UNIVERSITATE DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATE DE DREPT

CATEDRA: STIINTE POLITICE

CECAN CRISTINA
Grupa 106

SISTEMUL POLITIC

Lucru individual

Conducator stiintific: Colatchi Angela

CHISINAU 2014
CUPRINS:

1. Concetul de sistem politc. Modalitati

de definire si elemente constitutive
2. Sistemul politic democratic
3. Sistemul politc totalitar
4. Principalele consecinte ale
totalitarismului
5. Elemente de sprjin ale
totalitarismului
6. Sistemul politic din Republica
Moldova
a. Politic interna
b. Conducatori actuali
c. Politica externa
d. Fortele armate
 1. CONCEPTUL DE SISTEM POLITIC

MODALITATiDE DEFINIRE SI ELEMENTE CONSTITUTIVE

Sistemul politic reprezinta un ansamblu stabil de raporturi si roluri

sociale institutionale care asigura exercitarea puterii asupra
societatii in intregul ei.El integreaza institutiile si proceselor ce
permit cetatenilor dintr-un singur stat sa elaboreze, sa aplice si sa
modifice politicile publice. Structurile fundamentale ale sistemului
politic sunt formate din institutii de guvernamant si raporturile lor cu
celelalte componente ale vietii politice(partidele, grupurile de
influenta,sindicatele etc.).

In sens structural, sistemul politic face parte din sistemul politic si

constituie un ansamblu organizat cu elemente ce interactioneaza si
depend reciproc unele de altele. Se comporta ca unintreg cu
proprietati si functii propri si permite abordarea problematicii politice
de sine statator, ca ceva autonom guvernat delegi specifice.

In stiinta politica, tratarea sistematica a politicului s-a intensificat

dupa al doilea razboi mondial prin lucrarile lui David Easton:
'Sistemul politic'(1953); 'O analiza sistematica a vietii politice'(1965);
'Sisteme ale stiintei politice'(1968); si contributii deosebite ale lui J.
W. Lapierre, cuprinse in lucrarea 'Analiza sistemelor politice'(1973).

Calitatea si dinamica sistemului politic sunt exprimate atat prin

interactiunea elementelor sale constitutive cat si prin functiile ce ii
sunt proprii. Functiile vitale indeplinite de un sistem politic sunt in
principal urmatoarele:

a)directionarea dezvoltarii prin decizii ce privesc in totalitate viata

sociala;
 b)asigurarea stabilitatii si integritatii societatii prin contactarea
proceselor de dezintegrare si haos social;

c)realizarea adaptarii la schimburile ce se produc atat in interiorul

unei societati, innoirea structurilor, crearea de noi roluri politice sau
modificarea continutului celor vechi.

Politicul asigura stabilitatea(integritatea) macrosociala prin

blocarea tendintei naturale entropice a sistemului social global.

Aceasta inseamna promovarea prin fundamentare temeinica de

decizii si mecanisme ce se opun atat dezvoltarii haotice cat si
involutie catre

o entropie crescuta a mediului social si care se traduc prin

capacitatea de reglare a comportamentelor indivizilor si grupurilor
sociale. Concomitent se asigura prin decizii globale, evolutia
directionala a societatii, mobilizand resursele umane si materialele
necesare in sustinerea deciziilor strategice pentru dezvoltarea
sociala controlata, negentropica. prin capacitatea de raspuns la
cererile si presiunile care se exercita asupra sa, politicul asigura
integrarea schimbarilor intrsociale--din mediul social internsau
extrasociale--din viata internationala--prin transformari care vizeaza
modificarea sau innoirea relatiilor si comportamentelor sociale
institutionale.

Fiind launtric contradictoriu, sistemul politic are un echilibru

instabil, in sensul ca se face si se reface continuu, asa incat tratarea
sistematica a vietii politice necesita o corecta definire a politicului, o
cunoastere si analiza completa a diferitelor sisteme politice.
Capacitatea politicului de a fi un sistem deschis de autoreglare arata
rolul sau esential in societatea contemporana, in care relatia input-
output este decisiva in manifestarea functiilor sale cognitiva,
normativa, previzionara si reglatorie ceea ce ii ofera dreptul unei
autentice 'cutii negre' sau 'de rezonanta' care asigura stabilitatea si
echilibrul societatii.

2. SISTEMUL POLITIC DEMOCRATIC

Sistemul politic democratic, indiferent de particularitile sale, privit

deci n abstraciunea

sa, se fundamenteaz pe un concep politico-juridic foarte vechi,

acela de democraie.
Democraia reprezint etimologic vorbind puterea poporului, adic
exercitarea puterii

etatice de ctre popor n folosul poporului.

Cuvntul provine din dou noiuni de origine elen demos = popor

i kratos = putere,

fiind utilizat n antichitatea greac. De altfel, primele forme de

organizare etatic avnd la baz

principiul democratic s-au manifestat n unele orae-state (polisuri)

din Grecia antic.

Democraia, conform accepiunii contemporane a termenului,

constituie o form de

organizare i de conducere politic a unei societi prin

consultarea periodic a cetenilor,

inndu-se seam de voina poporului i de interesele vitale ale

statului.

Ca n orice form de organizare etatico-politic i n societile

democratice ntlnim:

guvernani i guvernai, conductori i condui. Dar spre deosebire

de societile guvernate

autoritar n statele democratice trebuie s existe o nelegere

mutual ntre guvernani (am spune

noi societatea politic, n general) i guvernai (societatea civil).

n statele democratice guvernanii trebuie s reprezinte voina

majoritii poporului.

Cu referire la democraie am fcut unele precizri cu ocazia

analizrii instituiei etatice.

Caracterul democratic reprezint o trstur specific a statelor

contemporane. Exist o

corelaie intim ntre pluralismul politic i democraie. Corelaia

este de la cauz la efect;
pluralismul politic determin i condiioneaz democraia dintr-un
stat. El constituie o condiie

sine qua non pentru democraie.

Aceast legtur organic garanteaz i d eficien democraiei,

puterea poporului i

participarea lui la guvernare, la rezolvarea treburilor publice fiind

nengrdit.

Pluralismul politic, pavza i garania democraiei, este

incompatibil cu dictatura i cu

totalitarismul.

Democraia are n vedere modul moderat sau, dup caz,

accentuat n care se exercit

autoritatea. Ea se poate manifesta prin: democraia direct;

democraia reprezentativ;

democraia semi-direct i democraia semi-reprezentativ.

Democraia direct este o utopie, fiind imposibil de realizat n

practica politic.

Presupune autoguvernarea poporului.Democraia reprezentativ

implic delegarea de ctre popor sau de naiune a

exerciiului puterii ctre reprezentani n vederea exercitrii

conduitelor politice, n numele

titularului puterii.

n varianta teoriei suveranitii populare, suveranitatea aparine

poporului trebuind s

fie repartizat n cote-pri egale tuturor indivizilor care l

alctuiesc. Membrii corpului

legislativ sunt considerai simpli mandatari iar mandatul ncredinat

reprezentanilor este

imperativ;
 n varianta teoriei suveranitii naionale, suveranitatea aparine
naiunii.

Naiunea fiind o entitate colectiv mandatul acordat

reprezentanilor implic voina

ntregii naiuni i deputaii reprezint nu doar pe cetenii

circumscripiei electorale n care au

fost alei, ei reprezint ntreaga naiune, ntregul corp electoral al

statului. Consecina este c

reprezentantul nu mai este dependent de corpul alegtorilor si.

Democraia semi-direct implic multiple forme: iniiativa

popular; veto-ul popular;

revocarea i referendumul. Nefiind aceast lucrare un curs de

Drept Constituional sau de

tiine Politice nu vom proceda la analiza detaliat a formelor

democraiei semi-directe. Scopul

lucrrii noastre este cu totul altul.

Democraia semi-reprezentativ se fundamenteaz pe realizarea

unei atenuri a

urmrilor negative ale unei reprezentativiti excesive.

3. SISTEMUL POLITIC TOTALITAR

Caracteristica fundamentala a sistemului politic democratic rezida

in functionalizarea sa pe fondul si prin integrarea valorilor
fundamentale ale democratiei. In acest sens, democratia(gr.
Demos=popor; kratos=putere) se infatiseaza ca ordine politica si ca
mod de functionare a sistemului politic in care se realizeaza dreptul
poporului de a se guverna pe sine insusi. Existenta democratiei este
exprimata in principiul suveranitatii poporului, ceea ce insemna ca
guvernarea poate fi legitimata doar prin vointa celor guvernati.

Acest principiu se deosebeste de procedurile democratice care

sunt mijloace ce permit punerea in evidenta a vointei poporului. In
ceea ce priveste celelalte proceduri ca: separarea puterilor, limitarea
mandatului pentru reprezentantii alesi in sistemul puterii politice,
precizarea anumitor reguli constitutionale etc.--acestea ajuta la

functionarea in bune conditii a sistemului democratic. Democratia

reprezinta un sistem de institutii si relatii prin care membrii societatii

actioneaza, fie direct ca autoritate eliberatoare de politici(democratia
directa), fie prin reprezentanti, care elaboreaza politica in numele
celor care l-au ales(democratie reprezentativa).

Concomitent se asigura prin decizii globale, evolutia directionala a

societatii, mobilizand resursele umane si materialele necesare in
sustinerea deciziilor strategice pentru dezvoltarea sociala controlata,
negentropica. prin capacitatea de raspuns la cererile si presiunile
care se exercita asupra sa, politicul asigura integrarea schimbarilor
intrsociale--din mediul social internsau extrasociale--din viata
internationala--prin transformari care vizeaza modificarea sau
innoirea relatiilor si comportamentelor sociale institutionale. Alti critici
ai totalitarismului, printre care se remarca Fr. Thom, care in lucrarea
'Limba de lemn' arata ca statul total sautotalitar este un sistem
politic ce include intreaga populatie este condus de o minoritate
monolitica sau de un dictator diabolic, elimina prin violenta
sistematica orice rezistenta sau opozitie, incearca sa creeze printr-o
pedagogie concentrationala extinsa la ansamblul societatii 'omul
nou'. Statul totalitar, de regula, o fuziune de stat--partid unic,
distruge tesutul social,anihileaza individul, controleaza infailibil toate
detaliile malignei sale inginerii societale. Chiar daca exixta
similitudini intre analizele

sociologice si patologice ale totalitarismului, totusi contributii ca cele

lui H. Arendt merita relevate in sensul ca particularitatile
totalitarismului se exprima in:

a)dizolvarea legaturilor proprii societatii civile prin dezorganizarea

sistematica a multiplelor asociatii, cluburi, grupuriprofesionale sau
confesionale;

b)disolutia solidaritatii locale prin politici ce submineaza raporturile

traditionale ale lumii taranesti;

c)promovarea de forme de integrare economica, institutionala

(partidunic, ideologie sociala acceptata de toti, planificare,
centralizare

a tuturor activitatilor);
 d)ierarhizarea societatii insotita de supunerea individului la rigorile
organizarii piramidale;

e)promovarea unor forme de mobilitate sociala care asigura

formarea de elite noi care impartasesc idealul totalitar. La aceste
elemente se

adauga o combinatie de monopoluri exercitate de putere: monopolul

politic, prin partidul unic, monopolul ideologiei, monopolul mass-

media monopolul politienesc. Caracteristic sistemului politic totalitar
este fuziunea puterilor(legislativa, executiva si judecatoreasca), iar

unitatea puterilor se identifica in fapt cu puterea personala a

conducatorului.

Impactul social al totalitarismului s-a rasfrant prin consecintele

sale in toate componentele societatii.

4. PRINCIPALELE CONSECINTE ALE

TOTALITARISMULUI

Metodologig, K. R. Pepper ne atrage atentia aupra caracterului

utopic si daunator al metodei comuniste de a stabili idealul politic,si
apoi prin inginerie sociala ca forta, realitatea sa corespunda unui
asemenea ideal. Procedand astfel, sistemul totalitar ignora
'tendintele

istorice' si 'destinul omului' si care cu aroganta isi inchipuie ca

omul este stapanul destinului sau si ca, in conformitate cu scopurile

pe care le urmarim, noi putem sa influentam sau sa modificam
istoria

omului, tot asa cum am schimbat fata pamantului. Din idealul social-

democrat a fost scos, in numele 'intereselor vitale ale celor ce

muncesc' omul concret, cu necesitatile, problemele si viata lui reala,

de fiecare zi. Practica de tip totalitar a demonstrat ca in politica nu

pot existascopuri generoase, altruiste, care sa justifice realizarea lor
prin mijloace de constrangere, prin metode dictatoriale. Pentru
majoritatea sistemelor politice--democratiile sunt preferate pentru ca
in raport cu alte sisteme de guvernare se intemeiaza pe un maxim
de consens si pe un minim de constrangere. Sensul profund al
sistemelor democratice consta in asigurarea egalitatii conditiilor
pentru toti cetatenii de a participa la viata politica.

Istoriceste, alegerile au urmat procesul dezvoltarii democratiei

astfel ca, inadevaratul sens al cuvantului presulun un sistem politic
pluripartid. Totodata, regulile, procedurile sunt diferite de la o tara la
alta, iar adoptarea unei modalitati electorale este rezultatul unui
compromis intre fortele politice, rezultat inregistrat intr-o lege
electorala care fixeaza regulile, tipul de scrutin, modul de
desfasurare. Alegerile legislative reprezinta modul de selectie a
persoanelor pentru Parlament de catre cei calificati, prin regulile
unui sistem politic. Alegerile locale se refera la alegerea membrilor
consiliilor locale. Alegerile pot fi generale - cand se aleg
rerpezentantii pentru toate locurile din organismele reprezentative
sau partiale - cand sunt alesi numai pentu o parte din locuri. Dupa
modul de desfasurare, alegerile potfi directe - cand voturile sunt
date pentru candidatii propusi sau indirecte -daca electoratul alege
doar reprezentanti sau delegati, care la randul lor, aleg candidatii
propusi. Alegerile prezidentiale reprezinta un moment referential
valoric si democratic in cadrul sistemelor electorale constand in
desemnarea prin vot a presedintelui unei republici, iar procedura
prin care se face alegerea difera de la un stat la altul. Candidatul
care a intrunit, in primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale
alegatorilor inscrisi in listele electorale este declarat ales. In cazul
cand niciunul din din candidati nu a intrunit aceasta majoritate, se
organizeaza al doilea tur de scrutin, intre primii doi candidati stabiliti
in ordinea numarului de voturi obtinute in primul de scrutin si va fi
declarat ales candidatul care a obtinut cel maimare numar de
voturi. Consecinta generala a totalitarismului era teama
permanenta, lipsacivismului, absenta curajului politic, supunerea
oarba fata de conducatori. Constiinta la nivel individual era
guvernata de asemeneaprincipii:

a)sa nu gandesti;

b)sa nu actionezi numai supunandu-te unor comandamente

superioare;

c)sa nu-ti asumi nici un fel de raspundere.

Caracteristica principala a totalitarismului este intoleranta fata de

alte puncte de vedere pornind de la principiul 'cine nu este cu noi
este impotriva noastra'.

`
 5. ELEMENTE DE SPRIJIN ALE TOTALITARISMULUI

Partidul unic de guvernamant a constituit suportul logistic de

sustinere a totalitarismului, fiind subordonat in totalitate dictatorului,
neavand o pozitie independenta si reala, a devenit instrumentul uni
grup restrans, sau chiar al unei singure persoane impunandu-si
dictatura asupra societatii. Putera este acordata in intregime
partidului unic.Capacitatea politicului de a fi un sistem deschis de
autoreglare arata rolul sau esential in societatea contemporana,
incare relatia input-output este decisiva in manifestarea functiilorsale
cognitiva, normativa, previzionara si reglatorie ceea ce ii ofera
dreptul unei autentice 'cutii negre' sau 'de rezonanta' care asigura
stabilitatea si echilibrul societatii.

Organele de securitate, politia secreta au reprimat orice tentative

de opozitie sau disidente, intretinand teama permanenta, motivata

de

Stalin astfel: 'Sa ma urasca, dar sa nu se teama de mine'. Aportul

birocratic administrativ, a fost cointeresat si obligat sa dea viata

celor mai absurde proiecte, fara sa intervina cu nimic pentru
protejarea maselor.

Se poate aprecia cu destul temei rational ca esecul totalitarismului

consta in judecata gresita a istoriei si a unei false conceptii despre

om ceea ce a condus la ignorarea cu buna stiinta a nevoilor umane

fundamentale si a multiplelor ipostaze ale libertatii individuale.

6. Sistemul politic din Republica

Moldova
a.Politic intern
Parlamentul Republicii Moldova este unul unicameral i are 101 de locuri
(majoritatea simpl, conform Curii Constituionale, fiind de 52 voturi), iar
membrii si sunt alei prin vot popular la fiecare 4 ani. Parlamentul alege
preedintele (eful statului). Preedintele propune prim-ministrul (eful
guvernului) care la rndul su ntemeiaz un cabinet guvernamental,
ambele cu acordul Parlamentului.
Dup alegerile din 6 martie 2005, majoritatea parlamentar o
deinea Partidul Comunitilor din Republica Moldova (PCRM), care dispune
de 55 locuri. Opoziia este reprezentat de patru formaiuni politice - Aliana
"Moldova Noastr" - 13 locuri, Partidul Democrat din Moldova - 9
locuri, Partidul Popular Cretin Democrat - 7 locuri, Partidul Social-Liberal -
3 locuri, precum i de 14 deputai neafiliai (inclusiv 4 deputai membri
ai Partidului Democraiei Sociale i 2 deputai membri ai Partidului Naional
Liberal, formaiuni constituite dup alegerile parlamentare din 6 martie
2005).
Spectrul politic din Moldova s-a schimbat n mod vizibil din 2005. Blocul
Moldova Democrat (BMD), aflat n opoziie, a obinut 29% din voturi la
alegerile din 2005. Aceast formaiune s-a dezintegrat ns n decurs de
cteva sptmni de la alegeri, dup ce PDM i PSL s-au desprit de
Bloc, lsnd doar Aliana Moldova Noastr (AMN). n vreme ce PPCD i
PDM au meninut ntr-o oarecare msur colaborarea cu PCRM, aflat la
putere, PSL a retras n mod public sprijinul acordat anterior PCRM. Restul
opoziiei de centru i centru dreapta const n principal din Partidul Social-
Democrat din Moldova (PSDM), Partidul Democraiei Sociale (PDS),
Partidul Popular Republican (PPR) i Partidul Naional Liberal (PNL)3.
Opoziia de stnga este reprezentat n principal de Partidul Socialitilor
din Republica Moldova "Patria-Rodina" (PSRM) i de Micarea Social-
Politic Ravnopravie.
Alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009 sunt ctigate din nou de Partidul
Comunitilor din Republica Moldova - 60 locuri, acesta fiind acuzat de
opoziie c a fraudat masiv alegerile, urmat de Partidul Liberal - 15
locuri, Partidul Liberal Democrat - 15 locuri i Aliana Moldova Noastr - 11
locuri. Aceste alegeri nu au fost validate niciodat, fiind organizate alte
alegeri repetate mai trziu.
La acest scrutin, 5 aprilie 2009, s-au desfurat alegeri la nivel local pentru
a patra oar de cnd Moldova a obinut independena n 1991, i al treilea
scrutin naional de la venirea la putere a Partidului Comunitilor din
Republica Moldova (PCRM) n 2001. La alegerile parlamentare din 2005
PCRM a obinut 46% din voturi i 56 dintre cele 101 locuri n parlament. n
urma alegerilor, PCRM a ajuns la o nelegere cu mai multe partide de
opoziie, inclusiv Partidul Democrat din Moldova (PDM), Partidul Social-
Liberal (PSL) i Partidul Popular Cretin Democrat (PPCD), care i-au
acordat susinerea necesar pentru realegerea lui Vladimir Voronin ca
preedinte al republicii la data de 4 aprilie 2005.
n martie 2012, Nicolae Timofti, candidatul Alianei pentru Integrare
European a fost ales preedinte al Republicii Moldova n Parlamentul de
la Chiinau. La 22 mai 2012, Nicolae Timofti a promulgat Legea cu privire
 la modificarea i completarea Legii 100 privind actele de stare civil; ca
urmare a acestei legi, cetenii Republicii Moldova pot s-i indice n actul
de identitate naionalitatea romn dac se auto-identific romni.
b.Conductori actuali

Nicolae Timofti,preedinte al Republicii.

Iurie Leanc, prim ministru.

Igor Corman, preedinte al Parlamentului.

c. Politic extern
Ministerul Afacerilor Externe i Integrrii Europene este organul central de
specialitate al administraiei publice, abilitat s promoveze i s realizeze
politica extern a statului. Aparatul central al Ministerului, oficiile consulare,
misiunile diplomatice, reprezentanele i misiunile de pe lng organizaiile
internaionale, precum i personalul, care activeaz n cadrul acestora,
constituie, n ansamblu, Serviciul diplomatic al Republicii Moldova.
n domeniul integrrii europene, dialogul bilateral cu Uniunea s-a
intensificat dup 2007 n cadrul Politicii Europene de Vecintate, dup ce,
la 22 februarie 2005, la Bruxelles, se semnase un Plan de Aciuni RM-UE;
Republica Moldova a deschis n mai 2005 o misiune diplomatic pe lng
Comunitile Europene (mai 2005), iar Comisia European a deschis la
rndul su Oficiul Delegaiei Comisiei Europene n Republica Moldova n
octombrie 2005. Uniunea European desemneaz un Reprezentant
Special pentru Republica Moldova i particip n formatul de negocieri
extins privindconflictul transnistrean, cu alturi de SUA, Rusia i autoritile
transnistrene (5+2).
n noiembrie 2013, la Vilnius, Republica Moldova a parafat cu Uniunea
European un Tratat de Asociere i un Tratat de Liber Schimb, ca urmare
produsele moldoveneti au cptat acces liber pe piaa comunitar, iar din
28 aprilie 2014 cetenii rii pot circula fr vize n rile Schengen i n
rile care folosesc regimul Schengen.
O evoluie pozitiv au avut relaiile Republicii Moldova cu Aliana Nord-
Atlantic. Nivelul calitativ nou al acestor relaii a fost definit n Planul
Individual de Aciuni al Parteneriatului Republica Moldova NATO (IPAP),
implementarea cruia va contribui la intensificarea dialogului politic i
aprofundarea cooperrii RM cu statele aliate i cele partenere, va asigura
modernizarea i reformarea sectorului naional de securitate i aprare.
d. Forele armate.
Conform articolului 11, punctul 1, din Constituia Republicii Moldova,
Republica Moldova este un stat neutru, acest statut avnd un caracter
permanent. Armata Republicii Moldova const din Forele
Terestre i Forele Aeriene ale Republicii Moldova. n ar este valabil
serviciul militar obligatoriu, conform cruia toi tinerii ce au atins vrsta de
18 ani sunt nrolai n cadrul armatei, excepie fiind doar pentru studeni sau
cazuri speciale de boal, situaie familiar grea, convingeri personale sau
religioase. n prezent durata satisfacerii serviciului militar n termen este de
12 luni. Alternativ, populaia, n special studenii pot petrece pregtirea
militar la catedre militare.
La 16 martie 1994 Republica Moldova i NATO au semnat Parteneriatul
pentru Pace. n prezent armata Republicii Moldova are un program de
colaborare cu forele NATO, adesea efectund exerciii militare i
traininguri comune. Pe plan internaional armata RM nu s-a remarcat n
aciuni militare, ns a participat la operaiunile post-conflict din Irakn anii
2003-2008, delegnd n Irak ase contingente de militari, n mare parte
geniti. n total, genitii moldoveni au lichidat n Irak circa 400 mii mine,
obuze, i alte muniii. n 2013, ministrul aprrii al Republicii
Moldova, Vitalie Marinua, a convenit cu reprezenanii NATO s delege din
partea Moldovei un grup de militari cu scop de meninere a pcii
n Kosovo, iar la 8 martie 2014 un contingent de 41 militari moldoveni au
plecat n Kosovo.
BIBLIOGRAFIE:

http://www.scrigroup.com/istorie-politica/stiinte-politice

http://ro.wikipedia.org/