Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pachet de Licitatie CL 2
Pag. 1/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
2 LUCRARI DE DEMOLARE................................................................................................. 10
2.1 CURATIREA SANTIERULUI SI DEMOLAREA ............................................................ 10
2.1.1 GENERALITATI ..................................................................................................... 10
2.1.2 CURATIREA SANTIERULUI.................................................................................. 10
2.1.3 DEMOLAREA STRUCTURILOR USOARE ............................................................ 10
2.1.4 SUPERVIZAREA LUCRARILOR ........................................................................... 11
2.1.5 SUCCESIUNEA LUCRARILOR DE DEMOLARE .................................................. 11
2.1.6 SIGURANTA .......................................................................................................... 11
2.1.7 METODE DE DEMOLARE..................................................................................... 11
2.1.8 AZBEST SI ALTE MATERIALE PERICULOASE ................................................... 12
2.1.9 INTRETINEREA STRAZILOR ................................................................................ 12
2.1.10 CONTROLUL TRAFICULUI ................................................................................... 12
2.1.11 PREVENIREA INCENDIILOR ................................................................................ 12
2.1.12 INDEPARTAREA MOLOZULUI ............................................................................. 12
2.2 DESFACERI DE PAVAJE ............................................................................................ 13
3 TERASAMENTE ................................................................................................................ 13
3.1 TERASAMENTE PENTRU CONSTRUCTII ................................................................. 13
3.1.1 GENERALITATI ..................................................................................................... 13
3.1.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA ................................................... 13
3.1.3 MATERIALE .......................................................................................................... 14
3.1.4 EXECUTAREA LUCRARILOR ............................................................................... 14
3.1.5 VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR. ABATERI ADMISE .............................. 18
3.2 TERASAMENTE PENTRU DRUMURI ......................................................................... 20
3.2.1 PREVEDERI GENERALE ...................................................................................... 20
3.2.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA: .................................................. 20
3.2.3 MATERIALE FOLOSITE ........................................................................................ 21
3.3 MATERIALE GEOCOMPOZITE................................................................................... 22
3.3.1 GEOGRILE ............................................................................................................ 22
3.3.2 GEOTEXTILE ........................................................................................................ 23
3.3.3 GEOMEMBRANE .................................................................................................. 25
3.3.4 ASIGURAREA SI CONTROLUL CALITATII ........................................................... 29
3.3.5 REALIZAREA SISTEMULUI DE IMPERMEABILIZARE ......................................... 33
3.3.6 ACCEPTAREA SISTEMULUI DE IMPERMEABILIZARE ....................................... 38
3.3.7 PRESCRIPTII DE EXECUTIE: ............................................................................... 39
4 CONSTRUCTII ................................................................................................................... 48
4.1 STRUCTURA DIN BETON .......................................................................................... 48
4.1.1 GENERALITATI ..................................................................................................... 48
Pag. 2/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 3/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 4/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 5/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 6/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 7/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 8/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 9/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
2 LUCRARI DE DEMOLARE
2.1.1 GENERALITATI
Inaintea inceperii oricaror lucrari de demolare se va face de catre Antreprenor un releveu detaliat si o examinare a
structurii. Vor fi luate in considerare toate relatiile/legaturile cu proprietatile adiacente sau structuri vecine care pot fi
afectate de lucrarile de demolare. Antreprenorul va verifica stabilitatea generala a structurii de demolat si se va informa
asupra posibilelor elemente instabile. Se vor identifica elementele de legatura si se vor proteja in vederea asigurarii unui
nivel de siguranta pentru succesiunea etapelor de demolare si de a asigura stabilitatea partilor structurale nedemolate
inca. Pe tot parcursul lucrarilor de demolare se vor folosi metode, materiale si echipamente/utilaje astfel incat sa
protejate vietile omenesti si valorile materiale.
Pag. 10/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Acolo unde este necesar, schela va fi protejata pe tot perimetrul acesteia spre drumuri, strazi sau pasaje pietonale prin
executarea unei imprejmuiri din tabla de otel ondulata cu o inaltime de cel putin 2 m; imprejmuirea va permite evacuarea
molozului, excavarea necesara pentru instalarea picioarelor de schela, suporti pentru imprejmuire, intretinerea si
evacuarea schelei, semnalizari, iluminat etc.
Schele din otel de tip cadre cu legaturi, vor fi realizate in conformitate cu standardele/reglementarile in vigoare, pretul
unitar va include transportul, intretinerea, asamblarea, ancorarea, dezasamblarea etc. pentru o inaltime maxima de 12
m; vor include platforme din elemente de 5 cm grosime.
2.1.6 SIGURANTA
Antreprenorul va asigura ca utilajele/echipamentele folosite indeplinesc urmatoarele:
Sunt in concordanta cu tipul si scopul lucrarii la care sunt folosite, si sunt manevrate de operatori
competenti si experimentati,
Sunt intretinute in bune conditiuni de functionare pe toata durata lucrarilor.
Pe durata lucrarilor toti operatorii vor purta echipament de protectie individual corespunzator cum ar fi : casti de
protectie, ochelari de protectie, casti antifonice, masca protectie.
Se va evita supraincarcarea structurii cu moloz sau materiale rezultate din demolare. Materialele si molozul cazute se
vor indeparta cu grija pentru a preveni balansari, caderi, sau deplasarea acestora intr-o maniera care pune in pericol
securitatea personalului, structura adiacenta sau alte proprietati adiacente.
Antreprenorul va instala plase de protectie, imprejmuiri si bariere etc. pentru a preveni accidentele sau
vatamarile/degradarile ce ar putea rezulta din caderile sau proiectarile de materiale si/sau moloz.
Atunci cand sunt folosite mijloace mecanice cum ar fi macarale, ecavatoare hidraulice, ciocane pneumatice pentru
lucrarile de demolare, se va avea in vedere ca nici una din partile componente ale acestor utilaje sa nu vina in contact
cu retele subterane si supraterane. Antreprenorul va informa in timp util toate autoritatile competente cu privire la
lucrarile ce se vor executa pentru a se reamplasa aceste retele, dupa caz.
Pag. 11/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Vor fi folosite echipamente adecvate pentru sustineri temporare ale elementelor de rezistenta in timpul
desfacerii/demontarii acestora.
In cazul placilor cu o singura deschidere, acestea vor fi taiate in fasii paralele cu directia principala de armare si
demolate fasie cu fasie.
In general, lucrarile de demolare trebuie sa inceapa prin indepartarea a cat mai mult din incarcarile moarte, pe cat
posibil fara a afecta mai intai elemente principale de rezistenta. Lucrarile temporare (sprijinirile) sa fie executate astfel
incat sa suporte incarcarile cerute in cele mai defavorabile situatii. Sectiunile ce se demoleaza sa fie sprijinite de utilaje
de ridicare corespunzatoare si apoi taiate si lasate pe sol controlat.
Pag. 12/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
3 TERASAMENTE
3.1.1 GENERALITATI
Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru executia lucrarilor de terasamente.
La orice alte lucrari legate de terasamente, Antreprenorul trebuie sa tina cont de previziunile standardelor si normelor in
vigoare.
Antreprenorul trebuie, prin folosirea unui laborator propriu sau a unui laborator autorizat, sa faca toate testele necesare
si sa satisfaca toate cerintele rezultate din aplicarea acetor Caiete de Sarcini si la cererea Inginerului, Antreprenorul
trebuie sa faca teste suplimentare pe langa cele cerute de aceste Caiete de Sarcini.
In cazul in care lucrarile nu sunt in concordanta cu Caietele de Sarcini, Constractorul poate cere intreruperea lucrarilor si
sa indice actiunile necesare care se vor face pe cheltuiala Antreprenorului.
Pag. 13/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
C-29-86- Normativ privind imbunatatirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice;
3.1.3 MATERIALE
3.1.4.1 TRASAREA
Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente, Antreprenorul va face trasarile in concordanta cu proiectul.
Antreprenorul este responsabil pentru mentinerea tuturor trasarilor si daca este necesar restaurarea si relocarea lor.
Pag. 14/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 15/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
cand turnarea betonului de fundatii sau a celui de egalizare nu se face imediat dupa executarea sapaturii,
sapatura va fi oprita la o cota mai ridicata cu cel putin 30cm decat cota finala, pentru a impiedica
modificarea caracteristicilor fizicomecanice ale terenului de sub talpa de fundatie;
sapaturile de lungimi mari se vor organiza astfel incat pentru orice faza a lucrului, fundul sapaturii sa fie
inclinat spre unul sau mai multe puncte pentru a asigura colectarea apelor;
Antreprenorul va lua toate masurile necesare pentru a evacua apa colectata in zona excavata;
sapaturile mecanizate nu trebuie sa depaseasca profilul proiectat al sapaturii; in acest scop sapatura se va
opri cu cca. 30 cm deasupra cotei din proiect urmand ca diferenta sa fie executata manual;
pe parcursul executiei, Antreprenorul are obligatia de a solicita prezenta geotehnicianului pe santier, la
atingerea cotei de fundare pentru a stabili daca natura terenului de fundare corespunde cu studiul
geotehnic, si pentru intocmirea Procesului Verbal natura teren de fundare;
in cazul aparitiei pe fundul gropii, a unor crapaturi in teren, Antreprenorul va informa Inginerul, iar masurile
necesare vor fi luate de Geotehnician si Proiectant, cu acordul Inginerului;
in cazul umezirii superficiale datorate precipitatiilor atmosferice, fundul gropii trebuie lasat sa se usuce,
dupa care se vor indeparta cei 30cm, prin sapatura manuala, se va aviza ternul de fundare de catre
Geotehnicia, si apoi se poate incepe turnarea betonului de egalizare.
Pag. 16/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 17/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
-5 90
-10 60
-15 50
Temper
Procesul tehnologic si conditii de realizare Durata
atura
La atingerea temperaturilor critice mentionate in tabel , executarea umpluturilor se opreste luindu-se masuri de protejare
a a suparafetelor decapate cat si a celor realizate prin umplutura.
Toata activitatea de executare a umpluturilor trebuie sa fie concentrate pe portiuni mici de teren, activitate care trebuie
sa se desfasoare fara intrerupere astfel incat la sfarsitul zilei de lucru portiunea de lucrare sa fie complet terminata.
La asternerea si compactarea straturilor se vor evita pauzele in executie, iar asternerea se va face in straturi subtiri de
20 cm si se va alterna cu compactarea lor.
Indiferent de temperatura exterioara lucrarile de umpluturi se vor opri complet pe timp de ploaie sau ninsoare, iar
umpluturile trebuie protejate prin santuri si diguri impotriva spalarii.
Pag. 18/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 19/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 20/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
STAS 1709/3-90 - Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drumuri. Determinarea sensibilitatii la inghet a
pamanturilor de fundatie. Metoda de determinare.
STAS 2914-84 - Lucrari de drumuri.Conditii tehnice generale de calitate.
STAS 2916-84 - Lucrari de drumuri si cai ferate. Protejarea taluzurilor si santurilor. Prescriptii generale de proiectare.
STAS 7107/1-76 - Teren de fundare. Determinarea materiilor organice.
STAS 7107/3-74 - Teren de fundare. Determinarea continutului de carbonati.
STAS 8840-83 - Lucrari de drumuri. Straturi de fundatii din pamanturi stabilizate mecanic. Conditii tehnice generale de
calitate.
CD 31-2002 - Normativ pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii
STAS 9824-0-74 - Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor.Prescriptii generale.
STAS 9824-3-74 - Masuratori terestre. Trasarea pe teren a drumurilor publice proiectate.
STAS 9824-4-83 - Masuratori terestre. Trasarea pe teren a lucrarilor de arta. Supraterane
Paminturile clasificate ca bune pot fi deasemenea folosite ca si cele foarte bune, numai ca in procesul de compactare
intervine un atelir de compactare mai special (utilaje vibratoare)
Paminturile clasificate ca mediocre si rele, in cazul cind conditiile hidrologice locale sunt mediocre si nefavorabile, vor fi
folosite numai cu respectaea prevederilor STAS 1709.
In cazul in care paminturile prafoase si argiloase sunt folosite in conditii hidrologice locale nefavorabile se vor lua masuri
de stabilizare a acestora cu var, zgura, stabilizatori chimici, pina la 30 cm , lla partea superioara a terasamentului .
Se recomanda ca partea superioara a rambleelor la drumuri, pe 0,5 0,7 m inaltime si pe toata latimea sa se execute
din paminturi neprafoase.
Nu se vor utiliza in ramblee paminturi organice, miluri, namoluri, paminturi turboase si vegetale, paminturi cu consistenta
sub 0.75, precum si paminturile cu un continut mai mare de 5% de saruri solubile in apa.
Nu se vor introduce in umplutura bulgari de pamint inghetat sau cu continut de materi organice putrescibile (brazde,
frunzis, radacini, crengi..)
Pag. 21/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Apa salcie va putea fi folosita cu acordul Inginerului cu exceptia terasamentelor din spatele lucrarilor de arta.
Adaugarea eventuala a unor produse, destinate sa faciliteze compactarea nu se va face decat cu aprobarea clientului
in care se vor preciza si modalitatile de utilizare.
3.3.1 GEOGRILE
3.3.1.1 GENERALITATI
Pentru prevenirea aparitiei fisurilor, rosturilor si crpturilor de la suprafata imbrcmintii vechi pe suprafata
imbrcmintii noi sau armarea imbrcmintii asfaltice pe zonele de franare din vecintatea intersectiilor si pe zonele ce
vor deveni spatii de parcare este necesara folosirea geocompozitelor.
Utilizarea geocompozitelor pe aceste zone are ca scop prevenirea deformrii imbrcmintii asfaltice la actiunea fortelor
tangentiale, de franare si accelerare, si a celor statice de lung durat (date de vehiculele ce stationeaz).
In acest capitol sunt prezentate cateva prescriptii de executie, ce trebuiesc avute in vedere la punerea in oper a unui
geocompozit, prescriptii ce sunt valabile si pentru alte tipuri de materiale similare.
Pag. 22/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
sau manual, cu conditia sa se impinga egal pe toata lungimea rolei pentru a nu se aseza cu pliuri. Geogrila se asterne
cu geotextilul catre stratul de emulsie (geotextilul la partea de jos). Pentru a impiedica lipirea marginii, aceasta este
prevazuta cu o banda din material geotextil. In timpul derulrii rolei aceasta se va indeparta.
Nu este permis ca geogrilele sa aiba pliuri!
Suprapunerea geogrilei se va face pe 15 cm transversal (directie perpendiculara pe axul drumului) si 25 cm longitudinal
(la terminerea unei role). In zona suprapunerii intre cele doua geogrile se va aplica emulsie cationica (ca. 0,15 kg/m2).
Suprapunerile de la capatul rolelor se vor face tinandu-se cont de directia de turnare a asfaltului. Suprapunerile mai
multor straturi se vor decala (sa existe doar intersectii in forma literei T). In curba, materialul se va taia si se va
suprapune in asa fel incat s se adapteze la de raza curburii.
O pretensionare a geogrilei nu mai este necesara.
Peste geogrila nu se va circula inainte de a se turna primul strat de mixtur.
Imbinarile straturilor de mixturi nu se vor suprapune peste imbinarile geogrilei
Compactarea mixturii se face intai de catre grinda finisorului apoi cu cilindri usori, mijlocii sau cilindrii compactori pe
pneuri. Compactarea finala se poate face si cu cilindrii grei.
Folosirea cilindrilor vibratori la straturi de asfalt cu o grosime mai mica de 8 cm poate influienta negativ legatura intre
straturile de asfalt.
Cazuri de exceptie - In cazuri speciale cand se prevede o solicitare extrema a geogrilei prin intermediul repartizatorului,
ca de exemplu in pante sau la latimi extrem de mari, se recomanda protejarea geogrilei inainte de turnarea asfaltului,
prin intermediul unuei mixturi asfaltice sau a unui tratament de suprafata cu criblura.
Mixtura asfaltica se va pune in opera manual sau cu ajutorul unei instalatii speciale, montate pe camionul care in acest
caz va merge cu spatele.
Compactarea acestui strat se va face imediat dupa turnare, de ex. cu ajutorul cilidrului compactor de 2- 3 t. In final se
poate turna asfaltul cu ajutorul repartizatorului de asfalt.
Tratamentul cu criblura se va executa astfel: se va imprastia emulsia bituminoasa ca. 1,3 kg / m2 U 70 K dupa care se
va imprastia direct criblura 5 / 8 , 7 kg / m2 .
Compactarea acestui strat se va face imediat dupa turnare cu ajutorul unui cilidru compactor pe pneuri.
3.3.2 GEOTEXTILE
3.3.2.1 GENERALITATI
Prezentul caiet de sarcini se refera la executarea si receptionarea geotextilelor cu rol de filtrare si separare la fundatiile
de drumuri.
Prezentele specificatii se aplica pentru realizarea stratului de separatie geotextil la drumuri. El cuprinde conditiile tehnice
comune care trebuie indeplinite la proiectare, executie, controlul de calitate si conditiile de receptie a acestor lucrari.
Realizand un strat continuu, intre doua materiale cu caracteristici mecanice diferite (cu sau fara circulatie de apa), cel
mai adesea intre un strat de agregate naturale granulare si un pamant fin, umed, argilos, prafos sau nisipos, geotextilul
impiedica interpenetrarea lor sub actiunea circulatiei vehiculelor, a vibratiilor si compactarii. Prin aceasta actiune,
geotextilul asigura conservarea proprietatilor mecanice ale celor doua naturi de materiale aflate in prezenta.
In afara de actiunea anticontaminanta, geotextilul asezat pe suprafata patului de pamant, la drumuri, prin rezistenta sa
la tractiune, suficient de mare, preia eforturile de intindere rezultate din solicitarea la incovoiere a structurilor de
deasupra; reduce si omogenizeaza deformabilitatea pamantului si creste rezistenta la rupere a pamantului.
Principalele functii ale stratului de separatie geotextil pentru drumuri sunt:
Pag. 23/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
separarea, adica prevenirea penetrarii agregatelor naturale in patul de pamant al drumului si invers, a
pamantului in fundatie prin actiunea mecatica a circulatiei vehiculelor;
filtrarea, prevenirea migrarii particulelor fine argiloase si prafoase din pat in fundatie atunci cand se misca
apa;
ranforsarea, care determina schimbarea starii de solicitare a straturilor si preluarea de catre geotextil, a
solicitarilor de intindere, la care este supus. Ranforsarea este de doua tipuri:
- cu retinerea miscarii laterale a agregatelor naturale din fundatie caracteristica drumurilor cu pat
rezistent. Este cazul drumurilor definitive, unde nu se admite formarea fagaselor, iar eforturile si
deformatiile de intindere la care este supus geotextilul, sunt mici;
- ranforsare pe drumurile cu pat slab, cand, in timpul exploatarii drumului, geotextilul este supus
mult mai mult la intindere, interactiunea dintre patul deformabil si geotextil fiind mai insemnata si
cu atat mai eficienta, cu cat geotextilul are un modul de elasticitate mai mare. Este cazul
drumurilor provizorii, unde structura rutiera se taseaza sub actiunea traficului si determina
formarea fagaselor, iar geotextilul este supus la deformatii mari, fiind mult mai solicitat la
intindere.
Folosirea geotextilelor, intre patul de pamant si materialul pietros, constituie un strat suport, care prezinta si
urmatoarele avantaje:
previne producerea pierderilor de grosime ale stratului de fundatie, prin contaminarea cu pamant din pat.
Particulele fine de argila si praf, care avanseaza in fundatie, micsoreaza rezistenta acesteia, reducandu-i
unghiul de frecare interioara.
actioneaza ca un container care, in afara de prevenirea infundarii granulelor de piatra, favorizeaza
consolidarea fundatiei;
asigura eliminarea treptata a apei, din patul de pamant, determinand consolidarea in timp a patului.
Pag. 24/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Acoperirea geotextilului se va face functiie de indicatiile din Certificatul de Conformitate care insoteste produsul, la
intervalul de timp specificat la capitolul cerinte de mediu si instalare.
3.3.3 GEOMEMBRANE
Etansarile din materiale sintetice trebuie sa fie construite cu geomembrane din polietilena de inalta densitate (PEHD), de
grosime mai mare sau egala cu 2,5 mm pentru depozitele de clasa a, respectiv 2,0 mm pentru depozitele de clasa b.
Pag. 25/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Se accepta solutii tehnice alternative de etansare cu ajutorul altor materiale, numai daca acestea respecta conditiile
necesare privind protectia subsolului si apei subterane, in mod echivalent cu etansarile cu geomembrane.
Caracteristicile fizice, mecanice, hidraulice si de durabilitate a geomembranelor se determina in conformitate cu
prevederile "Normativului pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrarile de constructii" indicativ, NP 075-02.
Caracteristicile impuse pentru utilizarea geomembranelor la depozitele de deseuri trebuie sa fie in conformitate cu SR
EN 13257:2001.
SR EN 964-1:1999 SR EN ISO
2,5 mm (clasa a)
Grosimea (mm) 9863-2:1996
2,0 mm (clasa b)
prEN 1849-2
STAS 5886-68
Densitatea (kg/dm3) ISO R 1183 0,95 kg/m3
prEN 1849-2
STAS 5886-68
Masa pe unitatea de suprafata 2.500 g/m2
prEN 1849-2
REZISTENTA LA INTINDERE
Rezistenta la intindere a geomembranelor se determina prin:
solicitare la intindere monoaxiala pe esantioane de forma in dublu T de latime constanta;
in conditii de solicitare tridimensionala.
In tabelul urmator sunt date cateva valori orientative ale rezistentei la intindere a geomembranelor din PEHD.
Teste Testul
Testul cu latime Testul
U.M. dublu
Deformatii constanta tridimensional
T
Pag. 26/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
MPa 22 21 19 16
% 11 13 15 47
MPa 28 24 21 16
Unghiul conului () 15 30 45 60 90
Rezistenta la impact
7.6 9.3 11.2 11.2 8.7
(joule)
REZISTENTA LA POANSONARE STATICA
Pentru determinarea rezistentei la poansonare a geomembranelor se utilizeaza o mostra circulara fixata pe un inel, care
este solicitata static la compresiune inregistrandu-se forta la care se produce ruperea.
Determinarea se efectueaza in conformitate cu EN 12730:2001.
Pentru geomembrane groase, forta la care se produce ruperea este de cca. 2.200 N.
UNGHIUL DE FRECARE LA INTERFATA DINTRE GEOMEMBRANELE NETEDE PEHD SI ALTE MATERIALE
Rezistenta la forfecare exprimata prin unghiul de frecare la interfata dintre geomembranele PEHD si diverse materiale
este exemplificata in tabelul urmator:
Pag. 27/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 28/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pantele se proiecteaza si se construiesc astfel incat, dupa stingerea tasarilor in terenul de fundare si in corpului
deseurilor, aceasta sa aiba o inclinatie finala de cel putin 3% transversal pe reteaua de conducte de drenaj si cel putin
1% longitudinal pe aceasta. Punctele cu adancimea cea mai mare trebuie sa fie amplasate in afara zonei
impermeabilizate.
PROTECTIA MECANICA A ETANSARII SINTETICE
Geomembranele PEHD din stratul de etansare de la baza depozitului se protejeaza impotriva penetrarii mecanice
provenite din incarcarea data de corpul deseurilor. Stratul de protectie poate fi constituit din geotextile si/sau dintr-un
strat de nisip mediu-fin (conform STAS 1913/5-85).
Geotextilele trebuie sa fie fabricate din fibre noi de polietilena sau polipropilena. Caracteristicile fizice, mecanice,
hidraulice si de durabilitate a geotextilelor se determina in conformitate cu prevederile "Normativului pentru utilizarea
materialelor geosintetice la lucrarile de constructii", NP 075-02.
3.3.4.2 LIVRAREA
La receptia materialului pe santier, Antreprenorul va furniza Inginerului un certificat de control al calitatii pentru fiecare
rola de geomembrana livrata. Certificatul de control al calitatii va fi inclus in Raportul de Asigurare a Calitatii, elaborate la
sfarsitul operatiunilor de aplicare a stratului impermeabil si va include:
Numarul de role si datele de identificare.
Pag. 29/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
ASTM D-1238
Continut de negru de fum Min. 2,0% nu
Cond. E
Caracteristici de deformare:
ISO 974:1980
- Fragilitate la temperaturi scazute max. -20oC nu
DIN 16726
Modificarea proprietatilor
- Rezistenta biologica mecanice max. 20% dupa nu DIN 53739:1984
16 saptamani
Pag. 30/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
La receptia geomembranei pe santier, Antreprenorul va efectua o inspectie a tuturor rolelor, pentru a descoperi defecte
sau deteriorari. Aceasta inspectie va fi efectuata initial fara de desface rolele, cu exceptia cazului in care se gasesc sau
se suspecteaza defecte sau deteriorari. Antreprenorul va comunica deteriorarile rolelor Inginerului. Antreprenorul va
inlocui materialul deteriorat.
3.3.4.4 DEPOZITAREA
Antreprenorul va pregati o zona neteda, bine uscata, fara denivelari, pentru a fi folosita pentru depozitare, amplasata
intr-o zona sigura, protejata de furt, vandalism si trafic. Toate componentele geomembranei vor fi depozitate deasupra
nivelului solului si mentinute in stare uscata. Locatia sau locatiile de depozitare vor fi aprobate de Inginer.
3.3.4.5.4 LOCATIA
Panourile vor fi amplasate de Antreprenor in concordanta cu desenele Antreprenorului pentru pozitionarea panourilor si
cu Specificatiile. Orice modificari aparute vor fi convenite cu Inginerul.
Pag. 31/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
3.3.4.7 DETERIORARI
Antreprenorul va inspecta fiecare element al geomembranei, dupa amplasare si inainte de operatiunile de sudare,
pentru a observa zonele cu deteriorari. Antreprenorul va asista Inginerul in legatura cu partea din geomembrana care ar
trebui reparata sau acceptata. Geomembrana deteriorata sau partile membranei deteriorate care au fost respinse vor fi
marcate si indepartate. Indepartarea lor din zona de lucrari va fi consemnata de Antreprenor.
Pag. 32/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 33/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Sudarea nu va fi executata daca temperatura este destul de ridicata in asa fel incat sa afecteze
personalului. Inginerul va fi instiintat imediat in legatura cu orice probleme provocate de conditiile de
vreme.
Pag. 34/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
3.3.5.7.3 TESTAREA CU AER SUB PRESIUNE (DOAR PENTRU SUDURI CU DUBLA FUZIUNE)
Echipamentul va contine urmatoarele:
O pompa cu aer (manuala sau motorizata) prevazuta cu un dispozitiv de masurare a presiunii intre 25 si 36
psi (160 si 250 kPa).
Un furtun de cauciuc cu garnituri si conexiuni.
Un ac ascutit sau alte dispozitive speciale de alimentare cu aer sub presiune.
Inainte de testare, membrane va fi lasata sa se raceasca minim doua ore.
Executia etapelor de testare va fi evaluate in functie de urmatoarele criterii:
Pag. 35/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Tabelul 8.
Cadere permisa
Minim initial Maxim initial Diferenta de Presiune maxima admisa
Grosimea foliei
(kN/m2) (kN/m2) dupa 5 minute
(kN/m2)
Daca o parte a testului nu indeplineste aceste criterii, zonele in cauza vor fi marcate si reparate in conformitate cu
aceste specificatii.
3.3.5.8.1 DEFINITII
Testarea distructiva a sudurilor furnizeaza singura evaluare directa a rezistentei sudurilor si a eficientei imbinaturilor,
indicand durabilitatea sudurilor.
Testarea distructiva implica doua tehnici: 1) testare prin forfecare si 2) testare prin rupere.
Testele distructive de sudura vor fi executate de Antreprenor pe mostre luate din locatii alese la intamplare de Inginer.
Scopul acestor teste este de a verifica faptul ca sudurile sunt complet integrate una in cealalta si de a evalua trainicia
acestora. Testarea rezistentei sudurilor va fi executata pe masura ce lucrarile de sudare avanseaza si nu la finalizarea
tuturor sudurilor de pe teren.
La o locatie data de prelevare a mostrelor, se vor preleva doua tipuri de mostre de catre sudor:
Pag. 36/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
In primul rand, se vor preleva doua probe preliminare pentru testarea pe teren. Fiecare dintre aceste probe va fi lata de
25mm si lunga de 150mm, cu sudura centrata transversal pe lungime. Distanta dintre aceste doua mostre va fi de minim
1,1m.
Probele vor fi testate prin rupere. Daca vreuna dintre ele nu indeplineste conditiile testelor de teren, se va aplica
procedura specificata anterior. Daca ambele probe trec testul de teren, se va preleva o mostra intre cele doua probe,
aceasta fiind taiata in trei si distribuita dupa cum urmeaza:
O parte Antreprenorului pentru testare, 500mm x 300mm. Acest test va fi asistat si consemnat de catre
Inginer;
O parte pentru testarea in laborator a calitatii geomembranei, daca este cazul, 300mm x 300mm;
O parte pentru manualul de calitate si pentru inregistrarea in arhiva, 300mm x 300mm.
2.0mm 18 23 29 29
Daca mai mult de o proba dintr-unul din grupurile de cinci probe pentru testarea prin forfecare sau dezlipire nu respecta
criteriile, atunci mostra nu se conformeza si vor fi intreprinse procedurile specifice. Metodele folosite sunt in conformitate
cu ASTM D4437, D413 si D638.
Toate rezultate vor fi transmise Inginerului imediat ce acestea sunt disponibile.
Pag. 37/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Defectele, orificiile, bulele de aer, materiile prime nefolosite, semnele de contaminare cu materie straina, sudurile
inaccepatabile ale geomembranei si alte conditii nesatisfacatoare vor fi identificate in Raportul Zilnic. Actiunile de
reparare/corectie ale problemei vor fi de asemenea consemnate.
Locatiile tuturor reparatiilor vor fi marcate zilnic pe Desenele Antreprenorului care vor reprezenta situatia reala din teren.
Astfel de desene vor fi disponibile pentru a fi inspectate de catre Inginerul de Control si Asigurare a Calitatii in orice
moment.
3.3.5.8.6 EVALUARE
Fiecare locatie suspecta, atat in zonele de sudura cat si in zonele fara sudura va fi testata nedistructiv, folosing
metodele descrise anterior. Fiecare locatie care nu trece testul nedistructiv va fi marcata de Antreprenor si reparata.
Lucrarile nu vor fi continua in locatii care au fost reparate, pana cand nu sunt disponibile rezultatele testelor cu valori de
trecere.
Pag. 38/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
3.3.7.1 TRASAREA
Operatiunea de trasare:
Pichetajul axei traseului. Sunt materializate pe teren punctele importante ale traseului prin picheti cu
martori, iar varfurile de unghi prin borne de beton, legate de reperi amplasati in afara amprizei
strazii.Pichetajul este insotit si de o retea de reperi de nivelment stabilit, din borne de beton, amplasati in
afara zonei strazii/drumului cel putin cate doi reperi pe km.
In cazul cand documentatia este inlocuita pe planuri fotogrametrice traseul strazii/drumului proiectat nu
este materializat pe teren. Materializarea lui urmeaza sa se faca la inceperea lucrarilor de executie pe
baza planului de situatie, a listei cu coordonate pentru varfurile de unghi si a reperilor de pe teren.
Pichetii implantati in cadrul pichetajului complementar vor fi legati in plan si in profol in lung de aceiasi reperi ca si
pichetii din pichetajul initial.
Reperii vor fi amplasati in afara afara zonei de lucru pentru a putea fi pastrati su utilizari la restabilirea axului si cotelor
drumului.
Trasarea se va face in conformitate cu prevederile STAS si normativele in vigoare.
Pag. 39/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Scoaterea buturugilor si a radacinilor se face obligatoriu pentru ramblee cu inaltimea mai mica de 2 m precum si la
ramblee;
Gropile ce ramin dupa scoaterea buturugilor sau a radacinilor din amplasamentul rambleelor vor fi nivelate prin
adaugare de pamint si compactate
In cazul rambleelor mai inalte de 2 m buturugile pot fi retezate de la cel mult 0.1m deasupra suprafetei terenului
Curatirea terenului de frunze,crengi, iarba, buruieni si alte materiale se face pe intreaga suprafata a amprizei
Decopertarea stratului vegetal se executa mecanizat. Decaparea pamantului vegetal se face pe intreaga suprafata a
amprizei drumului si a gropilor de imprumut si este folosit mai departe conform prevederilor din proiect unde si daca este
cazul.
Pamantul decapat care nu este reutilizat va fi transportat si depozitat in depozite definitive, evitand orice amestec sau
impurificare a terasamentelor drumului.
Pamantul vegetal care este folosit ulterior conform proiectului, va fi pus intr-un depozit provizoriu in vederea reutilizarii.
Lucrarile de taiere a arborilor vor fi devansate fata de cele de scoatere a radacinilor cel putin 50 m, acestea tot cu 50 de
m fata de lucrarile de curatire a drumului
In portiunile de drum/strada unde apele superficiale se scurg spre rambleul sau debleul drumului acestea trebuie
abatute prin santuri de garda, care sa colecteze si sa evacueze apa inafara amprizei drumului. Aceste santuri se
executa inainte de inceperea lucrarilor de terasamente.
Demolarile constructiilor existente vor fi executate pana la adancimea de 1.00 m sub nivelul platformei terasamentelor.
Materialele provenite din demolare vor fi stranse cu grija, pentru a fi reutilizate conform indicatiilor precizate in caietele
de sarcini speciale sau in lipsa acestora, vor fi evacuate in groapa publica cea mai apropiata, transportul fiind in sarcina
Antreprenorului
Pag. 40/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Excedentul de sapatura ca si pamanturile din debleuri care sunt improprii realizarii umpluturilor, precum si pamantul din
patul drumului din zonele de debleu care trebuie inlocuite pentru ca sunt improprii ca si teren de fundare, vor fi
transportate in depozite definitive.
Necesarul de pamant care nu poate fi acoperit din debleuri, va proveni din gropi de imprumut
Recurgerea la debleuri si rambleuri in afara profilului din proiect, sub forma de supralargire, trebuie sa fie supusa
aprobarii Inginerului
Suprafata fiecarui strat compactat si suprafata patului drumului vor avea , spre taluzuri. Inclinari conform STAS 2914
Umiditatea pamintului pus in opera va fi cit mai apropiata de umiditatea optima de compactare, in limitele admisibile
conform normativelor in vigoare.
Daca umiditatea pamintului depaseste umiditatea optima de compactare in scopul obtinerii unor umiditati optime la
executie se recomanda:
Cind se conteaza pe un timp uscat pamintul se disloca si se transporta in amplasamentulrambleului cu
citeva zile inainte de compactare ,astfel incit umiditatea sa se piarda prin procesul de evaporare;
Cind se prevede timp ploios se lucreaza pe tronsoane limitate, astfel incit executia sa se termine in aceeasi
zi
La punerea in opera a paminturilor argiloase prafoase cu umiditate ridicata se recomanda sa se intercaleze
la fiecare 0,8 1 m inaltime de rambleu cite un strat filtrant de 0.2-0.3 m material granular (nisip,balast)
sau alt material permeabil care sa fie inclinat catre taluzuri
Se indeparteaza stratul mocirlos
Se adauga materiale care reduc umiditatea pamintului (zgura , var)
Daca umiditatea pamintului este mai mica decit umiditatea optima de compactare in scopul obtinerii unor umiditati
optime la executie se recomanda:
Preumezirea locului de unde se extrage pamintul cu 2-3 zile inainte;
Compactarea se face dupa uniformizaea umiditatii in strat;
Se asterne pamintul in strat si se umezeste pina la umiditatea optima de compactare.
Pentru a se asigura scurgerea apelor , la intreruperea lucrarilor de pe o zi pe alta, se vor lua urmatoarele masuri:
Se prevad in punctele joase locuri de evacuare a apei;
Se mentin in stare buna pantele si se evita fagasele formate de mijloacele de transport, eroziunile , gropile;
Finisarea suprafetei compactate.
Suprafetele straturilor intermediare ale umpluturi se vor compacta astfel incit sa nu ramina denivelari gropi in care sa se
stringa apa in balti sau pungi care umezesc excesiv pamintul.
Umpluturile alcatuite exclusiv din materiale granulare pietroase (blocuri mici de piatra, grohotis, deseuri de cariera) se
vor executa cu materiale de dimensiuni descrescinde de jos in sus pina la dimensiuni care sa impiedice antrenarea in
adincime a materialelor din sistemul rutier.
Se va evita in toate cazurile formarea unor pungi de paminturi necoezive in corpul drumului, in care s-ar putea aduna
apele de infiltratie sau meteorice.
Taluzul nu trebuie sa prezinte nici scobituri si nici excrescente, in afara celor rezultate din dimensiunile blocurilor
constituente ale rambleului.
Profilul taluzului trebuie sa fie obtinut prin metoda umpluturii in adaos, daca nu sunt dispozitii contrare in caietul de
sarcini speciale.
Cind prin executarea sapaturilor pentru fundatii se ajunge la retelele de instalatii subterane existente, care ramin in
functiune, trebuie luate masuri pentru protejarea lor impotriva deteriorari
Pag. 41/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Cind prin executarea sapaturilor pentru fundatii se ajunge la retelele de instalatii subterane existente, care nu sunt
prevazute in proiect dar apar intimplator se va proceda astfel:
Se vor opri lucrarile la terasamente
Se va sesiza Proiectantul si Beneficiarul in vederea luarii masurilor necesare
Atunci cind apar elemente care indica pierderea stabilitatii sapaturilor ( umeziri locale accentuate, curgeri de taluz)
pentru evitarea accidentelor se vor opri lucrarile si se vor lua de catre conducerea santierului si proiectant masurile
tehnice considerate ca necesare
Materialul stancos rezultat din derocari se va imprastia si nivela astfel incat sa se obtina o umplutura omogena si cu un
volum minim de goluri.
Straturile elementare vor avea grosimea determinata in functie de dimensiunea materialului si posibilitatile mijloacelor de
compactare. Aceasta grosime nu va putea, in nici un caz, sa depaseasca 0,80 m in corpul rambleului. Ultimii 0,30 m de
sub patul drumului nu vor contine blocuri mai mari de 0,20 m.
Blocurile de stanca ale caror dimensiuni vor fi incompatibile cu dispozitiile de mai sus vor fi fractionate. Inginerul va
putea aproba folosirea lor la piciorul taluzului sau depozitarea lor in depozite definitive.
Granulozitatea diferitelor straturi constituente ale rambleurilor trebuie sa fie omogena. Intercalarea straturilor de
materiale fine si straturi din materiale stancoase, prezentand un procentaj de goluri ridicat, este interzisa.
Rambleurile vor fi compactate cu cilindri vibratori de 12-16 tone cel putin, sau cu utilaje cu senile de 25 tone cel putin.
Aceasta compactare va fi insotita de o stropire cu apa, suficienta pentru a facilita aranjarea blocurilor.
Controlul compactarii va fi efectuat prin masurarea parametrilor Q/S unde:
Q - reprezinta volumul rambleului pus in opera intr-o zi, masurat in mc dupa compactare;
S - reprezinta suprafata compactata intr-o zi de utilajul de compactare care s-a deplasat cu viteza stabilita
pe sectoarele experimentale.
Valoarea parametrilor (Q/S) va fi stabilita cu ajutorul unui tronson de incercare controlat prin incercari cu
placa. Valoarea finala va fi cea a testului in care se obtin module de cel putin 500 bari si un raport E2/E1
inferior lui 0,15.
Incercarile se vor face de Antreprenor intr-un laborator autorizat iar rezultatele vor fi inscrise in registrul de
santier.
Platforma rambleului va fi nivelata, admitandu-se aceleasi tolerante ca si in cazul debleurilor in material stancos.
Denivelarile pentru taluzurile neacoperite trebuie sa asigure fixarea blocurilor pe cel putin jumatate din grosimea lor.
Rambleurile din materiale nisipoase se realizeaza concomitent cu imbracarea taluzurilor, in scopul de a le proteja de
eroziune. Pamantul nisipos omogen (U < 5) ce nu poate fi compactat la gradul de compactare prescris (tabel 5) va putea
fi folosit numai dupa corectarea granulometriei acestuia, pentru obtinerea compactarii prescrise.
Straturile din pamanturi nisipoase vor fi umezite si amestecate pentru obtinerea unei umiditati omogene pe intreaga
grosime a stratului elementar.
Platforma si taluzurile vor fi nivelate admitandu-se tolerantele din caietul de sarcini. Aceste tolerante se aplica straturilor
de pamant care protejeaza platforma si taluzurile nisipoase.
Pag. 42/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
3.3.7.4.1.3 RAMBLEURILE DIN SPATELE LUCRARILOR DE ARTA (CULEI, ARIPI, ZIDURI DE SPRIJIN)
In lipsa unor indicatii contrare caietului de sarcini speciale, rambleurile din spatele lucrarilor de arta vor fi executate cu
aceleasi materiale ca si cele folosite in patul drumului, cu exceptia materialelor stancoase. Pe o latime minima de 1
metru, masurata de la zidarie, marimea maxima a materialului din cariera, acceptat a fi folosit, va fi de 1/10 din grosimea
umpluturii.
Rambleul se va compacta mecanic, la gradul din caietul de sarcini si cu asigurarea integritatii lucrarilor de arta.
Echipamentul/utilajul de compactare va fi supus aprobarii Inginerului sau reprezentantului acestuia, care vor preciza
pentru fiecare lucrare de arta intinderea zonei lor de folosire.
In cazul in care gropile de imprumut si depozitele de pamant nu sunt impuse prin proiect sau in caietul de sarcini
speciale, alegerea acestora o va face Antreprenorul, cu acordul Inginerului. Acest acord va trebui sa fie solicitat cu
minimum opt zile inainte de inceperea exploatarii gropilor de imprumut sau a depozitelor. Daca Inginerul considera ca
este necesar, cererea trebuie sa fie insotita de:
un raport privind calitatea pamantului din gropile de imprumut alese, in spiritul prevederilor articolului 4 din
prezentul caiet de sarcini, cheltuielile pentru sondajele si analizele de laborator executate pentru acest
raport fiind in sarcina Antreprenorului;
acordul proprietarului de teren pentru ocuparea terenurilor necesare pentru depozite si/sau pentru gropile
de imprumut;
un raport cu programul de exploatare a gropilor de imprumut si planul de refacere a mediului.
La exploatarea gropilor de imprumut Antreprenorul va respecta urmatoarele reguli:
Pamantul vegetal se va indeparta si depozita in locurile aprobate si va fi refolosit conform prevedeilor
proiectului;
Crestele taluzurilor gropilor de imprumut trebuie, in lipsa autorizatiei prealabile a Inginerului, sa fie la o
departare mai mare de 10 m de limitele zonei drumului;
taluzurile gropilor de imprumut;
sapaturile in gropile de imprumut nu vor fi mai adanci decat cota practicata in debleuri sau sub cota
santului de scurgere a apelor, in zona de rambleu.
In albiile majore ale raurilor, gropile de imprumut vor fi executate in avalul drumului, amenajand o bancheta de 4.00 m
latime intre piciorul taluzului drumului si groapa de imprumut;
Fundul gropilor de imprumut va avea o panta transversala de 1.3% spre exterior si o panta longitudinala care sa
asigure scurgerea si evacuarea apelor;
Taluzurile gropilor de imprumut amplasate in lungul drumului se vor executa cu inclinarea de 1:1.5..1:3, cand intre
piciorul taluzului drumului si marginea gropii de imprumut nu se lasa nici un fel de banchete, taluzul gropii de imprumut
dinspre drum va fi de 1:3.
Surplusul de sapatura in zonele de debleu, poate fi depozitat in urmatoarele moduri:
in continuarea terasamentului proiectat sau existent in rambleu, surplusul depozitat fiind nivelat,
compactat si taluzat conform prescriptiilor aplicabile rambleurilor drumului; suprafata superioara a acestor
rambleuri suplimentare va fi nivelata la o cota cel mult egala cu cota muchiei platformei rambleului
drumului proiectat;
Pag. 43/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
la mai mult de 10 m de crestele taluzurilor de debleu ale drumurilor in executie sau a celor existente si in
afara firelor de scurgerea apelor; in ambele situatii este necesar sa se obtina aprobarea pentru ocuparea
terenului si sa se respecte conditiile impuse.
La amplasarea depozitelor in zona drumului se va urmari ca prin executia acestora sa nu provoace
inzapezirea drumului.
Antreprenorul va avea grija ca gropile de imprumut si depozitele sa nu compromita stabilitatea masivelor naturale nici sa
nu riste antrenarea terasamentelor de catre ape sau sa cauzeze, din diverse motive, pagube sau prejudicii persoanelor
sau bunurilor publiceparticulare. In acest caz, Antreprenorul va fi in intregime raspunzator de aceste pagube.
Inginerul se va putea opune executarii gropilor de imprumut sau depozitelor susceptibile de a inrautati aspectul
imprejmuirilor si a scurgerii apelor, fara ca Antreprenorul sa poata pretinde pentru acestea fonduri suplimentare sau
despagubiri.
Achizitionarea sau despagubirea pentru ocuparea terenurilor afectate depozitelor de pamanturi si a celor necesare
gropilor de imprumut, raman in sarcina Antreprenorului.
Santurile si rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectandu-se sectiunea, cota fundului si distanta
de la marginea amprizei.
Santul sau rigola trebuie sa ramana constant, paralel cu piciorul taluzului. In nici un caz nu va fi tolerat ca acest
paralelism sa fie intrerupt de prezenta masivelor stancoase. Paramentele santului sau ale rigolei vor trebui sa fie plane
iar blocurile in proeminenta sa fie taiate.
La sfarsitul santierului si inainte de receptia finala, santurile sau rigolele vor fi complet degajate de bulgari si blocuri
cazute.
Inainte de inceperea lucrarilor cetatenii de pe strada respectiva vor fi anuntati prin fluturasi sau verbal de inceperea
lucrarilor si vor fi rugati sa elibereze carosabilul de autovehicule si sa-si parcheze masinile in alta parte, mai departe de
zona de lucru pentru a se evita eventuale accidente si pentru a se elibera frontul de lucru.
NU SE VOR folosi utilaje de mare capacitate .
NU SE VOR folosi cilindrii compactori vibratori, doar cilindrii compactori lis.
Pag. 44/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 45/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 46/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Tolerantele de nivelment impuse pentru nivelarea patului suport sunt conform caietului de sarcini. In ce priveste
suprafatarea patului si nivelarea taluzurilor, tolerantele sunt cele din caietul de sarcini.
Verificarile de nivelment se vor face pe profiluri transversale, la distanta specificata in caietul de sarcini.
Deformabilitatea patului drumului, daca si unde este cazul, se va stabili prin masuratori cu deflectometrul cu parghie.
In cadrul receptiei pe faze determinante (de lucrari ascunse) se efectueaza conform Regulamentului privind controlul de
stat al calitatii in constructii, aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului in fazele de executie
determinante, elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor volum 4/1996 si se va verifica daca partea de
lucrari ce se receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de normativele tehnice in vigoare
si de prezentul caiet de sarcini.
In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie pe faze, in care se confirma posibitatea trecerii executiei la faza
imediat urmatoare.
Receptia pe faze se efectueaza de catre Inginer si Antreprenor, iar documentul ce se incheie ca urmare a receptiei va
purta ambele semnaturi.
Receptia pe faze se va face in mod obligatoriu conform programului de urmarire a calitati in executie elaborat de
proiectant si dintre care amintim:
trasarea si pichetarea lucrarii;
decaparea stratului vegetal si terminarea lucrarilor pregatitoare;
compactarea terenului de fundatie;
in cazul rambleurilor, pentru fiecare metru din inaltimea de umplutura si la realizarea umpluturii sub cota
stratului de forma sau a patului drumului;
in cazul sapaturilor, la cota finala a sapaturii.
Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de control, cat si a comisiei de
receptie preliminara sau finala.
La terminarea lucrarilor de terasamente sau a unei parti din aceasta se va proceda la efectuarea receptiei preliminare a
lucrarilor, verificandu-se:
concordanta lucrarilor cu prevederile caietului de sarcini si a proiectului de executie;
natura pamantului din corpul drumului.
Lucrarile nu se vor receptiona daca:
nu sunt realizate cotele si dimensiunile prevazute in proiect;
nu este realizat gradul de compactare atat la nivelul patului drumului cat si pe fiecare strat in parte
(atestate de procesele verbale de receptie pe faze);
lucrarile de scurgerea apelor sunt necorespunzatoare;
nu s-au respectat pantele transversale si suprafatarea platformei;
se observa fenomene de instabilitate, inceputuri de crapaturi in corpul terasamentelor, ravinari ale
taluzurilor, etc.;
Pag. 47/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
4 CONSTRUCTII
4.1.1 GENERALITATI
Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de executare a elementelor din beton si beton
armat.
EN 012 99 Ghid practic pentru executia lucrarilor din beton si beton armat
STAS 438/2-91 Produse din otel pentru armarea betonului. Sarma rotunda trefilata
C 162 73 Normativ pentru alcatuirea, executarea si folosirea panourilor plane pentru cofraje
metalice pentru peretii din beton monolit la cladiri
Indrumator pentru aplicarea prevederilor STAS 6657/3 89. Elemente prefabricate, din
C 156 89 beton, beton armat si beton precomprimat. Procedee si dispozitive de verificare a
caracteristicilor geometrice.
STAS 1667-76 Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali
STAS 1799 Constructii de beton, beton armat si beton precomprimat. Tipul si frecventa verificarilor
Pag. 48/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
STAS 4606-80 Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali. Metode de incercare
STAS 10107/0-
Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton, beton armat si beton comprimat.
90
STAS 10493-
76 Marcarea si semnalizarea punctelor pentru supravegherea tasarii si deplasarii
constructiilor si terenurilor
NE 012-99 Norme de executie pentru lucrarile din beton, beton armat si beton precomprimat
Pag. 49/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Amestecarea, transportul, punerea in opera si compactarea betonului proaspat sa se faca astfel incat
materialele componente ale betonului sa fie uniform distribuite in amestec, sa nu intre in segregare .
Tratarea corespunzatoare a betonului pentru obtinerea proprietatilor necesare si protejarea
corespunzatoare a armaturii.
Cerintele de durabilitate necesare protejarii armaturii impotriva coroziunii, precum si pastrarea caracteristicilor betonului
la actiunile fizico-chimice pe timpul duratei de existenta proiectate, sunt legate in primul rand de permeabilitatea
betonului.
In NE 012-99 se fac referiri la stabilirea gradului de impermeabilitate necesar betonului, functie de clasa de expunere.
STAS 3622-86 stabileste nivelele de performanta ale betoanelor functie de gradul lor de impermeabilitate:
100 mm 200mm
Gradul de impermeabilitate
P 4 P 4
4
P 8 P 8
8
P 12 P 12
12
Rezistenta la inghet- dezghet a betonului caracterizata prin gradul de gelivitate functie de numarul de cicluri de inghet-
dezghet trebuie sa satisfaca nivelele de performanta indicate in STAS 3622-86:
G 50 50
G 100 100
G 150 150
Pag. 50/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Alegerea componentilor si stabilirea compozitiei betonului proiectat se face de catre producator pe baza unor
amestecuri preliminare stabilite si verificate de catre un laborator autorizat. Compozitia betonului trebuie proiectata
avand in vedere prevederile prezentului caiet de sarcini si Codului NE 012-99.
In cazul amestecului de beton proiectat trebuie specificate datele de baza privind compozitia betonului:
clasa de rezistenta (conf. prevederilor din proiect);
dimensiunea maxima a agregatelor (conf. prevederilor din prezentul caiet de sarcini);
consistenta betonului proaspat (conf. prevederilor din prezentul caiet de sarcini);
raportul A/C maxim (conf. prevederilor din prezentul caiet de sarcini);
tipul si dozajul minim de ciment (conf. prevederilor din prezentul caiet de sarcini)
Amestecul de beton prescris:
In proiect se specifica urmatoarele date de baza in concordanta cu standardele si reglementarile tehnice in vigoare,
mentionate mai sus la capitoul 3.3:
Dozajul de ciment la mc de beton / clasa betonului;
Tipul si clasa cimentului;
Consistenta si raportul A/C ale betonului proaspat;
Tipul de agregate;
Dimensiunea maxima a agregatelor si zona de granulozitate;
Tipul si cantitatea de aditiv sau adaos.
Dozajul minim de ciment pentru betonul simplu si betonul armat, in functie de conditiile de expunere, stabileste conform
NE 012-99 (cap.5 tabel 5.5. si precizarilor din anexa I.4). Dozajele minime sunt valabile in cazul folosirii agregatelor de
0 - 31 mm; pentru agregatele de 0 - 16 mm dozajele se sporesc cu 10%.
In cazul folosirii de adaosuri la prepararea betoanelor, sau folosirii de aditivi reducatori de apa, cu avizul unui institut de
specialitate si acordul Proiectantului/Inginerului se pot adopta dozaje de ciment inferioare celor din tabelul urmator:
Pentru clasa I de expunere (normala):
Pag. 51/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
fck cil 4 8 12 16 20 25 30 35 40 45 50
fck
5 10 15 20 25 30 37 45 50 55 60
cub
Pentru a determina clasa betonului, conform EN 012-99, se folosesc probe cub cu dimensiunile 150x150x150 mm si
probe cilindrice de 150mm si h=300 mm.
In unele cazuri speciale este necesar sa se determine cresterea rezistentei la perioade stabilite de timp pe probe de
dimensini similare cu cele folosite la determinarea clasei betonului. Mostrele vor fi pastrate in conditii similare ca cele ale
structurii expuse si vor fi testate la perioade prestabilite de timp. Cand nu exista mostre se vor efectua incercari
nedistructive pe structura.
Nivelele de performanta ale betonului functie de gradul de permeabilitate si rezistenta la inghet sunt mentionate in STAS
3622-86.
Rezistenta la inghet-dezghet, caracteristicile vor fi in concordanta cu tablul 7.2.2 al normativului NE 012-99.
Rezistenta la compresiune se va determina la 28 de zile in concordanta cu STAS 2414/91 si clasificata astfel:
Beton usor, cu densitate aparenta in conditii uscate (105C) mai mica de 2000 kg/mc
Beton cu densitate normala (medie si grea) cu densitate aparenta in conditii uscate (105C) mai mare de
2000 kg/mc dar mai mica de 2500 kg/mc;
Beton foarte greu, cu densitate aparenta in conditii uscate (105C) mai mare de 2500 kg/m3.
4.1.5.1 CIMENT
Pentru realizarea claselor de beton prevazute in proiect se recomanda folosirea sortimentului de ciment Portland clasa I
/32.5 sau I/42.5, fara adaosuri, cu rezistenta initiala normala, conform conditiilor tehnice din SREN 197/1-2002
(echivalentul lui Pa35 sau Pa40 ). Caracterizarea acestuia, precum si domeniul si conditiile de utilizare sunt precizate in
anexa I.1 din NE 012-99.
Sortimentul de ciment Portland I/32.5 este corespunzator grupei pentru lucrari curente din beton armat in conditii de
exploatare normale, la care nu se impun cerinte specifice, conform prevederilor tabelelor I.2.1. din NE 012-99.
Pag. 52/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Livrare si transport
Cimentul se livreaza in vrac sau ambalat in saci de hartie, insotit de un certificat de calitate. In cazul betoanelor gata
preparate livrarea cimentului se va face direct catre producatorul de beton. In cazul betoanelor preparate in santier,
livrarea cimentului se va face la depozitul santierului.
In cazul in care cimentul expediat de furnizor este preluat de o baza de aprovizionare, aceasta este obligata ca la
livrarea catre utilizator sa elibereze un certificat de garantie in care se mentioneaza:
tipul de ciment si fabrica producatoare;
data sosirii in depozit;
numarul certificatului de calitate eliberat de producator;
numarul avizului de utilizare dat de laborator;
garantarea respectarii conditiilor de depozitare.
Cimentul livrat in vrac se transporta in vagoane cisterna, autocisterna, containere sau vagoane inchise, destinate
exclusiv acestui produs.
Transportul cimentului ambalat in saci se face in vagoane inchise sau camioane acoperite.
Depozitare
Depozitarea cimentului se va face numai dupa receptionarea cantitativa si calitativa, inclusiv prin constatarea existentei
certificatului de calitate sau de garantie si verificarea capacitatii libere de depozitare in silozurile destinate tipului
respectiv de ciment sau in incaperile special amenajate. Ori de cate ori este posibil, depozitarea cimenturilor primite
direct de la producator, se va face dupa verificarea la laborator a caracteristicilor fizice.
Depozitarea cimentului in vrac se va face in celule tip siloz, in care nu au fost depozitate anterior alte materiale.
Depozitarea cimentului ambalat in saci trebuie sa se faca in incaperi inchise. In cazul magaziilor din lemn, acestea vor
avea streasini de max. 50 cm latime, iar pardoseala va fi ridicata cu cel putin 30 cm deasupra nivelului terenului. In cazul
in care incaperea de depozitare are pardoseala de beton, sacii vor fi asezati pe scanduri dispuse cu interspatii, pentru a
se asigura circulatia aerului la partea interioara a stivei. Sacii vor fi asezati in stive, lasandu-se o distanta libera de 50
cm de la peretii exteriori si pastrand imprejurul lor un spatiu suficient pentru circulatie.
Stivele vor avea marcate data sosirii cimentului, sortimentul si data fabricatiei.
Cimentul se va intrebuinta in ordinea datelor de fabricatie. Durata de depozitare nu va depasi 60 de zile de la data
expedierii de catre producator pentru cimenturile cu adaosuri si respectiv 30 de zile in cazul cimenturilor fara adaos.
Cimentul ramas in depozit peste termenul de garantie sau in conditii improprii nu va putea fi intrebuintat la lucrari de
beton si beton armat decat dupa verificarea starii de conservare si a rezistentelor mecanice.
La depozitele intermediare, precum si la depozitele de rezerva ale statiei de betoane se vor marca strict silozurile
destinate fiecarui sortiment de ciment ce urmeaza a fi utilizat. Marcarea silozurilor se va face prin inscrierea simbolului
standardizat al cimentului cu litere si cifre de minimum 50 cm inaltime.
Cand apare necesara schimbarea sortimentelor de ciment depozitate silozurile in cauza se vor goli complet prin
instalatia prenumatica si se vor marca corespunzator noului sortiment ce urmeaza a se depozita. Pe intreaga perioada
de exploatare a silozurilor se va tine evidentia loturilor de ciment depozitate in fiecare siloz, prin inregistrarea zilnica a
primirilor si livrarilor.
Controlul calitatii cimentului
Verificarea calitatii cimentului se va face:
la aprovizionare, inclusiv prin verificarea certificatului de garantie emis de producator sau de baza de
livrare conform punctului 4.1.3. din NE 012-99.
inainte de utilizare, de catre un laborator autorizat.
Pag. 53/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Controlul calitatii cimentului este prezentat la punctul 17.2.1.1. din anexa VI a Codului de practica pentru executarea
lucrarilor din beton armat NE 012-99. In cazul in care loturile sortimentului de ciment aprovizionat nu indeplinesc
conditiile de calitate garantate, se va interzice sau sista utilizarea lor.
Depozitare
Agregatele nu trebuie sa fie contaminate cu alte materiale in timpul transportului sau depozitarii. Agregatele trebuie
depozitate pe platforme betonate avand pante si rigole de evacuare a apelor. Pentru depozitarea separata a diferitelor
sorturi se vor crea compartimente cu inaltimea corespunzatoare evitarii amestecarii cu alte sorturi.
In cazul unor volume reduse de agregate, depozitarea se va face pe platforme din lemn, in lazi sau folosind amenajari
recuperabile. Nu este admisa depozitarea direct pe pamant sau platforme balastate.
Controlul calitarii agregatelor
Controlul calitatii agregatelor se va face:
la aprovizionare, conform prevederilor anexei VI.1. punctul A.2. din Codul NE 012-99.
inainte de utilizare, conform prevederilor anexei VI.1. punctul B.2. din Codul NE 012-99.
Metodele de incercare sunt reglementate in STAS 4606 80.
In cazul in care loturile sortimentelor de agregate aprovizionate nu indeplinesc conditiile de calitate garantate se va
refuza lotul.
4.1.5.3 APA
Apa utilizata la prepararea betoanelor poate sa provina reteaua publica sau alta sursa, dar in acest caz trebuie sa
indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 790 - 84.
Apa folosita in santier nu va fi contaminate cu detergenti, materii organice, uleiuri, argila, etc.
4.1.5.4 ADITIVI
Aditivii sunt produse chimice care se adauga in beton in cantitati mai mici sau egale cu 5% substanta uscata fata de
masa cimentului.
Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor are ca scop:
imbunatatirea lucrabilitatii, in cazul elementelor cu armaturi dese, sectiuni subtiri sau a betonului pompat;
obtinerea de betoane de clasa superioara;
Pag. 54/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
4.1.5.5 ADAOSURI
Adaosurile sunt materiale anorganice fine ce se pot adauga in beton in cantitati de peste 5% substanta uscata fata de
masa cimentului, in vederea imbunatatirii caracteristicilor acestuia (lucrabilitate, grad de impermeabilitate, rezistenta la
agenti chimici agresivi), sau pentru a realiza proprietati speciale.
Exista doua tipuri de adaosuri:
inerte, inlocuitor partial al partii fine de agregat, caz in care se reduce cu circa 10% cantitatea de nisip 0-3
mm din agregate. folosirea adaosului inert duce la imbunatatirea lucrabilitatii si compactitatii betonului;
active, caz in care se conteaza pe proprietatile hidraulice ale adaosului. Adaosuri active sunt : zgura
granulata de furnal, cenusa, praful de siliciu, etc.
In cazul adaosurilor cu proprietati hidraulice, la calculul raportului apa/ciment (A/C) se ia in considerare cantitatea de
adaos din beton ca parte lianta.
Utilizarea adaosurilor se face in conformitate cu reglementarile specifice in vigoare, agremente tehnice sau pe baza
unor studii intocmite de laboratoare de specialitate. Adaosurile nu trebuie sa contina substante care sa inflenteze
negativ proprietatile betonului sau sa provoace corodarea armaturii.
Pag. 55/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
in conformitate cu Codul de Practica NE 012-99. Mortarul va fi compus dintr-un amestec de ciment de Portland si
agregat fin. Componentele mixturii de mortar se vor conforma urmatoarelor cerinte:
Cimentul de Portland: Clasa 32.5 or 42.5;
Agregat fin: se va folosi doar nisip cu o granulometrie de maximum 5 mm. Agregatele vor satisface
cerintele STAS-ului 12667-76 anexa IV.3. Continutul amestecului de agregat folosit pentru pregatirea
mortarului torcretat va fi de 6-8 %. Cantitatile de ciment folosite pentru prepararea mortarului va fi de 575
kg/mc pentru cimentul clasa 32.5 si 500 kg/mc pentru cimentul de clasa 42.5.
Apa: Apa folosita la prepararea mortarului va fi potabila si va satisface cerintele STAS-ului 790-84.
Aditivi: In caz de nevoie se pot folosi aditivi pentru prepararea mortarului pentru torcretare.
4.1.7 ARMATURI
Pag. 56/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 57/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Dupa indepartarea stratului de rugina, descresterea sectiunii armaturii rezultata trebuie sa nu depaseasca tolerantele
prevazute in standarde.
Pag. 58/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Incercarile sau determinarile specifice plaselor sudate, inclusiv verificarea calitatii sudurii nodurilor se va efectua
conform STAS 438/3 1989.
Pag. 59/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Retelele de armaturi din placi si diafragme vor avea legate in mod obligatoriu doua randuri de incrucisari marginale pe
intreg conturul. Restul incrucisarilor, din mijlocul retelelor, vor fi legate in sah. Retelele din placile curbe se vor lega in
toate punctele de incrucisare.
La grinzi si stalpi vor fi legate toate incrucisarile barelor armaturii cu colturile etrierilor sau cu ciocurile agrafelor. Restul
incrucisarilor acestor bare cu portiunile drepte ale etrierilor pot fi legate numai in sah, din doua in doua bare.
Barele inclinate vor fi legate, in mod obligatoriu, de primii etrieri cu care se incruciseaza.
Pag. 60/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 61/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
sa permita la decofrare o desfacere facila, o preluare treptata a incarcarii de catre elementele care se
decofreaza, fara deteriorarea sau lovirea betonului.
Suprafata interioara a cofrajului trebuie sa fie curata. Substantele de ungere a cofrajului (agentii de decofrare) trebuie
aplicate in straturi uniforme pe suprafata interioara a cofrajului, iar betonul trebuie turnat cat timp acesti agenti sunt
eficienti.
Agentii de decofrare nu trebuie sa pateze betonul, sa afecteze durabilitatea betonului, sau sa corodeze cofrajul, sa se
aplice usor, sa-si pastreze proprietatile neschimbate in conditiile climatice si dinamice de executie a lucrarilor. Alegerea
agentilor de decofrare se va face pe baza reglementarilor tehnice sau agrementelor.
Cofrajele se pot confectiona din: lemn sau produse pe baza de lemn, metal sau produse din material plastic. Materialele
utilizate trebuie sa corespundareglementarilor specifice in vigoare. Detaliile de alcatuire a cofrajelor se vor elabora de
catre Antreprenor in cadrul proiectului tehnologic de executie sau de catre un institut specializat.
Cofrajele, sustinerile si piesele de fixare se vor dimensiona tinand seama de precizarile date in Ghidul pentru proiectare
si utilizarea cofrajelor.
Manipularea, transportul si depozitarea cofrajelor se va face astfel incat sa se evite deformarea si degradarea lor
(umezire, murdarire, putrezire, ruginire, etc.).
Este interzisa depozitarea cofrajelor direct pe pamant sau depozitarea altor materiale pe stivele de panouri de cofraje.
Inainte de inceperea operatiei de montare a cofrajelor se vor curati si pregati suprafetele care vor veni in contact cu
betonul ce urmeaza a se turna si se va verifica si corecta pozitia armaturilor.
Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele etape:
trasarea pozitiei cofrajelor;
asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor;
incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor.
In cazurile in care elementele de sustinere a cofrajelor reazema pe teren se va asigura repartizarea solicitarilor tinand
seama de gradul de compactare si de posibilitatile de inmuiere, astfel incat sa se evite producerea tasarilor. In cazurile
in care terenul este inghetat sau expus inghetului rezemarea sustinerilor se va face astfel incat sa se evite deplasarea
acestora in functie de conditiile de temperatura.
Pag. 62/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Betonarea elementelor cofrate pe inaltimi mai mari de 3.00 m se va face prin ferestre laterale sau prin
intermediul unui furtun sau tub (alcatuit din tronsoane de forma tronconica), avand capatul inferior situat la
maximum 1.50 m de zona care se betoneaza.
Betonul trebuie sa fie raspandit uniform in lungul elementului, urmarindu-se realizarea de straturi orizontale
de maximum 50 cm inaltime si turnarea noului strat inainte de inceperea prizei betonului din stratul turnat
anterior.
Se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de pozitia prevazuta,
indeosebi pentru armaturile dispuse la partea superioara a Placilor in consola. Daca totusi se produc
asemenea defecte, ele vor fi corectate in timpul turnarii.
Se va urmari cu atentie inglobarea completa in beton a armaturilor, respectandu-se grosimea stratului de
acoperire, in conformitate cu prevederile proiectului.
Nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii si nici asezarea vibratorului pe
armaturi.
In zonele cu armaturi dese se va urmari cu toata atentia umplerea completa a sectiunii, prin indesarea
laterala a betonului cu sipci sau vergele de otel, concomitent cu vibrarea lui. In cazul ca, aceste masuri nu
sunt eficiente, se vor crea posibilitati de acces lateral al betonului prin spatii care sa permita patrunderea
vibratorului.
Se va urmari comportarea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor si sustinerilor acestora, luandu-se
masuri operative de remediere in cazul constatarii unor deplasari sau cedari.
Circulatia muncitorilor si utilajului de transport in timpul betonarii se va face pe podine, astfel rezemate
incat sa nu se modifice pozitia armaturii. Este interzisa circulatia directa pe armaturi sau pe zonele cu
beton proaspat..
Betonarea se face continuu pana la rosturile de lucru prevazute in proiect sau in procedura de executie.
Durata maxima admisa a intreruperilor de betonare, pentru care nu este necesara luarea unor masuri
speciale la reluarea turnarii, nu trebuie sa depaseasca timpul de incepere a prizei betonului. In lipsa unor
determinari de laborator, aceasta se va considera 2 ore de la prepararea betonului in cazul cimenturilor
cu adaosuri, si respectiv 1.5 ore in cazul cimenturilor fara adaosuri.
In cazul in care s-a produs o intrerupere de betonare mai mare, reluarea turnarii este permisa numai dupa
pregatirea suprafetelor rosturilor.
Instalarea podinelor pentru circulatia lucrarilor si mijloacelor de transport pe planseele betonate precum si
depozitarea pe ele a unor schele, cofraje sau armaturi este permisa numai dupa 24 48 de ore de la
terminarea betonarii, in functie de temperatura mediului si tipul de ciment utilizat (de exemplu, 24 ore
pentru temperatura peste 20C si ciment de tip I de clasa mai mare de 32.5).
Pag. 63/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Sunt stabilite si instruite formatiile de lucru in ceea ce priveste tehnologia de executie, precum si asupra
masurilor privind securitatea muncii si paza contra incendiilor.
Au fost receptionate calitativ lucrarile de sapaturi, cofraje si armaturi in concordanta cu contractul. De
mentionat ca, daca de la montarea si receptionarea armaturii a trecut o perioada indelungata (peste 6 luni),
este necesara o inspectare a starii armaturii de catre o comisie alcatuita din Inginer, Antreprenor,
Proiectant si reprezentantul Inspectiei de Stat in Constructii care va decide oportunutatea expertizarii starii
armaturii de catre un expert sau un institut de specialitate si va dispune efectuarea ei; in orice caz, daca se
constata prezenta frecventa a ruginei neaderente, armatura - dupa curatire nu trebuie sa prezinte o
reducere a sectiunii sub abaterea minima prevazuta in standardele de produs; se va proceda apoi la o
noua receptie calitativa.
Suprafetele de beton turnat anterior si intarit, care vor veni in contact cu betonul proaspat sunt curatate de
pojghita de lapte de ciment sau de impuritati; suprafetele nu trebuie sa prezinte zone necompactate sau
segregate, si trebuie sa aiba rugozitatea necesara asigurarii unei bune legaturi intre cele doua betoane.
Sunt stabilite si pregatite masurile ce vor fi adoptate pentru continuarea betonarii in cazul interventiei unor situatii
accidentale prin asigurarea:
statiei de betoane si mijloacele de transport de rezerva;
sursei sumplimentare de energie electrica;
materialele pentru protejarea betonului;
vibratori aditionali, echipamente de compactare;
conditiilor de creare a unui rost de lucru, etc.
Nu se intrevede posibilitatea interventiei unor conditii climatice nefavorabile (ploi abundente, ger, furtuna, etc.).
Sunt prevazute masuri de dirijare a apelor provenite din precipitatii, astfel incat acestea sa nu se acumuleze in zonele
care urmeaza a se betona.
Sunt asigurate conditiile necesare recoltarii probelor la locul de punere in opera si efectuarii determinarilor prevazute
pentru betonul proaspat, la descarcarea din mijlocul de transport.
Este stabilit locul de dirijare a eventualelor transporturi de beton care nu indeplinesc conditiile tehnice stabilite si sunt
refuzate.
In baza verificarilor indelinirii in intregime a conditiilor sus mentionate se va consemna aprobarea inceperii betonarii, prin
intocmirea Procesului Verbal de control al calitatii lucrarilor respectv faza determinanta armare elemente-de catre:
Responsabilul Tehnic cu Executia al Antreprenorului;
Inginerul
Proiectantul lucrarii
Reprezentantul Inspectoratului de Stat in Constructii,
in conformitate cu prevederile programului de control al calitatii lucrarilor stabilite prin contract.
Aprobarea inceperii betonarii trebuie sa fie reconfirmata pe baza unor noi verificari in cazurile in care:
au intervenit evenimente de natura sa modifice situatia constatata la data aprobarii (intemperii, accidente,
reluarea activitatii la lucrari sistate si neconservate, etc.);
betonarea nu a inceput in interval de 7 zile de la data aprobarii.
Inainte de turnarea betonului trebuie verificata functionarea corecta a utilajelor pentru transportul local si
compactare a betonului.
Pag. 64/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 65/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
reducandu-se in functie de caracteristicile sectiunii si desimea armaturilor. Grosimea stratului de beton supus vibrarii se
recomanda sa nu depaseasca 3/4 din lungimea capului vibrator (buteliei). La compactarea unui nou strat, butelia trebuie
sa patrunda de la 50 mm pana la 150 mm in stratul compactat anterior.
Semnele exterioare dupa care se recunoaste ca vibrarea s-a terminat sunt urmatoarele:
betonul nu se mai taseaza;
suprafata betonului devine orizontala si usor lucioasa;
inceteaza aparitia bulelor de aer la suprafata betonului.
Vibrarea externa
Este indicata in cazul elementelor turnate monolit de grosimi reduse si cu armaturi dese, la elementele prefabricate, sau
care nu pot fi compactate prin vibrare interna. In zonele in care este posibil se pot folosi suplimentar si vibratoare de
interior. In cazul elementelor compactate cu ajutorul vibratoarelor de exterior se vor lua masuri constructive speciale,
prin marirea rigiditatii cofrajelor si prin prevederea, in masura in care este posibil, de legaturi elastice intre cofraje si
elementele de sustinere si rezemare.
Consistenta betoanelor compactate prin vibrare externa se recomanda sa fie cu tasare minima 50 mm.
Vibrarea de suprafata
Se va utiliza la compactarea placilor cu grosimea de maximum 200 mm. Consistenta betoanelor compactate prin vibrare
de suprafata se recomanda sa fie cu tasare minima 20 mm. Se recomanda ca durata vibrarii sa fie de 30 ... 60 secunde.
Timpul optim de vibrare se va stabili prin determinari de proba efectuate in opera la prima sarja de beton ce se
compacteaza.
Grosimea stratului de beton armat turnat (inainte de compactare) trebuie sa fie de 1,1...1,35 ori mai mare decat
grosimea finala a stratului compactat, in functie de consistenta betonului. In cazul determinarilor de proba prevazute in
paragraful anterior se stabileste si grosimea stratului de beton turnat necesara pentru realizarea grosimii finite a
elementului.
Distanta intre doua pozitii succesive de lucru ale placilor vibrante trebuie sa fie astfel stabilita, incat sa fie asigurata
suprapunerea de minimum 50 mm in raport cu pozitia precedenta.
Pag. 66/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 67/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
punerea in opera trebuie sa se faca intr-un timp cat mai scurt. Se vor folosi cofraje izolate termic, saltele
termoizolatoare, etc, acoperite intotdeauna cu folii de polietilena sau prelate din panza impermeabila prin care sa se
etanseizeze izolatia termica si sa se inchida si un start de aer stationar (neventilat) de 3-5 cm grosime.
La locul de punere in opera a betonului vor fi afisate obligatoriu:
Temperatura betonului la livrare;
Temperatura betonului la terminarea punerii in opera;
Nivelul de asigurare pentru perioada de maturizare (conf. C 16-84);
Modul de protejare a betonului dupa turnare;
Durata proiectata pentru obtinerea gradului critic de maturizare.
Decofrarea se poate efectua numai daca sunt indeplinite conditiile din NE 012-99.
Indeplinirea conditiilor de decofrare se va controla prin incercari ale epruvetelor din beton pastrate in aceleasi conditii de
regim termic ca si elementul de constructie, conform NE 012-99.
Pag. 68/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
4.1.11 DECOFRAREA
Elementele de constructii pot fi decofrate atunci cand betonul a atins o anumita rezistenta. Trebuie avute in vedere
conditiile speciale ale decofrarii elementelor din beton care au fost supuse inghetului in faza intaririi (pentru betonul
neprotejat).
Elementele de constructii pot fi decofrate in momentul in care betonul are suficienta rezistenta pentru a putea prelua
integral sau partial, dupa caz, sarcinile pentru care au fost proiectate. Trebuie acordata atentie deosebita elementelor de
constructie care dupa decofrare suporta aproape intreaga sarcina prevazuta in calcul.
Se recomanda urmatoarele valori ale rezistentei la care se poate decofrarea:
partile laterale ale cofrajelor se pot indeparta dupa ce betonul a atins o rezistenta de minimum 2,5 N/mm2,
astfel incat fetele si muchiile elementelor sa nu fie deteriorate (orientativ 2 zile pentru o temperatura de
+50C si respectiv o zi pentru o temperatura de +150C).
cofrajele fetelor inferioare ale placilor si grinzilor, se vor indeparta mentinand sau remontand popii de
siguranta, atunci cand rezistenta betonului a atins 70% fata de clasa pentru elementele cu deschideri de
maxim 6.00 m. Si 85% pentru elementele cu deschideri mai mari de 6.00 m.
Stabilirea rezistentelor la care au ajuns partile de constructie in vederea decofrarii se face prin incercarea epruvetelor de
control pe faze, confectionate in acest scop, si pastrate in conditii similare elementelor in cauza, conform prevederilor
din STAS 127588. In cazul in care exista dubii cu privire la rezultatele incercarilor pe epruvete se recomanda incercari
nedistructive.
Viteza de dezvoltare a rezistentei betonului:
Medie 2 zile 1 zi 1 zi
Recomandari pentru termene minime de decofrare ale fetelor inferioare cu mentinerea popilor de siguranta:
Pag. 69/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Observatii:
Termenele din tabelele anterioare sunt orientative, decofrarea urmand a se face pe baza procedurilor de
executie in momentul in care elementele au atins rezistentele minime indicate in NE 012-99.
Daca in timpul intaririi betonului temperatura se situeaza sub +5 0C atunci se recomanda ca durata minima
de decofrare sa se prelungeasca cu aproximativ durata inghetului.
In cursul operatiei de decofrare se vor respecta urmatoarele reguli:
- Desfasurarea operatiei va fi supravegheata direct de catre Antreprenor si in prezenta
Inginerului. Inginerul va fi instiintat inainte de decofrare. In cazul in care se constata defecte de
turnare (goluri, zone segregate, etc.), care pot afecta stabilitatea constructiei decofrate, se va
sista demontarea elementelor de sustinere pana la aplicarea masurilor de remediere sau
consolidare;
- Sustinerile cofrajelor se vor desface incepand din zona centrala a deschiderii elementelor si
continuand simetric catre reazeme;
- Slabirea pieselor de descintrare (pene, vinciuri, etc.) se va face treptat, fara socuri;
- Decofrarea se va face astfel incat sa se evite preluarea brusca a incarcarilor de catre
elementele ce se decofreaza, ruperea muchiilor betonului sau degradarea materialului
cofrajelor si sustinerilor.
In cazul constructiilor etajate avand deschideri mai mari de 3.00 m, la decofrare se vor lasa popi de
siguranta. Amplasarea lor se recomanda a se stabili astfel:
La grinzi avand pana la 6.00 m deschidere se lasa un pop de siguranta la mijlocul acestora; la deschideri
mai mari numarul lor se va spori astfel incat distanta intre popi sau de la popi la reazeme sa nu
depaseasca 3.00 m;
La placi se va lasa cel putin un pop de siguranta la mijlocul lor si cel putin 1 pop la 12 m2 de placa;
Intre diferitele etaje popii de siguranta se vor aseza pe cat posibil unul sub altul.
Nu este permisa indepartarea popilor de siguranta ai unui planseu aflat imediat sub altul care se cofreaza sau se
betoneaza.
In temen de maximum 24 ore de la decofrarea oricarei parti de constructie se va proceda, de catre Antreprenor, Inginer
si de catre Proiectant (daca acesta a solicitat sa fie convocat), la o examinare amanuntita a tuturor elementelor de
rezistenta ale structurii, incheindu-se un proces verbal in care se vor consemna calitatea lucrarilor, precum si
eventualele defecte constatate. Se interzice efectuarea de remedieri, inainte de aceasta examinare. In cazul constatarii
unor defecte remedierea acestora se va face numai cu instiintarea si acordul
Proiectantului / Inginerului, conform prevederilor din instructiunile tehnice C 149-87.
Pag. 70/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
In tabel sunt prezentate recomandari pentru tratarea unui beton cu ciment de tip I (Portland) si pentru temperaturi de 5,
10, 15 (C). Durata de tratare depinde in mod substantial de temperatura betonului. De exemplu la 30C durata tratarii
poate fi aproximativ jumatate din durata tratarii betonului la 20C. Astfel izolarea prin cofraj poate fi o metoda de
reducere a timpului de tratare.
In lipsa unor date referitoare la compozitia betonului si la conditiile de expunere pentru a asigura conditii favorabile si a
reduce deformatiile din contractie se va mentine umiditatea timp de minim 7 zile dupa turnare.
Acoperirea cu materiale de protectie se va realiza cu prelate, rogojini, strat de nisip,etc. Aceasta operatie se va face de
indata ce betonul a capatat suficienta rezistenta pentru ca materialul sa nu adere la suprafata acoperita. Materialele de
protectie vor fi mentinute permanent in stare umeda.
Pag. 71/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Stropirea cu apa incepe dupa 2 -12 ore de la turnare, in functie de tipul de ciment utilizat si temperatura mediului, dar
imediat dupa ce betonul este suficient de intarit pentru ca prin aceasta operatie sa nu fie antrenata pasta de ciment.
Stropirea se va repeta la intervale de 2 - 6 ore, in asa fel incat suprafata betonului sa se mentina permanent umeda. Se
va folosi apa care indeplineste conditiile de calitate similare cu conditiile pentru apa de amestecare a betonului.
In cazul in care temperatura mediului este mai mica decat (+ 50oC) nu se va proceda la stropirea cu apa, ci se aplica
materiale de protectie. Peliculele de protectie se aplica in conformitate cu reglementarile speciale. Pe timp ploios,
suprafetele de beton proaspat vor fi acoperite cu prelate sau folii de polietilena, atat timp cat prin caderea precipitatiilor
exista pericolul antrenarii pastei de ciment.
Betonul ce ar urma sa se afle in contact cu apele provenite din precipitatii va fi protejat de actiunea acestora prin
devierea provizorie a apei timp de cel putin 7 zile.
Pag. 72/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
4.1.14.1 GENERALITATI
Reglementarile din Codul NE 012-99 prevad masurile obligatorii minime necesare controlului executiei structurilor din
beton si beton armat. Controlul cuprinde actiunile si deciziile esentiale ca si verificarile ce trebuie facute in conformitate
cu reglementarile tehnice specifice pentru satisfacerea cerintelor respective.
Pag. 73/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
in procesele verbale se vor preciza constatarile rezultate, daca corespund proiectului si daca se admite
trecerea la executarea fazei urmatoare;
daca se constata neconcordante fata de proiect sau prevederile prescriptiilor se vor stabili si consemna
masurile necesare de remediere.
Dupa executarea acestora se va proceda la o noua verificare si incheierea unui nou proces verbal.
Inadirile sudate vor fi executate numai de catre sudori care au sustinut examenul practic si teoretic pentru grupa 3 a
prevederilor de sudare, conform STAS 9532/1- 74. Innadirile sudate se vor poansona si verifica prin probe distructive,
executate intercalat de acelasi sudor si in aceleasi conditii cu sudurile din opera, in proportie de 3% din numarul total al
innadirilor.
Pag. 74/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 75/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Calitatea betonului pus in lucrare se va aprecia tinand seama de concluziile analizei efectuate conform controlului de
conformitate (prevederilor cap.17.2.2. din NE 012-99), asupra rezultatelor incercarii probelor de verificare a
clasei,prezentate in buletinul emis de laborator si concluziile interpretarii rezultatelor incercarilor nedist ructive sau
incercarilor pe carote, daca s-a cerut efectuarea lor in cadrul controlului opertiv. Rezultatul aprecierii calitatii betonului
pus in lucrare se consemneaza intr-un proces verbal incheiat intre Proiectant, Beneficiar/Inginer si Antreprenor. Daca nu
sunt indeplinite conditiile de calitate se vor analiza de Proiectant/Inginer masurile ce se impun.
In cursul betonarii elementelor de constructii se va verifica daca:
Datele inscrise in bonurile de transport ale betonului corespund comenzii si nu s-a depasit durata admisa
de transport;
Consistenta betonului corespunde celei prevazute;
Conditiile de turnare si compactare asigura evitarea oricaror defecte;
Se respecta frecventa de efectuare a incercarilor si prelevarilor de probe, conform prevederilor anexei VI.1.
din Codul NE 012-99;
Sunt corespunzatoare masurile adoptate de mentinerea pozitiei armaturilor, dimensiunilor si formei
cofrajelor;
Se aplica corespunzator masurile de protectie (tratare) a suprafetelor libere ale betonului proaspat;
In condica de betoane se vor consemna:
seria talonului livrarii corespunzatoare betonului pus in opera;
locul unde a fost pus in lucrare;
ora inceperii si terminarii betonarii;
probele de beton prelevate;
masurile adoptate pentru protectia betonului proaspat;
evenimente intervenite (intreruperea turnarii, intemperii, etc);
temperatura mediului;
personalul care a supravegheat betonarea.
In cazurile in care Antreprenorul raspunde direct si de prepararea betonului, acesta este obligat sa verifice in paralel
calitatea cimentului si a agregatelor conform prevederilor anterioare, precum si modul de dozare, amestecare si
transport al betonului. Constatarile acestor verificari se inscriu in condica de betoane.
Pag. 76/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
99 privind Abaterile admisibile pentru elementele din beton armat si respectiv Defectele admisibile din anexa III.2. a
NE 012-99.
Lung
Lung . L petrecere
Lung pozitie
Distante Grosime strat de .
Element .1- >10 inadiri Obs
intre bare acoperire inadire
<1 m 10m m
C28-
Fundatii 10 10 5 20 30 3d 50
83
C28-
Pereti 5 3 5 20 30 3d 50
83
C28-
Stalpi 3 3 5 20 30 3d 50
83
C28-
Grinzi 3 3 5 20 30 3d 50
83
C28-
Placi 5 2 5 20 30 3d 50
83
Intre C28-
10 - 5 20 30 3d 50
etrieri 83
Abaterile limita admise fata de dimensiunile din proiect pentru elemente de cofraj si cofrajele montate sunt prevazute in
C 56-85 , cu unele observatii suplimentare indicate in anexa III.1. a Codului NE 012-99.
Abateri limita ale cofrajelor si elementelor decofrate din beton si beton armat
Pag. 77/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
20 mm <2m
Lungime 15 3 mm/m
20mm >2m
Fundatii Latime 6 15mm 3 16 5 20
Inaltime 10 (total
30mm
<3m 16mm
3-6m 20mm
Lungime 10
>3m. 25mm
Pereti Latime 3 16
Grosime 3
<10cm.3mm
>10cm.5mm
10 <3m 16mm 3 16 20
Inaltime
3-6m 20mm
Stalpi >3m 25 mm
Dimensiune
3 <50cm 5mm
sectiune
>50cm 8mm
Lungime 5 10
10
Grinzi 2 mm/m idem
Dimensiune 3
sectiune
10 <3m 16mm 10
Lungime
10 3-6m 20mm
(Latime) 10 mm
Placi
(total)
3 >3m 25mm
Grosime
>10cm 5mm
Abaterile fata de dimensiunile cerute ale elementelor de cofraj, gata confectionate (extras din normativul C 56- 85 cu
completari):
pentru lungime: 4 mm;
pentru latime: 3 mm;
Abaterile fata de dimensiunile din proiect ale cofrajelor si ale elementelor din beton armat dupa decofrare sunt date in
anexa III.1. din Codul NE 012-99.
Abaterile fata de dimensiunile din proiecte sau prescriptii tehnice pentru armaturile elementelor din beton armat sunt
date in anexa II.2 din Codul NE 012-99.
Pag. 78/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 79/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Verificarile efectuate si constatarile rezultate la receptia structurii de rezistenta se consemneaza intr-un proces verbal
incheiat intre Beneficiar/Inginer, Proiectant si Antreprenor, precizandu-se in concluzie daca structura in cauza se
receptioneaza sau se respinge.
In cazurile in care se constata deficiente in executarea structurii, se vor stabili masurile de remediere, iar dupa
executarea acestora se va proceda la o noua receptie.
Acoperirea elementelor structurii cu alte lucrari (zidul, tencuieli, protectii, finisaje) este admisa numai pe baza dispozitiei
data de Beneficiar/Inginer sau de Proiectant. Aceasta dispozitie se va da dupa incheierea receptiei structurii de
rezistenta sau in cazuri justificate, dupa incheierea receptiei partiale a structurii de rezistenta.
Examinarea rezistentelor betonului la varsta de 28 de zile se va face la receptia definitiva a structurii de rezistenta.
Calitatea betonului livrat de statia de betoane se va aprecia pe baza analizarii rezultatelor obtinute la varsta de 28 de
zile pe probe prelevate la statia de betoane, in conformitate cu precizarile anexei VI.3. din NE 012-99. In urma acestei
anali ze se stabilesc eventualele masuri necesare imbunatatirii calitatii betonului care se va produce in continuare.
4.2.1 GENERALITATI
Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de executie a elementelor si structurilor metalice.
Constructiile din otel trebuie s fie complete n toate privinele, inclusiv toate materialele, piesele, etc, astfel nct s
asigure o instalare complet i satisfctoare. Vor fi furnizate furnizate toate elementele necesare pentru montarea,
exploatarea i ntreinerea echipamentelor ce va fi implementat, pentru toate sistemele de sustinere temporare si
permanente, fundaii i buloane de ancorare.
Inainte de fabricare, Contractantul, va prezenta Inginerului spre aprobare toate calculele de proiect, lucrarile si detaliile
tehnice ale structurilor din otel si metalice, care urmeaz s fie furnizate n cadrul Contractului.
Contractantul va fi responsabil de corectitudinea detaliilor tehnice, si conexiunilor de pe teren.
Pag. 80/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 81/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 82/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Suprafata profilelor laminate trebuie sa fie neteda si fara fisuri. Defectele superficiale pot fi indepartate cu polizorul cu
conditia ca dupa indepartare, grosimea materialului sa nu scada sub limitele prevazute in standardul pentru tolerante.
Nu se admit remedieri prin sudura a defectelor de suprafata.
Se recomanda ca taierea la dimensiune a tablelor sau celorlaltor profile sa se faca cu mijloace mecanice. In cazul in
care taierea se face cu flacara oxiacetilenica se va lasa un adaos suficient pentru a se inlatura materialul decarburat prin
prelucrarea mecanica a muchiilor. Piesele prelucrate nu trebuie sa prezinte muchii ascutite, bavuri, pete de zgura.
Rugozitatea lor va fi de maxim 25m.
4.2.6.3 SUDARE
Sudurile si dimensiunile rosturilor imbinarilor sunt reprezentate si notate conform STAS 6662-87, functie de grosimea
materialelor si tipul de sudura ales pentru imbinarea reperelor.
Documentatia tehnica pentru asamblarea prin sudura se elaboreaza de catre firma care uzineaza elementele din otel si
trebuie sa cuprinda:
pregatirea si prelucrarea materialului; debitarea cu pastrarea marcii otelului si executia rosturilor;
tehnologia de asamblare a elementelor: pregatire, trasare, ordine de asamblare, utilaje si dispozitive de
lucru;
programul de control calitativ;
indicatii privind preasamblarea in uzina, depozitarea, marcarea si asamblarea pentru transport precum si
schemele de incarcare in mijloacele de transport.
Etape/Procese
Proces tehnologic/conditii Temperatura C Durata
tehnologice
Pag. 83/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
incaperi incalzite
Sudurile se vor executa fara intrerupere. Sudarea se va incepe si termina pe piese terminale (accesorii). Utilajele
(dispozitivele) de sudura vor fi protejate corespunzator contra intemperiilor prin adapostirea in baraci.
Cablurile ce servesc la alimentarea cu curent electric vor fi pozate pe suporti de lemn; nu se admite ingroparea
cablurilor in zapada sau asezarea lor pe pamantul inghetat.
La sudare se vor respecta urmatoarele conditii:
Timpul de lucru al sudorilor se va micsora, in functie de temperatura, alternand cu pauze de aproximativ 10 minute
pentru odihna si incalzire.
Sudarea otelului, inclusiv sudurile de prindere care se incorporeaza in lucrarea finisata, trebuie sa corespunda
prevederilor C 150 "Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si agricole."
De asemenea, se vor respecta urmatoarele prescriptii tehnice:
SREN ISO 9013 "Sudarea si procedeele conexe. Clase de calitate si tolerante dimensionale ale
suprafetelor taiate termic (cu flacara oxigaz)"
STAS 10564-2 "Taierea cu plasma a metalelor. Clase de calitate ale taieturilor ".
Antreprenorul va intocmi tehnologia de sudare tinand seama de calitatea materialelor imbinate, tipul de sudura indicat
in proiect, continuitatea si lungimea cordonului de sudura, compozitia si calitatile mecanice ale acestuia. Nivelul de
acceptare al defectelor sudurilor va fi nivelul C.
Procedeele de sudura aplicate vor avea in vedere prevenirea aparitiei de deformari ale tablelor sau rigidizarilor,
deformari care ar putea introduce tensiuni interne care sa influenteze negativ comportarea elementelor structurale.
Suprafetele care trebuie sudate se vor curata de rugina, zgura, ulei, vopsea etc. si numai dupa aceea se va trece la
executarea sudurilor. Inainte de sudare se controleaza ca marginile prelucrate sa corespunda plansei de executie si sa
nu prezinte defecte ca: exfolieri, fisuri, urme de zgura, pori, etc. Preincalzirea reperelor in vederea sudarii, respectiv
detensionarea lor, se prescrie la tehnologia de executie (la tablele de 25 mm grosime).
Materialul de adaos pentru sudura se prescrie de catre Proiectant prin tehnologia de sudare, functie de calitatea
materialelor imbinate, tipul si dimensiunea sudurii, astfel incat sa se asigure calitatea ceruta prin clasa de calitate
stabilita. Remedierea sudurilor se va face sub control autorizat si vor fi mentionate in documentatia de insotire a
produsului. Acestea vor fi verificate dupa remediere, in conditiile prescrise pentru sudurile initiale.
Pag. 84/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Lungimea sudurilor de prindere care vor fi incorporate in lucrarea finisata nu va fi mai mica decat de patru ori grosimea
piesei celei mai groase sau de 50mm,
Imbinarile executate prin sudura manuala, semiautomata sau automata vor avea caracteristicile mecanice minime
cerute pentru materialele pieselor care se sudeaza.
Sudarea constructiilor metalice se va executa la o temperatura de peste + 5oC. In cazul executiei sudurilor in aer liber
trebuie luate masuri pentru protejarea locului de sudura si a sudorului de vant, ploaie si zapada.
4.2.6.5 FABRICATIE
Generalitati
Tot otelul structural trebuie fabricat in conformitate cu STAS 500-1 "Oteluri de uz general pentru constructii. Conditii
generale tehnice, SREN 10021 "Oteluri si produse siderurgice. Conditii tehnice generale de livrare" in afara de cazul in
care se specifica altfel. Inainte de a fi livrata pe santier, fiecare piesa de otel prelucrata trebuie marcata distinct in
conformitate cu desenul de montaj. Inceperea fabricarii pieselor de otel trebuie facuta cu un anunt scris prealabil de o
saptamana.
Elemente de rezemare
Placile de reazem ale stalpilor si grinzilor prin care se face transmiterea efortului de compresiune se realizeaza astfel
incat fetele de imbinare sa fie in contact cu exceptia unor zone mici, care nu trebuie sa depaseasca 20% din suprafata
totala, in care caz spatiul intre doua piese nu trebuie sa depaseasca 0,15mm.
Fabricatie - placute de rigidizare - debavurare, imbinare.
Antreprenorul va efectua urmatoarele:
se vor taia si se vor poliza placutele de rigidizare, pentru a asigura contactul pieselor ce se vor suda;
se vor indeparta toate bavurile si muchiile ascutite;
se va folosi o vopsea contrastanta si compatibila pentru a marca otelul caruia i s-a facut tratament
anticoroziv, inainte de a fi livrat pe santier
nu se executa alte imbinari decat cele din planurile de detalii
4.2.6.6 MONTAJ
La montaj se va verifica in mod obligatoriu existenta si calitatea tuturor subansamblelor componente. Montajul se va
executa conform planselor de executie. Intreprinderea care monteaza constructia din otel va intocmi urmatoarea
documentatie (conform STAS 767/0-88):
masuri privind depozitarea si transportul pe santier a elementelor de constructii;
organizarea platformelor de preasamblare pe santier cu indicarea mijloacelor de transport si ridicat ce se
folosesc;
verificarea dimensiunilor implicate in obtinerea tolerantelor de montaj impuse;
pregatirea si executia imbinarilor de montaj;
verificarea cotelor si nivelelor indicate in proiect pentru constructia montata;
ordinea de montaj;
metode de sprijinire si asigurarea stabilitatii elementelor in fazele intermediare de montaj;
tehnologia de sudura pe baza de procedee de sudura conform standardelor in vigoare;
programul de control al calitatii si receptia pentru furnitura, executia montajului si protectia anticoroziva in
conformitate cu H.G.R. Nr.273/94, Legii 123/2007, STAS 767/0-88 si C 150-84.
Pag. 85/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 86/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
se ancoreaza ferma cu tiranti pentru a preveni rasturnarea ei sau orice alta deformatie perpendiculara pe
planul ei;
se desprinde ferma din macara si se repeta operatiile cu alta ferma.
Tehnologia este valabila si pentru montarea panelor si contravantuirilor metalice.
Obiective de verificat
Conformitatea verificarii cu clasa de calitate Verificare conform Normativelor
Tipul imbinarii
- clasa de calitate C2
Sudura cap la STAS 5540 "Incercari ale
- controlul cu lichide penetrante si controlul cu pulberi imbinarilor"
cap
magnetice 100%
Pag. 87/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
4.2.9 TOLERANTE
Tolerantele admise la uzinare sunt cele prevazute in STAS 767/0-88.
Abaterile de dimensiune admise pentru elementele structurale de otel situate deasupra fundatiilor trebuie sa se
incadreze in urmatoarele limite:
pentru orice suprafata orizontala nominala masurata de la nivelul de referinta cel mai apropiat, 5mm;
pentru orice suprafata nominala verticala masurata de la linia de referinta cea mai apropiata, 5mm.
Independent de tolerantele indicate mai sus, se iau in considerare urmatoarele:
Abaterea admisa a dimensiunilor sectiunii transversale a elementelor incorporate fata de cele indicate pe
desene trebuie sa fie egala sau mai mica de 3mm sau 1:500 fiind luata in considerare cea mai mica
din cele doua, in afara de cazul cand in desene se prevede altfel.
Abaterea admisa in verticalitate a elementelor trebuie sa fie egala sau mai mica de 1:500.
Abaterea admisa in inclinare trebuie sa fie egala sau mai mica de 1/1000 din lungimea elementelor.
Abaterile totale maxime admisibile fata de dimensiunile orizontale si verticale nu trebuie sa depaseasca
1:1000 sau 30mm, fiind luata in considerare cea mai mica dintre cele doua.
Pag. 88/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 89/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Dac este astfel recomandat de Inginer, Contractantul va asigura serviciile unui supraveghetor de constructie, calificat
din cadrul societatii care fabrica rezervoare, ale carui calificari vor fi aprobate de ctre Inginer.
Turnul rezervorului de ap i fundatia trebuie s fie proiectate de ctre Furnizor. Turnul va include scarile de acces i
toate gurile de intrare, deversoarele i conductele de evacuare i vor sustine rezervorul cand acesta va fi umplut pana la
buza superioar. Turnul i fundatiile sale vor fi proiectate, de catre Furnizor, pentru a rezista la cea mai rea combinatie
dintre greutatea proprie, greutatea impusa si sarcina determinata de presiunea vantului, care sunt asteptate sa fie
aplicabile pe durata constructiilor si exploatarii.
Greutate de ap coninut n rezervor i conductele vor fi considerate sarcini impuse.
Structura trebuie s fie ntrit sau fixata, n mod adecvat, cu legturi mpotriva balansarii i deviatiei orizontale cauzate
de lucrri sau de efectele sarcini verticale dezechilibrate. For orizontal minim considerata ca acionnd n orice
direcie, la orice nivel nu trebuie s fie mai mic de 1 % din sarcina total vertical deasupra nivelului; chiar i n cazul
n care nu sunt aplicate sarcini eoliene sau alte sarcini orizontale. Prevederile vor fi date pentru efectele ncrcarii
nominale minime. Cu excepia cazului n care se indic altfel, deformarea pieselor trebuie s fie n conformitate cu
standardele enumerate mai sus. Deformarea elementelor care susin structura rezervorului trebuie s fie compatibila cu
proiectarea de rezervorului i nu trebuie s depeasc 1 / 750 din deschiderea lor.
Devierea orizontal a turnului determinata de vnt nu trebuie s depeasc 1 / 400 din nlimea turnului.
4.3.2 Rezervoare de inmagazinare a apei din plastic armat cu fibra de sticla si insertie de nisip (PAFSIN)
Rezervoarele de stocare din PAFSIN trebuie s fie echipate cu toate conductele i supapele auxiliare, iar pentru
rezervoarele supraterane, cu o structur de sprijin. Rezervoarele trebuie s fie achizitionate de la un productor
recunoscut, cu experien n domeniu. Cu excepia cazului n care se specific altfel, fundaia va fi proiectata de ctre
Contractant i aprobata de ctre Inginer. Inginerul va furniza Contractantului toate informaiile necesare pentru
proiectarea fundatiei, cu excepia capacitatii brute de transport din orice utilaj sau echipament din cadrul ofertei
Contractantului.
Oferta trebuie s includ un raport de calcul de proiectare si detaliile tehnice pentru a fi aprobate de ctre Inginer,
fabricarea, vopsirea, depozitarea n cazul n care este necesar, livrarea pe santier, construirea de fundatiei, montarea si
predarea i testarea.
Betonul pentru fundatii va fi de grad C25/30.
Dac este astfel recomandat de Inginer, Contractantul va asigura serviciile unui supraveghetor de constructie, calificat
din cadrul societatii care fabrica rezervoare, ale carui calificari vor fi aprobate de ctre Inginer.
Turnul rezervorului de ap i fundatia trebuie s fie proiectate de ctre Furnizor sau Contractant, n conformitate cu
cerinele specificate n Caietul de Sarcini.
Pag. 90/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
5 ARHITECTURA
5.1 GENERALITATI
Specificatiile tehnice generale definesc standardele minime, dar se pot modifica sau completa cu acordul Proiectantului
si Inginerului. Aprobarea doar de catre Proiectant nu este suficienta oriunde sunt implicate probleme contractuale. In
aceste cazuri deasemenea este necesar acordul in scris al Inginerului.
In caz de neconformitate cu aceste Caiete de Sarcini, Inginerul poate da dispozitii pentru intreruperea lucrarilor si sa dea
instructiuni privind orice masuri necesare care trebuie luate pe cheltuiala Antreprenorului. Vezi Conditiile Generale ale
Contractului.
La executarea lucrarilor se vor utiliza numai materialele consemnate in proiect.
Orice propunere de inlocuire trebuie motivata de contractant si aprobata de catre Proiectant si Inginer.
Rolul diferitelor parti implicate in proiect este definit de Legea nr. 10/1995. Aceasta include rolul Proiectantului cand
stipuleaza ca orice modificare a proiectului original trebuie aprobata si inregistrata de el.
Rolul Inginerului este definit de Conditiile Generale ale Contractului.
Ca parte a cerintelor de calitate in constructii Antreprenorul, Inginerul si Beneficiarul vor urmari performanta lucrarilor
finalizate.
Urmarirea comportamentului lucrarilor construite si interventiile in timp reprezinta o evaluare a conditiilor tehnice ale
constructiei si preservarea capacitatii de functionare pe intreaga durata de functionare.
Urmarirea regulata se face prin examinare directa vizuala si cu mijloace simple de masurare, conform previziunilor din
Manualul de Constructii (Romanesc) si normelor tehnice specifice care guverneaza lucrarile prezente si categoria de
constructii.
Pag. 91/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
C.16-84 - Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente elaborat de
ICCPDC si aprobate cu Ordinul ICCPDC nr. 92/14.12.1984.
HG nr 728/19 oct 1994 pentru aprobarea Regulamentului privind "Certificarea calitatii produselor folosite in constructii"
Legea nr 10/18 ianuarie 1995 privind "Calitatea in constructii"
HG 261/1994 Regulamente pentru incadrarea in categorii de importanta, intretinere, urmarire in timp si postutilizare
HG 766 Regulamente privind calitatea in constructii
HG nr 273/94 Regulament privind intocmirea si pastrarea "Cartii tehnice a constructiei"
5.2.1 GENERALITATI
Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de tamplarie structurale pentru acoperisuri , pentru
pardoselile din lemn, placari cu lambriuri .
Lucrarile pentru tamplarie pentru acoperis sunt necesare atat in constructiile noi cat si in cele de reabilitare, in timp ce
cele pentru pardoseli din lemn doar in lucrarile de reparatii in cladirile monumente istorice. Pentru tamplaria din lemn
vedeti capitolul pentru Lucrari de arhitectura - Tamplarie din lemn
Componentele de tamplarie pot avea urmatoarele functii: decorative, mecanice si portante.
Pag. 92/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
STAS 9302/3-81 Protectia lemnului. Impregnarea la presiunea atmosferica cu produse lichide. Prescriptii
tehnice
STAS 9302/4-88 Protectia lemnului. Tratamente pentru suprafata. Prescriptii tehnice
STAS 9302/5-90 Protectia lemnului. Impregnarea la presiuni diferite de presiunea atmosferica cu uleiuri
antiseptice. Prescriptii tehnice.
STAS 1245/4-74 Placaj. Determinarea fortei de comprimare
STAS 1245/5-82 Placaj. Determinarea schimbarilor de dimensiune si greutate datorita umiditatii relative a
aerului
STAS 1575-88 Placa laminata. Panou
STAS 1809-87 Panou. Determinarea fortei de lipire la forta de forfecare
STAS 2161-87 Placa. Determinarea fortei de forfecare la rosturile lipite
STAS 5513-89 Furnir, placaj, placa laminata. Clasificare si terminologie
STAS 7578-90 Placi din fibra de lemn. Placi plastificate
STAS 7873-76 Placaj. Determinarea conditiei de lipire folosind dalta
NP 005-96 Cod pentru calcularea si executarea elementelor de constructie din lemn
SR 652/1998 Determinarea eficientei ignifugarii
STAS 10100/0-7 Calcularea elementelor de constructie din lemn
STAS 1040-85 Lemn rotund pentru constructii
NP 09-97 Ghid pentru calcularea elementelor structurale din lemn
EN 204 Clasificarea adezivilor non-structurali pentru imbinarea produselor din lemn si cele derivate
din cherestea
EN 301 Adezivi, fenolici si aminoplastici, pentru structurile portante din cherestea: Clasificare si
cerinte de executare
EN 312-4 Placi aglomerate - Specificatii Partea 4: Cerinte pentru placi portante pentru folosire in
conditii uscate
EN 312-5 Placi aglomerate - Specificatii Partea 5: Cerinte pentru placi portante pentru folosire in
conditii de umiditate
EN 322 Panouri pe baza de lemn Determinarea continutului de umiditate
EN 335-1 Durabilitatea produselor din lemn si produselor pe baza de lemn Definirea claselor de risc
a atacurilor biologice - Partea 1 :Generalitati
EN 408 Structuri din cherestea Cherestea structurala si cherestea laminata lipita Determinarea
unor proprietati fizice si mecanice
EN 622-2 Placi din fibra Specificatii Partea 2: Cerinte pentru placi dure
EN 622-3 Placi din fibra Specificatii Partea 3: Cerinte pentru placi medii
EN 622-5 Placi din fibra Cerinte Partea 5:Cerinte pentru placi procesate la cald (MDF)
EN 635-2 Placaj Clasificare dupa aspectul suprafetelor - Partea 2: Lemn de esenta tare
EN 635-3 Placaj Clasificare dupa aspectul suprafetei - Partea 3: Lemn de esenta moale
EN 636-1 Placaj - Specificatii Partea 1: Cerinte pentru placaj pentru folosire in conditii uscate
EN 636-2 Placaj - Specificatii - Partea 2: Cerinte pentru placaj pentru folosire in conditii de umiditate
EN 636-3 Placaj - Specificatii - Partea 3: Cerinte pentru placaj pentru folosire in conditii exterioare
Pag. 93/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
5.2.3.1 MATERIALE
Lucrarile includ urmatoarele articole si materiale:
Pag. 94/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Contrafisele sunt piese din lemn rotund ( cand popii sunt din lemn rotund) sau din lemn ecarisat ( cand popii sunt din
lemn ecarisat ), care realizeaza contravantuirea longitudinala a sarpantei si care preiau incarcarile orizontale;in mod
current contrafisele au diametrul de 10 12 cm ;
Scaun = ansamblu transversal alcatuit din popi ,clesti si capriorii din dreptul clestilor ; distanta optima dintre scaune este
de 3 5m;
Toate aceste dimensiuni si caracteristici sunt orientative . Pentru realizarea sarpantelor scolilor se vor respecta
dimensiunile si caracteristicile indicate in planse.
Marea majoritate a elementelor sarpantei o reprezinta piesele din lemn. Acestea trebuie sa respecte caracteristicile
generale ale elementelor din lemn conform standardelor in vigoare
Fazele de executare ale acoperisului tip sarpanta sunt urmatoarele:
Se verifica daca lucrarile anterioare au fost finalizate si existenta scoabelor pentru a fixa cosoroabele la
ultimul etaj sau la atic;
Se marcheaza pozitia elementelor de baza pentru popi;
Se fixeaza cosoroabele aticului;
Se fixeaza elementele de baza ale popilor folosind elemente metalice ancorate in placa de beton peste
ultimul etaj;
Se monteaza popii;
Se monteaza si se imbina clestii cu popii folosind scoabe, cuie, bolturi;
Se monteaza si imbina panele;
Se monteaza toate elementele de ridigizare ale structurii acoperisului.
Dupa montarea astereala, toate elementele din lemn trebuie sa fie ignifugate.
Pag. 95/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
5.2.3.1.4 ACCESORII:
Cuie si suruburi,
Bolturi, piulite si saibe;
Placi pentru insurubare si talpi;
Ancore din otel;
Adezivi;
Protectii impotriva ciupercilor;
Produse de ignifugare.
5.2.3.1.5 ECHIPAMENTE:
Macarale;
Elevatoare si trolii.
5.2.3.3 PREDARI
Inainte de inceperea lucrarilor, Antreprenorul va furniza plansele de excutie si mostre de materiale pentru a fi aprobate
de Inginer. Tamplaria facuta pe comanda va fi detaliata atat privind cota cat si sectiunea.
Pag. 96/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Structura de lemn se va prinde corect, se va verifica, prinse in suruburi sau bolturi cum este necesar. Imbinarile
longitudinale din sageacuri, etc. trebuie facute pe suporturi.
Elementele din lemn cu imbinari suprapuse, trebuie sa se suprapuna 150mm sau de 2 ori inaltimea elemntului cel mai
mare.
Cuiele, suruburile, piron, bolturi, ancore pentru incadrare si conectori pentru elemente de lemn trebuie prevazute unde
este necesar si cum este proiectat.
In afara de imbinarile care sunt proiectate in lucrarile structurale altele nu sunt premise decat cu permisiunea anterioara
din partea Proiectantului sau Inginerului. Nici un element structural nu va fi taiate fara directionarea lor.
Pentru alte lucrari de tamplarie, elementele din lemn, vor fi pe cat posibil dintr-o bucata pe aceeasi deschidere.
La colturi, elementele din lemn vor fi imbinate pe jumatate pentru elementele de aceasi grosime si se vor suprapune
suficient pentru materialele de grosimi diferite.
5.2.4.2.3 LAMBRIURI
Lambriurile sunt facute din prefabricate din lemn de esenta moale cu lamba si uluc fixate vertical pe sipcile orizontale
ancorate pe pereti cu suruburi. Lambriurile vor avea minim 1,20m inaltime, cu sipci profilate in partea superioara si o
Pag. 97/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
bordura din lemn in partea inferioara. Lambriurile vor avea suprafata perfect neteda si lacuita. Trebuie sa asigure
circulatia neintrerupta a aerului in aspatiul gol intre perete si lambriu.
Pag. 98/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
5.2.5.2.3 PLACAJUL
Pentru folosire la tamplarie de finisare, panourile din placaj trebuie sa fie in concordanta cu cerintele prEN 636-1 in
conditii uscate si EN 636-2 in conditii de umiditate.
Panourile din placaj, deasemenea trebuie sa fie in concordanta cu cerintele prEN 636-3.
Pag. 99/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
5.2.5.2.5 DEFORMARI
Existenta oricaror deformari se va stabili la livrare.
5.2.5.2.7 BOMBARE
Bombarea nu va depasi 0,5 % din latime la livrare.
5.2.5.2.8 INDOIRE
Pentru lungimi care nu sunt mai mari de 1,0 m, indoirea nu va depasi 0,5 % din lungime la livrare.
Pentru lungimi care sunt mai mari de 1,0 m, indoirea nu va depasi 1,0 % din lungime la livrare.
Daca produsele se vor monta doar prin lipire, acest lucru trebuie mentionat cand se face comanda. Pentru aceste
produse, indoirea nu va depasi 0,5 % din lungime.
5.2.5.2.10 PRELUCRARE
Calitatea prelucrarii pe partile vizibile ale tamplariei din lemn masiv trebuie sa fie astfel incat sa poata primi finisajul fara
alte operatii exceptand frecarea usoara.
Toate componentele vor fi prelucrate cu atentie si finisate pe partea vizibila. Abateri usoare ale texturii lemnului sau
defecte similare, cand se pot indeparta usor prin sablare.
Pag. 100/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
4 pe metru, nu
se permite cu
Margine J30 J40 20 mm/m
finisaj
transparent
Mana
J30 2 mm/m
curenta J10 Nu se permite
Balustrada J10 2 mm/m
Pag. 101/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Depozitarea corespunzatoare a materialelor astfel incat greutatea sa fie uniform distribuita pe toata
suprafata placii;
Existenta scoabelor pentru fixarea cosoroabei in centurile exterioare de la ultimul nivel;
Corespondenta sectiunii elementelor de lemn ale sarpantei cu prevederile proiectului;
5.2.7.2 CLASIFICARI
Conform STAS 11357 / 1990 , materialele de constructii se clasifica din punct de vedere al comportarii la foc in 2 grupe:
Materiale combustibile (cele care se aprind, ard sau se degradeaza sub influenta temperaturilor inalte).
Materialele combustibile se impart in 4 clase de combustibilitate dupa modul in care se inflameaza:
Clasa C1 : neinflamabile;
Clasa C2 : dificil inflamabile;
Pag. 102/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 103/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
daca epruvetele au fost bine ambalate, sigilate si stampilate de executant si Beneficiar, iar etichetarea lor
trebuie sa cuprinda urmatoarele specificatii:
- denumirea obiectivului unde s-a efectuat operatia de ignifugare;
- denumirea materialului ignifugat;
- denumirea produsului ignifug si consumul specific realizat;
- data aplicarii;
- modul de aplicare;
- denumirea executantului;
- aplicarea uniforma in numarul de straturi specificat in fisa tehnica, a materialului de ignifugare.
5.3.1 GENERALITATI
Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de zidarie, cat si specificatiile mortarului pentru
lucrari de zidarie.
Pag. 104/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
5.3.3.1 MATERIALE:
STAS 457 - 80 Caramida plina cu dimensiuni 240x115x63
STAS 5185/2 - 80 Caramizi cu goluri verticale.
P2 - 85 Normativul pentru alcatuirea, calculul si executarea structurilor de zidarie.
STAS 10109 /1 - 82 Proiectarea si execitia lucrarilor de zidarie.
Pag. 105/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 106/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Apa
Se va utiliza apa de la reteaua de alimentatie in cazul utilizarii altei surse, apa trebuie sa corespunda conditiilor STAS
790 - 84.
Ciment conform specificatiilor de la capitolul - Betoane.
Aditivi
- Plastificanti in cazul mortarelor de ciment, conform STAS 8625 - 90.
- Acceleratori de intarire. Clorura de calciu se poate utiliza ca accelerator de intarire pentru
mortare de zidarie, de ciment si ciment var de marca 50 sau mai mari, la lucrarile executate pe
timp friguros.
Compozitia mortarelor de zidarie
Dozajele uzuale pentru mortarele de zidarie pe baza de var si ciment care pot fi utilizate fara incercari preliminare in
cazul folosirii nisipurilor naturale (conform STAS 1667 - 76) sunt speficate in tabelul urmator:
Ciment -
M 50 Z 230 219 0.090 115 1.18 1600
var
Pag. 107/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
In functie de inaltimea peretilor, numarul etajelor si nivelul de intensitate seismica mortarele folosite la lucrarile de
zidarie, exceptand blocurile din BCA pentru zidarie vor fi mortare marca M 50 Z si M 100 Z, pentru ultimul se foloseste
cimentul Portland. Mortarele vor corespunde normativului C 17 82.
Prepararea mortarelor se poate face manual sau mecanizat asigurandu-se urmatoarele conditii: dozarea exacta a
componentilor mortarului, amestecarea mortarului pentru omogenizare si obtinerea unei cat mai bune durabilitati.
Calitatea mortarelor se verifica pe parcursul executiei zidariei si a furnizarii lor in conformitate cu STAS 2634 50.
Metode de incercare a mortarelor in stare prospata si intarita.
Mortare sau adezivi speciali pentru blocurile din BCA.
Mortarele trebuie sa fie in concordanta cu cu specificatile Producatorului pentru blocurile din BCA.
Pasta de imbinare pentru blocuri de compartimentare din gips.
Mortarul trebuie sa aiba o consistenta care sa permita imbinarea adecvata pe orizontala si verticala a blocurilor de
compartimentare.
Pag. 108/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 109/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Portiunile de zidarie situate in stanga si dreapta golurilor de usi si ferestre avand lungimea de peste 1 m se vor ancora
ca zidaria plina (aratat mai sus); cele cu lungimea egala sau mai mica de 1 m se vor ancora conform Normativ P 2 85,
figura 64b, cu bare 8 mm.
Inainte de executarea zidariei intre elementele de beton armat pe suprafata respectiva se aplica un sprit de mortar de
ciment, iar rostul vertical dintre zidarie si elementele de structura va fi umplut complet cu mortat M 100 Z.
Protectia barelor de ancorare se va realiza prin inglobarea lor in mortar minim marca M 50 Z.
Pentru asigurarea conlucrarii peretilor care se intersecteaza se va prevedea la colturile si ramificatiile exterioare, in
cazul in care nu sunt prevazuti stalpisori din beton armat, armatura orizontala din OB 37 2 x 6mm de 100 cm lungime.
Stalpii verticali din beton vor fi legati cu centuri de ancorare conform prevederilor si normelor legate de masurile
anitiseismice in lucrarile de zidarie.
La fiecare gol de usa se vor inzidi cate 4 (patru) gheremele de o parte si alta a golului si 3 (trei) sau 2 (doua) gheremele
la fiecare gol de fereastra, in functie de inaltime.
Gheremelele de lemn vor fi impregnate in carbolineum sau cufundate de 2 3 ori intr-o baie de bitum topit fierbinte.
Verificarea calitatii zidariilor se va face pe tot timpul executiei lucrarilor iar rezultatele verificarilor se inscriu in procese-
verbale de lucrari ascunse.
Pag. 110/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Reteserea zidariei
se decoperteaza tencuiala existenta
se desface zidaria existenta in zona avariata
se curata suprafata de contact a zidariei existente
se vopseste suprafata de contact cu lapte de ciment cu adaos de aracet
se instaleaza zidaria noua asigurandu-se teserea cu cea existenta
Pag. 111/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Se incepe de jos in sus, tinand desfacut stutul prin care se injecteaza si cel imediat urmator. Cind mortarul
refuleaza pe la stutul de sus, se inchide cel de jos, prin care s-a facut injectarea si se desface urmatorul.
Operatiunea se repeta pe tot traseul fisurii.
Pag. 112/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
5.4.1 GENERALITATI
Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de tencuieli.
Prevederile prezentului capitol se refera la conditiile, modul de alcatuire si executie a tencuielilor descrise in paragraful
urmator.
Lucrarile de tencuieli pot fi clasificate dupa urmatoarele criterii:
Dupa pozitia lor in constructii:
- Tencuieli interioare, executate in interiorul constructiei pe pereti sau tavane;
- Tencuieli exterioare pe fatade, balcoane etc.
Dupa natura suprafetei pe care se aplica:
- Tencuieli pe suprafete de caramida (pereti, stalpi, bolti, plansee) care se executa in mod
obisnuit in doua straturi (grund si tinci - strat vizibil);
- Tencuieli pe suprafetele elementelor de beton si pe suprafetele de zidarie de piatra (pereti si
stalpi);
- Tencuieli pe suprafete de beton si de beton armat (la pereti, grinzi, stalpi si tavane) si pe
suprafetele de tencuiala de piatra (pereti si stalpi) care se executa in trei straturi (sprit, grund si
strat vizibil);
- Tencuieli la tavane din beton cu suprafete plane (plansee din beton armat turnat monolit sau
realizate din fasii prefabricate din beton armat) tencuielile pot fi aplicate in doua straturi (sprit si
tinci - strat vizibil).
Pag. 113/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
- Tencuieli pe suprafete acoperite cu plasa de rabit (la tavane) false, care mascheaza intradosul
planseelor de beton armat cu si fara grinzi, scafa de racordare a peretilor cu tavanul etc.) care
se executa in trei straturi (smir,grund si strat vizibil.
Dupa modul de finisare al fetei vazute:
- Tencuieli obisnuite
Suprafata tencuielii este numai netezita (driscuita) urmand a primi finisajul prin zugraveli sau tapete. La randul lor
tencuielile obisnuite se impart in:
- Tencuieli brute, alcatuite din mortar de var gras cu sau fara adaos de ciment, netezit in stare
bruta; se intrebuinteaza la interior in depozite, in pivnite, subsoluri etc.
- Tencuieli driscuite, netezite cu drisca, mortarul pentru stratul vizibil fiind preparat cu nisip fin
(tinci); aceasta se aplica pe pereti si tavanele cladirilor de locuit si cladirilor sociale si publice,
culturale, precum si pe suprafetele prevazute ca suport pentru hidroizolatii.
- Tencuieli sclivisite
Stratul vizibil se netezeste cu drisca de otel, fiind executate numai dintr-o pasta de ciment in care se pot adauga in unele
cazuri si anumite materiale hidrofobe (de exemplu apa-stop, coloranti etc.) deoarece se utilizeaza la interior pe peretii
incaperilor care sunt udati sau spalati cu apa.
- Tencuieli gletuite
Stratul vizibil se executa dint-un strat subtire de pasta de ipsos sau var cu adaos de ipsos, bine netezit cu drisca de glet;
acest tip de tencuiala se intrebuinteaza numai la interior (la pereti si tavane, in incaperi in care se cere un finisaj de o
calitate superioara). Suprafetele interioare ale peretilor care se vopsesc cu vopsea de ulei, cu vopsea alchidica etc. se
gletuiesc in prealabil cu glet de ipsos.
- Tencuieli decorative
Care la randul lor se impart in:
o Tencuieli decorative la care stratul vizibil se executa din materiale speciale (cu praf
de piatra) si se prelucreaza fin prin raschetare, periere etc. inca in timpul cat mortarul nu este
perfect intarit, fie dupa intarire cu diferite scule speciale (tencuieli buciardate) obtinandu-se
tencuieli cu aspect de piatra (similipiatra);
o Tencuieli decorative stropite, driscuite mai aspru: aceste tencuieli aplicate pe fatade
se stropesc manual sau mecanic si sunt alcatuite dintr-un amestec fluid, preparat din ciment,
var si piatra macinata si cu adaos de colorant.
Nota: Aceasta tencuiala face deasemena parte din sistemele de fatade agrementate in care se aplica plasa armata
fixata sau lipita pe izolatia termica exterioara.
o Tencuieli decorative, care se executa cu mortar preparat din materiale speciale
(terasit, dolomit, marmura etc.)
o Tencuieli interioare si exterioare, aplicate prin stropire cu pistolul cu aer comprimat,
alcatuite din paste colorate, preparate cu ciment, praf de piatra sau nisip de la 0...1mm, aracet,
ipsos etc.
Toate aceste tipuri de tencuieli enumerate mai sus vor fi aplicate diferit, corespunzator necesitatilor functionale si
estetice ale suprafetelor in care se folosesc si prescriptiilor din proiect.
- Tencuieli subtiri
Aplicarea tencuielilor subtiri se face numai dupa uscarea amorsei.
Aplicarea se poate face pentru orice fel de suport prin netezire sau sub forma de stropi. Pe parcursul executarii lucrarilor
de tencuire se va urmari ca in corpurile mari (la fatade), tencuielile sa se execute cu aceeasi sarja de material pentru a
nu se produce diferente de nuanta suparatoare.
Pag. 114/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Aplicarea mortarelor pentru toate tipurile de tencuieli se face dupa controlul si pregatirea prealabila a suprafetelor
suport.
Tencuielile interioare se vor executa inaintea celor exterioare, pentru a se permite uscarea lor.
Lucrarile se vor executa cu asigurarea conditiilor de temperatura si umiditate pentru a nu se afecta calitatea lucrarilor, in
special in cazul tencuielilor exterioare:
conditii de iarna: tmin = +10C;
conditii de vara: t = +10C +30C;
umiditate 65%
Controlul calitatii stratului suport si pregatirea acestuia.
Executarea tencuielilor pe stratul suport se va face la un anumit interval de timp pentru a se asigura:
uscarea in limite care sa nu afecteze calitatea lucrarilor ulterioare;
limitarea tasarilor pentru a se evita fisurarile si desprinderile ulterioare ale materialului.
Pag. 115/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
nisip de mare
Proportia in care se vor utiliza in amestecul de mortar se va stabili prin incercari, asigurandu-se insa un continut de cel
putin 50% nisip natural.
Apa
Se va utiliza apa potabila.
Aditivi
Plastifianti. In cazul sorturilor de ciment se poate utiliza si aditiv plastifiant. Dozarea plastificantilor organici
se face pe baza de incercari preliminare.
Acceleratorii de intarire. Clorura de calciu se poate utiliza ca accelerator de intarire pentru zidarie de
ciment si ciment - var, la lucrarile executate pe timp friguros. Clorura de calciu se adauga in apa de
amestec, sub forma de solutie cu concentratia de 10% (cu densitatea 1,083) sau 20% (cu densitatea
1,477) in proportie de 3% fata de masa cimentului.
Pentru evitarea aparitiei eflorescentelor, in cazul constructiilor de locuinte si social culturale, se va limita
adaosul de clorura de calciu la max. 2%.
Adaosul de clorura de calciu da rezultate bune in cazul mortarelor cu consistenta pana la 8cm la careul
etalon.
Intarzietorii de priza: Pentru mortarele de ipsos se vor utiliza intarzietori de priza.
Stratul vizibil al tencuielilor se va executa dintr-un mortar denumit tinci de aceeasi compozitie cu a stratului de baza.
Rezistenta mortarelor folosite la diferite straturi trebuie sa scada de la suprafata suportului spre exterior.
Pentru gleturi se utilizeaza pasta de ipsos, var sau pasta de var sau slam de carbid cu adaos de ipsos. Pentru profile se
utilizeaza pasta de ipsos.
Perioadela maxime de utilizare a mortarelor din momentul prepararii lor, astfel incat sa fie utilizate in conditii bune la
tencuieli interioare, sunt:
La mortar de var marca M 40T, pana la 12 ore;
La mortar de ciment (marca M100T) si ciment var (marca M50T) fara intarzietor, pana la 10 ore, iar cu
intarzietor pana la 16 ore.
Pag. 116/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 117/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Mortarul folosit la grund are dozajul prevazut. Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea
mortarelor de zidarie si tencuiala C17-82 , fiind de marca M10T-M100T si care se va preciza in piesele
desenate.
Grosimea grundului se va incadra in grosimea reperelor de trasare, (stalpisori) si se va verifica in timpul
executiei obtinerea unei suprafete verticale si plane, fara asperitati pronuntate, neregularitati, goluri.
Pe suprafete de b.c.a. stratul al doilea (grundul) va fi de 10-12 mm. grosime si se va executa dupa
zvantarea primului strat, cu mortar 1:2:8 (ciment, var, nisip).
Inainte de aplicarea stratului vizibil, se va controla suprafata grundului sa fie uscata suficient si sa nu aiba
granule vizibile de var nestins.
Pag. 118/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 119/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
daca materialele componente ale mortarului sunt corespunzatoare calitativ si sunt insotite de certificate de
calitate.
Umflaturi, ciupituri,
denivelari, fisuri lipsuri in
jurul ferestrelor, in spatele
Maxim 3 cm la fiecare
radiatoarelor si tevilor Nu se admit Nu se admit
m.
impuscaturi de var nestins
urme vizibile de reparati
locale
Pag. 120/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Abaterile de la verticala si
orizontala a muchiilor Pana la 1 mm / m si max. 2
intrande si iesinde Pana la 1 mm / m mm pe toata inaltimea sau
Max. cele admise pt.
racordarea tamplariilor cu si max. 3 mm de lungimea
Suportul elementelor.
spaletii, glafturile ferestrelor, element.
racordarea peretilor cu elementului.
avanul.
Abaterile de raza la
Nu se verifica. Pana la 5 mm. Pana la 3 mm.
suprafete curbe.
5.5.1 GENERALITATI
Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de compartimentari, placari uscate si tavane
nemodulare din gips carton.
Pag. 121/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Inaltimea si grosimea pana la care se va realiza structura, cat si numarul de straturi si calitatea placilor de gips carton si
izolatia va fi stabilita de Proiectant tinand in planse si in programele de finisare cont de recomandarile Producatorului si
de cerintele functionale specifice, cum ar fi rezistenta la apa, rezistenta la foc si protectie fonica.
Rezistenta la apa
Peretii din gips carton rezistenti la apa sunt din placi de gips carton cu o captuseala din carton specifica (verde)
impregnanta pe ambele parti. Se pot distinge doua cazuri:
Placi din gips carton rezistente la apa pe ambele parti ale scheletului se vor folosi intre camerele cu
umiditate (camere sanitare, subsoluri) si nu necesita protectie fonica specifica;
Placi din gips carton rezistente la apa pe o singura parte a scheletului, iar pe cealalta parte, placa obisnuita
din gips carton, peretele de compartimentare necesitand protectie fonica standard si/sau protectie antifoc,
in functie de caz.
Protectia antifoc si protectia fonica
Gipsul este un material necombustibil (carton impregnat, gips, otel galvanizat si vata minerala). Sistemele de pereti
despartitori indeplinesc prescriptiile protectiei contra incendiilor, depinzand de clasa de combustie (F30, F60, F90 etc.) a
peretelui si de numarul de straturi de placi de gips carton. Pentru a folosi acest tip de compartimentare in incaperi cu risc
ridicat de incendiu, cum ar fi masandardele, sau pereti de compartimentare (langa casele scarii sau casele
ascensoarelor), se vor folosi placi de gips carton cu caracteristici suplimentare privind protectia la foc.
Izolarea fonica a peretilor de compartimentare poate fi superioara peretilor clasici din caramida si se realizeaza prin
diferite straturi de gips carton si prin intermediul straturilor de izolatie mai groase (vata minerala) care se monteaza intre
placi.
Rata de absorbtie Rw a sunetului peretilor de compartimentare dintre salile de clasa standard trebuie sa fie de cel putin
40db. S-ar putea sa fie necesara cresterea ei in scolile de muzica pana la 54db conform prescriptiilor din planurile
Proiectantului si planurile de finisare.
Placi uscate pe pereti si sub structurile de acoperis din lemn
Placile din gips carton fixate prin lipire directa pe perete se vor folosi pentru a camufla suprafetele peretilor care nu sunt
egale in lucrarile de reabilitare.
Placile din gips carton fixate (prin nituire sau prin insurubare) cu rigle sunt folosite pentru a camufla tamplaria la acoperis
si izolatia in mansarde.
Placile din gips carton de pe profilele metalice sau de pe stalpii din lemn vor fi folosite pentru a imbunatati izolatia
termica a cladirilor monumente istorice, care au tratament pentru fatada care nu permit aplicarea de straturi de izolatie
exterioara. In acest caz izolatia se aplica pe partea interioara a peretelui exterior intre stalpii din metal. Se recomanda se
se foloseasca console speciale de montare pentru a fixa profilele C ca suport, pentru a reduce puntea termica.
Grosimea izolatiei termale trebuie sa fie astfel incat valoare R a intregului sistem de perete exterior, incluzand tencuiala,
sa fie egala sau mai mare de 2,0 m2K/W.
Alternativ, in astfel de cazuri se pot folosi panouri de compartimentare compozite din polistiren extrudat (grosimea
variind de la 5 la 10cm) si acoperite pe partea interioara cu palca de gips carton .
Placarile cu placi de gips carton se vor folosi pentru structurile din otel care necesita protectie antifoc suplimentara.
Numarul straturilor se va specifica de Proiectant si trebuie aprobat de Inginerul pentru Incendiu.
Pag. 122/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
In cazul tavanelor cu clasa de combustie specifica (F30), trebuie folosite panouri aprobate sau in concordanta cu
cerintele din proiect. In acest caz, corpurile de iluminat si alte elemente integrate in tavan trebuie protejate in canale
inchise conform specificatiilor Producatorului de tavan.
5.5.3.3 MATERIALE
Pentru toate materialele mentionate in acest paragraf si inaintea inceperii lucrarilor Antreprenorul furniza mostre de
materiale Inginerului pentru aprobarea acestora.
Pereti din gips carton si placari ale peretilor
Principalele materiale folosite sunt:
Placi uscate de gips-carton cu grosime de 12,5 mm si 15 mm ; Placile pot fi:
- Placi normale;
- Placi izolante fonice;
- Placi rezistente la umiditate de culoare verde;
- Placi antifoc de culoare rosie;
structura de rezistenta a peretilor alcatuita din:
- profiluri UW si CW din tabla zincata de 0,6 mm grosime;
- profiluri din tabla zincata de 2 mm grosime pentru realizarea golurilor;
- o rigle din lemn de rasinoase folosite la realizarea golurilor sau sustinerea obiectelor sanitare,
mobila montata pe perete etc.;
- elemente de prindere si rigidizare : ancore, cleme, tije, bride, etc.
alte accesorii metalice:
- suruburi autofiletante si piulite cu filet;
- suruburi cu diblu din plastic;
- conexpanduri;
- console pentru montare.
o Alte materiale: chit, banda adeziva;
o Vata minerala pentru izolare fonica, grosimea standard 25mm;
o Vata minerala pentru izolare termica cu folie de aluminiu pe o fata, grosime 10 15
cm;
o Polistiren extrudat (pentru izolarea termica interioara a peretilor exteriori);
o Panouri compozite (cum ar fi Placomur sau similar), functie de caz.
Placile din gips carton sunt depozitate in stive, in camere inchise si fara umezeala sau alti factori externi.
Ele sunt depozitate in functie de tip si dimensiuni.
Placile de gips carton sunt manipulate cu grija pentru a evita deformarile sau ruperea acestora.
Tavane false
Principalele materiale folosite sunt:
Placi standard din gips carton cu grosimea de 9,5, 12,5, 15 mm;
Structura suport a tavanului este facuta din:
Pag. 123/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 124/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Placarea celei de-a doua fete va incepe cu jumatate de placa astfel incat rosturile placilor pe cele doua fete sa fie
decalate;
Finisarea peretilor
Se aplica chit in rosturile sanfrenate, se aplica banda de rost care se preseaza pe toata lungimea pentru asigurarea unui
contact corespunzator. Dupa montarea benzii se aplica inca un strat de chit peste aceasta.
Toata suprafata se pregateste prin chituirea eventualelor stirbituri si a capetelor suruburilor de imbinare.
Placaje cu panouri din placi stratificate decorative de inalta presiune (HPL ) pe baza de rasini termorigide, obtinute din
rasini fenolice si fibre celulozice prin laminare si stratificare la temperaturi si presiuni inalte.
Panourile trebuie sa respecte urmatoarele caracteristici :
- long: 0,505;
Variatia dimensionala STAS 10681-85, pct 3.1.
% - transv: 0,830;
cu umiditate
Rezistenta la lovituri cu bila STAS 10681 85, pct 3.2 - Fara modificari
Rezistenta la Rezistenta la
- Fara zgarieturi
zgariere zgariere
Placile se monteaza pe un schelet de lemn fixat in peretele holurilor si caselor de scari. Acest schelet se fixeaza pe
pereti prin dibluri si si suruburi de prindere, conform instructiunilor producatorului.
Pag. 125/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Finisarea suprafetelor.
Montarea structurii metalice suspendate:
Ca prim pas structura metalica de rezistenta trebuie sa fie terminata.
Urmeaza montajul profilelor principale prin prinderea acestora cu tije si tiranti care se suspenda de structura existenta.
Dupa aceasta se monteaza profilele secundare, si se fixeaza cu piese speciale la fiecare intersectie.
Profilele perimetrale reprezinta suportul pentru imbinarea tavanului cu peretele, sau pentru inchiderile verticale intre
tavane la diferite inaltimi de suspendare.
Executia instalatiilor (de catre celelalte specialitati):
Lucrari electrice: Cablare, pat de cabluri etc.
Lucrari mecanice: tevi si conducte pentru termice, ventilatii si aer conditionat;
Conducte sanitare: alimentare cu apa, apa pentru hidrant, canalizare etc.
Montarea placilor de gips carton:
La fel ca la pereti. Trebuie prevazut un numar suficient de chepenguri pentru a permite accesul personalului pentru
intretinere la spatiual dintre tavane.
Montarea tuturor elementelor de instalatie (de catre celelalte specialitati):
Electrice: Corpuri de iluminat, detectoare de fum, difuzoare, indicatoare luminoase pentru iesirirele de urgenta etc.;
Mecanice: difuzor de aer, admisii de aer etc.;
Finisarea suprafetelor:
Se face ca la pereti: gletuire a imbinarilor, vopsire etc.
Pag. 126/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
5.6.1 GENERALITATI
Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru executia tavanelor false modulare cu sisteme de prindere si
sustinere din otel galvanizat, placate cu panouri din fibra minerala, gips carton sau panouri din vata de sticla, panouri
metalice liniare.
Pag. 127/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
5.6.3.1 SISTEM DE TAVAN DIN FIBRA MINERALA CU PROFILE METALICE VIZIBILE PENTRU MONTARE
Descriere
Acest tip de tavan va cuprinde placi de tavan fals demontabile complet din fibra minerala, gips, placa cu particule sau
vata de sticla, sistem cu efect drept sau tegular. Placile de tavan pot avea urmatoarele finisaje:
neteda;
texturata de model de suprafata fin granulata;
micro-perforata.
Sistemul va fi proiectat pentru suport dintr-un sistem compatibil de montare in forma de T sau o sectiune din aluminu in
forma de T.
Placile vor avea margini drepte sau tagulare pe toate partile si vor fi disponibile la urmatoarele dimensiuni:
600 x 600mm
600 x 1200mm
Pentru placile din vata de sticla deasemenea se pot folosi urmatoarele dimensiuni aditionale:
600 x 1600mm
600 x 1800mm
600 x 2000mm
600 x 2400mm
1200 x 1200mm
Profilele metalice vizibile pentru suport se vor vopsi in camp electrostatic (RAL9010 alb).
Sistemele pentru fixare si suspendare vor include carlige, piese de imbinare, profile principale, profile secundare, profile
perimetrale, elemente de ancorare, cleme, bratari, conectori etc., care sunt necesare pentru a finaliza montarea si
pentru a obtine eficienta specificata.
Placile de tavan vor avea penetrari din fabrica pentru a monta obiecte de iluminat, detectore de fum, difuzoare de tavan
cu amplificare, difuzoare de aer sau alte obiecte necesare. Se vor lua in considerare toate suporturile aditionale pentru
penetratii necesare pentru montarea unor astfel de fiting-uri.
Grosimea placilor de tavan si materialul necesar pentru montare trebuie sa fie adecvat privind cerintele de calitate
stipulate.
Pag. 128/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
5.6.3.3 MATERIALE
Tavane cu suport modular
Principalele materiale care se vor folosi pentru placile de tavan cu suport modular sunt:
fibra minerala neteda, vata de sticla, placi cu particule si de gips carton fara calitati acustice specifice;
fibra minerala, vata de sticla, placi cu particule si de gips carton cu clasa de combustie F30;
fibra minerala texturata, vata de sticla, placi cu particule si de gips carton cu clasa medie de absorbtie
fonica;
fibra minerala micro-perforata sau placi cu particule cu clasa de absorbtie fonica mare;
Alte elemente pentru tavan:
Goluri de vizitare si chepenguri;
Inchideri verticale pentru modificarile de nivel sau formarea compartimentelor pentru incendii;
Pag. 129/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
In cazul tavanelor cu clasa de combustie: placi de gips carton sau placi speciale pentru a proteja in canale
inchise elementele (corpuri de iluminat, difuzoare de aer etc.) integrate in tavan.
Placile din gips carton rezistente la foc trebuie sa cuprinda placi din gips carton cu fibra de sticla si aditivi pentru a
imbunatati rezistenta la foc SB 1230: Partea 1 Tip de Clasificare 5 (Pereti de gips carton F) sau echivalent in
concordanta cu normele romanesti.
Structura suport pentru tavane este facuta din:
Profile principale in forma de T, din otel sau aluminiu vopsite in alb;
Profile secundare pline in forma de T, din otel sau aluminiu vopsite in alb;
Sectiuni de unghi, din otel sau aluminiu vopsite in alb;
Carlige reglabile din otel galvanizat;
Elemente de fixare si ancorare la schimbarile de nivel si goluri de vizitare;
Fiting-uri metalice;
Suruburi si piulite cu filet;
Copii ale informatiilor de specialitate si ale specificatiilor tehnice pentru materialele care se vor utiliza vor fi
in anexa pentru oferta de licitatie.
Sisteme de tavane metalice liniare
Principalele materiale care se vor folosi pentru placile liniare de tavane:
Placi neperforate sau perforate din aluminiu sau otel vopsite, late de 100mm sau 200mm;
Placi neperforate din aluminiu sau otel vopsite, late de 100mm sau 150mm, folosite la tavane lamelare;
Alte elemente de tavan:
Goluri de vizitare si chepenguri;
Inchideri verticale pentru modificarile de nivel sau formarea compartimentelor pentru incendiu;
In cazul tavanelor cu clasa de combustie sau acustice: strat de vata minerala de 1,5 - 5cm grosime, in
functie de clasa specificata in proiect.
Structura suport a tavanelor este facuta din:
Profile simple sau duble din aluminiu sau otel cu cleme de prindere pentru fixarea placilor;
Profile negre din plastic (pentru imbinarea placilor lamelare);
Carlige galvanizate pentru suspendare si tije de suspendare de 2,052mm grosime;
Profile perimetrale in forma de C si profile perimetrale pentru prindere;
Elemente de fixare si ancorare la modificarile de nivel sau pentru golurile de vizitare;
Fiting-uri metalice;
Suruburi si piulite cu filet;
Copii ale informatiilor de specialitate si ale specificatiilor tehnice pentru materialele care se vor utiliza vor fi in anexa
pentru oferta de licitatie.
Tavanele liniare metalice trebuie sa aiba certificate de folosire in zonele seismice.
5.6.3.4 DEMONTAREA
Toate panourile de tavan si sistemele de sustinere ale acestora vor fi demontabile astfel incat sa permita interventia
locala acolo unde este necesara.
Pag. 130/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
5.6.3.7 DURABILITATE
Durata de viata a componentelor principale
Componentele primare trebuie sa fie toate componente cu o durata de exploatare nu mai mica decat garantia tavanelor
false fara a fi necesara o intretinere speciala, decat curatire regulata. Urmatoarele componente vor fi considerate
componente primare.
Panouri si placi de tavan.
Sistem de suspendare.
Goluri de vizitare.
Durata de exploatare a componentelor secundare
Componentele secundare au o durata de exploatare mai mica decat garantia pentru tavanele false si includ elemente de
fixare, garnituri si accesorii.
Pag. 131/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Durata de exploatare a tuturor componenetelor secundare trebuie declarata si trebuie oferita asistenta in ceea ce
priveste intretinerea necesara, perioadele de inlocuire si metodele de inlocuire. Componentele secundare trebuie sa se
poata inlocui usor fara a compromite integritatea vizuala sau structurala a tavanelor false.
Componentele trebuie sa se poata inlocui fara a demonta progresiv tavanele false.
Pag. 132/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Marcarea trebuie facuta astfel incat panourile pentru margine sa nu fie mai mici de jumatate din placa standard.
Corpurile de iluminat integrate in salile de clasa trebuie asezate conform asezarii mobilei (de exemplu luarea in
considerare a numarului de randuri de banci).
Sistemul de tavane false se va monta astfel incat sa nu se compromita integritatea placilor.
Gaurile vor fi perforate sau taiate in tavanele false pentru a permite corpurilor de iluminat sa fie fixate in placile de tavan,
inclusiv pentru a permite introducerea tuturor suporturilor aditionale pentru corpurile de iluminat. Coordonarea necesara
trebuie asigurata pentru toti ceilalti Antreprenori asociati.
Inainte de inceperea lucrarilor, trebuie verificate toate dimensiunile la locul de montare.
Proiectul pentru tavane trebuie sa cuprinda toate tolerantele si diferentele specifice dintre dimensiunile de la locul de
montare si cele din proiect.
Pag. 133/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Daca faza anterioara este finisata (exista procesul verbal de receptie pentru lucrarile anterioare?); toate
lucrarile de tevi si conducte si cablare de sub tavan trebuie terminate inainte de asezarea carligelor si a
structurii suport pentru tavan.
Daca materialele componente, placile, profilele etc. sunt in concordanta cu cerintele specifice (exista
certificate de calitate, declaratii de conformitate, aprobari tehnice?);
Daca materialele au fost depozitate corect;
Daca procedura tehnica de executare a lucrarilor pentru tavane false exista in documentatia prezentata de
Antreprenor;
Tavanele false trebuie sa reziste la variate incarcaturi determinate de alte fiting-uri care sunt fixate, care
trec prin tavane sau conectate la tavane. Se permite consolidarea si fixarea conform cerintelor pentru
sustinerea urmatoarelor elemente care interactioneaza cu tavanul fals:
- amortizoare de zgomot si alte dispozitive mecanice si electrice.
- fiting-uri generale: toate fiting-urile generale trebuie sa aiba inclus cadrul suport necesar.
Greutatea proprie a tavanelor suspendate trebuie ajustata local, fara a cauza deviari sau miscari ale
sistemului suportului sau ale elementelelor care interactioneaza. Greutatile moarte care deriva de la
accesoriile permanente sau dispozitivele atasate la sau prin tavanele false trebuie ajustate local, fara a
determina deviatii sau miscari.
Tavanele false trebuie sa ramana rigide, sa nu se deplaseze si sa nu se deformeze permanent din cauza
functionarii in regim normal. Tavanele false vor fi rezistente in toate conditiile (inclusiv seismice si de
incendiu).
Trebuie luate in considerare cerintele structurale privind accesoriile si fitingurile pentru a fi fixate in
tavanele false. Trebuie incorporate elemente de prindere si suporturi adecvate pentru a fi folosite cu
structura de care sunt fixate.
Planurile si detaliile propuse pentru fixarea tavanelor trebuie livrate de Antreprenor, daca nu sunt transmise
de Beneficiar sau Proiectant, pentru revizuire si aprobare de catre Inginer.
Pag. 134/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Trebuie sa se asigure ca tavanele false sunt rezistente la miscare fara sa se deterioreze permanent sa fara
sa se reduca eficacitatea indicata in Caietele de Sarcini, ca rezultat al modificarilor elementelor la
umezeala, modificari rezultate din variatii la umezeala ale aerului in interiorul si in exteriorul cladirii.
Antreprenorul trebuie sa se asigure ca nu sunt posibile infiltratii ale apei de ploaie si ca nu mai exista
scurgeri de la sistemele de incalzire, ventilatie, aer conditionat, pentru alimentare cu apa si pentru
canalizare.
Umezeala care rezulta de la lucrarile finale de vopsire nu trebuie sa determine deformari ale panourilor
pline. In timpul lucrarilor de executie, Antreprenorul trebuie sa asigure suficienta ventilatie naturala si
mecanica, pentru a mentine umezeala in aer.
Sistemele de tavane false trebuie sa formeze un rost complet etansat fonic la imbinarile cu elementele cu
care interactioneaza (pereti de compartimentare, pereti portanti).
Trebuie verificat daca tavanele sunt etansate la toate marginile, in jurul corpurilor de iluminat, golurile de
vizitare si celelalte elemente pentru a minimiza transmiterea sunetului doar daca nu este specificat altfel.
Izolarea intregului tavan trebuie facuta in concordanta stricta cu proiectul si trebuie executata conform EN
ISO 140: Partea 4 si pentru:
- atenuare fonica de la o clasa la alta: EN 20-140: Partea 9.
- absorbtia sunetului: EN 20-354.
- reducerea sunetului: EN ISO 140: Partea 3
Pag. 135/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
5.7.1 GENERALITATI
Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru executia lucrarilor de placare cu piatra naturala si artificiala si
pentru placarea pardoselilor cu mozaic prefabricat, cat si placarea peretilor cu placi de ceramica si mozaic.
Deasemenea sunt cuprinse placarile cu panouri din placi stratificate decorative de inalta presiune (HPL) pe baza de
rasini termorigide .
Pag. 136/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
In general, livrarea placajelor se face in cutii de carton (sau de lemn), care trebuie manipulate cu grija pentru a se evita
spargerea lor.
Pag. 137/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Placaje interioare
Placaje din faianta si piatra
Devierea de la planeitate si verticalitate a suprafetei placajului: 2mm
Devierea rosturilor dintre Placile placajului: 1mm/placa.
Stirbituri sau lipsa de glazura la muchiile placilor: max. una la o placa pe o suprafata de 4mmp.
Fisuri pe suprafata placajului: nu se admit.
Pag. 138/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
5.8.1 GENERALITATI
Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de zugraveli si
vopsitorii.
Pag. 139/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Dupa uscare suprafetele reparate se slefuiesc cu hartie de slefuit, peretii de sus in jos, si se curata cu perii sau bidinele
curate si uscate.
Pag. 140/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Varul pe suprafetele poroase se va aplica ca o pasta. Caseina se poate adauga pentru a imbunatati aderenta zugravelii
pe suprafetele mai putin poroase.
Antreprenorul va amesteca pasta de var inainte de folosire pentru a evita sedimentarile. Se recomanda 4 straturi de
zugraveala de var pe tencuieli exterioare noi si 3 straturi la tencuieli interioare noi. Fiecare strat trebuie lasat minim 2 zile
sa se usuce.
Varul nu trebuie sa fie aplicat pe timp friguros sau cand exista risc de inchet. Varul trebuie protejat impotriva soarelui
puternic, in timp ce se usuca.
Vopsitorie cu vopsea lavabila
In acest subcapitol se cuprind specificatiile tehnice, conditiile si modul de executie a vopsitoriei cu vopsea lavabila
aplicata la interior pe tencuieli gletuite cu glet de ipsos in incaperi cu umiditate relativa a aerului pana la 60, la pereti si
tavane.
Vopsitoria cu vopsea lavabila se va aplica pe suprafetele interioare tencuite si gletuite cu glet de ipsos
Vopsitoria cu vopsea lavabila se realizeaza in urmatoarea ordine:
In prealabil se face verificarea gletului si rectificarea eventuala a suprafetei acestuia.
Pentru preaprarea grundului se introduce in vasul de pregatire un volum de vopsea lavabila si un volum
egal de apa si se omogenizeaza.
Grundul se aplica numai manual cu bidineaua sau cu pensula lata; timpul de uscare este de minimum 2
ore la temperatura +15oC si o ora la +25oC mai mare.
Vopsitoria cu vopsea lavabila se realizeaza aplicand doua straturi de vopsea diluata cu apa in proportie de
4:1 (volumetric); aplicarea se va face cu pistolul sub presiune; inainte de folosire vopseaua se strecoara
prin sita cu 900 ochiuri/cm2.
Bidoanele si vasele cu vopsea se vor inchide etans de fiecare data cand se intrerup lucrarile. La reluarea lucrului,
vopseaua va fi bine omogenizata .
Pe parcursul executarii lucrarilor se verifica in mod special de catre Inginer (dirigintele de lucrare):
indeplinirea conditiilor de calitate a suprafetei suport specificate mai sus;
calitatea principalelor materiale introduse in executie, conform standardelor si normelor interne de
fabricatie;
respectarea prevederilor din proiect si dispozitiilor de santier;
corectitudinea executiei cu respectarea specificatiilor producatorului de vopsea;
Lucrarile executate fara respectarea celor mentionate in fiecare subcapitol si gasite necorespunzatoare se
vor reface sau remedia;
Receptia lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se va face numai dupa uscarea lor completa.
Vopsirea tamplariei din lemn si metal
Executia lucrarilor de vopsitorie se va face dupa efectuarea unor operatiuni pregatitoare dupa cum urmeaza:
aplicarea primului strat de vopsea se face dupa terminarea completa a zugravelilor si pardoselilor cu
luarea de masuri de protejare a acestora;
verificarea corectitudinii montarii si functionarii tamplariei;
verificarea suprafetelor de lemn din punct de vedere al planeitatii si umiditatii care nu trebuie sa
depaseasca 15%;
indepartarea de pe suprafetele metalice a petelor de rugina sau grasime.
Executarea vopsitoriei pentru tamplarie:
Pag. 141/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Inceperea lucrarilor de vopsitorie pentru tamplaria din lemn si metal se va face la o temperatura a aerului in mediul
ambiant de cel putin 15C, regim ce se mentine pe tot parcursul executiei lucrarilor si cel putin 15 zile dupa executarea
lor.
Se recomanda ca suprafetele vopsite sa fie in pozitie orizontala.
Incaperile unde se vopseste trebuie sa fie lipsite de praf si bine aerisite, fara curenti puternici de aer.
Pag. 142/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Separatiile dintre zugraveli si vopsitorii pe un acelasi perete , precum si cele dintre zugraveala peretilor si a
tavanelor terbuie sa fie distincte , fara suprapuneri si separatii.
5.9.1 GENERALITATI
Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile mortar, sapa din ciment sclivisit, pardoseli din
mozaic turnat in-situ, placari de pardoseala cu PVC pentru salile de sport, placarea pardoselilor cu ceramica, piatra si
parchet.
5.9.1.1 CLASIFICARI
Dupa pozitia lor fata de constructie:
- pardoseli exterioare, expuse intemperiilor, aflate in exteriorul spatiului construit sau destinate
balcoanelor si teraselor circulabile;
- pardoseli interioare, aflate in interiorul spatiului construit.
Dupa continuitatea suprafetei
- pardoseli continue, turnate monolit cu sau fara rosturi (mozaic, masa de spaclu pe baza de
polimeri);
- pardoseli discontinue, din elemente prefabricate dispuse cu rosturi inchise etans sau neetans
(piatra naturala sau artificiala, mozaic, lemn, polimeri);
Dupa senzatia cald rece, cuantificata prin energia disipata la contactul piciorului neincaltat al unei
persoane, in interval de 1 minut, respective 10 minute, se impart in:
- pardoseli calde (covor textil, pardoseli din lemn, covor din mase plastice cu suport textil);
- pardoseli semicalde (mortare polimerice, covor din mase plastice fara suport textil);
- pardoseli reci (beton de ciment turnat monolit, mozaic turnat, piatra naturala, placi ceramice
portelanate);
Pag. 143/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
impiedicarea patrunderii apelor freatice si sa permita mentinerea calitatii stratului de uzura; In cazul unor
cerinte pentru izolatii fonice mai mari si folosirii sapei auto-nivelanta: un strat isolator din 15mm polistiren.
In cazul subsolurilor si parterurilor fara subsol: straturi care sa asigure ruperea capilaritatii (membrane
hidroizolatoare), pentru a bloca patrunderea apei freatice (membrane impermeabile, in cazul unui nivel
ridicat de apa freatica), pentru a evita orice punte termica (8 la 10 cm din polistiren sau poliuretan), si sa
permita durabilitatea calitatii a stratului de uzura. In cazul incaperilor umede (cum ar fi bucatarii, spalatorii)
si incaperile sanitare, un strat hidrofug (vopsea bituminoasa rece sau panza bituminoasa) este necesar
inainte de stratul de uzurar. Incaperile de langa piscine, deasemenea necesita masuri speciale pentru
protectie impotriva apei.
Stratul de uzura care trebuie sa asigure:
- siguranta in utilizare;
- rezistenta la sarcini statice si dinamice;
- confortul termic si acustic;
- clasa de combustibilitate prescrisa;
Pag. 144/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 145/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 146/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 147/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Conductorii electrici care se monteaza sub pardoseala (pe suprafata planseului) vor fi acoperiti cu mortar de ciment in
grosimea strict necesara pentru protejarea lor.
Inainte de executarea pardoselilor se va verifica daca conductele de instalatii sanitare sau de incalzire centrala, care
strapung planseul, au fost izolate corespunzator, pentru a se exclude orice contact direct al conductelor cu planseul si
pardoseala.
Atunci cand este necesar se va face o nivelare a suprafetei stratului suport existent cu ajutorul unui strat de beton sau
mortar de nivelare (egalizare), care trebuie sa fie suficient de intarit cand se va aseza peste el imbracamintea pardoselii.
Compozitia, dozajul si natura acestui strat de egalizare se vor indica prin proiect la fiecare tip de pardoseala in parte, in
functie de solicitarile la care este supusa pardoseala.
Pag. 148/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
substante oxidante (hipoclorit de sodiu, potasiu, bicromati, cromati, azotati, azotiti etc.);
uleiuri vegetale.
Pag. 149/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
scandura doua cuie in dreptul fiecarei fasii, cu capatul infundat, intre scandurile dusumelei oarbe se va lasa la batere o
distanta de cca 15 mm aceeasi distanta se va lasa intre scanduri si peretele incaperii, in lung scandurile vor avea un
rost de 5 mm si vor fi tesute, umiditatea aerului in incaperi trebuie sa fie sub 60 %.
Suprafata obtinuta de dusumeaua oarba trebuie sa fie plana si orizontala, se admit sageti de max.2 mm sub dreptare
montat in toate directiile, de 2 m lungime, eventualele neregularitati ale scandurilor se elimina prin rectificare locala.
Conditii pentru montarea parchetului
Stadiul lucrarilor pe santier, in momentul inceperii montarii parchetului trebuie sa fie urmatorul:
lucrarile de instalatii sanitare, electrice si de incalzire si care sunt integrate in realizarea pardoselii vor fi
terminate;
stratul suport va avea un grad de umiditate mai mic de 5%;
zugravelile si vopsitoria, precum si toate finisajele peretilor cu care se racordeaza imbracamintea din
parchet, vor fi terminate;
portiunile de mozaic si ceramica care se vor afla in contact cu parchetul (pragurile) vor fi turnate si frecate;
usile de la balcoane si de la terase vor fi montate inainte.
In Incaperile in care se executa imbracamintea din parchet se va asigura urmatorul climat interior:
temperatura, minimum + 5oC;
umiditatea relativa a aerului, maximum 60 %.
Montarea Parchetului
De-a lungul peretilor se vor fixa cu cuie frizurile de perete, la o distanta de 10-15 mm de aceasta, acest lucru permitand
dilatarea sau ventilarea. Imbinarea frizurilor la colturile incaperii se face la 45. Frizurile se vor intepeni fata de perete cu
pene asezate la 50 cm distanta una fata de alta, pentru a impiedica orice deplasare in timpul montarii parchetului.
Inainte de montaj, pe lamba si ulucul lamelelor de parchet, dar si pe intradosul acestora se va aplica adeziv.
Lamelele de parchet din camp se vor bate incepand de la frizul situat la peretele opus usii de acces. Lamelele de
parchet se vor bate strans, cu ciocanul astfel incat lamba sa intre strans cu ulucul piesei alaturate.
Se fixeaza pervazurile cu cuie batute in frizuri la 40-50 cm distanta, lipit de perete. La colturi, pervazul se taie la 45 si se
pasuieste.
Pag. 150/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Daca este necesar, se va face si o verificare in adancime prin sondaj de control al celorlalte elemente ascunse ale
pardoselii.
Grosime mm 2,5 3
Pag. 151/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Duritatea Grade 70 - 71
Previziunile acestui subcapitol se refera la conditiile tehnice privind executarea pardoselii din PVC .
Structura pardoselii
Pardoselile din PVC se executa dupa cum urmeaza:
se foloseste pentru covorul din pvc adeziv adecvat, si se intinde pe sapa din ciment;
plinta este din lemn de stejar sau PVC fixate in cuie sau in suruburi;
Pardoseala din pvc lipita cu adeziv se poate executa cu sau fara elemente de etansare. In incaperile cu instalatii de apa
si current este obligatoriu sa se etanseze imbinarile de la pardoseala cu o banda din PVC.
Executarea finisajului pentru pardoseala
In incaperile in care urmeaza sa se monteze dalele sau covorul se va asigura, inainte de montarea imbracamintii, un
regim climatic cu temperatura de cel putin + 16oC si umiditatea relativa a aerului de maximum 60%.
Acest regim se va mentine in tot timpul executarii imbracamintii pardoselii si cel putin 30 zile dupa terminarea acestei
operatiuni, daca intre timp nu s-a trecut la regimul de exploatare normala a incaperilor.
Umiditatea stratului suport din mortar de ciment sau beton, in cazul lipirii covorului sau dalelor cu prenadez 300 sau
similar aprobate, nu trebuie sa depaseasca 3 % (in procente de greutate). Masurarea exacta a umiditatii stratului suport
se face cu ajutorul aparatelor de masura omologate.
In lipsa acestui aparat, umiditatea stratului suport se poate verifica astfel:
cu ajutorul unei pensule curate se aplica pe o portiune mica (circa 2 x 5 cm) din suprafata stratului suport,
o solutie de fenolftaleina in alcool, in concentratie de 1 %, daca portiunea respectiva se coloreaza in violet
sau in roz intens, stratul suport are o umiditate mai mare de 3 %;
Suprafata stratului suport din mortar se va razui cu ajutorul unei rachete metalice pentru inlaturarea eventualelor resturi
de mortar si de material provenit din zugraveli. In cazul cand dupa aceasta operatie raman bavuri sau urme in relief,
acestea se vor indeparta cu o piatra abraziva. Praful se va inlatura, cu matura, din intreaga incapere, acordandu-se o
atentie deosebita colturilor intrande. Pentru indepartarea completa a prafului se va curata apoi suprafata cu o perie cu
parul scurt.
Din acest moment incaperea in care se lucreaza se inchide, interzicandu-se accesul persoanelor straine, iar muncitorii
care executa lucrarile vor purta incaltaminte curata cu talpa moale; este interzisa folosirea acestei incaltaminti in afara
incaperilor respective.
Atunci cand suprafata stratului suport prezinta neregularitati frecvente, intreaga suprafata, dupa frecarea cu piatra
abraziva, se va corecta printr-o gletuire subtire (maximum 1,5 mm grosime). In cazul unor adancituri izolate este
suficienta o chituire locala.
Pregatirea covoarelor pentru aplicare
Pentru montare, covorul se va croi in conformitate cu un plan de montaj, intocmit in prealabil, cu respectarea
urmatoarelor criterii:
fasiile de covor se vor aplica paralel cu unul din peretii incaperii, cu rosturile dintre ele orientate in directia
de circulatie maxima si daca este posibil si in directia principalei surse de lumina naturala;
rosturile perpendiculare pe peretele care cuprinde usa nu trebuie sa cada in dreptul golului usii;
daca in cele doua incaperi alaturate se monteaza acelasi tip de covor cu fasia nu se va intrerupe in dreptul
usii; cand in doua incaperi alaturate fasiile cu culori diferite sau la racordarea cu o pardoseala de alta
Pag. 152/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
natura, atunci rostul dintre fasiile colorate diferit sau rostul de racordare a celor doua tipuri de pardoseli se
va plasa la mijlocul grosimii foii usii;
se va urmari repartizarea cea mai economica a fasiilor de covor in incaperea cu minimum de rosturi si de
fasii mai inguste de 50 cm;
Covorul va fi adus in incaperile in care va fi montat, se va derula sulul si se va taia in fasii, cu 23 cm mai
lungi decat dimensiunea respectiva a incaperii.
Pentru valorificarea capetelor de material, ramase dupa taierea fasiilor la dimensiunile necesare, se admite ca o fasie
sa se realizeze din doua parti, nu mai mult de una pentru o incapere. Fasia innadita se va amplasa langa perete, de
preferinta opus usii sau ferestrei si cu rostul de innadire intr-o pozitie cat mai putin expusa circulatiei.
Fasiile taiate se vor aseza in pozitiile de montare si se vor lasa desfasurate timp de minimum 24 ore, pentru aclimatizare
si in acelasi timp pentru eliminarea tensiunilor interne aparute in material datorita sederii in sol a covorului.
Dupa aclimatizare, fasiile de covor vor fi croite definitiv cu 23 mm mai scurte fata de profilul peretelui;
La nise, radiatoare, sobe, spaleti de usi, in dreptul tevilor de instalatii etc, fasiile covor se vor taia si ajusta dupa conturul
respectiv, utilizand un cutit pentru croit.
Lipirea covorului cu adeziv
Inainte de aplicarea adezivului, atat suprafata stratului suport, cat si capetele fasiilor de covor, se vor curata bine de
praf, cu ajutorul unor perii si al unei carpe. De asemenea, se va curata bine incaltamintea muncitorilor si nu se va circula
cu ea in afara incaperilor in care se lucreaza.
Fasiile de covor curatate, vor fi asezate din nou (nelipite) in pozitie de montaj, cu margini longitudinale petrecute pe o
latime de circa 2 cm incepand cu ultima fasie asezata se apuca unul din capetele fasiilor si se aseaza peste capatul
opus, astfel ca cele doua jumatati ale fiecarei fasii sa se suprapuna, iar spatele covorului va fi la exteriorul fiecarei bucle
astfel formate.
Pentru lipirea cu adeziv se va incepe cu fasia de covor de langa peretele cel mai apropiat de usa de acces din incapere.
Se va aplica cate un strat adeziv, de catre doi muncitori, concomitent, atat pe jumatatile fasiilor de covor intoarse cat si
suprafata stratului suport care a ramas astfel neacoperita; de-a lungul tuturor marginilor longitudinale ale fasiilor de
covor cat si a marginilor innaditurilor se va lasa cate o zona de cca 5 cm latime, neunsa de adeziv, pentru a impiedica,
in aceasta faza, lipirea covorului in dreptul marginilor.
La portiunile curbe din dreptul buclelor formate de fasiilor de covor, pentru a putea urmari curbarea buclei, adezivul se
va aplica cu muchia larga a unei bucati dreptunghiulare de covor PVC taiate la dimensiunile 2 x 12 cm.
Aplicarea adezivului atat pe stratul suport cat si pe spatele fasiilor de covor din PVC se va face cu ajutorul unui spaclu
dintat, care se va trage in contact cu suprafata pe care se aplica adezivul, astfel ca in urma lui sa ramana numai
cantitatea de adeziv care trece printre dinti; spaclul se va tine inclinat fata de directia de intindere a adezivului in asa fel
ca excesul de adeziv sa se prelinga pe langa marginea spaclului, spre partea inca neunsa cu adeziv.
Adezivul se va aplica in strat subtire si cat mai uniform; nu se admit aglomerari (cuiburi) de adeziv. Cantitatea totala de
adeziv va fi de circa 0,700 Kg/mp, adica cate circa 0,350 Kg/mp, atat pentru stratul suport cat si pentru fasia de covor.
Circulatia directa pe stratul suport uns cu adeziv este interzis; nu se va face pe fasiile de covor gata lipite sau pe petice
curate (neunse) de material, care se pot aseza pe stratul suport.
Lipirea covorului se va face dupa 2040 minute de la aplicarea adezivului, interval de timp necesar pentru zvantarea
excesului de solvent din adeziv, care variaza in functie de umiditate si gradul de ventilatie a incaperii.
O indicatie asupra momentului potrivit pentru lipire, se obtine prin aplicarea degetului uscat pe stratul de adeziv; se
considera ca lipirea se face numai atunci cand degetul nu mai este murdarit si se simte o oarecare aderenta.
Jumatate de fasii de covor care au fost unse se vor aseza peste suprafetele respective ale stratului suport, care si ele
au fost unse. Aceasta asezare sa se faca dintr-o data, exact pe locul indicat, deoarece deplasarile ulterioare ale fasiilor
de covor nu mai pot fi facute fara a provoca deteriorari ale adezivului.
Pag. 153/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Aceasta asezare a fasiilor de covor prin lipire se va face pe portiuni mici si in mod succesiv pentru a evita prinderea de
aer sub fasia de material. Antreprenorul va presa manual fiecare fasie in parte; operatia de presare se va face de la
mijlocul fasiei de covor catre marginile ei si din axul fasiei de covor catre marginile sale.
In cazul folosirii cutitului pentru croit, sub portiunea de suprapunere a fasiilor de covor se vor aseza niste benzi (straifuri)
din aceleasi materiale, cu o latime de cca 5 cm care vor fi plasate cu fata in jos; aceste benzi au rolul sa impiedice
lipirea fasiilor cu adezivul din dreptul rostului si sa ajute la taierea ulterioara a covorului.
Dupa lipirea tuturor fasiilor de covor pe fiecare jumatate de camera, pardoseala se va presa cu un rulou metalic (cu
maner lung), avand greutatea de 2530 Kg, lungimea de 4050 cm si diametrul de 1215 cm; ruloul este imbracat la
exterior cu un bandaj elastic din cauciuc moale, avand grosimea de 1,52 cm (pentru lipirea covorului).
In cazul suprafetelor mici, in lipsa acestui rulou, pardoseala se va presa cu mana prin intermediul unei carpe.
Eventualele urme de adeziv ramase pe suprafata covorului se vor indeparta imediat, dupa fiecare operatie de lipire, prin
frecare cu o carpa aspra si uscata, daca curatarea nu se face imediat, suprafata covorului va ramane patata.
Lipirea fasiilor de covor in cea de-a doua jumatate a incaperii se va face conform instructiunilor aratate mai sus.
Dupa minimum 24 ore de la lipirea covorului, marginile petrecute ale fasiilor de covor ramase nelipite, se vor taia si lipi.
Taierea se va face incepand din apropierea unui perete si se va executa prin tragere, avandu-se grija ca platbanda de
ghidare sa fie permanent in contact cu muchia covorului. La capetele covorului dinspre pereti, la care nu ajunge lama
cutitului de mai sus, taierea se va face cu ajutorul cutitului pentru croit.
Dupa taiere se vor inlatura straifurile, se vor ridica (rasfrange) marginile fasiilor, se va curata bine din nou suprafata
stratului suport si se va aplica adezivul cu grija, atat pe stratul suport si pe marginile covorului.
Se va evita introducerea adezivului pana la linia de intalnire covor strat suport pentru a nu se produce aglomerari de
adeziv.
Cu ajutorul unor distantiere de lemn se vor mentine rasfrante marginile covorului timp de 2040 minute, necesar
evaporarii excesului de solvent, dupa care se vor aplica pe stratul suport si se vor presa puternic cu ajutorul unui
dispozitiv special de predare, al unei role de circa 20 cm lungime sau in lipsa acestora, cu partea lata a unui ciocan de
5001000 gr.
Dupa lipirea marginilor covorului la fiecare rost, suprafata pardoselii se va curata de toate urmele de adeziv nou aparute.
In cazul incaperilor pentru care fasiile de covor necesare rezulta mai scurte de 4 m, aplicarea adezivului si lipirea
covorului se va face intr-o singura etapa pe intreaga suprafata a pardoselii; fasiile asezate anterior pe stratul suport
pentru aclimatizare, se vor ridica si depozita intr-o incapere alaturata cu fata in jos si peste hartii curate, pentru a se
putea aplica adezivul pe intreaga suprafata a stratului suport si a fasiilor de covor.
Modul de aplicare a adezivului, timpul necesar pentru evaporarea excesului de solvent, modul de taiere a marginilor
longitudinale, precum si modul de lipire a rosturilor vor fi aceleasi ca si la lipirea covorului pe jumatati de incapere.
Operatia de lipire se va executa de doi muncitori care apuca fasia de ambele capete si o aplica cu atentie exact pe locul
respectv, conform planului de montaj, dintr-o singura data deoarece deplasarile ulterioare ale fasiei sunt dificile si se
produc defectiuni.
Montarea plintelor
Pentru montarea plintelor de lemn se vor aseza de la turnarea stratului suport, langa perete, dibluri tronconice de lemn
de brad fixate ci gips in cavitatile pregatite din perete, la distanta de 40 - 50 cm unul de altul. Alternativ: diblurile din
plastic se pot fixa in perete, pe care se insurubeaza pervazurile din lemn.
Plinta din PVC: in loc de plintele din lemn se pot folosi plintele din PVC. Se vor prinde ca mai sus.
Plinte PVC din acelasi material ca cel de pe pardoseala; se vor monta conform instructiunilor producatorului.
Lucrari de finisare pentru pardoselile din PVC
Suprafata pardoselii din PVC si a profilelor plintelor din lemn sau PVC se va curata de eventualele resturi de adeziv prin
frecare cu o carpa aspra si uscata. In timpul acestei operatii se vor tine ferestrele deschise.
Pag. 154/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pentru indepartarea prafului se va sterge suprafata pardoselii din PVC cu o carpa moale, umeda si bine stoarsa, dupa
15 minute se va aplica pe suprafata pardoselii din PVC un strat subtire si uniform din ceara. Ceara se va lasa sa se
usuce timp de circa 60 minute, dupa care cu o alta carpa moale, curata si uscata, se va freca usor suprafata pardoselii
din pvc pana la lustruirea completa; in cazul lipirii covorului pvc cu adeziv poliacetat de vinil, dispersie apoasa, aceasta
operatie se va efectua dupa minimum 16 ore de la lipire.
Curatarea si indepartarea prafului cu carpe, si chiar mai mult cand se folosesc mecanice de curatire, se va face numai
dupa ce se constata lipsa solventilor inflamabili, intrucat exista pericolul formarii electricitatii statice si deci posibilitatea
producerii unui incendiu sau explozii.
Alungire 5mm
Frecare 80<standard<105
Greutate 3.15kg/mp
Pag. 155/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
pentru cel putin 24 de ore, dupa finalizarea lucrarilor. Materialul se va verifica inainte de punere in caz ca exista defecte
si se va conditiona inainte de aderenta la stratul support pentru minim 2 ore. Materialul se va taia pe lungime si se va
intinde pentru conditionare. Antreprenorul trebuie sa se asigure ca materialul folosit pe toata suprafata provine din
acelasi lot.
Stratul suport
Pardoseala de PVC se lipeste pe sapa. Covorul PVC se va lipi cu un adeziv special in conformitate cu instructiunile
Producatorului.
Pag. 156/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Imbracamintea din mortar de ciment sclivisit se recomanda sa se execute imediat dupa turnarea stratului suport dupa
terminarea prizei betonului, insa inainte de intarirea acestuia, spre a asigura o buna legatura intre imbracamintea si
stratul suport.
Pag. 157/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
asezata in prealabil pe o platforma, dupa care se amesteca bine cu lopata, pentru a se asigura raspandirea uniforma a
granulelor de mozaic in masa. Apoi se va adauga apa necesara pana se va obtine un mortar care sa se intinda usor,
fara a fi prea fluid.
Imbracamintile din mozaic turnat se vor executa plane si orizontale. In incaperi prevazute cu sifoane de pardoseala sau
cu guri de evacuare, imbracamintile din mozaic turnat se vor executa cu pante de 11,5 %, spre punctele de scurgere.
Dupa intinderea mortarului de ciment de poza, se va turna tot intre sipci de reper, mortarul de ciment cu piatra de
mozaic intr-un strat standard de 15 mm grosime.
Stratul de mortar de ciment cu piatra de mozaic se va intinde cu mistria si nivela cu dreptarul, dupa care se va compacta
cu dosul mistriei grele pana va apare laptele de ciment la suprafata. Se vor scoate sipcile de ciment cu piatra de mozaic,
dupa care stratul se va indesa cu cilindre metalice sau cu mistria de mozaicar. La intinderea mortarului de ciment cu
piatra de mozaic se va urmari distributia uniforma a pietrei de mozaic ca desime si marime a granulelor.
Imbracamintile din mozaic turnat se pot executa intr-o singura culoare sau cu desene (carouri, figuri) in mai multe culori,
in conformitate cu detaliile din proiect.
Pentru stabilirea nuantei culorii si a marimii si uniformitatii mozaicului se vor efectua incercari preliminare.
Cimentul obisnuit se utilizeaza impreuna cu colorantii minerali pentru obtinerea culorilor: rosu, negru si cenusiu iar
cimentul alb pentru culorile alb, galben, verde si albastru.
La imbracamintile cu desene, acestea se vor obtine folosind sabloane din sipci sau tabla de forma desenului cerut. In
interiorul acestor sabloane se va turna stratul de mortar din ciment cu piatra de mozaic de alta culoare pe locurile din
suprafata imbracamintii ramase neumplute cu mortar.
Dupa turnarea stratului de mortar de ciment cu piatra de mozaic si terminarea prizei, pentru a se evita fisurarea datorita
uscarii prea rapide din cauza curentilor de aer sau a actiunii soarelui (cand imbracamintea din mozaic turnat se executa
la exterior terase, balcoane), imbracamintea din mozaic turnat se va proteja in primele zile de la turnare prin acoperire
cu rogojini, saci de hartie sau rumegus de brad in grosime de 2040 mm), care se vor uda periodic cu apa, asigurandu-
se la suprafata pardoselii o stare de umiditate care se va mentine pana la frecarea imbracamintii.
Nu se va utiliza rumegus de stejar sau alte reziduri, deoarece pateaza suprafata imbracamintii.
Bordurile si prervazele se vor executa tot din mozaic, cu aceeasi compozitie, dar avand o alta culoare decat campul
imbracamintii.
Finisarea suprafetei imbracamintilor din mozaic turnat se va face prin frecare, slefuire, ceruire si eventual lustruire sau
prin buciardare, cand aceasta operatie este prevazuta in graficul pentru finisaje al proiectului.
Predarea se va face in mod obligatoriu dupa 46 zile de la turnarea mortarului de ciment cu piatra de mozaic, dupa ce
acesta a capatat o rezistenta suficienta pentru a nu disloca piatra de mozaic la frecare. Intervalul de timp optim, dupa
care se va putea executa operatia de frecare se va determina pe baza probelor care se fac pe imbracamintea de
pardoseala respectiva.
Frecarea se face cu masina de frecat sau manual, cu piatra abraziva, prin frecare se inlatura poghita de ciment
aderenta pe fata mozaicului si granula de mozaic devine aparenta totodata se corecteaza micile denivelari, inlaturandu-
se toate asperitatile de pe fata mozaicului. In tot timpul frecarii, suprafata imbracamintii din mozaic turnat se mentine
umeda. A doua frecare, denumita slefuire, se va face cu o piatra abraziva cu granulatie fina, pana la netezirea perfecta,
udandu-se suprafata pardoselii continuu cu apa.
In timpul frecarii, mai ales cu masina, se va avea in vedere ca operatia de frecare sa se faca in mod uniform pe intreaga
suprafata a pardoselii, astfel incat o portiune sa nu fie frecata mai mult decat cealalta.
Dupa ce imbracamintea din mozaic turnat este slefuita supfrafata se va curata de pasta rezultata de la frecare (slefuire
cu rumegus uscat, care se va matura sau prin alte procedee, apoi se va spala suprafata cu apa curata si se va lasa sa
se usuce dupa care se va cerui cu ceara de parchet si se va lustrui.
Inainte de ceruire se poate executa o lustruire cu sare de macris (oxalat, acid de potasiu), cu ajutorul unei bucati de
pasla.
Pag. 158/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
In incaperi cu suprafata pardoselii mai mari de 9 mp pentru a se preintampina fisurarea mortarului de ciment cu piatra
de mozaic se va turna in panouri cu suprafete de maximum 2 m2, despartite fie prin rosturi de turnare, fie prin benzi,
care se umplu apoi cu mortar de ciment cu piatra de mozaic cu aceeasi compozitie, dar de culoare diferita. In locul
benzilor de mortar de ciment cu piatra de mozaic se pot folosi baghete de sticla asezate pe muchie, cu fata superioara
la nivelul imbracamintii de pardoseala.
In cazul mortarelor de ciment cu piatra de mozaic preparat cu ciment alb, se mai adauga si 1525 % ciment obisnuit (in
volume fata de cimentul alb) pentru a se evita aparitia fisurilor datorita contractiilor.
Executarea pardoselilor din gresie ceramica
Imbracamintile din placi din gresie ceramica se vor executa pe un strat suport rigid din beton sau pe un planseu de
beton armat.
Placile din gresie ceramica se vor monta, pe stratul suport rigid din beton sau pe planseul de beton armat, prin
intermediul unui strat de mortar de ciment de poza, avand dozajul de 300350 kg ciment la 1 m3, in grosime de 30
50 mm sau pe un strat de adeziv aplicat pe sapa sclivisita.
Inainte de montare, pentru evitarea absorbtiei de apa din mortarul de poza, placile din gresie ceramica se vor mentine in
apa timp de 23 ore.
Pentru evitarea cumularii efectelor deformatiilor diferentiate, intre ansamblul de pardoseala imbracamintea din placi
din gresie ceramica si mortarul de ciment de poza cu restul suprafetei, stratul suport rigid din beton format din sapa si
placi de beton armat cat si conturul peretilor adiacenti, stalpilor, se vor lua masuri care sa permita deformarea acestora
independent.
In cazul in care se aplica imbracamintea de pardoseala si mortarul de ciment de poza direct pe planseul de beton din
elemente prefabricate care si-au consumat deformatiile sau pe plansee turnate monolit, la care montarea pardoselii
se face dupa 90 zile de la turnare. Imbracamintea din placi de gresie ceramica se poate aplica direct dupa o prealabila
preumezire a placii de beton.
In cazul in care se aplica imbracamintea de pardoseala pe plansee crude sau pe straturi suport din beton, intre acestea
si pardoseala se va prevedea un strat de intrerupere a aderentei hartie, folie de polietilena, etc.
La prepararea mortarului de ciment de poza se va utiliza ciment cu inmuiere normala de tipul Pa 35 si nisip 03 mm (la
care partea fina sub 0,2 mm sa nu depaseasca 1/3) in amestec cu 1 parte ciment la 3,54 parti nisip. Nu se vor utiliza
cimenturi cu intarire rapida (P40, etc).
Mortarul de ciment sau adezivul pentru montarea placilor din gresie ceramica se va prepara la fata locului, in cantitati
strict necesare si va avea o lucrabilitate plastic vartoasa, factorul apa ciment fiind de maximum 0,5. Asezarea
placilor se va face montandu-se la inceput placile reper. Placile se vor monta in patul de mortar astfel pregatit, in randuri
regulate, cu rosturi de 23 mm intre placile din gresie ceramica.
Dupa asezarea placilor pe o suprafata corespunzatoare razei de actiune a mainii muncitorului (circa 60 cm latime), la
placile la care se constata denivelari se adauga sau se scoate local din mortarul de ciment de poza. Apoi se face o
verificare a planeitatii suprafetei cu un dreptar asezat pe diagonalele suprafetei executate si ghidat dupa nivelul portiunii
de pardoseala executata anterior, indesandu-se atent placile in mortarul de ciment de poza, prin batere usoara cu
ciocanul peste dreptar, astfel incat striurile de pe spatele placilor sa patrunda in masa de mortar si sa se asigure
planeitatea suprafetei.
Operatia se continua in acest mod pe toata suprafata care se executa intr-o zi de lucru. Apoi intreaga suprafata se
inunda cu lapte de ciment fluid pentru ca aceasta sa intre bine in rosturi, hidratand si mortarul de poza.
Umplerea rosturilor se va face la 35 zile dupa montarea placilor din gresie ceramica, iar in intervalul de la montare si
pana la rostuire pardoseala nu va fi data in circulatie si se va umezi prin stropire cu apa cel putin o data la 24 ore.
Curatarea imbracamintii din placi din gresie ceramica de excesul de lapte de ciment se va face prin asternere de
rumegus de lemn uscat, dupa doua ore de la inundarea cu lapte de ciment si prin maturarea rumegusului.
Imbracamintea din placi din gresie ceramica nu se va freca pentru finisare, ci dupa curatarea cu rumegus de lemn se va
sterge cu carpe inmuiate in apa si apoi se va cerui.
Pag. 159/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Placile din gresie ceramica se vor monta simplu sau in conformitate cu desenele din proiect cum este indicat de
Proiectant si Inginer.
La intersectia pardoselii cu elementele verticale sub plinte se vor realiza interspatii de 510 mm care se vor umple
cu un material elastic.
In cazul suprafetelor mari se recomanda realizarea unor rosturi de dilatare la circa 30 mp sau 6m, functie de modularea
structurii.
Executarea scafelor si plintelor
La imbracamintile din mortar de ciment sclivisit se vor executa scafe de 100150 mm inaltime, turnate din mortar de
ciment sclivist cu dozajele si in conditiile tehnice indicate la aceste imbracaminti.
La imbracamintile din mozaic turnat scafele sau plintele se vor executa turnate pe loc sau vor fi prefabricate din beton
mozaicat. Ele nu se vor aseza peste tencuiala, ci direct pe perete, prin intermediul unui strat din mortar de ciment.
Scafele sau plintele din mozaic turnate pe loc se vor executa cu dozajele si in conditiile tehnice indicate in paragrafele
privind imbracamintile din mozaic turnat (vezi mai sus). Inaltimea scafelor sau plintelor va fi de 100150 mm, iar
grosimea lor va fi astfel stabilita incat sa depaseasca fata tencuielii de 58 mm.
La imbracamintile din placi din gresie ceramica se vor monta elemente de racordare (colturi speciale interne si externe,
socluri, scafe) pentru a curata usor imbinarile intre pereti si pardoseli, fixate cu mortar de ciment astfel incat sa
depaseasca fata tencuielii cu 58 mm. In cazul in care se tencuiesc si peretii in aceeasi incapere, capatul superior al
scafei trebuie sa fie in perfecta linie cu marginea exterioara a faiantei.
Conditii tehnice de calitate
In timpul executarii imbracamintilor din beton de ciment turnat monolit se vor face urmatoarele verificari:
se va controla timpul de lucru pentru un ciclu de turnare (de la turnarea apei in betoniera pana la
terminarea punerii betonului in opera), acest interval de timp nu trebuie sa depaseasca o ora pe timp
calduros si o ora si jumatate pe vreme racoroasa.
Se va verifica lucrabilitatea betonului, determinata prin metoda trasarii cu trunchiul de con avand inaltimea
de 30 cm.
Se va verifica respectarea conditiilor tehnice de calitate prevazute in STAS 2560/3-84.
Pentru lucrarile gasite necorespunzatoare, Inginerul va da dispozitii de santier pentru remediere sau
refacere.
Pag. 160/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pentru platformele de la intrari etc.: Atunci cand stratul suport este din pamant trebuie verificat ca straturile succesive de
umplutura sa nu fie mai groase de 15 20 cm, sa fie bine compactate si udate; stratul de sub pardoseala va fi realizat
din pietris ciuruit sau agregate marunte si nisip necesare pentru ruperea capilaritatii.
Izolarea conductelor de instalatii care strapung pardoseala;
Acoperirea cu mortar de ciment a conductelor de instalatii electrice care se monteaza sub pardoseli pentru a se asigura
protejarea lor;
Depozitarea corespunzatoare a materialelor pe santier:
5.10.1 GENERALITATI
Prezentul caiet de sarcini cuprinde specificatii tehnice privind lucrarile de montaj la tamplaria din PVC/Aluminiu/ ce va fi
livrata pe santier de catre producator.
Pag. 161/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Antreprenorul va inainta spre aprobare dimensiunile tipului de gol (in masura in care acesta nu este impus de planuri
si/sau desene ulterioare), tabelele de calcul si desene detaliate la scara. Productia poate incepe numai dupa verificarea
pe teren si aprobarea acestora.
Tamplaria nu trebuie sa produca zgomot sau vibratii audibile ca urmare a vantului, curentilor de aer sau traficului auto.
ALPROM-1995
Pag. 162/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
5.10.4.1 GENERALITATI
Tamplaria se va monta in golurile pregatite in cladirile noi sau in golurile existente in zidarie dupa demontarea tamplariei
care va fi inlocuita. Se vor folosi instructiunile de supraveghere pentru fiecare sistem pentru a se asigura ca se
comandat dimensiunea si modelul adecvat. Ferestrele si usile sunt finisate, iar golul trebuie sa fie finisate inainte de
Pag. 163/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
montare. Golul trebuie sa cuprinda pragul, si trebuie admise tolerante pentru ca fereastra sa poata fi montata. Tamplaria
nu trebuie montata pana cand golul nu este finisat si nu trebuie folosit ca model pentru lucrarile de constructie.
Pentru a evita zgarierea ramelor este esential sa se evite transportarea de materiale prin ferestre dupa montarea lor.
Pag. 164/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Sa se verifice daca tamplaria noua nu a fost deteriorate in timpul transportului si ca sunt fabricate conform
cerintelor Beneficiarului;
Sa se verifice daca dimensiunile noilor ferestre sunt corecte astfel incat sa se potriveasca in gol dupa
demontarea tamplariei existente;
Sa se mute orice mobila existenta langa gol pentru a evita deteriorarea in timpul demontarii tamplariei
existente si montarii celei noi;
Sa se acopere covoarele si mobilierul pentru a minimiza posibilitatea deteriorarii si pentru a facilita operatia
de curatenie dupa finalizarea montarii.
Sa se foloseasca un cutit sau ceva similar pentru a cresta in zona ramei existente pe interior, unde
tencuiala se intalneste cu rama. In majoritatea cazurilor acest lucru va minimaliza deteriorarea.
Se demonteaza toate panouri mobile si geamul din rama.
Se taie traversele si se scot din rama principala.
Se taie prin traversele verticale ale ramei principale fara a cauza deteriorarea structurii.
Se indeparteaza partile orizontale ale ramei exterioare din gol.
Se curata golul si se indeparteaza masticul din structura.
Molozul se indeparteaza.
Pag. 165/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Se verifica functionarea adecvata a tamplariei inainte de de a etansa cu mastic sau finisare. Orice defect
trebuie rectificat.
Finisare
Rostuirea intre tamplarie si structura de baza trebuie executata cu un chit adecvat, dupa asezarea unui strat de baza din
spuma sintetica (poliuretanica). Suprafata care se va umple cu spuma, trebuie sa fie curata, uscata si fara praf sau
grasimi. In cazul in care imediat dupa asezarea tamplariei se observa deteriorarea stratului de suprafata protector,
permanent sau temporar, Antreprenorul va lua masurile adecvate pentru remedierea situatiei. Dupa instalare, tamplaria
trebuie curatita.
Trebuie asigurat ca spuma izolatoare a intrat suficient de mult in gol pentru a evita puntea termica. Spuma trebuie taiata
in exterior astfel incat sa nu se amesteca cu filerul. Se termina de finisat partii exterioare a golului si se indeparteaza
banda protectiva transparenta de pe suprafata ramei si de pe glaful exterior inainte ca rosturile sa fie etansate cu filer.
Tencuiala, cimentul si vopseaua pot deteriora fiting-urile metalice si ar trebui sterse imediat. Canalele de drenare trebuie
curatate. Dupa montare, ramele pentru tamplarie se vor curata cu apa calda care contine detergent. Pentru marcarile
care nu se indeparteaza se poate folosi o solutii fine pe baza de apa si un mop din lana, daca este necesar un finisaj
lucios.
Finisarea si repararea externa a tamplariei sunt factori importanti in lucrarile de inlocuire. Aspecte importante sunt:
Masticul pentru etansare se pune intre glafuri si zidaria din caramida. Se face acest lucru pentru a elimina
posibilitatea ca apa sa patrunda prin tencuiala interna.
Tamplaria trebuie curatata inainte de a parasi santierul. In cazul in care exista zgarieturi, se poate folosi
disc de polizare si se finiseaza cu perie.
Toate partile mobile, trebuie unse dupa montare.
Siguranta pe santier
Montarea tamplariei nu necesita proceduri speciale in ceea ce priveste siguranta pe santier.
Se recomanda utilizarea ochelarilor de protectie cand se folosesc unelte actionate electric si imbracaminte
adecvata de protectie cand se manipuleaza geamuri.
Pag. 166/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
ABATERI ADMISE:
Deformatia maxima:
- in directia orizontala cu geam simplu: 1/300; cu geam dublu: 1/500.
Limite de toleranta pe verticala la tamplaria instalata:
- Cadru ferestre: 2 mm/m
- Cadru usi: 1 mm/m
5.11.1 GENERALITATI
Prezentul caiet de sarcini cuprinde specificatii tehnice privind lucrarile de montaj ale tamplariei interioare din lemn usi
vitrate, cat si usi metalice pantru interior.
Elemente componente:
Tocuri de lemn pentru usi si partitii vitrate;
Tocuri metalice;
Foi/panouri usa din lemn, pervaz;
Partitii vitrate: normale, rezistente la foc si etanse la fum;
Usi interioare metalice: normale si respectiv rezistente la foc;
Baghete de fixare pentru geamuri;
Elemente de suspendare si inchidere.
Pag. 167/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
- Foaie de usa masiva din lemn/MDF placata pe ambele fete cu furnir sau melamina; grosimea
foii usii min. 40 mm;
- Glafuri din lemn masiv sau profile de lemn liniare respectiv profile metalice prefabricate
vopsite;
- Feroneria aferenta tipurilor de confectie silduri, manere, balamale, cilindru pentru incuietoare
cu buton.
Usi interioare cu panouri decorative (in cladiri monumente istorice)
- La fel ca la punctul a) cu foaie de usa si toc din lemn masiv, cu panouri din placaje incluse,
furniruite si lacuite conform specificatiilor Proiectantului sau la fel ca cele existente;
Usi cu panouri vitrate integrate pentru salile de clasa, conferinta, etc;
- Foaie de usa masiva din lemn/MDF placata pe ambele fete cu furnir sau melamina; grosimea
foii usii min. 40 mm;
- Panou de vizionare 10x40 cm, geam clar in grosime de 6 mm;
- Toc pentru usa din lemn / metalic - profile prefabricate ce se livreaza impreuna cu foaia de usa
si elemente de suspendare si inchidere (balamale, broasca);
- Feroneria aferenta tipurilor de confectie silduri, manere, balamale, cilindru pentru incuietoare
cu buton (in sali de clasa si toalete) si cu chei in celelalte incaperi.
Usi vitrate sau glasvanduri (nerezistente la foc)
- Foaie de usa cu structura din lemn, min. 45x90 cm; glasvanduri cu structura din lemn, min.
45x50 cm, cu geam clar in grosime de 6 mm, suprafata vitrata este divizata de baghete in
diverse panuri, in conformitate cu specificatiile Proiectantului,
- Daca suprafata vitrata nu este divizata se va folosi geam securit sau laminat;
- Montanti si traverse pentru usi si partitii vitrate;
- In cazul instalarii acestor tipuri de usi in interiorul unor pereti despartitori se vor utiliza tocuri
standard din lemn si glafuri;
- Feroneria aferenta tipurilor de confectie silduri, manere, balamale, cilindru pentru incuietoare
cu buton (in sali de clasa si toalete) si cu chei in celelalte incaperi trebuie sa fie de calitate si sa
reziste la socuri repetate si la folosinta indelungata . Fiecare foaie de usa trebuie sa fie
prevazuta cu cate 3 balamale .Usile vor fi pe captuseala si vor fi prevazute cu pervazuri .
Usi vitrate sau glasvanduri (rezistente la foc F30)
- la fel ca si la cele nerezistente cu exceptia suprafetelor vitrate care se vor executa din geam
armat (cu plasa din otel inoxidabil) in grosime de 6 mm, divizarea acestor suprafete vitrate este
obligatorie;
- In cazul usilor etanse la fum acestea se vor echipa cu dispozitive de etansare si de auto
inchidere;
Usi de toaleta semi solide
- Foaie de usa cu rama de lemn, celulara, cu insertii placaje, in grosime de min. 35 mm, vopsite
sau melaminate pe ambele fete, distanta de la podea la marginea inferioara 20 cm;
- Tocuri/glafuri din profile metalice (otel sau aluminiu) in cazul compartimentarilor usoare din
panouri compacte melaminate cu rame de aluminiu;
- Feroneria - silduri, manere din metale cromate sau materiale plastice cu incuietori specifice
pentru aceste locatii(cu blocare din interior si deschidere de urgenta din exterior), balamale
metalice.
Pag. 168/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 169/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 170/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
5.12.1 GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrari de tinichigerie pentru acoperis din tabla neondulata, si non-
autoportanta cum ar fi tabla galvanizata, titaniu-zinc si cupru. Aceste lucrari pot include atat lucrari noi cat si/sau lucrari
de reabilitare.
Urmatoarele tipuri de invelitori sunt tratate in cadrul acestui capitol:
Invelitori din tabla plana.
Invelitori din tabla profilata tip tigla.
Tabla metalica autoportanta (ondulata si tip sandwich)
Lucrari de tinichigerie (jgheaburi, burlane, glafuri)
Acoperisul are urmatoarele straturi:
Astereala strat continuu din scandura din lemn, care sprijina invelisurile de acoperis care nu sunt
autoportante;
Carton sau panza bitumata sau folie polietilena cu rol de hidroizolatie, peste care se bat sipci din lemn
paralele cu panta pe care se vor monta elementele de invelitoare si asigura o protectie suplimentara
impotriva patrunderii apelor si zapezilor;
Elementele de invelitoare cum ar fi tabla plana sau tabla metalica tip tigla, tabla ondulata si elemente
sandwich.
Pantele invelitorilor
Pag. 171/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
5.12.3.1 MATERIALE
Invelitoarea autoportanta pentru acoperis intr-un strat
table ondulate din otel galvanizate si vopsite;
table ondulate din aluminiu anodizate si/sau copsite
Panouri sandwich, autoportante
Table din otel galvantizate si vopsite cu start intermediary termoizolant, de 8 cm din poliuretan rigid sau de 12 cm din
fibra de densitate medie;
Tabla exterioara: 6 mm-8 mm grosime;
Tabla interioara: 6 mm grosime;
Panou modular: 1,00 m latime
Lungime: min. 1,00 m, max. 19,30 m
Grosimea panourilor exterioare din otel depinde de sarcina statica si de spatiul dintre pane. Atat panourile interioare cat
si cele exterioare trebuie sa fie laminate pentru a permite deschideri mari si economice intre pane.
Fiecare panou are in mod normal 4 cute plus 1 cuta pentru imbinare cu o suprapunere de aprox. 70 mm.
Panourile interioare liniare trebuie sa fie usor striate si sa aiba o latime de 1,0m intre liniile de centru si rosturi.
Izolatia:
Panou din spuma poliuretana extrudata rigida, cu grosimea minima de 8cm, densitatea interioara de
30kg/m2, clasa I de reactie la foc conform NEN 3883 sau panou din fibra de densitate medie, cu grosimea
minima de 12cm.
Valoarea k (coeficient de pierdere a caldurii) pentru intregul acoperis, incluzand tablele din metal trebuie
sa fie mai mic de 0,30 W/m2K, valoare care corespunde cu o valoare R de cel putin 3,33 m2K/W.
Pag. 172/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 173/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
5.12.3.3 MOSTRE
Antreprenorul trebuie sa respecte datele produselor incluzand specificatiile producatorului, instructiunile de montare,
recomandarile generale pentru aplicarea tablei pentru acoperis.
Mostre (se furnizeaza in cazul acoperisurilor complet noi): inainte de achizitionarea materialelor si montarea
componentelor metalice pentru acoperis, se pregateste o mostra. Se incorporeaza materialele si metodele de executie
si montare identice cu cerintele proiectului. Se monteaza mostra pe suprafata acoperisului la indicatia Inginerului. Se
retin mostrele acceptate din puncte de vedere al calitatii. Daca mostra este acceptata, poate fi incorporata ca parte a
lucrarii pentru acoperisul metalic.
Mostra trebuie sa aiba dimensiune o suficient de mare pentru a demonstra modurile de imbinare tipice, detaliile de
prindere, constructia marginii, textura de finisare si culoarea.
Mostrele de material: din material metalic specific pentru acoperis pentru lucrarile de reabilitare, jgheaburi, burlane, tevi
pentru evacuare apa pluviala etc.. vor fi de aprox 20cmx20cm din fiecare.
Plansele vor arata modul de formare si imbinare a tablei metalice si a tiglelor . Se indica rosturile de dilatare si
conectarile hidroizolante pentru lucrarile adiacente si pentru bariere si penetrari.
Pag. 174/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
COORDONARE
Se coordoneaza lucrarile pentru acoperisul metalic cu cele pentru scurgere a apei, jgheaburi si constructie a planseelor,
parapetilor, peretilor si alte lucrari adiacente pentru a impiedica scurgerile,a securiza si a asigura o instalatie rezistenta
la coroziune.
LUCRARI DE PREGATIRE
Se curata suprafetele pentru montarea tablei. Sub-structura va fi neteda si fara defecte.
Se bat cuiele sau alte mijloace de prindere proiectate in substructura (planseu din lemn).
MONTARE
Trebuie respectate recomandarile producatorului cu exceptia zonelor unde este specificat sau indicat altfel, trebuie sa
fie in concordanta cu recomandarile si indicatiile producatorului tablelor care este montat.
A. Se separa metalele care nu sunt similare prin vopsirea fiecarei suprafete din metal in zona de contact cu invelis
bituminos, prin aplicarea de ameste asfalt-cauciuc, sau prin separare permanenta cum se specifica de producatorul
metalelor care nu sunt similare.
B. Se monteaza o folie( membrana) elastica de protectie cu rol de bariera de vapori pe toata suprafata acoperisului
exceptand cazul in care producatorul specifica altfel. Se foloseste adeziv pentru ancorare temporara, unde este posibil,
pentru a minimiza folosirea de elemente de prindere mecanice sub acoperisul din tabla de cupru. Imbinarea se
suprapune minim 5 cm.
C. Tablele prefabricate, imbinarile, fasiile, penele, doliile, tratamentele marginilor, jgheaburile si alte componente ale
tablei metalice pentru acoperisuri, pentru profile, elemente de drenare indicate si dupa cum se cere pentru evitarea
scurgerilor. Se prevad pentru expansiune si contractia termica a lucrarilor, cum se indica. Se etanseaza imbinarile dupa
cum este indicat si cerut pentru evitarea scurgerilor. Se folosesc materiale perfabricate cat de mult posibil.
D. Imbinari tip etansare: unde se folosesc imbinari de etansare, se incastreaza flanse pentru elementele de imbinare nu
mai mici de 2,5 cm in etansator. Cand temperatura ambientala este moderata in momentul montarii, 5 - 21C., se
monteaza elemente de imbinare pentru 50% miscare in ambele parti. Se regleaza proportional pentru montari la
temperaturi ambientale mai mari. Nu se monteaza imbinari tip etansare la temperaturi sub 5C.
E. Se ascund elementele de fixare de expansiune unde este posibil in lucrari vizibile si localizati astfel incat sa
minimizati posibilitatile de scurgere. Acoperiti si etansati elementele de prindere si ancorele cum se cere pentru o
montare adecvata.
F. Suprafetele metalice neacoperite de la marginile tablelor se vor lipi cu cositor, pentru o latime de 1,25 2,50 cm,
folosind sudarea recomandata pentru tipul de lucrari pentru tabla metalica.
CURATARE
Se indeparteaza stratul protectiv (daca exista) de pe suprafete vizibile ale tablei metalice pentru acoperis. Se
indeparteaza cu atentie pentru a evita deteriorarea finisajelor.
Se curata suprafetele metalice vizibile de substantele care ar putea interactiona cu oxidarea sau agentii atmosferici.
FINISARE
Pentru tabla din otel, titan-zinc si zinc vopsita, nu sunt necesare masuri speciale de finisare.
Pentru tabla din cupru: pentru a incetini actiunea agentilor atmosferici, se aplica un start uniform de ulei de parafina de
calitate superioara, sau de lac transparent.
PROTECTIE
Se asigura protectia finala a intr-un mod acceptabil pentru a se asigua absenta deteriorarii acoperisului in momentul
receptiei lucrarilor.
Pag. 175/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
GENERALITATI
Toate tablele se vor aseza in concordanta cu metoda de montare indicata de producator.
Inainte de montarea finala se fac demonstratii pe santier in prezenta Inginerului.
Asezarea finala va incepe doar dupa ce metoda de montare este aprobata de Inginer.
Se retuseaza toate zgarieturile si se acopera capetele suruburilor cu materiale de retusare aprobate de Inginer.
PRINDERE SI FIXARE
Se folosesc conectorii dupa cum recomandati de producator si aprobati de Inginer. Vopseaua trebuie sa aiba aceeasi
culoare ca a acoperisului pentru toate dispozitivele vizibile de fixare si prindere. Acestea se aplica intr-un mod curat,
consistent si dupa un anumit criteriu. Se folosesc suruburi speciale pentru streasina acoperisului, unde ramele
acoperisului sunt vizibile.
MONTAREA INVELITORILOR DIN TIGLE METALICE
Pe astereala se monteaza randuri din sipci din lemn paralele cu poala . la distante egale intre ele , in vederea fixarii
tiglelor. Distanta dintre sipci este data de marimea elementelor de tigla .
Decalarea randurilor succesive de tigla de orice tip se va face cu o jumatate de tigla.
La tiglele asezate simplu primul rand de la poala si ultimul rand de la coama trebuie sa fie asezate dublu si cu rosturile
decalate . In dreptul unei sipci trebuie sa rezulte trei tigle suprapuse, iar intre sipci 2 tigle.
Prinderea pe suport a tiglelor se va face in principal prin respectarea instructiunilor producatorului , dar in principal se va
face prin legarea cu sarma zincata si/sau prin baterea in cuie .
Coamele se vor fixa cu mortar de ciment , iar in cazul depasirii pantelor uzuale se vor folosi prinderi suplimentare prin
cuie cu cap conic .
Pag. 176/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Otelul galvanizat este compatibil cu cheresteaua tratala la presiune cu arseniat cromat din cupru care se
foloseste in prezent, dar nu cu cheresteaua tratata cu pentaclorofenal. Astfel pentaclorofenalul nu se
foloseste sau trebuie introdus un strat separator.
Aluminiu nu trebuie sa intre in contact cu lemnul tratat deoarece substantele chimice sunt corozive pentru
aluminiu. Metalele deosebite au nevoie de bariera protectiva intre ele pentru a preveni corosiunea
galvanica.
Se pot folosi materiale plastice, vopsea bituminoasa si alte materiale pentru a separa panourile de lemnul tratat si
metalele diferite. Cand se folosesc panouri de aluminiu care intra in contact direct cu otelul, una din metodele de mai
sus se foloseste pentru a separa cele doua metale.
Ingrasamintele, varul, acizii si alte substante determina coroziunea panourilor din metal. Trebuie prevenit contactul
dintre panourile metalice si orice materiale corozive.
Placile izolatoare poroase pot absorbi si retine umezeala si necesita bariera de vapori (folie sau implaslitura
bituminoasa). Aceasta bariera de vapori trebuie montata in partea interioara astfel incat umezeala sa nu intre in contact
cu izolatia si panoul metalic. Straturile de separare sunt necesare cand panourile metalice sunt fixate pe astereala din
lemn.
Acoperis tip sarpanta: panourile metalice, indiferent daca sunt dintr-un singur start sau sandwich, necesita o panta de
minim 20% (1 in 5) pentru a asigura drenarea adecvata.
Pag. 177/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
panourile metalice se monteaza peste un arc raza minima a arcului este de 5,40m pentru prfilele din aluminiu si 7,2 m
pentru profilele din otel. Antreprenorul va folosi banda etansatoare pe toate partile si capetele suprapunerilor.
Prindere pe substructura:
Panourile se vor fixa pe pane sau pe substructuri, din lemn, sectiunile din otel concave, profilele galvanizate C sau Z,
prin dispozitive de prindere vizibile.
Dimensiunile panelor din lemn si metalice pot varia considerabil in functie de structura principala portanta (centuri,
ferme, etc). Profilele C si Z in mod normal sunt facute din table din otel galvanizate la rece de 0,7mm 0,8mm, pe care
se fixeaza panourile compozite la un interval specificat in proiectul de structura. Metodele de fixare trebuie sa fie
suficient de rezistente sa nu se ridice, dar sa permita deplasare in timpul actiunilor seismice sau in timpul dilatarii
termice.
Materialul de care se prind panourile de metal trebuie sa fie la distante adecvate si suficient de tari pentru a asigura un
acoperis care sa fie adecvat pentru incarcarile cerute de proiect. Daca nu se gasesc in proiect, Antreprenorul poate
folosi mese de incarcare, care in general vin de la producator pentru toate tipurile de panouri.
Antreprenorul va folosi carlige metalice adecvate in cazul panelor cu grosimi mai mari de 1,5mm (de exemplu in cazul
sectiunilor din otel concave, grinzilor profil-I sau grinzilor profil-U). In cazul profilelor C si Z fabricate din tabla subtire
galvanizata din otel, se pot folosi suruburi autofiletante si autoperforante.
Prinderea de substructurile din lemn:
Suruburile autofiletante care se folosesc pentru panourile din otel sunt galvanizate si apoi aoperite cu polimer organic
pentru rezistenta la coroziune.
Pentru cele mai bune rezultate cu panourile din aluminiu, se folosesc suruburi autofiletante din inox.
Cuiele galvanizate cu garnituri din cauciuc rezistente, pot asigura si o etansare rezonabila de durata si sunt
recomandate pentru panourile din otel cand nu sunt necesare suruburi, de exemplu pentru garage, depozite, magazii.
Substructurile din lemn trebuie sa fie rezistente. O grosime nominala de 5cm pentru cherestea asigura valorile maxime
de scoatere a suruburilor si cuielor cand dispozitivele de prindere penetreaza 2,5cm lemnul.
Metoda corecta de prindere a panourilor din otel cu cuie este de baga cuiul prin partea superioara astfel incat saiba sa
fie perfect lipita de metal. Se prinde in cuie pentru a minimiza scurgerile posibile ale acoperisului. Daca cuiul este batut
prea mult , acesta poate rupe saiba si crapa tabla, cauzand scurgeri.
Suruburile in combinatie cu metalul si saibele neoprene trebuie montate in zona plata a panoului, pentru a asigura o
etansare de durata.
Taierea panourilor din metal:
Panourile din Al: pentru a face o taietura paralela cu cuta, se cresteaza panoul cu un cutit ascutit si se
indoaie tabla repetat pana se rupe. Pentru taieturi perpendiculare cu cuta se foloseste o foarfeca pentru a
taia drept, sau o foarfeca pneumatica, sau cu un dispozitiv electric. Antreprenorul, deasemenea poate
folosi un ferestrau circular cu o lama metalica. Folosirea de ulei sau sapun pe lama va inlesni taierea.
Panouri din Otel: panourile din otel se vor taia cu foarfeci electrice sau pneumatice sau cu dispozitive
electrice.
Toate doliile vor avea aceeasi grosime si finisaj ca tablele exterioare din metal.
Acoperisul din metal trebuie conectat la impamantare.
Pag. 178/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Jgeaburile si burlanele vor fi montate vertical, vor fi bine fixate cu bratari, cu tronsoanele petrecute etans, cel superior in
cel inferior pe cca 6 cm .
Jgheaburile se vor fixa cu carlige din platbanda zincata sau protejata anticoroziv .
Pag. 179/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
ca tiglele si olanele sa fie intregi , nefiind admise cele sparte , fisurate sau ciobite;
executarea corecta a doliilor din tabla zincata cu falturi duble, cositorite;
Pentru invelitori din tabla plana se va verifica:
planeitatea suportului , denivelarea admisa fiind de 3mm / m;
astereala din scanduri sa aiba rosturi pana la 2 cm;
la examinarea vizuala a invelitorii tabla sa se prezinte bine intinsa si strana aplicata pe astereala ,fara
valuri, iar la verificarea prin circulatie pe acoperis , fiind calcata cu piciorul sa nu se indoaie;
la coama si la muchii foile de tabla sa se incheie cu falturi in picioare;
doliile sa fie executate din foi de tabla incheiate intre ele cu falturi duble culcate;
in cazul suporturilor din beton sa fie fixate dibluri din lemn impregnate impotriva umezelii , necesare pentru
fixarea copcilor;
Pentru invelitori din tabla cutata sau ondulata se va verifica:
petrecerile minime paralele cu panele sa se incadreze in functie de panta invelitorii in urmatoarele limite:
Panta acoperisului
40 30 15 12
cm/m
Petrecerea minima
9 10 11 20
cm
petrecerile laterale (in lungul pantei) la tabla ondulata sa fie minim jumatate de ondula si sa includa
obligatoriu creasta ondulei;
respectarea sensului de montaj de la poala spre coama;
respectarea eventualelor sisteme de suplimentare la petreceri si strapungeri (cordoane de chit, garnituri ,
saibe) astfel incat la receptie sa nu patrunda apa prin invelitoare;
realizarea protectiei anticorozive a panourilor din tabla si a elementelor metalice de montaj;
Pentru elementele de tinichigerie (jgheaburi, burlane, dolii, glafuri) se va verifica:
panta jgheaburilor sa fie minim 5 %, sa corespunda prevederilor proiectului si sa nu permita stagnarea
locala a apei turnate in jgheab pentru verificare;
asezarea jgheabului sa fie minim 1 cm si maxim 5 cm sub picatura streasinii;
imbinarea tronsoanelor de jgheab sa fie facuta prin lipire cu cositor;
fixarea jgheaburilor sa fie facuta cu carlige din platbanda zincata sau protejate anticorosiv prin vopsire,
montate ingropat in astereala si fixate la distantele prevazute in proiect;
burlanele trebuie montate vertical , cu abateri de max 0,5 cm /m , bine fixate cu bratari din tabla zincata, cu
tronsoanele petrecute etans , cel superior in cel inferior pe 6 cm, iar la imbinarea cu tuburile de fonta din
canal sa nu existe pierderi de apa;
glafurile si sorturile sa aiba panta transversala spre exterior , sa fie prevazute cu lacrimare si sa fie bine
fixate cu cuie , iar strapungerile lipite cu cositor;
amplasarea , prinderea corecta si etansarea imbinarilor pieselor de racordare in camp , la colturi si la
burlane;
executia si prinderea corecta a sortului si racordarea lui la jgheab;
realizarea pantei spre burlan , asigurand scurgerea apei fara stagnari;
Pag. 180/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
5.13 IZOLATII
5.13.1.1 GENERALITATI
Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru hidroizolatii cu materiale bituminoase si a unor lucrari
aferente acestora, in scopul protectiei constructiilor subterane si supraterane.
Hidroizolatiile sunt lucrari de constructii cu rolul de a impiedica patrunderea umezelii si a apelor meteorice, freatice sau
tehnologice in interiorul cladirii sau in elementele de constructii si asigura pastrarea in bune conditii a caracteristicilor
fizico mecanice ale materialelor care compun constructiile .
Capitolele inrudite:
Reabilitare termica;
Lucrari de tinichigerie
Pag. 181/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
5.13.1.3.1 MATERIALE
Materiale cu membrane gudronate:
Cartoane gudronate tip CA 300, CA 400, conform STAS 138 80.
Impaslitura din fibre sticla gudronate tip IA 110, IB 1200, IBF 1200, conform STAS 7916 80.
Impaslitura din fibre sticla gudronate tip IA 1000 R, IBP 1100 R, conform STAS 8067-85;
Panza gudronata cu bitum aditivat IAA 1200, conform STI 17-86;
Panza gudronata tip PI 50, PI 40, P A 55 si P A 45, conform STAS 1046-78;
Tesatura din fibra de sticla gudronata tip TSA 2000, conform STAS 10126- 80;
Tesatura din fibra de sticla gudronata, acoperita cu folie de aluminiu tip TBAL, conform NTR 9041-80;
Membrane hidroizolanta cu bitum aditivat , conform STI 29-86.
Materiale bituminoase pentru amorsare, fixare si izolare:
Pag. 182/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 183/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 184/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Hidroizolatia elementelor verticale: executate prin intinderea fasiilor, taiate la dimensiunile necesare, de jos in sus. La
sageac suprapuneri cu membrane hidroizolanta orizontala se vor pune in zone de 20 cm. La mansarde, pana la 60 cm
inaltime, membrane hidroizolanta se va intoarce pe partea orizontala a masardei pe minim 10 cm.
Protectia membranei hidroizolante: elementele verticale se vor proteja cu mortar M 100 - T de 3 cm grosime cu
tencuiala pe plase sudate 4, 6 mm / 25x25 cm. Plasa se va ancora in perete. Pentru inaltimi mai mari, se vor folosi
ancore speciale care se previna scurgerea apei in punctele de fixare.
Canalele de drenare din tabla zincata de la mansarde se vor fixa cu mastic bituminos intre straturile aditionale de
tesatura gudronata si membrane hidroizolante. Protectia membranei hidroizolatiei se va face din pietris de 7-15 mm
pusa pe un strat uniform de 4 cm grosime.
Pentru balcoane, terasele accesibile si acoperisuri tip terasa, se pot folosi alte materiale pentru finisaje decat pietris
(cum ar fi asfalt din mastic, sapa din ciment sclivisit, placi pentru tavare din ciment prefabricat).
Pag. 185/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
La imbinari si penetrari, membrana hidroizolanta va fi intarita cu straturi aditionale din panza sau texturi gudronice de
minim 50 cm latime.
La membrane hidroizolante instalate in spatii inchise, se recomanda ca stratul de amorsa sa fie din emulsie
bituminoasa, si pentru aceasta trebuie luate masuri de ventilatie si paza impotriva incendiilor.
Masticurile se vor aplica doar pe suprafete uscate, emulsiile doar la temperaturile suportului la minim +15C, masticul
bituminous se va aplica doar la o temperatura de 160-180C pe timpul verii si cu 10-20C mai mult pe timpul iernii.
Membrana hidroizolanta instalata pe verticala la pereti se va incepe de la scafe si se va finaliza pe intreg conturul
constructiei pana la 2m inaltime. In cazul unor inaltimi mai mari, legatura dintre straturi trebuie facuta in trepte la cel
putin 10 cm de suprapunere.
Acest tip de hidroizolatie ar trebui protejata cu un perete din caramida solida sau cu alte panouri protective asezate in
centura.
Pag. 186/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Protectie cu foi bitumate a placilor termoizolatoare din materiale rigide se va executa in atelier sau fabrici,
prin lipirea Placilor cu minimum 1,5 kg/mp mastic de bitum cald, intins cu peria pe foile bitumate.
In montarea pe acoperis, placile termoizolatoare se vor aplica cu partea neprotejata in masticul de bitum
cald de acoperire a barierei contra vaporilor care nu va depasi temperatura de 150C in timpul lipirii.
Hidroizolatia alcatuita din straturi multiple pentru terase si acoperisuri cu panta de max. 20% se va executa
prin lipirea foilor bitumate, pe toata suprafata, cu masticuri din bitum preparate cu maximum 30% filer
mineral, cu punctele de inmuiere in functie de panta (pana la 20% bitum H 80/90).
Pentru executarea hidroizolatiei in campul acoperisului, sulurile din foi bitumate se vor derula pe suprafata
suport si se vor curata prin periere energica, dupa care se vor lasa un timp suficient, pentru relaxare si
indreptare a foilor.
Tehnologia si conditiile de aplicare a straturilor de hidroizolatie sunt cele din normativul C 112 86 art.
3.20.2 3.20.6.
Hidroizolatiile la elementele verticale (atice, reborduri, ventilatii, cosuri, etc.) se vor executa cu fasii croite la
dimensiunile respective prin derulare pe stratul din mastic de bitum cald, incepand de jos in sus; la scafe
suprapunerile se vor realiza in trepte de 40 50 cm.
La colturi, muchii si alte locuri unde foile bitumate nu se pot derula, se admite aplicarea prin intinderea
masticului cu canciocul sau gletuitorul pe element si foaia bitumata, cu lipirea imediata si presarea cu
canciocul, controlandu-se aderenta si continuitatea etansarii in aceste locuri.
La atice cu inaltimea pana la 60 cm, hidroizolatia se va intoarce pe partea orizontala a aticului, minimum
10 cm iar in cazul unor elemente verticale inaltimea mai mare se va ridica pana la 50 cm si se va fixa cu
platbanda si bolturi impuscate la distante de cca. 50 cm.
Protectia hidroizolatiei elementelor verticale la trasee circulabile si necirculabile, se va realiza cu mortar de
ciment M 100 T de cca. 30 mm grosime, armat cu plase otel-beton 6 mm la 25x25 cm.
terase necirculabile, protectia grea (la exterior) din pietris cu granule de 7 15 mm, se va executa prin
asezare in strat uniform de 40 mm grosime.
modul de alcatuire a izolatiei hidrofuge la terasa: numarul de straturi, tipul de panza, impaslituri, sape, se
vor detalia in cadrul proiectului special pentru izolatii.
Celelalte elemente de constructie ale terasei se vor executa conform prevederilor din planurile de detaliu
ale proiectului (izolare termica, sape protectie, tabla etc.)
Etansarea la strapungeri se va face in functie de diametrul elementului si solicitarilor fizice si mecanice astfel:
strapungeri reci si fara vibratii, cu diametrul mai mic de 200 mm si cu flanse, hidroizolatia se va aplica pe
flanse sudate si se va strapunge cu flanse mobile cu suruburi.
strapungeri reci si fara vibratii cu diametrul mai mic de 200 mm si fara flanse, etansarea hidroizolatiei cu
elemente verticale se va executa, dupa umplerea cu mortar a golului din jurul elementului, prin mansonare
cu doua straturi de panza sau tesatura bitumata lipita cu mastic de bitum si matisare pe element cu sarma
sau colier.
rosturile de dilatare cu rebord se vor etansa si izola conform C 112 86 punctele 3.24 3.24.2.
Montarea gurilor de scurgere, racordarea izolatiei, gulerul de plumb si montarea mufei conductei de scurgere etc. se vor
face conform aceluiasi normativ, punctele 3.25, 3.26 3.26.7
Pag. 187/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 188/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
unei fasii de carton bitumat de 5 x 20 cm lipita de suport, care dupa 2 ore trebuie sa se rupa prin carton sau prin stratul
de bitum sau se verifica cu aparate pentru verificarea umiditatii).
In timpul executiei trebuie verificat:
lipirea corecta a foilor;
latimea de petrecere a foilor (7-10 cm. longitudinal, minimum 10 cm frontal), se admit 10 % din foi cu cu
petrceri de minim 5 cm longitudinal si min 7 cm. frontal);
respectarea directiei de montare a foilor; pana la 20 % panta se pot monta paralel cu streasina, dar peste
20 % numai in lungul liniei de cea mai mare panta;
mentinerea, in cazul izolatiilor subterane, nivelelui apelor freatice la min. 30 cm sub nivelul cel mai coborat
al lucrarii respective;
racordarea corecta a izolatiilor verticale cu cele orizontale;
tinichigeria aferenta acoperisurilor trebuie racordata cu hidroizolatia si bine fixata de elementele de
constructie;
realizarea comunicarii cu atmosfera a stratului de difuzie pe sub sorturi, copertine, sau tuburi;
Pag. 189/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Norme pentru prevenirea si stingerea incendiilor si norme pentru echiparea cu mecanisme, instalatii,
utilaje, aparate, echipamente de siguranta si substante chimice pentru prevenirea si stingerea incendiilor in
unitati, aprobate prin Ordinul nr. 742/D-1981.
Norme nationale pentru protectia muncii NRPM 75.
Instructuni generale pentru protectia muncii PE006/8 I.
Muncitorii trebuie sa fie legati cu o centura de siguranta sau trebuie sa existe o sarma care sa reziste la
greutatea muncitorului.
Trebuie sa existe acces de siguranta la acoperis, se interzic accesele imbunatatite.
Materialele trebuie ridicate intr-un container sigur.
Dispozitivele de catarare trebuie sa fie complete si trebuie verificate din toate punctele de vedere si trebuie
manipulate doar de personal calificat.
Se va monta o balustrada de siguranta in jurul terasei.
5.13.2.1 GENERALITATI
Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de reabilitare termica si pentru etansatori, cum ar fi:
Aplicarea izolatorului pentru rosturi in rosturile interioare si exterioare ale usilor, ferestrelor, peretilor cortina
si suprafetelor vitrate
Cerinte de izolatie pentru diferite parti ale cladirii.
Capitole relationare:
Lucrari de tencuieli: pentru fatadele izolate;
Pereti despartitori;
Tamplarie din PVC-U/Al
Hidroizolatii: pentru barierele de vapori si membranele hidroizolatoare,
Lucrari de tinichigerie: pentru barierele de vapori, dolii si coame si acoperisuri din tabla metalica;
Invelitori pentru acopris tip sarpanta: pentru barierele de vapori si ainvelitori pentru acoperis.
Interventiile se vor face la urmatoarele elemente de anvelopa :
pereti exteriori, inclusiv soclul;
rosturi in pereti;
acoperisuri tip sarpanta dinspre podul incalzit;
peretii exteriori in contact cu solul (pentru cladirile care au subsol);
tamplarie exterioara (vezi capitolul tamplarie din PVC-U/Al);
planseul dinspre podul neincalzit;
planseul dinspre terasa;
placa pe sol.
Obiective generale
Se iau masuri care sa asigure :
Pag. 190/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 191/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
NP 047 Normativ pentru realizarea auditului energetic al cladirilor existente si al instalatiilor de incalzire si preparare a
apei calde de consum aferente acestora ;
Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii (una dintre cele 6 exigente esentiale continute in lege este izolatia
termica, hidrofuga si economia de energie exigenta F)
Ordonanta guvernamentala nr. 29 din 31.01.2000 privind reabilitarea termica a fondului construit existent si stimularea
economisirii energiei termice.
Legea nr. 325 din 27 mai 2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 29/30.01.2000 privind reabilitarea termica a
fondului construit existent si stimularea economisirii energiei termice
Legea nr.199 din 13 noiembrie 2000 privind utilizarea eficienta a energiei
Hotarare din 30 aprilie 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr.199/2000 privind
utilizarea eficienta a energiei
Ordonanta de urgenta nr. 174 din 9 decembrie 2002 privind instituirea masurilor speciale pentru reabilitarea termica a
unor cladiri multietajate (publicata in Monitorul Oficial nr. 890 din 9 decembrie 2002).
Legea nr 211/16 mai 2003 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta nr.174/2002 privind instituirea masurilor speciale
pentru reabilitarea termica a unor cladiri multietajate (publicata in Monitorul Oficial nr. 351 din 22 mai 2003).
Ordinul nr. 550 din 9.04.2003 pentru aprobarea Reglementarii tehnice Indrumator pentru atestarea auditorilor energetici
pentru cladiri si instalatii aferente. (publicata in Monitorul Oficial nr. 278 din 21.04 2003).
Cu caracter general pentru cladiri noi
C107/0-02 Normativ pentru proiectarea si executia lucrarilor de izolatii termice la cladiri - (Revizuire C107- 82);
C107/1-97 Normativ privind calculul coeficientilor de izolare termica la cladirile de locuit ;
C107/2 Normativ privind calculul coeficientilor de izolare termica la cladirile cu alta destinatie decat cea de locuit;
C107/3-97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor;
C107/4-97 Ghid pentru calculul performantelor termotehnice ale cladirilor de locuit;
C107/5-97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie in contact cu solul;
C107/6-2002 normativ general privind calculul transferului de masa (umiditate) prin elementele de constructie
(inlocuieste STAS 6472/4);
C107/7-02 Normativ pentru proiectare la stabilitate termica a elementelor de inchidere ale cladirilor - (Revizuire
NP200/89);
GP 058/2000 Ghid privind optimizarea nivelului de protectie termica la cladirile de locuit.
PENTRU REABILITAREA TERMICA A CLADIRILOR EXISTENTE
NP 048 Normativ pentru expertizarea termica si energetica a cladirilor existente si a instalatiilor de incalzire si preparare
a apei calde de consum aferente acestora;
NP 049 Normativ pentru elaborarea si acordarea certificatului energetic al cladirilor existente;
NP 047 Normativ pentru realizarea auditului energetic al cladirilor existente si al instalatiilor de incalzire si preparare a
apei calde de consum aferente acestora;
GT 036-02 Ghid pentru efectuarea expertizei termice si energetice a cladirilor de locuit existente si a instalatiilor de
incalzire si preparare a apei calde de consum aferente acestora;
MP 024-02 Metodologie privind efectuarea auditului energetic al cladirilor existente si a instalatiilor de incalzire si
preparare a apei calde de consum aferente acestora;
MP 01702 Metodologie privind atestare auditorilor energetici pentru cladiri;
GT 037-02 Ghid pentru elaborarea si acordarea certificatului energetic al cladirilor existente;
Pag. 192/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
NP 060 02 Normativ privind stabilirea performantelor termo-higroenergetice ale anvelopei cladirilor de locuit existente,
in vederea reabilitarii si modernizarii lor termice;
SC 007 - 02 Solutii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetice a anvelopei cladirilor de locuit existente;
SC 006 - 01 Solutii cadru pentru reabilitarea si modernizarea instalatiilor de incalzire din cladiri de locuit;
GT 032-01 Ghid privind proceduri de efectuare a masurarilor necesare expertizarii termoenergetice a constructiilor si
instalatiilor aferente;
mp 013-01 Metodologie privind stabilirea ordinii de prioritate a masurilor de reabilitare termica a cladirilor si instalatiilor
aferente;
GT 043-02 ghid privind imbunatatirea calitatilor termoizolatoare ale ferestrelor, la cladirile civile existente;
GT 039-02 Ghid de evaluare a gradului de confort higrotermic din unitatile functionale ale cladirilor existente;
GT 040-02 Ghid de evaluare a gradului de izolare termica a elementelor de constructie la cladirile existente, in vederea
reabilitarii termice;
mp 022-02 Metodologie pentru evaluarea performantelor termotehnice ale materialelor si produselor pentru constructii;
PCC-016/2000 - Procedura privind tehnologia pentru reabilitarea termica a cladirilor folosind placi din materiale
termoizolante, Contract Icecon nr. 324/2000.
Guide dagrement technique europeen - Sistemes disolation thermique exterieure par enduit - Cahiers du CSTB - mai
2001.
Pag. 193/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Se vor utiliza numai materiale omologate care corespund din punct de vedere calitativ prevederilor din standardele in
vigoare sau poseda certificate de omologare.
Materialele necesare sunt indicate in plansele desenate si listele de cantitati de lucrari.
Materialele utilizate la executarea lucrarii vor fi conform standardelor si prescriptiilor in vigoare, trebuind sa corespunda
cerintelor exigentelor de calitate cerute de Legea calitatii in constructii - inclusiv cerintelor de calitate cerute de nivelul
lucrarii.
Materialele folosite trebuie sa respecte prevederile cuprinse in standardele si normele de produs.
Se vor respecta tehnologiile date de furnizorii sistemelor de reabilitare termica.
Materiale de etansare
Tipul A - Silicon: material folosit intre geamuri sau intre geam si aluminiu. Va avea culoarea gri, transparent cum va fi
aprobat de Inginer.
Tip B Elemente de etansare prefabricate
Vor fi din polietilena-propilena-polimer, spongioase, fasii filtru cu fata butil-adeziva.
Vor fi incombustibile cu o densitate de 30 kg/m3.
Dimensiunile nu vor fi mai mici decat cele indicate in planse.
Tip C polisulfida: compus din 2 parti, pentru beton, mortar, metal, culoare aprobata de Inginer.
Tip D - Poliuretan va fi in concordanta cu lIS A 5754 sau similar aprobate. Compus din 2 parti, se foloseste cum este
indicat in planse.
Tip E Spuma Poliuretanica: se va folosi pentru umplerea golurilor din jurul tevilor, conductelor etc.
Amorsa va fi cum este specificat de producator si aprobat de Inginer.
Elementele de etansare trebuie sa fie din spuma de polietilena extrudata sau spuma din poliestiren, pentru a asigura
rezistenta materialului de etansare.
Pag. 194/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 195/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Grosimea necesara pentru termoizolatie se va calcula de Proiectant conform performantelor termice ale peretelui
exterior existent si se va notain proiectul tehnic.
Tamplarie exterioara noua
Vezi capitolul Tamplarie din PVC-U/Al.
Trebuie respectate urmatoarele criterii:
Inlocuirea tamplariei existente cu tamplaria noua din PVC-U sau AL,
Valoareav kf pentru rame = 1,6 W/m2K,
Panourile de geam termoizolante de minim 4+16+4mm, cu partea interiora tratata (low E : e0,10), avand distanta
dintre panourile de geam umpluta (plina) cu gaz inert [valoarea coeficiantului k = 1.1W/(m2k)], rezultand o valoare R0 =
0,69m2k/W, conform prevederilor NP 047-2000 si SC 007-02.
O valoare R mai mare se va obtine folosind geam securizat laminat la exterior, de 6mm grosime, cum se specifica
pentru parter si primul etaj. De asemena se obtine o valoare R mai mare in conditiile in care se utilizeaza un sistem
sandwich al geamului de 3 foi de geam.(Vezi Tamplarie din PVC- /Al).
Termoizolarea teraselor/acoperisurilor tip terasa
Pentru montare pe partea superioara a placilor din beton si pe sapa din ciment netezita:
Se verifica calitatea stratului de difuziune vapori si bariera de vapori (vezi Hidroizolatii)
Se aseaza termoizolatia noua intr-un mod in care rosturile de la straturi diferite nu sunt direct suprapuse.
Se respecta instructiunile proeducatorului pentru utilizarea emulsiilor si solutiilor bituminoase necesare in
timpul asezarii panourilor izolatoare.
In cazul lucrarilor de reabilitare complete:
S-a convenit, dupa verificare si consimtamantul Inginerului, ca vechea izolatie sa fie indepartata complet
(vezi Lucrari de Demolari).
In cazul lucrarilor de reparatii:
Se indeparteaza partile deteriorate ale straturilor de izolatie si se aseaza straturi noi de material izolator,
astfel incat tipul de material sa fie la fel cu cel existent, rezistent la compresiune si in ceea ce priveste
grosimea.
Termoizolatia incaperilor de sub terasa va fi conform cerintelor termo-higroenergetic si pentru confort interior in vigoare.
Terasele cu incaperi incalzite sub necesita un strat eficient de termoizolatie (Polistiren, Poliuretan) de aproximativ 12 -
15cm grosime.
Termoizolarea planseului dinspre podul neincalzit/ultimul etaj
In caz de reabilitare:
Pe planseul dinspre podul neincalzit se pune un strat aditional de termoizolatie moale (panouri sau saltele)
de 10 - 15cm grosime si si se iau masurile adecvate pentru a permite accesul oricarui element in pod fara
a deteriora termoizolatia noua.
Alternativ inzolatia se poate monta sub plafon in functie de proiect si de spatial existent.(vezi
Compartimentare Placari uscate sau Tavane Suspendate)
Modulare sau Liniare.
Termoizolatia podului incalzit sub acoperisurilor tip sarpanta
Daca este posibil intre, sau chiar mai bine sub capriorii din lemn se vor instala panouri din vata de sticla comprimata cu
folie de aluminu pe o parte, sau saltele din vata minerala cu bariera de vapori din folie de PE. Grosimea minima a
izolatiei: 15cm.
Pag. 196/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Alternativ se poate folosi spuma din Polistiren, Poliuretan, Poliisocianurat de aceeasi grosime. Podurile reci ale
capriorilor se pot evita folosind sisteme de incalzire pentru acoperis, unde panourile se partial puse pe partea superioara
a capriorilor.
Termoizolatia pardoselii de deasupra subsolurilor neincalzite
Daca finisajul placii de deasupra subsolului neincalzit este deteriorat si este prevazuta construirea unui alt etaj, un strat
termoizolator de minim 5 cm de polistiren sau echivalent poate fi incorporat, cu o sapa din ciment armat pe partea
superioara, pentru a fi finisat (pardoseala din PVC, gresie etc.). (vezi programul pentru finisaj din proiectul tehnic si
Lucrari de pardoseli)
Trebuie evitata cresterea in grosime a pardoselii, deoarece are efect negativ asupra inaltimii usilor, glafurilor etc si
determina costuri suplimentare. Daca se intampla acest lucru trebuie redusa grosimea izolatiei.
In cazurile in care izolatia nu poate fi incorporata in parter, se va fixa un strat de polistiren extrudat ignifug sub plafonul
subsolului, protejat cu tencuiala din rabit sau gipscarbon. Vezi Capitolele Lucrari compartimentare placari uscate si
Lucrari de tencuieli. Alternativ se poate aplica o tencuiala termoizolanta.
Grosimea necesara a stratelor de izolatie se va calcula de Proiectant si se va specifica in proiect.
Termoizolatia pardoselii si peretilor exteriori in contact cu solul
Pentru reabilitare: Vezi subcapitolul 16.4.7 de mai suse. Termoizolatia se va incorpora in pardoseala, daca este posibil
fara a schimba grosimea totala a acesteia. Altfel grosimea izolatiei se poate reduce, pentru a ajnge la grosimea
pardoselii existente.
Pentru constructii noi: termoizolatia pardoselii si a peretilor exteriori trebuie sa fie in conformitate cu punctul c din
subcapitolul 16.1.2 de mai sus, (aproximativ 8cm de polistiren extrudat).
Pag. 197/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Subsol
Se verifica lucrarile pentru adugarea termoizolatia pentru pardoseala de deasupra subsolului (reabilitare) sau pentru
incorporarea ei in planseul subsolului (la cladirile noi).
Fatade noi
Se verifica indepartarea tencuielii de pe peretii exteriori, rectificarea planeitatii stratului suport, curatarea prafului,
spalarea si uscarea;
Verificarea montarii tamplariei exterioare noi din PVC-U/Al si suprafetele din jurul lor;
Verificarea montarii profilului de baza la nivelul soclului, si montarea primelor placi termoizolante;
Verificarea:
montarea diblurilor de prindere a placilor termoizolante;
montarea fasiilor de armare pe directie diagonala la colturile ferestrelor si usilor;
montarea armaturii din tencuiala peretilor exteriori pe primele suprafete dupa dezafectarea actualei
invelitori;
Verificarea dupa realizarea noii invelitori, inainte de executarea straturilor de protectie;
Verificarea la inceperea executiei stratului final de finisaj al peretilor exteriori.
Pag. 198/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Filerele pentru etansare se vor monta in lungimile maxime existente si practice si se vor monta ferm in rosturi. Intinderea
filerelor elastice nu este permisa.
Filerele vor fi montati la adancimile necesare folosind lemn sau unelte pentru acest scop.
Materialele pentru etansare vor fi puse cu echipamente aprobate; aplicate vor fi aplicate cu acuratete continuu; si
folosind presiune suficienta pentru a asigura contactul si adeziunea totala si continua.
Suprafetele materialelor pentru etansare sa fie aproximativ la acelasi nivel si paralela cu suprafetele finisate adiacente.
Suprafetele materialelor pentru etansare pot sa fie putin sub, dar niciodata peste suprafetele finisate adiacente decat
daca acest lucru este aprobat.
Unde marginile rosturilor sunt rotunde sau altfel, se pune suficient material pentru etansare suficient pentru a evita
contactul cu astfel de margini.
Se pun materiale prefabricate pentru etansarea rosturilor in locurile indicate si conform specificatiilor producatorului.
Materialele pentru etansare prefabricate se vor pune intotdeauna comprimate.
Se curata suprafetele invecinate cu rosturile etansate de murdaria rezultata de la etansare. In cazurile in care materialul
pentru etansare are tendinte adezive la materiale, trebuie folosita o pelicula impotriva adeziunii.
Aceasta pelicula poate sa fie adeziva la material, dar nu adeziva la materialul de etansare.
Materialele impregnate cu ulei, bitum, polimeri sau materiale similare nu se vor folosi.
6 INSTALATII INTERIOARE
6.1.1 GENERALITATI
Acest capitol contine specificatiile pentru reparatii generale si pentru instalatiile noi sanitare.
Pentru executarea lucrarilor se respecta standardele si normele tehnice in vigoare.
Pag. 199/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 200/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
- drept 1/2" - 3/4" cu mufe filetate pentru tevi din otel (la puncte de consum montate in perete).
Se vor monta armaturi de golire in toate punctele cerute prin proiect. Robinetele de golire vor fi drepte cu
cep STAS 1602/80, cu corp de alama pentru turnat AmT1 si mufa filetata pentru racordarea la tevi, din otel
la un capat si racord olandez pentru racordul piesei port-furtun la celalalt capat.
Prin proiect se solicita dop filetat din PP cu lant pentru protectia racordului pentru port-furtun. Dimensiunea
in proiect 1/2".
Legaturile se vor executa din tevi din polietilena de inalta densitate, imbinate cu dispozitive adecvate.
S-au prevazut conducte din polipropilena ignifuga pentru scurgerea apelor uzate menajere in urmatoarele
situatii:
- legaturi de la obiectele sanitare, montate sub tencuieli la parter si etaj,
- coloane, montate accesibil in ghene pe inaltimea parterului si a etajului,
- colectoare orizontale, montate in subsol.
Colectoarele orizontale montate ingropat in pamant se vor executa din tuburi si piese de legatura din PVC
greu, imbinate prin mufare avand inel de cauciuc pentru etansarea imbinarii si cu respectarea stricta a
instructiunilor producatorului.
Toate obiectele sanitare vor avea culoarea indicata in proiect, si vor fi din portelan sanitar vitrificat cu finisaj
deosebit fara imperfectiuni, cu smaltul dens, lucios, fara porozitati, care sa permita mentinerea igienei
perfecte.
In cadrul aceluiasi obiectiv, toate obiectele sanitare si armaturile de utilizare trebuie asigurate de un singur
furnizor ale carui referinte sa ateste calitatea produselor furnizate.
Obiectele sanitare din fonta emailata vor fi cu emailul continuu, fara imperfectiuni si porozitati care sa duca
la aparitia ruginei in material.
Izolatia termica a conductelor se va face cu cochilii izolatoare, iar protectia termoizolatiei se va face cu folie
de material plastic.
Conducta de alimentare cu ap potabil va fi din teav de polietilen de inalt densitate PEHD-80, SDR
17.6, din clasa de presiune Pn 6, avand 90 x 5,1 mm .
Principalele caracteristici ale PEHD sunt :
Densitate..- 945 960 kg/m;
Limita de curgere.- 20 23 N/mm;
Alungirea la rupere .- > 600 %
Modulul de elasticitate de fluaj la pliaj .- 1200 N/mm;
Coeficientul de dilatare linear .- 0,14 mm/m;
Coeficientul de conductibilitate termic la 20C..- 0,4 W/mK;
Rezistenta minim echivalent (MRS) .- 8,0 MPa.
Pag. 201/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
de rezistenta,
de functionare.
Verificarea calitatii materialelor folosite se va face vizual si se probeaza prin documentatii de certificare a calitatii care
trebuie sa insoteasca lotul livrat.
Pe partea interioara si exterioara tevile nu trebuie sa prezinte fisuri, incluziuni sau alte defecte vizuale cu ochiul liber.
Robinetele vor fi verificate inainte de montare prin executarea catorva manevre de inchidere deschidere pentru
constatarea asamblarii corecte a tuturor pieselor componente.
Tuburile din polipropilena/PVC se aranjeaza ordonat pentru transport/depozitare trebuie prinse convenabil pe toata
lungimea pentru evitarea deteriorarii la extremitati (mufe).
Manipularea se poate face manual pentru fiecare tub in parte sau cu dispozitive pentru mijloace mecanizate; pentru
celelalte materiale utilizate(obiecte sanitare, etc.) manipularea se va face obligatoriu manual pentru evitarea oricaror
deteriorari. Depozitarea se va face in locuri special amnajate, ferite de intemperii, lumina solara directa, in locuri ferite de
umezeala. Stivuirea se va face pe suprafete orizontale si uniforme.
Tuburile nu trebuie depozitate la o inaltime mai mare de 1,50 m pentru evitarea posibilelor deformari in timp.
La temperaturi joase operatiunile de transport, stivuire, instalare trebuie efectuate cu grija maxima tinand cont de
proprietatile/comportarea materialelor in aceste conditii climaterice.
6.1.4.1 GENERALITATI
Faze de lucru:
Trasarea locatiei pentru conductele de apa , obiectele sanitare si a conductelor de canalizare ;
Montarea conductele de apa si obiectele sanitare;
Imbinarea si montarea conductelor de canalizare;
In retelele instalatiilor interioare de apa, comune pentru incendiu si consum menajer se vor folosi numai tevi din OL Zn,
In cazul in care se folosesc retele separate pentru incendiu fata de alte retele pentru care se utilizeaza materiale plastice
, acestea se vor separa din exteriorul cladirii. In caminul de ramificatie pe conducta din material plastic se prevede un
organ de inchidere care se va inchide in caz de incediu.
In aceasta din urma situatie instalatiile interioare de apa de consum se pot executa din PEHD dar instalatiile interioare
de incediu se executa numai din teava de OL Zn cu diametrul de 2.
Pentru legaturile la obiectele sanitare de la coloane si conductele de distributie se prevad tevi zincate. Acest material
este cerut de I9-1995 care nu permite folosirea altui material pentru conducte in cazul in care cladirile sunt prevazute cu
hidranti interiori.
La montarea conductelor zincate, imbinarea trebuie facuta prin fitinguri zincate si ca urmare urmatoarele activitati
trebuie executate cu atentie:
Executarea filetului
Polizarea filetului
Imbinare prin infiletare prin fiting-uri si armaturi.
Inainte de inceperea executiei va studia cu atentie traseele conductelor de apa si canalizare prevazute in
proiect.
La montarea conductelor din Ol Zn se vor respecta instructiunile din I9/1995 .
Executia instalatiilor de apa si canalizare se va face coordonat cu celelalte instalatii (termice, electrice).
Pag. 202/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Trecerea conductelor prin pereti sau fundatii se va face prin golurile precizate in proiectul de rezistenta pe care
executantul constructiei are obligatia de a le executa.
In cazul in care golurile lipsesc se vor executa prin forare.
Montarea conductelor se va face pe traseele prevazute in proiect cu pantele specificate.
Sustinerea conductelor se va face cu bratari.
Izolatia termica se va face cu material izolant montat prin lipire si protejata la exterior.
Pe coloanele de canalizare se va monta piesele ce curatire.
Pag. 203/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Se pot utiliza si alte tipuri de sustineri cu conditia acceptarii lor catre proiectant.
Suportii de sustinere a conductelor trebuie sa asigure deplasarea conductelor prin dilatare fara modificarea geometriei
traseului.
Distantele recomandate intre suportii mobili ai conductelor de apa (I.9/1994)
Preluarea dilatarilor conductelor de apa calda de consum se realizeaza prin schimbari de directie si schimbari ale
nivelului traseului etc. asa cum sunt prevazute prin proiect.
Suportii fixi daca nu sunt precizati ca pozitie prin proiect, se vor monta dupa cum urmeaza
(I.9/1982):
Suportii ficsi se vor realiza conform detaliilor omologate. Se pot utiliza suporti propusi de constructor cu conditia
acceptarii lor de catre proiectant.
Daca nu se precizeaza altfel prin proiect, legaturile conductelor spre obiectele sanitare se realizeaza ingropat in slituri
orizontale sau verticale, in zidarie luandu-se la montaj masurile necesare pentru a permite dilatarea conductelor
ingropate.
Imbinarea conductelor si racordurilor de PEHD
Imbinarea conductelor PEHD se va face prin sudur sau cu flanse in functie de recomandarile producatorului .
Sudura se poate executa in dou moduri:
cap la cap cu disc (oglind) cu rezistent, deci o sudur prin fuziunea capetelor;
cu termoelemente, pentru sudura pieselor electrosudabile (mansoane, coliere de priz).
Factorii care conditioneaz realizarea sudurii si rezistenta la presiunea interioar sunt:
temperatura exterioar care poate influenta sudura, prin timpul de sudur, pentru cazul temperaturilor >
5C sau in cazul temperaturilor < 5C, prin necesitatea unei protectii (cort, prelat sau folie de plastic) care
trebuie s acopere masina de sudur si sudorul si care va fi incalzit cu ajutorul unui generator de aer
cald, pentru a evita rcirea brusc, ce poate duce la fragilitatea sudurii;
Pag. 204/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
in caz de temperaturi > 40 45 C si expunere direct la razele soarelui, protectia locului de munc prin
acoperire, in scopul obtinerii unei temperaturi uniforme pe tot conturul tubului, iar in msura in care este
posibil, extremittile opuse ale tubului de sudat se obtureaz pentru a reduce cat mai mult posibil rcirea
suprafetelor sudurii prin actiunea curentilor de aer, vantului;
compatibilitatea materialelor sudate, adic indicele de fluiditate - topire MFI s fie cuprins intre 0,4
0,7(1,3) gr/10 min. sau, acelasi tip de polietilen PE 80, etc.;
sudorii vor fi instruiti de productori sau atestati de institutii autorizate;
respectarea parametrilor de sudur: presiune (apsarea suprafetelor) si timp, precum si timpul de rcire
inainte de indeprtarea clemelor de fixare ale dispozitivului de pozitionare.
La efectuarea imbinrilor prin sudare este foarte important s se realizeze o bun aliniere axial a conductelor si se vor
curta bine capetele conductelor de impuritti.
SUDURA CAP LA CAP CU REZISTENTA
Procedeul const din pregtirea si apoi inclzirea pieselor de asamblat (conduct/conduct, conduct/racord,
racord/racord) in zona de sudur la temperatura necesar si din aplicarea asupra acestora a unei presiuni necesare,
sudura realizandu-se omogen, fr aport suplimentar de material.
Realizarea acestui procedeu trebuie s se fac in conditiile verificrii temperaturii de sudare si prin utilizarea aparatelor
de sudur, care permit controlul valorii presiunii aplicate.De regul, factorul de sudur este egal cu 1.
Calitatea sudurii este determinat de urmtorii factori:
Cunoasterea procedurii de sudare si a aparaturii de sudur de performant corespunztoare, care
presupune: obtinerea de la productor a schemei si procedurii de sudur; instruirea si verificarea
cunostiintelor sudorului de ctre productor sau organisme autorizate, in prezenta beneficiarului retelei.
Acesti factori permit controlul temperaturii termoelementului (disc, oglinda) si al presiunilor (presrii)
indicate pe afisajul aparatului de sudur;
Examinarea vizual a sudurii;
Testarea sudurii se poate realiza prin indoirea ansamblului sudat pan la un unghi de180, proba
neprezentand semne de ruptur; sau la un test de tractiune a ansamblului sudat al crui rezultat trebuie s
fie o cedare a tevii, nu a sudurii;
Testele de andurant constau in incrcarea cu acelasi tip de sarcin constant a tevii si a sudurii. Raportul
rezistentelor realizate teav/sudur trebuie s fie > 0,8;
Probele de presiune trebuie s asigure ca raportul rezistentelor la presiunea de prob si etanseitate
comparat teava/sudura sa fie 1;
Respectarea prescriptiilor privind factorii de mediu.
SUDURA CU TERMOELEMENTE A PIESELOR (MANSOANE, COLIERE DE PRIZA)
Procedeul const din pregtirea si apoi electrosudarea pieselor (mansoane, coliere de priz) pe tub, cu ajutorul
rezistentelor incorporate in piese. De regul, factorul de sudur este > 1.
In cazul acestui procedeu, conditiile mediului si pregtirea, sunt mai importante decat aparatul de sudur.
Calitatea sudurii este determinat de urmtorii factori:
Aparatul de sudura s fie ales astfel incat s aib posibilittile de autotestare si capacitate de
inmagazinare a datelor realizate la fiecare sudur; instructiunile productorului de teav privind procedeul
de sudur; specificatii de intretinere a aparatului; instruirea si verificarea cunostiintelor sudorului de ctre
productor sau alte institutii autorizate, in prezenta beneficiarului retelei;
Testele ce se pot realiza pot fi fcute prin citirea corect a codurilor; prin testul de tractiune si/sau indoire
unde teava trebuie s cedeze inaintea sudurii ;
Probele de presiune.
Pag. 205/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
IMBINAREA CU FLANSE
La imbinarea cu flanse, prin intermediul adaptorului de flanse, (gat) se va avea in vedere corelarea flanselor metalice
aditionale cu cele ale robinetelor, dup standardele ISO, in functie de presiune. Procedeul de imbinare cu flanse este cel
clasic, folosindu-se suruburi si piulite din otel cadmiat si garnituri din carton impregnat cu ulei grafitat
Armaturi
Se vor prevedea dupa caz urmatoarele armaturi:
de trecere pentru montaj aparent sau ingropat,
de inchidere si reglaj, drept sau coltar,
de golire
de retinere
de siguranta
Acestea se vor monta in pozitiile indicate prin desenele proiectului.
Se vor monta armaturi de golire in toate punctele de minim. Robinetele de golire vor fi drepte cu cep, STAS 1602, corp
din alama turnata AMT 1 si mufa filetata pentru racordarea la tevi de otel la un capat si racord olandez pentru
racordarea piesei portfurtun la celalalt capat.
Se vor uiliza robinete de golire cu dop filetat din PP, cu lant pentru protectia racordului pentru portfurtun.
Armaturile se vor monta tinand seama de urmatoarele conditii:
usor accesibile
usor demontabile
Toate armaturile in timpul executiei vor fi montate in pozitia inchis.
Montarea obiectelor sanitare
Obiectele sanitare si accesoriile acestora se pot monta numai dupa ce s-au efectuat proble de presiune ale retelelor de
distributie apei reci si calde ce consum si dupa ce s-au terminat lucrarile de finisare din incaperi, pentru a se evita
degradarea lor.
Obiectele sanitare trebuie montate dupa ce finisajele peretilor au fost executate; inaltimea de montaj prevazuta in
proiect se masoara de la cota pardoselii finite. Montajul obiectelor sanitare se va face prin intermediul consolelor,
suruburilor cu dibluri, dupa caz.
Montarea lavoarelor
Lavoarele trebuie fixate de elementele cladirii, prin intermediul unor dispozitive tip.
Bateria trebuie montata pe lavoar dupa ce se monteaza lavoarele .
Aceasta va fi montata in conformitate cu instructiunile producatorului .
Montarea vaselor W.C.
Vasele de W.C. se vor prinde de pardoseala cu bolturi speciale si garnituri din cauciuc. Se verifica daca bolturile
respective se potrivesc cu pozitia gaurilor vasului.
Pozitia orizontala a vasului W.C. se verifica cu polobocul. Daca este nevoie, pentru a aduce vasul in pozitie orizontala,
intre vas si pardoseala se pun bucati de teava din plumb si locul se umple cu ciment alb.
Bazinul se va monta la vas cu suruburi speciale si garnituri din cauciuc.
Protectie
Obiectele sanitare se vor proteja pana la finalizarea lucrarilor pentru a evita deteriorarea. Toate capetele conductelor
trebuie astupate pentru a le proteja impotriva patrunderii de pamant, ipsos etc.
Pag. 206/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
50-70 15 6
100 20 12
Pe coloanele de scurgere se vor prevedea tuburi de curatire la baza coloanei, deasupra ultimei ramificatii si intre
acestea la 2...3 nivele, daca nu se prevede altfel prin proiect. Inaltimea de montaj a pieselor de curatire pe coloane va fi
de 0,4/0,8m la pardoseala.
Scurgeri de la pardoseli
Se monteaza sifoane de pardoseala pentru colectarea apelor accidentale sau de la curatenie in pozitiile prevazute in
proiect, dupa cum urmeaza:
in grupuri sanitare, sifoane simple cu racorduri laterale;
La montarea colectoarelor si sifoanelor se vor respecta detaliile din proiect si instructiunile furnizorilor.
Ventilarea conductelor de canalizare
Se vor realiza conducte de ventilare primara si secundara, asa cum sunt prevazute
prin proiect:
ventilare principala prin prelungirea coloanelor peste invelitoare,
Pag. 207/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
ventilare in cascada prin gruparea succesiva a ventilatiilor principale de la acelasi nivel sau nivele diferite,
in vederea realizarii unei singure iesiri peste invelitoare,
ventilare secundara:
- separata pana deasupra invelitorii,
- prin racordare la o coloana de ventilatie invecinata,
- prin racordare la o coloana de scurgere invecinata cu iesire directa.
Racordarea coloanelor de ventilatie secundara la coloanele de scurgere se va face sub un unghi ascutit cu varful iin jos.
Coloanele de ventilare ale canalizarii se realizeaza din tuburi de P.V.C. neplastifiat, asamblate si montate conform
I.1/1978 sau din fonta de scurgere.
Pag. 208/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
6.1.5.2 VERIFICARI
Daca toate robinetele, sistemele si obiectele sanitare sunt montate conform proiectului
Daca s-au folosit materiale adecvate si daca traseele conductelor sunt conform proiectului.
Montarea corecta a sistemelor pentru sustinerea conductelor, sistemelor si obiectelor sanitare
Functionarea normala a obiectelor sanitare, robinetelor, cat si aspectul estetic general al instalatiilor
sanitare.
6.2.1 GENERALITATI
Prezentul caiet de sarcini cuprinde specificatii tehnice privind lucrarile de instalatii termice.
STAS 530/1-87 Tevi din otel fara sudura, trase sau laminate la rece pentru constructii.
STAS 7656 Tevi din otel sudate longitudinal pentru instalatii.
STAS 5560-81 Mufe din otel pentru tevi filetate de instalatii. Dimensiuni.
STAS 10400/1-87 Robinet de golire cu ventil. Conditii speciale de calitate.
STAS 10400/2-76 Robinet de reglare cu ventil. Lungimi de constructie.
STAS 564 Profile metalice.
STAS 7132-86 Instalatii de incalzire centrala. Masuri de siguranta la instalatiile de incalzire
centrala cu apa avand temperatura maxima de 115C.
EN 1057 Tevi de cupru pentru instalatii.
Pag. 209/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 210/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
6.2.4.1 GENERALITATI
Aceste caiete de sarcini se refera la lucrarile de instalatii termo-mecanice din centrala termica.
Pentru a executa adecvat activitatile prevazute in proiectul tehnic, Antreprenorul are urmatoarele sarcini:
Sa studieze proiectul (volumele scrise si desenate), standardele tehnice si instructiunile in vigoare la data
executarii.
Sa cer posibilele discrepante, schimbari ale solutiilor si detaliilor proiectantului, din timp. Schimbarile din
proiect trebuie facute doar cu aprobarea prealabila a proiectantului specializat.
Previziuni din timp ale materialelor si a fortei de munca calificate, in concordanta cu cerintele tehnice
adiacente, cat si previziuni ale energiei, facilitatilor, uneltelor si echipamentelor pe intreaga durata de
executare.
Daca apar probleme neclare in timpul lucrarilor, este necesara prezenta pe santier a unui proiectant
specializat.
Supraveghetorul santierului trebuie sa urmareasca permanent daca lucrarile pe etape sunt in concordanta cu
documentatia tehnica si aceste caiete de sarcini si trebuie sa participe la controlul calitatii si la confirmarea lucrarilor
ascunse.
6.2.4.2 MATERIALE
Privind producerea instalatiilor de incalzire termo-mecanice, tehnologia clasica de imbinare, sudand conductele
instalatiei termice noi imbinand conductele galvanizate si armaturile prin fonta maleabila.
Materialele de baza prevazute in proiect:
Conducte si accesorii din otel;
Conducte si accesorii din cupru;
Conducte galvanizate, STAS 7656;
Armaturi de inchidere cu sertar cu flanse, Pn10;
Armaturi de inchidere cu bila, pentru apa calda, Pn 10;
Armaturi cu clapeta de retinere;
Materiale termoizolante;
Radiatoare din otel;
Manometru termometric cu contact electric;
Semnalizare (acustica si vizuala);
Coturi din otel pentru sudura;
Izolare termica cu vata de sticla pentru tevi si conductele de fum;
Termometre cu mecur, cu capac pentru citire directa;
Manometru cu elemente elastice si 2 scari barometrice, pentru instalatiile termice;
Folie de aluminiu pentru protejarea izolatiei termice a conductei de fum;
Pag. 211/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 212/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
La trecere prin pereti, conductelor trebuie sa fie protejate de mansoane care permit miscarea libera a conductelor si
spatiul dintre se umple cu material incombustibil. La iesirea conductei din fundatia cladirii se va prevedea o fixare
perfecta, conform detaliilor de executie ale proiectului.
Schimbarile de directie ale conductelor de otel se vor realiza prin indoirea conductelor cu diametre pana la 2 si prin
curbe de sudura pentru diametre mai mari. Curbele rezulate prin indoire vor avea r/d egal cu 1,5. Toate ramificatiile din
conductele orizontale vor fi facute peste generatoarea superioara a conductei principale.
Dilatarea se asigura prin trasee deviate ale conductelor si dispunerea judicioasa a punctelor fixe. Punctele fixe se vor
executa la punctele indicate de planul de retele.
Toate traversarile de conducte prin plansee si noduri se vor face in mansoane de protectie. Nu se admit imbinari in
portiunile in care conductele traverseaza elementele de constructie.
Punctele fixe se vor executa la punctele indicate de planul de retele.
Inainte de inceperea asamblarii, fiecare element se va marca pe elementele de constructie, apoi materialul tubular se va
taia la lungimea necesara si se va transporta la locul necesar. Existenta gaurilor de treceri prin pereti trebuie verificate.
Distantele minime intre conductele montate pe traseu paralel vor fi conform normativ I 13.
Fata de conductorii electrici sau conductele de gaze traseele conductelor de incalzire vor fi montate la distantele
specificate in I 7.
Pag. 213/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Tehnologia de sudura.
Pentru a asigura calitatea, producatorul trebuie sa faca teste (probe) de sudura pe fiecare lot de conducte pentru
stabilirea materialului aditional, procedura si tehnologia de sudura.
Probele trebuie date pentru testare de radiatii penetrante si incercari distructive. Testele se vor face conform STAS 4203
si vor fi pentru tractiune, indoire, rezistenta la soc si masurarea duritatii.
Imbinarea tevilor din cupru se va realiza prin lipire sau sertizare ( dupa caz ), in conformitate cu tehnologia recomandata
de producatorul materialului .
Imbinarea tevilor prin lipire
Daca se foloseste acest procedeu succesiunea operatiilor este urmatoarea :
tevile se taie perpendicular pe ax , cu ajutorul dispozitivului pentru taiat tevi;
capatul de teava se debavureaza la exterior si interior;
calibrarea capatului de teava;
curatirea suprafetei de lipire a tevii si a fitingului( dezoxidare );
aplicarea pastei de lipit pe capatul curatat al tevii;
imbinarea tevii cu fitingul;
incalzirea suprafetelor de lipit pana la temperatura prescrisa de producator cu ajutorul unei lampi cu gaz;
aplicarea materialului de lipit ( livrat de furnizorul tevii );
Imbinarea tevilor de cupru prin sertizare
Imbinarea prin sertizare se executa cu ajutorul unui dispozitiv electric de sertizare, cu cap orientabil la 360. Acest
echipament contine capete de presare interschimbabile , aferente fiecarui diametru de teava . Modul de lucru este
urmatorul:
dupa taierea la dimensiune , teava se introduce in piesa de racord pana cand se ajunge la limita
opritorului;
se desfac falcile capului de presare , se introduce piesa de racord si se executa operatiunea de sertizare
(strangere);
se desfac falcile capului de presare si se elibereaza imbinarea;
Pag. 214/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Instalarea se efectueaza de o firma autorizata ISCIR, care la sfarsitul instalarii aparatului elibereaza proprietarului un
certificat de conformitate.
Dupa scoaterea ambalajului aparatului, se verifica integritatea continutului.
Se identifica valorile tehnico-functionale ale parametrilor tehnici de pe placa de timbru si se verifica sa concorde cu
datele din documentatia de achizitie.
Manipularea se efectueaza cu personal adecvat echipat si cu utilaje potrivite pentru greutatea aparatului.
Aparatele se manipuleaza cu motostivuitorul sau prin ridicare cu macara in functie de tipul aparatului si locul de montaj.
Se vor folosi manusi protectoare.
Aparatul se instaleaza in pozitie stabila pe un plan orizontal, la adapost de posibile lovituri sau deteriorari, console bine
fixate de o structura solida prin elemente de fixare corespunzatoare pe o suprafata suport neteda si uscata.
Este interzisa amplasarea:
in locuri cu atmosfera coroziva;
in locuri stramte in care nivelul sonor al aparatului poate fi amplificat de rezonanta spatiului;
in colturile unde se pot depune frunze, praf, etc. care pot reduce randamentul aparatului prin obturarea
conductelor de trecere aer.
Racordarea la instalatia de gaz metan se face numai de personal specializat si autorizat ANRGN. Se vor respecta strict
conditiile impuse in manualul arzatorului pe gaze naturale si normele in vigoare.
Se verifica:
daca arzatorul a fost reglat pentru gaz metan;
conducta de alimentare cu gaz trebuie sa fie de aceeasi dimensiune sau mai mare decat cea a racordului
la aparat;
etanseitatea racordurilor;
presiunea gazelor sa fie cea specificata la "parametrii tehnici"
Aparatul are in dotare kit evacuare gaze arse si aspiratie aer de combustie etans, concentric, avand sistem special de
imbinare si etansare la aparat.
Gazele de ardere se elimina numai la exterior.
Generatoarele de aer cald au din fabricatie, montat si cablat tabloul electric.
Se conecteaza tabloul de alimentare electrica si la alte eventuale accesorii: termostat de ambianta, tablou de comanda
la distanta, etc.
Este obligatorie realizarea unei impamantari eficiente a generatorului.
Conexiunile electrice se realizeaza de personal calificat si autorizat.
Prima punere in functiune se realizeaza numai de o firma autorizata (de furnizor generator + ISCIR), care elibereaza
Certificatul de Garantie.
Inainte de prima punere in functiune se verifica:
au fost respectate conditiile de siguranta ;
corecta pozitionare a aparatului;
racordurile la reteaua de gaze sa fie corect executate;
canalele de evacuare gaze arse si aspiratie aer de combustie sunt instalate corect;
conexiunile electrice sunt corect executate;
sunt montate grilele de protectie, panourile de inchidere, capac arzator.
Pag. 215/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pe timpul primei puneri in functiune se pot degaja mirosuri si gaze arse din cauza evaporarii substantelor de protectie a
schimbatorului de caldura in faza de stocare; acestea vor disparea dupa o perioada de functionare. Este necesara
aerisirea corespunzatoare a spatiului incalzit.
Pentru buna functionare a generatorului se vor efectua periodic operatii de curatare si intretinere, cuprinse in Cartea
Tehnica.
Orice interventie se efectueaza numai de personal autorizat.
6.2.5.6 PROTECTIE
Protejarea echipamentului se va face adecvat prin conectare la priza de impamantare, conform standardelor de
siguranta.
Pentru orice elemente care folosesc energie trebuie sa se ia in considerare unele reguli fundamentale cum ar fi:
Sa nu se atinga echipamentele cu parti ale corpului ude si/sau goale;
Sa nu se scoata cablurile electrice ;
Sa nu se lase echipamentele expuse la agenti atmosferici (ploaie, soare etc.);
Sa nu se permita ca echipamentele sa fie folosite de copii sau alte persoane care nu se pricep.
6.2.6 PROBE
Instalatiile termice se supun la urmatoarele probe:
Proba la rece;
Proba la cald;
Proba de eficacitate.
Probele se executa conform recomandarilor cuprinse in Normativul I 13/02.
Orice material si echipament care se va utiliza pentru instalatii mai intai se va verifica din punt de vedere al calitatii, pe
baza Certificatului de Calitate al producatorului. Materialele care sunt defecte sau deformate accidental nu se vor utiliza.
Altfel intraga responsabilitate va fi a personalului de executie.
Materialele care nu au Certificat de Calitate de la producator se vor examina si se va atesta calitatea de catre
laboratoare autorizate.
Pag. 216/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Probele de functionare la rece si la cald se vor face la fata locului si dupa remedierea eventualelor defecte si poate
incepe faza de intretinere. Intretinerea consta din grundire, vopsire, izolatie termica, si se stie ca cerintele de calitate
sunt mai importante decat criteriile estetice si organizatorice.
Personalul care lucreaza la probele de presiune ale conductelor va fi intruit in prealabil, conform prescribtiilor Art. 3.11
din Normele de Protectie a Muncii pentru activitatile de asamblarea in constructii. Pentru echipamentele importate de
beneficiar, acesta trebuie sa prezinte instructiunile de executie, de asamblare, de testare, de verificare, de acceptare si
punere in functiune. Arzatoarele importate de beneficiar trebuie sa fie conform Normelor C31 ISCIR si trebuie sa fie
autorizat de ISCIR inainte de punere in functiune.
Vasele de expansiune inchise trebuie deasemenea sa fir conform Normelor ISCIR si trebuie autorizate de ISCIR inainte
de punerea in functiune.
Beneficiarul trebuie sa autorizeze personal calificat, conform instructiunilor CR 5-82 ale ISCIR-ului, pentru exploatarea
echipamentelor.
Pag. 217/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 218/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pentru proba de eficacitate a instalatiei de incalzire centrala cu corpuri incalzitoare, se incalzeste cladirea cel putin trei
zile inaintea probei iar ultimele 48 de ore inaintea probei, agentul termic se regleaza conform graficului de reglaj, in
limita unor abateri de 2C. pe timpul probei instalatia trebuie sa functionaze continuu si toate usile si ferestrele cladirii
sa fie inchise.
Se masoara temperaturile aerului exterior si ale agentului termic pe conductele de ducere si intoarcere, verificindu-se
corelarea acestor parametrii conform graficului de reglaj calitativ.
Se citesc temperaturile interioare din incaperi cu ajutorul unor termometre montate in mijlocul incaperii, la o inaltime de
0.75 m de la pardoseala; in cazul incaperilor cu o deschidere mai mare de 10 m citirile se vor face pe zone cvasipatrate
cu suprafete de maximum 100 m2, tot la inaltimea de 0.75 m. In incaperi de locuit masurarea temperaturii se face in cel
putin 3 puncte din incapere la o distanta de cel putin 2 m de la peretele incaperii si la o inaltime de 0.75 m de la
pardoseala; in cadrul probei se urmareste stabilirea si uniformitatea temperaturii aerului din incaperi si durata probei.
Daca cladirea este expusa soarelui se iau in considerare numai citirile de temperaturi efectuate intre orele 7 si 11.
Pentru a asigura precizia masuratorilor se recomanda alegerea de termometre cu gradatii corespunzatoare si anume:
pentru temperaturi exterioare 1/5C;
pentru temperaturi interioare 1/5C;
pentru temperaturile agentului termic 1/2C.
Verificarea termometrelor se va face inainte de folosire iar in timpul masuratorilor ele vor fi ferite de influente
perturbatorii (curenti de aer, radiatii termice, caldura umana).
Incaperile in care se masoara temperatura interioara vor fi:
la parter: incaperile de colt si cele alaturate intrarilor neincalzite in mod obligatoriu, de asemenea, alte
camere dupa apreciere;
la ultimul nivel: incaperile din colt in mod obligatoriu si alte incaperi dupa apreciere;
la nivelurile intermediare: camerele dorite de Beneficiar, dar nu mai putin de 10% din ele.
La cladirile cu multe niveluri se asigura efectuarea a cel putin cite o masuratoare la fiecare nivel.
La incalzirea cu aer cald, chiar si in cazul combinarii acesteia cu corpuri de incalzire, se fac pe langa masuratorile de
temperatura mentionate anterior, masuratori ale vitezei aerului, in conformitate cu prevederile "Normativului pentru
proiectarea instalatiilor de ventilare" I5.
Rezultatele probelor de eficacitate se considera satisfacatoare daca temperaturile aerului interior corespund cu cele din
proiect, cu o abatere de la -0.5C pina la +1C, in cladirile civile si de la -1C pina la +2C in incaperile de productie si
daca viteza aerului satisface prevederile din prescriptiile de protectia muncii; rezultatele se inscriu in procesul verbal al
instalatiei.
In afara de aceste probe se prevad o serie de verificari functionale si de siguranta specifice:
functionarea dispozitivelor de siguranta si a limitatoarelor de temperatura si presiune;
masurarea randamentului, consumului de combustibil, temperaturii si continutului gazelor de ardere
conform metodologiei ISCIR si a instructiunilor producatorului cazanului;
pornirea-oprirea automata a cazanelor si reglarea arderii corespunzator schemei termomecanice si de
automatizare adoptate;
pornirea-oprirea pompelor de circulatie;
Se verifica modul de legare al vaselor de expansiune la instalatie si functionarea sistemelor de expansiune.
In vederea asigurarii dezaerisirii si golirii instalatiei se verifica eficienta dezaerisirii in punctele cele mai ridicate ale
instalatiei si golirea in punctele cele mai coborite.
La instalatia de automatizare se verifica:
functionarea termostatelor;
Pag. 219/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
modul de amplasare al sondelor de temperatura astfel incat acestea sa dea informatii corecte;
functionarea instalatiei de automatizare si a armaturilor motorizate, in toate regimurile prevazute (nominale,
reduse, sezoniere).
La instalatia de evacuare a gazelor de ardere se verifica:
tirajul;
etanseitatea canalelor si a cosurilor de fum;
functionarea accesoriilor de reglare si siguranta.
La instalatiile de combustibil se verifica:
oprirea automata a arzatorului la intreruperea alimentarii cu combustibil sau a scaderii presiunii gazelor
sub valoarea minima sau a intreruperii alimentarii cu aer;
oprirea arzatorului in cazul neinitierii flacarii;
asigurarea trecerii automate de la un combustibil la altul in cazul arzatoarelor mixte;
oprirea automata a alimentarii cu combustibil la atingerea presiunii si temperaturii limita a agentului termic.
Inainte de punerea in functiune, conductele de gaze naturale sau GPL se supun la incercari de :
rezistenta;
etanseitate.
Probele se fac cu aer, la presiunile stabilite prin STAS 8281 in functie de destinatia si treapta de presiune a conductelor.
Conductele de apa rece si apa calda de consum se supun la urmatoarele incercari:
de etanseitate la presiune la rece
de functionare la apa rece si calda.
Se respecta cu strictete specificatiile din standardul I9 referitoare la probe.
Pag. 220/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Norme PSI:
Ordinul pentru aprobarea Normelor generale de prevenire si stingere a incendiilor nr. 775/22.07.98
Ordinul pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare si autorizare privind prevenirea si stingerea
incendiilor nr.791/2.09.98
HG nr. 678/30.09.98
Norme tehnice de proiectare si realizarea constructiilor, privind protectia la actiunea focului P118/93.
Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare I9/1994.
Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire - I13/2002.
Norme de prevenire si stingere a incendiilor 381/1219/MC/1994.
Este necesara respectarea lucrarilor de prevenire si stingere a incendiilor si echiparea cu mijloace si echipamente de
prevenirea si stingerea incendiilor.
Obligatiile si raspunderile privind prevenirea si stingerea incendiilor revin unitatilor si personalului care executa aceste
instalatii.
Activitatea de prevenire si stingere a incendiilor este permanenta si consta in organizarea acesteia atat la nivelul central
al unitatii care executa, cat si local, la unitatile specifice.
Personalul care executa instalatiile va fi instruit periodic in timpul executarii lor.
Locurile cu pericol de incendiu sau explozie vor fi marcate cu indicatoare de avertizare conform prevederilor STAS
297/1-88 si 297/2-92.
In vederea interventiei in caz de incendiu vor fi organizate echipe de interventie cu atributii concrete si se vor stabili
masuri de alertare a serviciilor proprii de pompieri si a pompierilor militari.
La executia instalatiilor se vor respecta prevederile din Normele generale de prevenire ti stingerea incendiilor (Ord.MI
nr.381/4.03.94) a normativului C 300 (Normativul de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de
constructii si instalatii aferente acestora), precum si alte normative in vigoare.
Inainte de executarea unor operatii cu foc deschis (sudura, lipire cu flacara, arcuri electrice, topire de materiale
hidroizolante etc.), se va face un instructaj special personalului care realizeaza aceste operatii.
In vederea prevenirii si propagarii incendiilor in cladiri, instalatiile de ventilare sau climatizare vor fi realizate conform
precizarilor din normativul I 5/1996.
Pag. 221/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
6.3.1 GENERALITATI
Prezentul Caiet de sarcini cuprinde specificatii tehnice privind lucrarile de ventilare-climatizare.
Pag. 222/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
STAS 12781 Instalatii de ventilare si climatizare. Determinarea puterii termice a bateriilor de racire cu apa.
STAS 12795 Instalatii de ventilare si climatizare. Determinarea pierderilor de sarcina ale bateriilor de
incalzire si de racire.
STAS 9624-89 Tabla subtire din otel laminat la rece. Dimensiuni.
STAS 2028-80 Otel laminat la cald. Tabla zincata.
STAS 7836/1,2-80 Profile din banda de otel formate la rece. Profil cornier cu aripi egale din otel cu rezistenta la
rupere peste 490 N/mm2. Dimensiuni.
STAS 8250-80 Profile din banda de otel formate la rece. Profil cornier cu aripi neegale. Dimensiuni.
STAS 6156 Acustica in constructii. Protectia impotriva zgomotului in constructiile civile si social-culturale.
Limitele admisibile si parametrii de izolare acustica.
I 13-2002 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire centrala
O.G.60/1997 Ordonanta privind apararea impotriva incendiilor M.O. nr.225/97
P 118/99 Norme tehnice de proiectare in realizarea constructiilor privind protectia la actiunea focului
C300/94 Normativul de prevenire a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de instalatii si constructii
aferente
C 56/1985 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatiile aferente
Ordinul nr. 775/22.07.98 al MI, Norme generale PSI
Ordinul MLPAT nr. 1219/MC/94 si nr. 381/94 pentru aprobarea normelor generale PSI
In restul cazurilor, daca in descriere nu exista alte specificatii, se vor respecta urmatoarele norme si prescriptii tehnice in
vigoare:
Normativul I 5-98
Normativul I 13/02
Normativul I 9-94
Obligatiile si directivele ce decurg din:
Norme si prescriptii: C 16-84; I 1-78; P96-86; I22-84; C90-83; C107-82; C125-87; NP52-88; PE924/E-35;
C4-77; C56-85; I25-72; 273/1994 (Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente
acestora).
Pag. 223/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 224/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
100-250 2 5 3 4
280-500 3 6 4 5
500-1000 5 8 6 7
1120-1400 8 12 10 -
1600-2000 10 15 12 -
Pentru canalele de ventilare din alte materiale decit cele specificate in tabel, tolerantele admise se vor stabili asimiland
materialele agrementate cu cele din tabel. Canalele de tabla trebuie sa respecte dimensiunile standardizate.
Grosimile canalelor de aer se vor incadra in prevederile normativului I5/79 ;
Imbinarile longitudinale ale tablelor din otel sau aluminiu pentru confectionarea tronsoanelor drepte sau a pieselor
speciale se vor realiza in urmatoarele moduri:
prin falturi, pentru tabla din otel negru si zincat cu grosimi pina la 1.2 mm inclusiv;
prin sudura cu flacara fara material de adaos, pentru tabla neagra cu grosime de 1.5 mm sau
mai mare;
prin nituire, pentru tabla zincata a carei grosime nu permite imbinarea prin falt, precum si pentru tabla din
otel inoxidabil sau tabla de aluminiu.
Falturile longitudinale pentru asamblarea foilor de tabla se executa dupa cum urmeaza:
pentru canale cu latura (diametrul) sub 1 m:
- falturi duble, pentru grosimi ale tablei pina la 0.8 mm inclusiv;
- falturi simple, pentru grosimi de 1 mm si mai mari;
- falturi de colt, pentru grosimi pina la 0.8 mm inclusiv, la incheierea conductelor cu sectiune
rectangulara.
pentru canale cu latura (diametrul) mai mare de 1 m:
- falturi combinate constind din falturi duble sau simple intarite cu nituri sau sudura. In cazul
sudarii prin puncte, acestea se vor dispune alternat pe doua siruri, pasul dintre doua puncte
consecutive ale aceluiasi sir fiind de 10 mm, iar distanta dintre siruri de 7 mm;
- falturi de colt pentru grosimi pina la 0.8 mm inclusiv, la incheierea conductelor cu sectiune
rectangulara avind latura mare pina la 1250 mm;
- falturile simple sau duble vor fi bine etansate, presate uniform si fara ondulatii. Pentru a se
asigura o suprafata interioara neteda, falturile vor fi presate numai catre exterior.
Pentru executarea falturilor simple, la croirea tablelor se vor lasa margini cu latimi de 17 mm pe o latura si 8 mm pe
cealalta latura. Pentru falturile duble aceste latimi vor fi de 28 mm si respectiv 15 mm.
Canalele circulare se pot realiza si cu falt in spirala (tip spiromatic).
Pag. 225/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Imbinarile longitudinale prin sudura cu flacara se vor realiza prin indoirea in plan perpendicular a muchiilor foilor de tabla
care se asambleaza, pe o inaltime egala cu de 3 ori grosimea tablelor si prin topirea muchiilor de sudura astfel indoite,
fara material de adaos. Latimea cordonului de sudura realizat in aceste conditii nu va depasi de doua ori grosimea
tablelor asamblate.
Lungimea tronsoanelor drepte se vor stabili dupa caz in functie de dimensiunile foilor de tabla, de conditiile de transport
si montaj, urmarindu-se realizarea unor tronsoane cu lungime maxima posibila.
Nu se admit deformari vizibile la peretii canalelor de aer. La canalele de aer rotunde nu se admit abateri vizibile de la
forma circulara a sectiunilor. La canalele regtangulare nu se admit laturi concave sau convexe. Muchiile canalelor
rectangulare vor fi drepte.
Pag. 226/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
la imbinari supuse la solicitari mecanice (burdufuri la ventilatoare, racorduri la tubulatura flexibila, etc)
la racordarea tubulaturii la masini si aparate de ventilare (baterii de incalzire, filtre, aparate de conditionare,
ventilatoare, organe de reglaj, sibare) precum si la utilajele tehnologice
la instalatiile de desprafuire in care aerul vehiculat este incarcat cu scame, talas, etc
- la tubulaturile parcurse de aer cald cu temperatura mai mare de 70C
- in spatii cu pericol de incendiu sau explozie.
Tubulaturile imbinate cu falturi sau eclise mobile vor avea din loc in loc si imbinari cu flanse, pentru a se crea posibilitati
de demontare, in conformitate cu conditiile de montaj sau cu cerintele specificate ale instalatiei. Imbinarile cu flanse se
vor folosi in special pentru a realiza conditii deosebite de rigiditate, etanseitate si demontabilitate a tubulaturii de aer,
precum si pentru canale cu diametrul sau latura mare peste 600 mm.
Materialul flanselor, gaurile pentru suruburi si modul de fixare pe canalele de aer se vor stabili in functie de dimensiunile
canalelor.
Montarea flanselor pe canalul de aer se va face astfel incat planul flanselor sa fie perpendicular pe axa canalului.
Imbinarile cu flanse se vor prevedea cu garnituri de etansare, montate intre flanse si confectionate din carton moale
(mucava) sau din cauciuc moale, cu grosimea minima de 4 mm.
Cartonul sau cauciucul pentru garnituri se va alege in functie de natura aerului sau a gazelor vehiculate si de gradul de
etanseitate necesar.
Garniturile vor fi taiate si montate astfel incit marginile lor sa nu patrunda in interiorul canalului de aer. Dupa executarea
fiecarei imbinari transversale este obligatorie verificarea acestei conditii.
Portiunile din canal expuse la deformari prin socuri se vor imbina la ambele capete prin flanse cu suruburi, pentru a
putea fi inlocuite cu usurinta.
Pag. 227/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Sustinerea canalelor de aer se va face cu elemente de sustinere tipizate. La canalele orizontale, sustinerile se vor
prevedea la distantele indicate in tabel:
sub 400 3
peste 400 4
NOTA: pentru canalele de ventilare-climatizare realizate din materiale noi agrementate, distanta dintre suporti ve fi
indicata in agrementul tehnic.
Capacele de vizitare se vor monta pe peretele inferior ( eventual lateral ) al canalului.
Pag. 228/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
daca se lucreaza cu aer cu umezeala mare sau incarcat cu praf sau vapori de acizi, motorul trebuie montat
in exteriorul canalului de aer
sa se prelungeasca carcasa (tubul) ventilatorului cu o portiune de canal dreapta avind o lungime de circa
1.5 - 2 ori diametrul pe partea de refulare a ventilatorului
ventilatoarele axiale montate in peretii exteriori vor fi protejate contra ploii sau zapezii prin jaluzele si vor
avea dispozitive prevazute cu plasa de sirma.
Pag. 229/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
elemente elastice intercalate intre agregate, aparate si fundatia pe care se aseaza. Elementele elastice vor
corespunde dupa caz cu numarul, dimensiunile, forma, duritatea, constanta elastica reiesite din calcul sau
indicate de firmele furnizoare in concordanta cu marimea, greutatea, centrul de greutate, debitul, situatia
aparatului, in cazul in care amortizarea vibratiilor nu s-a facut prin constructie.
burdufuri elastice atat pe aspiratie cit si pe refularea agregatului (aparatului) cu elemente de legatura intre
echipamentul considerat si tubulatura de ventilare.
Pag. 230/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 231/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 232/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Etanseitatea sistemului de conducte se va verifica prin proba cu fum, proba cu solutie de apa cu sapun sau prin
compararea debitelor de aer (debitele din ramificatii si in canalul principal, masurate cu acelasi tip de aparat, vor putea
diferi cu cel mult 10%: debitele din gurile de ventilare si in canalul principal, masurate cu tipuri diferite de aparate vor
putea diferi cu cel mult 15%).
Inainte de punerea in functiune a ventilatoarelor, bateriilor de incalzire/racire, filtrelor, a aparatelor de conditionare a
aerului, se vor efectua operatii de verificare a functionarii instalatiilor electrice aferente, cu alimentarea intrerupta si cu
instalatia sub tensiune.
Pe parcursul executarii lucrarilor se va verifica coordonarea si corelarea lucrarilor de montare a instalatiilor de ventilare
si climatizare cu lucrarile de constructii auxiliare (platforme, postamente, goluri).
Pag. 233/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 234/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 235/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Ordinul pentru aprobarea Normelor generale de prevenire si stingere a incendiilor nr. 775/22.07.98
Ordinul pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare si autorizare privind prevenirea si stingerea
incendiilor nr.791/2.09.98
HG nr. 678/30.09.98
Norme tehnice de proiectare si realizarea constructiilor, privind protectia la actiunea focului P118/93.
Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare I9/1994.
Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire - I13/2002.
Norme de prevenire si stingere a incendiilor 381/1219/MC/1994.
Este necesara respectarea lucrarilor de prevenire si stingere a incendiilor si echiparea cu mijloace si echipamente de
prevenirea si stingerea incendiilor.
Obligatiile si raspunderile privind prevenirea si stingerea incendiilor revin unitatilor si personalului care executa aceste
instalatii.
Activitatea de prevenire si stingere a incendiilor este permanenta si consta in organizarea acesteia atat la nivelul central
al unitatii care executa, cat si local, la unitatile specifice.
Personalul care executa instalatiile va fi instruit periodic in timpul executarii lor.
Locurile cu pericol de incendiu sau explozie vor fi marcate cu indicatoare de avertizare conform prevederilor STAS
297/1-88 si 297/2-92.
In vederea interventiei in caz de incendiu vor fi organizate echipe de interventie cu atributii concrete si se vor stabili
masuri de alertare a serviciilor proprii de pompieri si a pompierilor militari.
La executia instalatiilor se vor respecta prevederile din Normele generale de prevenire ti stingerea incendiilor (Ord.MI
nr.381/4.03.94) a normativului C 300 (Normativul de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de
constructii si instalatii aferente acestora), precum si alte normative in vigoare.
Inainte de executarea unor operatii cu foc deschis (sudura, lipire cu flacara, arcuri electrice, topire de materiale
hidroizolante etc.), se va face un instructaj special personalului care realizeaza aceste operatii.
In vederea prevenirii si propagarii incendiilor in cladiri, instalatiile de ventilare sau climatizare vor fi realizate conform
precizarilor din normativul I 5/1996.
Propagarea incendiilor prin tubulatura va fi impiedicata prin prevederea clapetelor antifoc.
Lucrarile de sudura vor fi executate astfel incat sa se evite riscul producerii de incendii sau explozii si cu permis de lucru
cu fos deschis.
Nu vor fi executate concomitent sudura electrica si taierea cu flacara oxiacetilenica.
Spatiile in care se realizeaza sudurile vor fi imprejmuite cu panouri rezistente la foc evacuandu-se materialele
combustibile si interzicandu-se accesul altor persoane decat cele care efectueaza lucrarile.
Generatoarele de acetilena vor fi amplasate in spatii ventilate si la distante de minim 10 m de surse de caldura, cabluri
electrice, arzatoare si la cel putin 5 m fata de butelia de oxigen. Generatoarele de acetilena vor fi amplasate la distanta
de zona de executie a sudurilor si de substante sau materiale combustibile. Vor fi utilizate generatoare de sudura,
recipienti de oxigen, furtunuri, butelii, reductoare etc., in stare perfecta care sa nu prezinte pericol de incendiu sau
explozie.
Spatiile in care se executa lucrari de vopsitorii sau decapari vor fi ventilate corespunzator fara recircularea aerului.
Se interzice prezenta oricarei surse de foc la distanta de minim 25 m de zona de vopsire. Aceste zone vor fi imprejmuite
cu panouri de protectie.
In spatiile de lucru este interzisa aprinderea focului, fumatul, utilizarea de dispozitive sau unelte care pot produce
scantei.
Cantitatea de vopsea, diluanti sau alte lichide inflamabile aflate la locul operatiunii va fi limitata la strictul necesar.
Pag. 236/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
In timpul lucrului cu substante inflamabile se va tine seama de directia vantului astfel incat vaporii substantelor sa nu fie
indreptati spre sursa de foc.
Se interzice fumatul sau lucrul cu foc deschis in zonele unde se executa izolatii sau operatii cu substante inflamabile.
Masuri PSI:
Instructajul tuturor muncitorilor din santier.
Formarea unei echipe de pompieri civili, cu instructajul conform normelor.
Echiparea santierului cu mijloace de stingerea incendiilor.
Asigurarea unui post telefonic pentru anuntarea pompierilor militari in caz de incendiu.
Se mentioneaza ca masurile PSI si normele PSI indicate nu sunt limitative, ele vor fi completate in timpul executiei cu
masurile necesare conform specificului lucrarii.
Instalatiile electrice trebuie executate in conformitate cu prezentul proiect -partea scrisa si partea desenata- si in
conformitate cu urmatoarele standarde, normative si prescriptii:
I 7 - 02 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000 Vca si
1500 Vca;
I 7-1/02 - Instructiuni tehnice privind calculul de dimensionare al coloanelor electrice din cladiri de locuit;
I 18/1-01 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice interioare de curenti slabi
aferente cladirilor civile si de productie;
I 18/2-02 Normativ pentru proiectarea si execuatrea instalatiilor de semnalizare a incendiilor si a
sistemelor de alarmare contra efractiilor din cladiri;
I 20-2000 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de protectie contra trasnetului a
constructiilor;
P 118/99 Normativ pentru siguranta la foc a constructiilor;
PE 107 - Normativ pentru proiectarea si executarea retelor de cabluri electrice;
PE116/1994 Normativ de incercari si masuratori echipamente si instalatii electrice;
PE 124 - Normativ privind alimentarea cu energie electrica a consumatorilor industriali si similari;
PE 136 - Normativ republican privind folosirea rationala a energiei electrice la iluminatul artificial si in
utilizari casnice;
PE134 - Normativ privind metodologia curentilor de scurt-circuit in retele electrice;
NP 099/2005 - Normativ pentru proiectarea, executarea, verificarea si receptionarea instalatiilor electrice in
zone cu pericol de explozie;
NP-061-02-Normativ pentru proiectarea si executarea sistemelor de iluminat artificial in cladiri;
C 56 - Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente;
Legea 50 si Legea 608/2002 ;
Pag. 237/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 238/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 239/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 240/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 241/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
au fost respectate distantele minime admise pana la conductele altor instalatii, inclusiv cele pana la conductele
instalatiei de paratrasnet (atunci cand nu au putut fi evitate traseele comune), precum si pana la elemente de
constructie;
au fost evitate locurile in care integritatea instalatiei ar putea fi periclitata in timpul exploatarii (datorita loviturilor
mecanice, umezelii, temperaturilor ridicate, agentilor corozivi etc);
au fost respectate conditiile in care, in anumite locuri si sub anumite inaltimi fata de pamant sau pardoseala,
este permisa executarea de trasee ale instalatiei electrice (de ex. trasee de cabluri neprotejate in tuburi
metalice nu sunt permise in canale de ventilatie, trasee de conducte in tuburi PVC nu sunt permise in montaj
direct pe elemente combustibile etc); toate traseele care la aceste verificari nu satisfac conditiile impuse, vor fi
reexaminate si retrasate.
La traversarile executate in elementele de constructie, pentru instalatia electrica, se va verifica daca amplasamentul si
executia respecta prevederile prescriptiilor tehnice in vigoare. Cele care nu corespund la verificare, vor fi refacute si
verificarea va fi repetata.
La locurile trasate pentru elementele de sustinere a instalatiei electrice (bratari, coliere, poduri, stalpi, console de
acoperis etc), se va verifica prin masuratori cu metrul, ruleta etc, daca au fost respectate prevederile cu privire la
distante, dimensiuni, executie etc din proiect si din prescriptiile tehnice.
La lacasurile marcate sau executate pentru doze, aparate etc, se va verifica daca locul ales este conform prevederilor
proiectului si se va verifica prin masuratori cu metrul ruleta etc, daca la montarea aparatelor vor fi respectate distantele
fata de elementele metalice legate la pamant si inaltimile, fata de suprafata finita a pardoselii, prevazute in prescriptiile
tehnice in vigoare. Daca la verificare se vor gasi lacasuri pentru doze, aparate etc, prevazute in incaperi in care
instalarea lor nu este permisa sau la alte distante sau inaltimi decat cele admise, ele vor fi respinse impreuna cu tot
traseul caruia apartin (atunci cand este cazul).
La pozitiile alese si trasate in vederea montarii de console, rame, postamente, nise etc, pentru aparate, masini, tablouri,
utilaje electrice, se va verifica daca amplasarea corespunde prevederilor proiectului si sunt evitate locurile care prezinta
pericole pentru instalatie. De asemenea, se va verifica daca pot fi respectate distantele permise, fata de elementele
metalice legate la pamant, indicate in prescriptiile tehnice.
In cazul in care conditiile prevazute in proiect si in prescriptiile tehnice nu au fost respectate, nu va fi permisa montarea
aparatelor, motoarelor, tablourilor etc, decat dupa ce pozitiile nou alese sunt verificate si gasite satisfacatoare.
La cazul instalatiilor electrice inglobate in panouri mari, inainte de turnarea betonului in cofraje, se va verifica fixarea
sigura in numarul prevazut si la locul stabilit in proiect, a tuburilor, dozelor, carligelor pentru locurile de lampa etc. Dupa
decofrare, la locul unde s-a efectuat turnarea (saniter, fabrica), se va verifica daca tuburile nu au fost obturate sau nu au
iesit din doze, daca in doze nu a patruns lapte de ciment, daca locul dozelor si carligelor nu s-a schimbat etc.
Toate defectiunile vor fi remediate inainte de a se incepe tragerea conductelor in tuburi.
Inainte de inceperea lucrarilor de instalatii sau a unor parti din acestea, conducatorul tehnic al lucrarii trebuie sa verifice
daca fundatiile, esafodajele etc prevazute precum si golurile necesare au fost executate, in bune conditii din punct de
vedere al pozitiilor, dimensiunilor si calitatii.
Este strict interzis a se executa de catre instalatori strapungeri sau goluri prin spargerea sau taierea elementelor care
fac parte din structura de rezistenta a constructiei. In cazul in care, din diferite motive, este necesar ca instalatorul sa
execute totusi astfel de lucrari (de ex., deoarece golurile prevazute in proiect nu au fost lasate sau au fost amplasate
necorespunzator etc) se admite efectuarea lor numai pe baza unui aviz scris de la proiectantul structurii de rezistenta
insotit, dupa caz, de documentatie de executie (de exemplu schite, indicatii de executie etc). Executarea lucrarilor va fi
supravegheata direct de conducatorul tehnic al lucrarilor de constructii sau de instalatii.
La constructiile metalice nu se admite nici o strapungere neprevazuta in proiect decat in baza avizului scris dat de
proiectantul structurii metalice.
Practicarea de goluri in elemente de zidarie, beton armat, in constructii metalice, sa se execute numai cu mijloace de
mica mecanizare adecvate.
Verificari de efectuat pe faze de lucrari
Pag. 242/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
La incheierea unei faze de lucrari, respectiv la terminarea unor portiuni din instalatie, care pot functiona sau se pot
proba independent, verificarile si probele se fac cu participarea Inginerului, iar rezultatele se inscriu in registrul de
procese-verbale.
In cazul in care, in conformitate cu regulamentul intreprinderii respective de furnizare a energiei electrice, se impun
anumite lucrari legate de fazele de lucrari, acestea vor fi efectuate conform instructiunilor speciale, in prezenta
Inginerului.
Verificarile care constau din probe electrice sau mecanice vor fi efectuate de catre persoane autorizate (verificatori
autorizati, controlori tehnici de calitate etc), in prezenta Inginerului.
Rezultatele verificarilor vor fi inscrise in procese-verbale. Toate rezultatele partiale se vor sintetiza intr-un proces-verbal
care va servi la receptia preliminara, facand parte din dosarul de acte. El va fi semnat de cei care au facut verificarile si
datat.
Calitatea circuitelor electrice se va verifica dupa ce conductele electrice au fost trase in tuburi sau montate pe pereti,
inainte de acoperirea lor (cu mortar, pasta de ciment, rabit etc). La circuitele in cabluri, verificarea calitatii se va face
inainte de inchiderea canalelor, santurilor etc.
La toate circuitele electrice se va verifica vizual respectarea prevederilor cu privire la sistemul de marcare a conductelor,
in vederea usoarei lor identificari, de ex. prin culori, etichete etc. Vor fi respinse circuitele la care nu este posibil sa se
identifice vizual diferitele conducte (de faze, de protectie etc). sistemul de identificare aplicat trebuie sa corespunda
prevederilor din prescriptiile tehnice in vigoare.
La legaturile electrice ale conductelor instalatiei electrice se va verifica vizual, prin sondaj, la cel putin 15% din numarul
total, daca acestea sunt executate in conformitate cu prevederile din prescriptiile tehnice in vigoare.
Daca la verificare se gasesc legaturi ale conductelor izolate executate in afara dozelor, cutiilor de derivatie,
mansoanelor etc, circuitul va fi refacut si legaturile executate conform prescriptiilor.
Legaturile conductelor de aluminiu executate prin rasucire vor fi respinse. Legaturile care se constata ca nu sunt bine
stranse sau nu prezinta siguranta, vor fi respinse si refacute.
Instalatiile electrice etanse executate in tuburi vor fi verificate cu aer la o presiune de 2,5 atm. Incercarea se va face pe
tronsoane de instalatie, astfel incat sa fie usoara localizarea rapida a eventualelor scapari. Toate capacele dozelor,
garniturile dozelor, curbele, mufele, vor fi bine fixate la locul lor. Daca se constata scapari, se vor face remedierile
necesare si proba se va repeta pana cand se realizeaza mentiunea constanta a presiunii.
Proba cu aer nu cuprinde si fazele care fac parte din terasele respective.
La circuitele electrice se va masura rezistenta de izolatie intre conducte si intre conducte si pamant. Se recomanda ca
rezistenta de izolatie sa se masoare pe portiuni de instalatie cu lungimi limitate la cca 100m. Se va folosi pentru
masurare un inductor si o tensiune de cel putin 500V.c.c. In timpul probei circuitul va fi deconectat de la sursa de
alimentare.
Masurarea rezistentei de izolatie a conductelor circuitului fata de pamant se va face legand toate capetele conductelor
intre ele, punand aparatele de conectare in pozitia inchis si cu toate sigurantele montate in socluri. Receptoarele pot fi
mentinute in circuit. Polul pozitiv al inductorului se va lega la pamant iar cel negativ la capetele conductelor legate la un
loc. In timpul incercarii vor fi desfacute toate legaturile dintre carcasele aparatelor si pamant.
Masurarea rezistentei de izolatie intre conductele circuitului se va face demontand toate receptoarele, punand aparatele
la conectare in pozitia inchis si cu toate sigurantele montate in socluri. Se va masura succesiv rezistenta intre
conducte, luate doua cate doua.
Rezistenta de izolatie se considera admisibila daca are o valoare de cel putin 500.000 ohmi. Toate circuitele care nu au
aceeasi rezistenta de izolatie vor fi respinse. Dupa efectuarea remedierilor se va face din nou verificarea rezistentelor de
izolatie ale circuitelor respective.
Instalatia de protectie prin legare la pamant sau la nul va fi verificata dupa montarea receptoarelor (de preferat, pe
masura executarii ei) in ordinea urmatoare:
Pozarea centurilor de impamantare si electrozilor se face numai dupa ce s-a realizat sistematizarea pe verticala a
zonelor adiacente obiectivului construit;
Pag. 243/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Dupa montarea prizei de pamant artificiale, se va masura conform prevederilor din prescriptia tehnica de specialitate in
vigoare, rezistenta de dispersie obtinuta. Daca priza nu are rezistenta dorita, ea va fi completata cu electrozi pana la
obtinerea valorii prevazute in proiect. In cazul in care se folosesc elementele naturale ale constructiei drept priza de
pamant, se va verifica continuitatea electrica a acestor elemente si apoi rezistenta de dispersie. Atunci cand valoarea
din proiect nu este realizata, se va completa priza naturala cu electrozi, pana la obtinerea valorii necesare.
Se instaleaza conductorul principal de protectie si se verifica continuitatea lui electrica.
Se leaga la conductorul principal de protectie elementele metalice ale instalatiei electrice, respectandu-se prevederile
din proiect si se verifica continuitatea electrica a fiecarei legaturi.
Verificarea eficientei instalatiei de protectie se va face dupa punerea sub tensiune a instalatiei electrice respective, cu
ocazia receptiei preliminare.
Instalatiile de paratrasnet vor fi verificate in mod similar cu acelea de protectie contra tensiunilor periculoase, de
preferinta pe masura executarii lor, in ordinea urmatoare:
se verifica continuitatea electrica a prizei de pamant naturale sau complexe (naturala + artificiala) si apoi
se masoara rezistenta de dispersie;
daca este necesar, priza va fi completata cu electrozi pana la obtinerea valorii impuse in prescriptia tehnica
de specialitate;
dupa montarea conductelor de captare si de coborare se verifica pe rand continuitatea electrica a fiecarei
parti de instalatie;
se executa legarea conductelor de captare cu acelea de coborare si se verifica continuitatea electrica a
ansamblului.
Daca verificarile arata ca instalatia de paratrasnet nu satisface conditiile impuse in prescriptia tehnica respectiva, ea va
fi respinsa.
Verificarile necesare se vor repeta dupa efectuarea remedierilor.
La verificarea instalarii tablourilor electrice, masinilor, echipamentelor etc, se vor controla vizual si prin masuratori, dupa
caz, cel putin urmatoarele:
modul si calitatea fixarii lor pe suporti;
inaltimile de montaj admise, conform prescriptiilor tehnice in vigoare;
distantele admise pana la elementele de pe traseu si elementele constructiei, conform prescriptiilor tehnice
in vigoare;
existenta tuturor aparatelor de pornire, reglaj, protectie etc, prevazute in proiect;
modul si calitatea executarii legaturilor;
existenta etichetelor si inscriptiilor de identificare, marcare etc, prevazute in proiect.
In cazul in care se constata ca nu sunt indeplinite conditiile impuse, se vor lua masuri pentru remediere apoi, dupa
efectuarea remedierilor, se vor face din nou verificarile.
La instalarea :
cablurilor electrice si a tuburilor de protectie, se vor respecta conditiile din normativele PE 107-95 (cap. 2)
si NP-I7-2002 (cap. 3 si 5);
corpurilor de iluminat, se vor respecta conditiile din normativul NP-I7-2002 (cap. 5).
Verificarile de calitate prevazute in acest subcapitol vor fi efectuate de comisia de receptie care va fi numita si isi va
exercita atributiile conform Regulamentului de efectuare a receptiei obiectelor de investitii.
In vederea receptiei preliminare la cererea executantului, pe baza dosarului inaintat la intreprinderea furnizoare de
energie electrica (IFE), conform Regulamentului pentru furnizarea si utilizarea energiei electrice, personalul furnizorului
Pag. 244/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
efectueaza controlul tehnic al instalatiilor electrice ale consumatorului. Delegatul furnizorului examineaza documentele
puse la dispozitie de executant, din care rezulta ca instalatiile electrice de racord si utilizare au fost incercate in
conformitate cu prevederile regulamentelor, instructiunilor si prescriptiilor tehnice referitoare la instalatiile si utilajele
electrice. Pentru a verifica cele de mai sus, furnizorul poate face verificari prin sondaj. In cazul in care la aceste probe se
obtin rezultate nesatisfacatoare, racordarea la retelele furnizorului nu este aprobata decat dupa remedierea deficientelor
de catre executant.
Dupa obtinerea aprobarii de racord din partea IFE, inainte de punerea instalatiei sub tensiune, se va face in prezenta
comisiei de receptie si a proiectantului, daca este necesar, o verificare a tuturor documentelor (dosarului pentru
receptie, inclusiv a procesului - verbal in care sunt consemnate observatiile si rezultatele verificarilor efectuate pana la
terminarea lucrarilor).
In cazul in care nu au fost efectuate remedierile semnalate sau se constata lipsa unor elemente de instalatie, comisia
poate sa amane receptia preliminara sau sa o faca, daca este posibil, numai asupra partii de instalatie care indeplineste
conditiile cerute.
Inainte de punerea sub tensiune, instalatiei electrice i se va face inca o verificare minutioasa, acordandu-se in special
atentie acelor elemente sau parti de instalatie in care nu au fost respectate toate conditiile tehnice si organizatorice
prevazute in proiect. De asemenea, se vor lua toate masurile prin care sa fie exclusa posibilitatea accidentarii
personalului la punerea in functiune a masinilor, utilajelor etc.
Comisia de receptie va verifica pe teren la receptia preliminara:
Existenta dispozitivelor de protectie contra supracurentilor si echiparea, respectiv reglarea corecta, a dispozitivelor de
protectie (sigurante calibrate, curentii releelor reglati la valorile prevazute in proiect etc).
Functionarea corecta a masinilor electrice. Acestea trebuie sa functioneze fara a produce zgomote anormale, cu
echipamentul de pornire, protectie etc prevazut in proiect si cu legatura la pamant a carcasei metalice executata. La
functionarea in gol, se va verifica daca este posibil, egalitatea curentilor pe cele trei faze, in cazul masinilor trifazice.
Functionarea corecta a instalatiilor de iluminat si, acolo unde este prevazut in proiect, functionarea sectionata a acestor
instalatii.
Daca se constata in timpul functionarii iluminatului fluorescent palpairi suparatoare (efect stroboscopic) se vor lua
masuri pentru inlaturarea fenomenului (corectari in modul de alimentare).Se va verifica la instalatia de iluminat, existenta
tuturor elementelor de protectie ale corpurilor de iluminat (rastere, globuri etc), precum si a culorilor surselor (la lampile
fluorescente) prevazute in proiect.Prin sondaj, la 23% din corpurile fluorescente se va verifica existenta
condensatoarelor pentru imbunatatirea factorului de putere.In cazul in care lipsesc condensatoarele, instalatia de
iluminat va fi respinsa si nu va fi considerata receptionata decat dupa instalarea tutuor condensatoarelor.
Functionarea eficienta a instalatiilor de protectie prin legarea la pamant. Verificarea se face prin punerea la masa in mod
voit a unei faze, luandu-se toate masurile de protectie pentru evitarea accidentelor prin electrocutare. Instalatia este
eficienta daca asigura valori ale tensiunilor de atingere si de pas sub limitele admise si timpii de deconectare permisi,
conform prevederilor din prescriptiile tehnice in vigoare.
Pag. 245/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
b) Procedurile pentru probe trebuie sa fie conform sectiunilor din standardele aprobate privind probele, din standardele
intrenationale. Probele vor include dar nu se vor limita la:
Inspectarea tututror dispozitivelor si echipamentelor pentru defecte sau sau ajustare defectuoasa cauzate
de transport sau montare;
Se masoara rezistenta de izolatie a circuitelor cu megaohmmetrul de 500 volti curent continuu. Se
deconecteaza circuitul controlat de la echipamente inainte de test. Rezistenta minima a izolatiei trebuie sa
fie de 1MOhm;
Se verifica tipul si conexiunile transformatoarelor;
Se confirma polaritatea corecta a transformatoarelor de curent;
Se indeparteaza legaturile de scurt-circuit de la transformatoarele de curent dupa finalizarea verificarii
circuitelor secundare;
Se verifica conectarea contoarelor si se asigura calibrarea;
Se indeparteaza calele, legaturile, elementele de fixare montate de producator pentru a impiedica
deteriorarea in timpul transportului;
Se verifica sigurantele automate de tensiune joasa in concordanta cu instructiunile producatorului;
Se verifica rezistenta maxima a sistemelor de impamantare;
Se verifica succesiunea fazelor la circuitul tri-fazic (se deconecteaza toate dispozitivele care ar putea fi
deteriorate de aplicarea tensiunii sau de nerespectarea secventei fazelor );
Test functional/operational pentru toate echipamentele;
Testarea rezistentei electrozilor de impamantare.
Atentie: schimbarile conectarilor, insertia si schimbarea instrumentelor si a contoarelor se va face astfel incat circuitele
secundare a transformatoarelor de curent sa nu se deschida, nici pentru un moment.
c) testele se fac in timpul executiei si dupa montarea completa a fiecarui sistem electric.
d) testele prezentate aici se vor face in prezenta Inginerului si in perioadele de timp stabilite inainte.
e) Antreprenorul pe cheltuiala sa trebuie sa asigure personal calificat, timp si materiale suficiente necasare pentru
executarea tuturor testelor solicitate.
f) daca lucraile nu trec testele sau nu respecta cerintele specificate asa cum este indicat in rapoartele pentru teste,
trebuie sa existe motive suficiente pentru a considera lucrarea necorespunzatoare si pentru respingerea ei in intregime.
g) activitatea Antreprenorului va fi considerata ca si lucrarea necorespunzatoare si trebuie sa existe motive pentru
respingerea lucrarilor. Lucrarile care nu au fost testate de Antreprenor pot fi testate de Inginer sau de agentie atestata
de evrificare sau de alt personal numit de Beneficiar sau Inginer pe cheltuiala si riscul Antreprenorului.
h) cheltuielile se vor putea recupera prin retragerea lor din banii datorati Antreprenorului.
Pag. 246/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Cand Inginerul considera practic, posibil, pentru efortul Antreprenorului, trebuie sa i se permita personalului operational
al Inginerului sa participe la astfel de teste sau demonstratii deoarece poate fi de ajutor pentru ei sa inteleaga modul de
functionare cand vor fi responsabili dupa eventuare receptie de la Antreprenor.
Teste demonstrative se vor face pentru:
echipamentul electric, individual si separat cum s-a montat;
fiecare sistem conform cerintelor caietelor de sarcini;
existenta proiectului si a detaliilor de excutie;
verificarea terminarii etapelor executate anterior ( PV receptie lucrare anterioara );
toate materialele se supun unui control vizual pentru a se constata daca au suferit degradari de natura sa
le afecteze calitatea si performantele ; Pastrarea materialelor si echipamentelor pentru instalatii electrice
se face in magazii sau spatii de depozitare care sa asigure buna lor conservare ;
existenta procedurii tehnice de executie a lucrarilor de instalatii electrice in documentatia constructorului;
daca proiectul este verificat de verificatori de proiecte atestati, conform Legii 10/1995;
verificare vizuala si, dupa caz, cu instrumente de masura adecvate , daca lucrarile constructive efectuate
pentru instalatii corespund prevederilor din proiect si prescriptiilor tehnice;
existenta certificatelor de calitate pentru aparate si materiale la primirea pe santier ;
la aparatele de masura si control se va verifica existenta sigiliului si a buletinului de verificare emis de
organele de metrologie;
daca au fost respectate distantele minime admise pana la conductele altor instalatii, precum si pana la
elementele de constructie;
daca au fost evitate locurile in care integritatea instalatiilor ar putea fi periclitata in timpul executarii;
daca au fost respectate conditiile in care, in anumite locuri este interzisa executarea de trasee ale
instalatiei electrice;
daca fundatiile, esafodajele, golurile necesare au fost executate in conditii bune, din punct de vedere al
pozitiilor dimensiunilor si calitatii;
verificarea echipamentelor electrice si avizarea Procesului verbal de verificare a echipamentelor de catre
proiectant, seful punctului de lucru, responsabilul CQ;
existenta agrementelor tehnice pentru produse si procedee noi ;
existenta buletinelor de omologare pentru echipamente ;
existenta avizului Antreprenorului pentru acest tip de lucrari ;
daca depozitarea materialelor este corespunzatoare ;
daca materialele si echipamentele electrice corespund standardelor si reglementarilor in vigoare si daca
sunt utilizate in conditii prevazute de acestea;
existenta unui personal atestat care sa execute instalatiile electice;
daca s-a intocmit si avizat Buletinul de verificare a intrerupatoarelor de joasa tensiune si a motoarelor de
joasa tensiune;
nu s-au facut modificari sau inlocuiri la materiale, aparate si echipamente fara avizul scris al proiectantului
si al verificatorului de proiect.
Pag. 247/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 248/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
masurarea rezistentei de dispersie rezultate a conductorului de nul impreuna cu prizele de pamant legate
la acesta.
verificarea etanseitatii instalatiei electrice cu conductori in tuburi vor fi verificate cu aer la o presiune de
2,5atm. pe tronsoane.
Verificarea instalatiei de paratrasnet se efectueaza conform C 56 in ordinea:
se verifica continuitatea electrica a prizei de pamant (naturala sau artificiala);
se verifica continuitatea electrica a retelei de captare si de coborare si a ansamblului.
Verificarea instalatiei electrice se va desfasura in doua etape:
verificarea preliminara - in timpul executiei - inaintea punerii in functiune a instalatiei si care consta din:
verificarea continuitatii electrice a conductelor electrice inainte si dupa montaj;
verificarea rezistentei de izolatie a conductelor electrice inainte si dupa montaj.
Verificarea definitiva - dupa executarea instalatiei, la punerea in functiune si va consta din:
verificarea modului de executare a legaturilor in doze, la aparate, la tablourile electrice precum si legarea
corecta a conductoarelor la nul si faza, atat la tablou cat si la corpurile de iluminat;
verificarea protectiei prin legare la conductorul de protectie;
verificarea rezistentei de izolatie a conductorilor fata de pamant.
Verificarea starii instalatiei de legare la pamant si la nul se va face la darea in exploatare a instalatiei si periodic de 2 ori
pe an si va cuprinde:
masurarea rezistentei de dispersie a instalatiei de legare la pamant (priza);
se va desface piesa de separatie ce realizeaza legatura electrica a prizei de pamant cu centura exterioara
a instalatiei de egare la pamant:si se completeaza cu electrozi priza de pamant pana cand Rd ajunge la
valoarea ceruta prin proiect. Se va realiza si o verificare scriptica si vizuala a instalatiei.
Pe perioada verificarilor se vor folosi tablite de avertizare.
Pag. 249/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Daca dozele de trecere sunt montate in linie dreapta la 6 m, iar pe trasee cotite daca sunt montate dupa
trei coturi sau curbe, indiferent de distanta.
Daca santurile in ziduri au adancimea cu 8-10 mm mai mare decat diametrul tucului de protectie, latimea
fiind impusa de numarul tuburilor;
Daca tuburile de protectie usor protejate (IP, IPF, IPFR, IPY si IPFY), sunt folosite in incaperi uscate sau
umede cu intermitenta; daca tuburile de protectie (PEL-B, PFR) sunt utilizate in incaperi uscate, umede cu
intermitenta si in incaperi cu temperaturi ridicate, unde exista pericol de deteriorari mecanice (fiind montate
aparent); daca tuburile IPEY, PEL-A si T sunt utilizate in incaperi umede, ude, cu degajari de praf
incombustibil, in cantitati mari, (montate aparent sau ingropat) si in incaperi cu medii corozive (numai
ingropat).
Tuburile trebuie sa aiba o panta catre doze de aproximativ 1%, pentru eliminarea apei de condensatie din interiorul
tuburilor.
Montarea conductoarelor in izolatie de PVC se efectueaza numai la temperaturi de la 5 pana la +35C.
Verificari efectuate la tablourile generale de lumina si forta;
Verificarea puterilor instalate/nivel (conform proiect)
Numarul de corpuri de iluminat din fiecare incapere asigura confortul vizual (conform proiect);
Dispozitivele pentru suspendarea corpurilor de iluminat (carlige, bolturi, dibluri) trebuie sa suporte, fara deformari, o
greutate egala de cinci ori greutatea corpului de iluminat;
Instalatiile de iluminat au tensiunea maxima admisa de 230V si minim 10A;
La instalatiile de forta, alimentarea cu energie electrica a fiecarui receptor este realizata prin circuit separate (vezi
proiect);
Existenta protectiilor prin legare la pamant;
Existenta instalatiei de paratrasnet;
Protectia impotriva socurilor si la supratensiuni este strans legata de obtinerea unui sistem eficient de legare la pamant
(rezistenta mica) si de aplicarea efectiva a principiului egalizarii potentialelor;
Se verifica modul de protectie la supracurenti (se poate realiza cu : sigurante fuzibile, bobine cu actiune directa de
declansare care formeaza o parte a unui intreruptor de JT si care actioneaza la curentul de scurtcircuit (sau de
suprasarcina), relee care actioneaza indirect (relee electrice alimentate de transformatoare de masura de current sau
de tensiune, relee de presiune (presostate), relee de temperatura ( termostate), relee de detectie a gazului, relee ce
opereaza pe baza presiunii uleiului)).
Iluminatul de siguranta , dupa conditiile de alimentare, de rezerva cu energie electrica si dupa conditiile de functionare,
poate fi de mai multe tipuri, in functie de sursa de alimentare;
Daca este respectata procedura tehnica de executie proprie constructorului ;
Daca sunt respectate pozitiile prevazute in proiect pentru amplasarea de console, rame, postamenti, nise pentru
aparate, tablouri electrice, utilaje electrice;
Daca Procesul verbal de trasare a lucrarilor este semnat de Antreprenor;
Daca s-a intocmit si avizat Buletinul de verificare pntru cablurile de joasa tensiune;
Se efectueaza incercari specifice (cabluri, circuite, aparate, tablouri, legare la pamant etc.)
In cazul instalatiilor electrice inglobate in panouri mari, inainte de turnarea betonului in cofraj se va verifica fixarea sigura
in numarul prevazut si la locul Stabilit in proiect, a tuburilor, dozelor, carligelor pentru locurile de lampa etc.;
Dupa decofrare, la locul unde s-a efectuat turnarea (santier, fabrica) se va verifica daca tuburile nu au fost obdurate sau
nu au iesit din doze, daca in doze nu a patruns lapte de ciment, daca locul dozelor si carligelor nu s-a schimbat;
Pag. 250/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Daca s-a intocmit si avizat Buletinul de verificare pentru cablurilor electrice, cu tensiune mai mare de 1 kV,de catre seful
punctului de lucru si responsabilul CQ.
Pentru conductori care se ingroapa, se vor intocmi Procese verbale de lucrari ascunse care sa ateste calitatea lucrarilor
executate;
Daca lucrarile de izolatii sunt corespunzatoare ;
Daca s-a efectuat si inregistrat verficarea: transformatoarelor electrice, de masura, a intrerupatoarelor ce au tensiune
mai mare de lucru de 1 kV, a motoarelor electrice de 6 kV, a protectiei prin relee, a uleiului electroizolant, a
condensatorilor electrici;
Se verifica rezistenta prizei de pamant
Se verifica numarul de prize de circuit;
Se verifica sectiunea tuturor conductoarelor din punct de vedere al corespondentei cu valorile curentului de scurtcircuit
luand in considerare dispozitivele de protectie asociate, conditiile de instalare si cele de material (in aer, in conducte
etc.)
Se verifica legatura la pamant corespunzatoare tuturor partilor metalice expuse si exterioare (unde este cazul);
Se verifica distantele de siguranta in grupuri sanitare .;
Se verifica respectarea Normelor de protectia muncii in activitatea de constructii montaj si Normelor de protectie
impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si a instalatiilor;
Pag. 251/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
In cazul lucrarilor ascunse (priza de pamant naturala) se pot realiza receptii pe faze si in urma verificarilor se incheie
proces verbal de receptie preliminara sau finala.
Conditii de receptie
Receptia lucrarilor se face de catre Beneficiar, la solicitarea Antreprenorului cand acesta considera ca lucrarile intrunesc
conditiile de receptie si au fost executate toate remedierile semnalate la verificari. Beneficiarul, pe baza dosarului
inaintat de Antreprenor la S.C. Electrica S.A. va obtine avizul de racord. Inainte de punerea instalatiei sub tensiune se
va face in prezenta comisiei de receptie si a proiectantului daca este necesar o verificare a tuturor documentelor
(dosarului pentru receptie inclusiv a procesului verbal in care sunt consemnate observatiile si rezultatele verificarilor
efectuate pana la terminarea lucrarilor). Inainte de punerea sub tensiune, se face o ultima verificare a instalatiei si se iau
masuri care sa excluda posibilitatea unui accident la punerea in functiune.
Receptia finala se va face dupa trecerea perioadei de garantie stabilita prin contract de Antreprenor conform HGR
273/1994.
Verificari receptie
Comisia de receptie va verifica pe teren la receptia preliminara conform C 56:
existenta dispozitivelor de protectie si reglarea lor corecta;
functionarea corecta a aparatelor;
functionarea corecta a instalatiilor de iluminat si prize;
functionarea corecta a instalatiilor de protectie.
La receptia finala se va verifica:
remedierea problemelor semnalate pe parcursul perioadei de garantie;
functionarea intregii instalatii la parametrii proiectati.
Perioada de garantie
In timpul perioadei de garantie, Antreprenorul va inspecta instalatia (de exemplu la fiecare trei luni) si va controla toate
echipamentele, preluand responsabilitatea tuturor costurilor care apar, inclusiv inlocuirea elementelor defecte.
Antreprenorul nu va prelua cheltuielile de reparatie sau inlocuire de piese daca poate dovedi ca defectiunile se
datoreaza unei utilizari necorespunzatoare sau unor deficiente de intretinere.
Receptia finala la expirarea perioadei de garantie
Receptia finala va avea loc odata cu terminarea perioadei de garantie, cu conditia ca Antreprenorul sa fi rezolvat
diferitele puncte din raportul de receptie la terminarea lucrarilor. Raportul de receptie finala nu va contine in consecinta
nici un comentariu care face obiectul responsabilitatii Antreprenorului.
6.4.7.1 GENERALITATI
Proiectul rezolva problemele instalatiilor electrice din incinta obiectivelor ce urmeaza a se amenaja.
Pag. 252/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Racordul la reteaua de distributie zonala face obiectul unui proiect pe care SC ELECTRICA il va intocmi la comanda
Beneficiarului.
Pag. 253/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
unde este cazul la suprasarcina cu intrerupatoare automate bipolare, tripolare sau tetrapolare, dupa caz. Tablourile
electrice se vor prevede cu 20% amplasament de rezerva.
Schemele de automatizare vor fi prevazute si adaptate in functie de caracteristicile echipamentelor ce urmeaza a se
achizitiona.
Pag. 254/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
categoriile in care se incadreaza obiectul din punct de vedere al pericolului de incendiu si dupa gradul de
rezistenta la foc;
valoarea constructiei, valoarea continutului constructiei, valoarea obiectelor invecinate;
vecinatatile (copaci, constructii, proeminente de teren)
indicele keraunic al zonei in care se gaseste obiectul.
La realizarea IPT se utilizeaza cu prioritate elementele metalice naturale din componenta sau dotatia obiectului de
protejat (stalpi metalici, armaturi ale betonului, acoperisuri din tabla, elemente metalice ale instalatiilor etc), daca
acestea indeplinesc simultan urmatoarele conditii:
au cel putin dimensiunile (diametre, grosimi, sectiuni) specificate in tabelul 1 din I 20;
prezinta continuitate electrica sigura in timp (realizata conform art. 3.14 ... 3.22 din I 20);
sunt protejate la coroziune (conform art. 3.25 ... 3.30);
au rezistenta mecanica necesara;
sunt fixate sigur pe obiect, respectiv pe suporturi, impotriva smulgerii, actiunii vantului etc.
Elementele componente ale IPT se realizeaza din materiale avand dimensiunile indicate in tabelul 17 din I 20-2000 .
Se admite folosirea aluminiului sau a cuprului pentru executarea elementelor componente ale IPT numai in cazuri
exceptionale bine justificate (de exemplu: atunci cand trebuie reparate IPT existente executate din astfel de materiale si
nu este posibil sau nu se admite imbinarea lor cu elemente executate din otel.
La executarea de IPT se utilizeaza elemente de captare si accesorii de montaj, tipizate (tije de captare, piese de
sustinere, de fixare, de imbinare, de racordare etc).
In egalizarile de potential pentru protectia la trasnet (MPT) se utilizeaza drept conductoare de legatura, conductele
metalice bune conducatoare pe toata lungimea lor. Se interzice utilizarea conductelor pentru fluide comestibile.
Conductele de gaze sau fluide comestibile nu pot fi folosite ca conductori in instalatia IPT.
Toate conductoarele de coborare se prevad cu piese de separatie OL Zn cu eclise pentru masurarea rezistentei de
trecere a prizei de pamant - amplasate la 1,5 2,5m de pamant, la care se conecteaza instalatia IPT (vezi capitolul
prize pamant) si specificatia in cazul utilizarii in comun pentru instalatia IPT si restul prizelor pentru instalatia de protectie
la electrocutare prin atingere etc.
Legaturi electrice la instalatia I.P.T.
Conexiunile electrice in IPT se executa cu prioritate prin sudura. Se admite si executarea legaturilor electrice prin alte
mijloace (suruburi, cleme cu crestaturi, nituri, lipitura tare etc) cu conditia ca acestea sa asigure mentinerea in timp a
unei legaturi electrice corespunzatoare, cu continuitate electrica sigura, cu rezistenta mecanica la solicitari si cu
protectie la coroziune. Legaturile prin suruburi se asigura impotriva autodesurubarii.
Indiferent de metoda utilizata pentru executarea conexiunilor electrice, suprafetele de contact se pregatesc in prealabil
prin curatire de impuritati (oxizi, murdarie etc). Suprafetele de contact, pe cat posibil, se netezesc.
Conexiunile conductoarelor plate la elemente din tabla cu grosimea de max. 2mm se executa prin intermediul unei placi
de intarire cu suprafata de min. 10cm si cu 2 suruburi de min. M8 sau prin lipitura tare.
Suprafetele de sudat se suprapun pe o lungime de minimum 100mm, iar sudura va avea aproximativ 3mm grosime si se
executa pe toate laturile.
Prin suduri se asigura sectiuni de trecere a curentului cel putin egale cu acelea ale conductoarelor ce se imbina si
rezistenta mecanica corespunzatoare. La lipiturile tari, sectiunea de trecere este egala cu aceea a conductoarelor ce se
imbina, multiplicata cu raportul dintre rezistivitatea alamei si rezistivitatea materialului de imbinat.
Pentru o conexiune prin suruburi, intre conductoarele banda si intre acestea si parti de constructie din otel, se utilizeaza
cel putin doua suruburi M8 sau un surub M10, iar suprafata legaturii este de cel putin 10cm.
In cazul tablelor, conexiunile se considera realizate daca tablele sunt imbinate prin falt, lipitura, sudura, suruburi, nituri.
Pag. 255/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Legaturile electrice care nu pot fi verificate in timp (de ex, cele ale prizelor de fundatie, ale elementelor ingropate in
pamant) se executa prin sudura.
Legaturile electrice din IPT care pot fi verificate, se amplaseaza astfel incat sa fie usor accesibile pentru control si
eventuale reparatii.
Se evita pe cat posibil executarea de conexiuni pe traseul conductoarelor (IPT) instalate pe elemente din materiale
combustibile. Conexiunile se executa in aceste cazuri numai prin sudura, luandu-se masuri de protectie in timpul
lucrului.
Protectia anticoroziva
Materialele din otel utilizate pentru executarea IPT se protejeaza anticoroziv.
Protectia anticoroziva a elementelor conductoare din otel ale IPT instalate suprateran se asigura prin straturi metalice,
vopsire sau prin metalizare si vopsire, respectandu-se prevederile din STAS 10702/2 si normativul C 139, corespunzator
clasei de agresivitate in care se incadreaza mediul in care urmeaza sa fie utilizate (vezi STAS 10128-88).
Legaturile electrice din pamant se protejeaza prin acoperire cu un strat de bitum. Pregatirea suprafetelor pentru vopsire
anticoroziva se face conform STAS 10166/1. In cazurile in care se foloseste protectia prin vopsire, cel putin unul dintre
straturile de vopsea se aplica dupa terminarea montajului, pe toate suprafetele elementelor conducatoare supraterane si
aflate pana la 30cm, sub nivelul solului. Elementele de montaj executate din otel se protejeaza anticoroziv in aceleasi
conditii ca si elementele conducatoare din otel. Suruburile utilizate in PT se protejeaza anticoroziv prin zincare la cald.
Profilele si tablele din otel folosite pentru protectia mecanica se protejeaza anticoroziv prin vopsire.
Protectia impotriva deteriorarilor mecanice.
Elementele IPT instalate aparent se protejeaza impotriva deteriorarilor mecanice pe toate portiunile de traseu pe care
pot sa apara astfel de pericole.
In zonele din vecinatatea solului, respectiv a pardoselii, protectia conductoarelor se asigura:
in interior, pe inaltimea de 0,5m de la pardoseala in locuri cu pericol redus de deteriorare mecanica si pe
1,5m de la pardoseala, in cele cu pericol de deteriorare mecanica;
in exterior, pe inaltimea de 1,5m de la sol si pana la 0,3m sub nivelul solului.
Protectia conductoarelor PT se realizeaza cu ajutorul profilelor din otel laminat sau din tabla de otel, fixate sigur pe
elementele de constructie (de ex. prin praznuri si bratari metalice). Se interzice utilizarea tuburilor si jgheaburilor
metalice care realizeaza sectiuni inchise, pentru protectia mecanica a conductoarelor IPT. Elementele de captare ale
IPT de pe coperisurile cu pante, se amplaseaza sau se protejeaza astfel incat sa nu poata fi deteriorate prin alunecarea
zapezii sau a ghetii.
Dispozitive de captare pentru IEPT izolate de constructie.
Aceasta instalatie va face obiectul unui control separat de punere la pamant si a rezistentei de dispersie.
Controlul se va face de catre un organism agreat.
Inainte de inceperea lucrarilor si de livrarea echipamentelor in santier, Beneficiarul si biroul de studii trebuie sa aprobe
materialele.
Antrepriza va realiza:
Livrarea, amplasarea, incercarea si punerea in functiune a unei instalatii de paratrasnet;
Livrarea, amplasarea, incercarea si punerea in functiune a unei instalatii de legare la pamant
Toate accesoriile necesare, cum ar fi: tevi de protectie, elemnte de prindere, fixare, conductoare de captare, coborare,
piese de separatie, etc.;
Verificarea functionarii de catre compania de asigurari sau de catre un organism de control agrementat;
Livrarea si aprobarea de catre Inginer, birou de studii a dosarului instalatie de protectie la trasnet in care pe langa
planuri, vor fi atasate si atestarile necesare.
Pag. 256/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Sunt incluse: reteaua de captare, conductoarele de coborare, priza de pamant, piese de masura, elemente de protectie
mecanica.
Instalatia de compune din :
Stalpi metalici /beton;
Tijede captare, montate pe stalpi metalici/beton;
Conductor de coborare OLZn 30x3mm
Piesa de separare, pentru legarea la priza de pamant
Conductoarele vor fi legate prin presare sau prin sudura pentru a avea o rezitenta de trecere minima.
Toate elementele metalice importante sau proeminente amplasate in apropierea retelei de captare sau de coborare vor
fi racordate la aceasta instalatie (cosuri de fum, trape de fum, burlane de ploaie, etc.). Coborarile vor fi prevazute la
maxim 20m pe perimetru si vor fi protejate mecanic pe o distanta de 2 m de la sol in tevi metalice. La fiecare coborare
se va prevede piesa de separatie pentru masurarea rezistentei de dispersie.
Conductoare
La coborare se vor utiliza conductoare OL Zn 30x3mm. Ele vor fi amplasate conform normelor de buna practica si in
concordanta cu prescriptiile din prezenta documentatie.
In functie de lungime, se vor prevede lire de dilatare la fiecare 25m.
Conductoarele de coborare vor avea o raza maxima de 20cm si vor avea schimbari de directie la mai putin de 90 grade.
Conductoarele verticale vor fi fixate pe stalpi. Metodele de fixare vor fi prezentate de Antreprenor clientului si biroului de
studii.
Punctele de fixare vor fi din metru in metru maxim.
Conductoarele de coborare vor fi dintr-o singura bucata (fara inadiri). Acolo unde legaturile sunt inevitabile, acestea se
vor face prin presare pentru a garanta o rezistenta de trecere minima. Presiunea va fi de minimum 12 tone.
Toate conductoarele de coborare vor fi prevazute cu o piesa de separatie pentru a putea controla rezistenta de
dispersie a prizei de pamant. Piesa va fi de tipul placute detasabile din otel galvanizat. Ele vor fi amplasate in partea de
jos a peretilor exterior. Inaltimea si pozitia exacta de amplasare se va stabili pe santier.
Fiecare conductor de coborare va fi protejat la baza de un profil din otel zincat pe o lungime de 2m minim deasupra
terenului natural.
Acest profil se va prinde din jumatate in jumatate de metru.
Electrozi
Electrozii se vor realiza din teava de otel zincat 21/2, lungime de 3m. Se vor amplasa din 6 in 6m. Valoarea rezistentei
de dispersie a prizei de impamantare va fi de maximum 10 Ohmi pentru instalatiile de paratrasnet si de maximum 1
Ohm pentru prizele comune de instalatii electrice si paratrasnet.
Pentu prizele de pamant se vor realiza obligatoriu masuratori si se vor intocmi buletine de masura.
Pag. 257/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
La executia lucrarilor Antreprenorul va respecta intocmai urmatoarele prevederi din regulament privind sudarea (cap 32)
- art. 1456-1467 (reguli generale), art. 1467-1514 (sudura electrica), art. 1515-1568 (sudura autogena), precum si orice
alte masuri de protectie a muncii pe care le considera necesare in timpul activitatii de montaj a instalatiilor;
Norme specifice CONEL pentru lucrul in instalatiile electrice fara sau cu tensiune;
Normativului de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii
aferente acestora, indicativ C300/1994, aprobat cu avizul nr. 24726/10.06.1994 emis de Ministerul de
Interne - Comandamentul Trupelor de Pompieri in vederea eliminarii pericolului de incendiu in timpul
executarii lucrarilor.
Pag. 258/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 259/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 260/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Distantele se pot reduce la fluidele incombustibile calde daca materialele sunt rezistente la temperatura respectiva si
sunt calculate la acesta (curentul maxim admisibil) sau sunt protejate termic (conform PE 107 si I7). Distantele se aplica
atat la cabluri cat si la circuite in tuburi, tevi.
Pag. 261/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Distantele se stabilesc sau se verifica in baza calculelor de influenta conform STAS 832.
Se mareste de la 50 cm la 60 cm in cazul adancimilor de ingropare mai mari de 1,50 m.
L=7 cm intre cablurile monofazice apartinand unei aceleasi grupe trifazate (nu se normeaza in cazul asezarii cablurilor
trefla); L=25 cm intre grupele trifazate de cabluri.
Folia din polietilena, avand grosimea de 0,150,20 mm si orice culoare, se monteaza ca despartitoare intre straturile de
nisip si pamant.Benzile avertizoare, avand latimea minima de 0,5 mm si culoarea galbena sau portocalie, se vor monta
in stratul de pamant (la 20 cm deasupra foliei) si vor fi inscriptionate continuu (Atentie! Circuite electrice. Pericol de
moarte!), cu sageti intre inscriptii. Placile din mase plastice, avand dimensiunile minime de 4002005 mm si orice
culoare, vor avea fata inferioara striata si cea superioara, inscriptionata(Atentie! Cabluri electrice. Pericol de
electrocutare!). Cablurile se pozeaza in santuri, serpuit, la minimum 0,7 m de suprafata, intre doua straturi de nisip sau
pamant (granulatie maxima 30 mm) cu o grosime de circa 10cm fiecare, peste care se pune un dispozitiv avertizor
(exemplu benzi avertizoare si placi avertizoare din mase plastice) si pamant rezultat din sapatura (din care s-au
indepartat toate corpurile care ar putea produce deteriorarea cablurilor).
Utilizarea placilor avertizoare este recomandata in urmatoarele situatii:
pentru cablurile care alimenteaza consumatori importanti;
in zone cu densitati mari de cabluri sau de retele subterane;
in cazul profilelor de santuri cu cabluri etajate intre straturile de cabluri;
Pag. 262/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
deasupra mansoanelor.
Se va evita pozarea cablurilor in straturi suprapuse (etajate) atat din cauza influentelor termice defavorabile, cat si a
unei interventii ulterioare dificile la cablurile inferioare.
Pentru mentinerea distantelor minime prescrise, intre cablurile cu tensiuni diferite sau intre cablurile de medie tensiune
(de aceeasi tensiune) pozate in acelasi sant, se vor monta distantoare (din mase plastice sau cauciuc) pe toata
lungimea cablurilor, amplasate pe traseu la distante de circa 1 m.
In orase si zone locuite, retelele de cabluri trebuie pozate, de regula, pe partea necarosabila a strazilor (sub trotuare)
sau in anumite conditii, in zonele verzi din cartierele de locuinte. Cablurile pozate pe partea carosabila a strazilor trebuie
sa aiba o protectie mecanica corespunzatoare. Dupa pozare, pe planul retelei de cabluri al localitatii sau al incintelor
obiectivelor industriale, se vor trece in mod obligatoriu orice modificari de traseu fata de proiect.
Distante minime intre cabluri pozate in pamant si diverse retele, constructii sau obiecte - daca nu exista alta specificatie
pe plansa.
Pag. 263/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
10. Sina de tramvai (cea mai 2* 1** *) Se admite reducerea **) Cablurile
apropiata) pana la 1m in cazul se
cablurilor cu invelis din monteaza
PVC sau pozate in in tuburi de
tuburi protectie;
unghi
minim de
traversare
60 (recom.
75-90
Pag. 264/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 265/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
carosabilului sau a altor suprafete pavate sau betonate pentru eventuale interventii ulterioare sau o protectie mecanica
ridicata a cablurilor.
In sensul aratat, instalarea in tuburi se utilizeaza, de regula, pentru legaturile de telemecanica si de telecomunicatii in
localitati, precum si pentru subtraversarea cailor de circulatie de catre cablurile de energie. Numarul de tuburi este cu
rezerva goala 10% tinand seama de perspectiva de dezvoltare a retelelor de cabluri in zona respectiva. De asemenea,
trecerea cablurilor din pamant prin peretii de cladiri, canale, galerii va fi protejata prin tuburi incastrate in constructii.
Materialul tubului:
tuburile din materiale termoplastice (PVC);
tuburile din otel sau fonta se vor folosi in cazuri speciale cu eforturi mecanice foarte mari. Nu necesita
incastrari de protectie.
Datorita naturii magnetice a tubului de otel, nu se va instala cablul monopolar apartinand unei singure faze intr-un tub.
Diametrul tubului trebuie sa permita tragerea cablurilor fara risc de gripare. Raportul dintre diametrul interior al tubului si
diametrul exterior al unui cablu trebuie sa fie:
minimum 2,8 - in cazul tragerii a trei cabluri monofazate in acelasi tub;
minimum 1,5 - in cazul tragerii unui singur cablu in tub.
Traseul parcursului in tub (lungimea, schimbarile de directie, razele de curbura) nu trebuie sa conduca la solicitari de
tractiune daunatoare cablului in timpul tragerii.
Metodele de calcul ale efortului de tragere si valorile tractiunii admise pentru diferite tipuri de cabluri sunt indicate in
anexa 6/PE 107.
La pozarea cu cap de tragere, la care se solicita mecanic metalul din conductoare, prin aplicarea fortei, aceasta va fi de
maximum 30N/mmp pentru Al si 50N/mmp pentru cupru (Pnecesar=2G<Pmax, unde G este greutatea cablului tras) si
se va avea in vedere:
Dispunerea tuburilor;
Racordarea cablurilor intre ele trebuie sa fie realizata fara bavuri sau asperitati care sa conduca la deteriorarea cablului;
La subtraversarea cailor de circulatie se va asigura rezistenta mecanica si stabilitatea necesara si se va urmari ca
tuburile in care sunt instalate cabluri monofazate sa nu fie inconjurate de armaturi metalice;
Extremitatile tuburilor vor fi obturate, cu interpunerea, in cazul cablurilor nearmate, a unui strat elastic intre cablu si
materialul de obturare.
Pag. 266/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 267/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Numarul mansoanelor de legatura la 1km de linie subterana nou construita, se recomanda a nu depasi 6 bucati.
La asezarea capetelor de cablu ce urmeaza a se innadi, acestea trebuie sa fie petrecute unul peste altul, in linie
dreapta, pe o lungime de 11,5 m (in functie de dimensiunea cablului, adica de marimea mansonului). Aceasta
suprapunere este necesara pentru ea, la executarea mansonului de legatura, sa se poata lasa de o parte si de alta a
acestuia cate o rezerva in forma de s 2 ori lungimea mansonului, pentru a impiedica smulgerea capetelor de cablu prin
presarea pamantului, cat si pentru o eventuala refacere a mansonului.
Innadirea in prelungire a cablurilor de energie 1kV se face prin mansoane de legatura din fonta, STAS 2739, iar legarea
in derivatie a cablurilor armate subterane se face prin mansoane cu derivatie din fonta STAS 1570.
Pentru umplerea mansoanelor se foloseste masa izolanta bituminoasa STAS 3897-73 sau masa izolanta nebituminoasa
STAS 3898.
Innadirea cablurilor de comanda si control se permite numai in urmatoarele cazuri:
cand lungimea traseului este mai mare decat lungimea de fabricatie a cablului respectiv;
pentru inlaturarea deranjamentelor cablurilor in functiune.
Pentru cablurile pana la 1 kV se utilizeaza mansoane de plumb numai la cablurile de semnalizare, comanda si
telefonice, cu izolatie de hartie.
Pentru realizarea liniilor electrice subterane, MEE a dispus folosirea de armaturi din cauciuc, (mansoane de legatura si
derivatie, precum si cutii terminale) pentru cablurile izolate in hartie, in vederea economisirii fontei. Odata cu
introducerea in fabricatie a acestor armaturi, urmeaza a li se definitiva caracteristicile tehnice. De asemenea, pentru
cablurile cu manta si izolatie din PVC, urmeaza sa se extinda utilizarea cutiilor terminale si a mansoanelor din PVC.
Legaturile electrice ale cablurilor subterane se realizeaza prin cleme si anume:
Cleme de legatura in prelungire, STAS 6731 :
- in prelungire normala, simbol CLPN;
- in prelungire lunga, simbol CLPL;
- in prelungire si de reducere, simbol CLR.
Cleme de derivatie:
- fixa, simbol CLD;
- demontabila, STAS 1234, simbol CTD.
Cleme pentru bransamente:
- clema de derivatie, STAS 237, simbol CD-Br;
- clema de nul pentru 3(9) derivatii, STAS 238, simbol CN 3(9)
6.4.8.3.1 GENERALITATI
Gradul de protectie al tablourilor va fi in concordanta cu incaperile unde acesta va fi montat.
Pag. 268/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Tabloul principal va fi montat pe un soclu de beton, ce va depasi cu 10 cm cele trei laturi ale tabloului.
Intrarile si iesirile cablurilor din tablouri se vor proteja.
Regimul de neutru se va respecta.
Curentul de scurt-circuit se va determina in concordanta cu conditiile din incaperea in care acesta se afla. Se va preciza
obligatoriu in oferta curentul de scurt-circuit pentru toate aparatele. Nu se admit aparate ce au curent de scurt circuit
mai mic de 6kA.
Vor fi echipate cu minim 20% rezerva. Tablourile vor fi testate TTA conform SREN 60439-1.
Tablourile electrice trebuie sa respecte urmatoarele conditii tehnice:
gradul de protectie pentru constructia fiecarui tablou va fi asigurat in functie de conditiile de montaj si
specificatiile din proiect;
carcasele tablourilor montate in nise, prevazute cu usa metalica cu sistem de incuiere pot fi din metal sau
policarbonat, cu grad de protectie minim IP40;
carcasele tablourilor montate aparent, neprotejate, trebuie sa fie metalice, cu grad de protectie minim IP44
si sistem de incuiere,
sistemul de incuiere, cu cheie speciala (triunghiulara, cruce sau alt sistem) va fi comun pentru toate
tablourile electrice din cladire;
caracteristicile tehnice ale aparatajului trebuie sa fie conform specificatiilor din proiect,
amplasarea aparatelor in interiorul tabloului se va face cu respectarea distantelor de izolatie si de protectie
specificate de furnizorul de echipament si a ordinii circuitelor din schema monofilara;
conexiunile electrice se vor face conform schemelor electrice din proiect, cu utilizarea accesoriilor de
montaj oferite de furnizorii de aparataj.
panouri din materiale electroizolante vor impiedica accesul direct la elementele aflate sub tensiune;
protectia impotriva socurilor electrice va fi asigurata prin bare de neutru si de protectie separate sau
comune, functie de sistemul adoptat prin proiect TN-S sau TN-C. in cazul anvelopelor metalice se va
verifica legatura tuturor elementelor conductoare (carcasa, usa, panouri interioare, etc.) la bara de
protectie (PE sau PEN).
fiecare tablou va fi insotit de o schema monofilara clara (lipita de partea interioara a usii sau intr-un
buzunar special pentru documentatie),
pe usa vor fi lipite etichete avertizoare privind pericolul de electrocutare.
Va fi prevazut un spatiu de rezerva echipat cu toate elementele necesare pentru amplasarea si racordarea de noi
aparate modulare.
Tablourile de distributie se executa conform detaliilor din documentatia tehnicoeconomica (eventual adaptata de catre
atelierul de executie in acord cu tehnologia acestuia, dar numai cu acordul scris al Proiectantului si Inginerului).
Confectia metalica si amenajarile interioare si exterioare aferente dulapurilor electrice de joasa tensiune trebuie sa
corespunda tipului, gradului de protectie si dimensiunilor indicate in documentatia tehnico-economica.
Toate tablourile electrice de joasa tensiune vor fi de tip metalic, prevazute cu dispozitive auxiliare:
de inchidere a usilor (zavoare cu cheie triunghiulara, broasca tip YALLE cu cheie unica pentru toata cladirea, balamale
de tip ascuns).
de manipulare si transport (inele de ridicare - dimensionate corespunzator greutatii dulapurilor electrice de joasa
tensiune).
Aparatele, reperele si subansamblele aprovizionate de la terti trebuie sa corespunda prevederilor documentatiei tehnico-
economice, atestarea calitatii acestora facandu-se pe baza certificatelor de calitate emise de firmele fabricante.
Pag. 269/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Montajul aparatelor, reperelor si subansamblurilor electrice, dispunerea sirurilor de conectori si realizarea cablajului
trebuie sa respecte documentatia tehnicoeconomica asigurand un nivel optim de utilizare a dulapurilor electrice de joasa
tensiune (d.p.d.v. al montajului la locul de exploatare, conectarii exterioare, intretinerii).
Pag. 270/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Se va respecta intocmai cap. 6 al normativului I.7 (6.2; 6.3; 6.11; 6.16; 6.17; 6.18; 6.19; 6.20; 6.21; 6.23) - cap. 9 al I.7 -
9.2; 9.3; 9.10) si cap. 11 - art. 1.7 din cap. 11 al I.7.
Legarea carcasei corpului de iluminat la conductor de protectie se face in conditiile date de STAS 12604/4.
Toate corpurile de iluminat vor fi prevazute cu balast electronic si elemente de compensare. Lampile cu descarcari vor fi
prevazute obligatoriu cu dispozitive pentru amorsarea instantanee a descarcarilor.
Corpuri de iluminat vor fi omologate conform CEI 598:
corpuri de iluminat de siguranta SR EN 60598-2-22
corpuri de iluminat cu lampi fluorescente SR EN 60598
corpuri de jluminat cu lampi incandescente STAS 9419; STAS 3009; SR EN 60064;SR EN 60432
lampi cu descarcari in gaze SR EN 60188; SR EN 62035; SR EN 60662.
Vor fi respectate datele caracteristice specificate in proiect - desen, antemasuratoare - tensiune, norma interna cu
denumiri si cod fabricatie, grad protectie, caracteristici iluminat.
Tipurile de corpuri de iluminat utilizate precum si principalele lor caracteristici sunt prezentate in continuare.
Corpuri de iluminat cu lampi fluorescente:
tensiunea de alimentare 230 V.c.a.;
frecventa 50 Hz;
puterea 36 W;
indicele de redare a culorilor Ra = 76;
temperatura de culoare 4000 K;
flux 5200 lm;
grad de protectie IP20,IP40,IP55, IP65.
Corpuri de iluminat cu lampi cu descarcari in vapori metalice:
tensiunea de alimentare: 230 V.c.a.;
frecventa 50 Hz;
puterea 150 W;
indicele de redare a culorilor Ra = 656;
temperatura de culoare 2000 K;
flux 15000 lm .
Corpuri de iluminat de siguranta de evacuare:
Corp din aluminiu sau policarbonat turnat sub presiune cuprinzand un dispozitiv de redresare si de
realimentare la intreruperea alimentarii de baza.
Globul din material termorigid transparent va fi inscriptionat corespunzator .
Racordare prin palnii si mufe de cablu si apoi in cleme cu posibilitatea de a primi trei conductori cu
sectiunea de maximum 2,5 mm2
Putere - lampa fluorescenta de minimum 8 W/ 220 Vc.a.
Sunt utilizate pentru iluminatul de siguranta de evacuare.
Echipat cu accumulator Ni-Cd, autonomie 1,5h.
Grad de protectie IP42,IP65.
Pag. 271/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Echiparea tablourilor electrice se va realiza conform schemelor elaborate de proiectant, cu aparate de tipul indicat in
desene.
Aparatura si anvelopa trebuie sa fie de la acelasi fabricant (aceeasi marca).
Sigurantele utilizate vor fi de tipul industrial:
L pentru iluminat si masura
M pentru alimentarea electromotorelor
Sigurantele alese vor avea urmatoarele caracteristici:
declansare cvasi-instantanee la scurt-circuit;
posibilitatea de a suporta curenti de suprasarcina;
Pag. 272/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Aceste aparate electrice nu sunt montate in tablouri electrice. Aparatele vor fi marcate cu gradul de protectie si cu
valoarea curentului maxim pe care il suporta si valoarea tensiunii nominale. Echipamentele se aleg in functie de
curentul din circuit si tensiunea nominala.
Toate prizele utilizate la tensiunea de 230 V sau mai mare vor fi prevazute cu contacte de protectie. Fac execeptie
prizele de pe transformatoarele de separatie si cele la tensiune redusa. Prizele la tensiunea redusa nu vor avea
contacte de protectie conform I7.
Prizele monofazate vor avea curentul nominal de 16 A.
Curentul nominal al intrerupatoarelor si comutatoarelor va fi de 10 A.
Gradul de protectie se alege in functie de destinatia incaperilor.
Circuitele electrice se vor executa in conformitate cu prevederile normativelor I7/2002 si PE 107.
Pag. 273/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
6.4.8.4.1 GENERALITATI
Nu se vor monta cabluri fara certificate de garantie si fara sa fie verificate.
Cablurile si conductoarele se vor alege in functie de conditiile de montaj, categoria de pericol de incendiu si categoria de
mediu din incaperile respective.
Sectiunea cablurilor trebuie calculata conform standardelor si normativelor romane.
Toate cablurile de energie (iluminat , prize, forta) vor fi montate fie pe pat de cabluri (in cazul in care sunt mai mult de
doua pe acelasi traseu si in nici un caz nu vor fi pozate vrac) fie protejate in teava sau in tub . Nu se admit cabluri
montate aparent si neprotejate.
Pag. 274/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Invelis comun;
Manta interioara;
Date tehnice:
Tensiune nominala: U0/U=0.6/1.0 kV;
Temperatura minima a cablului (masurata pe manta): la montaj +5 C, in exploatare -30C;
Temperatura maxima admisa pe conductor in conditii normale de exploatare +70C;
Tensiunea de incercare: 3.5 kV, 50Hz, timp de 5 min, efectuata de fabricant;
Flexibilitate : buna;
Raza de curbura: conform indicatiilor furnizorului;
Rezistenta la umiditate: buna;
Rezistenta la socuri: buna;
Rezistenta la agenti chimici: buna;
6.4.8.5.1 JGHEABURI
Toate jgheaburile vor fi fixate de structura constructiei, la intervale ce nu depasesc recomandarile constructorului.
Imbinarile nu vor atarna fata de punctul de fixare mai mult de 200mm.
Pag. 275/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
In locurile in care jgheaburile traverseaza tavane, pardoseli si pereti, capacul va fi fixat la 150mm pe fiecare parte a
tavanelor si pardoselilor si 30 mm pe fiecare parte a peretelui.
Suruburile si bolturile care fixeaza capacele pe jgheab sau sectiuni ale jgheabului vor fi fixate astfel incat sa nu apara
defectiuni ale cablurilor la fixarea capacului sau la instalarea cablurilor in jgheab.
Cand jgheabul este utilizat sa conecteze comutatoare sau tablouri de siguranta aceste conectari vor fi facute cu ajutorul
fitingurilor produse in acest scop si nu prin multiple cuplari de conducte.
In locul unde sectiuni ale jgheabului ce depasesc 2m in lungime sunt utilizate vertical vor fi prevazute puncte de fixare la
distante de 2m pentru a suporta greutatea cablurilor.
Sistemul de jgheaburi trebuie vopsit acolo unde a aparut orice abraziune a originalului.
Tot jgheabul va fi continuu electric prin intermediul legaturilor de cupru de 25mmx4m prevazute la fiecare legatura cu
sistemul. Conectarea se va face cu ajutorul bolturilor cositorite (cap ingropat), piulita de minim 6mm diametru, cu piulita
plata si zimtata. Bretelele de sustinere si legatura vor fi galvanizate .
Numarul cablurilor instalate in jgheab va fi astfel ales incat sa permita tragerea usoara a cablurilor, dar sub nici o forma
spatiul liber sa nu fie mai mare de 40%.
La intrarea conductelor, cablurilor in jgheab se vor utiliza saibe de separare. In cazul partitionarii jgheabului, aceasta se
va respecta inclusiv la intersectii si unghiuri.
Cablurile de comunicatii (date si telefonie) si de energie nu trebuie sa se interfereze unele cu altele si de aceea solutia
este de a plasa in acelasi jgheab dar separate printr-un separator metalic longitudinal. Separatorul va avea aceeasi
inaltime ca marginea jgheabului.
6.4.8.6 TUBULATURA
Pag. 276/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Conductele vor fi instalate in asa fel incat cutiile de jonctiune, cutiile de derivatie si cutiile de forta sa fie accesibile pentru
intretinere si reparatii. Dupa taiere conductele vor fi alezate pentru a indeparta gradul si pentru a avea terminatii netede,
fara umflaturi sau alte defecte. Toate coturile vor fi cu raza lunga, neartizanale, fara incretituri sau zdrobiri.
Conductelelor expuse li se vor da doua straturi de vopsea ce va fi aleasa de proiectant. Conductele ascunse vor fi fixate
cu aprobarea proiectantului. Nu sunt acceptate fire razlete. Acolo unde este necesar vor fi utilizate doar elemente de
cuplare aprobate. Distantele conductelor electrice fata de tevi si elemente combustibile se va respecta conform I7. Toate
conductele vor fi fixate impreuna si conectate la cutiile electrice, accesorii sau cabinete, pentru a se prezenta ca un
ansamblu. Cutiile, fitingurile si alte accesorii vor fi protejate in acelasi mod ca si tevile.
Pag. 277/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Caracteristici tehnice:
Rezistenta de apasare: 750N +23C;
Rezistenta de lovire: >2kg la inaltime de cadere de 100mm2J;
Temperatura minima pentru aplicare si instalare : -5C;
Temperatura maxima de aplicare si instalare : +60C;
Material ignifug.
6.4.8.7.1 GENERALITATI
Toate comutatoarele de tensiune medie, tablourile de comanda de tensiune joasa, transformatoarele si alte aparate
trebuie etichetate conform cerintelor din caietele de sarcini.
Toate etichetele vor fi din plastic policarbonat sau similar, cu fundal alb si litere negre. Dimensiunea literelor si a
cuvintelor se vor supune in prelabil aprobarii producatorului. Majoritatea echipamentelor vor avea etichetele montate
intr-o pozitie proeminenta. Etichetele trebuie sa indice numarul circuitului si rolul echipamentului. Etichetele de
avertizare scrise cu alb pe fundal rosu si trebuie fixate pe toate panourile cu acces la echipamente electrice. Tablourile
cu acces la echipamente cu tensiune de 500 V si mai mari vor avea in plus avertismentul 'Pericol Tensiune Inalta'.
Capetele conductelor vor fi etichetate pentru identificarea numarului de circuite, faza de conectare, numarul terminal si
rolul - exemplu control, indicare, protectie etc.
Conectorii, fuzibilii sau alte articole ale echipamentelor se vor eticheta clar pentru identificarea numarului de circuite,
rolului si clasa.
Pag. 278/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Fiecare intrerupator si priza trebuie sa fie inscriptionate cu numarul circuitului corespunzator fiecaruia.
Inscriptionarea se va face pe un suport PVC atasat pe acestea.
6.4.8.7.5 TABLOURI
Echipamentele din tablou trebuie sa poarte o eticheta in concordanta cu schemele electrice.
Toate tablourile electrice trebuie identificate in coltul din stanga sus. Trebuie mentionate :
Numar tablou;
Alimentare si tipul sistemului de distributie;
Alimentare auxiliara;
Nume, adresa, telefon producator.
Toate tablourile vor avea atasate in buzunare special confectionate schemele si jurnalele de cabluri.
6.5.1 GENERALITATI
Aceste Caiete de Sarcini sunt pentru instalatiile electrice de curenti slabi, pentru urmatoarele categorii:
Semnalizare incendiu
Sistem antiefractie
Circuite de sonorizare
Telefon
Retea de Calculatoare
Instalatiile electrice de curenti slabi sistem antiefractie si semnalizare incendiu vor fi proiectate si executate de firme
autorizate de Inspectoratul General al Politiei Romane in conformitate cu Legea 333/8 iulie 2003 art 34 si 35 .
Pag. 279/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
NTR 2033/1 85 Standarde romanesti de executie a cablurilor electrice pentru semnalizare, telefonie,
comanda si alimentare
IEC 332/1&3,
IEC 331, BC 6387 C, W , Z
pr EN 50172, pr EN 1838,
pr EN 60598.2.22, HD384-5,
CP 1007, 89/654 EEC,
89/106 EEC, 92/58 EEC
86/666 EEC, ICEL 1001/1/1985
ICEL/2/1986 ICEL 1002/1980
ICEL 1004/1996 ICEL 1005/1988
ISO 6309 Standarde internationale pentru iluminat de siguranta/panica
NE 89/336 + 92/31 + 93/98,
NE 73/23 + 93/68 Norme Europene
Pag. 280/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Conductori si cabluri, doze de trecere de diferite marimi, cutii de prize, aparatura specifica instalatiilor de
acest tip.
6.5.3.4 TELEFON
Principalele materiale folosite sunt:
Prize de telefon;
Conductori si cabluri, doze de derivatie si trecere de diferite marimi, cutii de prize, aparatura specifica
instalatiilor de acest tip.
Pag. 281/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
6.5.3.6.3 DOZE
Toate dozele de aparat pentru montaj ingropat vor fi executate conform normelor, din plastic.
Pag. 282/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Este de asteptat ca unele doze se fie repozitionate, dar la distante masurate pe orizontala, mai mici de 0,5 m fata de
pozitiile din planuri. Se vor face ajustarile necesare la fata locului astfel ca sa nu fie afectate, geamuri, placi de faianta,
marmura, etc. In privinta dozele de trecere si derivatie se va tine seama de conductele celorlalte instalatii, ferestre si usi,
de adancimile disponibile in finisaj, etc., privind atent la conditiile care au putut scapa la analiza facuta la proiectare, la
scara mica.
6.5.4.4 DOZE
Toate dozele de aparat pentru montaj ingropat vor fi executate conform normelor, din plastic.
In general dozele vor avea o adancime de 6 cm. Doze mai adanci se vor folosi in plafoane pentru racordarea aparatelor.
6.5.4.5 IMPAMANTAREA
Toate tablourile, dulapurile (rack-urile), precum si toate constructiile metalice ale instalatiilor electrice de curenti slabi vor
fi impamantate conform prevederilor din proiect si din normativele in vigoare.
Pag. 283/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
6.5.4.9 TELEFONIE
Echipamentele vor fi conforme normelor Romtelecom
Instalatia va fi realizata folosind calbu specificat in fisa tehnica a produsului, in tub de protectie si va respecta diagrama
de cablare din proiect.
Echipamentele ce se vor monta vor fi in concordanta cu proiectul
Se vor instala prize telefonice la o inaltime de 0,4 m desupra finisajului podelei, de tip RJ45 -5 conectori
Pag. 284/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
In timpul montajului si a testelor la terminarea lucrarilor, Antreprenorul va respecta standardele si normele specifice
fiecarui tip de instalatii.
Va executa toate operatiunile curente si de incercari, va efectua toate testele (exceptand cele finale). Va pune la
dispozitie personal calificat, echipamente si alte accesorii necesare testelor. Va informa Inginerul printr-un program de
efectuarea a testelor asupra inspectiilor la care va participa acesta. Toate deficientele constatate vor fi rectificate,
lucrarile ce se vor reface precum si retestarile necesare vor fi facute pe cheltuiala Antreprenorului.
Procedurile de testare vor fi conforme standardelor locale, internationale sau de producator dupa caz. Testele vor
include, dar nu se vor limita la:
Inspectia tuturor dispozitivelor, echipamentelor in vederea depistarii defectiunilor deteriorarilor poduse
in urma transportului sau instalarii defectuoase
Verifcarea continuitatii circuitelor electrice si a circuitelor de control conform schemei.
Verificarea sigurantelor pentru instalatii de curenti slabi conform instructiunilor producatorului.
Testarea si calibrarea relelor de putere de catre un electrician autorizat.
Verificarea rezistentei maxime de impamantare a prizei de pamant pentru acest tip de instalatii.
Teste de operare/functionale ale tututror echipamentelor
Testele vor fi facute pe parcursul finalizarii tronsoanelor, etapelor cat si la finalizarea intregului sistem.
Testele necesare vor fi facute in prezenta Inginerului conform programului de teste prezentat acestuia aprobat
Antreprenorul va pune la dispozitie, pe cheltuiala proprie, personal calificat, materiale necesare pentru efectuarea
tuturor testelor conform cerintelor.
Daca lucrarile executate conduc la rezultate ale testelor negative sau nu indeplinesc parametrii ceruti, asa cum este
mentionat in procesele verbale de testare, acesta este un motiv de a considera lucrarile nesatisfacatoare si este
subiectul neaprobarii/respingerii in intregime a acestor lucrari.
Neefectuarea testelor de catre Antreprenor va duce la considerarea lucrarilor ca nesatisfacatoare si este subiectul
neaprobarii/respingerii in intregime a acestor lucrari. Testele necesare pentru aceste lucrari vor fi facute de Inginer sau
de o companie agreata de Inginer, toate riscurile si cheltuielile implicate vor fi puse pe seama Antreprenorului.
Cheltuielile mai sus mentionate vor fi subiectul recuperarii, pe masura ce apar si vor/pot fi retinute Antreprenorului
conform conditiilor contractuale
Pag. 285/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
6.6.1 GENERALITATI
Instalatiile de utilizare gaze naturale sunt compuse dintr-un ansamblu de tevi, robineti si accesorii instalate, de la
bransament pana la capatul unde se evacueaza gazele arse.
Executarea lucrarilor de instalatii de gaze naturale se face numai pe baza de proiect de executie intocmit de un
proiectant autorizat in domeniu, avizat de Distrigaz , care trebuie sa cuprinda toate datele tehnice si economice
necesare realizare instalatiei.
Pag. 286/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
6.6.3.1 MATERIALE
Teava va avea certificat de calitate dat de producator.
Se interzice utilizarea tevilor din otel sudate longitudinal, realizate conform standardului 7656, in montaj ingropat.
Teava din otel folosita va fi conform STAS 404/1 87 cu grosimea peretelui impusa de art. 9 din I6/98 conform tabelului
urmator:
1 2 3
3/8/ 10 2.35
15 2.50
20 2.50
1 25 3.25
1 32 3.50
1 40 3.50
2 50 3.50
2 65 3.50
Inainte de punerea in opera trebuie verificate integritatea materialelor, a elementelor auxiliare si de imbinare.
Imbinarile demontabile ale conductelor din otel se executa cu:
fitinguri din fonta maleabila ;
flanse din otel asamblate cu suruburi ;
Inainte de punerea in opera trebuie verificate integritatea materialelor, a elementelor auxiliare si de imbinare.
Pentru reteaua exterioara , montata subteran se va utiliza PE 80 cu SDR 11.
Pag. 287/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
(7-10). Cele de diametre mari se pot livra si separate. Se livreaza pe paleti de lemn (europaleti), in rame de lemn bine
construite sau echivalente, fiind bine sprijinite ( ancorate) de acestea cu benzi (ambalaje) de strangere.
Executantul va asigura manipularea , transportul , depozitarea si conservarea produselor a.i, sa nu se produca
deteriorari ale acestora, in conformitate cu instructiunile impuse de producator.
Manipularea, transportul si depozitarea conductelor si fitingurilor din PE se fac in conformitate cu instructiunile impuse
de producator trebuie efectuate a.i. sa se evite actiunea directa a radiatiilor solare asupra acestora. Conductele si
fitingurile din PE se depoziteza in magazii inchise, bine aerisite sau in locuri acoperite si ferite de actiunea directa a
radiatiilor solare sau a intemperiilor.
Locul de depozitare va fi uscat, amplasat la cel putin 2 m distanta de orice sursa de caldura
Pag. 288/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Accesul aerului direct din exterior a fost prevazut in toate cazurile acolo unde V/Q are o valoare mai mica
de 30, unde V este volumul camerei (masurat in m3 ) si debitul nominal de gaz Q (masurat in m/h) pentru
aparatele instalate. In cazul prevederii de orificii catre camerele invecinate si sunt instalate mai multe
aparate ce utilizeaza gaze naturale aportul dintre volumele insumate ale camerelor si suma debitelor
aparatelor de consum trebuie sa fie mai mare sau egal cu 30.
In cazurile in care aceste conditii nu au fost indeplinite, au fost prevazute guri de aer in legatura directa cu exteriorul.
Pag. 289/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Montarea tevilor prin sudura se va executa doar de instalatori autorizati ISCIR. Se interzice racirea fortata a sudurilor.
Sudurile se vor executa, in general, cap la cap. Tevile sudate vor avea sudura vizibila dupa montare. Imbinarea tevilor
se va face in tronsoane cu lungime cat mai mare .
Se va asigura posibilitatea desfacerii instalatiilor interioare fara demontarea lor integrala, prin folosirea la la montaj a
mufelor stanga dreapta .
Sudurile se marcheaza conform reglementarilor in vigoare si a standardelor specifice (6726 ; 7084/4; 8183; 8299 ).
Tevile din otel se imbina astfel incat capetele sudurrilor eclicoidale sau logitudinale sa nu fie in prelungire ci decalate
alternativ. Decalajul este in functie de diametrul conductei si este cel putin 10 mm.
Imbinarile sudate la conducte din otel se executa :
din punct de vedere al realizarii :
- cap la cap ;
- cu manson: la traversari de obstacole , in interiorul tuburilor de protectie.
din punct de vedere al procedeului de sudura :
- cu flacara oxiacetilenica , pana la diametrul de 100 mm ;
- cu arc electric, pentru orice diametru.
Clasa de calitate a imbinarilor sudate se indica in proiectul de executie.
Controlul calitatii sudurilor se face vizual si prin metode nedistructive in conformitate cu prevederile standardelor 6606;
8539; 10138; SR ISO 3059, etc. si prescriptiile tehnice CR 4 , CR 20 si I 27 sau alte metode de control nedestructiv
legal aprobate.
Pag. 290/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 291/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 292/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 293/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Efectuarea receptiei tehnice si a punerii in functiune se confirma ae baza de documente incheiate conform anexelor nr.
2,3,4,5,6,7,8.1,8.2 d din Normele Tehnice pentru proiectare, executarea si exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze
naturale / 2004.
Pag. 294/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
In timpul executarii,testelor si probelor precum si utilizarii instalatiilor de utilizare gaze naturale se vor respecta masurile
de protectia muncii, PSI si cele specifice instalatiilor de acest tip, in conformitate cu:
Legea Protectiei Muncii
Norme de protectie a muncii
- Cap. VII unelte de mana
- Cap. VIII - echipament individual de protectie
- Cap. XVIII primul ajutor in caz de accidente
Norme unice de protectie a muncii in domeniul extraxtiei de petrol, gaze si distributia gazelor naturale MP
nr. 74/1982
- Cap 1/1 Prevederi generale
- Cap 9/1-2 - distributia gazelor naturale
Norme de protectie a muncii specifice activitatilor de distributie gaze naturale, ed. 1979
- Cap II B - instructiuni specifice de utilizare a instalatiilor de gaze
- Cap II.I - - instructiuni specifice de constructii+montaj a instalatiilorde gaze
Norma tehnica pentru proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale /2004 .
Antreprenorul va lua toate masurile organizationale necesare pentru a fi respectate prevederile reglementarilor in
vigoare,in cazul eventualelor efecte colaterale altor lucrari ce pot intervene pe parcursul executiei/utilizarii instalatiilor,
pentru prevenirea accidentelor/incendiilor.
Pag. 295/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 296/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 297/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
7 CONDUCTE
7.1 GENERALITATI
Materialele si produsele utilizate la executarea instalatiilor si conductelor vor avea caracteristici si tolerante conform
standardelor in vigoare sau altor prescriptii tehnice de calitate in domeniu si agrementate tehnic. Materialele si
produsele utilizate trebuie insotite de certificate de calitate, cu toate rezultatele verificarilor si incercarilor la care se
supun conform standardelor. In caz de neclaritati privind certificatele de atestare a calitatii, materialele nu se vor
receptiona decat dupa inlaturarea incertitudinii, prin probe suplimentare
Contractantul va include o copie a specificatiilor tehnice extrase din literatura tehnica a producatorului pentru toate
componentele instalatiilor tehnologice. Toate materialele si produsele vor fi fabricate de producatori care au certificate
de calitate conform ISO 9001.
Contractantul va furniza toate materialele necesare instalarii echipamentelor si finalizarii tuturor lucrarilor aferente
obiectivului de investitii , inclusiv materiale marunte sau nespecificate in mod special in documentatia de atribuire.
Dupa acordarea Contractului, Antreprenorul va depune, spre aprobare, Inginerului, o lista a furnizorilor si surselor de
materiale necesare pentru executarea lucrarilor. Numele unor furnizori si surse aditionale pot fi furnizate de Antreprenor
in timpul executarii contractului, dar nici un furnizor sau sursa nu vor fi schimbate fara aprobarea Inginerului.
Montarea conductelor la retele exterioare se face in principal pe urmatoarele faze si operatiuni
Faza premergatoare
- pregatirea traseului conductei (eliberarea terenului) si amenajarea acceselor de-a lungul traseului
pentru aprovizionarea si manipularea materialelor;
- marcarea traseului si fixarea de reperi in afara amprizei lucrarilor in vederea executiei lucrarilor la
cotele din proiect;
- receptia, sortarea si transportul tevilor si a celorlalte materiale legate de executia conductei;
Faza de executie
- Saparea transeelor;(ulterior desfacerii sistemului rutier si a trotuarelor)
Pag. 298/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 299/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
0 1 2
5 STAS 3300/2-85 Teren de fundare. Calculul terenului de fundare in cazul fundarii directe
6 STAS 2745-90 Teren de fundare. Urmarirea tasarilor constructiilor prin metode topografice
15 STAS 10101/0A-77 Actiuni in constructii. Clasificarea si gruparea actiunilor pt. constructii civile
si industriale
18 STAS 10101-2A1-87 Actiuni in constructii. Incarcari tehnologice din exploatare pentru constructii
civile, industriale si agrozootehnice
20 STAS 10107/0-90 Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton armat si beton
precomprimat.
21 STAS 10107/1-90 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Plansee din beton armat si
beton precomprimat. Prescriptii generale de proiectare
22 STAS 10107/2-92 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Plansee curente din placi si
Pag. 300/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
23 STAS 6657/2-89 Elemente prefabricate de beton, beton armat si beton precomprimat. Reguli
si metode de verificare a calitatii.
Pag. 301/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
conformitate
53 STAS 9556-87 Constructii industriale. Canale interioare, goluri de acces si goluri de montaj.
Dimensiuni
0 1 2
8 NE 013-2002 Cod de practica pt. execut.elementelor prefabricate din beton, beton armat si
beton precomprimat
Pag. 302/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
37 IM 007-1996 Norme specifice de protectia muncii, pt. lucrari de cofraje, schele, cintre si
Pag. 303/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
esafodaje in constructii
Pag. 304/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului sub talpa fundatiei, urmand ca inaintea betonarii sa se execute
sapatura pina la cota din proiect;
o necesitatea sprijinirii peretilor sapaturilor de fundatii se va stabili de catre executant, tinand seama de adancimea
sapaturii, natura, omogenitatea, stratificatia, coeziunea, gradul de fisurare si umiditatea terenului, regimul de
curgere a apelor subterane, conditile meteorologice si climatice din perioada de executie a lucrarilor de
terasamente, tehnologia de executie adoptata;
o in cazul in care in incinta se executa mai multe constructii apropiate cu adancimi de fundare diferite, se vor executa
sapaturile pentru obiectul cu cea mai mare adancime de fundare. Sapaturile nu vor afecta constructiile sau
instalatiile existente pe amplasament;
o sapaturile pentru fundatii de lungimi mari se vor organiza astfel incat, in orice faza a lucrului, fundul sapaturii sa fie
inclinat spre unul sau mai multe puncte, pentru asigurarea colectarii apelor in timpul executiei;
o se va avea in vedere ca lucrarile de epuismente sa nu produca modificari ale stabilitatii masivelor de pamant din
zona lor de influenta sau daune datorita afuierilor de sub instalatiile, constructiile si elementele de constructii
invecinate;
o nu se vor amplasa puturile de colectare, in vederea drenarii terenului, sub talpa fundatiei constructiilor sau a unor
masini grele sau instalatii grele;
o sapaturile ce se executa cu excavatoare nu trebuie sa depaseasca, in nici un caz, profilul proiectat al sapaturii. In
acest scop sapatura se va opri cu 20-30 cm deasupra cotei profilului sapaturii, diferenta executandu-se cu alte
utilaje mecanice de finisare (buldozere, gredere) sau manual;
o in cazul terenurilor sensibile la actiunea apei sapatura de fundatie se va opri la un nivel superior cotei prevazute in
proiect astfel:
- pentru nisipuri fine 0,20 0,30 m
- pentru pamanturi argiloase 0,15 0,25 m
- pentru pamanturi sensibile la umezire 0,40 0,50 m
Saparea si finisarea acestui strat se va face imediat inainte de inceperea executiei fundatiei;
o in cazul unei umeziri superficiale datorita precipitatiilor atmosferice, neprevazute, fundul gropii de fundatie trebuie
lasat sa se zvante inainte de inceperea lucrarilor de executare a fundatiei; iar daca umezirea este puternica se va
indeparta stratul de noroi;
o betonul in fundatie se va turna de regula imediat dupa atingerea cotei de fundare din proiect.
Pag. 305/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Adancimea sapaturii
Natura terenului pana la 3 m mai mare de 3 m
Tg = h/b Tg = h/b
nisip, pietris 1/1,25 1/1,50
nisip argilos 1/0,67 1/1
argila nisipoasa 1/0,67 1/0,75
argila 1/0,50 1/0,67
loess 1/0,50 1/0,75
Pag. 306/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
In cazul unui aflux important de apa in sapaturi executate in terenuri cu particule fine, antrenabile se va captusi putul de
colectare cu un filtru invers.
Evacuarea apelor din groapa de fundatie se face prin pompare directa.
La pregatirea lucrarilor de pompare a apei trebuie avute in vedere urmatoarele:
numarul si tipul de pompe intrebuintate pentru pompare se vor stabili functie de debitul apei de infiltratie,
adancimea gropii de fundatie si distanta la care trebuie pompata apa;
este de preferat utilizarea mai multor pompe cu debite mici in loc de una cu debit mare.
Pentru asigurarea evacuarii continue a apei din sapatura trebuie luate urmatoarele masuri:
statia de pompare trebuie prevazuta cu agregate de rezerva complet instalate, astfel incat sa poata fi puse in
functiune imediat ce un agregat s-ar defecta;
inaltimea coloanei de aspiratie sa nu fie mai mare de 6 m. In cazul in care groapa de fundatie este mai adanca
de 6 m, pompele trebuie fie coborate pe platforma de lucru, fie inlocuite cu pompe electrice submersibile
etajate, cu motorul capsulat, instalate sub apa.
Pag. 307/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
7.6 HIDROIZOLATII
Datorita prezentei apelor freatice la cote ridicate, se prevede impermeabilizarea pe intreaga suprafata exterioara a
constructiilor.
Toate hidroizolatiile exterioare se vor executa cu un sistem impermeabil, pe baza de ciment cu aditivi speciali si
agregate selectate, rezistent la presiune - contrapresiune si la agresivitatea sarurilor din sol si din apa freatica (2 straturi
de sistem impermeabil, pe baza de ciment cu aditivi speciali si agregate selectate, rezistent la presiune -
contrapresiune si la agresivitatea sarurilor din sol si din apa freatica) .
Pentru impermeabilizarea radierelor se prevede aplicarea sistemului descris mai sus pe stratul de beton de egalizare,
dupa intarirea acestuia si inainte de turnarea betonului armat din radiere.
La interior, se prevede impermeabilizarea peretilor si radierului cu mortare speciale pe baza de ciment cu aditivi,
rezistent la agresivitatea lichidului vehiculat si la presiune (2 straturi de sistem impermeabil, pe baza de ciment cu aditivi
speciali si agregate selectate, rezistent la presiune - contrapresiune si la agresivitatea apei uzate, impermeabil la apa,
aderenta la suprafata suport de min. 0,2 Mpa, granulatie maxim 0,7m).
Toate strapungerile in pereti se vor etansa cu un material izolant bicomponent polimerizat, elastic.
Sistemele de atestare a conformitatii materialelor sunt, conform anexa la Ordinul MTCT nr. 1558/2004, pentru:
cimenturi 1+
otel beton 1+
hidroizolatii 3
Pentru aplicarea hidroizolatiilor si etansarilor de rosturi se vor respecta prevederile normativului NP040-2002: Normativ
pentru proiectarea, executia si exploatarea hidroizolatiilor la cladiri.
Pag. 308/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
strat de baza
strat suplimentar, de la caz la caz
strat de protectie.
In functie de pozitia elementului de constructie care se hidroizoleaza fata de nivelul apei freatice, hidroizolatiile pot fi :
hidroizolatii impotriva umiditatii pamantului, care se aplica la culei si ziduri de sprijin, elemente ce vin in
contact cu apa mai mult timp;
hidroizolatii impotriva apelor fara presiune hidrostatica ce se aplica la suprastructura podetelor.
Stratul hidroizolant, in functie de materialul folosit si procedeul de aplicare, poate fi :
din materiale plastice sau bituminoase aplicate la rece care se recomanda la lucrari de arta executate la zi
si la lucrari unde se asigura o ventilatie corespunzatoare;
din materiale bituminoase aplicate la cald.
Stratul hidroizolant aplicat la rece sau la cald se poate executa in diverse variante si cu diferite materiale, respectandu-
se insa prevederile din STAS 5088-75.
Alegerea variantelor se va face la fiecare lucrare in parte, tinand seama de prevederile din STAS 5088-75 precum si de
conditiile locale de teren, conditiile de exploatare si de importanta lucrarii, adoptandu-se solutia optima din punct de
vedere tehnic si economic.
Materialele necesare pentru executia hidroizolatiilor sunt conform tabelului 1 din STAS 5088-75.
Varianta de alcatuire a hidroizolatiei se va alege conform tabelelelor 5...6 din STAS 5088-75.
In functie de varianta adoptata se vor respecta recomandarile de proiectare si pentru racordarea hidroizolatiilor la
marginile elementului de constructie ce se hidroizoleaza, cuprinse in STAS 5088-75, capitolul 3.
In cazul lucrarilor amplasate in medii agresive se vor lua masuri suplimentare conform standardelor si normativelor in
vigoare.
Se prevede impermeabilizarea pe intreaga suprafata exterioara atat a chesoanelor cat si a camerelor de vane, De
asemenea, se prevede si impermeabilizarea tronsonului III al chesonului, pe interior, pe peretele comun cu camera de
vane, pe o inaltime de cca. 2,00m.
La alegerea materialului pentru impermeabilizari se va urmari :
sa fie agrementat tehnic in Romania
sa fie impermeabil la apa
sa prezinte rezistenta la agresivitatea sarurilor din sol si apa freatica
sa aiba aderenta la suprafata suport de min. 0,2 MPa
granulatie maxim 0,7mm
Se vor respecta instructiunile de transport, depozitare, preparare , pregatire a suprafetei suport si de aplicare a
materialului ales de la furnizorul produsului.
Pentru etansarea rosturilor dintre piesele inglobate pentru trecerea conductelor si peretii de beton se prevede utilizarea
unui material izolant bicomponent polimerizat, elastic.
La alegerea materialului pentru etansari se va urmari :
sa fie agrementat tehnic in Romania
sa fie impermeabil la apa
sa aiba aderenta la suprafata suport de metal si beton de min. 0,2 MPa
sa aiba rezistenti la tractiune de min. 0,5 MPa
Pag. 309/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 310/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 311/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 312/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Daca fetele tubului nu au fost taiate rectangular trebuie reparate cu ajutorul unei pile si bavurile indepartate cu o
razatoare sau cu glaspapir.
Extremitatea tubului ce a fost taiat trebuie sanfrenata cu o pila, sau cu ajutorul unei scule speciale.
Asamblarea tuburilor din PVC, intre ele, sau intre tuburi si racorduri din PVC, se poate realiza prin lipire, cu ajutorul unui
adeziv sau prin inel de etanseitate.
Asamblarea prin lipire se utilizeaza curent la instalatiile din cladiri. La executia canalelor stradale se utilizeaza tuburi din
PVC, cu mufa, a caror imbinare se face prin inel de etansare.
Lipirea cu adeziv se face, la canalele subterane executate din PVC, numai pentru solidarizarea piesei de legatura tip
sa de tubul de canalizare pentru executia racordurilor.
Se recomanda executia racordurilor prin intermediul ramificatiilor.
In eventualitatea ca va fi necesara o refacere a unei mufe pe santier se aminteste ca reglementarile in vigoare permit
fasonarea acesteia in atelierul santierului (bineinteles, aceasta numai in cazul cand unitatea de executie nu dispune de
mansoane de racordare). Este interzisa lipirea a doua piese cap la cap.
Asamblarea prin lipire se efectueaza cu ajutorul unui adeziv avizat tehnic, care se bazeaza pe solventi PVC
(temperatura de utilizare normala este cuprinsa in ecartul - 5C la + 30 C).
Natura adezivului utilizat (foarte importanta functie de tipul de imbinare) realizeaza o veritabila sudura la rece prin
actiunea de interpenetrare superficiala a peretilor in prezenta si sub actiunea dizolvantului adezivului.
Pentru a realiza o buna lipire este indispensabil de a respecta, in ordine, operatiile de reperaj si depolarizare.
Reperajul se va face foarte atent in cazul solidarizarii piesei tip sa pentru executia racordurilor, avand in vedere faptul
ca o greseala nu se poate remedia usor.
Depolarizarea are rolul de a elimina luciul suprafetelor ce urmeaza sa fie imbinate pentru ca adezivul sa actioneze mai
repede si se realizeaza prin frecarea suprafetelor, ce urmeaza sa fie lipite, cu glaspapir sau panza de slefuit. Pentru
aceasta operatie nu se vor utiliza pilele sau panzele de bonfaier. Se freaca elementele ce urmeaza sa se imbine cu o
carpa cu decapant, recomandat de fabricantul tuburilor.
Cu ajutorul unei pensule, se aplica adezivul (fara a face exces, intr-un strat minim) pe suprafetele ce urmeaza sa fie
solidarizate prin lipire.Un exces de adeziv in interiorul mufei conduce la aglomerarea acestuia, ceea ce poate afecta
rezistenta tubului slabit de o degradare locala. Adezivul poate de asemenea, sa curga si in cazul diametrelor mici sa
reduca sectiunea de scurgere.
In general, adezivii ce sunt recomandati de producatorii de tuburi si piese speciale din PVC contin un solvent pe baza de
PVC. Se interzice diluarea si folosirea lui in continuare.
Cutiile de adeziv trebuie insotite de certificatul de calitate si de instructiuni de utilizare si pastrare. Adezivul se va pastra
la loc racoros si trebuie stiut ca este inflamabil. In acest sens se vor respecta normele de protectie a muncii si PSI, atat
la depozitare, cat si in timpul utilizarii. De asemenea, trebuie cunoscut ca vaporii adezivului sunt toxici si mai grei decat
aerul. Solutia de lipit in contact cu pielea produce eczeme, fapt care impune folosirea manusilor de cauciuc in timpul
utilizarii. Imediat dupa aplicarea adezivului se imbina cele doua elemente prin presare. Cu ajutorul unei carpe curate se
curata adezivul in exces de la exteriorul mufei. Se va respecta timpul de uscare indicat de catre furnizorul de adeziv.
In ceea ce priveste lipirea ce se executa pe elementele de la canalizare, destinata a transporta fluide sub presiune,
durata de uscare cuprinsa intre ultima lipire si punerea sub presiune este in general:
15 ore minim pentru presiunea de incercare de 15 bar;
24 ore minim pentru presiunea de incercare de 21 bar;
Daca, in urma unei reparatii sau modificari, conducta nu trebuie sa suporte decat presiunea de serviciu, se poate aplica,
pentru timpul de uscare, regula empirica urmatoare: 1 ora pentru 1 bar din presiunea de serviciu.
Pag. 313/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Asamblarea cu inel de etansare, utilizata in majoritatea cazurilor pentru conductele ingropate, cere urmatoarele
precautii:
verificarea sanfrenului la capatul drept al tubului, refacerea acestuia daca este cazul;
transpunerea cu un creion pe capatul drept al tubului a adancimii mufei;
se vor curata bine partile ce se vor asambla; se vor inlatura in special urmele de noroi, de pamant sau de
nisip;
se va asigura, in special, curatirea lacasului mufei si al inelului de etansare, chiar daca acesta este livrat in
mufa tubului;
se va verifica pozitia corecta a inelului in lacasul sau;
se va unge, cu un lubrifiant recomandat de fabricant, capatul drept al tubului si in special sanfrenul; (nu se
va utiliza decat lubrifiantul precizat de fabricant; alte produse pot conduce la riscul de a afecta inelul de
etansare din elastomar);
nu se lubrifiaza nici inelul de etansare, nici lacasul acestuia (in afara indicatiilor speciale ale fabricantului);
se imbina cele doua elemente pana la reperul trasat in prealabil pe capatul drept al tubului.
Pag. 314/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Operatia de taiere se face cu un polizor unghiular cu disc abraziv. Se va da atentie la trasarea tieturii pe exteriorul
tubului, iar operatorul va fi instruit s se protejeze impotriva nisipului din structura tubului din PAFSIN antrenat de discul
abraziv in timpul operatiunii de tiere.Sanfrenarea captului tiat al tubului se poate efectua folosind acelasi polizor tinut
intr-un anumit unghi. Se recomand viteza de 6.000 rot./minut.
Inainte de coborarea tuburilor in transee, inelul de cauciuc al racordului si captul drept trebuie s fie curtate. De
asemenea, tot inainte de coborarea in transee, se recomand s se asigure o adancitur de imbinare sau clopot pe
fundul transeei (in dreptul imbinrii) pentru a permite asamblarea corect si a asigura c greutatea tubului s nu fie
suportat numai de imbinare.
Imbinarea cu muf de PAFSIN solicit presiuni mari de contact asupra inelului de elastomer astfel c, de regul, este
necesar asistent mecanic la imbinarea tuburilor.
Dac la capatul liber se afla un racord, trebuie s se plaseze un suport, astfel incat, forta de imbinare s se aplice
asupra captului drept fr s se deplaseze racordul
Inainte de efectuarea imbinrii propriu zise, inelul de etansare al racordului si capatul drept pereche trebuie s fie unse
generos cu past de imbinare precizat de productorul materialelor din PAFSIN. Ungerea se va face chiar inainte de
imbinare pentru a nu se usca pasta lubrifiant. Cantitatea de lubrifiant necesar/ numr de tuburi pentru un litru de
lubrifiant.
Coborarea tuburilor in transee se face cu o macara. Tubul va fi prins in zona centrului de greutate cu o ching de
material textil sau sintetic, rezistent la greutatea tubului si care nu deterioreaz peretii acestuia.
Pag. 315/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Fonta Ductila 20 45 25
In terenuri sensibile la inmuiere se vor folosi numai in cazurile si conditiile de executie precizate in "Normativul pentru
proiectarea si executarea constructiilor fundate pe terenuri slabe" indicativ P 7.
Pag. 316/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Domeniul de utilizare a tuburilor si racordurilor din fonta ductila este foarte larg si se refera la pozare ingropata,
traversari de poduri, pozare aeriana, in galerie, in tunel sau in panta. In functie de metoda de imbinare, se acopera
intreaga gama de utilizare a tuburilor si racordurilor din fonta ductila:
conductele cu imbinari automate se preteaza cel mai bine la pozare ingropata, in panza freatica sau la
presiuni puternice;
in conditii de restrictii generate de aglomerari sau in terenuri cu coeziune mica se monteaza cu succes
conductele cu imbinari zavorate;
imbinarile mecanice asigura montarea racordurilor cu mare usurinta, ca si imbinarea tuburilor in subsoluri
aglomerate si in galerii;
tuburile imbinate cu flanse isi gasesc intrebuintarea la statii de pompare, camere de vane a rezervoarelor,
pasaje aeriene, galerii tehnice, rezervoare;
se recomanda protejarea tuburilor, racordurilor si imbinarilor cu mansoane din polietilena cand acestea
sunt utilizate in soluri cu rezistivitate mica, in zone traversate de curenti vagabonzi, in soluri cu continut
ridicat de sulfati sau cloruri sau care prezinta o activitate bacteriana.
60 la 300 50
350 la 600 40
700 la 1000 32
1100 la 2000 25
Pag. 317/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Tip de imbinare
Imbinarile cu mufa sunt de tip automat. Materialul utilizat pentru inelele de imbinare este elastomer EPDM sau
echivalent in conformitate cu standardul international ISO 4633.
Conditiile cele mai potrivite pentru depozitarea elastomerilor vulcanizati sunt stabilite prin standardul international ISO
2230.
Grosimea peretilor tuburilor
Grosimea tuburilor este in general de clasa K9 in concordanta cu standardul international ISO 2531
Protectii
Izolatia interioara
Tuburile sunt izolate in interior cu mortar de ciment in conformitate cu standardul international ISO 4179.
Cimentul este un ciment produs in furnal inalt sau echivalent. Grosimile mortarului de ciment sunt definite in tabelul care
urmeaza:
Grosimi (mm)
DN Valoare minima intr-
Normala Valoare medie minimala
un punct
Izolatia exterioara
Tuburile sunt. izolate la exterior cu zinc metalic in conformitate cu standardul international ISO 8179; cantitatea de zinc
depusa nu este mai mica de 130 g/m2. Dupa zincare, tuburile sunt acoperite cu un strat de vopsea bituminoasa;
grosimea medie a stratului bituminos nu este mai mica de 70 microni in conformitate cu standardul international ISO
8170.
Tuburi cu flanse
Fabricarea tuburilor
Tuburile din fonta ductila sunt centrifugate si au flanse sudate, in conformitate cu standardul international ISO 2531-
1991.
Imbinare cu flanse
Garnitura imbinarii cu flanse are o grosime minima de 3 mm si la nevoie este armata (intarita).
Materialul utilizat pentru garniturile de imbinare cu flanse este un elastormer EPDM sau echivalent, in conformitate cu
standardul international ISO 4633-1983.
Pag. 318/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Conditiile cele mai potrivite pentru depozitarea elastomerilor vulcanizati sunt stabilite prin standardul international ISO
2230.
Grosimea tuburilor
Grosimea tuburilor este in conformitate cu standardul international ISO 2531 clasa K9.
Protectii
Protectiile sunt aceleasi ca cele definite pentru tuburile cu mufa
Conducte din beton ce se vor utiliza la executia canalului cu metoda Pipe Jacking
Specificatiile generale ale tuburilor de beton armat care se vor utiliza:
Tehnologia de fabricare: cofrare umeda in cofraj vertical din tabla de otel;
Diametrul tubului: Dn 120 cm, cu diametrul exterior al tubului 149 cm
Lungimea unui tub: L = 3.0 m;
Imbinare intre tuburi: cu cep si buza;
Capatul tubului: contine integrat inel de otel (ST 37.2, sau Fe 360) ancorat in beton si etansare contra
scurgerilor de apa;
Inel de transfer presiune: placa aglomerat de lemn, 25 mm grosime;
Etansare: in forma de pana glisanta (DIN EN 681-1);
Sistem de instalare: 2 ancore rotunde;
Sistem lubrifiere: inel de lubrifiere cu conexiune 1";
10
Calitatea betonului C 40/50; P 12
Clasa de expunere: XA 1;
Armatura utilizata: BST 500/500;
Acoperirea de pamant: 3.0 - 6.0 m;
Tipul de teren: nisipuri mijlocii si mari, slab coezive, gamma = 17,5 19,8 kN/m3, =28o;
Confectii metalice
Gratarele dese si vanele de perete (stavilele) se vor executa uzinat, si vor avea urmatoarele caracteristici:
Material: otel inox
Elemente de fixare: otel inox, cf. DIN 267
Etansare tip UPAT pentru stavile
Fabricatie cf. ISO 9001
Probe de etanseitate cf. ISO 5208-2, DIN 3230 partea 5 pentru stavile
Conditii de garantie: 12/18 luni de la punerea in functiune/ livrare
Asistenta tehnica: la montaj, in garantie si dupa garantie
Pentru actionarea armaturilor amplasate la nivel inalt, sunt prevazute platforme realizate din confectii metalice,
folosindu-se profile laminate si tabla.
Platformele se vor suda, grundui si vopsi in aceleasi conditii ca suporturile.
Pag. 319/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Suduri
Sudurile se vor efectua de sudori autorizati, in conformitate cu prevederile PTCR 9 - colectia ISCIR, marcand pe pies
cu poansonul celui ce a efectuat sudura.
Se vor folosi electrozi adecvati materialului pieselor ce trebuiesc sudate, pentru care Antreprenorul va emite certificat de
calitate. Materialele de adaos vor corespunde prevederilor SR EN 12070:2001, cu referire la verificarea calitatii,
marcarea si livrarea lor.
Toate sudurile vor trebui ptrunse pe intreaga sectiune sudat, aspectul lor fiind conform cu CTE - RG.
Se va acorda o grij deosebit alinierii corecte a pieselor ce trebuiesc sudate si a perpendicularittii flanselor pe
conduct.
Personalul care execut operatia de control nedistructiv al sudurilor, trebuie s fie autorizat in conformitate cu PTCR II.
Verificarea sudurilor se va face prin metode nedistructive in volum de 100% si va pune in evident starea suprafetelor
sudurilor si a zonelor adiacente, forma si dimensiunile cordonului de sudur si defectele de suprafat, conform tabel 1 si
2, Instructiunile I 27 - 82. Verificarea defectelor interioare se va face prin metoda radiatiilor penetrante.
Rezultatele controlului vor fi consemnate in buletine de examinare si vor fi prezentate la receptii ale lucrrilor.
Depozitarea electrozilor se va face in locuri uscate, ferite de intemperii, fiind interzis sudarea cu electrozi umezi.
Defectele cordoanelor de sudur depistate la controlul vizual, vor fi indeprtate cu mijloace mecanice pan la materialul
sntos, dup care vor fi resudate.
Modul si conditiile de reparare, vor fi stabilite prin tehnologia de sudare omologat. Sudurile de reparatii vor fi executate
prin aceleasi procedee care au fost folosite la realizarea sudurilor initiale.
Portiunile din imbinrile sudate care au fost reparate, vor fi verificate dup remediere ca si sudurile initiale.
Flanse si garnituri
Flansele se vor procura gata uzinate in conformitate cu prevederile privind presiunea nominal (cu suprafata de
etansare plana cu umar conform SR ISO 7005-1)
Nu se admit flanse cu alte caracteristici sau a cror suprafat de etansare prezint abateri de executie mari.
Garniturile necesare la imbinrile cu flanse pot fi din marsit sau cauciuc.
Pentru dimensiuni de legatura intre flanse si intre flanse si armaturi, pompe, compensatori, se va respecta standardul
DIN 2501
Montajul instalatiilor
Inainte de montaj, se va efectua identificarea pieselor metalice aferente fiecrei instalatii.
Piesele metalice executate vor fi manipulate cu grij evitandu-se lovirea sau deformarea lor, nefiind admis montarea in
instalatie a pieselor deformate.
Inainte de montarea in instalatie a armturilor (indiferent de tipul lor), vor trebui incercate la banc, pentru verificarea
functionrii normale (etansare perfect, inchidere-deschidere complet a clapei sau a sectorului, manevra usoar fr
blocari, etc.).
Toate imbinrile in flanse vor trebui s fie lipsite de eforturi.
Eventualele corecturi ale ansamblului unei linii hidraulice, datorate tolerantelor de executie, se vor face cu inele de reglaj
special confectioate.
Nu se admite folosirea a dou garnituri la o imbinare.
Pag. 320/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Vopsitorii
In vederea vopsirii instalatiei hidraulice, fiecare pies va fi controlata si prelucrata pentru indeprtarea total a ruginii,
exfolierilor si a altor depuneri pe conduct.
Se vor indeprta, cu solventi adecvati, toate petele de uleiuri si grsimi, dup care se vor lsa s se usuce,
Se va aplica stratul de grund, cu pensula sau pistolul de vopsit, in grosime de minimum 20 microni, avand in vedere
realizarea unei pelicule uniforme.Peste stratul de grund se va aplica vopsea perclorvinilic in dou straturi.
Instalatiile se vor vopsi in culori diferite in functie de tipul circuitului. Culorile se vor stabili prin proiectul de executie.
Fiecare circuit va fi marcat cu sgeat, indicand directia normal de curgere a fluidului.
Izolatiile se execut conform tehnologiei si cu materialele prevzute in STAS 7335/3 .
Aplicarea invelisului izolator se face imediat pe grundul uscat. Nu se admite aplicarea stratului urmtor in cazul cand
stratul anterior este umed (din cauza precipitatiilor sau a unei uscri insuficiente).
Tehnologia aplicrii izolatiei este valabil pentru temperaturi ambiante de peste 0 C. Izolarea conductei in aer liber la
temperaturi sub 0 C nu se admite.
Montajul armaturilor
Inainte de montaj se va verifica dac armtura sau echipamentul auxiliar corespunde cu cele mentionate in
documentele insotitoare ( tip, model, varianta de constructie, caracteristici dimensionale, diametru, presiune, etc.).
Se va verifica dac produsul nu a suferit deteriorri ca urmare a transportului, depozitrii, sau unei manipulri
necorespunztoare.
Se va verifica alinierea tronsoanelor de conduct, paralelismul suprafetelor de etansare ale flanselor si corespondenta
gurilor de trecere a elementelor de asamblare (suruburi, prezoane ), atat ca dimensiuni cat si ca pozitie.
Se va asigura curtenia general a circuitului de lucru. Curtirea neglijent a retelei de conducte de blocuri de sudur,
sarme, capete de tevi, cuie, bucti de lemn, etc., lsate in conducte, poate conduce la blocarea robinetului, determinand
reparatii voluminoase si inutile.
Se verific functionarea in gol a robinetului prin efectuarea unor manevre de inchidere-deschidere.
La montajul robinetelor pe o conduct tehnologic se va evita ca robinetul s constituie punct de sprijin pentru conduct
sau s fie solicitat la elementele de conduct. n mod normal, robinetul trebuie s fie sustinut de conduct.
Suruburile si prezoanele imbinrilor cu flanse ale armturilor vor fi astfel stranse incat:
s se realizeze eforturi uniforme in fiecare surub sau prezon. Se recomand utilizarea unor chei
dinamometrice;
s asigure etanseitatea imbinrii;
s nu genereze eforturi excesive in ansamblul imbinrii datorit neparalelismului contraflanselor, sau a
altor cauze.
La robinete de retinere cu clap, inainte de montaj se va controla dac miscarea clapetei nu este impiedicat. Se va
verifica dac exist corespondent intre miscarea clapetei si pozitia indicatorului de curs.
La montarea robinetelor de retinere cu clap se va acorda o deosebit atentie montrii corecte in raport cu sensul de
scurgere. Sgeata marcat pe robinet corespunde sensului de curgere al apei pe conducta tehnologic.
Pag. 321/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
o pregatirea traseului conductei (eliberarea terenului) si amenajarea acceselor de-a lungul traseului pentru
aprovizionarea si manipularea materialelor;
o marcarea traseului si fixarea de reperi in afara amprizei lucrarilor in vederea executiei lucrarilor la cotele
din proiect;
o receptia, sortarea si transportul tevilor si a celorlalte materiale legate de executia conductei;
Faza de executie
o Saparea transeelor;(ulterior desfacerii sistemului rutier si a trotuarelor)
o Lansarea tuburilor sau conductelor;
o Imbinarea tuburilor sau a tronsoanelor de conducta;
o Umplerea partiala a transeii;
o Montarea armaturilor, pieselor speciale, a gurilor de scurgere si executia caminelor si a racordurilor
Faza de probe si punere in functiune
o Inlaturarea defectiunilor ;
o Executarea umpluturilor si refacerea terenului (conform destinatiei sale initiale);
o Legarea tronsoanelor;
o Verificarea si Proba generala a conductei si completarea umpluturilor;
o Spalarea generala a conductei;
o Punerea in functiune la presiunea de regim si verificarea capacitatii de transport.
o Readucerea terenului la situatia initiala si refacerea carosabilului si a trotuarelor
Pe toata durata executiei lucrarilor, constructorul va monta indicatoare pentru dirijarea circulatiei, parapeti de-a lungul
transeei, podete pietonale. Pe timpul noptii, zona de lucru va fi semnalizata luminos
Antreprenorul va materializa pe teren traseul conductei, conform planselor din proiect, marcand punctele caracteristice
(varful de unghi, cmine, etc.), prin borne sau trusi. In cazul in care elementele de trasare din proiect sunt insuficiente,
sau apar neconcordante intre situatia din teren si proiect, se vor solicita clarificri din partea Proiectantului.
De-a lungul aliniamentelor se vor bate trusi din 50 in 50 m., de o parte si de alta a traseului, la o distant suficient
pentru a rmane nedeplasati in timpul lucrrilor, pentru materializarea permanent a axului conductei in timpul executiei.
Determinarea adancimii spturii se va face cu aparate topografice sau cu rigle de nivel si cruci de vizare, pentru a
asigura cotele din proiect si pante continue. Avand in vedere c realizarea pantelor de pozare ale canalului are o
important deosebit in asigurarea functionalittii acestuia, se va da o atentie sporit trasrii si stabilirii cotelor de nivel
de referint.
Acolo unde o conducta noua se intersecteaza cu una existenta, Antreprenorul va localiza conducta existenta inainte de
excavare si inainte de materializarea traseului si radierului noii conducte.
Antreprenorul va folosi un detector electromagnetic sau alt echipament similar pentru a determina exact pozitia
conductelor existente. Antreprenorul va sapa un sant de sondaj pentru a determina pozitia conductei existente.
Antreprenorul va masura cota radierului conductei existente si diametrul ei exterior si va solicita asistenta tehnica din
partea detinatorului.
Pentru traseele de conducte sub drumuri si trotuare, Antreprenorul va programa lucrarile astfel incat sa reduca la
minimum intreruperile traficului rutier.
La executia retelei de canalizare, distantele minime intre conductele de canalizare si alte retele edilitare vor fi conform
prevederilor SR 8591 : 1997
Executia sapaturilor
Pag. 322/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Executia spturii se va incepe numai dup completa organizare a santierului si aprovizionarea cu tevi si alte materiale
necesare, astfel incat santurile s rman deschise numai timpul strict necesar.
Sapaturile se execut in transee deschise, taluzrile verticale se vor sprijini.
Sapatura se va executa la cote corespunztoare, astfel incat s se asigure adancimile pentru realizarea paturilor de
pozare ale canalului respectiv.
Santurile sapaturilor vor fi imprejmuite cu panouri de protectie,iar din loc in loc se vor prevedea podete metalice pentru
asigurarea accesului pietonal (dup caz).
Dup executarea spturilor la cotele din proiect, fundul santului trebuie s fie neted, fr pietre si rdcini, se
realizeaz patul de pozare pentru canal din nisip, granulatie 1 7 mm, compactat cu mijloace manuale sau mecanice
(grad compactare 90%). Grosimea stratului de nisip este de minim 10 cm sub generatoarea inferioara. Langa si
deasupra conductei se pune un strat de nisip de 30 cm grosime. Zona de acoperire se va face in straturi de 10 cm, care
vor fi compactate, astfel ca densitatea umpluturii sa fie de min. 95% din densitatea maxima uscata
Deoarece rezistenta conductei de canalizare montate subteran, precum si deformatia este influentat de felul in care
sunt ingropate, se recomand ca unghiul de ingropare s fie intre 90 si 180. Cantitatea de nisip necesar realizrii
patului de pozare este prevzut pentru un unghi de ingropare de 120.In dreptul imbinarii tronsoanelor care se execut
in sant, se vor executa largiri si adanciri locale ale transeii, care s permit executarea operatiilor.
Se prevad camine de vizitare din beton STAS 2448 - 82, sau prefabricate din PAFSIN la schimbarea pantei, diametrului
sau directiei sau la o distanta maxima prevazuta in STAS 3051/90 pentru fiecare amplasament.
Antreprenorul va fi raspunzator de lucrarile de excavare in teren nesigur, siguranta excavatiilor si a structurilor
adiacente, alunecarile, caderile, epuismentele si excavatiile in exces, epuismentele
Latimea transeii va fi astfel incat intre peretele exterior al conductei si marginea sapaturii distanta sa nu fie mai mare
decat (valorile includ si distantele necesare pentru sprijiniri
200 300
Daca aceste instalatii sunt avariate in cursul lucrarilor, Antreprenorul va fi responsabil de aranjamentele pentru reparatii.
Antreprenorul va suporta toate costurile pentru reparatii, fie prin asigurare, fie din fondurile proprii.
Montajul conductelor
Punerea in opera se va realiza conform instructiunilor de utilizare ale Producatorului/Furnizorului.
Antreprenorul se va asigura ca personalul sau care realizeaza imbinarea conductelor a fost specializat corespunzator.
Costul pentru achizitia si intretinerea echipamentului specializat sau pentru specializarea personalului care revine
Antreprenorului va fi considerat ca fiind inclus in Pretul Contractului.
Inainte de folosire, tuburile, racordurile si piesele vor fi verificate vizual si dimensional, astfel:
La examinarea cu ochiul liber, tuburile trebuie s fie liniare; culoarea s fie uniform, suprafetele interioar
si exterioar s fie netede, fr fisuri, arsuri cu cojeli.
Nu se admit goluri de aer, incluziuni si arsuri in sectiunea transversal a tuburilor.
Pag. 323/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Suprafata interioar si exterioar a racordurilor si pieselor din PE trebuie s fie neted, fr denivelri, arsuri, zgarieturi,
incluziuni, cojeli, iar capsulele de protectie ale bornelor electrice ale mansoanelor si colierelor de priz trebuie sa fie
intacte.
Abaterile geometrice ale tuburilor, racordurilor si pieselor de legatura, la msurarea cu sublerul trebuie s se inscrie in
standardele romanesti sau in avizul de agrementare.
La executia conductelor din PEID, tuburile pot sa fie imbinate dupa cum urmeaza:
cu mansoane si inele de etansare (numai pan la dimensiunea maxim de 630 mm);
cu muf aplicat si inel de etansare (numai pan la dimensiunea maxim de 630 mm);
cu flanse;
cu sudura.
Sistem de asamblare cu flanse nu se va folosi decat in cazuri exceptionale. Se pot utiliza tuburi cu flanse prefabricate in
uzina sau flanse sudate pe santier. Flansele se fabric in toat gama de dimensiuni pana la 1200 mm.
Se vor respecta cu strictete: alinierea tuburilor, strangerea buloanelor in cruce si utilizarea unei garnituri care s nu fie
afectat de calitatea apelor de canalizare.
Asamblarea tuburilor pentru realizarea conductelor din PEID se face in principal prin sudura cap la cap.
Pentru realizarea sudurii operatiile sunt:
pregatirea elementelor (tuburi, piese de racord);
tuburile si elementele de racord ce urmeaz a fi sudate trebuie s fie perfect coaxiale in aparatul de
sudur;
se vor lua masuri adecvate pentru ca elementele sa fie sudate, sa aiba o mobilitate in sens longitudinal. In
acest sens se pot utiliza role de ghidaj sau dispozitive de suspendare;
tuburile si piesele de racord trebuie fixate astfel incat s coincid suprafetele ce se sudeaza;
extremittile tuburilor si ale elementelor de racord ce se sudeaz trebuie rabotate cu putin timp inainte de a
fi sudate cu ajutorul unei masini de rectificat suprafete, astfel ca ele s fie perfect paralele. Ecartul de
paralelism in timpul preinclzirii nu trebuie in nici un loc s depseasc 0.5 mm;
se va controla dezaxarea extremittilor tuburilor care la exterior nu trebuie s depseasc 1/10 din
grosimea peretilor tuburilor;
dup utilizarea masinii de rectificat, suprafetele se vor curata de eventualele resturi de material cazute;
suprafetele ce se sudeaza trebuie perfect curatate (fara praf, grasime sau resturi de la taieturi);
spalarea suprafetelor ce se sudeaza trebuie facuta cu putin timp inainte de a fi sudate.
In procedeul de sudare cap la cap cu termoelement (disc sau oglinda), piesele de asamblat (tub/tub, tub/fiting sau
fiting/fiting) sunt incalzite in zona de sudat la temperatura de sudura, apoi sudate impreuna prin aplicarea presiunii fara
aport suplimentar de material. Rezulta o imbinare omogena. Realizarea sudurilor cap la cap cu termoelement nu trebuie
sa se faca decat prin utilizarea aparatelor de sudura care permit controlul valorii presiunii aplicate si de regula, al
temperaturii.
Indicele de fluiditate a racordurilor cu capete drepte pentru sudura in PE se situeaza in gama 0,7 si 1,3g/10min. Ele pot
fi sudate cu tuburi din PE al caror indice de fluiditate MFI este cuprins intre 0,4 si 1,3g/10min.
In zona imbinarii, grosimea peretelui tubului de racordat trebuie sa corespunda celei a racordului de sudat cap la
cap.Suprafetele de incalzire ale termoelementului trebuie sa fie plane si paralele. Repartitia temperaturii pe suprafata
utila nu trebuie sa prezinte depasiri superioare la 10 0C.
Locul de munca trebuie sa fie protejat impotriva efectelor defavorabile ale intemperiilor, cum sunt ploaia, zapada sau
vantul. In caz de temperaturi mai mici de +5gr.C si mai mari de 40gr.C, este necesar sa se ia masuri corespunzatoare
pentru protejarea locului de munca ,in scopul obtinerii unei temperaturi care sa permita asigurarea unei executii
Pag. 324/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
impecabile a sudurilor si a unor conditii normale de munca. In caz de expunere la razele solare, protectia locului unde se
efectueaza sudura se va realiza printr-o prelata care permite sa se obtina o temperatura uniforma pe tot conturul tubului.
In masura in care este posibil, extremitatile opuse ale tuburilor de sudat trebuie sa fie obturate pentru a reduce cat mai
mult posibil racirea suprafetelor sudurii prin efectul vantului.
Temperatura de sudura trebuie sa fie cuprinsa intre 200 si 220 0C. Trebuie sa se controleze , de asemenea , din cand in
cand , temperatura de sudare , in timpul executiei lucrarilor de sudura . In special efectul vantului poate provoca
modificari usoare ale temperaturii termoelementului.
Suprafata termoelementului trebuie sa fie protejata impotriva murdariei.Inainte de a incepe fiecare sudura, se curata
cele doua parti ale termoelementului cu ajutorul unei hartii uscate si nefibroase. In timpul intreruperilor sudurii ,
termoelementul se pastreaza astfel incat sa fie protejat impotriva efectelor vantului , murdaririi si deteriorarilor.
Piesele stranse in dispozitivul de sudura sunt pregatite simultan prin indedartarea aschiilor cu ajutorul rabotezei
destinate acestui scop. Grosimea aschiilor trebuie sa fie < 0,2mm. Aceasta pregatire este suficienta atunci cand cele
doua piese de sudat nu mai prezinta parti nerazuite. Acesta este, in mod normal, cazul atunci cand nu se mai desprind
aschii de pe suprafetele pregatite. In orice caz se evita atingerea cu mainile a suprafetelor de sudat. In caz contrar,se
procedeaza la o curatire cu hartie absorbanta imbibata cu solvent. Dupa pregatire, cele doua piese se apropie pana
cand ajung in contact. Spatiul dintre piese nu trebuie sa depaseasca in nici un punct 0,5mm.
Se controleaza in acelasi timp alinierea celor doua piese. Un eventual decalaj al suprafetelor exterioare nu trebuie sa
depaseasca 10% din grosimea peretelui. In caz contrar, trebuie gasita o pozitie mai buna de strangere, de exemplu prin
rotirea tubului.
Inainte de racirea completa a sudurii, elementele ce se imbina nu trebuie supuse la nici un fel de solicitare. Nu se
admite in nici un caz folosirea agentilor de racire in timpul racirii. Piesele de sudat trebuie sa fie mentinute in dispozitivul
de sudare sub presiunea de imbinare pana la incheierea timpului de racire
Se recomanda ca tuburile sa fie depozitate de-a lungul traseului iar, sapatura sa se execute coordonat cu montarea
tuburilor. In general, tuburile se livreaz cu racordurile corespunztoare, astfel incat conductele constituie efectiv un
sistem de conducte cu capt drept si muf.Sunt necesare pe santier racorduri suplimentare pentru conducte tiate si
pentru imbinarea pieselor speciale.
Dac tuburile sunt ovalizate vizibil datorit sarcinilor rezultate din ambalare si depozitare, se las in conditii lipsite de
astfel de sarcini minim 24 ore inainte de instalare.Inainte de coborarea tubului in transee in timpul instalrii, se va
asigura o groap de imbinare sau clopot in dreptul racordrii.
Garnitura (inelul) de cauciuc a racordului si captul drept de imbinat trebuie s fie curtate si unse cu lubrifiant inainte
de efectuarea imbinrii, astfel incat s nu se usuce.
Cantitatea de lubrifiant care se livreaz in mod normal la comand este indicat in tabelul urmtor:
200 42 900 9
250 33 1000 8
300 28 1200 7
350 24 1400 6
400 21 1600 5
500 17 1800 4
600 14 2000 4
700 12 2200 3,5
800 11 2400 3,5
Pag. 325/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Deoarece racordurile sunt de obicei gata montate la unul din capetele tubului, adeseori cel mai convenabil este s se
aseze captul drept deasupra gropii clopot, creandu-se astfel spatiul necesar pentru aplicarea fortei de imbinare.
Imbinarile trebuie efectuate cu conductele aliniate inainte de a face orice incercare de a trage curba.
Imbinarile tuburilor PAFSIN Dn 500 mm permit o deviere de 30, pentru raza de 115 m si o deviere la lungimea de 6m,
de 314 mm.Pentru reducerea razei de curbur se pot folosi tronsoane scurte de tub.Conductele din PAFSIN contin nisip
cuartos (silice). De aceea, este obligatoriu s se ia msuri impotriva expunerii la praf atunci cand se taie, se slefuieste
sau se prelucreaz materialul.
Umplerea transeei
Dupa realizarea stratului de acoperire si realizarea probei de presiune se va trece la umplerea generala a transeii, care
se va face cu materialul excavat. Umpluturile se vor realiza in straturi de 20-30 cm, ce pot fi compactate si mecanic.
Acoperirea conductelor de PAFSIN, din incinta statiei de epurare, unde nu este necesara refacerea drumurilor si
trotuarelor, se realizeaza in 2 straturi:
stratul inferior, cu inaltimea de 37 cm, denumit zona primara care urmeaza sa fie realizat cu materialul
excavat din transee, care nu trebuie sa contina particule cu dimensiuni mai mari de 25 mm. Acest strat va
fi compactat pana la realizarea unei densitati Proctor standard functie de natura umpluturii;
E
Descrierea materialului pentru Densitate Proctor
(modul elasticitate)
umplutura Standard
N/mm2
Pag. 326/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
E
Descrierea materialului pentru Densitate Proctor
(modul elasticitate)
umplutura Standard
N/mm2
0.06 mm
Nisip, max.5% mat. fine mai mici de
95% 4
0.06 mm
Soluri amestecate, 90% 3
max.40% mat. fine 90% 2
mat. fine >40% 80% 1
Spalarea conductelor
Splarea conductei se va face pe tronsoane, cu un debit care s asigure o vitez de min. 1,5 m/s, si nu mai mic decat
viteza de curgere in regim de functionare.
Durata splrii va fi stabilit astfel incat volumul de ap folosit s fie cel putin dublul volumului conductei care urmeaz a
fi splate sau minimum 10 minute.
Pag. 327/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
o montarea plcii suport din beton armat Bc.20 (vezi anexele A3 sau A4 din STAS 2448-82) si monolitizarea
acesteia de corpul cminului (cos acces) cu mortar;
o pozarea ramei si a capacului (conform STAS 2308-82), care va fi de tipul IV, cu balama antifurt, carosabile si
monolitizarea ramei cu mortar;
o montarea scrilor de acces in cmin, executate din otel beton 20 mm, prima treapt urmand a fi fixat la
max.50 cm distant de capac, iar ultima la max. 30 cm distant fat de bancheta de lucru;
o curtirea rigolei din cmin de eventualele materiale czute in timpul executiei cminului si sclivisirea acesteia
cu mortar de ciment;
o verificarea calittii cminelor de vizitare si proba de etanseitate se va face concomitent cu verificarea si
probarea tronsoanelor de canal realizate, tinand cont de exploatarea acestora;
o camerele de intersectie si caminele atipice (neprevazute in STAS 2448-82) se vor executa conform detaliilor de
executie; ordinea de executie si montare a elementelor este similara celor aratate mai sus.
Pentru caminele realizate din alte materiale decat beton, se vor respecta prescriptiile tehnice ale producatorilor
respectivi.
Caminele prefabricate vor respecta normele de fabricatie conform SR EN 1917 / 2003.
7.11 PROBE
Pag. 328/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pentru aceste incercri presiunea initial trebuie s fie de 1,5 ori presiunea de serviciu, cu reajustarea valorii dup
fiecare or, de 3 sau 4 ori, fr decomprimare (dup prima or cderea de presiune poate atinge 2-3 bar).
Proba propriu-zis se face dup stabilizarea presiunii, respectiv la o valoare de 1,5 ori presiunea de serviciu in punctul
cel mai coborat al retelei.
Aceast presiune se mentine pe o durat de 30 minute, fr ca reducerea de presiune s coboare sub 0,2 bar.
In timpul ridicrii si msurrii presiunii se impune ca tronsonul aflat in probe s fie izolat prin inchiderea vanei de
alimentare.
Succesiunea operatiilor este:
Se instaleaza agregatele de pompare a apei in capatul conductei amplasat mai jos pe verticala;
La instalarea agregatelor de pompare se va avea in vedere ca sa fie refolosita apa la tronsonul urmator;
Se monteaza vanele de golire si robinetele de aerisire ca si aparatele de masura a presiunii (manometru);
Se deschid ventilele de dezaerisire;
Toate mansoanele si imbinarile prin sudura cap la cap se curata de pamant in exterior, pentru a se putea
observa cu usurinta eventualele scurgeri de apa;
Se umple conducta cu apa, se inchid robinetele de dezaerisire si se continua pomparea pana la realizarea
presiunii de incercare;
Se noteaza presiunea din 10 in 10 minute si se noteaza caderile bruste de presiune;
Incercarea se considera reusita daca, dupa trecerea intervalului de 30 minute de la realizarea presiunii de
incercare, scaderea presiunii in tronsonul incercat nu depaseste 0,2 bar si nu apar pierderi vizibile;
In perioadele reci (sub 0C), dupa efectuarea probei, golirea se face imediat;
Rezultatele probelor de presiune se consemneaza intr-un proces verbal care face parte integranta din
documentatia necesara la receptia preliminara si definitiva a conductei;
Dupa terminarea completa a lucrarilor de executie pe conducta, se va executa o proba generala pe
intreaga ei lungime, in regim de exploatare;
Nu se permit probe pneumatice.
Verificrile, incercrile si probele pentru punere in functiune vor fi executate conform prevederilor Legii 10/1995 privind
calitatea in constructii, Regulamentului de receptie a lucrrilor de constructii si instalatii aferente acestora (HG nr.
273/94), SR 41563 si altor reglementri specifice.
Inainte de efectuarea probei de presiune se verific:
concordanta lucrrilor executate cu proiectul;
caracteristicile armturilor (robineti, hidranti, goliri, ventile de aerisire-dezaerisire, reductoare de presiune,
clapeti, etc.);
pozitia cminelor, echiparea acestora si calitatea executiei;
calitatea sudurilor si a imbinrilor.
Pentru conductele de ap splarea si dezinfectarea se vor executa conform prevederilor STAS 4163-3 si a caietelor de
sarcini intocmite de proiectant, in conformitatea cu prevederile productorului de material.
Dup efectuarea probei de presiune si remedierea eventualelor neetanseitti aprute se va intocmi procesul verbal al
probei de presiune.
Inainte de executarea umpluturilor la cota final se va executa ridicarea topografic detaliat a conductei (plan si profil
in lung), cu precizarea pozitiei robinetilor ingropati, a cminelor, hidrantilor, bransamentelor, etc.
Pag. 329/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Se recomand ca releveele retelelor s fie introduse in Sistemul Geografic Informatizat GIS detinut de unitatea de
exploatare a sistemului de alimentare cu ap.
Punerea in functiune a retelelor se face de ctre personalul unittilor de exploatare a retelelor, asistat de constructor,
conform prevederilor standardelor si normativelor in vigoare.
Mai mult, pentru a evita orice deplasare a conductei sub efectul presiunii, se va avea grija sa se pozeze calareti, adica
sa se efectueze acoperirea tuburilor pe partea lor mediana.
Pentru conductele din PEID, se efectueaza, pentru a tine cont de elasticitatea diferita, o punere prealabila sub presiune
de 15 minute inaintea probei propriu-zise.
Conducta se umple progresiv cu apa, asigurandu-se o evacuare corecta a aerului.
In momentul punerii sub presiune, se produce o tasare a sprijinirii (ex.: sub o presiune de 8 bar, o conducta de 400 mm
suporta o forta de impingere de 10.000 kgf).
In timpul probei pungile de aer ramase se dizolva in apa intr-o maniera reversibila si se produce o cadere de presiune.
Umplerea conductei trebuie deci sa se realizeze incet, prin punctele joase ale retelei, fara sa se depaseasca un debit de
0,1 l/s pentru un Dn< 90 mm sau de 0,5 l/s pentru Dn intre 90 mm si 160 mm ori 2 l/s pentru diametre mai mari de 200
mm. In aceasta proba, trebuie sa se efectueze o punere sub presiune preliminara de 1,5 ori presiunea de serviciu, cu
reajustarea presiunii la fiecare ora 3 sau 4 ori la rand fara decompresiune (dupa prima ora, scaderea presiunii poate
atinge valori importante). Este bine sa se efectueze proba oficiala dupa temperatura de varf a zilei si sa evite probele pe
timpul noptii; Dupa proba, Antreprenorul trebuie sa remedieze, daca este necesar, pe cheltuiala sa, orice defectiune de
etanseitate. Reparatiile odata efectuate, se procedeaza la o noua proba, asa cum a fost descrisa mai sus.
Dupa umplerea conductei de probat se va ridica presiunea, cu o pompa cu piston, pana la valoarea de 3 bari.
Conducta se va mentine la aceasta presiune timp de 24 ore.
Pag. 330/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
pentru conducte valoarea pierderii de apa nu depaseste 0,02 l / mm diametru al conductei / km lungime /
24 ore de proba pentru 1 bar presiune aplicata;
Dupa terminarea probei scaderea presiunii se va face in trepte de 1 bar la 10 minute.
Toate datele privind operatia de proba vor fi inscrise in tabelul Anexe, care va fi atasat ulterior la Cartea Constructiei.
Dupa executarea probei de presiune se va realiza umplutura transeii.
Probele de presiune se vor realiza, de regula, pe timp noros sau in perioade ale zilei cand nu au loc variatii mari ale
temperaturii aerului (dimineata intre orele 5 si 8 sau dupa amiaza intre orele 19 si 20).
Probele de presiune nu se vor face cand temperatura exterioara este mai mica de +50C.
Nu se admit probe pneumatice, decat acolo unde sunt specificate in mod intentionat.
8 LUCRARI DE DRUMURI
8.1.1 GENERALITATI
DOMENIU DE APLICARE
Pag. 331/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Prezentul caiet de sarcini se aplica la executarea terasamentelor pentru modernizarea, constructia si reconstructia
drumurilor publice. El cuprinde conditiile tehnice comune ce trebuie sa fie indeplinite la executarea debleurilor,
rambleurilor, transporturilor, compactarea, nivelarea si finisarea lucrarilor, controlul calitatii si conditiile de receptie.
PREVEDERI GENERALE
La executarea terasamentelor se respecta prevederile din STAS 2914 84 si alte standarde si normative in vigoare, la
data executiei, in masura in care completeaza si nu contravin prezentul caiet de sarcini.
Antreprenorul va asigura prin posibilitatile proprii sau prin colaborare cu alte unitati de specialitate, efectuarea tuturor
incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea Beneficiarului, si alte verificari suplimentare fata de prevederile
prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice si organizatorice care sa conduca la respectarea
stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a terasamentelor executate, cu rezultatele testelor si a celorlalte
cerinte.
In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini Beneficiarul (Inginerul) va dispune intreruperea
executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun, pe cheltuiala Antreprenorului.
Pag. 332/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
saruri solubile in apa. Nu se vor introduce in umpluturi bulgari de pamant inghetat sau cu continut de materii organice in
putrefactie (brazde, frunzis, radacini, crengi, etc).
Materiale pentru terasamente. Categoriile si tipurile de pamanturi, clasificate conform STAS 2914-84
Tabel 1a
Indice
de
Coefi plasti
cient citate Calitate
Granulozitate Continut in parti fine in %
de Ip ca
din masa totala pentru: Umflare
neuni pentr material
libera
Denumirea si - u pentru
UL%
caracteristicile formit fractiu terasame
Simbol ate nea nte
principalelor tipuri de
pamanturi Un sub
0,5
mm
<0,005 <0,05
mm mm <0,25 mm
idem 1a,
dar
uniforme
foarte
(granulozit 1b 5
buna
ate
discontinua
)
Pag. 333/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
idem 2a,
dar
5
uniforme
(granulozit 2b buna
ate
discontinua
)
idem 3a,
dar
fractiunea
fina
prezinta 3b >40 mediocra
umflare
libera
medie sau
mare
Pag. 334/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Tabel 1b
Indice de
Granulozitate plasticitate Ip
Denumirea si caracteristicile principalelor tipuri de Simb Umflare libera Calitate ca material
pentru
pamanturi ol Conform nomogramei Casagrande UL% pentru terasamente
fractiunea sub
0,5 mm
organice, (MO>5%)* 7
cu compresibilitate si 0
umflare libera reduse, 4c 10 <40 mediocra
sensibilitate mijlocie la 6 4
inghet-dezghet 0 d
anorganice, cu 5
compresibilitate si 0
umflare libera mare, 4d >35 >70 rea
sensibilitate mijlocie la 4 4
inghet-dezghet 0 a
Pag. 335/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
organice, (MO>5%)* 3 4
cu compresibilitate 0 b
mijlocie, umflare libera
redusa sau medie, 4e 2 4
<35 <75 rea
foarte sensibile la 0 f
inghet-dezghet
1 4 4
0 c e
organice, (MO>5%)* 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1
cu compresibilitate 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 - >40 foarte rea
mare si umflare libera 0
medie sau mare, foarte 4f
sensibile la inghet- axa x = limita de curgere Wc%
dezghet axa y = indicele de plasticitate Ip
Diagonala reprezinta Ip=0,73 (Wc=20)
Pag. 336/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
APA DE COMPACTARE
Apa necesara compactarii rambleurilor nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie sa contina materii organice in suspensie.
Apa salcie va putea fi folosita cu acordul Inginerului cu exceptia terasamentelor din spatele lucrarilor de arta.
Adaugarea eventuala a unor produse, destinate sa faciliteze compactarea nu se va face decat cu aprobarea Clientului,
aprobare care va preciza si modalitatile de utilizare.
Metode de
Nr.crt. Caracteristici care se verifica Frecvente minime determinare conform
STAS
O incercare la fiecare:
7 Sensibilitate la inghet-dezghet -2.000mcpamant pentru rambleuri 1709/3-90
-250ml de drum in debleu
Pag. 337/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 338/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
In portiunile de drum, unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau debleul drumului, acestea trebuie dirijate
prin santuri de garda care sa colecteze si sa evacueze apa in afara amprizei drumului. In general, daca se impune, se
vor executa lucrari de colectare, drenare si evacuare a apelor din ampriza drumului.
Demolarile constructiilor existente vor fi executate pana la adancimea de 1.00 m sub nivelul platformei terasamentelor.
Materialele provenite din demolare vor fi stranse cu grija, pentru a fi reutilizate conform indicatiilor precizate in caietele
de sarcini speciale sau in lipsa acestora, vor fi evacuate in groapa publica cea mai apropiata, transportul fiind in sarcina
Antreprenorului.
Toate golurile ca: puturi, pivnite, excavatii, gropi dupa scoaterea buturugilor si radacinilor, etc. vor fi umplute cu pamant
bun pentru umplutura si compactate metodic pentru a obtine gradul de compactare prevazut in tabelul nr. 4 si
compactate pentru a obtine gradul de compactare prevazut in tabelul nr.5 punctul b.
Antreprenorul nu va trece la executia terasamentelor inainte ca Inginerul sa constate si sa accepte executia lucrarilor
pregatitoare enumerate in prezentul caiet de sarcini.
Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu mentionata in registrul de santier.
MISCAREA PAMANTULUI
Miscarea terasamentelor se efectueaza prin utilizarea pamantului provenit din sapaturi in profile cu umplutura a
proiectului. La inceputul lucrarilor, Antreprenorul trebuie sa prezinte Consultantului spre aprobare, o diagrama a
cantitatilor ce se vor transporta ( inclusiv tabel de miscare a terasamentelor ), precum si toate informatiile cu privire la
mutarea terasamentelor (utilaje de transport, distante, etc.).
Excedentul de sapatura ca si pamanturile din debleuri care sunt improprii realizarii rambleurilor, precum si pamantul din
patul drumului din zonele de debleu care trabuie inlocuite vor fi transportate in depozite definitive.
Necesarul de pamant care nu poate fi acoperit din debleuri, va proveni din gropi de imprumut.
Recurgerea la debleuri si rambleuri in afara profilului din proiect, sub forma de supralargire, trebuie sa fie supusa
aprobarii Inginerului.
Daca, in cursul executiei lucrarilor, natura pamanturilor provenite din debleuri si gropi de imprumut este incompatibila cu
prescriptiile prezentului caiet de sarcini si ale caietului de sarcini speciale, sau ale standardelor si normativelor tehnice in
vigoar,privind calitatea si conditiile de executie ale rambleurilor, Antreprenorul trebuie sa informeze Inginerul si sa-i
supuna spre aprobare propuneri de modificare a provenientei pamantului pentru umplutura, pe baza de masuratori si
teste de laborator, demonstand existenta reala a materialelor si evaluarea cantitatilor de pamant ce se vor exploata.
La lucrarile importante, daca beneficiarul considera necesar, poate preciza, completa sau modifica prevederile
prezentului caiet de sarcini. In acest caz, Antreprenorul poate intocmi, in cadrul unui caiet de sarcini speciale Tabloul de
corespondenta a pamantului prin care se defineste destinatia fiecarei naturi a pamantului provenit din debleuri sau
gropi de imprumut.
Transportul pamantului se face pe baza unui plan intocmit de Antreprenor Tabloul miscarii pamantului care defineste in
spatiu miscarile si localizarea finala a fiecarei cantitati volum izolate de pamant din debleu sau din groapa de imprumut.
El tine cont de Tabloul de corespondenta a pamantului stabilit de Client, daca aceasta exista, ca si de punctele de
trecere obligatorii ale itinerariului de transport si prescriptiile caietului de sarcini speciale. Acest plan este supus apobarii
Inginerului in termen de 30 de zile de la notificarea ordinului de incepere a lucrarilor.
GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE DE PAMANT
In cazul in care gropile de imprumut si depozitele de pamant nu sunt impuse prin proiect sau in caietul de sarcini
speciale, alegerea acestora o va face Antreprenorul, cu acordul Inginerului. Acest acord va trebui sa fie solicitat cu
minimum opt zile inainte de inceperea exploatarii gropilor de imprumut sau a depozitelor. Daca Inginerul considera ca
este necesar, cererea trebuie sa fie insotita de:
un raport privind calitatea pamantului din gropile de imprumut alese, in spiritul prevederilor din prezentul caiet de sarcini,
cheltuielile pentru sondajele si analizele de laborator executate pentru acest raport fiind in sarcina Antreprenorului;
acordul proprietarului de teren pentru ocuparea terenurilor necesare pentru depozite si/sau pentru gropile de imprumut;
un raport cu programul de exploatare a gropilor de imprumut si planul de refacere a mediului.
Pag. 339/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
EXECUTIA DEBLEURILOR
Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare inainte ca modul de pregatire a amprizelor de debleu, precizat de
prezentul caiet de sarcini si caietul de sarcini sa fi fost verificat si recunoscut ca satisfacator ca satisfacator de catre
Inginerul lucrarii.
Aceste acceptari trebuie, in mod obligatoriu sa fie mentionate in registrul de santier.
Sapaturile trebuiesc atacate frontal pe intreaga latime si pe masura ce avanseaza, se realizeaza si taluzarea, urmarind
pantele taluzurilor mentionate pe profilurile transversale.
Nu se vor crea supraadancimi in debleu. In cazul cand in mod accidental apar asemenea situatii se va trece la umplerea
lor conform modalitatilor pe care le va prescrie Inginerul lucrarii si pe cheltuiala Antreprenorului.
La sapare in terenurile sensibile la umezeala, terasamentele se vor executa progresiv, asigurandu-se permanent
drenarea si evacuarea apelor pluviale si evitarea destabilizaruii echilibrului hidrologic al zonei sau a nivelului apei
Pag. 340/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
subterane, pentru a preveni umezirea pamanturilor. Toate lucrarile preliminare de drenaj vor fi finalizate inainte de
inceperea sapaturilor, pentru a se asigura ca lucrarile se vor executa fara a fi afectate de ape.
In cazul cand terenul intalnit la cota fixata prin proiect nu va prezenta calitatile stabilite si nu este de portanta prevazuta,
Inginerul va putea prescrie realizarea unui strat de forma pe cheltuiala Clientului. Compactarea acestui strat de forma
se va face la gradul de compactare 100% Proctor Normal. In acest caz se va limita pentru stratul superior al debleurilor,
gradul de compactare la 97% Proctor Normal.
Inclinarea taluzurilor va depinde de natura terenului efectiv. Daca acesta difera de prevederile proiectului, Antreprenorul
va trebui sa aduca la cunostinta Inginerului neconcordanta constatata, urmand ca acesta sa dispuna o modificare a
inclinarii taluzurilor si modificarea volumului terasamentelor.
Prevederile STAS 2914-84 privind inclinarea taluzurilor la debleuri pentru adancimi de maximum 12.00 m sunt date in
tabelul 3 in functie de natura materialelor existente in debleu.
Tabel 3
Roci stancoase (care nu se degradeaza) cu stratificarea de la 1.0 : 0.1 pana la pozitia verticala sau chiar
favorabila in ce priveste stabilitatea in consola
In debleuri mai adanci de 12.00 m sau amplasate in conditii hidrologice nefavorabile (zone umede, infiltratii, zone de
baltiri) indiferent de adancimea lor, inclinarea taluzurilor se va stabili printr-un calcul de stabilitate.
Taluzurile vor trebui sa fie curatate de pietre sau de bulgari de pamant care nu sunt perfect aderente sau incorporate in
teren ca si rocile dislocate a caror stabilitate este incerta.
Daca pe parcursul lucrarilor de terasamente, masele de pamant devin instabile, Antreprenorul va lua masuri imediate
de stabilizare, anuntand in acelasi timp Inginerul.
Debleurile in terenuri moi, ajunse la cota, se vor compacta pana la 100% Proctor Normal, pe o adancime de 30 cm
(conform prevederilor din tabelul 5, pct.c).
In terenuri stancoase, la sapaturile executate cu ajutorul explozivului, Antreprenorul va trebui sa stabileasca si apoi sa
adapteze planurile sale de derocare in asa fel incat dupa explozii sa se obtina:
degajarea la gabarit a taluzelor si platformei;
cea mai mare fractionare posibila a rocii, evitand orice risc de deteriorare a lucrarilor.
Pe timpul intregii durate a lucrului va trebui sa se inspecteze, in mod frecvent si in special dupa explozie, taluzurile de
debleuri si terenurile de deasupra acestora, in scopul de a se inlatura partile de roca, care ar putea sa fie dislocate de
viitoarele explozii sau din alte cauze.
Dupa executia lucrarilor, se va verifica daca adancimea necesara este atinsa peste tot. Acolo unde aceasta nu este
atinsa Antreprenorul va trebui sa execute derocarea suplimentara necesara.
Tolerantele de executie pentru suprafata platformei si nivelarea taluzurilor sub lata de 3 m sunt date in tabelul 4.
Pag. 341/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Tabel 4
TOLERANTE ADMISE
PROFILUL
ROCI NECOMPACTE ROCI COMPACTE
Metoda utilizata pentru nivelarea platformei in cazul terenurilor stancoase este lasata la alegerea Antreprenorului. El are
posibilitatea de a realiza o adancime suplimentara, apoi de a completa, pe cheltuiala sa, cu un strat de pamant, pentru
aducerea la cote, care va trebui compactat cum este aratat in prezentele caiete de sarcini.
Daca proiectul prevede executarea rambleurilor cu pamanturile sensibile la umezeala, Inginerul va prescrie ca
executarea sapaturilor in debleuri sa se faca astfel:
in perioada ploioasa: extragere verticala;
dupa perioada ploioasa: sapaturi in straturi, pana la orizontul a carui continut in apa va fi superior cu 10
puncte, umiditatii optime Proctor Normal.
In timpul executiei debleurilor, Antreprenorul este obligat sa conduca lucrarile astfel ca pamanturile ce urmeaza sa fie
folosite in realizarea rambleurilor sa nu fie degradate sau inmuiate de apele de ploaie. Va trebui in special sa se
inceapa cu lucrarile de debleu de la partea de jos a rampelor profilului in lung.
Daca topografia locurilor permite o evacuare gravitationala a apelor, Antreprenorul va trebui sa mentina o panta
suficienta pentru scurgere, la suprafata partii excavate si sa se execute in timp util santuri, rigole, lucrari provizorii
necesare evacuarii apelor in timpul excavarii.
EXECUTIA RAMBLEURILOR
Prescriptii generale
Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare inainte ca pregatirile terenului indicate in caietul de sarcini si caietul de
sarcini speciale, sa fie verificate si acceptate de Inginer. Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu
consemnata in caietul de santier.
Nu se executa lucrari de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare.
Pag. 342/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Executia rambleurilor trebuie sa fie intrerupta in cazul cand calitatile lor minimale definite prin prezentul caiet de sarcini
sau prin caietul de sarcini speciale vor fi compromise de intemperii.
Executia nu poate fi reluata decat dupa un timp fixat de Inginer sau reprezentantul sau, sau la propunerea
Antreprenorului.
Modul de executie a rambleurilor
Rambleurile se executa din straturi uniforme suprapuse, paralel cu linia proiectului, pe intreaga latime a platformei si in
principiu pe intrega lungime a rambleului, evitandu-se segregarile si variatiile de umiditate si granulometrie.
Daca dificultatile speciale, recunoscute de Inginer, impun ca executia straturileor elementare sa fie executate pe latimi
inferioare celei a rambleului, acesta va putea fi executat din benzi alaturate, care impreuna acopera intreaga latime a
profilului, urmarind ca decalarea in inaltime intre doua benzi alaturate nu trebuie sa depaseasca grosimea maxima
impusa.
Pamantul adus pe platforma este imprastiat si nivelat pe intreaga latime a platformei (sau a benzii de lucru) in grosimea
optima de compactare stabilita, urmand realizarea unui profil longitudinal pe cat posibil paralel cu profilul definitiv.
Suprafata fiecarui strat intermediar, care va avea grosimea optima de compactare, va fi plana si va avea o panta
transversala de 3...5% catre exterior, iar suprafata ultimului strat va avea panta prescrisa conform cerintelor din
prezenta documentatie.
La realizarea umpluturilor cu inaltimi mai mari de 3.00 m, se pot folosi, la baza acestora, blocuri de piatra sau din beton
cu dimensiunea maxima de 0.50 m cu conditia respectarii urmatoarelor masuri:
impanarea golurilor cu pamant;
asigurarea tasarilor in timp si luarea lor in considerare;
realizarea unei umpluturi omogene din pamant de calitate corespunzatoare pe cel putin 2.00 m grosime la
partea superioara a rambleului.
La punerea in opera a rambleului se va tine seama de umiditatea optima de compactare. Pentru aceasta, laboratorul
santierului va face determinari ale umiditatii la sursa si se vor lua masurile in consecinta pentru punerea in opera,
respectiv asternerea si necompactarea imediata, lasand pamantul sa se zvante sau sa se trateze cu var pentru a-si
reduce umiditatea cat mai aproape de cea optima, sau din contra, udarea stratului asternut pentru a-l aduce la valoarea
umiditatii optime.
Compactarea rambleurilor
Toate rambleurile vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare Proctor Normal prevazute in STAS 2914-
84 conform tabelului 5.
Tabel 5
PAMANTURI
NECOEZIVE COEZIVE
ZONELE DIN TERASAMENTE LA CARE SE
Imbracami Imbracaminti Imbracami Imbracaminti
PERSCRIE GRADUL DE COMPACTARE
nti nti
semiperman semipermane
permanent ente permanent nte
e e
Pag. 343/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
NOTA: pentru pamanturile necoezive, stancoase cu granule de 20mm in proportie mai mare de 50% si unde raportul
dintre densitatea in stare uscata a pamantului compactat nu se poate determina, se va putea considera a fi de 100% din
gradul de compactare Proctor Normal, cand dupa un anumit numar de treceri, stabilit pe tronsonul experimental,
echipamentul de compactare cel mai greu nu lasa urme lizibile la controlul gradului de compactare.
Antreprenorul va trebui sa supuna acordul Inginerului cu cel putin opt zile inainte de inceperea lucrarilor, grosimea
maximala a stratului elementar pentru fiecare tip de pamant, care poate asigura obtinerea (dupa compactare) a gradelor
de compactare aratate in tabelul 5 , cu echipamentele existente si folosite pe santier.
In acest scop, inainte de inceperea lucrarilor, va realiza cate un tronson de incercare de minimum 30 m lungime pentru
fiecare tip de pamant. Daca compactarea prescrisa nu poate fi obtinuta, Antreprenorul va trebui sa realizeze o noua
plansa de incercare, dupa ce va aduce modificarile necesare grosimii straturilor si utilajului folosit. Rezultatele acestor
incercari trebuie sa fie metionate in registrul de santier.
In cazurile cand aceasta obligatie nu va putea fi realizata, grosimea straturilor succesive nu va putea depasi 20 cm dupa
compactare.
Abaterile limita la gradul de compactare vor fi de 3% sub imbracamintile de beton de ciment si de 4% sub celelalte
imbracaminti si se accepta in max. 10% din numarul punctelor de verificare.
FRECVENTA MINIMALA A
DENUMIREA INCERCARII OBSERVATII
INCERCARILOR
Determinarea gradului de
3 la 250ml de platforma pe strat
compactare
Laboratorul Antreprenorului va tine un registru in care se vor consemna toate rezultatele privind incercarea Proctor,
determinarea umiditatii si a gradului de compactare realizat pe fiecare strat si sector de drum.
Antreprenorul poate sa ceara receptia unui strat numai daca toate gradele de compactare rezultate din determinari au
valori minime sau peste valorile prescrise. Aceasta receptie va trebui, in mod obligatoriu, mentionata in registrul de
santier.
Pag. 344/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Profile si taluze
Lucrarile trebuie sa fie executate de asa maniera incat dupa cilindrare profilele din proiect sa fie realizate cu tolerantele
admisibile.
Taluzul nu trebuie sa prezinte nici scobituri si nici cu excrescente, in afara celor rezultate din dimensiunile blocurilor
constituente ale rambleului .
Profilul taluzului trebuie sa fie obtinut prin metoda umpluturii in adaos, daca nu sunt dispozitii contrare in caietul de
sarcini speciale.
Taluzurile rambleurilor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitatea portanta corespunzatoare vor avea inclinarea
1:1.5 pana la inaltimile maxime pe verticala, indicate in tabelul 7.
Tabel 7
H
NATURA MATERIALULUI IN RAMBLEU
(max m)
Nisipuri 8
Panta taluzurilor trebuie verificata si asigurata numai dupa realizarea gradului de compactare indicat in tabelul 5.
In cazul rambleurilor cu inaltimi mai mari decat cele aratate in tabelul 7 dar numai pana la maxim 12.00m, inclinarea
taluzurilor de la nivelul patului drumului in jos, va fi de 1:1.5 iar pe restul inaltimii la baza rambleului, inclinarea va fi de
1:2.
In rambleurile mai inalte de 12.00m, precum si la cele situate in albiile majore ale raurilor, ale vailor si in balti, unde
terenul de fundatie este alcatuit din particule fine si foarte fine, inclinarea taluzurilor se va determina pe baza unui calcul
de stabilitate, cu un coeficient de stabilitate de 1.31.5.
Taluzurile rambleurilor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitate portanta redusa, vor avea inclinarea 1:1.5 pana la
inaltimile maxime, h max pe verticala indicata in tabelul 8, in functie de caracteristicile fizice-mecanice ale terenului de
fundatie.
Tabel 8
30 60 10 30 60 10 30 60 80
1:10 2.00 3.00 2.00 4.00 5.00 3.00 5.00 6.00 7.00
1:5 1.00 2.00 1.00 2.00 3.00 2.00 3.00 4.00 5.00
Pag. 345/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 346/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Rambleurile din materiale nisipoase se realizeaza concomitent cu imbracarea taluzurilor, in scopul de a le proteja de
eroziune. Pamantul nisipos omogen (U 5) ce nu poate fi compactat la gradul de compactare prescris (tabel 5) va putea
fi folosit numai dupa corectarea granulometriei acestuia, pentru obtinerea compactarii prescrise.
Straturile din pamant nisipoase vor fi umezite si amestecate pentru obtinerea unei umiditati omogene pe intreaga
grosime a stratului elementar.
Platforma si taluzurile vor fi nivelate admitandu-se tolerantele aratate in tab.4. Aceste tolerante se aplica straturilor de
pamant care protejeaza platforma si taluzurile nisipoase.
Prescriptii aplicabile rambleurilor din spatele lucrarilor de arta (culei, aripi, ziduri de sprijin)
In lipsa unor indicatii contrare ale caietului de sarcini speciale, rambleurile din spatele lucrarilor de arta vor fi executate
cu aceleasi materiale ca si cele folosite in patul drumului, cu exceptia materialelor stancoase. Pe o latime min de 1
metru, masurata de la zidarie, marimea maxima a materialului din carier, acceptat a fi folosit, va fi de 1/10 din grosimea
umpluturii.
Rambleul se va compacta mecanic, la gradulul din tabelul 5 si cu asigurarea integritatii lucrarilor de arta.
Echipamentul/utilajul de compactare va fi supus aprobarii Inginerului sau reprezentantului acestuia, care vor preciza
pentru fiecare lucrare de arta intinderea zonei lor de folosire.
Protectia impotriva apelor
Antreprenorul este obligat sa asigure protectia rambleurilor contra apelor pluviale si inundatiilor provocate de ploi, a
caror intensitate nu depaseste intensitatea celei mai puternice ploi inregistrate in cursul ultimilor zece ani.
Intensitatea precipitatiilor de care se va tine seama va fi cea furnizata de cea mai apropiata statie pluviometrica.
EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR
Santurile si rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectandu-se sectiunea, cota fundului si distanta
de la marginea amprizei.
Santul sau rigola trebuie sa ramana constant, paralel cu piciorul taluzului. In nici un caz nu va fi tolerat ca acest
paralelism sa fie intrerupt de prezenta masivelor stancoase. Paramentele santului sau a rigolei vor trebui sa fie plane iar
blocurile in proeminenta sa fie taiate.
La sfirsitul santierului si inainte de receptia finala, santurile sau rigolele vor fi complet degajate de bulgari si blocuri
cazute.
FINISAREA PLATFORMEI
Stratul superior al platformei va fi bine compactat, nivelat si completat respectand cotele in profil in lung si in profil
transversal, declivitatile si latimea prevazute in proiect.
Gradul de compactare si tolerantele de nivelare sunt date in tabelul 5, respectiv in tabelul 4.
In ce priveste latimea platformei si cotele de executie abaterile limita sunt:
- la latimea platformei:
+/- 0.05 m, fata de ax;
+/- 0.10 m, pe intreaga latimea;
- la cotele proiectului:
+/- 0.05 m, fata de cotele de nivel ale proiectului.
Daca executia sistemului rutier nu urmeaza imediat dupa terminarea terasamentelor, platforma va fi nivelata transversal,
urmarind reaizarea unui profil acoperis, din doua ape, cu inclinarea de 4% spre marginea acestora. In curbe se va aplica
deverul prevazut in piesele desenate ale proiectului, fara sa coboare sub o panta transversala de 4%.
ACOPERIREA CU PAMANT VEGETAL
Pag. 347/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Cand acoperirea trebuie sa fie aplicata pe un taluz, acesta este in prealabil taiat in trepte sau intarit cu caroiaje din
brazde, nuiele sau prefabricate etc., destinate a le fixa. Aceste trepte sau caroiaje sunt apoi umplute cu pamant vegetal.
Terenul vegetal trebuie sa fie faramitat, curatat cu grija de pietre, radacini sau iarba si umectat inainte de raspandire.
Dupa raspandire pamantul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou usor.
Executarea lucrarilor de imbracare cu pamant vegetal este in principiu, suspendata pe timp de ploaie.
Pag. 348/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Verificarile efectuate se vor consemna intr-un proces verbal de verificare a calitatii lucrarilor ascunse, specificandu-se si
eventuale remedieri necesare.
Deformabilitatea terenului se va stabili prin masuratori cu deflectometru cu parghii, conform Normativului pentru
determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere, indicativ CD 31-
2002.
Masuratorile cu deflectometrul se vor efectua in profiluri transversale amplasate la max. 25 m unul dupa altul, in trei
puncte (dreapta, ax, stanga).
La nivelul terenului de fundatie se considera realizata capacitatea portanta necesara daca deformatia elastica,
corespunzatoare vehiculului etalon de 10 KN, se incadreaza in valorile din tabelul 9, admitandu-se depasiri in cel mult
10% din punctele masurate. Valorile admisibile ale deformatiei la nivelul terenului de fundatie se stabilesc in functie de
tipul pamantului de fundatie conform tabel 9.
Verificarea gradului de compactare a terenului de fundatii se va face in corelatie cu masuratorile cu deflectometrul, in
punctele in care rezultatele acestora atesta valori de capacitate portanta scazuta.
Verificarea calitatii si starii pamantului utilizat pentru umpluturi
Verificarea calitatii pamantului consta in determinarea principalelor caracteristici ale pamantului, conform tabelului 2.
Verificarea grosimii straturilor asternute
Va fi verificata grosimea fiecarui strat de pamant asternut la executarea rambleului. Grosimea masurata trebuie sa
corespunda grosimii stabilite pe sectorul experimental, pentru tipul de pamant respectiv si utilajele folosite la
compactare.
Verificarea compactarii umpluturilor
Determinarile pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat de pamant pus in opera.
In cazul pamanturilor coezive se vor preleva cate 3 probe de la suprafata, mijlocul si de la baza stratului, cand acesta
are grosimi mai mari de 25 cm si numai de la suprafata si baza stratului cand grosimea este mai mica de 25 cm. In cazul
pamanturilor necoezive se va preleva o singura proba din fiecare punct, care trebuie sa aiba un volum de min. 1000
cm3 conform STAS 2914-84 cap.7. Pentru pamanturile stancoase necoezive, verificarea se va face potrivit notei din
tabelul 5.
Verificarea gradului de compactare se face prin compactarea densitatii in stare uscata a acestor probe cu densitate in
stare uscata maxima stabilita prin incercarea Proctor STAS 1913/13-83.
Verificarea privind gradul de compactare realizat, se va face in minimum trei puncte repartizate stanga, ax, dreapta,
distribuite la fiecare 2000 mp de strat compactat.
La stratul superior al rambleului si la patul drumului in debleu, verificarea gradului de compactare realizat se va face in
minimum trei puncte repartizate stanga,ax, dreapta. Aceste puncte vor fi la cel putin 1 m de la marginea platformei,
situate pe o lungime de maxim 250m.
In cazul cand valorile obtinute la verificari nu sunt corespunzatoare celor prevazute in tabelul 5 se va dispune fie
continuarea compactarii, fie scarificarea si recompactarea stratului respectiv.
Nu se va trece la executia stratului urmator decat dupa obtinerea gradului de compactare prescris, compactarea
ulterioara a stratului nefiind posibila.
Zonele insuficient compactate pot fi identificate usor cu penetrometrul sau cu deflectometrul cu parghie.
Controlul caracteristicilor platformei drumului
Controlul caracteristicilor patului drumului se face dupa terminarea executiei terasamentelor si consta in verificarea
cotelor realizate si determinarea deformabilitatii, cu ajutorul deflectometrului cu parghie la nivelul patului drumului.
Tolerantele de nivelment impuse pentru nivelarea patului suport sunt +/- 0.05 m fata de prevederile proiectului. In ce
priveste suprafata patului si nivelarea taluzurilor, tolerantele sunt cele aratate in tabelul 4 si in prezentul caiet de sarcini.
Verificarile de nivelment se vor face pe profiluri transversale, la 25 m distanta.
Pag. 349/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Cand masurarea deformatiei elastice, cu deflectometrul cu parghie, nu este posibila, Antreprenorul va putea folosi si alte
metode standartizate sau agrementate, acceptate de Inginer.
In cazul utilizarii metodei de determinare a deformatiei liniare prevazuta in STAS 2914/4-89, frecventa incercarilor va fi
de 3 incercari pe fiecare sectiune de drum de maxim 250 m lungime.
Pag. 350/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
concordanta lucrarilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini si caietului de sarcini speciale si a proiectului de
executie;
natura pamantului din corpul drumului.
Lucrarile nu se vor receptiona daca:
nu sunt realizate cotele si dimensiunile prevazute in proiect;
nu este realizat gradul de compactare atat la nivelul patului drumului cat si pe fiecare strat in parte
(atestate de procesele verbale de receptie pe faze);
lucrarile de scurgerea apelor sunt necorespunzatoare;
nu s-au respectat plantele transversale si suprafatarea platformei;
se observa fenomene de instabilitate, inceputuri de crapaturi in corpul terasamentelor, ravinari ale
taluzurilor, etc.;
nu este asigurata capacitatea portanta la nivelul patului drumului.
Defectiunile se vor consemna in procesul verbal incheiat, in care se va stabili si modul si termenele de remediere.
8.2.1 GENERALITATI
OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
Prezentul caiet de sarcini stabileste conditiile tehnice generale de calitate, prevazute in STAS 12253, pe care trebuie sa
le indeplineasca straturile de forma din alcatuirea complexelor rutiere, situate la partea superioara a terasamentelor
drumurilor publice.
Prezentul caiet de sarcini se aplica la constructia si modernizarea drumurilor publice.
Straturile de forma care fac obiectul prezentului caiet de sarcini sunt realizate din:
a. materiale necoezive:
pamanturi necoezive;
impietruiri existente sau suprafete de teren cu pietris in grosime de minim 10cm.
b. materiale coezive:
pamanturi coezive stabilizate mecanic (STAS 8840);
pamanturi coezive tratate cu var;
Pag. 351/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Antreprenorul va asigura prin laboratorul propriu sau a altor laboratoare autorizate si aprobate de inginer, efectuarea
tuturor incercarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
De asemenea este obligat sa efectueze, la cererea Inginerului si alte verificari suplimentare fata de prevederile
prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor de executie a straturilor de forma, a probelor prelevate, a
incercarilor efectuate si a rezultatelor obtinute.
In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul va dispune intreruperea executiei
lucrarilor si luarea masurilor care se impun.
La executia stratului de forma se va trece numai dupa ce se constata, in urma verificarilor, ca este asigurat gradul de
compactare si capacitatea portanta a terasamentelor si ca lucrarile respective au fost receptionate pe faze de executie.
Pag. 352/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
1 2 3 4 5 6
3 Argila prafoasa 35...50 > decat argila < decat praf 15...35
10 Nisip argilos 15...30 < decat nisip > decat praf 5...20
11 Nisip prafos 0...15 < decat nisip > decat praf 0...10
Pag. 353/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pamanturi necoezive
Tabel 2
Sort 0-63
Continut de fractiuni:
sub 0.02mm max. 3
0....8mm 40...80
Granulozitate continua
La realizarea straturilor de forma pot fi folosite si deseurile de cariera precum si materialele granulare aluvionare.
Aceste materiale trebuie sa indeplineasca conditiile aratate in tabelul nr.3.
Pamanturile coezive sau slab coezive folosite la realizarea straturilor de forma prin tratare cu var, sau prin stabilizare
mecanica trebuie sa nu contina materii organice in procent mai mare de 5 %.
Tabel 3
VAR
Pentru tratare sau pentru stabilizare cu var se pot folosi urmatoarele tipuri de var:
var nehidratat macinat, conform STAS 9310;
var pentru constructii, tip CL 90 sau CL 80 conform SR EN 459-1.
Conditiile de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca aceste materiale, conform prevederilor standardelor respective,
sunt aratate in tabelul nr.4.
Transportul varului nehidratat macinat si a varului hidratat in pulbere se face in vagoane cisterna sau cisterne auto, iar
transportul varului bulgari se face cu mijloace de transport acoperite, ferite de umezeala.
Depozitarea varului nehidratat macinat si a varului hidratat in pulbere se face in silozuri metalice, iar varul bulgari se
depoziteaza in spatii acoperite, ferit de umezeala, pe platforme curate.
Pag. 354/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Fiecare lot de livrare, indiferent de tipul varului, va fi insotit de un document de certificare a calitatii care se va pastra in
registrul de santier.
Tabel 4
CL 90 CL 80 CL 90 CL 80 CL 90 CL 80
- 0,09 % 7 7 459-2
- 0,20 % 2 2
Apa libera, % - - 2
Pag. 355/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Umiditate - O proba pe
4606
schimb
Umiditate - O proba pe
4606
schimb
Pag. 356/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
pamant coeziv stabilizat mecanic; cu var, sau la cota patului minus jumatate din grosimea stratului de forma din pamant
coeziv stabilizat, cand acesta se executa in doua reprize.
Straturile de forma se executa conform profilului transversal tip proiectat, pe toata latimea platformei drumului.
Compactarea se face cu adaos de apa necesara realizarii umiditatii optime de compactare pana la realizarea unui grad
de compactare de min 98 % din densitatea in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata
conform STAS 1913/13 in cel putin 95 % din punctele de masurare si de min 95 % in toate punctele de masurare.
Pag. 357/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
min 6 8 12 18 31 53 65 100
0 - 63
max 12 20 28 43 67 98 100 100
Reteta de lucru (procentele de amestec a materialelor) si caracteristicile de compactare conform STAS 1913/13 prin
incercarea Proctor modificat se vor stabili, inainte de inceperea lucrarilor de catre un laborator de specialitate agreat de
inginer.
Executia stratului de forma se va desfasura pe tronsoane de min. 500 ml in vederea asigurarii unei productivitati
corespunzatoare.
Executia se face intr-o repriza sau doua de lucru, in functie de grosimea stratului de forma prevazut in proiect si de
grosimea optima de executie corespunzatoare utilajului folosit.
Grosimea optima de compactare, componenta atelierului de compactare si numarul de treceri se va stabili de catre
Antreprenor la inceputul lucrarilor pe tronsonul experimental (vezi pct.9.6).
Materialele componente se astern in straturi cu grosime uniforma pe patul de fundare cu ajutorul autogrederului.
Materialele se vor amesteca pana la completa lor omogenizare, cu freze rutiere, cu autogredere sau cu grapa cu discuri
insotita de plug; concomitent, Antreprenorul va controla permanent umiditatea amestecului pe care o va corecta pana la
realizarea umiditatii optime de compactare dupa caz, fie prin stropire cu apa, fie prin intreruperea lucrarilor lasand sa se
reduca continutul de apa prin zvantare.
Nivelarea amestecului se face in lung si in profil transversal cu autogrederul si rectificare manuala la sablon.
Compactarea se va face cu compactori cu pneuri si cilindrii compresor cu rulouri netede, cu sau fara vibrare, respectand
parametrii stabiliti pe tronsonul experimental, pana la realizarea unui grad de compactare de 98 % din densitate in stare
uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13, in cel putin 95 % din punctele
de masurare si de min. 95 % in toate punctele de masurare.
In cazul straturilor de forma executate in doua etape, se va realiza pe fiecare strat panta transversala de 10-12% pe
ultimi 80 cm pana la taluz .
In zonele din vecinatatea taluzurilor umpluturii, unde din motive de stabilitate utilajul nu poate fi folosit, compactarea
stratului de forma se va face cu maiul mecanic portabil sau cu placa vibratoare.
Pag. 358/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
De la Wopt + 4...7 %
Pamanturi slab coezive pana la Wopt + 12...15 % 3 3 -
Dozajul de var nestins, bulgari sau macinat, poate fi marit fata de cel prevazut in tabelul de mai sus in cazul tratarii unor
pamanturi cu umiditate naturala mai mare decat umiditatea optima de compactare Wopt +10...15 % contandu-se pe o
reducere a umiditatii de 1...2 % pentru fiecare procent suplimentar de var nestins utilizat cu aprobarea inginerului.
Se interzice executia stratului de forma in perioadele cu precipitatii si cu temperaturi atmosferice negative .
In cazul in care executia stratului de forma se face in perioada imediat premergatoare inghetului, sectoarele respective
vor fi astfel alese incat acestea sa nu fie date circulatiei de santier decat dupa o perioada de minim 14 zile cu
temperaturi pozitive ale aerului.
Executia stratului de forma se face prin amestecarea in situ a pamantului cu var si prin compactarea amestecului astfel
realizat pana la obtinerea gradului de compactare prescris.
In functie de utilajele folosite si de grosimea stratului de forma prevazuta in proiect, Antreprenorul va stabili pe baza unei
experimentari daca executia se face intr-o repriza sau mai multe reprize de lucru.
Experimentarea se va face pe un tronson de drum de cel putin 30 ml lungime si pe toata latimea drumului si care va
avea ca scop determinarea in conditiile executiei pe santier a urmatoarelor:
Dozajul de var pentru diversele tipuri de pamant;
grosimea optima de executie intr-o repriza a stratului stabilizat;
umiditatea optima de compactare;
componenta atelierului de compactare;
intensitatea de compactare (numarul optim de treceri a atelierului de compactare).
Rezultatele obtinute pe portiunea de drum realizata experimental, cu caracteristici corespunzatoare prevederilor
prezentului caiet de sarcini, dupa aprobarea de catre Inginer, se inscriu in registru de santier, respectarea lor fiind
obligatorie pe tot parcursul executiei lucrarilor.
Pag. 359/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
La executia stratului de forma in repriza a doua, pamantul adus de la sursa cu autobasculanta, se imprastie cu lama
autogrederului, in strat continuu si uniform si se repeta operatiunile aratate mai sus.
Se corecteaza micile denivelari aparute pe suprafata stratului de forma in urma compactarii, prin taieri cu lama
autogrederului pentru a nu depasi tolerantele admise.
Pag. 360/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
A - strat de forma din pamanturi necoezive - deseuri de cariera material pietros de balastiera
B - strat de forma din impietruiri existente
C - strat de forma din pamanturi coezive stabilizate mecanic
D - strat de forma din pamanturi coezive tratate cu var
Verificarea capacitatii portante la nivelul straturilor de forma si a uniformitatii executiei acestora se efectueaza prin
masurari cu deflectometrul cu parghie conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a
capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31-2002.
Conform Normativului CD 31, capacitatea portanta se considera corespunzatoare daca valoarea admisibila a deflexiunii
( dadm0.01mm), corespunzatoare vehiculului etalon (cu sarcina pe osia din spate de 115 KN) are valori mai mari de 200
mm in cel mult 10 % din punctele de masurare.
Pag. 361/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Uniformitatea executiei se considera satisfacatoare daca valoarea coeficientului de variatie este sub 40 %.
Toate operatiunile efectuate zilnic de laborator se vor inscrie intr-un registru de laborator si care in afara de scrierea
determinarilor si rezultatelor obtinute va include si:
datele meteorologice privind temperatura aerului si prezenta precipitatiilor
masurile tehnologice luate de constructor.
Pag. 362/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
8.3.1 GENERALITATI
OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
Prezentul caiet de sarcini se refera la executia si receptia straturilor de fundatie din balast optimal din sistemele rutiere
ale drumurilor publice, strazilor si autostrazilor.
El cuprinde conditii tehnice care trebuie sa fie indeplinite de materialul folosit si stratul de fundatie realizat.
Prevederile prezentului caiet de sarcini se pot aplica si la drumurile industriale si forestiere cu acordul proprietarului
acestor drumuri.
8.3.3 MATERIALE
Pag. 363/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
In cazul in care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea si depozitarea acestora se va face astfel incat sa
se evite amestecarea balasturilor.
In cazul in care la verificarea calitatii balastului sau a balastului optimal aprovizionat, granulozitatea acestora nu
corespunde prevederilor din tabelul 1 aceasta se corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea
conditiilor calitative prevazute.
Tabel 1
CONDITII DE ADMISIBILITATE
8.3.3.2 APA
Apa necesara compactarii stratului de balast poate sa provina din reteaua publica sau din alte surse, dar in acest din
urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in suspensie si trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice
prevazute in STAS 790.
Pag. 364/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 365/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
gc = ------------------ x 100
du max.PM
La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare aratat in cadrul prezentului caiet de
sarcini.
Pag. 366/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 367/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Valorile deflexiunii admisibile la nivelul superior al stratului de fundatie din balast (1/100 mm)
Pag. 368/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
8.4.1.1 GENERALITATI
Pag. 369/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea dirigintelui verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet
de sarcini.
In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va dispune intreruperea executiei
lucrarilor si luarea masurilor care se impun.
8.4.1.2 MATERIALE
CONDITII DE ADMISIBILITATE
CARACTERISTICI
Amestec optimal
SORT 0-63
Continut de fractiuni,%
0-1mm 12-22
0-4mm 26-28
0-8mm 35-50
0-16mm 48-65
0-25mm 60-75
0-50mm 85-92
0-63mm 100
Pag. 370/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Domenii de utilizare:
Macadam
Conditii de admisibilitate
Granulozitate:
14 - -
continut de fractiuni sub 0,1mm. max;
continut de fractiuni sub 0,02mm % -
............-strat de baza - 5...15 max 5
-imbracaminte - 15...30 -
* 5 pd15<d15f<5d58p, reprezinta diametrele granulelor corespunzatoare unor treceri de 15%, respectiv 85% de pe
curba granulometrica a materialelor: pamant (p), respectiv filtru(f).
Conditii de admisibilitate
Sort /Caracteristici
16- 25-
0-8(16) 8-16 40-63 63-80
25(31) 40
Continut de granule: 5 5 5 5
-raman pe ciurul superior(dmax)
-trec prin ciurul inferior - 10 10 10
(dmin),% max.
Forma granulelor:
- 35 35 35
-coeficient de forma,%, max.
Continut de impuritati: 1 1 1
Pag. 371/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
-corpuri straine,%,max.
Agregatele se vor aproviziona din timp in depozit pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestora.
Aprovizionarea la locul punerii in opera se va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca este
corespunzator.
In timpul transportului de la furnizor la santier si al depozitarii, agregatele trebuie ferite de impurificari.
Depozitarea se va face pe platforme amenajate, separat pe sorturi si pastrate in conditii care sa le fereasca de
imprastiere, impurificare sau amestecare.
Controlul calitatii agregatelor de catre antreprenor se va face in conformitate cu prevederile din tabelul 4.
Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:
Intr-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de furnizor;
Intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de laborator.
In cazul in care la verificarea calitatii amestecului de piatra sparta amestec optimal aprovizionata, granulozitatea
acestuia nu corespunde prevederilor din tabelul nr.1, aceasta se corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare pentru
indeplinirea conditiilor calitative prevazute.
8.4.1.2.4 APA
Apa necesara realizarii straturilor de fundatie poate sa provina din reteaua publica sau din alte surse, dar in acest din
urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in suspensie.
Corpuri straine:
argila bucati; Ori de cate ori apar
In comparatie in care se
factori de 4606-80
argila aderenta; observa prezenta lor
impurificare
continutul de carbune
Pag. 372/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
O proba pe schimb
si sort si ori de cate
Umiditate - ori se observa o 4606-80
schimbare cauzata
de cond. meteo
Pag. 373/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Nr. Determinarea, procedeul de verificare sau Frecvente minime la locul de Metode de verificare
crt. caracteristicile care se verifica punere in opera conf. STAS
Pag. 374/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 375/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
In profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si nu pot fi mai mari de 5
mm.
In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini se va face corectarea
suprafetei fundatiei.
8.5.1.1 GENERALITATI
Obiect si domeniu de aplicare
Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditiile de realizare a imbracamintilor bituminoase cilindrate, executate la cald din
mixturi asfaltice preparate cu agregate naturale si bitum neparafinos.
Prevederile prezentului caiet de sarcini se aplica la constructia si modernizarea drumurilor publice, la constructia
drumurilor de exploatare si nu se aplica imbracamintilor si straturilor de baza executate din mixturi cu nisipuri
bituminoase sau cu emulsii bituminoase.
PREVEDERI GENERALE
Antreprenorul este obligat sa respecte cu strictete prevederile prezentului caiet de sarcini .
Antreprenorul va trebui sa aigure prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat efectuarea tuturor
incercarilor si determinarilor necesare respectarii prevederilor prezentului caiet de sarcini si va pastra evidenta zilnica a
conditiilor de executie a imbracamintilor bituminoase, a incercarilor efectuate si a rezultatelor obtinute.
Pag. 376/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
8.5.1.2 MATERIALE
8.5.1.2.1 AGREGATE
Pentru imbracaminti bituminoase se utilizeaza un amestec de sorturi din agregate neprelucrate si prelucrate care trebuie
sa satisfaca conditiile SR 662 si SR 667.
Agregatele naturale care se utilizeaza la prepararea mixturilor asfaltice destinate imbracamintilor rutiere (st. legatura si
uzura) sunt urmatoarele :
Agregate naturale de cariera, dupa cum urmeaza :
cribluri sorturile 4 8 , 8-16 si 16 25 ; SR 667
nisip de concasare sort 0 4
agregate naturale de balastiera , prelucrate prin spalare si sortare
nisip natural sort 0-4, conf STAS 662
nisip si pietris concasat sort 0-8, 8-16,si 16-(25)31 conform STAS 667
Clasa minima a rocii din care se obtin agregatele naturale de cariera, in functie de clasa tehnica a drumului sau
categoria strazii, trebuie sa fie conform SR 667.
Fiecare tip si sort de agregate naturale trebuie depozitat separat in padocuri prevazute cu platforme betonate avind
pante de scurgerea apei si pereti despartitori pentru evitarea amestecarii si impurificarii agregatelor.
Limitele procentelor de agregate naturale si filer din cantitatea totala de agregate sunt conform tabelului nr. 1.
Tabel nr. 1
Zona de granulozitate a amestecului de agregate naturale, pentru fiecare tip de mixtura asfaltica (strat de legatura si
strat de uzura) este cuprinsa in limitele prezentate in tabelul nr.2.
Tabel nr. 2
BA16
Marimea ochiului sitei (mm) BAD25
Pag. 377/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
25 mm - 90100
16 mm - 7390
8 mm 6685 4261
4 mm 4266 2845
2 mm 3055 2035
1 mm 2242 1432
0.10 mm 9.13 27
Nota: 1.La betoanele asfaltice BA16, BAD25, se folosesc amestecuri de nisip de concasaj si nisip natural; procentul de
nisip natural in amestec sa fie max:
-25% pentru BA16;
-50% pentru BAD25,
La betoanele asfaltice pentru stratul de legatura BAD25 se recomanda adaugarea a 2% filer.
8.5.1.2.2 FILER
Ca filer se va folosi filerul de calcar care trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditiile prevazute in STAS 539-79:
finetea (continutul in parti fine 0,09 mm) min 80%
umiditatea max 2%
coeficient de hidrofilie max. 1%
Nu se admite folosirea altor materiale ca inlocuitor de filer sau a fractiunii fine recuperate de la exhaustorul statiei de
asfalt.
In cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre, filerul trebuie sa corespunda prevederilor STAS 539 si conditiei
suplimentare ca minimul de particule sub 0.02mm sa fie 20 %.
Filerul se depoziteaza in incaperi acoperite, ferite de umezeala sau in silozuri cu incarcare pneumatica. Nu se admite
folosirea filerului aglomerat.
8.5.1.2.3 LIANTI
Pentru realizarea imbracamintilor asfaltice se folosesc urmatoarele tipuri de bitum in functie de zona climatica:
bitum tip D 60/80;- zona climatica calda
bitum tip D80/100 zona climatica rece conform AND 537/97
Pag. 378/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Tabelul 3
Mod de verificare
Conditii de admisibilitate
Caracteristici conform STAS
D 60/80 D 80/100
In functie de calitatea bitumului si natura agregatelor in cadrul studiilor preliminare se va stabili necesitatea aditivarii
bitumului. In cazul in care se va stabili acest lucru, se va adauga cu acordul ,,Inginerului,aditivul corespunzator pentru
imbunatatirea adezivitatii bitumului.
Pag. 379/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Adezivitatea bitumului fata de agregatul natural utilizat la obtinerea mixturii asfaltice (strat de uzura, strat de legatura)
trebuie sa fie de: min. 80% .
Nr.
TIPUL MIXTURII ASFALTICE AGREGATE NATURALE UTILIZATE
crt.
Elemente geometrice
Grosimea imbracamintii se stabileste prin calculul de dimensionare conform STAS 1339, tinand cont si de prevederile
SR 174-1.
Elementele geometrice si abaterile limita la elementele geometrice trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 5.
Pag. 380/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Tabelul 5
Profil transversal:
Drumuri sub forma de acoperis
5,0 mm, fata de cotele
3. In aliniament conform STAS 863
profilului adoptat
In curbe si zone aferente panta unica
Cazuri speciale
Profil longitudinal:
Declivitate, %, max 5,0 mm fata de cotele
profilului proiectat, cu conditia
4. Drumuri 6,0
respectarii pasului de proiectare
Betoane asfaltice bogate in criblura adoptat
Beton asfaltic cu pietris concasat
6,0
Reteta, stabilita pentru fiecare categorie de mixtura, sustinuta de studiile si incercarile efectuate impreuna cu rezultatele
obtinute se supune aprobarii Inginerului.
Pag. 381/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa, Inginerul, daca nu are obiectiuni sau eventuale
propuneri de modificare, accepta reteta propusa de Antreprenor.
Limitele procentelor a sorturilor componente din agregatul total sunt date in tabelul nr. 1.
Granulozitatea agregatelor naturale este cuprinsa, pentru fiecare tip de mixtura asfaltica in limite date in tabelul nr 2.
Continutul optim de liant se stabileste prin studiile preliminare de laborator conform STAS 1338/1 si STAS 1338/2 si
trebuie sa se incadreze intre limitele aratate in tabelul nr 6 pentru imbracaminti bituminoase (strat de legatura si strat de
baza).
Tabel 6
Nr. Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice Continutul de liant din Clasa tehnica a
masa mixturii asfaltice % drumului
crt
Raportul filer : liant recomandat pentru Imbracamintile bituminoase strat de legatura si strat de uzura este conform tabel
7.
Tabelul 7
Nr. Crt. Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice Raport filer :liant
( recomandat)
Pag. 382/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Tabelul 8
Densitat
Nr. Tipul mixturii Clasa Stabilitat e Absorbti
Tipul Bitumului tehnica a ea Indice de Raport
Crt. asfaltice curgere (I), S/I, aparent e de
drumului a, apa ,%
(S)la600
mm KN/mm min.,kg/ vol.
C,
m3
D 60/80
IV 5.0 1.54.5 1.13.3
BAD 25 D 60/80a
2 2250 25
BAD 25a D80/100
IV 4.5 1.54.5 1.03.0
D80/100a
D 60/80
IIIV 4.5 1.54.5 1.03.0
BADPC 25 D 60/80a
3 2250 25
BADPC 25 a D80/100
IIIV 4.0 1.54.5 0.92.6
D80/100a
D 60/80
IVV 4.5 1.54.5 1.03.0
BADPS25 D 60/80a
4 2250 25
BADPS25a D80/100
IVV 4.0 1.54.5 0.92.6
D80/100a
Pag. 383/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Tabelul 9
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe epruvete tip Marshall din mixturi asfaltice
preparate in laborator (elaborate din dozaje optime, din probe recoltate de la malaxor sau de la asternere sau carote,
dupa executie).
Dozajele materialelor componente pentru tipurile de mixturi asfaltice se determina prin studii preliminare de laborator
conform prezentului caiet de sarcini, cu incadrarea lor in limitele SR 174-1 si Normelor tehnice specifice in vigoare.
Continutul optim de liant stabilit prin studii de laborator trebuie sa se incadreze in limitele de 0.3%
Exemplu:
continutul optim de bitum = 5%;
limita inferioara = 5% - 0,3% = 4,7 %;
limita superioara = 5% + 0,3% = 5,3%.
Pag. 384/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Determinarea densitatii aparente, absorbtiei de apa si a gradului de compactare se face in cadrul determinarilor de
laborator conform STAS 1338/1si STAS 1338-2. Densitatea aparenta si gradul de compactare pot fi determinate si prin
masuratori in situ.
Conditiile tehnice pentru aceste caracteristici sunt prezentate in tabelul nr. 10.
Tabel nr.10
BA16
2250 2.6 96
BAD25
BADPC31 2200 3.8 96
BADPS31
Uniformitatea suprafetei de rulare in profil longitudinal se verifica cu dreptarul si pana conform SR 174-2 sau cu alte
dispozitive adecvate.
Denivelarile maxime admisibile in profil longitudinal masurate sub dreptarul de 3m sunt urmatoarele:
max. 3 mm pentru drumuri clasa tehnica I
max. 4 mm pentru drumuri clasa tehnica II
max. 5 mm pentru drumuri clasa tehnica III-IV
Rugozitatatea suprafetei
Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca rugozitatea suprafetei imbracamintilor bituminoase masurata cu aparatul
SRT sau prin metoda Inaltimii de nisip sunt conform cu prevederile SR 174-1-2002.
Pag. 385/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Dozarea agregatelor
Antreprenorul trebuie sa dispuna de o instalatie de dozare capabila sa introduca agregatele potrivit proportiilor fixate in
functie de caracteristicile de scurgere.
Abaterile admise pentru agregatul total stabilit prin reteta, exprimate in procente din masa in valoare absoluta, conform
STAS 7970 si SR 174-2 sunt:
5% (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de granule cu dimensiunea peste 0,63 mm;
4% (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de granule cu dimensiuni cuprinse intre 0,20,63 mm;
3% (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de granule cu dimensiuni cuprinse intre 0,090,2 mm;
2% (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de filer si praf cu dimensiuni sub 0,09 mm);
Pag. 386/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Dozarea liantului
Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de un sistem de alimentare si dozare a liantului fie in
greutate, fie volumetric.
Abaterile pentru continutul de bitum fata de dozajul stabilit prin reteta exprimate prin procente de masa in valoare
absoluta sunt: 0,3 %.
Stocarea agregatelor
Antreprenorul va trebui sa poata asigura stocarea a cel putin o treime din agregatele destinate santierului.
Depozitarea se va face pe sorturi, in silozuri de tip descoperit, etichetate, pe platforme amenajate cu pereti despartitori
pentru evitarea impurificarii lor.
Malaxarea
Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa fie echipata cu un malaxor capabil de a produce mixturi asfaltice
omogene. Daca ,cuva malaxorului nu este inchisa ea trebuie sa fie prevazuta cu o capota pentru a impiedica pierderea
prafului prin dispersie
Malaxorul trebuie deasemenea sa indeplineasca urmatoarele cerinte :
buna functionare a dispozitivelor de securitate si alarma
viteza unghiulara si periferica a paletelor
unghiul de inclinare al paletelor ;
raza de dispunere a paletelor
gradul de uzura al paletelor
sincronizarea arborilor
capacitatea nominala a malaxorului
starea cuvei
Trebuie sa asigure temperatura mixturii asfaltice la iesirea din el in conformitate cu normele in vigoare
Statia trebuie sa fie prevazuta cu un sistem de blocare impiedicand golirea malaxorului atata timp cat durata de
malaxare nu a fost atinsa.
Duratata de malaxare va fi functie de tipul de instalatii de preparare si tipul de mixturi si se va stabili in cadrul operatiunii
de reglare a statiei de asfalt inaintea inceperii fabricatiei.
Fabricarea
Fabricarea mixturilor asfaltice pentru imbracamintile bituminoase va trebui realizata numai in statii automate de asfalt
(care pot fi instalatii pentru producerea discontinua a mixturilor asfaltice sau pentru producerea continua a m.a.).
O atentie deosebita se va da in special respectarii prevederilor privind continutul de liant si se va urmari vizual ca
anrobarea celor mai mari granule sa fie asigurata intr-un mod convenabil.
Temperaturile diferitelor tipuri de mixturi asfaltice, la iesirea din statie, trebui sa fie cuprinse intre urmatoarele valori:
160 o C la 180 o C pentru mixturi cu bitum 60/80;
Pag. 387/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Controlul fabricatiei
Mixturile asfaltice produse in statiile de prepararea mixturilor asfaltice sunt supuse incercarilor preliminare de informare,
controlului de calitate si receptie a caror frecventa, in cazul lipsei de dispozitiuni contrare a caietului de prescriptii
speciale este cea indicata in tabelul nr. 11.
Prevederile indicate in tabelul nr. 11 nu exclud obligativitatea dotarii centralelor de fabricatie cu dispozitive de control de
blocare.
Tabelul 11
Determinarea continutului de
x Zilnic
bitum si filer
Studiu
Granulometria amestecului x Zilnic
Temperatura agregatelor
minerale, a bitumului si a mixturii x Permanent
la iesirea din malaxor
Pag. 388/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
8.5.1.6.1 AMORSAREA
La executarea imbracamintilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru si stratul suport cu emulsie bituminosa
cationica cu rupere rapida. Amorsarea stratului suport se realizeaza mecanizat cu autoraspanditorul de emulsie sau cu
un dispozitiv special pentru asigurarea uniformitatii si a dozajelor prescrise. Stratul suport se va amorsa obligatoriu in
urmatoarele cazuri:
strat de legatura pe stratul de baza din mixtura bituminoasa;
strat de uzura pe strat de legatura cand stratul de uzura se executa la interval mai mare de trei zile de la
executia stratului de legatura.
Dupa amorsare se asteapta timpul necesar pentru ruperea emulsiei cationice.
In functie de compactitatea stratului suport se va folosi un amorsaj cu 0,3-0,5 kg/mp bitum pur.
Caracteristicile emulsiei trebuie sa fie de asa natura incat ruperea sa fie efectiva inaintea asternerii mixturii bituminoase.
Liantul trebuie sa fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturilor bituminoase.
Pag. 389/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
8.5.1.6.2 ASTERNEREA
Punerea in opera a mixturilor asfaltice va trebui sa fie efectuata cu ajutorul unui finisor capabil de a le repartiza fara sa
produca segregarea lor, respectand profilele si grosimile fixate.
In vederea asigurarii calitatii la punerea in opera a mixturilor asfaltice trebuie sa se respecte urmatoarele:
temperatura mixturii asfaltice la asternere ;
grosimea constanta a stratului asternut ;
parametrii geometrici ai stratului depus ( inaltime , latime ) trebuie respectati conform documentatiei de
executie
senzorul de nivel trebuie sa se afle pe patina de ghidare iar pozitionarea lui sa se faca inainte de inceperea
lucrului
incalzirea grinzii se va face ori de cite ori este nevoie , dar nu mod excesiv ( 15-30 min. inainte de inceperea
turnarii).
trebuie sa se evite o intrerupere a aprovizionarii cu material , deoarece grinda nivelatoare se afunda in material
afectand planeitatea suprafetei .
Temperatura de asternere
Asternerea mixturilor bituminoase se face in anotimpul calduros la temperaturi peste +10 oC, in perioada martie-
octombrie, in conformitate cu pevederile legale in vigoare.
De asemenea, executia trebuie intrerupta pe timp de ploaie.
Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare, in functie de tipul liantului, temperaturile conform tabelului
nr. 12
Tabel 12
Pag. 390/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
In cazul in care stratul support este constituit din imbracaminti existente, aducerea acestuia la cotele prevazute in
proiectul de executie se realizeaza dupa caz fie prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtura asfaltica , fie prin
frezare.
Cantitatea de mixtura asfaltica necesara pentru egalizare se determina prin scaderea volumului de mixtura al stratului
de legatura sau uzura constanta din volumul total al mixturii asfaltice calculat conform cotelor din proiectul de executie .
Punerea in opera a mixturilor asfaltice se face pentru:
stratul de uzura intr-o singura asternere;
stratul de legatura intr-o singura asternere sau mai multe asterneri succesive functie de grosimile de asternere,
cu conditia realizarii gradului de compactare prescris prin caietul de sarcini;
Punerea in opera
Asternerea mixturilor asfaltice pe stratul suport pregatit conform secificatiilor din prezentul caiet de sarcini, se
efectueaza numai mecanizat, cu repartizatoare finisoare prevazute cu palpator si sistem de nivelare automat care sa
asigure precompactarea mixturii.
Mixtura asfaltica trebuie asternuta uniform si continuu, pe fiecare strat, pe toata lungimea unei benzi programata a se
executa in ziua respectiva.
Asternerea se face pe intreaga latime a caii de rulare, atunci cand acest lucru nu este posibil,
Antreprenorul propune dirigintelui latimea benzilor de asternere si pozitia rosturilor longitudinale.
Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire a mixturilor, de la statie si cat se poate de
constanta ca sa se evite total opririle.
Antreprenorul trebuie sa dispuna de un lucrator calificat pentru a corecta imediat dupa asternere si inainte de orice
compactare denivelarile flagrante cu ajutorul unui aport de material proaspat depus cu lopata, in fata esalonului de
asternere.
In buncarul utilajului de asternere trebuie sa existe in permanenta suficienta mixtura pentru a se evita o raspandire
neuniforma a materialului.
8.5.1.6.3 COMPACTAREA
Mixturile asfaltice sunt compactate in scopul cresterii densitatii si reducerii volumului de goluri continut in masa
materialului pus in opera.
La compactarea mixturilor asfaltice se aplica tehnologii care sa asigure caracteristici tehnice si gradul de compactare
pentru fiecare mixtura in parte.
Pag. 391/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Atelierul de compactare va fi propus de Antreprenor si aprobat de Inginerul lucrarii dupa incercarile de etalonare in
timpul primelor zile ale punerii in opera.
Urmare acestor incercari, Antreprenorul propune Inginerului spre aprobare:
sarcina fiecarui utilaj;
planul de mers al fiecarui utilaj pentru a asigura un numar de treceri pe cat posibil constant, in fiecare punct al
stratului;
viteza de mers a fiecarui utilaj;
presiunea de umflare a pneurilor, aceasta putand varia intre 3 si 9 bari;
temperatura de asternere, fara ca aceasta sa fie inferioara minimului fixat in articolul precedent.
Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut , se determina, la inceputul lucrarilor, pe un sector experimental,
numarul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuiesc utilizate, in functie de performantele acestora, de tipul mixturii
si de grosimea stratului .
Lucrarile experimentale se fac inainte de inceperea asternerii stratului pentru lucrarea respectiva, utilizand mixtura
asfaltica preparata in conditii similare cu cele pentru productia curenta.
Metoda propusa va fi satisfacatoare daca se permite sa se atinga in cel putin 95% din masuratorile efectuate un grad de
compactare 100% ; cele 5% masuratori (restante) nu vor trebui sa aibe o compactitate inferioara valorii de 95%
.Numarul atelierelor de compactare se va stabili in functie de numarul punctelor de asternere.
Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie sa fie astfel executata ca sa se obtina valori optime pentru
caracteristicile fizico-mecanice, de deformabilitate si suprafatare (deflexiuni caracteristice).
Operatia de compactare se realizeaza cu compactoare cu pneuri si/sau compactoare cu rulouri netede, prevazute cu
dispozitive de vibrare.
Rosturile transversale se compacteaza inclinat sau, de preferat, perpendicular pe axul drumului, la inceput prin
suprapunerea ruloului pe asfaltul proaspat doar cca 15-20 cm, continuand progresiv, pas cu pas, pana la compactarea
intregii zone calde cu toata latimea ruloului.
Rosturile longitudinale se compacteaza in lungul lor, astfel incat la inceput ruloul sa calce doar 15-20 cm pe asfaltul cald
si continuand progresiv compactarea pana cand ruloul ajunge sa calce cca 15-20 cm pe asfaltul vechi.
Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri, pentru a se putea evita valurirea imbracamintii.Suprafata stratului se va
controla in permanenta, micile denivelari care apar pe suprafata, se corecteaza dupa prima trecere a rulourilor
compactoare pe toata latimea.
Conform reglementarilor tehnice in vigoare pentru imbracamintile bituminoase, atelierul de compactare este alcatuit din :
compactor cu pneuri de 160 KN si compactor cu rulouri netede de 120 KN
compactor cu rulouri netede de 120 KN
In tabelul nr. 13 este prezentat numarul minim de treceri pentru a obtine gradul de compactare minim necesar.
Tabel nr. 13
ATELIER DE COMPACTARE
A B
COMPACTOR CU COMPACTOR CU
COMPACTOR CU
TIPUL STRATULUI RULOURI NETEDE RULOURI NETEDE
PNEURI 160 KN
120KN 120KN
NR. TRECERI
STRAT DE UZURA 10 4 12
STRAT DE LEGATURA 12 4 14
Pag. 392/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie. Ele nu trebuie niciodata sa se indeparteze la mai
mult de 50 m in spatele finisorului.
Tratarea suprafetei
Dupa executarea imbracamintilor daca este cazul se procedeaza la inchiderea porilor suprafetei prin raspandire de 23
kg/mp nisip sort 03,15 mm bitumat cu 23% bitum prin cilindrare, exceptie facand betoanele asfaltice rugoase.
Se va da preferinta utilizarii nisipului de concasaj.
Pentru sectoarele ce se executa dupa 1 octombrie, sau executate inainte de aceasta data, in zone umbrite cu umiditate
excesiva sau cu trafic foarte redus, se va realiza cu aprobarea Inginerului pe baza constatarilor pe teren,inchiderea
suprafetei prin badijonare.
Badijonarea se realizeaza prin stropire cu bitum sau cu emulsie cationica cu rupere rapida cu 60% bitum diluata cu apa
(o parte emulsie cu 60% bitum pentru o parte apa curata nealcalina) si raspandire de nisip sort 03 mm cu un continut
cat mai redus de praf (sub 0,09 mm) in cantitatile aratate mai jos:
stropire cu bitum 0,5 kg/mp
- raspandire de nisip (de preferinta cu concasaj) 35 kg/mp
stropire cu emulsie cationica cu 60% bitum diluat cu apa 0,81 kg/mp
- raspandire nisip 35 kg/mp
Inchiderea se poate face si cu suspensie de bitum filerizat diluata pana la 15 % continut de bitum cu aceeasi cantitate
de nisip.
Inchiderea suprafetei se aplica in mod obligatoriu la imbracaminti din beton asfaltic cu agregate mari, in prima luna de la
circulatie, printr-un tratament bituminos executat la cald.
Pag. 393/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Determinarea caracteristicilor fizice si mecanice ale mixturilor asfaltice pe probe cubice inclusiv a rezistentelor la
compresiune la 22C si 50C, reducerea rezistentei la compresiune in apa dupa 28 de zile pentru fiecare continut de
bitum, densitatea aparenta si absortia apei.
Certificatele de Conformitate ale materialelor din reteta de fabricatie (agregate, bitum, filer, amestecuri etc.).
Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa, Inginerul, daca nu are obiectii sau posibile
propuneri de modificari, isi va da accordul cu privire la executia unui tronson experimental folosind formula reteta
propusa de Antreprenor.
Constructorul va indica in mod clar limitele retetei de mixtura si va supune aceste studii preliminare spre aprobarea
Inginerului.
Daca este necesar, retetele de mixtura vor fi revizuite cu acordul Inginerului.
Pag. 394/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Nr.
Caracteristica Conditii de admisibilitate Metoda de incercare
crt.
Rugozitatea
- Rugozitatea cu pendulul SRT, unitati SRT:
drumuri de clasa tehnica I-II 80 STAS 8849
drumuri de clasa tehnica III 70
drumuri de clasa tehnica IV-V 60
Pag. 395/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Nota: Planeitatea in profil longitudinal se determina fie prin masurarea indicelui de planeitate IRI, fie prin masurarea
denivelarilor sub dreptarul de 3 m.
Pentru caracterizarea unor sectoare limitate si izolate, cu defectiuni vizibile, stabilite de beneficiar sau de comisia de
receptie se pot preleva probe suplimentare, care vor purta o mentiune speciala.
Incercarile se efectueaza conform STAS 1338/1 si STAS 1338/2 de catre laboratorul antreprenorului sau de un alt
laborator autorizat si constau in:
masurarea grosimii stratului;
determinarea densitatii aparente, a absorbtiei de apa si a gradului de compactare;
determinarea caracteristicilor mixturii asfaltice continute (compozitie, caracteristici fizico-mecanice, IB pe bitum
extras) specificate in caietul de sarcini ale lucrarii.
Verificarea elementelor geometrice ale stratului si a uniformitatii suprafetei se face conform SR 174-2.
Inginerul lucrarii isi rezerva dreptul, in cazul unei autocontrol insuficient, sa opreasca lucrarile pe santier pana cand
Antreprenorul va lua masurile necesare de remediere.
Reglarea nivelmentului
Atunci cand se prevede o reglare a nivelmentului in raport cu repere independente soselei, verificarea cotelor este
facuta in contradictoriu, pe suprafete corespunzatoare a fiecarei zi de lucru, in ax si la margine (intre 0,2 si 0,3 m de la
marginea stratului) ca si in fiecare dintre profilele transversale ale proiectului si eventual in toate celelalte puncte fixate
de Inginer.
Tolerantele pentru ecarturile constatate in raport cu cotele prescrise sunt:
+/- 1,5 cm pentru stratul de legatura si stratul de uzura.
Pag. 396/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Daca tolerantele sunt respectate in 95% din punctele controlate, reglarea este considerata convenabila.
Frecventa controalelor
Frecventa controalelor de executie vor fi cele indicate in tabelul nr. 15.
Tabelul 15
Pag. 397/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
8.6.1.1 GENERALITATI
OBIECT SI DOMENIUL DE APLICARE
Prezentul caiet de sarcini se aplica la realizarea dispozitivelor de scurgere si evacuarea apelor de suprafata si
anume
santuri la marginea platformei
santuri de garda
rigole la marginea platformei
rigole la bordura trotuarului
rigole de acostament
casiuri
lucrari de canalizare
canale de evacuare
puturi absorbante
El cuprinde conditii tehnice care trebuie sa fie indeplinite la realizarea acestor dispozitive si controlul calitatii materialelor
si a lucrarilor executate conform prevederilor proiectelor de executie
In prevederile prezentului caiet de sarcini nu se cuprind:
podurile si podetele
lucrari de amenajare si corectare a torentilor
lucrari de canalizare pentru ape pluviale si de suprafata
Pag. 398/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Prevederi generale
Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare pentru respectarea stricta
a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat efectuarea tuturor
incercarilor si determinarilor din aplicare.
In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini inginerul va dispune intreruperea executiei
lucrarilor si luarea masurilor ce se impun.
Domeniul de aplicare al acestor tipuri de ciment la lucrarile expuse la inghet-dezghet in stare saturata cu apa cum este
cazul dispozitivelor pentru scurgerea apelor de suprafata este aratat in tabelul nr. 1 conform NE 012-99 pentru mortare
de ciment.
Tabel 1
Tipul de ciment
1 Elemente sau constructii cu gropi mai C 12/15 Oricare utilizat utilizat utilizat
mici de 1.5m
C16/20-C25/30 Oricare
Pag. 399/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Tabel 2
Tabel 3
32.5 - 16
32.5 52.5
32.5 R 10 -
42.5 10 -
42.5 62.5
42.5 R 20 -
52.5 20 -
52.5 -
52.5 R 30 -
Conditiile tehnice de receptie, livrare si control ale cimentului trebuie sa corespunda prevederilor standardelor
respective.
In timpul transportului de la fabrica la statia de betoane (sau depozit intermediar) a manipularii sau depozitarii, cimentul
va fi ferit de umezeala si de impurificari cu corpuri straine.
Pag. 400/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Cimentul ramas in depozit timp mai indelungat nu va putea fi intrebuintat timp mai indelungat decat dupa verificarea
starii de conservare si a rezistentelor mecanice la 2 (7) zile.
Cimenturile care vor prezenta rezistente mecanice inferioare limitelor prescrise marcii respective, vor fi declasate si
utilizate corespunzator .
Cimentul care se considera ca s-a alterat se va evacua fiind interzis a fi utilizat la prepararea betoanelor sau a
mortarelor. Evacuarea lui se va face pe cheltuiala Antreprenorului.
Controlul calitatii cimenturilor de catre Executant se face in conformitate cu prevederile tabelului nr. 23.
Agregate
Pentru prepararea mortarelor si a betoanelor de ciment se folosesc:
agregate naturale nisip natural 0-3; 3-7 sau 0-7
balast pentru betoane 0-31 sau 0-71 mm
agregate concasate nisip de concasaj 0-3; 3-8 sau 0-8
piatra sparta 8-25 sau 8-40 mm
Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile in contact cu aerul, apa sau la inghet, se interzice
folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase
Agregatele trebuie sa fie inerte si sa nu conduca la efecte daunatoare asupra cimentului folosit la prepararea betonului
sau mortarului.
Nisipul tebuie sa fie aspru la pipait
Nisipul de mare se va putea folosi numai pe baza de prescriprii speciale.
Din punct de vedere al formei geometrice, granulele de pietris sau piatra sparta trebuie sa indeplineasca conditiile din
tabelul 4.
Tabel nr.4
32.5
32.5 R
60 10
42.5
42.5 R
52.5
60 10
52.5 R
Din punct de vedere al continutului de impuritati agregatele trebuie sa respecte prevederile din tabel 5.
Pag. 401/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Tabel 5
Observatii: In cazul balastului pentru betoane, se va proceda la separarea acestuia in nisip si pietris verificandu-se
incadrarea in conditiile tehnice din tabel.
Caracteristicile fizico-mecanice ale agregatelor sa indeplineasca conditiile de admisibilitate indicate in tabelul 6.
Tabel 6
Pag. 402/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Sorturile de agregate trebuie sa fie caracterizate prin granulozitate continua, iar continutul de granule care trec,
respectiv raman pe ciururile sau sitele ce delimiteaza sortul nu trebuie sa depaseasca 10%, dimensiunea maxima a
granulelor ce raman pe ciurul superior nu trebuie sa depaseasca 1,5 d max.
In cazul balastului pentru betoane, granulozitatea acestuia trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 8.
Tabel 7
0-3 min 5 - 35 - 90 -
max 30 - 75 - 100 -
Tabel 8
3,15 5 16 20 D max
0-31 min 20 - 55 - 80
max 50 - 85 - 100
0-71 min 10 - 35 - 80
max 30 - 65 - 100
Agregatele se vor aproviziona din timp in depozite pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestor
materiale. Aprovizionarea se va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca acestea sunt corespunzatoare.
Depozitarea se va face pe platforme amenajate separat pe sorturi si pastrate in conditii care sa le fereasca de
impurificare.
Controlul calitatii agregatelor de catre Antreprenor se face in conformitate cu prevederile tabelului nr.19.
Pag. 403/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
8.6.1.2.2 APA
Apa utilizata la prepararea betoanelor si mortarelor poate sa provina din reteaua publica sau din alta sursa, dar in acest
din urma caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in tabelul 9 conform STAS 790-84.
Modelele de determinare sunt reglementate prin STAS 790-84. Verificarea se va face de catre un laborator de
specialitate la inceperea lucrarilor.
In timpul utilizarii pe santier se va evita ca apa sa se polueze cu detergenti, materii organice, uleiuri vegetale, argile, etc.
Tabel 9
Pag. 404/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pentru impanarea pereului se va utiliza nisipul natural sortul 3-7 mm sau savura.
Caracteristicile mecanice ale pietrei trebuie sa corespunda prevederilor din tabelul 10.
Tabel 10
Forma si dimensiunile pietrei brute folosite la pereuri este aratata in tabelul 11.
Tabel 11
Piatra bruta pentru zidarii va avea forma neregulata, asa cum rezulta din cariera avand dimensiunea minima de cel putin
100 mm si o greutate care sa nu depaseasca 25 kg.
Pentru zidarie cu rosturi orizontale se va folosi piatra bruta stratificata care are doua fete aproximativ paralele.
Pentru zidaria de piatra bruta opus incertum pietrele trebuie sa aibe o fata vazuta destul de mare, cu muchiile de cel
putin 15 cm, fara ca muchia cea mai lunga sa depaseasca mai mult de 1 dimensiunea celei mai mari.
Pag. 405/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Tabel 12
Inaltime 120160
Pietris ciuruit 7-40 mm conform STAS 662-89 asezat in zona tubului perforat al drenului de adancime.
Ca filtru invers se foloseste geotextil.
Caracteristicile geotextilului trebuie sa corespunda prevederilor Normelor tehnice privind utilizarea geotextilelor aprobat
de ICCPDC indicativ C 227-88.
Pag. 406/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Tabel 13
Tuburile riflate din PVC (NI 8500-80 tip Buzau) de 80.5 mm se folosesc la drenuri sapate si la drenuri tubate, invelite in
geotextil.
Tuburile rigide perforate PVC sau PE de 75 mm se folosesc la drenuri forate netubate.
Tuburi neperforate din PE sau PVC de 110 mm folosesc la
intrari si iesiri din caminele drenurilor
la cap de dren
la cap de aerisire
intre chesoane pentru evacuarea apelor
Fantele de la tuburi perforate cu dimensiunile 1,0 x 5,0 mm sau 1,5 x 8,0 mm trebuie sa fie intr-un numar care sa
realizeze o suprafata activa (de intrare a apei in tuburi) de 24-45 cmp pe ml de tub.
Pentru realizarea capetelor de aerisire la drenuri se folosesc tuburi perforate din beton cu sectiuni circulare cu cep si
buza, fara talpa D = 200 mm si lungime de 1,00 m conform STAS 816-80 tabel 15.
8.6.1.2.7 GEOTEXTIL
Caracteristicile geotextilului trebuie sa corespunda prevederilor din Normele tehnice privind utilizarea geotextilelor
aprobate de ICCPDC indicativ C 227-88.
Se va accepta materialul care prezinta defecte de cal mult 10% din suprafata. Zonele cu defecte se vor inlatura la
punerea in opera.
Pag. 407/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Tabel 14
Tuburi circulare fara talpa cu mufa pentru imbinari umede Tuburi circulare cu talpa cu mufa pentru
si uscate
imbinari umede si uscate
200 3 3 1000 26 - - - -
Tabel 15
Tuburi circulare fara talpa cu cep si buza Tuburi circulare cu talpa cu cep si buza
600 6 6 58 450
Pentru amenajarea gurilor de scurgere se vor folosi tuburi circulare conform STAS 816-80 cu diametrul de 500 mm si
250 mm specificate in tabelul 16
Pag. 408/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Tabel 16
Pentru caminele de vizitare se vor folosi tuburi prefabricate cu diametrul de 1000 si 800 mm conform STAS 816-80
precizate in tabelul 17.
Tabel 17
Pentru caminele de vizitare si gurile de scurgere se vor folosi capace carosabile sau necarosabile si gratare de scurgere
din tipurile prevazute in STAS 2308-81, respectiv 3272-80, conform precizarilor din caietul de sarcini speciale.
Tuburile si piesele de canalizare trebuie sa aiba suprafata interioara cu aspect de beton neclivisit.
Suprafata interioara trebuie sa fie neteda si sa nu aibe defecte.
Pe suprafata exteriaora se admit mici fisuri de contractie, distribuite neegal, daca nu au influenta asupra calitatii, astfel
ca la lovirea cu ciocanul de max 200 g sa obtinem un sunet clar, nedogit.
Tuburile trebuie sa fie impermeabile indeplinind conditiile prevazute in tabelul nr.17 privind valoarea medie a pierderilor
de apa determinata sub presiune. Rezultatele individuale nu trebuie sa difere de medie cu mai mult de 30%.
Tabel 18
Pag. 409/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Absorbtia totala de apa determinata pe cioburi de tub conf STAS 816-80, va fi de max. 6%.
Rezistenta la compresiune pe generatoare pe tuburi de proba, avand o vechime de 28 zile, incercate conform
prevederilor STAS 816-80 trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 19.
In cazul in care prefabricarea tuburilor se va face pe santier se va folosi cimentul de calasa II A; II B 32.5, agregatele vor
trebui sa indeplineasca conditiile prevazute in STAS 1667-76, iar betonul trebuie sa aibe cel putin clasa C 16/20.
Tabel 19
200 27000
300 30000
400 32000
500 35000
600 38000
Tabel 20
Pag. 410/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Tabel 21
Tabel 22
Crapaturi Nu se admit
Pag. 411/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Tabel 23
0 1 2 3 4
calitate
Pag. 412/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
pe lot de 100
mc
Pag. 413/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
calitate
calitate
Pag. 414/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Executarea sapaturilor
Sapaturile pentru fundatii vor fi efectuate conform desenelor de executie care vor fi vizate Bun pentru executie. Ele vor
fi duse pana la cota stabilita de Inginer in timplul executiei lucrarilor.
Sapaturile pentru santuri si rigole vor fi executate cu respectarea stricta a cotei, pantei si a profilului din plansele cu
detalii de executie (latimea fundului, inaltimea si inclinarea taluzelor) precum si a amplasamentului acestora fata de axul
drumului sau de muchia taluzelor in cazul santurilor de garda.
Sapaturile pentru drenuri si canalizari vor fi executate cu respectarea stricta a latimii traseului, a inclinarii taluzelor, a
cotei si pantei precizate in plansele de executie.
Sapaturile vor fi executate pe cat posibil pe uscat. Daca este cazul de epuismente acestea cad in sarcina
Antreprenorului in limitele stabilite prin caietul de sarcini speciale.
Pamantul rezultat din sapatura va fi evacuat si pus in depozitul stabilit de Inginer la o distanta , care nu va putea
depasi 1 km decat in cazul unor prevederi in acest sens in caietul de prescriptii speciale.
In cazul canalizarilor, daca este nevoie de sprijiniri, Antreprenorul le va executa pentru a evita ebulmente si a asigura
securitatea personalului realizand sustineri joantive sau cu interspatii, in functie de natura terenurilor, care insa nu pot
depasi dublul latimii medii a elementelor de sustinere.
Pamantul pentru umplerea transeelor va fi curat de pietre a caror diemnsiune depaseste 15 cm.
Aceste umpluturi vor fi metodic compactate, grosimea maxima a fiecarui strat elementar nu va depasi dupa tasare 20
cm. Densitatea uscata a rambleului va trebui sa atinga 95% din densitatea optima uscata, Proctor Normal.
Pag. 415/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
mortar M100 destinat tencuielilor de ciment clivisit, rosturilor de zidarii de piatra sau prefabricate umplerii
rosturilor tuburilor de canalizare avand compozitia conform C 17-82.
Prepararea mortarelor de ciment
Pentru dozarea compozitiei mortarului, nisipul este masurat in ladite sau in roabe a caror capacitate prezinta un raport
simplu cu numarul de saci de liant de folosit.
Mortarul este preparat manual, amestecul nisip si ciment se face la uscat, pe o suprafata plana orizontala din scanduri
sau panouri metalice pana la omogenizare perfecta. Se adauga atunci, in mod progresiv, cu o stropitoare, amestecand
cu lopata, cantitatea de apa strict necesara. Amestecarea continua, pana cand mortarul devine perfect omogen.
In toate cazurile mortarul trebuie sa fie forte bine amestecat pentru ca, framantat cu mana, sa formeze un bulgare usor
umezit ca nu curge intre degete. Pentru anumite folosinte, ca mortar pentru protectii, s.a. delegatul clientului poate sa
accepte si alte considerente.
Mortarul trebuie sa fie folosit imediat dupa prepararea lui. Orice mortar care se va usca sau va incepe sa faca priza
trebuie sa fie aruncat si nu va trebui niciodata amestecat cu mortarul proaspat.
Tabel 24
Compozitia betoanelor
Compozitia betoanelor este definita de proportia in volume a diverselor categorii de agresate uscate, greutatea liantului
pentru un metru cub de beton gata executat si volumul apei. Daca caietul de sarcini speciale prevede proportiile
agregatelor trebuie sa fie determinate in greutate.
Cantitatile necesare pe fiecare component al betonului vor fi determinate inainte de a incepe prepararea acestuia de
catre antreprenor:
fie prin studiu de laborator pentru betoane de clasa C 6/7.5;
fie prin comparatii deja folosite, cu materiale identice, daca Inginerul accepta.
In aceste doua cazuri, Antreprenorul trebuie sa prezinte Inginerului pentru acceptare, intr-un termen de minimum 15
zile inainte de data prevazuta pentru inceperea lucrarilor de betonare, studiul compozitiei si justificarile necesare.
Pag. 416/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
La stabilirea compozitiei betonului se va tine seama de prevederile Normativului pentru executarea lucrarilor din beton
si beton armat NE 012/99 luand in considerare:
dozajul minim de ciment, conform tabelului 24
lucrabilitatea betonului care trebuie asigurat, conform tabelului 26
rezistentele minime ale betonului ce trebuie asigurate, conform tabelului 28
Tabel 25
1 Fundatii din beton simplu sau slab armat, elemente masive Basculante T2 3+/-1
2 Idem sau fundatii de beton armat, talpi, grinzi pereti Autoagitator T3 8+/-2
Tabel 26
T2 T3 T4
C 8/10 160 170 -
C 8/10 C 20/25 170 185 220
Tabel 28
Pag. 417/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
8.6.1.4.3 COFRAJE
Cofraje
Stabilirea solutiei de cofrare si intocmirea detaliilor de executie este sarcina Antreprenorului.
Cofrajele proiectate trebuie sa fie capabile sa suporte sarcinile si suprasarcinile fara sa se deformeze.
Toate cofrajele trebuie sa fie capabile sa suporte sarcinile si suprasarcinile fara sa se deformeze.
Toate cofrajele trebuie sa fie nivelate in toate punctele cu o toleranta de +/- 1 cm.
Latimile sau grosimile intre cofraje ale diferitelor parti ale lucrarii nu trebuie sa prezinte reduceri mai mari de 5 mm.
Scandurile sau panourile cu care se realizeaza cofrajele trebuie sa fie imbinate la nivel si alaturate in mod convenabil,
ecartul maxim tolerat la rosturi fiind de 2 mm, iar denivelarea maxima admisa in planul unui parament intre doua
scanduri alaturate de 3 mm.
8.6.1.4.5 BETON
Prepararea betonului
Betonul va fi fabricat mecanic prin amestecul simultan al tuturor constituentilor in malaxorul betonierei.
Agregatele vor fi introduse in betoniera in ordinea urmatoare:
agregatele cu cele mai mari dimensiuni
cimentul
nisipul
agregatele cu cele mai mici dimensiuni
apa
La betoanele de clasa C 8/10, cantitatea de apa introdusa in betoniera va fi determinata tinand cont de umiditatea
nisipurilor si agregatelor, care va trebui sa fie masurata cel putin o data pe zi.
Pag. 418/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Utilajele de fabricatie trebuie sa permita masurarea agregatelor, liantului si apei in limitele tolerantelor stabilite la art. 22
pct 22.4.
Modul de transport al betonului pe santier va trebui supus aprobarii Inginerului inainte de executie.
Antreprenorul va trebui sa ia masurile necesare pentru ca temperatura betonului in cursul primelor ore sa nu
depaseasca 35 grade Celsius. Un numar orecare de precautiuni elementare vor fi luate in acest scop, ca:
temperatura cimentului nu trebuie sa depaseasca 40 grade C
utilizarea apei reci
evitarea incalzirii agregatelor la soare prin acoperire
protectia betonului proaspat turnat impotriva insolatiei
Daca aceste precautiuni nu permit sa se mentina temperatura betonului sub 35 grade C, Inginerul va intrerupe
betonarea.
Dupa terminarea prizei, suprafetele de beton se trateaza prin stropire cu apa. Inginerul va stabili durata tratarii pentru
fiecare parte a lucrarii in functie de calitatea betonului si conditiile climatice.
Pag. 419/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Valorile rezistentelor la aceste termene vor fi in conformitate cu tipul de ciment si clasa de betoane conf. NE 012/99.
Daca incercarile la 7 zile conduc la rezistente inferioare rezistentelor corespunzatoare acestei varste Inginerul va trebui
sa opreasca lucrarile de betoane, convenindu-se pentru ameliorarea calitatilor materialelor sau a conditiilor de fabricatie
(sau unele si altele) si de a proceda la o noua incercare de a relua lucrarile de betonare.
Ramane la latitudinea Inginerului de a decide daca, tinand seama de rezultatele obtinute, de destinatia lucrarii si de
conditiile sale ca si toate elementele de apreciere de care dispune, lucrarea astfel executata poate sa fie acceptata,
trebuie sa fie modificata sau consolidata. El poate subordona acceptarii sale, lucrarea sau parti de lucrare in cauza, cu o
refacere la un cost total care poate sa atinga 20%.
Daca rezultatele obtinute la 28 zile sunt considerate neacceptabile, Inginerul va putea sa ordone demolarea lucrarii
sau o parte din lucrarea in cauza pe cheltuiala Antreprenorului.
Consistenta betoanelor va fi masurata cu conul lui Abrams. Ea va trebui sa se situeze intre 0,8-1,0 din din tasarea
obtinuta cu betonul de proba corespunzator. In caz contrar cantitatea de apa va fi modificata pentru a reveni la tasarea
de referinta.
Incercarea va putea fi repetata ori de cata ori Inginerul o va considera necesar.
Tabel 29
Dimensiuni in mm Tolerante in cm
0.10 0.5
0.20 0.7
0.50 1
1.00 2
2.00 2
5.00 3
Deviere maxima a unui element cu directie apropiata de verticala este data in functie de inaltimea si natura acestui
element de tabelul 30.
Tabel 30
Inaltimea in mm Tolerante in cm
a b c
Pag. 420/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Nota:
tolerante a pentru elemente portante verticale
tolerante b pentru elemente portante cu fruct
tolerante c pentru elemente neportante
Toleranta de neliniaritate asupra unei muchii rectilinii a unei suprafete plane sau riglete fiind sau nu cofrata este
caracterizata de sageata maxima admisibila pe intregul segment de lungime l a acestei muchii sau a acestei
generatoare. Aceasta sageata este egala cu cea mai mare dintre valorile:
1/300
un centimetru
Pag. 421/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Protejarea santurilor si rigolelor este obligatorie in conditiile in care panta lor depaseste panta maxima admisa pentru
eviatarea eroziunii pamantului.
Pantele maxime admise pentru santuri si rigole neprotejate sunt date in tabelul 31.
Tabel 31
Pantele maxime admise pentru santuri si rigole protejate sunt date in tabelul 32.
Pag. 422/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Tabel 32
Pereu zidit din piatra bruta negeliva cu mortar de ciment sau pereu din dale 15
de beton simplu clasa C 8/10
Casiuri pe taluze inalte din pereu zidit din piatra bruta cu mortar de ciment 67
sau din elemente prefabricate cu amenajare corespunzatoare la piciorul
taluzului
Pe portiunile in care santurile sau rigolele au pante mai mari decat cele indicate in tabelul 32, se vor amenaja trepte
pentru reducerea pantei sub valorile indicate in tabel.
Descarcarea apelor din rigole de acostament se face prin casiuri amenajate pe taluze.
Santurile de garda se recomanda sa fie pereate, indiferent de panta.
Amplasarea santurilor de garda se va face de distanta minima de 5,00 m de muchia taluzului debleului, iar cand este la
piciorul rambeului la distanta minima de 1,50-2,00 m, banda de teren dintre piciorul rambleului si santul de garda va
avea pante de 2% spre sant.
Antreprenorul va executa lucrare in solutia in care este prevazuta in proiectul de executie. Acolo insa unde se constata
pe parcursul executiei lucrarilor o neconcordanta intre prevederile proiectului si realitatea dupa teren privind natura
pamantului si panta de scurgere situatia va fi semnalata Inginerului lucrarii care va decide o eventuala modificare a
solutiei de protejare a santurilor si rigolelor de scurgere prin dispozitii de santier.
Pag. 423/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 424/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
In cazul sapaturii manuale drenurile se vor executa pe tronsoane de 46 m lungime din aval catre amonte, sprijinite
corespunzator, cu asigurarea permanenta a scurgerii apelor colectate. Tronsonul urmator se ataca numai dupa ce
tronsonul precedent a fost umplut, cel putin la jumatatea adancimii lui, cu corpul drenant.
In cazul executarii drenului prin sapare mecanica este necesar sa se coordoneze saparea si executatrea corpului
drenului astfel incat sa nu se tina sapatura deschisa.
Sapaturile se vor executa cu pereti verticali, fara sprijiniri pana la adancimi de:
1,00 m in pamanturi plastic vartoase si nisipuri in stare indesata;
Pag. 425/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
8.6.1.5 CANALIZAREA
Fundul sapaturii este adus cu grija la cotele prevazute in proiect si este compactat, daca este cazul, de asa maniera
incat densitatea uscata a solului sa atinga 95% din densitatea optima Proctor normal.
Cand in transee se intalnesc bancuri stancoase, ele trebuie sa fie derocate si aduse la o cota cu cel putin 10 cm sub
fundul sapaturii si inlocuite pe aceasta grosime cu pamant fin, nisip sau balast.
Pag. 426/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
La executia gurilor de scurgere si a caminelor de vizitare se va respecta pozitia acestora indicata in proiect, cota
radierului si cota de racordare.
La gura de scurgere betonul placii superioare va avea clasa C 8/10 si va fi slab armat.
Gurile de scurgere vor fi asezate pe un strat de beton de egalizare de 10 cm din C 28/35 care va depasi cu cel putin 10
cm imprejur buza gurilor de scurgere.
Elemetele gurii de scurgere cu un singur gratar vor fi ansamblate cu mortar de ciemnt M50.
La caminele de vizitare imbinarea tuburilor prefabricate din beton se face cu mortar de ciment M50.
Fundul caminului va fi tencuit si sclivisit cu mortar de ciment in grosime de 3 cm cu M 50 si va pastra exact forma si
panta canalului in continuare.
Gaurile pentru treptele scarilor vor fi executate pe toata grosimea peretelui, cu ingrijire pentru a nu deteriora tubul.
Fixarea treptelor se va face cu mortar de ciment marca M 100 bine indesat.
Pentru racordarea caminului la cota terenului se va turna pe loc beton C 6/7,5 . Pe ultimii 20 cm se prevede o ingrosare
pentru montarea capacului conform detaliilor de executie. Turnarea se face cu ajutorul unui cofraj metalic de inventar
care se monteaza pe tub.
Pag. 427/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Aceste incercari care cuprind studii de compozitie a betoanelor precum si incercari de studii sunt efectuate inaintea
inceperii fabricarii betoanelor.
Tabel 33
A B C
Betoane > C 8/10 Studiul compozitiei * * Pentru betoane de clasa > C 8/10
Incercari la compresiune * * * Pe parti de lucrari
Incercari la intindere * * *
Pag. 428/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Canalizare Amplasament * *
Cotele radierului *
Pozarea corecta a tuburilor *
si realizarea imbinarii intre
ele
Realizarea corecta a
umpluturii *
Asezarea si executia
corecta a gurilor de * * La fiecare lucrare
scurgere si a caminelor de
vizitare
Racordarea intre gurile de
scurgere si canalizare
Controlul functionarii *
* *
Pag. 429/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de control, cat si comisiei de receptie
preliminara, sau finala.
Pag. 430/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
8.7 PODETE
Pag. 431/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 432/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
8.7.1.3 INFRASTRUCTURI - FUNDATII DIRECTE (fundatii de suprafata, fundatii in incinte, fundatii pe chesoane
deschise)
Obiectul prezentului capitol consta in fundarea directa a podetelor si anume:
in incinta de palplanse din lemn, din dulapi metalici sau din palplanse metalice;
cu ajutorul chesoanelor deschise.
La proiectarea si executarea fundatiilor de suprafata, fundatiilor in conditii speciale, pamanturi sensibile la umezire,
pamanturi contractile, se vor intocmi caiete de sarcini speciale ce vor tine seama de normativele specifice in vigoare.
Folosirea chesoanelor cu aer comprimat se recomanda numai in cazuri bine fundamentate din punct de vedere tehnico-
economic si numai in cazurile in care nu
este mai indicata o fundatie indirecta. Pentru fundatiile cu aer comprimat, antreprenorul va elabora un caiet de conditii
specifice pentru executie si care va fi supus aprobarii beneficiarului.
Adoptarea sistemului de fundare in incinta sau cu cheson se face numai pe baza existentei studiilor geotehnice, cu
precizarea stratificatiei, pozitia panzei subterane, gradul de agresivitate naturala sau artificiala.
Culeele sunt elemente de infrastructura care asigura rezemarea traveelor de capat si fac racordarea cu rampele.
Executia culeelor nu se poate face decat pe baza de proiect.
Acestea pot fi fundate direct, modul de executie al fundatiilor facand obiectul prezentei documentatii tehnice.
Adancimea de fundare se stabileste pe considerente de rezistenta si stabilitate la afuieri.
Pag. 433/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Infrastructurile vor trebui sa respecte conditiile prevazute in proiect, in STAS 10111/1 - 77 Poduri de cale ferata si
sosea - Infrastructuri de zidarie, beton si beton armat. Prescriptii de proiectare si-n prezentul caiet de sarcini.
Nu este admisa fundarea infrastructurilor sub adancimea de inghet prevazuta in STAS 6054.-
Nu este admisa fundarea infrastructurilor fara existenta studiilor geotehnice, adecvate sistemului de fundare adoptat.
Executantul are obligatia sa urmareasca corespondenta dintre stratificatia prevazuta in proiect si cea reala si sa
semnaleze beneficiarului orice nepotrivire, in scopul stabilirii masurilor necesare.
Inceperea executiei infrastructurilor se va face in urma trasarii de catre executant a axelor fundatiilor.
Dupa terminarea trasarii, executantul va instiinta beneficarul care urmeaza sa-si dea avizul pentru inceperea lucrarilor.
Dupa terminarea fundatiilor se vor efectua, de catre antreprenor, noi masuratori. Antreprenorul are obligatia sa
semnaleze beneficiarului orice abateri de la trasarea initiala si sa propuna solutii de remediere in cazul unor eventuale
nepotriviri.
Masuratorile se vor repeta si dupa terminarea elevatiilor in scopul determinarii exacte a lungimii suprastructurii.
Eventualele corecturi se vor face pe baza propunerilor antreprenorului si numai cu avizul beneficiarului.
Lucrarile la fundatii, elevatii, etc. se vor executa numai pe baza de proiect.
Racordarea culeelor cu terasamentele se poate face cu sfert de con sau cu aripi.
Alegerea solutiei se face pe considerente de ordin tehnic si economic.
Aplicarea uneia dintre solutii sau a alteia nu se poate face decat pe baza de proiect. Proiectul va contine toate
elementele necesare aplicarii la teren a racordarilor.
Sferturile de con vor avea panta maxima de 1:1, se vor perea cu un pereu din piatra bruta sau din dale, cu fundatie, care
trebuie sa indeplineasca, ca adancime, cel putin adancimea de inghet.
Pentru impiedicarea patrundeii apei si degradarii pereului, rosturile se vor rostui cu mortar sau se vor colmata cu bitum.
Racordarea cu aripi se aplica de obicei in cazurile cu oblicitati mari sau in situatii speciale cu spatii limitate pentru
racordari.
In cazul racordarilor cu aripi, se vor lua masuri de asigurare impotriva afuierilor.
Materialele de constructie folosite la executia infrastructurilor vor indeplini conditiile de mai jos:
Agregatele vor corespunde SR EN 12620 Agregate pentru beton si normativul NE 012;
nisipul utilizat va proveni numai din balastiere. Nu se admite folosirea nisipului de concasaj. Partea levigabila
este de max. 2%.
pietrisul- se va folosi pietris de rau 8-16 si 16-25 mm, care se vor inscrie in zona foarte buna a curbei
granulometrice.
Amestecul format din cele trei sorturi de agregate, nisip 0-8 mm, pietris 8-16 si 16-25 mm, se va inscrie in zona foarte
buna a curbei granulometrice;
Toate agregatele aprovizionate vor fi ciuruite, spalate si sortate;
Se vor lua masuri pentru evitarea depunerilor de praf pe agregate.
Cimenturi:
Cimentul va corespunde SR EN 197-1 Ciment. Partea 1: Compozitie, specificatii si criterii de conformitate ale
cimenturilor uzuale, SR 3011, si SR 7055.
Cimentul se va livra in cantitati astfel determinate, incat stocul rezultat sa fie consumat in max. 2 luni;
Nu se admite amestecarea cimenturilor diferite si utilizarea lor ca atare.
Pentru fiecare marca de ciment se va asigura o incapere, un siloz sau un bunkar separat, avand-se in vedere
si starea de conservare.
Pag. 434/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Armaturile
Armaturile trebuie sa respecte planurile de executie din proiect.
Betoanele
Betoanele vor respecta clasele prevazute in proiect. Prepararea si turnarea betonului va respecta prevederile
normativului NE 012.
Pag. 435/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Detaliile de executie vor fi cuprinse in plansele de cofraj si armare pentru suprastructura in intregime si pentru parti de
lucrari din aceasta.
Planurile de cofraj vor preciza toate detaliile privind dimensiunile, tolerantele admise si modul de tratare a suprafetelor
aparente ale betonului prin cofrajele propuse.
Planurile de armare, pentru elementele din beton armat vor cuprinde toate datele geometice privind armaturile si modul
de pozitionare (pozitie traseu, diametru, lungimi partiale si lungimi totale).Planurile vor contine explicit :
calitatea otelurilor (categorie, daca este profilat sau tip lis, sudabilitatea)
tolerantele de pozitionare
in cazul elementelor prefabricate, pozitia si natura ancorelor incorporate pentru manipulare.
La executia suprastructurilor din beton armat se vor respecta detaliile din proiect, normativul NE 012 pentru executia
lucrarilor din beton si beton armat si prevederile din prezentul caiet de sarcini.
Lucrari provizorii
Suprastructurile din beton armat turnate monolit sau din elemente prefabricate monolitizate se executa cu ajutorul unor
lucrari provizorii ce constau din esafodaje, schele si sprijiniri la elemente de suprastructura de forma grinzi si placi
drepte.
Intocmirea proiectelor pentru lucrarile provizorii se va face de catre antreprenor.
Lucrarile provizorii trebuiesc astfel proiectate si executate incat sa garanteze ca lucrarile definitive nu vor suferi in nici un
fel ca urmare a deformatiilor lucrarilor provizorii, ca rezistenta si aspect.
Lucrarile provizorii vor asigura ca lucrarile definitive se incadreaza, din punct de vedere al tolerantelor, in cele admise de
normativul NE 012.
La realizarea lucrarilor provizorii se va tine seama si de prevederile cuprinse in capitolul 6 Schele, esafodaje si cintre.
Cofraje
Cofrajele pentru suprastructurile din beton armat sau parti ale acestora vor respecta conditiile de calitate precizate in
planse. In principiu acestea pot fi de trei tipuri :
cofraje obisnuite utilizate la suprafetele nevazute;
cofraje de fata vazuta, utilizate la suprafetele expuse vederii (grinzi, placi);
cofraje cu tratare speciala la elementele de suprastructura precum: grinzi marginale, cornisa de trotuare,
parapeti, etc.
La realizarea cofrajelor pentru suprastructurile din beton armat se va tine seama de prevederile din normativul NE 012
precum si de cele cuprinse in capitolul 7 Cofraje.
8.7.1.6.1 AGREGATE
Agregatele vor corespunde SR EN 12620 Agregate pentru beton si normativul NE 012.
Nisipul utilizat va proveni numai din cariere naturale. Nu se admite folosirea nisipului de concasaj.
Pietrisul: se va folosi pietris de rau sau criblura, 8-16 si 16-25 mm care se vor inscrie in zona foarte buna a curbei
granulometrice.
In functie de clasa betonului, acesta se poate realiza din trei sau patru sorturi de agregate si anume :
0-4; 4-8 mm (la betoanele de clasa mai mica sortul este 0-8 mm)
criblura sau pietris 8-16 si 16-25 mm.
Pag. 436/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Amestecul format din cele trei (sau patru sorturi) se va inscrie in zona foarte buna a curbei granulometrice.
Toate agregatele aprovizionate vor fi ciuruite, spalate si sortate.
Antreprenorul va lua masurile necesare pe santier pentru a se evita depuneri de praf pe agregate
8.7.1.6.2 CIMENT
Cimentul va corespunde SR EN 197-1 Ciment. Partea 1: Compozitie, specificatii si criterii de conformitate ale
cimenturilor uzuale, SR 3011, si SR 7055.
Cimentul se va aproviziona in cantitati astfel determinate incat stocul rezultat sa fie consumat in maximum doua luni. Nu
se admite amestecarea cimenturilor diferite si utilizarea acestor amestecuri.
Pentru fiecare marca de ciment se va asigura o incapere, un siloz sau un bunker separat. Starea de conservare se va
verifica periodic conform prevederilor din normativul NE 012.
8.7.1.6.3 ARMATURI
Armaturile trebuie sa respecte planurile de executie din proiect. Otelul beton livrat pe santier va corespunde
caracteristicilor prevazute in STAS 438/1 Otel beton laminat la cald. Marci si conditii tehnice generale de calitate si
STAS 438/2 Sarma trasa pentru beton armat si sa fie insotit de certificatele de calitate ale producatorului.
Domeniu de utilizare, dispozitiile constructive si modul de fasonare al armaturilor vor corespunde prevederilor din
normativul NE 012.
Inainte de fasonarea armaturilor, otelul beton se curata de praf si noroi, de rugina, urme de ulei si de alte impuritati.
Inlocuirea unor bare din proiect, de un anumit diametru cu bare de alt diametru, dar cu aceeasi sectiune totala se va
face numai cu acordul proiectantului.
Antreprenorul va face verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta la rupere, limita de curgere tehnica, alungirea
realativa la rupere, numarul de indoiri la care se rupe otelul etc.) in conditiile precizate de normativul NE 012.
La aprovizionarea, fasonarea si montarea armaturilor se va tine seama si de prevederile din capitolul 8.
8.7.1.6.4 BETOANE
Compozitia betonului se stabileste pe baza de incercari preliminare, folosindu-se materialele aprovizionate.
La stabilirea retetei se va tine seama de capacitatea si tipul betonierei, de umiditatea agregatelor, iar pe timp friguros se
va tine seama de temperatura materialelor componente si a betonului.
Dozarea materialelor folosite pentru prepararea betoanelor se face in greutate.
Abaterile limita se vor incadra in prevederile capitolului 9 si a normativului NE 012.
Folosirea plastifiantilor, antrenatorilor de aer, etc. se admite numai cu aprobarea beneficiarului.
Umiditatea agregatelor se verifica zilnic, precum si dupa fiecare schimbare de stare atmosferica.
In timpul turnarii trebuie asigurat ca betonul sa umple complet formele in care este turnat, patrunzand in toate colturile si
nelasand locuri goale.
Betonul preparat trebuie turnat in cofraje in maximum 1 ora in cazul folosirii cimenturilor obisnuite si 1/2 ora cand se
utilizeaza cimenturi cu priza rapida sau cand betonul proaspat are o temperatura peste 40oC. Betonul adus in vederea
turnarii nu trebuie sa aiba agregatele segregate. In perioada dintre preparare si turnare se interzice adaugarea de apa in
beton.
Pag. 437/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Jgheaburile, autocamioanele de transport beton, etc. vor trebuie pastrate curate si spalate dupa fiecare intrerupere de
lucru.
La compactarea betonului se vor folosi mijloace mecanice de compactare ca mase vibrante, vibratoare de cofraj si
vibratoare de adancime .
Pag. 438/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
In functie de constatarile si de studiile efectuate beneficiarul poate sa prevada demolarea unor parti sau a intregii lucrari
si refacerea pe cheltuiala antreprenorului.
In cazul defectelor privind geometria lucrarii si calitatea, dar care nu afecteaza siguranta si capacitatea portanta a
lucrarii reparatiile se pot efectua astfel:
defectele minore pot fi corectate prin degresare, spalare, rabotare sau rostuire;
in cazul defectiunilor mai importante antreprenorul poate propune beneficiarului un program de remediere care-
l va analiza si aproba ca atare sau cu completarile necesare.
Fisurile deschise care pot compromite atat aspectul cat si durabilitatea structurii se colmateaza prin injectie.
La terminarea lucrarilor antreprenorul efectueaza o receptie a intregii lucrari si va asigura degajarea tuturor spatiilor
(sprijiniri, sustineri, depozite, etc) pentru a permite lucrul liber a structurii.
Pag. 439/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
COFRAJE
Date generale
Cofrajele sunt structuri provizorii alcatuite, de obicei, din elemente refolosibile, care montate in lucrare, dau betonului
forma proiectata. In termenul de cofraj se includ atat cofrajele propriu zise cat si dispozitivele pentru sprijinirea lor,
buloanele, tevile, tirantii, distantierii, care contribuie la asigurarea realizarii formei dorite.
Cofrajele si sustinerile lor se executa numai pe baza de proiecte, intocmite de unitati de proiectare autorizate, in
conformitate cu prevederile STAS 7721 si ele trebuie sa fie astfel alcatuite incat sa indeplineasca urmatoarele conditii :
sa asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradului de finisare, prevazute in proiect, pentru elementele ce
urmeaza a fi executate, respectandu-se inscrierea in abaterile admisibile prevazute in normativul NE 012.
sa fie etanse, astfel incat sa nu permita pierderea laptelui de ciment;
sa fie stabile si rezistente, sub actiunea incarcarilor care apar in procesul de executie;
sa asigure ordinea de montare si demontare stabilita fara a se degrada elementele de beton cofrate, sau
componentele cofrajelor si sustinerilor;
sa permita, la decofrare, o preluare treptata a incarcarii de catre elementele care se decofreaza;
sa permita inchiderea rosturilor astfel incat sa se evite formarea de pene sau praguri;
sa permita inchiderea cu usurinta - indiferent de natura materialului din care este alcatuit cofrajul - a golurilor
pentru controlul din interiorul cofrajelor si pentru scurgere a apelor uzate, inainte de inceperea turnarii
betonului;
sa aiba fetele, ce vin in contact cu betonul, curate, fara crapaturi, sau alte defecte.
Proiectul cofrajelor va cuprinde si tehnologia de montare si decofrare.
Pag. 440/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
In afara prevederilor generale de mai sus cofrajele vor trebui sa mai indeplineasca si urmatoarele conditii specifice :
sa permita pozitionarea armaturilor din otel beton si de precomprimare;
sa permita fixarea sigura si in conformitate cu proiectul a pieselor inglobate din zonele de capat a grinzilor
(placi de repartitie, teci, etc.);
sa permita compactarea cat mai buna in zonele de ancorare, in special a grinzilor postintinse;
sa asigure posibilitatea de deplasare si pozitia de lucru corespunzatoare a muncitorilor care executa turnarea si
compactarea betonului, evitandu-se circulatia pe armaturile postintinse;
sa permita scurtarea elastica la precomprimarea si intrarea in lucru a greutatii proprii, in conformitate cu
prevederile proiectului;
sa fie prevazute, dupa caz, cu urechi de manipulare;
cofrajele metalice sa nu prezinte defecte de laminare, pete de rugina pe fetele ce vin in contact cu betonul;
sa fie prevazute cu dispozitive speciale pentru prinderea vibratoarelor de cofraj, cand aceasta este inscrisa in
proiect.
In vederea asigurarii unei executii corecte a cofrajelor se vor efectua verificari etapizate astfel :
preliminar, controlandu-se lucrarile pregatitoare si elementele sau subansamblurile de cofraje si sustineri;
in cursul executiei, verificandu-se pozitionarea in raport cu trasarea si modul de fixare a elementelor;
final, receptia cofrajelor si consemnarea constatarilor in Registrul de procese verbale, pentru verificarea
calitatii lucrarilor ce devin ascunse.
Montarea cofrajelor, pregatirea in vederea turnarii betonului, tratarea cofrajelor in timpul intaririi
Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele operatii :
trasarea pozitiei cofrajelor;
asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor;
verificarea si corectarea pozitiei panourilor;
incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor.
In cazurile in care elementele de sustinere a cofrajelor reazema pe teren se va asigura repartizarea solicitarilor, tinand
seama de gradul de compactare si posibilitatile de inmuiere, astfel incat sa se evite producerea tasarilor.
In cazurile in care terenul este inghetat sau expus inghetului, rezemarea sustinerilor se va face astfel incat sa se evite
deplasarea acestora in functie de conditiile de temperatura.
8.7.1.9 ARMATURI
Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice necesare pentru proiectarea, procurarea, fasonarea si montarea armaturilor
utilizate la structurile de beton armat.
Pag. 441/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pentru conditiile specifice privind fundatiile, elevatiile infrastructurilor, suprastructurile de beton armat si de beton
precomprimat se vor aplica prevederile din prezenta documentatie
Sarma trasa neteda pentru beton STNB Armaturi de rezistenta sau armaturi constructive;
armat STAS 438/2 armaturile de rezistenta
Plase sudate pentru beton armat STPB numai sub forma de plase sau carcase sudate
STAS 438/3
Otel beton cu profil periodic PC 52 Armaturi de rezistenta cu betoane de clasa cel putin
C 12/15
Pentru toate tipurile de otel beton beton este obligatorie existenta certificatului de calitate emis de producator
In certificatul de calitate se va mentiona tipul corespunzator de otel din STAS 438-2 si STAS 6482, echivalarea fiind
facuta prin luarea in considerare a tuturor
parametrilor de calitate.
In cazul in care exista dubiu asupra modului in care s-a efectuat echivalarea, antreprenorul va putea utiliza otelul
respectiv numai pe baza rezultatelor incercarilor
de laborator de specialitate aprobat de inginer , cu acordul scris al unui institut de specialitate.
Controlul calitatii
Livrarea otelului beton se va face conform prevederilor in vigoare si insotita de certificatul de calitate.
Receptionarea otelului se va face in conformitate cu regulile si metodele de verificare a calitatii. Prescriptii pentru
verificarea calitatii materialelor si betoanelor destinate executarii lucrarilor de constructii din beton, beton armat si beton
precomprimat. Otelul pentru beton precomprimate sub forma de sarma SBP se va aproviziona in colaci cu diametrul
minim de 2,00 m. Fiecare colac de sarma SBP va avea eticheta metalica, care sa contina printre altele numarul
colacului, al lotului, calitatea si poansonul CTC al fabricii, fiind insotit de certificatul de calitate al furnizorului.
Pag. 442/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Antreprenorul va face verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta la rupere si numarul de indoiri alternante) pentru
fiecare colac in parte iar pentru 10% din numarul colacilor determinarea limitei de curgere tehnica, alungirii relative la
rupere si a numarului de torsiuni la care se rupe sarma. Aceste caracteristici se determina pe cate o epruveta luata de la
fiecare capat al colacului.
Sarmele care prezinta corodari pronuntate sau adancituri nu vor fi folosite la alcatuirea fascicolelor.
Cablele de sarma usor ruginite vor fi curatate de rugina cu peria de sarma inainte de a fi puse in opera.
Pentru controlul calitatii se vor lua in mod obligatoriu probe cu frecventele prevazute in STAS 6482 si normativul C 56.
Pentru fiecare cantitate si sortiment de otel pentru beton armat aprovizionat, controlul calitatii se va face conform
prevederilor din anexa X.1 pct. A.5, din normativul NE 012 si va consta din:
constatarea existentei certificatului de calitate sau de garantie;
verificarea dimensiunilor sectiunii, tinand seama de reglementarile din normativul NE 012, anexa III.1;
examinarea aspectului;
verificarea prin indoire la rece.
Transport si depozitare
Transportul otelurilor se va efectua in vagoane inchise sau autocamioane prevazute cu prelate; aceste vehicule vor fi in
prealabil curatate de resturi care pot produce fenomene de coroziune sau murdarirea otelului.
Pentru colacii si tamburelele prevazute cu ambalaje de protectie se va da o atentie deosebita la transport, manipulare si
depozitare, ambalajul sa nu fie deteriorat; daca s-a produs deteriorarea ambalajului; se vor respecta in continuare
prevederile pentru armatura neprotejata.
La transportul, manipularea si depozitarea otelurilor se vor lua masurile necesare pentru a se preveni :
zgarierea, lovirea sau indoirea;
murdarirea, suprafetelor cu pamant, materii grase, praf etc.
contactul cu materialul incandescent provenind de la operatia de sudura - taiere sau incalzirea de la flacara
aparatelor de sudura.
Depozitarea se va face pe loturi si diametre in spatii amenajate si dotate corespunzator astfel incat sa se evite contactul
cu materialele corozive.
In mod deosebit se va asigura depozitarea colacilor de sarma pentru beton precomprimat tinand seama de agresivitatea
mediului.
De asemenea depozitarea se va face astfel incat sa asigure posibilitati de identificare usoara a fiecarui sortiment si
diametru.
Barele din otel superior vor fi livrate in forma rectilinie si vor fi depozitate cat mai drept iar eventualele capete filetate se
vor proteja in mod corespunzator.
Confectionarea armaturilor
a) Fasonarea armaturilor pentru beton armat
Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armatura se va face in stricta conformitate cu prevederile
proiectului.
Inainte de a trece la fasonarea armaturilor, antreprenorul va analiza prevederile proiectului, tinand seama de
posibilitatile practice de montare, si fixare a barelor precum si de aspectele tehnologice de betonare si compactare.
Daca se considera necesar se va solicita reexaminarea de catre beneficiar a dispozitiilor de armare prevazute in proiect.
Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte; in acest scop se vor indeparta :
eventualele impuritati de pe suprafata barelor;
rugina, prin frecare cu perii de sarma in special in zonele in care barele urmeaza a fi innadite prin sudura.
Pag. 443/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Dupa indepartarea ruginei, reducerea dimensiunilor sectiunii barei nu trebuie sa depaseasca abaterile limita la diametru
prevazute in anexa III. 1 din normativul NE 012.
Otelul beton livrat in colaci sau bare indoite trebuie sa fie indreptat inainte de a se proceda la taiere si fasonare, fara a
se deterioara insa profilul. La intinderea cu troliul lungimea maxima nu va depasi 1 mm/m.
Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate, in asa fel incat sa se evite confundarea lor si sa asigure
pastrarea formei si curateniei lor pana in momentul montarii.
In cazul in care conditiile climatice locale pot favoriza corodarea otelurilor se recomanda montarea si betonarea
armaturilor in maxim 15 zile de la fasonare.
Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub -10oC.
Barele cu profil periodic cu diametrul mai mare de 25 mm se vor fasona la cald.
La calculul armaturilor, fasonarea si montarea armaturilor se va tine seama de prevederile constructive privind alcatuirea
elementelor din beton armat cuprinse in cap. 6.7 din STAS 10111/2 si in cap. 3 din normativul NE 012.
b) Prevederile generale privind confectionarea armaturii pretensionate
La pregatirea tuturor tipurilor de armaturi pretensionate se vor respecta urmatoarele:
se va verifica existenta certificatului de calitate al lotului de otel din care urmeaza a se executa armatura; in
lipsa acestui certificat sau daca exista indoieli asupra respectarii conditiilor de transport si depozitare (in special
in zone cu agresivitate), se vor efectua incercari de verificare a calitatii, pentru a avea confirmarea ca nu au fost
influentate defavorabil caracteristicile fizico-mecanice ale armaturilor (rezistenta la tractiune, indoire alternanta,
etc.);
suprafata otelurilor se va curata de impuritati, stratul de rugina superficiala neaderenta si se va degresa (unde
este cazul), pentru a se asigura o buna ancorare in blocaje, beton sau mortarul de injectare;
otelurile care prezinta un inceput slab de coroziune nu vor putea fi utilizate decat pe baza unor probe care sa
confirme ca nu au fost influientate defavorabil caracteristicile fizico-mecanice;
armaturile care urmeaza sa fie tensionate simultan vor proveni pe cat posibil din acelasi lot;
zonele de armatura care au suferit o indoire locala ramanand deformate nu se vor utiliza, fiind interzisa operatia
de indreptare. Daca totusi in timpul transportului sau al depozitarii, barele de otel superior au suferit o usoara
deformare, se vor indrepta mecanic, la temperaturi de cel putin +10oC
pentru armaturi pretensionate individual, diagrama se va stabili pe probe scurte de catre un laborator de
specialitate, in conformitate cu STAS 6605 Incercarea la tractiune a otelului, a sarmei si a produselor din
sarma pentru beton precomprimat
in cazul fasciculelor postintinse, valoarea reala a modulului de elasticitate se va determina pe santier, odata cu
determinarea pierderilor de tensiune prin frecare pe traseu.
La calculul armaturilor pretensionate, confectionarea, montarea si pozitionarea armaturilor, tensionarea, blocarea si
injectarea lor se va tine seama de prevederile constructive cuprinse in STAS 10111/2, cap. 7.9 .
8.7.1.10 BETOANE
Prevederi generale
Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice generale necesare la proiectarea si executia elementelor sau structurilor din
beton simplu, beton armat si beton precomprimat.
La executia betoanelor din fundatii, elevatii, suprastructuri din beton armat si beton precomprimat prevederile din
prezentul capitol se vor completa si cu prevederile specifice cuprinse in standardele in vigoare .
De asemenea se vor avea in vedere si reglementarile cuprinse in anexele I.1 si I.2 din normativul NE 012, si prevederile
din STAS 10111/2 si SR EN 1799.
Calitatea betonului este definita prin clase.
Pag. 444/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Clasele de betoane sunt stabilite pe baza rezistentei caracteristice a betonului, care este rezistenta la compresiune la 28
zile, determinata conform SR EN 12390-6 pe cuburi cu latura de 150 mm..
Pentru corelarea cu marcile de betoane se prezinta in tabel echivalenta dintre clase si marci precum si recomandari
privind clasele minime de betoane in elementele de rezistenta ale infrastructurilor si suprastructurilor.
1 2 3 4
Elevatii din beton armat, beton de fata vazuta, Suprastructuri si podete tubulare
cuzineti si panouri din beton armat din beton armat monolit
C 12/15 B 200
C 18/22,5 B 300
C 25/30 B 400
C 28/35 B 450 Suprastructuri din beton
precomprimat
C 32/40 B 500
C 40/50 B 600
C 50/60 B 700
Pentru asigurarea durabilitatii podetelor, la proiectare se va tine seama de regimul de expunere sau natura si gradul de
agresivitate al mediului, in conformitate cu normativul NE 012 capitolul 5, din care : tabelul 5 pentru elemente expuse la
intemperii, umiditate sau in contact cu ape subterane
Daca in urma analizei conditiilor din amplasament se impune adaptarea unor conditii speciale atunci se va adapta clasa
de beton adecvata si se va preciza dupa caz:
gradul de impermeabilitate;;
tipul de ciment
dozajul minim de ciment;
Pag. 445/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Livrare si transport
Cimentul se livreaza in vrac sau ambalat in saci de hartie, insotit de un certificat de calitate.
Cimentul livrat in vrac se transporta in vagoane cisterna, autocisterna, containere sau vagoane inchise, destinate
exclusiv acestui produs.
Transportul cimentului ambalat in saci se face in vagoane inchise sau camioane acoperite.
Depozitare
Depozitarea cimentului se va face numai dupa constatarea existentei certificatului de calitate sau de garantie si
verificarea capacitatii libere de depozitare in silozuri destinate tipului respectiv de ciment sau in incaperile special
amenajate.
Depozitarea cimentului in vrac se va face in celule tip siloz, in care nu au fost depozitate anterior alte materiale.
Pe intreaga perioada de depozitare a silozurilor se va tine evidenta loturilor de ciment depozitate in fiecare siloz, prin
inregistrarea zilnica a primirilor si livrarilor.
Depozitarea cimentului ambalat in saci se va face in incaperi inchise. Sacii vor fi asezati in stive, lasandu-se o distanta
libera de 50 cm de la peretii exteriori si pastrand imprejurul lor in spatiu suficient pentru circulatie. Stivele vor avea cel
mult 10 randuri de saci suprapusi. In fiecare stiva se va afisa data sosirii cimentului, sortimentul si data fabricatiei.
Cimentul se va utiliza in ordinea datelor de fabricatie.
Durata de depozitare nu va depasi 60 de zile de la data expedierii de catre producator pentru cimenturile cu adaosuri si
respectiv 30 de zile in cazul cimenturilor fara adaosuri.
Cimentul ramas in depozit un timp mai indelungat nu se va intrebuinta la elemente de beton si beton armat decat dupa
verificarea starii de conservare si in conformitate cu prevederile din normativ NE 012.
Verificarea calitatii cimentului se va face la aprovizionarea, conform anexei VI-1 din NE 012;
Metodele de incercare sunt conforme cu SR EN 196-8 si anexa IV.1, normativ NE 012.
8.7.1.10.1 AGREGATE
Pentru prepararea betoanelor avand densitatea aparenta cuprinsa intre 2201 si 2500 kg/mc se folosesc agregate grele,
provenite din sfaramarea naturala sau/si din concasarea rocilor.
Conditiile tehnice pe care le va indeplini agregatele sunt precizate in SR EN 12620.
Pentru prepararea betoanelor se va utiliza sorturile (1), avand 0-4 mm; (2) cu 4-8 mm; (3) cu 8-16 mm; si (4) cu 16-25
mm.
Depozitarea:
Agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate avand pante si rigole de evacuare a apelor. Pentru depozitarea
separata a diferitelor sorturi se vor crea compartimente avand inaltimea corespunzatoare incat sa se evite amestecarea
sorturilor.
Pag. 446/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Nu se admite depozitarea direct pe pamant sau pe platforme balastate. Pentru depozitele de consum se pot folosi
silozuri.
Depozitele vor avea amenajate drumuri de acces care sa evite antrenarea de noroi si impurificarea agregatelor. In cazul
aprovizionarii cu mijloace de cale ferata se va asigura un spatiu (compartiment) pentru depozitarea loturilor refuzate,
normativ NE 012-99.
Verificarea calitatii agregatelor se va face :
la aprovizionare conform anexa VI.1;
inainte de utilizare conform anexa X.1 pct. B.2;
Metodele de incercare corespund STAS 4606 (anexa IV.4) si SR EN 1367-1.
8.7.1.10.2 APA
Apa utilizata la confectionarea betoanelor poate proveni din reteaua publica sau alta sursa, dar in acest caz va indeplini
conditiile tehnice prevazute in SR EN 1008.
8.7.1.10.3 ADITIVI
La prepararea betoanelor se pot utiliza aditivi in scopul :
imbunatatirii lucrabilitatii la elemente cu sectiuni subtiri sau turnate cu pompa
imbunatatirii gradului de impermeabilitate pentru elemente expuse la intemperii sau aflate in medii agresive
obtinerii unor betoane de rezistenta superioara
imbunatatirii comportarii la inghet-dezghet repetat
reglarii procesului de intarire, intarziere sau accelerare in functie de cerintele tehnologice
cresterii rezistentei, durabilitatii si imbunatatirii omogenitatii betonului.
Tipurile uzuale de aditivi si conditiile de utilizare sunt precizate in anexa V.3 din normativul NE 012. Utilizarea altor tipuri
de aditivi sau utilizarea simultana a doua tipuri se admite numai pe baza unor caiete de sarcini speciale si a unor studii
aprofundate in laboratoare de specialitate.
Verificarea caracteristicilor aditivului se va face conform anexei I.3.- NE 012.
Pag. 447/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 448/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
au fost receptionate calitativ lucrarile de sapaturi, cofraje si armaturi; daca de la montarea si receptionarea
armaturii a trecut o perioada indelungata si se constata prezenta frecventa a ruginei neaderente, armatura se
va demonta iar dupa curatire si remontare se va proceda la o noua receptie calitativa;
suprafetele de beton turnat anterior si intarit nu prezinta zone necompactate sau segregate si au rugozitatea
necesara asigurarii unei bune legaturi intre cele doua betoane
nu se intrevede posibilitatea interventiei in cazul unor conditii climatice nefavorabile (ger, ploi abundente,
furtuna etc.);
in cazul fundatiilor sunt prevazute masuri de dirijare a apelor din precipitatii sau infiltratii, astfel incat acestea sa
nu se acumuleze in zona in care se va betona.
Respectarea acestor conditii se va consemna intr-un act care va fi aprobat de beneficiar.
Betonul trebuie sa fie pus in lucrare in maximum 15 minute de la aducerea lui la locul de turnare; se admite un interval
de maximum 30 minute numai in cazurile in care durata transportului este mai mica de 30 minute.
La turnarea betonului se vor respecta urmatoarele reguli generale:
cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidariile, care vor veni in contact cu betonul proaspat, vor fi udate cu apa
cu 2....3 ore inainte si imediat inainte de turnare iar apa ramasa in denivelari se va evacua;
din mijlocul de transport betonul se va descarca in bene, pompe, benzi transportoare, jgheaburi sau direct in
lucrare;
daca betonul adus la locul de punere in lucrare nu se incadreaza in limitele de lucrabilitate admise sau prezinta
segregari va fi refuzat, fiind interzisa punerea lui in lucrare; se admite imbunatatirea lucrabilitatii numai prin
folosirea unui aditiv superpastifiant dar cu acordul beneficiarului ;
inaltimea de cadere libera a betonului nu va depasi 3 m pentru elemente cu latime max. de 1 m, respectiv 1,5
m inaltime pentru celelalte cazuri inclusiv elementele de suprafata de tip placa;
betonarea elementelor cofrate pe inaltimi mai mari de 3 m se va face prin ferestre laterale sau prin intermediu
uni furtun sau tub avand capatul inferior la max. 1,5 m de zona ce se betoneaza;
betonul se va raspandi uniform in lungul elementului urmarindu-se realizarea de straturi orizontale de max. 50
cm inaltime;
se vor lua masuri pentru a evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de pozitia prevazuta indeosebi
pentru armaturile dispuse la partea superioara a placilor in consola; daca totusi se vor produce asemenea
fenomene, ele se vor corecta in timpul turnarii;
se va urmari cu atentie inglobarea completa a armaturilor, respectandu-se grosimea stratului de acoperire
prevazuta in proiect;
nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii si nici asezarea pe armaturi a
vibratorului;
in zonele cu armaturi dese se va urmari cu atentie umplerea completa a sectiunii;
-se va urmarii comportarea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor si sutinerilor acestora, luandu-se masuri
imediate de remediere in cazul constatarii unor deplasari sau caderi;
circulatia muncitorilor si utilajului de transport in timpul betonarii se va face pe podine, astfel rezemate incat sa
nu modifice pozitia armaturii; este interzisa circulatia directa pe armaturi sau pe zonele cu beton proaspat;
betonarea se va face continuu pana la rosturile de lucru prevazute in proiect;
in cazul cand s-a produs o intrerupere de betonare mai mare de 2 ore, reluarea turnarii este permisa numai
dupa pregatirea suprafetei rostului si cu acordul beneficiarului.
Compactarea:
Compactarea mecanica a betonului se face prin vibrare.
Se admite compactarea manuala (cu mai, vergele, sipci sau prin ciocanire cofraj) numai in cazuri accidentale de
intrerupere a functionarii vibratorului (defectiune sau intrerupere de curent) caz in care betonarea trebuie sa continue
pana la pozitia corespunzatoare unui rost.
Se pot utiliza urmatoarele procedee de vibrare :
vibrarea interna folosind vibratoare de interior (pervibratoare);
vibrarea externa cu ajutorul vibratoarelor de cofraj;
vibrare de suprafata cu vibratoare placa sau rigle vibrante.
Pag. 449/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Alegerea tipului de vibrare se va face in functie de tipul si dimensiunile elementului (placa, grinda) si de posibilitatile de
introducere printre barele de armatura.
La executie se vor respecta prevederile cap.6 din normativul NE 012 referitoare la compactarea betonului.
In masura in care este posibil, se vor evita rosturile de lucru organizandu-se executia astfel ca betonarea sa se faca fara
intrerupere pe intregul element. Cand rosturile de lucru nu pot fi evitate pozitia lor se va stabili cu acordul inginerului prin
proiect .
Pentru a se asigura conditii favorabile de intarire si a se reduce deformatiile din contractie se va asigura mentinerea
umiditatii betonului protejand suprafetele libere prin:
acoperirea cu materiale de protectie;
stropirea periodica cu apa;
aplicarea de pelicule de protectie.
Protectia va fi indepartata dupa minim 7 zile numai daca intre temperatura suprafetei betonului si cea a mediului nu este
o diferenta mai mare de 12oC.
Pe timp ploios suprafetele de beton proaspat se vor acoperi cu prelate sau folii de polietilena, atat timp cat prin caderea
precipitatiilor exista pericolul antrenarii pastei de ciment.
Decofrarea se va face numai dupa ce betonul a capatat rezistenta necesara cu respectarea termenelor minime
recomandate la cap.14 din normativul NE 012.
Tolerante de executie
Abaterile maxime admisibile la executarea lucrarilor de beton si beton armat se vor incadra in prevederile cuprinse in
anexa III.1 din normativul NE 012.
Executarea lucrarilor de beton in conditii sau prin procedee speciale
La executarea lucrarilor de beton in conditii sau prin procedee speciale se vor respecta urmatoarele prevederi pentru :
betoane turnate prin pompare capitolul 16.3 normativ NE 012.
betoane turnate in cofraje glisante capitolul 16.4 NE 012.
executarea lucrarilor de betoane pe timp friguros, normativ C 16 ;
masuri speciale de proiectare, executie si intretinerea constructiilor din zona litoralului Marii Negre;
turnarea betonului sub apa capitolul 16.2 NE 012.
In cazul altor conditii sau procedee se vor respecta prevederile caietelor de sarcini speciale elaborate pentru conditiile
efective ale lucrarii respective.
8.7.1.11 HIDROIZOLATII
Prevederi generale
Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice generale ce trebuiesc indeplinite la realizarea hidroizolatiilor pentru lucrarile
de podete si ziduri de sprijin.
La proiectarea, executia si receptia hidroizolatiilor se vor respecta prevederile din STAS 5088. Lucrari de arta.
Hidroizolatii. Prescriptii de proiectare si executie.
Hidroizolatiile au ca scop impiedicarea patrunderii apei in elementele de constructie, captarea si evacuarea ei, preluarea
solicitarilor din incarcari si transmiterea lor la structura de rezistenta.
La lucrarile de arta, hidroizolatiile sunt alcatuite, in general din :
sapa care se executa in camp continuu si racordarea acesteia la marginea elementului care se hidroizoleaza;
dispozitivele de acoperire a rosturilor, gurilor de scurgere, strapungerile si racordarea sapei la acestea.
In cadrul sapei se pot distinge urmatoarele straturi:
Pag. 450/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 451/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 452/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Forma pietrei este neregulata, asa cum rezulta din cariera, avand dimensiunea minima de cel putin 199 mm si o
greutate cuprinsa intre 25 kg si 50 kg, pentru a putea fi manevrata manual.
Forma si dimensiunile pietrei brute folosite:
forma - neregulata, apropiata de un trunchi de piramida sau prisma
inaltimea (mm) - 140-180
Pag. 453/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
dimensiunile bazei, mm
lungime inaltimea
latime - 80-150
Receptia finala are loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in conditiile respectarii prevederilor legale in
vigoare, precum si a prevederilor din prezentul caiet de sarcini.
8.9.1.1 GENERALITATI
Este o lucrare de protectie care asigura prevenirea eroziunii si ravinarii taluzurilor. Se executa pe taluzuri stabile cu
p1:1, cu inaltimi de max.10 m ce pot fi erodate si ravinate de ape de suprafata.
Protectia taluzurilor in aceasta situatie cuprinde urmatoarele operatiuni care vor fi aprobate de inginer inainte de a fi
executate:
Imbracarea suprafetei taluzului cu pamant vegetal.
Insamantarea suprafetei taluzului.
Protectia contra ravinarilor, pana la refacerea vegetatiei, iar in cazul terenurilor aride stancoase, acoperirea cu geotextil
din fibre vegetale care sa contina si seminte de iarba.
Pag. 454/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Insamantarea suprafetei taluzului se realizeaza imediat dupa acoperirea taluzului cu pamant vegetal.
Insamantarea pamantului vegetal comporta urmatoarele faze:
scarificarea manuala a pamantului vegetal;
imprastierea unui strat de ingrasamant (de preferinta natural);
stropirea suprafetei insamantate cu ajutorul autocisternei a unui amestec de apa, seminte, aracet <2% si ingrasaminte
chimice, in proportii comunicate de organele agricole din zona.
Pentru alegerea semintelor pentru gazon se vor consulta organele competente functie de zona si natura terenului.
Protectia contra ravinarilor se face prin dirijarea apelor de suprafata prin rigole si casiuri din elemente de beton
prefabricat sau din material plastic.
Completarea cu pamant vegetal a ravenelor si insamantarea suprafetelor degradate.
Protectia cu geotextil
Peste suprafata insamantata se asterne un geotextil format din fibre putrescibile cu greutate cuprinsa intre 200 - 400
g/mp. El se fixeaza la capete cu ancore de consolidare si se asterne incepand de sus in jos. Pentru o mai buna fixare el
se acopera cu 5 cm. de pamant vegetal.
Apa Trebuie sa indeplineasca conditiile prevzute in SR EN 1008, daca nu provine din reteaua publica.
Semintele-se iau de la organele competente in acest domeniu si vor fi aprobate de inginer. Trebuie sa fie specifice zonei
in care se folosesc si functie de natura terenului .
Semintele folosite in tara noastra fac parte din categoria gramineelor si anume:
Lolium perena iarba de gazon;
Poa pratensis firuta;
Festuca rubra paiusul rosu;
Festuca amudinaceea paiusul inalt;
Bromus inermis obsiga;
Agropyum cristatum pirul crestat.
Pentru alegerea semintelor pentru gazon se vor consulta organele competente, functie de zona si natura terenului.
Pag. 455/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Geotextil de protectie format din fibre vegetale biodegradabile cu greutatea cuprinsa intre 200-400 g/mp , alungire la
rupere- max 70%.
Conditia: sa fie suprafata continua si sa permita asternerea geotextilelor pe taluz.
Protectia cu geotextile se verifica daca este acoperita toata suprafata iar rosturile sunt suprapuse pe min. 20 cm, se
verifica fixarea geotextilului in ancore de consolidare pe versant.
Geotextilele va trebui sa respecte conditiile prevazute in prezentul caiet de sarcini, acestea vor fi testate si verificate
inainte de punerea in opera si pe parcursul executiei de laboratoare specializate si aprobate de inginer.
Pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrarile de constructii, pe santier probele de control se vor lua din fiecare
lot aprovizionat de catre Constructor in prezenta Consultantului.
Ele se vor transmite la un laborator specializat aprobat de inginer fara sa se specifice provenienta, doar cu un numar de
ordine pentru a se efectua incercarile conform normativului NP 075 -,,Normativ pentru utilizarea materialelor
geosintetice la lucrarile de constructii si a standardelor in vigoare.
Rezultatele se vor compara cu cele de pe fisa tehnica a furnizorului si daca performantele sunt in limita a 10% fata de
cele prevazute, geotextilul se poate pune in opera. Daca rezultatele sunt in afara limitei 10% se va consulta
proiectantul pentru a stabili in ce conditii pot fi puse in opera.
Receptia Preliminara
Receptia preliminara se face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari conform normelor legale in vigoare .
Comisia de receptie va examina lucrarile fata de documentatia de control si procesele verbale de receptie pe faze ,
intocmit in timpul executiei lucrarilor .
Pag. 456/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Receptia Finala
Receptia finala a lucrarilor se face dupa expirarea perioadei de verificare a comportarii acesteia in conformitate cu
prescriptiile legale in vigoare.
8.10.1.1 GENERALITATI
Pag. 457/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Marcaje discontinue
Segmente scurte cu spatii mari in conditii normale de circulatie;
Segmente lungi cu spatii scurte la curbele periculoase, inclusive pe zonele unde sagetile avertizeaza ,,intrarea
pe banda.
Marcaje transversale
de oprire - linie continua avand latimea de 0,40 m, astfel incat in locul de oprire sa fie asigurata vizibilitatea in
intersectie;
de cedare a trecerii - linie discontinua, latime de 40 cm care poate fi precedata de un triunghi .
de traversare pentru pietoni - se executa prin linii paralele cu axa caii, cu latimea de 40 cm iar lungimea lor fiind
de 3 sau 4 m functie de viteza de circulatie pe zona respectiva mai mica de 50 km/h nu mai mare de 50 km/h
In intersectiile cu circulatie pietonala foarte intensa marcajele trecerilor de pietoni pot fi completate prin sageti indicand
semnele de traversare.
de traversare pentru biciclete - se executa prin doua linii intrerupte.
Marcaje diverse
de ghidare folosite la materializarea traiectoriei pe care vehiculele trebuie sa le urmeze in traversarea intersectiei;
pentru spatii interzise se executa prin linii paralele care pot fi sau nu incadrate de o linie continua realizate .
pentru interzicerea stationarii;
Pag. 458/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Aplicarea Marcajelor
Tipuri si dimensiuni
Marcajele rutiere realizate din vopsea de marcaj alba, ecologica, mono-componenta, diluabila cu apa trebuie sa
garanteze vizibilitatea in orice conditii.
Vopseaua va fi aplicata ca o pelicula de 2000 microni pe amorsa corespunzatoare.
Marcajele termo-plastice vor avea vizibilitate buna in toate conditiile. Acestea vor fi aplicate in stricta conformitate cu
instructiunile producatorului si cu aprobarea Consultantului.
Trasarea marcajelor
Trasarea punctelor va fi facuta pe partea carosabila folosind mijloacelor de trasare corespunzatoare;
Trasarea va fi in conformitate cu prevederile proiectului;
Consultantul va verifica trasarea inainte de a se face marcajul final.
Marcajul final
Suprafetele vor fi bine curatate si uscate inainte de inceperea aplicarii maracjului;
Suprafetele marcate in prealabil vor fi curatate mecanic;
Amorsa si vopseaua vor fi aplicate conform instructiunilor producatorului.
Pag. 459/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Acesta cuprinde clasificari dupa dimensiuni, simboluri, forme, prescriptii tehnice precum si alte conditii ce trebuie sa fie
indeplinite de indicatoare in vederea utilizarii lor pentru semnalizarea rutiera a drumurilor europene din Administratia
Nationala a Drumurilor.
PREVEDERI GENERALE
Confectionarea indicatoarelor - calitatea acestora trebuie sa corespunda prevederilor standardelor respective aflate in
vigoare.
Antreprenorul va asigura prin posibilitatile proprii sau prin colaborare cu unitati de specialitate, efectuarea tuturor
incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea beneficiarului verificari suplimentare fata de cele prevazute in
prezentul caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice si organizatorice care sa conduca la respectarea
stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor de executie a operatiunilor cu rezultatele obtinute in urma
determinarilor si incercarilor.
In cazul cand se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini beneficiarul va dispune refacerea lucrarilor si luarea
masurilor ce se impun.
Pag. 460/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Triunghiurile echilaterale au chenar rosu prezentand o figura desenata in culoarea neagra pe fond alb.
Dreptunghiurile sunt de marimi diferiite prezentand pe fond alb sageti rosii care indica sensul virajului sau benzi inclinate
descendente spre partea carosabila (conform vol.II).
de obligatie
Sunt in totalitate circulare, pe fond albastru prezentand sageti albe, reprezentati schematice, valori pentru viteze de
circulatie.
Indicatoare de orientare
Forma in care se prezinta acest gen de indicatoare este cea dreptunghiulara si cea cu sageata, majoritatea avand fond
albastru pe care sunt inscrise cu diverse caractere, denumiri de localitati, etc., cu culoare alba conform lucrari de baza.
Indicatoare de informare
Acest tip de indicatoare au forme patrate sau dreptunghiulare de culoare albastra (fondul) pe care sunt prezentate
simbolic diverse utilitati din imediata apropiere a drumului european, cum ar fi: treceri pietoni, punct sanitar, autostrada,
restaurant, telefon, service si altele.
Se cuvine reamintit faptul ca pe autostrazi indicatoarele de presemnalizare pentru orientare si cele de informare au
fondul verde.
Pe acest tip de indicatoare ce preced nodurile rutiere de pe autostrada, denumirile localitatilor la care se ajunge prin alte
categorii de drumuri decat autostrazile, vor fi inscrise pe un camp albastru cu chenar alb distinctiv de fondul verde al
indicatorului.
Semne aditionale
Acest tip de indicator are forma dreptunghiulara dar cu cateva exceptii si pe cea patrata, sunt montate sub indicatoarele
prezentate mai sus cu scopul de a atentiona conducatorii autovehiculelor asupra unor particularitati ale tronsoanelor de
drum.
Pag. 461/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pregatirea suprafetei indicatoarelor in vederea aplicarii foliei reflectorizante se face dupa cum urmeaza:
degresarea suprafetei pentru a indeparta petele de ulei cu apa si detergenti la temperatura de aproximativ
25oC;
inlaturarea urmelor de praf cu o carpa moale curata si stergerea cu o carpa inmuiata in alcool;
dupa zvantare se aplica folia reflectorizanta.
Depozitarea indicatoarelor se face pe stelaje, pentru a se evita atingerea intre ele de preferinta orizontal cu folia in sus.
Pag. 462/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
b) Indicatoare circulare
diametrul = 800
latimea chenarului = 75
e) Indicatoare dreptunghiulare
Indicator "Curba periculoasa"
lungime = 1200
latimea = 650
In listele de cantitati sunt mentionate suprafetele medii ale fiecarui indicator care se vor lua in consideratie la licitatie.
Pag. 463/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
lungime = 650
latime = 500
Indicatoare "Autostrada"
lungime = 650
latime = 500
Indicatoare "Post depanare", "Telefon", "Statie de benzina", "Hotel sau Motel" , "Restaurant" ,"Bufet sau Cofetarie" ,
"Teren pentru champing", "Teren pentru caravane", "Teren pentru camping si caravane", "Cabana pentru turisti",
"Parcarea".
lungime = 650
latime = 500
Pag. 464/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
latime = 600
Generalitati
Materialele retroreflectorizante se fabrica in 2 tipuri constructive, si anume clasa 1 si clasa 2.
Foliile retroreflectorizante au o suprafata acoperita cu un adeziv durabil, care poate fi utilizat prin aplicare la cald sau
prin presiune usoara.
Clasificarea vizuala
Foliile retroreflectorizante din clasa 1 si clasa 2 sunt marcate de catre producatorul lor.
Semnele de marcare sunt integrate in folii in timpul fabricatiei si nu pot fi indepartate prin metode fizice sau chimice, fara
a nu provoca distrugerea sistemului de retroreflexie.
Modelul si locul de aplicare a semnelor de identificare vizuala permite identificarea producatorului si numarul anilor de
utilizare a foliei retroreflectorizante. Semnele de identificare vizuala pot fi vizibile la lumina retroreflectata, cand suprafata
foliei reflectorizante este iluminata perpendicular.
Metodele de testare pentru folii retroreflectorizante si indicatoare de circulatie retroreflectorizante constau din metode de
testare fotometrice, metode de testare a caracteristicilor mecanice si metode de testare la medii agresive. Necesitatile
de calitate pe baza testelor de calitate se vor prezenta in continuare separat, pentru folii retroreflectorizante si
indicatoare de circulatie retroreflectorizante.
Folii retroreflectorizante
Foliile retroreflectorizante din clasa 1 si clasa 2 destinate realizarii indicatoarelor de circulatie retroreflectorizante se
pregaresc, se conditioneaza si interpreteaza rezultatele testarii si se testeaza conform urmatoarelor proceduri:
Pregatirea mostrelor
Mostrele de folii reflectorizante, inainte de a fi testate, se aplica pe placute de aluminiu cu grosimea de 2 mm sau pe
aliaje de aluminiu de calitate asemanatoare cu Al2MG2MnO3.
Pag. 465/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Suprafata placutei metalice trebuie sa fie plana, iar dimensiunile si metoda de testare trebuie sa fie in concordanta cu
testul care se executa si recomandarile facute de producatorul de folie retro-reflectorizanta.
Conditionarea mostrelor
Mostrele de folii retroreflectorizante din materiale din clasa 1 si clasa 2, se vor conditiona timp de 24 ore la temperatura
de 23oC 2oC si 50 RH + 5%.
Rezultatele testarii se exprima ca o marime medie, provenita din cel putin trei determinari a trei mostre testate in conditii
asemanatoare.
Analize fotometrice
Coeficient de retroreflexie
Coeficientul de retroreflexibilitate R permite sa se determine nivelul de calitate al vizibilitatii pe timp de noapte pentru un
semnal retro-reflectorizant. Coeficientul de retroreflexibilitate R se exprima in CD/LX.M2 si se masoara cu aparate
special denumite retroreflectomere.
Determinarea se executa pe mostre de dimensiuni de 15x15 cm aplicate pe suport din aluminiu, la unghiuri de incidenta
a sursei luminoase de 5o, 30o, 40o in raport cu normala si la unghiuri de receptie de 0,2o - 0,33o, 1o, 2o, in raport
cu fascicolul incident. Coeficientul de retroreflexiune R se masoara conform "CIE PUBLICATION" nr.54 Retrireflection
1982 pentru sursa de iluminare A (temperatura culorii de 2856oK).
Valoarea coeficientului de retroreflexie R, rezulta ca o medie a citirilor efectuate in diferite puncte pe toata suprafata
mostrei de folie retroreflectorizanta. Valorile minime pentru foliile retro-reflectorizante clasa 1 si clasa 2 de culori diferite,
destinate semnelor de trafic, sunt date in tabelul A
Culoare
Culoarea foliilor reflectorizante se determina pe mostre avand dimensiunile de 5x5 cm, aplicate pe placute de aluminiu.
Masurarea culorii se face cu Colormeter conform CIE PUBLICATION nr.15.2 colorimetry, 1986, proba fiind iluminata cu
o sursa de iluminare Standard D65, sub un unghi de 45o fata de suprafata normala si cu o directie de masurare de 0o
(Geometrie de masurare 45/0). Pentru foliile reflectorizante de diferite culori, domeniile de culoare se determina din
coordonatele punctelor de colt a diagramei CIE 1931.
Valorile domeniilor coordonatelor cromatice pentru foliile de retroreflexie noi sunt inscrise in, iar pentru foliile
retroreflexive in utilizare.
Foliile reflectorizante noi din materiale clasa 1 si clasa 2, sunt specificate printr-un domeniu nehasurat, pe cand aceleasi
folii aflate in utilizare sunt specificate printr-un domeniu hasurat.
Pag. 466/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Foliile retroreflectorizante trebuie sa prezinte o buna aderenta la suport, indepartarea prin jupuire neputand fi posibila
fara distrugerea materialului retroreflectorizant.
Testul de adeziune se executa pe esantioane avand dimensiunile de 10x15 cm, conditionate conform 4.2. Cu un cutit
sau lama, se jupoaie folia de pe suport, astfel ca pe suport sa ramana prinsa la un capat o bucata de 2x2 cm. Se
incearca jupuirea mai departe a foliei cu mana. Daca aceasta nu este posibil fara distrugerea foliei, testul de adeziune a
foliei este considerat corespunzator.
Rezistenta la intemperii
Mostrele de folii retroreflectorizante, cu exceptia culorilor oranj si maro, se expun in diferite zone climatice, timp de 2 ani,
cu fata catre sud si inclinate la 45 de grade. Periodic, este permisa spalarea cu apa a suprafetei mostrei, pentru
indepartarea pulberilor depuse din atmosfera.
In vederea testarii mostrelor se spala, se usuca cu carpa moale sau burete si apoi se spala cu apa distilata.
Testul se considera corespunzator daca mostrele de folii reflectorizante:
Nu prezinta defecte de suprafata de tipul basici, cojiri fisuri sau maxim 0,8 mm contractii, intinderi sau
desprinderi de suport
Coeficientul de retroreflexibie masurat la unghi = 0,33o si unghi = 5o, nu trebuie sa fie mai mic decat
valorile inscrise in Tabel A astfel:
Materiale clasa 1: 50%
Materiale clasa 2: 80%
Valorile cromatice nu trebuie sa se situeze in afara domeniului de culoare prezentat, iar factorii de luminozitate
nu trebuie sa fie mai mici decat factorii prescrisi
Pag. 467/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 468/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pentru foliile albe, serigrafiate cu culoare transparenta, coeficientul de retroreflexie nu trebuie sa fie mai mic decat 70%
din valoarea foliilor colorate.
Pentru foliile galbene serigrafiate cu cerneala rosie transparenta, coeficientul de retroreflexie nu trebuie sa fie mai mic
de 50% din valoarea foliei de culoare rosie.
Culoarea
Culoarea indicatoarelor de circulatie retroreflectorizante se determina conform procedurii
Valorile coordonatelor cromatice se afla inscrise in normativ, iar domeniile coordonatelor cromatice pentru indicatoarele
de circulatie rutiera retroreflectorizante din clasa 1 si clasa 2 de materiale.
Coordonatele cromatice pentru culorile neretroreflectorizante Gri si Negru sunt urmatoarele:
Testarea se face pentru a pune in evidenta legatura care exista intre folia retroreflectorizanta si suportul indicatoarelor
de circulatie, indepartarea foliei de suport nefiind posibila decat prin distrugerea foliei.
Rezistenta la soc
O mostra de folie retroreflectorizanta de 15x15 cm decupata din indicatorul de circulatie este asezata pe o rama avand
laturile de 10x10 cm. De la o inaltime de 25 cm cade o bila de otel cu diametrul de 51 mm, avand greutatea de 540 gr.
Testul se considera corespunzator daca folia nu se separa de suport sau nu prezinta crapaturi.
Pag. 469/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Mostrele de testare, avand simendiunile 7,5x15 cm se mentin 24 ore in etuva, la temperatura de 71oC 3oC. Se
conditioneaza 2 ore la temperatura camerei si apoi se interpreteaza testul. Testul este considerat corespunzator, daca
mostra nu prezinta defecte de tipul fisuri, cojiri sau lipsa adeziunii.
Rezistenta la frig
Mostrele de testare avand dimensiuni de 7,5x15 cm se expun timp de 72 ore in congelator, la temperatura de -35oC
3oC. Apoi se conditioneaza 2 ore la temperatura camerei si se interpreteaza testul. Testul este considerat
corespunzator daca mostra nu prezinta defecte de tipul fisuri, cojiri sau lipsa adeziunii.
Rezistenta la intemperii
Indicatoarele de circulatie confectionate din materiale retro-reflectorizante clasa 1 si clasa 2 si folii reflectorizante
serigrafiate cu cerneala transparenta, aplicate pe suport de aluminiu nevopsit, in conditii de climat european, prezinta
urmatoarele rezistente:
Pag. 470/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
PENALITATI
In ceea ce priveste calitatea materialelor furnizate, este clar ca toate materialele care nu corespund caietelor de sarcini
vor fi refuzate si furnizorul va fi penalizat pentru intarziere.
Orice intarziere a livrarii constatata de autoritateta contractanta va fi sanctionata prin aplicarea unui procent de 5% de
diminuare a pretului pentru lotul furnizat.
Pag. 471/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Tabel 1
Aliniamente , interiorul h2 x - - x -
curbelor de orice raza si 2 < h 4 - x - x -
exteriorul curbelor cu
raza R>250m h>4 - - x - x
Exteriorul curbelor cu h2 - x - x -
raza R250m h>2 - - x - x
Pag. 472/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Dispozitivele de siguranta pentru protectie la drumuri, permit, in general alunecarea sau ghidarea in lungul lor a jantei
autovehiculelor si revenirea acestora pe partea carosabila si sunt compuse din:
Lisa din tabla ambutisata;
Etrier din profil metalic ambutisat;
Amortizor de soc din tabla neagra;
Stalpi metalici IE10;
Parapetele de siguranta pentru pietoni pentru poduri sau localitati se executa deasemena din elemente metalice ,
protejate contra coroziunii si trebuie concepute astfel incat sa permita refacerea periodica a protectiei tuturor
suprafetelor si anume :
Mana curenta din teava rotunda sau dreptunghiulara;
Rigla inferioara din teava rotunda sau dreptunghiulara;
Stalpi din teava rotunda;
Zabrelute din teava, platbanda;
Placute pentru prindere stalpi;
Placuta inglobata in betonul lisei de parapet;
Ancore di OB37 filetata la capete ;
Piluite hexagonale;
Toate tipurile de dispozitive de protectie la drumuri trebuie prevazute cu elemente constructive de forme si dimensiuni
adecvate reducerii pe cat posibil a consecintelor impactului accidental al vehiculelor usoare, in conformitate cu
standardele de referinta SR EN 1317/1,2,3 si STAS 1948/1; SR 1948/2 si cu aprobarea Inginerului.
8.15.1.3 AMPLASARE
Dispozitive de siguranta pentru protectie la drumuri:
Parapetele se amplaseaza, in profil transversal, in afara latimii platformei sau in cadrul latimii acostamentelor conform
reglementarilor in vigoare si a detaliilor de executie.
Amplasarea parapetelor in lungul drumului se face tinand seama de :
Elementele geometrice ale traseului;
Inaltimea rambleului sau inclinrea versantilor;
Impadurirea terenului inconjurator;
Existenta unor ziduri de sprijin la marginea platformei spre aval;
Vecinatatea unor ape;
Necesitatea inchiderii perspectivei in exteriorul unor curbe;
In unele intersectii
Lungimile pe care se amplaseaza parapetele trebuie sa depaseasca cu cate 10m, la fiecare dintre capete, lungimile
prevazute in STAS 1948/. In cazul cand sectoarele pe care trebuie montate parapetele sunt situate la distante mai mici
de 25m intre ele, se prevad parapete continui.
Pentru sporirea sigurantei rutiere si asigurarea continuitatii ghidarii laterale, la parapetele situate pe drumurile avand
imbracaminti bituminoase, din beton de ciment sau pavaje, se prevad dispozitive reflectorizante, similare cu ale stalpilor
de ghidarela distante prevazute in STAS 1948/2 si in proiect.
Parapetele de siguranta pentru pietoni pentru poduri sau localitati
Amplasarea parapetelor pietonale in localitati si/sau poduri se face conform detaliilor de executie in conformitate cu SR
1948/2 tinand seama in principal de :
Clasa tehnica a drumului;
Elementeel geometrice ale drumului;
Elementele sectiunii Transversale a podului;
Inaltimea caii fata de obstacolul traversat;
Pag. 473/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 474/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Speciile de arbori si arbusti ornamentali folosite la plantatiile rutiere sunt recomandate in tabelul nr. 1.
Tabel nr.1
Caractere morfologice
Nr.
Locul plantarii Denumire arbore Culoare
crt Forma coroana Talie
varatoamna
Pag. 475/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Certificat fito
Conform Instructie AND
3. salcioara 125-275 buna sanitar si de
561-2001, pct.6.2.7.
productie
Certificat fito
Conform Instructie AND
4. amorfa 80-200 buna sanitar si de
561-2001, pct.6.2.7.
productie
Certificat fito
Conform Instructie AND
6. ornamental tufa buna sanitar si de
561-2001, pct.6.2.7.
productie
Pag. 476/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pregatirea terenului
Operatia consta in defrisarea vegetatiei improprii, scoaterea buturugilor si a radacinilor, strangerea si indepartarea
pietrelor si a gunoaielor, nivelarea terenului si asigurarea cu pamant vegetal (daca este cazul).
Pichetarea gropilor
Pichetarea gropilor consta in masurarea distantelor conform planului de situatie, pozitionarea locului prin baterea
tarusilor (pichetilor) sau marcarea locului prin gropite, facute cu sapa sau cazma.
Saparea gropilor
Dupa stabilirea pe teren a locului de plantare se trece la separarea gropilor.
Gropile vor fi astfel sapate, incat centrul fiecareia sa corespunda pichetului pus pentru groapa respectiva.
Saparea gropilor se va face mecanic sau manual.
Dimensiunile gropilor pentru plantatii in aliniament, parcari si perdele sunt:
Saparea mecanica:
pentru arbori, diametrul este de 0.50-1.00 m si adancimea de 0.40 0.80 m;
pentru arbusti, diametrul este de 0.30-0.40 m, adancimea de 0.30 m;
Pag. 477/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
La executarea gropii, pamantul rezultat din separarea treimii superioare a gropii si cel rezultat din restul sapaturii va fi
asezat in gramezi separate, de o parte si de alta a gropii (functie de natura materialelor separate).
Pamantul sapat din partea de sus a gropii, unde de regula solul este fertil, se pune pe fundul gropii si in zona radacinilor
(la plantare).
O data cu saparea gropilor vor fi indepartate pietrele, radacinile, stolonii de pir si larvele insectelor vatamatoare, in
special cele de carabusi si de coropisnite.
Gropile sapate vor fi protejate corespunzator pana la plantare.
Aprovizionarea cu tutori
Concomitent cu asigurarea materialului saditor se face si aprovizionarea cu tutorii necesari.
Tutorii se confectioneaza din lemn de salcam, stejar, brad, molid sau metal, cu diametrul de 4-8 cm, iar lungimea se
stabileste astfel:
0.20 cm partea care se infinge in pamant;
0.80 m adancimea gropilor;
lungimea corespunzatoare trunchiului puietului, masurata de la suprafata terenului sistematizat pana la prima
ramura a coroanei: la puieti in forma de varga (fara coroana), aceasta parte este de cel putin 1.80 m.
Pag. 478/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
In cazul tutorilor confectionati din lemn, pentru a preveni putrezirea portiunii din tutore ingropata in pamant, se va unge
aceasta portiune in lungime de 1.00 m cu gudron care a fost fiert timp de o ora.
Pag. 479/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pentru reusita plantarilor si asigurarea unei evolutii bune a culturilor, in perioada de seceta, se recomanda folosirea de
puieti arbusti in pungi de polietilena, iar udarea se face cu cisterna prevazuta cu furtun, administrandu-se cate cel putin
10 l apa pentru fiecare arbust si 20 l apa pentru fiecare arbore.
Dupa plantare se executa un musuroi in jurul puietului.
Trunchiul puietului care se tuteleaza se leaga, fara a strange, in forma de 8 de capatul superior al tutorelui, care nu
trebuie sa depaseasca nivelul coroanei.
Plantatiile tinere limitrofe cu islazuri si cele de de pe sectoarele de drum pe care trec cirezi de vite vor fi protejate
impotriva distrugerilor cu maracini asezati strans in jurul trunchiului si prinsi in trei inele de sarma. Daca se dispune de
materiale, protejarea se face prin ingradire, formata din trei araci batuti in pamant in triunghi echilateral, in juril
trunchiului si prinsi intre ei cu doua inele de sipci batute in cuie, unul la partea superioara a aracilor si altul la jumatatea
inaltimii lor.
La plantatiile ce nu se protejeaza, conform indicatiilor de la punctele anterioare, puietii si tutorii se varuiesc pana la
inaltimea de 1,20 m imediat dupa plantare, pentru o mai buna conservare.
Materialul saditor care va ramane la sfarsitul zilei de lucru se aseaza la stratificare pana la reanceperea lucrarilor de
plantare.
Controlul calitatii materialului saditor, inainte de punerea in opera (plantare) se realizeaza prin:
verificarea etichetei si a certificaturlui fitosanitar a materialului saditor;
verificarea calitatii puietilor pe loturi de max.1000 puieti de aceeasi specie, varietate si categorie, si anume:
varsta, dimensiunile, aspectul si dezvoltarea, starea sanitara si autenticitatea speciei, cf. STAS 5971-2004;
cantitatea livrata conform comenzii.
Esantionul verificat trebuie sa contina legaturi intregi daca puietii sunt grupati in legaturi;
Inierbarea
Inierbarea taluzului cu pamant vegetal se executa in conformitate cu tehnologia prezentata AND 561, respectiv:
executia treptelor de infiltrare mecanizat de sus in jos;
asternerea pamantului vegetal mecanizat, in grosime de 20 cm se face de sus in jos folosind schema in
suveica.
Semanatul tipurile de seminte utilizate sunt cele prevazute din STAS 8175-79 Plantatii rutiere.
Cantitatea de seminte este de 40 g/m2.
In prealabil, solul se fertilizeaza.
Perioada de insamantare optima este august-septembrie.
Modul de semanare.
Semanarea se face manual si pe timp linistit. Introducerea semintelor in sol se face cu coltul greblei, apoi se preseaza
pamantul cu o scandurica, special confectionata, dupa care se uda cu furtun cu sita.
Pag. 480/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pe sectoarele de drum in rambleu cu inaltimea h de 2.00....5.00 m se vor executa plantatii incepand de la baza taluzului
cu arbori si arbusti, a caror inaltime descreste catre partea superioara a taluzului, ultimile doua randuri dinspre drum
fiind formate din arbusti ornamentali, a caror inaltime, la maturitate sa nu depaseasca nivelul platformei drumului.
Distanta de plantare pe randuri si intre randuri va fi de cel putin 0.75 m la arbusti si cel pitin 1.50 m la arbori; amplasarea
acestora se va face in chin cons (tabla de sah).
Pe taluzurile sectoarelor de drum in rambleu cu inaltimea de peste 5.00 m se vor executa, de regula, plantatii cu arbori
de talie mare.
Gropile se sapa manual si vor avea urmatoarele dimensiuni:
arbusti 0.50 x 0.50 x 0.50 m;
arbori vezi in prezentul Caiet de Sarcini.
Pag. 481/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
La proiectarea podurilor, pasajelor si viaductelor se vor avea in vedere prevederile de mai jos:
Pag. 482/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
La stabilirea liniei rosii si a marimii deschiderilor, se va tine seama de gabaritele minime pe orizontala si verticala,
necesare la traversarea cailor ferate (STAS 4392 - 84) sau soselei (STAS 2924 - 91).
Gabarite pe poduri si pasaje
Inaltimea libera, latimea partii carosabile, a benzilor pentru ciclisti, a spatiilor de siguranta si a trotuarelor se vor adopta,
in functie de clasa tehnica a drumului, in conformitate cu prevederile STAS 2924 - 91.
Incarcari
La calculul podurilor se va tine seama de actiunea tuturor incarcarilor la care pot fi solicitate, respectand urmatoarele
standarde:
STAS 1545 - 89 "Poduri pentru strazi si sosele. Pasarele. Actiuni.
STAS 3221 - 86 "Poduri de sosea. Convoaie tip si clase de incarcare".
STAS 10101/1-78 "Actiuni in constructii. Greutatti tehnice si incarcari permanente".
STAS 10101/OB-87 "Actiuni in constructii. Clasificarea si gruparea actiunilor pentru podurile de cale ferata si
sosea".
Pag. 483/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Se precizeaza ca la executie nici o adaptare sau modificare fata de documentatie, nu se poate face decat cu aprobarea
Consultantului sau/si a Proiectantului elaborator al documentatiei.
De asemenea, la executie se va tine seama de standardele, normativele si prescriptiile in vigoare (o lista minima este
precizata in anexa).
Pag. 484/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
justificarile necesare privind nedeformabilitatea incintei in timpul sapaturilor; utilizand elemente de sprijinire
(spraituri filate, contrafise)
procedeul de betonare in interior pe toata inaltimea fundatiei;
Inainte de a incepe sapaturile, antreprenorul va informa beneficiarul, in timp util, pentru a-i permite acestuia sa faca
toate verificarile privind amplasamentul, dimensiunile, incadrarea in tolerante si daca instalatiile necesare sapaturilor
sunt in stare de functionare.
Dupa atingerea cotei de fundare si terminarea lucrarilor de sapatura, antreprenorul va anunta beneficiarul care va face
toate verificarile privitoare la pozitia si stabilitatea incintei, natura terenului de sub talpa fundatiei si va aproba inceperea
betonarii fundatiei.
Natura, provenienta si calitatea materialelor necesare pentru executia fundatiilor executate in incinta, vor corespunde
claselor de rezistenta ale betoanelor specificate in proiect.
Daca betonarea se prevede a se efectua cu beton turnat sub apa, aceasta va satisface conditiile privind betonarea sub
apa cu ajutorul mai multor palnii prin metoda "Contractor" astfel incat sa se asigure omogenitatea betonului si evitarea
segregarii.
Pag. 485/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Natura, provenienta si calitatea materialelor necesare pentru executia fundatiilor pe chesoane vor corespunde claselor
de rezistenta ale betoanelor specificate prin proiect si vor fi in concordanta cu conditiile din amplasament.
Daca betonarea se prevede a se desfasura cu beton turnat sub apa, acesta va satisface conditiile privind betonarea sub
apa.
Cofrajul chesonului atat la interior cat si la exterior trebuie sa fie bine incheiat si rigidizat astfel incat sa nu permita
curgerea betonului si sa nu se deformeze.
Betonarea chesonului pe inaltime se va face pe etape de min. 2,00 3,00 m.
Proiectarea chesoanelor deschise din beton armat respecta prevederile din Normativ departamental pentru proiectarea
chesoanelor deschise de beton si beton armat., PD 34/71.
Executia si receptia lucrarilor se realizeaza conform prevederilor din Normativ pentru executia si receptia fundatiilor pe
chesoane deschide si cu aer comprimat Indicativ CD 22/66.
Pag. 486/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Lucrarile se vor proiecta tinand seama de actiunile, combinatiile de incarcari si ipoteze de calcul stabilite conform
standardelor in vigoare si a prevederilor din aceste specificatii tehnice.
Calculele referitoare la unele elemente din lucrare, antreprenorul le poate elabora pe baza prescriptiilor in vigoare,
tinand seama de calitatile materialelor componente (zidarie, beton, beton armat, beton precomprimat, otel sau lemn) si
de prevederile din prezentul capitol.
Pag. 487/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Armaturil
Otelurile utilizate la confectionarea carcaselor de armatura ale pilotilor trebuie sa fie sudabile, garantat prin fisa lor de
fabricatie. Se vor utiliza oteluri de tip PC 52 (otel rotund profilat cu aderenta ridicata sau tip OB 37 otel tip lis) ori similare
acestora avand caracteristici fizico - mecanice si de sudabilitate comparabile.
Tolerante
Abaterea limita admisa la pozitia in plan a pilotilor, la nivelul inferior al radierului, fata de proiect va fi:
7,5 cm la piloti dispusi pe un singur rand;
10 cm la pilotii dispusi pe mai multe randuri;
Pag. 488/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
dispozitivele pentru controlul continuitatii si rezistentei betonului; eventuale dispozitive de injectie la baza; tehnologia de
fabricare si punere in opera a betonului.
In cazul utilizarii camasilor de protectie se vor preciza: materialul din care se executa, dimensiunile (diametrul, grosimea
peretilor, lungimea, tolerante), modul de imbinare dintre tronsoane si modul de racordare a acestora cu carcasele de
armatura.
Evazarea la baza pilotilor se permite numai in cazul in care acestia patrund intr-un strat cu coeziune mare si cu
rezistenta la compresiune cu deformare laterala de minim 300 KPa.
Evazarea se poate face sub forma unui trunchi de con cu inaltimea cel putin egala cu diametrul sectiunii curente a
pilotului, iar aria sectiunii de baza largita sa nu depaseasca de trei ori sectiunea curenta.
Lucrari pregatitoare
Platformele de lucru se amenajeaza pentru a permite accesul, circulatia si lucrul utilajelor de executie necesare realizarii
pilotilor, in conditii optime, pentru a asigura calitatea si siguranta lucrarilor.
Eventualele lucrari de consolidare a terenului, neprevazute in proiect, dar absolut necesare fata de conditiile speciale
din amplasament, se vor executa numai cu aprobarea Consultantului. Se va obtine aprobarea Inginerului si pentru
natura, calitatea si conditiile de punere in opera a materialelor prevazute pentru pregatirea platformelor de lucru.
Armarea pilotilor
Armarea pilotilor se face cu carcase de armatura formate din bare longitudinale, freta, inele de rigidizare si distantieri.
Carcasa de armatura poate avea sectiunea constanta sau variabila in lungul pilotului, asa cum rezulta din calculul de
rezistenta.
Barele longitudinale vor avea diametrul minim de 14 mm, vor fi in numar de cel putin opt iar lumina dintre bare va fi
minimum 10 cm si maximum 35 cm.
Se va evita dispunerea barelor longitudinale pe doua randuri, in cazul pilotilor cu solicitari mari.
Barele longitudinale se sudeaza pe inele de rigidizare dispuse la 3 - 4 m in lungul carcasei.
Armarea transversala se executa cu freta, avand diametrul minim de 8 mm, dar cel putin 0,4 din diametrul barelor
longitudinale. Pasul fretei se adopta prin calcul, dar nu va fi mai mare de 35 cm sau de 15 ori diametrul barelor
longitudinale.
La partea superioara a carcasei si in zonele de imbinare a tronsoanelor, pe o lungime egala cu diametrul pilotului, pasul
fretei va fi maxim 15 cm.
Daca lungimea pilotilor impune realizarea carcasei din mai multe tronsoane, innadirea acestora se va face conform
prevederilor din proiect si cu respectarea prevederilor din STAS 10107/0-90. Avand in vedere ca innadirea se executa
pe pozitie, carcasa inferioara va fi sustinuta prin dispozitive de sustinere adecvate pe tot timpul executiei imbinarii.
Dupa terminarea innadirilor, se interzice lasarea carcasei pe fundul forajului si se vor lua masuri pentru a impiedica
ridicarea si deplasarea carcasei in timpul betonarii.
Fixarea barelor longitudinale pe inele si a fretei, se poate face prin puncte de sudura.
Tehnologia adoptata pentru aceasta, se va supune aprobarii Consultantului.
Pentru centrarea carcasei de armatura in gaura de foraj, pe barele longitudinale ale carcasei, la exterior, se monteaza
distantieri sub forma unei patine din otel beton sau role din beton, cate 4 bucati in sectiune si la distante de 3 - 4 m.
Grosimea stratului de acoperire cu beton a carcasei de armatura, masurata de la fata exterioara a barelor longitudinale
va fi de minimum:
Pag. 489/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Forarea pilotilor
Forarea in uscat
Forarea in uscat fara tubarea gaurii este permisa numai in pamanturi cu coeziune ridicata si deasupra nivelului apei
subterane.
Intrucat exista riscul surparii pamantului, ca urmare a destinderii, expunerii la soare sau precipitatiilor, trepidatiilor
produse de utilaje, infiltratiilor din scurgeri de la retele subterane, etc., se recomanda ca intervalul de timp intre
terminarea forarii si betonare, sa fie cat mai scurt si in nici un caz sa nu depaseasca 24 ore, iar peretii gaurii se vor
proteja la partea superioara cu tuburi metalice pe o adancime de cel putin 1,5 m.
Pag. 490/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Forarea sub baza tubajului (forare in devans) este permisa numai in argile tari sau roci compacte.
In cazul forarii sub apa, in nisipuri si pamanturi slab coezive, se vor respecta masurile de la punctul 4.2.10.2.
Betonarea
Betonarea gaurii forate in uscat, netubat
La betonarea gaurii forate in uscat, netubat, se interzice descarcarea betonului direct de la gura forajului, deoarece
exista pericolul de scurgere a betonului, de dezaxare a carcasei de armatura si de desprinderi de pamant sub efectul
betonului proiectat pe pereti.
Betonarea se poate face folosind o palnie care se centreaza pe axul pilotului, se prelungeste cu un burlan de dirijare
coborat la baza forajului si care se ridica pe masura betonarii.
Betonarea se mai poate face folosind furtunul pompei de beton coborat pe fundul gaurii.
Betonarea sub apa sau sub noroi
Betonarea sub apa, la gauri forate cu tubaj recuperabil sau nerecuperabil, precum si betonarea sub noroi se face cu
metoda palniei fixe ridicatoare (Contractor), pentru a evita contactul intre masa betonului turnat si apa (sau noroi).
Diametrul tubului de betonare se alege in functie de dimensiunile agregatelor betonului si de diametrul pilotului, fara a
cobori sub 20 cm.
Betonarea sub apa sau sub noroi, se organizeaza ca o operatie continua, care se efectueaza intr-o singura repriza, la
un debit de betonare determinat, in functie de diametrul si lungimea pilotului, dar care trebuie sa fie de cel putin 4 mc/h.
La prima sarja trebuie sa se asigure separarea betonului de apa (sau noroi); cantitatea de beton se stabileste astfel
incat tubul de betonare sa fie amorsat.
Baza tubului de betonare trebuie sa se gaseasca in permanenta cu cel putin 2 m sub nivelul betonului, dar nu mai mult
de 4 m.
Pag. 491/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
La piloti forati in uscat, cu sau fara tubaj, inaltimea suplimentara de turnare trebuie sa fie de cel putin 0,5 d, dar
minim 0,50 m la piloti cu fisa pana la 20 m si de cel putin 0,75 m la piloti cu fisa peste 20 m, unde "d" este
diametrul pilotului.
La pilotii forati, betonati sub apa sau sub noroi, inaltimea suplimentara de turnare, trebuie sa fie de cel putin 1
d, dar minim 1,00 m la piloti cu fisa de pana la 20 m si de cel putin 1,5 d, dar minim 1,50 m la pilotii cu fisa
peste 20 m.
Dupa intarire se indeparteaza betonul din capatul superior al pilotului, pe intreaga inaltime pe care se constata ca este
necorespunzator, completandu-se dupa caz, pentru a asigura inaltimea minima de incastrare in radier prevazuta in
proiect, cu respectarea prevederilor din SR EN 1536-2004.
Pag. 492/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 493/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
8.17.1.4 INFRASTRUCTURI - CULEI, PILE (radiere, elevatii, stalpi, rigle, ziduri intoarse, cuzineti)
Pag. 494/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Cimenturi
Cimentul va corespunde SR EN 197-1:2002 , SR 3011-1996, si SR 7055 - 1996.
Cimentul se va livra in cantitati astfel determinate, incat stocul rezultat sa fie consumat in max. 2 luni;
Nu se admite amestecarea cimenturilor de diferite clase si tipuri si utilizarea lor ca atare. Pentru fiecare tip de ciment se
va asigura o incapere, un siloz sau un bunker separat, avandu-se in vedere si starea de conservare.
Armaturile
Armaturile trebuie sa respecte planurile de executie din proiect.
Betoanele
Betoanele vor respecta clasele prevazute in proiect. Prepararea betonului va respecta prevederile din capitolul
Betoane, iar turnarea betonului prevederile din capitolul Infrastructuri fundatii indirecte de adancime functie de
sistemul de fundare - si prevederile Codului de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton
precomprimat - indicativ NE 012-1999.
Apa
Apa utilizata la prepararea betoanelor cat si la stropirea lor trebuie sa corespunda conditiilor tehnice prevazute in SR EN
1008:2003.
Pag. 495/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Fisurile deschise care pot compromite atat aspectul cat si durabilitatea lucrarii, vor fi tratate, respectand prevederile
Normativului C 149-88, privind procedee de reparare a elementelor din beton si beton armat si cele din capitolul 18 din
prezentul caiet de sarcini.
Pag. 496/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 497/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Tabelele recapitulative ale armaturilor utilizate vor da pentru fiecare marca un numar de ordine, tipul otelului, diametrul,
un crochiu cu traseul si modul de dispunere, lungimi partiale si lungime totala desfasurata, greutatea nominala si
numarul de bare asemenea.
Aceste tabele se pot trece pe planse sau in anexe.
La executia suprastructurilor din beton armat se vor respecta detaliile din proiect Codul de practica pentru executarea
lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat indicativ NE 012-99 si prevederile din prezentul caiet de
sarcini.
8.17.1.6.3 COFRAJE
Cofrajele pentru suprastructurile din beton armat, sau parti ale acestora, vor respecta conditiile de calitate precizate in
planse. In principiu, acestea pot fi de trei tipuri:
cofraje obisnuite utilizate la suprafete nevazute;
cofraje de fata vazuta, utilizate la suprafetele expuse vederii (grinzi, placi, arce, bolti si stalpi);
cofraje cu tratare speciala, utilizate la elementele de suprastructura precum: grinzi marginale, cornise de
trotuare, parapete, etc.
Antreprenorul poate propune solutii proprii de tratare a fetei vazute a betoanelor, pentru care va obtine aprobarea
beneficiarului.
La realizarea cofrajelor pentru suprastructurile din beton armat, se va tine seama de prevederile Codului de practica
pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat- indicativ NE 012-99, precum si de cele
cuprinse in capitolul "Cofraje".
La realizarea tiparelor (cofrajelor) pentru realizarea elementelor prefabricate se va tine seama de prevederile Codului
de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat- indicativ NE 013-02, precum si
de cele cuprinse in capitolul "Cofraje".
Pag. 498/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Armaturi
Armaturile trebuie sa respecte planurile de executie din proiect. Otelul beton livrat pe santier va corespunde
caracteristicilor prevazute in STAS 438/1-89 "Otel beton laminat la cald. Marci si conditii tehnice generale de calitate" si
STAS 438/2-91 "Sarma trasa pentru beton armat" si va fi insotit de certificatele de calitate ale producatorului.
Domeniu de utilizare, dispozitiile constructive si modul de fasonare al armaturilor vor corespunde prevederilor din Codul
de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat- indicativ NE 012-99.
Inainte de fasonarea armaturilor, otelul beton se curata de praf si noroi, de eventualele urme de rugina sau ulei si de alte
impuritati.
Inlocuirea unor bare din proiect, de un anumit diametru, cu bare de alt diametru, dar cu aceeasi sectiune totala se va
face numai cu acordul proiectantului.
Antreprenorul va face verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta la rupere, limita de curgere tehnica, alungirea
relativa la rupere, numarul de indoiri la care se rupe otelul, etc.) in conditiile precizate de Codul de practica pentru
executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat- indicativ NE 012-99 si Codului de practica pentru
executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat- indicativ NE 013-02
La aprovizionarea, fasonarea si montarea armaturilor se va tine cont de prevederile din capitolul Armaturi.
Pag. 499/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
8.17.1.6.5 BETOANE
Compozitia betonului proiectat se stabileste pe baza de incercari preliminare, conform Codului de practica pentru
betoane NE 012-99, folosindu-se materialele aprovizionate, stabilite si verificate de catre un laborator autorizat.
La adoptarea retetei la statia de betoane, se va tine seama de capacitatea si tipul betonierei, de umiditatea agregatelor,
iar pe timp friguros se va tine seama de temperatura materialelor componente si a betonului.
Betoanele se prepara in statii de beton verificate si atestate.
Dozarea materialelor folosite pentru prepararea betoanelor se face in greutate.
Abaterile limita se vor incadra in prevederile capitolului Betoane din prezentul Caiet de sarcini si ale Codului de
practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat- indicativ NE 012-99 Anexa III-1.
Folosirea plastifiantilor, antrenatorilor de aer, etc. se admite numai cu aprobarea beneficiarului, tinand cont de
prevederile capitolului Betoane din prezentul Caiet de sarcini.
Umiditatea agregatelor se verifica zilnic, precum si dupa fiecare schimbare de stare atmosferica.
In timpul turnarii trebuie asigurat ca betonul sa umple complet formele in care este turnat, patrunzand in toate colturile si
nelasand locuri goale.
Betonul preparat avand, de regula, temperatura inainte de turnare cuprinsa intre 5-30C, trebuie turnat in cofraje in
maximum 1 ora in cazul folosirii cimenturilor obisnuite si 1/2 ora cand se utilizeaza cimenturi cu priza rapida.
In situatia betoanelor cu temperaturi mai mari de 30 C se iau masuri suplimentare, cum este si utilizarea de aditivi
intarzietori, conform Codului NE 012-99 si Codului NE 013-02.
Betonul adus in vederea turnarii nu trebuie sa aiba agregatele segregate. In perioada dintre preparare si turnare, se
interzice adaugarea de apa in beton. La turnarea betonului trebuie respectate regulile din Codul NE 012-99 si Codului
NE 013-02. Jgheaburile si autocamioanele de transport beton, etc. vor trebui pastrate curate si spalate dupa fiecare
intrerupere de lucru.
La compactarea betonului se vor folosi mijloace mecanice de compactare ca mese vibrante, vibratoare de cofraj si
vibratoare de adancime, iar in timpul compactarii betonului proaspat, se va avea grija sa nu se produca deplasari sau
degradari ale armaturilor si cofrajelor.
Pag. 500/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Verificarea montarii elementelor si incadrarea in tolerante, se va face conform anexei III.1 Abateri admisibile pentru
elementele din beton si beton armat din Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton
precomprimat- indicativ NE 012-99.
La corectarea eventualelor defecte de montaj nu se vor folosi procedee care pot duce la deteriorarea elementelor.
Grinzile si placile prefabricate se vor monolitiza intre ele conform detaliilor din proiect.
La placile prefabricate pentru structuri mixte se vor monolitiza si golurile din dreptul conectorilor, prevazandu-se
armaturile din proiect necesare legarii conectorilor de armaturile de rezistenta ale placilor.
La structurile mixte, in zone de precomprimare a placilor, se vor monta stuturi pentru continuitatea cablurilor in dreptul
rosturilor de monolitizare.
Reteta betonului de monolitizare se va stabili experimental pe baza de incercari.
Pentru tensionarea, blocarea si injectarea cablurilor prevazute pentru precomprimarea platelajelor la structurile mixte, se
vor aplica prevederile din capitolul 11 din Codul de practica NE 012-99 Partea B beton precomprimat si Codul de
practica NE 013-02.
Abaterile limita de la dimensiunile elementelor prefabricate din beton armat se vor incadra in prevederile STAS 6657/1-
89, STAS 7009 79 si STAS 8600 79.
Alte abateri limita decat cele referitoare la dimensiuni (lungimi, latime si grosime placa) se vor incadra in prevederile
Codului de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat- indicativ NE 012-99 si
Codului de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat- indicativ NE 013-02
.
Pag. 501/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
In cazul defectelor privind geometria lucrarii, calitatea si culoarea suprafetelor, dar care nu afecteaza siguranta si
capacitatea portanta a lucrarii reparatiile se pot efectua astfel:
defectele minore se pot corecta prin degresare, spalare, rabotare sau rebetonare cu betoane speciale
aderente;
in cazul defectiunilor mai importante, antreprenorul poate propune beneficiarului un program de remediere,
care va fi analizat si aprobat ca atare, sau cu completarile necesare.
La suprafetele vazute cu parament fin este interzisa sclivisirea simpla. Atunci cand totusi se aplica, aceasta nu se va
face decat cu aprobarea Consultantului.
Fisurile deschise care pot compromite, atat aspectul cat si durabilitatea structurii, vor fi tratate, respectand prevederile
Normativului C 149-88, privind procedeele de reparare a elementelor din beton si beton armat. Tratarea fisurilor se
poate face si cu materiale speciale, pe baza unei tehnologii avizate de catre beneficiar si a instructiunilor specifice de
aplicare ale materialelor respective.
La terminarea lucrarilor antreprenorul va efectua o verificare a intregii lucrari si va asigura degajarea tuturor spatiilor
(sprijiniri, sustineri, depozite, etc.) pentru a permite lucrul liber al structurii.
Pag. 502/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
reazemele elementelor portante care trebuie sa fie compatibile cu propria lor stabilitate si a elementelor pe care
sprijina;
sistemul de contravantuire ce trebuie asigurat in spatiu, dupa cele trei dimensiuni;
dispozitiile ce trebuie respectate in timpul manipularilor si pentru toate operatiile de reglare, calare, descintrare,
decofrare, demontare;
contrasagetile si tolerantele de executie;
modul de asigurare a punerii in opera a betonului, libertatea de deformare a betonului sub efectul contractiei si
precomprimarii;
dispozitivele de control ale deformatiilor si tasarilor.
Din piesele scrise trebuie sa rezulte urmatoarele:
specificatia materialelor utilizate, materialele speciale, materialele provenite de la terti;
instructiuni de montaj a lucrarilor provizorii;
instructiuni cu privire la toate elementele a caror eventuala defectiune ar putea avea consecinte grave asupra
securitatii lucrarilor.
Pag. 503/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
8.18.1.2 COFRAJE
Pag. 504/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Table metalice;
Cofrajele se clasifica din urmatoarele puncte de vedere:
fata de pozitia cofrajului de la turnarea betonului la decofrare:
cofraje stationare;
cofraje mobile (cofraje glisante, cofraje pasitoare);
din punct de vedere al utilizarii componentelor:
cofraje de inventar, la care componentele sunt mijloace de inventar si se folosesc de mai multe ori;
cofraje unicat, la care componentele se utilizeaza o singura data (de regula acestea sunt din lemn);
cofraje pierdute, la care componentele intra in alcatuirea elementelor din beton care se toarna pe
santier;
cofraje virtuale, la care betonul se toarna in spatii construite anterior (groapa in care se toarna
fundatia).
Pentru aceste din urma cofraje, abaterile fata de dimensiunile de referinta din proiect, sunt cele specifice lucrarilor de
pamant si nu cele specifice elementelor din beton turnat in cofraje reale.
fata de calitatea suprafetei de beton obtinute dupa decofrare:
cofraje pentru beton aparent;
cofraje pentru betoane brute; suprafetele obtinute fiind acoperite cu tencuiala, placaje etc;
Pag. 505/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
SUSTINERILE COFRAJELOR
In cazurile in care elementele de sustinere a cofrajelor reazema pe teren, se va asigura repartizarea solicitarilor, tinand
seama de gradul de compactare si de posibilitatile de inmuiere, astfel incat sa se evite producerea tasarilor.
In cazurile in care terenul este inghetat, sau expus inghetului, rezemarea sustinerilor se va face astfel incat sa se evite
deplasarea acestora, in functie de conditiile de temperatura.
8.18.1.3 ARMATURI
8.18.1.3.1 GENERALITATI
Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice necesare pentru proiectarea, procurarea, fasonarea si montarea armaturilor
utilizate la structurile de beton armat si beton precomprimat pentru poduri, precum si conditiile tehnice ce trebuie
indeplinite de armaturile existente care urmeaza sa fie inglobate in lucrare.
Pentru conditiile specifice privind fundatiile, suprastructurile din beton armat si din beton precomprimat se vor respecta
si prevederile din capitolele 3, 4, 5, 6, 11 si 13.
Sarma trasa neteda pentru beton armat STAS STNB Armaturi de rezistenta sau armaturi
438/2-91 constructive; armaturile de rezistenta
Plase sudate pentru beton armat STNB numai sub forma de plase sau carcase
sudate.
SR 438/3-98
Produse din otel pentru armarea betonului. PC 52 Armaturi de rezistenta pentru betoane de
Otel beton cu profil periodic STAS 438/1-89 clasa cel putin C 12/15 (Bc 15).
Pag. 506/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pentru otelurile din import este obligatorie existenta certificatului de calitate emis de unitatea care a importat otelul si
trebuie sa fie agrementate tehnic cu precizarea domeniului de utilizare.
In certificatul de calitate se va mentiona tipul corespunzator de otel din STAS 438/1, 2, 3 - 89, 91, 98, echivalarea fiind
facuta prin luarea in considerare a tuturor parametrilor de calitate.
In cazul in care exista dubiu asupra modului in care s-a efectuat echivalarea, antreprenorul va putea utiliza otelul
respectiv numai pe baza rezultatelor incercarilor de laborator, cu acordul scris al unui institut de specialitate si dupa
aprobarea beneficiarului.
LIVRAREA SI MARCAREA OTELULUI BETON
Livrarea otelului beton se va face in conformitate cu reglementarile in vigoare, insotita de un document de calitate
(certificat de calitate/inspectie, declaratie de conformitate) si dupa certificarea produsului de un organism acreditat, de o
copie dupa certificatul de conformitate.
Documentele ce insotesc livrarea otelului beton de la producator trebuie sa contina urmatoarele informatii:
denumirea si tipul de otel; standardul utilizat;
toate informatiile pentru identificarea loturilor;
greutatea neta;
valorile determinate privind criteriile de performanta.
Fiecare colac sau legatura de bare sau plase sudate va purta o eticheta, bine legata, care va contine:
marca produsului;
tipul armaturii;
numarul lotului si al colacului sau legaturii;
greutatea neta;
semnul CTC.
Otelul livrat de furnizori intermediari va fi insotit de un certificat privind calitatea produselor, care va contine toate datele
din documentele de calitate eliberate de producatorul otelului beton.
TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA
Barele de armatura, plasele sudate si carcasele prefabricate de armatura, vor fi transportate si depozitate astfel incat sa
nu sufere deteriorari sau sa prezinte substante care pot afecta armatura si/sau betonul, sau aderenta beton armatura.
Otelurile pentru armaturi trebuie sa fie depozitate separat pe tipuri si diametre, in spatii amenajate si dotate
corespunzator, astfel incat sa se asigure:
evitarea conditiilor care favorizeaza corodarea armaturii;
evitarea murdaririi acestora cu pamant sau alte materiale;
asigurarea posibilitatilor de identificare usoara a fiecarui sortiment si diametru.
Pag. 507/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 508/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
in cazul fasciculelor postintinse, valoarea reala a modulului de elasticitate se va determina pe santier, odata cu
determinarea pierderilor de tensiune prin frecare pe traseu.
La calculul armaturilor pretensionate, confectionarea, montarea si depozitarea armaturilor, tensionarea, blocarea si
injectarea lor, se va tine seama de prevederile constructive cuprinse in STAS 10111/2-87, cap. 7.9, si in cap. 3, 4, 8 si 9
din Codul de practica indicativ - NE 012-99 si cap 10 din Codul de pratica NE 013-02.
Pag. 509/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Nu se permite folosirea sudurii la innadirile armaturilor din oteluri ale caror calitati au fost imbunatatite pe cale mecanica
(sarma trasa). Aceasta interdictie nu se refera si la sudurile prin puncte de la nodurile plaselor sudate executate
industrial.
La stabilirea distantelor intre barele armaturii longitudinale, trebuie sa se tina seama de spatiile suplimentare ocupate de
eclise, cochilii, etc., functie de sistemul de innadire utilizat.
Utilizarea sistemelor de innadire prin dispozitive mecanice (mansoane metalo-termice prin presare sau alte procedee)
este admisa numai pe baza reglementarilor tehnice specifice sau agrementelor tehnice.
Pag. 510/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
8.19 ELEMENTE DE BETON ARMAT, BETON SIMPLU SI BETON PRECOMPRIMAT PENTRU PODURI RUTIERE
0 1
C 4/5 Bc 5
C 8/10 Bc 10
C 12/15 Bc 15
C 16/20 Bc 20
C20/25 Bc 25
C 25/30 Bc 30
C 30/37 -
C 35/45 Bc 35
C 40/50 Bc 50
C 45/55 -
C 50/60 Bc 60
Pentru asigurarea durabilitatii, proiectul va tine cont de modul si gradul in care lucrarea este expusa la unii factori
agresivi ai mediului si va respecta codul Practic NE 012 99 capitolul 5 Cerinte privind calitatea betonului cum ar fi:
subcapitolul 5.1 Cerinte pentru rezistenta;
subcapitolul 5.2 Cerinte pentru durabilitate.
Pag. 511/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Daca dupa analizarea conditiilor speciale de mediu se impun masuri speciale, clasa betonului va fi stabilita in acord cu
urmatorii parametri:
gradul de impermeabilitate;
tipul de ciment;
continutul minim de ciment;
raportul apa/ciment maxim.
La proiectarea si executarea unor poduri din beton armat si beton precomprimat, cu caracter deosebit, se recomanda
colaborarea cu laboratoare de specialitate si catedre de specialitate din invatamantul superior care poate avea ca
obiect:
aprofundarea unor probleme privind calculul solicitarilor;
verificarea comportarii prin incercari pe modele sau la scara naturala;
elaborarea de caiete de sarcini speciale;
stabilirea de masuri pentru asigurarea durabilitatii si asistentei tehnice la executie.
8.19.1.2.1 CIMENT
Cimenturile vor satisface cerintele din standardele nationale de produs sau din standardele profesionale.
Cimenturile uzuale se clasifica dupa cum urmeaza:.
Ciment Portland (tip I) conform SR EN 197-1:2002;
Ciment Portland compozit (tip II) conform SR EN 197-1:2002
Ciment de furnal (tip III) conform SR EN 197-1:2002
Ciment puzzolanic (tip IV) conform SR EN 197-1:2002;.
Ciment compozit (tip V) conform SR EN 197-1:2002.
Sortimentele uzuale de cimenturi, caracterizarea acestora, precum si domeniul si conditiile de utilizare sunt precizate in
Anexa I.1 si Anexa I.2 din Codul de practica- NE 012-99 si NE 013-02.
Livrare si transport
Cimentul se livreaza ambalat in saci de hartie sau vrac, transportat in vehicule rutiere sau vagoane de cale ferata, insotit
de documentele de certificare a calitatii.
In cazul cimentului vrac, transportul se face numai in vehicule rutiere, cu recipiente speciale sau vagoane de cale ferata
speciale tip Z. V. C. cu descarcare pneumatica.
Cimentul va fi protejat de umezeala si impuritati in timpul depozitarii si transportului.
In cazul in care utilizatorul procura cimentul de la un depozit (baza de livrare), livrarea cimentului va fi insotita de o
declaratie de conformitate, in care se va mentiona:
tipul de ciment si fabrica producatoare;
data sosirii in depozit;
numarul certificatului de calitate eliberat de producator si datele inscrise in acesta;
garantia respectarii conditiilor de pastrare;
numarul buletinului de analiza a calitatii cimentului efectuata de un laborator autorizat si datele continute in
acesta, inclusiv precizarea conditiilor de utilizare, in toate cazurile in care termenul de garantie a expirat.
Obligatiile furnizorului referitoare la garantarea cimentului se vor inscrie in contractul intre furnizor si utilizator.
Conform standardului SR EN 196/ 7-95 pentru verificarea conformitatii unei livrari sau a unui lot cu prevederile
standardelor, cu cerintele unui contract sau cu specificatiile unei comenzi, prelevarea probelor de ciment trebuie sa aiba
loc in prezenta producatorului (vanzatorului) si a utilizatorului. De asemenea, prelevarea probelor de ciment poate sa se
Pag. 512/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
faca in prezenta utilizatorului si a unui delegat a carui impartialitate sa fie recunoscuta atat de producator cat si de
utilizator.
Prelevarea probelor se face in general inaintea sau in timpul livrarii. Totusi daca este necesar se poate face dupa
livrare, dar cu o intarziere de maximum 24 de ore.
Depozitarea
Depozitarea cimentului se face numai dupa receptionarea cantitativa si calitativa a acestuia, conform prevederilor din
Anexa VI. 1 din Codul de practica NE 012-99, inclusiv prin constatarea existentei si examinarea documentelor de
certificare a calitatii si verificarea capacitatii libere de depozitare in silozurile destinate tipului respectiv de ciment sau in
incaperi special amenajate.
Pana la terminarea efectuarii determinarilor, acesta va fi depozitat in depozitul tampon inscriptionat.
Depozitarea cimentului in vrac se face in celule tip siloz, in care nu au fost depozitate anterior alte materiale, marcate
prin inscriere vizibila a tipului de ciment. Depozitarea cimentului ambalat in saci, trebuie sa se faca in incaperi inchise.
Pe intreaga perioada de exploatare a silozurilor se va tine evidenta loturilor de ciment depozitate in fiecare siloz prin
inregistrarea zilnica a primirilor si a livrarilor. Sacii vor fi asezati in stive pe scanduri, dispuse cu interspatii, pentru a se
asigura circulatia aerului la partea inferioara a stivei si la o distanta de 50 cm de la peretii exteriori, pastrand imprejurul
lor un spatiu suficient pentru circulatie. Stivele vor avea cel mult 10 rinduri de saci suprapusi.
Nu se va depasi termenul de garantie prescris de producator, pentru tipul de ciment utilizat.
Cimentul ramas in depozit peste termenul de garantie sau in conditii improprii de depozitare, va putea fi intrebuintat la
lucrari de beton si beton armat, numai dupa verificarea starii de conservare si a rezistentelor mecanice.
Controlul calitatii cimentului
Controlul calitatii cimentului se face:
la aprovizionare, inclusiv prin verificarea certificatului de calitate/garantie emis de producator sau de baza de
livrare conform punctului a ANEXA VI.1 punctul A.1 din Codul de practica - NE 012-99.
inainte de utilizare, de catre un laborator autorizat conform ANEXA VI.1 punctul B.1 din Codul de practica -
NE 012-99.
Metodele de incercare sunt reglementate prin standardele SREN 196-1/95, SREN 196-3/97, SREN 196-6/94, SREN
196-7/95, SREN 196-8/2004.
8.19.1.2.2 AGREGATE
Pentru prepararea betoanelor avand densitatea aparenta normala cuprinsa intre 2201 si 2500 kg/m3, se folosesc
agregate grele, provenite din sfaramarea naturala si/sau concasarea rocilor.
Agregatele vor satisface cerintele prevazute in, SREN 12620/2003.
Pentru prepararea betoanelor, curba de granulozitate a agregatului total se stabileste astfel incat sa se incadreze functie
de dozajul de ciment si consistenta betonului, in zona recomandata conform ANEXEI I.4 din Codul de practica - NE
012-99 iar pentru realizarea elementelor prefabricate si NE 013-02.
Producerea si livrarea agregatelor
Detinatorii de balastiere/cariere sunt obligati sa prezinte la livrare certificatul de calitate pentru agregate si certificatul de
conformitate eliberat de un organism de certificare acreditat.
Statiile de producere a agregatelor (balastierele) vor functiona numai pe baza de atestat eliberat de o comisie interna in
prezenta unui reprezentant desemnat de I.S.C Inspectoratul de Stat in Constructii.
Pentru obtinerea atestatului, statiile de producere a agregatelor trebuie sa aiba un sistem propriu de asigurare a calitatii
(sau sa functioneze in cadrul unui agent economic cu sistem de asigurare a calitatii care sa cuprinda si aceasta
activitate) care sa fie cunoscut, implementat si sa asigure calitatea produsului livrat la nivelul prevederilor din
Pag. 513/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
reglementari, comenzi sau contracte. Seful statiei va fi atestat de I.S.C. prin inspectiile teritoriale. Reatestarea statiei se
va face dupa aceeasi procedura la fiecare 2 (doi) ani.
Pentru aceasta, statiile de producere a agregatelor trebuie sa dispuna de:
autorizatiile necesare exploatarii balastierei si documentele care sa dovedeasca natura zacamantului;
documentele cu privire la sistemul de asigurare a calitatii adoptat (de exemplu: manualul de calitate, proceduri
generale de sistem, proceduri operationale, plan de calitate, regulament de functionare, fisele posturilor, etc);
depozite de agregate, cu platforme amenajate si avand compartimente separate si marcate pentru numarul
necesar de sorturi rezultate;
utilaje de sortare etc., in buna stare de functionare, atestate CNAMEC ( Comisia Nationala de atestare a
masinilor si echipamentelor de constructii);
personal care va avea cunostintele si experienta necesare pentru acest gen de activitati, ce se va dimensiona
in concordanta cu prevederile sistemului de asigurare a calitatii;
laborator autorizat, sau dovada colaborarii prin conventie sau contract, cu alt laborator autorizat.
Comisia de atestare interna va avea urmatoarea componenta:
presedinte conducatorul tehnic al agentului economic (cu studii de specialitate) sau in lipsa acestuia un
specialist atestat de M.L.P.T.L. ca "Responsabil tehnic cu executia", angajat permanent sau in regim de
colaborare;
membri;
specialist cu atributii in domeniul controlului de calitate;
specialist cu atributii in domeniul mecanizarii;
seful laboratorului autorizat al unitatii tutelare sau al laboratorului cu care s-a incheiat o conventie sau un
contract de colaborare.
In cazul in care atributiile specialistului din domeniul controlului de calitate sunt exercitate prin cumul de functii (in
conformitate cu sistemul de asigurare a calitatii adoptat) de una din persoanele nominalizate in comisie, nu va mai fi
necesara participarea unui alt specialist.
Specialistul din domeniul mecanizarii va putea fi angajat in regim de colaborare pentru participarea la actiunile privind
atestarea balastierei si va avea cunostintele necesare verificarii tehnice a utilajelor si aparaturii utilizate.
Verificarile periodice se vor face trimestrial de catre comisia de atestare pentru mentinerea conditiilor avute in vedere la
atestare si functionarea sistemului de asigurare a calitatii.
In vederea rezolvarii neconformitatilor constatate cu ocazia auditului intern, a verificarilor trimestriale sau a inspectiilor
efectuate de organismele abilitate, agentul economic (statia de preparare agregate sau forul tutelar) va lua masuri
preventive sau corective dupa caz. Ducerea la indeplinire a actiunilor corective se comunica in maximum 24 ore
organului constatator pentru a decide in conformitate cu prevederile urmatoare.
In situatia constatarii unor deficiente cu implicatii asupra calitatii agregatelor se vor lua urmatoarele masur -
OPRIREA livrarii de agregate pentru betoane daca se constata cel putin una din urmatoarele deficiente:
deteriorarea peretilor padocurilor de depozitare a agregatelor;
deteriorarea platformei de depozitare a agregatelor;
lipsa personalului calificat ce deserveste statia;
nerespectarea instructiunilor de intretinere a utilajelor;
alte deficiente ce pot afecta nefavorabil calitatea agregatelor.
OPRIREA functionarii statiei de producere a agregatelor in baza uneia din urmatoarele constatari:
dereglarea utilajelor de sortare, spalare a agregatelor;
obtinerea de rezultate necorespunzatoare privind calitatea agregatelor;
nerespectarea efectuarii incercarilor conform reglementarilor in vigoare;
nefunctionarea sistemului de asigurare a calitatii.
In aceste cazuri reluarea activitatii in conditii normale se va face pe baza reconfirmarii certificatului de atestare de catre
comisia de atestare.
Alegerea dimensiunii maxime a agregatelor se va face conform celor prezentate in paragraful "Proiectarea amestecului".
Pag. 514/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Agregatele ce sunt utilizate la prepararea betoanelor care vor fi expuse in medii umede trebuie verificate in prealabil prin
analiza reactivitatii cu alcaliile din beton.
Transportul si depozitarea
Agregatele nu trebuie sa fie contaminate cu alte materiale in timpul transportului sau depozitarii.
Depozitarea agregatelor trebuie facuta pe platforme betonate avand pante si rigole de evacuare a apelor. Pentru
depozitarea separata a diferitelor sorturi se vor crea compartimente cu inaltime corespunzatoare pentru evitarea
amestecarii cu alte sorturi. Compartimentele se vor marca cu tipul de sort depozitat.
Nu se admite depozitarea direct pe pamant sau pe platforme balastate.
8.19.1.2.3 APA
Apa de amestecare utilizata la prepararea betoanelor poate sa provina din reteaua publica sau din alta sursa, dar in
acest ultim caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in SR EN 1008-2003
8.19.1.2.4 ADITIVI
Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor are drept scop:
imbunatatirea lucrabilitatii betoanelor destinate executarii elementelor cu armaturi dese, sectiuni subtiri, inaltime
mare de turnare;
punerea in opera a betoanelor prin pompare;
imbunatatirea gradului de impermeabilitate pentru elementele expuse la intemperii sau situate in medii
agresive;
imbunatatirea comportarii la inghet - dezghet;
realizarea betoanelor de clasa superioara;
reglarea procesului de intarire, intarziere sau accelerare de priza in functie de cerintele tehnologice;
cresterea rezistentei si a durabilitatii prin imbunatatirea structurii betonului.
Aditivii trebuie sa indeplineasca cerintele din reglementarile specifice sau agrementele tehnice in vigoare.
Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor este obligatorie in cazurile mentionate in tabelul urmator:
Pag. 515/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
In cazurile in care desi nu sunt mentionate in tabel, executantul apreciaza ca din motive tehnologice trebuie sa
foloseasca obligatoriu aditivi de un anumit tip, va solicita avizul proiectantului si includerea acestora in documentatia de
executie.
Stabilirea tipului de aditivi sau a combinatiei de aditivi se va face dupa caz de Proiectant, Executant sau Furnizorul de
beton, luand in considerare recomandarile din tabel, ANEXA I.3 si ANEXA I.4 - pct. 3.2.2. din Codul de practica NE 012
- 99 iar pentru elementele prefabricate se va respecta si Codul de practica NE 013-02.
In cazurile in care se folosesc concomitent doua tipuri de aditivi a caror compatibilitate si comportare impreuna nu este
cunoscuta, este obligatorie efectuarea de incercari preliminare si avizul unui institut de specialitate.
Conditiile tehnice pentru materialele componente (altele decat cele obisnuite) prepararea, transportul, punerea in lucrare
si tratarea betonului, vor fi stabilite de la caz la caz in functie de tipul de aditiv utilizat si vor fi mentionate in fisa
tehnologica de betonare.
8.19.1.2.5 ADAOSURI
Adaosurile sunt materiale anorganice fine ce se pot adauga in beton in cantitati de peste 5% substanta uscata fata de
masa cimentului, in vederea imbunatatirii caracteristicilor acestuia sau pentru a realiza proprietati speciale.
Adaosurile pot imbunatati urmatoarele caracteristici ale betoanelor: lucrabilitatea, gradul de impermeabilitate, rezistenta
la agenti chimici agresivi.
Pag. 516/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
inerte, inlocuitor partial al partii fine din agregate, caz in care se reduce cu cca. 10% cantitatea de nisip 0-3mm
din agregate. Folosirea adaosului inert conduce la imbunatatirea lucrabilitatii si compactitatii betonului.
active, caz in care se conteaza pe proprietatile hidraulice ale adaosului. Adaosuri active sunt: zgura granulata
de furnal, cenusa, praful de silice, etc.
In cazul adaosurilor cu proprietati hidraulice, la calculul raportului A/C se ia in considerare cantitatea de adaos din beton
ca parte lianta.
Utilizarea adaosurilor se face in conformitate cu reglementarile tehnice specifice in vigoare, agremente tehnice sau pe
baza unor studii intocmite de laboratoarele de specialitate. Conditiile de utilizare, conditiile tehnice pentru materiale
componente, prepararea, transportul, punerea in lucrare si tratarea betonului se stabilesc de la caz la caz, functie de
tipul si proportia adaosului utilizat.
Adaosurile nu trebuie sa contina substante care sa influenteze negativ proprietatile betonului sau sa provoace
corodarea armaturii.
Utilizarea cenuselor de termocentrala se va face numai pe baza unor aprobari speciale cu avizul sanitar eliberat de
organismele abilitate ale Ministerului Sanatatii.
Transportul si depozitarea adaosurilor trebuie facuta in asa fel incat proprietatile fizico - chimice ale acestora sa nu
sufere modificari.
f.ck.cil. N/mm2 4 8 12 16 20
f.ck.cub. N/mm2 5 10 15 20 25
f.ck.cil. N/mm2 25 30 35 40 45
f.ck.cub. N/mm2 30 37 45 50 55
Pag. 517/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
100 200
Grad de impermeabilitate
10 20 4
P 4 P 4
10 20 8
P 8 P 8
10 20 12
P 12 P 12
G 50 50
G 100 100
G 150 150
Valoarea de baza a deformatiei specifice la 28 de zile a betonului datorita contractiei, pentru betoane obisnuite in
conditii normale de intarire este de 0,25% conform STAS 10107/0-90.
Pag. 518/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Proiectarea amestecului
Cerinte privind consistenta betonului
Lucrabilitatea reprezinta capacitatea betonului proaspat de a putea fi turnat in diferite conditii prestabilite si de a fi
compactat corespunzator.
Lucrabilitatea se apreciaza pe baza consistentei betonului.
Consistenta betonului proapat poate fi determinata prin urmatoarele metode: tasarea conului, remodelare VE - BE, grad
de compactare si raspandire conform prevederilor Codului de practica- NE 012-99 Capitolul 7.1.1 si ANEXA I.4 tabele
I.4.3. si I.4.5.
Pag. 519/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
In ANEXELE I.4 si I.5 din Codul de practica- NE 012-99 se prezinta recomandarile privind stabilirea compozitiei
betoanelor.
Pag. 520/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
betoane usoare - betoane cu densitatea aparenta in stare uscata (105C) de maxim 2000 kg/m3. Sunt produse
in intregime sau partial prin utilizarea agregatelor cu structura poroasa.
betoane cu densitatea normala (semigrele sau grele) - betoane cu densitatea aparenta in stare uscata (105C)
mai mare de 2000 kg/m3 dar nu mai mult de 2500 kg/m3.
betoane grele - betoane cu densitatea aparenta in stare uscata (105C) mai mare de 2500 kg/m3.
Pag. 521/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
In cazul betonului deja amestecat (preparat la statii, fabrici de betoane), utilizatorul (executantul) trebuie sa aiba
informatii de la producator in ceea ce priveste compozitia betonului, pentru a putea efectua turnarea si tratarea betonului
in conditii corespunzatoare, pentru a putea evalua evolutia in timp a rezistentei si durabilitatii betonului din structura.
Aceste informatii trebuie furnizate utilizatorului inainte de livrare, sau la livrare. Producatorul va furniza utilizatorului, la
cerere, pentru fiecare livrare a betonului urmatoarele informatii de baza:
denumirea statiei (fabricii) producatorului de beton;
denumirea organismului care a efectuat certificarea de conformitate a betonului, seria inregistrarii certificatului
si conform punctului 9.2.2., actul doveditor al atestarii statiei din Codul de practica- NE 012-99;
data si ora exacta la care s-a efectuat incarcarea (si daca este cazul, precizarea orei la care s-a realizat primul
contact intre ciment si apa);
numarul de inmatriculare al mijlocului de transport;
cantitatea de beton (m3).
Bonul de livrare trebuie sa dea urmatoarele date:
Pentru amestecul (compozitia) proiectat (a);
clasa de rezistenta;
clasa de consistenta a betonului;
tipul, clasa, precum si dozajul cimentului;
tipul de agregate si granula maxima;
tipurile de aditivi si adaosuri;.
date privind caracteristici speciale ale betonului, de exemplu gradul de impermeabilitate, gelivitate, etc.
Toate datele privind caracteristicile betonului vor fi notate in conformitate cu prevederile punctului 6.1.1.2. din Codul de
practica- NE 012-99.
Aceste informatii pot proveni din catalogul producatorului de beton, care trebuie sa contina informatii cu privire la
rezistenta si consistenta betonului, dozare si alte date relevante privind compozitia betonului.
Pentru amestecul prescris:
detalii privind compozitia betonului, de exemplu, continutul de ciment si tipurile de aditivi sau adaosuri;
clasa de consistenta.
In ambele cazuri, trebuie consemnate in bonul de livrare, data si ora sosirii betonului la punctul de lucru, confirmarea de
primire a betonului, temperatura betonului la livrare si temperatura mediului ambiant.
Dupa maximum 30 zile de la livrarea betonului, producatorul este obligat sa elibereze un certificat de calitate pentru
betonul marfa.
Rezultatele necorespunzatoare, obtinute pentru probele de beton intarit, vor fi comunicate utilizatorului in termen de 30
zile de la livrarea betonului.
Aceasta conditie va fi consemnata obligatoriu in contractul incheiat intre parti.
Pag. 522/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pe timp de arsita sau ploaie, in cazul transportului cu autobasculante pe distanta mai mare de 3 km, suprafata libera de
beton trebuie sa fie protejata, astfel incat sa se evite modificarea caracteristicilor betonului, urmare a modificarii
continutului de apa.
Durata maxima posibila de transport depinde in special de compozitia betonului si conditiile atmosferice. Durata de
transport se considera din momentul incarcarii mijlocului de transport si sfarsitul descarcarii acestuia si nu poate depasi
valorile orientative prezentate in tabelul de mai jos, pentru cimenturi de clasa 32,5/42,5 decat daca se utilizeaza aditivi
intarzietori.
Durata maxima de transport a betonului cu autoagitatoare.
10 < t 30 50 35
t < 10 70 50
In general, se recomanda ca temperatura betonului proaspat, inainte de turnare, sa fie cuprinsa intre (5 - 30)C.
In situatia betoanelor cu temperaturi mai mari de 30C sunt necesare masuri suplimentare precum: stabilirea de catre
un institut de specialitate sau un laborator autorizat a unei tehnologii adecvate de preparare, transport, punere in opera
si tratare a betonului si folosirea unor aditivi intarzietori eficienti, etc.
In cazul transportului cu autobasculante, durata maxima se reduce cu 15 minute, fata de limitele din tabel.
Ori de cate ori intervalul de timp dintre descarcarea si reincarcarea cu beton a mijloacelor de transport depaseste o ora,
precum si la intreruperea lucrului, acestea vor fi curatate cu jet de apa; in cazul agitatoarelor, acestea se vor umple cu
cca. 1 m3 de apa si se vor roti cu viteza maxima timp de 5 minute, dupa care se vor goli complet de apa.
Pag. 523/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Suprafetele de beton turnat anterior si intarit, care vor veni in contact cu betonul proaspat, vor fi curatate de pojghita de
lapte de ciment (sau de impuritati); suprafetele nu trebuie sa prezinte zone necompactate sau segregate si trebuie sa
aibe rugozitatea necesara asigurarii unei bune legaturi intre cele doua betoane;
sunt asigurate posibilitati de spalare a utilajelor de transport si punere in opera a betonului;
sunt stabilite, dupa caz si pregatite, masurile ce vor fi adoptate pentru continuarea betonarii in cazul intervenirii
unor situatii accidentale (statie de betoane si mijloace de transport de rezerva, sursa suplimentara de energie
electrica, materiale pentru protejarea betonului, conditii de creare a unui rost de lucru, etc.);
nu se intrevede posibilitatea interventiei unor conditii climatice nefavorabile (ger, ploi abundente, furtuna, etc.);
in cazul fundatiilor, sunt prevazute masuri de dirijare a apelor provenite din precipitatii, astfel incat acestea, sa
nu se acumuleze in zonele ce urmeaza a se betona;
sunt asigurate conditiile necesare recoltarii probelor la locul de punere in opera si efectuarii determinarilor
prevazute pentru betonul proaspat, la descarcarea din mijlocul de transport;
este stabilit locul de dirijare a eventualelor transporturi de beton care nu indeplinesc conditiile tehnice stabilite
si sunt refuzate;
In baza verificarii indeplinirii acestor conditii, se va consemna aprobarea inceperii betonarii de catre consultant.
Aprobarea inceperii betonarii trebuie sa fie reconfirmata, pe baza unor noi verificari, in cazurile in care:
au intervenit evenimente de natura sa modifice situatia constatata la data aprobarii (intemperii, accidente,
reluarea activitatii la lucrari sistate si neconservate);
betonarea nu a inceput in intervalul de 7 zile de la data aprobarii.
Inainte de turnarea betonului trebuie verificata functionarea corecta a utilajelor pentru transportul local si compactarea
betonului.
Se interzice inceperea betonarii inainte de efectuarea verificarilor si masurilor indicate mai sus.
Pag. 524/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii si nici asezarea pe armaturi a
vibratorului.
in zonele cu armaturi dese, se va urmari cu toata atentia umplerea completa a sectiunii, prin indesarea laterala
a betonului cu sipci sau vergele de otel, concomitent cu vibrarea lui; in cazul in care aceste masuri nu sunt
eficiente, se vor crea posibilitati de acces lateral al betonului, prin spatii care sa permita patrunderea
vibratorului.
se va urmari comportarea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor si sustinerilor acestora, luandu-se masuri
operative de remediere in cazul unor deplasari sau cedari.
circulatia muncitorilor si a utilajului de transport, in timpul betonarii, se va face pe podine astfel rezemate incat
sa nu modifice pozitia armaturii; este interzisa circulatia directa pe armaturi sau pe zonele cu beton proaspat.
betonarea se va face continuu, pana la rosturile de lucru prevazute in proiect sau procedura de executie.
durata maxima admisa a intreruperilor de betonare, pentru care nu este necesara luarea unor masuri speciale
la reluarea turnarii, nu trebuie sa depaseasca timpul de incepere a prizei betonului; in lipsa unor determinari de
laborator, aceasta se va considera de 2 ore de la prepararea betonului in cazul cimenturilor cu adaosuri - si
respectiv 1,5 ore in cazul cimenturilor fara adaos.
in cazul cand s-a produs o intrerupere de betonare mai mare, reluarea turnarii este permisa numai dupa
pregatirea suprafetelor rosturilor, conform cap. 13 "Rosturi de lucru" din Codul de practica- NE 012-99.
instalarea podinilor pentru circulatia lucratorilor si mijloacelor de transport local al betonului, pe planseele
betonate, precum si depozitarea pe ele a unor schele, cofraje sau armaturi, este permisa numai dupa 24 - 48
ore, in functie de temperatura mediului si tipul de ciment utilizat (de exemplu 24 ore daca temperatura este de
peste 20C si se foloseste ciment de tip I de clasa mai mare de 32,5).
Betonarea diferitelor elemente de constructie este prezentata in procesul tehnologic aferent proiectului.
Compactarea betonului
Betonul va fi astfel compactat incat sa contina o cantitate minima de aer oclus.
Compactarea betonului este obligatorie si se poate face prin diferite procedee, functie de consistenta betonului, tipul
elementului etc. In general, compactarea mecanica a betonului se face prin vibrare.
Se admite compactarea manuala (cu maiul, vergele sau sipci, in paralel, dupa caz cu ciocanirea cofrajelor) in
urmatoarele cazuri:
introducerea in beton a vibratorului nu este posibila din cauza dimensiunilor sectiunii sau desimii armaturii si nu
se poate aplica eficient vibrarea externa.
intreruperea functionarii vibratorului din diferite motive, caz in care betonarea trebuie sa continue pana la
pozitia corespunzatoare a unui rost.
se prevede prin reglementari speciale (beton fluid, betoane monogranulare).
In timpul compactarii betonului proaspat, se va avea grija sa se evite deplasarea si degradarea armaturilor si/sau
cofrajelor.
Betonul trebuie compactat numai atat timp cat este lucrabil.
Detalii privind procedeele de vibrare mecanica sunt prezentate in ANEXA IV.2 din Codul de practica- NE 012-99 iar
pentru elementele prefabricate si in Codul de practica NE 013-02.
Pag. 525/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 526/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 527/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
8.19.1.4.3 ARMATURI
Date generale
Armatura nepretensionata pentru elementele din beton precomprimat, va cuprinde caracteristicile stabilite prin STAS
438/1-89 "Otel laminat la cald. Marci si conditii tehnice generale de calitate si STAS 438/2-91 "Sarma trasa pentru
beton armat".
Domeniul de utilizare, dispozitiile constructive si modul de executare al acestor armaturi vor corespunde indicatiilor din
Capitolul 9 al prezentului Caiet de sarcini si Codului de practica- NE 012-99 Partea A si NE 013-02.
Inlocuirea unor bare din proiect, de un anumit diametru, dar cu aceeasi sectiune totala, se va face numai cu acordul
consultantului si proiectantului.
Folosirea armaturilor de pretensionare din import, se va face pe baza de agrement tehnic, conform Ghidului privind
metodologia de agrementare a armaturilor pentru precomprimari utilizate la constructii civile, industriale si speciale -
GAT 253 (MLPTL). In absenta unor date privind lungimea de transmitere (lt) si de ancorare (la), acestea se vor
determina de un laborator autorizat, cu respectarea normelor romanesti si cu luarea in considerare a normelor nationale
din tara de origine a otelului, in cazuri speciale.
Armatura ce intra in alcatuirea cablurilor de precomprimare va fi alcatuita din sarme pentru beton si beton precomprimat
calitatea I, avand caracteristicile conform STAS 6482/1-73 si STAS 6482/2-80.
Sarma se aprovizioneaza in colaci cu diametrul minim de 2,00 m. Fiecare colac de sarma SBP va avea eticheta
metalica care sa contina, printre altele, numarul colacului, al lotului, calitatea si poansonul C.T.C. al fabricii si certificatul
de calitate al uzinei.
Antreprenorul va face verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta la rupere si numarul de indoiri alternate) pentru
fiecare colac in parte, iar pentru 10% din numarul colacilor, determinarea limitei de curgere lenta, a alungirii relative la
rupere si a numarului de torsiuni la care se rupe sarma. Aceste caracteristici se determina pe cate o epruveta luata de la
fiecare capat al colacului.
Caracteristicile geometrice, chimice si tehnologice ale armaturilor pretensionate vor corespunde prevederilor din:
STAS 6482/2-80 "Sarme de otel si produse din sarma pentru beton precomprimat. Sarma neteda";
STAS 6482/3-80 "Sarme de otel si produse din sarma pentru beton precomprimat. Sarma amprentata".
STAS 6482/4-80 "Sarme de otel si produse din sarma pentru beton precomprimat. Toroane".
Sarmele care prezinta corodari pronuntate sau adancituri nu vor fi folosite la alcatuirea fasciculelor.
Cablurile de sarma usor ruginite vor fi curatate de rugina cu peria de sarma, inainte de a fi puse in opera.
Pag. 528/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Transportul se va efectua in vagoane inchise sau in autocamioane, prevazute cu prelate; aceste vehicule vor fi in
prealabil curatate de resturi, care ar putea produce fenomene de coroziune sau de murdarire a otelului si in mod special
de produse petroliere (vaseline, uleiuri, etc.).
Depozitarea se va face pe loturi si diametre, in spatii inchise, ventilate corespunzator, pe suporti care sa previna
contactul cu pardoseala sau cu materiale corozive. Modul de amplasare va permite accesul la fiecare stiva, pentru
controlul periodic.
In cazul spatiilor de depozitare fara agresivitate sau cu agresivitate foarte slaba si in care umiditatea este sub 60%, nu
se iau masuri suplimentare de protectie.
Pentru colacii si tamburii prevazuti cu ambalaje speciale de protectie, aplicate in uzina, se va da o deosebita atentie ca,
la transport, manipulare si depozitare, ambalajul sa nu fie deteriorat; daca s-a produs deteriorarea ambalajului, se vor
respecta in continuare prevederile pentru armatura neprotejata. Periodic, se va verifica, pe colaci de proba, eficienta
ambalajului pentru conditiile efective de depozitare.
La transportul, manipularea si depozitarea otelurilor, se vor lua masurile necesare pentru a preveni;
zgarierea, lovirea sau indoirea;
murdarirea cu pamant, materii grase, praf, s.a.;
contactul cu materialul incandescent provenind de la activitati de sudare, de taiere sau de incalzire cu flacara
aparatelor de sudare autogena;
acoperirea prelungita cu diverse materiale care pot mentine umezeala.
Barele vor fi livrate in forma rectilinie si vor fi manipulate, transportate si depozitate astfel incat sa-si pastreze forma.
Eventualele prelucrari de la capete se vor proteja prin mansoane sigure, impotriva degradarilor mecanice sau din
coroziune.
Pregatiri pentru confectionarea armaturii pretensionate
In cadrul lucrarilor pregatitoare, sunt incluse urmatoarele operatii:
Verificarea existentei certificatului de calitate al lotului de otel, din care urmeaza a se executa armatura; daca
exista indoieli asupra respectarii conditiilor de transport si depozitare - semnalate de existenta ruginei,
murdariei, deformarii, s.a. - se vor efectua incercari de verificare a calitatii in conformitate cu prevederile din
standardele de produs de catre unitatea de productie sau un laborator autorizat, pentru a avea confirmarea ca
nu au fost influentate defavorabil caracteristicile fizico - mecanice ale armaturilor. In toate cazurile de
incertitudine asupra aprecierii starii de coroziune si a consecintelor acesteia, se va cere avizul unui institut de
specialitate.
Suprafata otelului se va curata de impuritati, de stratul de rugina superficiala neaderenta si se va degresa
(unde este cazul), pentru a se asigura o buna ancorare in blocaje a betonului sau mortarului de injectare.
Armaturile care urmeaza sa fie tensionate simultan vor proveni, in limita posibilitatilor, din acelasi lot.
Portiunile de armatura care au suferit o indoire locala, ramanand deformate, nu se vor utiliza, fiind interzisa
operatia de indreptare.
Portiunile de armatura pretensionata (sarme, toroane), care au fost ciupite de arcul electric al aparatului de sudura, se
vor indeparta.
Barele de otel superior, care in timpul transportului sau al depozitarii au suferit o usoara deformare (sub 5
cm/m) se vor indrepta mecanic, la temperatura mediului ambiant, dar cel putin +10C.
Se va evita rebobinarea sarmelor si toroanelor, in diverse scopuri tehnologice, la diametre de rulare mai mici decat cele
de livrare.
Pentru cazul in care controlul efortului de pretensionare se face si prin alungirea armaturii, este necesara cunoasterea
valorii modulului de elasticitate al armaturii.
Pentru armaturi pretensionate individual, modulul de elasticitate se va determina de catre un laborator de specialitate, in
conformitate cu prevederile din STAS 6605-78.
In cazul fasciculelor postintinse, specificate in Anexa 4 din Codul de practica- NE 012-99 partea B, se va considera un
modul de elasticitate global egal cu 1,92 x 105N/mm2 limitele de variatie putand fi de 2%. Pentru alte tipuri de
fascicule, acest modul de elasticitate va fi indicat de elaboratorul tipului de fascicul respectiv sau se va determina de
Pag. 529/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
catre laboratoarele de incercari autorizate. La constructii importante sau in cazul in care sunt conditii adecvate (fascicule
cu trasee rectilinii sau cu curburi constante), se recomanda ca valoarea reala a modulului de elasticitate global sa se
determine pe santier, odata cu determinarea pierderilor de tensiune prin frecare pe traseu.
Se vor asigura dispozitivele de derulare si debitare care corespund tipului de armatura ce urmeaza a se confectiona, in
ceea ce priveste precizia la lungime si la inclinarea sectiunilor de taiere (mai exigente, de exemplu, in cazul armaturilor
la care se realizeaza bulbi la capete).
Confectionarea si pozitionarea armaturii preintinse
Modul de confectionare si pozitionare a armaturii preintinse, precum si a celorlalte armaturi si piese inglobate, dupa caz,
va face de regula obiectul proiectului tehnologic al elementului din beton precomprimat.
Taierea la lungime se va face astfel incat sa nu se produca deformari ale sectiunii de taiere, care sa impiedice
introducerea armaturii prin ecranele de distantare in blocajele de inventar ale instalatiilor de pretensionare sau alte
operatii tehnologice. La debitare, se recomanda sa se elimine zonele de toron in care s-a innadit una din sarmele
componente, daca aceste zone pot fi identificate.
Se va acorda o atentie deosebita evitarii murdaririi armaturilor prin contactul cu portiunile unse ale peretilor tiparelor sau
ale platformelor de turnare.
Abaterile la pozitionare, in sectiunea elementului, a armaturilor pretensionate, nu vor depasi 3 mm, fata de pozitia din
proiect, daca nu se specifica altfel. Referitor la grosimea stratului de beton de acoperire a armaturilor preintinse, se
evidentiaza faptul ca nu sunt permise tolerante negative.
Pentru asezarea si pastrarea armaturilor preintinse in pozitia din proiect, se vor utiliza ecrane metalice de distantare. In
tehnologia de stand, unele din aceste ecrane sunt fixe si altele deplasabile. Diametrul gaurilor din ecrane va fi mai mare
decat diametrul armaturii preintinse cu 1 - 2 mm, in cazul sarmelor si cu 2 - 3 mm, in cazul toroanelor.
Dispozitivele de blocare la capetele standului, respectiv ale tiparelor metalice, se vor plasa astfel incat devierea maxima
a armaturii de la ultimul distantier sa nu depaseasca panta de 1/10.
Pentru a permite aranjarea in pozitie a armaturilor nepretensionate, se admite pretensionarea in doua etape. Forta de
pretensionare din prima etapa se va stabili in functie de tehnologia de executie adoptata, dar nu va depasi 40% din forta
de control prescrisa. Armaturile nepretensionate se vor monta, pozitiona si lega cu sarma neagra moale, iar dupa
efectuarea acestor operatii, se poate trece la pretensionarea definitiva pentru realizarea fortei de control.
Nu se admit sisteme de pozitionare a armaturilor pretensionate sau nepretensionate, la care piesele metalice ajung la
fata betonului.
La armaturile preintinse, realizate sub forma de bare imbinate prin mansoane filetate, tronsoanele de bare vor fi marcate
si montate in succesiunea verificata in prealabil, iar lungimile de infiletare se vor verifica inainte de pretensionare.
Daca se utilizeaza dispozitive de imbinare a armaturii, acestea vor fi amplasate astfel incat sa permita alungirea libera a
armaturii si sa nu antreneze tiparele in timpul pretensionarii. Dispozitivele respective vor avea capacitatea de rezistenta
cel putin egala cu 92% din forta de rupere a armaturii imbinate.
Pag. 530/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Masurile minime care trebuie avute in vedere, la confectionare si pozitionare, pentru a se evita degradarea protectiilor
definitive ale armaturilor, vor fi indicate de producatorul armaturilor sau de proiectant, prin caietul de sarcini, executantul
urmand a le adapta si completa in functie de tehnologiile de lucru utilizate.
Fasciculele, ca si toroanele individuale, se executa in ateliere centrale permanente ale unitatilor specializate in lucrari de
beton precomprimat, in ateliere temporare de santier sau prin impingerea directa, in canale, a armaturii derulata
progresiv din colac si taierea succesiva la lungime (daca procesul aplicat permite aceasta operatie).
Dotarea atelierelor va depinde de capacitatea medie de productie, precum si de tipul fasciculelor ce urmeaza a se
realiza. In Anexa 5 din Codul de practica- NE 012-99 Partea B, sunt prezentate caracteristicile unor utilaje care pot
intra in dotarea atelierelor de confectionare a fasciculelor avand caracteristicile prezentate in Anexa 4 din Codul de
practica- NE 012-99 Partea B sau similare acestora.
Fasciculele si toroanele individuale, executate in ateliere centrale, vor fi insotite, la livrare, de un certificat de calitate
care va contine, in mod obligatoriu, numarul certificatului de calitate al sarmelor din care au fost confectionate
fasciculele, respectiv al toronului.
Lungimea de taiere a sarmelor care alcatuiesc fascicule de tipul celor din Anexa 4 din Codul de practica- NE 012-99
Partea B, se va determina prin adaugarea la lungimea fasciculului masurata intre suprafetele de rezemare ale
ancorajelor, a lungimilor minime indicate la pct. 25 si 26 din tabelul din anexa. Daca taierea urmeaza sa se faca cu
aparatul de sudura, se vor adauga inca minimum 30 mm (zona influentata de temperatura).
Fasciculele din sarme paralele (anexa 4), ancorate in sectiune circulara (ancoraje tip inel - con), se realizeaza fara
elemente de ordonare (resort sau rozete stantate).
Asamblarea sarmelor sub forma de fasicul, se va face prin legaturi de sarma moale de 1,5 mm diametru la capete si la
distanta de circa 200 mm. Se recomanda ordonarea sarmelor, continua, cu sarma de circa 1 mm diametru. Legaturile
de sarma intermediare se pot elimina sau reduce ca numar, prin rasucirea elicoidala a fasciculului, cu un pas de circa
250 mm. Toate legaturile de sarma vor avea capetele indoite spre interiorul fasciculului, pentru a nu impiedica
introducerea lor in teci.
Pentru fascicule de alte tipuri decat cele din anexa 4, din Codul de practica- NE 012-99 Partea B, datele (conditii,
criterii de performanta) privind confectionarea armaturilor postintinse trebuie prevazute in proiect (caiet de sarcini), pe
baza datelor din agrementul tehnic.
In cazul in care pe santier se utilizeaza fascicule din loturi diferite de SBP, este necesar sa se prevada marcari
corespunzatoare iar depozitarea sa se faca pe tipuri de fascicule.
Pentru transport si depozitare, fasciculele neintroduse in teci pot fi rulate cu dispozitive manuale sau mecanice (anexa 5
din Codul de practica- NE 012-99). Diametrul de rulare se recomanda sa fie de minimum 2100 mm, in cazul
fasciculelor executate din sarma cu diametrul de 5 mm si de minimum 2300 mm, in cazul sarmelor cu diametrul de
7mm.
Se pot rula si fascicule introduse in tevi de polietilena; in acest caz, diametrul de rulare va fi determinat de rigiditatea
tevii si a numarului de sarme din fascicul, stabilindu-se prin incercari.
Diametrul de rulare a fasciculelor in teci speciale din tabla, procurate din import, va fi indicat de producator sau de
elaboratorul procedeului de precomprimare care le utilizeaza.
Realizarea canalelor pentru armaturi postintinse
Canalele in care se introduc armaturi postintinse se executa conform prevederilor din proiect, prin inglobarea unor teci
flexibile din tabla de otel, tevi din material plastic sau din otel cu pereti subtiri. Pentru procedeele indicate in Anexa 4,
canalele (care pot fi "captusite" sau "necaptusite") se vor realiza conform datelor din Anexa 4 si 6 din Codul de
practica- NE 012-99 Partea B si a planurilor de detaliu.
Canalele si tecile aferente procedeelor de precomprimare, utilizate in tara, trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte
principale:
asigurarea obtinerii razelor de curbura in concordanta cu prevederile proiectului;
asigurarea protectiei armaturii pretensionate impotriva coroziunii; in acest sens, este interzisa utilizarea tablei
zincate la fabricarea tecilor;
Pag. 531/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Rigiditatea transversala a tecilor va trebui sa fie in concordanta cu solicitarile provenite din etapele de executie;
grosimea tablei va fi de minimum 0,2 mm pentru tecile de diametru mic si se va spori pana la 0,6 mm pentru diametrele
mari;
raportul dintre diametrul canalului si cel al fasciculului trebuie sa permita introducerea armaturii pretensionate si
injectarea in bune conditii a suspensiei de ciment; diametrul interior al tecii trebuie sa fie cu minimum 10 mm
mai mare decat cel al fasciculului iar aria sectunii interioare a tecii va fi de cel putin doua ori mai mare decat
cea a armaturii;
asigurarea realizarii unor legaturi bune cu trompetele, in zonele de capat;
asigurarea etanseitatii, in sensul impiedicarii patrunderii apei in interior;
asigurarea corespunzatoare a marcarii, ambalarii, manipularii, transportului si depozitarii.
Utilizarea tecilor din material plastic este permisa numai la elementele care nu se calculeaza la oboseala si cu conditia
ca in exploatare, temperatura sa nu depaseasca +40C. De asemenea, in cazul acestor teci, nu se va utiliza tratamentul
termic pentru intarirea betonului. Daca tecile din material plastic prezinta ondulatii transversale la interior si exterior, se
poate renunta la restrictia privind elementele calculate la oboseala.
Inlocuirea tipului de canal/teaca prevazut in proiect, se va putea face numai cu avizul proiectantului.
Se vor utiliza teci cu rigiditate transversala sporita, in cazul unor conditii mai grele de executie in ceea ce priveste
pozarea acestora, introducerea fasciculelor, turnarea si compactarea betonului, s.a.
De asemenea, se vor utiliza teci mai rigide si cu un numar cat mai redus de imbinari, cand grosimea stratului de
acoperire cu beton sau alte conditii, nu permit interventia ulterioara pentru deblocarea zonelor de teaca obturate la
betonare.
Racordurile (teurile) pentru injectare si pentru aerisire, amplasate in conformitate cu prevederile din capitolul 8 al
Codului de practica- NE 012-99 Partea B si a detaliilor din planurile de executie, vor fi racordate la tecile ce captusesc
canalul, astfel incat sa nu reduca din diametrul interior al acestuia. O solutie posibila este utilizarea unui manson sau
semimanson, prevazut cu teava pentru injectare/aerisire, aplicat peste teaca; gaurirea acestuia se va face inainte de
injectare cu o unealta adecvata, introdusa prin teava.
In elementele realizate din tronsoane, racordurile pentru injectare/aerisire pot fi amplasate in rosturile dintre tronsoane.
Toate imbinarile intre teci trebuie asigurate impotriva deplasarilor relative, in timpul diverselor operatii tehnologice
(introducerea fasciculelor, betonare, etc.). In acest scop, se pot utiliza mansoane exterioare similare tecilor, mansoane
fixate cu banda adeziva sau alte sisteme sigure.
Asamblarea cu mufa (mama - tata) a tecilor din material plastic, se va face in acelasi sens pe toata lungimea canalului,
pentru a usura introducerea fasciculelor (dinspre partea tata).
In lipsa datelor de proiect, abaterile la pozitionarea tecilor fata de traseul din proiect, se vor incadra in urmatoarele limite:
pe directia inaltimii elementului (h):
pentru inaltimi pana la 200 mm (*) 0,02h
pentru inaltimi cuprinse intre 200 si 1000 mm 5mm
pentru inaltimi mai mari ca 1000 mm 10mm
pe directia latimii elementului:
pentru latimi pana la 200mm (*) 5mm
pentru latimi cuprinse intre 200 si 1000 mm 10mm
pentru latimi mai mari ca 1000 mm 20mm
*) Pentru tecile aflate la marginea sectiunii elementului, aceste abateri vor fi considerate pe directia respectiva, fara
valorile negative.
In cazul mai multor fascicule, depasirea abaterilor individuale, cu exceptia celor de la marginea sectiunii, pot fi admise
daca rezultanta centrelor de greutate ale canalelor se incadreaza intre aceste limite.
In cazul canalelor din tronsoane ce se vor asambla, abaterile la capetele aferente unui rost nu vor depasi 3mm, pentru
traseul aceluiasi canal. Pentru diferente intre diametrul fasciculului si cel al canalului, mai mari de 15 mm, sau rosturi
mai late de 100 mm, abaterile nu vor depasi 5 mm.
Pag. 532/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Dispozitivele de pozitionare a tecilor vor fi realizate si amplasate conform prevederilor proiectului sau detaliilor intocmite
de executant si avizate de proiectant.
Dispozitivele pot fi independente sau combinate cu elementele componente ale armaturii nepretensionate, cu conditia
ca abaterile de montaj ale acestora, sa nu influenteze defavorabil precizia de pozitionare a tecilor.
Distantele intre punctele de rezemare vor fi cuprinse intre 500 si 1500 mm, in functie de rigiditatea longitudinala a tecilor.
La tecile extrase, distanta poate fi sporita pana la 2000 mm. Distante mai mari se pot utiliza pe baza experimentala.
Este obligatorie amplasarea de dispozitive de pozitionare in sectiunile de schimbare a curburii traseului.
Elementele orizontale, pe care reazema tecile, vor fi realizate din bare OB 37, platbande, profile, alese in functie de
rigiditatea transversala a tecilor. In mod curent, folosirea barelor OB 37 cu diametrul 10 - 14 mm este satisfacatoare. La
tecile din tabla cu falt sau din polietilena, fara fascicule in timpul betonarii, suprafata de rezemare a tecii pe distantier va
fi mai mare, pentru a se evita deformarea transversala.
Dispozitivele de pozitionare trebuie sa impiedice si deplasarea ascendenta a ansamblului teaca - fascicul, datorita
efectului de flotare a acestuia, la betonare si vibrare.
Nu se admit dispozitive de pozitionare a tecilor la care piesele metalice ajung la fata betonului.
In zonele de capat, axa canalelor (captusite sau necaptusite) va fi perpendiculara pe suprafata de rezemare a
ancorajelor, pe lungimea prevazuta in proiect sau in specificatiile procedeelor de precomprimare. Pentru procedeele din
Anexa 4, lungimea respectiva este de 400 mm.
Pag. 533/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 534/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
II. Asigurarea unor caracteristici de contractie si curgere lenta, cat mai reduse, pentru ca pierderile de tensiune in
armaturile pretensionate sa fie cat mai reduse.
un continut de clor sub 0,2% (raportat la masa cimentului) datorita actiunii corozive a clorului asupra armaturii
pretensionate; de asemenea, trebuie evitata folosirea aditivilor in solutie ce contin cloruri in cantitate mai mare
decat apa potabila.
asigurarea unei compactitati corespunzatoare si continue in toata masa elementului (structura).
Pentru punerea in opera si tratarea betonului, se vor avea in vedere si urmatoarele prevederi specifice:
I. In cazul in care, pentru compactarea betonului, se utilizeaza pervibratoare, se vor lua urmatoarele masuri
pentru evitarea contactului dintre pervibrator si armaturile pretensionate sau tecile pentru formarea canalelor:
punctele de introducere a pervibratoarelor se vor marca prin repere vizibile;
in punctele in care se introduce pervibratorul, se recomanda a se prevedea dispozitive
constructive speciale (de exemplu: carcase metalice, etrieri si bare), care sa impiedice
contactul pervibratorului cu tecile pentru armaturile postintinse.
II. Se va acorda o deosebita atentie la compactarea betonului, in zonele de ancorare a armaturilor pretensionate
pentru a se obtine o umplere cat mai buna, fara deteriorarea si deplasarea armaturilor si pieselor inglobate in
beton; in acelasi scop se recomanda utilizarea in aceste zone atat a vibrarii de interior cat si de exterior.
III. La elementele cu armatura preintinsa, executate in tehnologia de stand, betonarea se va face continuu, astfel
ca intre inceperea turnarii primului element si terminarea compactarii ultimului element din stand, sa nu se
depaseasca intervalul de 45 minute, la temperaturi de lucru sub 30, pentru a nu se perturba aderenta armaturii
in elementele turnate anterior. La temperaturi de lucru mai mari de 30C, se vor adopta masuri
corespunzatoare prin proiect si fise tehnologice.
IV. Se va evita ca - prin scoaterea din betonul proaspat a unor piese de formare a diverselor goluri sau prin
tratamentul termic sa se produca fisuri in lungul armaturilor pretensionate, care au efecte defavorabile asupra
aderentei si protectiei anticorozive.
V. Se recomanda, ca dupa terminarea betonarii, fasciculele de armaturi introduse in teci sa fie miscate pentru
reducerea efectului de blocare in urma eventualelor deformari ale tecilor sau patrunderii de lapte de ciment, dar
in asa fel incat sa nu se produca deplasarea sau dislocarea tecilor. De asemenea, se vor deschide racordurile
din punctele de nivel minim (unde este cazul) si se va sufla aer pentru indepartarea apei si a impuritatilor.
VI. Masurile de protectie a armaturilor cu protectii permanente, in timpul betonarii si a tratamentului de intarire, vor
fi stabilite pe baza recomandarilor furnizorului.
VII. Tecile fara fascicule in timpul betonarii vor fi verificate prin deplasarea in acestea a unei piese conice, cu un
diametru egal cu cel al dispozitivului, ce se va monta in capatul de avans al fasciculelor, la montarea acestora.
VIII. In cazul constructiilor realizate prin glisare, aceasta verificare se va face imediat la iesirea din cofrajul glisant,
pentru a se putea interveni in timp util, de pe platforma inferioara a cofrajului.
IX. Descintrarea elementelor si a constructiilor din beton precomprimat se va face numai dupa precomprimarea
acestora (partiala sau totala, conform prevederilor proiectului).
X. Nu se vor aplica tratamente de accelerare la elementele cu canale captusite cu materiale plastice.
XI. La elementele cu armatura preintinsa, nu se va depasi temperatura de +60C iar perioada de racire va trebui sa
permita coborarea temperaturii elementului sub +20C, inainte de a se realiza transferul efortului de
precomprimare.
XII. Armatura va fi protejata de contactul cu aburul sau materiale umede folosite la tratarea betonului.
XIII. La intocmirea programului de desfasurare a lucrarilor aferente betonarii, se vor avea in vedere si urmatoarele
prevederi referitoare la limitele intervalului de timp, din momentul aducerii armaturii din depozit la punctul de
lucru si pana la executarea protectiei finale a acesteia.
XIV. In zona fara agresivitate sau cu agresivitate foarte slaba, armatura se va pozitiona, pretensiona si proteja, in
maximum 60 de zile, cu conditia ca de la pretensionare si pana la realizarea protectiei sa nu treaca un interval
mai mare de 15 zile. Pentru armaturile preintinse, intervalul de la pretensionare la betonare se recomanda sa
nu depaseasca 48 ore.
In cazurile deosebite in care, prin solutia de proiectare, intervalele specificate nu pot fi respectate (de exemplu la
fasciculele introduse in canale, inainte de betonare si tensionate in diverse faze de executie a lucrarii), se vor adopta
prin proiect masuri de utilizare a armaturilor pretensionate cu protectie permanenta.
Pag. 535/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 536/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Injectarea cablurilor
Injectarea cablurilor trebuie sa se faca pe baza unui program intocmit de antreprenor, care va cuprinde:
caracteristicile mortarului de injectare si durata de intarire;
conditiile de a folosi materialul de injectare cat si destinatia materialului ramas disponibil in caz de accident;
ordinea detaliata a operatiunilor de curatire cu aer sau spalare a canalelor cablelor;
ordinea detaliata a operatiunilor de injectare si incercarile corespunzatoare;
volumele de material de injectare pentru un cablu, pentru o familie de cable;
masurile ce trebuie respectate in caz de accident sau in conditii climaterice defavorabile.
La injectare se va tine cont de prevederile Codului de practica- NE 012-99 Partea B, sectiunea 8, cu respectarea
datelor din Anexele 13 si 14 privind amestecul de injectare si fisa de injectare.
Pag. 537/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
metalice;
din elastomeri (neopren), armate cu placi metalice;
combinate (metal, elastomeri si teflon) tip oala.
Materialele care intra in compunerea aparatelor de reazem metalice, vor satisface conditiile de calitate minime
prevazute in STAS 4031 - 77 si STAS 4031/2-75.
Materialele care intra in compunerea aparatelor de reazem din elastomeri, fretate, vor satisface conditiile prevazute in
STAS 10167 - 83.
Din punct de vedere static, aparatele de reazem sunt de doua tipuri: fixe si mobile.
Fiecare tip in parte este diferentiat dupa reactiunea maxima pe care o poate prelua si dupa capacitatea de asigurare a
deplasarii tablierului de suprastructura.
Aparatele de reazem se executa pe baza detaliilor de executie elaborate de proiectant. Antreprenorul poate propune si
alte tipuri de aparate de reazem decat cele prevazute in documentatie. Adoptarea altor tipuri de aparate de reazem se
face numai cu aprobarea proiectantului si a Consultantului.
Aparatele de reazem metalice vor indeplini conditiile de receptie conform STAS 4031/77, iar aparatele de reazem din
elastomeri vor indeplini conditiile de receptie conform STAS 10167/83.
Aparatele de reazem propuse de antreprenor vor fi insotite de certificate de calitate si de agrementul tehnic emis de
M.L.P.T.L.
Montarea aparatelor de reazem se face conform detaliilor din proiect. In cazul in care, montarea aparatelor de reazeme
din elastomeri si combinate se efectueaza la alta temperatura decat cea prevazuta in proiect, este necesara
repozitionarea lor. Repozitionarea se va executa la temperatura structurii, prevazuta in Project. Operatia de
repozitionare a aparatului de reazeme se va efectua obligatoriu inainte de montarea dispozitivelor pentru acoperirea
rosturilor de dilatatie. In cazul adoptarii aparatelor de reazem propuse de antreprenor, acesta va suporta si costul
eventualelor adaptari necesare.
8.20.1.1 HIDROIZOLATII
8.20.1.1.1 GENERALITATI
Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice generale ce trebuie indeplinite la realizarea hidroizolatiilor pentru lucrarile de
poduri.
Hidroizolatiile au ca scop:
impiedicarea patrunderii apei la structura de rezistenta;
Pag. 538/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
colectarea apelor ce se infiltreaza prin imbracaminte si dirijarea lor spre gurile de scurgere;
La lucrarile de arta, hidroizolatiile sunt alcatuite in general din:
sapa (sau stratul suport) care se executa in camp continuu si se racordeaza la marginea elementului care este
hidroizolat la gurile de scurgere si la dispozitivele etanse de acoperire a rosturilor de dilatatie;
stratul de amorsare a hidroizolatiei;
stratul de lipire;
stratul de baza (hidroizolatia propriu-zisa);
stratul de protectie a hidroizolatiei;
Functionalitatile unor straturi pot fi comasate in diferite solutii ale firmelor specializate in hidroizolatii. Hidroizolatiile
propriu-zise pot fi alcatuite din:
amestec lichid cu intarire rapida;
membrana hidroizolatoare;
solutie de bitum
Tehnologia de aplicare poate fi:
prin pulverizare;
prin lipire la cald a membranelor cu solutii pe baza de bitum;
prin lipire la rece cu solutii pe baza de rasini sintetice;
prin aplicarea de membrane autoaderente;
prin lipire cu flacara a membranelor;
prin spoire;
In toate variantele tehnologice trebuie sa se asigure conditiile fizico - mecanice. Termenul de sapa hidroizolatoare
utilizat in continuare, include toate straturile componente si anume: stratul suport, amorsa, stratul hidroizolator de baza
si stratul de protectie.
Pag. 539/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
temperatura asfaltului turnat in imbracaminte, la care membrana trebuie sa reziste, fara diminuarea
caracteristicilor fizico-mecanice: 180C
rezistenta la sfasiere: longitudinala > 200N, transversala > 200N
domeniul de temperatura de exploatare curenta este: 20C 70C
intervalul de temperatura a mediului in care se aplica sapa hidroizolatoare: +5 +30C
Stratul superior al sapei hidroizolatoare, va fi compatibil chimic cu componentele din alcatuirea asfaltului imbracamintii
rutiere, pentru a evita agresarea sapei.
Membranele hidroizolatoare vor fi agrementate in Romania, conform Legii nr. 10/1995.
8.20.1.1.3 PRESCRIPTII
Stratul suport
Hidroizolatia se poate aplica pe placa de suprabetonare sau pe betonul de panta si egalizare. Betonul de panta si
egalizare se va realiza din beton de clasa minim C16/20. Grosimea stratului de beton va fi de min. 2 cm.
Stratul suport al hidroizolatiei trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte de calitate:
aspect compact, fara goluri, denivelari, segregari, fisuri, crapaturi, etc;
vechimea betonului: min. 28 zile de la turnare;
sa respecte pantele conform proiectului;
sa fie executate toate lucrarile a caror executie ulterioara ar conduce la compromiterea hidroizolatiei executate;
sa fie rigid, intarit, sanatos, fara parti friabile, pete de ulei, grasimi, segregari, goluri sau alte defecte de turnare
si sa aiba sunet metalic la ciocanire;
suprafata betonului nu trebuie sa prezinte proeminente mai mari de 1,52 mm (masurate cu dreptarul de 3m
lungime pe orice directie). Se admite o singura denivelare de 5 mm la o verificare;
sa nu prezinte pelicule superficiale de lapte de ciment;
sa nu prezinte muchii vii (se racordeaza la suprafete verticale cu o raza de 5 cm), sa asigure racordarea la
gurile de scurgere si in zona rosturilor, conform detaliilor din proiect.
Inainte de aplicarea straturilor urmatoare, stratul suport se va pregati astfel:
se desprafuieste prin suflare cu aer comprimat sau prin maturare/periere pana la obtinerea unei suprafete
curate;
se verifica planeitatea, se inlatura rugozitatile si se corecteaza asperitatile; daca nu se realizeaza cerintele
necesare aplicarii hidroizolatiei se vor face remedieri cu mortare speciale aderente;
se verifica umiditatea cu umidometru (umiditatea nu trebuie sa depaseasca procentul de umiditate precris in
instructiunile specifice);
pe suprafata pregatita ca mai sus, este interzisa circulatia personalului din santier sau cu utilaje de orice fel.
Calitatea suportului trebuie sa faca obiectul procesului verbal de receptie calitativa in faza determinanta. Calitatea
stratului suport conditioneaza continuarea lucrarilor.
Stratul de amorsaj
Amorsa are rolul de a facilita aderenta membranei hidroizolatoare la beton.
Solutia cu care se executa amorsa, poate fi pe baza de bitum sau pe baza de rasini sintetice. Componentele solutiei nu
trebuie sa contina produse care ataca chimic betonul.
Amorsa se aplica prin inundarea suprafetei si repartizarea manuala a solutiei sau prin pulverizarea cu mijloace
mecanice. Aplicarea amorsei se face in strat continuu, uniform, fara aglomerari sau baltiri de material, astfel incat sa se
asigure patrunderea in porii suportului si colmatarea acestora. Amorsa se aplica numai pe suprafetele capabile a fi
acoperite cu folie hidroizolatoare. Se va urmari ca suprafata ce urmeaza a se izola sa fie amorsata in totalitate, fara a
exista suprafete neamorsate.
Amorsa se aplica pe suprafata uscata a stratului suport, la temperatura mediului ambiant de peste +5C.
Pag. 540/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Dupa uscarea amorsei, trebuie sa rezulte o suprafata uniform colorata, aderenta la suport, continua, fara basici, exfolieri
sau neregularitati. Eventualele zone cu deficiente, se refac prin decopertare zonala si reamorsare.
Pe suprafata amorsata nu se permite circulatia pietonala sau cu utilaje de orice fel.
Stratul hidroizolator
Stratul hidroizolator se aplica pe stratul suport amorsat, prin procedeul specific tipului de membrana utilizata. Aplicarea
hidroizolatiei se face respectand fisa tehnologica a firmei producatoare.
Aplicarea foliei hidroizolatoare incepe de la una din laturile longitudinale ale podului, respectiv de la cota minima, cu
asigurarea racordarii vertical-orizontale.
Petrecerile foliilor la innadiri vor respecta instructiunile furnizorului sau min.10 cm.
Hidroizolatia se aplica in camp continuu, asigurandu-se aderenta pe toata suprafata pe care se aplica. Nu se admit
goluri, umflaturi, basici de aer, neetanseitati la petreceri sau margini desprinse. Se vor trata special racordarile la gurile
de scurgere, asigurandu-se etanseitatea si scurgerea apelor colectate.
La rosturile de dilatatie, tratarea hidroizolatiei se va face conform proiectului, functie de tipul dispozitivului de acoperire a
rostului de dilatatie.
Lateral, marginile stratului hidroizolator se vor racorda cu cordoane din chituri elastice, de etansare.
In cazul membranelor lipite prin supraincalzire, temperatura sursei de caldura nu trebuie sa fie mai mare de 250C sau
mai mare decat temperatura la care tipul respectiv de membrana isi modifica caracteristicile fizico-mecanice sau
chimice. Membranele hidroizolatoare se aplica la temperatura mediului ambiant, la cel putin +5C, dupa minimum 28
zile de la data turnarii betonului de ciment sau mortarului ( normativ AND 577-2002) Sistemul hidroizolator nu se aplica
pe timp de ploaie.
Stratul de protectie
Stratul de protectie poate fi:
sapa de beton de 5 cm grosime, realizata din beton clasa C 20/25 (Bc 25), armat cu impletituri din sarma
zincata 1,18 - 2,5 mm, cu ochiuri de 3 - 8 cm sau plase sudate tip Buzau 4 - 5 mm, cu ochiuri 10 x 10 cm.
NOTA: Betonul pentru stratul de protectie se realizeaza cu ciment II A - S 32,5 si agregate cu dimensiunea maxima de 7
mm.
mastic bituminos cu grosimea de 2 cm;
membrane de protectie, aderente la membranele hidroizolatoare;
Se pot folosi si membrane hidroizolatoare, la care nu este necesara sapa de protectie.
Verificarea si receptia lucrarilor de hidroizolatie, se face pe etape, dupa cum urmeaza:
pe parcursul executarii diferitelor straturi ale sapei hidroizolatoare, incheindu-se procese - verbale de lucrari
ascunse;
la terminarea lucrarilor de hidroizolatie, prin incheierea unui proces verbal de receptie a sapei hidroizolatoare;
Verificarea la terminarea lucrarilor de hidroizolatie se face asupra aspectului, iar in cazul unor constatari nefavorabile,
din procesele verbale de lucrari ascunse, se poate face si asupra etanseitatii, prin inundarea pe o inaltime de min. 10
cm, pe suprafetele limitate, pe durata de 24 ore.
Defectele constatate pe parcursul executiei si la terminarea lucrarilor de hidroizolatii, se vor remedia pe baza unor solutii
propuse de antreprenor si pot fi acceptate sau nu de catre beneficiar.
In cazul cand beneficiarul nu accepta remedierile propuse de antreprenor, se poate dispune refacerea intregii lucrari de
hidroizolatii.
Pag. 541/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Se vor face conform ind AND 577-2002, prin masuratori in situ . In situ se verifica aderenta stratului hidroizolator de
stratul support. Masuratorile vor fi effectuate de catre institutii abilitate, prin procedee agrementate in Romania. Pentru
verificarea calitatii lipirii membranei de stratul support se face cel putin o incercare la 20 de ml cale de pod pe sens.
Resltatele obtinute vor fi consemnate intr-un proces verbal ce va insoti receptia de baza.
Nu se va trece la faza urmatoare in situatia in care resltatele obtinute nu corespund valorilor din caietul de sarcini sau
ale proiectului sau ale proiectului de executie al hidroizolatiei.
Standarde romanesti
Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice si chimice specifice, se efectueaza in conformitate cu urmatoarele
standarde:
- SR EN ISO 62:2004 Materiale plastice. Determinarea absorbtiei de apa.
- SR EN 12092:2002 Adezivi pe baza de elastomeri. Determinarea vascozitatii.
- SR EN ISO 527-1 SI 2:2002 Materiale plastice. Determinarea caracteristicilor de tractiune. Rezistenta si alungirea
la rupere.
- STAS 9199 73 Masticuri bituminoase pentru izolatii. Metode de analize si incercari."
- SR 137 95 Materiale hidroizolatoare bitumate. Reguli si metode de verificare.
- SR-ISO 2409-93 Lacuri si vopsele. Incercarea la caroiaj.
- Ordin MT 497-98 "Normativul pentru caracteristicile bitumului neparafinos pentru drumuri."
SREN ISO 527/1-00 Materiale plastice. Determinarea caracteristicilor de tractiune. Partea I Principii generale.
Rezistenta si alungirea la rupere
Pag. 542/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 543/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Prescriptii
Betoane speciale
La varianta in care elementele metalice de fixare se incastreaza intr-o rigla de beton armat, care prin armaturi lucreaza
monolit cu placa suprastructurii de care este prinsa, betonul din aceasta rigla trebuie sa fie cel putin de clasa C 28/35,
cu tasarea conului T 3/4 - 100 20 mm.
Agregatele folosite la realizarea betonului vor fi in mod obligatoriu de concasare. Cimentul folosit la realizarea
betoanelor va fi I 42,5 R conform SR EN 197-1:2002.
Betonul va avea gradul de gelivitate G 150.
Circulatia rutiera pe acest beton se poate deschide la varsta de 28 zile a betonului.
Se recomanda utilizarea de betoane speciale cu intarire rapida, peste care se poate deschide circulatia la varsta de
max. 10 zile.
In varianta in care prinderea se face cu buloane de scelment, betonul in care se ancoreaza aceste buloane trebuie sa fie
cel putin de clasa C 20/25.
Agregatele folosite la realizarea acestui beton sunt agregate de rau spalate.
Cimentul folosit la realizarea betoanelor va fi I 32,5 conform SR 388 - 1995.
In cazul in care betonul existent in suprastructura nu are clasa minima C 20/25, zona de ancorare a dispozitivelor de
acoperire a rosturilor va fi demolata si rebetonata cu beton de clasa minim C 20/25. Se vor lua masuri pentru asigurarea
aderentei dintre betonul vechi si cel nou, folosind eventual betoane speciale aderente cu aditivi epoxidici.
Se recomanda ca betonul din grinda de incastrare sa fie tratat cu un material corespunzator pe fata care vine in contact
cu pneurile, realizand aceeasi culoare cu imbracamintea asfaltica.
Mortare speciale
Pentru egalizarea sub unele tipuri de dispozitive de acoperire a rostului de dilatatie sau pentru etanseizarea laterala a
elementului elastomer, se utilizeaza mortare speciale, pe baza de rasini sintetice. Tolerantele dimensionate de montaj
sunt cele prescrise pentru tipul corespunzator de dispozitive.
Aceste mortare trebuie testate in prealabil conform prescriptiilor fabricantului tipului de dispozitiv.
Elementele elastomerice
Elementele elastomerice pot fi:
panouri din neopren armat;
profile speciale, deschise sau inchise, din neopren;
benzi late din neopren;
Aceste confectii se livreaza la cerere, la tipul si la dimensiunile specificate in proiect. La primire, se efectueaza receptia
cantitativa si calitativa a produselor.
Elemente metalice de fixare
Elementele metalice au profile special adaptate elementelor elastomerice. Ele se incastreaza in structura si de ele se
fixeaza elementele elastomerice intersanjabile.
La livrare, se efectueaza receptia cantitativa si calitativa, urmarindu-se concordanta cu prevederile proiectului si caietului
de sarcini.
Pozarea elementelor metalice, inainte de turnarea betonului special de monolitizare, se face prin fixarea la pozitie cu
dispozitive special adaptate, care asigura si mentinerea lor in aceasta pozitie pana la intarirea betonului.
Pag. 544/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Banda de etansare din cauciuc neoprenic trebuie sa fie continua pe toata lungimea si latimea dispozitivului de acoperire.
Se admite pe toata lungimea o singura inadire vulcanizata. Pe zona vulcanizata se admite o toleranta la grosime de
10% din grosimea nominala a benzii.
In zona de racordare dintre dispozitivul de acoperire a rostului si imbracamintea de asfalt, se va urmari:
geometria sa fie cea prevazuta in proiect;
asfaltul sa nu prezinte denivelari;
sa nu aiba fisuri, segregari sau ciobiri;
sa indeplineasca conditiile specifice imbracamintii din beton de ciment sau imbracamintii din asfalt turnat.
Dispozitive de tip liant cu agregate
La podurile avand deschideri mici sau medii cu deplasari absolute in rost de 25 30 mm, se recomanda solutiile simple,
mai putin costisitoare.
Dispozitivele tip liant, cu agregate, sunt alcatuite din straturi alternative de liant realizat din bitum modificat cu polimeri si
agregate, cu o anumita curba granulometrica. In general grosimea totala a acestor straturi este de 50-150 mm si ele se
incadreaza in grosimea imbracamintii asfaltice.
Liantul realizat din bitum modificat cu polimeri, asigura elasticitatea si adezivitatea sistemului, atat la temperaturi
negative (-25C) cat si la temperaturi pozitive (+80C), precum si o rezistenta in timp si o exploatare in conditii foarte
bune.
Agregatele trebuie sa aiba o anumita curba granulometrica, care difera de la o firma producatoare la alta.
Aceste dispozitive de racordare se monteaza dupa realizarea imbracamintii bituminoase, prin taierea fantei rostului pana
la hidroizolatie si umplerea ei in straturi succesive. Lucrarile vor incepe de la marginea cea mai joasa spre cea ridicata.
Rostul in beton va fi de 2 3 cm. Elementele de beton pe care se aplica rostul trebuie sa fie netede, fara denivelari, fara
stirbituri si sa fie rezistente. Rostul dintre elementele de beton trebuie sa fie curatat de eventualele elemente ce ar putea
bloca rostul si impiedica dilatatia tablierului.
In rostul structurii de beton se aplica un snur rezistent la temperaturi inalte, peste care se aplica un dop din liantul
bituminos.
Peste rostul structurii, pe toata lungimea lui, se monteaza o tabla de aluminiu sau otel galvanizat, care se fixeaza de
tablier pe partea cea mai inalta.
Dupa incalzirea intregii suprafete a rostului (orizontal si vertical), se aplica straturile succesive de liant si agregate.
Firma care livreaza dispozitivul trebuie sa asigure:
sculele si confectiile de mica mecanizare specifice, necesare la punerea in opera a dispozitivului;
asigurarea supravegherii tehnice, la punerea in opera a dispozitivului;
instructiuni tehnice de executie si de exploatare;
montarea unui dren de colectare a infiltratiilor;
Dispozitivul trebuie sa satisfaca urmatoarele caracteristici fizico-mecanice, in domeniul de temperaturi -35 +80C:
asigurarea deplasarii libere a structurii, la valoarea prescrisa;
tablele de aluminiu sau otel galvanizat sa reziste la agentii corozivi si la solicitarile verticale;
sa fie etans;
Caracteristicile fizice ale elementelor componente:
Materialul de baza:
Bitum elastomer
Densitate la 18C:1.15 0.05
Punctul de inmuiere: min. 85C
Temperatura de turnare: 180C 20
Penetrare la 25C: 40-90 0,1mm
Densitatea la 25C: 1-1,3g/cm3
Flexibilitate la 0C,-20C: fara fisuri
Pag. 545/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Alte recomandari
Se vor efectua:
receptii pe faze de executie, care au in vedere constatarea executarii corecte a elementelor suport sau de
prindere a elementului elastomeric;
receptia finala.
La receptia finala, se poate efectua si proba prin inundare a zonei rostului de dilatatie, cu inaltimea lamei de apa de
min. 5 cm, pe durata de 24 ore.
Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice si chimice specifice se efectueaza in conformitate cu urmatoarele standarde:
SR ISO 7619:2001 Elastomeri vulcanizati. Determinarea duritatii in grade de duritate Shore A
SR ISO 37-1997 Cauciuc vulcanizat si termoplastic. Determinarea caracteristicilor de efort deformatii la
tractiune."
SR ISO 7619:01 Elastomeri vulcanizati. Determinarea duritatii
SR ISO 1817 93 Cauciuc vulcanizat. Determinarea actiunii lichidelor.
SR ISO 188:01 Elastomeri vulcanizati. Incercarea la imbatranirea accelerata
SR ISO 812:01 Cauciuc vulcanizat.Determinarea temperaturii limita de nefragibilitate"
SR ISO 188:2001 Elastomeri vulcanizati. Incercarea la imbatranirea accelerata.
SR ISO 815+A 1/95 Cauciuc vulcanizat sau termoplastic. Determinarea deformarii remanente dupa
compresiune, la temperaturi ambiante, ridicate sau scazute.
SREN 10002-1/2002 Materiale metalice. Incercarea la tractiune. Metoda de incercare (la temperatura
ambianta).
SR 13170 1993 Materiale metalice. Incercarea la incovoiere prin soc. Epruvete speciale si metode de
evaluare.
SR EN 10045-1-1993 Materiale metalice. Incercarea la incovoiere prin soc pe epruvete Charpy. Partea 1.
Metode de incercare.
8.21.1.1 GENERALITATI
Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice generale ce trebuie indeplinite la realizarea imbracamintilor de tip bituminos
turnate, aplicate pe partea carosabila a podurilor si pe trotuare.
Acest tip de imbracaminte se executa la cald, din mixturi preparate cu agregate naturale, filer si bitum neparafinos,
pentru drumuri si vor respecta prevederile din urmatoarele standarde:
Normativ privind executia la cald a imbracamintilor bituminoase pentru calea pe pod indic. AND 546-2002.
STAS 175 - 87 Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase turnate, executate la cald. Conditii tehnice
generale de calitate.
STAS 11348 - 87 Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase pentru calea pe pod. Conditii tehnice de
calitate.
SR 174/1 2002 Imbracaminti bituminoase cilindrate, executate la cald. Conditii tehnice de calitate.
SR 174/2 97 Imbracaminti bituminoase cilindrate, executate la cald. Conditii tehnice pentru preparare si
punere in opera a mixturilor asfaltice si receptia imbracamintilor executate.
Utilizarea altor tipuri de imbracaminti pe poduri nu se va face decat pe baza unor studii si cercetari efectuate de institute
de specialitate si numai cu acordul consultantului si proiectantului.
Imbracamintile bituminoase se utilizeaza in functie de clasa tehnica a drumului sau categoria strazii, conform cu
precizarile din STAS 11348 - 87 tabel 1 si cu prevederile din caietul de sarcini, putand fi: imbracaminte butuminoasa
Pag. 546/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
turnata realizata cu asfalt turnat dur sau imbracaminte bituminoasa cilindrata realizata din beton asfaltic cu bitum
modificat cu polimeri tip BamP. Tipurile de mixtura sunt cele din tabel.
NOTA: * se executa pe poduri situate pe drumuri publice cu trafic foarte intens si greu, in scopul cresterii rezistentei la
deformatii permanente, la temperaturi ridicate si a rezistentei la fisurare la temperaturi scazute, fiind recomandat in cazul
lucrarilor de arta de pe autostrazi.
Pag. 547/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Abateri limita
Abaterile limita la grosimea straturilor fata de valorile din proiect vor fi de 10 %.
Abaterile limita la panta profilului transversal sunt de 2,5 mm/m pentru imbracaminti turnate mecanizat si de 5
mm/m pentru imbracaminti turnate manual.
Denivelarile maxime admise in lungul caii sub dreptarul de 3,00 m sunt de 3 mm in cazul executiei mecanizate si de 5
mm in cazul asternerii manuale.
Materiale
Materialele folosite la prepararea mixturilor asfaltice (asfalt turnat dur, asfalt turnat si mortar asfaltic) sunt precizate in
tabelul 3 din STAS 11387 87 si vor indeplini conditiile de calitate prevazute in standardele respective de materiale si
anume:
STAS 539 - 79 pentru filer;
SR 662 2002 pentru nisip natural si SR 667 - 90 pentru nisip de concasare sorturile 0-3 si criblura sorturile 3-
8 si 8-16;
Normativ Ord. MT 497/1998 pentru bitum. Se utilizeaza bitum tip D 60/80 pentru zona climatica calda si D
80/100 pentru zona climatica rece.
Alte materiale:
emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida, conform STAS 8877 - 72, pentru amorsarea suprafetelor la
podurile cu placa de beton armat;
chit tiocolic pentru colmatarea rosturilor in zonele de contact ale sapei hidrofuge si a imbracamintii bituminoase
cu unele elemente de constructie (borduri, rosturi de dilatatie, guri de scurgere, etc.).
Compozitia si caracteristicile fizico-mecanice ale asfaltului turnat dur si ale asfaltului turnat, vor respecta prevederile din
STAS 175 87 (conform tabel).
Compozitia si caracteristicile fizico-mecanice ale betoanelor asfaltice de tip BAP si BamP, vor respecta prevederile din
Normativul ind. AND 546-2002
Compozitia si caracteristicile fizico-mecanice ale mortarului asfaltic turnat, vor respecta prevederile din STAS 11348-87.
A. Incercare pe cuburi:
Pag. 548/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Conditiile pentru compozitia si caracteristicile betoanelor asfaltice cilindrate cu bitum pur, sunt cele din tabelele care
urmeaza:
Tipul bitumului
D 60/80 D 80/100
Pag. 549/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Abaterile limita, in procente din masa, in valoare absoluta, vor respecta prevederile STAS 175 87si SR 174/5-1997.
Pag. 550/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Receptia finala se va face la un an de la data efectuarii receptiei preliminare, timp in care se va face verificarea
comportarii in exploatare a lucrarii executate si se vor realiza eventualele remedieri ale deficientelor aparute in perioada
de garantie.
8.21.1.5 TROTUARE
Trotuarele sunt elemente destinate circulatiei pietonilor pe poduri/pasaje/viaducte si sunt denivelate fata de nivelul caii.
Latimea acestora va fi stabilita prin proiect, functie de amplasamentul lucrarii, respectand prevederile STAS 2924-91 si
Ordinul 45/1998 al Ministerului Transporturilor.
Umplutura trotuarului este realizata din beton de clasa C8/10.
Pentru a putea asigura traversarea diverselor cabluri (telefonice, electrice, etc) in umplutura trotuarului, se pot monta
tevi din PVC, numarul si pozitia lor fiind stabilita prin proiect. Trotuarul va fi prevazut, la marginea dinspre partea
carosabila, cu borduri si cu parapet directional sau cu borduri inalte, iar catre exterior cu parapet pietonal.
Bordurile pentru trotuar vor fi din elemente prefabricate din beton si respectiv din beton armat pentru bordurile inalte, cu
fete mozaicate.
Calitatea betonului si dimensiunile se vor preciza prin proiect. Montarea bordurilor se va face conform proiect, cu
respectarea profilului in lung si transversal al caii.
Bordurile se vor realiza cu beton de clasa minim C 35/45, realizat cu ciment I 42.5, avand un grad de impermeabilitate
de minim P1210 si care sa reziste la cel putin 150 cicluri de inghet- dezghet corespunzator clasei de expunere XD3,XF4
conform prevederilor Codului de practica pentru executia elementelor prefabricate din beton, beton armat si beton
precomprimat NE 013-2002.
Mozaicul pentru fetele bordurilor va fi realizat dintr-un amestec de ciment si piatra de mozaic (avand granulometria
continua sau discontinua). Piatra de mozaic poate fi obisnuita (de calcar) sau de marmura. Dozajul cimentului este de
600 kg ciment la 1 m3 de piatra de mozaic. Dupa 4-6 zile de la turnare, se executa finisarea suprafetei de mozaic, care
consta in frecarea si lustruirea acesteia. In timpul frecarii (manuale sau mecanizat pentru suprafetele mai mari),
suprafata se uda abundent cu apa iar slamul rezultat se indeparteaza. Slefuirea se face identic cu frecarea, folosind insa
piatra smirghel. Dupa slefuire, bordurile se spala bine cu apa in care s-a dizolvat soda, iar dupa uscare se lustruiesc cu
sare de macris.
8.21.1.6 PARAPETE
Dupa scop, parapetele pot fi pietonale, directionale sau cu rol dublu. Realizarea lor se face in conformitate cu proiectul
si cu respectarea prevederilor STAS 1948 2/1995 si SR-EN 1317/1,2-2000.
La pasajele peste liniile CF parapetul este completat cu o plasa de protectie cu inaltimea de 2,5 cm de la nivelul
trotuarului.
Pag. 551/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Glisierele parapetelor directionale si mixte vor fi protejate prin acoperire cu zinc (Zn).
Celelalte componente din otel se vor proteja prin vopsire; calitatea si culoarea vopselei vor fi aprobate de beneficiar.
Acoperirea protectoare se aplica de unitatea care uzineaza parapetele, cu exceptia zonelor de imbinare pe santier care
se protejeaza in situ.
Caracteristicile acoperirilor protectoare
Avand in vedere durata de folosinta precum si clasa de agresivitate a mediului, se stabileste ca pentru aceasta lucrare,
categoria de protectie sa fie I (durata lunga), ceea ce corespunde unei durate de viata a acoperirii protectoare de 8-15
ani, conf. STAS 10702/1-83 Protectia impotriva coroziunii a constructiilor din otel supraterane Acoperiri protectoare
- Conditii tehnice generale .
Sistemul de protectie anticoroziva preconizat se compune din 3 straturi dupa cum urmeaza:
un strat de grund epoxidic bicomponent bogat in zinc, cu grosimea de 50 m;
un strat intermediar de protectie epoxidic bicomponent, cu grosimea de 50 m;
un strat de finisare acrilo-poliuretanic de inalta performanta, cu grad ridicat de luciu, cu durabilitate mare si cu
pastrarea indelungata a luciului si culorii, cu grosimea de 50 m;
Grosimea totala a sistemului de protectie pentru suprafetele exterioare este de min 150 m.
Protectia anticoroziva se aplica dupa sablarea suprafetelor la gradul 2 de curatire, conform STAS 10166/1 - 77.
Piesele metalice inglobate in beton se protejeaza anticoroziv cu produse specifice acestui tip de protectie.
8.21.1.7.1 GENERALITATI
Prezentul capitol se refera la conditiile ce trebuie respectate la executia lucrarilor din placaje si protectie anticoroziva a
suprafetelor aparente de beton la suprastructura si infrastructura.
Prevederile prezentului capitol nu se refera la placaje din piatra, ornamente, sculpturi, etc.
Placajele cu piatra pot fi aplicate la elevatiile infrastructurii, daca Beneficiarul cere aceasta in mod expres.
La executarea pe timp friguros a lucrarilor din zidarie din piatra naturala si de placare, se vor respecta prevederile din
documentele tehnico - normative in vigoare.
La alegerea naturii rocii si la stabilirea conditiilor pe care trebuie sa le indeplineasca pietrele naturale, se va tine seama
de urmatoarele:
conditiile climatologice specifice ale localitatii unde se executa constructia;
rezistentele mecanice si rezistentele in timp la intemperii si agenti chimici.
Piatra pentru zidarie trebuie sa aiba rezistenta mai mare decat a mortarului sau betonului de legatura. Rezistentele la
forfecare ale mortarelor normal intarite, vor fi aproximativ egale cu rezistenta la intindere si 1/10 din rezistenta la
compresiune.
Dupa forma, dimensiunile, gradul de prelucrare si modul de asezare a pietrelor in zidarie, pot fi alcatuite urmatoarele
feluri de zidarii:
din piatra bruta;
din piatra prelucrata (cioplita, moloane, poligonale, tallie);
mixte.
Pag. 552/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 553/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Aplicarea prin torcretare a betonului pe diverse suporturi (beton, plase, zidarie, cofraje, teren, etc.) este folosita atat
pentru executarea de lucrari noi cat si pentru repararea sau consolidarea constructiilor existente.
Pag. 554/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
AGREGATELE
La prepararea amestecurilor pentru mortarele si betoanele grele (cu densitatea aparenta, intre 2000 si 2500 kg/mc)
aplicate prin torcretare, se utilizeaza de regula agregatele naturale provenite din sfaramarea naturala a rocilor,
oportunitatea folosirii agregatelor concasate se va stabili de la caz la caz, in functie de caracteristicile lucrarii.
La prepararea amestecului pentru mortarele aplicate prin torcretare se va folosi numai nisip cu sort granular pana la 5
mm; la prepararea amestecului pentru betoane aplicate prin torcretare se va folosi nisip cu sort granular 0 - 3 mm si
agregate cu granula maxima 7, 10 sau 16 mm, in functie de conditiile impuse torcretului si posibilitatile tehnologice ale
aparatului folosit.
Agregatele folosite trebuie sa indeplineasca conditiile din STAS 1667/76 anexa IV.3.
Agregatele folosite la confectionarea mortarului aplicat prin torcretare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii de
granulozitate.
Pag. 555/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
3 mm inferioara 10 60 100 -
superioara 20 75 100 -
5 mm inferioara 8 45 70 100
superioara 18 60 85 100
Agregatele folosite la confectionarea betoanelor aplicate prin torcretare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii de
granulozitate:
7 mm inferioara 6 30 65 - 100
superioara 16 45 80 - 100
10 mm inferioara 5 25 50 65 - 100
superioara 15 40 65 80 - 100
16 mm inferioara 5 20 40 - 65 - 100
superioara 15 35 55 - 80 - 100
8.21.1.7.9 APA
Apa utilizata la executarea mortarelor si betoanelor aplicate prin torcretare trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice din
STAS 790/84.
8.21.1.7.10 ADITIVI
La prepararea mortarelor si betoanelor aplicate prin torcretare se pot folosi aditivi.
Aditivii care se prezinta sub forma de pulbere se adauga in momentul amestecarii.
Aditivii care se prezinta sub forma lichida se amesteca cu apa (deci sunt introduse la ajutaj).
Pentru torcretarea suprafetelor se pot folosi si alte materiale, cu proprietati asemanatoare celor prevazute mai sus, in
functie de natura si aspectul zonelor cu defecte.
Pag. 556/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
In cazul in care compresorul nu poate asigura aceste conditii, se recomanda folosirea unui rezervor tampon, interpus
intre compresor si aparatul de torcretat.
Aparatul de torcretare trebuie sa fie prevazut cu un separator de ulei care sa retina uleiul si impuritatile continute de
aerul comprimat produs de compresor.
Dupa terminarea lucrului aparatul de torcretare se va goli si curata, de asemenea se va curata conducta de cauciuc si
duza prin spalare cu apa si suflare cu aer. Se va da o atentie deosebita curatirii duzei, desfundandu-se toate orificiile
acesteia, fara a le deforma.
Pentru asigurarea unei consistente uniforme a torcretului este necesar ca sursa de alimentare cu apa sa aiba debitul si
presiunea indicata in cartea tehnica a utilajului.
Pentru prepararea amestecului uscat de torcretare se vor folosi mijloace mecanice. Timpul de amestecare se va stabili
astfel incat sa rezulte un amestec omogen.
Transportul amestecului uscat de la locul de preparare la aparatul de torcretare trebuie facut in timp minim, cu mijloace
adecvate, astfel incat sa nu apara modificari in compozitia amestecului.
Prepararea amestecului se va face la statii centralizate sau la fata locului, in functie de volumul lucrarilor.
Determinarea compozitiei mortarelor si betoanelor aplicate prin torcretare consta in stabilirea granulozitatii agregatului si
a dozajului de ciment.
Cantitatea de apa nu se stabileste initial, ea adaugandu-se in mortar sau beton la iesirea amestecului
uscat din duza astfel incat sa rezulte un amestec omogen, aderent si stabil pe suprafetele suport.
Dozarea componentilor se va face gravimetric.
Dozajele de ciment folosite la prepararea mortarelor aplicate prin torcretare se va stabili pe baza datelor indicate mai
jos.
Determinarea cantitatii de agregate necesara pentru un metru cub de mortar se va face in functie de dozajul de ciment
adoptat, considerand o densitate aparenta de cca. 2100 kg/mc si o cantitate de apa de cca. 200 litri.
Pag. 557/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Dozajele de ciment folosite la confectionarea betoanelor aplicate prin torcretare se vor stabili pe baza datelor indicate
mai jos.
Determinarea cantitatii de agregate necesare pentru un mc de beton se va face in functie de dozajul de ciment adoptat,
considerand o densitate aparenta de cca. 2300 kg/mc si o cantitate de apa de cca. 160 l/mc.
De la prepararea amestecului pana la introducerea in aparatul de torcretare si aplicarea lui in lucrare nu trebuie sa
treaca mai mult de o ora. Pastrarea amestecului trebuie facuta astfel incat sa fie ferit de actiunea agentilor atmosferici
care pot altera sau modifica compozitia amestecului. Alimentarea aparatului de torcretare se poate face mecanizat sau
manual.
Pag. 558/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
Pag. 559/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
BETOANE
Betonul special este un microbeton slab alcalin superfluid. Materialul de baza este cimentul Portland, agregate, aditivi
din materiale sintetice, cu continut redus de apa la preparare.
Caracteristicile fizico-mecanice pentru temperatura de 200C sunt:
rezistenta la compresiune min. 30 N/mm2 la 3 zile min. 60 N/mm2 la 28 zile
modulul de elasticitate min. 60 KN/mm2 la 28 zile
Pag. 560/561
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE VOLUMUL 3B
SECTIUNEA 2 - Lucrari de Constructii, Arhitectura, Instalatii exterioare si interioare
MORTARE
Mortarul special pentru reparatii ale suprafetelor de beton degradate are ca materiale principale cimentul Portland,
agregate, filer si aditivi chimici si polimerici.
Caracteristicile fizico-mecanice pentru temperatura de 200 sunt:
- rezistenta la compresiune min. 10 N/mm2 la 3 zile (dupa BS 6319 pct.2 tratare uscata)
- absorbtia de apa max. 0,0015 la 10 minute
- difuzii de cloruri (metoda Taywood) < 2 x 10-10 cm2/sec.
Betonul degradat se decapeaza iar suprafata de beton rezultata dupa decapare se prelucreaza prin spituire, frecare cu
peria de sarma suflare cu aer sub presiune si tratare chimica.
Armaturile aparente se freaca cu peria de sarma pana la luciu metalic.
Mortarul se aplica cu mistria iar suprafata mortarului proaspat este prelucrata cu drisca.
Amestecul pentru prepararea mortarului special se livreaza in saci sau cutii metalice pe care se va inscrie clar termenul
de garantie. Amestecul nu poate fi folosit decat pana la expirarea termenul de garantie.
Suprafetele reparate cu mortar special vor fi tratate cu o solutie la culoarea elementului din care fac parte.
Pag. 561/561