Sunteți pe pagina 1din 59

curs AMCR 2010-2011

1. Marcel Iancu - teoretician, arhitect, urbanist

2. Arhitectura anilor 1900 - clasicism, romantism, eclectism

3. Eclectismul in secolul 19

4. Tipuri de interventii urbane, sec 19

5. Programe de arhitectura din sec 19. - clasificari si exemple; interventii asupra oraselor

6. Reviste de arhitectura

7. Ion Mincu - personaj+opere

8. Urbanismul la inceputul secolului 20 - planuri de sistematizare;urbanisti+exemple

9. Arhitectura eclectica (caracteristici arhitecturale+exemple)

10. Urbanismul dupa 1950

11. Arh. neoromaneasca pana la inceputul primului razboi mondial - contrast cultural; surse si modele formale;
arhitecti+lucrari

12. Arh. comunista (stalinista)

13. Elemente urbanistice in sel 19

14. Arhitectura dupa 1950, arhitecti+exemple

15. Romantismul (carcat arh. +cladiri)

16. Modernismul (---------''--------)

17. Arhitectura Neoromaneasca in perioada moderna

18. Arhitectura interbelica

19. Horia creanga-viata si personalitatea(de comentat o ope

20. Ion Mincu- traditionalismul

21. Modernism fara Marcel Iancu si Horia Creanga

22. Neoromanesc fara IOn Mincu


23. Art deco- Art nouvea
1. Marcel Iancu - teoretician, arhitect, urbanist

Marcel Iancu (n. 24 mai 1895, Bucuret - d. 21 aprilie 1984, Ein Hod Israel) a fost un pictor, arhitect i
eseist originar din Romnia, stabilit ulterior n Israel. A absolvit n 1917 Academia de Arhitectur din Zurich. A
studiat pictura cu Iosif Iser.
nc din anii liceului scoate mpreun cu Tristan Tzara i Ion Vinea revista "Simbol" (1912). Sosit la Zrich n
1915, pentru a studia arhitectura la Insttutul Politehnic, frecventeaz reuniunile artstce de la Cabaretul
"Voltaire", unde l cunoate pe Hans Arp i se rentlnete cu Tristan Tzara, partcipnd la iniierea micrii dadaiste
(Curent cultural i artstc nonconformist i anarhic ndreptat mpotriva rutnei n via, gndire i art, dezvoltat
plenar ntre 1916 i 1923 i nfiinat n Zrich la 6 februarie 1916 de poetul de origine romn Tristan Tzara).
n aceast perioad prezint afie, mt, ilustraii, realizeaz scenarii i ine conferine pe temele
avangardei artstce. Celebre sunt afiul conceput pentru prima expoziie DADA n galeria lui Han Corray din Zrich
i cel care anuna expoziia dedicat cubismului i artei negre. n 1919, la Basel, nfiineaz mpreun cu Hans Arp
i Alberto Giacomet grupul "Artti radicali". Dup ce trece prin Paris (1921), se desparte de micarea dadaist i
de tendinele suprarealiste.
n 1922 revine n Romnia, devenind unul dintre promotorii artei de avangard. Face parte din cercul
condus de poetul Ion Vinea, care edita revista "Contimporanul" (1924-1936) i partcip cu tablouri la expoziii
organizate mpreun cu sculptoria Milia Petracu i pictoria Margareta Sterian. n spiritul efervescent al vremii,
Marcel Iancu se afiliaz unor grupri avangardiste cu o component eterogen, ca "Arta nou" (19291932),
"Grupul de art" i "Criterion" (1933-1937), n care i regsim pe M.H. Maxy, Victor Brauner, Mats Teusch,
Corneliu Michilescu.
n lucrrile de nceput (n jurul anului 1920), se preocup de relaiile dintre form i culoare, cu aplicaii la
ambian. n Romnia i apoi la Ein Hod, contnu seria sa de reliefuri policrome i de picturi n ulei, n care sunt
dominante problemele de construcie, rezolvate prin perspectva unui spirit raionalist. Este i autor al unor lucrri
de arhitectur, de exemplu Casa "Juster" (Bucuret, 1929).
Nu-l interesa o rezolvare a planului clara si ratonala, cat il interesa expresia plastca a interiorului si a
exteriorului; vitralii, desene, grafit aplicate pe cladiri, mobilierul (uneori); utliza culoarea cu multa forta (tencuiala
colorata acoperita de alt proprietari);

Exemple de lucrari

-1926 vila pt tatal lui, a fost pictata


-vila pentru pictorul Daniel pictata ext + dormitor, fotoliu gen Rietveld
vila fuchs 1927 ferestre si parapet de factura navala (hublouri)
-strand Kiseleff vestsre simple

-cladirea Chapier terasa pe colt la ultmul ivel, umbra


-vila Chihaiescu, simetrica

-vila Iluta raumplan, bar sub scara


-vila Juster pe colt, et 1 2 duplex, p garaje, terasa solar, anexe
-sanatoriu Valea Prahovei cu mobilier Mies
-locuinta Milita Petrascu atelier vitrat cu 2 niveluri, vizibil de la supanta dormitor
-imobilul Gold trepte identce cu rafturile, primul mob de bucatarie modern

-imob pt soc Bazaltn birouri si turn locuinta, inaltme mare pt un carter de vie

2. Arhitectura anilor 1900 - clasicism, romantism, eclectism


-contextul cultural: orientarea din ce in ce mai accentuata spre civilizata si cultura europeana; modernizarea a
fost sinonima cu occidentalizarea. Apartenenta Transilvaniei,a Banatului si a Bucovinei la sfera de influenta
culturala central-europeana a asigurat o asimilare fireasca a arhitecturii secolului al XIX-lea.In Tara Romaneasca si
Moldova a avut loc insa o mutate radicala, arhitecturile occidentale reprezentand un import. Acest transfer
cultural a fost falicitat de:

-prezenta arhitectlor straini (stabilit temporar sau definitv in Romania), venit in special din Franta, dar si din
Germania,Austria si Italia.

-formarea primilor arhitect romani in scolile din strainatate

-infiintarea,in 1891, a scolii de arhitectura din Bucurest, dupa modelul invatamantului practcat la Ecole des Beaux
Arts din Paris.

1.CLASICISMUL

-clasicismul a fost considerat in toate tarile Europei stlul revolutilor burgheze in opozite cu barocul care a
reprezentat conceptile paturii feudale conducatoare,a statelor absolutste si a bisericii catolice

-clasicismul s-a inspirat din elementele arhitecturii clasice

-s-a bazat pe ratune , simplitate , sobrietate in contrast cu barocul ce urmarea realizarea unor efecte tari , a unei
emotvitat exagerate , forme cu multe curburi contorsionate , iratonale

-patrunderea clasicismului reflecta in mod pregnant lupta dintre vechi si nou

-De foarte multe ori proiectele neoclasice pot fi evidentate prin aceste volume simple fapt premergator gindirii
moderne in arhitectura
exprimarea prin geometrie, condite la o ,mare claritate a structurii

-simplificarea planurilor, schematsm evident al proiectelor

-forme si volume primare-elementare-cubul, sfera, prisma; volume simple asamblate(premergator gandirii


moderne);

-o noua expresie plastca ce se vrea ceva de tp stiintific, bazata pe niste canoane verificabile

-clasicismul nu a aparut in tarile romane pe un teren total nepregatt : in Transilvania stlurile renasterii si barocului
s-au succedat ca si in celelalte tari europene , in Moldova elemente inspirate din antchitatea clasica se gasesc in
plastca decoratva a bisericii Golia din Iasi si la toate bisericile ce urmasera acest model;in Tara Romaneasca stlul
brancovenesc preluase o parte din principiile compozitonale si elemente de plastca decoratva caracteristce
renasterii si barocului

Alexandru Orascu-cel mai imp reprezentant al clasicismului in Romania

27. cladirea veche a Universitatii din Bucuresti 1857 1868


28. actualul Hotel Bulevard, la intersectia C. Vicoria cu Bd. Elisabeta
29. Biserica Metropolitana de la Iasi
30. S-a format in germania
31. Anumita tendinta de prelungire a unui curent dupa ce aceasta ahr disparuse in occident

2.ROMANTISMUL

-Arhitectura a fost reflexul marilor ideii romanice: originalitatea si afirmarea geniului creator individual, libertatea
absoluta de create, cautarea expresivitati si a caracterului operei (in defavoarea frumosului), a pitorescului etc.
Recuperarea trecutului (altul decat cel al antchitati) a condus la descoperirea valentelor arhitecturii gotce, fara
insa ca arhitecturile romnice sa se identfice cu neogotcul.
-a aparut la inceputul secolului 19 in apusul Europei ca reacte a ideologie fuedale in epoca revolutilor burgheze

-au aparut cam in aceasi perioada cu clasicismul-2 directi foarte diferite dar cu aaceasi punct d epornire la ambele-
cautarea trecutului

-gandirea romantca primatul imaginatei individuale, intenta si importanta sentmentului, geniul creator, refuzul
oricarei dogme

-arhitect romantci le intereseaza mai putn forma, s-au concentrat la sensul diferit de cel neoclasic (forme diferite)

-refuzul oricarei canon artstc

-condita artstului de creator-arhitectul este persoana unica, de neuitat. Sensibilitatea individuala singura judecata
de estetca.romantsmul a refuzat violenta prezentei unui canon care limiteaza expresia personala a artstului.
Arhitect romantci creau cladirea ca opera sa se adreseze sufletului-opera sa fie expresia creatorului.

-Sentmentul naturii romantci au descoperit natura foarte diversa, foarte vie, foarte prezenta-orientare engleza a
amenajarilor peisagere-fara geometrizarea ei.

-s-a caracterizat prin preluarea in mod necritc a unor elemente constructve si decoratve din arhitecturile feudale
- din cea gotca

-bolt pe arce de ogiva , arce si arcade frante la cheie , creneluri , turnulete de colt

arhitect :

-Transilvania

Anton Kagerbauer-aripa apuseana a palatului de la Bontda (Cluj) , primaria din Cluj-Napoca

-romantsmul de scoala germana - castelul Peles de la Sinaia

-imbinari fantastce de elemente gotce , renastere , baroc

-arhitect - Doderer si Schultz

-cladirea Carul cu bere - Zigfrid Kofkinski

-Palatul culturii din Iasi - I.D.Berindei

-Tara Romaneasca
- primul edificiu conceput in spiritul unui romantsm primar este palatul Sutu ( Muzeul de istorie ) - Konrad
Schwink

3.ECLECTISMUL

-curent cultural care cuprinde cele mai importante manifestari arhitecturale ale sec. XIX. Procedeul eclectc
consta, in arhitectura, in concordanta cu spiritul pozitvist al secolului, in trei momente distncte: alegerea unor
monumente al trecutului si demontarea lor in elemente componente,clasificarea acestora si, apoi, remontarea lor
dupa principii istorice (compozite stlistca) sau dupa tpologii caracteristce destnatei.

Scopul operatv - crearea unui obiect arhitectural nou fata de cele anterioare, coerent in partle sale.Eclectsmul a
contribuit la largirea campului de observare si analiza, ca prima aplicare a metodei experimentale in arhitectura.

-patrunderea eclectsmului in Romania (atat in Transilvania cat si in Vechiul Regat0, spre sfarsitul secolului, a
coincis cu o perioada de crestere economica si, prin urmare, de avant constructv.Eclectcismul a devenit, cu mare
rapiditate, un limbaj de consum, aflat la indemana arhitectlor (romani si straini), a constructorilor sau a
proprietarilor insisi. Aceasta situate explica imensa canttate de cladiri eclectce, de la cele mai reprezentatve
constructi administratve, pana la locuintele modeste de serie, care au marcat decisiv configurata oraselor.Analiza
unor exemple cu semnalarea referintelor istorice.

-ecliectsmul pune sub semnul intrebari ansamblu de canoane folosite pana atunci, sistem de principii incepe sa fie
subred.

-deschidere spre cultura umana

-eclictsmul a extns toate epocile ale arhitecturii de la evul mediu, la renastere, baroc, clasicismul francez interesat
si de arta africi, arta asiatca, arta americi latne.

-descopera o imensa lume a formelor de ex. la cladirile clasice sa se gaseasca elemente aplicate din egipt.
3. Eclectismul in secolul 19

Eclectism- numele provine de la cuvantul eclego-a alege- un aspect determinant al arhitecturii din secolul 19, bazat
pe tendinta sistematca de a alege constent fragmente din structuri apartnand unor civilizati anterioare si de a le
recompune.
Cadrul istoric general a fost marcat de contextul politc diferit al proviinciilor romanest.Transilvania a facut parte,
pana la primul razboi mondial, din imperiul austro-maghiar, in tmp ce Tara Romaneasca si Moldova au urmat calea
desprinderii de suzeranitatea otomana prin perioada guvernarii rusest si a Regulamentelor Organice, a unirii
principatelor si a Razboiului de independenta.Proclamarea regetului Romaniei, in 1881, prin care a debutat o
perioada de mare stabilitate politca,fapt care a avut influente favorabile asupra dezvoltarii economice.
-modernizarea treptata, a societati,s-a bazat (sub puternica influenta occidentala) pe formarea structurilor
capitaliste, pe elaborarea legislatei statului burghez, pe cresterea economica, in special cea industriala etc. In
consecinta,in mediul urban se modifica semnificatv componenta populatei, odata cu sporirea profesiunilor
eminamente urbane.

-curent cultural care cuprinde cele mai importante manifestari arhitecturale ale sec. XIX. Procedeul eclectc
consta, in arhitectura, in concordanta cu spiritul pozitvist al secolului, in trei momente distncte: alegerea unor
monumente al trecutului si demontarea lor in elemente componente,clasificarea acestora si, apoi, remontarea lor
dupa principii istorice (compozite stlistca) sau dupa tpologii caracteristce destnatei.Scopul operatv - crearea
unui obiect arhitectural nou fata de cele anterioare, coerent in partle sale.Eclectsmul a contribuit la largirea
campului de observare si analiza, ca prima aplicare a metodei experimentale in arhitectura.

-arhitectura eclectca a fost in relate directa cu academiile de arhitectura si, implicit, cu academismul, inteles ca
incercare de verificare obiectva a produsului artstc si ca metoda de invatare. Cea mai importanta academie a fost
Ecole des Beaux Arts de la Paris; prin celebrul sau tratat, Julien Guadet a propus o viziune unificata a teoriei si
practcii, o metoda de lucru bazta pe utlizarea nediferentata a exemplelor oferite de istorie.

-patrunderea eclectsmului in Romania (atat in Transilvania cat si in Vechiul Regat0, spre sfarsitul secolului, a
coincis cu o perioada de crestere economica si, prin urmare, de avant constructv.Eclectcismul a devenit, cu mare
rapiditate, un limbaj de consum, aflat la indemana arhitectlor (romani si straini), a constructorilor sau a
proprietarilor insisi. Aceasta situate explica imensa canttate de cladiri eclectce, de la cele mai reprezentatve
constructi administratve, pana la locuintele modeste de serie, care au marcat decisiv configurata oraselor.Analiza
unor exemple cu semnalarea referintelor istorice.

-scopul- crearea unui obiect nou in raport cu cele vechi, lipsit de erori, obiect perfect-noi opere de arhitectura.

-fantezia cratoare ete suficienta pentru aceea operate eclectva sa devine opera de arta

-se desfasoara in trei etape:descompunerea unor monumnete ale trecutului; lista acestor elemente descompuse;
rearanjarea acesto elemente dupa reguli noi sau dupa fantezia craetoare ale arhitectului.

-ecliectsmul pune sub semnul intrebari ansamblu de canoane folosite pana atunci, sistem de principii incepe sa fie
subred.

-deschidere spre cultura umana. eclictsmul a extns toate epocile ale arhitecturii de la evul mediu, la renastere,
baroc, clasicismul francez interesat si de arta africi, arta asiatca, arta americi latne.

-descopera o imensa lume a formelor de ex. la cladirile clasice sa se gaseasca elemente aplicate din egipt.
4. Tipuri de interventii urbane, sec 19

Transformarea teritoriului: aparita si extnderea rapida dupa 1860 a retelei de cale ferata, care a condus la
urbanizarea unor teritorii si la scaderea rolului teritorial a unor importante localitat de pana atunci. Dezvoltarea
accentuata a transportului pe Dunare - in urma pacii de la Adrianopol si a infiintarii Comisiei Europene a Dunarii -
si maritm, prin cresterea importantei portului Constanta.

Modernizarea urbana revine administratilor locale, eligibile: principalul instrument al dezvoltarii urbane sunt
diferitele reglementari urbanistce si arhitecturale si, imediat dupa 1900, planurile de sistematzare
(Timisoara,Brasov,Bucurest).Modelele urbanistce aplicate sunt cele occidentale, in Vechiul Regat, si cele central-
europene ( ca pana atunci ), in Transilvania.

Categorii de interventii urbanistice:

1. orasele din lungul dunarii-unele restructurate complet +orase noi

2. extnderea planificata a oraselor

3.transformarea modificarea tramei stradale; modificarea parcelarului;-trama orasele fortficate renastere sec
18; spati publice de agrement

efect dupa 1860-retrageri, POT, tpul de arhitectura a fatadei spre strada-modificare lenta a contextului urban,
functoneaza max si acum.

1. orase noi-restructurare radicala de pe dunare


-turnu magurele

-turnu fortficat de mircea cel batran;

-trama regulata-regularitate absoluta a parcelarului;

-relief partcular;

-segregare sociala a populatei; 1900 3 km de dunaree- zona verde a devenit construita; piata mare a fost ocupata
de cladirii 80% pe tot conturul

-drobeta turnu severin

Turnu Sevarin
52. forma regulata, axe ce fac legatura cu restul teritoriului
53. miez varde al orasului prezent si acum
extndere spre N, V si E fata de nucleul principal se pastreaza ordinea
calafat, oltenita, calarasi - orase noi de-a lungul Dunarii interesul acordat culoarelor de circulate

orase restructurate complet giurgiu si braila

-giurgiu

- Giurgiu prezenta puternica a fortficatilor ce cuprindea si garnizoana turceasca.


Imediat dupa 1830(Regulamentul Organic) arh austriac Moriz von Otl a facut actualul plan al Giurgiului
modern:
58. a darimat turnul militar al garnizoanei turcest in locul ei urma sa fie amenajat un parc public
59. pe teritoriul vechiului zid artera de circulate
60. spatu verde restrins si ocupare cu locuinte sau functuni publice
61. 1870 un fel de foisor de foc construit de turci in una din pietele centrale

- pe dunaree; citadela turc. Pe fluviu (regulata)+ a doua fortficate.

parcelata nou, radial, insule triunghiulare, neregulate, vechi si noi;- cateva axe care duc spre parc (radiale);
pastreaza proprietatle existente pentru a nu avea probleme cu proprietarii; 1910 parcul restrans ocupat cu cladir,
oras extns pe contur . sec 19 trama regulata. Piata cu turn turcesc. Sec 200 piata circulara devine dreptunghi cu
blocuri

-braila

Braila sf sec 18 5 ziduri de fortficati relatv concentrice


66. 1832 plan facut de un colonel rus nemultumitor
67. 1834 Rudolf von Borotzin s-a pastrat doar ultma fortficate dublata de o circulate si aici fragmente
luate din vechea structura
68. impartrea altor zone in insule datorita aparitei unor noi artere
69. in aproprierea portului zona cu functuni legate de acesta depozite, cantne
70. spati publice: piete de forme variate
71. citva ani mai trziu, orasul s-a extns mult spre exterior, pastrind o contnuitate a tramei stradale
72. putn inainte de 1900 o noua extndere: se obs coerenta, respectul extnderilor in raport cu portunea
existenta
73. succesiune de piete de mari dimensiuni ce ritmeaza zona urb

-1789- 5 ziduri de fortficat, aproape de guriile dunarii;

-1832 plan rus prost;

-1834 se pastreaza fortficata circulara duplata de o strada; proiectarea unor spati publice;

-platforma la 10m peste nivelul dunarii nu e deschis spre dunare (mal ocupat de depozite)
UL BRAILEI 1789
2. extndere partal planificata-bucurest

Bucuresti 1895-1899 plan cadastral ridicat de institutul de cercetare al armatei


69. 1872- Gara de N, iar in 1940 se darima ateliere CFR si se constr actualul Palat CFR
70. se remarca apropr de Calea Grivite asemanarea cu Gara din Paris
71. apare bdul Dinicu Golescu si Scoala de drumuri si sosele

-1895-99 zona gara de nord si spitatlul militar

-ateliere cfr-1930 palat cfr;

-gara langa calea grivitei, cu acces dinstre este la inceput; parcelare spre estul garii;

- 2 corpuri ale scolii de poduri si sosele;

- tesut nou putn mai regulat cu functuni noi;

- dezvotarea spontana, rezultata din aditonare.

-galati, 1830-extndre imensa


-constanta, 1828
-predeal

Galati 1830- extindere intensa spre N functiuni obisnuite ale orasului


70. intre Dunare si Prates transformati in timp pt functiuni ale portului

Constanta prin hotarirea lui Carol 1 proiectul arh. Orascu


73. inceputul sec orasul se dezv in peninsula
74. 1899 extindere tesut regulat + ortogonalitate
75. parc, extindere a portului, cai ferate

Predeal dezv spectaculoasa ca statiune si oras


75. trama stradala neregulata urmareste forma teritoriului
76. proprietati neregulate chiar daca sunt echivalentte
3. transformarea oraselor existente
-modernizarea tramei stradale; regularizarea traseelor existente (segmente lungi cu arce de cerc la
racorduri, latme const.) noi strazi-bulevardele sec 19 .
-ploiesti

-leaga gara de sud de zona veche; linie dreapta pespectva lunga; bulevard amplu, ritmat cu piete, zone verzi cu
strazi secundare pe margini; plan de expropiere pentru bulevard

-craiova

Craiova 1890 peisagistul francez Romaneau chemat sa proiecteze un parc dar a mai realizat si un bulevard

- arh peisagist francez

-bucuresti1868

Bucuresti cele mai multe bulevarde sunt noi:


86. axa N-S spre piata Universitati 1913 bulevard proiectat si executat in tmp:fragmente locale:
o bd. Marasest, Maria, Dinicu Golescu, Schitu Magureanu
o dupa 1960 bd. Dacia
87. axa E-V Piata Universitati Cismigiu,api Schitu Magureanu Cotroceni
88. spre E soseaua Iancului, soseaua Pantelimon
89. 1895 prima amenajare a Pietei Victoria
90. piata din fata Univ riguros axata pe cladirea Universitati
-70 ww1; bulevardele nu traveseaza zona istorica dens construita ci leaga zone importante noi de centru orasului.

....
.......-.
.
.
. .

...... .....
.r. . . .

-r;-;:..
_ ..
.....
__
,
........ _

-_.... - /
' ,
'
\

.
-..
-'
.
\
-
- :. ..

..-

_-
5. Programe de arhitectura din sec 19. - clasificari si exemple; interventii asupra oraselor

-aparita si consacrarea unor noi programe de arhitectura,in concordanta cu noua civilizate urbana; categorii de
echipamente publice: cladiri pentru invatamant, pentru cultura, administrete,insttuti bancare, piete si hale
alimentare etc., si exemplificare

-locuinta societati burgeze: ideea de comfort modern; aparita a unor noi tpologii a locuintei; de la resedinta
nobilara la imobilul de raport - in cazul Bucurestului.

-independeta relatva a programelor fata de curentele arhitecturale.

Programe de arhitectura elemente ce contribuie la schimbarea imaginii orasului


2. modificari importante ale configuratei constructilor
3. dinamismul foarte mare al societati a determinat modificarea aproape totala a tuturor programelor
4. apar programe noi

Locuinta accentuarea vieti urbane prin determinarea unei locuiri accentuate a orasului
3. noi tpuri de locuire modificari legate de situata economica
Apar in Romania 3 tpuri de locuinte:
1. VILA - locuinta dezvoltata, de lux, adaptata unui mod de viata urban
Treptat vechile resedinte boierest si palatele urbane dispar si sunt inlocuite de vile
La innceputul sec 19 locuinte unifamiliare, treptat, termenul s-a largit si pentru cladiri cu mai multe
apartamente
Casa Asandu din Piata lahovari ( actuala C.O.S.) interesanta este anexa: in spatele locuintelor unloc
pentru parcarea automobilelor si alaturi unloc pentru gararea trasurii

2. imobilul de raport
numar foarte mare in Timisoara, Arad, unde influenta vieneza este foarte puternica; pe
parcurs au aparut si iin vechiul regat

3.locuinta ieftina (sociala)


apare in jurul anului 1900
locuinta cu suprafata minima, care costa putn, se adresa unor paturi sarace ale societati
a aparut la initatva unor municipalitat sau societat infiintate pe linga acestea
au existat proiecte tp dupa care au fost construite
nu au fost investtori privat
Societatea comunala a locuintelor ieftine (Bucurest) construieste incepind cu 1911
Ministerul Cailor Ferate puternic birou de arhitectura se ingrijeste pentru cazarea angajatlor in
diferite orase

Constructile industriale legate de aparita si dezvoltarea industriei si a Cailor Ferate

Echipamente publice in special in a doua jumatate a sec 19 gestonate de ministerul public, gindite intr-o
structura ierarhizata
- scoli primare, licee, apoi insttuti dei invatamint superior
- insttuti administratve: de la primarii ici la ministere
- insttuti bancare: banci, societat de asigurari, CEC

6. Reviste de arhitectura

Aparita critcii si teoriei de arhitectura comentariul scris

ARHITECTURA

A societati arhitectlor romani 1906 1944 cu intermitente

Apara directa traditonalista (sa nu abandonezi formele consacrate)

SIMETRIA

Caiete de critca si arta 1937 1957 3 volume

G M Cantacuzino, octav doicescu, Paul Emil Miclescu, estetcian Matlda Ghica, Tudor Vianu

Arhitectura, literatura, pictura, sculptura

Nici moderna, nici traditonala echilibru clasic

URBANISMUL

1924. 1942 insttutul urb al Romaniei Cincinat Sfintescu

BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

Rigoare stintfica privind patrimoniul si proiecte de restaurare Nicolae Iorga, Petre Antonescu, N Ghica
Budest

CONTIMPORANUL

1922 1932 Ion Vinea si Marcel Iancu,

idei moderne europene

artcole Iancu, Doesburg,


7. Ion Mincu - personaj+opere

- opere noi in ale caror forme se afirmau trasaturi specifice natonale, opuse ecletsmului cosmopolit

formata profesionala: nascut in1851 la Focsani,studii elementare in orasul natal,liceul si studiile superioare in
Bucurest,

obtne in 1875 ttlul de inginer al Scolii de poduri si sosele. Studiase si catva ani Scoala de bele-arte si pictura.Dupa
doi ani pleaca la Paris si obtne in 1884 diploma de arhitect la Ecole des Beaux-Arts

cerceteaza tmp de un an cateva manastri si case vechi de tp popular si realizeaza proiectul primei sale lucrarii stl
popular:

casa Lahovary(1886) ea reprezinta o prelucrare inovatoare a unor elemente si forme specifice vechii arhitecturi
romanest

distribute ratonala a incaperilor in legatura cu functa lor ,materiale si tehnici constructve traditonale

plastca arhitecturala,clara,insotta de bun gust in potrivirea proportilor,in dozarea decoratei si in armonizarea


culorilor.

in plan piesa principala o reprezinta holul spatos in jurul caruia sunt distribuite incaperile.

infatada principala elementul dominant este un peron de acces acoperit tratat sub forma unui pridvor de casa
boiereasca..El da caracter si scara cladirii.

Bufetul de la sosea(1892)

a fost realiza t dupa planurile pentru un pavilion romanesc (restaurant) destnat expozitei internatonale de la Paris
unde nu a putut fii executat.

are elemente traditonale caracteristce caselor populare de deal si locuintelor boierest.


plastca arhitecturala miscata si o mare dar echilibrata bogate de dcor cu rolul de a evidenta partle superioare
ale fatadelor.

accentul este pus pe foisorul de la etaj la care urca o scara monumentala,exterioara ce e acoperita de o mare poala
a invelitorii a carei panta urmareste pe cea a scarii

in partea opusa foisorului apare o loggie in cpmpozita careia apar ca niste replici usor schimbate ale foisorului
ornamente florale de faianta colorata cat si arcadele

Scoala centrala de fete(1890)

are la baza o concepte clasica care aminteste de imaginea si formele regulate, simetrice a unor ansambluri
manastrest de la sfarsitul sec XVII si inceputul sec XVIII:Hurez ,Antm

planul forma dreptunghiulara compus din 4 aripi cu parter si etaj fiecare,dispuse simetric in jurul unor curt
interioare.

circulata si accesele la toate incaperile se fac printr-o suita de coridoare largi care inconjoara curtea interioara..In
partea din fund a curti se afla un mic amfiteatru.La etaj se afla internatul

curtea interioara este marginita la parter de o suita contnua de arcade trilobate in acolada ,sprijinite pe colonete
de piatra.Zidul de deasupra arcadelor este tapisat cu ornamente florale realizate din ceramica colorata.

fatadele sunt impartte un doua registre prin intermediul unui brau plasat la nivelul planseului dintre parter si
etaj.Fatada principala are 3 elemente majore distncte:un corp cuntral cu intrarea si doua pavilioane de colt,usor
decrosate asezate in prelungirea aripilor laterale.Liniile simple si suprafetele netede ale fatadelor sunt inviorate de
cateva profile si accente.Printre acestea ,colonada curti interioare cu toata decorata sa ,apoi pe fatada principala
braul median facut din faianta policroma ,lintourile ferestrelor si lantul contnuu de arcusoare sprijinite pe console
de teracota smaltuite verde de sub streasina.Deasemenea bow-window-urile de la etajul pavilioanelor de colt
amintesc de musarabieurile turcest.

prin aceste trei lucrari importante Ion Mincu reprezinta un pionier in slujba afirmarii specificului natonal in
arhitectura.
8. Urbanismul la inceputul secolului 20 - planuri de sistematizare;urbanisti+exemple

-sistematzarea oraselor, toate sa aiba PUG, 1925


-1939 instructiuni si norme privind intocmirea planurilor de sistematizare
-2 tpuri de documente
piese desenste
schita principiile
plan director de sistematzare
plan de alinere al tuturor strazilor(cladiri, vegetate, latmi, retrageri)
piese scrise
regulamente de constructi
programe administratve de aplicare
legi privind locuinta sociala incurajare fiscala
-2 tpuri de locuinte ieftine
locuinta populara 80 mp
locuinta economica 140 mp

TEORIA URBANISMULUI

Cincinat Sfintescu teorie in care sa alature legislata, edilitare, istorie, circulate, => urbanistica generala
Amenajari la scara natonala superurbanismul
Amenajari pe valea Prahovei si pe litoral
Duiliu Marcu, Ion Davidescu, alexandru Zamfiropol, Deznay (Timisoara)
In orase apar statunile balneare Eforie N, S, Mamaia

IMAGINI

CINCINAT SFINTESCU
Culoarele principale de circulate
Zonele de influenta ale oraselor principale
Parcul natonal Retezat

PLANURI DE SISTEMATIZARE

SIBIU 1926 27
Cai de circulate proiectate (centura departata) si existente
Aerodrom
Plantati, parcuri, sport, recreate
Locuinta individuala pastrata ca fiin caracterul orasului
Parcelre regulata radiala adaugare succesiva neortogonala
BUCURESTI 1935
GM Cantacuzino, Duiliu Marcu, Ion Davidescu
Amenajarea Bucurestului si a teritoriului inconjurator (soseaua de centura si inelul de cale ferata)
Multe artere radiale
Plansa cu zone verzi existente si propuse
Plansa cu zonificarea teritoriului urban
Clase de constructi
Miez rosu zona comerciala
Aliniamente, h, retrageri, POT
IASI 1943
ARH Bedeus
Planse de documentare analize
Program schita
Plan direstor zona verde intr-o vale, ? Bahlui port
Evolute de la indicarea riguroasa a parcelelor la o teorie mai generala
PLOIESTI
Alexandru Zamfirescu
Proiect pentru un oras al petrolului
Oras cu axe, spati publice ierarhizate (beaux Arts)

CARTIERE
BANEASA (fosta comuna suburbana)
Sat plan prestabilit 1850 + dezv spontana langa lac
Fara parcele private, P+1 pe contur si sp verde comun in mijloc (Berlage)
CLUJ Florea Stanculescu
Spati publice centrale de carter
TECHIRGHIOL
EFORIE N GM Cantacuzino (beaux art)
1930 vile f moderne de Creanga
impreuna Bellona
proiect pt portc in zona Lipscani prin decupaj in cladire adic demolare
bd Unirii in 1940 artere foarte mari blocate de cladiri importante
primarie cu piateta si accente in capete (min agr) => devier Elisabeta
DUILIU MARCU
Trena de 2 km a academiei militare
Piata Victoriei
Artculate cu zona verde
Largirea pietei inel
Min. exteren + unul geaman
Exedra prin blocarea drumurilor la care renunta
Turn lang Guvern
PIATA PALATULUI
Nenciulescu reface piata, vroia mutarea BCU pt pus in valoare palatul cu piata clasicista
9. Arhitectura eclectica (caracteristici arhitecturale+exemple)

Eclectism- numele provine de la cuvantul eclego-a alege- un aspect determinant al arhitecturii din secolul 19, bazat
pe tendinta sistematca de a alege constent fragmente din structuri apartnand unor civilizati anterioare si de a le
recompune.
-curent cultural care cuprinde cele mai importante manifestari arhitecturale ale sec. XIX. Procedeul eclectc
consta, in arhitectura, in concordanta cu spiritul pozitvist al secolului, in trei momente distncte: alegerea unor
monumente al trecutului si demontarea lor in elemente componente,clasificarea acestora si, apoi, remontarea lor
dupa principii istorice (compozite stlistca) sau dupa tpologii caracteristce destnatei.Scopul operatv - crearea
unui obiect arhitectural nou fata de cele anterioare, coerent in partle sale.Eclectsmul a contribuit la largirea
campului de observare si analiza, ca prima aplicare a metodei experimentale in arhitectura.

-arhitectura eclectca a fost in relate directa cu academiile de arhitectura si, implicit, cu academismul, inteles ca
incercare de verificare obiectva a produsului artstc si ca metoda de invatare. Cea mai importanta academie a fost
Ecole des Beaux Arts de la Paris; prin celebrul sau tratat, Julien Guadet a propus o viziune unificata a teoriei si
practcii, o metoda de lucru bazta pe utlizarea nediferentata a exemplelor oferite de istorie.

-patrunderea eclectsmului in Romania (atat in Transilvania cat si in Vechiul Regat0, spre sfarsitul secolului, a
coincis cu o perioada de crestere economica si, prin urmare, de avant constructv.Eclectcismul a devenit, cu mare
rapiditate, un limbaj de consum, aflat la indemana arhitectlor (romani si straini), a constructorilor sau a
proprietarilor insisi. Aceasta situate explica imensa canttate de cladiri eclectce, de la cele mai reprezentatve
constructi administratve, pana la locuintele modeste de serie, care au marcat decisiv configurata oraselor.Analiza
unor exemple cu semnalarea referintelor istorice.

-scopul- crearea unui obiect nou in raport cu cele vechi, lipsit de erori, obiect perfect-noi opere de arhitectura.

-fantezia cratoare ete suficienta pentru aceea operate eclectva sa devine opera de arta

-se desfasoara in trei etape:descompunerea unor monumnete ale trecutului; lista acestor elemente descompuse;
rearanjarea acesto elemente dupa reguli noi sau dupa fantezia craetoare ale arhitectului.

-ecliectsmul pune sub semnul intrebari ansamblu de canoane folosite pana atunci, sistem de principii incepe sa fie
subred.

-deschidere spre cultura umana

-eclictsmul a extns toate epocile ale arhitecturii de la evul mediu, la renastere, baroc, clasicismul francez interesat
si de arta africi, arta asiatca, arta americi latne.

-descopera o imensa lume a formelor de ex. la cladirile clasice sa se gaseasca elemente aplicate din egipt.

-ultmele decenii ale secolului 19 au fost caracteristce eclectsmului , ce domina arhitectura Europei acelui tmp , in
special academismul de scoala franceza

-arhitecti acelei perioade au fost in mod special francezi si romani educat in scoli franceze
Cele mai importante cladiri au fost ridicate in Bucuresti:

-imobilul Bancii Nationale - arh. Cassien Bernard si Albert Galleron

-situat pe un teren cuprins intre 4 strazi si dispus cu fatada principala catre strada Lipscani

-subsol inalt , parter si doua etaje

-palatul este compus in raport cu o axa perpendiculara pe fatada principala

-centrul compozitei este ocupat de un hol monumental in jurul caruia se desfasoara , in forma de patrat cele 4
aripi cu birouri si sali de sedinte

-fatadele - stl neoclasic francez

-corpul central ce marcheaza intrarea este pus in evidenta pe inaltmea ambelor etaje de o ordonanta de 4
coloane corintene

-fatadele principale ale pavilioanelor de colt sunt decorate cu 4 coloane ionice angajate

-intre cele 2 coloane din margine se gasesc in nise special amenajate statui ce reprezinta agricultura , comertul ,
industria si justta

-Ateneul Roman - arh.Albet Galleron

-construit in spiritul eclectsmului de scoala franceza

-vestbulul si sala centrala - de forma rotunda

-intrarea este precedata si pusa in evidenta de un portc monumental format din 6 coloane de ordin ionic grec
incununate cu un fronton triunghiular

-centrul compozitei il formeaza rotonda de la parter si marea sala de concerte si conferinte de la etaj in jurul
carora sunt dispuse diferite alte incaperi - vestare , birouri , sali de concerte mai mici

-intrarea se face printr-un mare vestbul dublat de un inel circular compus din 12 coloane de zidarie

-4 scari monumentale, invartte fiecare in jurul cite unui masiv pilon

-acoperirea se face cu o cupola bogat si variat decorata.

-Palatul de justitie - arh.A Ballu

-mari dimensiuni,conceputa in forme pure,specifice arhitecturii de stl Renastere franceze

-fatada aliniata la fosta strada de pe cheiul drept al dambovitei

-corpul central marcheaza intrarea si este construit din piatra faltuita.Este usor decrosat si mai inalt decat aripile
laterale formand astfel dominanta intregii compoziti.Este angajat de 6 pilastrii robust incadrat de 2 ante.
-la interior se remarca prin cele 2 scari de marmura si prin arhitectura bogata a vastei sali a pasilor pierdut care
ocupa aproape un sfert din suprafata construita si intregul volum al corpului central

-Palatul Ministerului Agriculturii - Arh. Louis Blanc

-arhitectura de stl renastere franceza

-subsol inalt si doua caturi,esteformat din trei aripi ce inchid o frumoasa curte de onoare

-fatadele bine proportonate

-elementele de detaliu-soclul,cornisa,portalul intrarii principale,ramele ferestrelor-realizate din piatra faltuita care


se detaseaza pe un parament din caramida aparenta

-Palatul Institutului de Medicina si Farmacie-Arh. Louis Blanc

-forme mai de graba eclectce

-fatada principala este tratata sub forma unui parter inalt

-intrarea principala este marcata de un portc format din 4 coloane ionice incoronate cu un fronton triunghiular

-Palatul Casei de Economii si Consemnatiuni-Arh.Paul Gottereau

-4 turnuri de colt acelasi tp de cupola; arc extrem de mare la intarrea in cladir (clasicism francez); tehnica de
constructe- cupola centrala=iluminator imens; sprijinirea cupolei=complet independenta (stalpi metalici pana la
fundati); cupola + 2 exedre;

-materiale de buna calitate,punere in opera desavarsita

-intrarea se face printr-o monumentala arcada in plin cintru sprijinita de doua coloane compozite

-volum echilibrat,valoroase detalii realizate din piatra faltuita

-la parter un mare hol de jur imprejurul cariua se afla ghisee si birouri

-o scara monumentala dispusa in axa intrarii conduce la etaj care este rezervat administratei

Alte constructii din tara:

-aripa nordica a paltului Universitati A.I.Cuza din Iasi-Arh.Louis Blanc

-marea casa fosta a lui Dinu Mihail din Craiova-Arh.Paul Gottereau

-Teatrul Natonal din Iasi-Arh Fellner si Helmer

-Palatul postei centrale(azi Muzeul de Istorie) si Palatul Marii Adunari Natonale-Arh Dimitrie Maimarolu

-In Transilvania domneste aceeasi orientare stlistca

-teatrele din Cluj si Oradea-Arh. Feller si Helmer

-Universitatea din Cluj(1872) si cladirile consiliilor populare din Oradea(1899-1904)-arh.Kolman Rimanoczy jun. si
Arad(1913) -Arh.Ludovic Szantary
10. Urbanismul dupa 1950

Contextul:

-schimbarea regimului politc: disparita statului democratc - ideologia comunista domina integral
societatea, iar statul totalitar devine proprietarul aproape absolut al tuturor domeniilor economiei (natonalizarea
din 1848, colectvizarea agriculturii din 1962). Intreaga economie este dirijata centralizat, are loc industrializarea
fortata a economiei.

Efectele asupra arhitecturii si urbanismului:

- este desfiintata libera practca a arhitectlor; acesta devin functonari ai statului in insttute de proiectare,
controlindu-se si limitandu-se,astfel, in mod sever,posibilitatle de create urbanistca si arhitecturala; relata
arhitectului cu autoritatea statului.

- politca de industrializare fortata a avut drept consecinta cresterea rapida a populatei urbane (cu mari
dificultat de acomodare la modul de viata urban),impulsionarea dezvoltarii oraselor, sporirea necesarului de
locuinte (spati de cazare0 si a dotarilor colectve, realizarea unor numeroase noi zone industriale.Dirijarea
investtilor s-a facut dupa un program strict centralizat.

-exercitarea dreptului de proprietate asupra terenului urban este simbolica, iar investta partculara devine
nesemnificatva.S-au creat astfel premisele proiectarii si realizarii unor investti urbanistce de foarte mari
dimensiuni.

-statul a dispus de toate verigile actului de constructe :intocmirea temei , elaborarea proiectului, terenul,
finantarea, executa.

Urbanismul

- studiile de sistematzare teritoriala; amenajarea litoralului

- practca profesionala: disparita de facto a dreptului la proprietatea funciara urbana a facilitat difuzarea
principiilor Chartei de la Atena, aplicate in ansambluri urbanistce de dimensiuni mai mari sau mai mici, in
interiorul localitatlor sau la extnderile acestora. Diferenta principiilor urbanistce fata de cele anterioare (bazate
pe mica proprietate si pe parcelare) produce o ruptura radicala a morfologiei urbane.Relata de modernizare si
distrugere.Planul de sistematzare apare la inceputul anilor 60`; caracterul sumar al schitei de sistematzare.

- succesiunea tpurilor de interventi urbanistce: completari de fronturi,mici ansambluri de locuit sau de


dotari;cvartatele staliniste; restructurarea unor artere importante ale oraselor; marile ansambluri de locuit
realizate la periferia localitatlor sau in zonele slab construite-caracteristcile urbanistce ale acestora; legea strazilor
din 1976 si recuperarea spatului strazii;retorica monumentalului; interventile asupra centrelor (istorice) ale
oraselor.Exemplificari pentru toate categoriile.

-1952-politca nu influenteaz arhitectura prea mult;

1943-1950 perspectva stalinista(dura dpdv uman);


1960-1970- dezghet-rupere oarecum de URSS, incercare de a forma o politca natonala;

1970-1990-regim foarte autoritar

Perioada postbelica

Rasturnarea si negarea valorilor anterioare


Proprietatea de stat
Orasele cresc sau apar altele noi Onest, Victoria
Posibilitatea construirii marilor ansambluri statul dispune de terenuri
Stat insttute de proiectare, antreprize de constructi
Arh trebuie sa urmeze indicatile suprafete mici, materiale proaste, execute mizerabila cu muncitori prost
calificat

prima per prelungire a expresiei interbelice


1. radiodifuziunea, str Berthelot
a doua per. Modernism preluat textual
a treia per urbanism clasicizant

diferenta intre produseled e serie si unicatele vile luxoase sau case taranest
echipamente publice tp (hoteluri, case de cultura)
7. Mircea Alifant sediul administratv din Baia Mare in context
8. Cezar Lazarescu litoralul interventi violente, distruge 25 centre de localitat, trame noi
mari incomp cu cele vechi
9. Eugenia Greceanu monografii orase dupa modificari
10. P+1 balta alba (interb ) fara loturi dar scara e corecta
11. Cvartale P+4 5, in mijloc dotari, scara corecta
12. Opera Romana Octav Doicescu clasicism
Charta / Atena
4. Grupari elementare
5. Strada doar circulate
6. Echipamente ce nu deservesc loc. Pt ca sunt in centre comerciale
7. Strazi secundare complicate compozite vizuala
1975 lege de sistematizare, indesire, densitste minima
9. Onest cvartale staliniste si pietonale artstce
10. Gheorghieni / Cluj aerisit dar nu permite indesire suplimentara, functoneaza
11. Drumul Taberei, repette, ritm, echipamente intre grupari
12. Balta Alba 1960 compoziti libere in jurul parcului
13. Teatrul Natonal proiect cu personalitate, decorat, schimbat de Ceausescu pt ceva nou
14. Ansamblul Perla proiect prin suprapunere peste existent
15. Piata Unirii din Iasi amenajata pietonal
16. Nicolae Porumbescu case aproape identce, in Baia Mare si Suceava
17. Teatrul Constantn Savescu decorat, acoperis sezession, sculpturi pe care sa te asezi (tg Mures ?)
11. Arh. neoromaneasca pana la inceputul primului razboi mondial - contrast cultural; surse si modele
formale; arhitecti+lucrari

1.Premise

-arhitectura neo-romaneasca se inscrie in miscarea romanmtzmului european, de redesteptare a spiritului si a


identtati natonale, care,in cazul partcular al romaniei, a dominat intregul secol al XIX-lea, nu numai in sfera
ideologiilor artstce ,ci in primul rand, pe aceea a politcului. In privinta arhitecturii nu mai era vorba de
recuperarea istoriei, in general, ci pe aceea natonala.

-precursori:Alexandru Odobescu si Dimitrie Berindei, care afirma, la mijlocul secolului, necesitatea unei
arhitecturi romanest, ca si sursele principale ale acesteia: vechea arhitectura culta si arhitectura populara.

-sporirea interesului pentru monumentele istorice si pentru protejarea lor;reacta la restaurarile lui Lecomte de
Nouy si prima lege pentru protecta monumentelor.

-noutat in domeniul constructilor de genul celor care pot fi numite oarecum moderne au aparut doar
sporadic:moara Asan(1853-schelet metalic si stcla),hala din Piata Unirii(1865-1870-schelet metalic),hotelul Traian
din Iasi(1880-1882-schelet metalic-ing.Gustave Eiffel),hotelul Athenee Palace(1912-schelet beton armat-
Arh.Teophil Bradeau)

afirmarea specificului national este curentul cel mai interesant datorita caruia s-a facut un pas inainte pe drumul
eliberarii de sub tutele atotputernica a academismului Scolii de bele-arte din Paris.

curentul a fost un reflex al ideilor ce au circulat in a doua jum. a sec al XIX-lea in mai toate tarile europene,idei
bazate pe exaltarea in arta ca si in politca a sentmentului si a traditilor natonale.Oamenii de cultura progresist
au pledat impotriva stlurilor bazate pe prelucrarea eclectca a arhitecturilor istorice,cat si a caracterului cosmopolit
al artelor,socotnd ca singura cale spre o create artstca proprie , specifica,nu poare fii alta decat aceea a cautarii
unor forme noi sprijinite pe traditi autohtone.

noua orientare a fost initata si promovata de Alexandru Odobescu.El sustnea crearea unei arhitecturi
noi:arhitecti au trebuinta a patrunde in spiritul arhitectural al vieti,au trebuinta de a trage din popor ideea unei
arhitecturi noua"

in a doua jumatate a veacului dupa unirea principatelor(1859) a existat o puternica miscare culturala care isi avea
la baza tezaurul bogat al culturii populare.Vechile creati au influentat opere remarcabile ale lui Vasile
Alexandri,Mihai Eminescu,Ion Creanga,TeodorAman,Nicolae Grigorescu,Ion Andreescu.

Ion Mincu
-este primul arhitect care a incercat sa opuna eclectsmului cosmopolit al arhitecturii acelei vremi opere noi in ale
caror forme se afirmau trasaturi specifice natonale.

-cerceteaza tp de un an cateva manastri si case vechi de tp popular si realizeaza proiectul primei sale lucrarii stl
popular:
casa Lahovary(1886) ea reprezinta o prelucrare novatoare a unor elemente si forme specifice vechii arhitecturi
romanest
distribute ratonala a incaperilor in legatura cu functa lor ,materiale si tehnici constructve traditonale plastca
arhitecturala,clara,insotta de bun gust in potrivirea proportilor,in dozarea decoratei si in armonizarea culorilor.
in plan piesa principala o reprezinta holul spatos in jurul caruia sunt distribuite incaperile.
infatada principala elementul dominant este un peron de acces acoperit tratat sub forma unui pridvor de casa
boiereasca..El da caracter si scara cladirii.

Bufetul de la sosea(1892)
a fost realiza t dupa planurile pentru un pavilion romanesc (restaurant) destnat expozitei internatonale de la Paris
unde nu a putut fii executat.
are elemente traditonale caracteristce caselor populare de deal si locuintelor boierest.
plastca arhitecturala miscata si o mare dar echilibrata bogate de dcor cu rolul de a evidenta partle superioare
ale fatadelor.
accentul este pus pe foisorul de la etaj la care urca o scara monumentala,exterioara ce e acoperita de o mare poala
a invelitorii a carei panta urmareste pe cea a scarii
in partea opusa foisorului apare o loggie in cpmpozita careia apar ca niste replici usor schimbate ale foisorului
ornamente florale de faianta colorata cat si arcadele

Scoala centrala de fete(1890)


are la baza o concepte clasica care aminteste de imaginea si formele regulate, simetrice a unor ansambluri
manastrest de la sfarsitul sec XVII si inceputul sec XVIII:Hurez ,Antm
planul forma dreptunghiulara compus din 4 aripi cu parter si etaj fiecare,dispuse simetric in jurul unor curt
interioare.
circulata si accesele la toate incaperile se fac printr-o suita de coridoare largi care inconjoara curtea interioara..In
partea din fund a curti se afla un mic amfiteatru.La etaj se afla internatul
curtea interioara este marginita la parter de o suita contnua de arcade trilobate in acolada ,sprijinite pe colonete
de piatra.Zidul de deasupra arcadelor este tapisat cu ornamente florale realizate din ceramica colorata.
fatadele sunt impartte un doua registre prin intermediul unui brau plasat la nivelul planseului dintre parter si
etaj.Fatada principala are 3 elemente majore distncte:un corp cuntral cu intrarea si doua pavilioane de colt,usor
decrosate asezate in prelungirea aripilor laterale.Liniile simple si suprafetele netede ale fatadelor sunt inviorate de
cateva profile si accente.Printre acestea ,colonada curti interioare cu toata decorata sa ,apoi pe fatada principala
braul median facut din faianta policroma ,lintourile ferestrelor si lantul contnuu de arcusoare sprijinite pe console
de teracota smaltuite verde de sub streasina.Deasemenea bow-window-urile de la etajul pavilioanelor de colt
amintesc de musarabieurile turcest.
prin aceste trei lucrari importante Ion Mincu reprezinta un pionier in slujba afirmarii specificului natonal in
arhitectura.

Petre Antonescu
-nascut 1873 Rimnicul Sarat.A sudiat si el la Scoala de belle arte din Paris

el s-a distns pe trei planuri conjugate:in invatamant,in domeniul conservarii si restaurarii monumentelor si in
arhitectura.Impreuna cu alti au pus bazele unei sanatoase traditi stintfice de restaurare.

cladiri:Palatul Primariei Capitalei(1906-1910),Palatul Administrativ din Craiova(1912-1913) si Banca


Marmorosch-Blank(1915-1923).Plastca acestor cladiri se caracterizeaza prin interpretarea unor elemente ale
vechii arhitecturi:pridvoare,loggii,ancadramente de ferestre si usi,precum si de tendinta de a le monumentaliza
.Fatadele sunt divizate in registre orizontale cu braie,pentru a aduce cladirile la scara.

a facut si o serie de locuinte cu calitat plastce incontestabile-case foste:Oprea Soare,Ion C.Bratanu,Malaxa


precum si conacul boieresc de la Stefanest

N.Ghica Budesti(1869-1863)
-nascut la Iasi a urmat si el in cele din urma Ecole des Beaux Arts si devine in 1901 arhitect.

a fost membru al Comisiunii monumentelor istorice

Palatul pentru colectiile muzeului de arta nationala(inceput in 1912). Afost conceput inital cu 4 aripi dispuse
simetric in jurul unei mari curt centrale.Dupa 1939 au fost facute doar trei dintre aripi . Acestea si in deosebi
fatada principala cu cele doua impunatoare pavilioane de colt amintesc de arhitectura feudala din Moldova si Tara
Romaneasca.

Alte caldiri:Liceul din Ramnicu Valcea,biserica greco-catolica de pe strada Polona si propria sa cas de pe
str.Stevastopol din Bucurest.

Cristofi Cerchez(1872-1955)
-nascut Bolintnul de Sus studiaza arhitectura la Milano.

numar foarte redus de cladiri publice:spitalul de pe strada Polizu(Bucurest),biserica din Valenii de Munte,Scoala
primara Zoe Scorteanu(Ploiest)

a facut in schimb numeroase locuinte majoritatea in Bucurest: vila Minovici,apoi fosta casa Candiano Popescu

fatadele cladirilor sale sunt pe de-o parte dotate cu foisoare si logii in care materialul dominant este lemnul,iar pe
de alta parte sunt divizate in panouri incadrate de pilastri cu capiteluri florale.Apar si motve vegetale facute din
stuc.

Grigore Cerchez(1851-1927)
- s-a remarcat prin lucrarile biroului de arhitectura pe care il conducea

plastca arhitecturala a acestor lucrari s-a adresat cu precadere arhitecturii muntenest(autor Al.Clavel).Cu
elemente prelucrate de aici s-au realizata fatadele Universitatii de Arhitectura din Bucurest,si ale corpului nou
adaugat paltului de la Cotroceni.

Constantin Iontzu
(Casa corpului didactc din Bucurest,si case partculare in Ploiest ,Bucurest ,Sinaia)

In Transilvania

Jacob Deszo si Komor Marcel-Primaria si Palatul Culturii din Targu Mures si cladirea Vulturul Negru din Oradea

Kos Karoly-muzeul local din Sfantu Gheorghe.


12. Arh. comunista (stalinista)

Spre sfirsitul anilor '40, politcul a impus realismul-socialist, sloganul artstc al stalinismului, intrerupind
pentru citva ani att noul patos modernist pe care tnara generate incerca sa-l impuna, cit si tradita mai
moderata.

Totusi, arhitectura realist-socialista/stalinista nu va lasa urme fizice coplesitoare. Intr-un fel sau altul, nu s-
au facut investti deosebit de mari, cu excepta combinatului poligrafic Casa Scinteii, proiectat dupa
modelul moscovit de un colectv din care au facut parte multe dintre tnerele sperante ale momentului
(arh. Horia Maicu, sef de colectv). Totusi, nici scara Casei Scinteii nu este la fel de coplesitoare ca
marturiile lasate de stalinism in alte tari. HCM/nov. 1952 impune in constructa de locuinte formula
sovietca a cvartalurilor, oprind orice alte experimente. Dar nici cvartalurile (incinte sau suite de incinte de
locuinte plurifamiliale de mica inaltme) nu au ajuns coplesitoare (ca dimensiuni si ca numar) si, inscrise in
tesutul stradal traditonal, nu au disturbat ordinea traditonala a orasului.

Stlistc insa, realism-socialismul a produs o deturnare de la cautarile moderniste si o revenire artficiala la


vocabularul clasicist, uneori preluat ad-litteram (cinematograful "Infratrea intre popoare", Bucurest, arh.
Nicolae Porumbescu - 1953), alteori mai mult sau mai putn aluziv sau scenografic (casa sanatoriala
Olanest, arh. Gheorghe Patrascu, Liliana Dinescu - 1950, Opera Romana, arh. O. Doicescu; teatrul de vara
"23 August", arh. P.Em. Miclescu, D. Marinescu - toate in 1953; cvartalele din Hunedoara sau Drumul Sarii,
Cotroceni, din Bucurest, etc.).

13. Elemente urbanistice in sec 19 (?)

1. Cadrul istoric general a fost marcat de contextul politc diferit al proviinciilor romanest.Transilvania a facut
parte, pana la primul razboi mondial, din imperiul austro-maghiar, in tmp ce Tara Romaneasca si Moldova au urmat
calea desprinderii de suzeranitatea otomana prin perioada guvernarii rusest si a Regulamentelor Organice, a unirii
principatelor si a Razboiului de independenta.Proclamarea regetului Romaniei, in 1881, prin care a debutat o
perioada de mare stabilitate politca,fapt care a avut influente favorabile asupra dezvoltarii economice.

-modernizarea treptata, a societati,s-a bazat (sub puternica influenta occidentala) pe formarea structurilor
capitaliste, pe elaborarea legislatei statului burghez, pe cresterea economica, in special cea industriala etc. In
consecinta,in mediul urban se modifica semnificatv componenta populatei, odata cu sporirea profesiunilor
eminamente urbane.

2.Transformarea teritoriului: aparita si extnderea rapida dupa 1860 a retelei de cale ferata, care a condus la
urbanizarea unor teritorii si la scaderea rolului teritorial a unor importante localitat de pana atunci. Dezvoltarea
accentuata a transportului pe Dunare - in urma pacii de la Adrianopol si a infiintarii Comisiei Europene a Dunarii -
si maritm, prin cresterea importantei portului Constanta.
3.Modernizarea urbana revine administratilor locale, eligibile: principalul instrument al dezvoltarii urbane sunt
diferitele reglementari urbanistce si arhitecturale si, imediat dupa 1900, planurile de sistematzare
(Timisoara,Brasov,Bucurest).Modelele urbanistce aplicate sunt cele occidentale, in Vechiul Regat, si cele
central- europene ( ca pana atunci ), in Transilvania.

4.Categorii de interventii urbanistice:

-orase noi si restructurarea radicala a celor existente: porturile dunarene, din perioada regulamentara pina in anii
`50. Exemple de orase noi (T.Magurele, T.Severin, Oltenita etc. ) si de resrtucturare ale fostelor raiale (Giurgiu,
Braila).Caracteristcile planurilor si importanta lor pentru urbanismul romanesc.

-extnderea oraselor existente: semnificatve sunt exemplele de extnderi regulate, prin parcelari de diferiteb
dimensiuni: Galat, Cinstanta, Predeal.

-transformarea oraselor existente

-modificari/rectficari ale tramei stradale: alinierea strazilor si raportarea cladirilor la acestea: trasarea a unor noi
axe moderne de circulate (bulevardele bucurestene) si aplicarea parytala a modelului haussmannian

-modificarea parcelarului - adaptarea (prin dimensiuni pentru functi urbane: parcelarea marilor proprietat
funciare - aparita carterelor (parcurilor), bazate pe modelul fizic al oraselor-gradina, insotte de reguli de
constructe (parcul Filipescu,Parcul Ioanid din Bucurest), ca si a primelor cartere de locuinte ieftine.

-unificarea organismului urban (zona intra-muros cu cea extra-muros), prin demolarea fortficatilor in orasele din
transilvania: aplicarea limitata, partala, a principiilor ringului vienez. Exemple: Timisoara, Brasov, Sibiu, Cluj.

-amenajarea spatilor publice de agrement (parcuri gradini); imbinarea principiilor clasice de compozite cu cele
peisagere. Exemple.

-modificarea imaginii urbane, prin inlocurea partala a fondului construit anterior , prin arhitectura de factura
occidentala a secolului al XIX-lea si prin ordonarea fronturilor stradale;

14. Arhitectura dupa 1950, arhitecti+exemple

Transformarile politce care au avut loc dupa terminarea celui de al doilea razboi mondial au condus la modificarea
fundamentala a conditilor de practca a profesiunii. Arhitect, devenit angajat ai statuliu, in insttute de proiectare
judetene sau apartnand unor ministere, au trebuit sa raspunda unor solicitari de proiectare venite exclusiv din
partea statului. In aceste condit, libertatea de create a arhitectlor s-a redus drastc, existand insa, deseori,
incercari de iesire din constrangerile politce, economice si profesionale impuse. In acest sens, un interes aparte il
reprezinta attudinea arhitectlor pirn proiectarea constructilor sau a micilor ansabluri amplasate in partle vechi
ale oraselor, care n-au necesitat, inerventi la scara ampla asupra unori structuri urbane consttuite in tmp
indelungat.
-casa poporului nu e simbolul intregii arhitecturii postbelce

-rasturnarea valorilor anterioare

-ideologia comunista a determinat total arhitectura

-statul a devenit proprietarul absolut al economiei

(natonalizarea din 1943-prorietate privata si micul comert; 1952-cooperatvizarea agriculturii; centralizarea


sistemului economic(industrializare fortata)

-toate regiunile sa fie la fel de dezvoltate

-orasele cresc sau apar altele noi(victoria,onest)

-proprietatea statului asupra terenului urban(sau chiar daca nu era proprietare putea sa dispune de el)

-posibilitatea construiri marilor ansambluri

-statul a tnut in mana toate fazele proiectarii si executei (insttute de proeictate, antreprize de constructe)

-arhitect devin functonari ai statului si trebie sa urmeze indicatile politce (suprafete mici, materiale proaste,
executi mizerabile)

-evolutia urb si arh, -1952-politca nu influenteaz arhitectura prea mult;1943-1950 perspectva stalinista(dura dpdv
uman); 1960-1970- dezghet-rupere oarecum de URSS, incercare de a forma o politca natonala;1970-1990-regim
foarte autoritar

arhtectura-diferenta dintre produse de serie-proiect tp de imobil de locuit; produse speciale-locuinte de lux, si


case taranest

-module-proces de industrializare (capacitatea executei)

-echipamenete publice-hoteluri(acelasi hotel alta fatada) si case ai culturii de acelasi gen.

Mircea Alifanti
- sediul administrativ din baia mare 1970 (parea ca este acolo dintotdeauna); adept al comunismului, se inscrie
inainte de razboi in partdul, este expulzat; face studii privind bis din lemn; nu a partcipat la dezbaterea pentru
centrul civic
Cezar Lazarescu
-presedinte UAR si rector UAUIM; prieten cu dej; face litoralul, nare nici cultura nici talentul lui alifant; relata cu
zonele mici si vechi (burghezo-mosiereste)-interventi violente; se distrug centrele a peste 25 de localitat; trame
mari care nu sunt compatbile cu ceea ce este vechi si valoros; cei mai mult arhitect accepta interventiloe in
zonele vechi (alt fac studii secioase de istorie urbana)

Exemple :

-zona balta alba, ansamblu facut de Tiberiu Nica (arh. Interbelic); dispar laturile dar scara e corecta

-realism socialist- cvartale p+4,p+5 terenul din mijloc liber sau cu crese, gradinite, intr-o forma existentacu scara
corecta (bucurest noi, vatra luminoasa, cacademia militara); arhitectura monumentala

Octav Doicescu
-opera
romana

Ion Mincu
Casa Lahovary terminata 1886 s-a impus de la inceput atentei oamenilor de arta prin aceea ca era prima
incercare de a realiza o arhitectura inspirata din tradita natonala. Un volum compact exprimand un plan simplu ,
traditonalul plan cu tnda si camerepe o parte si celalta se exprima in fatada principala printr-o simetrie clasica.
Accentul central realizat print-o ingenioasa mutate a foisorului vechilor case de deal , intr-un peron acoperit cu
acces carosabil. Frizele decoratve din caramida de inspirate italiana, dispuse cu economie deasupra ferestrelor
ingemanate sum strasina foisorului ca si butonii de ceramica in tmpanele arcadelor, invioreaza cu um pigment
cromatc masa calma a fatadelor toarte simple. Portcul este alcatuit din colonete din lemn in care strunjirea si
decorul sculptat al stlpilor si balustradelor includ in aspectul general romanesc detalii de factura clasica
italieneasca. In linii mari , casa Lahovary inspira monumentalitatea simpla a arhitecturi taranest, careia umbra
foisorului ii adauga o nota de intmitate.

Edificiul atat de cunoscut aproape emblematc pentru opera lui Ion Mincu, al Bufetului de pe sosea
Kiseleffii , nu urmeaza cronologic casei Lahovary, dar consttuie reluarea ideilor chitate in prima sa lucrare prin
acumularea de noi experiente si surse de inspirate. Motvul foisorului cu arcade in acolada e realizat de aceasta
data ca element dominat, intr-o compozite asimetrica, in tmp ce modalitatle structural decoratve ale ceramicei
si lemnul aparent, experimetate la casa Lahovary, capata o amploare decisiva. Casa Lahovary aduce din
arhitectura taraneasca ritmul echilibrat al unei clasicitat patriarhale, in tmp ce relata dinamica a volumelor
Bufetului ne introduce intr-o lume vioaie si pitoreasca de asimetrii colorate. Separata neta interior-exterior
necesara in casa de oras a unui patrician pentru care locuinta sa e castelul lui, si pe care un portc de intrare o
atenueaza in spiritul ospitalitat traditonale romanest, e inlocuita de bufet cu o formula noua deosebit de
moderna pe care Mincu o infuieste si o extrapoleaza din sursele populare .

Cele doua resedinte de lux, din care prima este azi Casa sciitorilor Mihail Sadoveanu iar a doua Clubul
Sindical al Ministerului Metalurgiei si al Constructilor de masini, se afla situate pe Calea Victoriei, la mica distanta
una de alta. Le apropie insa nu numai vecinatatea, ci mai ales faptul ca ambele apartn perioadei de inceput a
carierei de arhitect a lui Mincu, fiind realizate intre 1887 si 1889, imediat dupa casa Lahovary , dar intr-o maniera
cu totul opusa acesteia. O cercetare mai atenta a celor doua edificii ne pune in prezenta unui Mincu
interpretvirtuoz. Nici una din lucrari nu poarta pecetea contradictilor chinuitoare ale creqtei, nu se pun intrebari
si nu se dau raspunsuri. Tipul de plan, dispozita spatilor interioare, compozita fatadelor si intregul arsenal de
forme decoratve, balustrade, ancadramente, plafoane, pardoseli, totul a fost de mult scris, transcris si parafrazat
in mii de variante. Eliberat de tensiunea cautarii nouluk, Mincu pare ca se desfasoara intr-un divertsment cu
variatuni pe o tema data. De altfel trebuie sa precizam ca la casa Monteoru avem de a face cu o reconstructe, e
adevarat foarte radicala, ceea ce a reprezentat probabil un cadru fix al compozitei de ansamblu.

La casa Monteoru vom remarca holul central pe trei nivele, scara amplificata de vasta oglinda pe podest,
sufrageria cu sumbre lambriuri si deschisa printr-o veriera, spre gradina. La casa Vernescu ne retn atenta
plafoanele in casete si chesoane, de forme si cu ornamentati pe cit de variate pe att de abundente in modelaje
ca si in culoare, dar mai ales acea scara a carei spirala fastuoasa culmineaza in rotonda cu splendide arcade, ca o
apoteoza a spatului curb si care singura ar fi de ajuns pentru a da masura puterii de create a unui mare architect.
Si pretutndeni, culoarea calda, cu straluciri discrete a stucurilor, bronzului, ornamentelor aurite, lambriurilor si
tapiseriilor, poarta amprenta unui indragostt al pitorescului senzual care incalzeste si insufleteste intreaga opera a
lui Mincu, fiind aici cu att mai semnificatv cu cit, asemena lucrari puteau , prin insasi natura lor , sa alunece in
plattudini academice sau in pompierism. Desi necaracteristce pentru concepta stlistca a lui Mincu, cele doua
resedinte de pe Calea Victoriei ramin pe deplin edificatoare pentru virtuozitatea, imaginata si autentcul simt al
compozitei cu care el va aborda fiecare din operele sale.
15. Romantismul (carcat arh. +cladiri)

-Arhitectura a fost reflexul marilor ideii romanice: originalitatea si afirmarea geniului creator individual, libertatea
absoluta de create, cautarea expresivitati si a caracterului operei (in defavoarea frumosului), a pitorescului etc.
Recuperarea trecutului (altul decat cel al antchitati) a condus la descoperirea valentelor arhitecturii gotce, fara
insa ca arhitecturile romnice sa se identfice cu neogotcul.
-Realizarile din romani se inscriu, in majoritatea cazurilor, in directa utlizarii cu prepondernta a fragmentului
gotc,intr-o compozite in care acesta isi pierde conotata originala.

-a aparut la inceputul secolului 19 in apusul Europei ca reacte a ideologie fuedale in epoca revolutilor burgheze

-au aparut cam in aceasi perioada cu clasicismul-2 directi foarte diferite dar cu aaceasi punct d epornire la ambele-
cautarea trecutului

-gandirea romantca primatul imaginatei individuale, intenta si importanta sentmentului, geniul creator, refuzul
oricarei dogme

-arhitect romantci le intereseaza mai putn forma, s-au concentrat la sensul diferit de cel neoclasic (forme diferite)

-refuzul oricarei canon artstc

-condita artstului de creator-arhitectul este persoana unica, de neuitat. Sensibilitatea individuala singura judecata
de estetca.romantsmul a refuzat violenta prezentei unui canon care limiteaza expresia personala a artstului.
Arhitect romantci creau cladirea ca opera sa se adreseze sufletului-opera sa fie expresia creatorului.

-Sentmentul naturii romantci au descoperit natura foarte diversa, foarte vie, foarte prezenta-orientare engleza a
amenajarilor peisagere-fara geometrizarea ei.

-Frumosul e plan secundar in favoarea artstului- nu exprima sentmentul artstului; nu apreciaza frumosul ci
caracterul

-Ce exprima opera-caracterul operei

-a fost inspirat din arhitectura si artele evului mediu (redescoperire)

-in Moldova si Tara Romaneasca s-a facut apel la arhitect si mesteri straini

-s-a caracterizat prin preluarea in mod necritc a unor elemente constructve si decoratve din arhitecturile feudale
- din cea gotca

-bolt pe arce de ogiva , arce si arcade frante la cheie , creneluri , turnulete de colt

-Tara Romaneasca - primul edificiu conceput in spiritul unui romantsm primar este palatul Sutu ( Muzeul de
istorie ) - Konrad Schwink
-expresie clasicizanta si esenta medievala(4 turnulete pe lateral); simetric pe doua axe; doua mari saloane laterale
si 2 trnulete medievalepe axul secundar; elemente gotce la exterior-tamplarie cu ancadramente clasice (goluri
rotunde) si romantce (machiculiuri)

-planul - de forma dreptunghiulara este compus simetric in raport cu 2 axe perpendiculare una pe pe alta

-la fiecare cat sunt dispuse 4 salonase octogonale dispuse in capetele laturilor inguste , doua cate doua pe de o
parte si alta a cate unui salon oval

-salonasele formeaza mici iesituri din planul dreptunghiular ce se exprima in fatadele laterale ca niste turnulete de
citadela

-nu difera ca organizare functonala de cladirile clasiciste cu acelasi program

-elemente de detaliu - profile , bosaje si rame de ferestre - de factura clasicizanta

-braul de teacota , tamplaria originala - forme neogotce

-fostul spital militar din Bucurest , palatul domnitorului AICuza de la Ruginoasa (Iasi) , arsenalul armatei din Dealul
Spirii din Bucurest , cazarma Copou din Iasi

-casa Liebrecht si Filipescu (Casa universitarilor) - exemplul cel mai caracteristc de astfel de arhitectura

-plan riguros simetric; machiculiuri, rozase, creneluri; col terminate cu creneluri poligonale; fatada puternic vibrata
(umbra foarte jucata); tamplarii gotce vegetale.

-planul - de forma dreptunghiulara cuprinde la parter un mare hol median ce degaja o serie de saloane si camere

-demisol si parter inaltat

-fatadele - foarte incarcate , dar bine proportonate

-fatadele ne infatseaza toata gama motvelor caracteristce stlului

-Transilvania - arhitect : Anton Kagerbauer

-aripa apuseana a palatului de la Bontda (Cluj) , primaria din Cluj-Napoca

-romantsmul de scoala germana - castelul Peles de la Sinaia

-imbinari fantastce de elemente gotce , renastere , baroc

-arhitect - Doderer si Schultz

-cladirea Carul cu bere - Zigfrid Kofkinski

-Palatul culturii din Iasi - I.D.Berindei

-la sfarsitul secolului 19 s-a dezvoltat un nou tp de cladire de comert - sir de magazine combinate cu locuinte
colectve sau hoteluri

-realizate de mesteri modest , de formate mai degraba populara

-erau construite pe parcele inguste de teren , prinse intre calcane


-la parter - spati amenajate pentru comert si un gang boltt ce conducea intr-o curte adanca marginita de 2 sau 3
laturi de constructi

-la etaje se insirau locuintele accesibile prin coridoare lungi inchise cu geamlac

-acest nou element de arhitectura imprima un caracter vitrat

-aducea o doza de insalubritate locuintelor care nu erau iluminate sau aerisite direct

16. Modernismul

a.Asimilarea

-circulata ideilor si contactele cu mediile avangardiste europene:importanta lui Marcel Iancu si a revistei
Contmporanul(in perioada 1924-1930).

-climatul cultural general al societati romanest: noua arhitectura este asimilata noului spirit al epocii. Principalii
beneficiari: intelectualitatea cu deschidere culturala, diferite societat si insttuti si, in mai mica masura, statul.
Arhitectura moderna devine insa rapid un nou limbaj de consum, alaturi de arhitectura neo-romaneasca.

-difuzarea arhitecturii moderne - favorizata de boom-ul economic al deceniului 4 - a fost diferita in regiunile
tarii:centre mai importante.

b.Principale caracteristici:

-o nou interpretare functonala si spatala a programelor de arhitectura;scoli, cladiri de birouri, hale alimentare,
sanatorii, locuintele sociale etc.Cristalizarea apartamentului si a imobilului de raport modern in Bucurest.

-expresia plastca si spatul interior. Varietatea repertoriului formal concretzata prin realizarile diferitlor
arhitect.Atenta acordata detaliului. Limitele de asimilare a gandirii moderne, in absenta discursului critc: raportul
dintre fatada si volumetria, de factura moderna, si planul tributar traditei compozitonale academiste. Influentele
celorlalte curente arhitecturale. Principalii exponent.

-modificarea radicala a imaginii urbane; fragmente urbane unitare (bd. Magheru si carterul Vatra Luminoasa din
Bucurest, faleza de la Eforie Nord etc.) si importanta lor in noua configurate estetca.

-incepind din anul 1922 potentalul economic al tarii a inregistrat cresteri treptate, considerabile.Intre 1922-1928 s-
a ajuns la o stabilizare vremelnica si partala a capitalismului.S-a inregistrat astfel cresterea apreciabila a bunastarii
clasei dominante si accentuarea discrepantei dintre aceasta si clasa oamenilor nevoiasi.Fenomenul imbogatrilor
partale s-a reflectat si in arhitectura - cu palatele insttutilor burgheze simagzinele luxoase - si cu periferiile
intnse cu un caracter aproape rural.

in domeniu urbanistic s-au creat cartere noi de locuinte (carterele Dorobant,Filantropia,


Clucerului,Linariei etc.)

s.a inceput degajarea si largirea actualului Bd. N.Balcescu si a Caii Grivitei de la nivelul Garii de Nord in sus.
programele impuse acestei perioade au fost relatv reduse: a) casa modesta, economica; b) vila
burgheza comfortabila; c) casa de raport cu mai multe apartamente.Urmeaza o serie de edificii
administratve(majoritatea cladiri ale Ministerului de Finante) si imobile de birouri apartnand unor societat
partculare.Deasemenea s-au construi multe biserici romanest in provinciile aflate pana in 1918 sub autoritate
straina.

curentul stilistic care a dominat arhitectura acestei perioade a fost o contnuare a celui natonal din
perioada anterioara.Noua orientare a prezentat insa ,pe alocuri, un traditonalism cu nuante exagerate, specific
ideologiei varfurilor burgheziei.Sub impulsul acestei orientari care intelegea frumosul prin excesul de forme si
podoabe,s-a ajuns la o arhitectura emfatca care se indeparta din ce in ce mai mult de opera inaintasilor.

totusi cerintele economiei si ale programului care au impus o limitare a plastcii decoratve dar mai ales maiestria
unora dintre arhitect au dus la realizarea unor cladiri valoroase

astfel in domeniul locuintelor - casele economice tp, cu unul sau doua caturi si pivnita,de regula
imperecheate si dispuse simetric(arh.I.D. Traianescu) Apartamentele sunt de 2-3 camere cu dependinte economice
si confort redus. Plastca arhitecturala in linii mari echilibrata si simpla,recurge la elemente traditonale prelucrate.

printre locuintele de tp vila se remarca cele datorate arhitectlor Toma T. Socolescu, Const. Iotzu si Popper.Aceste
vile au incaperile stranse compact intr-o compozite simpla,echilibrata si functonala,cu parter si etaj.Fatadele sunt
puse in evidenta fie prin foisoare pitorest cu scari exreioare si parament de piatra cioplita combinata cu fasii
orizontale de caramida aparenta, fie printr-o plastca arhitecturala bogata in elemente traditonalerealizte din
piatra naturala fatuita si marmura.Arhitectura celor mai multe locuinte de acest gen vadeste insa tendinta catre un
exces de forme si elemente decoratve fara a fi cerute de vreo functune anume:balconase inguste si bow-
window-uri,adesea greoaie,loggii cu colonete din zidarie,unele prefabricate,ornamente de ipsos aplicate pe
fatade si acoperisuri inalte si jucate.Formula plastca a balcoanelor scoase in porte-a-faux,cu loggii si foisoare
multple a fost aplicata si cladirilor de locuit cu mai multe niveluri.

dintre imobilele cu apartamente de locuit se remarca vasta cladire pentru salariati Bancii Natonale( Arh.Petre
Antonescu) .Plastca monumentala si de detaliu sunt de buna calitate reusindu-se adaptarea judicioasa a formelor
vechii arhitecturi pamantene la o cladire de mari dimensiuni cu 4 niveluri.Parterul robust si tratat ca un subasment
si realizat din piatra cioplita si rostuta.Restul paramentului fatadelor este din caramida aparenta. O alta cladire ce
se impune prin tnuta sobra este Casa Alba din Craiova(Arh.Const. Iontzu)-birouri la parter si trei etaje de
apartamente.

la cladirile inalte de birouri se incearca de asemenea aplicarea stlului neo-romanesc.Astfel imobilul (fost Astra
Romana) din Piata C.A.Roset (Arh.P.Smarandescu) - parter plus 5 etaje ultmul mansardat.Cele doua fatade catre
strada, inegale ,racordate in unghi obtuz,prin intermediul unui pavilion de colt. Soluta legarii fatadelor cu
ciubuce si imbogatrea lor cu loggii,colonete si ornamente a imprimat cladirii un caracter in mare masura
artficial. Tendinta aceasta vadita de impodobire a fatadelor si a interioarelor fara a tne seama de functe este din
pacate una din trasaturile caracteristce negatve ale arhitecturii romanest din aceasta perioada.Astfel de cladiri
sunt palatul Vama Postei si cladirile Ministerului de Finante.

excesele cele mai mari apar la numeroasele biserici ridicate in Transilvania in aceasta perioada. Astfel:
Catedrala ortodoxa de la Alba Iulia ( Arh. V. Stefanescu) este o pastsa a unor forme de arhitectura religioasa din
prima jumatate a sec. al XVII. Apare aici o tendinta de monumentalizare fortata si un exces de elemente de
detaliu.O alta astfel de catedrala este cea din Cluj (Arh.C.Pomponiu si Arh.G.Cristnel).Una din putnele opere
valoroase este catedrala ortodoxa din Timisoara Arh.I.D.Traianescu (mai ales pt. formele ei interioare) si biserica Sf.
Elefterie Nou din Bucurest (Arh. Const.Iotzu)
in domeniu arhitecturii civile sunt rare cladirile reusite in care s-a incercat implementarea stlului neo-
romanesc.Un exemplu ar putea fii Banca Marmorosch-Blank (Arh.Petre Antonescu).Se observa caracterul
monumental al unicei sale fatade realizata din piatra fatuita , marmura ,granit, fier forjat . Apare aici interpretarea
unor forme de arhitectura veche munteneasca, cambinate cu elemente ale arhitecturii moldovenest.

anii 1929-1933 au fost tulburat de o grava criza economica.Acest lucru a avut efect asupra modului in care s-a
desfasurat arhitectura - I-a determinat o anume directe - ramura ei cea mai solicitat a fost cea a locuintelor in care
au fost investte o buna parte a capitalurilor retrase din bancile falimentare.Astfel datorita economiilor a aparut o
sensibila tendinta de simplificare a formelor de expresie arhitecturala. Astfel Ministerul Justtei(1929-1932 - Arh
Const.Iotzu) are in compozita fatadelor unele forme modernizate de factura clasica ,dar contne si unele
elemente cu totul straine arhitecturii traditonale romanest anuntand astfel intrucatva sensul unei noi directi ce
avea sa apara. Alte cladiri cu infatsari specific autohton sunt: Palatul Patriarhiei din Bucurest(1932-1936 - Arh.
Gh.Simotta),cladirea Insttutului de Istorie N.Iorga (Arh. Petre Antonescu)

domeniul in care ideea afirmarii - de data aceasta in spirit modern - a specificului natonal in arhitectura s-a impus
cu mai mult succes a fost insa acele al locuintelor izolate care apar in Bucurest,Ploiest,Campina si mai ales in
regiunile deluroase sau pe litoral (Arhitect:Const.Iotzu,Toma T. Socolescu, G.Simotta).

in primii ani ai celui de-al 4-lea deceniu existau pe de o parte ramineri categorice pe pozitile unui clasicism
inghetat(Palatul Republicii- prof Nicolae Nenciulescu,cladire Bibliotecii universitare din Iasi -Arh.Const.Iotzu) iar pe
de alta parte sintetzari ale principiilor clasicismului(Facultatea de drept - Arh.Petre Antonescu)

In acelasi tmp s-au facut primii pasi spre formele unei arhitecturi net moderne care avea sa domine ultmii 8-9 ani
dinainte de cel de-al doilea razboi mondial. Afimarea acestei noi orientari a fost legata de campania de constructi
initata dupa criza economica.In primul rand redresarea actvitatlor industriale a prilejuit executarea unor
importante cladiri menite sa adaposteasca procesele de fabricate din diferite ramuri industriale:uzine
metalurgice,fabrici de vagoane,hale vaste cu mari deschideri prevazute cu schelete robuste de rezistenta ,sisteme
speciale de iluminat etc. Aceste lucruri au determinat folosirea noilor materiale de constructe:fier ,beton-armat,
stcla si s-a trecut la adoptarea unor plastci arhitecturale noi simple in perfecta concordanta cu caracterul propriu
al materialelor folosite. Realizari: Uzinele foste Astra Vagoane din Brasov, Uzinele Malaxa ale caror planuri au fost
marite de Arh. Horia Creanga.Halele se distng prin bunele proporti si prin tehnica ingrijita a lucrului ,inclusiv a
paramentului de caramida aparenta. Intrarea lucratorilor este larg tratata, marcata de piloni monumentali si urmata
de o alee marcata cu pomi. Tot Creanga a proiectat si fabrica de tevi si otelaria(azi republeca).Apoi cladirea fostei
sucursale a uzinelor Ford (Arh.P.Em.Miclescu),fostele uzine de avioane I.A.R. Brasov (G.M.Cantacuzino)
,complexul uzinei metalurgice de la Colibasi(Arh. Octav Doicescu) cadrul celorlalte ramuri ale arhitecturii
trasaturile specifice modernismului au aparut sporadic.De la primele manifestari curentul modernist a intrat insa in
conflict cu mai vechiul curent traditonal, care avea insa mult sustnatori. Experienta profesionala aprofundata,
orientarea realista, precum si adoptarea unei metode juste de create au dat totusi arhitectlor cu o cultura aleasa
posibilitatea sa realizeze fie in spirit net modern, fie in forme traditonale modernizate opere valoroase. Astfel de
arhitect erau :Horia Creanga,Duiliu Marcu, Octav Doicescu,Henriette Delavrancea-Gibory.

cele mai numeroase cladiri care apartn arhitecturii civile moderne sunt cladirile de locuit : vila izolata , imobilele
izolate sau grupate pe strazi cu regim inchis.Erau mai totdeauna retrase de la strada , cu gradina in jur si avand de
regula la parter cateva incareri de primire,o sala de luat masa nu dependintele ei,un birou cu anexe,iar la etaj la
etaj camerele de locuit cu toate anexele necesare. Lucrarile de finisaj erau executate cu grija , adesea cu: placaje
de piatra,pardoseli de marmora,de parchet ales si de gresie,usi exterioare bogate din fier forjat etc.
Horia Creanga (1892-1943)
- a fost initatorul arhitecturii moderne. El s-a impus dupa construirea imobilului ARO (1931) care astazi este Patria.
Edificiul este compus din doua aripi cu cate 7 etaje care prind intre ele o mare sala de cinematograf de 1200 locuri.
Se remarca prin linia orizontala a fatadelor si prin contrastul dintre aceasta orizontala shi turnul de colt
masiv,sustnut de doi puternici piloni,solute care rezolva ingenios si accesul la cinematograf.A mai facut o serie de
locuinte partculare: casa dr.Petru Groza din Deva,trei imobile mai importante in Bucurest precum si cateva imobile
cu magazine la parter si apartamente la etaje dintre care unul mai important B-dul N.Balcescu,nr.53. Acesta are
doua intrari cu cate doua apartamente la palier a cate 3 si 4 camere. Ele sunt de un larg confort si au pardoseli de
marmura,de parchet superior, de gresie,instalati bogate etc.Tot el alaturi de H.H.Georgescu a facut hotelul Carpat
(fost ARO) din Brasov.

Studii Bucurest, paris, sote arh Lucia Creanga


Arh noua simplitate, fereastra orizontala, volume clare si puternice, gustul superior si aristocratc al liniei drepte
Perioade:-1929 tatoneaza piata si gustul clientlor, arh Art Deco
-1930 1935 modernism pur cladirea Aro de pe Magheru
-1936 1943 relati cu Malaxa volume foarte simple, precise, proportonate; fabr Faur, Halele obor, Hotelul Aro
Brasov, Palatul Cultural/Cernaut
lucreaza cu tanurul Haralamb Georgescu
-1927 vila dr Petru Groza 2 benzi, circulati si camerele principale
-imobilul Aro magazine la parter, sala de conferinte, sala de spectacol, locuinte, birouri, sus spital
-art deco parter cu piatra neagra
-realizat parter retras si in umbra
-benzi orizontale
-vila Miclescu
-vila Bunescu 1932 living pe 2 niveluri cu supanta; segregare a functunilor in benzi;
f vitrata in spate;terasa cu piscina
-vila Cantacuzino-inalt, plin, servant;jos, servit
-bd Dacia mici decrosuri nefunctonale, intrare in stcla
-bl Lahovari langa cel al lui GM Cantacuzino, la dist de un an
-vatra luminoasa, loc tp
-1937, Malaxa pe Magheru;peret ingust - > cat tamplaria;baza retrasa;copertna subtre peste ultmul nivel
-cladirea Aro pe calea Victoriei contnuitate spre crt int, vitrine pe colt
-halele Obor
spre final se reintoarce spre o gandire clasicizanta; 1930 1939 colaborarea cu Malaxa
-fatade pure, simple, caramida aparenta singurul material
--inteprinderea Republica
Duiliu Marcu (1886-1966)
- inital experimentase procedeele si formele academismului de scoala franceza(casa partculara) si apoi pe acelea
ale arhitecturii de forme natonel (Caminul studentesc si Teatrul Natonal din Timisoara) apoi s-a alaturat cu
convingere modernismului.Astfel a realizat cateva locuinte partculare (Casa Busila) si precum si blocuri cu
apartamente.Deasemenea a realizat o serie de edificii Bucurestene cu caracter administratv: cladirea Comitetului
de Stat al Planificarii, Academia Militara, Biblioteca Academiei, Ministerul Afacerilor Externe. Acesta are in plan o
forma dreptungiulara simetrica desfasurandu-se in jurul a doua curt interioare.Fatada principala lunga de 100 de
metri bine proportonata simpla placata cu marmura de Ruschita este precedata pe toata inaltmea de un sir de
stalpi care ,legat prin arcade ,marginesc la parter un portc.Deasemenea tot el a realizat si Palatul Ministerului
Transporturilor(1937-1945)

lucrari in domeniul urbanismului-Dezvoltarea industriei si a comertului dupa primul razboi mondial au atras catre
orase mana de lucru fapt care a dus la o crestere simttoare a acestora.A aparut legea pentru organizarea
administratei locale din 1929 care prevedea obligatvitatea pentru centrele urbane si balneoclimaterice sa-si
intocmeasca planurile pe 10 ani.Astfel s-a inceput studiul si redactarea planurilor de sistematzare pentru multe
orase: Bucurest, Craiova, Cluj, Sfantu Gheorghe, Brasov ,Bacau,Campulung. Studiile si planurile de sistematzari si
zonificari au ramas insa in cele din urama de cele mai multe ori ingropate in arhivele primariilor orasele contnuand
sa se dezvolte la voia intamplarii. La fel de neglijate au fost si lucrarile edilitare. Chiar in Bucurest cu excepta
catorva artere principale si cartere de vile, cea mai mare parte a orasului a ramas fara pavaje, fara canale, fara apa,
fara lumina electrica. Astfel actvitatea urbanistca a dat putne rezultate concrete pozitve.

Marcel Iancu
-1907 infiinteaza miscarea dadaista inpreuna cu Tristan Tzara; 1922-23 se intoarce, infiinteaza revista
Contemporanul impreuna cu Ion Vinea; artst plastc-pictor, grafician; absolvent unor studii complexe de
arhitectura;

-arhitectura: nu-l interesa o rezolvare a planului clara si ratonala, cat ili interesa expresia plastca a interiorului si a
exteriorului; vitralii, desene, grafit aplicate pe cladiri, mobilierul (uneori); utliza culoarea cu multa forta
(tencuiala colorata acoperita de alt proprietari); finanteaza singur Contemporanul. Exemple de lucrari

-1926 vila pt tatal lui, a fost pictata


-vila pentru pictorul Daniel pictata ext + dormitor, fotoliu gen Rietveld
-vila fuchs 1927 ferestre si parapet de factura navala (hublouri)
-strand Kiseleff vestsre simple
-cladirea Chapier terasa pe colt la ultmul ivel, umbra
-vila Chihaiescu, simetrica
-vila Iluta raumplan, bar sub scara
-vila Juster pe colt, et 1 2 duplex, p garaje, terasa solar, anexe
-vila sotei, bovindouri si balcoane
-sanatoriu Valea Prahovei cu mobilier Mies
-locuinta Milita Petrascu atelier vitrat cu 2 niveluri, vizibil de la supanta dormitor
-imobilul Gold trepte identce cu rafturile, primul mob de bucatarie modern
-imob pt soc Bazaltn birouri si turn locuinta, inaltme mare pt un carter de vie
17. Arhitectura Neoromaneasca in perioada moderna

-arhitectura neo-romaneasca. Schimbarea de attudine fata de sursele traditonale de inspirate: de la arheologia


decoratva spre semnificatile profunde ale arhitecturii populare; rolul decisiv al lui G.M.Cantacuzino in aceasta
modificare de optca. Protagonist si realizari importante. Arhitectura neo-romaneasca - stl oficial.

-dupa primul razboi mondial arhitectura neoromaneasca a inceput sa-si piarda dimensiunea modernizatoare si sa
se osifice, devenind treptat principala forta conservatoare in opozite cu retorica si estetca modernismului. Desi
orientarea natonalista din ce in ce mai puternica a contextul politc a favorizat evident neoromanescul
(regulamentele pentru anumite zone ale Bucurestului specificau clar obligatvitatea utlizarii unui stl romanesc),
realizarile arhitecturale au devenit din ce in ce mai sterile sau au fuzionat, uneori pina la contrazicere, cu elemente
stlistce de alte facturi, in cautarea unui pitoresc care a atns uneori bizareria

ARHITECTI :

Horia Creanga, G.M.Cantacuzino

Amplasate in peisajul urban oferit de marile bulevarde ale capitalei, sau alte artere importante, cu regim de
inaltne variind intre parter si doua-trei etaje, pana la sapte-unsprezece etaje, ele consttuie o expresie a unei
sectuni importante a arhitecturii locuintelor din Romania dupa Primul Razboi Mondial. Imprimand prin prezenta
lor cu caracter specific orasului, ele au meritul ca au modelat spatul urban in limite compozitonale precise de-a
lungul catorva decenii. Debutul marcat de Horia Creanga prin proiectul pentru imobilul ARO intre 1929-1931, va fi
succedat de un val impresionat de lucrari pe aceasta tema, concepute in acord cu principiile ce au devenit in scurt
tmp consacrate, determinante si bine definite.

Elemente de concepte comune acestor locuinte se remarca cu usurinta:

Planul apartamentelor se dezvolta in jurul unui nucleu central generos dimensionat, consttuit din
camera de zi in relate directa cu una din celelalte incaperi de locuit, aceasta legatura fiind elementul de
flexibilitate al locuintei.

Apare adesea utlizat principiul zonarii functunilor de noapte si de zi.

Retragerile succesive la ultmele etaje, prezente in special la cladirile inalte, au ca motvate in principal
ratuni de ordin urbanistc, legate de legislata prospectelor stradale, dar au si un important rol in
compunerea volumului cladirilor.

Balcoanele, logiile si retragerile de la ultmele niveluri partcipa la comunicarea spatului interior


cu exteriorul.

Evidenterea elementelor orizontale de compozite a fatadelor.


Structura de rezistenta realizata din cadre din beton armat permite flexibilitatea apartamentelor, precum
si compartmentarea diferita a nivelurilor unui imobil, in functde comanda investtorilor.

Grija cu care sunt concepute si realizate elementele de detaliu, materialele de foarte buna calitate,
alese cu discernamant, designul interior ce preia in planul secund al constructei ideea generala a
proiectului, consttuie si azi un exemplu de profesionalism.

ARH NEOROMANEASCA
10. Catedr Incoronarii din A. I. corpuri legate cu portce, ferestre gen fac arh
11. Posturi trafo sinaia duiliu marcu
12. Liceul Cantemir Bucurest
13. Cladirea de birouri Paul Smardanescu (Roset)
o Plan cu nod de circulate in mijloc
o Birouri cpre strada
o Birou urias spre alta fata
14. Piata Lahovari turn medieval
15. Craiova, Constantn Iotu
16. Conac State Ciortan
17. Pavilionul rom 1926/Barcelona
o Langa pav Mies
18. Octav Doicescu
o Restaurantul de la Baneasa soclu masiv
o Locuinte individuale pt functonari
19. Henriette Delavrancea
o Conac cu volum simplu, prispa sus cu stalpi putni si subtri
o Balcic vile albe simple cu soclu de piatra arh orientala + maniera moderna
o Contnuitatea pardoselii cu terasa

18. Arhitectura interbelica

Cea mai impornatata pentru cultura rom.La sf prim. R.M.unirea Ban-Tra-Bucovina---astfel s-a dublat pop-17 mil.

Economic-Ok dupa 1925,28 32 criza mondiala.1938 producte extrem de buna,varf al economiei,mom foarte
imp pt Rom.

Agricultura:Reforma agrara PNL 1919,Greu de mecanizat, proprietat mici

Consttuta din 1923

Dupa razboi: Culturi si traditi diferite,

Arh din Bucurest descopera orasele din Transilvania si vor sa le schimbe


Stilul neoromanesc obiecte straine de context

1918 1920 Mircea Vulcanescu, Mircea Eliade, Rebreanu, Constantn Brancusi

miscarea moderna si perpetuarea traditei lui Mincu

ARHITECTI :creanga,Cantacuzino

Amplasate in peisajul urban oferit de marile bulevarde ale capitalei, sau alte artere importante, cu regim de
inaltne variind intre parter si doua-trei etaje, pana la sapte-unsprezece etaje, ele consttuie o expresie a unei
sectuni importante a arhitecturii locuintelor din Romania dupa Primul Razboi Mondial. Imprimand prin prezenta
lor cu caracter specific orasului, ele au meritul ca au modelat spatul urban in limite compozitonale precise de-a
lungul catorva decenii. Debutul marcat de Horia Creanga prin proiectul pentru imobilul ARO intre 1929-1931, va fi
succedat de un val impresionat de lucrari pe aceasta tema, concepute in acord cu principiile ce au devenit in scurt
tmp consacrate, determinante si bine definite.

Elemente de concepte comune acestor locuinte se remarca cu usurinta:

Planul apartamentelor se dezvolta in jurul unui nucleu central generos dimensionat, consttuit din camera
de zi in relate directa cu una din celelalte incaperi de locuit, aceasta legatura fiind elementul de
flexibilitate al locuintei.

Apare adesea utlizat principiul zonarii functunilor de noapte si de zi.

Retragerile succesive la ultmele etaje, prezente in special la cladirile inalte, au ca motvate in principal
ratuni de ordin urbanistc, legate de legislata prospectelor stradale, dar au si un important rol in
compunerea volumului cladirilor.

Balcoanele, logiile si retragerile de la ultmele niveluri partcipa la comunicarea spatului interior cu


exteriorul.

Evidenterea elementelor orizontale de compozite a fatadelor.

Structura de rezistenta realizata din cadre din beton armat permite flexibilitatea apartamentelor, precum
si compartmentarea diferita a nivelurilor unui imobil, in functde comanda investtorilor.

Grija cu care sunt concepute si realizate elementele de detaliu, materialele de foarte buna calitate, alese
cu discernamant, designul interior ce preia in planul secund al constructei ideea generala a proiectului,
consttuie si azi un exemplu de profesionalism.

Curentele arhitecturale.A fost perioada cu cea mai mare varietate de orientari si cautari stlistce, existand
diferente notabile intre Vechiul Regat si teoriile alipite dupa primul razboi mondial.Arhitecti au practcat, deseori,
arhitecturi diferite.Principale curente:
-permanenta arhitecturii clasicizante: prelungiri ale eclectsmului si, dupa 1935, manifestari ale clasicismului
modern; corespondente ale acestuia cu ideologia perioadei, arhitect exemple.

-arhitectura Art-Deco, ca prima faza a modernitati. Caracteristci principale, exemple semnificatve.

-arhitectura moderna

-arhitectura neo-romaneasca. Schimbarea de attudine fata de sursele traditonale de inspirate: de la arheologia


decoratva spre semnificatile profunde ale arhitecturii populare; rolul decisiv al lui G.M.Cantacuzino in aceasta
modificare de optca. Protagonist si realizari importante. Arhitectura neo-romaneasca - stl oficial.

Conturarea unei culturi arhitecturale mature n perioada interbelic a adus cu sine o schimbare de
abordare n interiorul breslei, n direcia cristalizrii rolului discursului critic activ n cadrul dezbaterii profesionale.
n acest sens stau mrturie publicaiile de specialitate prezente n peisajul cultural bucuretean ntre cele dou
rzboaie mondiale.
Temele n jurul crora s-a croit discursul teoretc au fost pe ct de noi, pe att de diverse, acoperind de la
critca produciei de arhitectur autohtone i asimilarea selectv a ideilor inovatoare din vestul european pn la
ncercri de formulare a unor attudini specifice spaiului romnesc. Ideile s-au aflat ntr-un contnuu balans ntre
tradiionalism i inovaie, lund forme i expresii mai radicale sau mai temperate n raport cu personalitatea sau
fondul cultural partcular al fiecrui autor n parte.
- G.M. Cantacuzino: Modernismul i arhitectura romneasc, 1935 (G.M. Cantacuzino, Izvoare i popasuri,
Bucuret, 1977, p 341-344)
- Horia Creang: Anarhia stilurilor i arta viitorului, 1935 (Catalogul expoziiei Centenar Horia Creang
1892-1992, Bucuret, 1992, p.193-196)
- Octav Doicescu: Spiritul arhitecturii Bucuretilor, 1935 (Octav Doicescu, Despre arhitectur, Bucuret,
1983, p.60-64)
- Marcel Iancu: Interiorul, 1925; Arhitectura de mine, 1925; Arhitectura de planet, 1925; Arhitectura
social, 1930; Arhitectura, 1931 (Marcel Iancu n Romnia interbelic arhitect, artst plastc, teoretcian,
Bucuret, 1996, p. 222-230)

- Horia Creanga (1892-1943)


- a fost initatorul arhitecturii moderne. El s-a impus dupa construirea imobilului ARO (1931) care astazi este Patria.
Edificiul este compus din doua aripi cu cate 7 etaje care prind intre ele o mare sala de cinematograf de 1200 locuri.
Se remarca prin linia orizontala a fatadelor si prin contrastul dintre aceasta orizontala shi turnul de colt
masiv,sustnut de doi puternici piloni,solute care rezolva ingenios si accesul la cinematograf.A mai facut o serie de
locuinte partculare: casa dr.Petru Groza din Deva,trei imobile mai importante in Bucurest precum si cateva imobile
cu magazine la parter si apartamente la etaje dintre care unul mai important B-dul N.Balcescu,nr.53. Acesta are
doua intrari cu cate doua apartamente la palier a cate 3 si 4 camere. Ele sunt de un larg confort si au pardoseli de
marmura,de parchet superior, de gresie,instalati bogate etc.Tot el alaturi de H.H.Georgescu a facut hotelul Carpat
(fost ARO) din Brasov.
Studii Bucurest, paris, sote arh Lucia Creanga
Arh noua simplitate, fereastra orizontala, volume clare si puternice, gustul superior si aristocratc al liniei drepte
Perioade:-1929 tatoneaza piata si gustul clientlor, arh Art Deco
-1930 1935 modernism pur cladirea Aro de pe Magheru
-1936 1943 relati cu Malaxa volume foarte simple, precise, proportonate; fabr Faur, Halele obor, Hotelul Aro
Brasov, Palatul Cultural/Cernaut
lucreaza cu tanurul Haralamb Georgescu
-1927 vila dr Petru Groza 2 benzi, circulati si camerele principale
-imobilul Aro magazine la parter, sala de conferinte, sala de spectacol, locuinte, birouri, sus spital
-art deco parter cu piatra neagra
-realizat parter retras si in umbra
-benzi orizontale
-vila Miclescu
-vila Bunescu 1932 living pe 2 niveluri cu supanta; segregare a functunilor in benzi;
f vitrata in spate;terasa cu piscina
-vila Cantacuzino-inalt, plin, servant;jos, servit
-bd Dacia mici decrosuri nefunctonale, intrare in stcla
-bl Lahovari langa cel al lui GM Cantacuzino, la dist de un an
-vatra luminoasa, loc tp
-1937, Malaxa pe Magheru;peret ingust - > cat tamplaria;baza retrasa;copertna subtre peste ultmul nivel
-cladirea Aro pe calea Victoriei contnuitate spre crt int, vitrine pe colt
-halele Obor
spre final se reintoarce spre o gandire clasicizanta; 1930 1939 colaborarea cu Malaxa
-fatade pure, simple, caramida aparenta singurul material
--inteprinderea Republica
- Duiliu Marcu (1886-1966)
- inital experimentase procedeele si formele academismului de scoala franceza(casa partculara) si apoi pe acelea
ale arhitecturii de forme natonel (Caminul studentesc si Teatrul Natonal din Timisoara) apoi s-a alaturat cu
convingere modernismului.Astfel a realizat cateva locuinte partculare (Casa Busila) si precum si blocuri cu
apartamente.Deasemenea a realizat o serie de edificii Bucurestene cu caracter administratv: cladirea Comitetului
de Stat al Planificarii, Academia Militara, Biblioteca Academiei, Ministerul Afacerilor Externe. Acesta are in plan o
forma dreptungiulara simetrica desfasurandu-se in jurul a doua curt interioare.Fatada principala lunga de 100 de
metri bine proportonata simpla placata cu marmura de Ruschita este precedata pe toata inaltmea de un sir de
stalpi care ,legat prin arcade ,marginesc la parter un portc.Deasemenea tot el a realizat si Palatul Ministerului
Transporturilor(1937-1945)

lucrari in domeniul urbanismului-Dezvoltarea industriei si a comertului dupa primul razboi mondial au atras catre
orase mana de lucru fapt care a dus la o crestere simttoare a acestora.A aparut legea pentru organizarea
administratei locale din 1929 care prevedea obligatvitatea pentru centrele urbane si balneoclimaterice sa-si
intocmeasca planurile pe 10 ani.Astfel s-a inceput studiul si redactarea planurilor de sistematzare pentru multe
orase: Bucurest, Craiova, Cluj, Sfantu Gheorghe, Brasov ,Bacau,Campulung. Studiile si planurile de sistematzari si
zonificari au ramas insa in cele din urama de cele mai multe ori ingropate in arhivele primariilor orasele contnuand
sa se dezvolte la voia intamplarii. La fel de neglijate au fost si lucrarile edilitare. Chiar in Bucurest cu excepta
catorva artere principale si cartere de vile, cea mai mare parte a orasului a ramas fara pavaje, fara canale, fara apa,
fara lumina electrica. Astfel actvitatea urbanistca a dat putne rezultate concrete pozitve.

- Marcel Iancu
-1907 infiinteaza miscarea dadaista inpreuna cu Tristan Tzara; 1922-23 se intoarce, infiinteaza revista
Contemporanul impreuna cu Ion Vinea; artst plastc-pictor, grafician; absolvent unor studii complexe de
arhitectura;

-arhitectura: nu-l interesa o rezolvare a planului clara si ratonala, cat ili interesa expresia plastca a interiorului si a
exteriorului; vitralii, desene, grafit aplicate pe cladiri, mobilierul (uneori); utliza culoarea cu multa forta (tencuiala
colorata acoperita de alt proprietari); finanteaza singur Contemporanul. Exemple de lucrari

-1926 vila pt tatal lui, a fost pictata


-vila pentru pictorul Daniel pictata ext + dormitor, fotoliu gen Rietveld
-vila fuchs 1927 ferestre si parapet de factura navala (hublouri)
-strand Kiseleff vestsre simple
-cladirea Chapier terasa pe colt la ultmul ivel, umbra
-vila Chihaiescu, simetrica
-vila Iluta raumplan, bar sub scara
-vila Juster pe colt, et 1 2 duplex, p garaje, terasa solar, anexe
-vila sotei, bovindouri si balcoane
-sanatoriu Valea Prahovei cu mobilier Mies
-locuinta Milita Petrascu atelier vitrat cu 2 niveluri, vizibil de la supanta dormitor
-imobilul Gold trepte identce cu rafturile, primul mob de bucatarie modern
-imob pt soc Bazaltn birouri si turn locuinta, inaltme mare pt un carter de vie

19. Horia creanga-viata si personalitatea(de comentat o opera)

Horia Creanga (1892-1943)


- a fost initatorul arhitecturii moderne. El s-a impus dupa construirea imobilului ARO (1931) care astazi este Patria.
Edificiul este compus din doua aripi cu cate 7 etaje care prind intre ele o mare sala de cinematograf de 1200 locuri.
Se remarca prin linia orizontala a fatadelor si prin contrastul dintre aceasta orizontala shi turnul de colt
masiv,sustnut de doi puternici piloni,solute care rezolva ingenios si accesul la cinematograf.A mai facut o serie de
locuinte partculare: casa dr.Petru Groza din Deva,trei imobile mai importante in Bucurest precum si cateva imobile
cu magazine la parter si apartamente la etaje dintre care unul mai important B-dul N.Balcescu,nr.53. Acesta are
doua intrari cu cate doua apartamente la palier a cate 3 si 4 camere. Ele sunt de un larg confort si au pardoseli de
marmura,de parchet superior, de gresie,instalati bogate etc.Tot el alaturi de H.H.Georgescu a facut hotelul Carpat
(fost ARO) din Brasov.

Studii Bucurest, paris, sote arh Lucia Creanga Arh noua simplitate, fereastra orizontala, volume clare si
puternice, gustul superior si aristocratc al liniei drepte Perioade:-1929 tatoneaza piata si gustul clientlor, arh
Art Deco
-1930 1935 modernism pur cladirea Aro de pe Magheru
-1936 1943 relati cu Malaxa volume foarte simple, precise, proportonate; fabr Faur, Halele obor, Hotelul Aro
Brasov, Palatul Cultural/Cernaut
lucreaza cu tanurul Haralamb Georgescu
-1927 vila dr Petru Groza 2 benzi, circulati si camerele principale
-imobilul Aro magazine la parter, sala de conferinte, sala de spectacol, locuinte, birouri, sus spital
-art deco parter cu piatra neagra
-realizat parter retras si in umbra
-benzi orizontale
-vila Miclescu
-vila Bunescu 1932 living pe 2 niveluri cu supanta; segregare a functunilor in benzi;
f vitrata in spate;terasa cu piscina
-vila Cantacuzino-inalt, plin, servant;jos, servit
-bd Dacia mici decrosuri nefunctonale, intrare in stcla
-bl Lahovari langa cel al lui GM Cantacuzino, la dist de un an
-vatra luminoasa, loc tp
-1937, Malaxa pe Magheru;peret ingust - > cat tamplaria;baza retrasa;copertna subtre peste ultmul nivel
-cladirea Aro pe calea Victoriei contnuitate spre crt int, vitrine pe colt
-halele Obor
spre final se reintoarce spre o gandire clasicizanta; 1930 1939 colaborarea cu Malaxa
-fatade pure, simple, caramida aparenta singurul material
--inteprinderea Republica

20. Ion Mincu- traditionalismul

Ion Mincu

In dezvoltarea istorica a arhitecturii in Romania, un moment de o insemnatate deosebita il consituie perioada


moderna de formare a oraselor, de elaborare a unei arhitecturi natonale orasenest. Mincu este, fara indoiala,
figura centrala a acestei perioade. Personalitatea lui Ion Mincu se contureaza in cadrul perioadei de formare a
arhitecturii moderne romanest. In raport cu incepaturile miscarii urbanistce care marcheaza transformarea
trgului feudal in oras, arhitectura romaneasca moderna a pasit pe calea unei afirmari originale trziu si cu multe
ezitari. Pe la 1884, cand Ion Mincu s-a intors de la Paris, unde terminase Academia de Belle Arte ca arhitect
diplomat al guvernului francez profesiunea de arhitect, era totusi destul de bine confurata, iar statutul social al
arhitectului facuse saltul hotaritor, integrandu-l cu drepturi depline in randurile intelecualitati. Era firesc ca in
aceasta perioada sa se fi apelat la bogatul vocabular de rezolvari spatale, constructve si decoratve, oferite de alte
part ale Europei, unde asemenea edificii isi facusera mai de mult aparita. Acest proces de rapida transformarii in
Romania celei de a doua jumatat a secolului al XIX-lea pare sa fi constat in coexistenta si intr-o masura, in opozita
principala a mai multor curente, care vor determina originalitatea scolii romanest de arhitectura. Definirea acestor
curente si tendinte ce se infrunta pe tarinul arhitecturii orasenest la sfarsitul secolului XIX-lea in Romania, ne va
ajuta sa ne apropiem mai mult de opera lui Ion Mincu.

El nu putea fi strain de preocuparile arhitectlor din alte tari al Europei, pe care le cunoscuse fie in tmpul studiilor
sale la Paris, fie in calatorii, fie chiar in tara datorita actvitati unor Ballu, Galleron, Gotter erau care fusesera
invitat sa realizeze mari edificii ale capitalei si ale altor orase importante ale tarii. El era in primul rind un
intelectual roman constent de obligatile sale fata de cultura natonala, el admira si iubeste poezia si pictura
romaneasca, mai ales admira si indrageste insasi bogate de forme si idei a artei populare.

Ion Mincu s-a indreptat catre arhitectura pentru ca dorea sa construiasca altceva decat lucrari inginerest,
care- se pareau anonime, studiase si practcase, inainte de a pleca la Paris, ingineria civila, fara prea multa
convingere. Dorinta de a face mai mult sau altceva vine in acelasi tmp dintr-un crez de intelectual patriot,
care isi vrea operele mai evident, si mai actv integrate in valorile culturii natonale.

Ion Mincu intelectual sensibil si profund legat de idealurile generatei sale, plecase la Paris cu imaginea
frumusetlor romanest gandind probabil ca si arhitectura ca modalitate artstca poate servi idealului natonal ca
si pictura sau literatura. In scoala de Belle- arte el a absorbit deopotriva principiile compozitei clasice ca si tezele
ratonalist-functonaliste ale lui Guadet.

Conservator si traditonalist prin educate ca si prin temperament Mincu se va tne departe de excesele
modelor ca si de inovatile prea revolutonare, contrare ideilor sale drespre armonie si simplitate in care el
reuneste principiile arhitecturii clasice cu cele ale arhitecturii populare. Acesta attudine il ajuta sa se tna
deoparte de arh. ofciala si sa abordeze problema inovatei cu o exigenta antca deosebita , punand-o in special pe
terenul solid al determinarilor functonale.
Intr-o opera relatv putn ampla intr-o remarcabila actvitate teoretca, intr-o viata sobra, in care o inalta
exigenta morala ne apare dublata de un ascutt simt al nuantelor si umorului, intr-o neobosita actvitate pentru
intemeierea scolii si miscarii natonaqle de arhitectura, Mincu ne ofera imaginea unei lupte contnui dintre
luciditate, ratonalism, credinta in geniul artstc popular pe deoparte si natonalismul vulgar sau cosmopolitsmul
eclectc de alta. O lupta dusa cu societatea din jur, si cu el insusi. O lupta in care biruintele sunt la fel de valoroase
si insructve ca si infringerile, si care face din acest mare precursor o figura singulara in istoria arhitecturi
romanest.

Operele de arhitectura

Lucrarile lui Mincu sunt putn numeroase, intr-o actvitate de aproape 30 de ani el a realizat mai putn de
15 lucrari. In opera sa a cuprins insa o gama foarte variata de domenii de la desenul de mobilier, la monumentalul
funerar si restaurarea monumentelor istorice. Cateva din lucrarile care ar fi reprezentate probabil operele sale de
capetenie au ramas numai in stadiul de proiect Ospelul Comunal, adica prmaria , Teatrul Natonal din Iasi si
carterul de vile denumit Cetatea romaneasca ale carora desene, de altfel s-au pierdut. Daca ar fi sa incercam o
grupare sistematca a operei lui Mincu, am observa ca o parte inportanta este alcatuita din locuinte de tpul vilei
sau locuintei reprezentatve ale unor familii bogate. Un exemplu ar fi Casa Lahovary terminata 1886 s-a impus de
la inceput atentei oamenilor de arta prin aceea ca era prima incercare de a realiza o arhitectura inspirata din
tradita natonala. Un volum compact exprimand un plan simplu , traditonalul plan cu tnda si camerepe o parte
si celalta se exprima in fatada principala printr-o simetrie clasica. Accentul central realizat print-o ingenioasa
mutate a foisorului vechilor case de deal , intr-un peron acoperit cu acces carosabil. Frizele decoratve din
caramida de inspirate italiana, dispuse cu economie deasupra ferestrelor ingemanate sum strasina foisorului ca si
butonii de ceramica in tmpanele arcadelor, invioreaza cu um pigment cromatc masa calma a fatadelor toarte
simple. Portcul este alcatuit din colonete din lemn in care strunjirea si decorul sculptat al stlpilor si balustradelor
includ in aspectul general romanesc detalii de factura clasica italieneasca. In linii mari , casa Lahovary inspira
monumentalitatea simpla a arhitecturi taranest, careia umbra foisorului ii adauga o nota de intmitate.

Edificiul atat de cunoscut aproape emblematc pentru opera lui Ion Mincu, al Bufetului de pe sosea
Kiseleffii , nu urmeaza cronologic casei Lahovary, dar consttuie reluarea ideilor chitate in prima sa lucrare prin
acumularea de noi experiente si surse de inspirate. Motvul foisorului cu arcade in acolada e realizat de aceasta
data ca element dominat, intr-o compozite asimetrica, in tmp ce modalitatle structural decoratve ale ceramicei
si lemnul aparent, experimetate la casa Lahovary, capata o amploare decisiva. Casa Lahovary aduce din
arhitectura taraneasca ritmul echilibrat al unei clasicitat patriarhale, in tmp ce relata dinamica a volumelor
Bufetului ne introduce intr-o lume vioaie si pitoreasca de asimetrii colorate. Separata neta interior-exterior
necesara in casa de oras a unui patrician pentru care locuinta sa e castelul lui, si pe care un portc de intrare o
atenueaza in spiritul ospitalitat traditonale romanest, e inlocuita de bufet cu o formula noua deosebit de
moderna pe care Mincu o infuieste si o extrapoleaza din sursele populare .

Cele doua resedinte de lux, din care prima este azi Casa sciitorilor Mihail Sadoveanu iar a doua Clubul
Sindical al Ministerului Metalurgiei si al Constructilor de masini, se afla situate pe Calea Victoriei, la mica distanta
una de alta. Le apropie insa nu numai vecinatatea, ci mai ales faptul ca ambele apartn perioadei de inceput a
carierei de arhitect a lui Mincu, fiind realizate intre 1887 si 1889, imediat dupa casa Lahovary , dar intr-o maniera
cu totul opusa acesteia. O cercetare mai atenta a celor doua edificii ne pune in prezenta unui Mincu
interpretvirtuoz. Nici una din lucrari nu poarta pecetea contradictilor chinuitoare ale creqtei, nu se pun intrebari
si nu se dau raspunsuri. Tipul de plan, dispozita spatilor interioare, compozita fatadelor si intregul arsenal de
forme decoratve, balustrade, ancadramente, plafoane, pardoseli, totul a fost de mult scris, transcris si parafrazat
in mii de variante. Eliberat de tensiunea cautarii nouluk, Mincu pare ca se desfasoara intr-un divertsment cu
variatuni pe o tema data. De altfel trebuie sa precizam ca la casa Monteoru avem de a face cu o reconstructe, e
adevarat foarte radicala, ceea ce a reprezentat probabil un cadru fix al compozitei de ansamblu.

La casa Monteoru vom remarca holul central pe trei nivele, scara amplificata de vasta oglinda pe podest,
sufrageria cu sumbre lambriuri si deschisa printr-o veriera, spre gradina. La casa Vernescu ne retn atenta
plafoanele in casete si chesoane, de forme si cu ornamentati pe cit de variate pe att de abundente in modelaje
ca si in culoare, dar mai ales acea scara a carei spirala fastuoasa culmineaza in rotonda cu splendide arcade, ca o
apoteoza a spatului curb si care singura ar fi de ajuns pentru a da masura puterii de create a unui mare architect.
Si pretutndeni, culoarea calda, cu straluciri discrete a stucurilor, bronzului, ornamentelor aurite, lambriurilor si
tapiseriilor, poarta amprenta unui indragostt al pitorescului senzual care incalzeste si insufleteste intreaga opera a
lui Mincu, fiind aici cu att mai semnificatv cu cit, asemena lucrari puteau , prin insasi natura lor , sa alunece in
plattudini academice sau in pompierism. Desi necaracteristce pentru concepta stlistca a lui Mincu, cele doua
resedinte de pe Calea Victoriei ramin pe deplin edificatoare pentru virtuozitatea, imaginata si autentcul simt al
compozitei cu care el va aborda fiecare din operele sale.

21. Modernism fara Marcel Iancu si Horia Creanga

a.Asimilarea

-circulata ideilor si contactele cu mediile avangardiste europene:importanta lui Marcel Iancu si a revistei
Contmporanul(in perioada 1924-1930).

-climatul cultural general al societati romanest: noua arhitectura este asimilata noului spirit al epocii. Principalii
beneficiari: intelectualitatea cu deschidere culturala, diferite societat si insttuti si, in mai mica masura, statul.
Arhitectura moderna devine insa rapid un nou limbaj de consum, alaturi de arhitectura neo-romaneasca.

-difuzarea arhitecturii moderne - favorizata de boom-ul economic al deceniului 4 - a fost diferita in regiunile
tarii:centre mai importante.

b.Principale caracteristici:

-o nou interpretare functonala si spatala a programelor de arhitectura;scoli, cladiri de birouri, hale alimentare,
sanatorii, locuintele sociale etc.Cristalizarea apartamentului si a imobilului de raport modern in Bucurest.

-expresia plastca si spatul interior. Varietatea repertoriului formal concretzata prin realizarile diferitlor
arhitect.Atenta acordata detaliului. Limitele de asimilare a gandirii moderne, in absenta discursului critc: raportul
dintre fatada si volumetria, de factura moderna, si planul tributar traditei compozitonale academiste. Influentele
celorlalte curente arhitecturale. Principalii exponent.

-modificarea radicala a imaginii urbane; fragmente urbane unitare (bd. Magheru si carterul Vatra Luminoasa din
Bucurest, faleza de la Eforie Nord etc.) si importanta lor in noua configurate estetca.

-incepind din anul 1922 potentalul economic al tarii a inregistrat cresteri treptate, considerabile.Intre 1922-1928 s-
a ajuns la o stabilizare vremelnica si partala a capitalismului.S-a inregistrat astfel cresterea apreciabila a bunastarii
clasei dominante si accentuarea discrepantei dintre aceasta si clasa oamenilor nevoiasi.Fenomenul imbogatrilor
partale s-a reflectat si in arhitectura - cu palatele insttutilor burgheze simagzinele luxoase - si cu periferiile
intnse cu un caracter aproape rural.
in domeniu urbanistic s-au creat cartere noi de locuinte (carterele Dorobant,Filantropia,
Clucerului,Linariei etc.)

s-a inceput degajarea si largirea actualului Bd. N.Balcescu si a Caii Grivitei de la nivelul Garii de Nord in sus.

programele impuse acestei perioade au fost relatv reduse: a) casa modesta, economica; b) vila
burgheza comfortabila; c) casa de raport cu mai multe apartamente.Urmeaza o serie de edificii
administratve(majoritatea cladiri ale Ministerului de Finante) si imobile de birouri apartnand unor societat
partculare.Deasemenea s-au construi multe biserici romanest in provinciile aflate pana in 1918 sub autoritate
straina.

curentul stilistic care a dominat arhitectura acestei perioade a fost o contnuare a celui natonal din
perioada anterioara.Noua orientare a prezentat insa ,pe alocuri, un traditonalism cu nuante exagerate, specific
ideologiei varfurilor burgheziei.Sub impulsul acestei orientari care intelegea frumosul prin excesul de forme si
podoabe,s-a ajuns la o arhitectura emfatca care se indeparta din ce in ce mai mult de opera inaintasilor.

totusi cerintele economiei si ale programului care au impus o limitare a plastcii decoratve dar mai ales maiestria
unora dintre arhitect au dus la realizarea unor cladiri valoroase

astfel in domeniul locuintelor - casele economice tp, cu unul sau doua caturi si pivnita,de regula
imperecheate si dispuse simetric(arh.I.D. Traianescu) Apartamentele sunt de 2-3 camere cu dependinte economice
si confort redus. Plastca arhitecturala in linii mari echilibrata si simpla,recurge la elemente traditonale prelucrate.

printre locuintele de tp vila se remarca cele datorate arhitectlor Toma T. Socolescu, Const. Iotzu si Popper.Aceste
vile au incaperile stranse compact intr-o compozite simpla,echilibrata si functonala,cu parter si etaj.Fatadele sunt
puse in evidenta fie prin foisoare pitorest cu scari exreioare si parament de piatra cioplita combinata cu fasii
orizontale de caramida aparenta, fie printr-o plastca arhitecturala bogata in elemente traditonalerealizte din
piatra naturala fatuita si marmura.Arhitectura celor mai multe locuinte de acest gen vadeste insa tendinta catre un
exces de forme si elemente decoratve fara a fi cerute de vreo functune anume:balconase inguste si bow-
window-uri,adesea greoaie,loggii cu colonete din zidarie,unele prefabricate,ornamente de ipsos aplicate pe
fatade si acoperisuri inalte si jucate.Formula plastca a balcoanelor scoase in porte-a-faux,cu loggii si foisoare
multple a fost aplicata si cladirilor de locuit cu mai multe niveluri.

dintre imobilele cu apartamente de locuit se remarca vasta cladire pentru salariati Bancii Natonale( Arh.Petre
Antonescu) .Plastca monumentala si de detaliu sunt de buna calitate reusindu-se adaptarea judicioasa a formelor
vechii arhitecturi pamantene la o cladire de mari dimensiuni cu 4 niveluri.Parterul robust si tratat ca un subasment
si realizat din piatra cioplita si rostuta.Restul paramentului fatadelor este din caramida aparenta. O alta cladire ce
se impune prin tnuta sobra este Casa Alba din Craiova(Arh.Const. Iontzu)-birouri la parter si trei etaje de
apartamente.

la cladirile inalte de birouri se incearca de asemenea aplicarea stlului neo-romanesc.Astfel imobilul (fost Astra
Romana) din Piata C.A.Roset (Arh.P.Smarandescu) - parter plus 5 etaje ultmul mansardat.Cele doua fatade catre
strada, inegale ,racordate in unghi obtuz,prin intermediul unui pavilion de colt. Soluta legarii fatadelor cu
ciubuce si imbogatrea lor cu loggii,colonete si ornamente a imprimat cladirii un caracter in mare masura
artficial. Tendinta aceasta vadita de impodobire a fatadelor si a interioarelor fara a tne seama de functe este din
pacate una din trasaturile caracteristce negatve ale arhitecturii romanest din aceasta perioada.Astfel de cladiri
sunt palatul Vama Postei si cladirile Ministerului de Finante.

excesele cele mai mari apar la numeroasele biserici ridicate in Transilvania in aceasta perioada. Astfel:
Catedrala ortodoxa de la Alba Iulia ( Arh. V. Stefanescu) este o pastsa a unor forme de arhitectura religioasa din
prima jumatate a sec. al XVII. Apare aici o tendinta de monumentalizare fortata si un exces de elemente de
detaliu.O alta astfel de catedrala este cea din Cluj (Arh.C.Pomponiu si Arh.G.Cristnel).Una din putnele opere
valoroase este catedrala ortodoxa din Timisoara Arh.I.D.Traianescu (mai ales pt. formele ei interioare) si biserica Sf.
Elefterie Nou din Bucurest (Arh. Const.Iotzu)

in domeniu arhitecturii civile sunt rare cladirile reusite in care s-a incercat implementarea stlului neo-
romanesc.Un exemplu ar putea fii Banca Marmorosch-Blank (Arh.Petre Antonescu).Se observa caracterul
monumental al unicei sale fatade realizata din piatra fatuita , marmura ,granit, fier forjat . Apare aici interpretarea
unor forme de arhitectura veche munteneasca, cambinate cu elemente ale arhitecturii moldovenest.

anii 1929-1933 au fost tulburat de o grava criza economica.Acest lucru a avut efect asupra modului in care s-a
desfasurat arhitectura - I-a determinat o anume directe - ramura ei cea mai solicitat a fost cea a locuintelor in care
au fost investte o buna parte a capitalurilor retrase din bancile falimentare.Astfel datorita economiilor a aparut o
sensibila tendinta de simplificare a formelor de expresie arhitecturala. Astfel Ministerul Justtei(1929-1932 - Arh
Const.Iotzu) are in compozita fatadelor unele forme modernizate de factura clasica ,dar contne si unele
elemente cu totul straine arhitecturii traditonale romanest anuntand astfel intrucatva sensul unei noi directi ce
avea sa apara. Alte cladiri cu infatsari specific autohton sunt: Palatul Patriarhiei din Bucurest(1932-1936 - Arh.
Gh.Simotta),cladirea Insttutului de Istorie N.Iorga (Arh. Petre Antonescu)

domeniul in care ideea afirmarii - de data aceasta in spirit modern - a specificului natonal in arhitectura s-a impus
cu mai mult succes a fost insa acele al locuintelor izolate care apar in Bucurest,Ploiest,Campina si mai ales in
regiunile deluroase sau pe litoral (Arhitect:Const.Iotzu,Toma T. Socolescu, G.Simotta).

in primii ani ai celui de-al 4-lea deceniu existau pe de o parte ramineri categorice pe pozitile unui clasicism
inghetat(Palatul Republicii- prof Nicolae Nenciulescu,cladire Bibliotecii universitare din Iasi -Arh.Const.Iotzu) iar pe
de alta parte sintetzari ale principiilor clasicismului(Facultatea de drept - Arh.Petre Antonescu)

In acelasi tmp s-au facut primii pasi spre formele unei arhitecturi net moderne care avea sa domine ultmii 8-9 ani
dinainte de cel de-al doilea razboi mondial. Afimarea acestei noi orientari a fost legata de campania de constructi
initata dupa criza economica.In primul rand redresarea actvitatlor industriale a prilejuit executarea unor
importante cladiri menite sa adaposteasca procesele de fabricate din diferite ramuri industriale:uzine
metalurgice,fabrici de vagoane,hale vaste cu mari deschideri prevazute cu schelete robuste de rezistenta ,sisteme
speciale de iluminat etc. Aceste lucruri au determinat folosirea noilor materiale de constructe:fier ,beton-armat,
stcla si s-a trecut la adoptarea unor plastci arhitecturale noi simple in perfecta concordanta cu caracterul propriu
al materialelor folosite. Realizari: Uzinele foste Astra Vagoane din Brasov, Uzinele Malaxa ale caror planuri au fost
marite de Arh. Horia Creanga.Halele se distng prin bunele proporti si prin tehnica ingrijita a lucrului ,inclusiv a
paramentului de caramida aparenta. Intrarea lucratorilor este larg tratata, marcata de piloni monumentali si urmata
de o alee marcata cu pomi. Tot Creanga a proiectat si fabrica de tevi si otelaria(azi republeca).Apoi cladirea fostei
sucursale a uzinelor Ford (Arh.P.Em.Miclescu),fostele uzine de avioane I.A.R. Brasov (G.M.Cantacuzino)
,complexul uzinei metalurgice de la Colibasi(Arh. Octav Doicescu) cadrul celorlalte ramuri ale arhitecturii
trasaturile specifice modernismului au aparut sporadic.De la primele manifestari curentul modernist a intrat insa in
conflict cu mai vechiul curent traditonal, care avea insa mult sustnatori. Experienta profesionala aprofundata,
orientarea realista, precum si adoptarea unei metode juste de create au dat totusi arhitectlor cu o cultura aleasa
posibilitatea sa realizeze fie in spirit net modern, fie in forme traditonale modernizate opere valoroase. Astfel de
arhitect erau :Horia Creanga,Duiliu Marcu, Octav Doicescu,Henriette Delavrancea-Gibory.

cele mai numeroase cladiri care apartn arhitecturii civile moderne sunt cladirile de locuit : vila izolata , imobilele
izolate sau grupate pe strazi cu regim inchis.Erau mai totdeauna retrase de la strada , cu gradina in jur si avand
de regula la parter cateva incareri de primire,o sala de luat masa nu dependintele ei,un birou cu anexe,iar la etaj
la
etaj camerele de locuit cu toate anexele necesare. Lucrarile de finisaj erau executate cu grija , adesea cu: placaje de
piatra,pardoseli de marmora,de parchet ales si de gresie,usi exterioare bogate din fier forjat etc.

22. Neoromanesc fara IOn Mincu

Unii cercetatori situaza in interiorul miscarii 1900 geneza cautarilor natonale sau chiar le prezinta ca varianta
originala romaneasca a Artei 1900. Aceasta pozite nu este lipsita de sens, deoarece cautarile stlistce ale unei
arhitecturi natonale (arhitectura neoromaneasca) au fost legate evident att de implulsul romantc, sit si de
retorica regionalista a Artei 1900. Dar, prin amploare si durata, prin faptul ca au reprezentat prima miscare
arhitecturala originala si cu program teoretc coerent din arhitectura romaneasca moderna, ele merita sa ocupe o
pozite de sine statatoare.

Astfel, arhitectura neoromaneasca reprezinta, alaturi de dezvoltari similare in muzica, literatura, arte plastce, una
dintre dimensiunile cristalizarii unei culturi natonale moderne. Desi a urmat si s-a definit prin confruntarea cu
prima etapa de modernizare (caracterizata prin importul cvasi-concomitent de modele clasiciste, neogotce si
neomedievalizante, eclectce, de factura Arta 1900), expresia cautarilor identtare nu a luat inital forma unei crize,
a unei reale contestari a acestor importuri. Ea a reprezentat pina la primul razboi mondial un alt aspect al
modernizarii arhitecturii romanest. Ideile care au ghidat aceste cautari stlistce, incadrabile ca program ideologic
in trama general europeana a cautarilor similare din arhitectura ultmei jumatat a secolului 19, au fost sustnute
pina la cel de al doilea razboi mondial de principala publicate de specialitate, revista Arhitectura (fondata in
1906). In acelasi tmp, constentzarea valorii arhitecturii natonale si trezirea interesului pentru patrimoniul istoric
s-au tradus si in organizarea sistemului inttutonal de monitorizare si protecte a acestuia: 1909 s-a infiintat
Comisiunea Monumentelor Istorice, in care au actvat, de-a lungul tmpului, mari personalitat ale culturii si
arhitecturii romanest. Arhitectura neoromaneasca, mai degraba o miscare programatca decit un stl unitar, a
inceput sa se dezvolte inca din ultmul deceniu al secolului 19 si a dominat primele doua decenii ale secolului 20,
luind locul eclectsmului in preferintele oficiale; s-a aplicat indeosebi tpurilor de cladiri ale structurilor
administratei locale (administrati financiare, primarii, vami, etc.), constructilor din investti publice (locuinte
ieftine, scoli rurale, muzee, facultat, biserici - mai ales catedralele ortodoxe construite in Ardeal dupa 1918), dar a
fost preluata si de locuintele luxuoase (vile si chiar imobile de raport) si de unele constructi monumentale private
(banci).
Repertoriul formal traditonal utlizat pentru a crea un stl natonal, foarte divers si amalgamat, este folosit in
opera diferitlor autori conform propriilor selecti, intr-o anume relate cu tpul de program si de tpul de sintaxa.
De aceea apar si mari diferente intre stlurile individuale ale diversilor arhitect. In general, s-a incercat
valorificarea unor elemente structurale si decoratve preluate din arhitectura vernaculara romaneasca (stlpi si
parapet de lemn, prispe, troite), dar si balcanica (bovindouri cu console de lemn, geamlicuri) si chiar
mediteraneeana (logii, pergole), din arhitectura bisericeasca moldoveneasca si munteneasca (tpuri de
acoperisuri, parament de zidarie, usi de lemn, briuri, ancadramente, medalioane de ceramica), din arhitectura
brincoveneasca (alternanta de zidarie simpla cu ancadramente, parapet, intarsii decoratve specifice din piatra),
etc., precum si a unor teme compozitonale selectate din arhitectura zonala, care devin elemente de compozite
specifice (tema culei-turn, tema foisorului, tema casei populare cu parter suprainaltat, etc.). Acestea au fost puse
in opera att la scara lor originala cit si la scari monumentale, daca tpul de cladire o cerea. Sintaxa care
administreaza compozitile este, in general, academista pentru cladirile monumentale, de factura traditonal
bizantna (originara sau traditonal romaneasca) pentru cladirile de cult si foarte libera, organica, creatoare de
pitoresc pentru cladirile de mai mica anvergura. Selecta elementelor specifice este rar facuta in sensul unei
puritat stlistce, de obicei ele sint folosite sincretc, adesea chiar implette cu elemente decoratve sau structurale
de factura clasica, neogotca, neomedievala, de factura Arta 1900, ceea ce face uneori dificila incadrarea stlistca.
De aceea, se poate considera ca demersul sintactc este, in general, de factura eclectca, iar imaginea generala a
acestei dezvoltari stlistce este sincretca si pitoreasca in acelasi tmp.

Foarte permisiva si cu un limbaj usor de inteles, arhitectura neoromaneasca s-a bucurat de o mare popularitate si
s-a raspindit rapid in arhitectura domestca urbana anonima. Primul dintre principalii reprezentant si creator al
acestei miscari a fost Ion Mincu (primul diplomat roman al Ecole des Beaux Arts, Paris), a carui arhitectura este cu
certtudine un virf nu numai pentru neoromeneasca, dar si pentru intreaga arhitectura romaneasca. Principalele
sale lucrari sint: casa Lahovary (1886), "bufetul" de pe soseaua Kiseleff (1892, dupa planurile intocmite in 1889
pentru pavilionul romanesc la Expozita universala de la Paris), Scoala Centrala de fete (1890), in Bucurest, palatul
administratv din Galat, bancile comerciale din Craiova si Braila. Linia stlistca caracteristca lui Mincu (numita si
"stlul Ion Mincu") a fost contnuata de putni arhitect, printre care arhitectul italian Giulio Magni (scoala primara
Mavrogheni - 1895, gara de la Curtea de Arges - 1898). Alt reprezentant de seama ai miscarii, fiecare creind
propria linie stlistca, sint: Petre Antonescu (Ministerul Constructilor - actuala Primarie a capitalei - 1906-1910,
Palatul administratv din Craiova - 1912-1913, banca Marmorosch-Blank - 1915-1923), imobilul pentru salariati
Bancii Natonale din Bucurest, conacul din Stefanest, Arges, etc.), Nicolae Ghica-Budest (Palatul pentru colectile
muzeului de arta natonala - 1912-1939, biserica greco-catolica din str. Polona, biserica Cuttul de argint, casa
Roset, toate in Bucurest, liceul din Rimnicu-Vilcea, etc.), Cristofi Cerchez (spitalul Polizu, multe locuinte, dintre
care celebra vila Minovici din Bucurest, etc.), Grigore Cerchez, in a carui antrepriza lucreaza si arh. Al. Clavel
(cladirea veche a Insttutului de Arhitectura - 1912-1927, corpul nou de la Palatul regal de la Cotroceni si multe
case dintre care remarcabila Casa Disescu din Bucurest), Florea Stanculescu (ansambluri de locuinte ieftine,
proiecte tp de locuinte rurale, scoli rurale, vami, Palatul Agriculturii din Braila, etc), State Ciortan (multe cladiri
ale administratei financiare in Bucurest si alte orase, Vama Postei din Bucurest), Constantn Iotzu (Casa corpului
didactc, Bucurest) ), Paul Smarandescu (case partculare in Ploiest, Bucurest, Sinaia, imobile de raport), G.
Cristnel (primaria din Banu Manta, Bucurest, catedrala ortodoxa din Cluj), I.D. Traianescu, Toma T. Socolescu, etc.
Dupa primul razboi mondial arhitectura neoromaneasca a inceput sa-si piarda dimensiunea modernizatoare si sa
se osifice, devenind treptat principala forta conservatoare in opozite cu retorica si estetca modernismului. Desi
orientarea natonalista din ce in ce mai puternica a contextul politc a favorizat evident neoromanescul
(regulamentele pentru anumite zone ale Bucurestului specificau clar obligatvitatea utlizarii unui stl romanesc),
realizarile arhitecturale au devenit din ce in ce mai sterile sau au fuzionat, uneori pina la contrazicere, cu
elemente stlistce de alte facturi, in cautarea unui pitoresc care a atns uneori bizareria.

23. Art deco- Art nouveau

EPOCA CONTEMPORANA - SPECIFIC NATIONAL SI EXPERIENTE MODERNE (1918-1944 - PERIOADA INTERBELICA)

5.Curentele arhitecturale.A fost perioada cu cea mai mare varietate de orientari si cautari stlistce, existand
diferente notabile intre Vechiul Regat si teoriile alipite dupa primul razboi mondial.Arhitecti au practcat, deseori,
arhitecturi diferite.Principale curente:

-permanenta arhitecturii clasicizante: prelungiri ale eclectsmului si, dupa 1935, manifestari ale clasicismului
modern; corespondente ale acestuia cu ideologia perioadei, arhitect exemple.

-arhitectura Art-Deco, ca prima faza a modernitati. Caracteristci principale, exemple semnificatve.

-arhitectura moderna

-arhitectura neo-romaneasca. Schimbarea de attudine fata de sursele traditonale de inspirate: de la arheologia


decoratva spre semnificatile profunde ale arhitecturii populare; rolul decisiv al lui G.M.Cantacuzino in aceasta
modificare de optca. Protagonist si realizari importante. Arhitectura neo-romaneasca - stl oficial.

ART DECO

Arhitectura Art-Deco

In sensul moderarii modernismului si, in acelasi timp, al sincretismului care a caracterizat in general dezvoltarea
moderna a arhitecturii romanesti, trebuie mentionata arhitectura Art-Deco care a insotit cu realizari multe si
remarcabile toata perioada interbelica. Fenomenul Art-Deco, ale carui filiatii se pot regasi atit in modernism cit si in
clasicismul monumental, desemneaza un moment al modernizarii eclectismului Beaux-Arts-ist care a creat in
perioada interbelica o arhitectura luxuoasa, exuberanta, reprezentativa pentru succesul capitalist, imbinind in mod
usor inteligibil elemente derivate din limbajul modernist si din progresul tehnologic cu un decorativism epurat, dupa
o sintaxa de factura predominant academista, in consecinta o arhitectura foarte potrivita contextului romanesc.

Cladiri ca: Palatul Telefoanelor (arh. Van Saanen-Algy, Louis Week, Walter Froy), Palatul Societatii functionarilor
primariilor din municipiul Bucuresti (arh. Ioan Rosu, Radu Culcer), corpul nou al Garii de Nord, judecatoria din
Stirbei Voda (arh. E. Nadejde, E. Cusnenco), blocul edilitar cu teatru, primarie, comert din piata Amzei (arh. N.
Georgescu), hotelurile Ambasador si Union (arh. Arghir Culina), Societatea Asigurarea romaneasca, multe imobile
de locuit (cum ar fi cele din Dacia 15 si 66, arh. Jean Monda), toate din Bucuresti, Ateneul universitar Regele
Ferdinand (arh. G. Cristinel), muzeul Institutului de studii clasice din Cluj, prefectura din Satu-Mare (arh. Victor
Smighelschi), etc. sint exemple tipice si de foarte buna calitate pentru aceasta arhitectura care impaca mai multe
tendinte.

2. Foisorul de Foc
o Ordonanta, ancadramente diferite, tamplarie elansata
o Bosaj cu lava solidificata
3. Hotel Ambasador
o Etaje retrasee
o Coloane filiforme Egipt
o Brise soleiuri sub balcon

Vila Dorobanti stil Art Deco

D+P+1+M amenajata, 20 camere + living rustic, 3 bai principale, 3 grupuri sanitare, 2 bucatarii complet mobilate,
333mp teren, 590mp suprafata contruita, 140mp curte pavata, garaj amenajat, aer conditionat, 2 centrale termice,
alarma cu monitorizare, video interfon, porti automate cu telecomanda, circuit pentru retea de calculatoare,
centrala telefonica si TV pentru toate camerele, 2 linii telefonice internationale, toate instatiile sanitare si electrice
noi, toata casa renovata 2003/2004.
Casa beneficiaza de o pozitie unica intr-o zona rezidentiala.
Este construita din caramida in stil german, echipata cu lustre tip Galle si este dotate cu cele mai moderne utilitati.
ART NOUVEAU

Curentul Art Nouveau (sau Arta 1900) este o miscare romantca, individualista si antistorica, raspandita in
intreaga Europa intre anii 1890 si 1910, spune Wilhelm Pehnt in Lexiconul ilustrat de Arhitectura Moderna.
Expunerea structurii
Una din calitatle predominante ale arhitecturii Art Nouveau este posibilitatea de a pune in practca teoria
structurii expunand elementele constructve ale unei cladiri, in special fierul, in asa fel incat sa devina elemente
aparente ale fatadei, cel mai adesea cu functe decoratva. Prin ornament aceasta abordare structurala se
accentueaza, devenind simbolica. Aceasta expunere a materialelor de constructe poate fi gasita in Franta, la
temelia Scolii fondate de Viollet-le-Duc si la o serie de constructi remarcabile din fonta care au fost ridicate in cea
de a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Totusi maniera deosebita in care formele decoratve realizate din fier
subliniaza constructa si pun in lumina structura sunt specifice arhitecturii Art Nouveau. De fapt, aceasta s-ar
putea numi simbolism arhitectonic al structurii.
Predilectie pentru sticla
Stcla era demult folosita in combinate cu fierul, dar din ultmul deceniu al secolului al XIX-lea aceasta a inceput
sa se dezvolte ca o modalitate de expresie arhitectonica proprie. Peretele de stcla, combinat cu diferite materiale
si procedee arhitectonice, a avut parte in perioada Art Nouveau de o dezvoltare independenta si ampla. Totodata,
scarile din stcla si fier au capatat valente noi, un exemplu remarcabil fiind cea realizata de Victor Horta pentru
Maison du Peuple. Mai mult, in ceea ce priveste corpul cladirii, modelarea devine acum un scop in sine. In stransa
legatura cu aceasta apare ritmul lunecator al diferitelor part ale cladirii, executate adesea cu un contur ferm si
auster, asa cum se poate observa in cladirile lui Horta sau Antoni Gaudi. Alte aspecte ale stlului se refera la
rotunjimea domoala a colturilor, arcadelor si altor elemente precum si la aspirata catre o silueta inchisa si un
efect sintetc care se afla in stransa similitudine cu tendintele contemporane din pictura si sculptura.
Predilectie pentru asimetrie
O alta trasatura esentala a arhitecturii 1900 o reprezinta predilecta pentru asimetrie, fie in distributa maselor de
constructe, fie in detalii mai putn importante, cum ar fi amplasarea ferestrelor si a usilor. Aceste trasaturi erau in
stransa concordanta cu pasiunea pentru Evul Mediu, in tmp ce folosirea arcului deschis amplasat asimetric
folosit mai cu seama in arhitectura comerciala se datora probabil, cel putn in parte, influentei arhitectului
american Richardson. Pe de alta parte, arcul putn aplanat, cu o usoara rotunjire a bazei isi avea originea probabil
in necesitatle structurale ale cladirilor masive, cum ar fi fabricile sau garile. Unul dintre exemplele cele mai mari si
mai tmpurii este Halle des Machines ridicata de Dutert si Contamin in 1889, la Expozitia Internationala de la Paris.
Aceasta forma, care a fost introdusa inital din considerente tehnice, a fost contnuata in cele din urma in scopuri
pur estetce, evolute ce urma sa devina una din trasaturile speciale ale arhitecturii Art Nouveau.
Sentmentul spatului prin care disparea conturul precis al unei incaperi, contopindu-se imperceptbil cu cele
invecinate, a reprezentat o alta caracteristca a arhitecturii 1900. Exemplul clasic il ofera Casa Mila, executata de
Gaudi intre anii 1905-1907. Arhitecti stlului erau interesat si de relata stransa dintre cladire si mediul
inconjurator, adesea partea inferioara a cladirii creand iluzia ridicarii din teren.
Predilectie pentru simbolism
Cunoscand preferinta curentului Art Nouveau pentru simbolism, aceasta caracteristca poate fi privita ca o
expresie a relatei stranse dintre arhitectura si natura.