DL.

TUDOSE SANDU VILLE STEFAN

FLOAREA SOARELUI

Floarea soarelui (Helianthus annuus L.) se afla pe locul al treilea intre plantele oleifere ierboase.
Fructele (achenele) de floarea soarelui contin , in procent de cca. 50%, ulei cu calitati alimentare de
exceptie si grad ridicat de conservabilitate, se utilizeaza in alimentatia umana (rafinat) si in industria
alimentara ( margarine, conserve, sapun, lecitina, fosfatide, etc.).
Prin industrializare, dupa extragerea uleiului, raman sroturile, utilizate ca sursa de proteina in hrana
animalelor si materie prima pentru concentrate de proteine in industria mezelurilor.
Din cojile semintelor se fabrica furfurolul folosit in industria fibrelor artificiale, a maselor plastice.
Macinate, cojile se folosesc la fabricarea drojdiei furajere, circa 150 kg /tona produs.
Capitulele se utilizeaza in hrana animalelor, tulpinile sunt utilizate drept material combustibil sau in
industria materialelor de constructii. Fiind o apreciata planta melifera, floarea soarelui asigura, in
perioada infloririii, 30-130 kg miere/ha.
Uleiul din floarea soarelui este un amestec de: 95% trigliceride (formula CxHyOz) si 5% acizi grasi liberi. Este
un ulei semisicativ caracterizat printr-un indice de iod de 132 si o aciditate de 0,05. El nu contine poluanti
periculosi cum sunt: benzen, plumb sau metale grele.
Caracteristicile fizice ale uleiului din floarea soarelui:
densitatea la 20 grade = 0,92;
vascozitate (CST) la 20 grade = 55 - 61;
punctul de fuziune = - 16 grade;
punctul de rupere = - 5 grade;
PCI (Kcal/kg) = 9032;
Amplitudinea autoinflamarii = 30.
In ultima perioada se discuta tot mai mult de folosirea uleiurilor vegetale ca biocarburanti. Uleiul din floarea
soarelui, utilizat ca si carburant are avantajul ca este usor de pastrat, este stabil, nu este periculos, este putin
poluant, nu are risc foarte mare de inflamare si are un indice de evapoare aproape de zero. Uleiul din floarea
soarelui contine intre 10-15% oxigen, ceea ce duce la ameliorarea combustiei si la diminuarea nivelului poluarii.
Utilizarea florii soarelui in constructii este un alt motiv de cultivare a acestei plante. Floarea soarelui are rolul de
a stopa procesul de descompunere si de mineralizare a CO2. De exemplu o casa de 100 mp construita din
brichete de floarea soarelui poate absorbi pana la 30 tone de CO2. Brichetele cu dimensiuni de 50/20cm
realizate din tulpini de floarea soarelui si var alb sunt usoare si rezista la presiuni cuprinse intre 5-10
tone/metru liniar.Zone de favorabilitate:
1. zona foarte favorabila (zff):
- zonele din Campia Romana, sudul Dobrogei si Campia Olteniei ( soluri de tip cernoziomic, continut ridicat de
elemente nutritive, capacitate sporita de retinere a apei) ; Hibrizi recomandati :Alex, Decor, Favorit, Festiv,
Fundulea 206, Justin, Performer, Super
2. zona favorabila (zf):
- Campia de Vest (jud. Timis, Arad, Bihor, Satu-Mare) - soluri cernoziomice profunde, cantitati relativ ridicate de
precipitatii)
- zone neirigate din Campia Romana si Podisul Dobrogei (soluri brun roscate in Campia Romana, deficit de
apa); Hibrizi recomandati : Alex, Felix, Festiv, Fundulea 206, Favorit, Performer, Romina, Rapid, Timis
3. zona putin favorabila (zpf):
- Campia Jijiei, Podisul Barladului si Campia Transilvaniei (fertilitate scazuta a solurilor, fenomen de eroziune

1
de la moderat la excesiv, deficit sau exces temporar de apa) ; Hibrizi recomandatiAlex, Festiv, Felix, Fundulea
206, Justin, Rapid, Super, Select.

Rotatia:

Floarea soarelui este putin pretentioasa la planta premergatoare daca solul este bine aprovizionat cu apa
si nu este infestat cu daunatori specifici.In regiunile cu ploi suficiente, floarea soarelui poate urma dupa
orice planta de cultura, pe cand in regiunile secetoase nu trebuie cultivata dupa plante cu inradacinare
adanca.Cele mai bune productii se obtin dupa:porumb, mazare si grau. Nu trebuie cultivata dupa:
fasole, soia si rapita, deoarece aceste specii sunt atacate de Sclerotinia si nici dupa: tutun sau canepa
din cauza buruienii Orobanche(lupoaia) care paraziteaza toate aceste plante.
Cerintele plantei fata de Ingrasaminte:

- cerin te mari fata de fosfor, satisfacatoare la un continut asimilabil de aprox. 50 ppm P

- doze optime fosfor 60-80 kg.s.a/ha, azot 50-70 kg.s.a/ha, potasiu 30-80 kg.s.a/ ha. Preventiv se
recomanda aplicarea de ingrasaminte cu bor, impreuna cu ingrasamintele de baza ( 1,2-4,5 kg bor/ha),
iar curativ, fertilizarea foliara cu o solutie de 0,1% bor in faza de 4-5 frunze.

Perioade si epoci:
- perioada de vegetatie 110 - 140 zile;
- epoca de semanat- incepe atunci cand in sol se inregistreaza pragul minim de 7grd.C, la adancimea de
incorporare a semintei (4-6 cm);
- data recoltarii septembrie-octombrie.

Conditii de calitate ale semintei (achenei) la semanat:

- puritate biologica: 97%;
- capacitatea de germinatie mai mare de 85%, necesarul de samanta- 3,5-5 kg/ha ( pentru o densitate
optima la recoltare de 30-50 mii plante/ha).

Samanta de floarea soarelui obtinuta pe loturi semincere fertilizate cu microelemente(bor, molibden)

initiaza evident o planta viguroasa, o cultura uniforma de la rasarire, asigurand in final sporuri de
productie de 7-12%.

Conditii minime de calitate pentru floarea soarelui:

- conforme planului de gradare stabilit prin Sistemul National de Gradare a Semintelor de Consum
( Manualul de gradare)
- caracteristici organoleptice si sanitare specifice produsului sanatos
- impuritati totale, % max. 2-6, din care pietre si parti metalice care nu trec prin sita de 1 mm- 0,2%;

- recoltatul cu combina se face cand 75-80% dintre capitule au culoarea bruna, iar umiditatea din
seminte ajunge la 14-15%.Lucrarea de recoltare trebuie terminata pana cand umiditatea semintelor nu
coboara sub 10-11% (in 6-8 zile).

Conditionarea semintelor de floarea soarelui inainte de pastrare constituie o masura

obligatorie.Semintele supuse pastrarii trebuie sa aiba o puritate fizica de 98% iar semintele decojite sau
vatamate, sa nu depaseasca 2%.

DATE STATISTICE LA NIVEL MONDIAL:

2
Productia mondiala de floarea soarelui estimata la data de 14.02.2005, este de 25,35 milioane de
tone, fata de 25,40 milioane de tone estimate in luna ianuarie 2005;

Consumul mondial de floarea soarelui estimat la data de 14.02.2005, este de 21,71 milioane de tone;

Exporturile mondiale de floarea soarelui estimate la data de 14.02.2005, sunt de 2,0 milioane de tone,
iar importurile de 1,69 milioane de tone;

Stocul mondial de floarea soarelui estimat la data de 14.02.2005, este de 1,30 milioane de tone fata de
1,19 milioane de tone, estimat in luna ianuarie 2005;
Balanta florii soarelui in cazul principalilor exportatori/importatori, estimata la data de
14.02.2005:

Suprafata Productia Productia totala Schimbari ale productiei

Tara mil.ha medie kg/ha mil.tone (%)
fata de fata de
ultima luna anul
2003
SUA 0,69 1.350 0,93 0 -23,17
Argentina 2,0 1.700 3,40 0 6,25
Bolivia 0,07 950 0,07 0 0
Uruguay 0,13 1.150 0,15 0 -6,29
China 1,21 1.540 1,85 0 6,19
Rusia 4,69 1.030 4,75 -1,05 -2,07
Ucraina 3,30 930 3,05 -1,69 -28,29
UE 25 2,17 1.700 3,70 -0,8 -5,79
India 2,85 610 1,75 0 2,95
Romania 1,05 1.430 1,5 0 7,15
Bulgaria 0,49 1.690 0,89 0 11,11
Turcia 0,53 1.350 0,75 0 8,33
Africa de Sud 0,55 1.270 0,71 0 5,59
Serbia 0,21 2.100 0,45 15,79 10,0
Moldova 0,20 1.500 0,30 0 -25,0
Burma 0,55 500 0,27 0 0