Sunteți pe pagina 1din 15

Eugen ZAHARESCU - Didactica specializrii Informatic

Didactica specializrii Informatic

Cuprins

I. Specificul i obiectivele studiului didacticii predrii informaticii ......


I. 1. Ciclurile curriculare .................................................................
I. 2. Planurile de nvmnt ...........................................................
I. 3. Programele colare....................................................................
I. 4. Aplicarea programelor colare ................................................
I. 5. Manualele colare ....................................................................
I. 6. Taxonomia obiectivelor ...........................................................
I. 7. Obiectivele studiului informaticii ............................................
I. 8. Predarea noiunilor fundamentale n informatic ....................
II. Principiile didacticii .............................................................................
II. 1. Principiul unitii dintre senzorial i raional .........................
II. 2. Principiul legrii teoriei de practic .......................................
II. 3. Principiul nsuirii contiente i active a cunotinelor ..........
II. 4. Principiul sistematizrii i continuitii cunotinelor ..........
II. 5. Principiul nsuirii temeinice a cunotinelor .........................
II. 6. Principiul individualizrii i diferenierii nvrii ................
II. 7. Principiul stimulrii motivaiei ..............................................
II. 8. Principiul asigurrii conexiunii inverse .................................
III. Metode, tehnici i procedee didactice ...............................................
III. 1. Funciile metodelor didactice ...............................................
III. 2. Adaptarea metodelor clasice la specificul disciplinei ...........
III. 2. 1. Expunerea sistematic a cunotinelor ..................
III. 2. 2. Metoda conversaiei .............................................
III. 2. 3. Problematizarea i nvarea prin descoperire .....
III. 2. 4. Modelarea .............................................................
III. 2. 5. Demonstrarea materialului intuitive .....................
III. 2. 7. Metoda exerciiului ...............................................
III. 2. 8. Metoda nvrii n grupuri mici ...........................
III. 2. 9. Metoda lucrului cu manualul i documentaia ......
III. 2. 10. Metoda jocurilor didactice ..................................
III. 2. 11. Instruirea programat i nvarea asistat ..........
IV. Metoda nvrii asistate de calculator ............................................
IV. 1. Locul i rolul metodei nvrii asistate de calculator n didactica contemporan
IV. 2. Mijloacele didactice ale metodei nvrii asistate de calculator
IV. 3. Proiectarea soft-urilor de nvare .......................................
IV. 4. Rolul scenariului n elaborarea soft-urilor educaionale interactive
IV. 5. Proiectarea logic a soft-urilor educaionale ........................
IV. 6. Preocuprile actuale de implementare a metodei nvrii asistate n nvmntul
preuniversitar
IV. 7. Instruirea deschisa la distant .............................................
V. Curriculum-ul naional .....................................................................
V. 1. Concepte i componente ......................................................
V. 2. Elaborarea ofertei curriculare .............................................
V. 3. Repere metodologice de proiectare i elaborare a curriculumu-lui opional
V. 4. Studiu de caz ......................................................................
VI. Metodica aplicrii curriculum-ului ...............................................

-1-
Eugen ZAHARESCU - Didactica specializrii Informatic
VI.1. Proiectarea demersului didactic ..........................................
VI.2. Elaborarea planificrii calendaristice ..................................
VI. 3. Proiectarea unitii de nvare ...........................................
VI. 4. ntocmirea proiectului leciei .............................................
VI. 5. Proiectarea activitii de evaluare .......................................
VII. Evaluarea rezultatelor colare ......................................................
VII. 1. Funciile evalurii ............................................................
VII. 2. Forme de evaluare ............................................................
VII. 3. Metode tradiionale de evaluare ........................................
VII. 4. Metode complementare de evaluare ..................................
VII. 5. Calitatea instrumentelor de evaluare .................................
VII. 6. Practica evalurii ...............................................................
VIII. Calitatea cunotinelor .................................................................
VIII. 1. Aprecierea cunotinelor elevilor .....................................
VIII. 2. Calitatea cunotinelor asimilate ......................................
VIII. 3. Formarea limbajului de specialitate .................................
VIII. 4. Exprimarea fluent n limbajul de specialitate ................
VIII. 5. Caietele elevilor ..............................................................
VIII. 6. Msuri de prevenire a rmnerilor n urm ....................
IX. Noiuni i teme prezentate metodic ................................................
IX.1. Noiunea de algoritm ...........................................................
IX.2. Reprezentarea algoritmilor ..................................................
IX. 3. Metode de elaborare a algoritmilor ...................................
IX. 3. 1. Metoda "divide et impera" ..................................
IX. 3. 2. Metoda "backtracking" .......................................
IX. 3. 3. Metoda "greedy" ...........................................................
Anex ......................................................................................................
A 1. Planificarea calendaristic anual .........................................
A.2. Proiectul unitii de nvare .................................................
A.3. Proiect de tehnologie didactic .............................................
Bibliografie .............................................................................................

-2-
Eugen ZAHARESCU - Didactica specializrii Informatic

III. Metode, tehnici si procedee didactice

Sarcinile didactice se realizeaza cu ajutorul metodelor, tehnicilor si procedeelor didactice. Folosirea


judicioasa a metodelor are o deosebita importanta pentru reusita activitatii de la catedra; pe de alta
parte, continuturile fiecarei discipline si obiectivele pe care si le propune sa le ndeplineasca, pretind
metode adecvate. Adoptarea si nu adaptarea metodelor de predare ale unor discipline, la alte
discipline pot conduce la rezultate contradictorii.
Metoda, n limba greaca metodos (odos=cale, drum si metha=spre), nsemna calea de urmat n
scopul atingerii unui obiectiv sau modalitatea de cautare (si descoperire) a adevarului.
Un proces instructiv-educativ eficient presupune un demers adecvat realizat printr-o buna
organizarea activitatii si o decizie corecta n ceea ce priveste alegerea si aplicarea metodelor de
instruire.
Metodele reprezinta forme specifice de organizare a relatiei profesor-elev si elev-cunostinte si
cuprind o suita de procedee care vizeaza cunoasterea, instruirea si formarea personalitatii.
Procedeul este forma de exprimare a metodei, modalitatea de realizare practica a acesteia. Relatia
metoda-procedeu este dinamica, astfel nct o metoda poate deveni procedeu n cadrul altei metode
si invers. n aplicarea unor metode ca explicatia, descrierea sau povestirea, prezentarea unei schite
(demonstratia) reprezinta un procedeu, cum n aplicarea metodei demonstratiei, explicatia poate fi
un procedeu, la rndul ei.
n literatura de specialitate, metoda este definita ca o maniera de a actiona practic, sistematic si
planificat, ca o tehnica de a atinge un obiectiv prestabilit.
Modalitatea de abordare a procesului instructiv-educativ, prin organizarea eficienta si combinarea
optima a metodelor, mijloacelor, tehnicilor si procedeelor didactice, se numeste strategie didactica.
In cadrul unui sistem de instruire, metodologia didactica trebuie sa fie consonanta cu toate
modificarile si transformarile survenite in ceea ce priveste finalitatile educatiei, continuturile
invatamantului, noile cerinte ale elevilor si societatii. Metodologia se cere a fi supla si permisiva la
dinamica schimbarilor care au loc in componentele procesului instructive-educativ. Calitatea unei
tehnologii este data de flexibilitatea si deschiderea ei fata de situatiile si exigentele noi, complexe
ale invatamantului contemporan.
O metoda nu este buna sau rea in sine, ci prin raportarea ei la situatia didactica respective, criteriul
oportunitatii sau adecvarii la o anumita realitate fiind cel care o poate face mai mult sau mai putin
eficienta. In acelasi timp, nu numai adecvarea externa constituie un indicator al pertinentei metodei,
ci si congruenta secventelor care o compun, precum si alternanta, succesivitatea artificiilor
metodologice, calitatea coordonarii si articularii intre metode, intre un procedeu si o metoda.
Calitatea metodologica este un aspect ce tine de oportunitate, dozaj, combinatorica intre metode sau
ipostaze ale metodelor; este o chestiune de articulare calitativa si mai putin de preeminenta ori
extensiune a unei metode in dauna alteia. A spune aprioric ca o metoda este mai buna decat alta( sau
ca o metoda este de dorit ), fara a tine cont de contextul in care metoda respectiva este eficienta,
constituie o afirmatie hazardata si chiar lipsita de sens.
Metodologia de instruire trebuie sa respecte o serie de exigente si cerinte:
punerea in practica a noi metode si procedee de instruire care sa solutioneze adecvat noile
situatii de invatare;
dezvoltarea in "cantitate" a metodologiei, prin adaptarea si integrarea unor metode
nespecifice, din alte spatii problematice, dar care pot rezolva satisfacator unele cerinte (de
pilda, folosirea in invatamant a brainstorming - ului, care este la origine o metoda de

-3-
Eugen ZAHARESCU - Didactica specializrii Informatic
dezvoltare a creativitatii); crestarea cantitativa a metodelor nu este insa solutia cea mai
fericita;
folosirea pe scara mai larga a unor metode activ participative, prin activizarea structurilor
cognitive si operatorii ale elevilor si prin apelarea la metode pasive numai cand este nevoie;
maximizarea dimensiunii active a metodelor si minimalizarea efectelor pasive ale acestora;
fructificarea dimensiunii si aspectelor "calitative" ale metodei;
extinderea utilizarii unor combinatii si ansambluri metodologice prin alternari ale unor
caracteristici(in planurile activitate-pasivitate, abstractizare-concretizare, algoritmicitate-
euristicitate, etc), si nu prin dominanta metodologica;
renuntarea la o metoda dominanta in favoarea varietatii si flexibilitatii metodologice, care sa
vina in intampinarea nevoilor diverse ale elevilor si care sa fie adecvate permanent la noile
situatii de invatare;
instrumentalizarea optima a metodologiei prin integrarea unor mijloace de invatamant
adecvate care au un aport autentic in eficientizarea predarii-invatarii; nu este vorba de o
simpla adaugare a unui mijloc de invatamant, oricat de sofisticat ar fi el, ci de o
redimensionare, o pregatire a acestuia in perspectiva metodologica;
extinderea folosirii unor metode care solicita componentele relationale ale activitatii
didactice, respectiv aspectul comunicational pe axa profesor-elevi sau pe directia elevi-elevi;
atenuarea tendintei magistrocentriste a metodologiei didactice; intarirea dreptului elevului
de a invata prin participare, alaturi de altii;
accentuarea tendintei formativ educative a metodei didactice; extinderea metodelor de
cautare si identificare ale cunostintelor, si nu transmitere a lor pe cont propriu, cultivarea
metodelor de autoinstructie si autoeducatie permanente; promovarea unor metode care ii
ajuta efectiv pe elevi in sensul dorit; adecvarea metodelor la realitatea existenta,
"pragmatizarea" metodologiei.
Metodele de predare-invatare se clasifica din punct de vedere istoric in:
1.Metode traditionale(clasice) cum ar fi:
expunerea;
conversatia euristica;
observarea;
demonstratia;
exercitiul;
lucrul cu manualul.
2.Metode moderne, de data mai recenta, cum ar fi:
algoritmizarea;
problematizarea;
modelarea;
metoda cazului;
metoda jocului;
jocul bazat pe roluri asociate;
invatarea pe simulatoare;
metoda proiectului;
instruirea programata;
metode de stimulare a creativitatii(brainstorming-ul).

-4-
Eugen ZAHARESCU - Didactica specializrii Informatic
Expunerea consta in prezentarea de catre profesor a unor cunostinte noi, pe cale orala, in structuri
bine inchegate, ceea ce garanteaza o eficienta sporita, prin transmiterea unui volum mare de
informatii intr-o unitate de timp determinate. In functie de natura si amploarea deductiilor si
argumentelor desfasurate, de stilul discursive si de concretetea limbajului folosit, expunerea
cunoaste mai multe variante: povestirea, explicatia, prelegerea, expunerea universitara, expunerea
cu oponent.
Povestirea este o naratiune simpla, intr-un limbaj expresiv, folosita cu precadere la clasele mici.
Prin ornamentarea discursului cu figuri de limbaj se realizeaza o participare afectiva a elevilor, se
stimuleaza imaginatia, se antreneaza noi motivatii si disponibilitati de invatare. Cu acest prilej, se
pun in miscare operatii logice mai complicate precum inductia, deductia, comparatia, sinteza,
analiza, analogia. Accentul cade, totusi, pe receptare si mai putin pe interpretarea cunostintelor.
n functie de mostenirea culturala, experienta individuala sau cea dobndita prin activitatea practica
de nvatare, metodele folosite pot fi clasificate n 3 categorii:
1. Metode de transmitere si nsusire de cunostinte:
de comunicare orala, expozitive (povestirea, descrierea, instructajul) si conversative
(conversatia euristica, discutia colectiva, problematizarea);
de comunicare scrisa (lucrul cu manualul), lectura explicativa, lectura independenta, etc.
2. Metode de nvatare dirijata sau nedirijata:
metode de observare directa (observarea sistematica si independenta, experimentul, studiul
de caz);
metode de studiu cu ajutorul modelelor
instruire programata si nvatare asistata de calculator.
3. Metode bazate pe actiune:
metode de nvatare bazate pe actiune directa (exercitii, probleme, lucrari
practice),
metode de nvatare prin actiune simulata (folosirea simulatoarelor, a
jocurilor didactice).
Metodele pot fi mpartite dupa registrul n care actioneaza:
registrul simbolic (modelarea logico-matematica, algoritmizarea, analiza structurala,
instruirea asistata de calculator, statistica, exercitiul, etc.)
registrul figural (descrierea, observarea, demonstratia)
registrul actional (experimentul, lectura, lucrul cu manualul, documentarea, proiectarea,
investigarea, referatul, studiul comparativ).
Rolul pe care l joaca elevul n activitatea de instruire clasifica metodele n urmatoarele categorii:
cu rol pasiv (povestirea, descrierea, explicatia, prelegerea, demonstratia, lectura,
nvatarea cu ajutorul mijloacelor audio-video);
cu rol semiactiv (conversatia euristica, observarea, dezbaterea, problematizarea, discutia
dirijata);
cu rol activ (brainstorming-ul sau asaltul de idei, lucrarile de laborator, exercitiul,
rezolvarea de probleme, jocul didactic, modelarea, modelarea logico-matematica, lucrul cu
manualul, algoritmizarea, instruirea asistata de calculator, dezbaterea, ancheta, sondajul,
referatul, proiectul, etc.)

-5-
Eugen ZAHARESCU - Didactica specializrii Informatic

-6-
Eugen ZAHARESCU - Didactica specializrii Informatic
III.1. Functiile metodelor didactice
-----------------
Ansamblul metodelor si procedeelor didactice de predare, nvatare si evaluare formeaza
metodologia procesului de nvatamnt sau metodologia instruirii.
n procesul instructiv educativ, metodele didactice ndeplinesc anumite functii, care vizeaza
deopotriva cunoasterea (asimilarea cunostintelor, gndirea), instruirea (formarea priceperilor,
deprinderilor, abilitatilor), ct si formarea trasaturilor personalitatii:
functia cognitiva, de dobndire de noi cunostinte;
functia normativa. Prin metodele de care dispune, profesorul organizeaza, dirijeaza si
corecteaza n mod continuu procesul de instruire, n vederea optimizarii acestuia.
functia motivationala, potrivit careia, o metoda bine aleasa poate strni si mentine interesul
elevului, curiozitatea, dorinta de cunoastere si actiune;
functia operationala sau instrumentala, potrivit careia metoda este un intermediar ntre elev si
unitatea de continut;
functia formativ-educativa, care atribuie metodei calitatea de instrument de exersare si
dezvoltare a proceselor psihice si motorii, simultan cu nsusirea cunostintelor, formarea
deprinderilor, dezvoltarea aptitudinilor, opiniilor, convingerilor, sentimentelor si calitatilor
morale.
n cele ce urmeaza se vor analiza metodele utilizate n predarea informaticii: expunerea,
conversatia, problematizarea, modelarea, demonstrarea folosind materialul intuitiv, exercitiul,
nvatarea pe grupe mici, lucrul cu manualul, jocurile didactice, instruirea programata, nvatarea
asistata de calculator.
-----------------------
III.2. Adaptarea metodelor clasice la specificul disciplinei

Crearea situatiilor optime de nvatare presupune cunoasterea, selectarea, aplicarea si chiar


inventarea unor metode mai eficiente. Disciplinele de informatica nu dispun exclusiv de metode
proprii, ci recurg la adaptarea metodelor de predare de la alte discipline, tind cont de:
dinamica continuturilor si particularitatile metodice ale predarii disciplinei,
individualizarea nvatarii informaticii, ca disciplina deschisa si dinamica,
activismul care pretinde o participare prioritara constienta a elevului la procesul de
autoinstruire,
studiul informaticii att ca disciplina autonoma ct si ca instrument operational al altor
discipline.
n tratarea acestor metode se va urmari cu predilectie particularitatile specifice predarii disciplinelor
de informatica si n special, a aplicatiilor practice de laborator si contributia informaticii la
realizarea obiectivelor didactice ale disciplinelor n nvatamntul preuniversitar.
-----------------
III.2.1. Expunerea sistematica a cunostintelor
Dintre formele pe care le mbraca expunerea sistematica a cunostintelor (povestirea, prelegerea si
explicatia), informatica utilizeaza cu precadere explicatia. Elementele explicative domina procesul
de instructie informatica, acestea fiind caracteristice atingerii unor obiective care presupun formarea
de deprinderi si abilitati practice de utilizare a unor produse soft deseori complicate si dominate de
interfete neprietenoase (netransparente).
-7-
Eugen ZAHARESCU - Didactica specializrii Informatic
Expunerea nu se desfasoara n conditii perfect univoce, nici la disciplinele carora le este
caracteristica ca metoda. La informatica aceasta se ntmpla cu att mai putin.
Elevul primeste n conditii univoce ce i se comunica n functie de nivelul de cunostinte dobndit, de
propriile-i presupuneri, experienta sa practica, de nivelul sau de gndire, de ntelegerea codului de
comunicatie, de gradul de receptivitate, concentrare si atentie. Profesorul trebuie sa reproiecteze
lectia prin prisma posibilitatilor elevilor si cu mijloacele lor de gndire. Accentul trebuie pus pe
rationament, prin argumentari temeinice, prin scoaterea n evidenta a modului n care trebuie sa se
gndeasca.
n informatica recurgem la metoda expunerii atunci cnd tema este complet noua si printr-o metoda
activa nu se poate descoperi noutatea sau metoda activa este ineficienta din punct de vedere al
operativitatii. Dam n continuare cteva situatii n care explicatia este recomandata ca metoda:
a) explicatia cu scopul ntelegerii unor notiuni date prin definitie:
introducerea notiunii de algoritm, caracteristici, reprezentare;
introducerea tipurilor de date si a operatiilor cu acestea n diferite limbaje de programare;
prezentarea unor comenzi, functii si proceduri standard;
introducerea notiunii de alocare dinamica, structuri de date alocate dinamic (liste, stive, cozi,
arbori, etc.)
b) explicatia cu scopul ntelegerii unor rationamente sau metode de memorare sau de prelucrare:
metode de reprezentare a unor structuri de date,
prezentarea unor algoritmi clasici,
prezentarea unor programe utilitare, softuri de aplicatie, etc.
Asupra acestui ultim exemplu se cuvine a se insista prin cteva precizari. Este cunoscut fatul ca,
pentru prezentarea editoarelor (de texte si grafice) sau a altor softuri pe care programa scolara le
prevede, inclusiv pentru prezentarea comenzilor sistemelor de operare se poate recurge la diferite
"procedee" de predare, pe care le vom enumera:
a) expunerea (la tabla) cu desenarea meniurilor si prezentarea functiilor fiecarei optiuni, urmnd ca
elevul n cadrul lectiilor de aplicatii practice de laborator sa exerseze fiecare functie n parte,
individual sau n grupuri mici de lucru,
b) prezentarea (demonstrarea) meniurilor si functiilor fiecarei optiuni simultan cu exersarea
acestor functii n momentul prezentarii lor, n cadrul orelor de aplicatii practice de laborator,
c) prezentarea meniurilor si functiilor fiecarei optiuni simultan cu demonstrarea practica n
momentul prezentarii lor de catre profesor, sarcina elevului fiind numai aceea de a urmari si retine
modul de executare a operatiilor prezentate de profesor, urmnd ca elevul sa aplice cunostintele
dobndite n cadrul orelor de laborator, n aplicatii ample care necesita utilizarea n mod repetat si n
situatii diferite a functiilor fiecarei optiuni din meniul discutat.
Pentru grupuri mici poate fi folosit numai calculatorul ca atare, daca elevii pot fi asezati n preajma
acestuia astfel nct fiecare sa poata observa fara efort ecranul.
Indiferent de continutul lectiei, metoda expunerii nu se foloseste dect foarte rar pe parcursul unei
ore ntregi, aceasta alternnd cu alte metode de predare.
-----------
III.2.2. Metoda conversatiei
Metoda conversatiei consta n dialogul dintre profesor si elev, n care profesorul trebuie sa apara n
rolul unui colaborator care nu pune numai ntrebari, ci si raspunde la ntrebarile elevilor. Prin
metoda conversatiei se stimuleaza gndirea elevilor n vederea nsusirii, fixarii si sistematizarii
cunostintelor si deprinderilor, n vederea dezvoltarii spiritului de colaborare si de echipa.

-8-
Eugen ZAHARESCU - Didactica specializrii Informatic
Metoda conversatiei este frecvent utilizata n nvatarea informaticii, determinnd un dialog continuu
ntre elev si profesor, cu conditia respectarii unor reguli elementare de colaborare constructiva, care
sa nu determine diminuarea demersului didactic, ci sa-l amplifice si sa-l consolideze.
Conversatia didactica poate sa mbrace forme diferite n functie de anumite criterii:
a) dupa numarul de persoane:
individuala, cnd se poarta ntre un elev si profesor;
colectiva, cnd ntrebarile sunt adresate ntregii clase, iar raspunsurile vin de la diferiti elevi;
b) dupa obiectivele urmarite n diferite variante de lectii:
introductiva, folosita n momentul captarii atentiei si reactualizarii cunostintelor dobndite
anterior, forma a conversatiei care trezeste interesul pentru lectie,
expozitiva, n timpul prezentarii noii lectii,
pentru fixarea noilor cunostinte,
recapitulativa, atunci cnd se urmareste recapitularea si sistematizarea unor continuturi
prezentate anterior,
evaluativa, realizata pe parcursul procesului de verificare si evaluare, etc.
Conversatia este importanta prin faptul ca ajuta la formarea limbajului de specialitate, un instrument
pretios si indispensabil pentru dezvoltarea rationamentului, gndirii elevului.
Dificultatile pe care elevul le ntmpina n formarea limbajului de specialitate pot lasa urme n plan
afectiv, se pot repercuta asupra dezvoltarii inteligentei; de aceea se impune o analiza amanuntita a
cauzelor acestor dificultati, scoaterea lor n evidenta facndu-se prin examinari scrise, orale,
reprezentari schematice, utilizarea simbolurilor specifice.
Stapnirea limbajului se reflecta n rezolvarea problemelor si ntelegerea textelor si documentatiilor
de specialitate, nestapnirea lui provoaca inhibitie, imposibilitatea comunicarii sau chiar o
comunicare si o ntelegere defectuoasa, facndu-l pe elev timid, incoerent sau chiar ridicol n
exprimare.
------------------
III.2.3. Problematizarea si nvatarea prin descoperire
Predarea si nvatarea prin problematizare si descoperire presupun utilizarea unor tehnici care sa
produca elevului constientizarea conflictului dintre informatia dobndita si o noua informatie,
determinnd pe elev sa actioneze n directia lichidarii conflictului prin descoperirea unor noi
proprietati ale fenomenului studiat.
Aceste situatii-problema pot sa apara ntre cunostintele elevului si cerintele problemei de rezolvat,
n momentul selectarii dintre cunostintele anterioare a celor cu valoare operationala, n momentul
integrarii notiunilor selectate ntr-un sistem care este perceput constient ca incomplet sau ineficient
operational si prin urmare, fara descoperirea unor noi proprietati el nu va conduce la rezolvarea
problemei.
Problematizarea are interferente cu conversatia, ntrebarile individuale sau frontale care se
adreseaza gndirii, rationamentului, nasc situatii conflictuale. Generarea acestor situatii-problema
trebuie produsa astfel nct ntrebarile sa apara n mintea elevului fara ca acestea sa fie puse de catre
profesor. Ca disciplina cu caracter formativ, nu numai informativ, informatica si propune formarea
unei gndiri algoritmice, sistematice si riguroase, care sa promoveze creatia, sa stimuleze
imaginatia si sa combata rutina. Chiar daca aparent travaliul informatic se sprijina pe anumite
sabloane, acestea reprezinta numai tendinte utile de standardizare.
Problematizarea si descoperirea care o nsoteste, fac parte dintre metodele formativ-participative,
care solicita gndirea creatoare a elevului, i pun la ncercare vointa, i dezvolta imaginatia si-i
mbogatesc experienta. n lectiile n care se aplica aceste metode profesorul alege problemele, le

-9-
Eugen ZAHARESCU - Didactica specializrii Informatic
formuleaza, dirijeaza nvatarea si controleaza munca depusa de elev n toate etapele activitatii.
Aceasta metoda este caracteristica unor lectii de aplicatii practice de laborator, dar mai cu seama
este evidentiata ca procedeu n aplicarea metodelor active, de studiu individual.
--------------
III.2.4. Modelarea
Modelarea ca metoda pedagogica este definita ca un mod de lucru prin care gndirea elevului este
condusa la descoperirea adevarului cu ajutorul modelului, gratie rationamentului prin analogie.
Modelarea similara consta n realizarea unui sistem de aceeasi natura cu originalul, care sa permita
evidentierea trasaturilor esentiale ale originalului. Aceasta metoda este frecvent ntlnita n
informatica, n elaborarea algoritmilor utiliznd o anumita metoda clasica de elaborare.
Modelarea analogica nu presupune o asemanare perfecta cu originalul, ci numai o analogie.
Momentele cunoasterii n procesul modelarii sunt:
trecerea de la original la model,
transformarea modelului sau experimentarea pe model,
transferul pe original a rezultatelor obtinute pe model,
verificarea experimentala pe original, a proprietatilor obtinute pe model.
Trecerea de la original la model se face prin simplificare. Se impune ca simplificarea sa nu fie
exagerata pentru a nu se omite prin ea trasaturile esentiale ale originalului. Totodata trebuie sa nu se
scape din vedere ca valoarea modelului va fi apreciata prin prisma eficacitatii lui, adica a
posibilitatilor pe care le ofera pentru atingerea scopului si ca noile informatii obtinute pe baza
modelului vor fi transferate cu grija asupra originalului, avnd n vedere diferenta dintre model si
original.
O clasificare a modelelor dupa natura suportului sub care se vehiculeaza informatia, le mpart n:
modele materiale
modele ideale
Folosirea modelelor ideale n nvatare deschide pentru informatica o impresionanta arie de
aplicabilitate. Utilizarea informaticii n predarea altor discipline, de la artele plastice (muzica,
pictura, sculptura) la cele mai diverse domenii ale tehnicii, prin intermediul programelor de
nvatare, este o realitate evidenta.
----------
III.2.5. Demonstrarea materialului intuitiv
Prin demonstratie se ntelege prezentarea sistematica si organizata a unor obiecte, procese, etc. sau
producerea unor experiente, fenomene n fata elevilor, cu scopul de a usura ntelegerea si executarea
corecta a unor activitati.
n demonstratie un rol deosebit l joaca intuitia, despre definirea careia parerile sunt diferite:
intuitia pare un fel de experienta mintala,
o simpla observare si notare a unor fapte,
un rationament de tip inductiv.
Intuitia realizeaza corelatia ntre imagine si cuvnt, fiind att sursa de cunostinte ct si mijloc de
verificare. Cu toate ca exista pareri care considera perimata predarea intuitiva n informatica,
experienta practica la catedra dovedeste ca ea este utila pentru marirea accesibilitatii notiunilor de
informatica, mai ales la clasele mici. Informatica nu poate fi desprinsa dect artificial de bazele ei
intuitive si de extinderea ei n realitatea cotidiana. Convertirea principiului intuitiei n metoda
- 10 -
Eugen ZAHARESCU - Didactica specializrii Informatic
demonstratiei se realizeaza n functie de materialul intuitiv: machete, grafica, film didactic,
televiziune scolara, softuri de nvatare.
Materialul didactic folosit n informatica se sustrage de la criticile la care este supus materialul
didactic static, acesta fiind conceput ntr-o dinamica a procesului pe care-l reprezinta prin
exploatarea facilitatilor oferite de afisarea pe ecranul calculatorului a mai multor imagini succesive
si nu prin desenarea lor statica pe alte suporturi.
Este evident ca acest mijloc didactic nu poate nlocui (nici macar suplini) exercitiul individual si
nici cadrul didactic. Efortul profesorului este cu totul special. Nu este suficient ca un elev sa vada
un material, el trebuie nvatat "sa vada". Elevul trebuie sa vada exact, precis si ordonat. Prin aceasta
se realizeaza o parte a obiectivului principal al nvatarii informaticii si anume formarea
rationamentului si a gndirii algoritmice.
----------
III.2.6. Metoda exercitiului
Exercitiile sunt actiuni efectuate n mod constient si repetat de catre elev cu scopul dobndirii unor
priceperi, deprinderi si cunostinte noi, pentru a usura alte activitati si a contribui la dezvoltarea altor
aptitudini. nsusirea cunostintelor de informatica este organic legata de exersarea utilizarii unor
softuri de aplicatie, de rezolvarea unor probleme de programare, etc. Nu exista lectie n care sa nu
se aplice aceasta metoda.
Avantajele metodei sunt concretizate n rezultatele aplicarii ei:
formeaza o gndire productiva,
ofera posibilitatea muncii independente,
ofera posibilitatea analizei diverselor metode si solutii de rezolvare a problemelor,
activeaza simtul critic si autocritic si i nvata pe elevi sa-si aprecieze rezultatele si metodele
de lucru,
ofera posibilitatea depistarii si eliminarii erorilor.
Este limpede ca aceasta metoda nu contribuie numai la formarea priceperilor si deprinderilor de
lucru cu calculatorul, ci aduce un aport substantial la dezvoltarea unui rationament flexibil si
operant.
Pentru profesor, alegerea, formularea si rezolvarea problemelor si apoi exploatarea rezultatelor
obtinute constituie o sarcina de importanta deosebita.
Utilizarea pe scara larga a acestei metode a condus la o clasificare a exercitiilor si problemelor,
clasificare ce are la baza aportul capacitatilor intelectuale necesare rezolvarii lor:
exercitii si probleme de recunoastere a unor notiuni, formule, metode.
Spre exemplu, elevilor li se prezinta metoda backtracking si utiliznd-o, se genereaza
permutarile, aranjamentele, combinarile, apoi li se cere sa genereze toate functiile injective,
surjective, bijective definite pe o multime cu m elemente, cu valori ntr-o multime cu n
elemente.
probleme si exercitii aplicative ale unor formule sau algoritmi cunoscuti.
probleme care permit nsusirea unor notiuni.
n rezolvarea unei probleme de informatica (de programare) este necesar sa se tina seama de
urmatoarele etape:
analiza initiala a problemei
rezolvarea propriu-zisa a problemei
verificarea solutiei sau solutiilor obtinute

- 11 -
Eugen ZAHARESCU - Didactica specializrii Informatic
Aceste etape cuprind n esenta:
nsusirea enuntului,
discutarea problemei si stabilirea algoritmului de rezolvare,
rezolvarea propriu-zisa,
verificarea solutiilor.
Aceste etape se pot modifica dupa natura problemelor. Acolo unde problema permite mai multe cai
de rezolvare, profesorul analizeaza toate aceste cai si selecteaza pe cele mai importante
propunndu-le spre rezolvare pe grupe, comparnd rezultatele, avantajele si dezavantajele fiecarei
metode n parte. Se va evidentia n mod obligatoriu cea mai buna solutie.
Exemplu. Se cere elevilor determinarea arborelui partial de cost minim asociat unui graf, prin
algoritmul lui Kruskal.
------------
III.2.7. Metoda nvatarii n grupuri mici
Activitatea de nvatare n grup se defineste ca o metoda n care sarcinile sunt executate de grupuri
mici de elevi, grupuri care sunt autoconstituite si care se autodirijeaza.
Activitatea n informatica se desfasoara n echipa, travaliul individual fiind o componenta a muncii
corelate din cadrul unui grup de lucru. Tehnicile de organizare a muncii, n unitatile de informatica
evidentiaza ca forma de organizare "echipa programatorului-sef", echipa n care fiecare membru are
sarcini bine stabilite (de analiza, programare, implementare, exploatare), sarcini corelate ntre ele.
Este normal ca si activitatea didactica sa recurga la metode de nvatare colectiva, fara a neglija nsa
munca individuala, ci doar privind-o pe aceasta ca o componenta a muncii n echipa.
Profesorii recunosc eficacitatea unei astfel de organizari a activitatii didactice si o integreaza n
arsenalul metodic al predarii disciplinei. Criteriile de formare a grupelor sunt n functie de
obiectivele urmarite (nsusirea de noi cunostinte, rezolvare de probleme, etc.):
grupuri omogene, formate din elevi cu acelasi nivel de cunostinte,
grupuri eterogene, formate din elevi de toate categoriile (foarte buni, buni si slabi), dar n
proportii apropiate,
grupuri formate pe criterii afective (prietenie, vecini de banca).

Etapele pretinse de aceasta metoda de nvatare sunt:


repartizarea materialului (problemelor) fiecarui grup,
munca independenta a grupurilor sub supravegherea profesorului,
discutarea n plen a rezultatelor obtinute.
Activitatea profesorului se concretizeaza n doua etape; una proiectiva n care pregateste materialul
de repartizat pe grupe si materialul suplimentar pentru elevii buni si alta, de ndrumare si
supraveghere si de animare a activitatii grupelor de lucru.
Este de asemenea gresit a se lucra mereu cu grupuri constituite dupa aceleasi criterii, pentru ca fie
ca sunt suprasolicitati elevii buni din grupurile eterogene, iar elevii slabi se bazeaza exclusiv pe
aportul liderilor de grup, fie ca, n grupurile omogene, elevii slabi se complac n postura n care se
afla si nu mai ncearca sa scape de acest calificativ.
---------
III.2.8. Metoda lucrului cu manualul si documentatia
Manualele scolare, purtatoare ale valentelor formative prin deosebitul lor continut metodic si
didactic, reprezinta o limita impusa de programa scolara din punct de vedere al continutului

- 12 -
Eugen ZAHARESCU - Didactica specializrii Informatic
informativ. n informatica, mai mult dect n alte domenii, manualul este supus perisabilitatii
continuturilor prin frecventa cu care disciplina este receptiva la noutatile domeniului.
Metoda lucrului cu manualul este un aspect al studiului individual si se introduce ca metoda, treptat
sub directa ndrumare si supraveghere a profesorului. Sunt discipline si profesori care aplica n mod
abuziv aceasta metoda. Pe lnga efectele negative asupra nvatarii, aceste abuzuri ascund si alte
aspecte care nu fac obiectul acestei lucrari.
Nu orice lectie se preteaza la a fi nsusita din manual. Metoda se aplica numai lectiilor care au n
manual o redactare sistematica si accesibila nivelului de vrsta si cunostinte ale elevilor. Metoda
poate fi aplicata pentru studiul unor aplicatii soft, limbaje procedurale (de exemplu HTML) sau n
studiul comenzilor sistemelor de operare. Elevilor li se recomanda studiul temei stabilite pentru
acomodarea cu notiunile, apoi profesorul reia prezentarea cu sublinierea aspectelor esentiale.
------------
III.2.9. Metoda jocurilor didactice
Jocurile didactice au valentele lor educative. Ca metoda de nvatare, jocurile didactice dau rezultate
deosebite n special la clasele din ciclul primar si gimnazial, nsa marele pericol care planeaza
asupra acestei metode de instruire l constituie acele aplicatii soft care au o ncarcatura educativa
redusa si prin atractivitate captiveaza si retin atentia elevului, uneori ore n sir, fara ca acesta sa
dobndeasca cunostinte sau deprinderi corespunzatoare cu efortul facut.
Un rol aparte se atribuie jocurilor manipulative, care conduc pas cu pas evoluia i desfurarea
aciunilor.
Alte tipuri de jocuri, numite reprezentative, reproduc i ilustreaz foarte adecvat diferite domenii
ale cunoaterii.
Chiar daca aceasta metoda nu este caracteristica studiului informaticii, la limita dintre jocul didactic
si nvatarea asistata de calculator se situeaza o buna parte dintre softurile de nvatare, att a
informaticii ct si a altor discipline.

III.2.10. Instruirea programata si nvatarea asistata


Procesul de predare-nvatare si verificare-evaluare functioneaza pe baza principiului cibernetic
comanda-control-reglare (autoreglare). Instruirea programata, ca metoda didactica presupune
construirea unor "programe" de nvatare, care prin fragmentarea materialului de studiat n secvente
realizeaza o adaptare a continuturilor la posibilitatile elevilor, la ritmul lor de nvatare, asigura o
nvatare activa si o informare operativa asupra rezultatelor nvatarii, necesara att elevului, ct si
profesorului, pentru autocorectare.
n elaborarea "programelor" de nvatare se au n vedere urmatoarele operatii:
a) precizarea obiectivelor operationale n functie de continut si posibilitatile elevilor,
b) structurarea logica a continutului dupa principiul pasilor mici si al nvatarii gradate,
c) fractionarea continutului n secvente de nvatare (unitati didactice de continut) inteligibile si
nlantuite logic,
d) fixarea dupa fiecare secventa a ntrebarilor, exercitiilor sau problemelor ce pot fi rezolvate pe
baza secventei informationale nsusite,
e) stabilirea corectitudinii raspunsurilor sau solutiilor elaborate. Aceasta se poate realiza fie prin
alegerea dintre mai multe raspunsuri posibile (trei, patru sau chiar cinci), iar n situatia n care nu a
fost ales raspunsul corect se recurge la ntrebari suplimentare, fie se elaboreaza un raspuns si se
compara cu cel corect.

- 13 -
Eugen ZAHARESCU - Didactica specializrii Informatic
Izolarea imputata nvatarii programate poate fi contracarata prin alternarea cu munca n grup sau
chiar prin nvatare programata n grup, situatie n care grupul parcurge n colectiv un program
special conceput n acest sens.
Departe de a-si fi epuizat resursele, nvatarea programata poate fi apreciata ca un sistem pasibil de
perfectionare si optimizare continua.
Perspectiva nvatarii asistate de calculator este certa. Ea ofera posibilitatea prezentarii programului,
verificarii rezultatelor si corectarii erorilor, modificnd programul dupa cunostintele si conduita
elevului. Programul nu numai ca transmite un mesaj informational, dar el poate mijloci formarea si
consolidarea unor metode de lucru, de nvatare. Se poate afirma ca nvatarea programata nu numai
ca nvata elevul, ci l nvata elevul cum sa nvete. Prin aplicarea acestei metode de nvatare nu se
ntrevede diminuarea rolului profesorului; dimpotriva sarcinile lui se amplifica prin faptul ca va
trebui sa elaboreze programe si sa le adapteze la cerintele procesului educativ. Orict de complete ar
fi programele de nvatare programata, profesorul ramne cea mai perfectionata masina de nvatat.
Valente speciale ale metodei nvatarii programate sunt oferite de softurile moderne de nvatare
asistata de calculator. Aceasta metoda moderna va constitui subiectul unui capitol separat.
n cadrul sistemului educativ, metodologia didactica se cere sa fie stabila si usor schimbatoare, n
dependenta de miscarile ce au loc pe plan educativ si social, n scopurile educatiei, continuturile
educatiei, cererilor noi a elevilor si comunitatii. E necesar ca, metodologia sa fie flexibila la
perturbatiile, ce au loc n cadrul procesului educativ.
O tehnologie metodica este considerata calitativa, n cazul n care este usor de schimbat, n cazuri si
situatii noi, ale nvatamntului modern.
Nu putem spune ca metoda respectiva este buna sau rea, ca idee, ci numai n cazul n care nu da
rezultate bune atunci cnd este implantata la o realitare a vietii. Calitatea unei metodologii, mai
depinde de aspect, dozaj, combinatii ale procedeelor utilizate.
Metodologia didactica, are forma unei caracatite, a carui directii sunt:
lansarea n practica a metodelor si procedeelor noi, care sa rezolve cazuri noi de nvatare;
dezvoltarea metodologiei, prin schimbarea unor metode si procedee, din alte directii
problematice, dar care pot solutiona unele cerinte;
utilizarea mai larga a unor metodologii si procedee, cu aspect activ si participativ.
largirea folosirii unor combinatii de procedee, prin eliminarea unor caracteristici, dar nu prin
dominanta metodologica
lipsirea de o metoda dominanta, n favoarea unei metodologii flexibile si variate, sa fie un
ajutor necesitatilor elevilor, sa se modifice n dependenta de noile cerinte ale educatiei;
instrumentalizarea corecta a metodologiei prin utilizarea unor tehnici de nvatare
corespunzatoare, care au un aport n dezvoltarea metodelor de predare-nvatare;
largirea utilizarii unei metode, care cere componente relationale ale procesului educativ, cum
ar fi, comunicarea dintre profesor-elev, elev-elev;
fixarea drepturilor elevilor de nvatare prin participarea vizavi fata de alti elevi;
sublinierea tendintei de predare-nvatare a metodei didactice;
largirea metodelor de cautare si identificare ale cunostintelor;
cultivarea metodelor de autoinstruire, autoeducare, autoevaluare continua
promovarea unor metode, care au scop direct de a ajuta elevii;
adecvarea metodelor la mediul ambiant.

- 14 -
Eugen ZAHARESCU - Didactica specializrii Informatic
Orice metoda didactica poate avea, note si caracteristici, care i vor da posibilitatea sa se
ncorporeze pe parcurs, n clasele de metode existente.
Nici o metoda, nu exista n stare pura, ci sub aspectul unor variante si stari diferite. Cel mai des
metodele actioneaza mpreuna, Ele apar si se concretizeaza n variante metodologice compozite,
prin eliminarea continua a unor trasaturi, si prin evidentierea uneia sau mai multor metode.
Sunt o serie de metode de baza, din care rezulta combinatii de metode si procedee perfecte.

- 15 -