Curs 1

Perioada ANTICHITATII

Conform marturiei lui Herodot, geto-dacii erau cei mai numerosi dupa indieni si erau
considerati cei mai drepti si viteji dintre traci. Geto-dacii au vietuit intr-un areal intins:

- S : Marea Egee
- N : Carpatii Padurosi
- V : Dunarea Panonica
- E : Zona Bugului

Ei s-au evidentiat a fi cea mai de seama ramura a tracilor prin stralucita cultura materiala si
spirituala si prin inaltul nivel al organizarii sociale.

Marturiile din prima jumatate a mileniului I sustin prezenta statornica a geto-dacilor in spatiul
Carpato-Danubiano-Pontic. Denumirea de daci le-a fost data de romani, iar cea de geti de catre
greci.Potrivit altor izvoare, getii ar fi trait in zona extracarpatica,iar dacii in zona intracarpatica.
Geograful Strabon arata insa ca dacii si getii vorbeau aceeasi limba.

Herodot in istoriile sale ne transmite prima informatie documentata despre daci cand descrie
expeditia lui Darius impotriva scitilor (514 i.e.n) . Textul relateaza ca Darius,in fruntea unei
armate impunatoare, a urmat tarmul Marii Negre cu intentia de a trece Istrul si a-i ingenunchea
pe sciti, iar pe parcursul acestei expeditii, toate neamurile tracice s-au supus armatei sale, afara
numai de geti, care nu au putut fi invinsi decat prin apriga confruntare.

Un alt istoric, Tucidide , in Istoria razboiului peloponesiacne transmite ca getii si scitii sunt
vecini si au aceleasi arme si obiceiuri, informatie extrem de pretioasa deoarece inseamna ca de
cate ori intalnim marturii ale istoricilor cu privire la sciti, putem considera ca se refera si la geti.

Alti istorici, Strabon si Arrion , care au preluat informatiile furnizate de Ptolemeu al lui Lagos,
au transmis relatari referitoare la campania lui Alexandru Macedon la N de Dunare ( 335
i.e.n) . Alexandru a intentionat sa suprime o ostilitate la gurile Oltului,luand mai intai Dunarea
prin S,folosind barci in acest scop; odata ajunsi pe malul stang al Dunarii , au gasit lanuri inalte
de grau ce au trebuit culcate la pamant cu sabia pentru a facilita trecerea armatei. El a trebuit sa
infrunte o armata numeroasa ( 4000 calareti + 10000 pedestrasi) pe care a invins-o , ocupand o
cetate cu o numeroasa populatie. Captura de razboi a fost foarte bogata : produse mestesugaresti
foarte valoroase, astfel incat a insarcinat 3 generali cu 3 corpuri de armata cu transportul prazii
de razboi.

Din aceasta intamplare se desprind informatii importante:

Getii stapaneau arta razboiului si a pirateriei

o Argument : armata bine organizata
 Getii erau o populatie sedentara
o Argument : practicarea agriculturii
Getii stapaneau arta mestesugurilor
o Argument : existenta prazii de razboi
Getii stapaneau arta fortificatiilor
o Argument : existenta cetatii capturate

Diodorus Siculus, Polyainos si Pausanias transmit informatii privitoare la conflictul armat

dintre Dromichete si Lysimah la S de Dunare (300-292 i.e.n) , avand ca obiect cetatile din
dreapta Dunarii. Acest conflict s-a soldat cu infrangerea macedonenilor si luarea ca ostatic a lui
Lysimah de catre geti. Dromichete a supus soarta lui Lysimah deciziei Adunarii Poporului,
solicitand sa se pronunte : poporul a hotarat uciderea ostaticului, decizie la care Dromichete s-a
opus,aratand ca daca s-ar proceda astfel,conflictul s-ar perpetua, venind alti regi cu alte
pretentii,lasandu-i pe geti in nesiguranta. Crutandu-l insa, exista sansa unei intelegeri.
Dromichete si-a impus vointa, dupa care a dispus organizarea unui ospat la care au fost invitati si
macedonenii,iar invitatii au avut parte de un tratament diferit : macedonenii au primit bucate
alese servite in vase din metal pretios,iar getii s-au multumit cu mancarurile lor traditionale
servite in vase din lemn. Dromichete l-a intrebat pe Lysimah care masa i s-a parut mai vrednica
de un rege,iar Lysimah a raspuns ca cea a macedonenilor, in mod firesc. Atunci, Dromichete l-a
intrebat : Atunci ce cauti in saracia noastra,a getilor?

Concluzia : getii se aflau in etapa democratiei militare, Adunarea Poporului reprezentand

factorul de conducere sociala; regele(seful militar) tinde sa-si consolideze pozitia. In mod
indirect realizam ca la nivelul civilizatiei si indeletnicirilor creste productia de
marfuri,mestesuguri si schimbul de marfuri.

Justinus, la sfarsitul sec II i.e.n ne informeaza ca regele Oroles al getilor a fost infrant intr-o
lupta cu bastarnii : suparat de acest esec si manios pe razboinicii sai, el le-a ordonat acestora in
chip de suprema umilinta ca pe viitor sa indeplineasca acele treburi care in mod normal revenau
femeilor si sa doarma cu picioarele la capatai pana cand ii vor infrange pe bastarni.

Concluzie : textul confirma intarirea autoritatii sefului militar,fenomen ce marcheaza trecerea de

la societatea gentilica la cea organizata politic in stat.

Inscriptiile de la Histria vorbeau despre regii geti Zalmodegikos si Rhemaxos despre care se
arata ca in sec III i.e.n si-au exercitat autoritatea asupra cetatilor grecesti din Dobrogea.

Pompeius Trogus transmite relatari despre sporirea puterii dacilor din Transilvania in timpul
domniei regelui Rubobostes : Incrementa dacorum per Rubobostem regem.