DOCTRINE URBANE

CURS 2

Sistemul implica idea de perfectiune organizatorica in echilibru.,

Curent filozofic post belic- structuralism- anii 50
Conceptul de sistem sta la baza stiintei- abordare sistemica
Exacerbarea conceptului de structura duce la dogmatism.
Structura- totalitatae relatiilor din interiorul unui sistem.
Def dictionar:: sistem= ansamblul de lucruri si parti legate unele de altele astfel incat sa existe un scop.
Broadacre city este un sistem centric: fara functie centralizata
Se pune in evidenta un sistem ori de cate ori exista o legatura, o relatie intre doua corpuri. Sistemul este o
multime de elemente distincte grupate intre ele cu o anumita finalitate.
Sistemul- este un tot, un ansamblu de parti legate unele de altele
-un grup de obiecte legate intre ele, actionind unele asupra altora astfel incat sa formeze un
tot
-definirea unui sistem particular este intotdeauna arbitrara
- un grup de obiecte sau interese caracterizate prin covarianta
- legatura= relatie intre doua componente ; modificarea unui element impune o minima modificare in alt
element al sistemului
- . Inconsecventa fata de doctrina modelului initial este evidentiata la: Le Corbusier->MF->influenta
igienei; Alto -> MN -> linia curba; Howard ->MC-> topografie vegetatie
-
Obiect -fizic
-abstract
obiect fizic = modul in care sistemul respectiv este configurat ; in mod fizic intotdeauna el implicate un
obiect abstract static
Ross A. sistemul e indep endent de natura sa , reprezentarile locale au cedat in fata celor abstracte.
A. Natura relatiilor din interiorul sistemului . O relatie in cadrul unui sistem este o legatura reprezentind
o anumita determinare intre doua elemente ale sistemului.
Din punctul de vedere al relatiilor exista relatii interioare ( tari)
Exterioare (slabe)
A B Sensul relatiei- A are influenta asupra lui B

Relatiile tari-interioare- asigura coerenta sistemului

Relatiile slabe-exterioare- asigura comunicarae cu mediul in care exista.

O relatie slaba intre S si S1 este o relatie tare in SS1

s
S1

Limita reprezentind
entitatea sistemului

SS1

Un sistem este la rindul lui parte a unui sistem mai mare si in acelasi timp este compus din parti.
Pe ce se sprijina reconsiderarea permanenta in teoria urbanistica a modelelor urbanistice fundamentale:
manierism; conjunctura
 B In raport cu directionarea relatiilor
Directionalitate lineara- duce la o insiruire de obiecte
2. Directinalitate triangulara- structura foarte clar definita, elementele au mai mare disponibilitate de
relatie
3. structura ierarhizata mixaj intre 1 si 2 , o varianta hibrida.

C Polarizarea relatiilor
Polaritate pe centrul sistemului ( asupra unui element esential al sistemului)-ierarhizare;
Naturalismul lui Wright porneste in esenta de la considerarea formei finite; considerarea procesului
formativ al naturii
. In ce consta suport/motivatia criticii sustinute de curentul care promoveaza climatul de existenta? in
diversificare urbana; in apologia orasului; in igiena mentala
Intersectarea relatiilor in afara componentelor sistemului, in spatiul interstitial;
Spatiul interstitial urban- cel in care plutesc elementele
Spatiul care are rol de a relationa elementele

Fizic nu exista centrul element esential al sistemului.

D Scopul construirii sistemului respectiv polaritate dispolaritate

Sistem conjunctiv
Disjunctiv relatia e generata de sensul, scopul, de dispersare; sustine coeziunea, dar
referindu-se la sistemul mare, in ansamblu.
Loc de descentralizare, de orientare ex: Paris
- principiu de compunere urbana de-a lungul unei axe existind un punct unde se petrece dispersarae
interesului in teritoriu si un altul unde are loc concentrarea interesului in teritoriu.
-modul de proiectare sistem conjunctiv
- sistem de gandire din afara spre solutia finala
Concluzii:

1. Oricare ar fi organizarea elementelor sistemului, exista o structura care defineste explicit interactiunile
existente.
- relatii caracteristice corespund unui sistem caracteristic
2. Oricarui sistem ii este propice o anumita finalitate, deci interactiunea intre elementele respective trebuie
conceputa in raport cu aceasta finalitate.
3. Intelegerea locuitului ca trasatura esentiala a conditiei umane (Heidegger) este: o sustinere; o critica
4. Care este procesul de baza pentru relatia dintre elementele unui sistem: transformarea; transferul;
cresterea; diferentierea; ierarhizarea
5. Care dintre aceste caracteristici evidentiaza starea de stabilitate globala: organicitate; adaptabilitate;
adoptabilitate; complexitate

6. Orice sistem pune in evidenta mai mult sau mai putin explicit un centru de relationare (organizare) a
sistemului.

Starea sistemului
Teoria sistemelor.consensul asupra faptului ca avem de-a face cu un sistem, dar nu stim ce e cu el.
Mediul de existenta al sistemului actioneaza asupra sistemului

CURS 3
Starea sistemului prezinta importanta in legatura cu ideea de stabilitate a sistemului
In functie de dimensiunile intrarii, in sistem o miscare poate fi mai mult sau mai putin ampla, periclitand
stabilitatea sistemului

Ca reevaluare contemporana a mod.urb.fund. si indeosebi a problemei om intr-o preocupare globala pentru

oras, care sunt obiectivele/directiile de interes privind abordarea spatiului urban prin prisma analizei imaginii
urbane ? interventia, semnificatia, lizibilitatea, conceptul, intelegerea, valoarea, specificitatea, imaginea,
proiectul.
Care dintre orasele enuntate demonstreaza ca aglomeratia urbana nu este un produs absolut al evolutiei
postindustriale ? Cluj, Iasi, Timisoara, Belgrad, Varsovia, Berlin, Roma.
Relatia intre artificial si natural in viata urbana reprezinta, la nivelul modelului, o contradictie sau o nevoie
de integrare ?
In raport cu nevoile social umane, procesul de urbanizare este un proces eminamente pozitiv, eminamente
negativ sau deductiv negativ-pozitiv ?
Privind o localitate rurala, pentru care din urmatoarele categorii de populatie este valabila notiunea de
urbanizare a populatiei rurale : pop. care migreaza zilnic pentru munca la oras; pop. intregii localitati cand
aceasta se afla in apropierea unui oras; pop. intregii localitati cand aceasta devine oras; pop. intregii localitati

Acest lucru de produce fiindca Sn este dfoarte diferita de S0 sau In este prea diferita noua astfel incat
sistemul nu o poate asimila.
Ex.: un cartier prin care trebuie sa treaca o autostrada. Se distruge cartierul.

Succesiuni de stari ale sistemului:

In evolutia succesiunii exista o perioada de o anumita stabilitate.

Stabilitatea sistemului (globala) este definita atata timp cat avem de-a face cu o succesiune coerenta de stari
ale sistemului respectiv.
Principiul stabilit in timp consecinte principiul varietatii in ansamblu. Varietatea este posibil de luat in
considerare numai atunci cand 2 sau mai multe sisteme sunt stari ale unui sistem originar. Varietatea -
calitate de ansamblu
Componentele trebuie sa fie stari ale aceluiasi sistem.
Consecinta 2 priveste realizarea in varietate a unui studiu de arhitectura sau urbanism. Solutiile (sisteme in
sine) sa fie de fapt stari ale unui aceluiasi sistem initial.
Ex.: inaltimea cladirii

Tipuri de sisteme. Criterii

1 Stabilitatea: - sist. statice (stabilitate mare, nu accepta miscare)

- sist. dinamice (aflate in miscare tot timpul)
- sist. ultradinamice (fara stari de stabilitate)
- Ce este esential pt. un model de viata urbana? Verificare pe un model de lucru;
adaptabilitatea la conditiile existente
-
- Abordarea sistemica are ca atribute determinante: sistematizarea informatiilor; abordarea de ansamblu;
abordarea de detaliu; studiul tuturor componentelor sistemului; studiul de context; analiza relationala
-

2 Sist. simple statice complexe dinamice integrate

Inchise deschise
 Simple (1)
Complexe (2)

1. putine elemente; relatii pe un singur plan.

2. Complexe; bogatie de relatii

Sistemul simplu nu poate fi decat static si inchis

Evolutia sistemului presupune: marirea sistemului; miscarea continua a sistemului; salturi calitative;
transformarea elementelor; secventialitate; procese liniare
Planificarea presupune: un urbanism deschis; sistematizare; continuitate; evolutie si dezvoltare spontana; un
sistem deschis; un sistem socialist

Grad de integrare a elementelor SUPRAPUNERE de sisteme (toate elementele sunt comune ambelor
sisteme)

3 Formatia sistemului structura inchis

Deschis
- Inchise au reactia definita foarte brutal (ori raman cum sunt ori
explodeaza)
- nu au capacitatea de adaptare la mediu (una din conditiile pentru un plan urbanistic modern)
4 Evolutia sistemului sistem continue miscare continua
si instantanee
discrete miscarea necesita un
anumit timp de observare
Sistemele continue pentru a fi analizate trebuiesc discretizate
Ex.: - sistemele sociale sunt continue

Pt. siguranta locuitului sunt definitorii: anumite reguli de conformare volumetrica; terenul; tehnologia;
traditia; materialele de constructie; planificarea
Modelul reprezinta experimentarea unor: idei; caracteristici relevante prezente; caracteristici relevante
trecute; caracteristici relevante viitoare; idealuri; optiuni

Sisteme vagi teorie materialista care incearca sa stapaneasca evolutia unor sisteme care nu sunt
comensurabile interesant pentru fenomene care ating interpretarea psihosocioogica a spatiului (individul x
este mai aproape de y decat z )
Apreciind relatiile in teritoriu, relatii in spatiu dar care nu sunt comensurabile
Ex.: Si pentru evaluari fizice in aceeasi camera peretele x e mai rosu decat y .
5 Gradul de generalitate sisteme determinist
probabiliste
- deterministe evolueaza in baza unei legislatii clare
- probabiliste legitatea evolutiei lui nu poate fi luata in considerare anterior decat
ca ipoteza
In anii 80 apar economistii ce pun probleme de urbanism
CHADWICK ecosistem( om natura sistem de spatii )
- sisteme de valori
- sisteme de activitati

ecosistem

Sist. valori Sist.spatii

 Sist. activitati

1956 conceptul fundamental care a schimbat teoria urbanismului

Conceptul este reluat in anii 70

Exista o categorie de sistem extrem de compex, integrat, caracteristic in teritoriu, spatiu locuit sistem socio
spatial ale carui dimensiuni nu sunt date de intinderea in teritoriu, ci de complexitatea sa structurala.
Discutand partea ideologica in definirea unei atitudini conceptuale urbanistice, aceasta atitudine devine
utopie cand este lipsita de asocierea ideologiei cu informatia, informatica, stiinta, politica, cultura.
Teoria urbanistica si a arhitecturii implica total sau numai partial doctrina urbanistica?
Care dintre cele 2 definitii ale unui proiect - tema sau programul - precizeaza componentele obiectivului la
nivelul caracteristicilor cantitative sau calitative ?
Problema ce urmeaza a fi rezolvata, ca abatere dintre model si realitate, reflecta sau nu suprapunerea dintre
model si realitate.
Ce releva tema Ecumenopolisului, ca observatie valabila esentiala pentru dezvoltarea asezarii populatiei in
teritoriu : centralizarea, descentralizarea, directionalitatea, dispersarea sau localizarea.

Ex.: Un oras mai mic in care densitatea este mare este mult mai mare decat un oras intins pe o suprafata
mare.

Caracteristicile unui sistem.

1.Interrelationare. organic ierarhizat

2.Verticalitate
3.Orizontalitate
4.Ordine
5.Scop
6.Stabilitate
7.Compexitate
8.Diferenta
9.Economie interioara sistemul se evidentiaza printr-o energie, matematica, termodinamica. Este
caracterizat printr-o energie stare ordonata sau neordonata a componentelor (stare de entropie a sistemului
respectiv termodinamic
Un sistem inchis are un consum energetic minim.
Cel mai mare are consum cu atat mai mare cu cat e mai deschis
10.Feedback legea inversa variabilitate
- adaptabilitate
11.Autoreglarea
Experimentarea modelului poate fi: iconica; matematica; ipotetica; alternativa; analitica; estetica
Modelul poate fi: descriptiv; obiectiv; prospectiv; de planificare; functional; traditional
Cum se numesc proprietatile globale ale unui sistem: sistematizare; sistematice;

Inchiderea si deschiderea unui sistem apreciere la limita imposibila

Raportul intre un sistem si mediu se realizeaza prin asa numitele procese interioare de transformare (la nivel
elementar) si procesul de transfer (fluxuri)

Procesele interioare impun asa numitele functii in sistem sau ale sistemului
Functiile unui sistem asigura comportamentul sistemului in raport cu un mediu

Trei situatii: 1) Fo 2) So 3) S F
S F1 S1 F S F
F2 Sm S F
Situatia 3. Starea de multifunctionalitate caracteristica teritoriului urban
Teoria sistemelor s-a construit postbelic pornind de la abordarea organelor vii
antropologicfilologicmetastiinta

Principiul cutiei negre

.D. .C. D subsistem de decizie

C subsistem cadru

.R.

In afara cutiei negre, R este subsistem de reactie (la sisteme vii eronate)
Exista o intoarcere a reactiei catre intrare.
R sist. de verificare automata feedback
Programata
R conditioneaza perfectionarea durabilitatii sistemului intervenind asupra iesirii cand nu este in concordanta
cu intrarea.
Ex.: Piramida trofica in teritoriu starea de echilibru (relatia intre speciile vii care traiesc in teritoriu )

Specia suprema - cu cat e mai dominanta cu atat e

mai redusa ca numar

Exista feedback ce afecteaza piramida trofica regleaza relatiile

Sistem optimal sistemul cel mai bun in raport cu un criteriu
O varianta este optima in raport cu un anumit criteriu
Exista o varianta care raspunde cel mai bine optima cu un criteriu sau mai multe, dar nu cu toate.
Analiza de scor. Criteriul capata o nota ca importanta putandu-se descoperi dupa nivelul la care e realizata
varianta.
Abordarea sistemica considerarea unui sistem ca parti componente (subsisteme ale sale) si ca
subsistem al unui sistem mai mare.
Normalitatea unui sistem starea in care regulile sale in relatiile dintre componente si cele cu mediul
functioneaza fara constrangeri.
Cu cat un sistem e mai instabil cu atat el e mai greu de stapanit, condus, totusi starea lui nu este
obligatoriu anormala.
Valabilitatea unui sistem este legata de posibilitatea de a conduce un sistem cunoasterea lui
( cibernetica )
In urbanism (ambianta spatiala a teritoriului ) normalitatea este influentata de factori din afara
sistemului propriu-zis suprastructura urbana.
Ex.: In barcelona, la o seceta mare s-a cerut inchiderea unor fantani deoarece veneau in contradictie cu
starea de normalitate a secetei.

CURS 4

Amenajarea teritoriului ca actiune de ordonare a unui sistem ambiental.

Ambiental finalitate crearea unei ambiante normale pentru existenta omului, cu constiinta existentei
sistemului ecologic.
Dezvoltarea durabila capata gestionri.
 -prelucrarea unor viziuni pe diferite niveluri de teritorializare ( sistem de intindere a problemei
respective)- elaborarea sistemica
dupa ce se rezolva problema pe un anumit teritoriu, se face legatura cu
subunitatile inconjuratoare;

Organizarea unui spatiu trebuie sa aiba in vedere procesul de dezvoltare.

Intelegerea exacta a termenului de planificare- nu termenul de planificare trebuie anulat, ci modul in care
aceasta se face.
Ca reevaluare contemporana a modelelor urbanistice fundamentale care sunt obiectivele directiei de interes
privind abordarea spatiului ? lizibilitatea; imaginea; semnificatia; specificitatea; interventia
Prin care dintre urmatoarele aspecte, in plan de amenajare urbana, poate sa reflecte o anumite ideologie
urbanistica: redactare; obiectivare; argumentare
Conceptul de sistem presupune: izolare fizica; izolare subiectiva; caracter; elemente comune; stare de
finalitate; numar finit de elemente
Varietatea reprezinta: un atribut; o calitate locala, de detaliu; o calitate de ansamblu. Ea presupune: o anumita
coerenta, complexitate; calitate
Planificarea este legata de ordonare, insa termenul de planificare are si conotatie de proces. La nivelul
teritoriului problema se pune in raportul intre intamplator si planificat, haotic- ordonat, dezvoltare libera
dezv.planificata.
Sistemul socialist milita pentru o planificare totala (inclusiv a individului) spre deosebire de planificarea
ponderata, strict necesara.
Planificarea apare ca o necesitate.
1. Necesit umane individuale
necesitati biofiziologice- generate de conditiile de existenta
nevoi culturale- bunuri culturale materiale
2. Corxistenta colectivitatii- nevoi sociale- sociale, morale

Nevoile natiunii resurse

Stare in teritorriu

Conditii de existenta- - confortul de existenta

bunuri cultural materiale- confortul modului de viata confortul
Conditiile sociale locuirii in
teritoriu
Starea in teritoriu este intotdeauna o stare contradictorie data de relatia dintre confortul locuirii in teritoriu si
consumul de resurse; consumul nu trebuie sa depaseasca resursele.

Se impune nevoia de planificare fizica nevoi umane-nevoi ale naturii

Sociala nevoi umane
Economica -nevoi umane- nevoi ale naturii

Planificarea fizica este consecinta planificarii economice

Raporturile sociale sunt consecinta raporturilor intre planificarea fizica si cea economica.
Nevoia de planificare este neglijabila in gindirea liberala si exacerbata in gandirile totalitariste.
. Planificarea constituie: o doctrina; un principiu; Ea se realizeaza in plan: intelectual; fizic; economic;
functional
Confortul locuirii urbane este conditionat: istoriceste; de conditiile naturale; de traditie; de particularitate; de
stil; de caracterul de centralitate
Ideea de loc presupune: particularitate; delimitare fizica; locuire; caracter; identitate; localizare
A urma un model presupune: a crea un sistem echivalent; manierism; o anumita metodologie; mimetism; o
viziune
Modelul poate fi: formal; artistic; conceptual; analogic material; indiferent; polivalent
Planificarea are in vedere normalul? media unor stari din teritoriu- insistemul totalitar nu se avea in vedere
performanta.
Raportul intre individ si colectivitate- la nivelul societatii comportamentul in cadrul teritoriului urmareste
interesul individual si interesul colectiv. Societatea socialista impune abordarea colectivista, dar produsul
este individualist . Educarea interesului privat impune cultivarea interesului pentru sporirea colectivitatii. S-
au introdus niste reguli care propun ordonarae.
Planificarea, mijloc usor de stapanit, asigura un raspuns mediu------------exacerbata, fiind la moda nu numai
la noi ci si in tari capitaliste- in Anglia
Orasul lui Wright este un raspuns posibil al dorintelor formulate de Marcuse In Mister Eros si civilizatia in
sensul de: democratie; liber curs al instinctelor de viata si placere; libertate; expresie; frumos
A fost redusa intotdeauna pentru ca existenta societatii engleze se bazeaza pe un cadru legislativ si traditional
foarte puternic implantat si inca din copilarie. Planificarea este doar la scara redusa: ex, un comerciant care
isi deschide un magazin intr-o casa- monument istoric nu o va distruge niciodata ca valoare arhitectonica.
In franta planificarea a pina in 1965.
In Suedia 70 % din apartamentele din Stockholm nu sunt proprietate particulara.
Architecture et tehnologie in 1957 este punctul de la care porneste lupta impotriva planificarii, care
standardizeaza individualizarea;
LArchitecture daujourdhui este al doilea imbold manifestat impotriva uniformizarii.
Incepe sa apara o diversitate legislativa- zone de administrare concentrata- zone de ansamblu, cuprinzand
elemente care impun dezvoltarea arhitecturii; Ex:-tratarea in mod deosebit a nivelului doi al
constructiei sau sau a unei part a fatadei.
Ce este caracteristic momentului de codare pe traseul constitutiei unei teorii (model)?
Substanta-remanenta; manierism; conjunctura; nevoia de schimbare
Neglijarea originalitatii istorice a prezentului (Francoise Choix) este caracteristica pentru : modelul
functionalist; modelul culturalist; modelul naturalist
Modelul gravitational utilizat in urbanism este un model analogic material: matematic; iconic
Amenajarea teritoriului impune planul de amenajare, care trebuie sa se evidentieze printr-o gandire
deschisa, ca un sistem deschis; sa raspunda sistemului de nevoi si realitatii teritoriului, sa asigure
modernizarea spatiului interior., sa asigure reglarae intre starea interna a sistemului si intrari.
Carta europeana arhitecturii

Curs 5
Elemente de cadru si criterii pentru activitatea de urbanism si amenajarea teritoriului
elemente fundamentale pentru realizarea diferitelor programe

elemente de criteriu- exista 7 grupe;

1. resursele naturale , economice si umane ca baza si obiect al actiunii de valorificare a teritoriului; se
exprima in valori
capacitati tehnice
grupe de profesionalitate
2. spatiul -sub toate formele in care apare- ca mediu in care se desfasoara actiitatea umana;
spatiul - ca viziune pe niveluri de teritoriu ocupat
-viziunea sistemica asupra spatiului---nevoia intelegerii structurilor concrete la
diferite niveluripotenta de dezvoltare; prin amenajarea teritoriului trebuie puse in evidenta potentele
de dezvoltare.
Potenta de dezvoltare- a scoate din ceva maximum; intelegerea complexa a mediului, a spatiului ca
mediu de locuit, a locuirii
A locui= a ocupa un spatiu (conceptia anterioara
Un teritoriu in care se manifesta viata omului ( conceptia moderna)
 Acest concept de locuire definit teritorial trece de la un spatiu privat la un spatiu general
Care din urmatoarele elemente componente ale locuitului sunt definitorii pentru conceptul locuitului :
tehnologia,institutia, traditia, functionalitatea, estetica, clima, terenul, vegetatia ?
In urbanism, reactualizarea apare la un moment dat in cadrul etapei de proiectare sau ulterior acesteia ? ca
finalizare a perioadei de aplicare-verificare sau a perioadei reproiectabile ?
Discutand pozitia stiintei in definirea unei atitudini conceptuale urbanistice, cand aceasta atitudine devine
tehnocratie? Cand ea este lipsita de asocierea stiintei cu politica, ideologia, informatia, ansamblul cultural.

Mediu sau spatiu ca mediu poate fi descompus in functie de diferite criterii-mediu natural sau mediu
artificial in masura in care luam in consideratie componentele care definesc mediul
Mediul in care artificialul depaseste 70% devine incomod
naturalul depaseste 70% devine incomod
exista mediu functional
formal
economic
social
juridic
informational
apare coroborarea intre calitatea mediului si calitatea locuintei- locuirea nu se mai poate lega exclusiv
de apartament.
Fenomenul de aculturatie= proces de ridicare culturala a unei succesiuni de generatii ( taranul mutat la
oras); impune adecvarea, nevoia de adecvare a spatiului, asigura adecvarea- ptr ca salveaza spatiul,
transgreseaza adecvarea numita stare de adecvare de la spatiu la comportament, favorizeaza adecvarea
prin traditie, obisnuinta, prevederi legale
In ce consta esenta curentului critic care sustine importanta climatului de existenta: in principiul
Chartei de la Atena; in critica metodelor; in ideea evolutiei
Un oras nu este perceput de locuitorii sai ca un tablou (K Lynch) este o idee suport (provenind pe linia
analizei perceptiei urbane) privind: abordarea functionalista; abordarea culturalista; abordarea
naturalista
Potentialul de adecvare, suportul de adecvare, relatii dialectice pe care le constituie ordinea sistemului;
Arhitectu trebuie sa stapaneasca planificarea dezordinii urbane;
o categorie o constituie elementele de mijloc (??)
Care sunt componentele comune ale criticii de urbanism (arhitectura) ale doctrinei urbanistice (de
arhitectura): sistemul material, stiinta, principiile compozitionale, ideologia
Care dintre cele 2 definitii ale unui proiect: actiune, tema sau programul precizeaza natura obiectivului si
parametrii specifici ?

Calitatea locuitului se masoara prin indicele calitatii vietii

Gradul de bonitate-
-tehnologie, clima,comportamentul uman, atitudinole---siguranta locuitului
elemente care impun locuitullocuinta, amenajarile, dotarile
asigura locuitul --clima, materialele
conditioneaza locuitul ---comportamentele, atitudinile
confortul este diferit in timp si spatiu; este circumscris teritorial? prin referirea unei colectivitati la un
anumit loc??.
Spatiul -ca locuire
Locuitul= conditionare a unui loc ( teritoriu prin extindere) prin ocuparea, folosirea si
amenajarea lui de catre o colectivitate in concordanta cu modul sau de viata, de dezvoltare
economica, sociala, in raport cu mediul, in contextul unui continuu proces de interventie asupra
spatiului.
Examinand prezenta orasului in cadrul unei aglomerari urbane, este valabila sau nu aprecierea ca in cuprinsul
sau se produce pe de o parte o crestere pronuntata a diversitatii si pe de alta parte o crestere continua a
concentrarii ?
Dintre obiectivele de mai jos, care si in ce succesiune desemneaza (conform definitiei lui Lawry) etapele
modelului de planificare: alternativele (1), programul, consecintele alternativelor (2), alegerea alternativelor
cu scor maxim (4), forma, evaluarea consecintelor in acord cu scopul (3), gradul de generalitate.
Reprezentarea alaturata desemneaza o aglomeratie urbana, o conurbatie sau un sistem urban ?
Care dintre cele 2 tendinte actuale de afirmare a mod.urb.fund. este criticabila pentru neintelegerea locuitului
ca trasatura esentiala a conditiei umane ?
reevaluarea posibilitatilor tehnologice; reevaluarea problemei om intr-o preocupare globala pentru oras.
Modelul predictiv in abordarea teritoriului urban este sau nu conditional ?

Raportul cantitate- calitate trebuie mentinut in forma optima; ex, in America inainte de razboi raportul
mobilitate-stabilitate ; dupa razboi creste mobilitatea- zilnica, saptamanala, anuala----servicii foarte
rare? pentru desfasurarea mobilitatii.
-Umanizarea

3. timpul
-desfasurare, mecanism, modificare, durata, valabilitate in mentinetrea in timp a unei organizari spatiale
- ca desfasurare- urbanismul este o activitate continua, care are un element particular, continuitate cu
praguri
Activitatea de urbanism - sistem; adaptarea sistemului la conditiile de mediu impune de fapt ( acumularile
cantitative duc la salturi calitative ).

Desfasurarea proiectului
M0

moment de schimbare- cand se constata unele nepotriviri

Este un proces continuu cu praguri ( M1, M2 sunt momente de reactualizare)

Perioada de proiectare

Perioada de
Perioada de
punere in opera reactualizare
Inainte de 89 reactualizarea se facea obligatoriu in 3 ani, dar aceste momente nu coincideau cu momentele la
care era nevoie de o reala actualizare si toate acestea se rezumau la niste schimbari sau se renunta la
planul vechi si se facea unul nou
TIMP REACTUALIZARE
4.durata, valabilitate, mentionare- conceptul dezvoltarii durabile
-mentenanta, pastrarea resurselor, a unui spatiu, a unei caracteristici
punere la punct
punere in opera
7 ani

7 ani

7 ani

5.elemente : tehnologie, stiinta, arta ca mijloace de realizare;

Arta prin intermediul esteticii .
6. exista 3 categorii - colectivitati umane- beneficiar si utilizator.
Populatia in teritoriu structura, mobilitate, nevoi
Structura populatiei este abordata in sistem occidental; impartirea intra in domeniul aprecierii muncii
sector primar- extractie mat prime, agricultura, vanat, pescuit
sector secundar- prelucrarea materiilor prime- industria, constructiile
sector tertiar- seviciile ( comert, transport, banci, invatamant, sanatate, cercetare, proiectare)

Diferentele nu apar in raport cu natura muncii, ci cu scopul muncii

Orasul a evoluat de la preponderenta sectorului secundar la cresterea ponderii sectorului tertiar- specific
societatii moderne.
Ce este esential abordarii interdisciplinare? Obiect unic; limbaj unic; metoda unica; instrument unic
Aratati intr-o schema care este relatia de implicare dintre necesitate (necesar) si nevoie

Aceasta activitate tinde spre realizarea unui obiectiv intotdeauna unic: crearea unor conditii optime in
teritoriu.
Urbanismul este o activitate care tinde catre un obiectiv pe care nu-l atinge niciodata, tinde asimptotic.
Caracteristic pentru urbanism este activitatea interdisciplinara; particularitatea unei anumite forme de
invatamant.

1. abordarea disciplinara

O disciplina specifica concluzia=

solutia

2. abordarea interdisciplinara

sinteza ( solutia)

concluzie

mai multe discipline

urbanismul- o multidisciplina
7. abordare multidisciplinara- disciplinele devin grup de lucru cu instrumente, metode, program comun;
au un limbaj stiintific comun.
Individul care abordeaza o astfelde metoda are o formatie interdisciplinara.
Activitate urbanistica pe baza planificarii
- prin prisma prognozei

proces de ordonare comportamentala in sistemul ambiental

modificari spatiale (adaptare) mod comportamental uman specific
modificare a modelului comportamental in spatiu

Activitate de urbanism si amenajare activitate practica

- teoretica
- metodologica

cibernetica: a cunoaste -> a descrie -> a conduce

- modelarea in arhitectura&urbanism din perspectiva cibernetica
- a fomula (cu referire la sistemul respectiv) niste imagini subiective.
 Raspunsul la intrebarea cum interactioneaza el.
Care sunt ele. Reflecta conceptia despre viata individului respectiv; angajarea ideologica. De aceea, sunt
subiective.
Diversitatea (simultana sau succesiva ) a imaginilor.
Realitatea reprezentabila a unui sistem = rezultatul unor negocieri alternative.

CURS 7

Cunoasterea sistemica prin 2 moduri de abordare: - sinteza

- analiza

SINTEZA ANALIZA

Analiza : a obtine informatii asuprea intrarilor & iesirilor sistemului

Discutand partea ideologica in definirea unei atitudini conceptuale urbanistice, aceasta atitudine devine
utopie cand este lipsita de asocierea ideologiei cu informatia, informatica, stiinta, politica, cultura.
Teoria urbanistica si a arhitecturii implica total sau numai partial doctrina urbanistica?
Care dintre cele 2 definitii ale unui proiect - tema sau programul - precizeaza componentele obiectivului la
nivelul caracteristicilor cantitative sau calitative ?
Problema ce urmeaza a fi rezolvata, ca abatere dintre model si realitate, reflecta sau nu suprapunerea dintre
model si realitate.
Ce releva tema Ecumenopolisului, ca observatie valabila esentiala pentru dezvoltarea asezarii populatiei in
teritoriu : centralizarea, descentralizarea, directionalitatea, dispersarea sau localizarea.

Sinteza : pe baza acestor informatii se construieste sistemul dorit dupa

cunoasterea lui prin analiza.
Teoria sistemelor se refera la -- Structura - in sens anatomic
-- Functionalitate- fiziologic
-- Comportamrnt- ontogeneza
Comportarea - modul in care un sistem raspunde in raport cu mediul. Aceste informatii se constituie in
Imagini caracteristice care formeaza in final imaginea generala a sistemului.
Modalitati de analiza
1. observatia
2. deductia
3. analogia- transferarea caracteristicii de la un obiect cunoscut la un obiect pe care-l studiem

Mijloace de analiza
1. total
2. partial
3. indirect

Teoretic se implica in gandirea cibernetica, experimental este dificil de realizat.

Experimentul partial se refera numai la o anumita sectiune.
Ce este amenajarea teritoriului? -un mijloc, o actiune, un interes de ordonare intr-un sistem coerent a
elementelor fizice dintr-un anumit teritoriu pornind de la nevoile omului, societatii si naturii.
Modelul gravitational (utilizat in urbanism) este un model analogic material din categoria modelelor ionice
sau matematice de tip descriptiv.

Experimentul indirect- se realizeaza prin macheta; in special se refera la structura de rezistenta.

Pe temeiul analizei se constituie abstract si fizic un sistem care sa aiba o anumita functiune.
Pentru a descifra relatiile se obtine un sistem performant optim.
Sinteza operatia inversa analizei. A construi pe vechiul sit un sit nou perfectionat.
A face analiza&sinteza a modela si obtine modele.
 Modelul - o reprezentare a realitatii care se construieste prin expresii caracteristice. Poate sa se refere la :
trecut, prezent sau viitor.
Modelul M al unui sistem S este un alt sistem S, care din anumite puncte de vedere este echivalent cu S
si care poate fi stabilit si studiat mai usor decat acesta.
.S1. M explica So
.So. .S2. M ajuta la construirea unui sistem
.Sn.

.M.

.So.
In realitate, M este So
-- perfect al lui So
M ajuta pentru a explica analiza
-- a construi sinteza
Modelarea structural cantitativa - forma superioara a modelarii in baza careia se utilizeaza asa numitii
amplificatori ai capacitatii intuitive
Modelul de lucru ne folosim de el ca un instrument de mijloc in analiza si sinteza originalului.
Modelul mijloc de planificare logica a procentului de lucru
- prin el se realizeaza sistematizarea datelor
Etapele ce trebuiesc urmarite pentru analizarea unui model de lucru:
1. Cercetarea obiectului; abordarea temei.
Tema cuprinde definirea obiectului de studiu in limitele sale esentiale ( la nivelul naturii sale si ai
parametrilor lui caracteristici )
In ce consta riscul abordarii exclusiv stiintifice? ? In tehnotopie; in heterotopie; in utopie stereotopie
Programul precizeaza componentele obiectivului de studiu la nivel cantitativ si calitativ, precum si
parametrii de comportare in timp.
Tema program imbinarea acestor relatii.
E posibil ca beneficiarul sa propuna doar tema, iar arhitectul sa propuna programul cercetare.
2. a) intentia pe baza de selectie propune conturarea unei idei a modelului, precum si incercarea de a o
contura spatial.
a1) obiectul modelului proiectul foarte important pentru analiza;
ce lipseste ? ce se cere? Ce trebuie facut ?
raspunsul in timp; cercetare si analiza in teritoriu.
Necesitate acea parte a nevoii care trebuie completata pentru a fi satisfacuta.
a2) datele cunoasterii de ansamblu.
Aceste concluzii apar ca: - teze afirmatii cerute
- ipoteze afirmatii puse sub semnul .
incertitudinii, al conditionarii
a3) precizare scopului date formate de catre beneficiar induse de norme de precizare
(cantitativ sau calitativ)
a4) enuntarea modelului in baza unui model de enunt combinarea tuturor informatiilor anterioare
in fraza:
Daca (=constatare) si daca (=scop) atunci (practica) adica (comportament)
3. Traducerea modelului inovatiei
- continutului
- premiselor
4. Testarea modelului:
Modelarea informatica ofera posibilitatea testarii in virtual a unei cladiri.
4. Expunerea finala
Utilizarea unui model se realizeaza prin informatie si simulare
intre subiect si obiect
 intre model si realitate
Ponderea subiectului nu poate fi exclusa din realitatea modelului

CURS 8

Categorii de modele :
- sunt definite in raport cu niste criterii:
1. in raport cu gradul de generalitate al modelelor, raportat la intinderea lor.
a) dupa generalitatea modelelor : - specifice se refera la obiecte
particulare reprezentand
cazuri specifice
- generale se refera la o clasa de
modele, o categorie de
obiecte
b) depa profunzime: - globale dau informatii referitoare la ansamblu
- partiale informatii cu privire la o parte a obiectului
- modele - orizontale
- verticale
Cele orizontale iau in consideratie obiectul respectiv intr-un plan si se mai numeste model de palier.
Cele verticale modelele de ierarhizare sunt luate in considerare in raport cu alcatuirea sistemului respectiv.
Pentru care din cele trei modele urbanistice fundamentale MF, MC, MN - mijloacele preconizate in vederea
verificarii natiunii sunt mijloace umane prin intimitatea lor.
Care sunt considerentele de la care pornesc criticile aduse urbanismului contemporan ce sustin densificarea
in teritoriul urban? - continuitatea spatio-temporara; -climatul existential, tehnologia si dispersarea
functionala.
Care dintre ipostazele contemporane ale orasului implica in cea mai mare masura, amenajare teritoriului? -
sistemul urban, - aglomeratia urbana, conurbatia.
Sensul de vertical poate fi luat in considerare cu raportul timp atunci cand e vorba de evolutie.
2. in raport cu timpul:
a) cand ne intereseaza in evolutia lui - modelul orizontal
b) cand se are in vedere un anumit moment din evolutia sa modelul
vertical
Modelele globale sunt in general modele specifice. Ele cuprind o informatie redusa pune in evidenta
detaliul.
Ex.: PUG model global.
Pentru a putea patrunde in profunzime, avem de-a face cu modelul global.
Modelele partiale si globale se folosesc in paralel.
Tema primita. Modelul general care tinde spre o solutie modelul global model specific (care
inseamna numai modelul global initial de principiu)

M p.o.1 M p.o.1 v 1
M g v1
M p.o.2 M p.o.1 v n

M general m specific M . M p.o. n v 1
M p.o.n. Mgvn
M p.o. n v n
sistem optim, varianta optima
Se combina cate o alternativa de la fiecare model partial modelul global
Posibila solutie variante de solutie care sunt supuse analizei valorice (comparative) varianta care
va fi optima pentru un criteriu; se alege o varianta care sa raspunda optim la cat mai multe criterii.
Fiecarui criteriu I se da o nota. Notele sunt insumate si fiecare varianta capata un scor. Se scoate in
evidenta varianta convenabila.
 Cu cat generalitatea unui model e mai ridicata, cu atat procesul de informatie e mai redus, si invers.

R realitate
R M R M M model

cand M tangential cu R, atunci avem un model utopic

cand M se suprapune peste R, avem un model real obiectual
Concluzie: cu cat spatiul de suprapunere e mai mic, cu atat problema de incadrare a lui M in R este
mai mare.
3. Scopul modelului.
a) m. explicativ descriptiv analitic
Comenteaza analiza in raportul dintre cauza si efect. Explica.
b) m. de planificare in care e pusa in evidenta o strategie. Posibila realizare. Se construieste pe
principiul schemei.
In evaluarea metodelor de planificare exista un moment care se refera la consecinte, astfel incat
analiza valorica se ia in consideratie si o analiza de consecinte
c) m. prospective predictive modelele alternative sunt modelele care se sprijina pe ipoteze din
analiza carora se pot aprecia momentele pozitive sau negative. Mai sunt si modele de dezvoltare.
d) M. metodologic (explicativ) model cu caracter organizatoric; nu rezulta, nu apare in structura
urbana propriu-zisa, ci are rol de activitate ce modifica realitatea structurala.
4. Continutul modelului. modul in care se organizeaza in raport cu timpul de gandire propus.
a) m. formal
b) m. conceptual se refera la un concept, el putandu-se evidentia in forme diferite.
c) M. analogic material-manifest
5. Modul de exprimare al modelului
a) iconic
b) real obiectual
c) analitic o parte a obiectului
d) matematic formal
e) verbal
6. Timpul si valabilitatea unui model se leaga de starea de stabilitate a modelului.
- un proces de dezvoltare
Modelele statice sisteme statice.Orasul ideal. Conceptul nu accepta evolutia.
Modelele dinamice o singura forma matematica
Poate cuprinde miscarea continua a proceselor: modul de comportament pune in evidenta o stare a
elementului
Concluzie: orice plan de urbanism trebuie sa fie interpretat ca un plan de echilibru de moment; trebuie sa
ramana deschis unei evolutii. Aceasta este o cerinta pentru asigurarea dezvoltarii viitoare care se poate
propune & presupune.
Modelele in urbanism sunt utilizate prin simulare si optimizare.
Instrainarea in spatiul urban este un risc cuprins: a) in esenta sa sau b) in realizarea modelului.
Care este realatia optima intre consumul de spatiu si calitatea spatiului ca relatie caracteristica in procesul de
urbaizare: a) de directa proportionalitate; b) de inversa proportionalitate; c) stabilitate dialectica.
Care este categoria de model in care se incadreaza PUD? a) descriptiv; b)metodologic planificativ; c)
perspectiv.

Simulare: - a utiliza modelul pentru a pune in evidenta limitele de stabilitate ale sistemului.
In legatura cu deschiderea modelului se introduce ca factor important subiectivismul ; e motivul
pentru care se insista pe variante alternative.
Exista o interpretare adiacenta a ideii de model modelul de viata; este o rezultanta reprezentativa
pe plan teoretic a unei stari de lucru sau in practica existentei, transpunerea in realitate a unui m. de lucru.
Calitatea vietii: - raportul dintre aspiratii si posibilitatea de a le realiza.
CURS 9

MODELE URBANISTICE FUNDAMENTALE:

Modele conceptuale definitorii in ceea ce priveste doctrina urbanistica

Modul de lucru modul de viata
-- concepte ale existentei in cadru urban
Conceptie despre locuire anumit model conceptual
Teoria e definita Manierism

Teoria e saturata T. e realizata Decade

Critica criza
Un nou model se adauga
patrimoniu

Ex.: de la postmodernism a ramas ideea contextualismului ca fiind valoroasa atat in arhitectura, cat si in
urbanism.
Model urbanistic fundamental teorii care parcurg acest drum lasa in urma lor un bagaj de repere de
care profita urmatorul curent (al caror suport sunt)
Fr.Choay - alegoria patrimoniului concept nou.
In perspectiva dezvoltarii materiale si spirituale a populatiei, modul de viata rurala si deci spatiul trebuie sau
nu trebuie cunsiderat un produs rezindential al acestei dezvoltari?
Ce tip de crestere reprezinta realizarea unui mare centru de interes intr-o zona periferica a orasului ca
dezvoltare a modului de viata urbana in cadrul procesului de urbanizare? a) extensiva; b) intensiva; c)
exclusiv intensiva.
Reprezentarea alaturata desemneaza: o aglomeratie urbana; un sistem urban; o conurbatie.
In contextul definirii modului de viata urbana, crestera diferentelor dintre densitatea diurna si cea nocturna
releva un proces de centralizare sau de descentralizare urbana in teritoriul respectiv?

Prin acest termen se subliniaza valoarea exemplara a modelului ca imagine monolita nedisociabila de suma
detaliilor structuraliste. Modelele preurbaniste erau redate prin niste imagini, descrise prin vorbe si ca
imagine unica idee functionala.
M. progresist. Socialistii utopici francezi.
Owen, Fourrier
Conceptul lor pornea de la inregistrarea unei stari foarte grave a orasului, mizerie indeobste periferia.

Modele preurbane

1.MODELUL PROGRESIST
Conceptul sustinea urmatoarele principii:
1) Individul uman este luat in considerare ca tip.
2) Tehnica si stiinta componente de viitor. Acestea trebuie sa-si rezolve relatiile contradictorii cu
natura.
3) Preferinta pentru spatiul larg deschis, ca ideal urbanistic dotat corespunzator si bogat plantat.
Necesitatea unei tipologii a spatiului
4) Estetica ca produs al unei ordini austere, impunandu-se o coincidenta intre logica si frumusete.
5) Preocupare pentru locuirea standard.
6) Atmosfera de oras caracteristic secolului trecut este repudiata.
2.MODELUL CULTURALIST
1) Interesul deosebit acordat grupului uman
2) Recunoasterea importantei progresului industrial sprijinit pe productia manufacturiera
3) Primatul necesitatilor spirituale asupra celor materiale
 4) Compartimentarea foarte clara a spatiului de locuit; contrast cu spatiul natural / istoric.
5) Organizare fara trasee geometrice in conditiile unei estetici care sa se suprapuna spiritualitatii si
logicii.
6) Ideea prototipului e abandonata in favoarea unicatului

Modelele preurbaniste socioeconomice in toate cazurile orasul, in loc sa fie gandit ca proces, este vazut ca
obiect, produs atemporal, aistoric, ageografic.

Modelele urbanistice fundamentale:

Se deosebesc de cele preurbane prin faptul ca sunt gandite de urbanisti, in sensul ca acestia nasc urbanismul
modern
Consemnand prin linie continua un model global teritorial, care din reprezentarile prin linie intrerupta
desemneaza un model ? R: amandoua
Solutia optima se defineste in raport cu un criteriu, cu doua criterii cooperante sau cu mai multe criterii
diferentiate ?
Adaptarea in direct al unui sistem teritorial (sau urban) la mediu este un produs al relatiilor tari sau slabe
proprii sistemului respectiv ?

Ideea trece in domeniul practicii, ceea ce nu exclude utopicul.

1.MODELUL PROGRESIST: (azi functionalist )
Rebotezat, prin exacerbarea functionalitatii in perioada dogmatica.
- tentativa de a pune in ordine solutii utilitare si/sau plastice.
Reprezentanti: Gropius, Mies Van Der Rohe.
Act: Charta de la Atena din 1933
Principii:
1) Industrializarea este fundamentala evolutiei constr. urbane. Interesul se departeaza de la alcatuiri
socio-economice la alcatuiri estetico-tehnologice
Orasul sec.XX este anacronic, nefiind contemporan nici cu automobilul, nici cu Mondrian.
Orasul contemporan este un mare si zgomotos edificiu industrial.
2) O configurare prin tot ceea ce se realizeaza a omului tip, definita prin suma constantelor
psihofiziologiei umane
a) un urbanism oriunde acelasi, cu conditia de a fi eficient
b) abolirea strazii
c) separarea categoriilor functionale a spatiului
d) negarea aparatului estetic traditional
e) dezvoltarea ideii locuintei standardizate
2.MODELUL CULTURALIST:
1) industria baza de evolutie a societatii
2) prioritatea totalitatii colective si a conceptului cultural in fata celui material
a) determinat, limitat, inchis.
b) Diferente spatiale
c) ???
d) lupta impotriva bolii moderne a izolarii

3.MODELUL NATURALIST:

- se dezvolta in societatea americana a anilor 30 (America contactul cu natura)

- descentralizare urbana
- trama de circulatii
- saracie urbana
- transport pneumatic
- descongestionare
- raspuns la marile concentrari de populatie
Consecinte:
1. imaginea de oras dispare intr-un sistem acentric
2. se contureaza o solutie cu caracter universal
3. paradoxal, o foarte mare complexitate a spatiului definit in sine, complexitate tehnologica, care il apropie
de modelul functionalist.
4. Particularitatea spatiului pregnanta, datorita diversitatii peisajului
5. Conformism impune puternic natura

Modelul functionalist cele mai multe realizari, dar propune cartierul satelit si a produs toate
tarele arhitecturii urbane
Modelul culturalist discutii asupra unor aplicatii; putine influente in postmodernism
Modelul naturalist nu a avut aplicare directa dar a influentat dezvoltarea periferica

Au evoluat manifestandu-se conceptual fata de trecut, prezent si viitor.

Natura trecut cultura prezent viitor ecuatie

Manifestarea lor in contemporaneitate

(odata cu decaderea lor)

- firesc, au devenit obiectul unei noi critici

- noile modele sunt conceptuale ( lipsite de valenta de fundament)
cu caracter de umanitate
- apar doua directii directie tehnologica
- directia spatiului umanizat reevaluarea problemei
omului
- motivate de 2 situatii: - cresterea masiva a mobilitatii in teritoriu
- cresterea nevoii de spatiu construit
- tehnologia este stimulata a se dezvolta
- apar mega structuri care contin adevaratele cartiere
- spatii subterane urbanism subteran
1. Conceptul tehnologic neaga insusi orasul ca specialitate si diversitate neglijeaza faptul ca cadrul
necesar pentru viata e mai mult decat un simplu utilitar.
2. Prin care din urmatoarele aspecte un plan de amenajare urbana poate sa reflecte o anumita ideologie
urbanistica? a) redactare; b) obiectivare; c) solutionare urbanistica; d) argumentare; e) optimizare;
3. Caracteristicile de obiect reproductibil atemporal dintre spatiul aistoric si ageografic se refera la: a)
modelele preurbanismului; b) modelele urbanistice fundamentale; c) transpunerea acestora in
contemporaneitate.
4. Care dintre cele 3 atitudini: multidisciplinara; interdisciplinara; transdisciplinara, permite abordarea
obiectului printr-un limbaj unitar si o strategie unica.
5. Conform intelegerii sistemice varietatea este o calitate de ansamblu sau de detaliu?
Directia umanista care reevalueaza conceptul omului
- motivul aparitiei consecinta a instrainarii omului
- mobilitatea si cresterea populatiei
- aglomeratia, standardizarea
- aglomeratie comportament dezaxat
comportament antisocial
- critica adusa de analisti psihologi istorici si geografi
3 manunchiuri comportamentale:
1. ideea continuitatii spatio-temporare, a cadrului urban. Cum s-a construi un oras, nu ce s-a construit .
2. ideea importantei climatului existential
- studii psihosociologice
- critica asupra Chartei de la Atena nu a principiilor, ci a metodelor de realizare.
- Incercare de a impaca tehnologia cu rezolvarea conditiei umane
3. analiza perceptiei urbane.
- ansamblul standardizat, fiecare alta imagine

CURS 11

Reevaluarea pe linie umanistica a modelelor

3 subiecte, 3 noi abordari ale celor 3 modele fundamentale fundamentale

1. o directie in sensul continuitatii temporal spatiale a cadrului de viata
- pe 2 planuri 1 continuitatea in timp a orasului
- insemne de cultura urbana diferite de la un moment la altul
- juxtapunerea
- alaturarea
-- 2 continuitatea din punct de vedere a cantitatii spatiului
2. importanta climatului existential
- sociologi psihologi
- critica segregarea pe criterii functionale comportamente antisociale
3. analiza perceptiei urbane
- mod de abordare estetica a cadrului construit - rece, uscat
- influenta pe care morfologia urbana o are asupra comportamentului uman
- preocuparea pentru psihologia spatiului de munca
- fereastra in hala blindata
- birouri peisaj
- parcuri industriale
- piete preuzinale
Concluzie: nu se mai discuta pe planuri si elevatii, ci direct in spatiul construit.

- analiza perceptiei urbane : - intelegere

- concepere
- interventie
3 calitati ale spatiului in care va lucra: - specificitate
- lizibilitate
- semnificatie

intelegere concepere interventie

specificitate lizibilitate semnificatie

- negociere intre arhitect si utilizator

- analiza prin intermediar
J.Jacobs tipologie urbana
- tipologie functionala
Spatiul centrifugal
- sociofugal

1. Continuitatea sensurilor de dezvoltare

 2. In planul elementelor de criteriu si cadru activitatea de amenajare a teritoriului este definita temporal
prin valabilitate, timp de incercare, desfasurare cu praguri, periodicitate sau repetabilitate.
In contextul nevoii de monitorizare a dezvoltarii durabile, activitatea de amenajare a teritoriului se
impune ca mediator intre: - pe de o parte - confortul social, confortul locuirii sau confortul fiziologic
iar pe de alta parte resursele din teritoriu, tehnologie sau functionalitate.
3. Care dintre urmatoarele elemente, componente ale locuitului sunt definitorii pentru siguranta
locuirii? - functionalitatea, vegetatia, atitudinea, institutia, traditia, tehnologia, terenul.
4.
2. Complexitatea preocuparii pentru caracterul spatiului in particularitatea lui.
- tehnologia devine prezenta estetica
- modelul ramane valabil in arhitectura; in plan conceptual e necesar ca pilon de fixare a oricarei idei
- modelul se leaga de ceea ce se numeste ideologie
Rolul urbanismului: 1. Punct de plecare
2. scop
3. cadru de utilitate (adaptare la spatiu)
4. criteriu de finalizare
Intre ideologie si stiinta este o coraborare in cadrul careia intervine religia.
Ideologie utopie
Stiinta - tehnocratie