Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Fizio Serban

    Încărcat de

    Cristina Elena Munteanu
    32 vizualizări112 pagini
    FIZIOLOGIE

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    FIZIOLOGIE

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    32 vizualizări112 pagini

    Fizio Serban

    Încărcat de

    Cristina Elena Munteanu
    FIZIOLOGIE

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 112
    CELULA SI MEDIUL INTERN | Dragomir Nicolae Serban Tonela Lacramioara Serban Walther Bild EDITURA OT agi - 2008 CUPRINS FIZIOLOGIE CELULARA-D.N. Sean, W. Bilt i 1. Organiare proprietilefundamentae ale materi i 1 2. Organi eure 4 | 21, Spcininie fsa ale organ eure 5 2. Stocarea engi metabolice 23 Nock ibe, stan rote, vines ela 0 3G ela s i | iPad eel cede pod | 32FuaG, ised aarms 7 5.4 Replies ADN 18 55. Faza G9 portal de conel G/M 2 3.6 Mica cones x 37. Melons 8 4. Apopteea 7 2 4.1, Bvolaaaoptoze Renee = | (scons aon eet 2 s ‘hese ahr gepmers mi meal » | eee 2 | $2. emer opal name 6 $5, Guiie frotlrd np tn a soccer = | Soma 5 i Ca meee 5 58 Poel anmnembraar moll sle 6 59 Recep membrana seme de Senalizars raced 5.10. Jes eure 116 | | 5,11, Taal ell al membranelrfostliidice nis 5.12 Erectors ca mecnisn sear 6:1 Organize inom apse 1B (63.Bfecetepssiapuic i presnopie le medion 4 Motearsle moeclaescotratia msclars 171 Monae oleae 7.1 Folopa mill sit sche lic ted FIZIOLOGIA SANGELUL-1 1 Sean, DN Saban Inerodecere in rologa singel = 1.1. Compartment irc sl een 12, Rol loge i eineren frre uric 1. Popri facochimice se soa” 15. Compo cini pla singe 86 rte patie [P 9 ematopoera { 94 Ceua sem elle progeninare 2 ac dee apn epic 9.5, Tropes 10. Hematite 10. Membrana eros 102. Hemoglobina 0.4, Constant eirciare iia 11 Newole 12, Ansambllreacilr de apieare ve 10 168 1s i is 12) tatanatia 23. Activates sistxnului complement Twas pei en bn Conplexs mo dehsocomgatiiate imei LinfocieleB 13 1. Adertea, grep sera plc is 8. 9 by 99 mm a ra )IE CELULARA 1. Organizarea sl propriettile fundamental ale materi Obie de suds Gisg Sine ficiologice repezinis peau domenial biomedical cees ce Taseamnd fnea penta sinfele nati In ansambly fologia descie ‘mecanismele fi roll fenomenelor din materia vie. Ca rer diet al rogresusi cmon, numeroaseaspece etenfalmentefcologice sunt Asserise cu preeidere in cadral usr dieptne de stadia (domeni since) Innit: biofied, bochimie, biologie’ cellars i molecila, gcnetih, imunologe, et. Pomind dela aspecele generale patculare al funcilor ‘ule, fiiloga pe deo pare le analizea pin fa ive] telecine pe de alt pate desrieinerarea wept» acesoa la nivel de organ, sistem faeyonal 51 organism tn cadrl "marlon fun": de nue digea, respira exerejia,cigulaa, de spdrare impotva microorznsmelor, de reproducere, de comanda fi contol (reglaeaintegrativd nero-endociad & fuetilor meginse), de integrareSomst-vegeativt i eaie cu medial (unc senztvesenzriale, somsto-moteri,psho-comporamentals). Enecvis metbolc si oraniares cella a matric vi Esena vei (¢tuturor feomenelor biologice) const tn capsctata sisemelor vi dea oxida gradat ifritesubstane, ulated mare pate din nergin chimied ase eiberaa penis desguareaanumtr reac chimice ‘sare consul energie (reac eadergnic),Ansamblul aeesor transform e nivel molecular se numeste metabolism 9 sth In baza vie, aigurnd consti energetce pent fenomenee sni ORME sou] | arPntaca | t +: AO appsp TI : ac tte lad ei pre rotni gerd fatcnara Aste! dn membres nes, Celeiele stoeshiometice sat unmitoares produc de molecule de 4 ATP prin caabolizarea completa unei molecule de nutimect 30 pes | ey lucozh, 124 pemru un acid gra cu 18 atom de carbon, mximum 12,5 ‘nm aminoai (ils Kesbe comple) Reglaea inrinseed permanent a metabolism energetic se fae prin concentra de ATP si ADP, alseric la nivel eapelorenzimtice Jimitaste de vite. Exempla spe ete cont fosforatoknses, care ‘ste inhibad de NADH, ciuat gi ATP gi ete simula de ADP. La nivel fosfrlirt oxidative ADP realizeazd "convoll respiratory seSderen ADP inhibéTanfl respirator darth gradkentlasprotonic excesiv creat prin scSdereasctivuis ATP-sintaze; in mod noma aceasta permite lmitaree permanent eretertgradeatuliprotonic prin cles of penta ditia togrea(utlza ca sus de energie pete sinteza ATP), 23, Naceulribezoml, sintezaproteied, dviziuneseeulars* ‘Toate organismele folosere aint auclect cx suport al informateh entice’. Cu excepia hematilor fi placetlor sanguine, ances, toate Celulelecorplui uma previo unul sau maj mul mele, Nucla! este elimitat de dubla membrank de ip bssatfsflpidi, eu poi de ~100 fm, ce asigusselecjn dimensioalé @ molecule permesnt. Coninital nuclear (mucleoplasms)euprnde cromatina, formait din ADN si prone ssocite, In eursl mitozicromatna Se oginieno in eromocom Celulsle omatice umane (diploide) conn doul seth de eromczomi, fiecare cuprinciod 22. de cromezomi somatci si cromozomul X sau Y, ce mink sexl: XXefemiin, XY-mascalin, In mule carr este prezent i uceoplsms si un muclel,farmat din ARN i proteine de tip ibozol, cprezentod oem les! de asamblare a ibozomnle, ‘Acai nuclei sunt lan plinelotdice monocatenare (ARN) ss2 bicstenare (ADN). Nacleotidele din acai nucect sunt deriva glean (cord, respectivdezoxisibc8) si mono-fsfrla ai unr baze purnice (sdenins, gumint 5 pirimidnie (mind, citering, uracil). Codul genetic ste un Ln bazat pe wimer nucleotide mit codon, ste fineioneac prin, complementariatea (fig. 6) canelor ADN iron, ait tn cad replichril ADN (A-T,G.C), lt al ansenpi sale in ARN (AU, G-C), Dei pia clear erent sere ep. 6) (rpmizoe cela ut ese toate, apt com eel get, ses denise AD, em et met od peat 10 FRZIOLOGIE CELULARA = peg as ig 6 Complemetariaes aslr aztat cdr mol e ADS, rocesele de’ crete gi reparaic tulad se bazearh pe dviiuns! felularh somntich (mites), in cae fecare din cele dout celule ice (ipod) primeste cele dowl sora complete de cromozomi, Formarea {elulelorreproducitore (game permatozoid sf oval) presupune un sir de titoze 410 diviziune special, in caré Beta din celulele fice (haploids) frimeye mum on set de eromozoml refaceea diploid se ealizanh i) ‘ural proces de fecundae, Mitoza este post prin replicaresfaegi ania de ADN, pe bsza complementarsii mucleodcior si ex ajtoral ‘ADNepolimerazel. Replcarea (Gublarea canta; uplicaren esau | {evete) se realzeah n earslpercadel S din interazi,ce este incodt 4e peviodcle mnie de creer, GI si G2, fn care ADN est uizt sit ‘ent wansripie in ARN, In vedere Sntezel protec. iviivnes prop: Est cupine ptr faze: profi (ndvidualizare comozorior si dsolupia ‘menbranct nuclear), meafaca (wassrea cromozomilor ls Slsmentle fd dvs) saa (gata commer sre pol eh telfaza (ormarea nor nice i separareaeculelor ce; citokine2) "ARN este produs prin tanscripia ADN sub aciunes unei ARN polimeraze ADN-dependente: Aceatia detennih separares local a 9 Gael ADN dup lepare la veal uel regiu promotace si cxtaliaz8 | Tesurea nicletdelor, relied cansrirea primar. Acest ARN ste proces posttranscrpjonal, Gnd latte seevencle nesemniicasie 0 ‘rr0Loote ceLuLaRa Aine ir sel ce coed sevens palpi (exon) sunt ep, Fen rods al cestode in opens pa panoocag Sines protic re foe I nivel hewooal, prs see” 2 See de soni din ARN in scene oie Fe ead Si if de wl oa ul een, ee wns Sos de ere sec! et adn! de opus Onoae son Sedona esi wesntonalé eich ae thane eon Serie srl ARN, Sear sritows in! ose aoe Mole speci, ce emo coda eropansar ARNG Air aneadoh dia propria rca apace wnt Se Feo) Leguea ARNT pe Ali se fie nasal Geen Srcteasosonul. © antoac-mnconclteizach sipies sos spew eres peret ects ce a po Soe snl P (ep) a emo (Se 7) Are eink mien ejrot x shoo Ai, cesinene aioe Aero ce eu cotea, Proce pos-enalgonald st um A polepitlr copie rag def fosforiare, alicozilare, protoiza, °f-2-fe= Ditreniaes chee Gueot gis RY ‘Teolares fumctionala, se realizeaz en Brin contol rede mamengpie. 98 ‘Acest control impiicd mecanisme q ze pe principle simul pon 9d ig 7.Frmaren une bse inti prin prods, "Xn pAe pepe Foosind gene relax = 3. Cll cettar Cicer eres cil devi at nei cell, din momenta in feos pin dices cle progentor pat cats Ia tio ei. rat aces cits varied de le 23 ore Wt pee 23 ore is organismele Unie precum bacteri san fing, pnt la primacy 24 or nce Mamifere in cule. Cu elt gradu de diferente al cchleh devine nat FZIOLOGiE CELULARA semifctv oat ills vil este mai dferit Orgnismeleunicsulre Se dvid fen opie pln ind srureans spagutaan consund toate resuele din medi, in vreme ce cellee diferente al organismelorsuperoae ay ‘ici elulare ce varies de Ia ceva zl pnd la aprope un seco (8 om). De exemply,esulele miduvetbematogene, celulelespermatie sau ale ep teil digestv se dvd necotenit in vreme ce neuron, ellle mioesr ce sau celle foosenitveretiniene pot supavieti del incepuul pind 1s fyi ve indivi, Toate fenomenele care conibuie’ la creterea si ezvolares nel colle, dublaren asl celulare, dublrea uma de organite 91 8 ‘atrial genet fn vederesdivsiuni, toate aceses unt gvemate de ce genele ce conoleazt cll cella, coatoind in nal deevotares canttatva i caltativa numa esa. Grice modiicare in secvenele ical clr, orice dereglare a contrlui temporal pe care Hl exerci geale ‘chs ellar dice In perderescaractersticiorcctlre (neoplezie) sla proliferae nesoarolt, euoscus sub denumivea generics de cancer, 23.4. Fazee lula cellar Mitoza rprezina divziuea unei celle somatice In 2 celle fice Penta ea Gecare celu-fies s8 fe iSemich din punct de vedere gcneti, celula parental webue sf eliza o copie a fect eemosor inunt de ritoad. Aceas are loc ia faa S din interfac. Fieeae now cromosom confine dost copii idence ale sale, numite cromatidesuor, sate Impreunt into regiune speciliza nuit centomer. Cromatidele suri 1 sunt considerate af cromosomi de sine sto, $i va cromosom ms onfine inttdeauna dou cromatde-suri. Producerea de celule-Tce care sunt copi race ale progenitor implcdasoceres uni ciclo de creere {mace calulre coun cil dscotinu dedivisune a material gene, replicare #imprres gnoma ie clulele-fie CCichl cellar ese pus in migeare de clue diverse modiiie cit- Plasmtie, modiicsn cae e dtoreach foefoin a defoefrlit anor fnzime, sitezei sau depradari mor prone. Enzimele care relzeaad fosforires proteinelor sunt densmte generic proteinknazs, sty simple Kinaze, Uneoi se folsetetemenul de foefoaneferazd, acd encima ee transfer gripe fost din moleculele macroergice de tp ATP sau GTP cave subsvate specific. enomenul este muni fosforiar, si produce de ih Set biel intarea moleuli protec in sare St aesiv activate) Indepararea zupiir fof se mumese defosfoniare 5 exe realiz de ce fostaze Kinazele esenile petra ill celular se mumese CDK (kiauze cic dependent), deoarece necesth pena a se activa 0 subunitate preci ‘upimentar, nomi ili. Nivelle ctoplasmic de CDK-ur sunt relatv Stabile, dar ele mu se vor activa din psa cclinelor, a lrr prototiz ith Ae edz sistem digest cellar reprevind una dn modltaile de corel sle prolifera cellar : CComponenicle tempore. caré alcitviese cial celular sunt reprezetate de fiza de snteza proveica gicresere celular, care dueazh sproximativ 90% dia cchl ceular gi senumegte inefios gi fizs de uplicare a material genet i final a tne elle, care se mete riba Aceste componente fi faze lor intenediare sunt realizt pia ‘stermedil une sen de evebimente molecular coserat in ineaga lame snimal oar srt convolate Inerfaza cuprinde faze demumite ip (pauz, interval), peioade a care cella nu se divide, Fasa Gy sau de repaos, epennt prion in cre elu are aciviace prop gi indeplinese funcile, dar muse prepiete in nic un fel per ivizine, Cea mai mare fat celular crzanismuls ‘man adul) sunt in Gy gm se vr divide niciodal Unle dite ele pots revi in sarea de celle proliferante dct i numa dacé sont supuse noe ‘Sctom uit mitogen, care Je stimuleze prolferarea, Ip inerfook ‘oe ellelor anime sre o membrans dbl, con exterior ind prstic etensie a resicullal ebdoplasmic si feSnd corp comun cu aces, CComatina nu ene indviduaizal, ci este un ‘lament cominus de sucromatns i hearocromati Facori mitogeni sunt subsange circulant eliberte de sists de reglar, sau sobstanjeelberate de cellelé din vein, care stimleast ‘euuea celulslor In dviziune, Peary ca un-mitogen sh posts action, el treble sh itd receptor capabill s decstjeze cascade de sernalizare ‘peacelulad care a activeze puncte de canto ‘Ciclclular dela mamafere este act din nerfs ca 4 subfize, Gm Gs, Gs, §) si mitak (fg). Mitoza propru-rist reprint sparrea omotomilorceulclor fee, acasa find insoi de imprirca ctplasei ‘organielor Grimes calulr,erupate sub denunirea de cuakinezd. Fecare dite scise subline este prevedate un pont de contol (eheckpoin). Pigetle de control 7 {Sores de fp rec ezimaie Bigot bore mec oc pea We datas ee PC ese sia asl Fle 8. Foote cic car tm ueasiae i care oat deplgit oblied, celal react ms pot inst continua dact ma 2 ont fatrunite multiple condi are Sanciedecetrl SIG, q'Gy¥0) 5 nen divin. oid ites necestaten pre Trai eile. Cel ma important din punetele de conwol este pune 32. Fara Gy 7 in ecuele poliferante Gi_este perioada dinre spars celle # ines sinteaei de ADN. La vertebrate ellle in G; au un numa diploid de cromezomi (22), cite unal mostent de la fccare pine, Dap cit ince, celulele sunt de obice Ia junsttea dimensiunlr ceile-mamt, #8 in timpal faze G,, vor ere pint la dimensiumile normal, I aceas pesondh cea mai mare pate a geuelor implicate in progress cic cella int inactive Dad se primese stimuli aniproifeaivi, sau sporal de Fnirimente exe dficitr celulele vor evlua ce eifeenire terminal su vor ei din cel pent ina in Gs, “Trauiia GolG, este dependent de exstnja de semnale mitogent cnterigare 4 de fesponsvitatea clue Is acestea, Cen mai comin eae de ansducie a senna mitogen este calea proteinsoaz’ activate de tiiopen! (MAP knaz), MAPK va etvao cacadh enzimatics cova duce ia ativan cli CDK (kinaze il-dependente).Cilinele sunt o serie de bun regione ale proten-Knazelor beteromimerce ce contoleazh fecveta evenimeatlor cic cer. Eee cupleazs pe nite subunit ‘Matice pumte kino cilin-dependente (CDK-ur), cae altel ob at fesiviate inci, Fieare CDK se pout aocia cu mst multe ccline i eal asoviere determing care din proteinele cicului celular vor fexfrate de ce complex anume. | FZIOLOGIECELULARA Clea Ras MAPK conleact intrres celui h Gs, progresia Gy $i resent 2 dovedit inplicarea si in transtia GyM. Ca ware, éach fcivinten cli MAPK a8 3 fe metinut I nivele nae prin-un nivel fate ridicat al mitogenilor exaceblan, aceaza ar putea duce le ‘nunsformare celular itumerigenes Cire sisal fazei G; pare prim punet de contol si cel mai liportne. Se numeste pun de restric (R) si decide incepeensiteei de ADN. Este cel ma important punct de control deourece dacd cee i feplel ADN-ul dar nu pot inva in divine vor fi dstrse prin spoptot, Toit starea de poliploidie ms exe im aeheralaccepaila per ceulele se ls mamiere = Replicares ADN neces un set de gene apart, cae sunt inactive in allele Gs. Aceat stare de inhi ete plat de lipsa unui factor de Aetivare nuit E2-1 (fig 9). Aceta exist n citoplasnd dar ete cuplat es pte numith RB (se numeste ase petra ch a fst descoperth iil, 2 form matin, in-an tip de cancer numitretinobason). RB este Fosfor de cle o encim numita CDK-4,ceea ce o deeupenzh de pe EXF-1, F2F-1 se sctiveazt, stimulind replica ADN- CDK-4,inpreani eo CDK:2-¢i CDK-6 sunt activate de cle facto de erere. RB va fi efsforits dp ce a incepu fa 8, pena a mi permite activrea din ou ei E2F-1. proend RB anormal ns se va defer complet sim ‘afi capabil a blocheze E2F-1,ceea ce va produce o dvirine contin scons a ceulelr cu proteina deft, elle tumocale Pe linge mecanismal RB. de convol al cicuii celular I nivel Kinszelorcicli-dependene din srupul CDK 2,4, 6 mai ilervin gi ate miceansme deevtare a prolifer necontolse sou de ropegaes eehllor eu ADN defect sau muti. CDK-wile vor fi intibate i de lite un alt grup de substi, care au denumirea generis de CKI (ahiicor at iin. Kinazslor). Exist o multudine de protene de tip CKI, toate ou acelai $eop: opis division celle, Unul dine cele mai ispdiesemnale de oprire a diviciunii et inka de contac, Atine cd celulele ua est roliferea, pe marines une lig sau peo pack de cult, in moment ind se sing (enomenu! de cones) se oprese din crete, Aceata se Autoren eee uno proeine,p16™* p27, cate inhibi CDK; fac pane din CKl-w. Perderea inkibiet de contct ete una din peels ‘Sanserman perecute cu ceueie nome ce devin celue cancerous i ‘ ieee bss FHZIOLOGIECELULARA “oxi Ceo FACTOR DE CRESTERE (OF) * Recep. OF DRED ey + come Mar — Bae ae ; Fig2. Macnee ori poe laren puncte canta ct Third lines CP taco de creres prota ret Un alt mod de inhbie a prolifer celular ese oprize diviiui celulelor cu ADN leat say mutant. La nivel punctlu é congolR dar $1 Al celote punce de conrol,integriaiea ADNului este verifieas de o ‘erie de enzime, dn ere cele ai imptantesust ATM, CHK-1 si CHK-2, cesta fosfonleszd o proteins mums p$3, soprnumis 9 .gxdanal seams, dcoaece aces va activa mai mule prone, pre cae s DI, cae se cupleza cu CD Karle promotoare ale wanzitiei de ftzi Gy, fnbibéndele. Deci, orice fl de lesne 4 matarihulut genese va inka visa va activ pe cals pS3,spopozaCaleap3reprezina una din ‘ele mai efcieake modal de proecpe impotivs cancer, Odatt epagit punta de reste, celular in fzaS,faza de simteza « ADN- ‘ul, 0 masinve molecular deo complexiate ait de mare, inst nic pink Tor acral ns fost elcid comple faigen lot de de ADN ss oe sui el dni eile devine AD oe Sra pen Ene on pro fk le coe ti eps mala fi ua scot compl de somone oe i. PM0oar ceva Faun § eb sfe uit de is Mig nines orev i sing dat pe cc, Pen a © vetcnacastdcoctiine fas 5 a ene ert ined de mio, se separated ze ap (pz) near efla ‘erie ercie rely eng reams cele Mita exis fla Gy, arine Sp Menon Senge In afar de duplicares ctmosomlt in za § mai spare dupicarea enozoniui, Centosomsl Tpreznid centul primar de organizare al aicroubulor, iar ere de Cordonie ale doplcacemrromale ct duplcarea ADN vor ice sperren snort rman eas ili genomice, car pot voi che ifr tse Ceneco Sinem de ADN ot itu doses CDI, ere ani co cicnaF imei ne dents garg Gece ee KE ete o protein cles rami NPAT, cae ete implica tegen ‘spre genice this, rine ene pnt sntcs de ADI Cromezomii manila etd me nc epic rods exrem de mut dak por Gatun sng ge xi crea 150 5 10 Perch de baze pe ins" crommsmy, ce uebue replay i fecre ‘epiue a una romosom & 5 bea jrovenind dein sng pune de origin magese realm. Cece dipoie prolierae iebuie shi replice ADN-ol 0 dul si mumaj o dat iota viciu. Pent seat, ‘ipl fai i se frmeard cee ce se miei a complex de pereplicare (fezomen nomi teenies). Act complex se deactveta pin roeoish imediat dp nieea repr, eft repiaren nu se mal poate epea. ‘34, Replicarea ADN Replcares ADN reprint procesul prin care un dub helix de ADN, ‘ste copa ie formeasS? helt duble Fieeare elk exe complerentt cel altura asl pot opie dep una pe celia. Flecare an ce compane dub helix ext le dn tip de quleaide Un meleaid (Gig 10) ee alent dim eapien esac pe peg, format dnu-o pened (etrboeh eee ca os rs fost) care formessi-exband lop ¢ beck out orienta sre intron) ‘elit Resse sotate sunt de 2 pur purines pimidince (ab, 1). Coplarea fearia din ompencncle ated se faces atom de carbon’ $5" i (desonvitoos FZIOLOIE CELULARA tn cop cones —_ ADN, ARN ADN, ARN (purine) cITOZINA (pirimiinies uract | (pirimidinia) Fiecre buck azotath purinicd se cuplezl pon lepturiiie Clephta de idrogen) x una pirimidinict (8.1), denina cu tina @ legit i goann 4 etarna 3 legitar, euplind 9 sol- aici langue fo hell ADN. Bie- et are lant de ADN are 0 drei find Pe. 1. tert B 19 FFZIOLOGIECELULARA omit afl 5 su lpn cde cope fof, Lannie ut Anipanll $i uadane, Suna de ruleie pnt snl oe ep ninth de nuieoe Bere din cio, tose. Lepiaie oe ace dn poze 5h) i taste cogs ea au so Imerzel dedi, per cope url ante oeles Replace lan s fice point din once bine subi, mumite ci Exist mule pace de rig pe ADNail unan Din ses pee Ie deste sb acioncs hte, dtd leitch? (ig. 12) exes miss pe mins chap ene sina tos eatin Enrinete care sntzeah ADN Semmes ABN polinencs Acie sun capable dvs ntoes oi bce azote ni pe bel $3 ina inet un br eee comin tar cea amie muni ley racinut” Casa spoy, Feotu ct plimerazle ou pot satin ADN ee 3° 5. Ce usr netscsh chy Se AADN, unite Fagen OLtai, ce sn ciples LARN, su intorse si copie lene Mimi juror ettine mame -cige Aces caplet cai pt eat 3 ce Fenomenal emul a complica! dec senor de ai ss, intvck nerve 8 complet nec tended pls premata pais seas Seundare te. ese rescvco gen pose Rerzlo, protinlor pent fae Deouee im sngr croosom una poate jug a 10.10 peck Ae ba ia view mate de repar ent e 20. oe ce nc ene se replica un comosom a bu od de mii ttn de een = fiz Sn cchlle unane rar a jr deere, trae eas Ble nce de orn. Sere diate dout puede staae een replicon, Exist eproxinativ £0000 de rg cpl neo Ropes ADN mt sept srt alta Na 0 in replica sunt acivi avn moment det da fen S i ies heed San 100 zone ca cart pore dstace nad fae ge La secre epics poe de fo seep ced sunge Ul pac de origin. Dar, dooce ls mame cppecnl es 2 | FIZIOLOGIE CELULARA replicarea mu mai ajunge pd la sisi cromosomilor (slmere) desrece nmi au pune: de ogi, Aceasa dice la scurareatelomerslr. La celle somutice acest este un proces norma, cae face ca esulele He cpab ‘se dividdnumai de un nui limitat de ox pi oe pierderea de ADN oprestediviziunea (limita Hayflick). Acest feomen a fost descopert in 1965 de elite Leonard Hayflick, care a obserat celle normale se dvd oar de $2 de on aer cu 20% oxigen (ar obit) sa 70 deo into ttmosfect eu 3% oxigen (Condit normale ale medi intera a om), ph care int tno fizh de seneseenj. Evia telomerazs fancinetel in ‘cllel sem sau in celulele germinnle caren au init Hayfick, pen a Jung! telomerele ia mia piewetea de ADN. Lungimestelomerslr poate fi 0 metodh de a afla vir genetich a unei clule Dack telomere fumetioneszi defeetos, poate acva prolifrrea in celle somatic, using le aparia ancerelr. Pe lings sineza de ADN, peau 6 functional normal rom: tine nou simetizate webuie produse gi histoele ferent. Hisioele sunt nite protinece au rl de .mosr”pe are se nfigoars ADN-al din aii de spans funcional, Feeareceultumand ate aproximati 28 met {de ADN, da infurat pe histone se reduce In 90 mm, poi condensat in ‘omosomi coat I 120 um decromatint. Mat mule subunit histonice 3 agreps fomind o bobint Impreund cy ADN-l input pe tle, ce se umes nucleosom.Celuele umane at nevoie de aprox. 60 x10" uit Iistonic, asl cA ed Inu-un timp sear (faa S nommall = 8 ore) ebuie Snteizate cant eiorme de asl de poteine. Acet hums este posit eoarece exist 40 de gene pen histone, ces avez simula, ante de compo inra:S ators complesiii proces de repicare, mumirut mare de nim gi proteine implicate fn acest proces fp ca se epleaa peste 150 mille de perechi de baze la fearecromozom umaa, ria de err ‘ste semnfcativ. Petr scesten exist mecanisme dereparfic dar pena venules 8 acestea mu reugese sl readued ADN la nora first faz S mai exist 0 sere de puncte de como, numite gener ines, Exist dout exzime, ATM si ATR: kintce ce dececteaza npr le ADN-a i care nhibsapoi CDK, bloc ineea de noi bifrcai de replicare, Aceata mu pele weceres de prs ADN de bifureaile de 1 OLOGIECHLULARS replcae, cea ce ar produce cromosomi ropi si riser aferent nsrzienie? biftresier de replivare pot aptea atunci cid compleeul de ‘eplicare intileyte o bazs svarnt sau pe catego poste eit. Pind clad aa se sepa defect, nici clalalt brag al biflesiel nu se va mai slong, ‘Print-uh mecaniam necunoscut bifuerileGistente nu se dezasambleszs ‘rematu, Penta mu elibere ADN incomplet 3.5. Faza G, yi punctul de control Gy La sfrgital fans S, celia g- replica furegul genom gi ar tebui sb ine to mitch, Fara G a fost defini ‘inal ca-un interstfin tare vampletarca. sistezei de ADN i inceperea mites, dar pentru ca eveni ‘mentele de contol ce au loc la nivel aces faze samt gradule, login celolard modem considers fica G; ea find Perioada de I fry faei § nd le milocul profazei, cand se petece eVimenal escoil alti in ‘mitoz4, fi amume activarea complexului CDK ccna By Asamblaea scesui complex duce la traagperful su in afara mle, ‘unde va activa sinteza micrombulilor fuslui de divine. Pe mist ce se vane cre profizd, complenal CDKUeB, se acumuleszd. pe fo exter a nucleului si declangeazS liza anvelope:necleace (2 membrane ‘acleare exteme) si irarea in mitoz8. Procega este mult mai complict, ‘implicind un sistem foane elaborst de proitige aetivatoare 4 inhibnoare “Ratiuile unui atfel de complex ce regleazt tensa GyM par afi dou pe

    S-ar putea să vă placă și