Sunteți pe pagina 1din 14

Release by MedTorrents.

com

Raspunsuri la Examenul de Stat,


modulul Urologie
1. Durerile - mecan. - excit. RR p/n. distenzia. brusca bazinet., calice., ureter.
Dup intensitate: acut; surde; Dup durat: permanente/periodice; in repaos/in miscare Dup sediu: - lombar
(afectarea Renal, colici renale) -lombosacral
-Ilioinghinala (af.ureterelor) -lomboabdomin.
-suprapubiana(af.vez.urin.) -lomboiliaca
-perineala(af.prostatei) -pelvioperineala,funiculoscrot
Durerea lombar colicativ (colica renal, nefretic, ureteral) e unilateral, instalat brusc, de intensitate mare,
insuportabil (bolnavul caut o poziie antalgic i nu o gsete, este agitat), mai frecvent ondulant (pe un fondal
dureros continuu apar exacerbrile ru tolerate).
Sediul durerii orienteaz la stabilirea nivelului obstruciei cilor urinare. Obstacolul la nivelul jonciunii pieloureterale
produce dureri lombare, la nivelul strimtorii inferioare a ureterului - dureri abdominale i n organele genitale externe,la
nivelul jonciunii ureterovezic.-durere pelviperineal. Iradiaz de aceiai parte spre hipocondru, flancul i fosa iliac,
organele genitale (testicul, labia mare), la rdcina coapsei i pe faa anter.-intern a acesteia.
Durata unei colici-de la cteva minute pn la zeci de ore, recidivnd n funcie de cauz. Colica renal cedeaz la
aplicarea de cldura, antispastice i antalgice (uneori snt necesare opiaceele).
*Unii bolnavi invoc drept cauz declanatoare a colicii aportul lichidian sporit (spre exemplu, cura hidromineral),
efortul fizic, trepidaiile.
*Uneori colica renal evolueaz cu polakiurie (miciuni frecvente) sau tenesme vezicale mai ales dac exist o
hematurie macroscopic.
*Poate evolua cu oligurie reflex/anurie (oliguria adevrat apare numai n colica pe rin. unic), pentru ca (postcolicativ)
s apar o poliurie tranzitorie.
*Colica renal poate asocia i o serie de manifestri reflexe cardiovasculare (bradicardie, modificri de TA), digestive
(grea, voma, ileus, meteorism), musculare (o discret contractur muscular antalgic lombar sau abdominal).
*Colica renal de regul evolueaz cu afebrilitate. Poate fi nsoit de febr n pielonefrit, pielocistit, tuberculoz,
tumor renal.
Examenul obiectiv n colic atest hiperestezie cutanat lombar, s Giordano +, punctele ureterale dureroase,rinichi
puin mrit, foarte dureros la palpare.
Aspectul macroscopic al urinei poate orienta spre etiologia colicii. Hematuria se observ n litiaza nefroureteral, tumori
renale, tbc, traume renale. Urina tulbure, urt mirositoare denot pielonefrit sau pielocistit acut.
Principala cauz de colic renal este litiaza renourinar. Deplasarea unui calcul mic din bazinet n ureter obstrueaz
ureterul la nivelul strmtorilor
ureterale naturale, gradul obstruciei fiind agravat de asocierea spasmului ureteral i edem.mucoasei.Migrarea calculului
prin ureter=modificarea localizrii durerilor, iar eliminarea lui (n vezic sau n exterior)=dispariia durerii. Calculul
angajat n peretele ureteral da colica trenanta, ce frecvent se complic cu infecie.
*Obstacolul ureteral in colic mai poate fi produs prin cheaguri de snge (traumatism renal, tumor renal), dop de puroi
(pielonefrit acut, tbc), fragment de esut renal (necroz papilar, tbc, infarct renal)
Durerea lombara necolicativ e situat profund n lombe, e surd, mai frecvent bilateral, doar foarte rareori iradiaz
descendent; poate fi acut sau cr. Miciunea o poate accentua (n refluxul vezicoureteral) sau atenua (reducerea distensiei
bazinet.).Apare n urma distensiei capsulei renale prin:
- procese inflamatorii (nefropatii interstiiale acute, glomerulonefrite acute)
- obstrucii vasculare (tromboz de ven renal, ocluzie de arter renal);
- colecii subcapsulare renale/ -urolitiaza, -nefroptoza, cronioc, tbc renala.
- In rin.sanatos,d/a cel opus nu functioneaza(compensator)
Durerea vezicul (cistalgia) e o durere hipogastric sau retropubian, surd, intensificat de miciune (pre-, intra-{colul
vezical} sau postmicional) cu iradiere n uretr, spre meat sau perineul anterior. De regul, e nsoit de arsuri sau
usturimi micionale, tenesme vezicale, disurie sau polakiurie.E permanent n procesele inflam(nespecifice sau
tuberculoase) sau tumoralc ale vezicii urinare.Dur. ce se acutiz.la efort=calcul vezical.Irad. in genitale.La barb.dur
suprapubiene=af.prostatei,la femei pot fi secundare af.ginecol.Pot fi cistalgii de geneza neuro-hormon.in
deregl.inervatiei vezicii.Cistalgia din retenia de urin este intens, cu accenturi la intervale din ce n ce mai scurte, se
nsoete de senzaia imperioas de miciune, ce de regul este imposibil. Tip.;1-primara(cauza vezicala)2-
sec(ex.calcul in ureter cu iradiere vezicala)
Dureri uretrale(uretrite ac/cr) se manifesta la inceput.intra/postmictional sau in timpul actului sex.La barbati pot fi
permanente in coliculite,coupferite Dureri testiculare (funiculo-scrotale)Pot fi iradiante in urma colicii ren.,
1
Release by MedTorrents.com

discopatii,radiculite,miozite.Mai fregv. apar in urma traumelor scrotale , proc.inflam.,tumor. a


cordon.sperm.,epididim.,testicol.In orhiepididemita ac.-dur.ac in hemiscrotul respectiv,hiperemia,tumefierea
testicol.;se acuti-zeaza la palpare,efort,miscare,scad in repaos,la aplicarea suspenzoriului. Dureri
surde(varicocel)=dilat.varicoasa a v.testiculare st.,ce se palpeaza ca cordon se acutizeaza in miscare.si vertical,dispar
in repaos si orizontal. Durere peniana:traumatisme,fimoza,parafimoza,balanopostita,inflam.ac/cr. b.Peyroni-induratia
corpilor cavernosi;in timp.preapismului(la erectie prelungita si in lipsa factorilor erotici.
Durerea pelviperineal este localizat la nivelul bazinului cu iradiere n perineu, uretr, funiculoscrotal. Se accentueaz
din mers, n poziie eznd, la rueul rectal sau vaginal. Apare n uretritc (n uretritele acute este nsoit de scurgeri
uretrale purulente), prostatite, inflamaii i tumori ale vezicii urinare.

2..Disuria: dificultate a actului micional (nsoit .sau nu de dureri). Pentru ca s urineze bolnavul face un efort
anormal (ncordeaz presa muscular abdominal, apas pe hipogastru. pe perineu, se apleac in fa), iar jetul este
subire i ntrerupt. La sfrit pacientul are senzaia c vezica urinar nu s-a golit complet.Poate fi iniial, terminal sau
total.
Disuria apare n:boli vezicale (cistite, tuberculoz, tumori, calculi);
- boli prostatice (inflamaii, adenom, cancer);
- boli uretralc (uretrite, stricturi);
- compresiuni vezicale (tumori, proc. Infl. pelviperitoneale, prolaps genital)
- afeciuni neurologice medulare sau ale SNC
Miciunca dureroas:senzaia de durere i usturime la miciunc poate aprea n aceleai afeciuni urologice ce
provoac i disuria. Apariia premicional a durerilor este caracteristic afeciunilor de col vezica!, la nceputul miciunii -
afeciunilor de col vezica! i de uretr postcrioar, la sfrsitul miciunii - cistitelor, continu - in uretrite iar durerile
postmicionale snt tipice pentru procesele perivezicale (pericistite). Iradierea durerii n gland este mai frecvent n
afectarea vezical iar iradierea n perineu sugereaz afectarea uretrei posterioare
Miciunea imperioas: nevoia de a urina imediat ce a aprut senzaia de miciune. Adeseori miciunea imperioas
poate ti nsoit de tenesme vezicale (miciuni dureroase, imperioase, ineficiente).
Macrohematuria: Hematuria-eliminarea prin miciune a unei urini cu snge provenit din tractul urinar situat deasupra uretrei
anterioare (parenchim renal, calice, bazinet, uretere, vezic, uretra posterioar). Sngerarea din uretra anterioar se
numete uretroragie.Aspectul urinei variaz n funcie de cantitatea de snge eliminat. Pierderea cu urina a peste 100 000
hematii/cmV/mn, de obicei, modific culoarea urinei - hematurie macroscopic (macrohematurie), n timp ce pierderile
ntre l 000 i 100 000 hematii/cmVmm pot fi depistate doar prin analiza de urin (hematurie microscopic, microhematiirie,
eritrociturie).
- macrohematurie urina poate avea aspectul "splaturilor de carne" sau prezenta un sediment rou aprins ori viiniu; prin
degradarea hemoglobinei urina poate aprea brun-roietic (mai frecvent n hematuria renal); uneori pot aprea cheaguri de
snge (mai frecvent n afeciunile extrarenale).
Macrohematuria trebuie difereniat de modificarea culorii urinei din cauza eliminrii unor substane cum ar fi:
- hemoglobina (hemoglobinurie) -reacie la hemoglobina ns absena hematiilor la examenul microscopic; apare
n sindr hemolitice, hcmoglobinuria paroxistic, accidentele transfuzionale etc'.;
- mioglobina (mioglobinurie) - absena hematiilor la examenul microscopic ns reacie pozitiv la
hemoglobina; prezena mioglobinci se confirm la spectroscopie, electroforetic sau prin radioimunoanaliz; apare n
sindromul strivire, n rabdomioliz;
- porfirinele (spre exemplu, n porfiria cutanat tardiv a adultului): urin. eproaspete au aspectul normal, ns la
cteva ore capt culoare rou nchis;
- urobilina (n afeciunile hepatice);
- bilirubina direct (n icterele mecanice); urina ca berea;
- urocrom (urina hiperconcentrat);
- urai (n hiperuricemii); culoarea brun roietic;
- medicamente (rifampicin, sulfametoxazol. aminofenazon, ibuprofen, levodopa, nitrofurantoin, chinidin);
- alimente (sfecl roie, mure, colorani alimentari).
La femei urina "hematuric" poate aprea n rezultatul contaminrii cu snge uterin (flux menstrual, avort, cervicit).
In raport cu jetul urinar hemuturia poate fi:
- iniial (din uretr sau prostat);
- terminal (din vezic, apare la contracia vezical);
- total (din rinichi, cile urin.super.sau hematurie vezical masiva)
Sediul hematuriei se poate stabili orientativ prin proba celor trei pahare .
O mare parte (20%)ca hematurie solitar, fr nici un simptom de nsoire. Asociat cu alte simptome sau semne hcmaturia
orienteaz asupra etiologiei:
2
Release by MedTorrents.com

- precedat de o colic renal hematuria sugereaz o litiaz rcnourinar (acelai lucru l sugereaz apariia colicii dup
un aport lichidian sporit sau trepidaii - mersul cu bicicleta, crua cic.); pe de alt parte, colica renal poate fi un efect al
hematuriei masive (trecerea cheagurilor provoac accelerarea i intensificarea peristalticei ureterale);
-nsoit de ret. rin la un vrstnic sugereaz un adenom de prostat;
-la un pacient cu rinichii mari, boselai semnific rinichi polichistici;
-asociat cu manifestri hemoragipare diverse orienteaz ctre o tulburare de coagulare, trombopatie sau leucemie;
-nsoit de frison i polakidisurie =o infecie urinar joasa(cistit);
-nsoit de pierdere ponderal neoplazia (de rinichi, uretcr, vezic);
-aprut la 10-21 zile dup o infecie streptococic i nsoit de edeme. hipertensiune arterial, proteinuric exprim o
glomcrulonefrit acut;
-la un diabetic hcmaturia nsoit de colic renal i febr orienteaz ctre o necroz papilar (complicaie frecvent
la aceti pacieni);
-nsoit de febr, frison, polakiurie ,Giordano+spre o pielocistit sau pielonefrit acut;-nsoit de surditate (n
special, n prezena antecedentelor familiale de hematuric, insuficien renal i surditate) exprim boala Alport
(nefrita ereditar); -hematuria macroscopic repetitiv provocat de IRVA superioare este frecvent n glomerulonefrite, n
special, n nefropatia prin IgA.

N. 3. Malformaiile congenitale a rinichiului. Clasificare:


I. Anomal de numr: 1.aplazia/agenezia, 2. R. dublu (complet/incomplet), 3. R supranumerar.
II. Anomal de volum: 1. hiperplazie, 2. R minitural (mic), 3. hipertrofia renal congenital.
III. Anomal de poziie i form: Poziie: ectopia/distopia (unilateral, toracic,lombar, iliac, pelvin, ncruciat);
De form i fuziune: simfizele renale, ren n potcoav, fuziune asimetric (L i S forme).
IV. Anomal de structur: 1. ren multichistic, 2. chist multi locular, 3. ren polichistic forma matur i juvenil, 4. chist
parapielic, calicial, pelvian, 6. anom calico-medulare (diverticuli caliciali, megacalicoz, hidrocalicoz, ren spongios).
V. Anomal vase renale: 1. anom de numr i poziie a arterei renale, 2. anom de form i structur a arter renal, 3.
fistula arterio-ven., 4. anom congen. a venei renale.
VI. Anomal renale combinate: 1. cu reflux vezico-renal, 2. cu obstrucie infravezical, 3. cu reflux i obstrucie, 4. cu
anomalii din alte organe i sisteme.
I. Anomal de numr: Diagnostic: USG, urografie i/v, ureteropielografie retrograd, renografie izotopic, TC,
cistoscopie.
Ren dublu: fregvent, n loja renal 2 mase nedelimitate / relativ delimitate, cu 2 sisteme colectoare distincte, 2 uretere
separate. Bifiditatea este la nivelul bazinetului sau ureterele se pot uni la un nivel mai jos (duplicitate incomplet,
ureter n Y, ureter n jisus) sau se por revrsa separat n vezic, n vulv, n uretr etc. n vezic n cadrul aceleiai
anomalii meatul uretral inferior i medial corespunde rinichiului superior, iar meatul superior i lateral corespunde
rinichiului inferior legea WergestMeyer.
Clinic: afeciune bine tolerat sau poate da gen moderat, cele 2 uretere se pot ncrucia provocnd o staz cu
hidronefroz cu complicaii: colici, litiaz, pielonefrit. Diagnostic: Usg, urograf i/v, cistoscopia. Tratament:
intrevenie plastic la nivel de ureter herninefr-ureterectomie.
II. Anomal de vol i structur:
Aplazia: dezvoltarea incomplet a nefronilor i ureterelor, bilateral incompatibil cu viaa, unilateral cel
contralateral estehipertrofiat, cu funcionare compensatorie, poate avea evoluie asimptomatic.
Ureterocelul dilatare chistic a ureterului intramural, mai des la fetie, prin prezena obstacolului n calea evacurii
urinii.
Clinic: dureri pronunate, colici, infecii repetate, recidivante, alterarea strii generale, dureri lombare. La aduli este
nepronunat pn la formarea litiazei secundare. Investigaii: USG, U i/v, cistografie cu simptomul capului de
cobr. Tratament: deschis i endoscopic.
Ren n potcoav: alctuit din 2 mase renale distincte structurate de ambele pri ale coloanei vertebral fuzate n polul
superior sau inferior printr-o mas parinchimatoas (istm) ce trece pe linia median. Clinica: rinichiul este situat mai
jos ca-n norm, masa lor total e mai mic, axil longitudinal este vertical. Bazinetele sunt anterior. Calicele noemale
ca numr, cu orientare postero-intern sau n spi de roat radiar. Vascularizarea este anormal. Muli purttori nu
sunt depistai deoarece este asimptomatic n cazuri. Alteori purttorii au tulburri gastrointestinale, vagi, lumbalgii.
Complicaii: hodronefroza, infecie specific / nespecific, litiaze, tumori. Diagnostic: U i/v, ECG, scintigrafia n
dinamic. Tratament: ren n potcoav este bine tolerat i nu necesit tratament. n afeciuni minore tratament
medicamentos simptomatic. Tratamentul chirurgical are unele particulariti calea de abord este treansperitonial.
Ren polichistic: boal congenital, ereditar, AR, cu prezena i la suprafaa i-n profunzimea parenchimului a
numeroase chisturi care comunic cu cavitile rinichiului. Cavitile renale sunt deformate i dezorientate datorit
presiunii exercitate de chisturi, spaiul parenchimal este comprimat i alterat, locul cruia este ocupat de chisturi.
Gravitatea bolii este dependent de raportul: parenchim renal normal i esutul chistic. Cu timpul Nr nefronilor sacade

3
Release by MedTorrents.com

prin dezvoltarea chisturilor, ce duce la insuficien renal prin sufocarea nefronicor de ctre chiti i prin tulburrile de
vascularizaie survenite. Leziunile sunt mereu bilaterale 2 forme. La copii lezinile apar imediat dup natere cu:
insuficie renal, HTA, insuficien cardiac, cu supravieuire mic. La aduli e mai benign cu tetrada simptomatic:
nefromegalie bilateral, HTA, hematurie spontan fr chiaguri, insuficien renal precoce/tardiv. Diagnostic:ECG
renal, metod de scrining a bolii, U i/v, scintigrafia, angiografia renal. Tratamentul depinde de faza evolutiv a bolii:
dureri moderate i hematurie medicamentos, infecii antibiotice, IR corecia dezechilibrului umoral, asigurarea
diurezei satisfctoare, protecia renal prin reducerea catabolismului, corecia acidozei metabolice cu Na2CO3 4-6
g/zi. Chirurgical: egniopuncia Rowsing (excizia chisturilor), hemodializa, transplantul renal. Chist parapielic tratat
operator, chist multilocular, rinichi multichistic unilateral.
Multichistoza renal rar, la n-n mai des la fetie, mai des pe partea stng, cu nlocuirea practic total a esutului
renal normal cu esut chistic i cu obliterarea ureterului. Form tumoral. Structura rugoas, se palpeaz n regiunea
lateral a abdomenului. Macroscopic chisturi de dimensiuni variabile, pe seciune din rinichi se elimin urina format
i acumulat n canale. Rinichiul multichistic e incompatibil cu viaa. Diagnostic: arteriografia lipsa angiogramei ren
i nefrogramei, pe partea afectat, USG. Tratament: nefrectomie. Complicaii ruptur, supuraii de chist.
Chist.solitaroval/rotund,superficial,ereditar/dobndit-rezidual,dupaPN,uralitiaza,tbc,tumori.Cu.crestereatrofia
tes.ren,der.hemodinamicii,HTArenoparenchimatoasa.
Clinic:dur.surde,lombare,piurie,hematurie,marirea rin.in volum.
D/stic-USG,urografie excretorie,arteriografie ren.,scanare radioizotopica.
Trat.-punctia cu introd.subst.sclerozante.D/a chist.creste comprimind organele adiacente-excizia.La copii recuperarea
f/ei ren-100%.Se poate intilni o varianta a chistului solitar-multicameral,camerele necomunicind intre ele.

N.4.Anomaliile vezicii urinare:septata,dubla,mega,fistule/chist de urahus,agenezie


1)Extrofia-absenta peretelui anterior vezical,dehiscenta completa a mm drepti abdominali si a simfizei pub,absenta
peretelui uretral anter.(epispadias) si absenta aparat.sfincterian.+Mt-plazia muc.vez.Se dezvolta din saptamina 2-6
i/uterin.Peretele vezical posterior si trigonul s/t la suprafata,avind mucoasa singerinda.Tegumentele din jur-
macerate,de urina ce se elimina ritmic p/n orificiile ureterale. PN asociata,alte
anom.asociate(gland.bifid,ectopi.testicul.criptorhizm).
Trat.chir.:1.Plastia.vez.urin,uretrei,peretelui.abdominal anterior,practicata cu succes la.n-n.
2.Ureterosigmoidostomia/Ureterostomia.cutan.directa/transileala+protectie antireflux.(sfinct.anal servind ca cel
vezical)
Compl.-insuf.sfincter.anal,acidoza,hiperCl-emie-urina se resorbe din rect.
2)Dublicitatea- 2 camere izolate,fiecare cu ureterul i col vezical separat/sept partial-sagital sau frontal
(bicamerala).Des se asociaza procese inflam.cr. D/stic difer. diverticuli (incontenenta permanenta). D/stic-
uretrocistografia. Trat. -inlaturarea septul.
Malform.ureterelor:1.Hipospadia-dezvolt.incompleta a uretrei:absenta peret. poster. al uretrei. Meatul uretral e pe
partea ventrala a penis,cu orificiul punctiform,sclerozat.
D/a sediu:1)Balanica-meat. uretral se deschide in santul coronar, mictia-N; 2)Peniana infer.-la nivel.cordon fibros,se
mictioneaza ca femeile; 3) Penioscrotala-in unghiul penioscrotal; 4)Perineala-cea mai grava.
Tratament.:redresarea penis.+uretroplastie reconstructiva(largirea orificiului extern)
2.Epispadia-deschid.uretrei pe dorsul penis.D/a sediu:1)Anterioare(balanica,peniana)
2)Poster.(subpeniene,grave)Epispad.totala se asociaza cu extrofia vez.urin.

N.5. Traumatismele renale: clasific, anatom patologic, tablou clinic, algoritm de diagnostic, tratament.
Clasif: I. deschise, II. nchise: 1. contuzia renal 70%; 2. ruptur subcapsular (hematom subcutanat), ruptura
parenchimului cu lezarea capsulei i/fr a sistemului pielocalicial, (a) doar capsula hematom uroperirenal, (b)
sistemul calicial hematurie, (c) capsula i calicele urohematom cu urohematurie; 3. zdrobirea rinichiului
rupturi multiple la nivelul parenchimului; 4. ruperea pediculului vascular de la rinichi cu oc traumato-hemoragic
puternic. Clinica: sunt 3 variante clinice evolutive: I. Contuzia renal, hematom subcapsular: dureri lombare, prezena
hematomului sub cutan n zona loviturii microhematuria. Diagnostic: anamneza, examen imagistic, ECG, analiza
urinei; ecografia norm, uor parenchim. Conduita conservativ: la pat, antalgice, antispastice; contuzie :
uroantiseptice, antibiotice (prep antiseptice: 1. furazolidon Furaginin, Furadonin nu provoac candidoz; 2.
fluorochinolonele Norfloxacina, Nolicina). NB: n hematom subcapsular ruptura n 2 timpi ce survine la 10-14 zi
ca complicaie. II. Rupturi de capsul i a cilor urinare: urohematom i hematurie masiv + oc hemoragic.
Diagnostic: ECG, hemoleucograma, U i/v, TA, Ps. Tratament: chirurgical radical- nefrectomia, heminefrectomie. III.
Zdrobire pediculului vascular renal: stare de oc traumatic i hemoragie. Intensiv urgen, fr investigaii
suplimentare. Mai nti se face reechilibrarea hidrodimanic. Prognosticul traumatimului: bun dar rezervat: rinichiul
traumatizat va avea dereglri funcionale pe tot parcursul vieii, pielonefrit posttraumatic, hidronefroz,
hipertensiune arterial posttraumatic.

4
Release by MedTorrents.com

N. 6. Traumele vezicii urinare i a uretrei: etiopatogenie, simptomatomogia, diagnostic i tratament. Condiii de


apariie: supraumplerea vezicii (H2O nu se comprim), iatrogen (intraoperator). 2/3 din vezic este intraperitonial.
1. Ruptur intraperitonial (TC evident persistent urinar, oc dolor, anurie, dereglri de micie), 2. Ruptur
extraperitonial (TC dureri false, m. puin evident, dereglri de micie). Diagnostic: 1. Manevra Zeldovici (cantit
lichid introdus n vezic urinar pentru cataterism normal = cu cea eliminat. n ruptur poate fi diferen de cantiti
introduse i extrase, care poate fi sczut, egal, crescut adic + lichid din abdomen). 2. Cistografie renal n 2
proiecii (s. contrast radiografia n 2 proiecii) Tratament: chirurgical prin suturare. Traumatismele uretrei: mai de
la brbai, la femei n caz de agresie sexual, are loc ruperea complet sau incomplet. La brbai la nivelul uretrei
membranoase sau prostatice. Cea anterior mai greu se traumatizeaz. Cea posterioare fixat de peritoneu. Sunt 3
mecanisme: 1. o parte a mm se trag ntr-o parte cealalt n parte n opus, respectiv are loc secionarea uretrei, 2.
fragmente osoase a bazinului cu producerea de traume a uretrei, 3. cderea de la nlime pe uretr (pe biciclet,
copac). Tablou clinic: incomplecte se face uretrografia, hematurie masiv, durere, hematom, complete absena
miciei prin retenie. Hematom perineal (a micului bazin) + urohematom. Conduita: 1. urtrografia antero/retro. n caz
de ruptur a uretrei este contraindicat cateterizarea, dar se face puncie suprapubian. D-za: nu-i asociat cu fracturi
imense a bazinului + hematom (urohematom) se face plastia terminoterminal urolistotomie + plastia
terminoterminal/invaginarea uretrei n vezica urinar. Pronostic: vital favorabil, funcional rezervat n sex
(disfuncie erectil ulterioar).

N. 7. Litiaza urinar: etio, simptomatologia, diagnostic, tratament conservator, edoscopic i chirurgical. Defini
prezena concrementelor la nivel de ci urinare la orice vrst, incidena 0,1-1% din populaie, cu caracter endemic.
Teorii de apariie: 1. Teoria cristalizrii suprasaturarea urinei, ntr-o urin supraconcentrat exist condiii de
precipitare a srurilor cu formare de microlii ce formeaz calculi.
2. Teoria nucleului de precipitaii = matricial = coloidal concrementele se formeaz pe o matrice organic: cu
dpunerea de leucocite, eritrocite, micro-organisme, infecii, microtraumatisme.
3. Teoria tubulo-enzimopatiilor n nefron n urma unor dereglri metabolice, unde substanele se vor reabsorbi, iar
altele se depun (rata absorbiei e dereglat (exces de substane organice care nu reuesc s se reabsoarb) sau este
exces de purine sau este dereglat reabsorbia lor, creterea paratireoidism cu dereglarea reabsorbiei lor din snge cu
precipitarea lor). Factori predispozani: staza de urin, anomalii congenitale, anomalii dobndite, factorii anatomici
(repaus ndelungat la pat), factori fizico-chimici i medicamentoi, dehidratarea (n zonele aride), hiperconcentraia
urinei. Factori alimentari: alente cu exces de carne, consum insuficient de lichide. Factori hormonali:
hiperparatireoidism. Factori infecioi: inflamaia cilor urinare. Clasific.: Etiopatog:1. de organism (metabolic) fr
factori predispozani locali, 2. de organ (n organ dat sunt condiii ). Anatomotopografic: 1. renal, 1.1pielic, 1.2
calicial (superioar, medie, inferioar), 1.3 coraliform (tip A,B,C,D,E), 1.4 nefrocalcinoz (n parenchim fr
comunicare cu cile renale), 2. nefrocalcinoza. Mineralologic: litiaza calcic (oxalat de Ca, carbonat de Ca, PO4Ca-,
etc), litiaz ne calcic (uric, cistinic, xantinic, proteic, mixt). Radiologic: radioopac (cu Ca+), radiotransparent
(fr Ca+). Simptomatologic: cu i fr simptome. Clinica: colica renal 90% litiaz (cu ct calcului e mai mic cu
att durerea e mai mare), durerea, hematurie (nicro-macrohematurie), asociere secundar de infecie. D-za: obiectiv
semnul Jiordani +, radiologic umbre radiologice, U i/v calculi radiotranspareni, pielografia antero i retrograd,
ECG 2 semne distinctive n prima stadie: 1. direct imagine hiperecogen cu umbr posterioar, 2. indirect
uretrohidronefroza supraadiacent calculului. Biochimice: determinarea srurilor n urin, eritrocite nemodificate,
hemoragie la nivel de fornix i papila renale (la cedarea colicii apare microhematuria), modificri secundare, reacia
acid, concentraia, ionograma, TC. Tratament: Conservativ se indic cnd: calculul are posibilitate de eliminare
spontan (pn la 5 mm, cu indicarea antalgicelor, antispasticelor, AINS), cu preparate ca Cistinal, Ciston, Urinex; i
n litiaza uric i cisteinic neobstructiv i ne complicat cnd calculul poate fi dizolvat cu urolitice (Uralit,
Bleumarin, Faralit cu scop de alcalinizare a urinii, la cea cisteinic se mai d ascorbin vit C 1-2-3 g/zi + 2 remedii
specifice). D penicilinamina (cuprinil), Thiola. Chirurgical: se utilizez n litiaza simptomatic, obstructiv,
complicat, i care nu se elimin spontan. Sunt 2 variante: minim invaziv (1. litotriia extracorporal ESWL clinica
Groshaden Miunhen 1980; Moldova Urat P i Simens Litostar Multilain; 2. ureterolitoextracia; 3. uretroscopia
curativ cu extracia cu ans a calculilor mici 1-2 cm; 4. Nefro-litotomia percutan endoscopic puncie ecoghidat;
5. litortiia vezical transuretral). Clasica: 1. pielolitotomia (prin incizia bazinetului); 2. nefrolitotomia (din
parenchim); 3. ureterolitotomie; 4. cistolitotomie. Profilaxie: meninerea concentraiei urinei sub 1010-1015, cura de
diurez (meninerea nivelului de lichid), meninerea PH al urinei adecvate (slab acid), alinetarea corect (n calculi
urici scderea crnii, n cei fosfatici scderea lactatelor).

5
Release by MedTorrents.com

N.8.PNA-inflam.ac.a epiteliului uro-pielo-calicial si a parenchimului renal adiacent.


Etiol:3 fact.-1)Infectia-80%Gr-:enterobacter,pseudomonas,clebsiela,E.colli.coci;19%Gr-.Diseminare: hematogen
(PNAprim);limfogen;urogen-ascendent prin lumenul ureterului sau transureteral.La femei
perineal:vaginuretrarin.
2)Imunodeficit(DZ,b.cronice,graviditatea..3)F.declansatori-obstructia(urolitiaza)
Clasif.: A)Uni/bilater;B)Primara pasaj urinar-pastrat /Sec. sau complicata-pe fonul patol.renale.
Morfopatol.:1.Faza seroasa-24-72h 2.Purulenta-apostematoasa(tuberculi purulenti ce afect.glomerulul,parenchimul,
confluind carbuncul/abces renal.3)Papilita necrotica-in urina apar hematii si tesut renal,impune nefrectomia.
Clinic:Debut brutal cu sdr.intox.slabic.,inapetenta,insomnie,voma,dureri abdom.,lombare pe partea afectata cu/fara
iradiere pe parcurs.ureterelor,scrotului.Febra hectica 39-40C,dimineata-N,Disurie,polachiurie.La 72 h frison.
In papilita necrotica-hematuria.
D/stic-1.AGU-bacteriurie peste10*5/ml,leucociturie(leucocite active Sterghaimer-Malbin).+Urocultura
2.AGS-leucocitoza,VSH,PCR.Toti b/n suspecti in 3h trebuie spitalizati,examinati.
3.Cliseu simplu p/u excluderea urolitiazei.In PNA dispare umbra m.psoas.
4.USG-de electie-rin.marit in vol.,hipertransparent(edem),pasajul?.
5.Renografie-in PNAprimara-segmentul secretor:dereglat,excretor:N:PNAsec-ambele dereglate.6.Uroscaner.
Trat.:Conservativ: In PNA necomplic.-monoAB-terapieCefalosporine(III-IV)ceftriaxon sau Aminoglicozide:gentam.
Durata 1-2sapt.In PNA complic.-bi AB-terapie Aminoglicozid+Fluochinolone(Ciprinol)-3 saptam si mai mult+
dezintoxicare,infuzii NaCl , gluc.1,5l/24h in forme usoare;2l/24h-grave;Vasculare-Trental,Curantil.In IR betalactamic
+Fluochinolon(Ciprinol).AB ter se institue imediat fara a astepta AB-grama.!risc de soc septic.
Chir:In caz de obstacol restabilirea pasajului prin nefrostomie percutana/sonda ureterala.In lipsa obstacol.-decapsulare
renala decompresiva(edem)
N.9.Bolile scrotului:
I Acute:orhita,epididemita,torsiunea cordon.spermatic II. Hidrocel,varicocel,tumori testiculare
Orhita-inflam.specifica/nespecifica a testicol.
Etiol.:gripa,parotidita epidemica,bruceloza,poliartrita reum.,pneumon.,traum.testicol.La n-n infectia din vasele
ombilicale.Dupa oreion orhita se dezvolta la a 3-12 zi,30%-bilateral,cu risc de atrofie testiculara.La adult dupa
traume,interventii uroginecologice.
Clinic:durere testiculara acuta-in hemiscrot,tumifiere,t-39,frison.Durata-2-4sapt.,urmata de vindecare.
Complic:abces,atrofie testicul.D/stic:Obv-pielea scrotului-tensionsta,needematoasa ca-n epididemita.Ductul
spermatic-
N,iar in epididemita-infiltrat.La asocierea periorhitei si a hidrocelului reactiv-d/stic dificil.In sdr.intoxic.pron.cu
suspec-
tie la abces-punctie testic.(puroi).USG-lichid.Diferenciere de-tumori,tbc.
Trat.:Regim la pat+suspenzoriu ,excluderea picantelor.AB(cefalosporineIII),aminoglicozide.In orhita orliana-
Prednizo-
lon20mg/hidrocortizon100mg 2/zi 7 zile.Aspirin 0,5 de 3 /zi.In abces-drenare.La virstnici-orhiectomie.
Prognostic+,rar-tromboza septica cu infarct/gangrena testic.In afectare bilaterala in copilarie-sterilitate.
Epididemita-inflam.epididim,mai fregv.in copilarie.
Etiol.:1)Uropatologia preexistenta-prostatita,uretrita(canalicular),adenom.2)Focare distante-ORL(angina,gripa-
hemato
gen)3)Infec.sex.transmisibila-gonococica,trihomon.4)Postinterventional-
bujare,cateterizare,cistoscopie,adenomectomie.
Clinic:debut brusc cu t-39-40,frison durere vie-in hemiscrot,cu iradiere de-a lungul deferensului pina-n fosa iliaca,reg.
inghinala,lombara,durerea se accentueaza la palpare,miscare si scade in repaos,suspenzoriu.
Obv-pielea scrotului-hiperemiata,tensionsta,pierde cutele.Palpator-epididim tumefiat, deferensul- infiltrat,sensibil.
Testicol-N.Evol.de regula favorabila,la implicarea in proces a testicol.-fluctuenta,fistulizare.
Trat.:In per.acuta-Regim la pat,ghiata primele2 zile,antiflogistice ,excluderea picantelor.AB(cefalosporineIII),
Aminoglicozide.In caz de supuratie incizie+drenaj. In per.postacuta-trat.de resorbtiecomprese calde,RUV,laser-terapie,
diatermie.Epididectomie-in recidive fregvente,pentru prevenirea implicarii testicolului.
Torsiunea cordonului spermatic-o urgenta urologica din cauza riscului de necroza rapida.Des la n-n,tineri.
Clasif: 1)completa 2)incompl-asimptom.Topografic-1)intravaginale-fregv.2)supravaginale(la n-n)
Clinic:debut brusc cu durere brutala-in hemiscrot,cu iradiere de-a lungul lig.inghinal pina-n fosa iliaca.Scaderea
sponta
na a durerii peste citeva ore(ameliorare falsa)ca mai apoi sa intervina cu greata,voma,slabiciune.
Obv-testicol-dureros,retractat la nivelul inelului,durerea maximala la nivel.cordonului spermatic.
D/stic+ in absenta :febrei,infectiei recente,semnelor urinare,anomaliilor aparat.urin. Diferenciere de orhita urliana,
Epididemita ac,torsiunea hidatidei. Complic:la d/sticare tardiva-necroza glandulara sau suprainfectie cu fistulizare.
Trat.:chir.urgent in 6h-detorsia testicolului cu verificarea vitalitatii,urmata de 1)orhidopexie(culoare,consistenta-N)

6
Release by MedTorrents.com

2)orhiectomie-(violaceu).Postoperator ca compl.-afectarea spermatogenezei,atrofie testic.


N. 10. TBC urogenital, tablou clinic, diagnostic pozitiv i diferenial, tratament i prognostic. :
Clinic: piurie 98%, dizurie 45%, dureri 45%, macrohematurie,slabiciune. Tratamentul nespecific este neefectiv.
Clasificare 1. TBC parenchimei (piurie, funcia renal intact, BK+); 2. TBC papilar necrotic specific (cu
amputarea unui bazinet din 2); 3. TBC cavernoas sau fibro-cavernoas; 4. TBC policavernoas (rinichi mut) sindr
Burgheli hart geografic; 5. Pionefroz TBC (simpt amprentelor degitale).
D/stic:USG : urografia i/v, cistoscopia (tuberculi specifici, ulceraii cu contur ne regulat i centru acoperit cu fibrin)
microcistis (micorarea vezicii n volum) dizurie, reacie acid a urinei, proteinurie, leucociturie, eritrociturie.
Radiograma uretere n mtnii cu sricturi.Indicele alterrii neutrofilelor este crescut n TBC
Tratamentul (9-12 luni) TBCstatice 3 luni cura de atac, n doze maxime Izoniazid, Tubazid 0,6 (Ftivazid) 1 n
zi
Rifampicin 0,6 Streptomici 1,0+ hepatoprotectoare ,infuzii
Profilaxie primvara i toamna 2 preparate Tubazid+Rifampicin civa ani. Control se efectuiaz la fiecare 6 luni cu
renghen i nsmnare.
11.CR renal
Etiologie
1) fumatul
2) obezitatea in special la femei
3) abuz de analgetice fenacetina
4) bolnavi cu hemodializa in 40 % - maladia chistica , 6% CR renal
5) mediul ambiant poluat
6) expunerea la cadmiu, azbest.
7) Factorul ereditar- sdr. Autosomal Won- Hippel- Lindau ( hemangioblastom cerebral + angiom retinian )
8) Sex masc.
9) Rinichi in potcoava
90%-adenocarcinom ( hipernefrom, tumora Gravit )
Propagarea si extinderea
Local-tesut adipos perirenal, exceptional cuprinde suprarenala si organele intraperitoneale, uneori muschii
intercostali si abdominali
Hematogen-pe calea venoasa- v. renala, v. cava inferioara, circulatia mica ( Mt pulmonare ), circulatia mare
( Mt hepatice, cerebrale si mai ales osoase.
Limfogen- relativ tardiva,este o comunicare intre plexul limfatic renal cu tesutul adipos perirenal,ggl. Hilului
renal, de-a lungul aortei, v. cava inferioara.Retrograd in gl. Inghinali, supraclaviculari stinga, iliaci.
Clasificarea TNM
To- fara semne de tumora primara
Tis- CR preinvaziv , intraepitelial, in situ
T1- tumora< 2 cm localizata in rinichi
T2- tumora primara > 2 cm limitata in rinichi
T3- tumora cu invazia v. renale v. cave inferioare, suprarenale sau tesuturile paranefrale, dar cu limitare in fascia
Gerota
T3a- tumora invadeaza suprarenalele sau tesutul paranefral in limitele fasciei Gerota
T3b- tumora invadeaza si implica v. renala, v. cava
T4- tumora cu infiltrarea fasciei
Nx- nu s-au evaluat examinarile necesare pentru evaluarea adenopatiei regionale
No- fara semne de invadare a ggl. regionali
N1- cu semne de invadare a ggl. regionali ( nodul < 2 cm )
N2- cu semne de invadare a ggl. regionali ( unul sau mai multi noduli , 2-5 cm )
N3- cu semne de invadare a ggl. regionali > 5 cm
Mo- fara Mt
M1- cu Mt la distanta
Triada clinica ( pentru un proces tumoral avansat )
1. hematuria- semnul de baza
2. tumora palpabila in regiunea lombara
3. dureri lombare
Hematuria-apare spontan, se mentine 1-2 zile , uneori ore, e caracteristic hematuria totala cu cheaguri vermiforme cu
durata scurta.Nu-im insotita de dizurie, uneori poate fi colica renala ( obstructie ureterala cu chiaguri de singe ) Poate
fi tamponada vezici urinare cu cheaguri de singe, care pot fi lungi si subtiri, pot determina dizurii.
Forme clinice
1) hematurica-hematurie inconstanta cheaguri de singe, care pot fi lungi si subtiri, pot determina dizurii.
7
Release by MedTorrents.com

2) Tumorala-contur net al polului inferior al rinichiului , consistenta dura sau inegala cu zone moi , cu suprafata
neteda/neuniforma, palparea indolora. Fara simptome urinare ( spre deosebire de tumorile intraperitoneale)
3) Mixta
4) Febrila- unicul semn- febra cu caracter hectic , recurent, ritmic, si coreleaza cu hematuria rezistenta la
antibiotice, dispare dupa nefrectomie.Evolutie maligna.
5) Forma metastatica- Mt in oasele lungi rahis, plamini creier; fracturi patologice
6) Forma hipertensiva
7) Forma hipereritremica ( secretie de eritropoietina ectopica )
Diagnostic
1) Paraclinic- anemie, VSH crescut, microhematurie, sau hematurie cu cheaguri , albuminurie, cilindri hialini.
2) Radiografie renala simpla- modificarea conturului renal, calcificari tumorale, opacitati multiple rotunde.
3) Urografie excretorie i/v- rinichi mut deformarea ureterelor ; cistoscopie cheag in orificiul ureteral
4) TC , RMN
5) USG, Doppler
6) Angiografie
Semne directe-vase tumorale in faza arteriala si imbibarea difuza a tumorii cu substanta de
contrast( in faza parenchimatoasa )
Semne indirecte- modificarea sistemului vascular al rinichiului
Sunt tumori avasculare, hipo- si hipervasculare.. Aortografia- alternativa pentru pielografie.
Metode de tratament in CR renal
Chirurgical-3 cai de acces- retroperitoneal, transperitoneal, toracoabdominal
In prezenta embolilor in v. renala- inlaturarea lor
In Mt solitare- inlaturarea lor + radioterapie si chimioterapie cu hormonoterapie.
Nefrectomie partiala in caz de tumora bilaterala, in prezenta unui singur rinichi, cind un rinichi e afunctional
Radioterapie- component in tratamentul asociat si complex in combinare cu cel chirurgical, chimioterapic si
hormonal.Se face pe loja renala la nivelul Mt. Ca metoda paliativa in Cr incurabil . Adenocarcinomul este rezistent.
Chimioterapie- vinblastin, bleomicina, metotrexat. Mai eficienta- polichimioterapia.
Hormonal- oxiprogesteron ( deprover ), in tumori estrogen dependente.

12.CR vezicii urinareGeneza polietiologica, locul 2 dupa CR prostataPrecancer- papilomul, papilomatoza vez.
urinare
Etiologie
1) Teoria chimica- muncitorii din industria chimica, textila, petroliera si a gazului ( fuxina, anilina, benzidina )
2) Parazitoze ( sistosomiaza, bilhartzioza)
3) Procese inflamatorii
4) Fumatul
Localizare frecventa in trigonul Lietode.Forma de crestere exofita, endofita , mixta.
Morfologic 90% CR cu celule de tranzitie( paramalpighiene )
Prin continuitate- pe suprafata interna a vezicii urinare, organele adiacente
Limfogen-ggl regionali pelvini,vasele iliace ,obturatori, v. cava infer, aorta ,ficat,plamini,rinichi, oase , creier.
Hematogen- venos prin v urinara si colectorul venos pelvin- in vasele magistrale.
Clinic-hematurie, dizurie, dureri suprapubiene, IRC
Clasificarea TNM
To- fara semne de tumora primara
Tis- CR preinvaziv , intraepitelial, in situ
T1- tumora implica mucoasa si submucoasa
T2- tumora implica musculatura superficiala ( jumatatea interna )
T3 tumora se extinde la musculatura profunda
T3a- cu extinderea tumorii in partea exterioara a musculaturii
T3b- cu extinderea tumorii in stratul paravezical
T4- tumora se extinde la prostata, uter, vagin, peretii pelvieni, perineu, rect, sigmoid.
N- ggl regionali-ggl bazinului mic situati mai jos de bifurcatia a. iliace comune
Nx- nu s-au evaluat examinarile necesare pentru evaluarea adenopatiei regionale
No- fara semne de invadare a ggl. regionali
N1- cu semne de invadare a ggl. regionali ( nodul < 2 cm )
N2- cu semne de invadare a ggl. regionali ( unul sau mai multi noduli , 2-5 cm )
N3- cu semne de invadare a ggl. regionali > 5 cm
Mo- fara Mt
M1- cu Mt la distanta
8
Release by MedTorrents.com

Diagnostic CR vezicii urinare


1) Diagnosticul clinic nu-I suficient, anamneza- factori de risc profesionali; palparea tumorii de dimensiuni mari,
consistenta dura; explorare rectala si/ sau vaginala; palpare bimanuasla sub anestezie
2) Laborator-anemie hipocroma in hematurie masiva
3) Cistoscopia- evaluarea tumorii, localizares ei biopsie,
4) Examen imagistic, urografie, arteriografie retrograda , limfografie izotopica pentru metastazare
5) Ecografie percutana, transrectala
6) TC abdominopelvina
7) Biopsia sub anestezie
8) Radiografia toracelui, ecografie hepatica , scintigrafie osoasa
Tratament -chirurgical in stadiul T1-3N1M0 tratament complex .Rezectie transuretrala
Imunoterapie- BCG in special in tumorile superficiale, uneori preoperator pentru delimitarea tumorii; se adm. Si
postoperator. Supravietuire la 5 ani- 85%
Chimio- si radioterapie in caz de sarcom.
N. 13. Adenomul i cancerul de prostat: fiziopatologia, tablou clinic, diagnostic, tratament contemporan.
Tumori cel mai des ntlnite la vrst senil: 1. adenom de prostat tumoare benign = aden. gl. 70% parauretrale
crete plazia benign a prostate, 2. cancer de prostat adenocarcinom, tumoare malign 12%, 3. scleroza prostatei
8%. La 50 ani 60% de brbai au aceste maladii. La 60-70 ani % crete pn la 80%, la 90 ani 90-100%.
Clasificare: (6 forme) 1. epiteliale (benign adenom, malign adenocarcinom), 2. neepiteliale (rabdomiosarcoma
malign), 3. tranziional, 4. tumori combinate, 5. secundare, 6. seclasificate. n glandul prostateai se pot ntlni n
acelai timp diferite tumori (benigne i maligne). Teorii etiopatogenetice: 1. hormonal forna chimic, biologic i
ereditar. Factori declanatori: dezechilibrul dintre androgeni i estrogeni. Scderea testosteronului duce la hipotrofia
hipofizei crete secreia HFS i HLT cu dizbalana ntre androgeni i estrogeni. Prostata se dezvolt din 2
structuri: zona central din dicturile Wolf (adenom), zona periferic din sinusul urogenital (cancer), totul depinde
de reacia la disbalana hormonal. Clinica: 3 stadii. I. Compensat, II. Subcompensat, III. Decompensat. Cu 1.
dizurie (strangularea i polachiuria nocturn) i 2. dereglri a cilor urinare superioare (rinichii). I. Micuinile
fregventa noaptea, cu eliberare total a vezicii urinare. Noaptea poziia orizontal, scade refluxul de snge venos,
edem a prostatei , compresia ureterului, chemri imperoase la micie pn la 2-3 ori pe noapte. II. Apare urina
rezidual (10-20 ml). Stadierea se face dup urina rezidual. III. Iuria paradoxal cnd detruzorul nu e n stare s
alibereze vezica de urin, vezica e dilatat, atonic i arhiplin. Globul vezical se palpeaz bine, nedureros. Dereglarea
elininrii urinei cu afectarea cilor superioare cu pielonefrit acut cronic. Complicaii: 1. hematuria din venele
superficiale a prostatei datorat presiunii mrite chirurgical eliberarea vezicii. 2. retenie acut de urin (la un edem
brusc al prostatei), 3. formarea calculuilor, 4. diverticuli, 5. procese inflamatorii. Diagnostic: 1. acuze, anamnez,
palpare, percuie; 2. tueu rectal (cancer consisten dur, hotare terse, suprafa rugoas; adenom elastic, hotare
clare la palpate, suprafa neted); 3. instrumentale (cateterizarea vezicii urinare, cistiscopia); 4. radioizotopice
(renghenografia radioizotop, scintigrafia); 5. radiologic (urografia, cistografia); 6. puncia i biopsia; 7. USG
(transvezical, transrectal); 8 Aprecierea Ag. specific al prostatei. Tratament: Conservativ (adenom) adrenoblocante
selective i supraselective (omnic = tamilozin), blocatorii 5 -reductazei (naturali Prostamol, Prostafin; sintetici
Finastesid = Proscar), biostimulatori (animol Prostatilen, vegetal Trianol, placentar Amniocent). Tratamnt
neinvaziv nechirurgical: 1. stenturi n uretra comprimat de adenom, 2. termoterapie (45-50 grade prin sond), 3.
dilatare cu balon, 4. termoterapie (peste 60 grade, prin evaporarea proteinelor), 5. Ultrasunet intensiv nalt focalizat
prin sonda uretral. Chirurgical: 1. operaie clasic deschis (transvezical, perinian, retropubian). 2. operaie
endoscpic (RTU, VTUP vaporizare proteine). Prognostic bun. Clasificare TNM a cancerului. T.1 ocup un
volum mic al prostatei, T.2 ocup un volum max al prostatei 70-80%, T.3 tumoarea deformeaz prostata dar nu
depite hotatele ei, T.4 crete n organele nvecinate. N.1 metastaze n nodulii limfatici regionali, N.0 date de
ptrundere n noduluii limfatici nu sunt, N.x aprecierea strii nodulilor limfatici este imposibil. M.0 metastaze nu
sunt, M.1 n oase, M.2 n alte organe. n cancerul prostatei prostatectomia, orhiectomia bilateral (castrare) +
antiandrogene. Din cele paliative endoscopice prin tierea i ameliorarea pasajului urinei.

14.Tumori.testiculare-rare-2%,incidenta-25-35ani,maidesmaligne,mortalit inalta.

Etiol:criptorhizm,Klinefelter,traum.testic.,sterilitatea,iradierea,der.hipotal.-hipofiz.

Clasif.histol.:1.germinative(din epitel.spermatic)-seminom,disembriom,

2.negerminative(stromale)Leidigom,Sertoliom,diferenciate3.mixte. Tum.cresc,inlocuind.tes.testicul.
+afect.gangl.limf.retroperiton,apoi

metastazeaza(hemato/limfogen)pulmonar,rar-maduva os.

9
Release by MedTorrents.com

Clasif.morfopat.-1.Ce au un tip histologic-seminom,Cr.embrionar,poliembriom,teratom,horiocarcinom.

2.Cu mai multe tipuri histol.-seminom+teratom,C-r embr.+horiocarcinom.

I stadiu tum.in testicol II-retroperitoneal III-depaseste diafragma.Clasif.de lucru-TMN

Forme clinice:1.metastatice,2.hormonale(Leidigom-masculinizare;Sertoliom-femenizare)

Clinic-mai fregv.forma nodulara unilater.cu marirea in vol.a testicolului,deformare,edemul hemiscrotului.Indolor,cu


marirea in vol.apar dureri in testicol si pe traiectul ductului seminifer.Mai rar dureri abdom.infer(implicarea in proc.a
gangl.limf.retroperiton.,dur.toracice,spinale(gangl.limf.pulmonari.)+dispnee+semne de tromboza
iliofemorala,pneumonie.Durerea acuta semnaleaza afect.epididimului.(orhiepididemita),hidrocel-in 10%cazuri.In tumori
hormonal active apar semne sexuale secundare:horionepiteliom(ginecomastie);

Leidigom(hirsutizm,micul Hercule in pubertate)

D-stic:1.Cel mai precoce semn-ingrosare nodulara/focala/unilater.a parenchim.testic,la palpare pe spate,


+g.l.inghinali+semne de ginecomastie.

2.Diafanoscopia-diferenciere de chist(lichid);tumoare(nu permite trecerea luminii)

3.Analiza singelui si urinei:generala/biochimica/imunologica-LDH,Ig,markeri tumorali(Ag carcinoembrionar;alfa-


fetoprot.;beta-gonadotropina horionica)

4.USG-testicolui,abdom.,spatiul.retroperiton.p/u d-stic difer.de hidrocel.

5.TC;RMN-indicate in distopie cu suspectie la Cr,metastaze.

6.Urografia excretorie-in metastaze retroperiton.,depisteaza der.transport urin.de la rinichi si scimbarile venoase.

7.Radiologic-metastaze ,ureter dislocat,comprimat.

8.Limfografia pe cale spermatica 9.Cavografia

Tratament-In tum maligne-trat.complex-chirurgical obligatoriu(funiculoorhiectomia cu tunici prin abord inghinal)In


prezenta 1 testicol in plan de d/stic preoperator se face punctie transcutana cu aspiratie/biopsie.Tum negerminative
radical,inlatur.testicol.,g.l+polichimioterapieVIP(Vinblastin,Bleomicin,Cisplatin)

Radioterap.(seminoma-germinative-radiosensibile).Teratoma la copii benigna,fara Mt se face doar orhiectomie+control


markerilor in dinamica.

Tumori peniene- benigne,maligne; epitel,neepiteliale.Rare,la copii-benigne,epitel.Adult-95%Cr scvamos,carcinom.

Etiol-F. predispoz.-fimoza,proc.inflam. a cap.penian cu staza smegmei ce are actiune Cr-igena.

Patog.-se afect. initial pielea cap.pen.,apoi corpii cavern.si spongios(tip Cr plat;ulceros;papilar)Mt limfo/hematogene

Clinica- debut nespecific dupa o fimoza/inflamatie cu tumefierea,induratie penis.,uneori strictura marginala,disf.


erectila.Dureri necaracteristice.

D/stic-dificil in faza incipienta(polimorfizm clinic);palpare dificila(ingustare marginala)1.Palparea e posibila d/a


circumcizie.2.USG 3.TC 4.RMN 5.biopsie 6.Radiograf.torac.(Mt)

D/stic.difer.:condiloame acuminate(superficiale,noninvazive);papiloame(rugoase)Leukoplakia penis.(st.preCr)

Trat.:1)PreCr(condiloamele virale)-alfaIFN;solcoderm;podofilin

2)n stadii precoce/tum.superfic.-electrocoagul.;laserectomie+biopsie

3)n afect.multipla tumor.a penis.+fimoza-circumcizie

10
Release by MedTorrents.com

4)Tum.maligne-trat.complex(chir-.;radio-.;polichimio-)n stadii precoce-rezecia focarului primar+2 cm esut sanatos;in


cele tardive/tumori slab diferenciate-emasculare(inlatur.penis+g.l inghin.)chimioterapie.

N.15. Varicocelul; Hidrocelul; Boala Peyroni: etiopatogenie, tablou clinic, diagnostic, tratament.
Varicocel dilatare varicoas a venelor cordonului sparmatic (dereglare ortostatic, varicocel idiopatic). La 15%
adoleceni; la 40% - infertilitate cu varicocel; vrsta maxim 15-20 ani. Pe stnga 95%, pe dreapta 3%, mixt
5%. Varicelul simptomatic.
Cauze: 1.Pencetul aorto-mezenterial (o strangulare pe vena testicular), 2. dezvoltarea insuficienei a valvulelor n
vena testicular stng, 3. unghiul drept de revrsare a venei testiculare n vena renal, 4. dezvoltarea insuficien a
peretelui venos, 5. vena testicular stng este mai lung cu 10 cm ca cea dtreapt, constipaiile cronice. Valvulele pe
vena din dreapta sunt prezente n 50%, pe stnga lipsesc n 45-50%, ungiul drept e n 15-20% - ascuit, pe stnga 25-
30% - obtuz. Factorii negativi ce acioneaz asupra varicocelului: 1. treterea temperaturii (cu 2 grade mai mare ca la
cel sntos), 2. hipoxie, 3. compresie mecanic, 4. dereglarea barierei hemato-testiculare, 5. creerea concentraiei de
hormoni renali i suprarenali (colesterol i catecolamine). Clasificarea dup Lopatkin: grad I se depisteaz la
examenul obiectiv, grad II vizual se depisteaz, grad III + atrofia testicular. D/stic: 1. anamneza, acuze (discomfort
n scrot la efort fizic), 2. examen obiectiv (manual a cordoanelor spermatice bilateral n poziie vertical i orizontal).
Proba Valsalva: n poziie orizontal se comprim cordonul spermatic, n poziie vertical la scoaterea compresiei
venele se umpu cu snge. Atrofia: modificarea constituiei. 3. USG, 4. dopler (refluxul), 5. termografia, 6. flebografia
selectiv (mai rar). Trat: 1. operaia Ivaniseivici (ligaturarea v. testiculare la nivelul cristei iliace anterior
superior).2.operaia Palomo(ligaturarea a. i v. testiculare), 3. ligaturare laparoscopic, 4. embolizarea endovascular,
5. ligaturarea venei la nivelul orificiului extern, 6. anastomoza sfeno-testicular.
Hidrocelul: acumularea patologic a lichidului n cavitatea vaginal a testiculului. Norma 1ml de lichid seros. Poate
conine pina la civa l de lichid. Grupe de factori ce duc la hidrocel: 1. trauma: scrotului, bazinului, organe bazin, 2.
proces tumoral, 3. flebitele (venelor bazinului), 4. inflamaia. Clasif: congenital (comunicant i necomunicant) i
dobndit (acut / simptomatic i cronic / idiopatic). n 10% este bilateral n populaie. Factori negativi: hipoxia,
compresia mecanic. D/stic: creterea n dimensiuni a scrotului, dureri .Obv testicolul nu se palpeaz, indolor,
scrotul este fr patologii, consistena diferit (moale-elastic); diafanoscopia (n ntuneric sub o surs de lumin);
USG. Diferencial: tunori testiculare, hernii inghinale, chist al cordonului spermatic (testicolul se palpeaz), chist
epidedimal, spermocel, hematocel, edem scrotal (staz sangvin, IC, ciroz). Tratament: operaia Bergman
(dimens.mari),operaia Vinchelman (copii n dimensiuni mici), operaia Lord (plicatureaz tunica vaginal), operaia
Rossa (Palomo) hidrocel comunicant, puncie, aspiraie, ntroducerea substanei sclerozante. Rossa-distal excizia
tunicii, testicolul extras din scrot. Proximal escizia procesului vaginal pn la orificiul nt al canal inghinal. Spirt
96%, Doxocilin,ntrod.subst sclerozante.
Boala Peyroni: induraie fibroplastic a tunicii albuginee a corpilor cavernoi. Fregvena 1-4%, vrsta de 40-60 ani.
Plcuele sunt situate mai des pe partea dorsal (60-70%), lateral 30%, ventral 5-10%, rar n septul intercavernos.
Plcuele sunt multiple, situate longitudinal, rar circumscrise. Cauze: traume cu dezvoltarea unor procese inflamatorii
aseptice (fr leucocite), colagenoze sistemice, anatom cromozomiale i de dezvoltare, dereglri hormonale,
avitaminoze. Clasificare, Tablou clinic: I. stadie apariia durerii la erecie, II. st. formarea plcuelor (esut
conjunctiv + fibre elastice), III. st. substituirea fibrelor elastice cu fibre de colagen i acumularea hialineei n plcue,
IV. st. calcificarea plcuelor. Durate 1,5 2 ani, 50% - deformarea corpilor cavernoi, 25% - pot fi supuse coreciei
chirurgical, la unii plcuele se reabsorb. Diagnostic: 1. dureri i deformaarea corpilor cavernoi la erecie; 2.
obiectiv: pielea nu-i modificat, plpcuele sunt concrescute cu corpii cavernoi, indolore, dure; 3. USG (zone
hipoecogene); 4. renghenografia (la calcificare); 5. TC. Diferencial: cavernit, flebita corpilor cavernoi, metastaze,
deformarea congenital. Tratament: conservativ: - vit E (300 mg timp de 2-3 luni), - Tamoxifen (e-estrogen). Local: -
electroforez cu hidrocortizon + lidaz, - injecii n plcue: verapamil, - lipozomi, hiperoxid bismutaz, - ultrasunet, -
gama-terapie, - laser (raze roii, infraroii, de intensitate joas), - unde de oc (+ lidaz, hidrocortizon de 2-3 ori pe
an). Chirurgical: la prezena deformaiilor corpilor cavernoi, dup tratament conservativ, dup 1- 1,5 ani de la debutul
bolii se face: 1. excizia radical a plcuelor (unghiul de deformare mai mare de 60 de grade, n plci lungi), 2.
operaia Nozbit, 3. operaia Sredes Scipleov, 4. protezarea.

N.16. Hidronefroza-distensia de diferit grad a bazinetului i calicelor nsoit de leziuni atrofice secundare a
rinichiului(deregl.hemocircul.renale). Factori extrinseci: 1.vasul polar inferior (cu mpiedicarea elinminrii normale a
urinii), 2.vas supranumerar (cu origine din aorta abdominal, artera iliac). Acest obstacol comprim jonciunea pilo-
uretral, pulsaiile arterei constutuie o iritaie mecanic responsabile de spazme i tulburri dinamice i instalarea
leziunilor organice. 3.vas ren anormal, 4. brida conjunctiv. Factori intrinseci: 1. atrofia jocniunii pieloureterale, 2.
aplazia pereilor, 3. valve congenitale existente, 4. hipertrofia congenital a sfincterului uretropielic. Boala manifest
prin semne necaracteristice de evacuare a pungii bazinetale, tulburri de evacuare a pungii bazinetale.

11
Release by MedTorrents.com

Clasificare: primar (congenital), secunfdar (dobndit). Etiol.: obstrucia n cile urinare a unghiului pielocalicial:
tipuri: obstrucia n uretr i vezic urinar, obstrucia pe traectul ureterului n afara lumenului, dereglarea de poziie a
ureterului (ectopii), obstrucia n lumenul ureterului, bazinet, schimbri n peretale ureterului, bazinetului. Patogeneza
cu 3 stadii: I. pieloectazia, II. hidrocalicoza cu subierea parenchimului, III. atrofia acut a parenchimului cu formarea
sacului cu perete subire.Clinic: des asimptomatic, se depisteaz la asocierea infeciei ,traum. renale ntmpltor, la
palpare sa determin mrirea n volum. Dureri lombare surde permanente, stri infecioase cronice a rinichilor,
scderea cantitii de urin, creterea temperaturii la asocierea infeciei cu o formaiune tumoral. D/stic: anamneza;
palpaia, percuia, presarea abdomenului cu determinarea formaiunilor tumorale; cronocistoscopia; renghenografia
(dimensiunile, calculi); U i/v excretorie (funcia secretorie i evacuare din bazinet); urograma, pielografia retrograd
(pelvis dilatat); arteriografia renal; urocultura (asocierea pielonefritei); metode radio-izotopice,
scintigrafia:stat/dinamica..; USG. Diagnostic diferencial: nefrolitiaza, nefroptoza, tumoare, chist, polichistoz (IR).
Tratament:Chirurgical: cnd funcia parenchimului e pstrat i se poate nltura cauza H-nefrozei. Tipurideoperaii:
Fergher, Foli, pieloureterocalico-anastomoz, dup operaia plastic se dreneaz pelvisul, nefrectomie unilateral cu
atrofia parenchimului nu se face n caz de hidronefroz bilateral. Pronostic: +50%caz.

N. 17. Hipertensiunea nefrogen, tipurile, etiopatogenia. Sistemul renin-angiotenzin-aldosteron. Diagnosticul i


tratamentul hipertensiunii renovasvulare (vazorenale).
HTA Nefrogen este: 1. secundar afeviunii reenale; 2. 30% din totalul de HTA; 3. HTA la aduli pn la 160/85 mm
Hg, la copii pn la 130/80 mm Hg. Clasific: 1. Parenchimatoas (pielonefrit, glomerulonefrit); 2. Renovascular
(cu afectare uni sau bilateral a arterei renale); 3. Mixt. Etiologie: I. HTN Parenchimatoas: 1)
pielonefrit/glomerulonefrit, 2) urolitiaz, 3) hidronefroz, 4) TBC renal, 5) nefropatia gravidic, 6) atrofia renal
post traumatic, 7) poli/multichistoza renal, 8) tumori parenchimatoase, 9) reninom, 10) nefrita, 11) poliartereita
nodoas. II. HTN Renovascular: A) Ereditare: 1. displazia fibro-muscular a arterei renale, 2. anevrizmul arterei
renale, 3. hipoplazia arterei renale, 4. anomalie de dezvoltare a aortei; B) Dobndite: 1. arterioscleroza arterei renale
(70%), 2. stenoza arterei renale (n nefroptoz: funcuonal, organic), 3. tromboza/embolia arterei renale, 4.
panartereita (sindromul Takayasu), 5. compresia arterei renale.Patogenia: n HTN reno-vascular (stenoz)
ischemie hipertrofia aparetului juxtaglomerular crete nivelul de renin cu activarea angiotenzinogenului se
transform n angiotenzina I angiotenzina II (vasopresor puternic), concomitent crete secreia de aldosteron, care
reine Na i a H2O HTA. Un rol inportant l au i kininekle (bradikinina, calereina ce scad Rezistena Vascular
Periferic). Clinica: apare pn la 50 de ani, evoluiaz asimptomatic, fr acuze. Uneori dureri lombare acute,
cefalee vertical. 30 % din bolnavi dau acutizarea brusc, cu evoluie malign, cu creterea presiunii diastolice la 110-
120 mm Hg n crize. Are loc creterea TA ortostatice, cu asimetria dintre creterea TA i pulsului de la membrele
super. i inferioare. D/stic: din anamez date negative la eridocolaterale, tratamentrefractar, dureri lombare
acute, traume renale n antecedente, acutizare brusc. Investigaii: 1. aortografie, 2. renografie izotopic, 3.
scintigrafia dinamic (stenoz funcional?), 4. urografia excretorie (funcia renal), 5. exminarea fundului de ochi la
prezena retinopatiei, 6. analiza general a sngelui cu creterea nr de Er, Hb (n ischemie vasospastic a rinichiului),
7. examenul activitii plasmatice a reninei (test cu Captopril inhibitor de angiotenzin II), 8. doplerografia
ultrasonor a vaselor renale indicele aortorenal crete cu 3,5 ori, 9.angiografia ren. (stenoz, embolie), 10. TC,
RMN, biopsie renal (prin puncie). Trat: I. Medicamentos: 1. inhibitori angiotenzinei (Captoprilul) permite
stabilizarea hipertensiunii arteriale i nu scade tensiunea diastolic, 2. blocanii canalelor de Ca++ (Nifidipina); II.
Balonodilatarea a arterei renale (angioplastia transcutan, transluminal) cu sau fr instalarea stendului arterial. Stend
se indic n: 1. stenoza arterei renale la bifurcaia ei de la aort, 2. ateroscleroz, 3. restenoz. i este efectiv n 50-
80%. III. Chirurgical este cea mai efectiv. Se restabilete circulaia, dar depinde de localizare i tipul ocluziei. n
nefroptoz cu afectare funcional nefroplexia. n nefroptoz cu afectare organic nefroplexia + plastia arterei
renale. n ateroscleroz: endarterectomie transaortal, endarterectomie + grefon din autoven/dracon. Anevrism
rezecia arterei + transplant arterial din artera femural. La afectarea arterei renale stngi uneori se face
anastomoz splenorenal. Nefrectomia este indicat n: 1. infarct renal, 2. stenoz difuz a ramurilor arterei renale, 3.
stenoza arterei renale + pielonefrit + atrofia renal, 4. lipsa rezultatelor pozitive dup interveniile precedente. CI
nefrectomiei: stenoza bilateral + ateroscleroz.
N.18. Insuficiena renal acut: clasificarea, diagnostic, simptomatologia, evoluie clinic. Principii de
tratament. IRA dereglare rapid a funciei renale cu retenie azotat, dereglri hidro-saline i acidobazice.
Clasif: 1. prerenal, 2. renal, 3. postrenal, 4. arenal (renopriv). IRA Prerenal (funcional) rinichi sntoi dar
hipoperfuzai. Cauze: dereglri hemocirculaiei acute, rinichi de oc oc de diferit etiologie (hemoragic,
hipovolemic, traumatic, combustional, anafilactic), diareea, voma, crach sindrom, peritonite postoperatorii. IRA
Renal (organic): Cauze: 1. boli renale (glomerulonefrita rapid progresiv, leptospiroza, boli de sistem), 2. aciunea
medicamentelor sau substanelor nefrotoxice ( antibiotice gentamicina; analgetice; sulfanilamide; substane de
contrast; solveni organici; metale grele Al, Pb; ciupercile), 3. cauze vasculare (stenoza, tromboza arterei renale,
vasculite). IRA Postrenal (obturativ, mecanic, urologic): obturare intra/extrarenal a cilor urinare prin cancer,
tumori, hematoame, stricturi de ureter, adenom, cancer de prostat, de vevic urinar, urolitiaza, cancer uterin,

12
Release by MedTorrents.com

metastaze abdomino-pelvine, TBC urogenital, vezic neurologic, traumatisme, dup operaii pe bazin. Clinic: I.
stadiu: de debut: oc care e de scurt durat i coincide cu aciunea factorului cauzal-etiologic ca : oc, hemoragie,
operaie, sepsis. Debutul este brutal n oc, ns e lent n intoxicaii medicamentoase, fiind mult mai grav. Este
reversibil la nlturarea cauzei se restabilete funia normal. Clinic predomin scderea TA, i tahicardia. II. stadiu:
oligoanuria: (oligo de 500 ml, anuria 50 ml). Durata de 7-21 zile. Crete concentraia de azot pn la
hiperazotemie, ureia (n-8,3), creatinina pn la intoxicaia organismului cu produsele metabolismului dereglat.
Prezentndu-se prin: hipercaliemie stop cardiac, acidoz metaabolic; hiperhidratare edeme cerebrale,
pulmonare + scderea hematocritului, care ajung pn la anasarc; afectarea sistemului de coagulare hemoragii
acute, CID. Urina hemoragic cu eritrocite, leucocite, cilindri, proteine. Azotul rezidual crete de la 14 mcmol/l pn
la 200. III.stadiu: poliuria: - dureaz de la o spt. pn la cteva sptmni. Dup detaarea epiteliului, tubii renali se
restabilesc; dar sufer reabsorbia H2O cu poliurie hipoton 3-5 l/24 ore. Apare riscul de deshidratare, de
hiponatriemie, hipocaliemie, hipocalciemie, hipomagnezemie. Cu 1/3 de decese au loc n faza poliuric. IV.stadiu: de
recuperare funcional (6-12luni) se restabilete iniial filtrarea glomerular, apoi concentraia, dar se poate asocia
infecia. D/stic: 1.anamneza, cauzele: intoxicaie, hemoragie, traum, sepsis?, 2. excluderea obstruciei prin catarizare,
3. renografia radioizotopic, 4. USG, 5. TC (n tumori), 6. ureteropielogrfia retrograd, 7. analiza biochimic a
sngelui ureea, creatinina, azotul rezidual, electroliii.
Trataml: I. n stadiul iniial se efectuiaz: 1. nlturarea cauzei, 2. dac e hemoragie substituirea volumului pierdut
prin coloizi, soluiii saline, proteice + Dopamin, Reopoliglucin, n intoxicaii antidoi; 3. hemosorbia
(hemocarboperfuzia sngele trece prin sorbent ca crbunele); 4. hemofiltraia/hemodiafiltraia n sepsis, intoxicaii,
coagulopatii (plazmafereza); 5. antiseruri n infecii; 6. ocluzie drenaj renal prin puncie transcutan renal. II. stadiu
oligoanuric: 1. diuretice osmotice din primele ore Manitol 20% - 30 ml + Furosemid 200 mg + Glucoz 20% +
insulin + Dopamin 3-6 mcg/kg timp de un minut; 2. aport hidro-electrolitic aproximativ = masa (kg) + diureza +
perderi cu temperatura + edeme + 400 ml lichid suplimentar (perdut cu respiraia i sudoraia). III. stadiu poliuric
rehidratare + reechilibrare cu electrolii + glucoz 20% - 500 ml + insulin + Ca gluconat 10% - 50 ml + citrat de K i/v
2-5 fiole/zi; KCl n alcaloz. Hemodializa e indicat n anurie, la creterea azotemiei, la creterea caliemiei (mai mult
de 6,5 mmol/l), acidoz, la hiperhidratare. Dializa peritonial se face la copii sub 30 kg.
Hemofiltrarea/hemodiafiltrarea cu substituia a 12 litri de lichid. Hemofiltrarea vevo-venoas n insuficiena
poliorganic. Tratament suplimentar al anemiei feriprive cu eritrocite splate, Fe + antibiotico profilaxia infeciilor.

N. 19. Insuficiena renal cronic. Etiologia, clasificarea, diagnosticul, evoluie clinic i tratament. IRC
incapacitatea funcional a rinichilor cauzat de distrugerea lent-porgresiv a masie neronilor activi (MNA) pn la
dereglri homeostatice uremice. Etiologia:1. boli renale mai fregvent pielonefrita, glomerulonefrita, polichistoza
renal, DZ, boli de sistem, amiloidoza, nefrita lupic, nefrita interstiial, sindromul Alport, sindromul Fanconi.
Patogenie: I. stadiu latent: cauzat de: afectarea lent a MNA, fitraia glomerular (FG) = 50-60 ml/min. Clinica:
slbiciuni, scderea capacitii de munc, scderea apetitului, dizurie. II. stadiu compensator: cu hipertrofia
nefronilor rmai ne afectai, cu creterea filtraiei pe contul lor. FG 30-50 ml/min, crete diureza osmotic
poliurie, hipostenurie, nicurie. Scade excreia renal a substasnelor, scade secreia Na i H2O i ca rezultat apar
edemele (cerebrale i pulmonare), hipercaliemie, hipocalciemie (scade rezorbia intestinal a Ca++). III. stadiu
intermitent: cu FG de 15-29 ml/min. Are loc scderea critic a FG intoxicaia organismilui cu substane ce n
norm se excret renal creterea uremiei crete creatinemia 0,5 mmol/l, crete fosfatemia ce duce la acidoz
metabolic. Dereglarea metabolismului P-Ca (hiperfosfatemie hipocalciemie) cu creterea eliminrii de Parathormon
osteodistrofie, osteoporoz. Pe msura sclerozrii rinichilor ischemie includerea sistemului Renin-
angiotenzin-aldosteron cu creterea tensiunii renale parenchimatoase. Clinic: slbiciuni, xerostomie, polidipsie,
anorexie, anemie, acutizri a bolii de baz (pielonefrita, glomerulonefrita) cu remisii scurte. IV. stadiu teminal:
survine cnd MNA = 10%, restul 90% nefroni s-au distrus. FG = 5+15 ml/min. Stare ireversibil. Are loc intoxicaia
uremoco-metabolic cu dereglri hidroelectrolitice severe, dishormonale, hematocritului. Edeme progresice
cerebr,pulm. pn la anasarc dilatarea cordului cu hipertrofia VS. Osteodistrofia (fracturi patologice). Semne
neurologice: polineuropatii uremice, parestezii cu picioare de vat. Dereglri de coagulabilitate, cu hemoragii
gastrointestinale, nazale, metroragii. Diagnostic: 1. probe funcionale renale (scderii clearanciului creatininei), 2.
AGUrinei (hipostenurie, creterea azotului , ureei, creatininei), hiperlipidemie, 3. USG, urografia excretorie, examen
cu radionuclizi (secreia tubular i FG), 4. schimbri pe ECG (hipercaliemie, hipertrofia VS), 5. schimbri la fund de
ochi, 6. radiologic osteoporoz/distrofie, fracturi patologice. Tratament: A) Conservator: 1. regim alimentar cu :
sare 4g/zi (edeme 1 g/zi), proteine 1 g/kg/zi, H2O dup sete; 2. hipotenzive ca: - blocante enzimei de conversie
(Captopril), - blocantele canalelor de calciu (Nifidipina), - diuretice n doze mici pentru scoaterea K + remedii de K
(KCl, asparcam) + CaCl/CaCO3; 3. tratamentul anemiei prin mas ertrocitar, Fe, eritropoetin uman (Eprex,
Recormon), 4. vit D (n hipocalciemie + hiperfosforemie, dar cnd P nu scade sub 1,5 mmol/l este un pericol de
depozitare a P Calcice tisular). Doza 0,25 mcg/zi per os. 5. vasculare Trental, Curantil, 6. anabolice steroidiene
(pentru scderea catabolismului), 7. enterosorbent 30-60 g/24 ore. B) tratament de substituie n faza terminal cnd
clearanciul creatininei e sczut sub 5-10 ml/min.+vezi si intrebarea 20

13
Release by MedTorrents.com

20.Epurare-extrarenala
1. Extracorporala (hemodial., hemofiltrare, hemodiafiltrare prin membran foarte permiabila, ultrafiltrare,
hemoperfuzie, hemodiaperfuzie,hemosorbtie,plasmofereza,enterosorbtia)
2. Intracorporala(dializa peritoneal-continu ambulatorie24h./intermitenta)
3. Hemodializa-bazat pe difuzia select.a subst.metab.(tox.)i H2O excesive din organism n mediul dializant
printr-o membr.semipermiabil conform gradientului de conc.cu scop. meninerii hemodinamicii.Abord vascular n H
cronica-prin untA-V (v.cefalica-a.radialis) ce permite ca peste 10 zile sa punctam vena arteriolizata.n H ac abord n
a.subclavia/cateter. Conduita- 3 edine/spt. A cte 5-4 h sau 2/spt. c/d e pstrata f-ia de secreie a apei
+heparinizare(intermit./continu/regionala/mixt). Indicaii-alterarea difinitiva a f/ei renale (Cl-ul creatin.5ml/min.)
-neeficacitatea tratamentului medicamentos - IRC complicata cu ICCongest., edeme, HTA, pericardita, neuropatie,
malnutriie, diateza hemor. hipoNaemie, acidoz refractare la tratament.
CI:-refuz,hemoragii cerebrale recente -alerg.la heparina
-lez.degener.vasc.severe -neoplazii maligne
-IC/coronara sev -!copii/virsnici/ateromatosi/DZ
Complicatii:1) in timpul hemodial.:crampe mm;r.anafil.;febra pirogena;septice(dializant-nesteril);stop cardio-
pulmonar(embolie gaz)2)tardive:malnutritie,avitamin.,anemii,psihize,der.ritm,disf-ie de sunt.
II.D.peritoneala-ca membr.dializanta-peritoneul.Met:Sol.dializanta(2l)se introd.in cav.periton.p/n cateter Tenkhof,se
lasa pe4-8h,se elimina p/n gravitatie.Complicatii.:peritonita.Dar e mai buna(economa,fiziologica,se folos.la
copii,virsnici,ateromatosi,DZ,alerg.heparinica,tineri in astept.transplant.
III.Transplant renal-cu rin.cadavru in moarte cerebr/donator HLAcompatibil.Indicatii:-IRCrprogres;Intoler.la
dializa;Virsta pina la 70;copii peste 15 kg-lipsa maladii cardio-vasc. severe. CI: Peste 70 ani -BIC, ateroscl., neoplazii-tbc
activa, infectii cr, HIV, b. extraren. sev. (pul.,card.)
Metoda-in fosa iliaca,retroperitoneala:1)A.renala+A iliaca laterointerna2)neoureterocistoanastomoza-in cupula
vez.urinare
3)v.iliaca+a.renala
La copii mai jos de 15 kg-dificult.anastomozarii vaselor renale.
Preoperator:-ECG,ECO-Doppler,angiografia coron.
-Dializa,corectie hidroelectrolit.
-normaliz.TA,sanarea foc.inf.cr
-verific.compatibilit.HLA,ABO,Rhdonor-recipient
Postoper.:Trat.imunosupresivAzatioprin,Prednizolon,globulin antilimfocit,ciclosporina A(Sandimun)
Heparina,vasculare(Trental,curantil),AB(profil.inf.)Compl.:rejet-peste2-3luni,CMV,hepat.vir./tox.,distrofie
steroida,recidiva b.primare(DZ)

14