Semnificaia numelui Diana:

n sanscrit "Dhyana" are semnificaia de "meditaie.

Derivat de la o veche radacina Indo-Europeana care semnifica "divin, ceresc", legata de dyeus
(ZEUS). Pentru romani "diviana" este numele latin pentru "zeita". Diana (Artemis in mitologia greaca),
fiica lui Jupiter si a Latonei, este zeita Romana a vanatorii, padurilor, lunii, a casatoriei si a nasterilor.
Cel mai notabil templu al ei este cel de la Ephesus una dintre cele 7 minuni ale lumii antice,
construit n cca 220 ani. In plus, o alta ipoteza apropie numele in discutie si de cuvantul divus, adica
ceresc, sau de deus, ce inseamna zeu. Chiar si asa, etimologia si semnificatia numelui Diana
sunt controversate, mai ales daca tinem seama de faptul ca se crede ca prenumele in discutie ar avea
la baza cuvantul olivia, termen neatestat.

In orice caz, unii cercetatori lingvisti considera ca semnificatia numelui Diana este, fara discutie,
Zna, respectiv Divin, Luminos.

Dup Mircea Eliade, Snzienele provin dintr-un cult, raportat la zeia Diana - Sanctae Dianae: Prvan
presupune c Diana daco-roman (Diana sancta, potentissima) era aceeai divinitate cu Artemis-
Bendis a tracilor (Herodot, IV, 33). Aceast echivalen, orict de probabil ar fi ea, nu este nc
demonstrat, dar nu este nici o ndoial c sub numele roman al Dianei s-ar ascunde, sincretizat sau
nu, o zei aborigen. Or cultul acestei zeie a supravieuit dup romanizarea Daciei i numele de
Diana se gsete n vocabula romneasc Zna. Diana Sancta din Sarmizegetusa a devenit Snziana
(<San(cta) Diana), figur central a folclorului romnesc. Continuitatea religioas i lingvistic a fost
asigurat mai ales datorit faptului c procesul de transformare a avut loc intr-un mediu popular,
adic rural (campestru i silvestru)

Zna din mitologia romneasc folcloric, sora Soarelui, iubit de el, de care ea fuge, temndu-se
de svrirea incestului. Iana Snziana locuiete "n prundul mrii" (sau n "ostrovul mrii"), La
Mnstirea Alb (identificat ipotetic cu un templu apollinic din insula pontic Leuke), zidit pentru
ea, ca dar de nunt, de Sfntul Soare, care a cutat-o ndelungat prin lun i prin stele.

Diana, zeita vanatorii si protectoarea animalelor, genereaza celei care il poseda un caracter complicat
si adesea modificat complet o data cu varsta. Energia de tip fizic nu abunda in personalitatea acestei
femei. Compenseaza cu succes acest neajuns printr-o energie psihica remarcabila, cu ajutorul careia
adesea isi ascunde slabiciunea fizica. Are tot timpul mintea ocupata, analizand si anticipand
evenimentele la care ia parte sau despre care este doar informata. Are un talent natural de a asculta
oamenii, care vin catre ea sa se confeseze si sa-si marturiseasca problemele.

Organizat de regina Hestia si de ucenicele sale, cultul focului se ntinde pe ntreaga arie tracica, de la
Marea Baltica pna mai jos de Marea Mediterana, de la Nipru pna dincolo de Tisa, unde n sec. IX,
apare cetatea Vesprem. O buna parte din Tracia Mare era sub administratia Geto-Daca. nca din
nceput, poporul dac apare n documentele vremii ca legat de acesta strabuna vatra. Ceva mai mult.
Din perioada matriarhatului (pna n anul 1900 .Hr.), cnd cap al familiei era femeia, Dacii apar ca
popor independent condus de regina Hestia. Ea a organizat dupa un ritual, cultul focului sacru, la
resedinta regala, n cetati, ca si n vetrele locuintelor Traco-Dacilor. Focul, n general, era ntretinut
ziua si noaptea.Chiar numele Dacia, Dac, etimologic, cu toate discutiile purtate de cercetatori, trebuie
pus n legatura cu cultul focului, cu focul n general, n jurul caruia se desfasura ntreaga viata mai nti
tribala si apoi regala matriarhala si patriarhala. n Legea lui Manu, indianul Daksa era numele unui
zeu, ca si Dachsina = Focul Ceremoniilor Sfinte. Dacia era Tara Focului Sacru, a focului continuu si
cuvntul este autohton. n legatura cu cultul focului la stramosii Dacilor ar putea fi pus hidronimul
Rul de Foc din satul Comanita, judetul Olt.

"n mitologia celtic , Dana este zeia-mam, numit i Danu sau Ana. Numele cursului superior al
Dunrii, al crei bazin era locuit de o numeroas populaie celtic, este Danubius, nume rezultat, se
pare, din forma Danu a numelui Dana. n Irlanda ea este mama tuturor zeilor "Tuatha de Danann", iar
n ara Galilor este mama zeului suprem, Dagda, i a lui Goibniu. Zei a fertilitii, a pcii, a
prosperitii, ea comand luna, regleaz timpul i mersul lunii. Ea este regina Tenebrelor i
nsoitoarea sufletelor spre Lumea Cealalt.

De asemenea nu putem neglija asemnarea dintre Dana i Artemis - Bendis - Diana care, la Efes, era
reprezentat cu pieptul plin de sni ceea ce semnific tocmai caracterul de zei mam hrnitoare a
tuturor. Reprezentrile zeiei mame n spaiul pelasgo-dacic de la Dunrea de jos sunt identice cu
cele menionate pentru Dana.

Tot n perioada matriarhatului se ncadreaza Bendis (Artemis-Diana), care initial va fi fost regina
Tracilor si care dupa moarte a devenit zeita. n Lexiconul lui Hesighyos din Alexandria (sec. V sau VI),
gasim nregistrata:

Bendis: Artemis la Traci; la atenieni sarbatoarea zeitei Bendis. Busbaton: Artemis (Spun) tracii
marea zeita: Zice Aristofan despre Bendis, caci este zeita traca. n toate este vorba de niste ucenice
si urmase ale reginei Hestia (Vesta), care-si desfasurau activitatea pro-fetica n jurul focului sacru. Aici
profetizau cele ce aveau sa se ntmple si dau sfaturi inspirate teuenergic. Zeita Bendis-Artemis-Diana
apare n pozitie ecvestra ntruchipnd-o simbolic pe femeia razboinica. Aceasta are o ramura de brad
(nu de maslin!) n mna stnga, sau cte o ramura n fiecare mna st. Perechea masculina a zeitei
Bendis ar fi (sustine Herodot n persoana) zeul razboiului, n mitologia greca Ares, respectiv Marte n
mitologia romana. Ea ar fi fost regina amazoanelor nainte de Hestia. Hadrian Daicoviciu scrie ca
Bendis a fost divinitatea feminina dacica si tracica, zeita a lunii, a padurilor si a farmecelor. Cultul
Soarelui ceresc si al Focului Sacru, s-a pastrat pna n zilele noastre. Pe stlpii portilor n mai toate
judetele Daco-Romaniei, apare sculptat Soarele.

Cultura daco-romana pastreaza numeroase vestigii din perioada matriarhatului. Citam aici faptul ca
n judetul Bacau, lnga Moinesti la Poduri, ntr-un sanctuar a fost descoperit un complex ritual
format din 21 de statuete feminine pastrate ntr-un vas. Dintre acestea 15 sint mai mari si asezate
pe cte un tron de lut ars, iar 6 figurine mai mici, fara tronuri si decoruri. Ele au fost numite
Soborul zeitelor. O Mare zeita, s-a descoperit la Trufesti, n judetul Botosani, ca si n alte parti; ea
a fost datata n jurul anului 3000 .Hr. Adaugam la acestea, statuetele de lut ars, printre care o
zeitate feminina ntruchipnd cultul fertilitatii, al belsugului, descoperita la Liubcova, judetul Caras
Severin, figurinele de lut de la Crna (azi Dunareni), judetul Dolj, medalionul de lut ars cu imaginea
zeitei Diana-Bendis. Vasile Prvan spune ca divinitatea feminina getica era adorata si ca Hestia,
Marea zeita a pamntului roditor si hranitor, existenta n Dacia chiar nainte de venirea iranienilor.