Curs 10 Psihologie judiciara

18.12.2007

FRICA SI DECADEREA IN PENITENCIARE

I. Surse

- Actiunile altor detinuti pentru a te intimida (ex: se tipa la tine)

- Se impun anumite reguli
- Amenintari de fata cu altii
- Deposedarea de bunuri personale (care afecteaza puterea de supravietuire a
detinutului)
- Incertitudinea permanenta
- Teama de denuntatori
- Zvonurile (care-l fac pe detinut sa treaca de la o mare speranta la o mare
deziluzie si invers)
- Conduitele arbitrare ale unor gardieni care-l deruteaza pe detinut.

II. Formele fricii

1. Frica pentru propria viata

2. Frica de boala incurabila sau rusinoasa
3. Frica de a-si pierde virilitatea fapt care duce la pierderea respectului de sine
4. Frica de a cadea prada disperarii
5. Frica de a cadea intr-un strat de detinuti considerate subumani si care pot fi loviti de
ceilalti (homosexualii fetite)

III. Remedii

1. Cautarea unui statut care sa te protejeze (statutul de frizer)

2. Alianta cu un detinut puternic
3. Izolarea ( a nu vorbi, a nu comunica)
4. Crearea unei aparente de om slab si nefericit (vaicareala permanenta)
5. A face provizii de alimente
6. A face astfel incat a fi considerat distins si important de catre gardieni
7. A anticipa exigentele personalului (sau nevoile personalului)
8. A elabora un stil de viata bazat pe compromisuri
9. A elimina semnele de superioritate care ar atrage invidia gardienilor.

IV. Strategii pentru a face fata multiplelor solicitari din lumea detinutilor

1. Evitarea prieteniilor stranse (oamenii disperati si frustrati nu leaga prietenii stranse)

Page | 1
2. A-si varsa agresivitatea asupra minoritatilor slabi
3. A inventa zvonuri pentru prestigiu, dar si din aviditatea de a fi ascultat
4. Replierea pe sine pentru a se proteja de deceptii
5. Refugiul in boala

DETINUTII CU PEDEPSE LUNGI

- Comportament cameleonic in orice situatie, urmarind propriul avantaj material

sau biologic.
- Renuntarea la orice initiativa
- Abandonarea propriilor convingeri
- Mancarea devine un subiect essential
- Excesiv de amabil cu cei puternici si cei care primesc alimente de la familie
- In public isi tarasc picioarele in semn de neajutorare si neputinta
- Tradeaza colegii pentru avantaje ridicule
- Inventeaza evenimente si informatii pentru a beneficia de atentia personalului
- Isi produc rani serioase doar pentru a scapa de o pedeapsa minora
- Devin apatici

Problematica psihosociala a disuasiunii moderne

Introducere
- Disuasiune (efectul intimidant al fricii de pedeapsa)
- Disuasiunea explica relatia dintre certitudinea pedepsei si rata criminalitatii
- Ipoteza de baza a disuasiunii: criminalitatea scade cand publicul larg este
sensibil la amenintarea cu pedeapsa

Disuasiunea generala:
a) este actiunea intimidanta a amenintarii cu pedeapsa penala;
b) face apel la imaginative si interes
c) presupune existenta unei forte de aplicare a legii

Disuasiunea specifica (individuala):

a) individul deja pedepsit nu recidiveaza;
b) face apel la memorie.

Structura disuasiunii

1. Amenintarile (Codul penal)

2. Executarea pentru a fi credibil trebuie sa existe politie, tribunal si penitenciare care
sa arate ca statul nu se joaca de-a amenintarile.
3. Alternativa statul invita cetatenii sa aleaga intre a respecta legea sau a plati un
prt.

Page | 2
4. Balanta castiguri/pierderi pedepsele au aspect disuasiv doar daca depasesc
beneficiile scontate de faptuitori.
5. Certitudinea si severitatea certitudinea este gradul de probabilitate ca o
infractiune sa fie efectiv pedepsita.

Indicatori ai certitudinii: numarul de arestari, numarul de condamnari

pronuntate, numarul de sentinte cu inchisoarea raportate la numarul de delicate
cunoscute.

Severitatea este cantitatea de suferinta generate de pedeapsa. Severitatea este

de doua feluri:
a) severitatea legala pedeapsa maxima prevazuta in codul penal pentru un
tip de infractiune;
b) severitatea reala pedepsele aplicate efectiv de tribunal (sederea medie in
penitenciar)

Ipoteza de baza numarul infractiunilor este invers proportional cu calificarea si

severitatea pedepselor.

Cum actioneaza disuasiunea (intimidarea):

1. Prin disuasiune speciala arestarea si pedeapsa au un efect intimidant asupra

delincventilor
2. Prin exemplaritatea redusa este influenta intimidanta asupra delincventilor a
pedepselor primate de catre unii dintre ei.

Cui i se adreseaza disuasiunea (ce oameni pot fi intimidate de codul

penal)

Functie de atitudinea fata de pedeapsa exista 3 categorii de oameni:

1. Cetatenii care nu comit infractiuni nu au nevoie, au convingeri morale, se tem de
etichetare, stigmatizare
2. Delincventii inintimidabili:
a) le place sa comita infractiuni;
b) nu-si pot satisface trebuintele decat prin infractiune.
3. Delincventii ocazionali si profesionisti.

Concluzie: Disuasiunea se adreseaza doar celei de-a treia categorii.

Constatari practice (concrete)

- Cetateanul mediu este putin informat si interesat de existent codului penal

Page | 3
 - Estimarea riscului de arestare este mai mic la delincventi decat la
nondelincventi (imaginati-va ca ati furat o masina, care sunt sansele sa fiti arestat de
politie?)
- Delincventii accepta mai frecvent riscul, sunt mai optimisti privind sansele de
a scapa, se cred invulnerabili
- Trecerea la act este decisa de circumstantele immediate si nu de rata
generala a elucidarilor de catre politie
- Perceptia riscului de a ajunge la inchisoare creste cu varsta
- Delincventii retin severitatea pedepselor, dar desconsidera certitudinea
arestarilor
- Durata pedepselor nu afecteaza rata criminalitatii, dar afecteaza
personalitatea delincventilor

Page | 4