Sunteți pe pagina 1din 195

CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

2
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

INSTITUTUL NAIONAL DE SNTATE PUBLIC

CENTRUL NAIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR


DIN MEDIUL COMUNITAR

RAPORTUL PENTRU SANATATE SI MEDIU

2010-2011

3
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Nu vom salva tot ce ne-ar placea sa salvam, dar vom salva mai mult decat daca n-am fi
incercat deloc.
Sir Peter Scott

Acest material reprezinta o sinteza a rezultatelor


obtinute prin participarea specialistilor din
Institutul National de Sanatate Publica, in
colaborare cu specialistii Directiilor de Sanatate
Publica teritoriale si a Municipiului Bucuresti, cu
sprijinul Ministerului Sanatatii, in cadrul
Programului National de Monitorizare a Factorilor
Determinanti din Mediul de Viata si Munca.
Aducem multumiri tuturor celor implicati si
consideram ca acest material ne ofera baza pentru
a crea perspectivele de imbunatatire a activitatilor
desfasurate in domeniul de competenta, de intarire
a colaborarii intre structurile implicate si chiar
daca este un prim pas , nu trebuie sa uitam ca de
cele mai multe ori tocmai primul pas este cel mai
greu de facut.

Dr Andra Neamtu

4
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

CUPRINS

1. CAPITOLUL I
CE ESTE IGIENA ? ..................................................................................................................................................................... 6
2. CAPITOLUL II - MEDIUL SI SANATATEA
RELATIA DINTRE MEDIU SI SANATATE ................................................................................................................. 7
DEFINITIA SANATATII ................................................................................................................................................ 8
MODIFICARILE DE MEDIU SI POTENTIALELE EFECTE ASUPRA SANATATII ................................................ 9
EFECTUL MEDIULUI ASUPRA SCHIMBARILOR CLIMATICE.............................................................................. 9
EFECTUL SCHIMBARILOR CLIMATICE ASUPRA SANATATII ............................................................................ 10

3. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA SI SANATATEA


CALITATEA APEI POTABILE ...................................................................................................................................... 14
CALITATEA APEI DE IMBAIERE ............................................................................................................................... 21
APA DE FANTANA ........................................................................................................................................................ 24
PROGRAM DE EVALUARE A CALITATII APEI SI A RISCULUI PENTRU SANATATE A CONSUMATORILOR
IN CAZUL EXPUNERII LA APA POTABILA POLUATA NATURAL CU ARSEN .................................................. 30
APELE POTABILE IMBUTELIATE ALTELE DECAT APELE MINERALE NATURALE SAU DECAT APELE
DE IZVOR ....................................................................................................................................................................... 34
POLUANTII ATMOSFERICI
- POLUANTII IRITANTI ............................................................................................................................................. 45
- POLUANTII TOXICI SISTEMICI - SCREENINGUL BIOLOGIC AL POPULATIEI IN EXPUNEREA LA
PLUMB ....................................................................................................................................................................... 50
POLUAREA FONICA ..................................................................................................................................................... 56
POLUAREA SOLULUI ................................................................................................................................................... 60
RADIATIILE IONIZANTE ............................................................................................................................................. 68
RADIATIILE NEIONIZANTE ........................................................................................................................................ 101
4. HABITATUL UMAN ................................................................................................................................................................. 106

5. GESTIONAREA DESEURILOR REZULTATE DIN ACTIVITATEA MEDICALA ........................................................ 118

6. INTOXICATIILE NEPROFESIONALE CU PESTICIDE ................................................................................................... 124

7. UTILIZAREA PRODUSELOR COSMETICE ....................................................................................................................... 128

8. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC ALIMENTARI SI SANATATEA


STAREA DE NUTRITIE SI ALIMENTATIA POPULATIEI ........................................................................................ 137
CONSUMUL DE SARE DIN PRODUSELE ALIMENTARE ....................................................................................... 143
NIVELUL DE IOD DIN SAREA IODATA PENTRU CONSUMUL UMAN ............................................................... 145
TOXIINFECTIILE ALIMENTARE ................................................................................................................................ 147
CALITATEA ALIMENTELOR CU DESTINATIE NUTRITIONALA SPECIALA, INCLUSIV A REZIDURILOR DE
PESTICIDE ...................................................................................................................................................................... 151
CALITATEA SUPLIMENTELOR ALIMENTARE ....................................................................................................... 156
APELE MINERALE NATURALE IMBUTELIATE ...................................................................................................... 157
INGESTIA DE ADITIVI ALIMENTARI ........................................................................................................................ 160
MATERIALELE CARE VIN IN CONTACT CU ALIMENTUL ................................................................................... 165
ALIMENTELE TRATATE CU RADIATII .................................................................................................................... 173

9. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC OCUPATIONALI SI SANATATEA


CE ESTE MEDICINA MUNCII? .................................................................................................................................... 175
BOLILE PROFESIONALE SI ABSENTEISMUL MEDICAL PRIN BOALA PROFESIONALA ............................... 177
EXPUNEREA PROFESIONALA LA AZBEST ............................................................................................................. 184
EXPUNEREA PROFESIONAL LA RADIAII IONIZANTE ................................................................................... 188

10. MEDIUL SI SANATATEA PERSPECTIVE ....................................................................................................................... 192

5
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

CAPITOLUL I

CE ESTE IGIENA?

Cuvantul igiena nu trbuie confundat cu mirosul cloraminei si fenolului, cu pasteurizarea


mancarii si a ambalarii ei in vid.
Igiena este intelesul modern al cultului Hygeiei, al zeitei iubitoare care odata s-a uitat asupra
starii de sanatate a atenienilor.Ea este aparatorul sanatatii si simbolizeaza credinta ca omul
poate ramane sanatos daca traieste in anumite limite rationale.
De-a lungul timpului Hygeia a continuat sa simbolizeze virtutea unei vieti sanatoase intr-un
mediu sanatos, idealul pentru mens sana in corpore sano.Numele Hygeia deriva dintr-un
cuvant abstract care inseamna sanatate.
Asclepius ,primul doctor care apare in legendele grecesti a devenit faimos prin folosirea
cultului si a cunostiintelor despre calitatile plantelor in vindecare.In contrast cu Hygeia
numele lui Asclepius este de origine foarte veche .Aparent acesta ar fi trait in sec.XII I.C. El
era deja cunoscut ca un erou in timpul lui Homer. Hygeia ar fi fost o membra a grupului sau
care ii aplicau cunostiintele, in multe randuri spunandu-se ca ar fi fost fiica, sora sau sotia sa ,
dar de multe ori confundandu-se cu el. In multe iconografii antice Asclepius apare ca un tanar
zeu acompaniat in dreapta de Hygeia si in stanga de Panakeia (a tot cunoscatoarea plantelor
cu rol vindecator).
Mitul Hygeiei si a lui Asclepius simbolizeaza oscilatiile fara sfarsit dintre doua puncte de
vedere diferite in medicina. Pentru sustinatorii Hygeiei, sanatatea reprezinta o ordine naturala
a lucrurilor, un atribut pozitiv pe care oamenii il pot pastra daca isi traiesc viata in mod
ordonat. Conform acestora rolul cel mai important al medicinei este sa descopere si sa invete
legile naturii. Mai sceptici adeptii lui Asclepius cred ca rolul principal al medicului este de a
trata boala, de a restaura starea de sanatate prin corectarea imperfectiunilor cauzate de diferite
accidente de la nastere sau din timpul vietii.
Rudolf Virchow a adus contibutii la aceste puncte de vedere datorita prestigiului sau imens
ca om de stiinta si scriitor in domeniul medical si alte ramuri biologice. Astfel conform
acestuia , tratamentul cazurilor individuale reprezinta doar o mica parte in medicina. Mai
important este controlul bolilor care pot fi influentate de viata sociala sau chiar politica. Din
acest punct de vedere medicina devine o stiinta sociala. La inceputul secolului XIX un grup
condus de doctorul Southwood Smith si inginerul Edwin Chadwick milita pentru faptul ca
boala este intotdeauna acompaniata de mizerie, poluare si sanatatea poate fi restaurata numai
intorcandu-ne la aerul, apa si mancarea nepoluate. Aceasta lupta pentru aerul nepoluat a stat
si la baza reformelor sanitare promovate de Florence Nightingale care spunea : Nu exista
boli specifice ,ci conditii specifice pentru boli.
Invatamantul romanesc de igiena a fost inaugurat official in 1861, prin infiintarea, in cadrul
Scolii nationale de medicina si farmacie din Bucuresti, a unei catedere independente de
igiena. Asfel la initiativa lui Carol Davila i-a fost incredintata aceasta catedra lui Iacob
Felix.In anul 1870, acesta scriind primul volum din Tratatul de igiena publica si politie
sanitara, an care a urmat infiintarii Facultatii de medicina din Bucuresti.
In acelasi timp, in primele doua decenii de existenta a facultatii de medicina din Iasi, profesor
de igiena a fost Gh Rojnita. In 1922 a fost numit aici ca profesor de igiena renumitul
bacteriolog si epidemiolog Mihai Ciuca.
La facultatea de medicina din Cluj, titularul timp de un sfert de secol a catedrei de igiena a
fost Iuliu Moldovan, care avea o temeinica vocatie de igienist si s-a straduit sa promoveze

6
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

ideea ca in paralel cu reteaua medicala de asistenta curativa trebuie sa existe si o retea de


asistenta profilactica, cu sarcini medico-sociale.
In 1920-1923, a fost create la Geneva Organizatia de Igiena a Societatii Natiunilor, for la
constituirea caruia prof. I Cantacuzino a adus o importanta contributie.
In data de 9 februarie 1927, Adunarea Deputatilor a votat in unanimitate si in data de 17
februarie in Senat, s-a votat proiectul de infiintare la Bucuresti a unui institut de igiena si
sanatate publica . Acesta era infiintat cu sprijinul Fundatiei Rockefeller si cu sustinerea in
senat a profesorului Al Obregia.
Chiar daca specialitatea igiena este inca recunoscuta in categoria specialitatilor medicale
din Romania, exista o reticienta in legatura cu practicarea acestei specialitati. Probabil ca
totul porneste de la o slaba cunoastere a importantei practicarii acesteia si a faptului ca este
mai putin spectaculoasa din punct de vedere al momentului, astfel incat anumite rezultate in
urma practicarii ei devin vizibile in randul populatiei dupa ani de straduinta. Nu trebuie sa
uitam faptul ca practica din acest domeniu este in acelasi timp conditionata de colaborari cu
specialisti din multe alte domenii: chimisti, biologi, biochimisti, fizicieni, etc., astfel incat
presupune formarea unor colective de lucru stabile si bine pregatite profesional.
Evolutia problemelor stiintifice din aceasta specialitate presupune o permanenta informare,
un efort maxim in practicarea ei si poate, cateodata, o resemnare in faptul ca aprecierile pot sa
nu apara.
Suntem totusi datori sa ducem mai departe ceea ce inaintasii nostri au construit, ceea ce ne-au
lasat mostenire si ceea ce si-au dorit pentru ca sanatatea populatiei sa fie protejata.

CAPITOLUL II
MEDIUL SI SANATATEA
RELATIA DINTRE MEDIU SI SANATATE

Raportul dintre om si natura poate reflecta de fapt calitatea mediului. Cand ne referim la
notiunea de calitatea mediului ne putem gandi atat la ce ne poate oferi mediul din punct de
vedere productiv cat si la modul in care viata si sanatatea oamenilor , ca si diverse obiective
social-economice, pot fi afectate de factori naturali nefavorabili sau de consecintele unor
activitati economice care declanseaza procese de degradare sau duc la poluarea mediului.
Astfel la studiul calitatii mediului, cuprinzand o gama foarte larga de probleme, din mai
multe domenii de activitate , participa oameni cu multiple pregatiri si presupune o colaborare
stransa si optima intre acestia si domeniile stiintifice pe care le reprezinta.
Pe masura ce omenirea a devenit constienta de faptul ca mediul ii ofera atat resursele cat si
perspectivele, problema calitatii si a protectiei mediului a intrat in actualitate, sub forma
accentuarii necesitatii conservarii si utilizarii cat mai eficiente a potentialului productiv al
mediului. De aceea atat pe plan mondial cat si national, se acorda o atentie din ce in ce mai
mare activitatii de protectie a mediului si de supraveghere sinoptica a modificarilor aduse
calitatii lui.
Legatura dintre om si mediu o putem privi, simplist, interpretand fenomenul din punct de
vedere somatic prin faptul ca fiinta umana este un produs al materiei, calitativ superior
organizata. In acelasi timp insa omul intretine cu mediul sau ambiant si raporturi care au in
vedere persoana umana ca produs si ca membru al unei colectivitati sociale. Astfel o
colectivitate sociala presupune atat interdependenta dintre indivizi , dintre indivizi si alte
vietuitoare, precum si cu alti factorii fizici, chimici si biologici din mediu , in afara carora

7
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

nu este posibila existenta sa biologica.Ca individualitate sociala si subiect al unei colectivitati


umane, pe baza unor relatii sociale cu caracter istoric, omul, impreuna cu grupul caruia ii
apartine, actioneaza deliberat si cu teluri precise asupra unor componente ale mediului ,duce
chiar o lupta sustinuta impotriva capriciilor naturii.
De-a lungul dezvoltarii sociale in urma confruntarilor om- natura ,dusa atat in directia
comunitatii, cat si in cea a ambiantei ,omul tinde sa-si amelioreze conditiile de viata . Astfel
omul va infrunta rigorile climatului si neajunsurile calamitatilor naturale. Exista , asadar ,o
deosebire de sens si continut intre prezenta activa a omului in mediu si aceea pasiva a
celorlalte componente ale biosferei.In decursul existentei sale, omul actioneaza asupra
componentilor naturii si numai el este in masura sa dea nastere la tipuri stabile si dinamice in
acelasi timp de peisaje umanizate, ca domenii si expresii ale actiunii sociale asupra naturii
Toate generatiile de oameni au cautat sa obtina o stare perfecta de sanatate si fericire
Grecii antici credeau in existenta unor populatii sanatoase, viguroase si fericite in partile
inaccesilbile ale Universului.
Asa a aparut si zicala o minte sanatoasa intr-un corp sanatos , iar acestea nu pot exista
decat in cazul unei armonizari perfecte intre om si natura.
In ultima parte a secolului al XVIII lea a circulat teoria conform careia toate problemele se
pot rezolva prin reantoarcerea la natura .Jean Jacques Rousseau arata ca omul la inceputuri
era bun, sanatos, fericit si toate acestea au fost schimbate de civilizatie care i-a modificat
fizicul si l-a corupt mental.Igiena-spunea acesta-este mai mult o virtute decat o stiinta.
Bolile sunt rezultatul modificarilor asupra mediului ambiant si sanatatea si fericirea se pot
recastiga, dupa spusele lui Voltaire,numai daca invatam din nou sa mergem in patru
membre. Cuvantul natura nu este o entitate definita si constanta.Referindu-ne la viata nu
exista o singura natura ; exista doar niste asocieri de circumstante care variaza de la un loc la
altul si de la un timp la altul.
In realitate, cautarea unei anumite cauze in aparitia unor boli poate fi o greseala pentru ca
multe boli sunt rezultatul unor factori indirecti si a unor circumstante mai greu de determinat
si nu au drept cauza un singur factor. Aici intervin sigur anumiti factori din mediu care pot fi
aceia care declanseaza sau potenteaza aparitia sau agravarea celor mai multe dintre boli.
In concluzie conceptul dual al starii optime de interactiune intre mediul extern si cel intern
este expresia moderna a doctrinei Hypocratice, astfel incat sanatatea este influentata de mai
multi factori prezenti in universal nostru.
Pana la urma trebuie sa un uitam totusi urmatorul lucru : tot ceea ce se face are ca principal
scop imbunatatirea calitatii vietii si mentinerea starii de sanatate pentru cat mai mult timp.
Deci chiar daca se cauta o imbunatatire a conditiilor de mediu, scopul este pentru a mentine si
a imbunatatii starea de sanatate a populatiei.
Albert Einstein a spus : Un nou mod de gandire e necesar daca oamenii vor sa
supravietuiasca. Probabil ca acest lucru va fi valabil oricand.

DEFINITIA SANATATII

Sanatatea si boala nu pot fi definite in termni anatomici, fiziologici sau mentali.Masura lor
reala este capabilitatea individului de a functiona in conditii acceptabile pentru el si pentru
grupul din care face parte.
In privinta definirii sanatatii exista puncte de vedere medicale si non-
medicale.Cunostiintele medicale se bazeaza pe date stiintifice generale ,universale iar cele

8
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

nemedicale se bazeaza pe cunostiinte traditionale sau pe experiente individuale.Conceptele


laice contin bineinteles,uneori mai putine informatii decat cele profesionale medicale.
In conceptie medicala sanatatea este absenta bolii si a anomaliilor; din punct de vedere social
poate fi definita dupa nivelele mentale si fizice necesare pentru a face fata nevoilor societatii.
Conceptul pozitiv de sanatate a fost descris in repetate randuri.Modelele de masurare a starii
de sanatate se refera la devierea de la statutul de sanatate la sanatate bolnavasau absenta
bolii.Rareori se reflecta definitia globala data de WHO(1948).Factorii non-biologici care pot
influenta insanatosirea includ psihologia pacientului.motivatiile,cooperarea la terapie,statutul
socio-economic,nivelul cultural ,etc.
Conceptul negativ de sanatate este mult mai real cand se refera la populatia bolnava , dar mai
putin real cand ne referim la populatie in general.Acesta ne da putine informatii despre
sanatatea populatiei.
Dubos (1959) a argumentat ca boala si sanatatea nu pot fi definite in termeni anatomici sau
fiziologici si masura lor reala este abilitatea individuala de a face fata cerintelor din grupul
din care face parte.O definire absoluta a sanatatii nu este posibila decat prin puncte de vedere
relative.Oamenii definesc sanatatea in mod variabil depinzand de factorii sociodemografici si
de nivelul de cultura.
Toate studiile cu privire la definirea conceptului de sanatate au aratat rolul social in cadrul
definitiei ei. Dubos a aratat : fiecare proces al existentei este o intrepatrundere continua
dintre individ si mediul sau,deseori rezultand o anumita forma de boala.Omul poate spera ca
poate evita pericolele.Absenta completa a bolii este insa doar un vis care ne aminteste de
Gradinile lui Eden!.

MODIFICARILE DE MEDIU SI POTENTIALELE EFECTE


ASUPRA SANATATII

Activitatea umana si schimbarile pe care le produce aceasta asupra mediului inconjurator este
un subiect destul de des intalnit.Schimbarile care se produc la nivelul mediului par a fi destul
de cunoscute ,insa poate ca nu ne dam exact seama de gravitatea acestora in timp.Cand auzim
de temperatura medie a aerului va creste cu 2-5 grade C in urmatorii 100 de ani sau ca apa
oceanelor va creste cu 1m in urmatorii 50-100 de ani ,trebuie oare sa fim alarmati? Cum oare
pot influenta schimbarile climatice si de mediu sanatatea populatiei? Putem oare sa estimam
cu acuratete aceste lucruri astfel incat sa putem lua anumite masuri?
Daca urmarim in timp anumiti indicatori de sanatate care pot fi influentati de modificarile din
mediu, vom observa in evolutia acestora modificari in aceeasi traictorie cu modificarile
mediului. Astfel daca invatam sa ii monitorizam si sa ii urmarim ,atunci vom invata sa ne
urmarim si calitatea vietii noastre si a urmasilor nostri si abia atunci vom putea sa ne vom
putea da seama ce putem face pentru ca sanatatea populatiei viitoare si calitatea vietii sa
devina optima sis a poata fi protejata.

EFECTUL MEDIULUI ASUPRA SCHIMBARILOR CLIMATICE

Termenul greenhouse effect se refera la efectul pe care il are acumularea de CO2 si alte
gaze in atmosfera cu efect asupra cantitatii de radiatii solare si asupra energiei pierdute de
radiatiile care se reantorc de la suprafata pamantului in spatiu.Odata cu Revolutia
Industriala,prin combustie,CO2 a devenit principalul poluant existent in atmosfera.Dioxidul
de carbon si alte gaze poluante metan,oxizi de azot,etc. determina o transparenta crescuta
pentru lumina din vizibil si ultraviolete.Vaporii de apa ,de exemplu ,absorb radiatiile

9
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

infrarosii emise de pamant.Daca nu ar exista astfel de conditii care sa absoarba radiatiile


infrarosii,temperatura de la suprafata pamantului ar fi cu 40 Kelvini mai rece ,oceanele ar
ingheta si viata nu ar fi posibila.
Concentratia dioxidului de carbon a crescut de la 315 parti la milion in 1958 , la 352
parti/milionin 1988 , mult mai mare decat in ultimii 160000 de ani.Jumatate din cantitatea de
dioxid de carbon produsa la inceputul Revolutiei Industriale mai exista si astazi.Restul a
trecut in materia vie sau a fost definitiv sechestrat in oceane.
Cresterea nivelului de dioxid de carbon a determinat cresterea temperaturii pamantului cu
aproximativ 0,6 grade C in ultimii 100 de ani si se prevede o crestere cu 2-5 grade C in
urmatorii 50-100 de ani.
Nu s-au stabilit inca consecintele acestor schimbari atmosferice.Unii spun ca aceasta crestere
cu 2-5 grade C poate avea efecte egale cu cele ale epocii glaciale.Poate schimba
caracteristicile ploilor tropicale si musonice care au o atat de mare importanta pentru
vegetatia si agricultura din Africa,Asia si America de Sud.
Daca ghetarii din Antartica de Vest s-ar topi, nivelul marilor va creste cu aproximativ 6m,
lucru care poate determina inundarea unor centre populate si pamanturi fertile.
O alta consecinta ar fi cresterea precipitatiilor.Aerul cald va determina evaporarea apei
marilor intr-o cantitate mai mare ducand la cresterea cantitatii de precipitatii si zapada.
Ca si CO2 si alti poluanti ca dioxidul de sulf, dioxidul de azot etc. sunt foarte toxice pentru
vegetatie influentand calitatea procesului de fotosinteza.
Depletia stratului de ozon din stratosfera este o alta consecinta a poluarii cu efecte pe starea
de sanatate a populatiei.Efectele patologice ale radiatiilor ultraviolete se refera la perturbarile
de la nivelulu DNA si proteinelor.
Specialistii actuali, chiar daca exista o preocupare maxima in domeniul schimbarilor
climatice, recunosc ca evenimentele extreme care pot apare in special in timpul apropiat sunt
de neprevazut.
Datorita politicilor duse la nivelul tarilor europene au fost multe tendine ncurajatoare n
protecia mediului n ultimul deceniu: emisiile europene de gaze cu efect de ser au sczut,
ponderea surselor regenerabile de energie a crescut prin incurajarea si promovarea acestor
practici, unii indicatori de poluare a aerului i a apei arat mbuntiri semnificative n
ntreaga Europ, utilizarea materialelor i producerea de deeuri, dei nc n cretere, sporesc
ntr-un ritm mai lent dect economia. Toate aceste lucruri nu sunt chiar evidente si
materializate in calitatea factorilor de mediu, tocmai datorita faptului ca refacerea conditiilor
de mediu si mai ales reflectarea acestui lucru in starea de sanatate a populatiei apare intr-o
perioada mult mai lunga decat a fost necesara pentru distrugerea lor.

EFECTUL SCHIMBARILOR CLIMATICE ASUPRA SANATATII

O crestere medie cu 2-5 grade C in urmatorii 50-100 de ani,va determina o crestere a


numarului de zile cu o temperatura mai mare de 38 grade C.Cresterea mortalitatii prin stress
caloric, poate fi asteptata de la o crestere a temperaturii peste 32 grade C. Acest lucru va
afecta in special populatia cu boli cronice si imunitate scazuta si probabil populatia
infantila.Gradul de crestere a mortalitatii nu este inca clar evaluat.Aerul conditionat poate
reduce numarul victimelor.
Deasemenea este prevazut faptul ca iritantii respiratori vor polua in continuare aerul ambiant,
ceea ce va duce la o crestere a morbiditatii si mortalitatii prin boli pulmonare ca de tipul
bronsitelor ,astmului bronsic, infectiilor acute ale cailor respiratorii superiopare etc.

10
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Depletia stratului de ozon atmosferic se asteapta sa aibe o directa influenta asupra sanatatii
populatiei.Incidenta tuturor formelor de cancer de piele, mai ales la populatia alba,va creste
datorita expunerii crescute la UV-B. Nu trebuie uitata si posibila crestere a incidentei
cataractei cu afectarea tuturor categoriilor de populatie.
O alta consecinta a cresterii radiatiilor UV-B, este scaderea sistemului imunitar ceea ce va
determina cresterea prevalentei bolilor infectioase.
Probabil consecintele cele mai importante si devastatoare ale schimbarilor de mediu vor fi
datorita efectului asupra agriculturii : solul va deveni mult mai salin ;regiunile aride vor
creste in suprafata etc. Drept consecinta va fi scaderea cantitatii de produse agricole,cu efecte
dezastruoase, mai ales in tarile sarace,asupra starii de nutritie a populatiei.
O importanta arie de cercetare stiintifica in domeniul sanatatii populatiei ,o constituie crearea
unui sistem de supraveghere. Specialistii recunosc ca realitatea consecintelor schimbarilor
climatice, ramane inca o necunoscuta din punct de vedere al magnitutudinii acestora si a
naturii acestora . In paralel, identificarea consecintelor asupra starii de sanatate raman inca de
natura prospectiva.
Din ce in ce mai mult se vehiculeaza idea de adaptare la schimbarile climatice , astfel incat
se recunoaste faptul ca acestea nu mai au cum sa fie oprite, dar pot exista cai de a le prevedea
si/sau minimiza. Astfel devine si mai acuta problema functionarii sistemului de supraveghere,
care nu trebuie sa fie un sistem nou creat, ci este necesara imbunatatirea si integrarea celui
existent. Astfel acesta trebuie sa aiba ca si principale obiective : crearea si actualizarea unei
baze de date; identificarea si evaluarea masurilor de adaptare la efectele schimbarilor
climatice; luarea de masuri timpurii anticipative.
Comisia Europeana a demarat procesul de consultare publica in vederea pregatiri procesului
de elaborare a Strategiei EU de Adaptare la Efectele Schimbarilor climatice. Aceasta va fi
finalizata in martie 2013 si va cuprinde recomandari pentru toate sectoarele vulnerabile de la
nivel EU.
Astfel se estimeaza ca schimbrile climatice vor afecta sntatea uman fie n mod direct n
relaie cu efectele fiziologice ale cldurii i frigului fie n mod indirect, de exemplu, prin
modificarea comportamentelor umane (migraie forat, mai mult timp petrecut n exterior),
creterea incidentei bolilor cu transmitere prin alimente sau prin vectori sau alte efecte
consecinta a schimbrilor climatice, precum inundaiile. n cursul ultimelor decenii s-a
observat deja n Europa accentuarea unora dintre aceste impacte [de exemplu, se estimeaz c
numai valuri de cldur din vara anului 2003 au provocat peste 70 000 de decese (Robine et
al, 2008)].
Nu toate schimbrile legate de clim au efecte negative asupra sntii umane. De exemplu,
in zonele temperate,cum este incadrata si Romania, in mod normal prin cresterea temperaturii
iernile vor fi mai blnde si vor duce la micorarea numrului deceselor legate de frig. Mediul
interior se va mbunti ca urmare a reducerii msurilor necesare pentru a asigura
temperaturi interne confortabile. Persoanele care lucreaz n exterior vor avea mai puine
probleme legate de frig n timpul iernii, ceea ce le va mbunti productivitatea. Prelungirea
perioadei de vegetaie i intensificarea precipitaiilor va favoriza agricultura i producia
alimentar, precum i grdinritul i alte activiti n aer liber.
In acelasi timp insa cresterea temperaturilor in perioada verii si accentuarea valurilor de
caldura va determina cresterea impactului asupra sanatatii populatiei prin aparitia unor
toxiinfectii alimentare, a unor boli determinate de anumite insecte, a unor boli si simptome
respiratorii si cardiovasculare rezultate in urma socului caloric.
Principalul motiv de preocupare este legat de morbiditatea i mortalitatea legate de cldur,
ca urmare a creterii temperaturii medii anuale i a temperaturilor extreme, cu toate c
aceast problem este influenat i de schimbrile socioeconomice legate de creterea

11
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

populaiei, distribuia pe vrste (mbtrnirea demografic din Europa) i de ali factori,


precum migraia. n rile UE se estimeaz c mortalitatea crete cu 14% pentru fiecare
ridicare cu un grad a temperaturii, ceea ce nseamn c mortalitatea legat de cldur ar
putea crete cu 30 000 de decese pe an pn n 2030 i cu 50 000 - 110 000 de decese pe an
pn n 2080 (proiectul PESETA).Persoanele n vrst, cu o capacitate redus de control i de
reglare a temperaturii corpului, prezint cel mai mare risc de deces ca urmare a ocului
caloric i a tulburrilor cardiovasculare, renale, respiratorii i metabolice (Matthies et al,
2008). n timp ce numrul total al deceselor este strns legat de dimensiunea populaiei,
modificarea ratei mortalitii poate fi mult mai accentuat n regiunile n care nclzirea se
manifest mai puternic.

Mortalitate prin afectiuni cardio - vasculare


R 2011 2010 2009 2008 2007
120000

100000

80000

60000

40000

20000

0
Hunedoara

Ilfov
Dolj

Olt

Vrancea
Bacau

Braila

Constanta

Galati

Maramures

Sibiu

Valcea
Bihor

Cluj

Harghita

Salaj
Arges
Arad

Calarasi

Prahova
Gorj

Satu Mare
Bistrita Nasaud

Dambovita

Suceava

Tulcea
Caras Severin
Botosani

Mures

Vaslui
Mehedinti
Ialomita
Covasna

Teleorman
R= rata calculata la 100.000 de decese
prin boli cardio-vasc.

R
Mortalitate prin afectiuni respiratorii
2011 2010 2009 2008 2007
120

100

80

60

40

20

0
Bihor

Cluj

Harghita
Arges

Salaj
Arad

Calarasi

Gorj

Prahova

Satu Mare
Bistrita Nasaud

Dambovita
Dolj
Galati

Hunedoara

Ilfov

Olt

Suceava

Tulcea
Bacau

Braila

Constanta

Maramures

Sibiu

Vrancea
Valcea
Mures

Vaslui
Botosani

Covasna

Ialomita

Mehedinti

Teleorman

R= rata calculata la 100.000 de decese


prin boli respiratorii

12
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Din analiza graficelor de mai sus se observa ca in general tendinta indicatorilor specifici de
mortalitate prin boli respiratorii si cardiovasculare in toate judetele din Romania , in ultimii
cinci ani, nu a cunoscut variatii semnificative, lucru imbucurator.
BIBLIOGRAFIE
1.Igiena coordonator Prof.Dr.Sergiu Manescu Editura Medicala,Bucuresti 1991
2.Tratat de Igiena sub redactia Prof.Dr.Sergiu Manescu vol.I
Editura Medicala , Bucuresti,1984
3.Measuring Deasease Ann Bowling Open University Press-Buckingham Philadelphia , 1995
4.Health and Disease A.Reader Edited by Basiro Davey,Alastair Gray and clive Seale Open University Press Buckingham
Philadelphia,1995.
5. Mediul European -Starea i Perspectiva 2010- Agenia European de Mediu
6. Bulletin epidemiologique hebdomadaire institute de Veille Sanitaire, martie 2012, nr 12-13
7. IPCC (Intergovernmental Panel on Climate Change) Fourth Assessment Report (SPM)
8. Carta Verde privind adaptarea la efectele schimbrilor climatice
9. EU Green Paper on Adaptation
10. EU White Paper on Adaptation
11. O.M. 1170/29.09.2008 - Ghid privind Adaptarea la efectele schimbrilor climatice (GASC)
Deasemenea se gasesc informatii si pe urmatorul link : . http://climate-adapt.eea.europa.eu/web/guest/home

13
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

CAPITOLUL III
MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE
VIATA SI SANATATEA

CALITATEA APEI POTABILE DISTRIBUITE IN SISTEM


CENTRALIZAT LA PESTE 5000 DE LOCUITORI SI/SAU IN
CANTITATE MAI MARE DE 1000mc/zi
Dr Anca TUDOR, medic primar Igiena, CPIII, coordonator national ; Ctlin STAICU,
analist IT
- RAPORT SINTETIC TRIANUAL 2008, 2009, 2010 -

Institutul National de Sanatate Publica, prin CNMRMC, este coordonatorul raportului de tara
privind indeplinirea obligatiilor definite de DIRECTIVA CONSILIULUI Europei din 3
noiembrie 1998 privind calitatea apei destinate consumului uman (98/83/CE). Aceasta
atributie decurge din stabilirea prin cadrul legislativ reprezentat de Legea apei potabile
458/2002. Directiva 98/83/CE a fost transpusa in legislatia nationala prin Legea nr. 458 (r1)
din 08/07/2002 , Republicata in M.O., partea I nr. 875 din 12/12/2011, privind calitatea apei
potabile.
Prin Hotarrea de Guvern nr. 974/2004 se stabilesc Normele de supraveghere, inspecie
sanitar i monitorizare a calitii apei potabile i Procedura de autorizare sanitar a
produciei i distribuiei apei potabile.
Raportul de tara trianual privind calitatea apei potabile distribuite in sistem centralizat in
zonele de aprovizionare cu peste 5000 de locuitori si/sau in care volumul de apa distribuit
este de peste 1000mc/zi, se bazeaza pe datele care au fost furnizate de catre responsabilii
desemnati de DSP teritoriale pentru intocmirea Raportarii catre Comisia Europeana. Baza de
date cuprinde raportarile efectuate conform cerintelor legislative in vigoare privind
Monitorizarea de control/ obligatia Operatorului de apa potabila si conform cerintelor
Monitorizarii de audit/ obligatie ce intra in atributia Directiei de Sanatate Publica Judeteana si
a Municipiului Bucuresti. La nivelul INSP-CNMRMC s-a realizat centralizarea datelor in
Baza centrala de date si prelucrarea acestora conform Ghidului de Raportare al Comisiei
Europene, versiunea octombrie 2011.Modalitatea de colectare i prezentare a datelor privind
calitatea apei potabile distribuite prin sisteme publice de aprovizionare cu ap, a utilizat
pentru anii 2008, 2009 si 2010 o form tabelar, conform cu cerinele Directivei 98/83/EC
i ale WISE Water Information System of Europe/ Sistemul de Informaii referitoare la Ap
din Europa (detalii n capitolul Principii de Raportare). Metodologia prin care au fost
furnizate datele necesare intocmirii acestui raport a fost intocmita de noi pe baza Ghidului de
raportare al CE din mai 2007
.(ec.europa.eu/environment/water/water-drink/pdf/2007_05_09_guidance_doc_reporting.pdf).
In luna octombrie 2011, CE a revizuit formatul de raportare, incluzand noi tabele si eliminand
informatii specifice nationale. In acest sens, nu au mai fost incluse in noul format de raportare
datele referitoare la parametrii specifici, ce se regasesc doar in legislatia nationala (ex. Clor
rezidual, duritate, sulfuri si H2S, zinc, substante tensioactive, indicatorii de radioactivitate:
activitatea alfa si beta globala).Mentionam ca termenul de incarcare a raportului trianual pe
site-ul eionet a fost 29 februarie 2012, conform Ghidului de Raportare versiunea octombrie
2011.

14
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Documentele care au stat la baza integrarii informatiilor transmise de DSP teritoriale, au fost
urmatoarele:
- Metodologia de culegere a datelor elaborata de catre noi
- Ghidul de Raportare CE - versiunea octombrie 2011
- User manual v 1.0 informatii privind fluxul informational de postare a raportului
trianual ghid tehnic IT.

REZULTATE SINTETICE

Populaie Romnia
Populaie Total Populaie Aprovizionat
(mil.)
22
20
18
16
14
12
10
8
6
4
2
0
2008 2009 2010

Repartizare Populatie Totala - Romania 2010

47% 53%

Populatie Aprovizionata Populatie Neaprovizionata

In perioada 2008-2010 sursele de aprovizionare cu apa au variat foarte putin , astfel incat din
punct de vedere procentual variatiile sunt nesemnificative.

15
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Procent surs de ap Romnia - 2008


A.Suprafata A.Profunzime A.Filtrate prin banc Alte surse
3% 0%

32%
65%

Procent surs de ap Romnia - 2009


A.Suprafata A.Profunzime A.Filtrate prin banc Alte surse
2% 0%

32%

66%

Procent surs de ap Romnia - 2010


A.Suprafata A.Profunzime A.Filtrate prin banc Alte surse
3% 0%

30%

67%

16
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Astfel pentru anul 2010, sursa de aprovizionare cu apa pentru populatia Romaniei este in
procent de 67% sursa de suprafata. Acest lucru nu este imbucurator, datorita faptului ca apa
de suprafata poate avea o calitate mai putin buna , astfel incat ,pentru a ajunge la consumator,
necesita mai multe procedee de imbunatatire a parametrilor necesari pentru a nu determina
modificari nedorite asupra starii de sanatate a populatiei.

Situatia zonelor de aprovizionare cu apa din Romania ,pentru fiecare judet si Municipiul
Bucuresti, si tendintele pentru perioada 2008-2010 sunt prezentate in graficul de mai jos:

Conform Biroului de presa al Administratiei Nationale APELE ROMANE, cu ocazia Zilei


Mondiale a Apei 2011, resursele de ap ale Romniei sunt relativ srace si neuniform
distribuite n timp si spatiu. Acestea nsumeaz teoretic 134,6 mld mc (fiind constituite din
apele de suprafat- ruri, lacuri, fluviul Dunrea - si ape subterane), din care resursa
utilizabil, potrivit gradului de amenajare a bazinelor hidrografice este cca. 40 mld. mc.
Resursele endogene specifice ale Romniei raportate la populatie sunt de 1.894 m/an/loc,
Romnia fiind una din trile cu cele mai sczute resursele de ap din Europa. Ca
urmare este deosebit de important ca apa sa fie folosita in mod judicious de catre
populatie dar si de catre celelalte sectoare ale economiei nationale.
n perioada de raportare numarul zonelor de aprovizionare cu apa pentru fiecare judet este
reprezentat in figura de mai jos. Zonele sunt cele in care populatia deservita este de peste
5000 de locuitori si/sau volumul de apa distribuit in sistem centralizat este de peste
1000mc/zi.

17
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

18
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Evolutia numarului parametrilor monitorizati pentru fiecare judet, in Romania , in


perioada 2008-2010 se poate observa in graficul de mai sus. In vederea supravegherii calitatii
apei potabile sunt monitorizati parametrii in cadrul preceselor de monitorizare de control si
monitorizare de audit. Pentru anul 2010 situatia rezultatelor acestor parametrii este reprezentata
in graficele de mai jos.

19
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Ce am constatat, printre altele :


- Supravegherea calitatii apei potabile din punct de vedere microbiologic s-a derulat
conform prevederilor legale in majoritatea judetelor tarii iar media analizelor
neconforme s-a situat sub 1,8%. Acest fapt s-a concretizat si in lipsa episoadelor de
epidemie hidrica prin defect de aductiune sau prin deteriorarea calitatii microbiologice
a apei la consumator (robinet) din alte varii motive.
- Supravegherea calitatii apei din punct de vedere al contaminarii cu elemente chimice
este inca departe de a fi cea care poate asigura eliminarea totala a potentialilor
factorilor de risc chimici din apa potabila. Un exemplu in acest sens poate fi

20
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

urmatorul : numerosi operatori de apa folosesc drept unica solutie de tratare a apei
dezinfectia prin produsi pe baza de clor. Dat fiind ca in Romania sursa de apa este
preponderent de suprafata, iar in unele cazuri forajele care capteaza sursa de
profunzime sunt de adancimi moderate/mici, incarcatura organica a apei este
consistenta. Daca nu sunt folosite si alte trepte de tratare anterioara a apei, folosindu-se
doar pentru dezinfectia FINALA produsele pe baza de clor, cele doua aspecte
mentionate anterior (clor + incarcatura organica)pot actiona sinergic in sensul formarii
sub-produsilor de dezinfectie (trihalometani - THM). Mentionam ca nu am introdus in
ecuatie si prezenta inca a sistemelor de distributie a apei vechi, colmatate, ce prezinta
biofilm. Reiteram importanta factorilor chimici in economia calitatii apei potabile, dat
fiind ca spre deosebire de cei microbiologici (infectiosi) care dau fenomene ACUTE
de afectare a starii de sanatate, cei chimici determina afectarea sanatatii in mod
insidos,efectul putand fi constatat in timp, iar gravitatea imbolnavirilor asociate
acestora este la fel de mare ca a celor determinate de factorii microbiologici. Masurile
de preventie tin si de identificarea in timp util a potentialului factor de risc chimic
pentru sanatatea populatiei, caci toata lumea bea apa.

CALITATEA APEI DE IMBAIERE


Dr Anca TUDOR, Ctlin STAICU, analist IT

Institutul Naional de Sntate Public, prin CNMRMC, este coordonatorul naional al elaborrii
Raportului sezonier referitor la EVALUAREA CALITII APEI DE MBIERE. Raportul este
efectuat in colaborare si pe baza datelor furnizate de DSP teritoriale, conform metodologiei
transmise in anul precedent raportarii. Raportarea calitatii apei de imbaiere catre Comisia
Europeana reprezinta o obligatie pe care Romania o are din momentul aderarii la U.E.
Calitatea apei de imbaiere este reglementata prin:
Directiva Europeana 76/160/EEC privind calitatea apei de imbaiere (in revizuire);
H.G. nr. 459/2002 privind aprobarea Normelor de calitate pentru apa din zonele
naturale amenajate pentru imbaiere, si care reprezinta transpunerea prevederilor
incluse in Directiva EEC 76/160; aceasta transpune Directiva Europeana 76/160/EEC
HG nr. 88/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspectie sanitara si
control al zonelor naturale utilizate pentru imbaiere;
Legea Apelor nr.107/1996, modificata prin Legea nr.310/2004;
Directiva Europeana 76/160/EEC, privind calitatea apei de imbaiere, a stabilit obiectivele
privind protectia sanitara si conditiile de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca zonele
naturale amenajate si folosite pentru imbaiere. Din anul 2007 suntem punct focal pentru
Raportarea catre Comisia Europeana a calitatii apei de imbaiere conform acestei Directive.

Prin apa de imbaiere se intelege orice tip de apa de suprafata, curgatoare (rau, fluviu), sau
statatoare (lac) inclusiv apa marina, in care este permisa de catre autoritatile locale imbaierea,
prin amenajarea acestor zone sau prin folosinta unor zone neamenajate, dar utilizate in mod

21
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

traditional de un numar mare de persoane. Apa din aceste zone pentru imbaiere este monitorizata
de catre autoritatile locale autorizate, conform reglementarilor in vigoare. Directiva nu se aplica:
apei utilizate in scopuri terapeutice;
apei din bazinele de inot/piscine.
Statele membre UE au urmatoarele obligatii generale privind calitatea apei de imbaiere:
Sa stabileasca valorile aplicabile apei de imbaiere pentru parametrii:
- microbiologici: coliformi fecali (Escherichia Coli),enterococi/streptococi fecali;
- fizico-chimici: uleiuri minerale, substante tensioactive si fenoli;
- alte substante: pesticide, metale grele, cianuri, nitrati.
Sa se asigure ca apa de imbaiere este in conformitate cu valorile stabilite.
Sa raporteze Comisiei Europene anual, in format standardizat, situatia referitoare la
implementarea directivei. Comisia publica un raport referitor la calitatea apei de imbaiere
la nivel comunitar.
Supravegherea, evaluarea i inspecia sanitar a zonei naturale amenajate i utilizate n
scop de mbiere se fac n conformitate cu Hotararea Guvernului nr. 88/2004 pentru aprobarea
Normelor de supraveghere, inspecie sanitar i control al zonelor naturale utilizate pentru
mbiere, cu modificrile ulterioare.
Conform prevederilor Ministerului Sntii din cadrul Metodologiei de monitorizare
i evaluare a zonelor de mbiere (M.O. Nr.199 din 22 martie 2011):
Primele probe de monitorizare se iau cu 5-15 zile nainte de nceperea sezonului de mbiere.
n timpul sezonului de mbiere, probele de ap de mbiere se preleveaz din fiecare punct de
monitorizare la fiecare dou sptmni.
n condiiile n care calitatea apei de mbiere a fost corespunztoare timp de 2 ani consecutiv,
probele se pot preleva cu o frecven mai redus, adic o dat pe lun, prelevandu-se un numr
total de minimum 4 probe/sezon.
Zona natural amenajat pentru mbiere necesit autorizare sanitar conform
Ordinului Ministerului Sntii nr. 1.030/2009 privind aprobarea procedurilor de reglementare
sanitar pentru proiectele de amplasare, amenajare, construire i pentru funcionarea obiectivelor
ce desfoar activiti cu risc pentru starea de sntate a populatiei, cu modificrile ulterioare.
Conform HG nr. 389/2011 pentru modificarea i completarea HG nr. 546/2008
privind gestionarea calitii apei de mbiere (M.O. Nr. 290 din 26 aprilie) Direciile de
sntate public judeene i a municipiului Bucureti, n colaborare cu administraiile bazinale de
ap, elaboreaz i actualizeaz profilul apelor de mbiere n conformitate cu prevederile
anexei 3.
Consultarea potenialilor utilizatori ai apelor de mbiere se efectueaz de ctre
Ministerul Sntii i direciile de sntate public judeene i a municipiului Bucureti, naintea
lurii deciziilor privind apele de mbiere, prin afiarea informaiilor pe pagina web a instituiilor
menionate i organizarea de dezbateri publice, conferine, seminare, cu participarea i
consultarea publicului .
In urma aplicarii metodologiei elaborate de catre noi, REZULTATELE au fost
urmatoarele :

- In anul 2010 si in anul 2011 numrul zonelor de mbiere raportate la CE a fost de 49,
dup cum urmeaz: 48 de zone costiere cu ap de mbiere Marea Neagr, situate n

22
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

judeul Constana i 1 zon de mbiere costier cu ap de mbiere Marea Neagr, situat


n judeul Tulcea.
- In anul 2010 sezonul de mbiere s-a derulat n perioada 1.06.2010 15.09.2010.
- In anul 2011 durata sezonului de imbaiere a fost 1 iunie 15 septembrie 2011
- Frecventa de prelevare a probelor a fost respectata.
- Parametrii evaluai au fost urmtorii: parametrii microbiologici: coliformi totali/100ml;
coliformi totali/100ml; streptococi fecali/100ml; salmonella; parametrii fizico chimici:
ph; substane tensio-active; oxigen dizolvat; CBO5; grad de saturaie n oxigen;
temperatura.
- Cerinele de calitate pentru apa de mare monitorizat n cele 49 de puncte de monitorizare
au fost in concordanta cu prevederile valorilor din legislatia actuala.

INSP prin CNMRMC este punct focal pentru Raportarea calitatii apei de imbaiere in Romania
la nivelul Comisiei Europene.

Rapoartele calitatii apei de imbaiere pentru sezonul 2010 si sezonul 2011se regasesc pe site-ul
www.eionet.europa.eu.

23
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

APA DE FANTANA
Dr Oana Iacob
SUPRAVEGHEREA CAZURILOR DE METHEMOGLOBINEMIE ACUT INFANTIL
GENERATE DE APA DE FNTN - 2010-2011

Methemoglobinemia acut infantil (cunoscut i sub denumirea de intoxicaie acut infantil cu


nitrai sau boala albastr a noului nscut) este o afeciune caracterizat de o cretere anormal a
concentraiei sangvine de methemoglobin (metHb), o molecul incapabil s transporte
oxigenul. Methemoglobina este un compus similar hemoglobinei, doar c ionul feros (Fe2+) (ion
central al hemoglobinei) a fost ionizat la ionul feric (Fe3+), incapabil s asigure transportul
oxigenului n snge. Methemoglobinemia poate fi cauzat de stresul oxidativ, precum i de
numeroase substane toxice precum vopsele bazate pe anilin, unele antibiotice (sulfonamidele),
unele anestezice locale (articaina), nitraii, bromaii, etc.
n cazul apei de fntn, substana toxic implicat n generarea methemoglobinemiei este
reprezentat de nitrat, boala aprnd aproape exclusiv n mediul rural, cu precdere la copii 0-1
an care sunt hrnii cu lapte praf preparat cu ap de fntn bogat n nitrai.
Ca surse ale prezenei substanelor azotoase n apa de fntn pot fi luate n consideraie:
compoziia solului, contaminarea fecaloid a apei prin nerespectarea condiiilor de amplasare a
fntnilor i a condiiilor igienico-sanitare, dar i utilizarea pe scar larg a substanelor
fertilizante n agricultur
Situaia Romniei, cu particularitile de structur demografic in ceea ce privete nivelul
natalitii cu variaii n diferite zone, cu particulariti socio-economice (ruralizare, pauperizare,
condiii igienico-sanitare inclusiv ale aprovizionrii cu ap precare n mediul rural) se
caracterizeaz prin existena unor teritorii rurale cu importante frecvene i contaminri ale apei
potabile cu nitrii-nitrai.
Dac n perioada 1984-1995, se nregistrau, la nivel naional, 2346 cazuri de
methemoglobinemie la copii sub 1 an i 80 de decese, ulterior se constat o scdere a incidenei
n teritoriul rii. Astfel, n perioada 1997-2005, la nivel naional s-au nregistrat 3314 cazuri, cu
o rat medie anuala de 368 cazuri; pentru cea mai mare parte a intervalului amintit: 1997-1999 i
2002-2006, s-au nregistrat ntre 206-290 cazuri pe an, n timp ce anul 2000 a nregistrat un vrf
de morbiditate, cu 453 cazuri, urmat de anul 2001, cu 334 cazuri. (Fig. 1)

24
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

500 453

400 334
293
300 234 259
210 241
206
171
200

100

0
1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 an

Fig. 1 Evoluia numrului de cazuri de methemoglobinemie acut infantil n Romnia n perioada


1997-2005 *)

*) Sursa : Lupulescu D. Rev. Ig. i Sn. Publ. 58(3) 2008, p.30

Lund n considerare ultimii 2 ani, n anul 2010 s-a nregistrat un numr de 73 cazuri n 17 judee
(majoritatea n mediul rural), iar n 2011 s-au nregistrat 84 de cazuri n 21 judee, restul
judeelor raportnd 0 cazuri. (Tab. nr. 1)

Tab. 1 Evoluia numrului de cazuri de methemoglobinemie acut infantil n Romnia n perioada


2010-2011

Jude 2010 (c.a.) 2011 ( c.a.)


Alba 1 1
Arad - 0
Arge - 0
Bacu 7 9
Bihor 1 1
Bistria-Nsud - 0
Botoani 8 4
Braov 0 0
Brila - 5
Buzu - 3
Cara-Severin 0 0
Clrai 5 5
Cluj 1 0
Constana - 1
Covasna 2 2
Dmbovia 1 0
Dolj 3 2
Galai - 0
Giurgiu - 0
Gorj 0 2
Harghita - 0

25
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Jude 2010 (c.a.) 2011 ( c.a.)


Hunedoara - 0
Ialomia 1 1
Iai 20 24
Ilfov 1 0
Maramure 0 0
Mehedini 5 4
Mure - 1
Neam 3 0
Olt - 3
Prahova 1 3
Satu Mare 1 4
Slaj - 0
Sibiu 0 1
Suceava 0 0
Teleorman 0 0
Timi 0 0
Tulcea - 2
Vaslui - 6
Vlcea 12 0
Vrancea 0 0
Mun. Bucureti 0 0
TOTAL 73 84

n ceea ce privete distribuia cazurilor pe regiuni, se constat c numrul cazurilor n judeele


Moldovei reprezint n continuare majoritatea la nivel naional 69 % n 2010 i 60% n 2011
din total cazuri n Romnia.(Fig. 2), de altfel distribuia pstrndu-se constant n ambii ani.
Cauza este reprezentat n primul rnd de compoziia solului, care n mod natural se
caracterizeaz prin concentraii crescute de nitrai/nitrii n teritoriu Moldovei (n special n
nord), la care se adaug nerespectarea condiiilor igienico-sanitare i de amplasare a fntnilor,
precum i utilizarea pe scar larg a substanelor fertilizante pe baz de azot n agricultur.

2010 2011

15% 16%
16% 24% 60%
69%

Moldova Muntenia Transilvania Moldova Muntenia Transilvania

Fig. 2 Distribuia cazurilor de methemoglobinemie infantil pe regiuni n perioada 2010-2011

26
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Cu toate acestea, studiile de specialitate realizate n teritoriul Moldovei au artat c, ncepnd cu


anul 2007, se contureaz o tendin de scdere a numrului de cazuri, pe fondul creia judeele
Moldovei se comport diferit, n unele nregistrndu-se croete de cretere anual. (Fig. 3)
MOLDOVA
- c.a - - incidena -
100 5
y = 5.2x + 30.4 y = -0.29x + 2.192

4 3.72
75 64

3
50 50
50
32 34 2
1.08
25 0.78
1 0.58 0.45

0 0
2007 2008 2009 2010 2011 2007 2008 2009 2010 2011

Fig. 3 Numr de cazuri, incidena i tendina acestora pentru perioada 2007-2011 n Moldova

La nivel naional, distribuia cazurilor pe sexe relev o situaie mai particular pentru 2010, cu
frecven mai mare la fete, dei n literatur se prezint risc mai mare la sexul masculin (Fig. 4):
2010 2011

47% 49%
53% 51%

Masculin Feminin Masculin Feminin

Fig. 4 Distribuia cazurilor de methemoglobinemie acut la nivel naional, pe sexe pentru anii
2010- 201

Forma clinic a bolii a fost aproape n egal msur, uoar sau medie-grav; fr a pune sub
semnul ntrebrii diagnosticul i ncadrarea realizat n spital privind forma clinic (deoarece nu
exist criterii standardizate pentru acest aspect) pot exista unele diferene ntre medici/clinici n
ncadrarea bolii. Mai mult de 1/3 din cazuri s-au asociat cu boli diareice acute sau boli
respiratorii, ceea ce poate reprezenta un aspect favorizant al producerii intoxicaiei sau aspect de
gravitate n evoluia bolii.(Fig. 5)

27
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

2010 2011
36%
53% 36%
54%
35%
52%
34%
50%
47% 33%
48% 32% 32%
46% 32%
44% 31%
uoar grav 30%
uoar medie grava

Fig. 5 Distribuia cazurilor de methemoglobinemie acut la nivel naional, funcie de forma


clinic, pentru anii 2010-2011

n funcie de tipul de alimentaie al copilului predomin, dup cum era i de ateptat, situaia
copiilor alimentai artificial sau mixt:

2010 2011

55%
60%
60% 51%
45% 50%
50% 37%
40%
40%
30%
30%
20% 20%
3% 10% 5%
10%
1% 3%
0% 0%
natural artificial mixt diversificat natural artificial mixt neprecizat

Fig. 6 Distribuia cazurilor de methemoglobinemie acut la nivel naional, funcie de tipul de


alimentaie, pentru anii 2010-2011

28
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

n ceea ce privete calitatea apei, se constat c fntnile sunt n special individuale, de mic
adncime, cu ntreinere incorect prin lipsa perimetrului de protecie. (Fig.7) Trebuie ns
luat n consideraie numrul mare de fntni publice cu acest risc, deoarece de regul, de la
acestea se aprovizioneaz un numr mai mare de persoane aflate n diferite stri fiziologice
sau patologice, cu diferite grade de vulnerabilitate.

2010 201148%
80% 67%
50%
60% 40% 29%
33% 23%
40% 30%
20% 20%
0%
0% 10%
da nu neprecizat 0%
da nu neprecizat

Fig. 7 Distribuia cazurilor de methemoglobinemie infantil n funcie de prezena/absena


perimetrului de protecie, la nivel naional: 2010-2011
Vorbind despre contaminarea chimic a apei, se constat c cele mai multe cazuri sunt
generate de situaiile de impurificare a apei cu cantiti de peste 100 mg nitrai/litru (Fig.8).
Din acest punct de vedere situaia Moldovei este mai precar: att n 2010 ct i n 2011, din
numrul total de fntni analizate n aceast regiune, mai mult de jumtate prezint cantiti
de nitrai de peste 2 ori CMA.
2010 2011
50%
50% 42% 50%
37%
40% 40%
30% 30%
19% 18%
20% 11% 20%
10%
10% 6% 7%
10%
0% 0%
0-50 51-100 101-500 >500 0-50 51-100 101-500 >500 np

Fig. 8 Distribuia cazurilor de methemoglobinemie infantil n funcie de concentraia de


nitrai (mg/l), la nivel naional: 2010-2011

Din punct de vedere microbiologic, se constat, dup cum era de ateptat, contaminarea cu
E. Coli a apei de fntn, cu o distribuie asemntoare celei a concentraiei de nitrai (Fig.9):
2010 2011 40%
37%
40% 33% 40%
27% 35%
30% 30% 24%
25%
21%
20% 20% 15%
15%
10% 3%
10%
0% 5%
<2/cm3 >2/cm3 >10/cm3 neprecizat 0%
<2/cm3 >2/cm3 >10/cm3 np

Fig.9 Distribuia cazurilor de methemoglobinemie infantil n funcie de gradul de


contaminare cu E. Coli, la nivel naional:2010-2011

29
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

n concluzie:
Dac n perioada 1997-2005, la nivel naional se nregistrau 3314 cazuri de
methemoblobinemie acut infantil, cu o rat medie anual de 368 cazuri, n ultimii ani s-a
nregistrat o scdere semnificativa a numrului de cazuri, pentru 2010 i 2011, acesta fiind
sub 100.
Aceast evoluie poate fi explicat ca fiind urmare a aciunilor de reabilitare a unor surse de
ap n rural, prin diferite programe europene, dar i datorit msurilor intensive de
comunicare a riscului i contientizare a populaiei, prin conlucrarea medicilor de familie i a
celor din DSP judeene pentru educarea populaiei din zonele cu risc.

PROGRAM DE EVALUARE A CALITATII APEI SI A RISCULUI


PENTRU SANATATE A CONSUMATORILOR IN CAZUL
EXPUNERII LA APA POTABILA POLUATA NATURAL CU
ARSEN
Dr Ioana Lupsa CRSP Timisoara
Promovarea unui program privind combaterea consumului de ap potabil cu substane
cancerigene (As) este in scopul asigurrii securitii i sntii ceteanului in conformitate
cu prioritile strategice europene de mediu i siguran.
Evaluarea i monitorizarea calitii i cantitii apei potabile reprezint o prioritate a Comisiei
Europene. Astfel, prin The Drinking Water Directive (DWD), Council Directive 98/83/EC,
oblig statele membre UE s monitorizeze regulat apa potabil pentru a furniza
consumatorilor informaii adecvate i de actualitate despre calitatea acesteia, obligativitate
transpus i in Legea apei nr.458/2002 , i modificrile ulterioare.
Nu toi parametrii prevzui in aceast lege sunt respectai de unii productori de ap, astfel
c pan la remedierea situaiei trebuie evaluat de ctre DSP-urile judeene i CRSP-uri
oportunitatea.
acordrii unei derogri. Conform Metodologiei din Ordinul MS nr. 299/ 2010 de acordare a
derogrilor pentru parametrii chimici, in conformitate cu prevederile art. 9 din Legea nr.
458/2002, respective OG 11/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 458/2002,
privind calitatea apei potabile, impune condiia ca o astfel de derogare s nu constituie un risc
potenial pentru sntatea populaiei rezidente.
Efectele expunerii la orice substan periculoas depind de doz, durat, mod de expunere,
caracteristici i obiceiuri personale, cat i de prezena altor substane chimice.
Arsenul anorganic se gsete in mod natural in sol i in mai multe tipuri de minereuri.
Muli compui comuni ai arsenului se dizolv in ap. Astfel, arsenul poate ajunge in lacuri,
rauri,sau in apele subterane prin dizolvare in ploaie sau zpad sau prin deversarea apelor
uzate din industrie. Dizolvarea lui in ap se accelereaz odat cu schimbrile climatice prin
creterea semnificativ a temperaturii pe glob. Cercetri in jumtatea de vest a rii au
demonstrat faptul c temperatura va crete in zon i datorit particularitii de a fi geologic
activ; aceasta va duce la o cretere i mai mare a temperaturii care va avea ca consecin
eliberarea unei cantiti mai mari de As din combinaiile chimice existente i trecerea lui in
stare liber in apa de adancime. Astfel exist posibilitate existenei unor concentraii mari de
As in apa de profunzime a altor zone geologic active din ar.
Arsenul din apa potabil este toxicul care a cunoscut cea mai drastic scdere a CMA la nivel
mondial incepand cu anul 2000 (de la 50 g/L la 10 g/L). Aceat scdere drastic a fost o
decizie care a insemnat o mare responsabilitate pentru instituiile care au fcut recomandarea
(OMS, US ,EPA), ca de altfel i a instituiilor care au implementat-o: US EPA, UE, Romania.

30
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

In ciuda acestei norme stricte i exprese, exist cateva zone in Europa care sunt cuprinse in
programe de conformare cu noua reglementare. Din nefericire, una din aceste zone, este
parial localizat in Romania (cea mai mare parte a zonei este localizat in Ungaria).
Acest contaminant nu este monitorizat in Romania la aceste surse i nu se cunoate riscul
pentru sntatea grupurilor populaionale expuse.
In cazul unei posibile expuneri la arsen prin ingestia de apa , mai muli factori pot fi
incriminai pentru determinarea patologiilor viitoare.
Aceti factori includ doza ( cantitatea;), durata (pentru cat timp), i calea de expunere.
In anul 2011 , metodologia a implicat structurile Institutului National de Sanatate Publica si
Directiile de Sanatate Publica Judetene si a Municipiului Bucuresti.
In perioada mai-iunie i septembrie-octombrie 2011 s-au recoltat 10 probe de ap din forajele
selectate.
Astfel ,in anul 2011, CRSP Timisoara ,in calitate de coordonator al metodologiei, a organizat
recoltarea de probe de ap din foraje publice i/sau private cu adancime de peste 50 m din
diferite localiti din Romania pentru a catagrafia zonele cu posibile concentraii crescute de
As in apele de profunzime, de etiologie geologic.
In vederea armonizrii datelor obinute specialitii din CRSP Timioara au elaborat
protocoale de operare standard pentru DSP-uri privind activitile repartizate acestora:
1. Prelevarea, conservarea i transportul probelor de ap in vederea determinrii
coninutului de As;
2. Colectarea conform unei machete a urmtoarelor informaii: catagrafierea tuturor
forajelor cu adancimea peste 100 m, iar pentru unele judee peste 50 m; valorile concentraiei
de As monitorizate din momentul executrii forajului; descrierea amplasamentului forajului;
depistarea posibilelor surse de poluare; capacitatea staiei/forajului; numrul populaiei
deservite; date demografice din localitatea unde se afl forajul; date de morbiditate specific
pe o perioad de 15 ani pentru imbolnviri prin cancer (numr total, rinichi, vezic urinar,
piele exceptand melanomul, plmani, san) i boli cardiovasculare cronice (hipertensiune
arterial, cardiopatie ischemic, boli crerbrovasculare).
3. Completarea Fiei de prelevare a probei de ap in vederea determinrii
coninutului de As cu urmtoarele date: codificarea probei, consemnarea exact a locaiei
forajului (inclusiv coordonatele GPS), condiiile de recoltare, caracterizarea sursei,
amplasamentul sursei, posibile surse de poluare, capacitatea staiei/debitul, numrul
populaiei deservite.
Centrele Regionale de Sanatate Publica din cadrul Institutului National de Sanatate Publica ,
au recepionat probele de ap recoltate de ctre specialitii din DSP-urile arondate conform
Procesului verbal de recepie a probelor de ap (codificarea probelor, datele probelor, etc.), in
vederea determinrii coninutului de As i TOC. Analizele au fost efectuate utilizand metode
standardizate pentru AAS i ICP-MS, respectiv TOC.
In vederea obinerii unei baze de date comparabile ca i o msur specific a unui program
naional datele / probele / rezultatele raportate de ctre fiecare CRSP au fost supuse unui
control de calitate interlaboratoare prin analiza probei duble.
Rezultatele obinute au fost introduse intr-o baz de date. Aceste date au fost utilizate pentru
calcularea dozei de expunere la As, a dozei zilnice ingerate de As i a riscului de cancer,
utilizand metodologia ATSDR.
Valorile crescute ale acestor date au fost utilizate pentru realizarea unor hri digitale cu
distribuia spaial a forajelor / localiti cu valori crescute de As in apa potabil, a distribuiei
dozelor de expunere, a dozelor zilnice ingerate i a riscului de cancer.

Probe de ap prelevate i analizate

31
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Fig. 1 Harta digital a Romniei/judeelor, cu localizarea coordonatelor prin GPS a forajelor


din care s-au recoltat probe de ap pentru determinarea concentraiei de As.
Probele de ap recoltate, in numar de 323, au fost analizate de ctre Laboratorul National de
Referinta pentru Supravegherea Calitatii Apei i de catre laboratoarele de specialitate din
cadrul Centrelor Regionale de Sanatate Publica din Cluj-Napoca, Targu-Mure i Timioara,
toate facand parte integranta din Institutul National de Sanatate Publica.
Probe de apa cu CMA As >10g/L s-au determinat in 8 dintre judetele care au participat la
studiu (19,04% din cele care au trimis probe).
Valori ale concentraiilor de As peste CMA in probele de ap recoltate au fost depistate in 4
judee din vestul rii (TM, AR, BH i SM) i in 4 judee din exteriorul arcului Carpatic (VL,
DB, VN i VS).
In ultima perioad de timp se poate constata o cretere a numrului de foraje. Aceast
problema pote scapa de sub controlul autoritilor fiind vorba mai ales de cresterea
numarului forajelor private. Acest fenomen se petrece cu preponderen in localiti unde
autoritile locale au fost nevoite s inchid sursele publice de distribuie a apei, acestea
avand concertaii foarte mari de As i acestea neputand fi supuse acordrii derogrilor
temporare din cauza riscului enorm pentru sntatea populaiei generale, dar mai ales a
copiilor i gravidelor.Rapoartele solicitate Directiilor de Sanatate Publica teritoriale au
cuprins si o descriere general a zonei, inclusiv date meteoroclimatice i de relief, amplasarea
spaial a surselor de ap i a posibilelor surse de poluare,conform cerinelor descrise in
metodologia transmis.
Au fost specificate capacitatea staiilor de tratare a apei i populaia pe care o deservesc
(inclusiv cerine i necesar de ap potabil).
Gradul de expunere a populaiei i doza acumulat a diverselor noxe din factorii de mediu,
depinde de mai muli factori: fiziologici (varsta, sex, genetici), comportamente, natura
agentului (chimic, fizic, biologic), intensitatea expunerii (concentraia), durata expunerii i
frecvena contactului.
Evaluarea expunerii are drept scop prevenirea unei expuneri care s poata avea impact asupra
sanatatii populatiei.
Relaia matematic a expunerii este o funcie a concentraiei i timpului.
Calculele efectuate privind doza de expunere, doza ingerat de As, in funcie de cantitatea de
ap ingerat, greutatea corporal i durata consumului de ap (cu concentraia respectiv de
As), au fost conform formulelor ATSDR.

32
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Conform acestor calcule doza de expunere variaz direct proporional cu concentraia de As


din ap i cantitatea de ap ingerat pe zi i invers proporional cu greutatea corporal a
subiectului.
Valorile de referin utilizate sunt cele din ATSDR Public Health Assessment Guidance
Manual unde pentru As, MRL cronic pe cale oral este de 3E-04 mg/kg/zi.
Pentru concentraia de As de 2 g/L doza de expunere calculat a fost de 5.89E-05 mg/kg/zi.
Elementul probabilistic din cadrul riscului poate fi introdus odata cu procesul de expunere,
sau efect sau ambele.
Riscul de apariie a cancerului a fost calculat conform ATSDR la persoanele
normoponderale, pentru o perioad de ingestie a apei de 1, 15 i 25 de ani, la diverse
concetraii de arsen determinate in probele analizate.
Valorile calculate pentru riscul de cancer (RC) i reprezentrile grafice evideniaz creterea
RC in funcie de concentraia de As, perioada de timp i cantitatea de ap ingerat (Fig.2).

Fig.2 Riscul de cancer pentru persoanele care consum timp de un an 2L ap/zi cu


concentraia de As peste 10 g/L, i au greutatea de 70 kg

Privind clasificarea arsenului in clasele cancerigene el se incadreaz conform IARC in clasa


(1) carcinogen uman (cu evidene umane suficiente), iar conform EPA in clasa (A)
carcinogen uman.
Din rezultatele obtinute, se poate constata ca in 8 judee poate exista o expunere la valori
peste CMA a arsenului in apa , in cazul in care aceasta nu este tratata corespunzator in
vederea potabilizarii ei , in special datorita particularitatilor geologice existente.
Astfel s-a realizat un model care se poate extrapola i la ali contaminai din apa potabil, atat
din cadrul sistemelor publice de aprovizionare cu ap (diverse surse, i alte tipuri de
apovizionare cu ap, fantani individuale, publice, etc.).
Acest model permite trecerea de la o monitorizare simpl a factorilor de mediu (in cazul de
fa de As in apa de profunzime) la o abordare integrat de mediu i sntate care permite

33
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

obinerea unor informaii suplimentare extrem de valoroase privind evaluarea expunerii


calculate a riscului specific i a condiiilor de expunere.
Rezultatele obtinute atentioneaza asupra unor posibile efecte negative asupra sanatatii
populatiei in cazul consumului de ap cu concentraii crescute de As (peste
CMA),impunandu-se implementarea unor startegii de diminuare a posibilei expuneri i a
riscurilor asociate pentru populaiile din zonele cu valori crescute ale Arsenului in apa de
profunzime, datorita particularitatilor geologice.

APELE POTABILE IMBUTELIATE - ALTELE DECAT APELE


MINERALE NATURALE SAU DECAT APELE DE IZVOR
Dr. Orban Antonia - CRSP Mures

Conform prevederilor HG 1388/2010 privind aprobarea programelor naionale de sntate


pentru anul 2011, ct i HG 1591/1110/2010 pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare
a programelor naionale de sntate pentru anii 2011 i 2012 Centru Regional de Sntate
Public Mures a coordonat aplicarea metodologiei Monitorizarea apelor potabile mbuteliate
altele dect apele minerale naturale sau dect apele de izvor.
Apele potabile mbuteliate, altele dect apele minerale naturale sau dect cele de izvor
produse n ar sau importate i comercializate sub denumirea de ap de mas, se supun
Normelor de igien i Procedurii de notificare, reglementate de Ordinul Ministerului Sntii
341/2007 i se nregistreaz la Ministerul Sntii n Registrul apelor potabile mbuteliate.
Confrom prevederilor (art.5.) a acestui Ordin, apa potabil mbuteliat este considerat un
aliment, iar calitatea trebuie s corespund cerinelor de calitate prevzute n tabelele 1B, 2 i
3 din anexa 1. la Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modificrile i
completrile aduse.
Producia i distribuia apei potabile mbuteliate se autorizeaz sanitar de ctre autoritatea
teritorial de sntate public (Anexa II. la HG 974/2004). Calitatea apei se monitorizeaz
permanent conform prevederilor art.1.b) i cap.II. al HG 974/2004, se realizeaz numai de
ctre laboratoare nregistrate n acest scop la Ministerul Sntii, (art.15.), costurile de
prelevare i analiz a probelor de ap potabil pentru monitorizarea de control i de audit
fiind suportate de ctre productorul/distribuitorul de ap potabil (art.17.).
Legislaie aferent:
1. Lege 458/2002 - privind calitatea apei potabile
2. Lege 311/2004 - pentru modificarea i completarea Legii nr. 458/2002 privind
calitatea apei potabile
3. Hotarre Guvern 974/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspecie
sanitar i monitorizare a calitii apei potabile i a Procedurii de autorizare sanitar a
produciei i distribuiei apei potabile
4. Ordin al Ministerului Sanatatii 341/2007 - pentru aprobarea normelor de igien i a
procedurii de notificare a apelor potabile mbuteliate, altele dect apele minerale
naturale sau dect apele de izvor, comercializate sub denumirea de ap de mas
5. Hotarre Guvern 1020/2005 - pentru aprobarea Normelor tehnice de exploatare i
comercializare a apelor minerale naturale cu modificrile ulterioare
6. HG 1388/2010 - privind aprobarea programelor naionale de sntate pentru anul
2011
7. HG 1591/1110/2010 pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor
naionale de sntate pentru anii 2011 i 2012
In perioada 2010-2011 s-a urmarit

34
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

1) Catagrafierea unitilor productoare/importatoare i a produselor de ap potabil


mbuteliat pe teritoriul rii.
2) Evaluarea implementrii legislaiei n domeniu: autorizarea sanitar a produciei i
distribuiei; notificarea produselor; nregistrarea produselor n Registrul apelor potabile
mbuteliate; aplicarea principiilor din sistemul HACCP de producie a alimentelor
3) Evaluarea calitii apelor potabile mbuteliate prin culegerea informaiilor referitoare la
sursele de ap folosite, i la tipul de ap mbuteliat.
4) Evaluarea monitorizrii calitii apelor potabile mbuteliate prin culegerea informaiilor
referitoare la analizele de control i de audit efectuate, i referitoare la laboratoarele care
efectueaz aceste analize.
5) Efectuarea unui control de calitate n vederea depistrii unei posibile contaminri prin
determinarea concentraiei de metale -As, B, Cd, Cr, Cu, Fe, Mn, Hg, Ni, Pb, Se din
sortimentele mbuteliate, n anul 2011.
Activitile s-au derulat prin structurile Institutului National de Sanatate Publica Sectiile
Sanatate in Relatie cu Mediul in colaborare cu Directiile de Sanatate Publica teritoriale si a
Municipiului Bucuresti.
I. Catagrafierea unitilor productoare, a produselor, evaluarea implementrii
legislaiei n domeniu
n anul 2010 in urma raportarilor DSP judeene s-au identificat 27 de produse de la 26
uniti productoare, toi fiind productori si nu s-a raportat nici un importator de ap
potabil mbuteliat.
n anul 2011 s-au raportat 37 produse de la 32 productori, toi fiind productori si nu s-a
raportat nici un importator de ap potabil mbuteliat.
In urma aplicarii fisei de raportare si a caracteristicilor indeplinite pentru fiecare produs s-au
putut identifica urmatoarele :

Operatori economici raportati in functie de autorizatia sanitara

84.62 87.5
100
80
60
% Cu autorizatie
40 15.38 12.5 Fara autorizatie
20
0
2010 2011

Operatori economici raportati in functie de


implementarea HACCP

76.92 87.5
100

% 50 23.08 12.5 Cu HACCP

Fara
HACCP
0
2010 2011

35
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Produse raportate in functie de notificare


55.56 56.76
60 44.44 43.24

40
Produse
% notificate
20 Produse fara
notificare
0
2010 2011

Produse raportate in functie de inregistrare


55.56
48.65 51.35
60 44.44

40
% Produse
inregistrate
20
Produse
neinregistrate
0
2010 2011

Produse raportate in functie de proprietatea sursei

85,18 86.48
100
80
60 Privata
%
40 Publica
14.81 13.51
20
0
2010 2011

Produse raportate in functie de originea sursei

100 96,29 91.89

80
60
% Fantana
40 Arteziana
3.7 8.1
20
0
2010 2011

36
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Produse raportate in functie de prepararea apei

80 77.77

54.05
60
37.83
%40
14.81
20
3.7 3.7 0 2.7 2.7 2.7
0
2010 2011

Nespecificat Nepreparat Osmoza inversa Distilare Deionizare

Produse raportate in functie de tratarea apei

60 51.85

50 40.54
40
29.62
30 % 21.62
20 13.51
11.11
8.1 8.1
10 3.7 3.7 2.7 2.7 2.7
0 0 0
0
2010 2011

Tratament antimicrobian fizic Tratament nespecificat


Netratat Adaugare CO2
Reducere elemente in exces Mineralzare
Reducere constituenti instabili Nespecificat

II. Monitorizarea calitii apei mbuteliate

Monitorizarea calitii apei mbuteliate se desfoar prin monitorizarea de control i de


audit, iar parametri analizai i numrul de probe de prelevat anual se stabilete n funcie de
cantitatea medie anual mbuteliat conform tabelului 5. i 6. din Anexa la Normele de
supraveghere, inspecie sanitar i monitorizarea calitii apei potabile din HG 974/2004.
n anul 2010 s-au raportat n totalitate 13 analize neconforme la 6 parametri din 4 produse. n
tabelul de mai jos se prezint centralizat parametrii i numrul analizelor neconforme
raportate n cadrul monitorizrii calitii apei mbuteliate.
n anul 2011 s-au raportat n totalitate 10 valori neconforme la 3 parametri din 3 produse, i
anume: 7 valori neconforme la 2 parametri (la parametrii Fier total i Nr.col. la 22C i 37
C) din 2 produse n cadrul monitorizrii de control, 3 valori neconforme la 1 parametru (la
parametrul Pseudomonas aeruginosa) din 1 produs n cadrul monitorizrii de audit.

37
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Numr produse, parametri i nr. valorilor neconforme n cadrul monitorizrii calitii


apei potabile mbuteliate

2010 2011
Monitorizare Nr.valori Nr.valori
Nr.produse Parametri Nr.produse Parametri
neconforme neconforme
Monitorizare
control nainte
- - - 2 Fe total 6
de
mbuteliere
Monitorizare Nr.col la 22
i 37 C
1 Nr.col la 22 i
control dup 1 1 1
37 C
mbuteliere Turbiditate 1
Cd 1
Monitorizare Cloruri 1 Pseudomonas
3 1 1
audit la surs Mn 3 aeruginosa
Fe total 3
Monitorizare
Pseudomonas
audit nainte 1 Cd 1 1 1
aeruginosa
de mbuteliere
Monitorizare Nr.col la 22
1 Pseudomonas
audit dup 2 i 37 C 1 1
aeruginosa
mbuteliere Cd 1
Total 4 6 13 3 3 10

III. Efectuarea unui control de calitate n vederea depistrii unei posibile contaminri
prin determinarea concentraiei de metale din sortimentele mbuteliate.
n anul 2011, n afar de datele raportate s-a efectuat si un control de calitate n vederea
depistrii unei posibile contaminri, prin determinarea concentraiei de metale din
sortimentele mbuteliate. Determinarea cantitativ a 11 metale -As, B, Cd, Cr, Cu, Fe, Mn,
Hg, Ni, Pb, Se din fiecare sortiment mbuteliat s-a efectuat n Laboratoarele de analiz a
apei din Centrele Regionale de Sntate Pubic ale Institutului National de Sanatate Publica
20 Directii de Sanatate Publica Judetene, au trimis 42 probe la Centrele Regionale de
Sanatate Publica ale INSP , pentru determinarea coninutului de metale. Astfel s-au efectuat
un numar de 447 determinari si din cele 42 probe controlate , 4 probe (9,52% din probe) au
prezentat neconformitati. Deci din cele 447 analize efectuate doar 4 (0,89% din analize) au
fost neconforme.
Nr. produse i analizele neconforme n cadrul controlului de calitate

Nr. Produse Parametru neconform Valoare CMA


1 Fe 378,68 g/l 200 g/l
1 Fe 546,96 g/l 200 g/l
1 Mn 222 g/l 50 g/l
1 Cu 1,896 mg/l 0,1 mg/l
Rezultatele, respectiv rapoartele de ncercare au fost trimise ctre DSP-urile judeene n
vederea aplicrii sanciunilor conform Ord.M.S. nr.1030/2009 i Ord.M.S. nr.251/2012
pentru modificarea i completarea Ord.M.S. nr.1030/2009 privind aprobarea procedurilor de
reglementare sanitar pentru proiectele de amplasare, amenajare, construire i pentru
funcionarea obiectivelor ce desfoar activiti cu risc pentru starea de sntate a
populaiei.

38
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

MONITORIZAREA CALITATII APEI BALNEARE DIN


STATIUNILE BALNEARE SI CENTRE DE TRATAMENT
Dr. Domahidi Ioan CRSPMures
Dezvoltarea balneologiei ca o ramur a medicinii curative i preventive precum i dezvoltarea
turismului, includ i dezvoltarea staiunilor balneare, a bazelor de tratament cu ap balnear.
Pentru acest motiv trebuie acordat, din punct de vedere a sntii ,o deosebit atenie pentru
urmrirea i depistarea factorilor care influeneaz negativ starea de sntate a celor care fac
cure cu ap balnear sau a celor care utilizeaz pentru recreere apele balneare.
Metodologia a urmarit crearea unei baze de date privind staiunile balneare, bazele de
tratament cu ape balneara, precum i cu parametrii apei balneare (fizico-chimici,
bacteriologici), creand astfel un preambul in vederea crearii unui ghid de supraveghere si
control a apelor balneare si a legislatiei privind calitatea i monitorizarea apei balneare din
punct de vedere igienico-sanitar (parametrii fizici, chimici i microbiologici)
Pentru culegerea datelor privind staiunile balneare, bazele de tratament cu ape balneare, s-a
ntocmit un chestionar bazat pe legislaia existent n vigoare privind staiunile i bazele de
tratament balneare. Pentru a cunoate compoziia apei balneare s-au determinat parametrii
microbiologici (la nivelul laboratorului Directiilor de Sanatate Publica judeene ), metale
grele (la nivelul laboratorului CRSPMures) din probe de ap balnear recoltate din surse de
ap balneare, bazine i vane de tratament de ctre DSP-urile judeene.
n anul 2011 s-au luat n studiu:
13 judee: Arad, Bacu, Bihor, Bistria Nsud, Covasna, Harghita, Hunedoara,
Iai, Maramure, Mure, Slaj, Sibiu, Timi ;
15 staiuni balneare,
56 baze de tratament.

Date despre baze de tratament ( 56 baze de tratament)


Forma de proprietate a bazelor de tratament:
privat la un numr de 39 (69,69 %),
de stat 16 (28,57%),
mixt stat privat 1 (1,78 %).

Forma de proprietate a bazelor de tratament


balnear
69,64%

70,00%

60,00%

50,00%

40,00% 28,57%

30,00%

20,00%

1,78%
10,00%

0,00%
privat de stat stat+ privat

Gradul de acoperire a bazelor de tratament cu medici:


51(91,10%) sunt deservii de medici,
5 (8,92%) funcioneaz fr medic.

39
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Gradul de acoperire a bazelor de tratam ent cu m edici

91,10%
100,00%
90,00%
80,00%
70,00%
60,00%

50,00%
40,00%
30,00% 8,92%
20,00%
10,00%
0,00%
cu m edic fr m edic

Acte legale de funcionare a bazelor de tratament


Plan de urbanism:
26 (46.42%) dispun de plan de urbanism,
19 (33,92%) nu dispun de plan de urbanism,
11 (19,64%) nu sunt specificate.
Plan de urbanism a bazelor de tratament

50,00%

45,00%

40,00%

35,00%

30,00%

25,00%

20,00%

15,00%

10,00%

5,00%

0,00%
dispun de plan de nu dispun de plan nu sunt specificate
urbanism de urbanism

Autorizaia sanitar de funcionare:


50 (89,28%) baze de tratament dispun de autorizaie,
3 (5,38% ) nu dispun,
la 3 (5,38% ) nu sunt specificate.

Autorizaia sanitar de funcionare a bazelor de tratament

89,28%
90,00%
80,00%
70,00%
60,00%
50,00%
40,00%
30,00%
20,00% 5,38% 5,38%
10,00%
0,00%
dispun de autorizaie nu dispun de autorizaie nu sunt specificate
sanitar sanitar

Autorizaia de utilizare terapeutic a factorilor naturali:


32 (57,11%) baze de tratament dispun de aceast autorizaie,
15 (26,78%) nu dispun,
la 9 (16,07%) nu sunt specificate.

Autorizaie de funcionare medico balnear:


36 (64,28%) baze de tratament dispun de autorizaie de funcionare,
14 (25%) nu dispun,
6 (10,71) nu sunt specificate.
Utiliti de tratament pentru cur extern

40
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Starea actual a bazinelor exterioare din numrul total de 20 a bazinelor exterioare:


6 (30%) bazine sunt n stare foarte bun de funcionare,
5 (25%) n stare bun,
6 (30%) funcionale,
2 (10%) uzate
la 1(5%) bazin nu este specificat starea de funcionare.
Starea actual a bazinelor interioare din numrul total de 64 bazine interioare:
7 (10,92%) bazine cu starea actual foarte bun de funcionare,
24 (37,5 %) cu stare bun,
21 (32,81%) funcionale,
6 (9,37%) uzate,
la 6 (9,37%) bazine nu este specificat.

Starea actual a bazinelor interioare exterioare, comparare


(%)

40

20

0
f. bun bun funcional uzat ns.
exterioare 30 25 30 10 5
interioare 10.92 37.5 32.81 9.37 9.37

Starea actual a vanelor din numrul total de 492 de vane:


133 (27,07%) vane sunt n stare foarte bun,
176 (35,77%) n stare bun,
99 (20,12%) n stare de funcionare,
2 (0,40%) satisfctor, 3 vane n curs de amenajare,
la 79 de vane nu dispunem de date.
Starea actual a vanelor
16.05%
ns.
0.40%
satisfctor
20.12%
funcional
27.03%
f. bun
35.77%
bun

Date despre igienizarea bazinelor i vanelor


Igienizarea bazinelor exterioare (nr. total de bazine 20) se face:
zilnic la 10 (50%) bazine,
la 2 zile la 5 (25%) bazine,
la 10 zile la 2 (10%) bazine,
nespecificat la 3 (15%) bazine.

41
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Igienizarea bazinelor interioare (nr. total de bazine 64) se face:


zilnic la 48(75%) bazine,
la 2 zile la 5 (7,81 %)
la 3 zile la 2 (3,12 %),
la 5 zile la 1 (1,56%)
la 7 zile la 6 (9,38%)
ns. la 2 (3,12 %) bazine.
Igienizarea vanelor:
se face dup fiecare pacient la toate bazele de tratament

Igienizarea (schimbarea) apei balneare din bazinele exterioare (nr. total de bazine 20) la:
6 bazine (30%) igienizarea se face zilnic,
5 bazine (25%) se face la 2 zile,
8 bazine (40%) igienizarea apei se face prin curgerea apei n flux continuu i
eliminarea supraplinului,
8 bazine (40%) bazine igienizarea se face cu clorizare (apele termale),
1 (5%)bazin nu este specificat igienizarea.
Igienizarea(schimbarea) apei balneare din bazinele interioare (nr. total de bazine 64):
la 40 (62,5%) bazine igienizarea apei se face zilnic,
la 3 (4,68 %) igienizarea se face la 2 zile,
la 5 (7,81 %) igienizarea se face la 3-5 zile,
la 5 (7,81 %) igienizarea la 7 zile
la 1 (1,56 %) igienizarea se face de 3 ori pe an.,
la 8 (12,5%) bazine igienizarea se face prin curgerea apei continu i eliminarea
supraplinului,
la 2 bazine (3,12%) nu este specificat modul de igienizare.
Igienizarea(schimbarea) apei balneare din vane:
se face dup fiecare pacient la toate bazele de tratament.
Sursa de ap balnear, zona de protecie, parametrii apei balneare pentru cur extern
Sursa de ap balnear din numrul total de 69 surse:
26 (37,68%) reprezint foraje de mare adncime,
15 (21,78%) izvor,
12 (17,39%) foraje de mic adncime,
12 (17,39%) ap geotermal,
3 (4,34%) lac natural,
1 (1,44) ap salin.
Zona de protecie sanitar n jurul sursei utilizate pentru cur extern
n mare majoritatea cazurilor este prezent.
Determinarea parametrilor apei balneare utilizata pentru cur extern
Periodicitatea determinrilor parametrilor din sursa de ap pentru cur extern,
din 51 baze de tratament la:
15 (29,41%) determinrile s-au fcut la un interval de 5 ani ,
5 (9,80%) la un interval de 2 ani,
2 (3,92%) anual,
1 (1,96%) semestrial,
7 (13,72%) lunar.
21 (41,17%) ns.

42
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Determinarea parametrilor a apei balneare din lacuri


din cele trei lacuri naturale utilizate ca surs de ap balnear, la:
2 lacuri parametrii s-au determinat la nivelul laboratorului INRMFB Bucureti,
periodicitatea determinrii la un lac este de 3 ani , la dou lacuri nu este
specificata periodicitatea. Parametri determinai sunt fizici, chimici i
microbiologici.
Periodicitatea determinrilor parametrilor apei balneare din bazine
Din cele 47 baze de tratament care dispun de bazine la:
16 (34,04% ) baze de tratament parametrii se determin trimestrial /semestrial,
6 (12,76%) lunar,
4 (8,51%) la 5 ani,
1 (2,12 %) la 2 ani,
20 (42,55% ) nu sunt specificate.
Periodicitatea determinrilor parametrilor a apei balneare din vanedin cele 53 baze de
tratament care dispun de vane la:

7 (13,20%) baze de tratament parametrii s-a determinat trimestrial


7 (13,20% ) semestrial
4 (7,54% ) la interval de 5 ani,
4 (7,54%) sptmnal,
1 (1,88 % ) lunar,
27 (50,94% ) periodicitatea determinrilor parametrilor nu sunt specificate.
Sursa de ap balnear

felul sursei de ap balnear: n cea mai mare proporie sunt surse de foraj de mare i
mic adncime,
debitul i temperatura sursei: variaz n funcie de felul sursei,
zona de protecie sanitar: n jurul sursei n majoritatea cazurilor este prezent,
determinarea parametrilor apei balneare: n cele mai multe cazuri s-au determinat
parametrii chimici urmate de cele microbiologice,
periodicitatea determinrilor parametrilor: se face anual, la un interval de 2 ani i 5 ani,
laboratorul unde s-au determinat parametrii: n proporia cea mai mare este indicat
laboratorul INRMFB Bucureti i DSP judeene.
Parametrii apei balneare recoltate de ctre DSP - uri judeene
Datorit faptului c nu exist legislaie privind calitatea apei balneare din punct de vedere
igienico-sanitar (parametrii fizici, chimici i microbiologici),prelucrarea datelor privind
rezultatele probelor de ap balnear s-a fcut pe baza OAP 536/1997 (pentru aprobarea
Normelor de igiena i a recomandrilor privind mediul de via al populaiei).
OAP 536/1997 Art. 69. - Bazinele de not, acoperite sau descoperite, vor fi umplute
numai cu apa din reea sau cu apa de mare, care s ndeplineasc condiiile prevzute n
standardul de stat n vigoare nr. 12.585/1987.
STAS 12585-87 ( Apa din bazine de not i din zone naturale amenajate pentru not) se refer
la apa din bazine de not i la apa din zone naturale amenajate pentru not pe ruri lacuri
Marea Neagr.
Prezentul standard precum i OAP 536/1997 nu se refer la apele terapeutice i la apele cu
salinitate ridicat din bazinele de not sau din lacuri.
Prelucrarea rezultatelor chimice a probelor de ap balnear recoltate de ctre DSP-uri
judeene
Parametrii determinai au fost : Cl rezidual liber, NO3-, NO2-, NH4+, CCOMn, conductivitatea.

43
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Conform STAS-ului nr. 12.585/1987: din 39 de probe de ap recoltate din surse, 4 probe
(10,25%) au fost necorespunzatoare ; din 34 de probe de ap recoltate din vane 9 (26,47%)
au fost necorespunzatoare; din 30 probe de ap recoltate din bazine 19 (63,33%) au fost
necorespunzatoare .
Indicatorul cu frecven cea mai mare care depete valoarea admis este CCOMn ,urmat de
NO2.
Rezultate chimice a probelor de ap balnear cu
valori depite conform OAP 536/1997
( ST AS 12585-87)

63,33%
70,00%

60,00%

50,00%

40,00%
26,47%
30,00%

10,25%
20,00%

10,00%

0,00%
Sursa de ap Vane Bazin

Prelucrarea rezultatelor Toxicologice a probelor de ap balnear recoltate de DSP-uri


judeene
Parametrii determinai: cadmiu, crom, cupru, plumb, zinc, arsen, mercur
Conform L 458/ 2002 Legea apei potabile ( STAS-ului nr. 12.585/1987indic CMA numai
dou metale grele cadmiu i mercur) se constat c arsenul, cadmiul, cromul i cuprul
depesc CMA la cte o prob de ap recoltat din surse de ap, cromul i cupru la cte o
prob de ap recoltate din vane iar n bazine cromul la o prob de ap.
Prelucrarea rezultatelor bacteriologice a probelor de ap balnear recoltate de DSP-uri
judeene
Parametrii determinai: UFC 220C, UFC 370C, nr. bac. colif., nr. E coli., nr. Ent. intest, nr.
Pseu. aerugin.
Conform STAS-ului nr. 12.585/1987 s-au inregistrat valori necorespunzatoare la : 3 (7,69%)
din 32 probe de ap recoltat din surs de ap balnear; la 5 (15,15%) din 33 de probe de
ap recoltata din vane ; si la 7(21,87%) din 32 de probe de ap recoltate din bazine.
Indicatorul bacteriologic cu frecven cea mai mare care depete valoarea admis este Nr.
bacterii la 370C, urmat de nr. bacterii coliforme totale.
Aceste rezultate insa nu pot fi interpretate corespunzator tocmai datorita lipsei legislatiei in
domeniu privind Concentratiile Maxime Admise ale parametrilor apei balneare din punct de
vedere igienic: indicatorii de poluarea apei balneare cu substane organice, parametrii
toxicologici i microbiologici. Astfel interpretarea s-a facut dupa norme legislative care nu se
refera neaparat la aceste categorii de ape, asa cum s-a mentionat anterior.
Totui rezulta faptul c procentajul polurii (chimice i microbiologice) a probelor de ap
balnear recoltat din bazine este mai mare fa de probele de ap recoltat din vane.
De asemenea procentajul polurii (chimice i microbiologice) probelor de ape balneare
recoltate din vane este mai mare fa de probele de ape recoltate din sursele de ap balnear.

44
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Rez ultate bacteriologice a probelor de ap


balnear cu valori depite conform OAP
536/1997 ( STAS 12585-87)

25,00% 21,87%

20,00%
15,15%

15,00%

7,69%
10,00%

5,00%

0,00%
Sursa de ap Vane Bazine

Astfel datorita concluziilor obtinute care au aratat ca :


nu toate bazele de tratament balneare sunt acoperite de medici,
mai mult de jumtate din numrul total al bazelor de tratament nu dispun de Plan de urbanism,
un numr mic de baze de tratament:
o funcioneaz fr Autorizaie sanitar de funcionare,
o nu dispun de Autorizaia de utilizare terapeutic a factorilor naturali i de Autorizaie de
funcionare medico balnear,
un numr mic de bazine (interioare i exterioare) funcioneaz n stare uzat,
igienizarea apei balneare din bazine (exterioare i interioare) nu este unitar la toate bazele de
tratament, nu exist o schem de igienizare standardizat,
nu se determin cei trei parametrii (chimice, toxicologice, microbiologice) din fiecare prob de
ap recoltat din sursa de ap balnear, bazine, vane,
frecvena periodicitii determinrilor parametrilor din sursa de ap balnear, bazine, vane difer
mult de la o baz de tratament la alta, nu este unitar,
sunt indicate mai multe laboratoare la nivelul crora se determin parametrii probelor de ap
recoltat din sursa de ap balnear, bazine i vane.
se constata importanta alctuirii ghidului de supraveghere i de control al calitii apei balneare
si a unei legislaii privind calitatea apelor balneare din punct de vedere igienic

POLUANTII ATMOSFERICI

POLUANTII IRITANTI
Dr Andra Neamtu; Ing. Angelica Voinoiu; analist IT Staicu Catalin
Prin poluare se intelege modificarea calitatii aerului atmosferic, rezultata in urma unor
fenomene naturale, dar mai ales antropice, care depasesc mecanismele de autoepurare ale
aerului.
Sursele naturale de poluare sunt specifice anumitor zone, sunt cunoscute si se pot lua masuri
de protectie ale populatiei, printr-o informare permanenta si un sistem de interventie eficient.

45
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Dintre aceste surse fac parte: eruptiile vulcanice, incendiile padurilor, eroziunea solului de
catre curentii de aer, intinderile de desert. In afara acestora mai sunt fenomene naturale
generale, care apar in anumite perioade (in functie de conditiile atmosferice si geografice) si
se refera la descompunerea substantelor organice cu degajarea unor gaze (CH4, H2S , NH3,
CO2), disconfortante prin miros, la suspensia in aer a anumitor alergeni in perioada de
polenizare, etc.,care se pot cumula uneori la valori periculoase.
Daca primele surse de poluare antropica (de orgine umana) ale aerului au fost considerate
sistemele de incalzire locala, treptat pe masura dezvoltarii comunitatilor umane au aparut
surse noi ca cele industriale, precum si cele de trafic. De aceea legislatia s-a adresat initial
supravegherii emisiilor rezultate din sursele industriale, apoi a vizat si sursele de trafic. La
aceasta data principala sursa de poluare a aerului este considerata traficul.
Poluarea aerului , prin emisiile in atmosfera de gaze cu efect de sera,este principala cauza
care determina modificarea unor caracteristici climatice si geografice ale unor teritorii care se
traduc prin notiunea de schimbari climatice . Impactul schimbrilor climatice asupra
sntii umane se concretizeaz n creterea valorilor mortalitii i morbiditii, a numrului
de cazuri de maladii cardiovasculare, de afeciuni respiratorii, de alergii, de boli oportuniste,
a cazurilor de infecii plurifactoriale , n reaparitia unor boli eradicate. Acestea se pot traduce
prin creterea costurilor de tratament si a numrului zilelor de spitalizare. Pe fondul nclzirii
globale a climei, o serie de boli grave se vor extinde din zonele tropicale i subtropicale, ctre
zonele temperate, extinderea lor fiind favorizat i de circulaia tot mai intens a persoanelor
i a mrfurilor.
Monitorizarea principalilor poluanti ai aerului, in paralel cu o montorizare a unor indicatori
de sanatate care pot fi influentati de poluarea aerului si/sau de aparitia procesului de
schimbari climatice este o prioritate , datorita faptului ca ne pot da informatii cu privire la
evolutia acestui fenomen greu sesizabil si practic nemasurabil pe o perioada scurta de timp,
astfel incat ,putem urmari si fenomenul de adaptare a populatiei la acest fenomen si/sau
putem lua masuri in vederea educarii populatiei in vederea adaptarii precum si de micsorare
a posibilelor surse de poluare.
Poluarea aerului s-a redus, dar nu suficient pentru a asigura o calitatea bun a aerului n toate
zonele urbane. Expunerea pe scar larg la poluani multiplii i produse chimice, precum i
preocuprile legate de daunele pe termen lung asupra sntii umane, presupun mpreun
nevoia de mai multe programe de prevenire a polurii pe scar larg i utilizarea abordrilor
din punct de vedere preventiv.
Iritantii respiratori includ oxizii de sulf si de azot, ozonul, clorul , formaldehida , acroleina si
amoniacul . Alti iritanti ca Nichelul si Cromul au si efecte cancerigene care sunt considerate
prioritare.
Fiecare iritant respirator actioneaza prin mecanisme proprii si la niveluri diferite ale
tractului respirator: dioxidul de sulf si alti iritanti cu proprietati acide cresc aciditatea
tesutului respirator ; ozonul determina procese oxidative intense si iritatii ; amoniacul
scade aciditate continutului alveolar etc.
POSIBILE EFECTE ALE POLUANTILOR IRITANTI ASUPRA UNOR INDICATORI DE
SANATATE N ROMANIA
Putem clasifica efectele poluantilor iritanti in efecte acute ( imediate) si efecte cronice
(tardive). In cazul primei categorii acestea apar ca urmare a modificarilor patologice care apar
la scurt timp dupa expunerea populatiei la agenti iritanti in general la concentratii relativ
ridicate. Acestea se traduc prin :
intoxicatii acute ( care pot apare numai in conditii accidentale necesitand interventie
medicala de urgenta).Ele se caracterizeaza prin leziuni conjunctivale si sindromul traheo
bronsic caracteristic

46
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

cresterea morbiditatii si mortalitatii populatiei prin boli cardiovasculare si respiratorii


agravarea bronsitei cronice
Efectele cronice ,care pot apare in urma actiunii prelungite a poluantilor iritanti asupra
aparatului respirator, se traduc prin influenta asupra frecventei si gravitatii infectiilor
respiratorii acute, precum si asupra bronho-pneumoniei cronice nespecifice.
Poate ca actiunea cea mai grava pe care o au poluantii iritanti asupra sanatatii populatiei se
refera la actiunea lor prelungita in special incepand de la varstele mici, atunci cand apararea
imunitara este deficitara si organismul este intr-o continua solicitare.
In Romania nivelele poluantilor in aer sunt monitorizate de catre Agentiile teritoriale de
Protectia Mediului, in general prin sisteme automate de masurare.Prin colaborarea DSP
teritoriale cu agentiile locale de protectia mediului au rezultat urmatoarele :

Cel mai important poluant atmosferic, care in prezent poate determina cele mai multe efecte
asupra sanatatii populatiei, in special asupra aparatului respirator sunt pulberile in suspensie,
in special cele cu un diametru sub 10 microni.

47
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Concentraia poluantului atmosferic PM10 n aerul ambiant


g/mc
(conc. medie/an)- 2011
PM10g/mc CMA 40g/mc
70.00

60.00

50.00

40.00

30.00

20.00

10.00

0.00
Bihor

Mures
Cluj
Arad
Arges

Mehedinti

Satu Mare

Vaslui
Bucuresti

Calarasi

Hunedoara
Ialomita

Ilfov

Neamt
Bistrita Nasaud

Buzau

Covasna
Dambovita

Iasi

Olt

Tulcea
Bacau

Sibiu

Valcea
Vrancea
Teleorman
Harghita
Botosani

Astfel se observa ca nivelul pulberilor in suspensie si a NO2 in cele mai multe cazuri nu
depasesc limita maxima.
Concentraia poluantului atmosferic NO2 n aerul ambiant
(conc. medie/an)- 2011
g/mc NO2g/mc CMA 40g/mc
70.00
60.00
50.00
40.00
30.00
20.00
10.00
0.00
Cluj

Harghita
Arges
Arad

Vaslui
Bucuresti

Calarasi

Hunedoara

Ilfov

Neamt

Satu Mare
Bistrita Nasaud

Buzau

Dambovita

Iasi

Tulcea
Bacau

Sibiu

Valcea
Vrancea
Teleorman
Mures
Ialomita

Mehedinti
Botosani

Covasna

Olt

48
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Toate acestea nu inseamna ca , mai ales in orase nu au existat perioade sau zile in care si in
functie de conditiile meteorologice nu au fost depasite limitele admise.
Mortalitatea prin afectiuni respiratorii continua sa ocupe un procent semnificativ din
mortalitatea generala . Se observa ca in acest caz, pentru mediul urban reprezinta o pondere
mai mare decat in cazul totalului pe judet (populatia din mediul rural este in general mai
crescuta decat cea din mediul urban ). Explicabil prin faptul ca aerul din mediul urban este
mult mai poluat, mai ales avand ca principala sursa traficul rutier, astfel incat si indicatorii de
sanatate sunt influentati printr-un procent crescut.

Mortalitate generala-respiratorie - 2011- judete


R Mortalitate prin afectiuni respiratorii Mortalitate generala-total
18.00
16.00
14.00
12.00
10.00
8.00
6.00
4.00
2.00
0.00
Bihor

Harghita

Salaj
Arad
Arges

Cluj
Calarasi

Ilfov

Neamt
Bistrita Nasaud

Buzau

Iasi

Suceava

Tulcea
Braila

Dambovita
Galati
Bacau

Maramures

Sibiu

Valcea
Vrancea
Mures
Ialomita

Mehedinti

Vaslui
Botosani

Covasna

Teleorman

R=rata calculata la 1.000


de locuitori

49
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Mortalitate generala- respiratorie - 2011- orase capitala de


judet
R Mortalitate prin afectiuni respiratorii Mortalitate generala-total
25.00

20.00

15.00

10.00

5.00

0.00
Buzau

Iasi
Botosani

Zalau
Focsani
Bacau

Braila

Sibiu
Cluj Napoca

Tg. Mures
Bistrita

M. Ciuc

Slobozia
Oradea

Vaslui
Baia Mare

Buftea

Suceava
Targoviste

Tulcea

Rm. Valcea
Sf. Gheorghe
Municipii

Poluarea aerului si in special cea cu poluanti iritanti, continua sa reprezinte o problema datorita
posibilului efect asupra sanatatii populatiei .Este de remarcat mai ales actiunea cumulativa si
cronica, la niveluri mici sau considerate obisnuite ale poluantului , dar care pot avea efecte
asupra sanatatii populatiei, in special asupra populatiei care se afla la extreme de varsta, copii si
batrani.

POLUANTII TOXICI SISTEMICI SCREENING-UL


BIOLOGIC AL POPULATIEI IN EXPUNEREA LA PLUMB
Dr Anca Moldoveanu; Chim Dana Rusea CNMRMC- INSP

Plumbul este cunoscut nc din antichitate, de cnd se ncerca transformarea lui n aur
(alchimie); tot de atunci era cunoscut i toxicitatea lui, descris cadelirium.
n zilele noastre sursele de plumb sunt numeroase. Este utilizat n aliajele din care se fabric
conductele de aduciune ale apei i conductele de canalizare, la fabricarea acumulatoarelor
acide, a ecranelor de protecie, mpotriva radiaiilor penetrante, a containerelor pentru
transportul substanelor radioactive, dar mai ales la aliajele antifriciune pentru lagre, a celor
de lipit, uor fuzibile i tipografice, la confecionarea utilajelor sau ambalajelor cu care se
lucreaz sau n care se pstreaz acid fluorhidric i sulfuric. Oxizii si se folosesc ca pigmeni
la fabricarea sticlei cristal i a sticlei optice, a emailurilor pentru porelan etc. Prin arderea
benzinei n motoarele cu indice de compresie mare, plumbul organic folosit ca antidetonant
se transform n plumb mineral; riscul pe termen scurt nu este important, dar innd cont c
plumbul se cumuleaz n organism, orice aport suplimentar (prin aer, ap sau alimente)
reprezint un risc potenial.
Pn la anumite concentraii, plumbul este tolerat de organism. El este un poluant
omniprezent n mediul ambiant ceea ce face ca absorbia lui s fie inevitabil. Testele
paraclinice care arat ncrcarea organismului cu plumb sunt plumbemia, plumburia, plumbul
din pr i din dini.
Efectele asupra sntii depind de nivelul plumbemiei, ele fiind diferite la copii fa de
aduli. Toxicitatea subcronic a plumbului la cei fr expunere profesional const din
interferarea sintezei mitocondriale a hemului cu apariia unei anemii hipocrome microcitare.

50
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Examinrile paraclinice care indic afectarea sintezei hemoglobinei de ctre plumb, sunt
concentraiile urinare ale acidului deltaaminolevulinic i ale coproporfirinelor, precum i
concentraiile sanguine ale ALA dehidrazei i a protoporfirinelor libere.
Efectele antienzimatice ale plumbului in biosinteza hemului:

Succinil CoA + piridoxal fosfat acid ceto - adipic

Acid ceto-adipic ALA sintetaza


Acid delta amino levulinic (ALA)

ALA dehidraza
ALA porfobilinogen (PBg)
Pb

PBg dezaminaza
PBg uroporfirinogen

decarboxilaza
Uroporfirinogenul coproporfirinogen

oxidaza
Coproporfirinogen protoporfirinogen
Pb

oxidaza
Protoporfirinogenul protoporfirine

Fe chelataza
Protoporfirine Hem
Pb

Hem + globina Hemoglobina


La copii, grupa populaional cu risc maxim n expunerea la plumb, toxicitatea acestui metal
prezint aspecte particulare, manifestndu-se predominant asupra sistemului nervos central
(ameeli, iritabilitate, insomnii, cefalee, vom). La copiii mici expunerea la plumb produce o
deteriorare mental progresiv dup vrsta de 18 luni, cu incoordonare motorie i tulburri
cognitive.
Copiii reprezinta grupul cu risc maxim pentru efectele asupra SNC, deoarece apar disfuncii
cognitive, scderea coeficientului de inteligenta, deficit al coordonarii mana-ochi, tulburari
de atentie, deficit auditiv. S-a observat o scdere de 2-4 puncte ale IQ pentru fiecare
g/100ml peste valoarea de protecie a plumbemiei, precum si scaderea funciei cognitive.
Datorita riscului neuropsihic la copii Federal Center for Disase Control (CDC) a propus ca
valoare de protectie a plumbemiei la copii 10g/100ml snge.
Silbergerd si colaboratorii (1992) au studiat efectele plumbului asupra fatului in perioada
intrauterina, punnd in evidena urmatoarele modificari neurologice:
induce o difereniere precoce a tesutului glial,

51
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

inlocuiete Ca si Zn la nivel sinaptic,


activeaza proteinkinaza C in creier,
inlocuiete Ca si inhiba trecerea Na si K dependente de ATPaza
interfera cu eliberarea mitocondriala a calciului si intervine in metabolismul
energetic.

La nivel celular plumbul afecteaz fosforilarea oxidativ i sinteza mitocondrial a ATP-


ului, avnd ca rezultat creterea fragilitii hematiilor. n expunere cronic, celulele tubulare
renale se necrozeaz; n interiorul lor se formeaz corpusculi intranucleari prin legarea
plumbului de proteine.
La nivel fetal, toxicitatea plumbului este dependent de nivelul expunerii materne. Toate
metalele grele au capacitatea de a traversa bariera feto-placentar astfel nct produsul de
concepie este expus riscului de intoxicaie.
n expunere cronic, celulele tubulare renale se necrozeaz; n interiorul lor se formeaz
corpusculi intranucleari prin legarea plumbului de proteine.
La nivel fetal, toxicitatea plumbului este dependent de nivelul expunerii materne. Toate
metalele grele au capacitatea de a traversa bariera feto-placentar astfel nct produsul de
concepie este expus riscului de intoxicaie.
La concentratii mari ale Pb-ului in aer, relatia intre expunere si nivelul plumbemiei urmeaza o
curba lineara. Se considera ca, la o cretere a concentraiei cu 1g/m3 aer nivelul plumbemiei
creste cu10-20 g/100ml.
Plumbemia reprezinta cel mai bun indicator al expunerii curente la Pb si destul de bun
indicator al incrcrii totale a organismului cu Pb i se coreleaz foarte bine cu efectele
biologice. In tabelul urmator sunt prezentate efectele hematologice si neurologice la copii in
funcie de nivelul plumbemiei (LOAEL):
LOAEL Pb in singe
Efecte hematologice Efecte neurologice
(g/100 ml) la copii
80-100 Simptome de encefalopatie
60-70 Anemie franca
Cresterea urinara a ALA si Deficit cognitiv, disfunctii periferice
40-50
coproporfirinelor nervoase (scade viteza de conducere)
25-30 Scaderea sintezei de hemoglobina
10-20 Cresterea protoporfirinelor eritrocitare Modificari electro-fiziologice asupra SNC
10 Inhibarea ALAD

Norma propus de OMS(AQG 2000) pentru expunerea pe termen lung la plumbul din aerul
atmosferic este de 0,5 micrograme/m3/an. EPA stabilete o limit a nivelului de plumb n aer
de 0,15 micrograme/m3/ aer ca o medie a valorilor pe 3 luni, limitare care a intrat n vigoare
n octombrie 2008 i este stipulat n Clean Air Act ( pe teritoriul SUA).
n Romania nivelul expunerii la Plumb in aerul ambiant este specificat in Legea Atmosferei
nr 104/2011.
OBIECTIVELE metodologiei au constat in: evaluarea riscului n expunerea la plumbul din
mediu de via a populaiei, identificarea grupurilor populaionale cu risc crescut ,elaborarea
de recomandri i msuri menite s protejze i s mbunteasc sntatea populaiei.

52
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

CADRU LEGISLATIV:
Ordinul MSP nr.1727/20.12.2006, publicat in Monitorul Oficial nr.26/16.01.2007,
Ordinului MSP nr. 41/16.01.2008, publicat in Monitorul Oficial nr. 64/28.01.2008,
Cele doua Ordine Ministeriale transpun Directiva 77/312/CEE din 29 martie 1977
privind screeningul biologic al populaiei in expunerea la plumb,
Zonele luate in studiu au fost: Baia Mare - zon cu poluare istoric i Bucureti ora cu
trafic foarte intens.
Loturile de studiu au fost reprezentate de : femei gravide sau luze i nou nscui.
Numrul de subieci : cte 100 de subieci pentru fiecare din cele dou loturi de studiu.
Din totalul determinrilor, o parte dintre subieci a fost eliminat prin nerespondena la toate
cele trei etape de studiu.
Evaluarea a cuprins : determinarea nivelelor de plumb n sngele venos al gravidelor sau
luzelor cuprinse n lotul de studiu, a nivelelor de plumb n sngele recoltat din cordonul
ombilical al nou-nscuilor si aplicarea unui chestionar de anchet pentru determinarea
impactului plumbului asupra sntii.
Metodologia de determinare a plumbului din sngele periferic i din sngele din cordonul
ombilical al noului nscut
Metodele analitice utilizate au fost conform ORDIN MS 41/6.01.2008
Metoda de referin pentru determinare plumbemiei - spectrofotometrie de absorbie
atomic
aparatura-spectrometru de absorbie atomica cu cuptor de grafit,
proba biologic - snge venos.
Metodologia de determinare a activitii dehidratazei acidului delta-aminolevulinic (ALA-
DH):
Principiul metodei: dupa hemoliza eritrocitelor, proba coninnd ALA-DH este
incubata la un pH de 6,7 in prezena acidului delta aminolevulinic. Porfobilinogenul
format este determinat cantitativ prin reacia Ehrlich la lungimea de und 553 nm.
Aparatura spectrofotometru UV-VIS,
Proba biologic - snge venos.
Metodologia de investigare a impactului asupra sntatii i a condiiilor de via
Acesta s-a fcut prin aplicarea unui chestionar cuprinznd date de identificare ale subiectului,
ntrebri generale, ntrebri referitoare la locuin i locatari, ntrebri referitoare la o serie de
deprinderi igienice, ntrebri referitoare la expunerea profesional, la consumul de alimente
contaminate cu plumb i ntrebri referitoare la starea de sntate a subiecilor.
Fiecare chestionar i recoltare de snge de la mam i de la nou-nscut au fost nsoite de
acordul scris al mamei ( certificat de consimtamant) pentru utilizarea datelor personale i
recoltarea de probe biologice.
Analiza statistic: a inclus determinarea valorilor minime, maxime i media parametrilor
investigai. S-a folosit programul EPI-INFO. S-au efectuat teste Anova, testul Bartlett, testul
Mann-Whitney/Wilcoxon Two-Sample (testul Kruskal-Wallis).

53
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

REZULTATELE STUDIULUI
A. Participarea la studiu din cele dou orae (numr subieci):
Distribuia pe orae
100
94
50 62 Distribuia pe Orae
0
Bucuresti Baia Mare

B. Evaluarea biologic
Nivelul plumbului (g/dLsnge) n sngele subiecilor (gravide) - evaluare pe ntreg lotul de
studiu

Plumbemie Categorie total


97%
0 - 10
10 - 20
20 - 30
> 35
1%1% 1%
Nivelul plumbului n sngele subiecilor nou-nscui snge (g/dLsnge) prelevat din
cordonul ombilical - evaluare pe orase

Plumb in cordon ombilical - pe orae

30% Baia Mare 0 - 10


Baia Mare 10 - 20
65%
4% Baia Mare > 35
1% Bucuresti 0 - 10

Nivelul plumbului din snge per total lot, n proporie de 97%, s-a situat sub valoarea de
referin OMS.
Nivelul de ALAD (g/dL snge) din sngele subiecilor femei gravide - Bucureti

54
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

83.16
100
44.75
50 10.6

0
Valoare minim Valoare Maxim Media

Nivelul de ALAD (g/dLsnge) din sngele subiecilor femei gravide Bucureti


distribuie n funcie de concentraie
ALAD
15

10
Frecvena

0
10 - 20 20 - 30 30 - 40 40 - 50 50 - 60 60 - 70 70 - 80 > 80
Nivelul de ALAD din snge

Nivelul enzimei ALAD msurat numai n Bucureti s-a situat ntre o valoare minim de 10
g/dl i 83 g/dl. Majoritatea valorilor s-au situat ntre 40 -50 g/dl.
C. Rspunsurile la ntrebrile chestionarului :
Chestionarul a cuprins intrebari care se refereau la : conditiile de locuit ; amplasarea
locuintei ; conditiile de igiena ale locuintei ; conditii de igiena personala ,etc.
D. In urma analizei intrebarilor din chestionar si a nivelelor determinarilor in sangele
subiectilor s-au gasit urmatoarele corelaii statistice semnificative:
ntre vechimea cldirii n care locuiesc subiecii i nivelul de plumb n snge
la gravide pe ntreg lotul.
ntre vechimea cldirii n care locuiesc subiecii i nivelul de plumb
identificat la nivelul cordonului ombilical n oraul Baia Mare.
ntre nivelul plumbemiei ntregului lot i tipul de strad pe care se afl
locuina,
ntre nivelul plumbemiei i tipul de autovehicule ce circul n zona
rezidenial n oraul Baia Mare respectiv o corelaie pozitiv pentru
autoturisme.
ntre nivelul plumbului din cordonul ombilical n oraul Baia Mare n
corelaie cu circulaia autoturismelor.
ntre nivelul plumbemiei i circulaia microbuzelor i autobuzelor pe
ntreg lotul.

55
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

ntre nivelul plumbemiei i tipul de autovehicule ce circul n zona


rezidenial n oraul Baia Mare respectiv o corelaie pozitiv pentru
autoturisme.
ntre nivelul plumbului din cordonul ombilical n oraul Baia Mare n
corelaie cu circulaia autoturismelor.
ntre nivelul plumbemiei i circulaia microbuzelor i autobuzelor pe
ntreg lotul.
ntre nivelul de ALAD n Bucureti i orientarea camerelor spre strada cu
trafic intens,
ntre nivelul plumbemiei i modalitatea de realizare a cureniei n locuin
- pe ntreg lotul precum i n lotul din oraul Baia Mare,
ntre plumbul din cordonul ombilical i modalitatea de realizare a
cureniei n locuin - pe ntreg lotul precum i la subiecii din oraul Baia
Mare,
ntre nivelul plumbemiei i frecvena tergerii prafului n locuin - pe
ntreg lotul.
ntre nivelul plumbemiei i consumului de legume i fructe cultivate n
gospodria proprie - pe ntreg lotul.
ntre nivelul plumbemiei n Baia Mare i obiceiul de a se spla pe mini a
subiecilor investigai,
ntre nivelul plumbemiei i obiceiul de a se spla pe mini nainte de fiecare
mas - pe ntreg lotul, n Bucureti i n Baia Mare individual.
BIBLIOGRAFIE :
Carmen Ionu (sub redacia) : Compediu de Igien, Editura Medical Universitar Iuliu Haieganu Cluj- Napoca, 2004,
Doina Lupulescu : Sanatatea in relatie cu mediul, Ed.Tempus Dacoramana Bucuresti, 2005.
Sergiu Mnescu : Igiena, Editura Medical , 2000,
Sergiu Mnescu: Tratat de Igien, Editura Medical, 1984,
WHO, Air Quality Guideline, 2000.

POLUAREA FONICA
Dr Mihaela Fulga; Arh Monica Iancu CNMRMC-INSP

Zgomotul este o componenta foarte importanta a factorului stres si poate deveni nu numai
disconfortant, dar si factor de risc in producerea sau agravarea unor afectiuni.
Disconfortul creat de zgomot produce o serie de nemultumiri, care vizeaza atat activitatile
diurne, cat si odihna si nu in ultimul rand somnul.
Rezultatele unui studiu European efectuat in sase tari (Conferinta de la Parma 2010) au pus in
evidenta faptul ca zgomotul de trafic se situeaza pe locul doi in lista factorilor stresori
prezenti in mediul de viata. In plus tendinta nivelurilor de zgomot ambiental este in crestere
in Europa comparativ cu alti factori de stres, de exemplu fumatul pasiv, expunerea la dioxina
si benzen, care sunt in scadere.
In perioada 2010 - 2011 s-a efectuat un studiu privind Impactul poluarii sonore asupra starii
de sanatate a populatiei , care a urmarit perceptia subiectiva a disconfortului creat de
zgomot, in 9 localitati urbane cu populatie de peste 250.000 de locuitori (Bucuresti, Brasov,
Cluj, Craiova, Constanta, Galati, Iasi, Ploiesti, Timisoara).
In fiecare localitate s-a aplicat un numar de 50 chestionare de simptome, 25 pentru locatari
din zone cu trafic intens si 25 in zone cu trafic redus, zone alese conform hartilor de zgomot
existente pentru localitatile incluse in studiu.In studiul efectuat in anul 2011 esantionul a fost
constituit dintr-un numar de 1.669 persoane din 564 locuinte (373 apartamente bloc si 191
case individuale). Repartitia subiectilor intervievati pe sexe a fost apropiata, 51% din

56
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

persoanele investigate fiind de sex feminim si 49% de sex masculin cu varsta cuprinsa intre
19 ani si 84 ani.
Mentionam ca din rezultatele obtinute prin prelucrarea chestionarelor aplicate in acelasi
localitati,in anul 2010 comparativ cu anul 2011, nu au rezultat diferente semnificative privind
perceptia disconfortului si a riscului asupra sanatatii indus de zgomotul ambiental.
Rezultate privind disconfortul creat de sursele de zgomot, exterioare cladirilor de locuit
(Tabel nr. 1).
1. Procentul persoanelor deranjate de zgomotul de trafic auto detine primul loc cu o
frecventa de 90%, locatarii intervievati acuza deranjul produs de circulatia rutiera a
autoturismelor sau a masinilor de transport utilitar.
2. In zonele cu trafic intens procentul persoanelor deranjate de traficul auto este de 66% fata
de procentul locatarilor din zona cu trafic redus (33%), care acuza traficul auto ca si
disconfortant.

Tabel nr.1. Procentul persoanelor deranjate de surse de zgomot exterior/total esantion


Nr. Surse 2010-2011
crt. Trafic Trafic TOTAL
intens redus %
% %
1. Trafic auto 56 33 89
2. Troleibuze 12 4 16
3. Tramvaie 15 4 19
4. Trafic feroviar 5 1 6
5. Trafic aerian 6,9 0,1 7
6. Port naval 3 - 3
7. Activitati de constructie si demolari 24 3 27
8. Activitati comerciale 20 4 24
9. Industrie 2,9 0,1 3
10. Parcari auto 31 10 41
11. Parcuri de distractie, etc. 5 1 6
12. Zg.restaurante, discoteci 7 1 8
13. Curse masini/motorete 4 7 11

3. Parcarile auto amenajate in apropierea cladirilor de locuit, dar si lipsa spatiului de parcare
creaza disconfort populatiei in procent de 41%, iar in zonele cu trafic intens un procent de
31% persoane acuza deranjul produs de numarul mare de autoturisme parcate
necorespunzator in zona.
4. Activitatile de constructie sau de demolare a cladirilor reprezinta o alta sursa de deranj
reclamata in procent de 27% din esantionul studiat. Cu cea mai mare pondere aceste
activitati au loc in zonele in care si traficul rutier este intens si doar un procent de 3% din
locatari acuza deranjul produs de aceste activitati, in zona cu trafic redus.
5. In procentaj aproape asemanator cu activitatile de constructie sunt reclamate si activitatile
comerciale, astfel din totalul esantionului 24% din locatari acuza zgomotul produs de
aceste activitati. Cu cea mai mare pondere activitatile comerciale cu efect disconfortant au
loc in zonele cu trafic intens.
6. Sursele interioare de zgomot sunt reprezentate in Tabel nr.2. si se observa ca un procent
de 25% din locatari sunt deranjati de zgomotul produs de vecini, datorita unei izolari

57
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

fonice insuficiente a materialelor de constructie, dar si de comportamentul necivilizat al


acestora.

Tabel nr.2. Surse interioare de zgomot/total esantion

SURSA Numar persoane %

Lift 90 16,0

Instalatii sanitare si 73 12,9


incalzire

Sisteme de climatizare 19 3,4

Aparatura electro-casnica 66 11,7

Joc copii 63 11,2

Animale de companie 63 11,2

Mers pe scari 57 10,1

Zgomotul produs de vecini 141 25,0

Alte surse 43 7,6

7. Existenta si persistenta unei ambiante sonore puternice poate induce o gama larga
de efecte, constand in reducerea sau intreruperea unor activitati precum: invatare,
lectura, relaxarea. Doar 11% din persoanele incluse in esantion nu au raportat
deranj provocat de sursele externe de zgomot . In Grafic nr.1 sunt prezentate
activitatile deranjate de zgomot pe localitati in zonele cu trafic intens.

Grafic 1. Disconfortul creat de zgomotul urban pentru diferite activitati


(Zona TRAFIC INTENS)
100%
24 0 0
8 4 4
90% 23 15 7 9 13
37 9 6
80% Alte activ
18 11 33 17
70% 24 conversatie
60% 85 23
30 27 21 20 20 odihna
50% 24
40% 30 lectura
30% 90 26 22 21 invatare
22 13 8
20%
10
10%
33 23 17 9 19 12 19 6
0% 3
Bucuresti

Cluj

Constanta
Brasov

Timisoara
Galati

Iasi

Ploiesti
Craiova

58
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

8. Niveluri crescute de zgomot exterior la care se adauga si zgomotul interior determinat de


diverse surse din mediul de locuit, determina dificultati in comunicare, precum si simptome
nespecifice,ca: irascibilitate, cefalee, palpitatii, tulburari de somn, zgomotul fiind o
importanta componenta a factorului stres. In grafic nr.2 se prezinta procentul persoanelor,
care acuza aceste simptome, la adulti si copii.
9. Cele mai multe persoane acuza zgomotul ca principala sursa de de producere a tulburarilor
de somn, frecventa la adulti fiind de 21%, iar la copii de 8% (grafic nr.2).
10.Profilul morbiditatii bolilor cronice, in care expunerea la zgomotul ambiental a fost
investigata, prin includerea in chestionar a urmatoarelor afectiuni: hipoacuzie, boli psihice,
afectiuni cardio-vasculare, boli endocrine (Grafic nr.3). Se observa ca bolile
cardiovasculare au cea mai mare frecventa 13%, urmate de bolile psihice care au o
frecventa de doua ori mai mica 6%. Hipoacuzia si bolile endocrine au frecventa
asemanatoare 4%.

Grafic nr. 2. Prevalenta simptomelor induse de zgomot , in raport cu varsta

Grafic nr.3. Numar cazuri boli cronice / esantion


Nr. Cazuri
120 103
100
76
80
52 < 60 ani
60 > 60 ani
36 37
40 21 28
16
20
0
Hipoacuzie

Boli psihice

endocrine
cardiovascu

Boli
Boli

lare

In urma analizarii rezultatelor obtinute au rezultat urmatoarele:


1. Prin masurile de reabilitare termica a cladirilor de locuit, procentul caselor
individuale, care asigura si confort acustic, pe langa cel termic este mai mare cu 10%
fata de apartamentele din blocuri de locuit (77% fata de 66%).

59
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

2. Disconfortul sonor in locuinta este determinat de mai multi factori :


- amplasarea in zona de locuit ;
- distanta fata de arterele de circulatie rutiera ;
- gradul de izolare acustica a materialelor de constructie, etc.
3. Procentul persoanelor deranjate de zgomotul produs de traficul rutier, din zone
rezidentiale cu trafic intens, este de doua ori mai mare decat cel din zone rezidentiale
cu trafic redus.
4. Aproximativ o treime din locatari acuza disconfortul produs de activitati de
constructie si demolare ale cladirilor, precum si cu aceeasi pondere este reclamat
zgomotul produs de activitatile comerciale.
5. Analiza simptomelor inregistrate in raport cu varsta persoanelor intervievate releva
pentru copii frecvente crescute ale tulburarilor de atentie, oboseala, dificultati de
invatare. Pentru adulti se manifesta un profil diferit, concretizat in tulburari de somn,
oboseala, irascibilitate, stres.
6. Bolile cardio-vasculare au cea mai mare frecventa la persoanele adulte peste 60 ani
(18%), iar bolile psihice declarate, desi au o frecventa de doua ori mai mica detin o
pondere mult mai mare la adulti cu varsta sub 60 de ani (9%). Pentru aceste afectiuni
zgomotul poate fi considerat ca un factor de risc, asociat cu rol de declansare sau
agravare in evolutia acestora.
7. Calitatea factorilor de mediu influenteaza starea de sanatate a populatiei, de aceea
monitorizarea factorilor de risc si evaluarea impactului zgomotului asupra sanatatii
populatiei reprezinta o componenta esentiala a activitatilor profilactice.
Ca o concluzie generala, putem spune ca urmarind in dinamica (perioada 2008- 2011)
disconfortul produs de zgomot asupra locatarilor din orasele mari cu o populatie de peste
250.000 locuitori, principala sursa de poluare sonora este reprezentata de traficul rutier,
deranjand 90% din persoanele intervievate. Diferentele pe ani sunt nesemnificative, ca
urmare in studiile viitoare, privind perceptia riscului generat de zgomotul ambiental alegerea
esantionului se va face tinand cont de numarul populatiei din localitate si nu de intensitatea
traficului rutier. La nivel local vor fi identificate zonele in care zgomotul reprezinta un factor
disconfortant pentru sanatatea populatiei rezidente.

EVALUAREA RISCULUI PENTRU SNTATE N EXPUNEREA


LA SOLUL POLUAT CHIMIC I MICROBIOLOGIC
Dr. Anca Maria Moldoveanu, Dr. Andra Neamtu

Analizei nivelului de poluare al solului din punct de vedere chimic si bacteriologic i se acorda
in prezent o atentie mult mai mica fat de celelalte elemente ale mediului. Cu toate acestea,
poluarea solului poate influenta anumiti indicatori de sntate (in special pentru boli
digestive) att prin contaminare direct (mini murdare,etc.) ct si indirect (mai ales pentru
poluantii chimici) prin consumarea unor plante cu un continut crescut de produse chimice.
Diminuarea efectelor multiple ale contaminrii solului se poate realiza doar prin elaborarea
unor proceduri de investigatie uniforme si fundamentate stiintific in vederea stabilirii unor
standarde de calitate care pot s asigure o protectie a snttii cetteanului. Legislatia actuala
pentru calitatea solului este in curs de elaborare si dezbatere att la nivel European ct si
national.

60
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Consideratii teoretice:
A. Contaminarea biologic a solului
Contaminarea bacterian si viral a solului;Calea de transmitere a germenilor numit
calea om sol om
Germenii sunt de provenient intestinal. Se recunoaste si o cale de transmitere indirect prin
ap sau alimente contaminate de pe sol. De obicei, n transmiterea germenilor pe aceasta cale
de transmitere se uit rolul solului. Germenii au rezistent sczut pe sol. Dintre acestia se
pot aminti: Bacilul tific, Bacili paratifici, Bacili dizenterici, Vibrionul holeric, Virusurile
polio, Virusul hepatitic, Germeni conditionat patogeni, Strepto-stafilococi, Micrococi.
Calea de transmitere a germenilor numit calea animal sol om
Transmiterea se face si direct prin intermediul solului si indirect prin ap sau alimente
(leptospire, brucele, pasteurele). Germenii au rezistent 4- 10 sptmni. Pe aceast cale se
transmit o serie de boli la cei ce lucreaz n zootehnie (Ricketsia burneti care d Febra Q)
rezistent mare peste 30 zile. De asemenea, se pot transmite germeni productori de
sporulati anaerobi - Clostridium tetani, Clostridium botulinum, Clostridium welchii
(perfringens), Bacilul antracis.
Germenii au rezistent foarte mare n sol. Transmiterea germenilor se face n contact direct
cu solul.O serie de germeni induc gangrena gazoas (Cl. Perfringens).Cl. Botulinum produc
exotoxin neurotrop.
Calea de transmitere sol om:
Pe aceast cale se transmit micoze: Coccidioidomicoza, Geotricoza, Tricomicoza,
Histoplasmoza, Criptococoza, Sprotricoza, Aspergiloza.
Contaminarea cu paraziti a solului
Prin sol se pot transmite:
Biohelminti- Tenia solium porcul, Tenia saginata bovinele.
Geohelminti - Ascaris lumbricoides, Tricocefalus trichiura, Strongiloidoza,
Ankilostoma duodenalis.
Solul are si rol activ si pasiv n transmiterea paraziilor. Acestia sunt foarte rezistenti
pe sol. Modalitatea de transmitere este sub forma ou.
Solul are numai rol pasiv - Oxiurus.
B. Poluarea chimic a solului

Poluarea organic - Pe sol se produce degradarea lipidelor, proteine, hidrocarbonate.


Poluarea industrial este data de industria siderurgic, metalurgic, petrochimic, etc.
Poluarea indus este cu metale grele, (Pb, Cd, Hg, etc.), fluor.
Poluarea datorit agriculturii, poluarea cu ngrsminte azotoase duce la poluare cu
nitrati, poluarea cu biostimulatori, poluarea cu pesticide.
C. Poluarea radioactive a solului
Radionuclizi de viat lung: Strontiu - 90 (28 ani), Cesiu - 137 (30 ani).
Radionulizi cu timp de njumttire scut: Iod 131 9 zile.
Pot s mai apar: Bariu 140, Ceriu 144, Ruteniu 160.
Alti radionuclizi emisi de reactoare nucleare si care contribuie la radiatia gama
global.

Radiatia cosmic: C14.

61
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Legislatie :
- Directive 2004/35/CE privind protectia solului,
- Directiva 1991/676/CE privind nitratii,
- Comunicarea Comisiei Europene COM 232/2006 privind protectia solului.
- HG nr. 1408 privind modalitile de investigare i evaluare a polurii solului i
subsolului publicat in MO nr. 802 / 23.XI.2007 - Partea I
- HG nr. 1403 privind refacerea zonelor n care solul, subsolul i ecosistemele terestre
au fost afectate publicat n MO nr. 804 / 26.XI.2007 - Partea I.
Scopul actualei sinteze este:
1.Inventariere ariilor cu risc potential pentru sntatea uman ca urmare a contaminrii
solului: microbiologic, parazitar si chimic din orasele resedinte de judet.
2. Efectuarea unei corelatii ntre indicatorii de sntate specifici si poluarea solului.
3. Cresterea nivelului de constientizare a autorittilor si populatiei si modificarea
comportamentului operatorilor economici si a populatiei.
Obiectivele etapei actuale de evaluare a polurii solului:
1. Monitorizarea efectelor polurii microbiologice si chimice a solului asupra snttii
populatiei, in special a grupelor populationale cu risc crescut (ex : colectivitti de copii),
2. Evaluarea riscului pentru sntate n expunerea la solul poluat chimic si microbiologic.
Evaluarea poluarii biologic a solului consideratii teoretice
Determinarea contaminrii bacteriologice a solului
Bacteriile mezofile sunt bacterii care se dezvolt la 370C.
Bacteriile psihrofile sunt bacterii care intr n flora normal a solului. Ele se dezvolt la
22 0C. Nu exist limite cu care numrul acestora per gram sol s fie comparat. Ceea ce se
poate comenta este c umrul lor trebuie s fie ct mai mic. Astfel, raportul germeni
mezofili/germeni psihrofili va include un numr mai redus de germeni patogeni.
Bacteriile termofile sunt bacterii specifice solului care se dezvolt la o temperatur de 600C.
Bacteriilor coliforme indic originea fecal a contaminrii solului. Bacteriile coliforme
reprezint un indicator care arat faptul ca este posibil prezenta germenilor patogeni cu
origine intestinal pe suprafata solului.
Prezenta bacteriei Esherichia Coli arat clar potentialul patogen al contaminrii solului cu
provenient intestinal.
Enterococilor sau a streptococilor de lant D arat o posibil contaminare ce reprezint un
indicator care arat faptul ca este posibil prezenta germenilor patogeni cu origine intestinal
pe suprafata solului cu rol patogen.
Germenii sporulati arat contaminarea solului cu germeni foarte rezistenti. Germeni sulfito
- reductori includ germenii anaerobi inclusiv Clostridiile.
Contaminarea parazitar a solului
Aceasta ncrctur apare n proportie foarte mare n sol.
Nivele de referint n poluarea microbiologic a solului
n ceea ce priveste evaluarea gradului de poluare biologic a solului, se poate face o
comparatie cu o serie de limite orientative gsite n literatur si anume:
Caracteristicile Nr. Nr. Bacterii Titru Titru sulfito-red./g Geohelminti
solului mezofili/g termofile/g coli/g
Intens impurificat Peste Peste 100000 Peste 10- Peste 10-4 Peste 100/g
3
1 000 000
Mijlociu 100 000 ntre 50000- ntre 10- ntre 10-3- 10-4 Sub 100/g
2
impurificat 100000 -10-3
Slab impurificat 10 0000 ntre 1000- ntre 1 - ntre 10-2-10 -3 Sub 10/g
50000 10-2

62
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Caracteristicile Nr. Nr. Bacterii Titru Titru sulfito-red./g Geohelminti


solului mezofili/g termofile/g coli/g
Neimpurificat Sub 10 000 ntre 100-1000 Peste 1 Peste 10-1 0/g

Metodologia de lucru
Identificarea ariilor care au potential de a fi poluate microbiologic, parazitar(2012) si ulterior
si chimic ; analiza morbidittii specifice n orasele resedin de judet, Pentru anul 2011 s-a
fcut prelevarea de sol din dou puncte diferite din uniti colare i precolare. Fiecare
prelevare a fost nsoit de o fi de analiz .Prelevarea s-a efectuat n perioada 15 sept.-15
0ct. perioada secetoas.Prelevarea s-a efectuat de DSP-teritorial i prelucrarea s-a efectuat
de CRSP teritorial.
REZULTATELE OBINUTE
In urma raspunderii la chestionare de catre specialistii DSP teritoriale s-au centralizat
urmatoarele :
Poate exista o posibila contaminarea microbiologic a solului, avand in vedere istoricul
zonelor, in :
n 756 unitti de copii (crese, grdinite, scoli),
n 280 parcuri i locuri de joac pentru copii,
n 68 terenuri sportive i zone de agrement,
n 47 cartiere rezideniale.

Inventarul zonelor cu posibila poluare microbiologica a solului


Terenuri sportive i Cartiere
zone de agrement, rezideniale, 47
68
Parcuri i locuri de
joac pentrr copii,
280

Uniti de copii
(cree, grdinie,
coli), 756

Poate exista o posibila contaminarea chimic a solului, avand in vedere istoricul zonelor,
in :
389 unitti de copii (crese, grdinite, scoli),
n 54 parcuri i locuri de joac pentru copii,
n 44 terenuri sportive i zone de agrement,
n 39 cartiere rezideniale.
Inventarul zonelor cu posibila poluare chimica a solului

63
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Terenuri sportive Cartiere rezideniale,


i zone de 39
agrement, 44
Parcuri i locuri
de joac pentrr
copii, 54

Uniti de copii
(cree, grdinie,
coli), 384

Rezultatele obtinute n ceea ce priveste contaminarea bacterian a solurilor cercetate


In laboratoarele CRSP urilor au fost efectuate 74 de probe de sol din 37 de judete urmarindu-
se urmatorii parametrii : bacterii aerobe mezofile; bacterii aerobe psihrofile; bacterii aerobe
sporulate; bacterii aerobe termofile; bacterii coliforme; E.coli; enterococi; sulfito-reducatori;
clostridium; geohelminti.
n ceea ce priveste contaminarea cu bacterii mezofile (bacterii ce se dezvolt la 370C) s-au
constatat urmatoarele : din totalul de probe analizate s-au constatat un numar de 7 locatii in
care se se poate afirma c avem de a face cu un sol intens impurificat, toate celelalte
incadrandu-se in categoria solurilor slab impurificate ( soluri curate) .
Bacteriile psihrofile (bacterii ce se dezvolt la 220C) au nregistrat cele mai ridicate valori in
trei locatii insa trebuie mentionat faptul ca bacteriile psihrofile sunt bacterii care intr n flora
normal a solului. Ele se dezvolt la 22 0C. Nu exist limite cu care numrul acestora per
gram sol s fie comparate. Ceea ce se poate comenta este c umrul lor trebuie s fie ct mai
mic. Astfel raportul germeni mezofili/germeni psihrofili va include un numr mai redus de
germeni patogeni.
Bacteriile termofile bacterii ce se dezvolt la 600C si sunt specifice solului. Rezultatele
arat acest indicator ne poate da informatii despre categoria de puritate a solului, astfel incat
in urma analizarii se pot include doar 5 locatii din totalul analizelor efectuate, restul fiind
considerate soluri curate sau mediu impurificate.
Din punct de vedere al contaminrii cu bacterii aerobe sporulate se poate mentiona faptul c a
fost identificat un grad mare de contaminare in 6 locatii restul avand caracteristica zonelor
mediu impurificate din punct de vedere a contaminrii bacteriologice a solului.
Bacteriile coliforme au fost prezente majoritatea locatiilor cercetate. In 4 dintre locatii au
fost identificate valori crescute ( pana la 25000 germeni /g sol)
Esherichia coli a fost identificat n majoritatea locatiilor cercetate.Enterococilor sau a
streptococilor de lant D. au fost identificati pana la valoarea de 2400 germeni/g sol.Din
punct de vedere al contaminrii cu germeni sulfito-reductori, germeni care arat poluarea
cu germeni anaerobi (foarte ntlnit n sol), aceasta este prezent n toate locatiile cercetate.
Evaluarea a inclus si cercetarea ncrcrii parazitare a solului.
Astfel a fost evidentiat prezenta geohelmintilor , Ascaris lumbricoides, Giardia lamblia,
Toxocara Canis, conform graficelor de mai jos:

64
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Poluarea solului cu geohelminti n zonele investigate


Judee n care
s-au evideniat
prezena
contaminrii

Numr total de
judee, 20

Poluarea solului cu Ascaris lumbricoides n zonele investigate

Judee n care
s-au evideniat
prezena
contaminrii

Numr total de
judee, 20

Poluarea solului cu Giardia lamblia n zonele investigate


Judee n care
s-au evideniat
prezena
contaminrii cu
Giardia

Numr total de
judee, 20

Poluarea solului cu Toxocara Canis


Judee n care
s-au evideniat
prezena
contaminrii cu
Toxocara

Numr total de
judee, 20

CONCLUZII
1. Din analiza datelor obtinute se observ c nivelul de infestare bacteriologic
este mediu. Se poate spune, ns, c la aprox. un sfert din locatiile cercetate,
solul poate fi ncadrat n categoria solurilor cu ncrctura bacterian ridicat
att cu germeni mezofili ct si cu germeni termofili.

65
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

2. Se remarc de asemenea prezenta infestrii cu Ascaris lumbricoides ntr-un


numr mare de judete.
3. Prezenta Esherichiei Coli ridic problema potentialului de infestare cu
germeni patogeni de origine intestinal..
4. Prezenta germenilor ce arat potentiala contaminare de origine intestinal a
solului dovedeste faptul c ar trebui ntrite msurile de igien n locatiile
unde s-a evidentiat acest tip de contaminare a solului.
5. De asemenea, evidentierea contaminrii parazitare precum si aparitia
mbolnvirilor digestive arat faptul c msurile de igien dintre care o msur
de baz este splatul minilor trebuie aplicat cu mult rigurozitate.
Asigurarea unei bune sntti rezult si din deprinderile igienice care vor
urmri copilul toat viata si care se nvat n unittile de copii.

RADIATIILE IONIZANTE
Dr Alexandra Cucu - CRSP Bucuresti

Activitatile de supraveghere a sanatatii in relatie cu radiatiile ionizante se realizeaza sub


coordonarea Laboratoarelor de Igiena Radiatiilor Ionizante care functioneaza la nivelul
Centrelor Regionale de Sanatate Publica Bucuresti, Cluj, Iasi si Timisoara din cadrul
Institutului National de Sanatate Publica. Activitaile principale derulate prin aceste
laboratoare, de programare metodologica si coordonare a realizarii responsabilitatilor
sistemului de sanatate in domeniul protejarii sanatatii populatiei fata de efectul radiatiilor
ionizante, naturale si modificate tehnologic, se caracterizeaz prin garania calitii,
laboratoarele fiind acreditate att de catre CNCAN ct i de RENAR.
Structurile care realizeaza implementarea activitatilor si monitorizarea nemijlocita a expunerii
sunt cele 18 laboratoare de Igiena Radiatiilor Ionizante, care functioneaza in structura
Directiilor de Sanatate Publica judetene si a Municipiului Bucuresti, conform prevederilor
Ordinului ministrului sanatatii nr. 431/2004 privind organizarea si functionarea laboratoarelor
si compartimentelor de igiena radiatiilor ionizante in reteaua Ministerului Sanatatii, cu
modificarile si completarile ulterioare, acoperind un numar de judete care variaza intre 1 si 5.
Acestea asigura supravegherea factorilor care pot influenta starea de sanatate a populatiei in
relatie cu radiatiile ionizante de pe teritoriul judetelor arondate.
Activitatile derulate in anul 2010-2011 s-au realizat in cadrul Programului naional al
Ministerului Sanatatii privind sanatatea in relatie cu factorii determinani din mediul de via
i munc, obiectivul privind prevenirea efectelor asociate radiatiilor ionizante.
Activitatile derulate asigura implementarea nationala a prevederilor de protejare a sanatatii
populatiei in relatie cu radiatiile ionizante, conform cerintelor Directivei 96/29 Euratom
privind standardele de baza de protectie a sanatatii populatiei generale si a lucratorilor fata de
radiatiile ionizante, Directivei 97/43 Euratom privind protecia sntii persoanelor
mpotriva pericolelor pe care le prezint radiaiile ionizante rezultate din expunerea n scopuri
medicale si Recomandarii 2000/473 Euratom privind monitorizarea nivelurilor de
radioactivitate a mediului in vederea evaluarii expunerii populationale (monitorizare apa si
aliment). Cadrul juridic al activitati este reprezentat de:
Legea nr. 95, privind reforma n domeniul sntii, Titlul I, Sanatatea publica,
articolele 5 si 6 care prevad ca functie esentiala a sanatatii publice domeniu prioritar
de interventie protejarea sanatatii populatiei impotriva riscurilor din mediu

66
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Legea nr. 111, privind desfsurarea n sigurant a activittilor nucleare, modificata,


completata si republicata prevede, in articolele 38 si 39, ca: Art 38 (1) Ministerul
Sntii Publice autorizeaz: a) introducerea n circuitul economic i social, n
vederea utilizrii sau consumului de ctre populaie, a produselor care au fost supuse
iradierii sau care conin materiale radioactive; b) introducerea n domeniul medical,
pentru diagnostic i tratament medical, a surselor nchise, deschise, a dispozitivelor
generatoare de radiaii ionizante i a produselor farmaceutice care conin materiale
radioactive. (2) Cererea de autorizare se face de ctre persoanele fizice sau juridice
care desfoar activitile prevzute la alin. (1). (3) Ministerul Sntii Publice
elaboreaz reglementri proprii de autorizare i de control n acest scop, cu
respectarea prevederilor art. 5 i cu consultarea Comisiei i a ministerelor interesate;
Art 39 (1) Ministerul Sntii Publice organizeaz: a) potrivit legii, reeaua de
supraveghere a contaminrii cu materiale radioactive a produselor alimentare, pe
ntregul circuit alimentar, inclusiv a surselor de ap potabil, precum i a altor bunuri
destinate folosirii de ctre populaie. Se va asigura astfel activitatea de supraveghere
a gradului de contaminare radioactiv a acestor bunuri i produse din ar sau
provenite din import, destinate utilizrii pe teritoriul Romniei; b) sistemul
epidemiologic de supraveghere a strii de sntate a personalului expus profesional i
a condiiilor de igien n unitile n care se desfoar activitile nucleare. De
asemenea, urmrete influena acestor activiti asupra sntii populaiei i emite
avizele prevzute de reglementrile n vigoare. (2) Ministerul Sntii Publice
informeaz, ori de cte ori este necesar, Comisia i alte ministere interesate asupra
celor constatate n activitatea de supraveghere i colaboreaz cu acestea pentru
stabilirea msurilor comune ce se impun.
Rezultatele activitatilor derulate n anul 2010-2011, centralizate si analizate in cursul anului
2012 sunt urmatoarele:

EXPUNEREA MEDICALA A POPULATIEI LA RADIATII


IONIZANTE
Fiz Olga Garjoaba; Dr Cristina May- CRSP Bucuresti

Expunerea medicala constituie cea mai importanta surs de expunere a populatiei la radiatia
ionizanta. In aceste conditii este necesara monitorizarea i inregistrarea nivelurilor acestei
expuneri, in vederea asigurrii proteciei individuale i la nivel sistemic n raport cu aceasta
tehnologie, aflata in continua extindere, tinand seama de beneficiile sale medicale certe.
Sinteza naional intitulat: Monitorizarea radioproteciei pacientului n expunerea
medicala, are drept scop reducerea riscului asociat expunerii medicale diagnostice cu radiatii
X, prin optimizarea calitii actului radiologic, constand in obtinerea unei imagini radiologice
de buna calitate, din punct de vedere a medicului radiolog, cu minimum de expunere la
radiatia ionizanta a pacientului si terapie, prin asgurarea livrarii unei doze corespunzatoare.
Aceasta balanta beneficiu/risc, poate fi analizata si din punct de vedere al relatiei
beneficiu/risc/cost, in cost intrand costurile procedurii, costurile eventualelor efecte negative,
cat si costurile masurilor de radioprotectie implementate.
Obiectivul principal al sintezei este estimarea nivelului expunerii populaiei datorata
radiologiei de diagnostic, radiologiei interventionale si terapeutic, exprimat n termeni de
doz colectiv anual. El este evaluat pornind de la frecvenele anuale ale diferitelor tipuri de
examene radiologice si terapeutice utilizand radiatii ionizante, repartizate pe grupe de vrst
i sex ca i prin cunoasterea dozelor medii per pacient, per procedur. Multiple alte obiective
exista, cum ar fi : realizarea unei baze nationale de date privind expunerea medicala a

67
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

populatiei, care va putea evidentia tendintele negative si va oferi elemente obiective pentru
dezvoltarea viitoare a practicii, asigurarea posibilitatii raportarii corecte a datelor solicitate
de UE si UNSCEAR.
Cadrul legislativ national, armonizat cu prevederile comunitare in domeniu prevad
obligativitatea si responsabilitatea retelei de sanatate publica fata de protectia radiologica a
pacientului n cazul expunerii medicale la radiatii ionizante. In acest sens au fost promovate
Ordinul MSP nr. 1542/2006 si Ordinul M.S. nr. 1003/2008 privind nregistrarea i raportarea
dozelor de radiatii primite de pacieni ca urmare a expunerilor medicale la radiatii ionizante.
Indicatorii analizati in cadrul sintezei: numar personal medical calificat pentru efectuarea
procedurilor medicale cu radiatii ionizante; numrul de echipamente radiologice; numrul de
pacienti per fiecare tip de procedur medicala; frecven a an ual a diferitelor tipuri de
expuneri medicale de diagnostice si de tratament; frecvena relativ a diferitelor tipuri de
expuneri medicale; numrul examenelor radiologice si de tratament pe cap de locuitor n
Romnia; consumul radiologic anual i contribuia principalelor expuneri medicale la
consumul radiologic total; doza efectiv medie pe tip de examen diagnostic sau procedur de
tratament; consumul radiologic pe grupe de vrst.
Informaiile necesare pentru estimarea dozei colective efective produs de 1 an de
practic diagnostic sunt: frecvena anual a diferitelor examinri diagnostice (medicale,
dentare i medicin nuclear); dozele efective pe tip de examen diagnostic.
Eantionul statistic s-a constituit din datele raportate in anul 2010 de Laboratoarele de
Igiena Radiatiilor teritoriale din 28 de judee, pentru 47,8% din numarul total de instalatii
radiologice.
RADIOLOGIE GENERALA: Au fost raportate un numar de 2.843.256 de examene
radiografice si radioscopice (pacienti) din 28 judee, dozele medii si contributiile acestora la
doza colectiva fiind calculate pe un esantion de 64% din numarul celor raportate.

Torace
809695
Membre 575208
Coloana lombara 291473
Craniu 222123
Coloana cervicala 126354
Pelvis si sold 111894
Coloana toracica 107946
San 78586
Abdomen 71741
Urografie 31069
Tract gastrointestinal 17285
Explorare colon 7811

Fig. 1. Numarul examinarilor de radiografie in functie de tipul de examinare

68
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Colon 20355

Gastroduoden 77416

Torace 294300

Fig. 2. Numarul examinarilor de radioscopie in functie de tipul de examinare

Analiza distributiei consumului radiologic anual pe tipuri de examinari, releva faptul ca atat
radiografia cat si radioscopia toracica raman expunerile la radiatii ionizante cu frecventa cea
mai mare, urmata de radiografia extremitatilor.
De remarcat este faptul ca cea mai mare frecventa a examinarilor este pentru grupa de varsta
de peste 40 de ani, cu exceptia examenelor radiografice a coloanei lombare care au o pondere
de aproximativ 65% pentru grupa de varsta 16-40 ani. Frecventa examinarilor in cazul
copiilor (grupa de varsta sub 15 ani) nu depaseste 12% din numarul total al expunerilor
raportate decat in cazul radiografiei extremitatilor (Fig. 3 si Fig. 4).
Frecventa examinarilor radiografice/radioscopice in functie de sexul pacientilor este
echilibrata, cu o singura exceptie (Fig. 5 si Fig. 6).

Distributia examenelor radiografice in functie de varsta pacientilor

Urografie

Explorare colon

Tract gastrointestinal

Abdomen

Pelvis si sold

Coloana lombara < 15 ani


16 - 40 ani
Coloana toracica > 40 ani

Coloana cervicala

Membre

San

Torace

Craniu

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Fig. 3. Distributia procentuala a examenelor radiografice in functie de varsta pacientilor

69
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Distributia examenelor radioscopice in functie de varsta pacientilor

Colon

< 15 ani
Gastroduoden 16 - 40 ani
> 40 ani

Torace

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Fig. 4. Distributia procentuala a examenelor radioscopice in functie de varsta pacientilor

Distributia procentuala in functie de sexul pacientilor

Urografie

Explorare colon

Tract gastrointestinal

Abdomen

Pelvis si sold

Coloana lombara
Masculin
Coloana toracica Feminin

Coloana cervicala

Membre

San

Torace

Craniu

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Fig. 5. Distributia procentuala a examenelor radiografice in functie de sexul pacientilor

Distributia procentuala in functie de sexul pacientilor

Colon

Masculin
Gastroduoden
Feminin

Torace

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Fig. 6. Distributia procentuala a examenelor radioscopice in functie de sexul pacientilor

TOMOGRAFIA COMPUTERIZATA: Esantionul datelor a fost realizat pe 7 categorii de


expuneri: cap, coloana cervicala, coloana lombara, torace, abdomen, pelvis si extremitati,
cuprinzand un numar de 209.551 examinari, raportate din 28 de judete. Raportarea s-a

70
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

realizat pe un numar de 78 instalatii radiologice (CT-uri) dintr-un numar total de 215


(36.3 %).
In ceea ce priveste contributia fiecarui tip de expunere, se constata ca examinarile CT in
regiunea capului au frecventa cea mai mare, de peste 50% din totalul expunerilor CT (Fig. 7).
De remarcat frecventa expunerilor CT pe grupe de varsta unde se constata ca indiferent de
localizare, grupa de varsta cu frecventa cea mai mare este cea a adultilor de peste 40 de ani
(Fig. 8).
Pentru grupa de varsta 0-15 ani, se constata o frecventa mai ridicata in cazul examinarilor CT
a extremitatilor (14.7%) si capului (4,7%). In ceea ce priveste frecventa examinarilor CT in
functie de sexul pacientilor se constata o frecventa usor mai ridicata in cazul pacientilor de
sex masculin, cu o singura exceptie (Fig. 9).

Numar examinari raportate / tip examinare

Cap 110519

Abdomen 37147

Torace 24658

Pelvis 16221

Coloana lombara 8773

Coloana cervicala 6800

Extremitati 5433

Fig. 7. Numarul examinarilor CT in functie de regiunea examinata

Distributia procentuala in functie de varsta pacientilor

Extremitati

Pelvis

Abdomen

< 15 ani
Torace 16 - 40 ani
> 40 ani

Coloana lombara

Coloana cervicala

Cap

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Fig. 8. Distributia procentuala a examenelor CT in functie de varsta pacientilor

71
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Distributia procentuala in functie de sexul pacientilor

Extremitati

Pelvis

Abdomen

Masculin
Torace
Feminin

Coloana lombara

Coloana cervicala

Cap

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Fig. 9. Distributia procentuala a examenelor CT in functie de sexul pacientilor

RADIOLOGIA INTERVENTIONALA: Radiologia interventionala reprezinta procedurile


cu expunerile cele mai mari.
Din analiza frecventelor procedurilor in radiologia interventionala, se observa ca ponderea
cea mai mare o are coronografia, 49% din numarul de proceduri raportate, urmata de
angioplastia coronariana (25%).
Din toate expunerile raportate, preponderente sunt expunerile pentru grupa de varsta mai
mare de 40 de ani (peste 93% din cazuri) si sub 1% pentru grupa de varsta 0-15 ani. Se
remarca in cazul grupei de varsta 16-40 ani o frecventa de aproximativ 40% din toate
expunerile raportate pentru angiografia pelvina.

Coronarografie
2% 1%
3% Angioplastie
5%
coronariana (PTCA)
6%
Ventriculografie

9% Angiografie abdominala
49% (renala, mezenterica,
aortografie)
Angiografie membre
inferioare

Angiografie pelvina
25%
Angiografie cerebrala

Altele
Fig 10. Distributia frecventelor procedurilor in radiologia interventionala

72
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Distributia procentuala in functie de varsta pacientilor

Angioplastie coronariana
(PTCA)

Angiografie membre
inferioare

Angiografie pelvina

Angiografie abdominala
16 - 40 ani
(renala, mezenterica,
aortografie) > 40 ani

Angiografie cerebrala

Ventriculografie

Coronarografie

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Fig. 11. Distributia procedurilor radiologice interventionale in functie de varsta pacientilor

RADIOLOGIA DENTARA: Au fost raportate un numar de 436.486 de examinari


radiologice dentare (pacienti) din 28 de judee, examene efectuate pe un numar de 516
instalatii radiologice dentare ceea ce reprezinta aproximativ 37 % din numarul total de
instalatii.
Se constata o frecventa ridicata pentru radiografiile dentare intraorale, acestea reprezentand
aproximativ 80% din totalul examinarilor raportate (Fig. 12), iar din punctul de vedere al
distributiei examinarilor radiologice dentare in functie de varsta pacientilor, se remarca o
frecventa mai ridicata pentru grupa de varsta 16-40 ani, atat pentru examinarile intraorale cat
si pentru cele panoramice (Fig. 13)

Numar examinari radiologice dentare

Panoramice 87712

Intraorale 348774

Fig. 12. Numarul examinarilor de radiografie dentara in functie de tipul de examinare

73
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Distributia procentuala in functie de varsta pacientilor

Panoramice

< 15 ani
16 - 40 ani
> 40 ani

Intraorale

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Fig. 13. Distributia procentuala a examenelor radiologice dentare in functie de varsta pacientilor

Dozele efective medii calculate pentru principalele proceduri radiologice pe baza datelor
raportate sunt prezentate in Tabelul nr. 1

Esantion Doza efectiva medie


Examinari
Proceduri radiologice (mSv)
RADIOGRAFIE
Torace 809.695 0.10
Coloana cervicala 126.354 0.09
Coloana toracica 107.946 0.14
Coloana lombara 291.473 1.27
Mamografie 78.586 0.12
Abdomen 71.741 0.22
Pelvis si sold 111.894 0.29
Membre si articulatii 575.208 0.20

DENTARE
Intraoral 348.774 0.23
Panoramice 87.712 0.50
RADIOSCOPIE
Torace 294.300 1.39
Gastroduoden 77.416 12.61
Colon 20.355 9.89
TOMOGRAFIE COMPUTERIZATA
Cap 110.519 3.92
Coloana cervicala 6.800 2.51
Coloana lombara 8.773 2.38
Torace 24.658 2.03
Abdomen 37.147 2.61
Pelvis 16.221 2.15
INTERVENTIONALE 4.785 4.91
Coronarografie 2.793 4.83
Tabelul. 1. Dozele efective medii pentru principalele proceduri radiologice
Pentru optimizarea expunerilor medicale, respectiv stabilirea nivelelor de referinta si
reducerea dozei pacientului in procedurile de radiologie de diagnostic si interventionala fara a
se pierde calitatea informatiei de diagnostic, din perspectiva sanatatii publice este necesara

74
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

evaluarea dozei efective colective. Aceasta tine cont de expunerea la radiatii ionizante a
tuturor persoanelor dintr-un grup (esantion) si reprezinta un instrument pentru evaluarea
masurilor de radioprotectie in radiologie.
Se constata din graficul structurii contributiei la doza efectiva ca ponderea cea mai mare o
inregistreaza examinarile radioscopice gastroduodenale, urmate de examinarile CT in
regiunea capului, examinarile radioscopice toracice si radiografiile coloanei lombare.

1% Radioscopie gastroduoden
2%1%1%
2% CT Cap
3% Radioscopie torace
Radiografie coloana lombara
3% 30%
Alte CT
Radioscopie colon
4%
Radiografie extremitati
Urografie
CT Abdomen
6%
Radiografie torace
CT Torace
CT Pelvis
Radiografie pelvis si sold
7%
Angiografie
CT Coloana lombara
CT Coloana cervicala
Radiografie abdomen
13%
Radiografie coloana toracica
11%
Coronografia
Radiografie coloana cervicala
12% Mamografie

Fig. 14. Contributia la doza efectiva colectiva

MEDICINA NUCLEARA: Din analiza datelor raportate pentru anul 2010 privind
procedurile de medicina nucleara, se constata utilizarea radiofarmaceuticelor preponderent
adulilor de peste 40 ani i sexului feminin, distribuia in functie de tipul procedurilor de
medicin nuclear, indic tiroida drept organul cel mai frecvent investigat (aproximativ 50%
din total procedurilor), urmat de os (37%).

1%
2%
4%
6%

Scintigrafie osoasa

37% Scintigrafie tiroidiana


14%
Scintigrafie functie tiroidiana
(iodocaptare)
Alte scintigrafii

Scintigrafie cardiovasculara

Scintigrafie pulmonara perfuzie

Scintigrafie renala

36%

Fig. 15. Distributia procentuala a procedurilor de medicina nucleara


Dozele efective medii calculate pe baza datelor raportate pentru principalele tipuri de
proceduri de medicina nucleara sunt prezentate in Tabelul 2.

Tip examinare Radionuclid (forma chimica) Doza efectiva


medie (mSv)
Scintigrafie osoasa Tc-99m (fosfati si fosfanati) 2.69

75
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Scintigrafie tiroidiana Tc-99m (pertechenat) 1.52


I-131 (NaI) 0.96
Scintigrafie cardiovasculara Tc-99m (MIBI) 5.18
Tc-99m (tetrofosmin) 3.04
Scintigrafie pulmonara Tc-99m 1.09
Scintigrafie renala Tc-99m 0.70
Tabelul 2. Dozele efective medii per examinare
Se constata, din punctul de vedere al contributiei la doza efectiva colectiva a procedurilor de
medicina nucleara (Fig. 16), o pondere ridicata pentru scintigrafia osoasa (51%), urmata de
scintigrafia tiroidiana (35%).

2% 1%
7%

11%
Scintigrafie osoasa

Scintigrafie tiroidiana

Scintigrafie cardiovasculara
51%
Scintigrafie functie tiroidiana
(iodocaptare)
Alte scintigrafii

Scintigrafie pulmonara perfuzie

28%

Fig. 16. Contributia la doza efectiva colectiva a procedurilor de medicina nucleara

RADIOTERAPIE: Au fost raportate un numar de 7.610 proceduri de radioterapie (pacienti)


din 12 judee pentru 21 de instalatii radiologice de radioterapie (telecobaltoterapie,
acceleratoare liniare, RX-terapie), ceea ce reprezinta aproximativ 35% din numarul total de
instalatii, doza efectiva medie calculata pe baza datelor raportate fiind de 65,17 Gy. In ceea
ce priveste distributia procentuala in functie de sexul pacientilor, se constata o pondere de
54% pentru femei si respectiv 46% pentru barbati, iar din punctul de vedere al grupei de
varsta, 96% dintre pacienti au varsta de peste 40 de ani.
Tinand cont de localizarea tumorilor ce au beneficiat de tratament prin telecobaltoterapie,
acceleratoare liniare sau RX-terapie, se constata o pondere ridicata pentru tumorile de cap si
gat (35%), urmate de tumorile la san (30%) si tumorile ginecologice (20%).

SUPRAVEGHEREA STARII DE SANATATE A POPULATIEI DIN JURUL


OBIECTIVELOR NUCLEARE MAJORE
Dr Cristina May; Dr Alexandra Cucu - CRSP Bucuresti

Orice obiectiv nuclear reprezint, n cazul unei funcionri defectuoase sau al unui accident,
un potenial risc pentru sntatea uman. Uneori, incidentele/accidentele au loc, n ciuda
planurilor de securitate. Frecvena mbolnvirilor de cancer este n continu cretere, n
Romnia i n ntreaga lume. Desigur, nu radiaiile sunt principalul factor cancerigen, dar
acestea sunt probabil cele mai temute, pentru c nu sunt obinuite (ca alimentele sau tutunul)
i pentru c nu pot fi simite.

76
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Pentru a putea aprecia eventualul impact asupra populaiei, este esenial existena unui nivel
de referin un tablou general al strii de sntate a populaiei nainte de incident i n
perioada de funcionare normal a instalaiei nucleare. La apariia oricrei probleme de
sntate mai puin obinuit, oamenii, organizaiile ecologiste, sau politicienii, solicit
investigaii cu privire la posibilitatea ca radioactivitatea din mediu s fi cauzat respectiva
problem. innd cont de faptul c nu exist date centralizate la nivel de localiti, fr o
supraveghere permanent i activ a acestui tip de informaii ar fi imposibil de rspuns la
aceste solicitri.
n activitatea reelei de igiena radiaiilor a fost adoptat o metodologie de supraveghere a
strii de sntate a populaiilor care locuiesc n vecintatea unor obiective nucleare. Conform
metodologiei, n Laboratorul Igiena Radiatiilor din CRSPB sunt analizate anual o serie de
date demografice i de morbiditate referitoare la aceste populaii date culese i raportate de
ctre laboratoarele teritoriale de igiena radiaiilor.
n paralel se desfoar i o activitate de supraveghere a contaminrii radioactive a mediului,
prin analiza apei potabile i a unor alimente recoltate din aceste zone.
Prin monitorizarea strii de sntate a populaiei din jurul unor obiective nucleare se
realizeaz nu numai un tablou momentan al indicatorilor de morbiditate i mortalitate, dar se
poate urmri i n dinamic evoluia acestor indicatori. Acest lucru este important mai ales n
cazurile n care posibilele modificri ale strii de sntate pot aprea dup perioade lungi de
timp (10 20 de ani).
Monitorizarea radioactivitii factorilor de mediu asigur depistarea n cel mai scurt timp a
oricror depiri ale valorilor normale.
Metodologia de lucru include urmtoarele componente:
- Analiza strii de sntate a populaiilor supravegheate
- Supravegherea epidemiologic a frecvenei neoplasmelor n zonele de influen ale
obiectivelor nucleare majore
Populaie
Supravegherea intereseaz toi locuitorii cu domiciliul stabil n localitile din vecintatea
obiectivelor nucleare din ara noastr, precum i locuitorii rezideni n zona de influen a
centralei nucleare din ara vecin, Bulgaria. Aceste zone sunt:
Zona Bechet, aflata n aria de influen a centralei nuclearo-electrice de la Kozlodui
Zona Cernavod - n jurul centralei nuclearo-electrice
Zona Feldioara n vecintatea Uzinei R.
Zona Mioveni - n aria de influen a FCN Piteti

Analiza datelor
Sunt urmrite o serie de variabile: structura populaiei pe grupe de vrsta i sexe; mortalitatea
general i specific (tumori maligne solide i leucemii); incidena tumorilor i a leucemiilor.
Datele sunt colectate de ctre laboratoarele teritoriale de igiena radiaiilor de la medicii de
familie din zonele respective, de la Cabinetele teritoriale de oncologie, de la Registrul unic
teritorial de cancer (acolo unde acesta funcioneaz), precum i de la laboratoarele judeene
de statistic sanitar i direciile judeene de statistic.Datele comparative pentru ntrega ar
au fost preluate din Anuarul de statistic sanitar din anul 2010, precum i de la Centrul
Naional de Statistic i Informatic pentru Sntate Public (CNSISP) al Ministerului
Sntii.
Analiza datelor are la baz calcularea de rate standardizate pentru parametrii urmrii, baza
datelor raportate n Anuarul Statistic 2010. Indicatorii strii de sntate a populaiilor din
zonele supravegheate au fost derivai din datele culese pe centralizatoare, cazurile de cancer

77
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

fiind raportate de ctre medicii de familie din teritoriu. Conform metodologiei modificate din
anul 2008, pentru fiecare caz nou de tumori solide sau leucemie/limfom, se completeaz o
fi individual, cu date culese de la Cabinetul Judeean de Oncologie i de la Registrul
teritorial de cancer (acolo unde acesta funcioneaz).
Pentru compararea mortalitii prin leucemii i limfoame ntre zonele supravegheate, au fost
calculate rate standardizate prin metoda direct, aplicnd mortalitatile specifice pe grupe de
vrst n populaiile studiate, la structura populaiei pe ar.

1. ZONA CERNAVODA: Numrul total de persoane raportate pentru zona de supraveghere


din jurul CNE-Cernavoda este de 91879, cuprinznd oraele Cernavoda, Medgidia i o serie
de localiti rurale situate pe o raz de 30 de km n jurul obiectivului.
Distribuia pe grupe de vrst a populaiei evideniaz predominena grupelor de copii
i tineri 0-19 ani i a populatiei de vrsta activ 40 - 49 de ani fa de structura populaiei pe
ntreaga ar (Fig. 1).

75-79
RO
65-69 CT

55-59

45-49

35-39

25-29

15-19

5-9

0-1

0.00 1.00 2.00 3.00 4.00 5.00 6.00 7.00 8.00 9.00

Fig. 1. Structura populaiei n zona Cernavoda

Mortalitatea general: Pe parcursul anului 2011 au fost nregistrate un numr de 621 de


decese prin toate cauzele, rata standardizat a mortalitii generale pentru zona Cernavoda
fiind de 7,18/1000 locuitori, cu mult sub valorile mortalitii pentru ntreaga ar
(mortalitatea general la nivelul ntregii ri n anul 2010 a fost de 12,12/1000 de locuitori).
Pe tot parcursul perioadei de supraveghere (1999 2011) valorile mortalitii generale s-au
situat la nivele puin mai mari dect jumtate din valorile pentru ntreaga ar.
Mortalitatea specific prin tumori solide: n anul 2011 numrul total nregistrat de decese
prin tumori solide a fost de 127, rata mortalitii prin tumori n zona Cernavoda fiind de
136,28/100.000 (n anul 2010, mortalitatea prin tumori n Romnia a fost de 221,7/100.000).
Valoarea reprezint o foarte uoar cretere fa de nivelul anului precedent, paralel cu
creterea nregistrat la nivelul ntregii ri.
Mortalitatea prin leucemii: Cu un numr de 5 decese prin leucemii/limfoame nregistrate n
anul 2011 la populaia din zona Cernavoda, rata standardizat a mortalitii prin leucemii i
limfoame este de 5,40/100.000 de locuitori. Dup cum se poate observa n graficul de mai
jos, n anii 2009 i 2010, mortalitatea prin leucemii prezint o cretere important fa de anii
precedeni, iar n anul 2011 valoarea scade.

78
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

14

12

10

0
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Fig. 2. Evoluia mortalitii prin leucemii i limfoame n perioada 2002 - 2011

Comparativ cu celelalte obiective nucleare supravegheate, n anul 2011 mortalitatea prin


leucemii/limfoame raportat n zona Cernavoda este mai mare dect n zonele Bechet i
Feldioara, dar mai mic dect valoarea nregistrat pentru zona Mioveni.
30
CERNAVODA
FELDIOARA
25
BECHET
MIOVENI
20

15

10

0
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Fig. 3. Evoluia mortalitii prin leucemii/limfoame n cele patru obiective nucleare


supravegheate, n perioada 2002-2011

Incidena tumorilor solide: n anul 2011 au fost raportate de ctre medicii de familie din
zona supravegheat Cernavoda un numr de 109 cazuri noi (52 brbai i 57 femei) de
tumori solide, ceea ce nseamn o rat standardizat a incidenei de 115,6/100.000 locuitori
(incidena tumorilor solide pentru ntreaga ar, calculat de CNSISP pe baza raportrilor de
la medicii de familie din teritoriu, a fost de 217,37/100,000). Dac modelul de inciden
valabil pentru ntreaga ar s-ar fi aplicat la populaia din zona supravegheat, ar fi fost de
ateptat s se nregistreze un numr de 195,86 cazuri noi de cancer. Raportul standardizat
calculat al incidenelor tumorilor solide (cazuri observate/cazuri ateptate) este de 0,55. De
altfel, acest raport a fost cu mult subunitar pe tot parcursul perioadei de supraveghere.
Frecvena mbolnvirilor prin cancer este mai mare la brbai: 56% dintre cazuri (pentru
analiza epidemiologic a cazurilor, am lucrat cu date culese activ de ctre personalul din DSP
Constana). Grupa de vrst la care s-au nregistrat cele mai multe cazuri este 75-79 de ani,
dar numrul de cazuri crete ncepnd de la 40 de ani. Aproape toate cazurile nregistrate la
tineri cu vrste sub 30 de ani sunt la femei. Vrsta medie la diagnostic pentru femei a fost de
63,02 ani (mediana 65, dev.st. 14,75), iar pentru brbai 62,2 ani (mediana 62, dev.st. 11,4).

79
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

n ceea ce privete localizarea tumorilor solide, neoplaziile pulmonare sunt cele mai frecvente
localizri, reprezentnd peste 22% din totalul cazurilor de cancer. Acestea includ i dou
cazuri noi de mezoteliom pleural, ambele din Medgidia. Mezoteliomul pleural este un tip de
malignitate frecvent asociat expunerii la fibre de azbest. A doua localizare ca frecven este
aparatul genito-urinar, cu peste 13% din totalul cazurilor de cancer. Este de menionat i
frecvena tumorilor cu localizare renal (7,12% din totalul cazurilor).
Incidena leucemiilor: n decursul anului 2011, au fost raportate de ctre medicii de familie
din teritoriu un numr de 14 cazuri noi de leucemie i limfom, ceea ce nseamn o rat a
incidenei de 15,32/100.000 de locuitori. Din datele furnizate de CNSISP rezult (pe baza
raportrilor de la medicii de familie din Romnia), pentru anul 2010, o inciden a
leucemiilor i limfoamelor de 13,03/100.000 pentru ntreaga ar. Dac modelul de inciden
rezultat pentru toat populaia Romniei s-ar aplica la populaia de studiu, ar fi de ateptat s
apar un numr de 11,93 cazuri (fa de cele 14 cazuri observate n populaia supravegheat);
astfel, raportul ntre numrul de cazuri observate i cel al cazurilor ateptate este supraunitar
(O/A = 1,17).
Aceast valoare reprezint o cretere fa de toi anii precedeni, fiind cea mai mare valoare
nregistrat la populaia din zona Cernavoda din anul 1999, cnd a fost iniiat supravegherea.
n ceea ce privete vrsta la diagnostic, datorit numrului mic din punct de vedere statistic,
nu putem aprecia dac exist sau nu deplasri fa de modelul de fond din populaia general.

18
CERNAVODA
16

14

12

10

0
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Fig.4. Evoluia incidenei leucemiilor i limfoamelor n zona Cernavoda n perioada 1999-2011


Comparativ cu celelalte obiective supravegheate, valoarea nregistrat n anul 2011 pentru
zona Cernavoda este cea mai mare valoare a incidenei leucemiilor i limfoamelor dintre cele
patru zone supravegheate.

30
BECHET
CERNAVODA
25
M IOVENI
FELDIOARA
20

15

10

0
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

80
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Fig. 5. Evoluia incidenei leucemiilor/limfoamelor n cele patru obiective nucleare


supravegheate, n perioada 1999-2011

2. ZONA FELDIOARA: Populaia supravegheat n zona de influen a FCN Feldioara


cuprinde 12.961 de locuitori, cu domiciliul n trei localiti situate pe o raz de 30 de km n
jurul obiectivului nuclear.
Structura pe grupe de vrst arat o populaie mai tnr n zona supravegheat fa de
populaia ntregii ri, cu predominen a copiilor i adulilor tineri i proporii mai mici de
persoane peste 40 de ani (Fig. 6).

75-79

65-69

55-59

45-49
RO
35-39 BV

25-29

15-19

5-9

0-1

0.00 0.02 0.04 0.06 0.08 0.10 0.12

Fig. 6. Structura populaiei n zona supravegheat Feldioara, 2011

Mortalitatea general: Numrul total de decese prin toate cauzele nregistrat n anul 2011 n
zona Feldioara a fost de 59, adic o rat a mortalitii de 5.47/1000 de locuitori (mortalitatea
pe ar n anul 2010 a fost de 12,12/1000), valoare cu mult mai mic dect cea nregistrat n
anul precedent.
Din 1999 i pn n prezent, mortalitatea general n zona de influen a Uzinei R Feldioara
s-a situat constant sub nivelele nregistrate pentru ntreaga ar, cu excepia unui maxim
nregistrat n anii 2004 i 2005, cnd mortalitatea a atins nivele mai mari dect cele naionale.
Mortalitatea specific prin tumori solide: n anul 2011 a fost raportat n zona
supravegheat Feldioara un numr de 15 decese prin tumori solide, adic o rat a mortalitii
prin tumori de 146,88/100.000 locuitori. Rata de mortalitate prin tumori pentru ntreaga ar a
fost de 221,7/100.000.
Mortalitatea prin tumori solide n aceast zon a variat foarte mult de-a lungul timpului. Dac
la nceputul intervalului (1999-2001) valorile se situau aproximativ la valorile pentru ntreaga
ar, n anul 2002 aceste valori nregistreaz un maxim, valori ridicate meninndu-se pn n
anul 2005. Dup anul 2006, n mod paradoxal, aceste valori menin constant o tendin
descresctoare, opus tendinei ascendente la nivel naional. Cu toate acestea, o comparaie
ntre mortalitile prin tumori solide ntre cele patru obiective supravegheate arat c, n zona
Feldioara, valorile au fost constant mai mari dect n toate celelalte zone.
Mortalitatea prin leucemii: n anul 2011, n zona Feldioara nu s-au raportat decese prin
leucemii/limfoame.
Incidena tumorilor solide: n anul 2011 au fost raportate de ctre medicii de familie din
zona Feldioara 12 cazuri noi de tumori solide, adic o rat a incidenei de 115,26/100.000
locuitori (rata pe ar 217,37/100.000). Dac modelul de inciden al ntregii ri s-ar aplica
populaiei din zona supravegheat, ar fi de ateptat s se nregistreze un numr de 24 de

81
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

cazuri noi de tumori solide. Raportul dintre numrul de cazuri observate i cele ateptate este
O/A = 0,49, adic o inciden de circa o jumtate din media pe ar.
Ca i ceilali indicatori, incidena tumorilor solide n zona Feldioara prezint fluctuaii
importante de-a lungul timpului. Incidena tumorilor a avut valori cu mult mai mari dect
media pe ar pn n anul 2006. ncepnd cu anul 2007 valorile au nregistrat o scdere pn
n anul 2010, cnd creterea incidenei este paralel cu cea a valorii pe ntreaga ar, egalnd
valorile nregistrate n celelalte obiective supravegheate.
Incidena leucemiilor: n anul 2011 nu s-a raportat nici un caz nou de leucemie/limfom la
populaia supravegheat n zona Feldioara.

3. ZONA BECHET: Populaia supravegheat n zona de influen a CNE Kozlodui


cuprinde 77.197 de locuitori, cu domiciliul n mai multe localiti rurale situate pe o raz de
30 de km pe teritoriul judeelor Dolj i Olt.
Structura pe grupe de vrst arat o populaie vrstnic, cu procente mult mai mari ale
persoanelor cu vrste peste 60 de ani dect populaia ntregii ri (Fig. 7).

75-79

65-69

55-59

45-49
RO
35-39 DJ

25-29

15-19

5-9

0-1

0.00 1.00 2.00 3.00 4.00 5.00 6.00 7.00 8.00 9.00

Fig. 7. Structura populaiei n zona Bechet, 2011

Mortalitatea general: Numrul total de decese prin toate cauzele nregistrat n anul 2011 n
zona Bechet a fost de 1187, adic o rat standardizata a mortalitii de 10,87/1000 de
locuitori, n timp ce mortalitatea standardizata pe ar n anul 2010 a fost de 12,12/1000.
Nivelul mortalitii generale este similar cu nivelul pentru ntreaga ar, aa cum a fost pe
parcursul ntregii perioade n care populaia din zona Bechet a fost supravegheat (ncepnd
cu anul 1999).
Mortalitatea specific prin tumori solide: n anul 2011 s-au nregistrat n zona
supravegheat Bechet un numr de 162 decese prin tumori solide, adic o rat standardizata a
mortalitii prin tumori de 157,10/100.000 locuitori. Rata standardizata de mortalitate prin
tumori pentru ntreaga ar a fost de 221,7/100.000, prezentnd o uoar cretere fa de
valoarea nregistrat n anul precedent, similar cu creterea nregistrat la nivel naional. Pe
tot parcursul perioadei de supraveghere valorile nregistrate s-au situat sub valoarea medie
pentru ntreaga ar.
Mortalitatea prin leucemii: Numrul de decese prin leucemii/limfoame raportate n zona
Bechet n anul 2011 a fost de 3, rata mortalitii prin leucemie/limfom fiind de 2,89/100.000
locuitori, ceea ce reprezint o valoare mai mic dect cea din anul precedent. De altfel, de-a
lungul ntregului interval de supraveghere mortalitatea prin leucemii n zona de influen a
CNE Kozlodui a evoluat fr diferene spectaculoase.

82
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

M ORTALITATE LEUCEM II BECHET

6
5

0
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Fig.8. Evoluia mortalitii prin leucemii/limfoame n zona Bechet n perioada 2002-2011

Incidena tumorilor solide: n anul 2011, in urma validarii datelor raportate, au fost
nregistrate 195 de cazuri noi de tumori solide. Rata incidenei tumorilor solide a fost
197,11/100.000 (rata pe ar 217,37/100.000). Dac modelul de inciden al ntregii ri s-ar
aplica populaiei din zona supravegheat, ar fi de ateptat s se nregistreze un numr de
196,06 cazuri noi de tumori solide. Raportul dintre numrul de cazuri observate i cele
ateptate este aproape unitar (O/A = 0,99), adic o inciden similar cu media pe ar.
Cea mai mare frecven a mbolnvirilor se nregistreaz la brbai (65% din totalul
cazurilor). Cea mai mic vrst la care se nregistreaz cazuri noi de tumori solide este 34 de
ani, iar grupa de vrst la care se nregistreaz cele mai multe mbolnviri este 70-74 de ani.
Vrsta medie la diagnostic pentru femei a fost de 64,05 ani (mediana 67, dev.st. 12,10), iar
pentru brbai de 65 de ani (mediana 67, dev.st. 10,29). Localizrile cele mai frecvente sunt
la nivelul aparatelor genital i urinar (cca. 24% din totalul cazurilor), urmate de cele la nivelul
colonului (11,68%) i pulmonar (10,15%). Unele dintre cele mai frecvente localizri sunt la
nivelul cilor digestive superioare (limb, faringe, esofag, laringe), cu o frecven egal cu
localizarea tegumentar.
Comparativ cu celelalte zone supravegheate, zona Bechet a avut, ncepnd cu anul 2002, a
doua cea mai mare frecven a mbolnvirilor prin cancer, dup Feldioara, ns fr a
prezenta valorile maxime nregistrate n aceast zon.
Incidena leucemiilor: n decursul anului 2011, au fost raportate de ctre medicii de familie
din teritoriu un numr de 3 cazuri noi de leucemie i limfom, ceea ce nseamn o rat a
incidenei de 3,92/100.000 de locuitori. Din datele furnizate de CNSISP rezult (pe baza
raportrilor de la medicii de familie din Romnia), pentru anul 2010, o inciden a
leucemiilor i limfoamelor de 13,03/100.000 pentru ntreaga ar. Dac modelul de inciden
rezultat pentru toat populaia Romniei s-ar aplica la populaia din zona supravegheat, ar fi
de ateptat s apar un numr de 11,39 cazuri (fa de cele 3 cazuri observate); astfel,
raportul ntre numrul de cazuri observate i cel al cazurilor ateptate este
O/A = 0,26.
n Fig. 9 este reprezentat evoluia incidenei leucemiilor i limfoamelor n zona Bechet, pe
parcursul perioadei n care a fost supravegheat.

83
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

INCIDENTA LEUCEM II BECHET

18
16
14
12
10
8
6
4
2
0
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Fig. 9. Incidena leucemiilor/limfoamelor n zona Bechet n perioada 1999-2011

4. ZONA MIOVENI: Populaia supravegheat n zona de influen a FCN Piteti cuprinde


78.755 de locuitori, cu domiciliul n mai multe localiti rurale situate pe o raz de 30 de km
n jurul FCN Piteti (Mioveni).
Structura pe grupe de vrst arat o populaie cu o uoar predominen a grupelor tinere i a
grupelor adulte 40-49 de ani i cu vrste de peste 50 de ani n proporii ceva mai mici dect
populaia ntregii ri (Fig. 10).

75-79

65-69

55-59

45-49
RO
35-39 AG

25-29

15-19

5-9

0-1

0 0.02 0.04 0.06 0.08 0.1

Fig. 10. Structura populaiei n zona supravegheat Mioveni, 2011

Mortalitate general: Numrul total de decese prin toate cauzele nregistrat n anul 2011 n
zona Mioveni a fost de 501, adic o rat a mortalitii de 7.47/1000 de locuitori (mortalitatea
pe ar n anul 2010 a fost de 12,12/1000), ceea ce nu este surprinztor avnd n vedere
populaia mai tnr dect cea general.
Pe tot parcursul perioadei de supraveghere mortalitatea general n zona Mioveni s-a situat
sub valorile pentru ntreaga ar.
Mortalitatea specific prin tumori solide: n anul 2011 a fost raportat zona supravegheat
Mioveni un numr de 106 decese prin tumori solide, adic o rat a mortalitii prin tumori de
145,82/100.000 locuitori. Rata de mortalitate prin tumori pentru ntreaga ar a fost de
221,7/100.000.

84
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Pe parcursul intervalului 1999-2011, ratele mortalitii prin tumori au prezentat variaii destul
de mari la nceputul acestui interval, culminnd cu un maxim atins n anul 2004, cnd de
altfel a fost i singurul an n care mortalitatea prin tumori pentru zona Mioveni a atins
valoarea medie pe ntreaga ar. ntre anul 2005 i 2010, variaiile n timp au fost mult mai
discrete, iar tendina a fost uor descendent, contrar tendinei naionale ascendente. n 2011,
evoluia tinde s se alinieze cu tendina ascendent nregistrat la nivel naional.
Mortalitatea prin leucemii: Numrul de decese prin leucemii/limfoame raportate n zona
Mioveni n anul 2011 a fost de 4, rata mortalitii prin leucemie/limfom fiind de 6,14/100.000
locuitori.
n decursul anului 2011 rata mortalitii prin leucemie/limfom a avut cea mai mare valoare
dintre toate zonele supravegheate.
Pn n anul 2010 att mortalitatea, ct i incidena afeciunilor maligne ale sngelui i
sistemului hematoformator n zona Mioveni s-au meninut la cele mai sczute valori dintre
toate cele patru obiective nucleare supravegheate.

MIOVENI MORTALITATE
INCIDENTA
14

12

10

0
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Fig.11. Evoluia mortalitii i a incidenei leucemiilor/limfoamelor n intervalul 1999-2011

Incidena tumorilor solide: n anul 2011 au fost raportate de ctre medicii de familie din
zona Mioveni 71 de cazuri noi de tumori solide, adic o rat a incidenei de 94,48/100.000
locuitori (rata pe ar 217,37/100.000). Dac modelul de inciden al ntregii ri s-ar aplica
populaiei din zona supravegheat, ar fi de ateptat s se nregistreze un numr de 174,67
cazuri noi de tumori solide. Raportul dintre numrul de cazuri observate i cele ateptate este
cu mult sub 1 (O/A = 0,40), adic o inciden de circa o treime din media pe ar.
Vrsta medie la diagnostic a fost de 60,16 ani pentru femei (mediana 64, dev.st. = 13,69) i
de 60,09 ani pentru brbai (mediana 61, dev.st. = 11,63). n ceea ce privete localizrile,
cele mai frecvente sunt la nivelul aparatelor genital i urinar (aproape 20% din totalul
cazurilor de cancer diagnosticate n anul 2011), urmate de colon (13,6%), mamar (circa 12%)
i pulmonar (9,88%).
Cu excepia perioadei de la nceputul intervalului (1999 2002), incidena tumorilor solide n
zona Mioveni a evoluat ntr-un paralelism aproape perfect cu tendina la nivelul ntregii ri,
situndu-se constant cu mult sub valorile naionale.

85
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Incidena leucemiilor: n decursul anului 2011, au fost raportate de ctre medicii de familie
din teritoriu un numr de 9 cazuri noi de leucemie i limfom, ceea ce nseamn o rat a
incidenei de 12,91/100.000 de locuitori. Din datele furnizate de CNSISP rezult (pe baza
raportrilor de la medicii de familie din Romnia), pentru anul 2010, o inciden a
leucemiilor i limfoamelor de 13,03/100.000 pentru ntreaga ar. Dac modelul de inciden
rezultat pentru toat populaia Romniei s-ar aplica la populaia din zona supravegheat, ar fi
de ateptat s apar un numr de 12,3 cazuri (fa de cele 9 cazuri observate); astfel, raportul
ntre numrul de cazuri observate i cel al cazurilor ateptate este O/A = 0,84.

EXPUNEREA PROFESIONAL LA RADIAII IONIZANTE A


PERSONALULUI MEDICAL
Ing Anca Sorescu; Dr Cristina May CRSP Bucuresti

Personalul expus profesional la radiatii ionizante este reprezentat de o categorie profesionala


cat mai diversa, cu personal din variate domenii de activitate, de la medicina pana la industria
nucleara. Acesta isi desfasoara activitatea in medii de inalta tehnologie, cu surse de radiatii
ionizante si este supus riscurilor specifice acestora. In aceasta categorie intra medicii
radiologi, radioterapeuti si de medicina nucleara, asistentii si tehnicienii de radiologie,
lucratorii din sectorul energeticii nucleare si din cercetarea nucleara, precum si cei din
industrie, agricultura si alte domenii. Rezultatele supravegherii au evidentiat:
Cresterea numrului unitilor nucleare din domeniul medical la 3287 in anul 2011. Din
perspectiva distributiei teritoriale cele mai multe unitati nucleare medicale se afla in zona
de asistenta a DSP Bucuresti, peste 1000 de unitati, conform ilustrarii de mai jos.

1200
1105
UN medicale 2011
1000

800

600

400
257 243
211 217
187 193
200 114 110
71 79 79 73 90 75 75
51 57

0
B AG BC BH BV CS CJ CT DJ GL HR IS MM MS PH SB SV TM

Fig. 1. Distributie unitati nucleare arondate DSP-urilor cu LIR, domeniul medical, 2011

Din perspectiva personalului din unitatile medicale, se remarca o crestere a personalului


din sectorul medical: de la 7059 in 2009 la 9345 in anul 2010, respectiv la 9759 in anul
2011; Distributia acestora evidentiaza un plus de activitate pentru Laboratoarele de Igiena

86
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Radiatiilor din teritoriul de competenta al DSP Bucuresti, Arges si Dolj, conform ilustrarii
din graficul de mai jos

Fig. 2. Distributie personal unitati nucleare arondate DSP-urilor cu LIR, domeniul medical, 2011

De asemenea au fost raportate 4 cazuri de supraexpunere a personalului medical expus la


radiatii ionizante de catre serviciile de dozimetrie fotografica ( in Brasov, Galati, Braila, iar
altul in Vrancea); persoanele expuse la radiatii ionizante sunt supravegheate medical conform
legislatiei in vigoare(conform directivei 96/29/EURATOM);
Rezultatele unui studiu pilot derulat in perioada noiembrie- decembrie 2011 care a vizat
evaluarea cunostintelor, atitudinilor si practicilor curente de radioprotectie, efectuat pe un lot
de profesionisti din servicile de radiologie, radioterapie si medicina nucleara, provenind
dintr-un grup santinela de 89 de unitati sanitare a evidentiat urmatoarele aspecte:
Din perspectiva cunotinelor se observ ponderi crescute ale raspunsurilor corecte la toate
categoriile profesionale pentru responsabilitatile proprii ale practicianului, respectiv
optimizarea expunerii, inregistrarea datelor privind expunerea, eliberarea fisei individuale
privind nivelul expunerii. Rezultate mai putin bune s-au obtinut in ceea ce priveste decizia
finala a efectuarii sau neefectuarii unui examen in absenta prescriptiei ordonatorului, conform
ilustrarii din graficul de mai jos:

87
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

lului cu medicala a privind prescrierii de catre individuala


radiologice privind Raportare medicale daca a fost expunerea
Decizia procedura inregistrar

ordonator ionizante"
efectuarii radiologica ea datelor
Decizia de Eliberarea

la radiatii
responsabi expunerea a datelor in absenta prescrisa medicala
privind
efectua o pentru
Altele
"Fisei

Radiologie

Altele
expunerii , chiar
a nu

Optimizaresecuritatea populatiei expunerea orodnator un Radiologie

Altele
ului

Radiologie
medicala

Altele

Radiologie
accidentel Inregistrar
ea datelor

Altele
dozei radiologicea expuneriiradiologica la RI

Radiologie
incidentelo
Raportare

Altele
r si

or
a

Radiologie

Altele

Radiologie
verificarea,
Intretinere

instalatiilo
repararea

Altele
a,

Radiologie
interventio Evaluarea

Altele

Radiologie
proceduril

diagnostic
Justificare

Altele
or de

nale
si
a

Radiologie
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Corect Incorect Lipsa Nu stiu

Fig. 3. Distributie raspunsuri corecte cunostinte responabilitati legale practician

Din perspectiva atitudinilor se observa ponderi crescute ale raspunsurilor in acord cu


aspectele privind utilitatea cursurilor de radioprotectie si utilitatea protocoalelor scrise.
Principalele aspecte care au inregistrat si opozitie, procentul de dezacord al respondentilor
variind intre intre 10 si 20%, sunt cele legate de raportarea dozei pacientilor in modalitatea
actuala si, in procente mai mici, cele legate de claritatea reglementarilor existente, conform
graficului de mai jos:

88
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Medicala este util aplicarea raportarii


Lipsa

dozei pacientului
in forma actuala
Consider utila
Altele
Med. Nucleara
Radiologie
Ghidul de utilizare

Lipsa
Societatea de
Protocoalele scrise a examenelor
radiologice si

elaborate de

Radiologie si

ordonatori
imagistice

Imagistica

medicilor
medicale

Altele
Med. Nucleara
Radiologie
Lipsa
radiologica sunt

pacientului si a
standardizate
pentru fiacre

personalului
utile pentru
si tehnicile

asigurarea
protectiei

Altele
practica

Med. Nucleara
Radiologie
Lipsa
pacinetului sunt
Reglementarile

protectiei
incidente

Altele
clare

Med. Nucleara
Radiologie
Lipsa
Perfectionarea in

privind cerintele radioprotectiei


domeniul

este utila

Altele
Med. Nucleara
Radiologie
Lipsa
de radioprotectie
corect informat
Ma consider

Altele
Med. Nucleara
Radiologie

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Lipsa Nu stiu Dezacord Acord

Fig. 4. Distributie raspunsuri atitudini privind instrumentele de radioprotectie disponibile

In privinta aplicarii in practica a celor afirmate anterior observam ponderi crescute ale
raspunsurilor pentru practicile de radioprotectie privind: informarea asupra riscurilor si
beneficiilor examinarii, afisarea avertismentelor pentru gravide, completarea acordului scris
ca si pentru eliberarea si solicitarea fisei dozelor pacientului. Practici pozitive, dar cu ponderi
ceva mai reduse se inregistreaza si pentru aspectele privind efectuarea examinarilor fara
prescriptie. Un raport egal se inregistreaza insa pentru cei care efecteaza sau nu un examen pe
care nu il considera corect justificat, conform ilustrarii din graficul de mai jos.

89
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

riscurile si asupa unei individuala individuala


pozitiei pacientul medical de expunerea expunerea
r de a inregistrar inregistrar

mestruatii frecvent frecvent asistentei examinarii arcini ionizante" ionizante"


informa ea datelor ea datelor

sprijinul beneficiile posibile la radiatii la radiatii


Inscriu raspunsul raspunsul pacientului privind radiologie medicala medicala
obligativita pacientului Eliberez

privind
pentru
Altele

"Fisa Radiologie

efectuarea ordonator. se justifica. In fixarea Informez personalul privind


pacientelo pentru
Altele
Solicit

"Fisa

Radiologie

Altele
Afisez
vizibil

tea

Radiologie

Altele

Radiologie

Altele
cer

Radiologie
fertile de catre unconsider ca
acordul radiologice radiologica

medic aceasta nu
Efectuez investigati

este DA, este DA,


Refuz o

scris al in absenta atunci

Altele
cat de
Daca
cand
e

Radiologie
investigatii

pacientei prescrierii

Altele
cat de
examinarii. Daca

Radiologie
ultimei
pentru

Altele
data
Cer

Radiologie
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Foarte rar Rar Deseori Intotdeauna Nu stiu Lipsa

Fig. 5. Distributie raspunsuri practici privind instrumentele de radioprotectie disponibile

In privinta nivelurilor masurate ale expunerii, din rezultatatele activitatii de dozimetrie


fotografica individuala in anul 2011 pentru un numar de de 4587 expusi monitorizati prin
metoda film-dozimetrica, din care 4375 persoane din sectorul sanitar, observam ca
frecventa mai mare a dozelor mari se inregistraeza in radioterapie si medicina nucleara.
Rezultatele au evidentiat urmatoarea distributie expusilor in functie de nivelul de doza si
domeniul de activitate, astfel:
ACTIVITAT <0.1 0,17- 0,2- Nr.tot.expus
DENUMIRE ACTIVITATE E 7 0,2 0,5 0,5-1 1-2 2-5 i

340
RADIOLOGIE DIAGNOSTIC M10 P 4 6 30 16 19 4 3479

11,4 24,3
D 0 1,08 8,8 3 3 10

RADIOLOGIE
INTERVENTIONALA M11 P 5 1 6

D 0 0,23

90
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

RADIOLOGIE CHIRURGICALA M13 P 9 1 10

D 0 0,47

RADIOLOGIE+TERAPIE
SPITALE M15 P 8 8

D 0

RADIOTERAPIE M20 P 116 12 8 5 3 1 145

2,8
D 0 2,09 2,26 3,47 4,03 1

MEDICINA NUCLEARA M30 P 80 2 10 1 5 98

D 0 0,35 2,97 0,69 5,31

RADIOLOGIE DENTARA M40 P 383 383

D 0

RADIOLOGIE VETERINARA M50 P 28 28

D 0

ALTE UTILIZARI MEDICALE M90 P 68 1 2 71

D 0 0,18 0,51

SERVICE E0 P 5 5

D 0

EDUCATIE NIVEL SUPERIOR E1 P 26 26

D 0

CERCETARE RADIATIE
SECURITATE SI INSPECTIE E2 P 108 5 3 116

D 0 0,87 3,74

Tabel 1. Evidenta expusilor profesional la radiatii ionizante din sectorul sanitar in perioada
01.01.2011 - 31.12.2011 monitorizati la LIR CRSPB
Observatii: 1. Conform art. 1.1.6.1, din anexa nr.13 a Normelor de dozimetrie individuala, sunt inregistrate in fisele de
dozimetrie individuala numai valorile mai mari decat nivelul de inregistrare, respectiv 0.17 mSv.

PROTEJAREA STRII DE SNTATE A POPULAIEI


MPOTRIVA EXPUNERII LA RADON
Irina Popescu CRSP Iasi
n anul 2011 INSP a demarat (conform HG nr. 261/264/2010) n cadrul Programelor
Naionale de sntate publica II. Programul Naional de monitorizare a factorilor determinani
din mediul de via i munc. Obiectiv 2: Protejarea sntii i prevenirea mbolnvirilor
asociate radiaiilor ionizante Sinteza Naional: Protejarea strii de sntate a populaiei
mpotriva expunerii la radiaii ionizante din surse naturale radon, n coordonarea CRSP
Iai.Obiectivul acestei SN este de a asigura constituirea bazei de date privind expunerea

91
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

populaiei la radiaii ionizante din surse naturale radon i are ca scop dimensionarea acestei
surse naturale majore de expunere, estimare a riscului asociat precum i implementarea unor
msuri de protecie radiologic specifice acestei expuneri.
Informaiile necesare pentru derularea Sintezei Naionale (SN): evaluarea capacitii
tehnico-organizatorice la nivelul LIRI din reeua de igiena radiaiilor i evaluarea tipurilor de
investigaii, (chestionar conform ghidurilor europene de bune practici, privind capacitatea
tehnic i organizatoric i tipurile de msurtori necesare desfurrii (SN).
Indicatorii propui a fi analizati in cadrul sintezei: concentraiile radioactivitilor n aerul din
interiorul locuinei (mediu rural i urban) i n aerul liber; statistica msurtorilor (Bq/mc)/tip
de locaie (media concentraiilor, media geometric, deviaia standard, valorile minime i
maxime msurate; identificarea locaiilor pentru msuratorile de radioactivitate n aer (urban,
rural) i n ap; precizarea locaiei exacte i a numrului de msurtori/locaie; perioada de
msurare, anotimpul, tipul materialului de construcie i anul construciei cldirilor;
informaii privind starea de sntate a populaiei expus la radon- numr persoane expuse,
numr de persoane ce au prezentat modificri ale strii de sntate n relaie cu expunerea la
radon, numr decese nregistrate prin cancer pulmonar (la nefumtori) n ultimii 15 ani;
caracteristicile tehnice ale msurtorilor din sol; statistica msurtorilor (Bq/mc)/tip de
locaie (media concentraiilor, media geometric, deviaia standard, valorile minime i
maxime msurate) - conform ghidurilor de practic european.
n primul an de derulare a SN, 2011, nu s-au raportat indicatori specifici de evaluare dat fiind
etapele de desfurare a SN, conform metodologiei de aplicare.
Analiza datelor privind capacitatea tehnic, de determinare a radionuclizilor solicitai i
organizatoric a LIRI la nivel naional a evideniat: o lips acut a dotrii cu aparatur
specific atat pentru determinri n aer cat i n ap; la nivelul LIRI din DSP BC, GL, IS
exist aparatur dar i aceasta este uzat moral i fizic astfel ncat nu se pot efectua toate
msurtorile pentru tipurile de radionuclizi necesari a fi investigai, conform ghidurilor
europene; absena personalului calificat din unele LIRI.
n aceste condiii etapele concrete de desfurare ale acestei SN nu se pot realiza la nivel
naional, n mod unitar.
Aceast SN i-a propus ca finalitate realizarea cartografierii zonelor cu expunere la Radon,
identificarea regiunilor susceptibile de existena concentraiilor mari ale Rn, dimensionarea
acestei surse naturale majore de expunere (campanii de prelevare de probe i determinri ale
concentraiilor n sol i interiorul locuinelor), estimare a riscului asociat precum i
implementarea unor msuri de protecie radiologic specifice acestei expuneri.
Prin derularea acestei evaluri, pentru prima dat conceput a fi efectuat la nivel naional,
Romania s-a angajat n proiectul care se desfoar deja la nivelul Comisiei Europene (Joint
Research Centre), de transmitere a datelor i hrii corespunztoare concentraiilor medii
anuale de Rn.
Pentru a continua aceast SN este imperios necesar achiziionarea aparaturii specifice
determinrii Radonului (Rn) i descendenilor si n probe de aer, ap i sol, precum i
angajarea de personal specializat n LIRI cu mari deficiene, avand n vedere importana
major a acestui radionuclid n protejarea strii de sntate a populaiei Romaniei.
Precedentele evaluri n acest domeniu au fost derulate la nivel regional - sub coordonarea
ISP Iai, Laborator Igiena radiaiilor, avand colaboratori colegii din reeaua de igiena
radiaiilor de la nivelul DSP-urilor arondate (Bacu, Galai, Iai, Neam, Suceava) n cadrul
Sintezei naionale: Expunerea populaiei prin inhalarea radonului in locuine i reducerea
riscului asociat, pe o perioad de 3 ani (1999 2002) i sub coordonarea prof. dr. C. Cosma,
Universitatea Babe-Bolyai - Cluj-Napoca, Facultatea de tiina mediului pentru regiunea
Transilvaniei (mediu urban i rural jud. Cluj, Bistria Nsud, Alba, Sibiu) precum i n
zonele miniere tei-Bia (campanii de msurtori n perioada 2003-2007, 2008).

92
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

SUPRAVEGHEREA CONTINUTULUI RADIOACTIV AL


APELOR MINERALE SI EVALUAREA EFECTULUI ASUPRA
STARII DE SANATATE
Chim Edda Prodan, Dr Burkhardt Rita CRSP Cluj
n anul 2011 INSP a demarat n cadrul Programelor Naionale de sntate publica n
coordonarea CRSP Cluj activitatea de supraveghere a continutului radioactiv al apelor
minerale in relatie cu starea de sanatate. Scopul acestei sinteze este protejarea sanatatii si
prevenirea imbolnavirilor asociate radiatiilor ionizante prin determinarea continutului
radioactiv al apelor minerale si evaluarea dozei interne datorata consumului acestora.
Activitatea de monitorizare a radioactivitatii apelor minerale destinate consumului uman
contribuie la mentinerea dozei efective prin ingestie in limitele prevazute de norme .
Cadrul legislativ national, armonizat cu prevederile comunitare in domeniu, prevede
obligativitatea supravegherii radioactivitatii apelor minerale: Cadrul legislativ comunitar:
Directiva 2009/54/EC din 18 iunie 2009 privind exploatarea i comercializarea apelor
minerale naturale, Directiva 2003/40/EC privind apele minerale naturale mbuteliate,
Directiva 96/29 Euratom privind standardele de baza de protectie a sanatatii populatiei in
general si a lucratorilor fata de radiatiile ionizante Art. 45 ; Cadrul legislativ naional:
Hotrre nr. 1.020 din 1 septembrie 2005 pentru aprobarea Normelor tehnice de exploatare i
comercializare a apelor minerale , Hotrre Nr. 1.176 din 13 noiembrie 1996 privind
aprobarea Normelor tehnice de exploatare, valorificare i comercializare a apelor minerale de
consum alimentar, Legea nr. 111, privind desfsurarea n sigurant a activittilor nucleare,
modificata, completata si republicata, art 39.
Obiectivul principal al sintezei este evaluarea expunerii populatiei Romaniei la radiatii
ionizante prin ingestia apelor minerale imbuteliate. Sinteza implica analiza radioactivitatii
alfa si beta globale a apelor minerale naturale destinate consumului uman, exploatate pe
teritoriul Romaniei, analiza compoziiei radionuclidice pentru apele care prezint activitate
global>0,1 Bq/L i/sau global>1 Bq/L, respectiv verificarea realizarii unei doze efective sub
0,1mSv/an. Radiometria globala ofera doar aprecierea gradului de contaminare, iar pentru
aprecierea radiotoxicitatii elementelor radioactive prezente in apa si estimarea efectelor
asupra sanatatii populatiei este necesara analiza radiochimica si calculul dozei efective.
In anul 2011 in cadrul acestei sinteze au fost analizate 18 ape minerale naturale imbuleliate si
19 ape minerale naturale brute exploatate in scopul imbutelierii si respectiv comercializarii .
Rezultatele obtinute pentru activitatea alfa si beta globala a apelor minerale imbuteliate
analizate arata ca acestea prezinta activitati alfa globale sub 0,1 Bq/L, activitati beta globale
sub 1 Bq/L, ceea ce asigura o doza efectiva totala anuala sub 0,1 mSv, astfel fiind indeplinite
conditiile de potabilitate prevazute in Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile si HG
1020/2005 privind apele minerale imbuteliate.
Rezultatele obtinute pentru activitatea alfa si beta globala a apelor minerale naturale brute
analizate arata ca prezinta activitati ce permit exploatarea acestor ape (imbuteliere si
comercializare) in scopul consumului de catre populatie, asigurand o doza efectiva totala
anuala sub 0,1 mSv, astfel fiind indeplinite conditiile de potabilitate prevazute in HG
1020/2005 privind apele minerale imbuteliate (fig. 1.)

93
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

ACTIVITATEA ALFA SI BETA GLOBALA A APELOR MINERALE NATURALE


IMBUTELIATE

1
0.9
0.8
0.7
Activitate (Bq/l)

0.6
0.5
0.4
0.3
0.2
0.1
0

EI

A
ZE
I

I
E

S
A

D
r
U

A
EN
ilo

IT
O
SE

IT
U

A
IN

ER
EI
TR

A
TE

U
TE
B
Q

H
un

SN
H

Q
R

K
LP

IL

H
R

G
TI
A

ER

N
O

TA
in
O

TU
R
B
TE

R
A

A
B

M
IB

A
C

N
U

ST
FI

H
H
ul

SA
B
Q
M

G
A

or

LA
A

N
v
Iz

RI
R
PE

SP
Denumire

Activitate alfa globala (Bq/l) Activitate beta globala (Bq/l)

Fig. 1. Reprezentarea grafica a rezultatelor obtinute pentru activitatea a alfa si beta globala a
apelor minerale naturale imbuteliate.

Observatie: Pentru apele care au prezentat valori sub limita de detectie s-a reprezentat
valoarea activitatii minime detectabile.
Valorile obtinute asigura o doza efectiva totala anuala sub 0,1 mSv/an, fiind indeplinite
conditiile de potabilitate recomandate in cadrul legislativ national, armonizat cu prevederile
comunitare in domeniu.

AUDITUL CLINIC AL ACTIVITATII MEDICALE CU RADIATII


IONIZANTE
Fiz Loredana Bogdan ; Dr Burkhardt Rita

Utilizarea radiaiilor ionizante n medicin contribuie cu peste 95% la expunerea artificial la


radiaii a omului, ca surs de expunere a populaiei fiind depit doar de fondul natural de
radiaii, (UNSCEAR,2000). La nivel mondial exist tendinta implemetrii sistemelor de
calitate in radiologie i introducerii auditurilor de calitate corespunztoare pentru
mbuntirea i meninerea calitii procedurilor medicale radiologice.
Prin Directiva Consiliului 97/43/Euratom (articolul 6, alineatul 4) din 30 iunie 1997, privind
protecia sntii persoanelor mpotriva pericolelor pe care le prezint radiaiile ionizante
rezultate din expunerea n scopuri medicale, a fost introdus conceptul de audit clinic n cazul
procedurilor radiologice medicale. Aceasta directiva recomand punerea n aplicare a
auditurilor clinice n conformitate cu procedurile naionale. Prin definiie, conform directivei
97/43/EURATOM, auditul clinic este o examinare sistematic sau o revizuire a procedurilor
medicale radiologice, care urmrete mbuntirea calitii i rezultatelor ngrijirii
pacientului printr-o analiz structurat prin care practicile radiologice, procedurile i
rezultatele sunt examinate comparativ cu standardele acceptate privind procedurile

94
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

radiologice medicale, implicnd modificri ale practicilor radiologice n urma indicaiilor i


aplicarea noilor standarde dac este necesar. Activitatea de audit clinic:
urmrete standardele i normele general acceptate bazate pe reglementrile legale
internaionale, naionale sau locale sau pe liniile directoare elaborate de ctre societi
internaionale, naionale sau locale din domeniu;
este o activitate sistematic i continu, n urma creia recomandrile formulate n
rapoartele de audit sunt puse in aplicare;
nu reprezint o activitate de cercetare, audit privind sistemul calitii, acreditare sau
reglementare.
implic evaluarea de date, documente i resurse pentru a verifica performana n raport cu
standardele de bun practic.
ofer un instrument eficient pentru a monitoriza i a mbunti calitatea practicilor
medicale.
Obiectivele generale ale auditului clinic sunt:
mbuntirea calitii ngrijirii pacienilor;
promovarea utilizrii eficiente a resurselor materiale si umane;
dezvoltarea organizrii serviciilor clinice i furnizrii acestora ctre pacient;
educaia i formarea profesional.
n anul 2011 INSP a demarat n cadrul Programelor Naionale de sntate publica n
coordonarea CRSP Cluj activitatea de sistematizare a modalitatii de derulare a auditurilor
clinice in practicile cu radiatii ionizante. Scopul Sintezei Naionale: Auditul clinic al
activitii medicale cu radiaii ionizante, consta in elaborarea procedurii nationale i
implementarea auditului clinic n unitile radiologice conform recomandarilor att a
Directivei europene, ct i a Normelor CNCAN: NSR-04, art.6.4; NSR-11, art.19.j) si NSR-
38, art.1(2).
Avand in vedere ca abordarea acestei tematici este noua pe plan national am considerat utila
elaborarea unei forme preliminare a procedurii de audit clinic pe parcursul anului 2011 si
aplicarea ei in cadrul unui studiu pilot, in cateva unitati medicale reprezentative din Cluj
incepand din 2012, urmand ca in 2013 auditul clinic sa fie efectuat la nivel national. In scopul
elaborarii formei preliminare a procedurii nationale de audit clinic, in anul 2011, s-au selectat
standardele de buna practic pe baza cerinelor legale nationale i internaionale, s-au stabilit
criteriile de audit clinic pe tipuri de practici radiologice si s-au elaborat chestionarele de audit
clinic pentru practica de radiodiagnostic.

MONITORIZAREA RADIOACTIVITATII APEI POTABILE SI


ALIMENTELOR
Mihaela Bragea; Toro Laszlo CRSP Timisoara

Activitatea de monitorizare a radioactivitatii apei potabile si alimentelor, factori de mediu al


caror continut radioactiv contribuie la expunerea la radiatii a populatiei, asigura mentinerea
dozei efective prin ingestie in limitele prevazute de norme si face parte din responsabilitatile
sistemului de sanatate publica.
Obiective: Obiectivul principal il constituie evaluarea expunerii populatiei Romaniei la
radiatii ionizante prin ingestia alimentelor si apei potabile si evitarea expunerilor
suplimentare prin contaminari accidentale ale acestora.
Obiectivele specifice:
Realizarea unei supravegheri la nivel national a continutului radioactiv natural al
alimentelor si al apei potabile si depistarea eventualelor contaminari radioactive.

95
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Identificarea tipului de contaminare si cuantificarea nivelului de contaminare in vederea


evaluarii dozelor implicate in iradierea populatiei si a instituirii unor masuri de protectie
radiologica

Necesitate si baza legala:

Cadrul legislativ national, armonizat cu prevederile comunitare in domeniu prevad


obligativitatea si responsabilitatea retelei de santate publica de a asigura supravegherea
radiologica a apei potabile si alimentului. Metodologia a inclus recomandarile CE
(EURATOM) si OMS (apa potabila) in domeniu.
Participarea laboratoarelor de igiena radiatiilor din DSP-urile teritoriale cu determinari ale
radioactivitatii alimentului si apei potabile raspunde obligativitatii si responsabilitatii retelei
de sanatate publica de a asigura supravegherea radiologica a apei potabile si alimentului pe
teritoriul Romaniei, fiind concretizata in analize pe 2870 probe din care: 1901 probe de apa
potabila si 630 aliment, 241 probe de lapte si 97 diet mixt, cu urmtoarele observatii:
numai 5 dintre laboratoare au avut structura (amenajare laborator, personal specializat si
posibilitti financiare) s execute determinri radiochimice specifice n identificarea si
cuantificarea radionuclizilor; altele 13 au efectuat numai determinri globale de screening.
Estimarea dozelor prin ingestie pe baza rezultatelor determinarilor radioactivitatii alimentelor
si apei potabile nu au indicat depasiri ale valorile limita pentru populatie.

CONTINUTUL RADIOACTIV IN APA POTABILA


Supravegherea radioactvitatii apei potabile se face in functie de sursele de apa de consum
pentru populatie, si anume:
A. Apa potabila din zone de aprovizionare (ZAP) cu apa in sistem centralizat;
B. Apa din fantani particulare si izvoare cu apa potabila;
C. Apa imbuteliata (minerala de izvor sau de masa);
Pentru supravegherea radioactivitatii apei au fost recoltate in medie 4 probe de apa/ZAP, una
in fiecare trimestru. Nivelurile valorilor rezultate din determinarile alfa si beta global,
considerate ca parametri de screening, pentru care exista valori limite in legislatia nationala,
s-au situat in general sub valorile considerate a fi limite in evaluarea calitatii apei potabile, si
in aceleasi ordine de marime ca anul trecut.

Nu au fost evidentiate depasiri ale parametrilor indicatori de calitate de baza: doza medie anuala de
0.1 mSv si concentratia de H-3 de 100 Bq/m3.

Apa potabila de retea: alpha global - valori medii


0.12 0.1 Bq/l
0.10
0.08
0.06
0.04
0.02
0.00
bistrita
buzau
arges

dolj
bacau

olt
galati

harghita

alba
botosani
constanta

braila

arad
bihor
brasov

hunedoara
tulcea
cluj

vaslui
neamt

giurgiu

maramures
gorj

Iasi

ialomita
calarasi

mures
prahova
suceava

bucuresti
mehedinti

dambovita

suceava
timisoara
valcea

covasna

vrancea

sibiu
teleorman
caras severin

alfa global (Bq/l) valoarea medie pe tara

96
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Fig. 1. Valori medii ale activitatii alfa globale/judete

Apa potabila de retea: beta globa - valori medii


1.20 1 Bq/l
1.00
0.80
0.60
0.40
0.20
0.00

bistrita
buzau
arges

dolj

galati

alba
botosani
bacau

constanta

olt

harghita
braila

arad
bihor
brasov

hunedoara
tulcea

neamt

giurgiu

maramures
cluj

ialomita
gorj

Iasi
vaslui

mures
prahova
suceava

calarasi
mehedinti

bucuresti

dambovita
sibiu
suceava
timisoara
valcea

covasna

vrancea

teleorman
caras severin

beta global (Bq/l) valoare de interventie = 1Bq/l


valoarea medie pe tara

Fig. 2. Valori medii ale activitatii beta globale/judete


Dupa cum se observa si din graficul de mai jos, nu s-au inregistrat depasiri ale parametrilor indicatori
de calitate de baza: doza medie anuala de 0.1 mSv si concentratia de H-3 de 100 Bq/m3.

Fig. 3. Valori medii ale radioactivitatii apei potabile pe radionuclizi

AP MBUTELIAT DESTINAT CONSUMULUI ALIMENTAR

Prin apa imbuteliata destinata consumului alimentar se intelege orice apa imbuteliata si
comercializata (apa minerala, apa de izvor sau apa de masa). In Romania sunt 44 de izvoare
care pot fi exploatate ca sursa de apa minerala imbuteliata.
Conform statisticilor nationale, dat fiind tendinta crescatoare din ultimii ani a consumului de
apa imbuteliata, de la 26.3 l/cap de locuitor/an in 2000 la 46.5 l/cap de locuitor/an, apa

97
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

imbuteliata trebuie luata in considerare in cadrul programului de supraveghere a


radioactivitatii apei destinata consumului uman.
Mai mult, mai ales in zonele urbane, apa imbuteliata este utilizata exclusiv de anumite
categorii din populatie, inlocuind astfel consumul apei din reteaua de distributie.
O grupa aparte care trebuie urmarita din aceasta perpectiva sunt sugarii hraniti artificial,
pentru care se utilizeaza apa imbuteliata.
In anul 2010 au fost prelevate si analizate un numar de 47 de probe de la 18 tipuri diferite de
apa imbuteliata (minerala sau de izvor).

Fig. 4. Radioactivitatea globala apa imbuteliata

RADIOACTIVITATEA IN ALIMENTE

Rezultatele determinarilor pentru alimente pentru care nu exista, in situatii normale, normari
in termeni de concentratii maxim admise, constituie la nivelul Romaniei, din 2005, considerat
nivelul 0. Acest nivel a devenit nivelul de referinta pentru depistarea eventualelor
contaminari, in programul de supraveghere radiologica a alimentului, pentru fiecare laborator
implicat in activitatea de supraveghere a alimentului si apei potabile.
Valorile parametrului beta global sunt date, in lipsa unor contaminanti naturali sau artificiali,
de radionuclidul natural 40K. Atunci cand valorile beta global sunt peste valorile de referinta
ale laboratorului este obligatorie determinarea K-40 pentru a se elimina contributia lui si a se
evidentia eventualele contaminari.
Prezenta radionuclizilor artificiali Cs-137 si Sr-90 sunt consecinta depunerilor radioactive in
Romania in urma accidentului de la Cernobal. Ei sunt in acelasi timp si radionuclizii urmariti
si in zonele de impact a centralelor nucleare CNE Cernavoda si CNE Kozlodui.
Analiza radioactivitatii in laptele de consum si produselor derivate din lapte.
Laptele este un aliment esential in dieta, in special in cea a copiilor sub 2 ani. In acelasi timp,
categoria din populatie cu riscul cel mai mare in caz de contaminare prin ingestie este grupa
de varsta 0-2 ani. Acesta este unul din motivele pentru care in cadrul Recomandarii
2000/473/Euratom, laptele este alimentul indicat in mod special pentru supraveghere.
In anul 2011, au fost prelevate si analizate peste 241 de probe de lapte si produse derivate din
lapte.
Indicatori globali de radioactivitate raman activitatile afa si beta global.

Media pe tara a activitatii globale in lapte in 2011 este aproximativ similara cu cea
obtinuta in 2010, cu o usoara scadere;
Mediile pe judete ale activitatii beta global din probele de lapte sunt relativ uniform
distribuite geografic, dupa cum se poate vedea in harta de mai jos, cu valori maxime

98
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

in Covasna si Teleorman, si minime in Cluj si Salaj;


Au fost determinate concentratiile in lapte ale radionuclizilor naturali si artificiali in
probe prelevate in 13 judete

Fig.5: Valorile concentratiilor de radionuclizi naturali si artificiali n lapte

ANALIZA RADIOACTIVITATII IN ALIMENTE

Modalitatea de a evalua cantitatea de radionuclizi ingerata, este aceea in a analiza continutul


radioactiv in dieta mixta zilnica in conformitate cu recomandarile CE. Din analiza
rezultatelor obtinute, dieta mixta poate fi inlocuita cu meniul complet (3 mese) din cantine, cu

99
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

conditia ca meniul sa fie reprezentativ pentru o dieta mixta, medie. Ca si pentru lapte, si din
aceleasi motive, trebuie urmarite valorile in timp ale concentratiilor pentru Cs-137 si Sr-90 in
alimente si meniu.

Doza medie ingestie categoria de varsta >18ani


0.0278mSv/an

0,0019 0,0004
Cs tot
0,0092
Sr-90
Pb-210
Ra-226
Po-210

0,0123

0,0032

Fig. 6. Doza medie ingestie 2011

Calitatea apei potabil a fost monitorizat prin parametrii si global care pstrndu-se sub
valorile de 0.1 Bq/l si 1 Bq/l respectiv, asigur conformitatea cu valoarea parametrului
indicator de calitate, doza totala de 0.1 mSv/an, stipulata n lege. Deasemeni valorile
concentratiilor de tritiu, n zona de impact a CNE Cernavoda s-au situat mult sub 100 Bq/l.
Laptele, produsul cu ponderea cea mai mare n dieta copilului 1-2 ani, categorie ce constituie
de fapt si grupul la risc n cazul unei contaminri a alimentului, este alimentul indicat n mod
special de Recomandarea 2000/473/Euratom, n a fi monitorizat si raportat. Din datele
analizate rezulta ca principalii contributori la iradiere in cazul unei contaminari sunt mult sub
valorile de interventie. Concentratiile radionuclizilor naturali se incadreaza in variatiile
normale. Nivelele maxime pentru radionuclizi artificali sunt obtinute n judete fr centrale
nucleare, indicnd astfel c acesti radionuclizi provin din accidentul de la Cernobl si nu din
centralelele nucleare.
Un alt indicator de expunere prin ingestie este dieta mixt, indicndu-se analizarea
amestecului de alimente n ponderea stabilit a fi contributia zilnic la diet, a fiecrei
categorii de aliment. Avnd n vedere complexitatea analizrii unei diete mixte zilnice, n
cadrul metodologiei a fost indicat nlocuirea acesteia cu meniul complet provenit de la
cantine sau restaurante (3 mese).
Actiunea de supraveghere a radioactivitatii apei potabile si alimentului permite:
Evaluarea expunerii populatiei prin ingestie, supravegherea radiologic permanent a
unei importante ci de expunere.
Evaluarea iradierii prin ingestie ca factor de risc asupra snttii.
Indeplinirea responsabilittilor atribuite prin legislatia national si ncepnd din 2007
a obligatiilor si recomandrilor CE (EURATOM) privind supravegherea radiologic a
alimentului si apei potabile ca factori de mediu si a raportrii datelor ctre CE.
Permite mbunttirea permanenta a metodologiei utilizate.

100
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

RADIATIILE NEIONIZANTE
Fiz.Violeta Calota ; Dr Cristina Bunghez CNMRMC

Radiatiile neionizante ocupa prima parte a spectrului electromagnetic care cuprinde:


campuri electrice si magnetice statice (0 hertzi),
campuri electrice si magnetice variabile in timp (pana la 100 kHz, campuri de joasa
frecventa),
campuri electromagnetice (radiofrecventa, 100 kilohertzi - 300 gigahertzi),
radiatia infrarosie (300 gigahertzi - 400 terahertzi sau in functie de lungimea de unda, intre
1 mm - 750 nm, divizate de obicei in IR-A (0.78 1.4 micrometri), IR-B (1.43
micrometri) si IR-C (3 micrometri 1 mm)
radiatia vizibila (luminoasa) intre 790 400 terahertzi sau intre 380 nm - 760 nm ) si
radiatiile ultraviolete (315 nm 100 nm). Spectrul ultraviolet este impartit in alte 3 benzi
spectrale: ultraviolete C (100-280 nm), ultraviolete B (280-315 nm) si ultraviolete A (315-
400 nm).
Pentru ultimile trei tipuri de radiatii este mai uzuala clasificarea in functie de lungimea de
unda.
Dupa radiatiile ultraviolete urmeaza radiatiile cu energie foarte mare radiatiile ionizante.
Radiatiile neionizante nu au suficienta energie ca prin interactiunea cu materia vie sa rupa
legaturile dintre molecule sau sa rupa un electron din atom.
In continuare ne vom referi la campurile electromagnetice cu frecvente intre 0-300 GHz si la
radiatiile ultraviolete.
Sursele artificiale de campuri electromagnetice fac parte din viata noastra cotidiana si sunt
folosite pe o scala din ce in ce mai mare: in domeniul de joasa frecventa aparatura
electrocasnica, liniile de transport si distributie de energie; in domeniul de radiofrecventa
emitatoare radio si tv, antene de telecomunicatii, dispozitive anti-furt si multe altele.
Sursa principala generatoare de ultraviolete este Soarele (in principal UVA si UVB). Sursele
artificiale sunt aparatele: de bronzat - solare, lampile bactericide, lampile cu vapori de
mercur, tuburi florescente, arcuri electrice, unele tipuri de laser. Numai sursele de lumina
artificiale emit in banda UVC care este cea apropiata de radiatiile ionizante.
Aceasta utilizare de amploare a tehnologiilor care folosesc campuri electromagnetice a
condus la derularea unor studii in cautarea posibilelor efecte pe care le-ar putea avea asupra
sanatatii umane. In prezent exista o clasificare a Agentiei Internationale pentru Cercetarea
Cancerului (International Agency for Research on Cancer - IARC) cu privire la campurile
electromagnetice si radiatiile ultraviolete:
Campurile magnetice de extrem de joasa frecventa (50 Hz) sunt clasificate ca posibil
carcinogene pentru oameni grupa 2B
Campurile electromagnetice de radiofrecventa sunt clasificate ca posibil carcinogene
pentru oameni grupa 2B
Radiatiile UV sunt clasificate drept carcinogene pentru oameni - grupa 1, la fel si
radiatia solara
Radiatiile UV provenite de la aparatele de bronzat sunt tot in grupa 1 carcinogene pentru
oameni.

101
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

In anul 2011 sub indrumarea CNMRMC s-a efectuat un STUDIU DE PERCEPTIE A


POPULATIEI PRIVIND RADIATIILE ULTRAVIOLETE DIN MEDIUL NATURAL SI
ARTIFICIAL SI CAMPURILE ELECTROMAGNETICE CU FRECVENTE INTRE 0 -
300 GHZ

Studiul a avut urmatoarele obiective:


cunoasterea nivelului de informare a populatiei cu privire la sursele de radiatii
ultraviolete si de campuri electromagnetice cu frecvente intre 0 - 300 GHz, la
expunerea generata de acestea si posibilele efecte asupra sanatatii
scop educativ prin elaborarea unei metode pentru eficientizarea diseminarii informatiei
catre populatie si pentru solutionarea unor posibile alte probleme semnalate de
rezultatele studiului
elaborarea in urma concluziilor a unui ghid privind expunerea populatiei la radiatii UV
naturale si artificiale si adoptarea unor masuri de profilaxie si protectie.
La studiu au participat 2061 de subiecti (60% femei) din toate cele 41 de judete si din
Bucuresti, incadrandu-se in urmatoarele categorii de varsta: 15 24 ani (10 %), 25 - 34 ani
(19 %), 35 - 44 ani (34 %), 45 - 54 ani (27%) si 55 - 87 ani (10%). Frecventa cea mai mare a
fost pentru categoria de varsta intre 35 si 44 ani.
Distributia intre mediul rural si cel urban a fost foarte apropiata (51 % din mediul rural). 99%
dintre cei chestionati au completat nivelul studiilor, astfel ca a rezultat ca 11% au absolvit
doar scoala generala, 46 % au terminat liceul si restul de 43% au absolvit facultatea.
Campuri electromagnetice
La intrebarea In ce masura considerati ca va afecteaza starea de sanatate urmatorii
factori, cei mai multi dintre subiectii chestionati, 72%, au considerat ca substantele chimice
pot afecta in mare masura starea de sanatate, pe locul doi, 57 % au bifat calitatea
alimentelor, 54 % calitatea apei de baut, 49 % calitatea aerului exterior, 38 % bronzatul la
solar si 32 % expunerea la soare. Antenele de telefonie mobila sunt pe locul 7, adica 31 %
dintre subiecti considera ca acestea pot afecta intr-o mare masura starea de sanatate.
Telefonul mobil, liniile de inalta tensiune sau calculatorul au fost selectate de un procent mai
mic de 25 % de persoane.
La intrebarile care testeaza cunostintele generale despre sursele de campuri
electromagnetice :
41% nu stiu daca telefoanele mobile folosesc acelasi tip de radiatie electromagnetica ca si
aparatura de radiologie iar 31 % considera ca da. Insumand, rezulta un procent foarte mare,
de 72 % persoane care nu sunt informate in privinta acestui aspect important, pentru ca este
vorba de a face diferenta intre radiatiile ionizante si cele neionizante (campuri
electromagnetice cu frecvente intre 0 si 300 GHz). Dintre persoanele chestionate, nu au
raspuns corect la aceasta intrebare 86 % dintre cei care au absolvit doar scoala generala, 75
% dintre cei care au terminat doar liceul si 65 % dintre cei cu studii superioare.
76 % stiu ca telefoanele mobile nu pot functiona fara existenta statiilor de baza dar 17 %
nu cunosc acest aspect.
La intrebarea, foarte importanta, referitor la directia in care antenele de telefonie mobila
emit, 61 % au raspuns In toate directiile ceea ce este fals, iar 21% au declarat ca nu stiu.
Doar 7 % au stiut raspunsul corect: antenele emit directional, in fata acestora.
75 % dintre chestionati considera ca pot sa-si construiasca locuinta la mai mult de 100 m
de liniile electrice aeriene dar 10% (9 % dintre cei din urban si 11 % dintre cei din mediul
rural) cred ca nu are importanta distanta.

102
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Antenele parabolice pentru receptionarea programelor TV nu emit campuri


electromagnetice; totusi, 46% cred ca acestea emit campuri iar 39% nu stiu. Insumand,
rezulta ca 85 % dintre persoane nu sunt informate.
Cu cat semnalul telefonului mobil este mai puternic numarul de linii afisate pe ecran, cu
atat acesta functioneaza la o putere mai mica, deci expunerea utilizatorului este mai mica.
33% nu cunosc acest aspect iar 43 % cred exact invers, adica doar 24% sunt informati
corect si pot evita expunerea inutila.
Perceptia cu privire la posibilele efecte ale campurilor electromagnetice asupra sanatatii este
influentata de nivelul de educatie primit. Astfel, 10 % din cei care au terminat doar scoala
generala sunt foarte ingrijorati de acest aspect, la fel, 17 % din cei care au terminat liceul si
22 % dintre cei care au urmat studii superioare. 48 % dintre cei cu varste intre 35 44 ani si
41 % dintre cei intre 15 si 24 ani sunt ingrijorati in privinta efectelor asupra sanatatii datorate
expunerii la campuri electromagnetice.
Doar 31 % dintre subiectii investigati au obtinut informatii despre posibilele efecte ale
campurilor electromagnetice, 59% sunt cei care nu dispun de astfel de informatii si 10 % nu
au o opinie in aceasta privinta.
Dintre cei care au primit informatii, 4 % sunt foarte multumiti, 53 % sunt destul de multumiti,
38 % sunt nemultumiti, 3 % sunt foarte nemultumiti. 2% nu au avut o opinie. Este evidenta
influenta studiilor in cautarea si obtinerea de informatii. Dintre cei care dispun de astfel de
informatii, 4% au terminat scoala generala, 36 % au liceul si 60 % au studii superioare. De
asemenea, mediul are o influenta semnificativa: 62 % dintre cei care au informatii in acest
domeniu traiesc in mediul urban.
Pe primul loc ca motiv de nemultumire, asa cum reiese si din graficul de mai jos, este
informatia nu este suficienta (61 %), urmata de informatia nu este bine explicata (33 %)
si informatia este incompleta (44 %). 11% dintre cei care sunt foarte nemultumiti de
informatiile primite nu au bifat nici un motiv.

nu este de incredere
Motive de nemultumire (procente)
nu este suficienta

nu este obiectiva
0 28
33
nu este bine explicata
11
este incompleta

61 nu este interesanta
44
nu este comunicata intr-un
mod potrivit
Altele
33 22
nu stiu

Modalitatile prin care persoanele chestionate doresc sa li se ofere informatii sunt : televiziune
(78%), internet (49%) si ziare si reviste (46%), asa cum reiese din graficul de mai jos.

103
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Modalitatile prin care persoanele chestionate doresc


sa li se ofere informatii (procente)
6 2 ziare si reviste
51
26 46 internet
televiziune
13 radio
5 informatii la locul de munca
discutii cu prietenii
20 49 publicatii stiintifice
cartea tehnica a unui aparat
carti
35 corespondenta personala
altele
78 nu stiu

Indiferent de varsta persoanelor chestionate, televiziunea isi pastreaza primul loc, locurile doi
si trei difera insa in functie de categoria de varsta, rezultat care era de asteptat.

Radiatii Ultraviolete

1678 persoane din 2039 (82 %) cunosc momentele benefice ale expunerii la radiatiile UV
naturale, adica orele matinale 7-10.
Distributia raspunsurilor pe judete arata ca raspunsul corect este cunoscut de peste 80 %
dintre cei chestionati. Semnalam totusi ca in judetul Covasna, de exemplu, 55 % au raspuns
corect iar 29% au considerat recomandabile orele 14 16. In judetul Constanta, 71 % au
raspuns corect si 8 % nu stiu, in Dambovita 12 % nu stiu, in judetul Gorj, 10 % cred ca tot
timpul este benefica expunerea la radiatiile UV iar 15 % nu stiu ce sa raspunda. In judetul
Harghita 18 % dintre cei chestionati aleg orele 14-16, in Maramures 55 % au ales corect, 21
% au ales orele 10 -14 si 16% orele 14-16. Situatii similare sunt si in Mehedinti (16 % nu
stiu), Timis (16 % aleg orele 14 16) , Vrancea (16 % aleg orele 10-14, 10 % aleg 14-16).
Raspunsurile cu privire la efectele nesatisfacatoare ale expunerii prelungite la soare si la ore
necorespunzatoare (arsuri de diferite tipuri ale pielii, leziuni canceroase, leziuni ale ochilor)
refelecta un grad destul de mare de cunoastere. Un numar de 855 din 2052 (42 %) au raspuns
corect, bifand toate cele 3 posibile raspunsuri, deci sunt bine informati.
Majoritatea celor chestionati, 1680 persoane (82 %), au declarat ca nu au fost informati
voluntar de catre medicul de familie despre modul de actiune al radiatiilor UV asupra
organismului uman.
Folosirea unor tratamente medicamentoase pentru boli psihice, cardiovasculare (diuretice),
antibiotice poate fi influentata de expunerea la soare, in sensul potentarii actiunii
medicamentului cu aparitia de efecte adverse fototoxice, fotoalergice (eriteme, eruptii ale
pielii). 65 % nu cunosc acest aspect, doar 6 % au raspuns bifand toate raspunsurile corecte.
89 % au raspuns corect ca fiind necesara protejarea pielii cu crema cu efect de protectie
solara impotriva radiatiilor UV, 92 % dintre cei din mediul urban si 85 % dintre persoanele
din mediul rural. 6 % dintre femei si 9 % barbati nu au stiut sa raspunda, in total 143 de
persoane.

104
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Cremele antisolare se pot folosi inainte de expunerea la soare dar recomandabila este
folosirea lor in tot timpul expunerii la soare. 1287 dintre chestionati (63%), deci un procent
ridicat, au indicat un raspuns corect.Un numar relativ mare de persoane (1439; 70 %) stiu ca
este necesara purtarea ochelearilor de soare pentru protectia ochilor pe tot parcursul expunerii
la radiatiile UV (73 % dintre femei si 65 % dintre barbati).
Cu privire la existenta mai multor categorii de piele (alba, inchisa, neagra) si legatura cu
expunerea la UV si nivelul de bronzare, 17 % dintre femei si 19 % dintre barbati au
considerat ca nu are nici un fel de legatura tipul pielii cu nivelul de bronzare. Doar un numar
redus de persoane (204; 10%) au raspuns corect, iar cei mai multi (71%) au ales doar
raspunsul evident (riscul de imbolnavire este cel mai mare la cei cu piele deschisa).Dintre
acestia, 20 % au terminat scoala generala, 20 % au terminat liceul si 14 % au studii
superioare.86% stiu ce este solarul, deci sunt informati cu privire la acest aparat. 10 % nu stiu
despre ce este vorba si pe 4 % nu ii intereseaza. Dintre cei pe care nu ii intereseaza subiectul,
35 % au varste intre 45 54 ani si doar 4 % au varste mai mici de 24 ani.
Este recomandabil ca persoanele care s-au expus la solar sa evite soarele pe cat posibil
deoarce efectele nocive ale utilizarii solarului se vor adauga celor obtinute prin expunerea la
soare. 23 % nu sunt de acord, 26 % nu stiu si pe 18 % nu ii intereseaza.32% dintre cei cu
varste mai mici de 24 ani considera ca pot sta la soare dupa ce folosesc solarul in comparatie
cu 21 -25 % din celelalte categorii de varsta.
In graficul urmator sunt redate raspunsurile persoanelor chestionate cu privire la efectele
negative ale expunerii la solar.

Efectele negative ale expunerii la UV de la solar


5%
(procente)

Determina o imbatranire
46 % precoce a pielii
37 %
Determina afectiuni ale
ochilor
Favorizeaza aparitia
cancerului
Toate acestea

Nici una
22 %
44 %

Doar un procent infim de 4 % dintre cei chestionati considera ca nu exista contraindicatii


pentru expunerea la solar. Cei mai multi, 76% respectiv 65%, cunosc ca afectiunile cutanate
preexistente precum si starea de gravidie sunt contraindicatii.
Un aspect important de semnalat este ca 42% dintre chestionati nu considera ca este
nerecomandabil ca tinerii sub 16 ani sa foloseasca solarul.
Astfel analiza rezultatelor a dus la concluzia ca nivelul de informare a populatiei referitor la
sursele generatoare de campuri electromagnetice echipamente/instalatii/aparate care fac
parte din ce in ce mai mult din viata noastra de zi cu zi, este scazut, doar 31 % dintre
persoanele chestionate au primit informatii in acest domeniu. Modalitatile prin care cetatenii
doresc sa fie informati sunt, in ordinea preferintelor : televiziune, internet si prin intermediul
ziarelor si revistelor.

105
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Urmatorul obiectiv este elaborarea unor strategii in vederea eficientizarii diseminarii


informatiei catre populatie. Rezultatele studiului vor fi folosite pentru structurarea acestei
informatii.
In ceea ce privesc radiatiile ultraviolet analiza studiului reflecta un grad relativ mare de
cunoastere a notiunilor elementare legate de radiatiile UV, in special cele naturale. Pentru
cele emise artificial, de la solar, procentul populatiei interesate este mai mic (este interesat
preponderent sexul feminin, mediul urban) iar cunoasterea modalitatilor de expunere si a
contraindicatiilor legate de folosirea solarului este superficiala.
Consideram ca este nevoie de o informare si educare a populatiei in ceea ce priveste efectele
biologice si efectele pe termen scurt (acut) si lung (cronic) asupra sanatatii datorate expunerii
la radiatiile UV, adoptarea unor masuri de profilaxie si protectie fata de radiatiile UV si
elaborarea unui ghid privind expunerea populatiei la radiatii UV naturale si artificiale, mai
ales in scop educativ.

CAPITOLUL IV

HABITATUL UMAN
Dr Doina Lupulescu CNMRMC

Conditiile de locuit afecteaza in mod clar sanatatea, desi dovezile asupra efectelor diverse ale
acestora asupra sanatatii sunt departe de a fi complete si prin urmare subestimate atat de
locatari, constructorii de case cat si de cei ce elaboreaza legislatia in domeniu.

Ecosistemul urban, sigur si durabil, are ca principii universale:


Asigurarea unei surse adecvate de apa din reteaua hidrografica regionala, fara a crea un
deficit pentru alte sisteme urbane;
Asigurarea unor conditii adecvate, pentru dezvoltarea florei si faunei din acel areal;
Folosirea pe cat posibil a solului de cea mai buna calitate in agricultura, pentru a asigura
hrana populatiei , iar solul de calitate inferioara in urbanizare, constructia de cladiri si
infrastructura;
Crearea unui mediu urban dupa anumite standarde, care sa asigure conditii pentru o viata
agreabila cu diversitate socio-culturala si economica,
Asigurarea unor servicii, care sa satisfaca nevoile locuitorilor din zona, iar arhitectura si
amenajarea orasului sa fie in concordanta cu necesitatile locuitorilor.

SUPRAVEGHEREA STARII DE SANATATE A POPULATIEI IN RAPORT CU


CALITATEA HABITATULUI UMAN SI SISTEMUL DE GESTIONARE A
DESEURILOR MENAJERE
Investigarea conditiilor de habitat si a starii de sanatate a locatarilor din mediul urban s-a
efectuat in anul 2010 -2011, in perioada sezonului rece. Alegerea esantionului din mediul
urban s-a realizat pentru majoritatea localitatilor pe criterii statistice de reprezentativitate, iar
prelucrarea datelor s-a facut in programul Epi Info version 3.5.1.
S-au aplicat:
1. chestionare privind conditiile de locuit si starea de sanatate a locatarilor;
2. fisa privind gestionarea deseurilor menajere

106
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Rezultate si discutii
Chestionarele privind conditiile de locuit, confortul si starea de sanatate a locatarilor au fost
aplicate in 19 localitati urbane cu o populatie de peste 100.000 locuitori.
Persoanele intervievate au format un esantion de 1002 locatari, cu urmatoarea componenta pe
sexe: 61,4% femei si 38,6% barbati, iar varsta persoanelor din esantion a fost cuprinsa intre
14 si 84 ani, prezentand o valoare medie de 46,56 ani pentru barbati si de 44,41 ani pentru
femei.
Aprecierea conditiilor de confort din locuinta si impactul asupra sanatatii au fost apreciate pe
o scala cu note de la 1 la 5 si se prezinta astfel:
1. foarte nemultumiti de conditiile de locuit sunt 3,3% din locatari;
2. nemultumiti de locuinta lor este un procent de 8,5%;
3. conditii satisfacatoare de locuit apreciaza 27,6 % din numarul total de respondenti;
4. conditii bune de locuit se intalnesc cu o pondere de 34% ;
5. sunt foarte multumiti de conditiile de locuit, 237 de persoane, fiind aproximativ un
sfert din numarul locatarilor (24,6%).
Grafic nr. 1. Procentul persoanelor in functie de aprecierea conditiilor de locuit (note 1-5)

4%3%
8%

24% 1
2
3
26%
4
5
Nu raspund

35%

Numrul maxim al persoanelor dintr-o locuinta se admite a fi cu 1 mai mare decat numarul
camerelor acesteia, iar cubajul de aer minim pentru o persoana ar trebui sa depaseasca 30 m3.
Supraaglomerarea incaperilor genereaza un fenomen complex manifestat prin senzatie de
caldura sufocanta, transpiratie, cefalee, vertij, greata, oboseala, somnolenta, lipotimie,
simptome nespecifice, determinate de vicierea aerului.
Cel mai mare numar de persoane, care locuiesc permanent intr-o locuinta,
este zece si aceasta densitate de locuire este intalnita in trei locuinte.
Cele mai multe locuinte 298 sunt ocupate de doua persoane sau trei.
Valoarea medie de ocupare pe o locuinta este de 2,8 pentru intreg esantionul.
Aprecierile locatarilor fata de eficienta sistemului de incalzire in asigurarea unor conditii
corespunzatoare de confort termic, in sezonul rece sunt prezentate urmatoarele:

Un procent de 9,1% dintre locatari sunt nemultumiti, chiar forte nemultumiti


de functionarea sistemului de incalzire din locuinta.
Din numarul total de locatari un procent de 26,3% apreciaza ca
satisfacatoare calitatea sistemului de incalzire din locuinte.

107
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Cea mai mare pondere o reprezinta locatarii care sunt foarte multumiti, in
procent de 33% la care se adauga procentul de 30% cu aprecieri de conditii
bune de functionare a sistemului de incalzire.
In concluzie se poate spune ca 63% din locatari sunt multumiti si foarte
multumiti de conditiile de microclimat din locuinta pe perioada iernii
In functie de sistemul de incalzire folosit in locuintele investigate situatia este prezentata in
tabel nr.1. Se observa astfel ca in 494 locuinte ce reprezinta aproape jumatate din esantion
(49,3%) incalzirea se face cu centrala proprie de apartament. Intr-un studiu similar efectuat
la nivel national, in urma cu zece ani, ponderea acestui sistem de incalzire era doar de 11%.
Pe locul doi ca frecventa se plaseaza termoficarea prezenta in 259 din locuinte, apoi
incalzirea cu sobe in 117 locuinte. Un sistem de incalzire bazat pe folosirea centralelor de
bloc este prezent in numar redus de 98 de centrale , in procent de 10%.

Tabel nr. 1. Sisteme de incalzire in locuinta

Sistem de incalzire Numar % 2001

Centrala proprie de apartament 494 49,3% 11 %

Centrala termica de bloc 98 9,8% -

Termoficare 259 25,8% 73 %

Sobe 117 11,7% 16 %

Nu raspund 34 3,4% -

Total 1002 100% 100%

Combustibilul folosit la incalzire se prezinta astfel:

Cu cea mai mare frecventa pentru incalzirea locuintei se folosesc gazele naturale, in 56%
din cazuri.
Combustibil solid (carbuni, lemne) se folosesc in 122 cladiri de locuit, ceea ce reprezinta
un procent de 16%.
Un sistem electric pentru incalzire este prezent in 39 locuinte cu o pondere doar de
5,13%.
Orice locuinta trebuie sa asigure un iluminat corespunzator activitatii desfasurate pe parcursul
intregii zile. Realizarea unui iluminat adecvat este legata de necesitatea asigurarii unor
conditii optime pentru folosirea luminii solare cu toate proprietatile acesteia cat si pentru
asigurarea unei vizibilitati corespunzatoare fara suprasolicitarea analizatorului vizual. Efectul
caloric al radiatiilor infrarosii, si actiunea asupra aeromicroflorei prin efectul bacteriostatic si
bactericid al radiatiei ultra violete solare se insumeaza efectului de iluminare in cladiri.
Mai mult de o treime din locuinte nu asigura confortul vizual optim in timpul zilei necesitand
folosirea iluminatului artificial.
Umiditatea aerului interior este un important factor de microclimat, deoarece poate accentua
disconfortul termic al organismului prin modificarea mecanismelor termolitice, dar si prin
favorizarea aparitiei condensului si a mucegaiului in incaperi. Pentru persoanele cu teren

108
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

atopic, mucegaiurile reprezinta factori favorizanti in producerea de: conjunctivite, rinite,


astm bronsic.

Tabel nr. 2. Prezenta condensului in locuinta

Condens in locuinta Numar locuinte %

Permanent 27 2,7%

Cateodata 361 36%

Absent 608 60,7%

Nu raspund 6 0,6%

Total 1002 100%

Tabel nr. 3. Prezenta mucegaiului in locuinta

Mucegai in locuinta Numar locuinte %

Permanent 21 2,1

Cateodata 732 73,1

Absent 216 21,6

Nu raspund 33 3,3

Total 1002 100%

Nemultumirile determinate de calitatea aerului interior se coreleaza cu urmatorii factori, care


sunt prezenti astfel :

Aer poluat 299 locuinte.


Prezenta prafului in 279 locuinte.
Prezenta unor mirosuri dezagreabile in150.
Umiditate crescuta in 128 locuinte.
Aer uscat 102.
Curenti de aer in 74.
Fum 48.
Aer inchis in 47 locuinte.
Prezenta in locuinta in ultimile 12 luni a rozatoarelor si a unor insecte, care pot fi
vectori in transmiterea unor boli infectioase si parazitare, este ilustrata in tabel nr. 4.

109
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Tabel nr. 4. Prezenta rozatoarelor si insectelor in locuinta

Daunatori Nr. locuinte %

Sobolani 10 1%

Soareci 29 2,9%

Gandaci 134 13,4%

Pureci 16 1,6%

Furnici 155 15,5%

Muste 388 38,8%

Insecte 310 31%

In ultimele 12 luni actiuni de dezinsectie sau deratizare in locuinta s-au fectuat in 1/3 din
numarul total de locuinte investigate.Prezenta animalelor de companie in locuinta este
semnalata in 337 locuinte si au o pondere de 33,6% dupa cum urmeaza:
Tabel nr. 5. Animale de companie in locuinta

Animale de companie Numar locuinte

Pisica 139

Caine 133

Pasari 37

Pesti 37

Hamster/porc de guinea 20

Nu 665

Da 337

Fumatul este un factor de autoexpunere cu impact asupra starii de sanatate, dar prezinta un
risc si asupra fumatorilor pasivi si in special al copiilor. Pe baza studiilor epidemiologice este
unanim acceptata corelatia, care se face intre fumat si bolile cardiovasculare, precum si
cancerul pulmonar. Fumatul reprezinta din pacate pentru multe persoane un mijloc de
relaxare, subestimand riscurile asupra sanatatii, de multe ori fumatorii cunoscand aceste
riscuri. In fumul de tutun s-au identificat sute de substante nocive din care amintim: nicotina,
oxidul de carbon, acroleina, acid cianhidric, amoniac, alcool metilic, acid acetic, acid formic,
izotopi radioactivi si altii. Prin fumarea a doua tigarete pe zi se produc urmatoarele efecte:
cresterea rezistentei in caile respiratorii, prin iritarea receptorilor din mucoasa,
de catre particolele arse de carbon;
stimularea circulatiei cu vasoconstrictie cutanata;

110
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

cresterea tensiunii arteriale;


cresterea concentratiei acizilor grasi in sange;
cresterea adezivitatii plachetare.
In studiul prezent, ponderea persoanelor care nu au fumat niciodata, este de 40,8% la care
putem adauga persoanele care au renuntat la fumat si care sunt in procent de 23,2% ( aproape
egal procentul femeilor si barbatilor 11,4% si 11,8%). Situatia fumatorilor se clasifica astfel:
Cea mai mare pondere 12 % sunt persoanele care fumeaza peste 15 tigarete pe zi, 6,5%
barbati si 5,5% femei.
Fumatorii a 5-10 tigari pe zi apar cu o frecventa de 10,6% cea mai mare pondere avand-o
femeile de 6,5% din totalul de fumatori, iar barbatii in procent de 4,1%.
Procentul celor care fumeaza sub 5 tigari pe zi este de 3,4% cu o frecventa aproape tripla
a femeilor fata de barbati.
Fumatorii ocazionali apar cu o frecventa de 10,3% si in aceasta categorie femeile detin un
procent mai mare 5,8% fata de 3,8% barbati, anturajul este un prilej favorabil fumatului.
Daca luam in considerare numarul total al nefumatorilor, in momentul efectuarii studiului
nu am fumat niciodata si cei care afirma am fumat dar nu mai fumez cifra obtinuta este
de 641 nefumatori si reprezinta 64% din esantion. Dar daca luam in calcul faptul ca este
posibil ca un numar dintre cei care au renuntat ar putea sa reia fumatul numarul nefumatorilor
n-am fumat niciodata este de 409 ceea ce are o pondere de 40,8% .In cazul consumului de
bauturi alcoolice, exprimat in unitati de alcool pe zi, analizat doar in randul persoanelor care
specifica si cantitatea de alcool consumata zilnic, se observa ca din numarul total de 67
persoane, un numar de:
23 persoane consuma o unitate alcool pe zi
32 persoane consuma doua unitati alcool pe zi
9 persoane consuma trei unitati alcool pe zi
3 persoane consuma patru unitati alcool pe zi.

Starea de sanatate apersoanelor intervievate se prezinta astfel:


Grafic nr. 2. Locatari (%) dupa aprecierea starii generale pe total esantion

0.50%
7.80%

18.20%

73.60%

Buna Foarte buna


Nesatisfacatoare Nu raspund

Grafic nr. 3. Procentul persoanelor cu deficiente fizice sau handicap

111
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

1.20% 5.40%

93.40%

DA NU Nu raspund

La intrebarea considerati ca starea dvs psihica este determinata de conditiile de locuit?


raspunsurile sunt prezentate in continuare:

Un procent mare de locatari 7,5% nu au raspuns la aceasta intrebare.


14,3% din persoanele intervievate considera ca starea lor psihica este conditionata si
influentata de conditiile de locuit.
Aproximativ 10% dintre femei fac aceasta relationare intre locuinta si starea psihica,
iar dintre barbati aproximativ 5%.
Patologia cronica la sexul feminin reprezinta 69,5% din numarul total de cazuri de
boli cronice, iar la sexul masculin bolile cronice au o frecventa mult mai mica si anume de
30,5%.
In acest studiu se poate spune ca bolile cronice au o frcventa de trei ori mai mare la sexul
feminin si anume 69,5% comparativ cu barbatii, pentru care afectiunile cronice au o frecventa
de 30,5%.

- Dispersia pe tip de afectiuni a bolilor cronice indica:


1. Hipertensiunea arteriala apare cu cea mai mare frecventa in esantion, cel mai mare
numar de cazuri 217 , reprezentand un procent de 21,7% din numarul total de cazuri, iar daca
insumam si cazurile de hemoragie cerebrala, frecventa este de 22%. Astfel, putem spune ca
HTA si complicatiile ei de tip hemoragie cerebro vasculara, au cea mai mare pondere, ca
patologie cronica in acest esantion.
Din numarul total de cazuri cu H.T.A:
141 cazuri sunt femei,
76 cazuri sunt diagnosticate la barbati.
2. Pe locul doi ca frecventa sunt intalnite migrena si durerile frecvente de cap
inregistrate la 138 persoane. Reparitia pe sexe arata o frecventa foarte mare a acestor forme
de boala , la femei de 11,5% compartiv cu 2,3% la barbati. Si la acest tip de patologie pot fi
luate in calcul probleme de tip vascular (spasm vascular cerebral, tromboze vasculare,
hipertensiune).
3. Patologia cronica reumatismala, artozele au o frecventa mare si ponderea este de 12%
din numarul total de cazuri de boli cronice in esantion. Artrozele detin o frecventa mare,
modificarile articulare, cronice si degenerative fiind influentate de conditiile de microclimat
din locuinta.
4. Afectiuni cronice, pentru care ponderea in cadrul esantionului este sub 10%.

112
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Alergiile reprezinta o importanta problema de sanatate publica, fiind implicati atat alergeni
naturali, cat si compusi chimici prezenti in materiale de constructie, finisaje interioare,
detergenti, cosmetice. Supraaglomerarea si ventilatia necorespunzatoare determina o
umiditate crescuta a aerului interior, ce favorizeaza dezvoltarea fungilor. Speciile frecvent
intalnite in Europa sunt: Cladosporium, Aspergillus, Penicillium, Alternaria, care emit
compusi organici volatili, realizeaza spori, produc micotoxine.
In acest studiu prin insumarea diferitelor forme ale manifestarilor alergice (astm bronsic,
conjunctivite, dermatite alergice) ajung sa detina un procent de 11,6% din numarul de cazuri.
Grafic nr. 6. Numar cazuri de boala pe sexe

HTA
150 141
140 Migrene
130 115
120 Artroze
110 94
100 Af Alergice
90 76 Cardiopat ischem
80 70 65
70 Osteoporoza
60 49
50 39 37 Ulcer
40 33 29 29
30 23 26 28 26 25
Diabet
15 15 13 12 13
20 7 8 10 5
10 2 3 1 2 Br. Cr.
0
Anxietate
barbati femei
Cataracta

Grafic nr. 7. Cazurile de boli acute (%)

9%
13%
IACRS
BAP
BDA
78%

DESEURI URBANE

Obiectivele care trebuie urmarite intr-un studiu privind managementul deseurilor sunt:
Dezvoltarea unei strategii de gestiune a deeurilor.
Imbunatatirea sistemului de colectare si transport al deseurilor.
Reorganizarea sistemului de depozitare a deseurilor.

113
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Reducerea cantitatii de deseuri depozitate prin colectare selectiva si tratarea deseurilor


prin compostare.
Construirea unui depozit controlat de deseuri.
Constientizarea populatiei in ceea ce priveste gestiunea deseurilor la nivelul standardelor
europene.
Elaborarea si introducerea unui nou sistem economic de gestiune a deseurilor.
Monitorizarea toturor informatiilor care stau la baza unui sistem european de gestiune a
deseurilor.
Informarea populatiei despre efectul daunator al deseurilor solide municipale.
In anul 2010, cantitatea totala a deseurilor menajere in localitatile incluse in studiu, a fost de
1.436.081,18 tone. Insumand populatia fiecarei localitati, a rezultat o cantitate medie pe
persoana si pe an egala cu 477,77 kg ceea ce inseamna un indice de generare a deseurilor
menajere in medie de 1,30 kg / persoana /zi .
Cantitatea de deseuri menajere (kg/persoana/zi)

Cantitatea de deseuri menajere


(kg/persona/zi)
2.5 2.151
2
kilograme

1.5 1.149
1
0.398
0.5

0
minima media maxima

Ponderea (%) componentelor deseurilor menajere

Ponderea (%) componentelor deseurilor


menajere
80.00%
68.78%
70.00%
60.00%
50.00%
40.00% 36%
Esantion
30.00% 26%
CEE
20.00% 10%
10.00% 4.38%5% 6.20% 5.22%7% 2.87% 2.45%5%
0.00%
Materie Textile Hartie Plastice Sticle Metale
organica

114
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Din situatia comparativa se desprind urmatoarele aspecte:


componenta organica a deseurilor menajere are o pondere foarte mare 68,78%, in cea mai
mare parte fiind vorba de resturi alimentare rezultate din prelucrarea hranei, valoarea fiind
aproape dubla fata de media europeana. Acesti compusi organici sunt un substrat nutritiv
favorabil dezvoltarii germenilor patogeni, a rozatoarelor si insectelor cu rol de vectori.
Prin descompunerea acestor substante organice in special in sezonul cald se degaja
mirosuri neplacute datorita compusilor emisi prin procese de fermentatie sau putrefactie a
resturilor organice.
Deseurile de hartie au o pondere de peste patru ori mai mica 6,20% fata de media
inregistrata in tarile CEE de 26%.
Colectarea sticlelor se face de asemenea in procent de 2,87%, aproape trei ori mai mic fata
de media europeana de 10%.
Colectarea metalelor este sub media din tarile europene, inregistrand o valoare de doua ori
mai mica
Colectarea selectiva a deseurilor se face in toate localitatile , cele mai multe puncte fiind in
orasul Cluj, in numar de 903, comparativ cu Constanta unde sunt 130 puncte. Populatia in
cele doua localitati inregistreaza valori diferite, fiind cu 20.000 locuitori mai multi in
Constanta.
In Cluj densitatea populatiei este de 340 locuitori/ un punct colectare selectiva deseuri.
In Constanta revin 2510 locuitori/ un punct colectare selectiva deseuri.
In Oradea este o repartitie buna 100 puncte la 210 000 locuitori (1 punct la 2100 locuitori).
Focsani 3433 locuitori la un punct colectare selectiva deseuri.
In restul localitatilor din pacate nu se specifica numarul punctelor in care deseurile se
colecteaza selectiv.
Morbiditatea prin boli infectioase si parazitare se coreleaza cu insalubrizarea factorilor de
mediu, si in special a solului si surselor de apa.
Cele mai grave efecte ale unui management defectuos al deseurilor, constau in poluarea
chimica si contaminarea surselor de apa, folosite in scop potabil sau recreational, ceea ce
conduce la cresterea riscului de imbolnavire prin agenti patogeni. Manifestarile in populatie
pot fi uneori epidemice.
Frecventa bolilor infectioase si parazitare, transmise pe cale digestiva in esantionul format
din cele 18 localitati, este prezentata in graficul de mai jos si se observa ca :
pe primul loc cu cele mai multe cazuri de boala sunt bolile diareice acute nespecifice,
in numar de 14 504 din acest total 3 045 cazuri s-au inregistrat in Oradea
reprezentand mai mult de din numarul total de cazuri /esantion;
giardioza inregistreaza 12 180 de cazuri de boala inregistrate , iar in Brasov sunt cele
mai multe cazuri 3 264. Prezenta chistilor de giardia intestinalis in mediu, denota
insalubrizare si risc de reinfestare permanenta a organismului, atat in familie, cat si
in colectivitati. Giardia este implicata etiologic in diareea turistilorcare nu au
imunitate specifica si ajung in zone insalubre, in care eliminarea deseurilor si
aprovizionarea cu apa, prezinta probleme;
pe locul trei sunt cazurile de hepatita A, in numar de 1 813 din care 1478 in Oradea,
care inregistreaza cel mai mare numar / esantion;
dizenteria, prin cele 104 cazuri diagnosticate nu reflecta morbiditatea reala, deoarece
legislatia sanitara nu prevede obligatoriu examenul coproparazitologic pentru fiecare
caz de boala cu tulburari ale tranzitului intastinal. Astfel se considera ca la un caz de
dezenterie diagnosticata prin laborator, se asociaza 3-4 cazuri nediagnosticate;
leptospiroza cu 24 cazuri, transmise prin imbaiere in ape contaminate de rozatoare.

115
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Numar cazuri boala / esantion

nr. cazuri

16000 14504
14000 12180 BDA
12000
Giardioza
10000
Hepatita A
8000
Trichineloza
6000
Dizenteria
4000
1813 Leptospiroza
2000 184 104 24
0

Pe baza unor studii recente europene s-au identificat cateva prioritati, care sunt valabile si in
Romania. Acestea includ:
Confortul termic /energie
Prezenta insectelor in locuinta
Locuinta si bolile psihice
Facilitati necesare populatiei in varsta
Siguranta locuintelor si accidentele casnice
Calitatea mediului residential si activitatile fizice
Calitatea aerului interior si starea de confort a locatarilor.
In studiul privind impactul asupra sanatatii si mediului, generat de conditiile de habitat si
sistemul de gestionare, al deseurilor menajere, s-au desprins urmatoarele concluzii:
Numarul de ore petrecute in zilele libere, in afara spatiului de locuit, pentru 75%
dintre locatari este: pentru femei aproximativ 8 ore, iar pentru barbati este de
aproximativ 10 ore. In concluzie se poate spune ca femeile au o expunere mai mare la
compusii nocivi din aerul interior din locuinta, comparativ cu barbatii.
Din raspunsunsurile privind disconfortul termic in locuinta observam ca aproximativ
un sfert din total locuinte nu asigura conditii de confort termic atat in sezonul cald, cat
si pe perioada iernii.
In aproape jumatate din numarul de locuinte incalzirea se face cu centrala proprie de
apartament, fata de situatia existenta in urma cu 10 ani, cand intr-un studiu similar
efectuat la nivel national, ponderea acestui sistem de incalzire era doar de 11%. Pe
locul doi ca frecventa se plaseaza termoficarea prezenta in 1/4 din locuinte.

In ceea ce priveste managementul deseurilor urbane si impactul asupra sanatatii si mediului


gestionarea deseurilor la noi in tara prezinta deficiente in ceea ce priveste colectarea,
inpunandu-se alinierea la reglementarile Uniunii Europene, care prevad colectarea
diferentiata pe tipuri de deseuri, prin sortarea lor in faza de precolectare.

116
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Astfel :
Depozitarea in amestec a deeurilor (menajere, industriale, stradale, comerciale),
conduce la producerea unui levigat incarcat cu substante nocive, care prin infiltrare polueaza
apele de suprafata si subterane, solul, vegetatia.
Transportul deseurilor nu se face in toate localitatile cu utilaje standard, existand
riscul diseminarii lor, contaminarea mediului si o expunere mare a lucratorilor din salubritate.
Depozitarea deseurilor pe rampe, nu este conforma legislatiei europene, Romania
pana in anul 2017 trebie sa renunte la acest sistem de depozitare a deseurilor cu finantarea
unor rampe ecologice. In cazul depozitelor vechi este necesara finantarea unor proiecte si
masuri de remediere a poluarii produse.
Lipsa canalizarii in unele zone reprezinta o importanta sursa de disconfort a populatiei
si de contaminare a mediului.
Gestionarea incorecta a deseurilor se reflecta in starea de sanatate a populatiei si in
primul rand a lucratorilor din salubritate.
Colectarea selectiva a deseurilor este o problema la nivel national si trebuie extinsa
pentru toata populatia unei localitati prin amplasarea in spatii amenajate a unor recipiente ,
care sa asigure cuprinderea integrala a deseurilor cu un ritm optim de ridicare. In Cluj,
densitatea populatiei este de 340 locuitori/ un punct colectare selectiva deseuri, fiind cea mai
buna situatie din localitatile, care au specificat numarul punctelor de colectare selectiva.
Cel mai bun sistem este cel de sortare la sursa a deseurilor si acest lucru depinde de
comportamentul uman, dar si de existenta unor recipiente in numar corespunzator, dar mai
ales in apropierea locuintei.
Sortarea deseurilor trebuie sa fie urmata de colectare si depozitare separata a
deseurilor in functie de tipul lor.
Unele boli infectioase sunt in relatie directa cu indepartarea sau depozitarea
inadecvata a deseurilor, populatia este afectata in principal de:
pericolul imbolnavirii datorita rozatoarelor si insectelor care se dezvolta in punctele
de precolectare deschise, din zonele de locuit,
pericole de imbolnavire prin contaminarea apei de baut sau a alimentelor,
mirosuri neplacute din puncte de precolectare, din apropierea depozitelor sau in
timpul colectarii deseurilor.
Zilnic fiecare dintre noi arunca un sfert de kg deseuri. In mod sigur, nu toata cantitate este
colectata din cosuri, asa cum exista persoane, care arunca deseurile menajere in cosurile sau
containerele destinate colectarii deseurilor stradale in conditiile in care nu platesc taxa pentru
colectarea deseurilor menajere.

117
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

CAPITOLUL V
GESTIONAREA DESEURILOR REZULTATE DIN
ACTIVITATEA MEDICALA
Ing Oana Curea, Ing Ana Maria Bratu CNMRMC

Deseurile rezultate din activitatea medicala reprezinta deseurile periculoase si nepericuloase


generate de unitatile sanitare, indiferent de forma de organizare. Din cantitatea totala de
deseuri generata, intre 75-90% sunt deseuri nepericuloase si doar 10-25% deseuri
periculoase.
Deseurile periculoase medicale, chiar daca sunt generate intr-o proportie relativ mica, ne duc
cu gandul la riscul de contaminare, infectare, in situatia in care acestea nu sunt gestionate
intr-o maniera corecta. Atat cantitatile cat si tipurile de deseuri rezultate din activitatea
medicala variaza in functie de mai multi factori, cum ar fi: marimea unitatii medicale,
specificul activitatii si al serviciilor prestate, numarul de pacienti asistati sau internati la un
moment dat, perioada anului.
Deseurile periculoase rezultate din activitatea medicala sunt acele deseuri care prezinta un
risc real pentru sanatatea umana si pentru mediu si cuprind deseurile infectioase, deseurile
intepatoare-taietoare, deseurile anatomo-patologice si partile anatomice, deseurile chimice si
farmaceutice si deseurile speciale.
Deseurile nepericuloase sunt deseurile asimilabile celor menajere, rezultate din activitatea
serviciilor medicale, tehnico-medicale, administrative, de cazare, a blocurilor alimentare si a
oficiilor de distributie a hranei. Aceste deseuri se colecteaza si se indeparteaza in acelasi mod
ca deseurile menajere. Deseurile asimilabile celor menajere inceteaza sa mai fie
nepericuloase atunci cand sunt amestecate cu o cantitate oarecare de deseuri periculoase.
Structura deseurilor rezultate din activitatea m edicala
3%
1% 1% Deseuri nepericuloase
15%
Deseur infectioase si anatomo-patologice
deseuri intepatoare-taietoare
Deseuri chimice si farmaceutice
Deseuri speciale*
80%
* citostatice, recipiente sub presiune, termometre sparte, baterii uzate, deseuri rezultate din activitatea Laboratoarelor de
medicina nucleara

Riscurlei posibile ale deseurilor periculoase rezultate din activitatea medicala asupra
sanatatii populatiei
a) directe, in urma manipularii deseurilor periculoase rezultate din activitatea
medicala
Persoanele care vin in contact cu deseurile medicale periculoase prezinta un risc potential de
imbolnavire. Sunt expusi cei care lucreaza in cadrul unitatilor sanitare, precum si cei din afara
acestor unitati, care, fie manipuleaza aceste deseuri, fie vin in contact cu acestea ca urmare a
unei gestionari incorecte.
Principalele grupe de risc sunt:
medici, asistente medicale, personal auxiliar si de intretinere a unitatii sanitare;
pacienti;
vizitatori;

118
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

lucratori din serviciile auxiliare: spalatorie, depozitul de materiale sanitare, cei insarcinati
cu colectarea si transportul deseurilor;
lucratori din serviciile ce se ocupa cu neutralizarea deseurilor periculoase in unitatea
sanitara.
O persoana se poate imbolnavi in urma contactului cu deseurile potential infectioase prin:
intepare, zgariere sau taiere;
intermediul membranelor mucoase de la nivelul ochilor, gurii si nasului;
inhalarea agentilor infectiosi;
ingerarea agentilor infectiosi.
Riscurile generate de deseurile medicale care creaza cea mai mare ingrijorare sunt
reprezentate de posibilitatea contactarii hepatitei B sau C sau SIDA, in urma inteparii cu ace
contaminate sau in urma contactului cu sangele sau alte fluide ce contin sange contaminat cu
rani deschise sau membrane mucoase.
La nivelul anului 2010 ,au fost colectate si raportate date privind cazurile noi de boal la
personalul unitilor sanitare sanitare investigate (390). S-au nregistrat 231 cazuri noi de
mbolnvire la personalul implicat n gestionarea deeurilor n cadrul unitilor sanitare. 190
cazuri sunt reprezentate de plgi tiate/nepate, 12 cazuri sunt reprezentate de Hepatita non A
si B, 26 cazuri de Hepatita B si 3 cazuri de Hepatita A. Comparativ cu anul precedent, in anul
2011, s-au nregistrat doar 56 cazuri noi de mbolnvire, semnificativ mai putine, la
personalul implicat n gestionarea deeurilor medicale, n cadrul unitilor sanitare. 47 cazuri
sunt reprezentate de plgi tiate/nepate, 4 cazuri sunt reprezentate de Hepatita non A si B, 4
cazuri de Hepatita B si 1 cazuri de Hepatita A.

Cazuri noi de imbolnavire la personalul medical implicat in gestionarea

deseurilor medicale, la nivelul anului 2011 (%)

Plagi intepate/taiate

7% 2% Hepatita nonA nonB


7% Hepatita B

Hepatita A

84 %

119
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Date comparative privind cazurile noi de imbolnavire la personalul medical implicat in gestionarea
deseurilor medicale, la nivelul anilor 2009, 2010 si 2011

190
200
180 165
160
140 Plagi intepate/taiate
120 Hepatita A
100 Hepatita B
80 47 Hepatita non A non B
60
40 26
3 7 12
20 3 1 4 4
0
0
2009 2010 2011

De asemenea, exista riscuri si pericole ce pot fi asociate tehnologiilor si implicit


echipamentelor de neutralizare utilizate pentru decontaminarea deseurilor periculoase
medicale, care decurg din dezavantajele pe care le prezinta sau/si din exploatarea
necorespunzatoare.
Multe tratamente de neutralizare bazate pe caldura umeda sau uscata genereaza aer/vapori de
apa la temperaturi inalte. Temperatura vaporilor poate atinge valori cuprinse intre 95-500oC.
Operatorii trebuie informati asupra pericolelor ce pot fi generate de aceste temperaturi
inalte. Suprafetele echipamentelor vor fi izolate cu materiale speciale in scopul protejarii
lucratorilor. Anumite echipamente de neutralizare pot produce zgomot care depaseste de
multe ori nivelul admis legal. De cele mai multe ori zgomotul este asociat utilajului de
procesare mecanica a deseurilor (maruntire, tocare, pisare, etc.) indiferent daca acesta este
integrat in echipamentul de neutralizare sau este independent acestuia. Pentru echipamentele
de conceptie noua, producatorii se preocupa pentru reducerea pe cat posibil a zgomotului,
acest lucru implicand totodata si protectia operatorilor la locul de munca. Si aici,
echipamentele de protectie sunt foarte importante. Este de asemenea importanta
supravegherea starii de sanatate a celor ce lucreaza in incintele unde au loc aceste procese.
Pentru infectiile grave cum sunt hepatita B sau C, personalul medical (in special cei care
manipuleaza direct deseurile) prezinta cel mai mare risc de infectie prin ranirea cu ace
contaminate. Multe din aceste rani se produc ca urmare a recapisonarii acelor hipodermice
inainte de indepartarea lor in recipientele speciale de colectare. Dar si personalul care
deserveste un echipament/statie de neutralizare se poate accidenta in momentul deschiderii
recipientelor de colectare a deseurilor infectioase medicale, un lucru de altfel interzis. De
asemenea, utilizarea unor materiale nerezistente la actiuni mecanice, in confectionarea
recipientelor pentru colectarea deseurilor periculoase medicale (in special a celor intepatoare-
taietoare) pot produce multiple accidente in randul personalului.

120
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Toate persoanele expuse la risc fie prin manipularea directa a deseurilor rezultate din
activitatea medicala, fie prin faptul ca opereaza echipamentele de neutralizare prin sterilizare
termica, trebuie sa fie informate cu privire la modul de transmitere, simptomatologie, aparitia
anumitor semnale de alarma referitoare la o posibila contaminare si procedura ce trebuie
urmata in cazul contaminarii.
b) indirecte, rezultate in urma tratarii prin incinerare a deseurilor periculoase
rezultate din activitatea medicala si posibilul impact asupra mediului si asupra sanatatii
populatiei
Factorii de mediu ce pot fi afectati sunt: aerul, apa solul.
Aerul atmosferic poate fi afectat prin arderea deseurilor periculoase in instalatii
necorespunzatoare, improvizate, dar si in instalatii de incinerare performante, daca
echipamentele de retinere si purificare a gazelor de ardere nu functioneaza adecvat. In situatia
unei statii de incinerare deseuri periculoase, un aspect important il constituie inaltimea
cosului de fum a instalatiei, modul de operare si intretinere, precum si timpul de
functionare.Avand in vedere faptul ca incinerarea deseurilor periculoase rezultate din
activitatea se produce la temperaturi ridicate (850oC), rezulta deopotriva emisii de gaze in
aerul atmosferic, cat si cenusa. Cenusa este considerata un produs secundar in urma
procesului de incinerare, cu o structura granulata fina ce se poate raspandi foarte usor in
atmosfera. De aceea, cenusa trebuie colectata in conditii de siguranta si depusa in depozitul
de deseuri. Daca nu se respecta conditiile de colectare, iar depozitul de deseuri este
necorespunzator din punct de vedere constructiv, cenusa poate afecta panza freatica.
Emisiile de gaze in atmosfera sunt reprezentate de poluanti care pot afecta avea un impact
negativ asupra mediului si asupra starii de sanatate a populatiei. Principalii poluanti ce pot
rezulta in urma proceselor de incinerare sunt reprezentati de: particule in suspensie, metale
grele (plumb, mercur, arsenic, beriliu, cadmiu, crom, etc.), gaze acide (HCl, HF, HBr, SO2,
Nox, NH3), compusi carbonati (dioxine si furani), hidrocarburi aromatice policiclice,
bifenilipoliclorurati, dioxid de carbon.
Poluantii deosebit de toxici si persistenti in mediul inconjurator sunt dioxine si furanii.
Acesti poluanti se formeaza in urma proceselor de combustie. Dioxinele si furanii prezinta
un inalt grad de toxicitate, sunt putin solubili in apa, lipofili, fiind foarte stabili si persistenti
in mediul inconjurator.
Dioxinele si furanii pot fi absorbite de catre plante, animale salbatice si oameni, acestea
depozitandu-se in grasime.
Apa poate fi poluata prin depozitarea necontrolata a deseurilor in apropierea cursurilor de
apa, sau prin evacuarea apelor uzate provenite de la echipamentele de purificare a gazelor de
ardere ale statiilor de incinerare. O alta cale de afectare a apei este reprezentata de evacuarea
in sistemul de canalizare municipal a deseurilor periculoase lichide. Un alt mod de afectare a
apei este reprezentat de evacuarea deseurilor chimice lichide in sistemul de canalizare, ceea
ce poate avea impact negativ asupra starii de sanatate a populatiei. Aceleasi probleme pot fi
cauzate si de evacuarea neadecvata a deseurilor farmaceutice, reprezentate de antibiotice si
alte medicamente, metale grele cum ar fi mercurul, fenoli si derivatii sai, dezinfectanti si
antiseptici.
Solul poate fi poluat, fie direct prin depozitarea deseurilor pe sol fara utilizarea masurilor de
protectie specifice unui depozit controlat, fie prin depozitarea cenusii rezultate in urma
proceselor de incinerare. O problema grava de poluare a solului si implicit a mediului poate fi
reprezentata de evacuarea necontrolata a deseurilor periculoase rezultate din activitatea
unitatilor sanitare, in natura. Datorita acestor incidente vor fi afectate apa freatica, solul in
general, vegetatia, precum si starea de sanatate a comunitatii.

121
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

O evaluare mai buna a riscurilor si efectelor expunerii poate permite imbunatatirea


managementului deseurilor medicale si de asemenea planificarea masurilor de protectie
adecvata.

Generarea si modul de gestionare a deseurilor rezultate din activitatea medicala

Din analiza datelor colectate si raportate in cadrul sintezei nationale Monitorizarea si


inspectia modului de gestionare a deseurilor rezultate din activitatea medicala elaborata de
Institutul National de Sanatate Publica la nivelul anilor 2010 si 2011, reiese faptul c unitile
sanitare investigate realizeaz o separare corect a deeurilor. Deficiena legata de colectarea
deeurilor neptoare/tietoare, n special n ceea ce privete lipsa ambalajulului specific
modului de colectare a acestei categorii de deeuri (recipient confecionat din polipropilen,
prevzut cu sistem de nchidere temporar i definitiv) este prezentata intr-un procent foarte
mic, atat la nivelul anului 2010, cat si la nivelul anului 2011. Acest lucru s-ar putea datora
modului incorect de gestionare a deeurilor periculoase neptoare/tietoare, care poate
prezenta riscuri majore de contaminare pentru personalul medical i nu numai.
Din analiza datelor, la nivelul anului 2010, privind transportul intern al deeurilor, reiese c
aceast activitate se realizeaz n mare parte (70%) manual. In anul 2011, acest procent scade
cu 6%, utilizandu-se mai mult mijloacele speciale de transport (crucioare, lift, containere
mobile). Chiar daca pana in anul 2010, chestionarele completate nu au evidentiat existenta
unui traseu separat al deseurilor rezultate din activitatea medicala, fa de cel al pacienilor i
vizitatorilor, in anul 2011 aceasta situatie s-a imbunatatit in majoritatea cazurilor, deoarece
spitalele investigate au raportat intr-un procent de 76% existenta unui circuit separat al
deseurilor fata cel al pacientilor si vizitatorilor.
In ceea ce privete depozitarea temporar a deeurilor in anul 2010, exist spaii special
amenajate n majoritatea unitilor sanitare investigate (92%), procentul crescand in 2011 cu
4%. De asemenea procentul privind utilizarea containerelor mobile in aceste spatii, creste cu
3% in 2011, comparativ cu 2010 (91% spitale).
Eliminarea final a deseurilor periculoase rezultate din activitatea medicala

Inca din anul 2008, in Romania au fost inchise toate crematoriile unitatilor sanitare, utilizate
pentru arderea deseurilor periculoase medicale. Unitatile sanitare au externalizat serviciile de
tratare prin sterilizare termica/incinerare a deseurilor periculoase medicale. Cantitatea de
deseuri periculoase medicale incinerata la nivelului anului 2010 este de 5461.56 tone/an, iar
la nivelul anului 2011 este de 5131.84 tone/an. O alt alternativ privind tratarea deseurilor
este reprezentat de neutralizarea prin sterilizare termic a deeurilor periculoase medicale in
statii de neutralizare ce functioneaza in sistem centralizat sau echipamente de capacitate
relativ mica, amplasate la nivelul unitii sanitare (echipamente proprii). Dupa tratare, in
ambele cazuri, deseurile sunt apoi depozitate in depozitul de deseuri nepericuloase din
regiunea respectiva. Prin derularea proiectului PHARE in domeniul deseurilor rezultate din
activitatea medicala, de catre Ministerul Sanatatii, in anul 2009, au fost achizitionate 28 de
echipamente de neutralizare prin sterilizare termica a deseurilor periculoase medicale pentru
spitalele din Romania, acest lucru contribuind la buna desfasurare a tratarii termice la
temperaturi scazute a deseurile infectioase rezultate din activitatea medicala. Cantitatea totala
de deseuri periculoase rezultate din activitatea medicala tratata prin sterilizare termica in anul
2010, a fost de 3886,12 tone/an (din aceasta cantitate totala, 3466 tone/an au fost tratate in
statii de neutralizare ce functioneaza in sistem centralizat, iar 420,12 tone/an au fost tratate in
echipamente de neutralizare de capacitate relativ mica, la nivelul spitalului). In anul 2011
datele rezultate privind cantitatea de deseuri periculoase medicale tratate prin sterilizare
termica este de 2831.36 tone/an (din aceasta cantitate totala, 2565.92 tone/an au fost tratate in

122
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

statii de neutralizare ce functioneaza in sistem centralizat, iar 265.44 tone/an au fost tratate in
echipamente de neutralizare de capacitate relativ mica, la nivelul spitalului). Exista unitati
sanitare care utilizeaza doua alternative de eliminare finala (contract incinerare/contract statie
neutralizare prin sterilizare termica/echipament propriu). Atat incinerarea, cat si neutralizarea
prin sterilizare termica sunt doua alternative acceptate si recomandate pentru tratarea termica
a deseurilor periculoase rezultate din activitatea medicala. Incinerarea este adresata unei
game largi a deseurilor periculoase medicale, iar neutralizarea prin sterilizare termica se
recomanda doar anumitor categorii de deseuri periculoase medicale, si anume deseurile
infectioase si intepatoare-taietoare.
n anul 2010, la nivelul unitilor sanitare cu paturi din Romnia, cantitatea de deeuri
periculoase medicale estimat la nivel naional pentru anul 2010 a fost de 10669 tone/an, iar
in anul 2011 de 10800 tone/an.
Estimri privind cantitile de deeuri periculoase rezultate din activitatea medical n
anii 2009, 2010 si 2011

Cantiti medii estimate Valori medii


Anul Nivelul de estimare
(t/an) (t/an)

41 judee 6607
2009 11862
Municipiul Bucureti 5255

41 judee 9030
2010 Municipiul Bucureti 1639 10669

8801
41 judee
10800
2011
Municipiul Bucureti 1999

123
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

CAPITOLUL VI
INTOXICATII ACUTE NEPROFESIONALE CU PESTICIDE
Dr Mihaela Purcarea

Pesticidele sunt substante biologic active destinate utilizarii in agricultura, silvicultura, spatii
de depozitare, in scopul prevenirii, diminuarii, indepartarii sau distrugerii daunatorilor,
agentilor fitopatogeni, buruienilor, insectelor si rozatoarelor. Anterior utilizarii, ele sunt
testate din punct de vedere toxicologic. Utilizarea lor inadecvata poate fi daunatoare sanatatii
omului, animalelor precum si mediului inconjurator.
Pesticidele obinute n urma unor sinteze chimice constituie exemple de compui ai cror
aplicare este riscant, deoarece, ca produse introduse nemijlocit n mediu se rspndesc n
toate elementele acestuia. Cu toate c producerea lor este concentrat doar n cteva ri,
datorit exportului aplicarea acestora a devenit mondial.
Principalul beneficiar al pesticidelor este agricultura, unde se aplic n scopul proteciei
plantelor n timpul vegetaiei, precum i a produselor agricole dup recoltare (n mijloacele de
transport i n depozite). Mult mai mic este consumul de pesticide n silvicultur i n
serviciile sanitare, ns, n unele ri, aplicarea pesticidelor n combaterea bolilor molipsitoare
transmise de nari devine nc una din cauzele principale directe de poluare a mediului. n
mod indirect, contribuia la aceast poluare o au industria textil, industria pielriei i a
obinerii de mase plastice unde pesticidele sunt aplicate pentru prevenirea invaziei de ciuperci
i insecte. De asemenea, pentru dezinsecie pesticidele se utilizeaz i n industria vopselelor,
n aviaie, n navigaia maritim, n transportul feroviar i n cel auto. Un rol analog
ndeplinesc gospodriile casnice n care pesticidele sunt aplicate sub form de aerosoli contra
moliilor i mutelor, precum i ca mijloace de ndeprtare a tnarilor i n scopul proteciei
plantelor ornamentale.
Din pcate, pesticidele se caracterizeaz prin lipsa aciunii selective; ele pot provoca
intoxicaii acute oamenilor, mai ales celor care lucreaz la producerea i aplicarea lor. De
exemplu, n afar de insectele care distrug plantele n timpul vegetaiei i dup recoltare, pot
s piar sub influena pesticidelor i albinele folositoare, iar la combaterea buruienilor pot fi
afectate chiar i plantele a cror protecie se urmrete. Asemenea situaii sunt agravate de
aplicarea incorect a pesticidelor. De aceea, cunoaterea puterii i a direciei aciunii la
distan a pesticidelor este indispensabil pentru a prentmpina introducerea n practic a
anumitor pesticide sau pentru a limita sfera de aplicare a altora.Expunerea populatiei la
pesticide poate fi accidentala ( profesionala si neprofesionala ) si voluntara ( sinucideri si
omucideri ).
Intoxicatiile neprofesionale cu pesticide pot fi acute (accidentale sau voluntare) si
cronice in urma expunerii cronice prin reziduuri din apa si alimente.
In anul 2010 s-au nregistrat:
- 260 cazuri de intoxicaii acute neprofesionale cu pesticide
o 86 cazuri accidentale (33,07%)
o 164 cazuri voluntare (63,07%)
o 10 cazuri de intoxicatii neprecizate (3,84%)
- 15 cazuri mortale (5,76%) din care 14 cazuri (93,71%) au fost voluntare.

n 2011 s-au inregistrat:


- 185 cazuri de intoxicatii
o 76 cazuri accidentale (41,08 %)

124
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

o 106 cazuri voluntare (57,92 %)


o 3 cazuri neprecizate (1,62 %)
- 19 cazuri mortale (10,27 %) din care 16 cazuri voluntare (84,21%)

INTOXICATII ACCIDENTALE SI VOLUNTARE

200

150

100 2010
2011
50

0
accidentale voluntare

NUMAR CAZURI INTOXICATII- DECESE


300

250

200

150 Nr.cazuri
Nr.decese
100

50

0
2010 2011

Intoxicatiile acute neprofesionale cu pesticide pot fi provocate prin ingestie, inhalare sau
expunere dermala
Calea de ptrundere n organism a toxicului a fost preponderent oral, prin ingestie, n 234
cazuri, in 2010 si 157 in 2011
Intoxicatiile aparute prin ingestia toxicului sunt cele mai severe si se pot produce fie
voluntar(in scop suicidar) fie accidental prin ingerarea produsului depozitat necorespunzator,

125
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

in ambalaje fara eticheta sau in ambalaje utilizate pentru produsele alimentare, prin omiterea
spalarii mainilor dupa manipularea pesticidelor si contaminarea alimentelor ce vor fi ingerate.

Din cele 260 cazuri de intoxicacaii nregistrate in 2010 majoritatea pacienilor au fost aduli
209, 30 copii i 21 adolesceni iar in 2011 din 185 cazuri 153 au fost adulti, 23 copii si 9
adolescenti
Este necesara o atentie sporita pentru prevenirea ingestiei in special la copii care
nesupravegheati pot ingera accidental produsele depozitate impropriu precum si interzicerea
prezentei copiilor in locurile unde sunt depozitate pesticidele si in zonele de lucru.

INTOXICATII PE GRUPE DE VARSTA

250
200
2010
150
2011
100
50
0
Copii Adulti Adolescenti

Dup gravitatea cazurilor de intoxicaii au fost nregistrate in


2010 - 95 cazuri de forme uoare, 54 cazuri de forme medii, 69 cazuri de forme grave.
2011 - 66 forme usoare, 52 medii, 33 forme grave

INTOXICATII FUNCTIE DE GRADUL DE SEVERITATE

100

50 2010
2011
0

Cazuri usoare
Cazuri medii
Cazuri grave

126
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Pesticidele se clasifica in functie de structura chimica (organoclorurate, organofosforice,


carbamati, piretroizi etc), de starea de agregare (lichide, solide), de domeniul de utilizare
(insecticide, ierbicide, raticide etc)
n ceea ce privete domeniul de utilizare al produselor ce au determinat intoxicaiile acute
neprofesionale cu pesticide, ponderea o dein insecticidele, prezente n 175 cazuri in 2010 si
120 in 2011 fiind urmate n ordine de erbicide n 18 cazuri in 2010 si 2011, rodenticide n 12
cazuri in 2010 si 16 cazuri in 2011.

INTOXICATII FUNCTIE DE DOMENIUL DE UTILIZARE


AL PRODUSELOR

200

150 2010
2011
100

50

0
Insecticide Erbicide Rodenticide

Cele mai multe cazuri de intoxicaii inregistrate au fost cu carbofuran 24 cazuri in 2010 si 19
cazuri in 2011.
Carbofuranul este unul dintre cele mai toxice pesticide din grupa carbamatilor (neurotoxic)
folosit ca insecticid. Intoxicatia cu acest produs este din cele mai grave, gravitate ce depinde
de calea de patrundere in organism, timpul de expunere, doza. Desi substanta este interzisa in
UE, in Romania se mai foloseste ca insecticid iar provenienta toxicului ramane in cele mai
multe cazuri necunoscuta.
Se impune un control mai riguros n privina respectrii dispoziiilor legale ce reglementeaz
regimul pesticidelor de ctre organele responsabile ce ar trebui s elucideze modul n care
unele produse au ajuns la ndemna populaiei.
Este necesar o supraveghere atent a copiilor n familie n anul 2010 au fost raportate 30
cazuri de intoxicaii acute neprofesionale cu pesticide la copii si 23 in 2011, precum i o mai
bun informare i educare a adulilor ce folosesc produse pesticide n agricultur i profilaxia
sanitar-uman.
Si in 2010 si 2011 au fost 7 judete care au raportat 0 intoxicatii in ambii ani (Alba, Arad,
Brasov, Buzau, Caras Severin, Olt si Teleorman).
In 2010 cele mai multe cazuri au fost raportate de DSP Bucuresti 39 urmata de DSP Prahova
33 si DSP Dolj 23 cazuri.
In 2011 DSP Bucuresti a raportat doar pe primele doua trimestre ale anului 8 cazuri, DSP
Prahova 33 si DSP Mures 24 cazuri de intoxicatii.

127
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

CAPITOLUL VII

UTILIZAREA PRODUSELOR COSMETICE


Biochim Irina Tanase CNMRMC

Cosmeticele reprezint o categorie de produse de larg consum, cu urmtoarele riscuri


specifice pentru starea de sntate a populatiei generale:

- patologie divers asociat etiologic de contaminarea chimic /microbiologic


- expunere cumulativ pe ci multiple: dermal, inhalare i oral ;
- compoziie variabil, format din numeroase substane a cror profil toxicologic este
uneori incomplet cunoscut;
- frecvena mare de utilizare pentru toate grupele de vrst ;
- numr crescut de indivizi expui, inclusiv grupuri populaionale sensibile (ex.
imunitate sczut sau compromis, alergii, alte patologii pre-existente);
Problemele tipice asociate cu folosirea cosmeticelor implic iritaiile i alergiile. Reaciile
alergice sau de sensibilizare pot fi asociate cu un ingredient, fiind generate de sensibilizarea
anterioar la un anumit chimical sau la unul similar din punct de vedere structural. Reaciile
alergice nu prezint o relaie obinuit doz-rspuns. Pentru existena unei reacii alergice
este necesar ca un chimical sau un metabolit al acestuia s se combine cu o protein a
organismului pentru a forma un antigen; organismul produce anticorpi, iar interaciunea
antigen-anticorp provoac alergia.
La cosmetice, rspunsurile obinuite cuprind dermatite nsoite de prurit al pielii sau
inflamarea membranelor oculare. Unele probleme sunt incidente izolate, precum aplicarea
produselor pe pielea lezat sau folosirea sensibilizanilor slabi care afecteaz o parte foarte
mic a populaiei. Studiile evideniaz numai o parte a reaciilor adverse care au loc n
realitate, deoarece un consumator care suspecteaz c un produs i cauzeaz o problem va
nceta s l mai foloseasc, fr a-l raporta autoritilor n sntate. n consecin, raportele
tind s evidenieze produse care determin dermatoze acute sau cronice, capabile s creeze
dizabiliti.
Astfel la nivel naional, n anul 2010 au fost nregistrate 12522 cazuri de dermita seboreic i
104013 cazuri de dermit alergic de contact, incidena cea mai crescut fiind la populaia cu
vrsta sub 1 an : 1176,13/100000 vs. media pe ar de 58,43/100000 pentru dermita
seboreic i respectiv 4841,55/100000 vs. 485,33/100000 media pe ar de pentru dermita
alergic de contact (Sursa: Centrul Naional de Statistic i Informatic n Sntate Public
(CNSISP).
Cele mai grave reacii sunt cele care au loc n zona periocular, manifestate prin senzaie de
arsur n ochi, pleoape sau n mucoase, persistente i uneori fr a fi nsoite de iritaie
evident, fiind cauzate de evaporarea substanelor volatile sau potenialii iritani.
Cel mai frecvent, dermatitele de contact ale pleoapelor i zonei periorbitale sunt cauzate de
cosmeticele aplicate pe fa, unghii cu toate c reaciile pot s apar i n alte locuri.
Sunt posibile dermatite de contact iritante sau alergice care implic produse cosmetice sau
materiale pe care sunt aplicate cosmetice.
Infecia datorat produselor contaminate sau incorect conservate poate determina
conjunctivite cronice si blefarite (inflamarea pleoapelor). Cheratitele si ulcerele corneale (n
special cele cauzate de Pseudomonas aeruginosa) pot determina piederea vederii. nafar de
Pseudomonas, exist i alte organisme comune precum, Staphylococcus epidermis,
Staphylococcus aureus, i fungul numit Fusarium solanae. La nivelul Romniei n anul 2010

128
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

s-au nregistrat 1467 cazuri de cheratit, avnd o inciden de 6,85/100000 (Sursa: Centrul
Naional de Statistic i Informatic n Sntate Public (CNSISP).
Deoarece sunt produse care circul liber pe pia, informaiile privind sigurana cosmeticelor
se obin doar prin supraveghere, inspecie i monitorizare, iar msurile de reducere a
riscurilor se aplic numai dup stabilirea cauzalitii efectelor adverse. Din aceste motive i
pentru coerena activitilor, Comisia Europeana n colaborare cu autoritile din Statele
Membre au stabilit prioritile n cadrul Programului de Lucru [ENTR/F/3/BM/bl D(2007)]
pentru Platforma European a Autoritilor de Supraveghere a Pieei Cosmeticelor
(PEMSAC).
n relaie cu expunerea consumatorului, au fost derulate n 2010 i 2011 ase campanii
tematice de supraveghere, pentru care au fost selectai indicatori de monitorizare
chimic/microbiologic prevaleni pentru riscul generat de respectiva categorie de produs:
- monitorizarea acidului mercaptoacetic (acid tioglicolic), i a amoniacului liber din produsele
de uz profesional pentru ondularea/ndreptarea prului
- monitorizarea nitriilor din din ampoanele si gelurile de du destinate copiilor 0-3 ani
- monitorizarea numrului de bacterii aerobe mezofile, i a patogenilor: Pseudomonas
aeruginosa, Staphylococcus aureus, Candida albicans din produsele de igien (serve ele
umede), alte produse destinate copiilor 0-3 ani (ampon i crem), produsele de protecie
solar i din cremele de ras
- monitorizarea metalelor grele (plumb, cadmiu) din produsele pentru machiaj i produsele
destinate aplicrii pe buze
Totodat, n colaborare cu Centrul Naional de Evaluare i Promovare a Strii de Sntate s-
au desfsurat doua campanii naionale pentru modelarea comportamentului consumatorilor n
materie de sntate, fa de riscurile generate de utilizarea tatuajelor negre pe baza de henna
avnd coninut ridicat de p-fenilendiamina (PPD) i utilizarea corect a produselor pentru
protecie solar.

Factori de mediu monitorizai i implicaiile acestora asupra strii de sntate


Acidul mercaptoacetic (acid tioglicolic) i derivatii acestuia, precum i amoniacul liber din
produsele de uz profesional pentru ondularea/ndreptarea prului
Exist rapoarte conform crora utilizarea produselor comerciale de ondulare permanent
poate determina nroire conjunctival. Doar n conditii oculzive, aceti ingredieni pot fi
iritani cumulativi i posibil sensibilizani slabi. La unii pacieni (n special persoanele care
lucreaz n saloane de coafur), tioglicolatul de gliceril a indus reacii alergice la concentraii
mai mici de 0,25%, motiv pentru care s-a considerat c aceti ingredieni cosmetici ar putea
fi folosii n siguran prin creterea duratei intervalului ntre dou utilizri, iar persoanele
expuse profesional trebuie s evite contactul cu pielea. 0+66
Hidroxidul de amoniu (amoniacul) poate cauza iritarea ochilor i a pielii. Agenii de ajustare
ai pH-ului pe baza de amoniac pot vtma grav ochii, n special soluiile concentrate,
deoarece amoniacul prezint o tendin special de a penetra corneea i de a leza structurile
profunde ale ochiului. Soluiile concentrate de amoniac pot determina arsuri ale pielii, iar cele
diluate (n special dup expuneri repetate) pot irita pielea. Iritarea la acidul tioglicolic din
soluiile de ondulare permanent a prului poate crete alergia la colorani. De exemplu,
persoanele expuse profesional din saloanele de coafur care au folosit sistemul de ondulare
la rece timp de cteva luni nu au mai putut manipula colorani pe care anterior pielea i
tolera.
n cadrul programului de monitorizare a amoniacului liber i a acidului mercaptoacetic
(acidului tioglicolic) din produsele profesionale de ondulare/ndreptare a parului, au fost

129
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

prelevate randomizat 37 probe (dublu eantionate) pe a cror etichet erau menionate ca


ingrediente aceste substane.
Ordinul MS nr. 1448/2005 cu modificarile i completarile ulterioare prevede pentru
amoniacul liber o concentraie maxim admis de 6% (calculata n amoniac) i respectiv
pentru acidul mercaptoacetic (acidul tioglicolic) de 11% la utilizare cu pH ntre 7-9,5 n
produsele de uz profesional.
Rezultatele au evideniat urmatoarele :
- valoarea pH-ului la un produs a fost de 10,58 (nafara domeniului de admisibilitate).
- Concentraia de acid tioglicolic a depit la 2 produse valoarea c.m.a.
- valoarea medie a concentraiei de amoniac liber determinat n eantioanele analizate a
fost de 0,38%) (3800 ppm) (DS+/- 0,02 ; p>0,05), ceea ce arat o valoare mult
scazut faa de limit,
- valoarea medie a concentraiei de acid mercaptoacetic (acid tioglicolic) a fost de
5,88% (58800 ppm) (DS+/- 0,08 ; p>0,05), ceea ce arat o valoare foarte scazut
faa de limit
Nitriii din produsele cosmetice destinate copiilor 0-3 ani - precursori in situ responsabili de
formarea nitrozaminelor cu potential cancerigen pentru sanatate
Nitritii reactioneaza cu aminele secondare si formeaza nitrozaminele in mediu cu valori de
pH mai mici ca 7 (mediu acid). N-Nitrozamineele implica ric pentru sanatate avand in vedere
carcinogenitatea lor. Din anul 1992, reglementarile care restrictioneaza prezenta N-
nitrozaminelor in cosmetice au devenit operationale in Uniunea Europeana. Problemele
legate de contaminarea cosmeticelor sunt legate de NDELA (N-nitrozodietanolamina) si
NMPABAO (2-etilhexil 4-(N-nitrozo-N-metilamino)benzoatul).
Conform ordinului MS nr. 1448/2005 cu modificarile si comlpetarile ulterioare nitritii sunt
interzisi in produsele cosmetice, cu exceptia nitritului de sodiu care este permis pana la o
concentratie de 0,2%. Aceasta interzicere este motivata de faptul ca exista posibilitatea de
formare a nitrozaminelor clasa de compusi considerata cancerigena prin reactie in situ cu
alcanolaminele (ingrediente prezente frecvent in produsele de spalare precum sampoanele sau
gelurile de dus).
In cadrul programului de monitorizare nitritilor, au fost prelevate randomizat 44 de probe de
ampon sau creme(dublu esantionate) in vederea determinarii acestui contaminant al apei
din fluxul tehnologic.
Rezultatele determinarilor analitice calitative si cantitative nu au evideniat prezenta nitritilor
peste limita de detectie a metodei.
Contaminarea bacterian
Organismele izolate din produsele care conin ap i sunt insuficient conservate cuprind
specii de Klebsiella, Enterobacter, Staphylococcus si Bacillus, Pseudomonas, inclusiv P.
aeruginosa, Burkholderia cepacia, Penicillium si Candida albicans. Germenii gram-negativi
sunt cei mai ntlnii, deoarece prezint capacitate metabolic foarte diversificat, fiind
capabili de supravieuire n medii cu condiii variabile. Sursa de contaminare o reprezint
apa.
Consecine clinice ale contaminrii
Cele mai vulnerabile segmente populaionale sunt nou-nscuii, vrstnicii, persoanele bolnave
debile sau cele care care urmeaz tratament medicamentos, prezentnd un risc crescut de
patologie infecioas.

130
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Contaminarea cosmeticelor poate fi generat de ap i nutrienii prezeni, care fac aceste


produse susceptibile la creterea microbiana, cu toate c exist puine rapoarte care o asociaz
cu afeciuni. Cel mai adesea, microorganismele reprezint cauza alterrilor organoleptice,
cum ar fi mirosul, consistena i culoarea.
Situaia la nivel naional din anul 2010 arat c au existat 47088 cazuri de candidoz,
incidena cea mai crescut fiind la populaia cu vrsta sub 1 an : 2160,89/100000 vs. media
pe ar de 219,72/100000 (Sursa: Centrul Naional de Statistic i Informatic n Sntate
Public (CNSISP).
Produsele destinate copiilor sub 3 ani, aplicrii pe piele, aplicrii perioculare i aplicrii pe
mucoas fac parte din categoria 1 de risc microbiologic - pentru care sunt acceptabile mai
puin de 10 -2 bacterii aerobe i fungi pe gram sau mililitru pentru materiile prime sau produs
finit, iar tulpinile patogene reprezentative precum Staphylococcus aureus, Pseudomonas
species, Enterobacteriaceae, Candida albicans trebuie s fie absente.
n cadrul programului de monitorizare din anul 2010 i 2011 a contaminanilor patogeni din
produsele de igien destinate copiilor 0-3 ani (2010), creme de ras i produse de protecie
solar (2011) comercializate ctre populatie, au fost prelevate randomizat 46 probe (dublu
eantionate)/an, din 39 de judee i municipiul Bucureti. Rezultatele au evideniat
urmtoarele :
-
la toate produsele analizate numrul total de bacterii aerobe mezofile a fost <10 -2
- la toate produsele analizate, contaminanii patogeni (bacterii i levuri) au fost abseni;

Metale grele
Numeroase metale grele sunt interzise ca ingrediente n produsele cosmetice comercializate
n Uniunea Europeana. Cu toate acestea, impuritile exist datorit naturii persistente a
acestor substane i a faptului c se gsesc n mediul nconjurtor. Scopul monitorizrii a fost
acela de a determina i comunica nivelele i limitele acestor impuriti n produsele
cosmetice, focalizat pe metalele grele cu proprieti toxicologice semnificativ cunoscute:
plumbul i cadmiul.
n Romnia, autoritile au implementat numeroase msuri pentru reducerea cantitii de
metale grele la care populaia este expus, inclusiv interzicerea lor n cosmetice. Plumbul,
arsenul, cadmiul, mercurul, stibiul i cromul sunt ingrediente interzise n cosmeticele vndute
n Romania i Uniunea European. n consecin, aceste elemente, sau compui ce conin
aceste elemente, nu pot fi adugate n mod intenionat n produsele cosmetice, fiind prevzute
ca ingrediente interzise n Anexa II a Ordinului nr. 1448/2005.
Metalele prioritare din punct de vedere toxicologic n cosmetice sunt plumbul, arsenul,
cadmiul, mercurul i stibiul.
Calea dermal este predominant n expunerea la cosmetice, deoarece majoritatea este
aplicat pe piele. Absorpia dermal a metalelor grele este aproape minimal, absorpia
elementelor individuale fiind influenat de o serie de factori precum proprietile fizico-
chimice ale amestecurilor. Expunerea oral poate avea loc la cosmeticele folosite perioral,
precum i dup contactul gurii cu mna pe care au fost aplicate produse cu impuriti de
metale grele. Expunerea prin inhalare este considerat de obicei neglijabil.
Nu exist prevederi specifice pentru stabilirea unor limite de concentraie ale plumbului si
cadmiului. Prevederile incidente impun aplicarea principiilor de buna practica de fabricatie
(GMP sau BPF), iar prezena neintenionat a unei mici cantiti a unei substane interzise,
provenind din impuritile componentelor naturale sau sintetice, din procesul de fabricare,
depozitare, migrare din ambalaje, care este tehnic inevitabil n condiii de bune practici de

131
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

fabricaie, este admis numai n cazul n care aceast prezen este n conformitate cu
cerintele de sigurana ale produsului cosmetic, prevazute la art.5 de la Legea nr. 178/2000.
inand cont de cele prezentate anterior, s-au admis urmtoarele valori de concentraie
maxim pentru metalele grele:Plumb:20 ppm i Cadmiu:5 ppm
Plumb
Plumbul exercit efecte adverse asupra a numeroase organe i sisteme incluznd sistemul
nervos central (SNC), rinichilor i sistemului hematopoietic. Copiii sunt expui n mod
special riscului de efecte adverse subtile ale expunerii cronice de doze mici de plumb,
ntocmai ca femeile nsrcinate i fetuii. Acetia absorb aproape 50% din plumbul ingerat.
Identificarea relaiei cauzale ntre expunere i efecte este complicat datorit diferenelor ntre
timpul de expunere i timpul de apariie a efectelor. Expunerea mai mare la plumb generat
de folosirea cosmeticelor a avut loc n trecut ca urmare a folosirii preparatelor de colorare
progresiv a prului pe baza de acetat de plumb, ns n prezent plumbul este interzis spre a
fi folosit n compoziia tuturor cosmeticelor. Organizaia Mondial Sntii (OMS) a
stabilit 25 g Pb/kg corp/sptamna ca fiind consumul tolerabil provizoriu acceptat (PTWI)
la copii.
Cadmiu
Cadmiul este clasificat ca fiind carcinogen pentru om. Absorpia cadmiului prin piele este
joas (0,5%) i ar trebui s constituie o problem doar situaiile unor soluii concentrate n
contact cu pielea timp de cel puin cteva ore. Limitele orale acceptabile pentru cadmiu
includ de la 0.09 g/kg corp/zi pn la 3 ppm . OMS a stabilit un consum zilnic tolerabil
provizoriu acceptat pentru cadmiu de 1 g/kg corp/zi.
n cadrul programului de monitorizare a contaminanilor chimici, in anul 2010 au fost
prelevate cu ocazia inspeciei - 41 probe, (dublu eantionate), iar in 2011 46 probe (dublu
eantionate), din 41 de judee i municipiul Bucureti, pentru determinrile analitice de plumb
i cadmiu din trusele de machiaj. Determinrile cantitative i calitative prin metoda
mineralizrii umede sulfonitric urmat de determinare spectrofotometric de absorbie
atomic n flacar, limita de detecie a metodei fiind de 1 ppb.
Rezultatele au evideniat urmtoarele :
- valoarea medie a nivelului de plumb determinat n eantioanele analizate a fost de
0,18 ppm (DSr+/- 0,02)
- valoarea medie a nivelului de cadmiu din eantioanele analizate a fost de 0,004 ppm
(DSr+/- 0,001) ;
- Media concentraiei de plumb la eantioanele analizate a fost de cca 100 ori mai
sczut dect cea considerat ca inevitabil din punct de vedere tehnic n condiiile
respectrii bunei practici de fabricaie (20 ppm)
- Media concentraiei de cadmiu la eantioanele analizate a fost de cca 1250 ori mai
sczut dect cea considerat ca inevitabil din punct de vedere tehnic n condiiile
respectrii bunei practici de fabricaie (5 ppm)
Produsele selectate randomizat au fost analizate n privina coninutului de metale grele, toate
valorile fiind semnificativ mai sczute dect limitele autoimpuse de industrie (ghidurile
COLIPA) n condiiile respectrii bunei practici de fabricaie ale produselor cosmetice.
Astfel, valorile totale msurate nu furnizeaz motive de ngrijorare pentru sntate.
Raportarea reactiilor adverse: n anul 2010 nu au fost raportate reacii adverse generate de
produsele cosmetice, iar n anul 2011, au fost raportate dou reacii adverse, ambele
nregistrate n municipiul Bucureti - dup cum urmeaz:

132
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

- o reacie generat de un balsam pentru pr, fabricat n Bulgaria i distribuit n Romnia,


manifestat prin existena unor reziduuri pe firul de pr, dup cltire, degresarea i nclcirea
firelor de pr;
- o reacie generat de o vopsea pentru pr, de provenien necunoscut, manifestat prin
prurit la nivelul scalpului;
Ambele reacii au fost tranzitorii, pacienii fiind recuperai n totalitate, fr a fi necesar
spitalizarea, tratamentul aplicat fiind simptomatic.
Henna cu coninut ridicat de p-fenilendiamina (PPD)
Se cunoate c p-fenilendiamin (PPD) este o component de sensibilizare frecvent n
produsele de colorare a prului permanent i n tatuajele temporare pe baz de henna ;
expunerea la aceasta n produsele de colorare a prului poate cauza dermatite acute cu edem
facial sever. Reaciile locale severe la PPD pot s apar n tatuaje henna neagr la aduli i
copii. Datele epidemiologice indic faptul c prevalena median a reaciilor pozitive de
testare prin patch-uri a PPD n rndul pacienilor este dermatit 4.3% (n cretere) n Asia,
4% (platou) n Europa, i 6.2% (n descretere) n America de Nord.
Reglementri aplicabile :
Naionale:

Legea 178/2000 privind produsele cosmetice, cu modificrile si completrile


ulterioare;
Ordinul ministrului sntii nr. 1.448/2005 privind categoriile de produse cosmetice
i listele cuprinznd substanele ce pot fi utilizate n compoziia produselor cosmetice,
cu modificarile si completarile ulterioare;
Ordin MS/ANPC 1223/512/18.XI.2005 privind aprobarea limitelor de competen in
efectuarea controlului pe pia al produselor cosmetice;
Comunitare :

Directiva 76/768/CEE a Consiliului cu privire la produsele cosmetice;


Regulamentul (CE) Nr. 765/2008 al Parlamentului European i al Consiliului din 9
iulie 2008 de stabilire a cerinelor de acreditare i de supraveghere a pieei n ceea ce
privete comercializarea produselor i de abrogare a Regulamentului (CEE) nr.
339/93
Evaluarea riscului pentru sanatate in relaie cu expunerea consumatorului la substanele
monitorizate
Ghidurile pentru evaluarea expunerii sunt prevzute n Documentul de Ghid Tehnic al UE
(TGD) (European Commission, 2003) i Ghidurile SCNNFP (SCCNFP 0690, 2003).
Valoarea MoS (Marginea de Sigurana) standard de100 este aplicat pentru evaluarea
riscului. Este general acceptat c valoarea MoS trebuie s fie de cel puin 100 pentru ca o
substan s fie declarat ca sigur. n cazul n care exist disponibil un studiu credibil la
animale de experiment se poate justifica folosirea unui factor 10 pentru diferenele dintre
specii (extrapolare de la animal la om) i un factor 10 pentru a include grupurile
populaionale sensibile n total un factor 100.
Scenariul de expunere calculat pentru acidul mercaptoacetic (tioglicolic) este scenariul cel
mai defavorabil, n acord i cu valorile de ajustare din TGD (Apendix II, Tabel 14) i factorii
de retenie din SCCMFP 0690 (2003). Factorul de retenie este introdus de SCCNFP pentru a
lua n considerare produsele care sunt diluate atunci cnd sunt folosite (cltire dup utilizare).
Marginea de Siguranta (MoS)

133
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Marginea de Sigurana se calculeaz prin compararea relaiei dintre valoarea NOAEL critic
observat la cea mai sensibil specie folosit n studiile corespunztoare pe animale crora li
s-au administrat doze repetate i expunerea sistemic a omului n timpul folosirii produsului
de ndreptare/ondulare a prului.

CALCULUL MARGINEI DE SIGURANTA


Cantitatea maxima de ingredient aplicat (mg) I
Greutatea tipic a corpului omenesc(kg) 60
Absorpia maxima prin piele (%) A
Doza de Expunere Sistemica (mg/kg/corp) IxA
SED

Marginea de Sigurana
NOAEL este egal cu nivelul la care nu se observ niciun efect advers, exprimat n
mg/kg/corp, de la un studiu adecvat de administrare oral repetat
Nota: aceast abordare prezum c valoarea NOAEL derivat de la un studiu de administrare
oral este rezultatul a 100% absorpie prin tractul gastrointestinal. Frecvent, aceasta va fi o
supra-estimare a cantitaii absorbite i astfel expunerea sistemic ar putea fi sub-estimat.
Pentru produsele care se ndeparteaz prin cltire, s-a considerat rezonabil prezumia unui
coeficient de cltire de10%,adic 10% retenie (fiind astfel disponibil pentru absorpia prin
piele).
Acidul tioglicolic (acidul mercaptoacetic)
Evaluarea expunerii la acid tioglicolic (acid mercaptoaceatic) i amoniac liber a fost efectuat
pe o determinare exact a concentraiei din produsele analizate. Au fost analizate un total de
total 20 produse in privina coninutului cantitativ de acid mercaptoacetic. Limita de detecie
a fost 2,3mg/kg. Deviaia standard relativa (RSD%) a fost < 0,1.
Concentraia maxim permis de acid tioglicolic n produsele cosmetice este 11%.
Indiferent de tipul de produs, s-a acceptat luarea n considerare a unui coeficient de partiie de
0,1, ceea ce reprezint cantitatea de produs aplicat pe scalp (COLIPA 16.01.97 BB-97/007).
Valoare NOAEL (obolan, cronic 90 zile, oral, acid mercaptoacetic) = 100 mg/kgcorp/zi.
[Sursa: Christina L. Burnett, C.L., Bergfeld W., Belsito D., Klaassen D, Marks J, Shank G.,
Slaga T., Snyder P., Cosmetic Ingredient Review Expert Panel si Andersen J, Final
Amended Report on the Safety Assessment of Ammonium Thioglycolate, Butyl
Thioglycolate, Calcium Thioglycolate, Ethanolamine Thioglycolate, Ethyl Thioglycolate,
Glyceryl Thioglycolate, Isooctyl Thioglycolate, Isopropyl Thioglycolate, Magnesium
Thioglycolate, Methyl Thioglycolate, Potassium Thioglycolate, Sodium Thioglycolate, and
Thioglycolic Acid.International Journal of Toxicology July 2009 vol. 28 no. 4 suppl 68-133
Expunerea zilnica medie (SED) a consumatorului la acid mercaptoacetic (acid tioglicolic)
din produsele profesionale de pe piaa analizate i evaluarea riscului
n calculul expunerii consumatorului, s-a luat n considerare un scenariu de caz cel mai
defavorabil, n care aplicarea produselor profesionale de ndreptare/ondulare a prului se
realizeaz o dat pe lun n cazul loiunilor permanente i 1 dat pe sptamn n cazul
loiunilor semi-permanente.
Expunerea zilnic la acid mercaptoacetic atunci cnd se folosete o loiune pentru
ondularea/ndreptarea permanent/semipermanent profesional a prului calculat dup

134
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

media concentraiilor determinate la produsele controlate pe piaa este prezentat n tabelul de


mai jos:
Tip de Suprafaa de piele expusa Cant Frecvena Factor Expunerea Conc. n SED MoS
produs (dupa RIVM) aplicat/ de de zilnic produs (mg/kg/zi)
aplicare/zi retenie (calculata) (mg/kg)
Suprafata Parameteri utilizare
(cm) (in kg) (Rf)

Loiune de 580 1/2 aria 0,1 1 / luna 0.1 0,33 g/zi = 58800 0,00097 100.000
pr capului 0,00033 (~0,001)
permanent (30 min.) = kg/zi
0,03
aplic/zi

Loiune de 580 1/2 aria 0,035 1/ 0.1 0,5 g/zi = 0,0068 14705
pr semi- capului sptmn 0,0005
permanent kg/zi
(20 min.)
0,14
aplic/zi

Calculul arat c marginile de siguran situate foarte mult peste 100 chiar n cazul n care
calculul se realizeaz pentru cel mai defavorabil scenariu de expunere (care are o
probabilitate foarte sczut de a exista n viaa reala). Cu toate acestea, trebuie subliniat c
MoS nu este calculat pentru alergie (reacie acuta) ci pentru un alt efect critic (reacie
sistemica).
Evaluarea riscului generat de acidul mercaptoacetic (tioglicolic), derivaii i srurile acestuia,
care au fost analizai n eantioane randomizate de produse profesionale de
ondulare/ndreptare a prului arat c exist o margine de sigurana de 10-1000 ori mai mare
fa de cea stabilit n ghidurile UE.
Metale grele (plumb, cadmiu)
Produsele selectate randomizat au fost analizate n privina coninutului de metale grele, toate
valorile fiind semnificativ mai sczute dect limitele autoimpuse de industrie (ghidurile
COLIPA) n condiiile respectrii bunei practici de fabricaie ale produselor cosmetice.
Astfel, valorile totale msurate nu furnizeaz motive de ngrijorare pentru sntate.
7.4. Managementul riscului la substanele monitorizate
Educaia consumatorului cu privire la:
- selectarea produselor care nu conin ingrediente pentru care individul dezvolt
sensibilitate (alergie);
- ncurajare pentru raportare ctre personal medical specializat a oricror reacii
adverse generate de utilizarea cosmeticelor;
- derularea campaniilor de informare asupra riscurilor generate de utilizarea incorect
a unor categorii de produse/ingrediente cosmetice pentru care exist ngrijorare ;
- informarea consumatorului asupra posibilitii de substituire a unor cosmetice,
precum:
o selectarea produselor care conin uleiuri vegetale protective
o folosirea cosmeticelor avnd conservani diferii,
o reducerea utilizrii produselor conservate cu parabeni, ageni care elibereaz
formaldehida,

135
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

o utilizarea amestecurilor sinergice precum combinaiile de alcool, glicoli i


fenoxietanol;
o preferin pentru produsele cosmetice lipsite de colorani, sau cu colorani
minerali (nu organici) i/sau fr parfum
- evitarea folosirii cosmeticelor pe pielea lezat sau iritat
- evitarea contactului cu membranele conjunctivale
- nlocuirea frecvent a produselor
Instruirea utilizatorului profestional:
- purtarea echipamentului de protecie la manipulare/ utilizare a produselor care
prezint potenial de iritare i/sau sensibilizare (amoniac, acid tioglicolic i derivaii
si, peroxid de hidrogen;
- asigurarea aceesului rapid la sursele de ap curent, deoarece viteza de splare a
ochilor cu ap curat este esenial n limitarea riscurilor (amoniac);
- evitarea contaminrii cosmeticelor;
- utilizarea testului screening de 48 h pentru controlul prealabil al potenialului de
reacie a consumatorului la alergeni
De asemenea se impune un control riguros al apei demineralizate folosite n procesul
tehnologic de obinere al produselor n privina coninutului de nitrai i nitrii astfel nct s
se evite formarea in situ a nitrozaminelor prin reacia acestor contaminani cu alcanolaminele
introduse deliberat n formula produsului.
n anul 2011, Romnia a notificat prin sistemul de informare rapid al Comunitii asupra
produselor cu risc grav pentru sntate (Art 22- Regulamentul (CE) nr. 765/2008) un numar
de 3 produse cosmetice
Concluzii

Cel mai semnificativ impact previzionat asupra snttii consumatorului este riscul la alergie
datorat n principal prezenei conservanilor i a parfumurilor care fac parte din compoziia
produselor de machiaj destinate copiilor precum si de colorare, ns acesta nu este susinut de
raportri ale reaciilor adverse.
Aspecte prioritare viitoare
- consolidarea capacitii administrative pentru realizarea unui nalt nivel de siguranta a
consumatorilor;
- Optimizarea actiunilor de supraveghere si inspectie in relatie cu siguranta produselor
cosmetice;
- Crearea unui sistem rapid pentru inregistrarea si gestionarea reactiilor adverse
datorate produselor cosmetice;

136
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

CAPITOLUL VIII
FACTORII DE RISC ALIMENTARI SI SANATATEA
(coordonator dr Camelia Parvan CNMRMC)

Pentru prevenirea bolilor cauzate de alimente sau alimentatia necorespunzatoare ,


organismele internationale cum ar fi Organizatia Mondiala a Sanatatii , Organizatia
Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura , furnizeaza recomandari generale privind
aportul de nutrienti la nivel populational si recomanda elaborarea de politici de prevenire a
bolilor prin evaluarea si monitorizarea calitatii si sigurantei alimentelor .
In acest sens Comisia Europeana a lansat in 2007 Strategia Europeana privind problemele de
sanatate legate de nutritie la care Romania ca membru al UE , participa prin politicile sale
nationale .
Activitati incluse in programe ca :
- Strategia europeana privind nutritia, supraponderalitatea si obezitatea.
- Incurajarea alaptarii la san a nou-nascutului si adoptarea Codului de marketing pentru
substitutele de lapte matern,
- Planul de Aciune pentru Alimentaie i Nutriie al Organizatiei Mondiale a Sanatatii
- Monitorizarea riscurilor cu impact pe siguranta alimentelor , sunt cuprinse la nivel
national , in cadrul Planului National Unic de Control Integrat pentru Romania
- Programelor Nationale de Sanatate al Ministerului Sanatatii - Monitorizarea factorilor
determinanti din mediul de viata si de munca obiectivul Protejarea sanatatii
publice si prevenirea imbolnavirilor asociate factorilor de risc alimentari
Aceste activitati sunt incluse in :
1. Evaluarea starii de nutritie a populatiei in relatie cu consumul alimentar.
2. Protejarea sanatatii i prevenirea mbolnvirilor printr-o alimentatie sanatoasa -
reducerea consumului de sare din produsele alimentare , incurajarea consumului de
sare iodata , reducerea numarului cazurilor de toxiinfectii alimentare ,
3. Evaluarea unor factori de risc din alimente ( biologic, chimic ) ca alimentele cu
destinatie nutritionala speciala, , suplimentele alimentare , apele minerale naturale
imbuteliate , aditivilor alimentari, , ambalajelor, alimentelor iradiate , a adaosului de
vitamine si minerale in alimente.

EVALUAREA STARII DE NUTRITIE A POPULATIEI IN


RELATIE CU CONSUMUL ALIMENTAR
Dr Mariana Vlad CRSP Cluj

Starea de sntate a populaiei este determinat de accesul la sntate, pe de o parte, i de


accesul la servicii de sntate, pe de alt parte. Accesul la sntate depinde ntr-o mare
msur de factori externi sistemului de sntate: factori genetici, factori de mediu, factori de
dezvoltare economic, factori socio-culturali.
Specialitii n nutriie au convenit c o diet sntoas i echilibrat n nutrieni eseniali
organismului poate influena n mod benefic bolilele de nutritie, aceasta avnd rol att n
prevenirea, ct i n ameliorarea lor. Regimul alimentar corect, combinat cu un stil de via
sntos (n care exerciiile fizice sunt foarte importante) poate reduce semnificativ riscul de

137
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

apariie a bolilor cardiace, coronariene, a infarctului miocardic i accidentelor vasculare


cerebrale. Prin scderea nivelului de colesterol se scad i posibilitile de a dezvolta
sindroame metabolice, hipertensiune arterial, diabet zaharat, obezitate sau sindroame
dislipidemice severe. De asemenea, o diet corespunztoare confer organismului protecie
mpotriva osteoporozei i chiar mpotriva unor forme de cancer (de exemplu, cancerul de
colon).
In prezent este unanim admis c, alimentaia i pune profund amprenta pe patologia omului
contemporan, ca urmare a dezechilibrului dintre aportul i necesarul de substane biologic
active.
Componentele care conditioneaza starea de nutritie si starea de sanatate aflate in interrelarie
sunt : aporturile nutritionale si trebuintele nutritionale. Poate cel mai important factor care
conditioneaza starea de sanatate, legat de nutritie, o reprezinta relatia dintre aportul
nutritional si trebuintele, necesitatile nutritionale. Pastrarea echilibrului intre aceste doua
componente pare a fi probabil esentiala pentru mentinerea starii de sanatate si poate fi chiar
un factor de sanogeneza.
Indicatorii de risc sunt acele elemente sau caracteristici care dei sunt asociate statistic cu
riscul viitor al cardiopatiei ischemice sau al altor boli cardiovasculare, nu au o legtur
cauzal nc demonstrat cu acestea. Alimentaia bogat n calorii, n special sub form de
grsimi animale saturate i glucide rafinate constituie un factor principal de risc al obezitii.
Obezitatea crete morbiditatea i mortalitatea din cauze cardiovasculare. Creterea greutii
corporale cu 15% produce creteri de 3-4 ori a mortalitii cardiovasculare.
Factorii alimentari de risc pentru diferite boli.

Cancer Hiper- Diabet Osteo- Atero - Obezitate


poroz scleroz
tensiune

Diet bogat n
grsimi

Consum excesiv de
alcool

Consum sczut de
carbohidrai

Aport sczut de fluor


Aport crescut de
zahr

Aport sczut de
calciu

Aport sczut de
vitamine sau
minerale

138
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Consum crescut de
sare i condiment

In anul 2010 pentru evaluarea dietei si a starii de nutritie in legatura cu starea de sanatate s-au
evaluat urmatoarele:
Estimarea consumului alimentar la nivel national
Estimarea consumului alimentar la nivel individual
S-a realizat interviul cu privire la totalitatea alimentelor si bauturilor consumate pe 24 de ore,
trecute cronologic de dimineata pana seara toate mesele, inclusiv retetele de preparare. In
continuare cantitatile de nutrienti si aportul energetic al ratiei s-au calculat cu ajutorul
tabelelor de compozitie al alimentelor.
Investigatia alimentatiei este efectuata pe o perioada de cate 24 de ore.
Investigatia consumului alimentar s-a facut prin metoda interviului prin aplicarea unui
chestionar pentru fiecare persoana in parte in mediul familial.
Gospodariile care au fost investigate au fost alese in mod aleatoriu.
In fisa de ancheta s-au inscris: numele, sexul si varsta implinita la data investigatiei. De
asemenea s-a consemna profesiunea si intensitatea efortului.
Numarul persoanelor investigate a fost conform metodologiei intre 50 si 100 de persoane pe
judet , la care se adauga cei 120 de subiecti investigati de catre Centrul Regional de Sanatate
Publica Cluj .
Anchetele alimentare s-au aplicat la un esantion populational la nivel national de 836 de
subiecti, din care 503 au fost femei (60 %) si 333 barbati (40 %) in anul 2010 si 1071 de
subieci in anul 2011 din care 619 au fost femei ( 57,8% ) si 452 barbati ( 42,2%) .
Persoanele incluse in studiu au fost structurate pe categorii de varsta ( 20-45 de ani , 45-62
de ani si peste 62 de ani la barbati si 20-45 de ani, 45-60 de ani si peste 60 de ani la femei )
si de efort (usor, mediu si mare) .

Frecvena consumului pe grupe de alimente:


La ora actual, situaia alimentaiei populaiei din diferite ri se caracterizeaz prin dou
aspecte limit: pe de-o parte starea de subnutriie din rile slab dezvoltate, iar pe de alt
parte, problema supraalimentaiei din rile dezvoltate, ambele la fel de alarmante. La
intersecia acestor dou laturi trebuie s se situeze obiectivele politicilor alimentare i
nutriionale, care trebuie s vizeze eliminarea dezechilibrelor alimentare datorate insuficienei
sau excesului. Industria alimentar trebuie s susin i s vin n ntmpinarea acestor
obiective prin lrgirea sortimentului de produse, prin fabricarea unor produse care s
corespund necesitilor bine fundamentate de consum alimentar ale populaiei, respectiv a
aa numitelor produse funcionale: produse mbogite nutriional sau produse modificate,
srcite nutriional (produse hipocalorice, hipoglucidice .a.).
Studiul obiceiurilor alimentare la lotul luat n studiu s-a realizat prin cercetarea frecvenelor
alimentelor folosite uzual n alimentaie. Astfel s-au folosit chestionare cu liste de alimente
(27 de poziii), i cu un set de posibiliti de frecven a consumului, frecven cu care o serie
de alimente sunt consumate. Frecvenele investigate au fost: rar, o dat pe sptmn, de 2-3
ori pe sptmn, 1 dat pe zi i de 2-3 ori pe zi.

Frecvena consumului de carne i de preparate de carne.


Consumul de carne de porc :
- in 2010 este menionat la 30% dintre subiecti ca fiind de 2-3 ori pe sptmn. Un
procent de 34% dintre subiecti consum carne de porc 1 dat pe sptmn si 27,5%
o consuma zilnic.

139
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

- in 2011 este mentionat la 30,7 % dintre subieci ca fiind de 2-3 ori pe sptmn.
Un procent de 28,2 % dintre subieci a consumat carne de porc 1 dat pe sptmn i 2,6 %
au consumat-o zilnic.

Carnea de pasare:
- in 2010 este consumata de 9% o data/saptamana, de 21% de 2-3 ori/saptamana si de
61% dintre subiecti 1 data/zi.
- in 2011 a fost consumat de 21,6 % dintre subieci o dat pe sptmn , de 64,4 % de
2-3 ori pe sptmn i de 6,6 % dintre subieci zilnic;
- Consumul de carne de vita si oaie este rar.
n schimb aa cum reiese din analiza consumului pe grupe de alimente, in 2010 preparatele
de carne i mai ales cele semiafumate, s-au consumat frecvent, i anume: 32% de 2-3 ori pe
sptmn, 23 % o dat pe sptmn si 25% dintre subiecti consuma zilnic preparate din
carne. Ce trebuie subliniat, este consumul redus de carne de pete i anume rar n proporie
de peste 13 %, o dat pe sptmn de 36,5 %.
In 2011 analiza consumului pe grupe de alimente, arat c preparatele de carne i n mod
deosebit cele semiafumate, au fost consumate destul de frecvent: 23 % dintre subieci le-au
consumat de 2-3 ori pe sptmn, 28,0 % o dat pe sptmn i 4,5% zilnic. De remarcat si
in acest an consumul redus de carne de pete: rar la 43,7 % dintre subieci, i o dat pe
sptmn la 37,5 %.
Preferina pentru carnea roie i n special pentru cea de porc nu este o noutate, ea fiind un
obicei alimentar puternic nrdcinat n cultura noastra. Benefic pare s fie totui o relativ
scdere a consumului crnii de porc i o nlocuire parial cu carne de vit i mai ales cu
carne de pasre. n schimb crete frecvena consumului de preparate de carne i asta probabil
i din cauz c o mare parte din populaie recurge la hrana gata preparat sau semi-preparat,
ori la fast-food-uri i restaurante.
Dac punem n balan i consumul puin frecvent de pete care ar putea contrabalansa
efectele hipercalorice, hiper i dislipidemiante i colesterolemiante, ale consumului de carne
roie i de preparate de carne, putem afirma c acest obicei alimentar reprezint un serios
factor de risc, determinat de alimentaia lotului n mai multe stri patologice, de la bolile
cardiovasculare i diabet pn la afeciuni neoplazice.

Frecvena consumului de grsimi.


n aceast categorie s-a investigat frecvena consumului de unt, de untur unde s-a luat n
calcul i consumul de slnin i de ulei, unde s-a luat n calcul i consumul de margarin.
In anul 2010 consumul de untur, a avut urmtoarele variaii rar (31 %), o dat pe sptmn
(44 %), de 2-3 ori/saptamana (13%) si 1 data/zi (9%).
Untul este preferat de subiectii noastre in procent de 14% o dat pe zi, 12% de 2-3 ori pe
sptmn si 43% de 1 data/saptamana.
Analiza consumului de grsimi vegetale, ulei, arat un consum zilnic si de mai multe ori/zi la
86 % dintre subiectii interogati.
In anul 2011 consumul de untur a avut urmtoarele variaii- rar la 68,3 % dintre subieci, o
dat pe sptmn la 15,4 %, de 2-3 ori pe sptmn la 12,4% i zilnic la 4% dintre acetia.
Untul a aparut n raia subiecilor chestionai, zilnic n procent de 11,2%, de 2-3 ori pe
sptmn la 17,9 % i o dat pe sptmn la 20,3 % dintre acetia
Analiza consumului de grsimi vegetale, ulei, arat un consum zilnic la 78 % dintre subiecii
interogai.
Frecvena consumului de grsimi la lotul n studiu nu se ncadreaz n recomandrile
nutriionitilor care indic consumul ct mai rar al grsimilor saturate datorit pericolului pe

140
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

care acestea l reprezint pentru sntatea uman i nlocuirea acestora, pe ct posibil, cu


grsimi mono i polinesaturate coninute n uleiurile vegetale.

Frecvena consumului de lapte i produse lactate


Un alt grup de alimente care poate interveni n meninerea strii de sntate sau dimpotriv s
agraveze unele manifestri patologice, este laptele i produsele lactate. n aceast categorie s-
au inclus: laptele care s-a sumat cu consumul de iaurt, sana i alte produse similare i
brnzeturile unde s-au inclus brnzeturi fermentate, proaspete, topite, etc.
Consumul de lactate, ne arat c este un aliment destul de preferat n alimentaia subiectilor.
Frecvena consumului a fost destul de bun, majoritatea ncadrndu-se la frecventa de 2-3 ori
pe sptmn 39 % i zilnic 27,6 %-23 % dintre subiecti.
In cei doi ani de studii s-a constatat ca brnzeturile sunt consumate cu o frecven de 2-3 ori
pe sptmn de un procent de 48 % in 2010 si respectiv 42 % dintre subiecti in 2011 i
zilnic consum brnzeturi 28 % respectiv 38,4 % dintre acetia.

Frecvena consumului de ou
Oul s-a dovedit a fi un alt aliment preferat de subiecti. n calculele noastre s-a luat att oul
consumat ca atare dar s-a inut cont i de folosirea acestuia la prepararea anumitor meniuri.
Consumul de ou a fost de 2-3 ori pe sptmn la 22 % din subiecti in 2010 crescind la 63 %
dintre subieci in 2011, o dat pe sptmn la 7 % respectiv 21 % dintre subiecti si zilnic la
57% respectiv la 8 % dintre subieci.
Frecvena consumului de legume i fructe
Legumele i fructele sunt alimentele care nu ar trebui s lipseasc din meniul zilnic al fiecrui
subiect, ele fiind furnizorii eseniali de vitamine, sruri minerale, acizi organici, fibre
alimentare i completeaz cu macronutrieni de calitate, raia alimentar. Avnd n vedere
aceste considerente, frecvena optim de consum al acestor produse ar fi zilnic, sau chiar de
mai multe ori pe zi. n studiul nostru, s-a folosit plasarea legumelor i fructelor n mai multe
grupe folosite de nutriioniti i anume: legume cu 5 % hidrai de carbon (HC), legume cu
10% HC, leguminoase uscate, cartofi, fructe, fructe oleaginoase, conserve de legume,
compoturi, bulion i sucuri naturale de fructe i legume.
Consumul de legume 5 % HC a avut frecvena maxim la itemul 2-3 ori pe sptmn anume
41 % in 2010 si 37,3% in 2011 , el aprnd n raia alimentar zilnic la 19% respectiv 27,4%
dintre subieci, si o dat pe sptmn 21% -16,5%.
Legumele cu 10 % HC, sunt consumate de 2-3 ori pe sptmn de 11 % , zilnic de 45 % si
de 34% de mai multe ori pe zi in 2010, respectiv de 2-3 ori pe sptmn de 38,6 % , zilnic
de 46,5 % i o dat pe sptmn de 9 % dintre subiectii chestionati in 2011 .
Cartofii, au fost consumai n proporie de 15 %- 19,6 % cu frecvena de 2-3 ori pe
sptmn i zilnic de 60 %- 62,8 % dintre subiecti.
Leguminoasele uscate (fasolea, mazrea, lintea, soia) au fost folosite n alimentaia lotului
investigat 1 data pe saptamina de 41 % - 37 %dintre subieci, urmat de cea de 2-3 ori pe
sptmn cu 35 % - 14 % si rar de 11%-47,9 % dintre subiecti .
Frecvena consumului de fructe a fost incurajatoare, lotul de subiecti a avut un consum mai
frecvent de fructe, dar tot insuficient cantitativ, astfel cei mai muli, 79% respectiv 62,3 %
consum zilnic si de mai multe ori pe zi .
n concluzie, lotul de subiecti desi au un consum destul de frecvent legume i fructe ,
cantitatile consumate sunt mai mici dect cele recomandate.

141
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Frecvena consumului de produse cerealiere


Un alt grup de alimente cu pondere important n alimentaia lotului studiat, a fost reprezentat
de produsele cerealiere, pe le-am grupat n urmtoarele produse pine, mlai i derivate
cerealiere, care au cuprins gris, orez, paste finoase i fulgi de cereale.
Pinea rmne alimentul ce se consum cel mai frecvent fa de toate celelalte alimente,
astfel pinea s-a consumat de mai multe ori pe zi n 86 %- 93,2% din cazuri .

Mlaiul, se consum mult mai ponderat de 2-3 ori pe sptmn 27 % -29,1 % dintre subieci
i o dat pe sptmn n procent de 31%.

Derivatele cerealiere se consum destul de frecvent de ctre subiectii investigati, astfel


zilnic de 25%- 12,6 %, de 2-3 ori pe sptmn de ctre 29% - 27,7% , o dat pe sptmn
de 29 % -22,5% i rar de 37,2 % - 12 % dintre subiecti.
Ca i frecven consumul de derivate cerealiere se nscrie n recomandrile nutriionitilor,
marea majoritate a subiecilor, consum cereale si derivate de mai multe ori pe sptmn.
Problema care se pune este ce fel de cereale se consum. Dup cum tim se prefer nc
pinea alb, pastele din fin alb, orezul decorticat i n general formele rafinate ale
cerealelor. Ori acestea sunt chiar ele incriminate de ctre cercettori n exacerbarea bolilor de
nutriie, a diabetului n special i prin aportul calorigen n bolile cardiovasculare, ele
comportndu-se ca i zahrul, aduc calorii goale, au efecte metabolice adverse i cresc
valorile glicemiei. Recomandrile sunt pentru existena n dieta zilnic a cerealelor, dar a
celor din fin de gru integral, din ovz sau din orez brun.

Frecvena consumului de zahr i produse zaharoase.


Un alt grup de alimente investigat este zahrul i produsele zaharoase, unde s-au inclus ca
frecven toate grupele de produse zaharoase indiferent de coninutul n zahr.
Consumul de zahr i produse zaharoase a fost de cel puin o dat pe zi n 15 % din cazuri, de
mai multe ori pe zi au fost 60 % - 64,9% din cazuri , rar si de 2-3 ori pe sptmn se
consum zahr n 21 % - 22,3 % din cazuri.
Dei ar trebui s limitm consumul de zahr la 10 lingurie (160 de calorii) sau mai puin pe
zi, numeroi oameni consum cel puin dublu. Muli tineri consum pn la 35 de lingurie de
zahr pe zi.

Consumul de buturi alcoolice.


La lotul luat n studiu s-a investigat frecvena consumului de alcool pentru trei tipuri de
buturi alcoolice i anume pentru bere, vin i distilate i s-au considerat 4 tipuri de frecvene
n consum i anume: rar sau deloc, lunar, sptmnal i zilnic.
In anul 2010 :
La brbai consumul de bere a avut cea mai mare frecven cea de rar sau deloc 40% , cea
sptmnal n 29 % din cazuri, urmat de cea zilnic la 17 %, si de cea lunar la 14 % .
Consumul de vin la brbai cunoate cam aceeai distribuie ca cea de bere i anume: rar sau
deloc la 50 %, sptmnal la 27% dintre subieci, lunar la 14 % i zilnic la 10%.
n ce privete consumul de buturi distilate la brbai consumul ramine mare si anume: 57 %
dintre ei le consum rar, 11 % lunar, 17 % sptmnal dar i 14 % dintre ei consum zilnic
buturi alcoolice distilate.
La femei consumul de alcool este mult mai putin frecvent marea majoritate consumind rar
sau de loc alcool , ramine totusi un procent in jur de 3% care consuma zilnic cele 3 tipuri de
bauturi analizate.

142
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Alcoolul consumat n cantiti mari, crete riscul de cardiopatie ischemic, moarte subit i
boal cerebrovascular, crete prevalena la HTA. ns consumat n cantiti mici (10-30g/zi,
n special vinul rou), are un efect protector n ateroscleroz, prin creterea HDL -
colesterolului, prin efectul antiagregant i prin efectul favorabil pe factorii fibrinolitici.
n ceea ce privete consumul de alcool la lotul luat n studiu, putem spune c este moderat, cu
excepia a celor 10-17 % dintre brbai i a celor 3 % dintre femei, care l consum zilnic i
care probabil nu se opresc la acele cantiti care ar avea efect protector.
In anul 2011 :
La barbati consumul de bere a fost rar sau deloc la 43% , sptmnal la 28,8 % din cazuri,
zilnic la 16.4 %, i lunar la 11,7 %
Consumul de vin la brbai cunoate aceeai frecven ca cea nregistrat pentru bere: rar sau
deloc la 49 %, sptmnal la 24,3% dintre subieci, lunar la 16,4 % i zilnic la 10%.
n ce privete consumul de buturi distilate, la brbai, consumul rmne mare: 59 % dintre ei
le consum rar, 11,3 % lunar, 17,3 % sptmnal dar 12,4 % dintre ei le consum zilnic.
La femei consumul de alcool este mult mai puin frecvent marea majoritate consumnd rar
sau de loc alcool. Rmne totui un procent de 1,2 % care consuma zilnic cele 3 tipuri de
bauturi mai sus menionate.

Frecventa consumului de sare, la nivelul lotului studiat arat c doar 4% adaug rar sare in
mancare, n schimb 92,8% dintre subieci o folosesc zilnic.

PROTEJAREA SANATATII SI PREVENIREA IMBOLNAVIRILOR PRINTR-


O ALIMENTATIE SANATOASA

REDUCEREA CONSUMULUI DE SARE DIN PRODUSELE


ALIMENTARE
Dr Corina Zugravu CNMRMC

Hipertensiunea arteriala reprezinta o problema importanta de sanatate publica. Si in Romania,


ea afecteaza un mare numar de adulti si batrani, iar varsta la care aceasta afectiune se
instaleaza este din ce in ce mai redusa. Cazurile noi de hipertensiune arteriala esentiala
depistate de medicii de familie sunt in crestere, in 2009 ele fiind in numar de 245060, iar in
2010, de 256158. Incidenta hipertensiunii a fost si ea in crestere ( 1,141.41 in 2009, fata de
1,195.25 in 2010), ceea ce trage un semnal de alarma referitor la masurile de profilaxie care
se impun.
Printre numerosii factori de risc ai hipertensiunii arteriale esentiale, consumul de sare este
recunoscut ca fiind un factor important, care are avantajul de a putea fi modificat prin
ameliorarea aportului alimentar.
In acest context, Consiliul Europei prin European Salt Action Network (ESAN) a aratat
necesitatea reformularii produselor si atragerii atentiei populatiei asupra consumului de sare,
ca si asupra necesitatii monitorizarii si evaluarii ingestiei de sare, ca elemente de pornire in
orice tara in care se doreste implementarea unui program care are ca scop reducerea
respectivului consum. ESAN a evaluat care este volumul minim de date necesare a fi adunate
de statele membre din comunitate in asa fel incat pe de-o parte acestea sa isi poata evalua
singure progresul in directile mai sus amintite, si pe de alta parte sa se poata evalua
respectivul progres la nivel comunitar si al Organizatiei Mondiale a Sanatatii.

143
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Evaluarea aportului de sare in Romania s-a facut prin metoda jurnalului alimentar,
autocompletat, aplicata pe un esantion reprezentativ din punct de vedere al varstei si mediului
de provenineta (rural, urban) pentru tara noastra.
In prima etapa a desfasurarii acestui proiect, in anul 2010 a fost evaluata ingestia de sare din
populatia a 15 judete, numarul total de persoane incluse fiind de 664.
A rezultat ca cea mai mare parte din cei inclusi in esantion folosesc in pregatirea mancarii
adaosuri alimentare de tipul amestecului de legume deshidratate cu pana la 80% sare si
adauga sare si in timpul mesei. O alta constatare interesanta este ca exista persoane
hipertensive, care fac un tratament medicamentos pentru aceasta afectiune, dar care nu tin
regim hiposodat (nu li s-a spus ca acest lucru este necesar). Din acest motiv, ei nu au fost
eliminati din studiu.
Datele obtinute in urma centralizariii jurnalelor alimentare au permis tragerea urmatoarelor
concluzii:
- Consumul mediu de sare pe cap de locuitor in cele 15 judete este de 11.25 g, cu valori
mai mari pentru barbati si mai mici pentru femei.
- Consumul, raportat la obiectivul Organizatiei Mondiale a Sanatatii de 5g/zi, este mare
(dublu), desi calculul nostru nu a luat in seama eventuala cantitate de sare care se
adauga in timpul meselor si nici probabilitatea ca jurnalele alimentare sa nu
oglindeasca cu fidelitate alimentatia reala a indivizilor. Se poate presupune ca
omisiunile din jurnale ca si sarea adaugata la masa pot ridica aportul zilnic catre
valoarea de 11,5-12 g/zi.
- Cea mai mare parte din sarea consumata in Romania provine din mancaruri
preparate in casa (supe/ciorbe/mancare gatita) - 56%, urmate de carne pregatita in
casa (13%) si paine (11%). Spre deosebire de alte tari, in Romania baza alimentatiei
zilnice este reprezentata de produse gatite la domiciliu, si nu de semipreparate sau de
mancare consumata in unitati de alimentatie publica.
- Produsele cu cel mai ridicat nivel de sare sunt branzeturile, gustarile sarate si
mezelurile, dar toate sunt consumate in cantitati modice, mici sau foarte mici, asa
incat contributia lor neta este scazuta.
In a doua etapa, in 2011 s-au prelucrat jurnalele alimentare din alte 25 de judete numarul de
jurnale analizate fiind de 880. A rezultat un consum mediu de 11 g sare/locuitor, deci un
consum relativ mai mic decat cel rezultat in analiza efectuata in anul 2010. Diferenta se
datoreaza faptului ca am beneficiat de date actualizate referitoare la sarea prezenta in
mancarea de catering/restaurant si mancarea preparata la domiciliu. Prin centralizarea
rezultatelor obtinute in 2010, cat si in 2011, consumul mediu de sare, in functie de sex,
mediu de provenienta si provincie, in cele 41 de judete ale tarii si orasul Bucuresti este cel
prezentat in figura urmatoare. Numarul total de persoane care au intrat in aceasta analiza a
fost de 1457.

144
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

16.00

Ardeal
14.00 Muntenia
Moldova
Dobrogea
12.00
Medii

10.00

8.00

6.00

4.00

2.00

0.00
urban rural urban rural total
barbati femei medii
Ardeal 10.25 10.30 10.25 10.00 10.20
Muntenia 11.35 11.20 10.25 10.25 10.76
Moldova 13.95 13.90 9.40 10.80 12.01
Dobrogea 13.60 13.50 9.90 9.90 11.73
Medii 12.29 12.23 9.95 10.24 11.18

Consumul de sare(g/zi) in functie de sex, mediu de provenienta si provincie. (41 de judete si


municipiul Bucuresti).

PREVENIEA DEFICITULUI DE IOD PRIN INCURAJAREA


CONSUMULUI DE SARE IODATA
Dr Daniela Nuta CNMRMC

Plecand de la constatarea ca principalul factor etiologic al gusei endemice il reprezinta


carenta iodata, profilaxia de baza se sprijina pe suplimentarea aportului de iod in alimentatia
omului.
Carenta de iod este legat indisolubil de gua endemic sau de sindromul deficienei de iod.
Ca factori adjuvani la apariia acestor sindroame intervin i unii factori adjuvani nutriionali
ca fluorul, fenolii, unii glicozizi, tiocianaii, hemaglutininele, progoitrina care inhib fixarea
sau utilizarea iodului in organism .
Conform raportrilor OMS, aproape 1 miliard de oamenii sunt cu risc, 200 de milioane au
gu, 15 milioane prezint diferite stadii de suferin mental i peste 5 milioane prezint
cretinism .
Dintre metodele de suplimentare a aportului de iod folosirea sarii iodate s-a dovedit a fi
metoda cea mai eficace, prin consumul zilnic relativ constant si prin efortul financiar si
organizatoric relativ redus pe care il solicita acest procedeu.
In anul 2010 s-au evaluat rezultatele privind controlul sarii iodate la nivel national ( 42 de
judete ) adica un numar de 3086 probe sare iodata.
Sarea iodata analizata in anul 2010 provine fie din import 24,7% probe sare din Ucraina,
Belarus si Grecia, Turcia, Austria, Italia, fie din productia interna din care 22,5 % de la
Salina Slanic Prahova, 21,7 % Salina Cacica , 20,8 % de la de la Salina Ocna Dej, 8,7 %.de
la Salina Tg. Ocna si 1 % de la Salina Ocna Mures.

145
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Recoltarea probelor s-a facut fie din depozite, unitati comerciale, unitati de ambalare, unitati
de industrie de panificatie, unitati de alimentatie publica si colectiva (93,4 % ) fie direct din
saline (6,6 %) .
Se constata ca procentul de probe de sare iodata corespunzatoare conform HGR nr.
1904/2006 este de 95,6 % pentru probele provenite direct din saline si de 69,8 % pentru
probele de sare iodata recoltate din depozite, unitati comerciale, unitati de ambalare, unitati
de industrie de panificatie, unitati de alimentatie publica si colectiva.
In anul 2011 au raportat rezultatele controlului sarii iodate toate judetele din tara si
Municipiul Bucuresti, cuprinzand un numar de 3182 de probe.
Sarea iodata analizata si raportata in anul 2011 provine : 28,5 % probe sare import Ucraina,
Belarus si Grecia, Turcia, Austria, Italia, 22,8 % de la Salina Slanic Prahova, 17 % de la
Salina Cacica , 19,7 % de la de la Salina Ocna Dej, 9,6 %.de la Salina Tg. Ocna, 2,2 % de la
Salina Ocna Mures si 0,2 % fara a se mentiona salina.
Recoltarea probelor s-a facut in procent de 93,2 % din depozite, unitati comerciale, unitati de
ambalare, unitati de industrie de panificatie, unitati de alimentatie publica si colectiva si 6,8
% direct din saline.
Se constata ca procentul de probe de sare iodata corespunzatoare conform HGR nr.
1904/2006 este de 99,5 % pentru probele provenite direct din saline si de 72,4 % pentru
probele de sare iodata recoltate din depozite, unitati comerciale, unitati de ambalare, unitati
de industrie de panificatie, unitati de alimentatie publica si colectiva.

Procentul probelor de sare cu un continut mai mic de iodat de potasiu , analizate in 2011

146
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Procentul probelor de sare cu continut mai mic de 42 mg


KIO3/Kg in 2010

% probe subiodate
35
30,7 29,9
30
26
24,6
25 22,7

20

15
9,6
10

0
Slanic Ocna Dej Targu Total
Import Cacica
Prahova Ocna

ANALIZA CAZURILOR DE TOXIINFECTII ALIMENTARE


Dr Rodica Ferezan CRSP Bucuresti
Scopul monitorizarii toxiinfectiilor alimentare (TIA ) in Romania consta in identificarea
cauzelor care duc la aparitia bolilor transmise prin consumul de alimente contaminate
( evidentierea rolului alimentelor contaminate in aparitia izbucnirilor TIA si al agentilor
etiologici ai TIA ) , in vederea prevenirii acestora si implicit a scaderii morbiditatii generale
In vederea elaborarii unor programe eficiente de educatie sanitara , cu scop final
imbunatatirea starii de sanatatea a populatiei , lucrarea evidentieaza practicile neigienice in
randul populatiei (familie sau unitati de alimentatie publica) privind achizitionarea,
pregatirea, consumul si depozitarea alimentelor .
In anul 2010 au fost inregistrate pe teritoriul Romaniei 71 de focare de toxiinfectii
alimentare (TIA), in care au fost implicati 2147 consumatori de alimente suspecte a fi
contaminate cu agentii patogeni ai TIA.
Din numarul consumatorilor cu risc , a fost comunicat un numar de 576 bolnavi (26,83%
din totalul consumatorilor ) , iar dintre acestia 410 internati in spitalele de specialitate
(71,18% din totalul bolnavilor) .
In anul 2010 s-au inregistrat 2 decese in focarele TIA .

147
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Alimentele cel mai frecvent incriminate in izbucnirile TIA din anul 2010 au fost reprezentate
de:
- lapte, preparate din lapte si branzeturi ( lapte, lapte batut, branza telemea de vaca,
branza telemea de oaie, branza de capra, burduf , cas de oaie, cas de vaca); grupa de alimente
reprezentate de lapte si produse lactate au fost implicate in aparitia a 27 de focare ,
reprezentand 38,03% din totalul focarelor din 2010.
- preparate din carne de porc (mezeluri, carnati, sarmale, carne tocata) ; in 9 focare TIA, au
fost incriminate preparatele din carne de porc , reprezentand 12,68% din totalul focarelor.
- prajituri (prajitura cremes, tort, inghetata, coliva) ; in 7 focare TIA ( 9,86 % din totalul
focarelor) au fost implicate prajiturile.
- oua ( omleta, maioneza din ou ) ; in 7 focare TIA ( 9,86 %), alimentul implicat a fost
reprezentat de oua, maioneza din ou.
In proportii mai mici au fost incriminate urmatoarele alimente contaminate:
- preparate din carne de pasare ( snitel, friptura, chebab),
- mancare gatita tip alimentatie familiala,
- peste (prajit)
- preparate din carne de vitel(caltabos).
Intr-un procent mare de focare (12,68%) alimentul incriminat nu a putut fi depistat.
Din punct de vedere al locului de producere si contaminare al alimentului, in anul 2010 a fost
inregistrata urmatoarea situatie :
- in 9 focare alimentul contaminat a fost achizitionat de la magazin ( magazin de
vanzare cu amanuntul, hipermarket, tonete ambulante, chioscuri alimentare, etc.)
reprezentand 12,68%.
- in 29 de focare , alimentul incriminat a fost achizitionat de la surse particulare
( stana, cioban, ferma, piata agro-alimentara, etc.) reprezentand 40,85%.
- in 15 focare , alimentul contaminat a provenit din gospodaria proprie (21,13%)
- in 6 focare , alimentul a provenit de la restaurant (8,45%)
- in restul de 12 focare , sursa de provenienta a alimentului implicat a fost necunoscuta
(16,90%).
Din punct de vedere al locului de consum al alimentelor incriminate, situatia este
urmatoarea:
- in 47 de focare TIA , alimentele au fost consumate in gospodaria proprie (66,20%);
- in 13 focare TIA , consumul a fost raportat la restaurant/cantina/catering (18,31%)
- in 6 focare TIA consumul a fost realizat stradal (alimente cumparate de la chioscul
alimentar, vanzatori ambulanti)), reprezentand 8,45%%;
- in 2 focare , consumul a fost efectuat la picnic, reprezentand 2,82%;
- in 1 focar TIA alimentele au fost consumate la gradinita de copii( 1,41%);
- in restul de 2 focare , locul consumatiei alimentelor nu a putut fi precizat (2,82%).
Agentii patogeni cel mai frecvent implicati sunt germeni din genul Staphylococcus si genul
Salmonella (cate 17 focare reprezentand cate 23,94%), urmate de Escherichia Coli ( 5 focare
reprezentand 7,04%), apoi de asocierea Staphylococus si Escherichia Coli ( 2 focare
reprezentand 2,82%) si de Clostridium Botulinum (2 focare reprezentand 2,82%) si in final
Proteus, Citrobacter si Rotavirus (cate 1 focar reprezentand cate 1,41%).
Intr-un numar foarte mare de focare nu au fost depistati germenii cauzali 25 de focare cu
germeni necunoscuti , reprezentand 35,21%.
Germenii patogeni implicati in izbucnirile TIA au fost identificati prin izolare de la bolnavi
( materii fecale, lichid de varsatura) pozitiva in 50,70% din focare , din alimentul incriminat
in 29,58% din focare, de la personalul care manipuleaza alimentele in 8,45% din focare si
prin examen serologic in 2,82% din focarele TIA.

148
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Numarul mare de focare izbucnite in mediul familial 66,20 % , respectiv 47 de focare


familiale ne furnizeaza informatii despre nivelul de educatie sanitara al celor implicati in
aceste focare TIA si despre necesitatea efectuarii programelor de educatie sanitara
eficiente la nivel de mase .
Factorii ce au favorizat aparitia focarelor familiale de TIA sunt reprezentati de lipsa
conditiilor igienice la prepararea alimentelor, de lipsa spatiilor frigorifice corespunzatoare si
de greseli elementare in timpul prepararii alimentelor, ca de exemplu: folosirea oualor la
prepararea maionezei sau a cremei de prajitura neprelucrata termic si pastrarea alimentului in
conditii neadecvate, depozitare si refrigerare neadecvate.
In cadrul alimentatiei publice/colective (restaurante, cantine, cofetarii, gradinite, tabere pentru
copii, fast-food, etc.) numarul de focare aparute in anul 2010 este mai mic decat cele
familiale, respectiv 24 de focare colective ( 33,80% ) . Dupa cum se poate vedea din tabelul
de mai sus, in luna august a anului 2010 s-a inregistrat un varf numeric de 5 focare TIA
(reprezentand 7,04 % din totalul focarelor TIA), aceste focare colective furnizandu-ne
informatii referitoare la nivelul de pregatire sanitara al personalului implicat in prepararea,
manipularea , servirea produselor alimentare .
De asemenea, aparitia focarelor colective ne ofera si indicii asupra eficientei programelor de
prevenire a TIA , dar si a eficientei controalelor igienico-sanitare efectuate la nivelul acestor
unitati de alimentatie publica si colectiva .
In anul 2010 au predominat focarele TIA aparute in mediul rural : 38 de focare TIA ,
reprezentand 53,52 % din totalul focarelor TIA/2010.
Frecventa maxima a fost inregistrata in luna august a anului 2010 , 8 focare TIA (21,05 % din
totalul focarelor rurale), urmata de lunile mai si iunie in care au aparut cate 7 focare (
respectiv cate 18,42 % din totalul focarelor rurale) si luna iulie cu 6 focare TIA(15,79% din
totalul focarelor rurale) .
In mediul urban au fost inregistrate 33 de focare TIA, reprezentand 46,48 % din totalul
focarelor TIA izbucnite in anul 2010.
Varful numeric al focarelor urban se mentine tot in lunile calde: in luna august s-au
inregistrat 7 focare TIA ( 21,21 % din totalul focarelor urbane) , urmata de luna iunie in care
s-au raportat 6 focare TIA (18,18 % din totalul focarelor urbane).
Din analiza fiselor de raportare a focarelor TIA din anul 2010 se poate observa faptul ca
majoritatea formelor clinice de boala a constat din forme usoare , cu evolutie de scurta durata
in 40 de focare implicand 203 bolnavi internati in spital si forme cu durata medie in 24 de
focare implicand 132 de bolnavi internati in spital . O evolutie grava (de lunga durata) a bolii
s-a raportat in 7 focare, implicand 75 de bolnavi internati.
In majoritatea focarelor TIA din anul 2010 factorii favorizanti au fost reprezentati de
pastrarea/ depozitarea neadecvate ale alimentelor dupa preparare ; de asemenea, in multe
focare TIA s-a raportat folosirea alimentelor nesigure ca provenienta, sau folosirea
neadecvata a ingredientelor, gatire sau preparare neadecvata a alimentelor, fapt ce a favorizat
aparitia focarelor TIA.
Au fost de asemenea raportate focare TIA in care s-au depistat persoane contaminate care
manipulau alimentele.

149
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Situatia Focarelor TIA in 2011- conform fiselor de raportare (OMS)


NR. NR. TOTAL NR. TOTAL NR. TOTAL
CONSUMATORI
TOTAL BOLNAVI INTERNATI
CU RISC
FOCARE TIA

103 3461 628 482

In tabelul precedent se remarca existenta unui numar mare al consumatorilor cu risc raportati
in anul 2011, comparativ cu numarul de bolnavi inregistrati in focarele respective.
Nu a fost raportat nici un deces in anul 2011.
In functie de frecventa maxima cu care au aparut alimentele contaminate in izbucnirile
focarelor TIA din 2011 , se remarca urmatoarea situatie:
1)- laptele si preparatele din lapte ( laptele de baut, smantana, cascaval, casul de oaie, de
vaca, de capra, cas indulcit , branza telemea de vaca si de oaie, branza fermentata, branza
Merisor) au determinat aparitia a 47,57% dintre focarele TIA/2011.
In cele 49 de focare TIA declansate de consumul de lapte si preparate , au fost identificati
germeni din genul Staphylococcus (Aureus) depistat in 18 focare , Escherichia Coli depistat
in 3 focare, Salmonella depistat in 2 focare , asocierea Staphylococcus si Escherichia Coli in
1 focar, iar factorii favorizanti in contaminarea alimentului au fost constituiti in majoritatea
focarelor de pastrarea si prepararea prealabila neadecvata a alimentelor , dar si de
depozitarea nepotrivita a alimentelor, precum si alimente nesigure ca provenienta.
In 25 de focare TIA declansate de consumul de lapte si preparate , nu au fost identificati
germenii etiologici.
2) - consumul de carne de porc si preparatele din porc( salam, sunca/slanina, toba, parizer,
carnati/caltabosi, mici, cremwursti, muschi prajit , etc.) care au determinat aparitia a 14,56 %
dintre focarele TIA/2011.
In cele 15 focare TIA declansate de consumul de carne de porc si preparate, au fost
identificati germeni din genul Salmonella( B, C ) depistat in 3 focare TIA/2011 ,
Staphylococcus (Aureus) depistat in 2 focare, iar in 10 focare TIA declansate de consumul
carnii de porc agentul etiologic a ramas necunoscut.
3) - carnea de pasare si preparate din pasare (shaorma, curcan, pui prajit) au dus la izbucnirea
a 8,74 % dintre focarele TIA/2011.
In cele 9 focare TIA declansate de consumul de carne de pasare si preparate, au fost
identificati in mod egal germeni din genul Salmonella , asocierea Staphylococcus si
Escherichia Coli si Pseudomonas Aeruginosa in cate 1 focar , iar in 6 focare TIA declansate
de consumul carnii de pasare agentul etiologic a ramas necunoscut.
4) - consumul de prajituri cu crema , Dobos, prajitura Foret Noir, tort cu frisca, bomboane,
inghetata au determinat aparitia a 7,77% dintre focarele TIA/2011
In cele 8 focare TIA declansate de consumul de prajituri au fost identificati germeni din
genul Salmonella( DO ) depistat in 4 focare TIA/2011 , Staphylococcus (Aureus) depistat in
2 focare, iar in 2 focare TIA declansate de consumul de prajituri agentul etiologic a ramas
necunoscut.

150
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

5) - consumul de ou si salatele cu maioneza din ou au determinat izbucnirea a 7,77% dintre


focarele TIA/2011.
In cele 8 focare TIA declansate de consumul de oua si preparate /sosuri cu ou au fost
identificati germeni din genul Salmonella( D) depistat in 4 focare , Staphylococcus (Aureus)
depistat in 1 focar, iar in 3 focare TIA declansate de consumul de ou si maioneza agentul
etiologic a ramas necunoscut.
6)- mancarea gatita (ciorba, tocana) de tip familial a determinat aparitia a 5,83% dintre
focarele TIA/2011.
In cele 6 focare TIA declansate de consumul de mancare gatita tip familial au fost identificati
germeni din genul Salmonella( C, DO ) depistat in 4 focare si Staphylococcus (Aureus)
depistat in 2 focare TIA /2011.
7) - pestele si preparatele ( peste prajit, macrou la gratar, icre) au determinat izbucnirea a
2,91% dintre focarele TIA/2011 .
In cele 3 focare TIA declansate de consumul de peste, au fost identificati germeni din genul
Staphylococcus (Aureus) depistat in 1 focar, iar in 2 focare TIA agentul etiologic a ramas
necunoscut.
8) - alimentatia tip catering ( aperitive, etc.) a dus la aparitia a 1,94% dintre focarele
TIA/2011. In cele 2 focare TIA au fost identificati germeni din genul Staphylococcus
(Aureus) depistat in 1 focar, iar in 1 focar TIA agentul etiologic a ramas necunoscut.
9) - un focar TIA ( 0,97%) a fost raportat ca fiind determinat de consumul de fructe nespalate
nu s-au izolat germeni patogeni in focar si nu se cunosc factorii favorizanti in contaminarea
alimentului incriminat .
10) - alimentul contaminat a ramas necunoscut in 2 focare TIA, reprezentand 1,94% din
totalul focarelor TIA/2011. In 1 focar s-au identificat germeni din genul Staphylococcus
(Aureus) de la persoanele care au manipulat alimentele , iar in 1 focar germenii au ramas
necunoscuti.In continuare exista un numar mare de focare TIA in care factorii favorizanti in
aparitia izbucnirii TIA au ramas nedepistati.

ALIMENTELE CU DESTINATIE NUTRITIONALA SPECIALA


Dr Mariana Vlad - CRSP Cluj
Produsele alimentare destinate unei alimentaii speciale sunt produse alimentare care, datorit
compoziiei lor speciale sau procesului de fabricaie, se disting net de produsele alimentare de
consum curent i corespund unor scopuri nutritive speciale, fiind comercializate ntr-o form
care indic faptul c ele corespund acestui obiectiv.
Se consider alimentaie special alimentaia care rspunde unor cerine nutritive speciale ale:
a) anumitor categorii de persoane al cror metabolism sau procese de asimilare sunt
perturbate; sau
b) anumitor categorii de persoane care sunt ntr-o stare fiziologica special i care pot
obine un avantaj deosebit din consumul controlat al unor substane din alimente; sau
c) sugarilor ori copiilor de vrst mic sntoi
Monitorizarea eficient a acestui grup de alimente are ca scop protejarea populaiei
mpotriva efectelor datorate consumului inadecvat, depistarea precoce i nlaturarea sau
limitarea factorilor de risc care ar putea modifica calitatea acestui tip de produse si eliminarea
celor considerate inacceptabile faa de sigurana i securitatea consumatorilor.

151
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Ca urmare s-au monitorizat :


- nitraii si nitritii ,
- metalele grele : Pb si Cd ,
- contaminarea microbiologic ,
- reziduurile de pesticide (organoclorurate, organofosforice) .
S-au luat n studiu:
1. Preparatele pentru sugari si preparatele de continuare (infant formulae and follow-on
formulae )
2. Produsele alimentare pe baza de cereale prelucrate si alimentele pentru sugari si copiii de
varsta mica
3. Alimentele dietetice destinate unor scopuri medicale speciale

Nitraii si Nitritii
In anul 2010 din cele 228 probe de alimente cu destinaie nutriional special
prelevate de DSP jud. s-au analizat i raportat concentraiile de nitrai i nitrii pentru un
numr de 25 formule de nceput i de continuare, 123 alimente pe baz de cereale prelucrate
pentru sugari i copii de vrst mic, un numr de 74 alimente pentru sugari i copii de
vrst mic i 6 alimente pentru scopuri dietetice i medicale.
Rezultatele concentratiilor de Nitrati din alimentele cu destinatie nutritionala speciala 2010

Valorile medii pe regiuni ale concentraiilor de NITRAI


n alimente cu destinaie nutriional special

70
61,4
60

50

40
mg/kg

29,5
30 25,1
18,5
20 14,4
10

0
M untenia T ransilvania M oldova Banat T OT AL

Rezultatele concentratiilor de Nitriti din alimentele cu destinatie nutritionala speciala -2010

Valorile medii pe regiuni ale concentraiilor de NITRII


n alimente cu destinaie nutriional special

14,0

12,0
11,536

10,0

8,0
mg/kg

6,0 4,388
4,0
2,362 2,582
2,0
0,152
0,0
M untenia T ransilvania M oldova Banat T OT AL

152
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Valorile individuale ale produselor analizate i raportate precum i valorile medii arat c
acest tip de produse, cu excepia celor 3 produse, sunt sigure pentru consumatori din punctul
de vedere al coninutului de nitrai.
In anul 2011din 266 probe de alimente cu destinaie nutriional special s-au analizat si
raportat concentraiile de nitrai si nitrii pentru un numr de 37 formule de nceput si de
continuare (14%), 146 alimente pe baz de cereale prelucrate pentru sugari si copii de
vrst mic (55%), un numr de 77 alimente pentru sugari si copii de vrst mic (29%) si 6
alimente pentru scopuri dietetice si medicale (2%).

Rezultatele concentratiilor de Nitrati din alimentele cu destinatie nutritionala speciala -2011

Rezultatele concentratiilor de Nitriti din alimentele cu destinatie nutritionala speciala 2011

153
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Metalele Grele : Plumbul si Cadmiul


Cel mai previzionat impact asupra sntii consumatorului este riscul legat n principal de
prezena n factorii de mediu (alimente, ap) a metalelor grele, n limite care chiar dac nu
depaesc LMA sunt periculoase prin cumulare.
Din totalul de 258 probe de alimente cu destinaie nutriional special , in anul 2011, s-au
analizat si raportat concentraiile de plumb si cadmiu pentru un numr de 38 formule de
nceput si de continuare (15%), 144 alimente pe baz de cereale prelucrate pentru sugari si
copii de vrst mic (56%) si un numr de 76 alimente pentru sugari si copii de vrst mic
(29%).

Calitatea microbiologica
n 2010 au fost analizate microbiologic 197 de probe de ADNS pentru un numr total de 718
parametrii n funcie de criteriile microbiologice stabilite: 327 analize conform criteriilor de
siguran a produselor alimentare i 390 pentru criteriile de igien a procesului

Numr analize microbiologice


efectuate pentru ADNS, 2010

Ent. sakazakii 67

Listeria 144

Salmonella 183

B. cereus 144

Enterobacterii 180

0 50 100 150 200

154
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Pentru toate probele analizate nu au fost nregistrati parametrii microbiologici


necorespunztori, toate categoriile de ADNS luate n studiu fiind conforme pentru
caracteristicile microbiologice prevzute de metodologie i de legislaia n vigoare.
Din totalul de 197 de probe de ADNS luate n studiu, 144 de probe au fost analizate pentru
Bacillus cereus prezumtiv; dintre acestea doar pentru 3 probe au fost nregistrate valori
pozitive, fr ns a fi depit limita minim.
n cadrul monitorizrii calitii alimentelor cu destinaie nutriional special, n anul 2011 au
fost analizate microbiologic 251 de probe.
Toate categoriile de ADNS luate n studiu au fost conforme pentru caracteristicile
microbiologice prevzute de metodologie si de legislaia n vigoare.
Din totalul de 251 de probe de ADNS luate n studiu, au fost nregistrate 7 probe cu valori
pozitive pentru Bacillus cereus prezumtiv, fr ns a fi depsit limita minim

Reziduurile de pesticide
In cursul anului 2010 au fost analizate reziduurile de pesticide organoclorurate si
organofosforice n cereale prelucrate destinate sugarilor i copiilor de vrst mic (Baby
Food) in 183 de probe.
Coninutul reziduurilor de pesticide organoclorurate analizate n cele 183 de probe de
alimente pe baz de cereale prelucrate destinate sugarilor i copiilor de vrst mic s-au
ncadrat n limitele maxime admise legislaiei n vigoare n Romania i Comunitatea
European (CMA = 0.01 mg/kg).
Coninutul reziduurilor de pesticide organofosforice analizate n 183 de probe baby food,
(Pesticide Mix 154 - 23 substante active), (Pesticide Mix 155 - 23 substante active), precum
si in 92 probe baby food (Pesticide Mix 168 - 9 substante active) s-au ncadrat n limitele
maxime admise de legislaia n vigoare n Romania.
n cursul anului 2011 au fost analizai un numr de 80 de compusi (25 pesticide
organoclorurate si 55 pesticide organofosforice) pentru a fi raportai la solicitarea EFSA.
Coninutul de reziduuri de pesticide analizate n cele 203 probe de alimente pe baz de
cereale prelucrate, destinate sugarilor si copiilor de vrst mic s-au ncadrat n limitele
maxime admise legislaiei n vigoare n Romania si Comunitatea European (CMA = 0.01
mg/kg)

Pesticidelor organoclorurate, valorile maxime obtinute

155
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Valorile maxime ale reziduurilor de pesticidelor organofosforice

Toate categoriile de ADNS luate n studiu au fost conforme privind reziduurile de pesticide
analizate.

SUPLIMENTELE ALIMENTARE
Dr Gabriela Garban CRSP Timisoara
Protejarea consumatorilor mpotriva practicilor frauduloase de producere i/sau de
comercializare a unor produse care nu respect prevederile legale referitoare la securitatea i
sntatea lor s-a realizat prin efectuarea de analize microbiologice i toxicologice.
In anul 2010 analize microbiologice au fost efectuate la un numr de 149 probe de suplimente
alimentare achiziionate de la diveri distribuitori, fie din magazine de produse naturiste, fie
de la farmacii, fie din supermarketuri. Toate rezultatele ale probele analizate s-au ncadrat n
limite admisibile.
Au fost efectuate analize privind concentraia de plumb i cadmiu n 149 suplimente
alimentare. S-au raportat valori depite att pentru Pb ct i pentru Cd n cazul a dou
suplimente alimentare.
In 2010 s-au analizat un numr de 120 suplimente alimentare din 31 judee n vederea
determinrii concentraiei de nitrai/nitrai. Valori depite, adic peste 200 mg/kg, au fost
raportate pentru apte (5%) tipuri de suplimente alimentare .
In 2011 :
au fost efectuate analize microbiologice la un numr total de 140 probe de suplimente
alimentare achiziionate de la diveri distribuitori, fie din magazine de produse
naturiste, fie de la farmacii, fie din supermarketuri. Rezultatele analizelor
microbiologice au relevat doar trei suplimente alimentare cu valori depite ale
limitelor admisibile.
in laboratoarele a 35 (83 %) de DSP-uri judeene au fost efectuate analize privind
concentraia de plumb i cadmiu n suplimentele alimentare . Au fost analizate un

156
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

numr de 143 suplimente alimentare. Referitor la cantitatea de Pb i Cd n produsele


analizate, se menioneaz c 5 suplimente alimentare au prezentat depiri ale
limitelor admise pentru Pb i unul pentru Cd.
au fost prelevate un numr de 117 probe de suplimente alimentare din 29 judee
(69%) n vederea determinrii concentraiei de nitrai/nitrai.
Nu au fost semnalate depiri ale maximelor admise.

APELE MINERALE NATURALE IMBUTELIATE


Dr Klara Jeszensky CRSP Tg Mures
Monitorizarea unor factori de risc din apele minerale naturale imbuteliate privind
concentraiile elementelor componente ale apelor minerale naturale, condiiile de utilizare a
aerului mbogit cu ozon pentru tratarea apelor minerale naturale, informaiile privind
tratamentele apelor minerale naturale, determinarea absenei contaminrii , verificarea
caracteristicilor microbiologice ale apelor minerale naturale, are ca scop protejarea sntii
publice fa de consumul de ap mineral natural mbuteliata n Romnia.
Ca urmare s-au monitorizat 24 parametri indicatori de calitate :
parametri indicatori fizico-chimici de mineralizare,
parametri indicatori de poluare,
parametri indicatori cu potenial toxic
parametri indicatori de contaminare bacteriologic,
parametri indicatori de contaminare radiologic,
In anul 2010 s-a mbuteliat ap mineral natural din 46 de surse.
n ianuarie 2011 Agenia Naional pentru Resurse Minerale a emis un Ordin de
Administraie Public nr. 12 privind aprobarea Listei apelor minerale naturale recunoscute n
Romnia.
Conform OAP 12/2011 n Romnia sunt recunoscute oficial 60 de sortimente de ap mineral
natural, mbuteliate din 63 surse. DSP-urile judeene au raportat 61 de sortimente, 1
sortiment n plus fa de Lista din OAP 12/2011.

Indicatorii fizico-chimici de mineralizare:


Fierul nu este considerat a avea consecine pentru sntate.i nu are concentraie maxim
admis stabilit. Totui OMS recomand monitorizarea concentraiei de fier n apa potabil
pentru a evita depozitarea excesiv a fierului n organism.
n apele minerale analizate concentraia fierului s-a situat ntre valorile de 0,10 i 9,421 mg/l,
dar toate unitile de producie cu valori ridicate ale concentraiei fierului n apa de la surs
aplic procedee de deferizare nainte de mbuteliere.
Amoniu Amoniul reprezint primul stadiu de descompunere al substanelor organice cu
coninut de azot, de aceea ne indic o poluare recent (ore-zile) i n consecin este foarte
periculoas.
Depiri ale CMA s-au constatat la 3 surse (Procentajul probelor neconforme datorit
concentraiei de amoniu peste 0,5 mg/l a fost de 6,82 %).
Indicatorii cu potenial toxic:
Oxidabilitate (sau consumul chimic de oxigen CCO) Creterea oxidabilitii sau apariia
lor la un moment dat reprezint un indicator al polurii apei cu germeni.
Depiri ale CMA s-au constatat la 2 probe, (4,54 %).
Nitraii n cazul surselor de profunzime coninutul crescut de nitrai poate fi datorat
coninutului natural al solului n nitrai care se mobilizeaz n ap dar i polurii sursei prin

157
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

intermediul activitilor umane, care include i utilizarea fertilizatorilor pe baz de azot. Nu


s-au constatat ,depiri ale CMA de 50 mg/l.
Arsenul - provine de obicei din surse naturale i se gsete n concentraie mai mare n apele
subterane, dac apa de profunzime traverseaz roci sedimentare bogate n arsen.
Intoxicaia cronic cu arsen la om are efect cancerigen pentru piele, plmni, rinichi i ficat..
Printre efecte necancerigene se numr: afecini cardiovasculare (infarct miocardic, aritmii
cardiace, boala piciorului negru) hepatice (ciroz; hipertrofia), neurologice (parestezii,
polinevrit senzorial i motorie, tetraplegie), dermatologice (hipercheratoz, melanoz).
Depiri ale CMA s-a constatat la o singur surs, a crei mbuteliere la sfritul anului 2010
a fost sistat.
Bariul - Toate combinaiile bariului solubile n ap sunt toxice. Ingestia cronic de
concentraii mari de bariu solubil n ap duce la depunerea acestuia n muchi, plmni i
oase, deoarece seamn cu calciul, dar se absoarbe mai repede. Poate cauza creterea
tensiunii arteriale, tulburri ale ritmului cardiac.
Depiri ale CMA s-a constatat la 2 surse (4,54 %).
Cadmiul sursele de cadmiu din apa mineral sunt reprezentate de eroziunea depozitelor
naturale, coroziunea evilor, rezervoarele zincate, a unor garnituri metalice. Ingestia cronica a
acestui metal determin leziuni renale, perturbarea metabolismului osos cu osteomalacie,
osteoporoz i risc crescut de fracturi spontane. Depire al CMA s-a constatat la 1 surs.
Cromul Contaminarea extern se produce prin deversarea apelor reziduale industriale.
Nu s-au constatat depiri ale CMA la nici o surs.
Cuprul contaminarea cu cupru a apelor minerale naturale se datoreaz coroziunii
conductelor din cupru, mai ales dac pH-ul apei este acid sau apa alcalin conine cantiti
mari de carbonat. Consumul ndelungat al apei cu concentraie crescut de cupru poate duce
la afeciuni gastro-intestinale (greuri, vrsturi, dureri abdominale, diaree).
Nu s-au constatat depiri ale CMA la nici una din surse.
Plumbul se gsete n apa mineral doar ocazional, datorit eroziunii depozitelor naturale.
Contaminarea extern cu plumb se datoreaz coroziunii conductelor din plumb, a sudurilor cu
aliaje de plumb, mai ales dac pH-ul apei este acid sau apa alcalin conine cantiti mari de
carbonat.
Nu s-au constatat depiri ale CMA de 0,01 mg/l la nici una din surse
Mangan concentraiile mari de mangan din sursele subterane au fost asociate cu poluarea
industrial. Manganul este un microelement esenial n toate formele de via, fiind un
cofactor al multor clase de enzime Toxicitatea majoritii combinaiilor de mangan este
redus i efecte toxice asupra sntii umane nu s-au nregistrat.
Depiri ale CMA s-au msurat la 6 surse, dar unitile de producie cu valoarea manganului
msurat la surs care depete CMA aplic procedee de demanganizare.
Mercurul se gsete n apele subterane ca urmare a eroziunii depozitelor naturale.
Contaminarea extern se produce de pe suprafeele agricole tratate cu substane pe baz de
mercur i din evacuarea apelor uzate industriale. Ingestia cronic a unei cantiti crescute de
mercur poate provoca afecini ale sistemului nervos central.
Nu s-au constatat depiri ale CMA la nici una din surse.
Nichelul Contaminarea extern se produce ca urmare a contaminrii mediului prin arderea
combustibililor fosili i din evacuarea apelor uzate industriale. Ingestia cronic a unei
cantiti crescute de nichel are efect nefrotoxic.
Depiri ale CMA s-a observat la 1 surs.
Seleniu Diferite studii au artat ca, pe termen lung, dac se crete doza pn la 500 - 750 g
pe zi nu apar semne de toxicitate la oameni. Dovezile par s indice c toxicitatea la oameni
apare la doze foarte mari.

158
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Nu s-au constatat depiri ale CMA la nici una din surse.


Floruri Nivelul optim de fluor de 0,7-1,5 mg/l n apa potabil previne degradarea dentinei,
reduce incidena cariilor dentare i intervine n dezvoltarea oaselor i dinilor. Efectele
adverse ale aportului excesiv de fluor sunt fluoroza dentar, care reprezint mai degrab o
problem estetic i fluoroza scheletal.
Valorile msurate n sursele monitorizate nu depesc valoarea de 1,5 mg/l, valoare peste
care concentraia de fluor trebuie specificat pe etichet Conine mai mult de 1,5 mg/l.
Produs nerecomandat consumului regulat al sugarilor i copiilor sub 7 ani.

Indicatorii de contaminare bacteriologic:


1. Escherichia coli indicator al contaminrii fecale a apei.
Parametrul a fost determinat la toate sursele i nu s-au constatat depiri ale valorilor
limit admise.
2. Enterococi intestinali - indicator al contaminrii fecale.
Parametrul a fost analizat la 95,45 % din surse i nu s-au constatat depiri ale valorilor limit
admise.
3. Numr total de bacterii la 22 oC indic nivelul bacteriilor heterotrofe n sistemul de
colectare i/sau mbuteliere. Aceste organisme nu sunt considerate a fi un risc pentru
sntate, dar creterea semnificativ numrului lor indic poluarea extern i cauza
acesteia trebuie investigat.
Parametrul a fost determinat la 93,18 % din surse , nu s-au constatat depiri ale valorilor
limit admise.
4. Numr total de germeni la 37oC Un numr mare poate indica probleme de gestionare
a sistemului de colectare i/sau de mbuteliere a apei minerale. O modificare brusc
indic o posibil problem, cum ar fi o contaminare extern sau antrenarea biofilmului.
Depiri ale valorilor admise s-au constatat la 2 surse (4,54 %).+93
5. Pseudomonas aeruginosa: indicator de salubritate a apelor minerale naturale i a apelor
de mas livrate mbuteliat.
Parametrul a fost determinat la 88,63 % din surse, depire a valorii admise s-a observat la 1
surs.

Indicatorii de contaminare radiologic:


Activitatea alfa i beta global a fost analizata la 88,63 % din surse.
Substanele radioactive, radionuclizii, radioizotopii i izotopii radioactivi sunt unele dintre
cele mai periculoase substane toxice. Radiaiile emise n mod obinuit de radionuclizi sunt:
particule alfa, particule beta i fotoni gamma. n ap sunt prezeni i ali radionuclizi din
seriile uraniului i toriului: plumb-210 i poloniu-210. Potasiu-40 este introdus n corp o dat
cu alimentele i reprezint sursa major de iradiere intern, cu excepia produselor de
dezintegrare ale radonului.+
Efectele substanelor radioactive asupra organismelor depind att de concentraiile
radionuclizilor, ct i de modul cum acestea acioneaz, din exteriorul sau din interiorul
organismului, sursele interne fiind cele mai periculoase. Efectele biologice care apar n urma
iradierii, sunt dependente de: doza de radiaii i debitul dozei.) n sensul c este imposibil de
evideniat o relaie cauzal direct - probabilitatea producerii unui efect este proporional cu
doza de iradiere.
Valorile obinute n urma monitorizrii activtii alfa i beta globale se pstreaz sub valorile
de referin de 0,1 Bq/l i respectiv 1 Bq/l, pentru toate probele analizate.

159
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

ADITIVII ALIMENTARI
Antonia Orban CRSP Tg Mures
Monitorizarea ingestiei de aditivi are ca scop de a descoperi dac expunerea consumatorilor
la anumii aditivi depete ingestia zilnic acceptabil (ADI). Aceste informaii se pot folosi
n reglementrile ulterioare privind reevalurea aditivilor, respectiv n recomandrile de
folosire n siguran a acestora. Datele naionale de ingestie alimentar s-au adunat prin
metoda evalurilor bazate pe nregistrrile individuale dietetice - completarea unui jurnal
alimentar sptmnal de ctre un eantion reprezentativ pentru populaia rii. Valorile de
aditivi alimentari sunt calculate pe cap de locuitor, pe mg/zi/kg corp (60 kg), i comparate
procentual fa de ADI. Estimrile astfel calculate sunt aproximative avnd n vedere c
presupun folosirea fiecrui aditiv n cantitate maxim n fiecare aliment, iar categoriilor de
alimente identificate sunt alocate toi aditivii alimentari care sunt permii a se utiliza n
acestea - conducnd astfel la supraevaluarea ingestiei.
In 2010 s-au prelucrat 437 jurnale alimentare sptmnale din 10 judee. Prin prelucrarea
jurnalelor alimentare s-au identificat 73 aditivi alimentari permii a se utiliza n categoriile de
alimente consumate , cu nivelele maxime admise precizate n cursul procesrii alimentelor.
Din cei 73 aditivi alimentari identificai 37 aditivi s-au comparat procentual fa de ADI, 21
aditivi apar cu ADI nespecificat, iar 15 aditivi nu au date ADI n raportul menionat.
Dintre cei 37 aditivi luai n studiu, la un singur aditiv E321 Butil hidroxitoluen (BHT) s-a
constatat depirea ADI cu 214,17%, ingestia medie fiind de 0,11 mg/zi/kg corp, iar ADI
fiind 0,05 mg/zi/kg corp. Acest rezultat de depire a ADI privind aditivul alimentar BHT
este n concordan cu rezultatele furnizate de celelalte ri care au efectuat i au raportat
evaluarea ingestiei de aditivi alimenatri. Concluzia Comisiei Europene a fost c este
improbabil depirea ADI pentru BHT n cele 10 ri raportoare. Ingestia real a BHT
depinde de fapt de proporia relativ a antioxidanilor folosii, i proporia produselor n
fiecare categorie de alimente care conin n realitate acest aditiv.
In anul 2011 s-au prelucrat 1586 jurnale alimentare sptmnale din 39 judee (655 jurnale
din mediul rural, 931 jurnale din mediul urban).
Prin prelucrarea jurnalelor alimentare s-au identificat 107 categorii de alimente care conin
aditivi alimentari.
Din cele 107 categorii de alimente sus menionate s-au identificat 76 aditivi alimentari
permii a se utiliza n categoriile de alimente identificate cu nivelele maxime admise
precizate n cursul procesrii alimentelor, ingestia medie calculat n mg/zi/kg corp pe cap de
locuitor fiind prezentat n tabelele 1, 2, 3.
Tabel 1.

Aditivi comparai procentual fa de ADI


Ingestie ADI
Nr.
Aditiv Cod E mg/kgC mg/kgC % ADI
crt.
/zi /zi
1 sunset yellow FCF 110 0,48 2,5 19,2%

2 carmines 120 1,07 5 21,4%

3 ponceau 4R 124 0,32 4 8,0%

4 erythrosine 127 0,00 0,1 2,5%

160
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

5 allura red AC 129 0,27 7 3,9%

6 indigotine 132 0,32 5 6,4%

7 brilliant blue FCF 133 0,23 10 2,3%

chlorophylls and chlorophyllins,


8 141(i),(ii) 0,15 15 1,0%
copper complexes

9 caramel III 150c 12,91 200 6,5%

10 caramel IV 150d 1,76 200 0,9%

11 carotens beta 160a(ii) 1,85 5 37%

12 carotenoids 160a(i),(iii),e,f 0,13 5 2,6%

13 annato extracts, bixin-based 160b(i) 0,00 0,065 1,8%

14 sorbates 200-203 0,19 25 0,8%

15 benzoates 210-213 0,81 5 16,2%

16 hydroxybenzoates para 214,218 0,00 10 0,0%

220-225,227,
17 sulfites 0,35 0,7 50,0%
228,539

18 nisin 234 0,00 0,13 0,6%

19 propyl gallate 310 0,11 0,5 22,0%

20 butylated hydroxianisole 320 0,12 0,5 24,7%

21 butylated hydroxitoluene 321 0,11 0,05 214,2%

22 tartrates 334-337 0,31 30 1,0%

338-343,450-
23 phosphates 2,16 70 3,1%
452,542

24 ethylene diamine tetra acetates 385,386 0,12 2,5 4,8%

25 polysorbates 432-436 11,33 10 113,3%

26 ammonium salts of phosphatidic acid 442 0,52 30 1,7%

27 glycerol ester of wood rosin 445 0,05 12,5 0,4%

diacetyltartaric and fatty acid esters


28 472e 6,89 25 27,6%
of glycerol

161
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

29 sucroglycerides 474 3,01 40 7,5%

30 propylene glycol esters of fatty acid 477 4,98 25 19,9%

thermally oxidized soya bean oil


31 interacted with mono- 479 0,18 25 0,7%
anddiglycerides of fatty acids

32 stearoyl lactylates 481(i),482(i) 0,35 20 1,8%

33 aluminium ammonium sulfate 523 0,01 7 0,1%

34 ferrocyanides 535,536,538 0,00 0,03 0,0%

35 polydimethylsiloxane 900a 0,02 1,5 1,3%

36 acesulfame potassium 950 0,35 9 3,9%

37 aspartame 951 0,69 40 1,7%

38 cyclamates 952(i),(ii),(iv) 0,30 7 4,3%

39 saccharins 954(i)-(iv) 0,54 5 10,8%

Dintre cei 39 aditivi luai n studiu s-a gsit depirea ADI la doi aditivi alimentari:
- E321 - Butil hidroxitoluen (BHT) s-a gsit depirea ADI cu 214,2%, ingestia
medie fiind de 0,11 mg/zi/kg corp, iar ADI fiind 0,05 mg/zi/kg corp;
- E432-436 Polisorbai - s-a gsit depirea ADI cu 113,3%, ingestia medie fiind de
11,33 mg/zi/kg corp, iar ADI fiind 10 mg/zi/kg corp;

E321 Butil hidroxitoluen (BHT) este antioxidant, ntrzie alterarea alimentelor datorat
oxidrii. Poate provoca reacii alergice la unele persoane, poate induce hiperactivitate, exist
posibilitatea creterii riscului de cancer i efecte legate de nivelul de estrogen, poate fi toxic
pentru sistemul nervos i ficat.
Acest rezultat de depire a ADI privind aditivul alimentar BHT este n concordan cu
rezultatele furnizate de celelalte ri care au efectuat i au raportat evaluarea ingestiei de
aditivi alimenatri, i apare n ghidul de raportare a datelor (Food additives Guidelines for
the preparation of working papers on intake of food additives for the Joint FAO/WHO Expert
Committee on Food Additives, Geneva, January 2001).
Toate evalurile bazate pe modele de diete sau pe nregistrrile individuale dietetice
combinnd datele naionale de ingestie alimentar cu nivelele maxime admise de GSFA
pentru utilizarea aditivilor alimentari arat depirea consistent a BHT. Ingestia medie a
BHT a fost estimat ntre 0,7-0,99 mg/zi/kgc (230-240% ADI) pentru China i USA.
Evalurile ingestiei bazate pe alte metode (folosind nivele naionale de utilizare a aditivului)
au artat nivele mult mai sczute de ingestie BHT: prin metoda poundage valorile s-au
situat ntre 0-30% ADI, prin metoda supravegherii gospodriilor casnice sau date de
comercializare ntre 20-40% ADI, iar prin metoda modele de diete ntre 10-30% ADI.
Polisorbaii, respectiv:
E 432 - Sorbitan monolaurat de polioxietilen (Polisorbat 20)

162
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

E 433 - Sorbitan monooleat de polioxietilen (Polisorbat 80)


E 434 -Sorbitan monopalmitat de polioxietilen (Polisorbat 40)
E 435 - Sorbitan monostearat de polioxietilen (Polisorbat 60)
E 436 - Sorbitan tristearat de polioxietilen (Polisorbat 65)
- sunt compui sintetici, derivai din acizi grai posibil i de origine animal; obinut din oxid
etilenic (o substan sintetic), sorbitol (E420) i acizi grai naturali (acid lauric, acid oleic,
acid palmitic, acid stearic). Sunt folosii ca emulsificatori, ageni de dispersare, dar i ca
aromatizani sintetici, ageni de suprafa, precum i la prelucrarea aluaturilor. Determin
asimilarea substanelor toxice liposolubile din tractul digestiv, poate mri absorbia acestora,
fiind potenial cancerigen.
Acest rezultat de depire a ADI privind ingestia polisorbailor depete datele raportate de
ctre rile membre n raportul CE (Report from The Commission to the European Parliament
and the Council on Dietary Food Additive Intake in the EU, Brussels, 01.10.2001.
COM(2001)542 final), evaluri folosind la fel Treapta 2 bazate pe modele de diete sau pe
nregistrrile individuale dietetice combinnd datele naionale de ingestie alimentar cu
nivelele maxime admise de GSFA pentru utilizarea aditivilor alimentari. Ingestia medie a
polisorbailor a fost estimat ntre 2-78% ADI pentru Danemarca, Spania, Frana, Italia,
Olanda, Anglia.
Metodologia dealtfel, propune examinarea ulterioar a grupului de aditivi alimentari - E 432-
436 Polisorbai folosind Trepta 3, chiar dac ingestia nu a depit ADI n rile raportoare,
i pentru faptul c n unele cazuri folosirea lui nu este reglementat prin nivelele maxime
admise de GSFA pentru utilizarea aditivilor alimentari, folosirea lui este permis n doze
quantum satis.
Tabel 2.

Aditivi alimentari cu ADI nespecificat


Nr. Ingestie ADI
Aditiv Cod E % ADI
crt. mg/kgC/zi mg/kgC/zi

1 riboflavins 101(i),(ii) 0,73 ns*

2 grape skin extract 163(ii) 0,17 ns

3 iron oxides 172(i)-(iii) 0,42 ns

4 ortho-phenilphenols 231,232 0,00 ns

5 natamicina(piramicina) 235 0,00 ns

6 hexamethylene tetramine 239 0,00 ns

7 dimethyl dicarbonate 242 0,09 ns

8 ascorbyl esters 304,305 0,46 ns

9 tocopherols 307abc 0,02 ns

10 citric acid 330 0,29 ns

11 cyclodextrin beta 459 0,02 ns

163
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

12 stannous chloride 512 0,00 ns

13 ferrous gluconate 579 0,00 ns

14 ferrous lactate 585 0,00 ns

15 carnauba vax 903 0,42 ns

16 microcristalline wax 905c(i) 0,03 ns

17 mineral oil, high vicosity 905d 0,94 ns

18 mineral oil, medium and low


vicosity (class I) 905e 7,59 ns

19 azodicarbonamide 927a 0,01 ns

20 lysozyme 1105 0,18 ns

21 polyvinylpyrrolidone 1201 0,02 ns

*ADI nespecificat

Tabel 3.
Aditivi alimentari care nu au date ADI
Nr. Ingestie ADI
Aditiv Cod E % ADI
crt. mg/kgC/zi mg/kgC/zi
1 fast green FCF 143 0,05 -*

2 guaiac resin 314 0,2 -

3 tertiary buthylhydroquinone 319 0,6 -

4 ferric ammonium citrate 381 0,0 -

5 isopropyl citrates 384 0,13 -

6 thiodipropionates 388,389 0,05 -

7 stearyl citrate 484 0,01 -

8 chlorine 925 0,07 -

9 chlorine dioxide 926 0,72 -

10 benzoyl peroxide 928 0,02 -

11 sucralose 955 0,33 -

164
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

12 alitame 956 0,03 -

13 neotame 961 0,05 -

14 aspartame-acesulfame salt 962 0,12 -

15 castor oil 1503 0,02 -

16 polyethylene glycol 1521 0,01 -

* nu au date ADI

MATERIALE CARE VIN IN CONTACT CU ALIMENTELE


Chim Gabriela Cilinca CNMRMC

n prezent, aproape toate alimentele care se gsesc pe pia sunt ambalate. Caracteristica
principal a materialului ce vine n contact cu produsul alimentar, n vederea pstrarea
calitii i securitii alimentului, este stabilitatea sa fa de produsul cu care vine n contact,
care se exprim prin migrarea de componeni din ambalaj n produs, n cantiti care s nu
prezinte un pericol pentru sntatea omului i s nu cauzeze modificri ale compoziiei
produsului sau ale proprietilor sale organoleptice. Principiul migrrii globale st la baza
metodelor de control igienico-sanitar a materialelor ce vin n contact cu produsele alimentare.
Obiectivul general al studiului naional const n verificarea respectrii limitelor de migrare
global pentru materialele i obiectele din material plastic care vin n contact cu alimentele,
i a limitelor de migrare ale plumbului i cadmiului din obiecte din ceramic ce vin n
contact cu produse alimentare.

In cursul anului 2010, din totalul de 129 probe de materiale ce vin in contact cu buturi ne-
alcoolice sau alcoolice de concentraie alcoolic mai mic de 5% vol. 82.94% au venit in
contact cu polietilentereftalat, 6.2% cu polietilena, 3.87 cu sticlele cu capac de PE, 2.32% cu
polipropilena, 1.55% cu policarbonatul, 1.55% cu policlorura de vinil si 1.55% cu material a
carui compozitie nu este cunoscuta ( a se vedea figura 1).

Distributia procentuala a tipurilor de materiale testate, in


anul 2010, ce vin in contact bauturile nealcoolice
Figura 1 Distribuia procentual a materialelor
4% 2%
2% 2%
6% plastice ce vin n contact direct cu buturi ne-
2%
alcoolice sau alcoolice de concentraie
alcoolic mai mic de 5% vol.

82%
polietilentereftalat policarbonat polietilena
policlorura de vinil polipropilena sticle cu capac PE
material necunoscut (xxx)

165
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Distributia procentuala a tipurilor de materiale testate, in anul


2010, ce vin in contact cu laptele fermentat Figura 2 Distribuia procentual a tipurilor de
10%
3%0% 26% materiale utilizate pentru contactul direct cu
3%
6% laptele fermentat cum sunt iaurtul, zar i
produsele similare

13%

21%
18%
polipropilena polistiren polietilena
polietilentereftalat polietilena multistrat poliamida/polietilena
policlorura de vinil cartonul +PE material necunoscut (xxx)

Din totalul de 202 probe de materiale ce vin in contact cu laptele fermentat cum sunt iaurtul,
zar i produsele similare, 25.74% (52) din acestea vin n contact cu polipropilena material
deosebit de stabil, 20.79% (42) cu polistirenul, 17.82% (36) cu polietilena de diferite sorturi,
13.36% (27) cu polietilentereftalatul, 5.94% (12) cu polietilena multistrat, 2.97% (6) cu
poliamida/polietilena, 2.97%(6) cu policlorura de vinil, 0.49% (1) cu cartonul + PE si 9.90%
(20) din material necunoscut (xxx) ( a se vedea figura 2).
Valoarea migrrilor globale de componeni din masa plastica, nainte i dup contactul cu
direct cu buturi ne-alcoolice sau alcoolice de concentraie alcoolic mai mic de 5% vol si
cu laptele fermentat cum sunt iaurtul, zar i produsele similare folosind diversi simulanti
alimentari, timp de contact 10 zile i temperatura de testare temperatura camerei i 5o C nu
depesc limitele impuse de legislaie de 10 mg/dm2, respectiv 60 mg/kg.
Monitorizarea factorilor de risc: plumb si cadmiu in obiecte de ceramica.
Plumbul a fost extras si folosit in industrie si pentru produsele de uz casnic din cele mai
vechi timpuri. Populatia este expusa la plumb in primul rand prin vopsele, cutii de conserve,
racorduri plumbuite si benzina cu plumb. Plumbul ca element sau compusii anorganici ai
plumbului sunt absorbiti prin ingestie sau inhalare.
Intoxicatia cu plumb simptomatica la copii se dezvolta, in general, la nivele de peste 10 g/dl
si se caracterizeaza in primul rand prin modificari ale performantelor intelectuale(tardiv prin
scaderea coeficientului de inteligenta), prin dureri abdominala si iritabilitate, urmate de
letargie, anorexie, paloare (rezultand din anemie) si vorbire dificila.
La adulti, intoxicatia cu plumb simptomatica se dezvolta, in general, la nivele de peste 10
g/dl, timp de cateva saptamani si se caracterizeaza prin durerere abdominala, cefalee,
iritabilitate, dureri articulare, astenie, anemie, neuropatie motorie periferica si deficiente ale
memoriei de scurta durata si ale abilitatii de concentrare.
Cadmiul . Multe studii au ncercat s stabileasc consumul mediu zilnic de cadmiu care
rezult din produsele alimentare, n general, aceste studii arat c dieta medie zilnic pentru
non-fumatori care locuiesc n zone necontaminate este, n prezent, la limita inferioar a
intervalului de 10 - 25 micrograme de cadmiu ( Elinder 1985 , OCDE 1994, ATSDR 1997).
This general trend is confirmed by decreasing blood cadmium levels in the general
population in several countries during this time period ( Ducoffre 1992 , MURL 1989).
Majoritatea cadmiului absorbit se concentreaza in ficat si rinichi, in eritrocite si tesuturile
moi, cadmiul este legat sub forma de metalotioneina, o proteina cu greutate moleculara mica,
care reduce toxicitatea ionului nelegat. Acest complex este filtrat la nivel glomerular, dar
ulterior este reabsorbit la nivelul tubilor proximali. Absenta unei cai de eliminare eficiente
este responsabila pentru timpul de injumatatire biologic al cadmiului de 10-30 de ani.

166
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Expunerea acuta prin ingestie poate cauza greata, varsaturi, salivatie, crampe abdominale si
diaree severe. Efectele cronice ale expunerii la cadmiu sunt dependente de doza si includ:
anosmie, ingalbenirea dintilor, emfizem, modificari minime in functia hepatica, anemie
hipocroma microcitara ce nu raspunde la tratamentul cu fier, disfunctie tubulara renala
caracterizata prin proteinurie si cresterea excretiei urinare de (32-microglobulina si (in
intoxicatia prelungita) osteomalacie, care duce la leziuni osoase si pseudofracturi.
In cursul anului 2010, s-a realizat catagrafierea operatorilor economici, respectiv producatorii
si importatorii de obiecte de ceramica (a se vedea figura 3) .

Figura 3 Distribuia numarului de producatori/imporatori de obiecte de ceramica ce vin in contact cu


alimentele, in anul 2010

n cursul anului 2010, s-au analizat 40 probe dintre care: 57,5% din obiecte de ceramic au
provenit din Romnia (23), 37,5% din China (15) i 5% din U.E (2) ( a se vedea figura 4).

Distributia procentuala a originii obiectelor din ceramica


testate in anul 2010
3% 3%

37%

57%

Romania China Italia Bulgaria

167
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Figura 4 Distribuia procentual a originii obiectelor de ceramic, testate in anul 2010, ce vin n contact
cu alimentele

Coninutul de plumb (mg/l) cedat de obiectele din ceramic ce vin n contact cu


alimentele. Plumbul cedat din obiectele de ceramic provenite din China (non UE) si UE are
valori medii cuprinse intre 0,00 si 0,01167 mg/l, dar cu mult sub limita admis de legislaie
4,0 mg/l. n ceea ce privete plumbul cedat de obiectele din ceramic traditionala provenita
din Romania, acesta este de 0, 26824 mg/l, cea mai mare valoare, dar care nu depaseste limita
impusa prin legislatie.
Cadmiul cedat din obiectele de ceramic provenite din China (non UE) si UE are valoarea
cea mai mare pentru obiectele importate din China, si anume de 0.000018 mg, dar cu mult
sub limita admis de legislaie 0,3 mg/l. n general, valoarea cadmiului cedat de obiectele
din ceramic, este nesemnificativa, chiar sub limita de detectie.
n cursul anului 2011, s-au analizat 37 probe dintre care: 62% din obiecte de ceramic au
provenit din Romnia (23) si 38% (14) din China.
n figura de mai jos este reprezentat procentual distribuia originii obiectelor de ceramic ce
vin n contact cu alimentele, obiecte testate n anul 2011.

Distributia procentuala a originii obiectelor din ceramica,


testate in anul 2011, care vin in contact cu alimentele

38%

62%
0%

Romania China

Distribuia procentual a originii obiectelor de ceramic, testate in anul 2011, ce vin n contact cu
alimentele
Probele de obiecte din ceramica s-au recoltat din depozitele unitatilor ce fabrica sau
comercializeaza astfel de produse sau utilizeaza astfel de produse daca s-a putut identifica
tara de origine a producatorului.
Metoda utilizata pentru testarea obiectelor din ceramica: SR EN 1388-1:2002 - Materiale
i articole n contact cu produsele alimentare. Suprafee acoperite cu silicai. Partea 1:
Determinarea emisiei de plumb i de cadmiu de ctre articolele de ceramic
n tabelul urmator sunt prezentate valorile medii ale migrrilor de plumb i cadmiu din
obiectele de ceramic (g/l) pentru obiectele ceramica ce vin n contact direct cu alimentele.
n tabelul urmator sunt prezentate valorile medii ale migrrilor de plumb i cadmiu din obiectele de
ceramic (g/l) pentru materialele ce vin n contact direct cu alimentele. Este menionat c aceste
valori sunt orientative deoarece furnizorii/productorii pentru fiecare obiect din ceramic sunt
diferii.

168
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Valorile migrrilor medii de plumb i cadmiu din obiectele de ceramic (mg/l) pentru materialele
testate in cursul anului 2011, ce vin n contact direct cu alimentele

Plumb Cadmiu
Nr.
Tara val.medie val.medie %
probe
(g /l) (g /l)

0.67 0.016

0.03
Romania 23 62
(fara ceramica
traditionala)

China 14 0.197 0.040 38

Limita admisa 4,0 mg/l 0,3 mg /l

Coninutul de plumb (mg/l) cedat de obiectele din ceramic ce vin n contact cu


alimentele. Plumbul cedat din obiectele de ceramic provenite din China (non UE) si UE are
valori medii cuprinse intre 0,03 si 0,197 g/l, dar cu mult sub limita admis de legislaie 4,0
mg/l. n ceea ce privete plumbul cedat de obiectele din ceramic traditionala provenita din
Romania, acesta este de 14.82 g/l, cea mai mare valoare, dar care nu depaseste limita
impusa prin legislatie.
Cadmiul cedat din obiectele de ceramic provenite din China (non UE) si UE are are
valoarea cea mai mare pentru obiectele importate din China, si anume de 0.185 g/l, dar cu
mult sub limita admis de legislaie 0,3 mg/l. n general, valoarea cadmiului cedat de
obiectele din ceramic, este nesemnificativa, chiar sub limita de detectie.
In anul 2011 s-au supus verificrii materialele i obiectele din material plastic ce intr n
contact cu preparatele din carne si cu branzeturile.

Rezultate
Materialele i obiectele din material plastic ce intr n contact cu preparatele din carne.

(1) (2) (3)

Numr de Simulanti alimentari


Descrierea alimentelor
referint A B C D1 D2 E

06 Produse de origine animal i


ou

06.03 Carnea tuturor speciilor


zoologice (inclusiv pasre si
vnat):

169
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

B. Produse prelucrate din X X/4(**)


carne (precum sunc,
salam, bacon, crnati si
altele) sau sub form de
paste si creme

Migrarea global de componeni s-a efectuat n conformitat cu Regulamentul Comisiei


nr. 10/2011 din 14 ianuarie 2011 privind materialele i obiectele din plastic destinate s vin
n contact cu produsele alimentare publicat n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 12 din
15.01.2011.
In principal, s-au utilizat ca simulanti alimentari pentru testare apa distilata si solutia de acid
acetic 3%.
Din totalul de 165 probe de materiale ce vin in contact cu preparatele din carne, 32.12% au
venit in contact cu poliamida, 16.96% cu colagen, 16.5% cu polietilena, 7.87% cu membrana
celulozica, 6.66% cu poliamida/polietilena, 3.6% cu polistiren, 3.03% cu polipropilena,
1.81% cu poliamida/EVOH 1.21% cu policlorura de vinil, 0.6% cu polietilentereftalat si
20% cu material a carui compozitie nu este cunoscuta.

Distributia procentuala a tipurilor de materiale testate, in anul


2011, ce vin in contact cu preparatele din carne
7% 2% 3% 3%
15%
18%
1%

15%

29% 6%
1%
polipropilena polistiren polietilena
polietilentereftalat colagen poliamida/polietilena
policlorura de vinil poliamida material necunoscut (xxx)
membrana celulozica poliamida/EVOH

In figura este reprezentata distribuia materialelor utilizate pentru contactul direct preparatele
din carne, materiale testate in anul 2011.
Se observa, ca materialul cel mai des utilizat pentru contactul cu preparetele din carne este
poliamida in proportie de 32.12%.
n prezent, aproape toate alimentele care se gsesc pe pia sunt ambalate. O dat ales
materialul de ambalare, este esenial s se cunoasc dac exist vreo interaciune ntre aliment
i materialul care vine n contact.

170
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Substanele care migreaz rapid sunt substanele cu greutate mic i volatile. Cu toate c
interaciunile mici pot fi acum detectate prin metode analitice sofisticate, monitorizarea
migrrii este relativ uoar.

Materialele i obiectele din material plastic ce intr n contact cu branzeturile:

(1) (2) (3)

Numr de Simulanti alimentari


Descrierea alimentelor
referin A B C D1 D2 E

07 Produse din lapte

07.04 Brnzeturi:

A. ntregi, cu crust X
necomestibil

B. Brnz natural fr crust X/3(**)


sau cu crust comestibil
(gouda, camembert si
produse similare) si brnz
topit

C. Brnz prelucrat (brnz X(*) X


moale, brnz cottage i
produse similare)

Migrarea global de componeni s-a efectuat n conformitate cu Regulamentul Comisiei


nr. 10/2011 din 14 ianuarie 2011 privind materialele i obiectele din plastic destinate s vin
n contact cu produsele alimentare publicat n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 12 din
15.01.2011.
In principal, s-au utilizat ca simulanti alimentari pentru testare apa distilata si solutia de acid
acetic 3%. Foarte putine testari au avut ca simulant alimentar, simulantul D.
n figura de mai jos este reprezentat procentual distribuia materialelor utilizate pentru
contactul direct cu branzeturile.

171
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Distributia procentuala a materialelor plastice, testate in


anul 2011, care vin in contact cu branzeturile
1%
23%
30%

12%
4%
5% 13%
12%
poliamida polietilena poliamida/polietilena
polipropilena polistiren policlorura de vinil
material necunoscut (xxx) PE/Tie/PA/EVOH/PE

Din totalul de 155 probe de materiale ce vin in contact cu branzeturile, 23.22% (36) din
acestea vin n contact cu poliamida material deosebit de stabil, 12.9% (20) cu
poliamida/polietilena, 11.61% (18) cu polietilena, 11.61% (18) cu polipropilena, 5.16% (8)
cu polistiren, 3.87% (6) cu policlorura de vinil, 1.29% (2) cu PE/Tie/PA/EVOH/PE si 30.32%
(47) din material necunoscut (xxx).
Valoarea migrrilor globale de componeni din polietilen, nainte i dup contactul cu
branzeturile folosind ca simulant apa distilat si solutie de acid acetic 3%, in principal, , timp
de contact 10 zile i temperatura de testare temperatura camerei i 5o C nu depeste
limitele impuse de legislaie de 10 mg/dm2.

ALIMENTELE IRADIATE
Dr Campeanu Cristina CRSP Iasi
Iradierea alimentelor reprezint tratarea alimentelor cu radiaii ionizante. Procesul de iradiere
implic expunerea alimentelor (ambalate sau vrac) la cantiti de energie controlate, pentru
un timp specific fiecrui aliment, pentru obinerea anumitor obiective. Ea face parte din
metodele neconvenionale de conservare a alimentelor, fiind cunoscut i sub denumirea de
pasteurizare la rece sau pasteurizare prin iradiere. Alturi de metodele tradiionale de
tratare i conservare a alimentelor, tehnologia iradierii ctig n prezent un interes din ce n
ce mai mare la nivel mondial.
Produsele alimentare tratate cu radiaii ionizante, pot avea inscripionat pe etichet, pe lng
cuvintele iradiat sau tratat cu radiaii ionizante, simbolul internaional al iradierii Radura

172
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

In 2010 s-a urmrit verificarea respectrii n special la nivel de pia de desfacere, a


prevederilor legislative comunitare i naionale referitoare la tratarea alimentelor cu radiaii
ionizante, n vederea asigurrii calitii i siguranei produselor alimentare furnizate ctre
consumatori. Acest aspect se bazeaz pe faptul c, dac se realizeaz n condiii
corespunztoare, iradierea anumitor categorii alimentare cu doze specifice de iradiere, nu
produce efecte negative din punct de vedere nutriional, chimic, microbiologic i toxicologic
asupra alimentelor supuse acestui tratament i n consecin, nu determin un impact negativ
asupra strii de sntate a consumatorilor.
Lista produselor alimentare permise a fi iradiate n Comunitatea European cuprinde n
prezent doar plantele aromatice uscate, condimentele i ingredientele vegetale, pn la o doz
total medie de 10 kGy.
n 2010, prin verificarea etichetrii, s-a identificat pe piaa de desfacere autohton prezena
unor ceaiuri antiadipoase chinezeti pe a cror etichet i documente nsoitoare a fost
menionat tratamentul cu radiaii ionizante; produsele respective au respectat prevederile
legale n vigoare, fiind iradiate n Romnia. n acest caz, consumatorii au beneficiat de o
corect informare, fiindu-le asigurat dreptul de a alege liber i n cunotin de cauz
alimentele cumprate: aliment iradiat versus aliment neiradiat. Restul controalelor privind
etichetarea nu a evideniat menionarea tratamentului de iradiere.
De asemenea, au fost efectuate analize de detecie a iradierii la 50 de probe de ceaiuri
antiadipoase, constatndu-se c 11 probe au fost iradiate nerespectndu-se prevederile legale
n vigoare i 5 probe au fost neconcludente. Toate probele neconforme precum i cele
neconcludente au provenit din China, ar care nu deine nicio unitate de iradiere autorizat
de Comisia European, n consecin, acestea putnd reprezenta un potenial pericol pentru
sntatea consumatorilor, necunoscndu-se condiiile i modul de efectuare a tratamentului
de ionizare.
n anul 2011, n urma controalelor de verificare a etichetrii, specialitii Departamentului de
supraveghere n sntate public din DSP nu au evideniat prezena unei meniuni privind
tratamentul cu radiaii ionizante pe etichetele produselor.
Cu toate acestea, specialitii Serviciului de control n sntate public din judeele Dolj, Slaj
i Vaslui au recoltat (n vederea analizei deteciei iradierii) probe de ceaiuri antiadipoase pe a
cror etichet exista meniunea tratamentului cu radiaii ionizante: produs tratat cu
radiaii ionizante. n urma investigaiilor efectuate, s-a constatat c loturile respective au
fost iradiate la Centrul de Iradieri Tehnologice IRASM din cadrul IFIN-HH Mgurele,
Romnia, loturile respectnd prevederile legale n vigoare.
n urma analizelor de detecie a iradierii efectuate la 52 de probe, 4 probe (ceaiuri
antiadipoase import China) au fost detectate ca fiind iradiate. Din cele 4 probe, 3 au fost
probe conforme i una neconform (DSP Maramure). Comparnd rezultatele sintezei din
anul 2010 cu cele din 2011, am constatat o reducere semnificativ a numrului de probe
neconforme (n anul 2010 din 50 de probe de ceaiuri antiadipoase, 11 au fost neconforme i
5 neconcludente). Acest aspect sugereaz faptul c n anul 2011, importatorii/distribuitorii s-
au conformat prevederilor legale n vigoare.

173
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

CAPITOLUL IX
CE ESTE MEDICINA MUNCII ?
mbolnvirile legate de practicarea unei meserii au fost cunoscute dintotdeauna. Intoxicaia
cu oxid de carbon trebuie s fi fost des observat n atelierele i forjele primitive, unde se
prelucra fierul nc cu 4.000 ani .C.
n cartea autorului Diodor Sicules exist o descriere impresionant a muncii sclavilor i a
bolilor lor n minele de aur din Nubia, n epoca Ptolomeilor. Istoria ndeletnicirilor antice
(ceramic, sticl, bronz, fier, colorani, piele) este plin de date interesante, din care se pot
deduce riscurile pentru sntatea muncitorilor.
La autorii antici, istorici sau naturaliti, ca: Herodot, Aristotel, Plinius, se gsesc descrieri ale
bolilor profesionale. Aceste observaii sunt referiri la cazuri izolate i nu pot fi considerate ca
fundamente ale medicinei muncii.
Prima lucrare care face legtura ntre condiiile de munc i bolile profesionale apare n
secolul al XVI-lea i aparine cunoscutului filozof, medic i chimist Georg Bauer cunoscut i
sub numele de Georgius Agricola. Acesta se stabilete n 1526 n Boemia, unde se gseau
minele, celebre pe atunci, pentru exploatarea argintului, i mai trziu, prin descoperirea n
minereuri a uraniului i a radiului. Dup 30 de ani de activitate, n 1556, public lucrarea De
re Metalica, adic despre muncile metalifere. n aceast lucrare, el descrie amnunit
muncile desfurate de mineri, accidentele de munc din min, suferinele reumatice, ale
ochilor i ale plmnilor la mineri. n descrierile sale, suferinele pulmonare la mineri apar ca
o boal pulmonar supurativ, nsoit de slbire progresiv i accentuat, care nu este
altceva, dect ceea ce denumim azi silicoza, silico-tuberculoza sau poate chiar cancerul
plmonar. El denumete dispneea acestor bolnavi drept astm.
Descrierea acestor boli este nsoit de interpretri mistice legate de credine mitologice
germanice. n De animantibus subterraneis, Agricola vorbete despre demonii i vrcolacii
minelor care sunt duhuri ce se in de ghiduii, ntre care, cea mai obinuit, era s sufle sau s
sting lampa minerilor. Cu siguran c prezena gazelor de min (dioxidul de carbon, oxidul
de carbon, metanul, hidrogenul sulfurat) era adevrata cauz a acestor ghiduii.
Un alt spirit universal al acelor vremuri a fost renumitul medic Paracelsus. El a introdus
tratamentul cu mercur al sifilisului i a fcut o descriere exact a pulberilor de min. Din
cartea sa reiese c bolile sunt de natur alchimic. De la el ne-a rmas prima monografie
asupra bolilor profesionale ale minerilor intitulat Von der Bersucht und anderen
Bergkrankheiten n care descrie viaa minerilor i munca acestora din rile unde a cltorit:
Austria, Ungaria, Danemarca i Suedia.
Fr ndoial, printele de necontestat al medicinei muncii este Bernard Ramazzini, profesor
n 1671 la Modena i n 1700 la catedra de medicin din Padova. La vrsta de 67 de ani, n
1700 el public lucrarea,,De morbis artificum diatriba.
Ramazzini scrie: ,,Medicina, ca i dreptul, trebuie s dea o contribuie la bunstarea
muncitorilor i s vad att ct poate mai bine, dac ei pot s lucreze meseriile lor fr
neajunsuri. Astfel, eu, din partea mea, am fcut ce am putut i nu am socotit nepotrivit s
intru i n cele mai mizerabile ateliere, pentru a studia misterele artelor mecanice. Cnd un
doctor viziteaz o cas a unui muncitor, s fie mulumit a sta pe un scaun cu trei picioare,
dac acolo nu exist un scaun cu speteaz. S tie s aibe timp pentru examinare i la
ntrebrile recomandate de Hippocrat, s mai adauge una: care este ocupaia dumitale?. Cu
aceste cuvinte simple s-a deschis un nou orizont medical i medico-social.
ntr-o revist pstrat la Biblioteca Academiei Romne, intitulat: Memoires pour lHistoire
des sciences, din 1705, gsim o analiz a operei lui Ramazzini De morbis artificum

174
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

diatriba. La numai 5 ani de la apariia lucrrii, aceasta era cunoscut de medicii din ara
Romneasc, ceea ce era un lucru remarcabil pentru acea vreme.
Autorul anonim al recenziei acestei opere spune c: pentru a vindeca un artizan, nu este atta
nevoie s-i lum pulsul, cum se procedeaz de obicei cu bolnavii, ct de a cunoate care este
felul lui de via i munca pe care o exercit, pentru a ti ce remedii trebuie s-i prescriem.
n ara Romneasc apare, n 1859, lucrarea lui Iuliu Baras Boalele unor meserii. El trece
n revist noxele i bolile profesionale din peste 50 de meserii.
n Transilvania, o descriere amnunit a noxelor profesionale din sec. al XVIII-lea, att ale
meseriailor ct i ale minerilor, precum i descrierea a cca. 25 afeciuni cu caracter
profesional, apar n lucrrile lui Istvan Matyus (1725-1802) i Vasile Pop (1785-1852). n
aceste lucrri se fac deseori referiri la opera lui Ramazzini i au constituit, probabil, izvorul
principal al paragrafelor dedicate patologiei profesionale.
n Moldova, prima lucrare monografic asupra unei probleme de medicina muncii o
constituie teza de doctorat a lui Mihail Zoza: Dissertatio inauguralis medico-practica de
Colica Saturnina, Viena, 1827. De asemenea, apare lucrarea lui Obregia Ocnele Moldovei,
n care se descriu condiiile de munc, accidentele de munc, ct i suprasolicitarea fizic a
muncitorilor care crau sarea.
n Banat, medicul iluminist Pavel Vasici-Ungureanu (1805-1881), cunoate i el opera lui
Ramazzani i abordeaz problemele de patologie profesional.
Primele instruciuni privind igiena muncii i salubrizarea ntreprinderilor au aprut o dat cu
unificarea serviciului sanitar din Moldova i ara Romneasc. n 1874 i 1884 se public
legea sanitar i, respectiv, regulamentul industriilor insalubre.
n Romnia, un nceput organizatoric de mare importan l-a constituit crearea n 1920 a
Departamentului Muncii i Ocrotirii Sociale, cu preocupri n domeniul medicinei
asigurrilor i igienei industriale.
Legea sanitar din 1930 i urmtoarele din acest domeniu aduc mbuntiri organizatorice n
raport cu problemele concrete de sntate ale salariailor din ntreprinderi.
n domeniul nvmntului de medicina muncii, dr. Constantin Poenaru-Cplescu a fost cel
care a susinut primele cursuri. n 1934 el public o lucrare de referin Accidentele muncii,
bolile profesionale i asigurrile sociale.
Prima lucrare din Romnia despre silicoz, a fost o tez de doctorat publicat n 1943 de
doctorul Ion Vidracu din Brad care acorda asisten medical la mina aurifer din acest
bazin minier. El a studiat silicoza pe 2 500 de cazuri.
n 1951 se organizeaz centrele sanitare i antiepidemice n toat ara, avnd i o secie de
igien industrial.
n perioada imediat urmtoare se reglementeaz declararea obligatorie a bolilor profesionale,
reorganizarea asistenei medicale n ntreprinderi, obligativitatea examenului medical la
angajare i periodic, participarea financiar, precum i asigurarea bazei materiale de ctre
ntreprinderi. n acelai timp, apar primele servicii ncadrate cu medici de specialitatea
medicina muncii n ntreprinderile mari.
Prin stabilirea, ncepnd cu 1970, a unui concept unitar de activitate de medicina muncii se
creeaz premizele sistemului actual n acest domeniu.
Rolul noilor generaii de medici specialiti de medicina muncii este de a se implica n
prevenirea bolilor profesionale ca aciune de prim importan i armonizarea cu concepiile
medicinei muncii din rile Uniunii Europene.
Conceptul i orientrile generale privind medicina muncii n Romnia se axeaz pe
concluziile Conferinei Internaionale a Muncii cuprinse n Convenia nr. 161 i
Recomandarea nr.171, adoptate n 1985, precum i pe programul elaborat de ctre Biroul
Regional pentru Europa al O.M.S ,,Scopurile strategiei regionale europene privind sntatea
pentru toi.

175
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

STAREA DE SANATATE IN RELATIE CU MEDIUL DE MUNCA


Dr Adriana Todea , Dr Felicia Popescu CNMRMC; Dr Eugenia Herlea;
Dr Dana Mates; Dr Corneliu Neagu CRSPB

n domeniul medicinei muncii s-au urmrit tendinele evolutive ale morbiditii profesionale
n Romnia sub forma incidenei cazurilor de boli profesionale, interrelaia acestora cu
expunerea la factorii de risc profesionali din mediul de munc, dinamica modificrilor n timp
ale structurii clasice, precum i preocuprile medicilor de medicina muncii privind depistarea
acestor boli.
Schimbrile ivite n tabloul patologiei specifice profesionale sunt legate de schimbrile
econimice din Romnia, de modificrile aprute n profilul i distribuia forei de munc,
evoluia omajului, ca i de alte aspecte specifice.
Morbiditatea profesional a cunoscut variaii semnificative n ultimii 20 de ani conform
graficului urmtor:

Grafic 1 Evoluia numrului de boli profesionale declarate


n perioada 1989-2011
3000

2500

2000

1500

1000

500

0
1989

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

Se observ c numrul cazurilor noi declarate de boal profesional are o tendin de


scdere.Astfel, n anul 2011 s-a nregistrat o scdere cu 13% a numrului cazurilor noi de
mbolnvire profesional fa de aceeai perioad a anului precedent.
Situaia bolilor profesionale pe entiti morbide a avut urmtoarea structur:

176
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Grafic 2.: Repartiia cazurilor noi de boli profesionale pe entiti morbide


400
350

2009 300
2010
2011 250
200
150
100
50
0

Bolile profesionale provocate de suprasolicitarea aparatului locomotor s-au situat la un nivel


la fel de ridicat n anul 2011 comparativ cu anul 2010, totaliznd 301 cazuri, pe primul loc n
structura morbiditii i n concordan cu tendinele mondiale. Silicoza nregistreaz o
scdere (ca numr total de cazuri) i se situeaz pe locul al doilea n structura morbiditii n
timp ce azbestoza nregistreaz o cretere i ocup locul trei.
Analiza repartiiei numerice a cazurilor pe ramuri de producie arat c n Romnia, n 2011,
cele mai multe cazuri de mbolnvire au fost declarate n industria prelucrtoare (504
cazuri 54%)., n ramura transport i depozitare (131 cazuri 14%). i n industria
extractiv (98 cazuri 10,5%).
Repartiia cazurilor de boli profesionale pe judee arat faptul c judeele cu cea mai mare
morbiditate profesional au fost: Bucureti, Prahova i Arge.
Numar cazuri noi

0 250

Arge
125
Dolj
73
Prahova
148
Mehedini
22
Olt
25
Maramure
33
Hunedoara An 2009 An 2010
54
Bistria-Nsud An 2011
5
Suceava
5
Gorj
53
Bucuresti
199

Grafic 3. : Repartiia cazurilor noi de boli profesionale pe judee

Variaiile mari numerice ale cazurilor noi de mbolnvire profesional declarate pot fi
explicate prin urmtoarele criterii obiective:
exist diferene ale nivelului de industrializare ntre judee;
exist trsturi proprii ramurii i tipului de industrie din fiecare jude;
judee fr medici specialiti de medicina muncii la nivel de D.S.P;

177
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

n condiiile unor schimbri rapide la nivel economic, a devenit extrem de dificil


posibilitatea unor evidene corecte a angajailor expui la noxe profesionale.
Alte aciuni ale specialitilor de medicina muncii s-au axat pe supravegherea respectrii
cerinelor minime legislative privind sntatea i securitatea n munc a lucrtorilor expui
zgomotului profesional.
Astfel, au fost luate n studiu 477 de obiective industriale provenind de la 23 de DSP-uri
judetene, respectiv aproximativ 55% din DSP-urile din ar. Distribuia locurilor de munc pe
ramuri industriale a fost urmtoarea: CON = construcii (construcii de maini, metalurgie,
construcii propriu-zise i construcii metalice; L = industria lemnului; E = industria
energetica ( extractiva-minerit i gaze naturale i centrale electrice);TR = transporturi; TE =
telecomunicatii; AG = domeniul agro-alimentar (agricultura i industria alimentara); T =
industria textila; I = industria icaltamintei; C = industria chimica; AD = alte domenii sau
domenii diverse (fabricare de hartie i carton, distributia apei, fabricare produse din sticla i
ceramice, mase plastice, domeniul sanitar, artistic i altele) 15,8%. Grafic 4.

n conformitate cu prevederile legale din HG 493/2006 erau necesare a fi efectuate evaluari


de risc la toate locurile de munca din obiectivele industriale, att la nceputul activitii n
acea unitate, cat i la orice modificare a procesului tehnologic. La cele 447 obiective
industriale doar 93,7% au fcut aceste evaluari n perioada 2005 2011.
Tipul zgomotului de la locurile de munc unde exist niveluri care depesc limita maxim
admis de 87 dB(A) a fost predominant variabil, n 354 obiective studiate, respectiv 74,2%
din cazuri i n 132 de obiective economice a fost constant (27,7%). n 60 de obiective
economice au fost comunicate valori cu componente de impuls, respectiv 12,6% i n 31 de
obiective economice s-au gsit ambele tipuri, constant i variabil, ceea ce reprezint 6,5%.
Seciile n care s-au gasit valori ale zgomotului ntre 80-85 dB(A) au un numr de 10.053
lucrtori, ceea ce reprezint 21,7% din totalul lucrtorilor; cele cu 85-87 dB(A) au un numr
de 7647 lucrtori, ceea ce reprezint 16,5% din totalul lucrtorilor; cele cu niveluri de > de 87
dB(A) au 28457 lucrtori, reprezentnd 61,4% din totalul expuilor. Lucrtorii expui la
niveluri de zgomot care depesc 80 dB(A) au fost n numr de 46341.
Declanarea aciunii angajatorului privind securitatea i protecia sntii lucrtorilor n
conformitate cu prevederile legale (HG 439/ 2006), ncepnd cu nivelul de 80 dB(A) a fost
efectuat n 444 obiective economice, respectiv 93,1%.
Avnd n vedere aciunea cumulativ, de potenare a efectelor negative ale altor noxe asociate
zgomotului, noxe capabile i s induc independent hipoacuzia i surditatea profesional
(noxe chimice: monoxid de carbon, plumb, mangan, sulfur de carbon, tetraclorur de carbon
i noxe fizice) ne-au interesat informaii legate de existena lor la locurile de munc. Astfel,
noxe fizice apar n 112 uniti, respectiv 23,5% din obiectivele luate n studiu, noxe fizico-
chimice n 214 unitai, respectiv 44,9% i cele chimice apar n 149 uniti, respectiv 31,2%.

178
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

n ceea ce privete accidentele de munca n perioada 2008 2010, s-au nregistrat la 53


obiective economice (11,1%) i boli profesionale induse de expunerea la zgomot, respectiv
hipoacuzii i surditi de percepie s-au nregistrat la 32 uniti, respectiv 6,7%.
Numrul lucrtorilor expui a evoluat atfel: 56134 n 2009 la 55125 n 2010 i respectiv
58368 n 2011. Numrul fielor de expunere completate a avut urmtoarea evoluie n
perioada luata n studiu, astfel: 52129 n 2009, 50594 n 2010 i 56452 n 2011.
Supravegherea medicala a fost solicitat n 84,7% din cazuri de catre angajator.
Numrul de controale clinice efectuate n perioada 2009-2011 au fost, n ordine: 55664,
54889 i respectiv 56853. Acestea s-au desfurat pentru expuneri la urmtoarele niveluri:
a)80 85 dB(A) - numr de lucrtori investigai: 13713 n 2009, 14322 n 2010 i 12983 n
2011; b)85 87 dB(A) numr de lucrtori investigai: 8061 n 2009, 7880 n 2010 i 7483
n 2011; c) > 87 dB(A) numr de lucrtori nvestigai: 25102 n 2009, 23751 n 2010 i
25852 n 2011. Manifestri extraotice (legate de tensiunii arteriale, funcie pulmonar,
secreii exocrine, endocrine, ritm veghe-somn) au fost nregistrate n intervalul propus la:
2990 de persoane n 2009, 3279 n 2010 i 1758 n 2011. Schimbarea locului de munc s-a
produs pentru 83 de persoane n 2009, pentru 71 n 2010 i pentru 94 lucrtori n 2011.
Departamentul de evaluare al DSP-urilor judeene a completat chestionarul anexa A3 n 21 de
judee. Aceste aspecte au fost analizate din punct de vedere cantitativ: numr de boli
profesionale declarate n perioada 2009 2011 i calitativ: n funcie de ramura industrial
din care provenea lucrtorul cu boala profesional declarat. Grafic 5.

Grafic 6.

n domeniul supravegherii expunerii profesionale la fibre de azbest, n anul 2011, au


continuat aciunile de inspecie la agenii economici din judeele care nu au desfurat aceste

179
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

aciuni n anul 2008, 2009, 2010; aciunile de inspecie s-au desfurat n 4 judee, la 12
ageni economici. Tabel 1.

Judet Unitate

ARGES HOLCIM CIMENT CAMPULUNG

GALATI Nici un agent economic cu azbest

DOLJ FORD ROMANIA

SC HELIOS MEDICA

SC OMV PETROM ASSET

SC PAN GROUP SA

SC CRAIOVA Complex Energetic

SISSE Electrica

SC ELECTROPUTERE

CARAS SEVERIN SUCURSALA HIDROCENTRALE


CARANSEBES

SC CAROMET

Din cei 12 agenti economici inspectai 4 au raportat existena materialelor de construcie cu


azbest azbociment sub forma de placi, materiale de etanare (garnituri), snur. 2 ageni
economici au raportat activitati de eliminare/ndeprtare a materialelor cu coninut de azbest
efectuate sporadic/la cerere de ctre subcontractori (firme specializate). Cele mai frecvente
materiale cu coninut de azbest sunt plcile de azbociment (plci drepte de rcire, ondulate,
de acoperire).
Majoritatea agenilor economici care mai dein azbest desfaoar aciuni de eliminare a
acestuia contractate cu firme specializate. Ali ageni economici au dezafectat instalaiile
unde mai exist azbest cu evitarea oricrei expuneri a lucrtorilor.
Evaluarea riscului de expunere la azbest nu a fost raportat dect de 1 agent economic dintre
cei de mai sus.
Prin formularul de colectare a datelor de supraveghere medical a personalului cu risc de
expunere la azbest, s-a solicitat semnalarea existenei registrului de expunere, n conformitate
cu prevederile HG 1875. Din cei 12 ageni economici controlai, numai doi au raportat
ntocmirea i pstrarea registrului de expui profesional la azbest.
Tot prin formularul de raportare a datelor medicale s-a solicitat medicului de medicina
muncii responsabil cu supravegherea medical s prezinte situaia expuilor la azbest i a
controlului medical de medicina muncii. La un agent economic din judeul Dolj numrul de
expui la azbest a fost de 8/2006, 7/2007, 7/2008, 10/2009, 9/2010. tot n Dolj, un alt agent
economic a raportat 20 de expui n anul 2006.

180
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

n domeniul supravegherii i monitorizrii efectelor expunerii lucrtorilor la ageni chimici


din mediul de munc, s-a urmrit cunoaterea expunerilor profesionale la nivel naional, n
vederea stabilirii unor metode eficiente i selective pentru determinarea noxelor n atmosfera
locurilor de munca precum i a celor mai specifici indicatori biologici.
Cadrul legislativ al aciunii este asigurat de H.G. 1218/2006, H.G.1093/2006, H.G. 355/2007,
H.G. 1169/2011 i H.G. 1/2012
Specialitii de medicina muncii au efectuat n prima faz documentarea i culegerea de date
de la DSP-urile judeene pentru stabilirea listelor actualizate cuprinznd:
evidena noxelor la care exist expuneri;
numrul expuilor la noxe;
listarea tipurilor de determinri n mediul de munc;
listarea indicatorilor biologici utilizai.
Date obinute din partea D.S.P.-urilor au fost urmtoarele:
au trimis datele solicitate 23 de judee;
expunerile cele mai rspndite i cu cel mai mare numr de
salariai expui sunt la pulberi (n special pulberi textile i
organice) urmate de: expunerile la monoxid de carbon, gaze i
vapori iritani, solveni organici, uleiuri minerale, compui nitro i
aminoderivai, pesticide, metale.

CONCLUZII
n vederea prevenrii mbolnvirilor profesionale aprute ca urmare a expunerii l zgomot
profesional acolo unde msurarea i evaluarea expunerii la zgomot este peste limita maxima
admis se recomand aplicarea de msuri tehnico-organizatorice generale i individuale cum
ar fi reducerea zgomotului la surs, paravane acustice, antifonarea pereilor, utilizarea
antifoanelor externe i/sau interne. Acestea au fost luate n 34 societi, respectiv 7,1%.
Lucrtorii utilizeaz antifoane la locurile de munca unde nivelurile de zgomot depesc 80
dB(A) n proporie de 89,1% (425 uniti).
Considerm util ntocmirea unui ghid reactualizat cu metodologia de investigaie a noxelor
profesionale i a indicatorilor biologici.
n supravegherea strii de sntate a expuilor la azbest propunem:
-Instruirea specialitilor pentru aciunea de supraveghere/inspecie specific domeniului
(expunerea profesionala la azbest);
-ntocmirea unui format de Registru unic de expunere deoarece n prezent forma sa este
diferita de la un angajator la altul iar datele difer de la date de tip numeric (numr de
angajai expui/an) la date de tip nominal (nume angajat/CNP, secie/loc de munc, informaii
despre expunere).
Pentru a rezolva disfunctionalitatile registrelor de expui propunem:
- standardizarea registrelor de expui dupa un model recomandat de specialisti;
- instruirea personalului care face completarea registrelor;
- schimbul de date dintre registrul de expui i dosarele individuale de medicina
muncii.
Pentru optimizarea activitii n anul 2012 propunem:
- imbunatatirea metodologiei prin modificarea colectarii datelor i definirea mai
clara a activitatilor din DSP;

181
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

- instruirea personalului care colecteaza datele n vederea aplicarii corecte a


metodologiei;
- crearea i promovarea unui ghid de practic de aplicare a prevederilor HG 1875
pentru inspectorii de sanatate publica i medici
- colaborarea cu medicii din cabinetele judeene de oncologie pentru evaluarea
efectelor expunerii asupra sanatatii lund ca indicator incidena cancerelor aflate
n relaie cu expunerea la azbest (mezoteliom pleural, cancer pulmonar);
- elaborarea unui protocol de colaborare cu Inspecia Muncii n sensul schimbului
reciproc de informaii i a unor direcii comune de aciune.
n domeniul monitorizrii expunerii la ageni chimici, n urma sugestiilor din teritoriu, a
concluziilor extrase din datele transmise i din obligaiile ce decurg din legislaia existenta,
am concluzionat urmtoarele:
Efectuarea determinrilor ct mai complete privind expunerea la: nitro i aminoderivati,
uleiuri minerale, metale grele, izocianai ct i a indicatorii biologici: carboxihemoglobina,
metabolii ai solventilor organici i ai HPA, metale grele, pesticide. Pentru unele dintre
acestea exista metode analitice de determinare perfect functionale ce pot fi aplicate (de
exemplu pentru carboxihemoglobina, nitro i aminoderivati, unele metale, etc.)
Este necesara stabilirea unor metode analitice la fel de functionale i pentru:
Benzen: acid S-fenilmercapturic n urin; acid trans,transmuconic
n urin;
Pesticide: Carbamati carbofuran - urina i ser;
o Piretroizi - cipermetrin - urina i ser;
Glicoli: acid oxalic n urin
o acid glicolic n ser
N-hexan: 2,5 hexandiona n urina;
Hidrocarburi aromatice policiclice hidroxipiren n urina;
Toluen: ortocrezol n urina;
Toluilendiizocianatul: toluendiamina n urina;
Stiren: acid fenilglioxalic n urina, Stiren n snge

Anul 2011, aduce modificri importante i tendine noi n tabloul morbiditii profesionale:
un fapt mbucurtor este acela c numrul cazurilor de silicoze ca i cele de bronite
cronice a sczut;
exist o preocupare din partea colegilor de medicina muncii de a surprinde apariia unor
noi boli profesionale determinate de alte noxe dect cele tradiionale. Astfel i n ara
noastr a crescut numrul cazurilor de boli profesionale provocate de suprasolicitarea
osteo-musculo-articular, aceste trecnd pe locul I n structura pe entiti morbide;
numrul cazurilor de boli profesionale provocate de expunerea la zgomot a sczut de la 90
la 67 (cu aproximativ 26%) fa de aceeai perioad a anului trecut.
Este important s fie imprimat n contiina public i, n primul rnd, a celor expui unor
factori de risc, necesitatea unor preocupri constante pentru sntate, prezentarea la
examenele medicale periodice fiind un mijloc de depistare incipient a bolilor, de evitare a
apariiei formelor grave de mbolnvire, de cele mai multe ori ireversibile.

182
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

SUPRAVEGHEREA EXPUNERII LA AZBEST ; MASURI


PENTRU PROTEJAREA SANATATII FATA DE ACEST RISC
Dr Dana Mates- CRSPB

Azbestul se gsete n zcminte exploatate prin minerit de adncime sau de suprafa. Cele
mai productive exploatri sunt n Rusia (750 000 tone), China (450 000 tone), Canada (241
000 tone), Kazakhstan (235 000 tone), Brazilia (195 000 tone) i Zimbabwe (135 000 tone).
Canada a dominat exporturile mondiale.
Peste 70% din producia mondial este folosit n rile din Europa de Est i Asia. Cea mai
mare utilizatoare de azbest este Rusia cu un consum de 447 000 tone anual (3,1
kg/locuitor/an), urmat de China (410 000 tone anual, 0,4 kg/locuitor/an). n Romnia se
consumau 10 200 tone anual adic 0,4 kg/locuitor/an. n Europa de Vest i America de Nord
consumul nu depete 0,1 kg/locuitor/an.
Azbestul este folosit de mii de ani pentru proprietile sale de excepie printre care rezistena
mare la temperaturi nalte, rezistena la produse acide i alcaline, rezistena la friciune; exist
dovezi privind utilizarea azbestului cu 4000 de ani .e.n. pentru confecionarea urnelor
funerare, fitilelor de opai.
Utilizarea pe scar industrial ncepe abia din secolul XIX i ia avnt dup al doilea rzboi
mondial cnd producia a crescut de 10 ori. n anii 1970 producia mondial depea 5
milioane tone n timp ce astzi ea a sczut la 2 milioane tone. n prezent se cunosc aproape
3000 de utilizri ale azbestului i produselor ce conin azbest.
Cea mai cunoscut utilizare a azbestului n construcii este sub forma produselor de
azbociment (plci, tuburi, conducte). Azbocimentul este format prin amestecarea cimentului
cu 10-15% fibre de azbest care au rolul de a conferi rezisten mai mare produselor i o
impermeabilitate sporit (chiar dac produsul absoarbe umezeala apa nu poate strbate
materialul).
Azbestul este folosit ntr-o multitudine de alte elemente constructive i cele mai tipice locuri
unde poate fi gsit sunt:
- perei (panouri izolatoare din pereii despritori)
- straturi de acoperire i vopsele texturate
- dale de pardoseal
- izolaiile ignifuge de pe structurile de oel ale construciilor
- tubulatura de ventilaie
- plafoane (plci ignifuge din plafoanele false)
- instalaii electrice
- plci i dale pentru acoperiuri
- faade de cldiri, scafe, protecii
- conducte de ap i canalizare
- sisteme de nclzire (izolaii termice la conducte, radiatoare i boilere)
- robinei, flane, garnituri ncadrate sau etanate cu azbest.
Fibrele de azbest pot fi esute i utilizate la obinerea de esturi foarte rezistente din care se
confecionau sacii potali, mbrcminea ignifug. Din fibrele de azbest se pot obine nururi
pentru etanare, sfoar. Rezistena mare la friciune a fibrelor a dus la folosirea lor n
compoziia garniturilor de frnare i ferodourilor. Garniturile de frn sunt confecionate din
marsit (material sub form de plci comprimate obinute prin calandrarea unui amestec de
fibre de azbest crizotil polimeri de cauciuc, material de umplutur cu sau fr colorani n
amestec sau de suprafa). Ferodoul este o mpletitur de fibre metalice i azbest.
n prezent, pe plan mondial se mai folosete doar crizotilul. Importul, producia i
comercializarea azbestului i produselor ce conin azbest au fost interzise n 30 de ri.

183
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

n Romnia au existat mai multe surse de expunere profesional la azbest. La sfritul anilor
1970 s-a deschis o exploatare minier pentru crizotil la Dubova, n judeul Mehedini.
Calitatea azbestului era inferioar iar cantitile exploatate erau mici ceea ce a dus la
nchiderea minelor. Cea mai mare parte a azbestului a provenit din Rusia i Ucraina (amozit,
crocidolit) dar i din Canada (crizotil). Utilizarea azbestului s-a fcut n mai multe activiti
industriale: piese i elemente de frnare (pe baz de crizotil), sisteme de etanare de tipul
garniturilor, nurului, produse i materiale prefabricate pentru construcii (azbociment, plci
de azbociment, conducte din azbociment cu coninut mixt de crizotil i crocidolit n proporie
de 5:1), esturi ignifuge (crizotil). Multe din aceste activiti s-au redus sau au disprut
treptat, mai ales dup anul 1990.
In Romania producerea, comercializarea si utilizrea azbestului au fost interzise cu
incepere de la data de 01.01.2007, cu exceptia unor categorii de activitati prevazute in HG
1875/2005. In acest fel, expunerea la azbest a lucratorilor a fost semnificativ diminuata dar nu
a fost complet eliminata.
Din datele obtinute de Inspectia Muncii, prin campania de prevenire a expunerii la azbest,
a reiesit urmatoarea evolutie a cantitatilor de azbest utilizate in Romania:
- importul de crisotil a scazut de la 10 260 tone in 2001 la 4800 tone in
2004;
- productia proprie de carton azbest a scazut de la 418,685 tone in 2002
la 289,22 tone in 2004;
- productia proprie de snur de azbest a scazut de la 55 tone (2002) la 8,4
tone (2004);
- productia proprie placi ondulate de azbociment a crescut de la 87.621
tone (2001) la cca.97.000 tone (2004)
- importul de placi ondulate de azbociment a crescut de la 104.813 tone
(2002) la cca. 107.880 tone (2004);
- productia proprie de garnituri de marsit a scazut de la 3.211.389 bucati
(2002) la 343.400 bucati (2004);
- productia proprie de panza azbest - 3000 metri liniari (2002);
- productia proprie de manusi azbest - 2202 perechi(2002);
Ca urmare a reglementarilor legislative recente s-au intensificat activitatile de tratare si
eliminare a deseurilor provenite din materiale cu continut de azbest sau din demolari.
Toate aceste materiale diverse, cu continut variabil de azbest, continua sa existe in mediul
de munca reprezentand un pericol potential pentru starea de sanatate a angajatilor in functie
de natura materialelor si tipul activitatilor. Orice activitate care implica manipularea unor
materiale cu continut de azbest trebuie considerata in continuare un risc potential pentru
sanatate.
SEMNIFICATIA EXPUNERII LA AZBEST DIN PUNCT DE VEDERE AL
SANATATII
Inhalarea fibrelor de azbest din aer duce la aparitia unor boli cronice (azbestoza) si a unor
boli maligne foarte grave (cancerul pulmonar, mezoteliomul) care au rata mica de vindecare
si mortalitate foarte ridicata.
Datorita perioadei mari de latenta, imbolnavirile apar tarziu, chiar si la 40 de ani de la
prima expunere. Pe baza dovezilor stiintifice existente se poate afirma ca nu exista o valoare
limita sigura care poate asigura protectia lucratorilor fata de actiunea nociva a fibrelor de
azbest. Din acest motiv, expunerea trebuie evitata.

184
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Bolile maligne induse de azbest se manifesta clinic dupa 20-40 de ani de la expunere. S-a
constatat ca in tarile care au interzis utilizarea azbestului in anii 1970 incidenta acestor boli
continua sa creasca. Anual, in lume, se raporteaza 100 000 cazuri de cancere noi datorate
azbestului. Scaderea incidentei in Europa este asteptata abia dupa anul 2030. Riscul
cancerigen creste in cazul fumatorilor, riscul lucratorilor care fumeaza este mai mare decat
cel al lucratorilor care nu fumeaza.
Supravegherea expunerii la azbest si inspectia masurilor pentru protejarea sanatatii fata de
acest risc fac parte din activitatile de protejare a sanatatii si prevenirii imbolnavirilor asociate
factorilor de risc ocupationali, se desfasuara anual/bianual incepand din anul 2007 si sunt
fundamentate de cerintele impuse de Directiva 89/391/CEE, Directiva 2009/148/CE
(transpusa prin HG 1875/2005, cu modificari si completari ulterioare), strategia CE pentru
sanatate si securitate in munca pe perioada 2007-201, Legea 319/2006 privind sanatatea si
securitatea in munca.
Pentru a raspunde acestor cerinte, in anul 2008 a fost initiata supravegherea expunerii la
azbest si monitorizarea masurilor pentru protejarea sanatatii fata de acest risc desfasurata
conform metodologiei elaborate de CRSPB si implementata la nivel national prin intermediul
directiilor de sanatate publica locale.
Scopul principal este de a urmari punerea in aplicare a legislatiei specifice si de a evalua
dificultatile propunand masuri relevante de sprijin pentru autoritatile de sanatate publica cu
competente in implementarea legislatiei.
Au fost luate in supraveghere toate unitatile economice (136) care in anul 2007 erau
inregistrate pentru utilizarea/comercializarea azbestului/produselor cu continut de azbest pana
la data interzicerii acestuia (01.01.2007). Pina in anul 2011 au fost efectuate activitati de
supraveghere si control la 83 dintre acestia aflati inca in activitate. Obiectivele au fost:
inspectia modului de supraveghere a sanatatii lucratorilor expusi la azbest, a modului
de evaluare a riscurilor, a modului de notificare in activitatile care implica materiale
cu continut de azbest (produse/deseuri)
initierea registrului national al expusilor la azbest pe baza colectarii datelor din
registrele de expunere ale lucratorilor si a datelor din dosarele de medicina muncii
identificarea dificultatilor intampinate in implementarea legislatiei cu privire la
supravegherea starii de sanatate a lucratorilor expusi.

Majoritatea agentilor economici au eliminat complet azbestul dupa interzicerea acestuia


in 2007 (grafic 1).
Altii, continua sa detina materiale cu continut de azbest sub forma deseurilor sau a
elementelor de constructie diverse (placi de acoperire, izolatii diverse, tubulaturi de ventilatie
etc). Indepartarea elementelor de constructie nu este obligatorie prin lege dar atunci cand este
necesara trebuie facuta cu firme specializate. Au fost identificate 6 societati care pe langa
indepartarea azbestului preiau deseurile si le depoziteaza in conditii speciale in judetele
Neamt, Ialomita, Valcea, Ilfov, Bihor, Mures.

185
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Grafic 1: Situatia agentilor economici care mai detin azbest/materiale cu continut de azbest
8
7
nr. agenti economici cu Az

6
5
4
3
2
1
0

GL
BH

BR

DTA

GJ

VN
BV

IF

SB

SV

B
BT

BZ

CS

CV

TL
MH

NT

TM

VL
MS

OT

SJ

SM
AG

CJ

DJ judete
2007 2010 2011

Evaluarea expunerii profesionale pe baza numarului de expusi aflati in evidentele


angajatorului si supravegheati medical a intampinat dificultati In cazul de fata, expus
profesional la azbest reprezinta orice persoana care a lucrat/lucreaza cu materiale cu continut
de azbest si a avut/are risc de a inhala fibre de azbest. Din acest motiv, monitorizarea
expusului profesional si supravegherea starii sale de sanatate trebuie facuta si dupa ce
expunerea a incetat/a fost eliminata. Monitorizarea se face pe baza registrului de expunere
care permite trasabilitatea expunerii, la nivel individual, pe o durata de 40 de ani. Din pacate,
angajatorii nu pastreaza aceste documente dupa ce expunerea a fost eliminata. Din datele
obtinute, doar 4 agenti economici au mentinut registrele de expunere dupa ce azbestul a fost
eliminat conform HG 124.
Din datele privind supravegherea medicala a reiesit ca numarul expusilor a scazut. Chiar
daca eliminarea expunerii este cauza evidenta a scaderii numarului de expusi, rata de
reducere a expusilor (100% in trei ani) depaseste cu mult rata de reducere a expunerii (78% in
trei ani) (grafic 2). Aceasta observatie ridica suspiciunea calitatii indicatorului expus
profesional la azbest.
Grafic 2: Evolutia nr. de angajati expusi la azbest
1400
1200
1000
nr expusi

800
600
400
200
0
2006 2007 2008 2009
ani

Identificarea azbestului in materiale diverse si caracterizarea tipului de azbest conform


prevederilor legale este posibila doar la CRSP Bucuresti si Cluj.
Pentru masurarea concentratiei de fibre de azbest in aer HG 1875 a prevazut aplicarea
metodei OMS/1997 dar exista doar 8 laboratoare de toxicologie profesionala abilitate care pot
face aceste determinari. Trei dintre ele se afla la centrele regionale de sanatate publica din
Bucuresti, Iasi, Cluj. Capacitatea celor 8 laboratoare este de 110 probe/luna.

186
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

EXPUNEREA PROFESIONAL LA RADIAII IONIZANTE 2011


Dr. Felicia Popescu, Dr. Lavinia Calugareanu - CNMRMC
Expunerea profesionala la radiatii ionizante reprezinta toate expunerile lucrtorilor ce apar n
cursul muncii lor, cu excepia expunerilor excluse de Standardele de Baz de Securitate i
expunerile din practici sau surse exceptate de Standarde.
Principalele grupe de persoane expuse profesional la radiaii ionizante sunt: muncitorii din
domeniul industriei nucleare, nu numai cei din centralele nucleare energetice ci i cei
implicai n activitile legate de diferitele faze ale ciclului combustibilului nuclear;
muncitorii din minele uranifere i din uzinele de procesare a minereului, unde sunt prezente
cantiti semnificative de minereuri radioactive; profesiile medicale, care nsumeaz
aproximativ 75% din persoanele expuse profesional (medici, mai ales radiologi, specialiti n
medicin nuclear, cardiologi, oftalmologi i ortopezi, echipele asociate ale acestora i alii,
implicai n tehnici radiologice speciale); personalul din centre de cercetare ce utilizeaz
radiaii sau materiale radioactive; utilizatorii de surse de radiaii n scopuri industriale,
scopuri militare. Enumerarea de mai sus demostreaza ca personalul expus profesional la
radiatii ionizante constituie o categorie profesionala heterogena, cu personal din variate
domenii de activitate, de la medicina pana la industria nucleara. Activitatea de supraveghere a
strii de sntate a personalului expus profesional la radiaii ionizante, este una specifica,
interdisciplinara, la interfena igienei radiaiilor si a medicinii muncii.
Scopul metodologiei este de a culege date necesare pentru a avea o privire de ansamblu, la
nivel national a urmatoarelor aspecte:
I. Evidenta personalului expus profesional la radiatii ionizante
II. Analiza starii de sanatate a personalului expus profesional la radiatii ionizante
III. Evidenta datelor de dozimetrie individuala, a situatiilor de supraexpunere, anchete
si raportari. Limitele de doz n expunerea profesional sunt: Limita dozei efective
pentru personalul expus profesional este de 20 mSv pe an; Sunt valabile i
urmtoarele limite de doz echivalent: 150 mSv pe an pentru cristalin; 500 mSv
pe an pentru piele; limita se aplic pentru valoarea medie a dozei pe 1 cm2, pe cea
mai puternic iradiat zona a pielii; 500 mSv pe an pentru extremitile minilor i
picioarelor (conform Normelor fundamentale de securitate radiologica).

Metodologia se bazeaza pe trei categorii mari de informatii:


I. Date privind evidenta expusilor profesional la radiatii ionizante la nivelul cabinetelor
de medicina muncii abilitate de ctre Ministerul sntii i la nivelul laboratoarelor
de igiena radiaiilor ionizante din ar
II. Date rezultate din supravegherea dozimetric a expuilor profesional la radiatii
ionizante
III. Date privind inregistrarea situatiilor de supraexpunrere la radiatii ionizante
(dozimetrie, medicale). Niveluri de investigare, stabilite in Normele fundamentale de
securitate radiologica sunt: Valori lunare mai mari de 0.5 mSv (pentru dozimetrele
purtate sub ortul de plumb) trebuie investigate., Valori mai mari de 5 mSv ntr-o lun
la nivelul dozimetrului exterior al ortului sau al celor de la nivelul minilor sau
degetelor trebuie investigate n vederea aplicrii msurilor de optimizare.
Activitatea de supraveghere a strii de sntate a personalului expus profesional la radiaii
ionizante, face parte din responsabilitile legale ale sistemului de sntate public,
concordante aquis-ului comunitar i practicii europene, prevzute de legislaia naional
armonizata, reprezentata de:

187
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

- Legea nr. 95/2006, privind reforma n domeniul sntii, Titlul I, Sntatea Public;
- Legea nr 111/1996 privind desfurarea n siguran, reglementarea,
autorizarea i controlul activitilor nucleare, cu modificarile si completarile ulterioare, care
in art 39(1), prevede c Ministerul Sntii organizeaz sistemul epidemiologic de
supraveghere a strii de sntate a personalului expus profesional i a condiiilor de igien n
unitile n care se desfoar activitile nucleare;
- Normele fundamentale de securitate radiologica (2000)
Legea nr. 319 din 14 iulie 2006 a securitii i sntii n munc i HG nr. 1425/2006
privind Normele de aplicare ale acestei legi cu modificrile i completrile din HG
955/2010.
Aa cum se prevede n Directiva Cadru European 89/391/CEE, avnd corespondent n
legislaia romneasc Legea nr. 319/2006 a securitii i sntii n munc (Capitolul III,
Art.7):
Hotrrea de Guvern nr. 355/2007, privind supravegherea sntii lucrtorilor,
reglementeaz cerinele examenelor medicale profilactice la angajare, de adaptare, la
examenul medical periodic, la reluarea activitii, ca i noul concept de promovare a sntii
la locul de munc;
Hotrrea de Guvern nr. 1414/2009 reglementeaz organizarea i funcionarea
Institutului Naional de Sntate Public Bucureti i Ordinul 261/2010 privind aprobarea
organigramei i a Regulamentului de organizare i funcionare ale Institutului Naional de
Sntate Public Bucureti; Ordinul nr. din 30 martie 2010 privind aprobarea organigramei i
a Regulamentului de organizare i funcionare ale Institutului Naional de Sntate Public
Bucureti
Ordinul ministrului sntii nr. 431/2004 privind organizarea i funcionarea
laboratoarelor i compartimentelor de igiena radiaiilor ionizante aflate n reeaua
Ministerului Sntii;
Ordinul ministrului sntii nr. 944/2001, privind supravegherea strii de sntate a
personalului expus profesional la radiaii ionizante
Aspectele urmarite
Sunt urmrite o serie de variabile:
- structura populaiei de expusi profesional la radiatii ionizante pe grupe de vrsta,
profesii (conform Codului Ocupatiilor din Romania), sexe si domeniul de activitate -
clasificarea lor pe tipuri de practici radiologice (medical si nemedial);
- modalitatile de supraveghere a starii de sanatate a expusilor profesional la radiatii
ionizante;
- distributia in tara a medicilor de medicina muncii abilitati in supravegherea starii de
sanatate a expusului profesional la radiatii ionizante.
- datele dozimetrice inregistrate,
- datele medicale inregistrate (prin medicii de medicina munci abilitai i prin
cabinetele medicale abilitate n supravegherea strii de sntate a personalului expus
profesional la radiaii ionizante),
- situaiile de supraexpunere (depistarea, anchetarea, investigarea medical i raportarea
lor).
Colectarea datelor
Datele sunt colectate de ctre laboratoarele teritoriale de igiena radiaiilor si colectivele de
medicina muncii din Directiile de Sanatate Publica judetene si a Municipiului Bucuresti.
In acest sens este necesara completarea tabelelor din metodologie, dupa cum urmeaza:

188
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

- Evidenta personalului expus profesional la radiatii ionizante cuprinde:


Registrul judeean al expusilor profesional la radiatii ionizante conform COR (HG nr.1352 /
23.12. 2010), privind aprobarea structurii Clasificarii Ocupatiilor din Romania nivel grupa
de baza, conform Clasificarii internationale standard a ocupatiilor ISCO 08, publicata in
Monitorul Oficial nr. 894 din 30 decembrie 2010); Evidenta instalaiilor radiologice pentru
diverse practici (conform Normele CNCAN de dozimetrie individual din 2002, anexa 13;
reunirea datelor la nivel judetean;
- Analiza starii de sanatate a personalului expus profesional la radiatii ionizante,
cuprinde: lista reactualizata anual a medicilor de medicina muncii abilitati pentru
supravegherea strii de sntate a personalului expus profesional la radiaii ionizante,
distribuirea pe judete; lista cabinetelor medicale in care se desfasoara supravegherea strii de
sntate a personalului expus profesional la radiaii ionizante; date privind bolile profesionale
semnalate si declarate; date privind bolile legate de profesiune semnalate; date rezultate din
supravegherea medical a expuilor profesional la radiaii ionizante.
- Evidenta datelor de dozimetrie individuala, a situatiilor de supraexpunere,
anchete si raportari, cuprinde: evidenta situatiilor de supraexpunere si raportarea lor,
anchetarea si Dispensarizarea; date privind dozele individuale inregistrate in situatii normale
si de supraexpunere.
Rezultate inregistrate

Numarul obiectivelor in care se regasesc expusi la radiatii ionizante prin activitatea pe care o
desfasoara si evolutia acestui numar 2002-2011 se regaseste in graficele de mai jos :

189
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Numar unitati in care se lucreaza cu expunere la


radiatii ionizante - Romania

2011

2009

2008

2006

2003

2002

0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500 4000 4500

Numarul total al expusilor professional la radiatii ionizante si evolutia acestuia in perioada


2002-2011 se observa in graficele de mai jos :

190
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

Numar expusi profesional la radiatii ionizante


Romania

2011

2009

2008

2006

2002

0 2000 4000 6000 8000 10000 12000 14000 16000

Repartitia medicilor de medicina muncii abilitati in supravegherea medicala a expusului


profesional la radiatii ionizante pe judete este urmatoarea :

Conform evidentelor reiese ca sunt 10 judete in care nu exista medici de medicina muncii
abilitati in supravegherea medicala speciala a expusilor profesional la radiatii ionizante. In
aceste judete exista 943 de expusi profesional. Acesti lucratori expusi profesional la radiatii
ionizante sunt supravegheati medical de catre medici din alte judete, de unde si controlul
deficitar si raportarea incompleta a datelor solicitate in metodologie.
Lucrarea de fa ilustreaz sinteza comentat a datelor primite din partea Directiilor de
Sanatate Publica Judetene si a Municipiului Bucuresti.
Astfel in anul 2011 s-au raportat un numar total obiective in evidenta laboratoarelor de igiena
radiatiilor: 3691, un numar total de expusi profesional la radiatii ionizante de 14853, din care
8135 femei si 6709 barbati. Pentru 4550 de expusi profesional la radiatii ionizante am primit

191
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

si clasificarea pe domenii: 3674 domeniu medical (80,74%) si 876 domeniu nemedical


(19,26%). La nivel mondial profesiile medicale reprezinta 75% din expunerile profesionale.
Analiza completitudinii si relevantei datelor a evidentiat:
necesitatea completarii informatiilor generale privind dimensiunile fenomenului, in
acest sens metodologia de colecatre a datelor a fost reactualizata si reorientata astfel
incat sa evite raportarile duplicative si sa furnizeze informatii specifice privind
caracteristicile si efectele expunerii profesionale.
necesitatea cresterii numarului de medici abilitati astfel incat sa se asigure acoperirea
intregii populatii de expusi profesional, cu precadere in judetele in care nu se
inregistreaza nici un medic abilitat.
Nu avem inca date complete cu privire la supravegherea starii de sanatate a expusilor
profesional la radiatii ionizante. Din datele primite reiese ca in domeniul medical sunt cele
mai multe fise de aptitudine neincheiate.

CAPITOLUL X
MEDIUL SI SANATATEA PERSPECTIVE
Din CAPITOLELE anterioare reiese faptul ca exista o stransa interdependenta intre
schimbarile din mediul de viata si munca in care ne desfasuram activitatea si starea noastra de
sanatate , care implicit ne poate oferi o calitate a vietii mai mult sau mai putin satisfacatoare.
Ritmul de dezvoltare a societatii moderne si ritmul de exploatare a resurselor pe care ni le
ofera mediul , au dus la schimbari in modul de adaptare si reactionare a populatiei din punct
de vedere al constientizarii asupra pastrarii valorilor de mediu, pentru a putea avea o stare de
sanatate cat mai optima.
Astfel cresterea nivelului de cunoastere a impactului pe care factorii din mediul de viata si
munca il au asupra sanatatii populatiei, a dus in ultima perioada, la nivel international , la o
crestere a importantei acestui domeniu, la o constientizare a acestui lucru si la unirea tuturor
domeniilor cu o posibila implicare in vederea scaderii degradarii mediului si implicit a starii
de sanatate a populatiei.
Experientele trecute , ale tuturor celor care au studiat domeniul , au demonstrat ca din pacate
este nevoie cateodata de perioade mai lungi, de mai multi ani, pana cand sa se poata
demonstra legatura dintre un anumit factor de mediu si influenta asupra sanatatii sau pana
cand sa poti concluziona asupra unei anumite tendinte specifice a unui indicator de sanatate
care poate sau nu sa fie influentat de un anumit factor de mediu.
In acelasi timp schimbarea si actualizarea continua a legislatiei in acest domeniu, necesita un
efort suplimentar din partea tuturor care lucreaza in acest domeniu.
Astfel devine un pilon indispensabil stabilirea si intarirea mecanismelor existente, care
constuie garntia implementarii effective, prin promovarea implementarii locale a tuturor
mecanismelor existente si viitoare , printr-o colaborarea optima cu alte sectoare, prin
aplicarea ,actualizarea si imbunatatirea legislatiei si prin cresterea performantei sistemelor de
sanatate si mediu.
Se pot contura mai multe directii principale :

192
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

CONTINUAREA ACTIVITATILOR PENTRU PROTEJAREA SANATATII


POPULATIEI, prin toate mijloacele de monitorizare si supraveghere a principalilor
indicatori de sanatate care pot fi influentati de factorii de mediu prevenirea
imbolnavirilor prin imbunatatirea calitatii aerului interior si ambiental; prin
imbunatatirea calitatii apei potabile , a apei de imbaiere si a accesului la apa sigura si
sanitatie; prevenirea imbolnavirilor determinate de factori chimici, biologici si fizici din
mediu de viata si munca; prevenirea imbolnavirilor prin imbunatatirea calitatii
alimentelor si educarea pentru o alimentative sanatoasa.
PROTEJAREA SANATATII POPULATIEI FATA DE SCHIMBARILE CLIMATICE
prin integrarea aspectelor de sanatate in toate masurile de prevenire a impactului acestora
asupra calitatii vietii; prin identificarea si monitorizarea indicatorilor de sanatate care pot fi
influentati de acestea si prin implementarea unor programe de informare si educatie pentru
sanatate legate de schimbarile climatic.
In acelasi timp recunoasterea rolului important in promovarea starii de sanatate cat si
reflectarea nefavorabila in morbiditatea generala a greselilor alimentare, explica preocuparea
deosebita atat a nutritionistilor si a cercurilor medicale , cat si a factorilor economici si
politici statali si mondiali, care ar trebui sa aiba ca obiectiv prioritar PROMOVAREA
UNEI ALIMENTATII CORECTE SI PREVENIREA IMPACTULUI CALITATII
ALIMENTARE ASUPRA STARII DE SANATATE A POPULATIEI.

Prin ameliorarea condiiilor de via, prin msuri ample de educaie sanitar la nivel
populaional, dar i n cadrul consultaiilor de cabinet, persoanele expuse factorilor de risc
cauzali i predispozani trebuie ndrumate ctre adoptarea de comportamente sanogenetice,
evitarea sedentarismului i utilizarea unei diete corespunzatoare.
Rezultatele obtinute in 2010 si 2011 creeaza premizele pentru corectarea deficientelor aparute
in activitatea de monitorizare si evaluare a unor factori din mediul de viata si munca si a unor
factori alimentari ce pot influenta starea de sanatate .
Ca urmare consideram ca urmatorele obiective trebuie avute in vedere in urmatorii ani :
Actualizarea prioritatilor de actiune ale programului national pentru sanatate si mediu
, in accord cu prioritatile de interventie ale Declaratiei de la Parma adoptata la cea de
a cincea Conferinta Ministeriala de la Parma din 2010, in vederea reducerii riscului
impactului potentialilor factori de mediu asupra sanatatii populatiei
Protejarea sanatatii si prevenirea imbolnavirilor asociate factorilor de risc din mediu
de viata si munca ( aer, apa, sol, zgomot, habitat, radiatii )prin monitorizarea acestora
si evaluarea riscului pentru sanatate.
Supravegherea si monitorizarea calitatii apei potabile furnizata prin sistem centralizat
prin cresterea numarului de parametrii monitorizati conform legii 458/2002 in vederea
asigurarii si imbunatatirii accesului la apa potabila sigura si sanitatie.
Propunerea de actiuni in vederea evaluarii calitatii aerului interior , in vederea crearii
bazei unor politici inersectoriale si a cadrului legislativ pentru reducerea poluarii
interioare
Evaluarea si monitorizarea potentialului impact asupra sanatatii populatiei dat de
poluarea aerului ambiental si schimbari climatice
reducerea continu, durabil i omogen a bolilor profesionale la nivel naional prin
masuri preventive privind sntatea n munc
depistarea precoce a cazurilor de boli profesionale prin examene medicale profilactice
pentru supravegherea sntii lucrtorilor fa de riscurile pentru securitate i
sntate, pentru prevenirea mbolnvirii lucrtorilor cu boli profesionale cauzate de

193
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

ageni nocivi chimici, fizici, fizico-chimici sau biologici, caracteristici locului de


munc, precum i a suprasolicitrii diferitelor organe sau sisteme ale organismului n
procesul de munc
implicarea in siguranta alimentara prin monitorizarea factorilor de risc din aliment ce
pot proveni din: materiale ce vin in contact cu alimentul, adaos neadecvat de aditivi
alimentari, diversi contaminanti chimici (pesticide, metale, etc) si factori de risc
microbiologici, minimalizandu-se sau evitandu-se astfel consecintele asupra sanatatii
consumatorilor.
Evaluarea continua a actiunilor intreprinse in vederea elaborarii de politici nationale
de imbunatatire a starii de sanatate printr-o alimentatie corecta si prevenirea
contaminarii alimentelor .
Activitati de informare, educare, comunicare in rindul populatiei privind sntatea in
relaie cu determinanii alimentari .
Educaie continua, instruirea i formarea profesionala a personalului implicat in
domeniul alimentului i nutriiei.
Armonizarea tuturor normativelor in vigoare, in domeniul de competenta , cu cele ale
UE

194
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011

ISBN: 978 973 708 649 - 5

EDITURA UNIVERSITAR CAROL DAVILA


BUCURETI, 2012

195