los Angeles 730-89 maxim 500 mc -
pentru fiecare sort
si sursa
pentru apa
potabila nu este ori de cate ori se
Analiza chimica 730-89 cazul; pentru apa schimba sursa
apa care nu provine sau cand apar
din reteaua condtiii de
publica de apa poluare
potabila; o analiza
pentru fiecare
sursa

PREPARAREA MORTARELOR DE CIMENT


Pentru dozarea compozitiei mortarului, nisipul este masurat in ladite sau in roabe a caror capacitate
prezinta un raport simplu cu numarul de saci de liant de folosit.
Mortarul este preparat manual, amestecul nisip si ciment se face la uscat, pe o suprafata plana si
orizontala din scnduri sau panouri metalice pna la omogenizare perfecta. Se adauga atunci, in mod
progresiv, cu o stropitoare, mestecnd cu lopata, cantitatea de apa strict necesara. Amestecarea continua,
pna cnd mortarul devine perfect omogen.
In toate cazurile mortarul trebuie sa fie foarte bine amestecat pentru ca, framntat cu mina, sa
formeze un bulgare usor umezit ce nu curge intre degete. Pentru anumite folosinte, ca mortare pentru
protectii, pentru matari, s.a. delegatul clientului poate sa accepte si alte consistente.
Mortarul trebuie sa fie folosit imediat dupa prepararea lui. Orice mortar care se va usca sau va
incepe sa faca priza trebuie sa fie aruncat si nu va trebui niciodata amestecat cu mortarul proaspat.

PREPARAREA BETONULUI
Betonul va fi fabricat mecanic prin amestecul simultan al tuturor constituentilor in malaxorul
betonierei.
Agregatele vor fi introduse in betoniera in ordinea urmatoare:
- agregatele cu cele mai mari dimensiuni;
- cimentul;
- nisipul;
- agregatele cu cele mai mici dimensiuni;
- apa.
Duratele minimale ale malaxarii corespund urmatoarelor numere de tururi:
- malaxor cu axa verticala 10 tururi
- malaxor cu axa orizontala 20 tururi
- betoniera cu axa orizontala 20 tururi
- betoniera cu axa inclinata 30 tururi
Duratele maximale nu trebuie sa depaseasca de 3 ori duratele minimale.
.
MONTAREA BORDURILOR
Latimea sapaturii va fi egala cu latimea elementului majorata cu 0,20 m.
Fundul sapaturii este adus cu grija la cotele prevazute in proiect si este compactat, daca este
nevoie, ca sa atinga 95% din densitatea optima Proctor normal.
Bordurile sunt montate pe o fundatie de beton de minimum 10 cm grosime.
Rosturile nu vor trebui sa aiba mai mult de 2 cm grosime si vor fi rostuite cu mortar M 50.
Bordurile sunt puse urmarind cotele, aliniamentele si declivitatile stabilite prin detaliile de executie.
Tolerantele admise la montarea bordurilor si rigolelor vor fi mai mici de 5 mm fata de cotele precizate
in profilele transversale corespunzatoare si in profilul in lung.

RECEPTIA PRELIMINARA
La terminarea lucrarilor sau a unor parti din acestea se va proceda la efectuarea receptiei
preliminare a lucrarilor verificndu-se:
- concordanta cu prevederile prezentului caiet de sarcini, caietul de sarcini speciale si a proiectului de
executie;
- daca verificarile prevazute in prezentul caiet de sarcini au fost efectuate in totalitate;
- daca au fost efectuate receptiile pe faze si rezultatul acestora;
- conditiile tehnice si de calitate ale executiei, precum si constatarile consemnate in cursul executiei
de catre organele de control (Client, Inginer, etc.).
In urma acestei receptii se incheie Procesul verbal de receptie preliminara si in care se
consemneaza eventualele remedieri necesare, termenul de executie a acestora si recomandari cu privire la
modul de tinere sub observatie unde s-au constatat unele abateri fata de prevederile prezentului caiet de
sarcini.
RECEPTIA FINALA
La receptia finala a lucrarilor se va consemna modul in care s-au comportat lucrarile, daca au
functionat bine si daca au fost bine intretinute.

D. PAVAJ DIN PREFABRICATE DIN BETON

Sistemul rutier pentru execuia mbrcminilor din pavaj cu pavele se compune din pavele
autoblocante din beton n grosime de 8 cm asezate pe un strat de nisip natural in grosime de 4 cm si o
fundatie de 30 cm balast cilindrat peste care se execut un strat de 20 cm balast stabilizat cu 6% ciment.
Tehnologia de executie a stratului de balast a fost descris n capitolele precedente.
Prin pavaje trebuie sa se inteleaga o serie de straturi de materiale diverse, suprapuse pe terenul
natural care au menirea de a realiza o structura corespunzatoare indeplinirii unei functii speciale - sistem
rutier (suprafete carosabile, zone de parcare, amenajari urbane, etc.).
Pentru punerea in opera a pavelelor trebuie realizate straturile specifice sistemului rutier
1. Infrastructura;
2. Suprafata finisata a infrastructurii;
3. Stratul de poza din nisip;
4. Imbracamintea din pavele.
5. Faze de lucrari.
Terenul natural este cel care se gase}te la fata locului sub lucrarile de pavaj, teren care va fi
studiat in mod special si definit prin caracteristicile sale geotehnice.

1. Infrastructura
Reprezinta complexul alcatuit din diferite straturi naturale puse in opera in contact direct cu
terenul, natural si care, in ceea ce priveste pavajul, indeplineste urmatoarele functii:
Infrastructura poate fi realizata cu materiale diferite, astfel ca functiile sale primare sa fie acelea
dea asigura un drenaj corespunzator si de a contribui la rezistenta globala a fundatiei functie de natura
terenului natural.
Metodele de dimensionare a infrastructurii sunt numeroase sunt bazate pe parametrii de
proiectare cunoscuti precum tipul de pavaj, tipul incarcarilor si caracteristicilor geotehnice ale terenului.
Exista in uz cataloage de suprastructuri in care sunt sintetizate rezulatele teoretice si practice
acumulate si care ofera solu]ii orientative ce pot fi utilizate in diverse situatii.
In mod general se procedeaza dupa cum urmeaza:
- Terenul vegetal: se ajunge la nivelul dorit prin decopertare de 30 - 40 cm, dupa care se intinde
un strat de piatra sparta sau balast corespunzator ca si granulometrie. Grosimea acestui strat va fi: 20 -
30 cm pentru zone carosabile (parcari mijloace grele de transport), 15 - 20 cm pentru zone necarosabile
(parcari autovehicule usoare, trotuare);
- Terenul consistent, consolidat in timp, nu mai necesita decopertarea si va fi suficient sa se
astearna doar un strat de 10 - 15 cm de piatra sparta sau balast corespunzator ca si granulometrie.
Dupa asternerea materialelor de umplutura, acestea vor fi compactate corespunzator pe
straturi pana la atingerea gradului de compactare prevazut in proiect sau caiet de sarcini.

2.Suprafata finisata a infrastructurii


2.1 Reprezinta nivelul topografic al infrastructurii pe care va fi asezat pavajul fara modificari
suplimentare, prin urmare, este responsabil de respectarea cotelor si a pantelor fara modificareagrosimii
stratului de nisip de poza.
Pe suprafata de finisaj poate fi asternut un strat de material geotextil care indeplineste mai multe
functii:
In suprafata de finisaj trebuie sa fie inglobate definitiv elementele de serviciu care vor trebuisa fie
bine fixate si protejate printr-o compactare corespunzatoare sau inglobate in beton turnatla fa]a locului si
pozitionate la cote definitive.
Constituie elemente de serviciu:
Primele doua tipuri de elemente de serviciu au rolul de aprelua impingerea spre exterior a
pavajului supus la incarcari de exploatare si de a nu lasa sa se imprastie stratul de nisip care constituie
stratul de poza.
In general sunt montate pe un pat de beton (fundaie),avand grija sa se colmateze rosturile
verticale dintre elementele alaturate si dintre pavele, pentru a evita iesirea
nisipului de poza.
Fundatia din beton trebuie sa indeplineasca functia de preluare a solicitarilor orizontale fara sa
impiedice, prin iesirea in afara, realizarea stratului de poza. Actiunile orizontale produse de migratia
pavelelor sunt de marime modesta.

3. Stratul de poza
Stratul de poza trebuie sa fie format din nisip de rau sau de concasaj provenit din materiale
aluvionare sau din materiale de cariera de mare rezistenta mecanica.
Din punct de vedere granulometric, materialul trebuie sa fie constituit din elemente cu diametrul
de pana la 8mm si care sa nu treaca prin ciurul de 4 mm mai putin de 70% in greutate.
Nu trebuie sa contina mal, argila sau resturi de concasare mai mult de 3% in greutate.
Stratul de poza trebuie sa aiba o grosime cuprinsa intre 3 - 6 cm, inainte de punerea in opera
a pavelelor. Grosimea este functie de doua variabile:
Grosimea de 6 cm va fi, in orice caz, adaptata la suprafete de infrastructura deosebit de rigide
(de exemplu pe amestecuri cimentate sau betonate), in timp ce grosimi mai mici vor putea fi
adaptate la suprafete finite realizate din agregate mixte granulare.
In prezenta unor infrastructuri sau placi impermeabile este obligatoriu sa se prevada posibilitatea
de drenare a stratului de poza fara a interveni modificari ale caracteristicilor granulometriceale
nisipului. In acest scop pot fi utilizate agregate cu caracteristici ridicate de duritate, sau amestecuri
uscate obtinute prin adaugarea de parti fine sau lianti in proportie de cel mult 5% din
greutateaagregatelor.

4. Imbracamintea din pavele


Punerea in opera a primelor pavele necesita o grija deosebita, fapt ce se va rasfrange asupra
intregii aranjari a elementelor succesive.
Fiecare pavela trebuie sa fie pozata cu atentie, pentru a nu deranja pavela adiacenta si pana ce
nu s-au pozat trei sau patru randuri nu se poate trece la lucrul intr-un ritm normal.
Ordinea de pozare trebuie sa garanteze ca pavelele sa poata fi pozate usor si in asa fel incat sa
nu trebuiasca niciodata sa se forteze o pavela intre cele deja pozate.
Pana ce pavajul nu a fost compactat cu ajutorul vibratoarelor, nu trebuie sa fie supus la alte
incarcari in afara de trecerea pavatorului si a utlilajelor sale.
Pentru nici un motiv, pe timpul operatiei de pozare, nu trebuie sa fie deranjat sau modificat stratul
de poza.
Santierul va fi, in asa fel organizat incat atat pavatorii cat si aprovizionarea sa treaca peste
pavajul deja pozat.
Supunerea la sarcini de exploatare a pavajelor inainte de compactare si de colmatarea completa
a rosturilor, poate cauza reactii intre pavele, avand drept consecinta ciobirea muchiilor.

5. Faze de lucrari
5.1 Colmatarea rosturilor
Umplerea rosturilor dintre pavele se realizeaza in general cu un nisip diferit de cel utilizat pentru
stratul de poza, nisip ce trebuie compactat corespunzator pentru a garanta efectul autoblocant intre
pavele.
Nisipul trebuie sa fie uscat, de origine aluvionala sau, daca acesta este de concasaj, sa fie
alcatuit din elemente de piatra sanatoasa si rezistenta, cu granulometrie de 0,8 - 2,0 mm. lipsite de
impuritati sau parti foarte fine si/sau maloase.

5.2 Compactarea
Prin compactare se intelege actiunea de tasare a pavelelor pe patul de poza. Inainte de a efectua
compactarea trebuie sa ne asiguram ca suprafata pavajului si placa vibratorului sunt bine curatatesi
uscate.
Aceasta operatie se va efectua, dupa terminarea pozarii pavelelor, prin utilizarea vibratoarelor cu
placa sau a rulourilor compresoare mecanice, statice sau dinamice. Intensitatea fortei de vibrare si
greutatea rulourilor compresoare mecanice trebuie sa fie proportionale cu grosimea si cu forma
pavelelor, cu caracteristicile stratului de poza precum si cu cele ale infrastructurii.
La compactarea suprafetelor inclinate se recomanda ca aceasta sa fie facuta pependicular pe
panta si incepand de jos in sus.

5.3 Colmatarea rosturilor la terminarea executarii pavajului


Odata compactat pavajul, peste stratul de pavele se intinde inca o data un strat subtire de
nisip,avand caracteristicile descrise la punctul 5.1.
Aceasta operatie este menita sa garanteze o perfecta inchidere a rosturilor, permitand pavajului o
mai buna functionare mecanica.
Colmatarea completa a rosturilor este in toate cazurile obligatorie si consta in imprastierea atenta
a nisipului, care trebuie sa fie curat si perfect uscat intrucat colmatarea rosturilor este graduala si
necesita faze succesive de imprastiere a nisipului.
Distribuirea presiunilor care se produc datorita incarcarilor din trafic si preluarea eforturilor
verticale in asa fel incat sa fie suportate de terenul natural fara cedari semnificative sau cedari impreuna
cu pavajul; Drenarea apelor pentru a impiedica formarea ghetii.
In primul caz se pot utiliza materiale nelegate cu granulometria discontinua sau betoane poroase.
In cel de al doilea caz se utilizeaza amestecuri granulare nelegate cu granulometria continua,
amestecuri cimentate sau betoane slabe.
De difuzie a actiunii drenante a apelor superficiale;
De protectie a nisipului de poza;
De omogenizare a suprafetei de finisare.
Nota: Grosimea, numarul si caracteristicile straturilor infrastructurii sunt in stricta corelatie cu
caracteristicile geotehnice ale terenului si ale incarcarilor de exploatare ce deriva din destinatia de
folosinta.
Pantele necesare vor trebui sa fie prevazute si executate in momentul pregatirii
INFRASTRUCTURII.
Panta suprafetei de finisaj, nu mai mica de 1%, trebuie sa permita o corecta evacuare a apelor
superficiale.
Definitivarea stratului de poza nu este permis sa se faca la temperaturi de sub 10C.
Grosimea stratului de poza nu trebuie sa depaseasca 6 cm.
Stratul de nisip va fi asternut fara nici un fel de compactare.
n cazul pavajelor dintr-o singura culoare este necesar ca pavatorii sa se serveasca simultan cu
pavele din cel putin TREI PACHETE DIFERITE pentru a obtine o cat mai mare uniformitate cromatica.
Taierea pavelelor pentru realizarea unor dimensiuni mai mici se va face cu o masina
corespunzatoare de taiat (tip ghilotina). Recomandam a se efectua aceasta operatie la finalizarea
lucrarii.
Se recomanda folosirea placilor vibratoare si rulourilor compresoare acoperite cu CAUCIUC DE
PROTECTIE pentru a garanta o uniformitate mai mare si a evita producerea degradarii pavelelor.
Se recomanda sa nu se efectueze imediat curatirea finala.

E. MARCAJE RUTIERE ORIZONTALE

Prezentul caiet de sarcini cuprinde condiii obligatorii de realizare a marcajelor rutiere n


conformitate cu prevederile legislaiei privind circulaia rutier i a standardelor referitoare la semnalizarea rutier.
1.CONDIII TEHNICE PENTRU VOPSELE

1 Vopselele de marcaj de culoare alb, sunt formate dintr-un singur component , realiznd pelicula prin
uscare la aer. Nu se admite vopseaua lichid n amestec cu microbile.
Vopseaua de marcaj se aplic pe drum, urmat imediat de pulverizarea pe suprafaa acesteia, a
microbilelor de sticl. Pulverizarea cu microbile se execut pe suprafaa de vopsea proaspt aplicat, pentru a
asigura o bun fixare a microbilelor.
Operaiile de pulverizare vopsea i microbile se execut , practic , concomitent cu aceeai main de marcaj.
Calitatea vopselei i peliculei de marcaj se apreciaz pe baza datelor din fiele tehnice date de furnizor.

2. CONDIII TEHNICE PENTRU MICROBILE DE STICL


Fiecare tip de vopsea de marcaj, utilizeaz un anumit tip de microbile de sticl, tratate la suprafa. Tipul i dozajul
de microbile, va fi recomandat de fabricantul de vopsea de marcaj, conform cerfificatului de omologare al vopselei.
Ambalarea microbilelor se face n saci etani.
Timpul de depozitare n ambalaj este de minim 12 luni.
3. TIPURI DE MARCAJE

3.1. MARCAJE LONGITUDINALE


Marcajele longitudinale sunt utilizate pentru :
- separarea sensurilor de circulaie;
- delimitarea benzilor;
- delimitarea prii carosabile.
Toate aceste marcaje executate sunt reprezentate prin:
- linie simpl sau dubl;
- linie discontinu simpl sau dubl;
- linie dubl compus dintr-o linie continu i una discontinu.
Marcajele longitudinale de separare a sensurilor de circulaie se execut de regul din linie discontinu
simpl iar n zonele fr vizibilitate se folosesc linii continue .
Marcaje longitudinale de delimitare se execut cnd limea unei benzi de circulaie este de
minimum 3,0 m prin linii discontinue simple avnd segmentele i intervalele aliniate n profil transversal pe
sectoarele din aliniament.
n apropierea interseciilor se aplic linii continue simple sau duble.
Marcajele longitudinale de delimitare a prii carosabile se execut pe banda de ncadrare, n exteriorul limitei parii
carosabile ( la aceast lucrare se vor executa peste pana ranfort ):
- linii continue simple la exteriorul curbelor deosebit de periculoase;
- linii discontinue simple pe drumuri publice sau n intersecii,
Marcajele longitudinale pentru locuri periculoase, n mod special pentru sectoare de drum cu vizibilitate
redusa , n plan i profil longitudinal , se execut axiale cu linii continue.

3.2. MARCAJE TRANSVERSALE


Marcajele transversale sunt de urmtoarele tipuri :
a. de oprire - linie continu avnd limea de 0,40 m, astfel nct n locul de oprire s fie asigurat
vizibilitatea n intersecie
b. de cedare a trecerii - linie discontinu, lime de 40 cm care poate fi precedat de un triunghi
c. de traversare pentru pietoni - se execut prin linii paralele cu axa cii, cu limea de 60 cm iar
lungimea lor fiind de 3m .

4. EXECUIA LUCRRILOR
Execuia lucrrilor se face cu ajutorul ealonului de lucru astfel:
- Presemnalizarea lucrrii cu echipaj auto
- Asigurarea de spaii libere pe drum, pentru a se asigura mainii de marcaj viteza de lucru corespunztoare
- Pozare conuri pentru protecia vopselei ude
- Autovehiculul de ncheiere a ealonului protejeaz vopseaua aplicat, pn la darea n circulaie i apoi
recupereaz conurile
- Ealonul semnalizeaz cu indicatoare i mijloace de avertizare luminoase, operaiunile de marcaj
- Oprirea lucrrilor de marcaj trebuie s se fac n condiii care s nu pericliteze continuitatea traficului
rutier
- Fiecare categorie de marcaj se execut conform STAS 1848/7-85
- n timpul executrii marcajului rutier se execut verificri ale dozajului de vopsea i microbile
- Banda de marcaj trebuie s aib un contur clar delimitat, cu microbile repartizate uniform pe lungimea si
limea benzii de vopsea
- In timpul efecturii marcajului pot apare defecte de pelicule. Aceste defecte de pelicul oblig
personalul care execut marcajul, s treac la remedierea imediat a cauzelor care le genereaz.

5. CONTROLUL CALITII MATERIALELOR DE MARCAJ


Utilajele folosite pentru marcaj trebuie s fie capabile s execute lucrrile n conformitate cu
prezentul caiet de sarcini.
Probele martor sigilate, se pstreaz n locuri adecvate, conform timpului de via n
ambalaj, recomandat de fabricant.
Controlul cantitilor i al calitii marcajului va fi efectuat de inspectorul de antier.
Controlul calitii vopselei i a microbilelor trebuie efectuat de un laborator autorizat.
In caz de nerespectare a condiiilor impuse de caietul de sarcini, materialele (vopseaua, microbilele) vor fi
refuzate fr ca antreprenorul s pretind vreo indemnizaie.
Antreprenorul va respecta dozajele date de laboratorul de omologare, corectate in funcie de trafic, tipul si
caracteristicile suprafeei drumului, tipul de vopsea utilizat i condiiile de mediu. Laboratorul se va altura
controlului dozajului la faa locului.
In caz de nerespectare a dozajelor, antreprenorul va trebui sa refac marcajul pe cheltuial proprie i n
condiiile impuse de inspectorul de antier.

6. RECEPIA LUCRRILOR DE MARCAJ


Recepia lucrrilor de marcaj pentru vopsele cu durata de via de 2 ani, se face n 2 faze:
Inspectorul de antier va verifica reeta pentru vopsele, microbile i grosimea stratului de vopsea
executat.
Se verific geometria benzii de marcaj, conform prevederilor STAS 1848/7-2004. Se verific constatrile
privind dozajele de vopsea i microbile i grosimile peliculei ude, fcute n timpul execuiei
Se determin Coeficientul de Retroreflexie, Factorul de luminan, Coeficient SRT i grad de uzur, care
trebuie s corespund cu CEN/TC 226 WG-2
Deficienele de calitate de tipul: aspect, proprieti optice, dozaje de vopsea i microbile, se propun
pentru remediere

7. EXECUIA PREMARCAJULUI
Premarcajul va fi efectuat n condiiile urmtoare:
Pe un sector vizibil, adic la limita vizibilitii va trebui determinat axul drumului care s fie marcat n
raport cu marginile drumului, apoi se va face un central vizual al axului determinat. n cazul
aliniamentelor lungi, dac metoda vizual nu este satisfctoare se vor folosi metode topografice.

8. VERIFICAREA CALITII PREMARCAJULUI


Premarcajul va fi efectuat de antreprenor n condiiile prevzute i va fi verificat de inspectorul de
antier. n cazul respingerii premarcajului de catre inspectorul de antier, antreprenorul va trebui s-l refac
pe cheltuiala proprie.
Execuia marcajului va ncepe numai dup acordul inspectorului de antier privind execuia premarcajului.

F. NDICATOARE RUTIERE
PREVEDERI GENERALE
Prescripiile tehnice referitoare la indicatoare i alte mijloace de semnalizare rutiere sunt
reglementate de SR 1848/1-2008 i se refer la :
-dimensiunile indicatoarelor i detalii privind execuia acestora;
-prescripii de execuie privind: panoul substrat, faa indicatorului i mijloacele de susinere;
-ambalarea i depozitarea;
-instalarea indicatoarelor;
-condiii de calitate;
-controlul calitii
Este interzis s se figureze pe indicator sau pe suportul su orice nscris sau imagine care nu se
refer strict la semnificaia indicatorului.
n interseciile n care circulaia este dirijat prin semafoare, indicatoarele pot fi montate pe stlpii
semafoarelor.
Este interzis montarea panourilor publicitare sau a unor panouri cu alt destinaie dect
semnalizarea rutier pe suprafaa de teren cuprins ntre marginea platformei drumului i linia
indicatoarelor spre a nu afecta vizibilitatea asupra acestora. Asemenea panouri nu trebuie instalate n
nici un alt loc n care ar putea distrage atenia de la semnalizarea rutier.

PRESCRIPII GENERALE DE EXECUIE


Indicatoarele rutiere se execut de uniti specializate, cu respectarea SR 1848/2-2008 i a
prevederilor legale referitoare la calitatea acestora.
INSTALAREA INDICATOARELOR.
Ca regul general, indicatoarele se instaleaz pe partea dreapt a sensului de mers cruia i se
adreseaz i numai n cazuri speciale se repet pe partea stng, astfel nct s se asigure o bun
vizibilitate a acestora.
Indicatoarele cu caracter temporar pot fi instalate pe supori mobili.
nlimea pn la marginea inferioar a indicatorului este:
- (1,50 ... 2,50) m fa de cota cii n ax sau fa de nivelul bordurii trotuarului, cu excepia
indicatoarelor instalate pe portaluri sau console care trebuie s asigure gabaritul de liber trecere de
5,50 m;
- 0,75 m de la c o t a marginii prii carosabile la indicatoarele figurile A46, A47 i A48 - Balize
direcionale i Balize bidirecionale;
- (0,6 ... 2,50) m de la nivelul bordurilor pentru indicatoarele instalate pe spaiile verzi centrale, pe
insule de dirijare din intersecii i pe refugiile de tramvai;

Locul de instalare al indicatoarelor se alege astfel nct s fie vizibile de la o distant de min. 50 m n
localiti.
n profil transversal, marginea dinspre drum a indicatorului trebuie s fie situat la min. 0,50 m i max.
2,0 m n afara marginii platformei drumului sau a limitei din spre partea carosabil a bordurii trotuarului.
Amplasarea stlpilor se face n afara marginii anurilor sau a rigolelor.
n cazul rambleelor nalte, limita din spre drum a indicatorului poate fi la creasta rambleului. n aceste
situaii, dac indicatoarele trebuie montate pe doi stlpi, se folosesc stlpi mai lungi sau se execut o
platform la marginea drumului.

MIJLOACE DE SUSINERE ALE INDICATOARELOR


Mijloacele de susinere a indicatoarelor pot fi: stlpi cu diferite profile, console ncastrate n ziduri,
console de sine stttoare, portaluri etc.
Stlpii pentru susinerea indicatoarelor metalice au lungimi curente de min.3,5 m . Stlpi de
lungime mai mic se utilizeaz numai pentru indicatoare amplasate pe colurile insulelor separatoare sau
direcionale din intersecii.
Stlpii pentru indicatoarele triunghiulare, circulare, octogonale, rombice, precum i cele
dreptunghiulare avnd latura de cel mult 1,0 m pot avea seciune circular cu diametrul de (48 ... 51) cu
grosimea pereilor de min. 3 , sau cu profil special tip ,,omega. Pentru indicatoare cu dimensiuni mai
mari se pot utiliza stlpi cu diametrul de 70 sau 102.
La indicatoarele amplasate pe sectoare de drum cu ramblee nalte, proiectantul poate prevedea
msuri suplimentare pentru asigurarea stabilitii i rezistenei mijloacelor de susinere a indicatoarelor
prin prevederea unor elemente de sprijin nclinate (proptele) sau proiectarea altor sisteme speciale
(stlpi cu zbrele, console etc , iar dup caz, console i portaluri).

VOPSIRE
Dispozitivele de sustinere a indicatoarelor se protejeaza cu grund de fier sau plumb si se vopsesc in
culoare gri.

CONTROLUL CALITATII
Verificarea va fi facuta de inspectorul de santier.
Conditiile de verificare sunt urmatoarele:
Furnizorul va trebui sa-si asigure colaborarea unui laborator competent in domeniu. Cheltuielile vor fi
integrate in costul Antreprenorului.
Fumizorul va trebui sa furnizeze in propunerea sa un plan de control al calitatii, cuprinzand toate testele
ce se vor efectua in uzina.

CONTROLUL CANTITII
Controlul cantitatilor va fi facut de inspectorul de santier care va avea ca sarcina:
- receptia marfii
- verificarea in depozit inainte de instalare
- controlul testelor furnizate odata cu panourile
- respectarea programului de instalare si verificare a conditiilor de calitate dupa instalare.
ntocmit,
Ing. I Ursachi