Edi]ia iulie-august 2016

Disponibil` la toate punctele de difuzare a presei

THINKING FASHION
harpersbazaar.ro Facebook.com/harpers.bazaar.romania
Twitter.com/HarpersBazaarRO
 AUGUST 2016 NR. 160

98
Rechinul epavelor Un rechin-oceanic-
cu-\not`toare-albe
Cndva spaima m`rilor, rechinii- plute[te lng` Insula
oceanici-cu-\not`toare-albe Pisicii, din Bahamas,
au disp`rut aproape complet. unul dintre ultimele
Text: Glenn Hodges Foto: Brian Skerry refugii pentru rechini.

28 46 70 74 Pagina redac]iei
Scurt pe 3
Ia lubeni]aaa! Revolu]ia ADN {tiin]` Panda
Oamenii din Cercet`torii au contra ]n]ari res`lb`tici]i
D`buleni men]in acum unelte
EXPLOREAZ~
}n]arii r`spndesc Chinezii [tiu cum s`
vie o gr`din` noi cu care s` cele mai periculoase reproduc` panda- Pe[ti care cresc mari
productiv` \ntr-un modifice ADN-ul boli din lume, dar uria[i. Dar eliberarea Soluri de pe Marte
de[ert de nisip. organismelor vii. \nc` nu [tim cum lor \nseamn` s`
Oare e bine s` le s`-i oprim. protejeze nu doar
Gustul \n zbor
Text: Oana Ivan
foloseasc`? ur[ii, ci [i habitatul. Calota se canibalizeaz`
Foto: Adrian C\tu Text: Cynthia Gorney
Text: Michael Specter Text: Jennifer Pandamania
Foto: Greg Girard S. Holland
Foto: Ami Vitale
Instinct primar
Viziuni
Fotografia ta
112 Jurnal de fotograf | Valoarea net`
Un artist face portrete [tiin]ifice ale p`s`rilor Sub lup`
Text: Christy Ullrich Barcus Foto: Todd Forsgren Note de teren

Pe copert`: }innd cu din]ii de vechile sisteme de iriga]ii [i apoi s`pnd pu]uri

individuale ca s`-[i ude recoltele, ]`ranii din D`buleni au p`strat gr`dinile verzi [i satul Te rug`m s` reciclezi
prosper, de[i se afl` \ntr-o zon` arid` [i pe soluri nisipoase. Foto: Adrian C\tu

PUBLICA}IE OFICIAL~ A NATIONAL GEOGRAPHIC SOCIETY

 PAGINA REDAC}IEI

D`buleni

Drumul spre iad este

pavat cu inten]ii bune...
Fiul meu de 6 ani e \nnebunit dup` pove[ti. Nu [tiu ce s`-i mai inventez. Ultima dat`
am \nceput una despre Romnia: A fost odat` un fiu de ]`ran care visa la o gospo-
d`rie \mbel[ugat`. Pentru el, lumea era un mare sat. Dumnezeu, sau poate Dracul, l-a
pus [ef peste noi. S`tul s` depind` de vecinii chiaburi, s-a str`duit s` ne fac` un rost.
Cu cele mai bune inten]ii, s-a pus pe construit repede, de[i cam dup` ureche. Cu ai
lui s-a purtat mai \nti bine, apoi, cnd nu i-au mai ie[it socotelile, tot mai r`u. |n al
24-lea an de domnie, poporul
l-a huiduit \n strad`. Slugile
l-au tr`dat. A fost prins, pus cu
spatele la un zid de WC [i
\mpu[cat, cu tot cu nevast`, \n
ziua de Cr`ciun.
Cei care i-au luat locul au
[ov`it \ntre reform` [i popu-
lism. |n t`v`lugul c`tre capita-
lism, industria comunist` s-a
pr`bu[it ca un domino. Pline
de bune inten]ii, autorit`]ile
au scos pe band` rulant`
pensionari juniori \n loc de
[omeri. Ca s` le asigure pensii,
au crescut contribu]iile angaja-
]ilor [i ale angajatorilor.
Impozitele [i taxele mari au
alimentat economia subteran`.
Cu cele mai bune inten]ii, legea retroced`rilor a deschis Cutia Pandorei \n agricultur`.
Tanti Florina [i Proaspe]ii proprietari [i-au t`iat p`durile, perdelele de protec]ie a 400 mii ha cu soluri
ud` gr`dina de
zarzavat. Cons`tenii
nisipoase, au distrus 3,2 mil. ha amenajate pentru iriga]ii, 2,2 mil. ha de amenaj`ri de
ei din zona Bechet- combatere a eroziunii solului, au scos viile nobile [i planta]iile pomicole intensive.
C`l`ra[i-D`buleni au Am dat ceasul cu 50 de ani \napoi, ajungnd s` avem terenul agricol fragmentat \n
p`strat [i au folosit peste 40 de milioane de parcelu]e, singurii de pe planet` care cheltuim mai mult
sistemul de iriga]ii,
n asocia]ie, ie[ind carburant s` mergem la munc` dect s` lucr`m propriu-zis conform academicia-
cu bine din tranzi]ia nului N. N. Constantinescu. Bine inten]iona]i fa]` de ai no[tri, nu ne-am \nghesuit s`
postsocialist` care atragem investitori str`ini cu nlesniri economice [i legislative. Iar cei care totu[i au
a sf`rmat celelalte
comunit`]i vecine.
venit n-au ridicat ]ara. Banul pl`tit romnilor \n marile corpora]ii se \ntoarce \n Occi-
dent, via cele peste 1.000 de supermarketuri. De cnd s-au deschis grani]ele, romnii
pleca]i la munc` au trimis \n ]ar` aproape 55 de miliarde de dolari. O parte din bani
au contribuit la desfigurarea satului romnesc. |n ciuda celor mai bune inten]ii, darea
de mn` n combina]ie cu ideile noi, nghi]ite pe nemestecate, au n`scut mon[tri \n
locul propor]iilor ]`r`ne[ti, decantate n secole. {i ca s` \nchei cu povestea: familia
s-a revoltat [i l-a omort pe b`trnul despot. Liberi s` tr`iasc` a[a cum vor, tinerii au
dat p`mntul \n arend`, pentru a-[i lua mncare [i b`utur` proast`, pe caiet, de la
magazinul din col]. D`buleniul o poveste despre cum putea fi altfel, la pag 28.

FOTO: ADRIAN C|TU

 Scurt pe 3
Trei \ntreb`ri cu tlc pentru persoane cu greutate

De ce glumesc despre
comer]ul cu filde[
Am fost crescut` s`lbatic` spune Asher Jay, o artist`
[i ecologist` n`scut` n India. Explorator National
Geographic, la 31 de ani, ea se ocup` [i cu designul
vestimentar (cum ar fi costuma]ia de aici) sau cu prezen-
tarea de scheciuri \n fa]a publicului. Campaniile ei \n
favoarea speciilor s`lbatice au ap`rut n Times Square
[i \n Tanzania [i au devenit virale n China. Care este
ironia? E alergic` la toate animalele.

Cnd ai descoperit pasiunea pentru animale?

Cnd eram mai tn`r`, mama mi d`dea voie s` aduc acas`
orice animal c`zut din copac. |mi spunea: Dac` vezi ceva
[stricat], e responsabilitatea ta s`-l repari. |n cele din urm`,
am ajuns s` tr`im ca ntr-o menajerie. Am trecut printr-o faz`
n care p`rin]ii mei au fost nevoi]i s`-mi spun`: E[ti totu[i
om. Chiar [i acum, cnd merg n safari [i v`d un animal, l
simt cum prinde via]` n mine nu v`d o separare. Tindem
s` pierdem asta de-a lungul timpului, cnd ncepem s` vedem
lucrurile n context uman. De asta fac ce fac pentru a m`
ntoarce n acel spa]iu n care sunt s`lbatic` [i liber`.

Exist` reguli c`rora se conformeaz` arta ta?

Pentru c` vorbesc mult despre filde[, oamenii cred c` l-a[
putea folosi n arta mea. Dar dac` l-a[ folosi, a[ crea o zon`
gri a[ da impresia c` materialul poate fi utilizat de unii
pentru beneficiul educa]ional, dar nu de al]ii, pentru c`
perpetueaz` moartea. P`strez lucrurile foarte \n alb [i negru,
pentru c` via]a [i moartea \nseamn` alb [i negru. Arta de
dragul artei este un lux pe care nu ni-l permitem.

Care a fost cel mai ciudat mod de a face campanie?

Am nceput scheciurile doar ca s` v`d dac` pot plasa glume
despre natur`. |n num`rul meu vorbesc despre cum filde[ul
\nsngerat a ajuns s`-mi afecteze via]a sentimental`. Acum, de
fiecare dat` cnd m` duc la o ntlnire, m` gndesc la faptul c`
pierdem un elefant la fiecare 15 minute. Deci, pe cnd ajun-
gem la desert, mi zic: Valoreaz` tipul `sta ct [ase elefan]i?

FOTO: BENEDICT EVANS PHOTO: CREDIT HERE

EXPLOREAZ~
Via]a
s`lbatic`

Dimensiune me-
die la maturitate

Longevivii devin enormi

Biologii au fost stupefia]i \n 2013 cnd au scos un caras-auriu
de 40 de centimetri din Lacul Tahoe. {i nu era singur; pe[tii
de acvariu arunca]i de proprietari s-au \nmul]it \n lac [i au
devenit enormi. Deoarece cara[ii au suficient` hran` [i
pu]in` concuren]`, s-ar putea s` vedem unii [i mai mari
\n viitor \n Tahoe spune Sudeep Chandra, cercet`tor al
ecosistemelor acvatice la Universitatea Nevada, din Reno.
Secretul cre[terii acestor pe[ti de dimensiuni mon-
struoase este timpul. Spre deosebire de oameni, care, \n
mod normal, se opresc din cre[tere dup` pubertate,
mul]i pe[ti continu` s` creasc` toat` via]a. Un sturion-de-lac,
de exemplu, poate s` tr`iasc` mai mult de o sut` de ani [i s`
creasc` peste doi metri [i jum`tate \n lungime. ntr-o mare
parte a lumii \ns` pescuitul excesiv \mpiedic` pe[tii s` aib`
vie]i lungi. Ca urmare, lumea \[i pierde pe[tii mari spune
Zeb Hogan, biolog specializat \n pe[ti.
Totu[i \n unele locuri \n care pescuitul este restric]ionat
se stabilesc noi recorduri de dimensiune. Ceea ce \n trecut
p`reau pove[ti pesc`re[ti acum par credibile spune
Hogan, gazda emisiunii Monster Fish, de pe Nat Geo WILD.
ntoarcerea adev`ra]ilor gigan]i ar putea dura 30 sau 40 de
ani spune el. Dac` nu mai pescuie[ti \ntr-un an, nu
\nseamn` c-o s` vezi pe[ti uria[i \n urm`torul.
Deoarece cara[ii-aurii continu` s` creasc` \n Lacul Tahoe,
Chandra inten]ioneaz` s` documenteze modul \n care ace[-
tia schimb` ecosistemul. n proiect: un pe[te-robot miniatu-
ral care i-ar putea observa pe furi[ pe uria[i.
Erika Engelhaupt

6 national geogr a p hic au g u st 2 0 1 6

 *Reper pentru scar`

Pe[tele-aligator
Atractosteus spatula
Un pe[te-aligator obi[nuit din
pescuitul comercial are \n jur de
un metru lungime [i \ntre nou`
[i 16 kg. |ns` recordul din 2011 a
avut \n jur de 2,5 m, 148 kg [i cel
Cea mai mare dimen-
pu]in 94 de ani.
siune \nregistrat`

Carasul-auriu
Carassius auratus
Este un mit faptul c` un caras
nu poate cre[te \ntr-un vas mic
spune Sudeep Chandra; mul]i
sunt chiar arunca]i atunci cnd
devin prea mari pentru acvariu.
Cel mai mare din Cartea Recor-
durilor Guinness era lung de
47,5 centimetri.

Bibanul-uria[
Epinephelus itajara
Pescui]i excesiv timp de zeci de
ani \n largul coastei Floridei, bi-
banii nu tr`iau suficient pentru
a cre[te mari. Ast`zi, datorit`
protec]iilor adoptate \n anii 90,
adev`ra]ii golia]i s-au \ntors
unii avnd \n jur de 270 kg.

Sturionul-de-lac
Acipenser fulvescens
Sturionii enormi erau cndva
o captur` secundar` comun`
\n Marile Lacuri, unde pescarii
\i stivuiau ca pe ni[te lemne,
pe mal. Dar popula]iile au fost
reduse drastic de pierderea
habitatului, de poluare [i de
popularitatea caviarului.

ILUSTRA}IE: DAISY CHUNG, STAFFUL NGM. SURSE: ZEB HOGAN

{I SUDEEP CHANDRA, UNIVERSITATEA NEVADA, RENO; ALLYSE
FERRARA, UNIVERSITATEA DE STAT NICHOLLS, LOUISIANA; RYAN
KOENIGS, DEPARTAMENTUL DE RESURSE NATURALE DIN WISCONSIN
 EXPLOREAZ~

{tiin]a

P`mntul de pe Marte
{tim c` exist` ap` \nghe]at` pe Marte. {tim [i c` planeta ro[ie a Culturi crescute \n simulan]i de sol
Procentaj \nc` \n via]` dup` 50 de zile
avut cndva o atmosfer`. Una dintre \ntreb`rile care se vor pune
pentru o viitoare c`l`torie a oamenilor ]ine de agricultur`: pot
100%
cre[te acolo plante p`mnte[ti?
Da \ntr-un fel. Ecologii din Olanda au testat 14 plante \n sol
simulat, astfel \nct s` corespund` chimic celui de pe suprafa-
]a lui Marte. Solul con]inea toate substan]ele nutritive esen]iale Marte
pentru ca plantele s` creasc`, inclusiv fosfor, azot [i potasiu, pre-
cum [i magneziu, calciu [i fier. ({i asta f`r` \ngr`[`mntul din
excremente de astronaut, prezentat \n cartea/filmul Mar]ianul.)
|n decursul mai multor luni, multe plante, precum morcovii de P`mnt

mai jos, au supravie]uit. Ceea ce \i lipse[te \ns` solului mar]ian 50

este capacitatea de a re]ine umezeal`, pentru c` e prea fin [i prea

\ncins la soare. Ideea ca viitorii coloni[ti s` cultive terenul
mar]ian o fi ea interesant` din punct de vedere [tiin]ific, dar
este oare practic`? Nu. spune Wieger Wamelink, ecolog
specializat \n soluri. Aerul de pe Marte e prea rarefiat, clima prea Lun`
rece, iar planeta nu are un cmp electromagnetic (ca al P`mn-
tului) care s` protejeze via]a vegetal` de nivelurile ridicate de
radia]ie. Coloni[tii pe Marte vor trebui s` cultive hran` \n domuri 0
sau corturi consolidate spune Wamelink. Dar cel pu]in se vor RO{IE SECAR~ MORCOV CRESON

putea folosi \ntructva de solul aflat deja acolo. Daniel Stone

Neil deGrasse Tyson exploreaz` [tiin]a spa]iului

[i altele \ntr-un nou sezon din StarTalk, difuzat
lunea la ora 23, \ncepnd cu 19 septembrie.

GRAFIC: NGM. FOTO {I SURSA: WIEGER WAMELINK, UNIVERSI-

PHOTO: CREDIT HERE
TATEA {I CENTRUL DE CERCETARE WAGENINGEN
 EXPLOREAZ~

Omul

De gustibus
\n avion
Avionul a atins altitudinea de croazier`,
iar \nso]itorii de zbor trec pe culoar,
lund comenzi de b`uturi. Dintr-odat`,
sucul de ro[ii sun` delicios. Doar o poft`
\ntmpl`toare? Nu neap`rat spune
Robin Dando, profesor asistent de [tiin]`
alimentar` la Universitatea Cornell.
Nivelul ridicat de decibeli din cabin`
interfereaz` cu modul \n care oamenii
percep gustul. Regiunea palatal` \n-
registreaz` mai pu]in intens dulciurile
precum b`uturile r`coritoare, \n timp ce
gustul cunoscut sub numele de umami e
intensificat. Pasagerii \nseta]i pot consta-
ta c` doresc anume ceva gustos [i s`rat
[i aleg \n mod frecvent sucul de ro[ii. Ba
chiar Lufthansa estimeaz` c` oamenii
consum` suc de ro[ii [i bere cam \n can-
tit`]i egale la bordul zborurilor sale.
Psihologul Charles Spence, de la Uni-
versitatea Oxford, care studiaz` interac]i-
unea sim]urilor, spune c` fenomenul nu
este specific numai aeronavelor. {i alte
medii zgomotoase pot modifica percep-
]ia gustului spune el , ceea ce ar expli-
ca de ce cina la un restaurant g`l`gios
nu este \ntotdeauna satisf`c`toare.
Catherine Zuckerman

NOMINALIZEAZ~ O REZERVA}IE MARIN~

Pentru prima oar`, pute]i sugera zone din apele Statelor Unite pentru a
fi luate \n considerare ca noi sanctuare marine. n trecut, agen]iile guver-
namentale au fost cele care au desemnat situri precum Insulele Channel,
din California, [i Florida Keys. Acum, Administra]ia Obama a deschis
procedura pentru public.
Zonele propuse trebuie s` aib` valoare biologic` sau istoric` sem-
nificativ` spune Matt Brookhart, director adjunct interimar pentru
Sanctuarele Marine Na]ionale la NOAA, agen]ia care supravegheaz`
procedura. Dou` dintre cele mai recente propuneri active de sanctuar ar
proteja epavele istorice, \n Lacul Michigan, lng` Wisconsinul sud-vestic
(dreapta), [i \n Fluviul Potomac, din Maryland.
Contribu]ia publicului a fost grozav` spune Brookhart. Facem
asta pentru genera]iile viitoare. Brian Clark Howard
Pentru a nominaliza un sit, vizita]i www.nominate.noaa.gov.

FOTO: EGGLESTON ARTISTIC TRUST/CHEIM & READ (SUS); TAMARA THOMSEN, PROGRAMUL
DE ARHEOLOGIE {I CONSERVARE MARITIM~, SOCIETATEA ISTORIC~ WISCONSIN
 EXPLOREAZ~

Planet Earth
Planeta P`mnt

Canibalism Turi[tii dau peste o scen` sumbr` la marginea vestic` a calotei de ghea]` [i
z`pad` care acoper` cam 80% din Groenlanda (deasupra). Suprafa]a e p`tat` de
de calot` funingine [i praf din atmosfer`. De asemenea, ghea]a de dedesubt se tope[te cu
repeziciune o tendin]` care va continua probabil [i \n viitorul previzibil. De ce?
Potrivit unui studiu al datelor satelitare din perioada 1981-2012, Groenlanda a \n-
ceput s` absoarb` mai multe radia]ii solare \n preajma anului 1996, cnd tem-
peraturile de acolo au crescut, ducnd la intensificarea topirii normale din timpul
verii. Murd`ria e de vin`, cel pu]in par]ial. Impurit`]ile fac s` fie absorbit` mai
mult` energie solar` [i s` fie reflectat` mai pu]in`, dup` cum este ilustrat mai
jos. Asta produce mai mult` c`ldur` [i astfel accelereaz` topirea. Pierderea ghe]ii
concentreaz` murd`ria, crend o suprafa]` [i mai \nchis` la culoare, care duce la
o topire [i mai rapid`. n]elegerea acestui cerc vicios va permite exper]ilor s` eva-
lueze mai bine contribu]ia Groenlandei la cre[terea nivelului m`rii. A. R. Williams

Lumina solar` reflectat` de suprafe]ele arctice

Z`pad` [i/sau
Z`pad` [i ghea]` Ghea]` descoperit` ghea]` Ape deschise

85% 65% 25% 7%

din raze
Z~PAD~ solare reflectate

GHEA}~ 15% absorbite

35% 75%
93%
APE
DESCHISE

FOTO: OLAF OTTO BECKER

GRAFIC: JASON TREAT, STAFFUL NGM. SURSA: MARCO TEDESCO, UNIVERSITATEA COLUMBIA
 EXPLOREAZ~

Omul

Pandamania: scurt istoric

De[i azi ur[ii-panda-uria[i sunt cunoscu]i [i iubi]i \n toat`
lumea, nu a fost \ntotdeauna a[a. Vechile manuscrise
chineze rareori men]ioneaz` animalele indigene. Occi-
dentalii au aflat de ei prima oar` \n 1869, cnd misionarul
francez Armand David, aflat \n China, a v`zut o piele de
animal deosebit`, \n alb [i negru, iar apoi a cump`rat un
specimen \ntreg, mort, de la vn`torii locali. Un zoolog din
Paris a scris descrierea oficial` a lui Ailuropoda melanoleu-
ca (tradus literal, lab` de pisic`, alb [i negru).
n 1929, Muzeul Field, din Chicago, a expus doi panda
\mp`ia]i prin amabilitatea fra]ilor Roosevelt, Theodore Jr.
[i Kermit. Cei doi erau fii ai celui de-al 26-lea pre[edinte al
SUA, a c`rui dragoste pentru vn`toarea sportiv` a propul-
sat pn` la urm` reforme majore \n domeniul conserv`rii.
Cu ajutorul localnicilor din provincia Sichuan, ei au adus
acas` primul panda \mpu[cat de albi pentru noua Sal`
Asiatic` a muzeului. Isprava lor a inspirat expedi]ii similare
finan]ate de alte muzee. Pe m`sur` ce ur[ii mor]i [i-au
pierdut din atrac]ie, a ap`rut planul de a scoate un panda
viu din China. n decembrie 1936, un pui s`lbatic, pe nume
Su-Lin, a plecat din Shanghai cu vaporul, \ntr-un co[ de
r`chit` transportat de Ruth Harkness, cu o autoriza-
]ie de export pe care scria: Un cine, 20,00 $. Harkness, o
monden` din San Francisco care se \ndr`gostise cnd l-a
hr`nit pe Su-Lin cu biberonul \n timpul unei vizite \n China,
a vndut curnd animalul Gr`dinii Zoologice Brookfield,
din Chicago. Acolo, pandamania a fost instantanee: peste
53.000 de vizitatori la deschiderea expozi]iei.
Mania persist` [i azi. n prezent, cel pu]in 20 de gr`dini
zoologice din afara Chinei se pot mndri cu panda-uria[i.
(O vreme, China d`dea ur[ii-panda cadou altor ]`ri; acum,
guvernul \nchiriaz` perechi pentru un milion de dolari pe
an [i p`streaz` dreptul de proprietate asupra puilor
n`scu]i \n str`in`tate.) Na[terea [i moartea ur[ilor-panda
ajung subiect de [tiri interna]ionale; clipurile de pe net
devin imediat virale. Webcamul care a urm`rit ursule]ul
cel nou de la Gr`dina Zoologic` Na]ional` a Institutului
Smithsonian, din Washington, D.C., a avut aproape 14
milioane de vizualiz`ri pn` la aniversarea de [ase luni a
animalului. n timpul blocajului guvernamental din 2013,
fanii au protestat zgomotos cnd s-a \nchis camera.
|n [tiin]`, acest devotament fa]` de ur[ii-panda are o ex-
plica]ie: cnd oamenii \i v`d, sunt afecta]i \n subcon[tient
de ceea ce exper]ii \n dezvoltare numesc neotenie men]i-
nerea la maturitate a anumitor caracteristici infantile. Fa]a
aceea dr`g`la[` [i comportamentul de bebelu[ ne sporesc
produc]ia de oxitocin`, un hormon care ne face s` ne sim-
]im iubitori [i protectori. Jennifer S. Holland

12 national g eogr ap hi c a u gu s t 2 0 1 6
FOTO: AMI VITALE; ROBIN COX (RNDUL DE SUS, LA MIJLOC)
 Instinct primar
Un studiu cuviincios despre iubire [i dorin]` n regnul animal

De ce m`rimea (cle[telui) conteaz`

De jur \mprejurul ei, tipii gesticuleaz` seduc`tor, chemnd-o spre casele lor de pe
Chronicle Text G2 Roman 9/11. Nempel modi officim oluptae landio.
plaj`. Cum \[i va alege o pereche femela de crab-scripcar? Dup` calitatea locuin]ei,
Tem quis volorestem si bea si dia everi ipsuntem in core porit offic lescient HABITAT/AREAL
gesturile atractive [i, mai ales, dimensiunea cle[telui.
pelenditem imis, publica iaelica ucotionferox me detiaciem to ex estin }`rmurile intermareice din
Femela de crab-scripcar are doi cle[ti mici, simetrici; masculul are unul mic [i zonele cu clim` tropical`
ctibus aut as doluptatecta quis quat aut inctiam.
unul supradimensionat. Cle[tele mare e pentru atrac]ia ini]ial` spune biologul [i temperat`.
Berrum iduciliquam ut voluptatur a nat omnihit vele ndam facessitio
marin Zachary Darnell, de la Universitatea de Stat Nicholls, din Louisiana. Dup`
quatur, offic aest, odia vel mossinis ni omnis ut minis exerum dem re mag- STATUT DE CONSERVARE
ce examineaz` mai mul]i masculi [i cuibu[oarele s`pate de ace[tia, femela va g`si Nespecificat
nihit ut laboribus venis digenihit utemqui ame sunt is inim reribus dolupta
un mascul al c`rui cle[te s`-i plac` spune el. Poate un crab cu un cle[te mare n
qui della natem aut ndaeris dem rem quam, seque nusam, optaturectur ALTE INFORMA}II
raport cu dimensiunea corpului [i care gesticuleaz` mai sus dect al]ii pentru
seque voluptiam et utemqui di res sitat venienis dionseque con pra quat- Cele aproximativ 100 de
c` dac` poate purta [i flutura un cle[te cu aproape jum`tate din greutatea lui specii din genul Uca \i
eniatis et moluptata solut etur auta iumquis cipsandam nimagnita resci
corporal`, probabil este un reproduc`tor apt fizic. includ pe crabii-scripcar-
nonsedistrum rernament ditions equatur, re net es sinctumquo et occupta
Dup` ce perechea face sex n vizuina de pe plaj`, femela r`mne acolo n timp de-nisip din imagine.
volum ut et alique natquam ut beatem nonseuamus.
ce i se dezvolt` ou`le; masculul se ntoarce la fluturat [i adesea aduce acas` alte
Dit re occupie nihillam, is alibusdae que volorro tem re, solorectia nem
femele. Pe nisipul fierbinte, cle[tele lui este mai mult dect un simplu magnet pen-
vivater iondita, quodien atusquam in teretiam. Habentr iceriae lescient
tru fete a constatat cercetarea lui Darnell. Este un termoregulator, c`ci aerul care
pelenditem imis, publica iaelica ucotionferox me detiaciem ocae caperfec
trece pe deasupra lui pare s` mpr`[tie c`ldura [i s` reduc` temperatura corpului.
tereis et iaessimanum comnihi, ne Solicissunu iam quam quem etiu more-
Un cle[te mare este [i cea mai bun` arm` a crabului mascul: \l folose[te pentru
ort notempere, consus. Nam endis corent parchil et aspe assenisque evel
a lupta cu rivalii [i a ]ine intru[ii departe de vizuina lui. Dup` cteva s`pt`mni, Ace[ti crabi-scripcar-de-nisip au fost fo-
eri optatur. Patricia Edmonds tografia]i la Laboratorul Marin [i Acvariul
femelele gestante vor ie[i din cuibu[orul de nebunii [i se vor ndrepta spre linia Gulf Specimen, din Panacea, Florida.
apei, unde ou`le lor vor ecloza. Patricia Edmonds

FOTO: JOEL SARTORE

 DE VAR!

APA MICELAR
numai
LEI

LUNA ACEASTA CAUT LA PUNCTELE DE DIFUZARE A PRESEI

REVISTA MPREUN CU APA MICELAR YVES ROCHER .
VIZIUNI

nati onal geog r ap hi c au

Mognuth
st 22001156
Fran]a
Sezonul de \mpere-
chere fiind \n desf`[ura-
re, dou` broa[te-rioa-
se devin intime \ntr-o
por]iune pu]in adnc` a
Rului Lez. |mbr`]i[area
lor reproductiv` \n
care masculul, mai mic,
strnge femela pe sub
picioarele din fa]` se
nume[te amplex axilar.
FOTO: MATHIEU FOULQUI,
BIOSPHOTO
Spania
|ntr-o zi rece de iarn`, \n
Parcul Natural Sierra de
Grazalema, din Andalu-
zia, o balt` ap`rut` dup`
ploaie e plin` de culoare
[i via]`. Frunze de
mu[cat`, bule de oxigen
\nghe]ate [i alge bogate
\n nutrien]i \mpart
spa]iul sub o pojghi]` de
ghea]` crestat` de
liniile de topire.
PHOTO: ANDRS MIGUEL
DOMNGUEZ
Comand` on-line printuri cu fotografii National Geographic selecte la NationalGeographicArt.com.
Marea Britanie
Un [oarece-pitic cel
mai mic roz`tor din
Europa se toaleteaz`
stnd pe o floare de
brnca-ursului,
\ntr-o paji[te de lng`
Moulton (Anglia). Acest
adult a fost crescut \n
captivitate, microcipat
[i eliberat \n cadrul unui
studiu privind modul de
supravie]uire a acestei
specii greu de capturat.
FOTO: NICK UPTON, NATURE
PICTURE LIBRARY
 Culori primare
VIZIUNI
Fotografia ta
Misiune Ro[ul, galbenul [i albastrul sunt culori tradi]ionale \n
forma lor cea mai pur`. V-am cerut s` le ar`ta]i.

COMENTARIU

Exist` o puritate care \nso]e[te reducerea unui lucru la elementele

sale de baz`. Fiecare culoare complex` pe care o vedem poate fi
descompus` [i simplificat`. Marie McGrory, editor foto Your Shot

Heather Levingstone
Gorey, Irlanda
Un balon ro[u [i vestea mor]ii unui
prieten au f`cut-o pe Levingstone s`
imagineze un omagiu foto dedicat oa-
menilor care \[i risc` via]a \n locuri
de munc` periculoase. Ea a lipit o
figurin` pe balon [i i-a pus un ac \n
mn` pentru a simboliza riscul.

Zay Yar Lin

Yangon, Myanmar
Zay Yar Lin lucra pe o nav`-cistern`
pentru produse chimice \n Golful
Mexic. S-a uitat \ntr-o zi peste puntea
de comand` [i a v`zut un om vopsind
o balustrad`. Soarele, cobort la
orizont pe la 4 dup`-amiaza, arunca
umbra omului pe puntea navei.

22 national geogr ap hi c a u gu s t 2 0 1 6
 VIZIUNI
Fotografia ta Reflexie
Misiune A reflecta este un lucru puternic [i un concept stratificat.
V-am cerut s` reflecta]i la reflexiile voastre.

Sophia Anca Melbourne, Australia

Dup` o s`pt`mn` stresant` de munc`, Anca, specialist` \n turism, a urcat \n balconul unui prieten
ca s` se relaxeze fotografiind linia de orizont a Melbourne-ului. Nu ob]ineam ce voiam, a[a c` am
decis s` privesc \n jos spune ea. Ea a g`sit simetria reflexiei cl`dirii nea[teptat de terapeutic`.

24 national geogr ap hi c a u gu s t 2 0 1 6
MII DE LUCRURI UTILE

menshealth.ro

LUNAR, LA ORICE PUNCT O revist editat de

DE DIFUZARE A PRESEI!
 Sub lup`
Cu Bill Bonner, arhivistul National Geographic

Tr`g`tori la ]int`
Acum o sut` de ani, tot \n august, lucr`torii de la Winchester Re-
peating Arms Company, din New Haven, Connecticut, munceau din
r`sputeri. Dup` ce au creat arma care a cucerit Vestul carabina
Winchester Model 1873 , aveau o nou` sarcin`: fabricarea de arme
care puteau ajuta la c[tigarea Primului R`zboi Mondial.
La acest poligon acoperit, b`rba]ii motiva]i poate de pozele de
pe perete sau de vreun calendar (medalion) ajustau linia de ochire
[i testau acurate]ea fiec`rei arme. Cererea era mare: \n 1915 au f`cut
aproape 250.000 de pu[ti pentru armata britanic` [i aproximativ
300.000 de muschete pentru trupele ruse[ti.
Dup` aprilie 1917, cnd Statele Unite au intrat \n lupt`, Modelul
1917 Enfield avea s` devin` pu[ca cea mai utilizat` de c`tre solda]ii
americani \n r`zboi. Dar atunci, \n loc s`-[i testeze pu[tile \n interior,
ace[ti b`rba]i tr`geau deja cu ele pe cmpul de lupt`. Eve Conant

FOTO: NATIONAL GEOGRAPHIC CREATIVE

 NOTA EDITORULUI

Modificarea genetic`

Un nou r`zboi al ]n]arilor

Niciuna dintre b`t`liile omenirii nu s-a dovedit mai \ndelungat` sau mai pu]in
ncununat` de succes dect r`zboiul mpotriva ]n]arilor.
|n lume, n fiecare an mor milioane de oameni de boli r`spndite de aceast`
insect`. Este o list` familiar` cu maladii recalcitrante malaria, febra Nilului de
Vest, febra dengue, febra galben`, forme de encefalit` cu cteva ad`ugiri recente
nsp`imnt`toare. Virusul chikungunya transmis de
]n]ari s-a r`spndit n unele p`r]i din Africa, Europa,
Asia [i, din 2013, \n Americi. Efectele sale, de[i du-
reroase, p`lesc n compara]ie cu cele ale virusului Zika;
acesta bntuie prin emisfera vestic`, l`snd n urm`
bebelu[i cu sechele tragice.
Am drenat haznale, am avertizat cu privire la
pericolele apei st`t`toare [i am pulverizat un fluviu de
pesticide. Am pus plase la pat [i ferestre; am educat [i
am ndemnat. {i totu[i, cu toate m`surile considerabile,
suntem pe cale s` pierdem aceast` lupt`. }n]arul
r`mne cel mai periculos animal nonuman de pe
P`mnt [i mul]i cercet`tori se tem c` ar putea deveni
[i mai r`spndit [i virulent odat` cu cre[terea tempera-
turilor globale [i a turismului interna]ional.
Urm`toarea noastr` arm` este ADN-ul. Oamenii de
[tiin]` lucreaz` la neutralizarea ]n]arului pe teritoriul
lui ml`[tinos modificndu-i genetica. Noile tehnici de
editare a genelor, descrise n articolul de copert` de luna
aceasta, fac posibil` ajustarea genomului ]n]arului ast-
fel \nct s` nu poat` r`spndi parazitul malariei. O alt`
abordare ar modifica genetic ]n]arii astfel nct s` aib`
urma[i sterili. Iar o alta ar modifica genele ]n]arilor
|n timpul Celui pentru a mpiedica na[terea de femele cele care n]eap` pentru ca bolile s` nu
de-al Doilea se r`spndeasc` [i, n timp, insecta s` dispar`.
R`zboi Mon-
dial, armata
Unii ar putea vedea aceste tehnici drept un progres revolu]ionar mpotriva
Statelor Unite bolilor infec]ioase; al]ii, drept un caz tulbur`tor n care oamenii de [tiin]` se joac`
a folosit benzi de-a Dumnezeu. La fel ca multe descoperiri, aceasta ridic` ni[te ntreb`ri etice
desenate pen- profunde. Orict de nociv` este o specie, ne putem permite riscul consecin]elor
tru a le spune
solda]ilor cum modific`rii codului ei genetic? Sau ne putem permite s` nu o facem, n timp ce nu-
s` se protejeze mai malaria ucide, n medie, un copil la fiecare dou` minute n Africa? V` invit`m
de malarie. s` citi]i articolul nostru de copert` cu aceste ntreb`ri n minte.

Susan Goldberg, redactor-[ef

FOTO: FRANK MACK, PENTRU ARMATA S.U.A.; PRIN AMABILITATEA BIBLIOTECII AMERICANE DE MEDICIN~ 27
|
Text: Oana Ivan Foto: Adrian C\tu

n aerul \ncremenit de c`ldur` se distinge cerul aburos, deco-

lorat [i dezn`d`jduitor de golit de nori. Din nisip se ridic`
valuri fierbin]i care fac s` tremure n dep`rtare imaginea
porumbului ce atrn` mic, pric`jit [i ars. A[a mi nchi-
pui c` trebuie s` fie ntr-o clocitoare. Dup` cteva zile de
cod portocaliu de canicul`, prognoza meteo r`mne nes-
chimbat` [i pentru urm`toarele zile. Deci f`r` speran]`.
 Bun venit n Sahara Olteneasc` mi r`sun`
n minte vorbele primarului din comuna
C`l`ra[i, jud. Dolj. n mijlocul cmpului, prin-
tre dune de nisip, n lini[tea stranie [i ars`, mi
aud b`t`ile inimii bubuind n tmple [i n ceaf`,
ochii m` dor de usc`ciune, iar n aerul sec se
aude: Hai, don[oara Oana, c` vin `[tia acilea
cu lubeni]ele! Pe drumul nisipos care mi arde
t`lpile, apare un tractora[ icnind [i duduind,
tr`gnd o remorc` de cinci ori mai mare, plin`
cu pepeni pnteco[i; patru oameni stau risipi]i
printre pepeni, ar[i de soare, uitndu-se cu
ochii miji]i pe sub basmale sau p`l`rii. Norul
de praf strnit e mult prea nec`cios ca s` mai
aib` vreun farmec sau s` sugereze un miraj.
Hurducndu-se n zare, remorca se scutur`,
Zilieri planteaz`
r`saduri de pepeni
pres`rnd n urm` lubeni]e verzi [i proaspete,
pe un teren din care cad aproape gra]ios n nisipul drumului.
C`l`ra[i, lng` Le b`g`m n portbagaj [i ne ntoarcem n sat.
D`buleni. Pentru a A[a e prima zi n comuna C`l`ra[i. n lini[tea
economisi apa pe serii fierbin]i, la fel de ncremenit` precum cea
solul nisipos
al zonei, locuitorii
din timpul zilei, m` gndesc ct de paradoxal
folosesc sisteme de e totul: cea mai secetoas` [i nisipoas` zon` a
picurare [i folii con- ]`rii ofer` cel mai aromat [i mai zemos fruct.
tra evapor`rii.
NAINTE DE MARILE TRANSFORM~RI ale agri-
culturii implementate de sistemul socialist
din anii 1960, ntreaga zon` a Luncii Dun`rii,
ncepnd de la Calafat pn` nspre Giurgiu, era
anual inundat` de Dun`re. La fel se \ntmpla
[i la Bechet-C`l`ra[i-D`buleni, dar, spre deo-
sebire de alte zone ale Luncii, aici predomina
solul nisipos. nainte s` vin` comuni[tii cu
iriga]iile, era vai de mama noastr`! Nu cre[tea
nimic aici, era numai nisip. Oamenii plecau
prim`vara s` lucreze n Dobrogea la vii sau prin
Banat [i se ntorceau toamna cu bucate [i
aminte[te Nea Vlcu, de 62 de ani, din Comu-
na C`l`ra[i. Solul nisipos, seceta prelungit` [i
lipsa unui sistem de iriga]ii for]au localnicii s`
migreze temporar n alte p`r]i ale ]`rii. Pepe-
nii erau necunoscu]i la D`buleni dup` cum
mi explic` localnicii din comuna nvecinat`,
C`l`ra[i: Noi aveam lubeni]e, nu `ia din D`-
buleni; [i era o vorb`: cu fata mare [i lubeni]ele
s` nu treci prin D`buleni c` te atac`. S`reau pe
c`ru]e, mncau [i cojile de la lubeni]e.
bucate din nisip 31
 Dup` preluarea conducerii de c`tre partidul
comunist, Lunca Dun`rii a suferit profunde
schimb`ri ecologice; ndiguind Dun`rea pe
aproape tot parcursul ei, b`l]ile au disp`rut. n
urm`toarele decenii, sutele de kilometri de ]evi,
conducte, canale, puse n func]iune cu multe
pompe [i kilowa]i, au transformat zonele inun-
date [i cele adiacente n teren arabil, desecat
[i conectat la vasta re]ea de iriga]ii. Mai mult
dect n alte p`r]i, agricultura la scar` mare,
sus]inut` de un sistem complex de desecare [i
iriga]ii, a declan[at o schimbare economic` [i
demografic` n comunele D`buleni, C`l`ra[i
[i Bechet, din jude]ul Dolj dup` cum mi
Localnicii din Bechet-
C`l`ra[i-D`buleni au
p`strat sistemul de
iriga]ii, n asocia]ie,
mai mult de un deceniu,
ie[ind la liman din tran-
zi]ia postsocialist`.
explic` dl. inginer agronom Vasile Toma, de
la Sta]iunea de Cercet`ri pe Soluri Nisipoase,
din D`buleni. |ncepnd cu 1969, s-au ame-
najat 80.000 ha n sistemul de iriga]ii Sado-
va-Corabia, dintre care 40.000 ha au fost pe
terenuri nisipoase; Banca Interna]ional` pentru
Reconstruc]ie [i Dezvoltare a dat bani pentru a
se face ntre 1970-75 sistemul de iriga]ii, foarte
performant; s-au dezvoltat produc]ia de cerea-
le, legumicultura, viticultura; aici erau cele mai
timpurii produc]ii din Romnia. Exportam n
U.R.S.S., Polonia, Germania; st`teau tirurile la
coad` s` ia piersicile de la noi n 5 ani s-a
amortizat investi]ia.
Investi]iile n infrastructur` au fost dublate
de cercet`rile [i experimentele sta]iunii, unde
s-au dezvoltat soiuri noi [i s-au testat hibrizi
32 n ati on al ge ogr aph ic au gust 2 016
pentru a rezista la stresul termic. n cteva de-
cenii, cultura rudimentar` de porumb, gru,
secar` [i ro[ii a fost nlocuit` de vaste suprafe-
]e acoperite de cereale [i plante tehnice, mii de
hectare de livezi de piersici [i cai[i, iar legumi-
cultura, practic inexistent` nainte, a produs
vinete, ardei, fasole, cartofi, ce aprovizionau o
]ar` ntreag`. Pn` s` vin` comuni[tii cu iriga-
]iile, nici nu [tiam ce sunt vinetele mi spune
tanti Florina n timp ce ud` pe nserat gr`dina
plin` de zarzavat. Aveam aici ni[te piersici pe
timpul comuni[tilor, rnduri-rnduri, o fru-
muse]e; uite, mi se ridic` p`rul pe mine cnd
mi aduc aminte. Era r`u c` nu aveam pine [i
nu era libertate, dar n rest era bine.
Iriga]iile au transformat profund terenul
sterp [i uscat, au stopat migra]ia temporar` a
for]ei de munc` [i au introdus soiuri variate de
legume. De[ertul Olteniei a devenit una din-
tre principalele zone de produc]ie legumicol`
din ]ar`. Dl. inginer Toma [i aminte[te c`, n
timpul unei vizite oficiale, Robert McNamara,
pre[edintele de atunci al B`ncii Mondiale, a
spus: Aici s-a f`cut un paradis n de[ert!
ANII AGRICULTURII SOCIALISTE au devenit is-
torie, la fel [i sistemele de iriga]ii [i desec`ri,
distruse [i devalizate. Str`b`tnd comunele
doljene din Lunca Dun`rii, situa]ia demogra-
fic` asem`n`toare a declan[at un tip de r`spuns
omogen : popula]ie mb`trnit`, f`r` posibili-
t`]i de investi]ii, iar cea tn`r`, plecat` la
munc` n str`in`tate, [i-a dat p`mntul n
arend` marilor corpora]ii sau investitori, care-l
cultiv`, export` profitul, n timp ce proprieta-
rul prime[te aproximativ 700 kg de produs/ha.
Pe partea dreapt` a Jiului, sat dup` sat, co-
mun` dup` comun` au arendat mai mult de
80% dintre p`mnturi. Trecnd Jiul, situa]ia se
schimb` dintr-odat`: Cum s`-mi dau terenul
n arend`? {tiu eu ce va fi n viitor? Cum s`-mi
las copiii f`r` p`mnt? mi spune d-na Ma-
ria, de 47 de ani, n timp ce irig` lotul ei plan-
tat cu varz`. Economistul Marius Cristea mi
confirm`: doar 8% dintre terenuri sunt date n
arend` n zona C`l`ra[i-D`buleni.
n iunie 2014, pe str`zile comunei Bistre], aflat`
 LEG
Solurile din zona Bistre] sunt cernoziomuri bune. Cele nisipoase din stnga Jiului
ng`lbenesc harta. S`r`cia solului [i lipsa de alternativ` i-au ndrjit pe d`buleni, care Cla
au ]inut cu din]ii de sistemul de irigare. Azi, ei vnd legume celor cu cernoziomuri.
LEGEND~
LEGEND~
Clase de soluri \n Cmpia Olteniei
Clase de soluri \n Cmpia Oltenie
Argiloas`
Argiloas`
Lutoargiloas`
Lutoargiloas`
Lutoargiloas`-argiloas`
Lutoargiloas`-argiloas`
LEGEND~ Lutoas`
Lutoas`
Lutoas`-argiloas`
Clase de soluri \n Cmpia Olteniei Lutoas`-lutoargiloas`
Lutoas`-argiloas`
Argiloas` Lutoas`-lutoargiloas`
Lutonisipoas`
Lutoargiloas` Lutonisipoas`
Lutonisipoas`-argiloas`

Ol
Lutonisipoas`-argiloas`

t
Lutoargiloas`-argiloas` Lutonisipoas`-lutoargiloas`
Lutoas` Lutonisipoas`-lutoargiloas`
Lutonisipoas`-lutoas`

Jiu
Negoi Lutoas`-argiloas` Lutonisipoas`-lutoas`
Nisipoas`
LEGEND~ Bistre] Nisipoas`
Ol O
Rast Lutoas`-lutoargiloas` Nisipoas`-lutoas`

t lt
Clase de soluri \n Cmpia Olteniei Nedeia Nisipoas`-lutoas`
Lutonisipoas` Nisipoas`-lutonisipoas`
JiuJiu

Dun Lutonisipoas`-argiloas` Nisipoas`-lutonisipoas`

Argiloas` `re D`buleni Nisipoas`-nisipolutoas`
Negoi a Bechet
Lutoargiloas` Lutonisipoas`-lutoargiloas` Nisipoas`-nisipolutoas`
Nisipolutoas`
RastNegoi Bistre] C`l`ra[i
Rast Bistre] Nedeia
Lutoargiloas`-argiloas`
ZONA Lutonisipoas`-lutoas` Nisipolutoas`
Nisipolutoas`-lutoas`
a
Dun Nedeia
RAST-NEDEIA
Lutoas` Nisipoas` `re
nNisipolutoas`-lutoas`
Nisipolutoas`-lutonisipoas`
Du
`re D`buleni CMPUL
Ol

D a Lutoas`-argiloas`
Bechet D`buleni Nisipoas`-lutoas` Nisipolutoas`-lutonisipoas`
Textur` variat`
LEGEND~ un`rea D~BULENI
t

Bechet C`l`ra[i
Lutoas`-lutoargiloas` Nisipoas`-lutonisipoas` Textur` variat`
Turb`
Jiu

ZONAde soluri \n Cmpia Olteniei

Clase Lutonisipoas` C`l`ra[i ea
Nisipoas`-nisipolutoas` Turb`
RAST-NEDEIA
ZONA n`r
Argiloas` CMPUL
Lutonisipoas`-argiloas` Du rea
Nisipolutoas`
] RAST-NEDEIA n` Lacuri, b`l]i, mla[tini
Nedeia Lutoargiloas`
D~BULENI
CMPUL
Lutonisipoas`-lutoargiloas` Du
Nisipolutoas`-lutoas` Lacuri, b`l]i,
Re]eaua mla[tini
hidrografic`
D~BULENI 0
Lutoargiloas`-argiloas` Lutonisipoas`-lutoas` Nisipolutoas`-lutonisipoas` Re]eaua hidrografic`
Localit`]i
D`buleni
Lutoas`
Bechet Nisipoas` Textur` variat` Localit`]i
Ol

C`l`ra[i
Lutoas`-argiloas` Nisipoas`-lutoas` Turb`
t

a
Lutoas`-lutoargiloas` n`re
Nisipoas`-lutonisipoas` 0 10 km
CMPUL
Lutonisipoas` DuNisipoas`-nisipolutoas`
Lacuri, b`l]i, mla[tini 0 10 km
D~BULENI
Lutonisipoas`-argiloas` Nisipolutoas` Re]eaua hidrografic`
Lutonisipoas`-lutoargiloas` Nisipolutoas`-lutoas` Localit`]i 0 10 20 40
Lutonisipoas`-lutoas` Nisipolutoas`-lutonisipoas` Km
ni
Nisipoas` Textur` variat`
pe partea dreapt` a Jiului, laTurb`
Nisipoas`-lutoas` 50 km n amonte pe 0Ion, din 10 kmcomuna C`l`ra[i, a venit s` completeze
0 10 20 40
Dun`re
n`rea de D`buleni,
Nisipoas`-lutonisipoas` trec c`ru]e nc`rcate [i se r`spunsul: AiciKmavem un caz fericit, primarul
Du Nisipoas`-nisipolutoas` 0 10 20 40
0
aude aproape
15
n
30
fiecare zi: Ro[iiiiii
Lacuri, de D````-
b`l]i, mla[tini
60
a nfiin]at o asocia]ie,
Km iar oamenii au folosit
Nisipolutoas` Re]eaua Kmhidrografic` 0 f`cut 5 de10 20
buleni, hai la ro[iiii,
Nisipolutoas`-lutoas`
Lubeeeeni]```` aveeeem n continuare sistemul de iriga]ii co- Km
Localit`]i
sauNisipolutoas`-lutonisipoas`
Castraaaave]i, hai la castraaaave]i. Am n- muni[ti, nu l-au distrus ca n alte p`r]i. Spre
30 trebat-o 60 variat`
mirat` pe gazda mea cum de cei de deosebire de
Textur`Km 0 10 20 40 0 5 Bistre]10 sau de20 alte comune din
Km Zona Rast-Nedeia
30 la D`buleni
Turb`
60 vin aici s` 0vnd` 10 kmzarzavaturi,
Km iar jude]ul 0 Dolj,5 zona10 Bechet-C`l`ra[i-D`buleni
20 Cmpul D`buleni
Km
r`spunsul m-a l`murit doar par]ial: cei de pe este predominant nisipoas`, Km iar culturile suntZona Rast-Nedeia
Cmpul D`buleni
Lacuri, b`l]i, mla[tini
partea stng` a Jiului sunt mult mai harnici, imposibile f`r` ap` mult`, n timp ce n alte
Re]eaua hidrografic`
au solarii,
Localit`]i sistem de iriga]ii [i deci primele re- p`r]i se poate face agricultur` doar cu precipi-
colte de legume. }`ranii de 0 acolo 5 vnd
10 ro[ii 20ta]ii. M` uit la h`r]ile realizate de Cristina Ro[-
Zona Rast-Nedeia
Km
10 20 ]`ranilor40 de aici. n Bistre], ca [i n majorita- ca, doctorand` la Facultatea
Cmpul D`buleni de Geografie de la
0 10 km
Km
tea comunelor din jude]ul Dolj, sistemul de Univ. Babe[-Bolyai, din Cluj-Napoca, \n timp
iriga]ii a fost distrus [i nu mai func]ioneaz` ce mi arat` cum solurile din zona Bistre] sunt
de ani de zile, iar oamenii se uit` la cer ca la cernoziomuri numai bune pentru agricultur`,
singura speran]`. pe cnd solurile nisipoase din stnga Jiului n-
0
Un 5an mai10 20
trziu, inginerul
Km agronom Tudor
Zona Rast-Nedeiag`lbenesc harta. {i totu[i cei de la nisipuri vin
Cmpul D`buleni

CREDIT HART~: CRISTINA RO{CA, DOCTORAND LA FACULTATEA DE GEOGRAFIE, bucate din nisip 33
UNIVERSITATEA BABE{-BOLYAI, CLUJ-NAPOCA; GEO-SPATIAL.ORG.
Marin Grlici doarme
ntr-un pat improvizat
n cabina unui vechi
automobil Aro. Mul]i
s`teni din zona D`-
buleni [i petrec lunile
de var` dormind pe
cmp, pentru a p`zi
recoltele [i instala-
]iile de iriga]ii.
[i vnd ro[ii celor de la cernoziomuri. S`r`-
cia solului [i lipsa de alternativ` i-au ndrjit
pe locuitorii de aici, care au ]inut cu din]ii de
sistemul de irigare, [i, probabil, [i memoria
colectiv` a vidului [i dezol`rii nisipoase ce do-
minau nainte de introducerea acestui sistem
\n perioada socialist`.
Localnicii din Bechet-C`l`ra[i-D`buleni au
p`strat [i au folosit sistemul reabilitat de iriga-
]ii, n asocia]ie, mai mult de un deceniu, ie[ind
la liman din tranzi]ia postsocialist` care a sf`r-
mat celelalte comunit`]i agrare vecine. Apoi,
n 2010, s-au v`zut n fa]a unui nou obstacol:
ncetarea subven]iilor pentru plata energiei
Noi aveam lubeni]e,
nu `ia din D`buleni; [i
era o vorb`: cu fata mare
[i lubeni]ele s` nu treci
prin D`buleni, c` te
atac`. S`reau pe c`ru]e,
mncau [i cojile...
electrice folosite la iriga]ii a dus la cre[terea
mult prea mare a pre]urilor. Asocia]ia utilizato-
rilor de ap` s-a destr`mat [i oamenii au c`utat
solu]ii individuale, orice, numai s` poat` face
s` rodeasc` p`mntul nisipos [i secetos: fiecare
[i-a s`pat pu] pe tarla.
MERGND CU MA{INA NCINS~ [i pr`fuit` pe
drumul din cmp, ntlnim un furnicar de
c`ru]e, tractoare, dube, dacii, remorci. Sahara
Olteniei este foarte animat` la ceas de sear`.
Oameni nnegri]i de soare [i de praf descarc`
din mijloacele lor de transport buc`]i de ]evi
de 4-5 m lungime, cu diametrul de 30 cm, [i
le monteaz` n cmp. A[a e [i d-na Maria: n
picioarele goale, calc` brazda de varz`, ]innd
n spatele drept o ]eav` pe care apoi o mbin`
cu cea adus` din c`ru]` de c`tre so]ul ei. n 20
36
36 n
n ati
ati on
on al
al geogr
geogr aph
aph ic
ic au gust
m on th 22011
016
de minute au asamblat o conduct` de 60 m [i
au conectat-o la pu]ul s`pat de ei lng` tar-
la. Rochia nflorat` a doamnei Maria e ud` de
transpira]ie [i de apa ce ][ne[te prin aspersor.
Se uit` ncruntat` de soare al`turi de so]ul ei la
bucata de p`mnt pe care au plantat s`pt`mna
trecut` varza.
Dup` o or` de iriga]ii, vor demonta instala-
]ia [i o vor asambla din nou la c]iva kilome-
tri mai la deal, unde au alt` bucat` de p`mnt
[i alt pu] s`pat. Apoi, la al]i c]iva kilometri,
unde au alt` parcel`. Ridic`, mbin`, car`, ud`,
dezmembreaz`, car`, pun la loc n c`ru]`. Ei
[i majoritatea localnicilor care au refuzat s`-[i
dea p`mntul n arend` [i umbl` cu ]evile dup`
ei n fiecare zi.
BANII C{TIGA}I DE CEI PLECA}I la lucru n
str`in`tate sunt investi]i n agricultur` [i n
cas`. Asemeni doamnei Maria, care lucreaz`
cteva luni pe an n Spania, [i ceilal]i localnici
care au c[tigat euro n Spania, Italia, Germania
s-au ntors n C`l`ra[i, [i-au modificat casele,
dar mai ales au cump`rat ngr`[`minte [i se-
min]e hibride de pepeni, f`r` de care nu puteau
face fa]` competi]iei [i cererii pie]ei.
Prim`vara, cnd vntul ntoarce nisipul prin
partea de sud a jude]ului Dolj, nu doar vl`sta-
rele firave de gru se ndoaie din greu. Kilome-
tri de folie de plastic, ce formeaz` ni[te tuburi
semicirculare la 20 de centimetri deasupra
p`mntului, tremur` cu fiecare pal` de vnt.
Sub ele se afl` vl`starele de lubeni]`. Solariile
pitice [i lungi sunt o inven]ie de c]iva ani. Ca
s` fac` fa]` competi]iei, adic` pepenilor adu[i
din Turcia [i Grecia nc` de la sfr[itul prim`-
verii, cultivatorii din Bechet-C`l`ra[i-D`buleni
cump`r` soiuri hibride de lubeni]` care dau
rod mai devreme sub c`ldura foliilor de plas-
tic. De aproximativ 5 ani, hibrizii au nlocuit
soiurile locale ne explic` dl. ing. Toma Vasile,
de la sta]iunea de cercet`ri. Situa]ia s-a schim-
bat de cnd cu Uniunea European`, pentru c`
de atunci nu mai sunt niciun fel de restric]ii.
nainte, nu era voie s` se cultive dect soiurile
din catalog, testate [i aprobate de institutele
de cercetare.
Participan]ii la o nunt` din satul C`l`ra[i defileaz` cu colaci, mere, plo[ti [i e[arfe tradi]ionale \n urma
unei dube \n care cnt` l`utarii, folosind curentul de la un generator (deasupra). Vestimenta]ia urban`
elegant` contrasteaz` cu cortul, improvizat din folii, care g`zduie[te petrecerea de nunt` (dedesubt).

b u c at e d i n n i s i p 37
Ca s` fac` fa]`
competi]iei str`ine,
cultivatorii din Be-
chet-C`l`ra[i-D`bu-
leni cump`r` soiuri
hibride de lubeni]`
care dau rod mai
devreme sub c`ldura
foliilor de plastic.

38
 Soiurile romne[ti se coceau ncepnd cu
iulie, pn` la jum`tatea lunii august, iar acum
recoltarea se face cu o lun` mai devreme. Ce-
lor din D`buleni le trebuie soiuri hibride, care
s` ias` ct de repede, s` poat` merge cu ele la
pia]` ct pre]ul e nc` bun la kilogram ne plantei, de semin]e [i vl`stare, ngr`[`minte,
explic` d-na Mihaela Croitoru, biochimist la
Sta]iunea de Cercet`ri pe Soluri Nisipoase, din
D`buleni. n 15-16 iulie, la pia]a de pepeni an-
gro din D`buleni vin comercian]i din toat` ]ara
[i cump`r` de la produc`tori lubeni]a cu 0,70
de lei/kilogram. Zece zile mai trziu, pre]ul a
sc`zut la 0,40 de lei/kilogram, [i v`d [irurile
40 n ati on al ge ogr aph ic au gust 2 016
de remorci, dube, c`ru]e ce se coc n soare n
a[teptarea de cump`r`tori.
Pentru 1 ha de lubeni]`, investi]ia se ridic` la
aproximativ 10.000 de lei. E nevoie de un sis-
tem de iriga]ii prin picurare, chiar la r`d`cina
folie pentru solarii [i de oameni care s` stea n
cmp din prim`var` s` p`zeasc` bostanii de
p`s`ri sau ho]i. Apoi, la vremea recoltei, tre-
buie angaja]i oameni la cules, dup` care tre-
buie aranjat transportul la pia]`. Pentru a avea
profit, cultivatorii trebuie s` investeasc` mult
n vl`stare [i ngr`[`minte. Semin]ele hibride
nu dau rod de la an la an, deci trebuie cum-
p`rate. Mai mult, n ultimii ani se pare c` nici
semin]ele cump`rate nu sunt a[a de bune, tre-
buie cump`rate vl`stare gata crescute pentru a
avea garan]ia rodului, iar acestea cost` [i mai
mult... Majoritatea localnicilor mi r`spund c`
nu se merit`. Dar v`znd tarlalele str`b`tute
n continuare de oameni cu ]evi n spate, mi
dau seama c` r`spunsul la ntrebare este mai
complex dect am reu[it eu s` n]eleg n peri-
oada de [edere la C`l`ra[i-D`buleni. Se pare c`
totu[i se merit`. Economistul Marius Cristea,
consultant al B`ncii Mondiale, mi arat` ni[te
Dup` ce a b`tut
palma cu un
cump`r`tor,
produc`torul Marian
al lui Stancu, rudar,
[i parcheaz` c`ru]a
plin` cu pepeni pe un
cntar de camioane,
pentru a stabili
cantitatea exact` [i
pre]ul final.
statistici paradoxale: cu toate c` agricultura se
face cu mijloace semirudimentare, iar fondurile
europene sunt ca [i inexistente, n contextul
birocra]iei excesive, al lipsei cofinan]`rilor [i
al slabei inform`ri, n D`buleni s-au construit
de departe cele mai multe locuin]e noi din ]ar`,
raportat la num`rul de locuitori. Din agricul-
tur` [i legumicultur`.
Pe marginea drumului dintre C`l`ra[i [i
Bechet, cu p`l`ria dat` pe ceaf` [i c`ma[a des-
cheiat`, Nea Marian, un rudar din Bechet, bea
vesel o bere n timp ce calul s`u, nh`mat la o
c`ru]` plin` de bostani, se desfat` cu o lubeni]`
cr`pat` pe jos. n scurt timp, apare o dub` din
Trgovi[te deja plin` pe jum`tate cu ardei,
ro[ii, castrave]i. Gata, boss, se face! Rudarul
s-a n]eles la pre] [i bate palma; vinde c`ru]a de
1.100 kg de pepeni cu 50 de bani kilogramul.
Lubeni]ele zboar` din mn` n mn` [i desc`r-
catul c`ru]ei pare un joc de handbal cu mingi
medicinale de 10 kg, n care rudarul marcheaz`
gra]ios n poarta dubei, s` nu striveasc` marfa.
n acest timp, mi poveste[te: Am luat p`mnt,
am cump`rat [i am nchiriat. Am pus bostani
de `ia buni, mi-a trimis b`iatu bani din Spania.
Acum, cnd am nceput s` recolt`m, s-a ntors
n ]ar`. Nu-i acas`. A plecat la Bucure[ti cu 40
de tiruri de lubeni]`. 20 le-am f`cut noi, 20
le-am cump`rat de la al]ii. Nea Marian, ase-
meni altor localnici, g`se[te solu]ii pe cont pro-
priu n lipsa unei pie]e mai favorabile. Sistemul
de vnzare [i distribu]ie e un element-cheie, iar
acest segment aduce profituri serioase.
n iunie 2011, primarul Clujului, Sorin
S`tenilor din
D`buleni le trebuie
soiuri hibride, care s`
ias` ct de repede, s`
poat` merge cu ele la
pia]` ct pre]ul este
nc` bun la kilogram.
Apostu, era arestat pentru mai multe fapte de
corup]ie. Procurorii DNA l acuz`, printre al-
tele, c` pretindea [i primea mit` n valoare de
50.000 de euro de la produc`torii de pepeni
din jude]ul Dolj, pentru a le elibera autoriza-
]ie de vnzare stradal` a produselor agricole.
La cel`lalt cap`t al ]`rii, n iulie 2015, pe tar-
laua ncins` de lng` D`buleni, tanti Florina
mi explic`: Pe timpul lui Ceau[escu, mergeam
cu lubeni]ele la pia]` la Timi[oara, Bucure[ti,
Trgovi[te, Cluj [i st`team cu s`pt`mnile.
Ne l`sau comuni[tii s` le vindem. Era bine,
sigur; nu-]i era fric` atunci c`-]i d` n cap [i te
omoar`. Acum eu nu mai merg. Dar oricum
|n anii 80, aveam Aro
[i tractor, apoi am fost
prima cu solar \n comu-
n`. Am 78 de ani [i-s tot
pe cmp de cum m` scol,
ct m-oi mai scula.
Gica Duculescu.
n-a[ mai putea, c` acum vnd n pia]` doar
oamenii [efului pie]ei, sunt mn` n mn`,
pl`tesc [i ocup` toate locurile [i nu ne mai las`
[i pe noi. Vecina o completeaz`: Copiii mei,
Cristina [i Georgic`, mergeau [i st`teau cu lu-
beni]a n pia]`. Erau la liceu. A[a f`ceam bani,
i ]ineam la [coal`.
n timpul socialismului, re]elele de distribu-
]ie [i vnzare erau bine puse la punct [i contro-
late de stat. n zon` mai era [i ntreprinderea de
Oana Ivan este antropolog specializat
n strategiile de adaptare ale comuni-
t`]ilor locale la diferite probleme de
mediu. Oana a petrecut cteva luni n
Lunca Dun`rii studiind, din perspecti-
va localnicilor, nti inunda]iile, apoi,
ARHIVA PERSONAL~
A AUTOAREI
Vin [i B`uturi Spirtoase, Vinalcoolul, care cum-
p`ra majoritatea fructelor. Acum, d-na Maria l
a[teapt` pe Ionu], unul dintre copii ei, n vrst`
de 25 de ani, s` vin` de la ora[ cu ma[ina, s`
ncarce [i s` mearg` s` vnd` legumele n co-
munele din apropiere. Al]ii ies cu ele la pia]a
din D`buleni, unde vin angrosi[ti din toat` ]ara
[i le cump`r` produsele cu remorca; a[a, pre]ul
la kilogram e mai mic, dar nu mai pierd timp
umblnd prin alte sate. Dac` aveam acces la
pie]ele din ora[e, nu mai plecam n Spania la
lucru, era destul profitul, dar a[a, la angro, de
abia ne ajungem pn` la anu completeaz`
d-na Maria. Toamna, produsele recoltate vor
umple c`m`rile, beciurile, borcanele, butoaiele,
l`zile copiilor [i ale nepo]ilor pleca]i la ora[ sau
ale altor s`teni din zonele nvecinate. Probabil
str`zile din Bistre] [i din alte comune de pe
malul drept al Jiului se vor umple de strig`tele
celor de pe malul stng: Haaaaai la vaaarz`,
varz```` de D`buleni aveeeem!!!
SOLUL NISIPOS {I SECETOS din aceast` zon`
a ]`rii alunga locuitorii s`i spre alte regiuni
n urm` cu 50-60 de ani. Sistemul de iriga-
]ii implementat de socialism a stopat migra]ia
[i a transformat tipul de agricultur` [i soiuri-
le cultivate. Nisipul fierbinte [i sterp a devenit
ideal pentru planta]iile de pepeni sc`ldate n
apa aspersoarelor. Asemeni altor regiuni ale
Romniei, [ocurile postsocialismului, ale pie-
]ei libere [i ale competi]iei, declinul natalit`]ii,
migra]ia n Vestul Europei, lipsa de subven]ii [i
reglement`rile UE [i-au l`sat amprenta asupra
comunit`]ilor din Bechet-C`l`ra[i-D`buleni.
Doar c` la 25 de ani de la schimbarea sistemului
politic, D`buleniul a devenit o marc` ce hr`ne[-
te o ]ar` ntreag` [i poate s` doboare primari
ardeleni. Pentru c` oamenii de aici au nv`]at s`
administreze ceva ce nu au ceilal]i: un de[ert. j
la polul opus, seceta. ral ca o zon` s`rac` [i re-
D`buleni a ajuns o mar- trograd`, dar cercet`rile de
c` na]ional` la legume [i teren din Bechet-C`l`ra[i-
pepeni [i am vrut s` v`d D`buleni au demontat
cum [i de ce; Sudul Rom- aceast` preconcep]ie, de-
niei este perceput n gene- monstrnd contrariul.
Mihaela Croitoru, cercet`tor la Sta]iunea de Cercet`ri pe Soluri Nisipoase din D`buleni, observ` un hibrid de
vn`t` dezvoltat de ea (deasupra). Produc`torii Constantin [i Marilena G\rlici descarc` pepeni \ntr-un trg an-
gro de la periferia Bucure[tiului (dedesubt). |n sezon, \nc`rcatul le ia zilnic 2 ore [i drumul 9, dus-\ntors.

b u c at e d i n n i s i p 43
Doi tineri se relaxea-
z` pe malul Dun`rii.
Ovidiu (dreapta)
lucreaz` \n Anglia, iar
Georgic` pl`nuie[te
s` plece [i el. Mirajul
vie]ii urbane \i face pe
mul]i tineri s` plece
la munc` \n afar`.

44
44 n ati on al ge ogr aph ic Apr il 2 015
In d i a s In s u r ge n c y 45
46
 Capacitatea de a modifica rapid codul vie]ii
ne-a oferit o putere f`r` precedent asupra na-
turii. |ntrebarea este: ar trebui s-o folosim?

REVOLU}IA
ADN-ULUI

Calla Vanderberg vine pe lume la Spitalul pentru

Femei Inova, din Falls Church, Virginia. La fel ca
tuturor nou-n`scu]ilor de aici, \i vor fi analizate [apte
dintre genele implicate \n metabolismul medicamen-
telor. |n felul acesta, medicii viitorului vor putea
adapta medicamentele profilului ei genetic unic.
Larve de ]n]ari din laboratorul lui Anthony James, de la Universitatea din California, Irvine, ne arat` cum
poate fi stopat` o boal` de temut. Ambele sunt Anopheles stephensi, purt`tor major al parazitului malariei \n zo-
nele urbane din Asia.
48 national geogr Folosind
ap hi c o
tehnic`
Au g u stnumit`
2 0 1 6 CRISPR, James a editat o gen` a larvei din dreapta, astfel \nct
insecta s` nu mai poat` transmite parazitul. O protein` fluorescent` semnaleaz` c` experimentul a reu[it.
Elibera]i, ]n]arii modifica]i cu CRISPR [i un instrument numit dirijarea genei ar putea \n cele din urm` s`-i
\nlocuiasc` pe cei s`lbatici, purt`tori ai bolii. |ns` incertitudinea este \nc` prea mare pentru un test
D N A REV OLU practic.
TION 49
FOTO: DAVID LIITTSCHWAGER (AMBELE)
50 national geogra p hic Au g u st 2 0 1 6
 Zhou Yin, de la Laboratorul Yunnan pentru Cercet`ri
Biomedicale asupra Primatelor, din Kunming, China, se
laud` cu un tn`r macac-cu-coad`-lung` crescut dintr-un
embrion modificat prin CRISPR. Zeci de alte organisme
inclusiv pui [i vite, ciuperci [i gru, somni [i crapi koi
au fost modificate cu CRISPR pentru a avea tr`s`turi
genetice specifice. Le vor urma mult mai multe.

D N A REV O L U T I O N 51
Text: Michael Specter
Foto: Greg Girard

D
ac` prive[ti \n jur \n biroul lui Anthony
James, nu ]i-e greu s` ghice[ti cu ce se ocup`
\n via]`. Desene cu ]n]ari acoper` pere-
]ii. C`r]i despre ]n]ari umplu rafturile.
Lng` biroul lui atrn` un afi[ mare, care \nf`- Vest [i Zika.
]i[eaz` o anumit` specie Aedes aegypti \n fie- |n epidemia tot mai extins` care a izbucnit
care stadiu de dezvoltare, de la ou [i pup` pn` anul trecut \n Brazilia, Zika pare s` fi produs o
la adult, m`rite la dimensiuni care i-ar face pe multitudine de tulbur`ri neurologice, \ntre care
fanii Jurassic Park s` p`leasc`. Numerele lui de la [i microcefalie, o dereglare rar`, care face ca be-
ma[in` con]in un singur cuvnt: AEDES. belu[ii s` vin` pe lume cu capete anormal de mici
De 30 de ani sunt obsedat de ]n]ari spune [i creiere subdezvoltate.
James, specialist \n genetic` molecular` la Uni- }elul laboratorului [i al carierei lui James
versitatea din California, Irvine. este s` g`seasc` o cale de a manipula genele
Exist` aproximativ 3.500 de specii de ]n]ari, ]n]arilor, astfel \nct insectele s` nu mai poat`
dar James se ocup` doar de cteva, fiecare din- r`spndi astfel de boli. Pn` de curnd, a fost
tre ele printre cele mai ucig`toare creaturi de pe o cale lung`, singuratic` [i \n mare parte doar
P`mnt. Printre ele este [i Anopheles gambiae, teoretic`. |ns` prin combinarea unei noi teh-
transmi]`torul parazitului malariei, boal` care nologii revolu]ionare, numit` CRISPR-Cas9,
ucide anual sute de mii de oameni. |ns` o mare cu un sistem natural cunoscut drept gene drive
parte din cariera lui, James s-a concentrat pe Ae- (dirijarea genei), teoria se transform` rapid \n
des. Istoricii cred c` acest ]n]ar a ajuns \n Lumea realitate.
Nou` pe cor`biile cu sclavi din Africa \n secolul al CRISPR pune \n mna omului o putere cu
XVII-lea, aducnd cu el febra galben`, care a ucis totul nou`. Pentru prima dat`, oamenii de
milioane de oameni. |n zilele noastre, ]n]arul [tiin]` pot acum, rapid [i cu precizie, s` modi-
poart` febra dengue, care infecteaz` pn` la 400 fice, s` [tearg` [i s` rearanjeze ADN-ul aproape
de milioane de persoane pe an, dar [i patogeni tot al oric`rui organism viu, inclusiv al omului. |n
mai de temut, ca chikungunya, virusul Nilului de ultimii trei ani, aceast` tehnologie a transformat

52 national geogra p hic au g u st 2 0 1 6

biologia. Lucrnd cu modele animale, cercet`torii
din laboratoarele din toat` lumea au folosit deja
CRISPR pentru a corecta defecte genetice ma-
jore, \ntre care [i muta]iile r`spunz`toare pentru
distrofie muscular`, fibroz` chistic` [i o form`
de hepatit`. Recent, mai multe echipe au folo-
sit CRISPR \n \ncercarea de a elimina HIV din
ADN-ul celulelor umane. Rezultatele s-au bucu-
rat doar par]ial de succes, dar mul]i cercet`tori
r`mn convin[i c` tehnologia ar putea contribui
la tratarea SIDA.
|n experimente, oamenii de [tiin]` au folo-
sit, de asemenea, CRISPR ca s` elimine din or-
ganismul porcilor viru[i care f`ceau imposibil
transplantul organelor lor la oameni. Ecologii
exploreaz` modalit`]i prin care aceast` tehno-
logie ar putea s` contribuie la protejarea speci-
ilor periclitate. Mai mult, speciali[tii \n biologia
plantelor, care lucreaz` cu o mare diversitate de
culturi, au \nceput s` lucreze la [tergerea genelor
care atrag d`un`torii. Astfel, bazndu-ne mai
degrab` pe biologie dect pe chimicale, CRISPR
ne-ar putea ajuta s` reducem dependen]a fa]` de
pesticidele toxice.
Nicio descoperire [tiin]ific` din secolul trecut
nu sun` mai promi]`tor [i nu strne[te mai
multe dileme etice. {i iat` o provocare [i mai
mare: dac` tehnologia CRISPR ar fi folosit` pen-
tru a edita celulele reproduc`toare (gametice)
ale p`rin]ilor, care concep un embrion uman
celulele care con]in material genetic ce poate fi
mo[tenit de urm`toarea genera]ie fie pentru a
corecta un defect genetic, fie pentru a accentua o
tr`s`tur` dorit`, modificarea ar fi apoi transmis`
copiilor acelei persoane, apoi copiilor copiilor
s`i [i a[a mai departe. Toate implica]iile unor
modific`ri att de profunde sunt dificil, dac` nu
chiar imposibil de prev`zut.
Este o tehnologie remarcabil`, cu multe uti-
liz`ri extraordinare. Dar dac` vrei s` faci un gest
att de decisiv precum rescrierea celulelor game-
tice, ai face bine s`-mi dai un motiv foarte serios
spune Eric Lander, directorul Broad Institute
of Harvard and MIT, fostul [ef al Proiectului
Genomul Uman. {i ar fi bine s` po]i spune c`
societatea a ales s` fac` asta [i c`, dac` nu exis-
t` un acord pe scar` larg`, a[a ceva nu trebuie
s` se \ntmple.
Oamenii de [tiin]` nu sunt \n pozi]ia s`
r`spund` la aceste \ntreb`ri mi-a spus Lander.
De fapt, nu sunt sigur c` ar putea cineva.
CRISPR-CAS9 are dou` componente. Prima este o
enzim` Cas9, care func]ioneaz` ca un bisturiu
celular pentru a t`ia ADN-ul. (|n natur`, bacte-
riile o folosesc ca s` reteze [i s` dezarmeze codul
genetic al viru[ilor invadatori.) Cealalt` este un
ghid ARN, care conduce bisturiul cu precizie spre
acele nucleotide literele chimice ale ADN-ului
pe care a fost trimis s` le incizeze. (Cercet`torii
includ rareori \n conversa]ie termenul Cas9 sau
terminologia lipsit` de elegan]` conform c`reia
acronimul CRISPR \nseamn` clustered regularly
interspaced short palindromic repeats scurte
repet`ri palindromice grupate [i spa]iate \n mod
regulat.
Acurate]ea acestui ghid pare supranatural`.
Oamenii de [tiin]` pot trimite o parte a unui
\nlocuitor sintetic \n orice loc dintr-un genom
alc`tuit din miliarde de nucleotide. Cnd ajunge
la destina]ie, enzima Cas9 decupeaz` sec-
ven]a ADN nedorit`. Pentru a repara ruptura,
celula insereaz` lan]ul de nucleotide care i-a fost
livrat \n pachetul CRISPR.
La momentul la care se \ncheie epidemia viru-
sului Zika din Puerto Rico, Centrul SUA pentru
Controlul [i Preven]ia Bolilor estimeaz` c`, pe
baza modelelor altor boli provocate de ]n]ari, cel
pu]in 25% dintre cei 3,5 milioane de portoricani
risc` s` contracteze virusul. Ceea ce \nseamn` c`
mii de femei \ns`rcinate vor fi probabil infectate.
|n prezent, singura metod` eficient` de lupt`
contra virusului Zika ar fi sc`ldarea insulei \n
insecticide. James [i al]i exper]i spun c` editarea
genetic` a ]n]arilor, folosind CRISPR [i folo-
sind dirijarea genei pentru a face permanete acele
modific`ri , ofer` o abordare net superioar`.
Dirij`rile genelor au puterea de a trece peste
regulile tradi]ionale ale eredit`]ii. De obicei, pro-
genitura oric`rui animal care se reproduce sexual
prime[te copia unei gene de la fiecare p`rinte.
|ns` anumite gene sunt egoiste. Evolu]ia le-a
d`ruit o [ans` mai mare de 50% de a fi mo[tenite.
Teoretic, cercet`torii ar putea combina CRISPR
revolu]ia adn-ului 53
Cercet`torii au apelat la ingineria genetic` clasic` atunci cnd au ad`ugat material genetic de la alte dou` specii
de pe[te pentru a crea somonul-de-Atlantic AquAdvantage (sus), care atinge dimensiuni comerciale de dou` ori
mai repede dect omologul s`u natural. Acesta consum` mai pu]in` hran` [i poate fi crescut \n izolare, aproape
de ora[e, reducnd costurile de transport, emisiile de carbon [i eliminnd orice risc de a evada. De[i conform FDA
pe[tele este 100% sigur pentru consum, dubii privind siguran]a alimentelor modificate genetic persist`. |n viitor,
e posibil s` fie acceptat` mai u[or hrana modificat` prin CRISPR, care nu combin` gene de la organisme diferite.
Nicio descoperire [tiin-
]ific` din secolul trecut
nu sun` mai promi]`tor
[i nu strne[te mai
multe dileme etice.
cu dirijarea genei pentru a schimba codul ge-
netic al unei specii, ata[nd o secven]` dorit` de
ADN de o astfel de gen` favorizat`, \nainte s`
lase animalele s` se \mperecheze \n mod natural.
|mpreun`, aceste instrumente ar putea impune
unei popula]ii aproape orice tr`s`tur` genetic`.
Anul trecut, \ntr-un studiu publicat \n Procee-
dings of the National Academy of Sciences, James a
folosit CRISPR ca s` creeze o variant` de ]n]ari
Anopheles incapabili s` mai r`spndeasc` parazi-
tul malariei. Am ad`ugat un mic pachet de gene
care le \ng`duie ]n]arilor s` func]ioneze ca de
obicei explic` el. Cu o singur` excep]ie, o mic`
schimbare. Acea schimbare previne transmiterea
parazitului mortal de c`tre ]n]ari.
Am trudit din greu \n anonimat ani de zile.
Dar gata! Acum, telefonul sun` ne\ntrerupt de
cteva s`pt`mni spune James, f`cnd semn cuta problemele acestei noi tehnologii. Grupul
cu capul spre teancul de mesaje de pe birou.
Combaterea ]n]arului Ae. aegypti, purt`to-
rul mai multor feluri de patogeni, ar implica o
abordare u[or diferit`. Ceea ce ar fi nevoie s`
facem mi-a spus el e s` manipul`m dirijarea
genei care duce la sterilitatea insectelor. Nu are
sens s` creezi un ]n]ar rezistent la Zika, dac` el
ar mai putea totu[i s` transmit` febra dengue [i
alte boli.
Pentru a lupta contra febrei dengue, James
[i colegii lui au conceput pachete CRISPR care
pur [i simplu ar putea [terge o gen` natural` a
unui p`rinte din s`lb`ticie, \nlocuind-o cu o ver-
siune care i-ar face to]i urma[ii sterili. {i dac`
am elibera suficien]i asemenea ]n]ari ca s` se
\mperecheze \n s`lb`ticie, \n cteva genera]ii (care
de obicei tr`iesc doar dou` sau trei s`pt`mni
fiecare), \ntreaga specie ar deveni purt`toarea
variantei modificate.
James e foarte con[tient c` eliberarea unei
56 national geogra p hic au g u st 2 0 1 6
muta]ii concepute \n laborator, menit` s` se
r`spndeasc` rapid \ntr-o popula]ie din s`lb`ti-
cie, ar putea avea consecin]e neprev`zute [i greu
reversibile. Categoric, exist` anumite riscuri aso-
ciate cu eliberarea unor insecte pe care le-ai editat
\n laborator spune el. Dar cred c` pericolul de
a nu face asta este mult mai mare.
AU TRECUT MAI BINE DE 40 DE ANI de cnd cer-
cet`torii au descoperit cum s` taie nucleotide din
genele unui organism [i s` le lipeasc` de genele
altuia, pentru a introduce caracteristicile dorite.
Speciali[tii \n biologie molecular` au fost \ncn-
ta]i de posibilit`]ile pe care le deschidea aceast`
practic`, denumit` ADN care recombin`. |ns`
cercet`torii [i-au dat seama de la bun \nceput
c`, dac` puteau transfera secven]e ADN \ntre
specii, puteau transmite neinten]ionat [i viru[i
sau al]i agen]i patogeni. Ceea ce putea provoca
boli neprev`zute, pentru care nu exist` protec]ie
natural`, tratamente sau leacuri.
{i nimeni n-a fost mai \nfrico[at de aceast`
perspectiv` dect cercet`torii \n[i[i. |n 1975, spe-
ciali[ti \n biologie molecular` din toat` lumea
s-au adunat la Asilomar Conference Grounds,
pe coasta central` a Californiei, pentru a dis-
\nfiin]at la aceast` \ntlnire a fost de acord cu
o serie de m`suri de siguran]`, inclusiv niveluri
de securitate pentru laboratoare, care cre[teau
exponen]ial odat` cu posibilele riscuri prezentate
de experimente.
|n scurt timp, a devenit evident c` m`surile
de siguran]` p`reau s` func]ioneze [i c` benefi-
ciile poten]iale erau enorme. Ingineria genetic`
a \nceput s` \mbun`t`]easc` vie]ile a milioane
de oameni. De pild`, diabeticii puteau conta
pe provizii sigure de insulin` manipulat` gene-
tic, preparat` \n laboratoare prin introducerea
genelor de insulin` uman` \n bacterii, urmat` de
cre[terea acestora \n rezervoare uria[e. Recoltele
modificate genetic, mai \mbel[ugate [i mai rezis-
tente la erbicide [i insecte, au \nceput s` tran-
sforme o mare parte din peisajul agricol al lumii.
{i totu[i, de[i medicamentele modificate ge-
netic au fost \n mare parte acceptate, nu la fel s-a
\ntmplat [i cu recoltele ob]inute \n acela[i fel,
\n ciuda zecilor de studii care arat` c` astfel de
produse nu sunt o hran` mai periculoas` dect
oricare alta. Dar, dup` cum demonstreaz` frene-
zia etichet`rii OMG-urilor (organisme modificate
genetic), nu conteaz` c` un produs e sigur, dac`
oamenii refuz` s`-l consume.
|ns` CRISPR ar putea oferi o cale de sc`pare
din aceast` mocirl` [tiin]ific` [i cultural`. |nc`
de la \nceputul epocii recombin`rilor, defini]ia
cuvntului transgenic [i termenul OMG s-au
bazat pe combinarea \n laborator a ADN-ului
unor specii care nu s-ar putea reproduce nicio-
dat` \n natur`. Dar cercet`torii sper` c`, folo-
sind CRISPR pentru a modifica ADN-ul, ar putea
calma opozi]ia. Tehnologia le permite oamenilor
de [tiin]` s` reproiecteze gene specifice, f`r` s` fie
obliga]i s` introduc` ADN de la alt` specie.
Orezul auriu, de pild`, este un organism modi-
ficat genetic astfel \nct s` con]in` gene necesare
pentru producerea vitaminei A \n partea comes-
tibil` a cerealei un proces care nu se petrece
\n mod natural \n plantele de orez. |n fiecare
an, pn` la o jum`tate de milion de copii din
lumea a treia \[i pierd vederea din cauza defici-
tului de vitamin` A \ns` activi[tii anti-OMG au
interferat cu cercetarea [i au \mpiedicat produc-
]ia comercial` a acestui tip de orez. Cu CRISPR,
oamenii de [tiin]` ar putea aproape cu certitudine
s` ob]in` acela[i rezultat prin simpla modificare a
genelor deja active \n plantele de orez.
Cercet`torii din Japonia au folosit CRISPR
ca s` prelungeasc` via]a tomatelor, inactivnd
genele care controleaz` procesul de \mb`trni-
re. {tergnd toate cele trei copii ale unei gene a
grului, Caixia Gao [i echipa ei de la Academia de
{tiin]e din Beijing au creat o variant` rezistent`
la o boal` specific`, numit` f`inare.
Fermierii au ajustat mereu genele unei sin-
gure specii prin \ncruci[are de mii de ani.
CRISPR ofer` pur [i simplu o metod` mai pre-
cis` de a face acela[i lucru. |n anumite ]`ri, cum
ar fi Germania, Suedia [i Argentina, legiuitorii
au f`cut distinc]ie \ntre OMG [i editarea prin
utilizarea unor instrumente ca CRISPR. Au fost
indicii c` [i Administra]ia SUA pentru Hran`
[i Medicamente ar putea urma acela[i proces,
ceea ce ar face produsele create prin CRISPR mai
disponibile [i mai u[or de reglementat dect orice
alt` form` de alimente sau medicamente modifi-
cate genetic. R`mne \ns` de v`zut dac` publicul
va beneficia de acestea.
POTEN}IALUL CERCET~RILOR CRISPR pentru
\mbun`t`]irea medicinei umane ar fi greu de exa-
gerat. Tehnologia a influen]at deja cercet`rile asu-
pra cancerului, simplificnd modificarea celule-
lor tumorale \n laborator, apoi testnd diverse
medicamente pentru a le identifica pe cele care
ar putea \mpiedica cre[terea tumorilor. |n scurt
timp, medicii ar putea folosi CRISPR ca s` trateze
direct anumite boli. Celulele-stem prelevate de la
persoanele hemofilice, de pild`, ar putea fi editate
\n afara corpului lor, pentru a corecta defectul
genetic care provoac` boala, iar apoi celulele nor-
male ar putea fi reintroduse, pentru a repopula
fluxul de snge al pacientului.
|n urm`torii doi ani, e posibil s` asist`m la
progrese medicale [i mai dramatice. Exist`
120.000 de americani pe listele de a[teptare pen-
tru un transplant de organe [i niciodat` nu vor
fi suficiente organe. Mii de oameni mor \n fiecare
an, \nainte s` ajung` \n capul listei de a[teptare.
Sute de mii nu ajung nici m`car s` \ntruneasc`
toate criteriile pentru a fi inclu[i pe list`.
De ani de zile, cercet`torii caut` o cale de a
folosi organe de animale pentru a atenua criza
de donatori. Porcii sunt de mult timp conside-
ra]i mamiferele alese pentru acest proiect, fiindc`
organele lor sunt similare ca m`rime cu ale noas-
tre. |ns` genomul de porc e plin de viru[i numi]i
PERV (retroviru[i endogeni porcini), similari
cu virusul ce provoac` SIDA, care s-a dovedit
capabil s` infecteze celulele umane. Nicio agen-
]ie de reglementare nu va permite efectuarea
de transplanturi cu organe infectate. {i, pn`
de curnd, nimeni nu a reu[it s`-i scape pe porci
de retroviru[i.
Acum \ns`, folosind CRISPR pentru a edita
genomul din organele de porc, cercet`torii par
pe drumul cel bun \n rezolvarea acestei probleme.
Un grup condus de George Church, profesor la
Harvard Medical School [i MIT, a folosit tehno-
logia ca s` \nl`ture toate cele 62 de apari]ii ale
genelor PERV dintr-o celul` de rinichi de porc. A
revolu]ia adn-ului 57
 Un lucr`tor a[teapt` s` intre \ntr-o \nc`pere steril` din
Laboratorul Interna]ional de Medicin` Regenerativ`, din
Shenzhen, China, unde corneea de porc e modificat`
pentru a fi transplantat` la om. Cercet`torii chinezi au
derulat de dou` ori experimente de alterare a embrioni-
lor umani nonviabili, folosind CRISPR. Mai e mult pn`
cnd tehnica s` poat` fi aplicat` [i embrionilor viabili,
care ar transmite mai departe modific`rile genetice.
F`r` ghiduri pentru edi-
tarea ADN-ului uman,
uria[ul poten]ial al
acestei revolu]ii ar putea
fi umbrit de spaim`.
fost pentru prima dat` cnd \ntr-un genom s-au
operat simultan att de multe modific`ri celulare.
Cnd cercet`torii au combinat \n laborator
acele celule editate cu celule umane, niciuna dintre
celulele umane nu a mai fost infectat`. Echipa a mai
modificat, \ntr-un alt set de celule porcine, 20 de ge-
ne despre care se [tie c` provoac` reac]ii \n siste-
mul imunitar uman. {i acest aspect ar putea fi
esen]ial pentru reu[ita unui astfel de transplant.
Church a clonat acum aceste celule [i a \nceput
s` le creasc` \n embrioni porcini. El se a[teapt`
s` \nceap` experimentele pe primate \ntr-un an
sau doi. Dac` organele func]ioneaz` cum trebuie
[i nu sunt respinse de sistemele imunitare ale ani-
malelor, urm`torul pas va fi testarea pe oameni.
Church mi-a m`rturisit c`, dup` p`rerea lui, asta
ar putea \ncepe \n mai pu]in de 18 luni, ad`ugnd
c` pentru mul]i oameni unica alternativ` la riscu-
rile unei astfel de \ncerc`ri este moartea sigur`.
Church [i-a dorit dintotdeauna s` g`seasc` o
cale de a le oferi transplanturi celor considera]i
insuficient de s`n`to[i pentru a le primi. Deci-
ziile legate de persoanele care primesc transplan-
turi seam`n` cu deciziile unui juriu care stabile[te
cine merit` s` moar` [i cine s` tr`iasc` a spus
el. Multe dintre aceste hot`rri se iau \n func]ie
de alte aspecte \n neregul` ale pacientului. Mul]i
oameni sunt respin[i fiindc` sufer` de boli in-
fec]ioase sau au probleme cu abuzul de diverse
substan]e o gr`mad` de motive. {i se crede c`
ace[tia nici n-ar beneficia de pe urma unui tran-
splant. |ns` bine\n]eles c` ar beneficia. {i, dac`
am dispune de foarte multe organe, am putea s`
facem transplanturi oricui!
DE DOU~ ORI |N ULTIMII 50 DE ANI, ecologi[tii
care studiaz` speciile s`lbatice au admis c` diho-
rul-cu-labe-negre unul dintre cele mai
60 national geogr a p hic au g u st 2 0 1 6
periclitate mamifere din America de Nord care
odinioar` tr`iau \n num`r mare pe Marile Cmpii
a disp`rut ca specie. Nu erau departe de adev`r;
fiecare dihor-cu-labe-negre care tr`ie[te ast`zi
e descendentul unuia dintre cei [apte str`mo[i
descoperi]i \n 1981 la o ferm` de vite de lng`
Meeteetse, Wyoming.
|ns` acestor dihori, care s-au \mperecheat \ntre
ei genera]ii la rnd, le lipse[te diversitatea geneti-
c`, deci le scad [ansele de supravie]uire ca specie.
Dihorii reprezint` un exemplu clasic de specie
care ar putea fi salvat` \n \ntregime prin tehnolo-
gia genomic` spune Ryan Phelan, din grupul
Revive & Restore, care coordoneaz` eforturile
de aplicare a genomicii la conservarea speciilor.
Lucrnd cu Oliver Ryder, de la San Diego Frozen
Zoo, Phelan [i colegii ei \ncearc` s` sporeasc`
diversitatea genetic` a dihorilor, introducnd
\n genomul lor mai multe variabile de ADN,
prelevate de la dou` specimene conservate cu 30
de ani \n urm`.
Eforturile lui Phelan ar putea viza dou`
pericole imediate [i cuplate \ntre ele. Primul este
lipsa hranei: cinii-de-prerie, principala prad`
a dihorilor, au fost decima]i de ciuma silvatic`,
o boal` provocat` de aceea[i bacterie care de-
clan[eaz` ciuma bubonic` la oameni. Iar ciuma e
fatal` [i pentru dihori, care se infecteaz` mncnd
cini-de-prerie mor]i de aceast` boal`. Un vaccin
contra ciumei umane, dezvoltat \n anii 1990, pare
s` le asigure [i dihorilor imunitate pe via]`. Echi-
pa de la Serviciul pentru Vn`toare [i Pescuit al
SUA a capturat, vaccinat [i a eliberat din nou \n
s`lb`ticie ct de mul]i dihori a putut (\n s`lb`ticie
tr`iesc cteva sute). |ns` o astfel de abordare, di-
hor cu dihor, nu poate proteja o \ntreag` specie.
O solu]ie mai sofisticat` a fost propus` de Ke-
vin Esvelt, profesor asistent la MIT Media Lab,
care a dezvoltat, \mpreun` cu Church, o parte
din tehnologia CRISPR [i a dirij`rii genei. Esvelt
descrie munca lui ca pe o evolu]ie care sculpteaz`.
Tot ce trebuie s` faci este s` oferi rezisten]`
explic` el , codificnd anticorpi genera]i de
vaccinare [i apoi editndu-i \n ADN-ul dihorilor.
Esvelt consider` c` o abordare similar` ar ajuta
nu numai ca dihorii s` devin` rezisten]i la cium`,
dar ar putea contribui [i la eradicarea bolii Lyme,
La Institutul de Cercet`ri
Farmaceutice Generale
Guangzhou, din China,
medicul veterinar Long
Haibin \l mngie pe
Taingou, unul dintre cei
doi cini beagle crescu]i
din embrioni edita]i astfel
\nct s`-[i dubleze masa
muscular`. Astfel de
experimente ne-ar putea
\mbun`t`]i pn` la urm`
cuno[tin]ele privind
distrofia muscular` [i
alte boli umane.

D N A Re v o l u t i o n 61
 CUM FUNC}IONEAZ~ |N NATUR~
Cercet`torii care studiaz` cum infecteaz` viru[ii bacteriile au descope-
rit un sistem imunitar natural ce reteaz` ADN-ul invadatorului.

Infecie
viral
anteri-
oar

Infec]ie
viral`
curent`

Cum se 1. Cardul de memorie genetic

Cnd e atacat` de un virus,

h`cuie[te
bacteria captureaz` [i sto-
cheaz` un segment din
secven]a ADN a intrusului.

ADN-ul
ADN viral stocat

Anumite bacterii [i-au creat 2. Un nou atac

evolutiv un sistem puternic, La un nou atac al virusului,
numit CRISPR, cu care lupt` bacteria genereaz` o copie a
contra infec]iilor virale. Cnd cardului de memorie, denu-
mit ARN de ghidaj, ca s`
e atacat` de un virus, bacteria
caute secven]a identic` din ARN de ghidaj
captureaz` [i stocheaz` o genomul virusului intrus.
secven]` scurt` de identifi-
care a ADN-ului virusului
un fel de card de memorie
genetic. Dac` acela[i virus
atac` genera]ii ulterioare ale CRISPR-Cas9 Enzim`
bacteriei respective, acestea care taie
vor putea folosi cardul de (Cas9)
memorie ca s` ghideze o 3. |narmarea ap`r`rii
Ghidul ARN recruteaz`
enzim` uciga[` c`tre secven- enzima Cas9. Perechea
]a identic` a noului invadator, CRISPR-Cas9 scaneaz` dubla
reteznd-o. Oamenii de secven]` elicoidal` a virusu-
[tiin]` au cooptat aceast` Marker lui, c`utnd un marker de
control pentru secven]a ADN
ma[in`rie molecular`
stocat` \n memoria bacteriei.
natural` nu numai pentru a
pune cap`t ac]iunii unei gene,
ci [i pentru a insera un nou
cod genetic \n organismele
vii, inclusiv la om. CRISPR 4. Retezarea codului
a declan[at o explozie de Cnd markerul este g`sit,
CRISPR-Cas9 elibereaz` secven-
cercet`ri [i o dezbatere ]a. Dac` se potrive[te, ADN-ul
etic` foarte aprins`. viral este t`iat, se degradeaz` [i
nu se mai poate reproduce.

JASON TREAT {I RYAN WILLIAMS, STAFFUL NGM.

ILUSTRA}IE: THOMAS POROSTOCKY. SURSA: JENNIFER
DOUDNA, UNIVERSITATEA DIN CALIFORNIA, BERKELEY
CUM E VALORIFICAT~ TEHNICA |N LABORATOR
Cercet`torii ar putea adapta mecanismul ca s` dezactiveze
gene sau s` introduc` secven]e ADN \n orice organism.
Distrugerea sistemului
Cercet`torii pot \ncepe s` \n]eleag`
cum func]ioneaz` genele dac` por-
nesc [i opresc una dintre ele. Pentru
asta, programeaz` structuri CRISPR-
Cas9 \n laborator, ca s` taie secven]e
de ADN [i s` dezactiveze gene care
afecteaz` s`n`tatea sau recoltele.
Genomuri la comand`
Secven]ele de ADN sintetic pot fi
modificate \n laborator [i apoi lipite
la locul t`ieturii, introducnd noi
tr`s`turi dorite \ntr-un organism
de pild`, rezisten]a la parazi]i.
Posibilit`]i nelimitate
Cu CRISPR, cercet`torii pot
modifica [i edita orice ge-
nom care a fost secven]i-
at: rapid, ieftin [i eficient.
Aplica]ii pentru
tehnologia CRISPR
Tratarea bolilor
Tehnologia de editare a
genomului dezv`luie ce
secven]e ADN sunt impli-
cate \n boli precum SIDA.
Modificarea ecologiei
R`spndirea bolilor tran-
smise de vectori, ca mala-
ria, ar putea fi redus` intro-
ducnd gene rezistente la
boal` la insectele s`lbatice.
Transformarea hranei
CRISPR ar putea fi utilizat`
pentru a crea recolte
rezistente la secet` sau la
al]i factori. Ciupercile
modificate cu CRISPR care
nu se \nchid la culoare au
fost deja aprobate \n SUA.
Oameni edita]i?
Experimentele cu embrioni
nonviabili arat` c` mai
r`mn multe lucruri de f`cut
[i multe r`spunsuri de dat
\nainte ca tehnologia
CRISPR s` poat` fi folosit`
pentru a edita oameni.
 Sngele uman se filtreaz` prin
pl`mni de porc \n laboratorul
lui Lars Burdorf, la Facultatea de
Medicin` de la Universitatea din
Maryland. Mii de oameni mor
anual \n lips` de organe umane
transplantabile. Cercet`torii fac
experimente cu CRISPR ca s`
cure]e organele de porc de
viru[ii d`un`tori omului. Ele
le-au fost deja transplan-
tate cu succes primatelor.
Fiindc` amndoi p`rin]ii lui Jack sunt purt`torii unei gene deficiente,
copiii lor au 25% [anse s` sufere de fibroz` chistic`. Jack, 16 luni,
este [i el purt`torul genei, dar nu va suferi niciodat` de aceast` boal`.
Mai mul]i embrioni (ca blastocistul \n vrst` de 5 zile de mai sus) au
fost analiza]i pentru a-i selecta doar pe cei care nu aveau boala [i
abia apoi au fost implanta]i \n uterul mamei, \ntr-un proces numit
diagnosticare genetic` de preimplantare (PGD). Ilan Tur-Kaspa,
care a realizat tratamentul la Institutul pentru Reproducere Uman`/
Institutul de Genetic` Reproductiv` din Chicago, a calculat c` PGD ar
putea duce anual la economisirea a 2,2 miliarde de dolari costurile
tratamentului fibrozei chistice.
FOTO: DAVID LIITTSCHWAGER (SUS)

provocat` de o bacterie transmis` de c`pu[ele care Dihorii-cu-labe-negre nu sunt nici pe departe

de obicei se hr`nesc cu [oareci-cu-picioare-albe.
Dac` rezisten]a la boala Lyme ar putea fi edi-
tat` \n ADN-ul [oarecilor cu CRISPR [i r`spn-
dit` \n rndul popula]iei s`lbatice, num`rul
\mboln`virilor ar fi redus sau chiar eradicat`
boala, cu un impact ecologic pu]in vizibil. Esvelt
[i Church, totu[i, resimt puternic faptul c` un
asemenea experiment nu trebuie \ncercat f`r`
participare public` [i nu \nainte ca oamenii de
[tiin]` care \l deruleaz` s` fi creat un sistem de
reversare, un fel de antidot. Astfel, \n cazul \n
care edit`rile originale ar avea consecin]e ecolo-
gice nemai\ntlnite pn` atunci, ei ar putea aplica
antidotul unei \ntregi popula]ii, pentru a anula
respectivele edit`ri.
singurele animale periclitate care ar putea fi sal-
vate prin tehnologia CRISPR [i dirijarea genei.
Popula]ia aviar` din Hawaii dispare rapid, \n
mare parte din cauza unui tip de malarie care
infecteaz` p`s`rile.
|nainte ca balenierele s` aduc` ]n]arii la
\nceputul secolului al XIX-lea, p`s`rile din in-
sulele hawaiiene nu fuseser` expuse la bolile tran-
smise de ]n]ari [i de aceea nu aveau imunitate.
|n prezent au mai r`mas doar 42 din cele peste
100 de specii de p`s`ri endemice din Hawaii, iar
trei sferturi dintre ele sunt listate ca periclitate.
American Bird Conservancy s-a referit la Hawaii
ca la capitala mondial` a extinc]iei p`s`rilor.
Malaria aviar` nu este o amenin]are doar

66 national geog r ap hi c a u gu s t 2 0 1 6
pentru p`s`rile endemice r`mase aici [i, dac` nu va
putea fi oprit` iar editarea genetic` pare a fi cea
mai bun` solu]ie , probabil c` toate p`s`rile din
arhipelag vor disp`rea definitiv.
Jack Newman este fost cercet`tor [tiin]ific-[ef
la Amyris, un adev`rat pionier \n dezvoltarea
unei forme sintetice de artemisinin`, singurul
medicament cu adev`rat eficient \n tratarea
malariei la om. Acum, el acord` mult` aten]ie
elimin`rii bolilor transmise p`s`rilor de c`tre
]n]ari. Singura metod` actual` prin care p`s`rile
pot fi protejate de malarie este uciderea ]n]a-
rilor prin pulverizarea unor chimicale puter-
nice deasupra unei regiuni uria[e. Chiar [i a[a,
succesul este doar par]ial.
Ca s` omoare un ]n]ar spune Newman , \n sn [i s` privim?
insecticidul de fapt trebuie s`-l ating`. Dar
multe dintre aceste insecte tr`iesc [i se \nmul-
]esc \n scorburi adnci de copaci sau \n fisu-
rile pere]ilor de stnc`. Pentru a le atinge cu
insecticide, categoric ar trebui s` otr`vim o
mare parte dintre speciile naturale ale junglei
hawaiiene. |ns` editarea genetic`, \n urma c`reia
s-ar ob]ine ]n]ari sterili, ar putea contribui la
salvarea p`s`rilor f`r` s` le distrug` habitatul.
Utilizarea geneticii pentru salvarea acestor
specii este o metod` incredibil de bine ]intit`
de abordare a mai multor probleme de me-
diu spune Newman. Malaria aviar` distruge
speciile s`lbatice din Hawaii, \ns` exist` o cale
de a o stopa. Chiar vrem s` st`m cu minile
revolu]ia adn-ului 67
R`spndirea
leacului
Cele mai multe gene ale unei spe-
cii au o [ans` din dou` de a fi mo[-
tenite de fiecare urma[. Dar odat`
cu apari]ia CRISPR [i a unei tehnici
controversate, numite dirijarea
genei prin inginerie, cercet`torii
\ncep s` schimbe aceste [anse \n
laborator. De pild`, o modificare
care face un ]n]ar rezistent la
malarie poate fi proiectat` astfel
\nct s` fie mo[tenit` de to]i
urma[ii acestuia.
|N FEBRUARIE ANUL ACESTA, directorul Servi-
ciului de Inteligen]` al SUA, James Clapper, a
avertizat, \n raportul s`u anual c`tre Senat, c`
tehnologiile precum CRISPR ar trebui privite ca
posibile arme de distrugere \n mas`. Mul]i cerce-
t`tori consider` comentariul nefondat sau cel pu-
]in extrem. Exist` c`i mai u[oare prin care tero-
ri[tii pot s` atace oamenii, f`r` s` recurg` la noi
boli ale recoltelor sau la viru[i uciga[i.
Cu toate acestea, ar fi o dovad` de lips` de
perspectiv` s` sus]inem c`, odat` cu aceste noi
instrumente moleculare, nu apare [i posibilitatea
de a face r`u (inclusiv [i poate c` mai ales
un r`u accidental). Oamenii de [tiin]` cei mai
responsabili pentru progresele precum CRISPR
sunt de acord c`, atunci cnd \ncepem s` crp`cim
mo[tenirea genetic` a altor specii, ca s` nu mai
vorbim [i de a noastr`, s-ar putea s` fie foarte greu
sau chiar imposibil s` ne mai \ntoarcem din drum.
Care sunt consecin]ele neinten]ionate ale
edit`rii genomului? \ntreab` Jennifer Doud-
na, cnd discut`m \n biroul ei de la Universitatea
din California, la Berkeley, unde pred` chimie [i
biologie molecular`. |n 2012, Doudna [i colega ei
fran]uzoaic`, Emmanuelle Charpentier, au fost
68 national geogr ap hi c au g u st 2 0 1 6
Procesul natural
De obicei, o gen` este mo[tenit`
de urma[i \n 50% dintre cazuri.
GEN~
MODIFICAT~
S~LBATIC~
primele care au demonstrat c` oamenii de [tiin]`
pot folosi CRISPR ca s` editeze ADN purificat
\n cuvete de laborator. Nu [tiu dac` avem sufi-
cient de multe cuno[tin]e despre genomul uman
sau despre orice alt genom ca s` putem da un
r`spuns complet la aceast` \ntrebare. Dar oamenii
vor folosi tehnologia indiferent dac` [tim sau nu
suficient de multe.
Cu ct [tiin]a propulseaz` omenirea \nainte
mai rapid, cu att pare mai \nfrico[`tor. Asta a
fost dintotdeauna adev`rat. Biologia de tipul f`-o
de unul singur e deja o realitate; \n scurt timp, e
aproape sigur, e posibil s` putem face experimente
cu o trus` CRISPR la fel cum genera]ii trecute
de crpaci de garaj se jucau cu radiouri pentru
amatori sau computere rudimentare. E logic s` ne
\ngrijoreze perspectiva unor amatori folosind in-
strumente ce pot modifica genetica fundamental`
a plantelor [i animalelor.
|ns` beneficiile acestor instrumente sunt la fel
de reale ca [i riscul de a le ignora. }n]arii pro-
voac` o agonie cumplit` la nivel mondial \n fie-
care an, iar eradicarea malariei sau a altor boli pe
care le transmit s-ar num`ra printre cele mai mari
realiz`ri ale medicinei. De[i \n mod clar e prea
 GEN~ S~LBATIC~
MODIFICAT~

Procesul proiectat
CRISPR-Cas9 poate introduce o gen` modificat` \ntr-o Cu dirijarea genei,
popula]ie, asigurnd aproape 100% mo[tenirea ei. CRISPR poate elimina
o anumit` gen` din
GEN~ S~LBATIC~ celulele reproduc`toare
MODIFICAT~ ale unui urma[, care
de]ine secven]e att de CRISPR
la p`rintele modificat
prin CRISPR, ct [i de la
p`rintele din s`lb`ticie.

Gena modificat`
ofer` un [ablon pen-
tru repararea t`ieturii,
permi]nd genei SEC}IUNE
s`lbatice s` accepte EDITAT~
secven]a modificat`.
Gena alterat` poate
fi acum transmis`
genera]iilor viitoare.

JASON TREAT {I RYAN WILLIAMS, STAFFUL NGM. ILUSTRA}IE: THOMAS POROSTOCKY.

SURSA: OMAR S. AKBARI, UNIVERSITATEA DIN CALIFORNIA, RIVERSIDE

curnd ca s` contempl`m utilizarea tehnologiei
CRISPR la embrionii umani viabili, exist` [i alte
metode de editare genetic` a celulelor gametice ale
omului, prin care am putea vindeca boli f`r` s` ne
modific`m descenden]a genetic`.
De exemplu, copiilor n`scu]i cu o boal` numit`
Tai-Sachs le lipse[te o enzim` foarte important`,
necesar` pentru ca organismul s` metabolizeze o
substan]` rezidual` gras` aflat` \n creier. Boala
este foarte rar` [i apare doar atunci cnd ambii
p`rin]i \i transmit copilului lor versiunea anor-
mal` a genei. Cu CRISPR ar fi foarte u[or de tratat
contribu]ia unui p`rinte s` zicem, spermato-
zoizii tat`lui pentru a ne asigura c` organismul
copilului nu va mo[teni dou` copii deficiente ale
genei. O asemenea interven]ie ar salva cu sigu-
ran]` vie]i [i ar reduce [ansele de recuren]` a bolii.
Un rezultat similar poate fi ob]inut deja prin fer-
tilizarea in vitro: dac` se implanteaz` un embrion
care nu are aceast` gen` deficient`, atunci copilul
nu va transmite boala unei genera]ii viitoare.
Cnd ne confrunt`m cu riscuri greu de evalu-
at, suntem foarte tenta]i s` alegem inac]iunea.
Dar cum sunt \n joc milioane de vie]i, lipsa de
ac]iune devine un pericol \n sine. |n decembrie
anul trecut, oameni de [tiin]` din toat` lumea
s-au \ntlnit la Washington ca s` discute despre
etica acestor op]iuni dificile. Sunt planificate [i
alte discu]ii. Nu vor exista niciodat` r`spunsuri
simple, dar \n absen]a ghidurilor normative [i
deocamdat` nu exist` a[a ceva pentru editarea
ADN-ului uman uria[ul poten]ial al acestei revo-
lu]ii ar putea fi umbrit de spaim`.
Cu dirijarea genei [i CRISPR avem acum o
putere asupra speciilor de toate felurile, cum nu
am fi crezut vreodat` c` e posibil spune Hank
Greely, directorul Centrului pentru Legi [i Bio[ti-
in]` de la Stanford. Binele pe care l-am putea face
este enorm. Dar trebuie s` recunoa[tem c` avem
de-a face cu o putere cu totul nou` [i trebuie s` ne
asigur`m c` o vom folosi \n]elept. La ora actual`
nu suntem dota]i s` facem asta dar nu mai avem
timp de pierdut. j
Ce p`rere ai despre editarea ADN-
ului organismelor vii? Cercet`torii au
instrumentele necesare, dar cum ar
trebui s` le \ntrebuin]eze? {i cine s`
decid`? Eseuri pro [i contra dezbat
subiectul la ngm.com/Aug2016.

revolu]ia adn-ului 69
TEXT: CYNTHIA GORNEY

{tiin]`
versus ]n]ari
S trivim ]n]arii cu minile noastre enorme. Pulveriz`m insecti-
cide peste ei din camioane [i avioane. |i iradiem, le asan`m habi-
tatele, \i \nmul]im experimental \n laboratoare ca s` le d`m peste
cap ADN-ul. De mai bine de un secol, [tim c` mu[c`tura de ]n]ar
poate transmite o boal` grav`: Zika e virusul c`ruia i se acord` cea
mai mare aten]ie acum, \ns` malaria singur` ucide anual peste
400.000 de persoane, \n timp ce alte zeci de mii mor de febr` galben`
[i febr` dengue, transmise tot de ]n]ari. Pn` la ora actual`, aceste
insecte mai mici dect unghia degetului mare al unui copil au
r`mas cele mai periculoase animale nonumane de pe planet`.

{i \nc` ne str`duim s` ne dumirim cum le-am putea
veni de hac. N-avem un glon] de argint spun
frecvent entomologii [i al]i exper]i \n ]n]ari, mai ales
\n timpul alarmelor privind Zika. Ce vor s` spun`, de
fapt, este c` nu avem o ]epu[` pe care s` le-o \nfigem
\n inim`. Gloan]ele de argint sunt pentru vrcolaci.
Iar ]n]arii sau m`car unii dintre ei sunt vampiri.
Dintre cele 3.500 de specii identificate pn` acum de
cercet`tori, doar cteva sute se hr`nesc cu snge de
om, printre care [i Aedes aegypti [i Aedes albopictus,
specii purt`toare de virus Zika. Unele dintre ele, \n
special Ae. aegypti, se dovedesc ni[te agresori formi-
dabil de uimitori.
S` \ncepem cu echipamentul lor fizic, \n special al
celor mai antropofagi ]n]ari un mod elegant de a
spune c` prefer` sngele de om. Un ]n]ar popose[te
pe corpul t`u fiindc` \[i d` seama c` se apropie de
snge cnd detecteaz` transpira]ia, respira]ia [i c`ldura
corpului uman. Aparatul lui de hr`nire, acea tromp`
sofisticat`, este o minun`]ie cu mai multe compo-
nente: are un fascicul de mici filamente ca ni[te stilete
care str`pung pielea [i \]i pot sorbi sngele \n timp ce
\]i injecteaz` saliva lui \mbibat` cu un anticoagulant.
}n]arul \]i poate strecura fasciculul att de u[or
sub piele, \nct te prinzi ce se \ntmpl` abia dup` ce
osp`]ul de snge a \nceput. {i suge a[a pn` cnd
\[i dubleaz` greutatea [i apoi trebuie s` se deplaseze
greoi undeva ca s` se odihneasc`, aruncnd peste
bord lichidul [i p`strnd doar nutrien]ii, \nainte s`
poat` zbura iar cum trebuie.
{i da, vampirii `[tia sunt \ntotdeauna femele.
|n lumea ]n]arilor, masculii se hr`nesc cu plante.

70 national geogra p hic a u gu s t 2 0 1 6

Tubul de hr`nire
Trompa ]n]arului este alc`tuit` din [ase fila-
mente ca ni[te stilete strns legate \ntre ele,
care alc`tuiesc fasciculul, \nconjurat de o teac`
numit` labium care nu str`punge pielea.

Lovitur` ramificat`
Fasciculul str`punge
pielea. Fiecare stilet
are un alt rol \n extra-
MN MN gerea sngelui. Labium
MX MX

H
L

Atac disimulat
MX MAXILARELE Saliva ]n]arului ac]ioneaz` ca un anes-
Lame ca de fier`str`u str`pung ]esuturile. tezic, amor]ind pielea victimei [i diminund
durerea \n]ep`turii, [i ca un anticoagulant,
MN MANDIBULA care men]ine curgerea sngelui.
}epu[e ascu]ite \mping fasciculul \nainte.
H HIPOFARINGELE
Un tub ca o panglic` injecteaz` saliva.
L LABIUM
Un tub de hr`nire flexibil Un ciclu vicios
aspir` sngele.
Viru[ii [i parazi]ii trec prin organismul ]n]a-
rului [i ajung \n corpul noii lor gazde \n trei
stadii, care de obicei dureaz` cteva zile.

Piele

1
2
Fascicul
3

1 Agentul infec]ios p`trunde \n organismul

]n]arului prin sngele ingerat de acesta,
Vas f`cndu-[i drum spre intestin.
capilar
2 Se deplaseaz` apoi prin corpul ]n]arului
[i se acumuleaz` \n glandele salivare.

3 Ajuns \n saliv`, patogenul infecteaz` noua

gazd` cnd ]n]arul \i suge sngele acesteia.

JASON TREAT {I RYAN WILLIAMS, STAFFUL NGM

ILUSTRA}IE: THOMAS POROSTOCKY
SURSA: ALEXANDRA WESTRICH, FIELD MUSEUM
 Boli transmise de ]n]ari
Patogenii s-au adaptat [i prosper` \n diferite specii de
]n]ari ale c`ror caracteristici \i fac gazde bune.

BOALA VIRU- CHIKUNGUNYA FEBRA FEBRA MALARIA FILARIOZ~ FEBRA NILULUI

SULUI ZIKA Denumit dup` GALBEN~ DENGUE Aceast` boal` LIMFATIC~ DE VEST
Acest virus cuvntul con- Aproape 60.000 R`spndit provocat` de un Aceast` boal` |n 1999, apari]ia
cu r`spndire torsionat din de decese sunt dup` anii parazit a ucis pes- tropical` altereaz` virusului \n SUA a
rapid` poate dialectul kima- atribuite anual 1970, acest te 400.000 de per- sistemul limfatic, pus \n eviden]`
provoca konde, acest acestei boli care virus poten]ial soane \n 2015. provocnd amenin]area pe
malforma]ii virus descoperit provoac` fatal amenin]` Cele mai multe desfigur`ri care o reprezint`
ale f`tului \n Tanzania \ng`lbenirea \n prezent cazuri fatale cumplite [i bolile transmise
cnd femeia provoac` dureri pielii; poate fi 50% din s-au \nregistrat m`rirea anormal` de insectele-vec-
e \ns`rci- articulare prevenit` prin popula]ia \n Africa Subsa- a unor p`r]i ale tori \n afara
nat`. puternice. vaccin. lumii. harian`. corpului. zonelor lor native.

Aedes aegypti Aedes albopictus Haemagogus* Anopheles* Culex quinquefasciatus

Tr`ie[te \n ora[e [i se O specie agresiv` [i u[or Ace[ti vectori de p`dure Singurul gen de insecte Se hr`nesc noaptea, sunt
hr`ne[te aproape \n adaptabil`, care poate care transmit febra gal- care transmite malaria, r`spndi]i \n \ntreaga lume
exclusivitate cu coloniza habitatele altor ben` pot fi identifica]i recunoscut dup` [i prefer` s`-[i depun`
snge uman. specii de ]n]ari. dup` luciul lor metalic. antenele din fa]` lungi. ou`le \n ape murdare.

* Multe specii din acest gen pot transmite boala.

Femelele sunt cele care \n]eap`, lucr`toarele, sursa pe-
ricolului la adresa oamenilor. {i ele tr`iesc de pe urma
plantelor, dar to]i nutrien]ii din snge sunt pentru
ou`. Hr`nirea [i depunerea acestora este scopul esen-
]ial al vie]ii scurte, cu o ]int` precis` [i oarecum solita-
re a femelei. O singur` \mperechere poate fi suficient`
pentru o Ae. aegypti. Ea stocheaz` spermatozoizii \n
interiorul corpului, fertiliznd ou`le \n tran[e sepa-
rate, dup` nevoie, pn` la cteva sute deodat`. De
obicei, o femel` de Ae. aegypti are cinci sau [ase ocazii
s`-[i depun` ou`le, dac` nu e strivit` sau otr`vit` cu
insecticide [i \[i atinge speran]a de via]`, adic` o lun`.
Posibilit`]ile de \nmul]ire sunt n`ucitoare.
|ntreab`-i pe biologi ce avantaje naturale au pu-
tut avea diverse specii de ]n]ari r`spndind diverse
boli de ce Aedes au devenit, de pild`, principalii
transmi]`tori ai virusului Zika, iar Anopheles, pur-
t`torii parazi]ilor de malarie [i e foarte posibil s`-]i
spun` c` inversezi ordinea lucrurilor. Patogenii, mi-
croorganismele care provoac` boli, fiind decise s` se
\nmul]easc` \n corpul mamiferelor, sunt cei care au
\nv`]at de-a lungul evolu]iei lor milenare ce servi-
cii excelente de transport [i livrare se \ntmpl` s` le
JASON TREAT, RYAN WILLIAMS {I CHARLES PREPPERNAU, STAFFUL NGM
SURSE: ORGANIZA}IA MONDIAL~ A S~N~T~}II; CENTRELE PENTRU CONTROLUL {I PREVEN}IA BOLILOR (GRAFIC); YIANNIS PROESTOS, CYPRUS INSTITUTE (HART~).
poat` asigura anumi]i ]n]ari. Nu e o c`l`torie u[oar`
pentru patogeni: trebuie s` supravie]uiasc` dup` ce
au fost absorbi]i \n m`runtaiele unui ]n]ar, expu[i
enzimelor digestive [i apoi proiecta]i prin membra-
ne \ntr-o gland` salivar` a ]n]arului, \nainte de a fi
injecta]i \n urm`toarea lor gazd` cu snge cald. Cei
care \i injecteaz`, pe de alt` parte, nu fac dect s`-[i
perpetueze specia. O foarte rar` confluen]` a evolu]i-
ei a \ng`duit s` se \ntmple acest lucru spune Karl
Malamud-Roam, cercet`tor care studiaz` ]n]arii [i
conduce un program de gestionare a d`un`torilor la
Universitatea Rutgers. E greu s` fii un agent patogen
sau un ]n]ar de succes.
E normal s` avem un minim respect pentru
aceast` remarcabil` confluen]` [i pentru ingeniozi-
tatea uria[` a vampirilor zbur`tori. S` lu`m strategiile
reproduc`toare ale lui Aedes aegypti, care, din cauza
virusului Zika, a devenit subiect de simpozioane [i
planuri de atac la nivel interna]ional. O femel` de Ae.
aegypti \[i depune ou`le \n tot felul de ochiuri de ap`
pe care oamenii tind s` le creeze \ntmpl`tor \n via-
]a de zi cu zi: e de ajuns vasul cu ap` al unui animal
de companie, un capac de borcan cu gura \n sus, un
 R`spndirea ]n]arilor
}n]arii tr`iesc excelent \n clima tropical`. Aceast` zon` se va
extinde spre poli, pe m`sur` ce P`mntul se \nc`lze[te.
AMERICA
DE NORD
E posibil ca pn` la
600 de milioane de
persoane s` fie expuse
speciei invazive Aedes
albopictus, purt`toa-
rea virusului Zika.
Schimb`ri estimate
ale habitatelor
propice pentru ECUATOR
Aedes albopictus,
pn` \n 2050
AMERICA
+100%
DE SUD
Nicio schimbare
100%
cauciuc aruncat sau un rezervor cu capacul cr`pat.
Femela \[i \mpr`[tie ou`le \n zon`, diminund [ansele
noastre sau ale naturii de a-i nimici toate odraslele
deodat`. Sau le depune \n locuri deocamdat` uscate,
care \ns` nu vor mai fi a[a cnd se schimb` vremea.
Da, att de ingenioas` este. {i toat` ziua \n]eap` tot
ce prinde; plasele de protec]ie pentru paturi (care
au contribuit la reducerea deceselor provocate de
malarie la nivel mondial, pentru c` ]n]arii anofeli,
purt`torii patogenului bolii, tind s` atace noaptea)
nu sunt la fel de eficiente contra virusului Zika sau a
altor boli transmise de Aedes.
Iar cnd \ntinzi mna s` plesne[ti o femel` de Ae.
aegypti care tocmai te \n]eap`, e foarte probabil ca
ea s` zboare imediat, sc`pnd de palma aduc`toare
de moarte, dar s` se \ntoarc` mai trziu ca s` te mai
\n]epe o dat`. A[a se asigur` c` ai parte de o doz`
multipl` spune entomologul Grayson Brown, de
la Universitatea din Kentucky, care \n martie a mers
\n Brazilia, unde Zika a lovit crunt, ca s` modereze o
\ntrunire despre Aedes aegypti.
Criza \n Americi a fost afi[ul summitului,
iar Brown spune c` discu]iile au luat \n considerare
EUROPA
ASIA
TROPICUL RACULUI
AF RI C A
Anumite regiuni ar
putea deveni prea
calde pentru ]n]ari.
TROPICUL CAPRICORNULUI
AUSTRALIA
mai multe tipuri de criz`, nu doar r`spndirea ex-
ploziv` a virusului Zika. Febra galben` r`mne o
amenin]are teribil`, ca [i febra dengue, chikungunya
[i Mayaro, un virus al maimu]elor r`spndit de ]n-
]ari, care \i infecteaz` pe oameni \n partea de nord-
vest a Braziliei. Strategiile defensive luate \n calcul
de cercet`tori sunt de la cele mai simple pn` la
cele ambi]ioase [tiin]ific: campanii de cur`]are a
locurilor \n care se reproduc, proiecte experimentale
pentru capcane, semnale acustice care omoar` larve-
le, planuri de prevenire a reproducerii cu succes prin
infectarea lor cu bacterii sau modificarea structurii
lor genetice. Una dintre prezent`ri descria o tehnic`
sinuciga[`, care profit` necru]`tor de faptul c` Ae.
aegypti \[i r`spnde[te larvele \n mai multe locuri:
se \mpr`[tie \n primul loc otrav` pentru larve, cu
care femela se contamineaz` cnd aterizeaz` acolo.
Astfel, cnd va ajunge \n urm`toarea loca]ie, \[i va
otr`vi singur` odraslele.
Dar nu exist` gloan]e de argint. {i nici nu va
exista un glon] de argint spune Brown. Va fi o
munc` grea. Dar trebuie f`cut` [i reluat` an de
an pentru totdeauna. j
[tiin]` versus ]n]ari 73
Ye Ye, o femel` de panda-uria[ \n vrst` de 16 ani, st`
tol`nit` \ntr-un ]arc de renaturare, la un centru de con-
servare din Rezerva]ia Natural` Wolong. Numele ei,
ale c`rui caractere reprezint` Japonia [i China, celebrea-
z` prietenia dintre cele dou` ]`ri. Puiul lui Ye Ye, Hua
Yan (Fata Frumoas`), este preg`tit pentru a fi eliberat.

74
Res`lb`ticirea
ur[ilor-panda
Chinezii [tiu cum s` reproduc` panda-uria[i.
Acum \i elibereaz` \n natur`, unde [i ani-
malele, [i habitatul lor se confrunt` cu riscuri.
Zhang Hemin Tata Panda pentru angaja]ii lui
pozeaz` cu ursule]i n`scu]i \n 2015 la Baza Panda
Bifengxia. Unii localnici cred c` panda-uria[i au puteri
magice spune Zhang, care coordoneaz` multe din-
tre eforturile Chinei de conservare a speciei. Pentru
mine, reprezint` pur [i simplu frumuse]ea [i pacea.
Text: Jennifer S. Holland
Foto: Ami Vitale
M` ghemuiesc \n iarb` ca s` m` uit mai
de aproape la animalul care vine cl`tinn-
du-se spre mine. Are vreo patru luni,
m`rimea unei mingi de fotbal, ochii u[or
bulbuca]i [i, f`r` \ndoial`, pufo[enia [i
parfumul unui c`]elu[. Impulsul de a-l ri-
dica [i a-l strnge \n bra]e este cople[itor.
Acea dr`g`l`[enie e unul dintre motivele pentru care
panda-uria[ este o senza]ie interna]ional`, dar [i o
emblem` cultural`, o min` de aur pentru economie [i
o surs` de mndrie na]ional` \n China singura ]ar`
\n care mai supravie]uiesc ace[ti ur[i asiatici. Acum,
lumea \ntreag` urm`re[te \ncercarea perseverent`
a Chinei de a men]ine ur[ii-panda pe hart` ceea
ce, \n unele privin]e, a fost o reu[it` f`r` precedent.
Ca multe alte specii periclitate, panda-uria[i au
intrat \n declin cnd popula]ia uman` \n cre[tere a
acaparat terenurile s`lbatice \n folosul s`u. Problema
nu a disp`rut de cnd specia a fost listat` ca periclitat`,
\n 1990. |ns` chinezii au petrecut ultimul sfert de secol
perfec]ionnd metode de reproducere [i constituind o
popula]ie captiv` cu sute de indivizi profitnd de ea
pentru a atrage milioane de dolari de la turi[ti.
Dar una e s` cre[ti animale \n captivitate \n fa]a
mul]imilor adoratoare, [i alta s` asiguri supravie]uirea
unei specii \n natur`. Orice urmeaz` \n conservarea
78 national geogra p hic a u gu s t 2 0 1 6
acestui urs poate decide dac` panda-uria[ devine o re-
licv` \n spatele gratiilor sau va cutreiera liber p`durile.
PANDA-URIA{I SUNT MAE{TRI ai adapt`rii. Noi,
oamenii, ne-am obi[nuit s` schimb`m mediul pentru
a se potrivi cu nevoile noastre spune Zhang Hemin,
directorul Centrului de Cercetare [i Conservare pentru
Panda-Uria[ din China, care supravegheaz` trei baze
de ur[i-panda: Bifengxia, Dujiangyan [i Wolong. Dife-
ren]a este c` ur[ii-panda s-au schimbat ei \n[i[i pentru
a se potrivi cu mediul.
Timpul [i nevoia i-au ajustat pe ur[ii-panda la un
habitat foarte specific. Construi]i la fel ca rudele lor
carnivore, ur[ii ace[tia [i sunt ur[i adev`ra]i, potrivit
ADN-ului au \nc` acei canini pentru sf[iat carnea [i
enzime pentru a o digera. Din cauza golurilor din re-
gistrul fosil, nu este clar cnd anume s-au separat de al]i
ur[i. Un maxilar din Spania plaseaz` o rud` timpurie
a ursului-panda la o vrst` de 11,6 milioane de ani, \n
Este p`c`lit un ursule]-panda
de un costum de panda? Asta se
sper` la centrul Hetaoping, din
Wolong, unde ur[ii crescu]i \n cap-
tivitate care se preg`tesc pentru
eliberare sunt relativ feri]i de con-
tactul cu oamenii, chiar [i \n tim-
pul unei rare examin`ri directe.
timp ce probele ADN sugereaz` 18 milioane. Iar oasele
dintr-o pe[ter` din China arat` c` ur[ii-panda a[a cum
\i [tim au cel pu]in dou` milioane de ani.
Momentul [i motivul pentru care panda au de-
venit vegetarieni sunt \n dezbatere, dar acei eoni de
adapt`ri i-au dotat pe panda moderni cu ni[te unelte
unice, printre care molari netezi pentru zdrobit [i o
excrescen]` ca un deget mare, o extensie a osului \n-
cheieturii, util` pentru mnuirea bambusului. Lucru
interesant, le lipsesc microbii intestinali speciali pentru
a descompune bambusul, care a devenit 99% din hra-
na lor un motiv pentru care sunt animale cu energie
relativ redus`. Pentru a extrage suficiente substan]e
nutritive, ur[ii-panda m`nnc` zilnic \ntre 9 [i 18 ki-
lograme de materie vegetal`.
Dragostea pentru o anumit` flor`, care cre[te cel
mai bine sub arborii mari [i b`trni, cu ascunz`toare
pentru pui, nu le permite ur[ilor-panda s` tr`iasc`
oriunde. Dar aceast` specializare ac]ioneaz` acum \m-
potriva lor. Specia era r`spndit` cndva \n Sudul [i
Estul Chinei [i \n partea de nord a Myanmarului [i a
Vietnamului. Acum se g`sesc \n por]iuni de habitat
montan numai \n China \n, poate, unu la sut` din
arealul lor istoric.
C]i panda s`lbatici exist`? Cercet`torii \ncearc`
s`-i numere \nc` din anii 70, cnd se credea c` exis-
tau aproximativ 2.500 de exemplare. Num`rul a sc`-
zut \n mod dramatic \n anii 80, \n parte din cauza
unei dispari]ii naturale periodice a bambusului. (|n
mod normal, panda pot supravie]ui unor astfel de
evenimente ecologice naturale deplasndu-se \ntr-un
habitat mai roditor, dar dac` nu au unde s` se mute,
vor muri de foame.)
Cel mai recent studiu al guvernului chinez, din
2014, raporta 1.864 \n s`lb`ticie, cu 17% mai mul]i
dect \n 2003. |ns` Marc Brody, beneficiar al unui
grant National Geographic care a fondat organiza-
]ia nonprofit de conservare Panda Mountain, averti-
zeaz` c` este greu s` avem \ncredere \n cifre precise.
Poate c` doar am devenit mai buni la num`rat pan-
da spune el. De asemenea, este greu s` compar`m
numerele de-a lungul deceniilor deoarece arealele [i
metodele de studiu au variat; ast`zi, ele includ analiza
ADN a excrementelor de panda.
|ntre timp, chinezii \[i reproduc frenetic ursul em-
blematic \n captivitate. |n primii ani (pn` la sfr[i-
tul anilor 90) au fost multe \ncerc`ri e[uate, att la
80 national geogr a p hic a u gu s t 2 0 1 6
reproducere, ct [i la men]inerea \n via]` a puilor. Iar
diversitatea genetic` de[i sus]ine adapt`rile utile [i
poate proteja o popula]ie \mpotriva extinc]iei a fost
o prioritate redus`.
Cu ajutor din str`in`tate, chinezii au \ndreptat
lucrurile. David Wildt, de la Institutul de Biologie
de Conservare din cadrul Institutului Smithsonian,
a f`cut parte din echipa interna]ional` care a lucrat
prima oar` cu oamenii de [tiin]` chinezi la biologia
[i cre[terea ur[ilor-panda. Curnd aveau o mul]ime
de pui de panda spune el. |ntr-un fel, ne-am instru-
it pn` ne-am pierdut slujba. Acum, panda sunt
printre animalele cu cea mai mare diversitate genetic`
\n captivitate spune colegul lui Wildt, geneticianul
Jonathan Ballou, care a conceput algoritmul aplicat
acum de chinezi \n deciziile privind reproducerea.
O mare parte din ac]iune se petrece la Baza Panda
Bifengxia, sau BFX, unde am avut ocazia s` v`d ursule-
]ii de aproape. Vizitatorii de aici pot vedea panda adul]i
\n ]arcuri sub cerul liber apleca]i peste bur]ile lor
ample, clef`ind dezordonat tulpini lungi de bambus
din mormanele imense livrate de mai multe ori pe zi.
Mai sus de aceste exponate se afl` cl`direa \n care
locuiesc ur[ii din programul de reproducere, unde are
acces doar personalul. |mprejmuirile sunt din beton
cu u[i cu gratii de fier; fiecare se deschide spre un ]arc
\n aer liber. De obicei este o femel` panda \n fiecare,
mncnd sau dormind, uneori cu un pui \n bra]e.
Chiar [i dup` mul]i ani, ori de cte ori o panda
este gestant` sau na[te aici, toat` lumea este foarte
bucuroas` [i entuziasmat` mi-a spus Zhang Xin,
un \ngrijitor veteran care cam sem`na cu un urs. Ne
uit`m \n fiecare zi la adul]i, la pui, ct m`nnc`, cum
arat` excrementele lor, dac` starea lor de spirit e bun`.
Vrem doar s` fie s`n`to[i.
|n acest cadru, pu]ine lucruri legate de produc]ia de
panda sunt naturale. Punerea laolalt` a unui mascul
cu o femel` poate chiar s` duc` la agresiune \n loc de
\mperechere. Pentru a crea ambian]`, cresc`torii din
China au \ncercat porno cu panda ni[te filmule]e
cu ur[i \mperechindu-se, \n special pentru sunetele \n-
curajatoare; mere pe b`] pentru a tenta masculii s` ia
Urm`ri]i Panda Babies:
Mission Critical \n septembrie
pentru a vedea dezvoltarea lor
\n trei centre de reproducere.
 Ye Wei
Xian
llo
w

QIN LING

Hanzhong

MI
N
Ankang

SHA
Guangyuan

N
ASIA
D
a ji
n

Jia
Beijing

ling
CHINA
QIO

ZONA
Mianyang M~RIT~
NGLAI

TAIWAN
Siguniang Shan Baza Panda Wolong,
6.250 m Gengda MYANMAR
Baza Panda Wolong,
BAZINUL (BIRMANIA)
VIETNAM
Hetaoping Baza Panda Dujiangyan Habitat curent
SICHUAN 0 600 km Habitat istoric
SHAN

REZERVA}IA Chengdu
NATURAL~
WOLONG
Res`lb`ticirea ur[ilor-panda
Baza Panda Bifengxia Dou` treimi dintre ur[ii-panda s`lbatici din lume
Yaan tr`iesc \n 67 de rezerva]ii naturale din p`durile secu-
Tu
o

DAXI lare bogate \n bambus de deasupra Bazinului Sichu-

AN Leshan
G
LIN an. Restul cutreier` zonele neprotejate din apro-
G
piere. China creeaz` rezerva]ii pentru a le reface [i
M

proteja habitatul pe cale de dispari]ie, crescndu-le

in
LING

REZERVA}IA arealul geografic cu aproape 12% din 2003 \ncoace,

NATURAL~ LIZIPING
ANG

Yibin iar acum res`lb`tice[te panda crescu]i \n captivitate.

AN
OXI

Y an gtze
SH
XIA

Habitatul curent al ur[ilor-panda-uria[i

Zone protejate 0 50 km
G
AN

LAUREN C. TIERNEY, STAFFUL NG. SURSE: COLBY LOUCKS, WWF-US; ANDRS VIA
LI

Xichang {I JIANGUO LIU, UNIVERSITATEA STATULUI MICHIGAN; WWF-CHINA; IUCN {I

UNEP-WCMC (2016), BAZA DE DATE MONDIAL~ A ARIILOR PROTEJATE
DA

pozi]ia de mont`; plante medicinale chineze[ti; [i chiar
Viagra [i juc`rii sexuale. Directorul Zhang Hemin, cu-
noscut [i sub numele de Tata Panda, \[i aduce aminte
de o ie[ire jenant` la cump`r`turi la un magazin de
juc`rii pentru adul]i din Chengdu. I-am spus vn-
z`torului c` aveam nevoie de un stimulator genital
feminin care trebuia s` se \nc`lzeasc` , mi-a spus el.
Apoi a trebuit s` cer o chitan]` pe care s` o depun la
guvern pentru decontare.
Acum, protocolul include inseminarea artificial`,
uneori cu sperm` de la doi masculi. O parte a dificult`-
]ii este c` femelele panda sunt \n estru numai o dat`
pe an, timp de numai 24-72 de ore. Endocrinologii
monitorizeaz` hormonii din urin` care pot prezice
ovula]ia [i pot s` insemineze de mai multe ori \ntr-o zi
sau dou` pentru a spori [ansele de implantare.
Apoi, timp de luni, femelele \i ]in pe \ngrijitori \n
suspans. Este greu chiar [i s` [tim dac` o femel` pan-
da este gestant` spune directorul de la BFX, Zhang
Guiquan. F`tul este att de mic, \nct este u[or s` nu
\l observi \ntr-o ecografie. Ursoaicele-panda pot avea
implantare \ntrziat`, perioade de gesta]ie extrem de
variate, fluctua]ii hormonale aleatorii [i avorturi spon-
tane discrete.
Masivul efort de reproducere \n captivitate ar putea
sugera c` panda sunt pur [i simplu inep]i sexual. Nu
tocmai. Timp de milioane de ani, ur[ii s`lbatici au
f`cut treaba f`r` interven]ia omului, pe baza ciclurilor
naturale, a marc`rii cu mirosuri, a strig`telor de \m-
perechere [i a rela]iilor sociale complexe care, \n cea
mai mare parte, lipsesc \n captivitate.
Caracterul artificial al acestui aspect [i al altora din
vie]ile lor o \ngrijoreaz` pe Sarah Bexell, de la Univer-
sitatea din Denver, care a lucrat ani de zile la un alt

r e s ` l b` t i c i r e a u r [ i l o r - p a n d a 81
La Bifengxia, ur[ii se \mperecheaz` sub supraveghe-
rea \ngrijitorilor cu totul altceva dect intimitatea pe
care o au \n s`lb`ticie. Administratorii bazei de panda
g`sesc modalit`]i de a permite comportamente re-
productive naturale, cum ar fi marcarea cu mirosuri,
alegerea perechii [i competi]ia \ntre masculi.
Orb, aproape lipsit de blan`, scncind [i avnd 1/900
din dimensiunea mamei, un panda nou-n`scut este
ct se poate de neajutorat. Dar nu pentru mult timp:
panda este printre mamiferele care cresc cel mai repe-
de, ajungnd de la 0,1 la 1,8 kilograme \n prima lun`.
Ursule]ii de trei luni dorm la cre[a de la Bifengxia. O
mam` panda care na[te gemeni de obicei nu reu[e[te
s` le acorde la fel de mult` aten]ie. |ngrijitorii reduc
povara schimbndu-i regulat pe pui ca fiecare s` aib`
parte de \ngrijire att uman`, ct [i de la ursoaic`.
Cnd nu sunt \n grija ursoai-
cei-mame sau a unei mame-su-
rogat, ursule]ii-panda primesc
\ngrijire uman` nonstop \ntr-o
cre[`. |ntotdeauna au nevoie de
cte ceva spune o \ngrijitoare.

centru de reproducere a ur[ilor-panda: Ur[ii sunt ex-

trem de stoici, mai ales panda. Chiar trebuie s`-i sco]i
din s`rite ca s` ob]ii o reac]ie pe care am percepe-o ca
stres. |nva]` s` se adapteze [i pot p`rea relaxa]i spu-
ne ea , \ns`, dac` am putea s` st`m s`-i interviev`m,
am auzi ceva foarte diferit. Ecologul William McShea,
de la Smithsonian, adaug`: Ce le cerem noi s` fac`
\n esen]`, s` fac` sex \ntr-o cabin` de telefon \n timp
ce o mul]ime de oameni privesc are pu]in de-a face
cu adev`rata reproducere a ur[ilor-panda.
Totu[i chinezii ob]in rezultate importante. |n 2015,
s-au n`scut 38 de ursule]i \n China. (BFX a produs 18
dintre ei cel mai mare num`r al s`u pn` acum). |n
cl`direa gr`dini]ei pentru panda din centrul BFX se afl`
camera imaculat` cu incubatoare, unde puii, cnd nu
sunt cu mama ursoaic` sau cu o mam`-surogat, pri-
mesc nonstop \ngrijire uman`. Separarea mamelor [i
a puilor este controversat`, dar spore[te supravie]uirea
puilor atunci cnd personalul poate plasa un nou-n`s-
cut mai slab sau respins la o mam`-surogat atent`.
Vizitatorii de afar` \[i lipesc nasurile [i aparatele foto revine niciodat`. Mi-a c`zut p`rul de la att de mult
de geamul camerei cu incubatoare, oftnd extazia]i \n stres. Este o presiune uria[` spune ea pentru a
fa]a celor cinci gheme de blan` din co[urile de pe podea. men]ine ursule]ii \n via]`: Sunt att de importan]i
Unii dintre ursule]i dorm; al]ii sunt cu ochii larg des- pentru China.
chi[i [i se mi[c`, scheunnd ca ni[te juc`rii pentru cini. Majoritatea ur[ilor-panda de la BFX \[i vor petrece
Liu Juan, minion` [i timid` \n spatele unor ochelari via]a \n captivitate, \n China sau \n gr`dinile zoologice
cu rame p`trate, lucreaz` \ntr-o tur` de 24 de ore, a din str`in`tate. Dar \n alte p`r]i din provincia Sichuan,
doua din s`pt`mna aceea. Are un copila[ care st` acas` cercet`torii se gndesc la un viitor mult mai s`lbatic
cu familia. Slujba asta e mai intens`, dar \mi place s` pentru puii de urs.
stau cu ei spune ea despre \ngrijirea puilor de panda. Hetaoping, vechea baz` panda din Rezerva]ia Natu-
Pus nou-n`scu]ii \n incubator, dat biberonul, leg`- ral` Wolong, e alc`tuit` dintr-o serie de cl`diri din pia-
nat, rgit, reac]ionat la strig`tele lor pentru aten]ie, tr` [i beton, cufundate \ntr-o vale din Mun]ii Qionglai
frecat burticile pentru stimularea intestinelor, cnt`rit Shan. La sfr[itul anilor 70, chinezii au \nfiin]at o sta-
[i m`surat [i aten]ie la puii care pleac` aiurea munca ]ie de lucru pe pantele \mp`durite de aici [i, din 1980,
este nonstop, un volum nebunesc spune ea. Pa- lucreaz` cu WWF, prima organiza]ie occidental` care
pucii ei portocalii pufo[i se tr[ie pe podea \n timp coopereaz` cu guvernul chinez \n ceea ce-i prive[te
ce alearg` dup` un evadat. Organismul meu nu \[i pe ur[ii-panda. WWF l-a trimis pe renumitul biolog

88 national geogra p hic a u gu s t 2 0 1 6

George Schaller s` efectueze cercet`ri, care au devenit
baza a ceea ce [tim ast`zi despre panda.
Tata Panda poreclit astfel pentru c` ursoaicele
\n travaliu de la centre par s` amne na[terea pn`
la sosirea lui Zhang [i datorit` devotamentului s`u
pentru animale a lucrat cu Schaller pe teren. Atunci
am \nv`]at s` iubesc profund panda mi-a spus el,
b`tndu-se u[or peste inim`. Avea un urs preferat
atunci, o femel` curioas` care i-a deformat ceainicul
[i i-a furat mncarea \ntr-o sear` cu ninsoare, \nainte
de a-i ocupa cortul. Nu voia s` plece. L-a folosit luni
de zile, \ntorcndu-se \n fiecare sear` [i l`sndu-mi
excremente cadou \n pat.
|n prezent, la Hetaoping sunt preg`ti]i pentru via]a
\n s`lb`ticie pui atent selecta]i. |ngrijitorii poart` cos-
tume \ntregi de panda, parfumate cu urin` de panda,
pentru ca ur[ii tineri s` nu se familiarizeze cu oamenii.
|ngrijitoarea Li Feng \[i ]ine \n bra]e pre]iosul protejat
lng` geamul cre[ei de la Bifengxia, cea mai popular`
oprire pentru cei care fac turul bazei panda. Peste
400.000 de oameni o viziteaz` anual pentru a z`ri [i a
fotografia cei mai \ndr`gi]i pui de animale din China.
Un pui de aici r`mne cu mama lui, iar pe parcursul
a doi ani, aflat \n grija ei, este \ncurajat spre s`lb`ticie.
Dup` vreun an, perechea este mutat` \ntr-un habitat
mare, \mprejmuit, sus pe munte, unde mama poate
continua s`-[i antreneze odrasla pn` cnd va fi elibe-
rat` dac` este considerat` potrivit` pentru libertate.
Pentru a se califica a explicat Zhang , un panda
tn`r trebuie s` fie independent, s` se fereasc` de alte
animale, inclusiv de oameni, [i s` fie capabil s` g`-
seasc` hran` [i ad`post f`r` ajutor. Nu to]i sunt a[a.
{i habitatul adecvat pentru eliberarea ur[ilor este
r e s ` l b` t i c i r e a u r [ i l o r - p a n d a 89
Dr`g`l`[enia este tripl` la fel [i munca. O singur` ma-
m` are grij` de to]i ace[ti pui, dintre care a n`scut doar
unul. Transferarea unui nou-n`scut slab sau respins de
la mama natural` la o mam`-surogat spore[te rata
supravie]uirii la centrele de reproducere pentru panda.
|ngrijitorii de la Rezerva]ia Wolong o transport` pe
Frumuse]e Delicat` la un control medical \nainte de
finalul preg`tirii pentru s`lb`ticie. Habitatul
protejeaz` [i ur[ii-panda-ro[ii, fazanii [i alte specii care
beneficiaz` de pe urma conserv`rii ursului-panda.
o problem`. Din anii 70, chinezii au trecut de la 12
rezerva]ii pentru panda la 67, f`cnd ca ur[ii s` fie, pe
hrtie, cel mai protejat animal de pe planet`.
Dar multe dintre aceste rezerva]ii sunt foarte mici,
populate de s`teni [i t`iate de drumuri, ferme [i alte
construc]ii umane. Oricum, peste o treime din panda
s`lbatici tr`iesc sau se aventureaz` dincolo de limitele
invizibile ale rezerva]iilor, unde habitatul poate fi mar-
ginal spune McShea, de la Smithsonian. Din cauza
accentului pe dezvoltarea economic` regional`, ofi-
cialit`]ile pot accepta baraje hidroelectrice, autostr`zi
92 national geogra p hic a u gu s t 2 0 1 6
[i opera]iuni miniere \n interiorul habitatului ur[i-
lor-panda, f`r` a se gndi la efectele pe termen lung
spune el.
|ntr-o not` pozitiv`, braconajul nu este o pro-
blem` aici: nimeni nu se atinge de ur[ii-panda spune
McShea. Sunt teritoriu interzis pentru braconieri.
(Vnarea ur[ilor-panda a fost legal` \n China pn` \n
anii 60; acum, uciderea unuia ar putea \nsemna 20 de
ani \n \nchisoare.)
Alte dificult`]i r`mn, de exemplu animalele care
pasc \n habitatul ur[ilor-panda. Cailor [i ur[ilor-pan-
da le plac pantele line [i p`durile de bambus; [i caii
m`nnc` bambus. Prin urmare, impactul cailor asupra
conserv`rii ur[ilor-panda este semnificativ spune
Zhang Jindong, de la Universitatea Normal` din Chi-
na de Vest, care face cercetare \n Wolong. |n 2012,
guvernul local a ordonat scoaterea cailor din p`duri

[i i-a \ndemnat pe oameni s` creasc` \n schimb iaci
[i alte animale spune el. Dar [i prezen]a acelor ani-
male \i determin` pe panda s` se mute spune el ,
[i unde pot s` mearg`?
Un cutremur masiv din 2008 a ucis zeci de mii de
oameni [i a pustiit gospod`riile de pe munte. Dezas-
trul, care a distrus o parte din Hetaoping, a dat guver-
nului local un pretext de a-i convinge pe s`tenii care
tr`iau \n habitatul ur[ilor s` se mute. Oficialit`]ile au
construit o serie de sate la [es pentru a-i g`zdui pe mul]i
dintre cei str`muta]i [i a anun]at o victorie pentru
conservarea ur[ilor-panda.
Unii s`teni au g`sit de lucru la construirea unei noi
autostr`zi care trece printr-un tunel prin mun]i \ntre
Chengdu [i Wolong. Al]ii, care [i-au abandonat cm-
purile [i animalele, r`mn f`r` loc de munc`. Unii re-
fuz` s` renun]e la vechea lor via]`. Li Shufang, o femeie
Din 2006, oamenii de [tiin]`
chinezi au eliberat cinci ur[i-
panda, to]i purtnd zg`rzi de
urm`rire. Doi au fost g`si]i mor]i.
Ceilal]i trei sunt \nc` acolo.
de 75 de ani pe care am vizitat-o \n casa simpl` pe care
o \mparte cu ni[te rude, petrece mai multe ore pe zi
urcnd [i cobornd muntele pe jos, pentru a avea grij`
de porci [i de o gr`din` \n locul \n care a tr`it familia
\nainte de cutremur. Cnd am \ntrebat-o ce p`rere avea
despre a face loc pentru panda, s-a r`stit \ntr-un dialect
local: De ce n-au mutat ur[ii-panda \n schimb?
Al]ii cu care m-am \ntlnit au p`rut mai mul]umi]i
de via]a mai u[oar` \n sat, de[i \n prezent pu]ini
beneficiaz` direct de pe urma pandamaniei. Cu un
nou centru de reproducere [i educare a ur[ilor-panda
\n Wolong, numit Gengda, poate cnd drumul va fi
terminat [i vor \ncepe s` vin` turi[tii, vom face bani [i
vom avea o p`rere mai bun` despre faptul c` panda
sunt att de importan]i pentru guvern a spus un
localnic. Dar \n acest moment, pentru mine un panda
este doar un urs, nimic special.
Pentru a transforma terenul recuperat \n habitat
pentru ur[i, localnicii sunt angaja]i s` planteze puie]i
acolo unde p`durile au fost afectate de exploatarea
forestier` sau de cutremur. Chinezii au ales specii de
arbori cu cre[tere rapid`, ale c`ror r`d`cini inhib` ero-
ziunea. Dar acele specii nu fac un habitat bun pentru
panda: cei mai hr`nitori bambu[i cresc \n subarboretul
p`durilor seculare, care au nevoie de decenii pentru a
se maturiza. Terenul muntos \ngreuneaz` plantarea la
scar` larg` astfel c` peisajul r`mne fragmentat, [i la
fel [i popula]iile de panda.
Barney Long, director pentru conservarea speciilor
la Global Wildlife Conservation, spune c` numai nou`
din aproximativ 33 de subpopula]ii de panda sunt cu
adev`rat viabile, cu suficiente animale pentru a persis-
ta pe termen lung. Schimb`rile climatice vor \nr`ut`]i
aceast` situa]ie: modelele [tiin]ifice avertizeaz` c` \n
urm`torii 70 de ani \nc`lzirea ar putea reduce ce a mai
r`mas din habitatul ursului-panda-uria[ cu aproape
60%. Cel pu]in deocamdat`, refacerea, conectarea [i
r e s ` l b` t i c i r e a u r [ i l o r - p a n d a 93
Gao Xiaowen pozeaz` cu leopardul de plu[ folosit
pentru a-i \nv`]a pe tinerii panda s` se team` de cel mai
mare inamic al lor. Reac]iile unui ursule] la pr`d`tor [i
mrielile lui \nregistrate ajut` la a determina dac` ursul
este preg`tit s` supravie]uiasc` pe cont propriu.
Instruit` [i gata pentru libertate, Zhang Xiang (Cea
Gnditoare) face primii pa[i \n Rezerva]ia Natural`
Liziping, \n 2013. A fost prima femel` eliberat` de cnd
a \nceput res`lb`ticirea [i, judecnd dup` semna-
lele de la zgarda ei de urm`rire, o duce foarte bine.
protejarea habitatului ar putea fi cel mai bun lucru
pentru conservarea ur[ilor-panda. Mai important` de-
ct simplul num`r de ursule]i produ[i este [ansa de a
le oferi o cas` acelor panda tineri spune Marc Brody.
Trimiterea ur[ilor-panda acas` a avut rezultate
mixte pn` acum. Dintre cele cinci animale eliberate
din 2006, toate purtnd zg`rzi de urm`rire, mai sunt
trei. Dou` au fost g`site moarte, unul probabil victima
agresiunii unor masculi panda s`lbatici. Acele pierderi
au fost dezastre mediatice pentru China spune
Wildt. Dar fiecare i-a determinat pe oamenii de [tiin]`
96 national geogr a p hic a u gu s t 2 0 1 6
s` \ncerce s` gndeasc` mai mult ca un panda, s` \n]e-
leag` de ce au cu adev`rat nevoie ur[ii [i s` perfec-
]ioneze protocoalele de preg`tire [i eliberare spune
Tata Panda. La ora public`rii, al]i trei panda erau lua]i
\n considerare pentru a fi elibera]i \n iulie.
La fel ca reproducerea, res`lb`ticirea ur[ilor-panda
va necesita \ncerc`ri [i e[ecuri, timp [i bani spune
McShea. Dar chinezii vor reu[i.
Tata Panda este [i el \ncrez`tor: Scopul suprem este
s` eliber`m, s` eliber`m [i s` eliber`m mi-a spus el.
Pn` acum am avut dou` sarcini importante \n via]`.
S` \i fac pe panda s` se reproduc`, ceea ce acum nu mai
este o problem`. Acum trebuie s` ne asigur`m c` exist`
un habitat bun [i apoi s` punem ur[i-panda \n el.
{i dup` ce vor alerga liberi [i gata de \mperechere,
ca Tao Tao (Micul {trengar), un mascul care a su-
pravie]uit pn` acum aproape patru ani \n s`lb`ticie?

Sper`m c` se vor pl`cea, dar nu putem interveni
spune Yang Changjiang, \ngrijitor la Hetaoping. Ce
va urma va depinde de ei.
|NTR-UN }ARC DE PREG~TIRE din Wolong, Ye Ye o
femel` al c`rei nume onoreaz` prietenia dintre Japonia
[i China apare la gard, c`utnd s` primeasc` ceva de
mncare. Puiul ei, Hua Yan (Fata Frumoas`), nu se
vede nic`ieri, iar `sta e un semn bun. Independen]a
este esen]ial` pentru supravie]uire [i puiul de trei ani,
cu preg`tirea aproape finalizat`, va fi eliberat curnd.
Dar mai \nti e rndul altui pui. Pe parcursul a pa-
tru zile la mijlocul lui noiembrie, Hua Jiao (Frumuse-
]e Delicat`), este prins`, i se face o ultim` verificare a
st`rii de s`n`tate, i se potrive[te o zgard`, este pus` \n-
tr-o lad` [i dus` cu ma[ina 300 de kilometri, \n Re-
zerva]ia Natural` Liziping. Aici se afl` un habitat bun
Odat` ce un panda n`scut \n
captivitate este eliberat, nu
putem interveni spune un
\ngrijitor de la Rezerva]ia
Natural` Wolong. Ce va
urma va depinde de ei.
pentru ur[i [i o mic` popula]ie de panda gata pentru
un nou membru.
Este o zi pentru care se fac preg`tiri de la \nceputul
acestui excep]ional experiment de conservare. Salvarea
ur[ilor-panda se face unul cte unul, eliberarea lui Hua
Jiao fiind un pas mic, dar esen]ial, pe un drum lung
[i nesigur. Al]i cinci ursule]i de la Wolong urmnd s`
fie elibera]i \n c]iva ani, conservarea ur[ilor-panda va
fi, f`r` \ndoial`, subiect de [tiri. Dac` pentru tragedie
sau triumf, nu poate spune nimeni.
|n aceast` diminea]` de noiembrie, sub un cer al-
bastru senin, patru b`rba]i ridic` cu[ca lui Hua Jiao
din camion [i o a[az` cu fa]a spre p`dure. Ni[te bariere
acoperite cu bambus \i ascund pe spectatori [i arat`
drumul \nainte. F`r` surle [i trmbi]e, un \ngrijitor
deblocheaz` u[a. La \nceput, tn`ra ursoaic`-panda
st` pe loc \n fundul cu[tii, molf`ind bambus, ultima
ei mas` \n captivitate. De azi \ncolo, va trebui s` se
descurce singur` \n toate privin]ele. Peste c]iva ani,
[i-ar putea c`uta o pereche [i ar putea ad`uga la po-
pula]ie cinci sau mai mul]i ursule]i pe parcursul vie]ii
ei. Nu este un num`r care schimb` totul, dar pentru
o specie periclitat`, cu mai pu]in de 2.000 de animale
\n s`lb`ticie, fiecare individ conteaz`.
|n sfr[it, cu ceva \ndemn din partea \ngrijitori-
lor, Hua Jiao iese, clipind \n lumin`, cu labele scu-
fundndu-se \n solul moale. {i apoi, f`r` o privire
\n urm` la cei care au ]inut-o captiv` [i la via]a pe
care a cunoscut-o pn` acum, \nainteaz` \n salturi
spre libertate. j
La National Zoo din cadrul Institu-
tului Smithsonian, din Washington,
D.C., un pui pe nume Bei Bei suscit`
mult` aten]ie de cnd s-a n`scut,
vara trecut`. Urm`ri]i-l cum cre[te \n
foto [i video la ngm.com/Aug2016.
FOTO: REBECCA HALE
r e s ` l b` t i c i r e a u r [ i l o r - p a n d a 97
100 national geog r ap hi c a u gu s t 2 0 1 6
Un rechin-oceanic-cu-\not`toare-albe,
cu emi]`tor prin satelit [i pl`cu]` de
identificare, \noat` \n apropierea Insulei
Cat, din Bahamas, unul dintre ultimele
locuri \n care pot fi \ntlni]i cu certitu-
dine rechini.t h e s h i p w r e c k s h a r k 101
Text: Glenn Hodges
Foto: Brian Skerry
|n 1971, cnd s-a lansat \n cinematografele din S.U.A.
documentarul Blue Water, White Death (Ap` albastr`,
moarte alb`), secven]ele \n care marii-rechini-albi iz-
beau cu[tile scafandrilor au devenit, pe loc, reprezen-
tative. Dar 45 de ani mai trziu, cel mai mult atrage
aten]ia o scen` lung`, \n care rechini-oceanici-cu-\no-
t`toare-albe mi[un` \n jurul unei balene moarte, la
150 km \n largul coastei Africii de Sud.
Scena este uimitoare din dou` motive: mai \nti,
fiindc` scafandrii renun]` la siguran]a cu[tii lor pen-
tru a filma rechinii se crede c` a fost prima dat`
cnd s-a \ncercat tehnica aceasta \ntr-un grup de
rechini care se hr`nesc. |n al doilea rnd, s-ar putea
ca scena s` nu se mai repete niciodat` o versiune
marin` a unei ultime fotografii cu turme nesfr[ite
de bizoni cutreiernd cmpiile Americii de Nord.
Nici nu puteai s`-i numeri, att de mul]i erau
spune Valerie Taylor, unul dintre scafandri. N-o
s` se mai repete cel pu]in nu \n timpul vie]ilor
noastre. Poate \n timpul vie]ii altor genera]ii, dar
m` \ndoiesc.
|ntr-o perioad`, rechinii-oceanici-cu-\not`toa-
re-albe erau considera]i printre cele mai numeroa-
se specii de rechini pelagici (care tr`iesc \n largul
oceanului) de pe planet`. O carte de referin]` din
1969, The Natural History of Sharks (Istoria natural`
a rechinilor), \i caracteriza chiar poate cel mai abun-
dent animal masiv, unde masiv \nseamn` peste 45
kg, de pe fa]a P`mntului. Odinioar` erau cunoscu]i
pentru c` asediau epavele [i ambarca]iunile pescari-
lor, dar acum sunt aproape de dispari]ie, din cauza
pescuitului comercial [i a comer]ului cu \not`toare
de rechin \ns` li se acorda surprinz`tor de pu]in`
aten]ie din partea oamenilor de [tiin]` [i cu att mai
102 national geogr a p hic a u gu s t 2 0 1 6
pu]in` \ngrijorare din partea publicului larg.
Am anihilat definitiv specia la scar` global`
spune Demian Chapman, unul dintre pu]inii oa-
meni de [tiin]` care chiar au studiat acest rechin. {i
totu[i cnd spun \not`toare-albe mul]i nici nu [tiu
despre ce vorbesc.
Dac` a]i v`zut F`lci, [ti]i ceva despre rechi-
nii-oceanici-cu-\not`toare-albe. Au fost, probabil,
predominan]i \ntre rechinii care au masacrat echi-
pajul navei U.S.S. Indianapolis dup` ce a scufundat-o
un submarin japonez spre sfr[itul Celui de-al Doilea
R`zboi Mondial eveniment \nv`luit \ntr-o faim`
macabr` pentru genera]iile recente datorit` mono-
logului c`pitanului Quint despre experien]ele lui ca
supravie]uitor al scufund`rii. Efectul cutremur`tor
al discursului lui Quint este imposibil de surprins \n
cuvinte e suficient s` spunem c` e plin de ]ipete [i
snge , dar ultima fraz` rezum` totul: Au ajuns \n
ap` 1.100 de oameni, au mai ie[it 316, iar pe ceilal]i
i-au luat rechinii.
Dar problema pove[tii lui Quint e c`, de[i tran-
smite mai mult sau mai pu]in corect faptele tangibi-
le, descrie distorsionat experien]a echipajului. O par-
te e adev`rat`: dintre cei aproape 1.200 de membri ai
echipajului de pe Indianapolis au ajuns vii \n ap` cam
900, iar o mare parte dintre ei au murit \n chinuri
groaznice \n urm`toarele cinci zile. N-au supravie-
]uit dect 317. |n ap` erau rechini mul]i [i au avut
loc atacuri sngeroase.
Cu \not`toarele sale pectorale ca ni[te
aripi, rechinul-oceanic-cu-\not`toare-albe e
construit s` pluteasc` pe \ntinderi mari, \n
c`utarea pr`zii. Cnd g`se[te ceva care
poate fi mncat, \l cerceteaz` f`r` ezitare.

the shipwreck shark 103

Joe Romeiro surprinde o imagine de
aproape cu un rechin-oceanic-cu-\not`-
toare-albe \n largul Insulei Cat. Reputa]ia
speciei e exagerat`, dar scafandrii trebuie
s` fie curajo[i. Rechinii nu sunt timizi.
Salutul lor: o \mpuns`tur` scurt` cu botul.
Punctul critic pentru \not`toarele-albe
Vna]i pentru \not`toare [i prin[i adesea accidental \n paragatele vaselor de pescuit, re-
chinii-oceanici-cu-\not`toare-albe se \mpu]ineaz` rapid. Nasc pu]ini urma[i (doi-trei pui o dat`)
[i ajung la maturitatea sexual` pe la vrsta de [apte ani tr`s`turi care \ncetinesc recuperarea
popula]iei. Tind s` populeze zone izolate din largul oceanului, ceea ce \i face greu de studiat.

Habitatul
rechinului-oceanic- OCEANUL ARCTIC
cu-not`toare-albe
Primar (S.U.A.)
CERCUL
Incert AMERICA ARCTIC

DE NORD
EUR OP A A S I A
JAPONIA
STATELE UNITE

I. Cat O C EA N U L Marea
Mediteran` TROPICUL
BAHAMAS RACULUI
HAWAII Golful CUBA Marea
(S.U.A.) Mexic Ro[ie U.S.S. Indianapolis
AT L A N T IC A F R I C A 30 iulie 1945
I-LE CAYMAN
(M.BR.) FILIPINE
OCEANUL ECUATOR
OCEANUL

PACIFIC AMERICA PACIFIC

OCEANUL
DE SUD
INDIAN
TROPICUL
CAPRICORNULU
I AUSTRALIA
AFRICA
DE SUD

Rechinii-oceanici-cu-nottoare-albe
prefer` apele deschise [i rareori
apele de coast` pu]in adnci.
CERCUL
ANTARCTIC

A NT A R CT I CA 0 3.000 km
SCARA LA ECUATOR

Dar cnd l-am \ntrebat pe Cleatus Lebow, un
texan cu voce domoal`, \n vrst` de 92 de ani, fost
marinar pe Indy, care a fost cea mai grea parte din
timpul petrecut \n ap`, nici n-am apucat s` termin \n-
trebarea c` a spus: Setea. A[ fi dat orice pentru un
pahar de ap`. {i rechinii? |i mai vedeai uneori \no-
tnd pe lng` tine, dar nu ne deranjau. Lyle Umen-
hoffer, \n vrst` de 92 de ani, mi-a spus: Trebuia s`
ai grij` cnd erau rechinii prin preajm` [i, dac` se
apropiau prea tare, le d`deai un picior ca s` plece.
Dar nu cred c`-mi era fric` de ei propriu-zis. Aveam
alte probleme. (|ntre timp, Umenhoffer a murit.)
Trebuie spus c`, pn` s` fie salva]i, supravie]uito-
rii se risipiser` pe o suprafa]` de peste 250 km2, iar
experien]ele au diferit de la unii la al]ii. Mai trebuie
spus [i c` s-ar putea ca pove[tile celor mor]i s` fi
spus altceva. Dar dintre oamenii cu care am vorbit
la o reuniune a supravie]uitorilor anul trecut erau
de fa]` 14 dintre cei 31 de supravie]uitori r`ma[i [i
i-am intervievat aproape pe to]i , niciunul nu a pus
rechinii pe primul loc pe lista grijilor pe care le-au
avut \n timpul supliciului. Tehnic vorbind, Quint
avea dreptate cnd spunea c` rechinii i-au luat pe
ceilal]i adic` pe cei care n-au mai ajuns s` ias` din
ap`) , dar majoritatea dintre ei au murit, de fapt,
din alte cauze: r`ni, hipotermie, \nec, deshidratare [i
exces de sodiu din apa de mare. Am v`zut oameni
omor]i de rechini, c]iva a spus supravie]uitorul
Dick Thelen, \n vrst` de 89 de ani. Dar a v`zut de
dou`-trei ori mai mul]i care au murit fiindc` au b`ut
ap` de mare. Dup` cum mi-a spus o persoan` de la
reuniune, Quint nu spune nimic despre sete.
E important s` afl`m povestea adev`rat`, fiindc`
descrierea rechinilor-oceanici-cu-\not`toare-albe
drept uciga[i vorace [i, prin urmare, drept specie
de care ne putem dispensa poate avea consecin]e
d`un`toare. Pe uscat, efectul dispari]iei pr`d`torilor
dominan]i este clar \n]eles: creeaz` haos ecologic.
(|n unele p`r]i ale Africii, de exemplu, reducerea
popula]iilor de lei [i leoparzi a dus la \nmul]irea

106 national geogr a p hic a u gu s t 2 0 1 6

 Comoara din \not`toare
Rechinii-oceanici-cu-\not`toare-albe sunt aprecia]i Prima dorsal` |not`toarele nu au gust [i nici valoare
pentru \not`toarele mari. |ntr-o pia]` de fructe de nutritiv`, dar amatorilor de sup` din
mare din Hong Kong, lobii caudali inferiori usca]i Acele dorsalei \not`toare de rechin le place textura
pot aduce aproape 600 $/kg. Cartilaj acelor minuscule din ele.

93%
Declinul popula]iei estimat Pectoral`
Lobul
caudal
inferior
\ntre 1995 [i 2010

Scufund`tori la mare adncime

|not`toarele-albe circul` mai mult \n partea de sus a
coloanei de ap`, adncimea pe care o vizeaz` vasele
de pescuit. Oamenii de [tiin]` cred c` se scufund`
mai adnc \n c`utare de prad`, de pild` calamar.

Suprafa]`
Coborre
0-125 de metri rapid`
300 Zona cu cea
m mai nalt
vulnerabilitate
la uneltele de
600 pescuit

Mi[c`ri verticale Urcare lent`

monitorizate ale (c`utare de
900
unui rechin-oceanic- hran`)
cu-nottoare-alb

1.200 10 54
15 august 1 septembrie 15 septembrie Minute

babuinilor [i a parazi]ilor lor intestinali, care infes-
teaz` tot mai mul]i oameni.) Ce efect are dispari-
]ia posibil` a rechinilor-oceanici-cu-\not`toare-albe
asupra unor ecosisteme oceanice \n care, odinioar`,
ace[tia abundau? Nu avem nicio idee. Zero. S-au
f`cut att de pu]ine cercet`ri, \nct, chiar dac` \ncer-
c`m s` \n]elegem povestea propriului s`u declin (ca
s` nu mai vorbim de efectul acestuia asupra altor
specii), ea seam`n` cu \ncercarea de a asambla un
puzzle din care lipsesc majoritatea pieselor. Iar dac`
\n]elegem rechinii gre[it [i \i lu`m drept personaje
negative, e pu]in probabil s` ne sim]im motiva]i s`
g`sim acele piese care sunt lips`. Dac` scufundarea
navei Indianapolis s-ar \ntmpla acum, este aproape
sigur c` echipajul aproape sigur nu ar fi amenin]at
de hoarde de \not`toare-albe ceea ce nu trebuie
considerat` o veste bun`.
JACQUES COUSTEAU, PIONIER al scufund`rilor cu
tub de oxigen, numea odinioar` rechinul-oceanic-cu-
\not`toare-albe cel mai periculos dintre to]i rechinii,
dar scafandrii care au avut multe \ntlniri cu rechinii
tind s` aib` o abordare mai nuan]at` asupra speciei.
Stan Waterman, unul dintre scafandrii expedi]iei Blue
Water, White Death, spune c` un aspect al unicit`-
]ii experien]ei lor a fost c` le-a permis s` vad` cum se
comport` \n realitate rechinii-oceanici-cu-\not`toa-
re-albe, \n compara]ie cu felul \n care se presupune c`
s-ar comporta. A fost o experien]` foarte instructiv`
spune el , fiindc` nu eram siguri ce avea s` se \ntmple
odat` ce ie[eam din cu[ti.
Au aflat acela[i lucru pe care l-au povestit at]i
supravie]uitori de pe Indianapolis: \not`toarele-albe
nu ezit` s` se apropie [i s` te \mpung` cu botul, chiar
repetat, dar dac` oamenii r`mn grupa]i [i \i resping,
e pu]in probabil s` fie ataca]i cel pu]in att timp ct
se g`se[te alt` hran` \n ap`. Ne-au inspectat de sute
de ori spune Valerie Taylor , dup` care au decis
c` nu meritam efortul [i au plecat.
Rechinul-oceanic-cu-\not`toare-albe, care ajunge

FERNANDO G. BAPTISTA {I MATTHEW W. CHWASTYK, STAFFUL NGM; LAWSON PARKER 107

SURSE: IUCN; DEPARTAMENTUL PENTRU PESCUIT {I ACVACULTUR~, FAO; LUCY HOWEY, MICROWAVE TELEMETRY, INC.
la 2,5 4 metri lungime la maturitate, este, \n mod
cert, suficient de mare \nct s` fie periculos [i este un
rechin \ndr`zne] [i persistent. Oceanul deschis este
un de[ert ecologic, iar rechinii-oceanici-cu-\not`toa-
re-albe sunt f`cu]i s` consume ct mai pu]in` energie
cu explorarea [i ct mai mult timp cu investigarea
posibilelor lucruri din jur bune de mncat. A[adar,
plutesc prin ap` cu \not`toarele pectorale lungi, ca
ni[te aripi, iar cnd \ntlnesc o posibil` surs` de
hran` marinari care se agit` \n jurul unei epave,
o balen` moart`, un banc de toni o fixeaz` atent,
ca s-o evalueze. Dac` e[ti singura hran` din zon`,
\not`toarea-alb` va fi un rechin foarte periculos.
Dac` nu, probabil va fi cel mult dezam`git.
Una dintre cele mai interesante anecdote des-
pre comportamentul rechinilor-oceanici-cu-\not`-
toare-albe nu are totu[i nimic de-a face cu navele
scufundate sau cu scafandrii. |n anii 50, oamenii
de [tiin]` care studiau pescuitul din Golful Mexic
au fost surprin[i cnd, deschiznd stomacul unora
dintre ei, au g`sit toni de 2,5 4,5 kg, fiindc` rechinii
nu sunt suficient de rapizi \nct s` prind` exempla-
re mici. Apoi, \ntr-o zi, au v`zut un grup mare de
\not`toare-albe cum \notau printr-un banc de toni,
la suprafa]`, cu gurile deschise. Nu \ncercau s` fu-
g`reasc` sutele de pe[ti sau s`-i mu[te au relatat
cercet`torii. Pur [i simplu a[teptau [i erau preg`-
ti]i pentru momentele \n care un ton ar fi \notat sau
s`rit accidental drept \n gura lor. a tonului, fiindc` rechinii erau att de numero[i.
Bine\n]eles, \n ziua de azi este improbabil s` aib` Pescarii au g`sit dou` solu]ii: s` \mpu[te rechinii
cineva ocazia s` vad` un astfel de comportament, iar \nainte s` apuce s` m`nnce tonul prins \n crlige [i
marea ironie este c` speciali[tii care au documentat s` \ntind` paragate separate ca s` prind` rechinii, ale
spectacolul de mai sus pavau drumul c`tre sfr[itul c`ror \not`toare erau valoroase dup` cum au aflat.
speciei. Erau acolo ca s` vad` ce fel de exploat`ri Suficient de valoroase \nct s` merite s`-i pescuiasc`.
piscicole comerciale puteau fi dezvoltate \n apele |mpreun`, aceste dou` for]e nep`sarea cras` fa]`
Statelor Unite spune Julia Baum, ecolog marin de rechini [i cererea tot mai mare de sup` de \no-
care a comparat datele din anii 1950 cu informa]iile t`toare de rechin \n Asia au decimat popula]iile
mai recente despre pescuitul cu paragate, pentru a globale de rechini \n ultimele decenii [i au afectat \n
calcula num`rul actual de rechini-oceanici-cu-\no- mod deosebit rechinii-oceanici-cu-\not`toare-albe.
t`toare-albe din Golf. |ntindeau paragatele pentru |n urma studiilor sale, \n 2004 Baum a tras concluzia
ton, iar rechinii erau pur [i simplu peste tot, mn- c` popula]iile acestora se mic[oraser` cu pn` la 99%
cau tonul prins \n crlige [i se ag`]au la rndul lor. \n Golful Mexic; de[i studiul ei a \ntmpinat critici,
Nu se [tia dac` era posibil` exploatarea comercial` al]i cercet`tori au remarcat reduceri la fel de drama-
tice \n Atlantic [i Pacific.
Grant NGS Munca de teren a lui Brian Skerry a |n 2010, era deja att de evident c` rechinii-
fost finan]at` \n parte datorit` calit`]ii tale de oceanici-cu-\not`toare-albe erau \n pericol, \nct cele
membru al Societ`]ii National Geographic. cinci organiza]ii interna]ionale care supravegheaz`

108
Azi, dou` aripioare-albe sunt un grup mare, dar acum 50 de ani puteau fi v`zu]i cu sutele. De[i pove[tile c` ar fi
mnc`tori de oameni sunt exagerate, odinioar` erau celebri pentru c` \i atacau pe supravie]uitorii naufragiilor.

pescuitul de pe[te-spad` [i ton au interzis vaselor s`
p`streze rechinii-oceanici-cu-\not`toare-albe prin[i
pn` acum, singura specie protejat` astfel. |n 2013,
Conven]ia privind Comer]ul Interna]ional cu Specii
Periclitate (CITES) a aplicat restric]ii care limiteaz`
drastic comer]ul legal cu \not`toarele lor.
|ntrebarea este dac` nu cumva m`surile de pro-
tec]ie sunt insuficiente sau vin prea trziu. Multe
popula]ii de pe[ti oso[i \[i pot reveni rapid dup`
o perioad` de pescuit excesiv, fiindc` se \nmul]esc
relativ devreme \n cursul ciclului de via]` [i depun
mii de icre o dat`, dar majoritatea rechinilor ajung
la maturitatea sexual` lent, apoi nasc pui pu]ini, o
dat` pe an sau la doi ani. Factorii ace[tia \i fac de-
osebit de vulnerabili la pescuitul excesiv [i \i pun \n
pericol de extinc]ie. Iar \n cazul \not`toarelor-albe,
\nc` nu [tim nici m`car dac` nasc anual sau la doi
ani spune biologul marin Edd Brooks. De unde s`
\ncepi conservarea unui animal cnd ai att de pu]i-
ne informa]ii despre felul \n care \[i tr`ie[te via]a?
Brooks este unul dintre oamenii de [tiin]` care \n-
cearc` s` acopere unele dintre lacune. Face parte
dintr-o echip` de cercet`tori care, din 2010, le pun
emi]`toare rechinilor-oceanici-cu-\not`toare-albe
din largul Insulei Cat, din Bahamas, [i \i studiaz`.
Este ultimul loc de pe planet` \n care [tim c` \i pu-
tem g`si \n num`r destul de mare spune el. Nu era
doar prima oar` cnd el sau vreunul dintre colegii lui
f`cuser` cercet`ri aprofundate asupra acestei specii
\n acel loc. Era prima oar` cnd cineva f`cuse a[a
ceva \n lume.
Insula Cat se afl` chiar la marginea [elfului

r e c h i n u l n a u f r a gi i l o r 109
continental, unde apele din adncul Atlanticului
se apropie de ]`rm; de aceea este locul ideal pentru
pe[ti pelagici mari, ca marlinul [i tonul. Acum circa
10 ani, au \nceput s` circule zvonuri c` pescarii din
largul Insulei Cat aveau probleme fiindc` rechi-
nii-oceanici-cu-\not`toare-albe le furau captura.
Fotograful Brian Skerry a intuit o ocazie rar` [i a
angajat un organizator de scufund`ri s`-l ajute s`
fotografieze rechinii sub ap`. Succesul lor a dus la
scufund`ri frecvente \n largul coastelor Insulei Cat.
Vestea s-a r`spndit, iar oamenii de [tiin]` s-au im-
plicat [i ei.
E proiectul pe care ni l-am dorit dintotdeauna
spune Lucy Howey, biolog marin. Niciodat` nu
ne-am \nchipuit c` se va \ntmpla cu adev`rat, fi-
indc` nu credeam c` vom reu[i s`-i g`sim.
Echipa lui Howey, care-i includea pe Brooks [i
Demian Chapman, a ata[at pe circa o sut` de re-
chini-oceanici-cu-\not`toare-albe dispozitive de
urm`rire prin satelit, care le-au \nregistrat traseele
[i alte informa]ii. Au f`cut mai multe descoperiri
interesante: \n primul rnd, de[i rechinii c`l`toreau
pe suprafe]e extinse din Atlantic, o mare parte din
an o petreceau \n apele protejate din Bahamas, unde
pescuitul cu paragate a fost interzis \n anii 90, iar
\n 2011 s-a aplicat interdic]ia asupra comer]ului cu
toate speciile de rechin. A[adar, existen]a unor zone
protejate, \n care rechinii s` nu simt` presiunea pes-
cuitului, poate fi crucial` pentru revigorarea speciei.
|n al doilea rnd, rechinii-oceanici-cu-\not`toa-
re-albe \[i petrec 93% din timp la o adncime \ntre
suprafa]` [i o sut` de metri, ceea ce sugereaz` c` pes-
cuitul comercial din trecut, cnd tonul [i alte specii
abundau la aceea[i adncime, i-a afectat enorm pe
rechini. Prin urmare, reglementarea pescuitului \n
aceast` zon` poate contribui la conservarea lor.
Dar o a treia descoperire se dovede[te alarmant`:
e posibil ca popula]ia care frecventeaz` apele din
jurul Insulei Cat s` nu fie mai mare de 300 de exem-
plare. Dup` cinci ani de ata[at emi]`toare, num`rul
mare de exemplare prinse repetat sugereaz` c` \n
apele acestea tr`iesc mult mai pu]ini rechini dect
credeau ini]ial cercet`torii.
S` diger`m informa]ia: e posibil ca rechinii adu-
na]i \ntr-o singur` zi \n jurul balenei moarte din
Blue Water, White Death s` fi fost mai mul]i dect
exemplarele care apar acum de-a lungul unui an
\ntreg \n cel mai populat sanctuar care i-a r`mas
speciei. Se poate s` existe popula]ii relativ numeroa-
se altundeva. Rechinii-oceanici-cu-\not`toare-albe
se \ntlnesc frecvent \n Marea Ro[ie, \n largul In-
sulelor Cayman [i \n jurul Insulelor Hawaii. Dar
\n alte zone se observ`, de obicei, indivizi separa]i
sau grupuri foarte mici, a[a c` nu putem formula o
presupunere informat` despre cifra total`.
Howey spune c`, \n prezent, problema crucial`
este g`sirea zonei unde nasc. A patra descoperire a
echipei ei este c` multe dintre \not`toarele-albe din
largul Insulei Cat sunt femele gestante. Dar nu exist`
semne c` rechinii ar na[te acolo. Nu am v`zut ni-
ciodat` pui \n Bahamas spune ea. Dac` afl`m
unde nasc, putem proteja zonele respective. A[a
vom face progrese pentru protejarea speciei.
NU PUTEM DA TIMPUL |NAPOI [i nu putem rec`p`ta
inocen]a pierdut`. M`rile relativ neafectate de om
din anii 50, pline de att pe[te \nct multe ]`ri se te-
meau mai degrab` c` nu exploateaz` suficient resursa
dect c` o vor epuiza, par acum aproape de ne\n-
]eles. Dar Cuba, care se \ntinde ca un pod enorm din
partea de sud a statului Bahamas spre Golful Mexic,
ar putea fi [i un pod c`tre vremurile de odinioar`.
Embargoul comercial impus de peste 50 de ani de
c`tre S.U.A., pe lng` faptul c` a \ncetinit dezvoltarea
economic` a ]`rii, a redus [i exploatarea resurselor
sale naturale; prin urmare rezerva]iile marine din
largul coastelor cubaneze sunt printre cele mai pu-
]in afectate din lume.
|n prezent, statul cubanez lucreaz` la un plan
de conservare a rechinilor. De [ase ani, oamenii de
[tiin]` din Cuba studiaz` \n detaliu rechinii prin[i de
pescari \n larg, iar colegii lor americani se vor bucura
s` afle rezultatele pe care ei le descoper`. Pe coasta de
nord a ]`rii, \n largul satului Cojmar, pescarii prind
o mul]ime de rechini. A treia specie capturat` \n
ordinea abunden]ei: \not`toarele-albe. |n mare parte
exemplare tinere, uneori chiar pui mici. j
Lyle Umenhoffer (stnga), intervievat
vara trecut` al`turi de al]i supravie]ui-
tori de pe U.S.S. Indianapolis, a murit
pe 27 octombrie. Mai tr`iesc doar 23
de supravie]uitori ai dezastrului. Vezi
filme despre ei pe ngm.com/Aug2016.
FOTO: JON LOWENSTEIN
U.S.S. INDIANAPOLIS

DINCOLO DE POVE{-
TILE CU RECHINI

P
e 26 iulie 1945, cruci[`torul greu U.S.S. Indianapolis ajungea la Insula Tin-
ian, din Pacificul de Nord-Est, [i livra componente pentru bomba atomic`
lansat` la Hiroshima 11 zile mai trziu. Al Doilea R`zboi Mondial se apropia
de sfr[it. Dar pentru echipajul de pe Indy ce era mai r`u de-abia avea s` urmeze.
Patru zile mai trziu, \n drum spre Filipine, vasul a fost torpilat de un submarin
japonez. S-a scufundat \n 12 minute, lund cu el \n adncuri 300 de oameni. Cei
900 r`ma[i au plutit \n deriv` timp de aproape cinci zile de groaz`. N-au supravie-
]uit dect 317. A fost cel mai grav dezastru marin din istoria naval` a S.U.A.
|n plus, a fost poate cel mai ru[inos episod din istoria Marinei SUA. Marinarii
naufragia]i au murit \n multe feluri, toate groaznice: r`ni, hipotermie, exces de
sodiu din apa de mare, atacuri ale rechinilor chiar [i crime, cnd oamenii au \n-
ceput s` aib` halucina]ii [i [i-au \njunghiat [i \necat camarazii, pe care \i credeau
inamici. Dar o mare parte dintre mor]i au avut aceea[i cauz` fundamental`: faptul
c` Marina nu a observat c` Indianapolis \ntrziase la urm`torul port de escal` [i
c` nu a investigat. Nu s-a trimis nicio echip` de c`utare; supravie]uitorii au fost
salva]i de-abia dup` ce i-a observat un avion aflat \n trecere. Pentru a evita s` fie
\nvinuit`, Marina l-a adus \n fa]a Cur]ii Mar]iale pe c`pitanul vasului, Charles
McVay, fiindc` nu reu[ise s` evite atacul singurul c`pitan de nav` american
judecat fiindc` a pierdut un vas \n vreme de r`zboi. Mai trziu, McVay s-a sinucis.
Dup` o campanie de reabilitare, McVay a fost exonerat \n 2000, iar supravie-
]uitorii de pe Indy au avut, \n sfr[it, un motiv de s`rb`toare: povestea lor era
spus` a[a cum fusese. GH

FOTO: BETTMANN/GETTY IMAGES 111

 MARTOR JURNAL DE FOTOGRAF

Valoarea plasei
Text: CHRISTY ULLRICH BARCUS
Foto: TODD FORSGREN

|
n timp ce f`cea jogging \n Boston acum 11 ani, artistul Todd Forsgren a z`rit
r`m`[i]ele unui strc-de-noapte prins \ntr-un gard din srm`. Frapat de
contrastul dintre silueta p`s`rii [i srmele ca un grilaj, a imaginat pe loc o
modalitate unic` de a fotografia p`s`rile.
Ambii mei p`rin]i sunt pasiona]i de p`s`ri spune Forsgren. Prima mea
amintire despre art` este c` m` uitam prin lucr`rile lui John James Audubon [i Roger
Tory Peterson. Inspirat de strcul-de-noapte, Forsgren [i-a propus s` creeze o serie
de fotografii care s` integreze ilustra]iile lui Audubon, cunoscute pentru complexitatea
lor, cu imaginile de ghid pragmatic ale lui Peterson.
Colabornd \ndeaproape cu ornitologi, Forsgren a c`l`torit de-a lungul [i de-a latul
Americilor \ntre 2006 [i 2014, f`cnd portrete ale unor p`s`ri prinse temporar \n plase
de cea]` ni[te plase de nailon foarte fine atrnate \ntre doi stlpi. n aceast` perioad`,
el a documentat 57 de specii n Statele Unite contigue [i Puerto Rico, Mexic, Costa Rica
[i Brazilia. Prima pas`re pe care a fotografiat-o a fost o vrabie-\ncoronat` din Califor-
nia (pagina al`turat`, stnga jos).
Oamenii de [tiin]` care lucreaz` cu plasele de cea]` le verific` regulat, de obicei la
fiecare 20-30 de minute. Bruce Peterjohn, [eful Laboratorului de Inelare a P`s`rilor de
la Centrul de Cercetare a Faunei S`lbatice Patuxent, din cadrul Serviciului Geologic
al Statelor Unite, spune c` este o tehnic` eficient` pentru a captura temporar p`s`ri
pentru studiu. El spune c` mai pu]in de un procent dintre p`s`rile prinse n plase sunt
r`nite sau ucise atunci cnd sunt implica]i exper]i (spre deosebire de vn`torii care fo-
losesc plasele, adesea ilegal).
Cnd este prins` o pas`re, Forsgren [i instaleaz` rapid studioul portabil. Folose[te
o pnz` alb` pentru fundal [i lumin` de reflectoare pentru a-[i ilumina uniform
subiec]ii. Dup` ce a terminat, operatori instrui]i extrag cu grij` pas`rea din plas`, o
m`soar` [i o cnt`resc, i identific` specia [i uneori i ineleaz` piciorul. Apoi pas`rea
[i ia zborul.Ob]innd \n felul acesta indicii despre diverse specii spune Peterjohn
, cercet`torii pot identifica informa]ii [i tendin]e esen]iale, care ajut` la conservare:
rutele de migra]ie ale p`s`rilor cnt`toare, de pild`, sau demografia speciilor ori
motivele declinului unei popula]ii.
Forsgren spune c` astfel de cercet`ri sunt vitale pentru a n]elege ce se ntmpl`
cu popula]iile aviare. Dar sper` [i ca munca lui s`-i fac` pe oameni s` se identifice cu
p`s`rile. Vreau s` creez fotografii care iau \n considera]ie foarte concret p`s`ri indivi-
duale spune el. Vreau categoric ca oamenii s` simt` empatie fa]` de aceste fiin]e.
De[i acea empatie ar putea face ca unora s` le fie greu s` se uite la aceste fotografii
spune Forsgren , arta lui este, pn` la urm`, inspirat` de [tiin]`. Vreau s` ar`t aceste
ntlniri frumoase, [tiin]ifice, pentru a celebra cercetarea important` care are loc. j

112 national geog r ap hi c au g u st 2 0 1 6

Tucan-curcubeu (Ramphastos sulfuratus), Costa Rica
Pas`re-dansator-albastr` (Chiroxiphia caudata), Brazilia Cardinal (Piranga rubra), Costa Rica

Vrabie-\ncoronat` (Zonotrichia leucophrys), S.U.A. Frunz`ri]`-oranj (Protonotaria citrea), Costa Rica

Colibri-cu-aripi-sabie (Campylopterus curvipennis), Mexic
Sturz-batjocoritor-albastru (Melanotis caerulescens), Mexic
Cucuvea-american` (Aegolius acadicus), S.U.A.
 n misiune NG
Al`tur`-te echipelor National Geographic pe teren
Mexic
Indiana Jones descoper`
tehnologia dronelor
DOMINIQUE MEYER Grant Nat Geo
Cu o zi \nainte de \nceperea cursu-
rilor la Universitatea din Cali- AMERICA
fornia, San Diego, \n septem- DE NORD
brie anul trecut, Dominique
Meyer, student \n ultimul an,
MEXIC
s-a \ntors din Mexic, unde car-
tografiase ruinele maya.
Nu era la prima c`l`torie: studentul
elve]ian la Astrofizic`, \n vrst` de 19 ani, pilotase deja
drone echipate cu camere de filmat deasupra statului
Quintana Roo, aflat pe coasta Peninsulei Yucatn.
Imaginile i-au servit la crearea unei h`r]i 3D a zonei [i
au fost analizate pe baza datelor ob]inute prin satelit,
cu o tehnic` numit` lidar, care poate detecta nivelul
terenului prin coronamentul copacilor. Indiciile re-
zultate sugerau existen]a unor structuri arhitecturale,
a[a c` Meyer [i al]i trei bursieri, printre care arheologul
Dominique Rissolo, s-au \ntors acolo, cu un grant
National Geographic, s` caute ruinele.
Unele tehnologii folosite de noi au revolu]ionat
complet arheologia [i s`p`turile spune Meyer. Pe
vremuri, studierea unui sit lua luni de zile, dar noi
putem s` mergem [i s` facem analiza, cu precizie,
\n cteva ore. Echipa [i-a atrnat hamacele [i, timp
de zece zile, s-a deplasat pe jos \ntre trei a[ez`ri ne-
documentate pn` atunci, [i, \n mod surprinz`tor,
nejefuite. Meyer insist` c` descoperirea nu a fost a lor:
FOTO: VERA SMIRNOVA, CISA3-CHEI, UCSD (DEASUPRA); BRIAN SKERRY; NGM MAPS
Localnicii cunosc aproape fiecare metru p`trat din
p`durea tropical`. Sper` \ns` ca, dup` cartografiere,
structurile s` poat` fi protejate [i studiate.
Arheologii spun \ntotdeauna c` \nve]i multe la fa]a
locului afirm` Meyer. Cnd vezi situl prin obiectivul
dronei, pierzi pu]in. Dar acum oricine se poate uita la
date. Arheologii nu mai au nevoie s` mearg` \n Mexic;
pot r`mne \n birou. Nina Strochlic
Oceanele
Animalele preistorice
merit` o nou` imagine
BRIAN SKERRY Fotograf Nat Geo
Skerry relateaz`: Cnd mi-am
luat permisul de conducere,
spre sfr[itul anilor 70, toc-
mai se lansase filmul F`lci.
Toat` lumea glumea c` ni-
ciun scafandru nu-[i dore[te
s` vad` un rechin sub ap`. |n
ziua de azi, e tocmai invers. {tim c` rechinii sunt vitali
pentru s`n`tatea oceanelor, creaturi incredibile, care
Studiind \noat` dinainte s` apar` dinozaurii. Dar lumea omoar`
imaginile
colectate de
anual 100 de milioane de rechini, \n mare parte doar
dronele lui ca s` le pun` \not`toarele \n sup`. Cred c`, atunci
Dominique cnd demoniz`m un animal, nu mai e dect un pas
Meyer, arheo-
pn` la a-l ucide. E necesar` o schimbare de imagine.
logii au reu[it
s` identifice |n ultimii doi ani, am c`l`torit din Noua Zeeland`
de la distan]` la Capul Cod pentru a surprinde imagini cu rechini
situri care \n intimitate. Sarcina mea ca fotograf este s`-i prezint
ar putea fi
excavate. a[a cum sunt cu adev`rat: miracole ale evolu]iei. De[i
sunt cei mai mari [i mai r`i locuitori ai oceanului, [i
via]a lor poate fi grea: \i afecteaz` schimb`rile de clim`,
pescuitul excesiv, poluarea. |n Bahamas po]i \ntlni
\n ap` rechini-tigru de patru metri, care te-ar putea
face buc`]i foarte u[or, dar nu se ating de tine. Dac`
ai merge \n Serengeti [i ai scoate un deget de la picior
din Land Rover, s-ar repezi pe tine leii nici vorb` s`
pui o bucat` de carne pe jos [i s` ie[i din ma[in` cu
aparatul de fotografiat. E adev`rat, rechinii-tigru sunt
pr`d`tori, dar te po]i scufunda \n apropierea lor f`r`
probleme. E o dovad` c` nu ne vor r`ul.
Fotografiile lui Skerry au ap`rut \n seria Vara
rechinilor din numerele pe iunie [i iulie 2016 ale
revistei National Geographic [i \n num`rul
de fa]`, \ncepnd cu pagina 98.
CITETE ediia de august
a revistei
.
CLUSIVISMUL
ADEVRAT EX
E. SAU CE NSEAMN CU
ROYC
BRICA ROLLS-
VIZIT LA FA

Test

BMW M2
sport, etalarea
ISSN 1453 - 5769

Mezinul diviziei
TEHNOLO
GIE
perfo rm an elor pe circuit
EMO|IE

Q5

NOUTATE

www.amsonline.ro Comparaie
Pre: 10,99 lei
UST 2016

NOUL AUDI
NR. 8 (225) AUG
fa n fa
Noul SEAT Ateca,
cu VW Tiguan
Sfat de achiziie
CTIC
PUNE N PRA RCII: Diesel vs benzin
: Alegerea
ci perechi
M
SLOGANUL IN TEHNOLOGIE! ntru cin
recomandat pe cte
E S PR de modele compa
PROG R
alii
mpreun cu actu
co nc uren i
i viitorii

ie Audi Q5,
A doua genera mna 2016
din toa

Comparativ

e,
Comparativ Jaguar F-Pac
di SQ5
BMW X4, AV9u0 Ford Transit
Volvo
Trailhawk
ep Renegade
Ford Edge Audi Q2 Je
AM TESTAT:

Lunar, la orice punct de difuzare a presei

www.amsonline.ro

O R E V I S T E D I TAT D E
 S` avem grij` de planet`

Societatea National Geographic este o organiza]ie [tiin]ific` [i educativ` global`, nonprofit,

care se bazeaz` pe sprijinul membrilor s`i [i este dedicat` explor`rii [i protej`rii planetei.

NATIONAL GEOGRAPHIC ROMNIA NATIONAL GEOGRAPHIC SOCIETY

REDAC TOR-{EF C`t`lin Gruia PRESIDENT AND CEO Gary E. Knell

ART DIRECTOR Adrian Bejenaru BOARD OF TRUSTEES
MANAGING EDITOR Domnica Macri CHAIRMAN: Jean N. Case
EDITOR - AT - LARGE Cristian Lascu VICE CHAIRMAN: Tracy R. Wolstencroft
Wanda M. Austin, Brendan P. Bechtel, Michael R.
COLABORATORI CONTRIBUTING EDITOR Alexandra Popescu Bonsignore, Alexandra Grosvenor Eller, William R.
CORECTOR Stelian Botoran Harvey, Gary E. Knell, Jane Lubchenco, Mark C.
LECTOR {erban Dragomirescu Moore, George Muoz, Nancy E. Pfund, Peter H.
TRADUC ~TORI Monica Secet`, Anca B`rbulescu, Adriana Hoanc` Raven, Edward P. Roski, Jr., Frederick J. Ryan,
Jr., Ted Waitt, Anthony A. Williams
FOTOGRAFI Helmut Ignat, Adrian C\tu, Costas Dumitrescu RESEARCH AND EXPLORATION COMMITTEE

CONSULTAN}I {TIIN}IFICI GEOGRAFIE {erban Dragomirescu CHAIRMAN: Peter H. Raven

ASTRONOMIE Minodora Lipcanu Paul A. Baker, Kamaljit S. Bawa, Colin A.
BIOLOGIE Doru Ru[ti, Silviu Petrovan, Cristi Dom[a Chapman, Janet Franklin, Carol P. Harden, Kirk
BOTANIC~ Gavril` Negrean Johnson, Jonathan B. Losos, John OLoughlin,
PALEONTOLOGIE Mihai Popa Steve Palumbi, Naomi E. Pierce, Jeremy A.
ORNITOLOGIE Daroczi Szilard Sabloff, Monica L. Smith, Thomas B. Smith,
ETNOGRAFIE Ioan Ghinoiu Christopher P. Thornton, Wirt H. Wills
FIZIC~ Florin Baciu EXPLORERS - IN - RESIDENCE
CONSERVARE Silviu Chiriac
Robert Ballard, Lee R. Berger, James Cameron,
BURDA ROMNIA SRL
Sylvia Earle, J. Michael Fay, Beverly Joubert,
Dereck Joubert, Louise Leakey, Meave Leakey,
DIRECTOR GENERAL Sandrin Apostoloiu Enric Sala
DIRECTOR FINANCIAR Ioana Caloian FELLOWS
MARKETING MARKETING MANAGER Alina Gavril` Dan Buettner, Bryan Christy, Fredrik Hiebert, Zeb
BRAND MANAGER QLT GROUP DIVISION SRL, Gabi Gogiu Hogan, Corey Jaskolski, Mattias Klum, Thomas
Lovejoy, Sarah Parcak, Paul Salopek, Joel Sartore
PUBLICITATE Florentina P`una-Laud`
GROUP ADVERTISING DIRECTOR
ADVERTISING SALES MANAGERGenoveva Enu]`
NATIONAL GEOGRAPHIC PARTNERS
e-mail: genoveva.enuta@burda.ro
CEO Declan Moore
SERVICIUL ABONAMENTE tel: 037 210 60 00, fax: 021 311 35 87 SENIOR MANAGEMENT
e-mail: abonamente@burda.ro, web: www.burda.ro; ng@burda.ro
EDITORIAL DIRECTOR: Susan Goldberg
PRE - PRESS Mihai V`t`[elu CHIEF MARKETING AND BRAND OFFICER: Claudia Malley
CHIEF FINANCIAL OFFICER:Marcela Martin
TIPOGRAFIE Tip`rit la Radin Print, prin reprezentantul exclusiv GLOBAL NETWORKS CEO: Courteney Monroe
pentru Romnia 4 Colours, www.4colours.ro CHIEF COMMUNICATIONS OFFICER: Laura Nichols
CHIEF OPERATING OFFICER: Ward Platt
LEGAL AND BUSINESS AFFAIRS: Jeff Schneider
CHIEF TECHNOLOGY OFFICER: Jonathan Young
DISTRIBU }IE PRIN Burda Romania, distrib@burda.ro
BOARD OF DIRECTORS
INTERNATIONAL AD SALES ITALY BURDA INTERNATIONAL
REPRESENTATIVES Mariolina Siclari +39 02 91 32 34 66 e-mail: mariolina.siclari@burda.com CHAIRMAN: Gary E. Knell
GERMANY BURDA COMMUNITY NETWORK Jean N. Case, Randy Freer, Kevin J. Maroni,
Julia Mund +49 89 9250 3197 e-mail: julia.mund@burda.com James Murdoch, Lachlan Murdoch, Peter Rice,
Michael Neuwirth +49 89 92 50 36 29 e-mail: michael.neuwirth@burda.com Frederick J. Ryan, Jr.
AUSTRIA BURDA COMMUNITY NETWORK
INTERNATIONAL PUBLISHING
Christina Bresler +43 1 230 60 30 50 e-mail: christina.bresler@burda.com
SENIOR VICE PRESIDENT:Yulia Petrossian Boyle
SWITZERLAND BURDA COMMUNITY NETWORK
VICE PRESIDENT OF STRATEGIC DEVELOPMENT: Ross
Goran Vukota +41 44 81 02 146 e-mail: goran.vukota@burda.com
Goldberg
FRANCE/LUXEMBOURG BURDA COMMUNITY NETWORK
Ariel Deiaco-Lohr, Kelly Hoover, Diana Jaksic,
Marion Badolle-Feick +33 1 72 71 25 24 e-mail: marion.badolle-feick@burda.com
Jennifer Jones, Jennifer Liu, Leigh Mitnick,
UK/IRELAND BURDA COMMUNITY NETWORK Rossana Stella
Jeannine Soeldner +44 20 3440 5832 e-mail: jeannine.soeldner@burda.com
USA/CANADA/MEXICO BURDA COMMUNITY NETWORK
Salvatore Zammuto +1 212 884 48 24 e-mail: salvatore.zammuto@burda.com

NATIONAL GEOGRAPHIC MAGAZINE

EDITOR IN CHIEF Susan Goldberg

DEPUTY EDITOR IN CHIEF: Jamie Shreeve. MANAGING EDITOR: David Brindley. ADRESA
EXECUTIVE EDITOR DIGITAL: Dan Gilgoff. DIRECTOR OF PHOTOGRAPHY: Sarah Leen. Bd. Decebal 25-29, Olympia Tower, etajul 4, Sectorul 3,
EXECUTIVE EDITOR NEWS AND FEATURES: David Lindsey. CREATIVE DIRECTOR: Emmet Smith
Bucure[ti 030964; tel.: 037 210 60 00, fax: 021 311 35 87

INTERNATIONAL EDITIONS EDITORIAL DIRECTOR: Amy Kolczak. DEPUTY EDITORIAL DIRECTOR:

Darren Smith. MULTIMEDIA EDITOR: Laura L. Toraldo. PRODUCTION: Beata Kovacs Nas Copyright Reproducerea integral` sau par]ial`
a textelor sau ilustra]iilor din revista National
EDITORS ARABIC : Alsaad Omar Almenhaly. BRAZIL : Ronaldo Ribeiro. BULGARIA : Krassimir Geographic Romnia este posibil` numai cu acordul
Drumev. CHINA : Ai Shaoqiang. CROATIA: Hrvoje Pri. CZECHIA : Tom Tureek. prealabil scris al National Geographic Society.
ESTONIA : Erkki Peetsalu. FARSI : Babak Nikkhah Bahrami. FRANCE : Jean-Pierre
Vrignaud. GEORGIA: Levan Butkhuzi. GERMANY: Florian Gless. HUNGARY : Tams National Geographic Romnia este o publica]ie
Vitray. INDIA: Niloufer Venkatraman. INDONESIA: Didi Kaspi Kasim. ISRAEL : Daphne lunar` a Burda Romnia SRL, sub licen]` National
Raz. ITALY: Marco Cattaneo. JAPAN: Shigeo Otsuka. KAZAKHSTAN: Yerkin Zhakipov. Geographic Society.
KOREA : Junemo Kim. LATIN AMERICA : Claudia Muzzi Turullols. LITHUANIA : Frederikas
Jansonas. NETHERLANDS/ BELGIUM : Aart Aarsbergen. NORDIC COUNTRIES: Karen
Gunn. POLAND: Martyna Wojciechowska. PORTUGAL: Gonalo Pereira. Publica]ie auditat`
ROMANIA : C`t`lin Gruia. RUSSIA : Andrey Palamarchuk. SERBIA : Igor Rill. ianuarie martie 2015
SLOVENIA : Marija Javornik. SPAIN : Josep Cabello. TAIWAN : Yungshih Lee.
THAILAND : Kowit Phadungruangkij. TURKEY : Nesibe Bat
Publica]ie ce beneficiaz` de rezultate
de audien]` conform Studiului Na]ional
de Audien]` m`surate \n perioada
septembrie 2013 mai 2015.

ISSN 1583-6541

120 national geog r ap hi c au g u st 2 0 1 6

 CONCURS
C[tig` o vacan]`
\n Delta Dun`rii la

GREEN VILLAGE
RESORT
7 zile, 2 persoane
ALL INCLUSIVE

Nu ncepe vara f`r`

National Geographic Traveler !

la orice punct de
o revist` editat` de
difuzare a presei

www.natgeo.ro