Asupra unor structuri de grupuri Alin SPUMA' Scopul acestei note este de a prezenta cAteva consecinte ale unui rezultat privind constructia structurilor transferate. Emingul de la care plec&m este dat de problema G.78 din {1} (enun} modificat): Propozitia 1. Dacii (G,:) este un grup, iar f :G > H este o functie bijectivi, atunci pe H se poate defini o unict operatic “*” astfel ca (H,x) st fie grup, tar aplicatia f st devint izomorfism de grupuri. Demonstratie. Operatia “x” este data de: cxy = f(f—?(z)-f-1(y)). Se verifics usor c& (H, *) devine un grup, avénd elementul neutru f(e), ¢ flind elementul neutru al grupului G, iar pentru orice 2 € H, simetricul siu va fi f((f7+(2))'), a notand simetricul elementului a € G. De asemenea, rezultii imediat c& f este izomorfism intre grupurile (G,-) si (H,*). Observatia 1. Structura de grup definits pe H se numeste structura transferati (induséi) pe H prin intermediul bijectiei Observatia 2. Daca G este grup abelian, atunci si H va fi tot grup abelian. I. Céteva consideratii practice. Folosind Propozitia 1, tn baza unor structuri de grup cunoscute (aga-zisele “grupuri clasice”), prin intermediul unor bijecfii intre mulfimile suport ale aces- tor grupuri gi alte mulfimi (cat mai neconventionale posibil) putem "descoperi” noi grupuri, care apoi vor umple paginile manualelor, culegerilor de probleme gi ale re- vistelor de matematici, O modalitate simpla gi la indem@na oricui... Un exemplu rapid vom avea considerénd functia liniard f : (0,00) =» (a,00), f(z) = x+a. Cum pe Rf, = (0,00) inmulfirea determina structura de grup abelian, pe (2,00) vom avea tot un grup abelian, anume, operatia care se obfine ester axy = ay — a(x +y) +a? +a. Daca vrem ca exemplul nostru s& fie gi mai simplu, putem particulariza parametrul a si se vor obtine structuri de grup mai accesibile si mai palpabile. Tata un alt exemplu, Functia g: R — (-}. 3) g(x) = aretg x, este o functie bijectiva."(R, +) este un grup abelian n sts prin Gis, cu ajutorul Propozitiei 1 sia functiei g putem defini pe M = (—s, 2) operatia * daté de zy = arctg(tg c+ tg y) incat (M, *) s& fie grup abelian (problema 25, pag. 59 din [2]) ‘Tot in [1] gasim una din cele mai frumoase structuri de grup, atume Problema 2, pag 56, care poate fi vizuta ca 6 aplicatie a Propozitiei 1. Functia hs RY > (-1,1), h(a) = aaa, este o bijectie si, folosind foe c& (RY,-) este grup abelian, vom obtine pe G = (1,1) operatia: wy = a = Aceasti operatie este folosita in obfinerea unor alte rezultate destul de interesante, cum ar fi problema C: 1548 din G.M. 6 / 1994. 1 Prep. drd., Facultatea de Matematica’, Univ. “Al. I. Cuza”, lagi 26in sfargit, indicdin mai jos ined’ doua bijectii gi operatiile induse: ‘. © f: (a,b) RY, fe) = (a+ b)ay — 2ab(a + y) + 2ab(a +b) Qay — (a +6)(z+y) + a? +0? (1. Toderité - Problema 22155, G.M. 8-9/1990); ° Daca m= { (od) = ( _ ) ober +i oh, pentru bijectia g : (C*,-) + M, g(a+ib) = M(a, 5), operatia indusi este cea de inmulfire a matricelor, iar M devine un grup abelian. wey Bineinteles, lista ‘ar putea continua, dar ne vom opri la dow exemple mai in- teresante, Mai intai, functia $ , — dac& n este numar par g:N>Z, g(n)= nt1 . : — T=, decd n este impar este o bijectie care ne permite 58 construim pe N o structuré de grup ciclic!. Sub- gtupurile lui N relativ la aceasta operajie sunt.de forma { 2as| x > O}U{—2ax ~ 1|a < 0}, unde a € N (sunt cele ce corespund subgrupurilor aZ ale lui Z). Al doilea exemplu este Problema 8, pag. 18, din [3]: Fie G = {V1, V2,..., 1084}. Stise defineasct 0 lege de compozitie ” *” pe G astfel incat (G,*) st fie grup. ‘Avand o multime cu 1984 de elemente, cel mai simplu este s& definim'6 bijectic intre G.gi grupul Zros4. Un exemplu la indemand este ¥: Zioss > G, ¥(4) = Va +1, a € {O,1,..., 1983}, iar operatia care se obtine este r*y = \/z? y?, unde @ este adunarea modulo 1984 pe mulfimea Migsi = {1,2,..., 1984} - Observatia 3. Se pot transfera nu numai structuri de grup, ci gi inele, corpuri 5.a., evident pe acelasi principiu. De exemplu, putem defini pe N sau Z structuri de corp izomorfe cv (Q,+,:). Observatia 4. Dupé cum se spunea mai sus, multe dintre structurile de grup care apar in probleme sunt "imaginile” unor structuri cunoscute si un instrument de mare ajutor ar fi "descoperirea” operatiilor de la care s-a plecat. fn Jegatura cu aceasta, se poate avea in vedere gasirea unor subgrupuri ale unor grupuri cunoscute izomorfe cu alte structuri date. De exemplu, mulfimea functiilor liniare £(R) = {f :R—R| f(x) = ax+0, a # 0} este grup in raport cu operatia de compunere. Acest grup este izomorf cu ) 1a ER, grupul multiplicativ al matricelor de forma ° : 2 de genul"N nu este grup” nu igi are rostul pan cud nu vom spune care este operafia la care faceim referire. 27ty [3] (4) Il. Cateva consecinte.teoretice. Dat un grup (G,.), fari prea multa greutate se poate demonstra c& pe multimea O(G) = {fa:G + G| fa(z) = ax} (muigimea omotetiilor la stéinga ale Ini G), com- punerea functiilor determind o structura de grup. Evident, aplicatia yy : G > O(a), (a) = fa este un izoniorfism de grupuri, Cum O(G) este subgrup al grupului $(@) al permutatilor multimii G, ceea ce am objinut este tocmai demonstratia unei teoreme cunoscute din teoria grupurilor: Teorema lui Cayley. Orice grup este izomorf cu:un subgrup al unui grup de permutari, Enunful prezentat Ja inceputul acestei note’ne ajuta sé rezolvm problema in- versa: data o multime G si cunoscand grupul O(G), si se construiased structura de gtup pe G@ de la care s-a pornit, Este suficient s& consideram o bijectie intre C si grupul O(G) (care trebuie si existe pentru ca O(G) 8A fie grupul omotetiilor Ini @), iar structura indusa care se objine este cea cdutaté. Pentru orice doud bijectii, struc turile g&site vor fi izomorfe, gi anume izomorfe cu O(G). Avem chiar uncle informatii suplimentare: Propozitia 2 (problema G.81 din [1] - enunt modificat). Numiirul struc: turilor de grup ce se pot defini pe 0 multime G'cu n elemente, izomorfe cu o structura 1 fivati (H,*) este in u grupului ficat (H,*). Avand in vedere cele dou propozitii de pan acum, putem afirma nu numai c& se poate construi grupul.G cunoscand grupul omotetiilor sale O(G), putem chiar spune cAte structuri de grup se pot defini pe G: Propozitia 3. Daca G este o multime avand n elemente, numarul structurilor Hy’ unde Aut (H,*) reprezinta grupul automorfismelor 1 de grup ce se pot definé pe multimea Gieste S> +", unde H parcurge multimea © 9 [Aut A] A tuturor suogrupurilor de ordin n neizomorfe ale grupului $(G). Bibliografie C. N&st&sescu, M. Tena g.a. - Probleme de siructuri algebrice, Ed. Acad., Bucuresti, 1988. 1. D. Ion, A. P. Ghioca, N. I. Neditai - Algebra, manual pentru clasa.a XII-a, Ed: Didactic& si Pedagogica, Bucuresti, 1996. ¥x% — - Probleme de matematici datela concursurile gi enamenete din’ 1984. Gh. Andrel, C. Caragea, V. Ene - Algebri. Culegere de probleme pentru examene de admitere gi olimpiade gcolare, Ed, Scorpion 7, Bucuresti, 1995,