Atacul de panic

Tulburarea de panic debuteaz i este prevalent persoanelor care depesc

vrsta de 20 de ani, iar atacul de panic este o anxietate episodic paroxistic.
Atacul de panic este ilustrat de o perioad delimitat de fric intens i
disconfort, care atinge un maxim n aproximativ 10 minute i poate fi nsoit de
simptome numeroase i foarte variate, persoana care are aceste episoade netiind
care este elementul declanator.
Manifestrile pot aprea sub forma de:

palpitaii
transpiraii
tremor
dispnee, senzaie de sufocare
nod n gt
durere/disconfort toracic
grea/disconfort abdominal
ameeal, lein
derealizare, depersonalizare (persoana triete sentimentele i experienel e
sale ca detaate, ndeprtate, ca i cnd nu i -ar aparine. Obiectele i oamenii
par ireali, distani, artificiali, fr culoare, fr via)
frica de-a pierde controlul sau de-a nnebuni
frica de moarte
parestezii, amoreli, furnicturi
frisoane sau senzaie de cldur

Atacurile de panic pot aprea din senin sau legat de anumite situaii. Persoana
care are aceste episoade nu poate s neleag care este cauza acestea pot s
se fac simite n drum spre birou, la cumprturi i chiar n intimitatea i confortul
din propria cas.

Apariia acestor crize este n general urmat de teama persistent a altor atacuri
de panic, adic a anxietii anticipatorii. Vorbim n acest caz de tulburarea de
panic. Ea se nsoete deseori i de triri depresive. Atunci cnd o tulburare de
panic se suprapune cu un sindrom depresiv, nu este vorba doar de o simpl
adunare a dou afeciuni, ci de o C O N F I G U R A I E P A R T I C U L A R , cu
evoluie mai sever.
Dar atacul de panic singular nu poate fi un diagnostic. Sunt anse infime, dac nu
chiar imposibil, s nu fi trecut mcar o dat n via printr -un atac de panic. Cnd
o persoan trece prin atacuri de panic ntr -un mod regulat, atunci se poate vorbi
de un diagnostic de tulburare de panic.
Sunt anse ca o persoan care a trecut printr -un atac de panic la volan s refuze
s mai conduc, ducnd la din ce n ce mai multe ngrdiri cu timpul atacul de
panic nu se oprete la o singur activitate i i face loc n toate colurile vieii,
chiar i n momentele care sunt destinate relaxrii i destinderii em oionale.

Persoanele care trec prin aceste e pisoade trebuie s primeasc unD

IAGNOSTIEDIAGNOSTIC DE LA UN SPECIALIST AVIZATCIALIST
A V I Z A T pentru c repercusiunile vor aprea, mai devreme sau mai trziu, iar
consecinele sunt foarte periculoase dificulti n desfurarea activitii
profesionale, deteriorarea masiv a calitii vieii i probleme sociale.
 Insomnia si somnul
Insomnia este o tulburare de somn foarte frecvent ntlnit n rndul populaiei, cu
impact asupra funcionalitii i calitii vieii. Insomnia se definete ca dificultate n
iniierea sau meninerea strii de somn, trezire prematur, somn ntrerupt sau
neodihnitor. Acestea sunt nsoite de perturbarea funcionalitii pe timpul zilei.
Date recente sugereaz c aceast tulburare nu se datoreaz unei stri de
pierdere a somnului, ci mai degrab uneia de hipervigilen pe parcursul zilei, ct
i al nopii. De la un sfert pn la o treime din populaia general acuz dificulti
n a adormi i/sau a menine starea de somn, iar aproximativ 10% se adreseaz
serviciilor medicale pentru persistena pn la cronicizare a acestor acuze.

La persoanele normale n condiii de privare de somn apare somnolen diurn.

Insomniacii, n schimb, n ciuda fatigabilitii diurne nu prezint somnolen
crescut comparativ cu persoanele care beneficiaz de un somn odihnitor, ci sunt
paradoxal mult mai aleri comparativ cu acestea. Ei pre zint de asemenea
modificri la investigaiile electroencefalografice sugestive pentru activare
cerebral crescut, att nainte, ct i n timpul somnului.

Insomnia poate fi ns i simptomul de debut al unei tulburri psihice, fiind necesar

un consult de specialitate pentru a se putea stabili direcia cauzalitii dintre o
tulburare afectiv sau de anxietate i aceasta.
Un caz special este acela al persoanelor care sufer de sindromul de apnee n
somn, o afeciune n care persoana prezint pauze n respir aie n timpul somnului
sau momente n care respir superficial. Pauzele pot dura de la cteva secunde la
cteva minute, n funcie de severitate, fiind semnalate n general de partener, care
observ ncetarea subit a sforitului zgomotos caracteristic ac estor persoane i
lipsa respiraiei. Ca urmare a acumulrii de dioxid de carbon pe parcursul acestor
perturbri n respiraie persoana acuz ns oboseal i somnolen diurn. Boala
poate s afecteze inclusiv copiii.

Clasificarea i cauzele insomniei

Din punct de vedere clinic, apariia insomniei de 3 -4 ori ntr-o sptmn este
considerat semnificativ. n funcie de durata insomniei, aceasta se clasific n:

tranzitorie (mai puin de o lun),

subacut (ntre o lun i 6 luni),
cronic (peste 6 luni).

Cauzele insomniei sunt compui din diveri factori fiziologici i psihologici care
contribuie la debutul i perpetuarea insomniei, printre care:
 vrsta (peste 50% din persoanele peste 65 de ani acuz tulburri de somn)
S E X U L F E M I N I N i menopauza (cu impact mai mare asupra funcionalitii
peste zi)
TRSTURILE DE PERSONALITATE A N X I O A S E , predispuse la
ruminaii
STRESUL I EVENIMENTELE STRESANTE
lipsa unui loc de munc
statutul educaional
tabagismul, consumul de alcool, cofeina sau alte substane cu efect excitant
asupra sistemului nervos
afeciunile neurologice (boala Parkinson, migrenele).

n 1991, Spielman i Grovinsky au propus un model etiologic al insomniei, cunoscut

ca modelul celor 3P sau PPP, ce include 3 aspecte:

predispoziia caracteristici dobndite sau motenite ce cresc

susceptibilitatea de a dezvolta un anume tip de insomnie;
evenimente precipitante probleme de sntate, dificulti familiale sau
maritale, stres la locul de munc sau nvmnt;
obiceiuri ce duc la perpetuarea insomniei comportamente ce menin
dificultile de a dormi, preocuparea legat de nesomn.

Stresul emoional joac un rol cauzal important n apariia insomniei, anumite

evenimente stresante reprezentnd debutul unei insomnii cronice, mediate de
anumii factori i de trsturi de personalitate specifice (persoane nemulumite, cu
relaii interpersonale nesatisfctoare, stim de sine relativ sczut, dispoziie
depresiv, ruminaii, anxietate cronic, inhibare emoional, incapacitate de a
exterioriza mnia), n asociere cu mecanisme slabe de combatere a stresului.
Persoanele care prezint aceti factori i trsturi tind s internalizeze emoiile, iar
la ora de culcare sunt tensionate, anxioase, prezint frmntri obsesive legate de
problemele de peste zi (ruminaii).

Activarea emoional i starea constant de vigilen emoional duc astfel la

activare fizic, dnd natere unui cerc vicios n care apare dup un timp teama de
a nu putea adormi, care amplific la rndul su starea emoional iniial i
favorizeaz persistena insomniei.

Stresul este asociat cu activarea cii hipotalamo -hipofizare-adrenergice i

eliberarea consecutiv acesteia de hormoni de stres, responsabili de creterea
vigilenei i scderea somnului la oameni i animale.

Cum prevenim i tratm insomnia?

A B O n insomnie trebuie s fie

multidimensional, avnd drept int nu do ar restabilirea somnului, dar i reducerea
hiperactivrii globale emoionale i fiziologice, precum i factorii subiaceni
acesteia, prezeni pe perioada somn -veghe de 24 de ore, n vederea mbuntirii
calitii vieii. Din pcate ns, insomnia a fost i rmne o problem
subdiagnosticat i subtratat, dat fiind c peste jumtate din cei ce sufer de o
astfel de problem nu o mprtesc medicului n vederea gsirii unei soluii.

Evaluarea insomniei trebuie s includ un istoric detaliat al obiceiurilor legate de

somn (inclusiv somnul din timpul zilei), o anamnez medical atent, un examen
obiectiv, un examen psihic si o enumerare a substanelor i medicamentelor pe
care pacientul le ia zilnic.

n cazul unei insomnii tranzitorii sau subacute, n prim f az, pacientul trebuie
instruit n privina msurilor legate de regimul de via i diet n vederea
combaterii lipsei de somn:

evitarea abuzurilor de cafein, stimulante, igri, alcool

stabilirea unui ore de culcare constante
efectuarea regulat de exerciii fizice
evitarea somnului peste zi
evitarea supraalimentrii seara sau a meselor cu coninut bogat lipidic
eliminarea factorilor perturbatori (televizor, radio, computer) din dormitor
asigurarea unor condiii de confort n dormitor (temperatur, lumin etc.)
consumarea nainte de culcare a unui ceai de plante cu efect pozitiv asupra
somnului (de tei, de ment, de valerian etc.)

n cazul unei insomnii cronice, tratamentul medicamentos, n momentu l epuizrii

celorlalte mijloace de mbuntire a somnului, trebuie stabilit neaprat de comun
acord cu un medic i const n administrarea de medicamente din clasa
 hipnoticelor, cu efect favorabil asupra tulburrilor de somn necomplicate de
asocierea unei alte patologii.

Dac n ciuda tratamentului sedativ-hipnotic insomnia persist, este necesar s se

determine de ctre un medic psihiatru dac la baza acesteia nu se afl cumva o
alt tulburare psihic din sfera depresiei, anxietii i nu numai.
n acest caz, se va recurge la un tratament antidepreiv, multe dintre medicamentele
din aceast clas fiind cunoscute ca avnd efect benefic nu doar asupra
simptomatologiei afective, dar i asupra tulburrilor de somn asociate. Tratamentul
antidepresiv poate fi nsoit de asemenea de psihoterapie, axat asupra
hiperactivrii emoionale. Tehnicile de terapie cognitiv -comportamental sunt din
ce n ce mai populare i par a avea rezultate satisfctoare n acest sens.
Ce este si cum tratam insomnia
Multi ani insomnia a fost tratata ca o boala a somnului. Se considera ca dificultatea de a avea
un somn placut, odihnitor poate fi tratata intr-un singur fel: cu somnifere. Din pacate aceste
medicamente au efecte secundare dintre cele mai neplacute dependenta, somnolenta in timpul
zilei, dificultati de trezire, ameteli, etc.

Studiile recente facute asupra somnului au relevat insa caracteristici ale insomniilor,
diferentiindu-le in mai multe categorii, fiecare dintre ele avand o anume abordare terapeutica:

dificultatea de a adormi

dificultatea de a mentine somnul

trezirea matinala (mult mai devreme decat ar trebui)

somnul neodihnitor, agitat, ce produce o stare de oboseala sau somnolenta in ciuda somnului
cu durata adecvata

Insomniile au fost asociate cu cresterea in greutate (insomnia scade productia de leptina

substanta cu rol in scaderea apetitului), cu bolile cardiovasculare, cu hipertensiunea, cu
depresia si tendinta spre izolare sociala si functionare generala nesatisfacatoare (sindromul
oboselii cronice).

Inainte de a vorbi despre tratament trebuie sa vorbim despre somn si conditiile in care acesta se
produce, lucru extrem de important, caci de aici rezulta si o anume igiena a somnului.

Cercetarile au demonstrat faptul ca, in prima parte a noptii (orele 22.00 02.00) temperatura
corpului scade este perioada primului somn, cel mai odihnitor, iar dupa ora 02.00/03.00 in
timpul celui de-al doilea somn temperatura corpului incepe sa creasca, pregatindu-l pentru
trezire. De aici reiese indicatia aerisirii camerei inainte de culcare, cu rol deosebit atat in
improspatarea aerului ce va fi respirat peste noapte cat si in racirea (aerului) corpului, pentru a-i
induce starea necesara primului somn (este recomandat sa pastram in camera in care dormim o
temperatura intre 22-24 grade Celsius). Acest ritm este un ritm natural al organismului, el
reprezinta ceasul biologic al fiintei umane.

Se discuta mult despre faptul ca persoanele varstnice sufera foarte des de insomnii, atat de des
incat insomniile au inceput sa fie asociate in mod obisnuit batranetii. Lucrurile nu stau deloc asa.
Persoanele in varsta (pensionarii, batranii) isi schimba programul de somn, alterand ritmul
biologic natural: in lipsa de activitate incep sa se culce mai devreme, fapt care va duce la trezirea
devreme. Grijile asociate varstei inaintate ii fac sa se gandeasca mai mult la problemele de peste
zi, astfel incat, de cele mai multe ori insomnia este de primul tip, respectiv o dificultate de
adormire. Pentru multi dintre batrani privitul la televizor reprezinta activitatea de baza; ea este
insa o activitate care stimuleaza activitatea psihica si mai putin cea fizica. In felul acesta creierul
este stimulat inainte de adormire, in loc sa fie relaxat si pregatit pentru somn. Lipsa unor vitamine
specifica varstei a treia este si ea sursa de insomnii.

O categorie importanta de persoane care, prin natura preocuparilor si-au schimbat ritmul natural
al somnului: au lucrat vreme indelungata dupa-amiaza sau noaptea si, la schimbarea ritmului
(dupa pensionare), sufera de insomnie. Obisnuinta de ani de zile necesita timp si eforturi pentru
a fi schimbata.
O alta categorie, din ce in ce mai numeroasa in ultimii ani, foloseste orele serii/noptii pentru
activitati legate de calculator: retele de socializare, trimis mesaje/emailuri, corespondenta, jocuri
pe calculator, etc. activitati stimulative pentru creier, fapt care face extrem de dificila atat
adormirea cat si mentinerea somnului sau aduc un somn agitat (de multe ori creierul ramanand
conectat la activitatile facute). Aici mentionam si persoanele, care datorita programului prelungit
de lucru si-au modificat programul de odihna si folosesc orele tarzii ale serii/noptii pentru
activitatile pe care nu au avut timp sa le faca in timpul zilei.

Mai mult decat atat, este interesant de observat ca televiziunea ajuta indirect la alterarea
programului nocturn, de cele mai multe ori programele importante, filmul serii fiind programate
la ore tarzii, impingand astfel ora de culcare mult dupa miezul noptii.

Daca devine o obisnuinta culcatul dupa miezul noptii devine clar ca in scurta vreme se va instala
un deficit de odihna, oboseala la trezire, dificultate in realizarea activitatilor la inceputul zilei,
consum crescut de stimulente (cafea, cola, vitamine) pentru a se compensa, prelungirea
programului de lucru spre seara etc.

Cum putem preveni insomniile

Creierul (corpul) are nevoie de cateva conditii pentru a se putea odihni, pentru refacerea atat de
importanta functionarii. Se vorbeste despre ceea ce se numeste igiena somnului, adica despre
conditiile unui somn odihnitor, sanatos.

Iata care sunt recomandarile principale pentru creearea conditiilor propice pentru un somn
odihnitor:

liniste si intuneric in camera zgomotul, lumina unei lampi prea puternice sau lumina de veghe
a unor aparate continua sa stimuleze creierul prin canalul auditiv sau prin faptul ca pleoapele
sunt usor traversate de lumina si se stimuleaza retina. Unele aparate, chiar daca sunt in mod
stand-by emit radiatii nocive organismului.

aer curat necesitatea aerisirii camerei inaintea culcarii; eventual imbogatit cu mirosuri
specifice care sa induca o stare de relaxare (ex.lavanda, tei etc.)

evitarea consumului de stimulente spre sfarsitul zilei: vitamine, cafea, energizante, tutun

evitarea cinelor copioase tarzii

o baie sau un dus cald inaintea culcarii

utilizarea patului (a dormitorului) pentru dormit si nu pentru alte activitatii cerebrale

dormitorul, asa cum ii spune si numele, ar trebui asociat cu somnul, cu odihna si nu cu alte
activitati ce stimuleaza creierul; desigur aici nu ne referim la activitatile sexuale

mentinerea unui program constant pentru somn si veghe

rezolvarea problemelor trebuie facuta inaintea culcarii si nu in pat sau inaintea culcarii, astfel
incat mintea sa fie calma si linistita

este de preferat sa mergem la culcare atunci cand ni se face somn si nu sa amanam momentul
caci vom strica ritmul natural al organismului; sau daca este cazul, sa nu mergem la culcare
daca nu ne este somn, ci sa actionam in asa fel incat sa ne ajutam relaxarea si pregatirea pentru
somn nu ne apucam de o activitate stimulatoare ci dimpotriva, facem una dintre actiunile
mentionate mai sus pentru stimularea somnului.

Cum tratam insomnia

Diagnosticarea insomniei se face in general pe baza unui istoric medical, unui istoric al somnului
si obiceiurilor legate de somn si a unui examen fizic. Controlul medical este obligatoriu, avand in
vedere ca insomnia este asociata cu un numar destul de mare de afectiuni. Doar examinarea de
specialitate poate stabili cu exactitate cauza si deci tratamentul specific.

Doua procese neurale regleaza starea de somn si veghe: procesul de homeostazie a somnului
(mentinerea duratei somnului in aceleasi limite) si ritmul circadian (alternanta zi/noapte).
Anomaliile sau perturbarile care afecteaza oricare dintre aceste doua procese pot determina
tulburari ale somnului. Aceste anomalii pot cauza si determina durata simptomelor de insomnie,
care sunt clasificate in:

insomnie tranzitorie, adica insomnie ce dureaza una sau mai multe nopti in cadrul aceluiasi
episod; poate fi provocata de un eveniment stresant sau prelungit (divort, examen, deces in
familie, o boala acuta sau recuperearea dupa o boala sau interventie chirurgicala, schimbarea in
programul de somn/decalajul de fus orar etc.

insomnie pe termen scurt, ce dureaza de la cateva zile pana la trei saptamani

insomnie pe termen lung sau cronica; poate fi provocata de depresie sau anxietate, de
patologii neurologice (demente sau Alzheimer, Parkinson), abuz de substante stimulente,
anumite medicamente, boli care produc suferinte si dureri fizice, afectiuni respiratorii, etc.

Tratamentul insomniei tine de identificarea corecta a cauzei si tipului si poate consta in:

masuri de igiena a somnului

psihoterapie, pentru reducerea anxietatii dar si pentru inducerea somnului: ex. tehnici de
relaxare

medicatie prescrisa de specialisti: medicamente si substante disponibile fara reteta (valeriana,

passiflora, hamei, tei), melatonina, antihistaminice (doar ocazional) sau medicamente disponibile
cu reteta (benzodiazepine, antidepresive etc.)

De ce trebuie sa tratam cu seriozitate insomnia

Printre consecintele posibile ale insomniilor repetate, amintim:

imposibilitatea de a simti starea de revigorare si energie la trezire

stare de oboseala si somnolenta de-alungul zilei
stari de iritabilitate sau nervozitate, de tristete
alterarea performantelor cognitive si intelectuale scaderea atentiei si concentrarii,
incetinirea proceselor gandirii si ale memoriei
cresterea frustrarii si nemultumirii legate de insuficienta somnului sau de dificultatea de a
adormi, fapt ce face si mai dificila instalarea somnului.
 persoana care sufera de insomnie poate intra intr-o spirala nefericita: somnul insuficient duce
la oboseala, obosela duce la eforturi suplimentare (si adeseori la utilizarea de stimulente)
pentru a performa, fapt ce duce la dificultatea adormirii sau, la fel de des, utilizarea de
substante pentru trezire (cafeina si alte energizante), utilizarea de substante pentru adormire
(alcool, somnifere).
oboseala excesiva este responsabila de un numar considerabil de accidente grave (de
munca sau rutiere).

Abordarea moderna a insomniei da rezultate bune in cele mai multe dintre cazuri, accentul fiind
pus pe identificarea corecta a cauzelor si respectarea masurilor recomandate de catre specialisti.
Sedintele de consiliere psihologica sunt deosebit de eficiente in identificarea cauzelor de ordin
psihologic ale insomniei (anxietate, conflicte interne nerezolvate etc.)