Sunteți pe pagina 1din 9

CREATIONISMUL IN ~TIINTA ~I

N. C. PAULESCU
CAlatoream pe drumuri moldovene, cand am aftat vestea
morlii profesorului Pauleseu. Giinduri cernite m'au sustras
frumuselilor naturii, ~i cople~it de povara amintirilor, am
riitAcit suftete~te prin biblioteca din strada Calomfireseu,
prin laboratorul de fiziologie, prin voluminoasa opera
Trail/! de Medecine, ~i am poposit, relinut de multiplele
aderenle intelectuale ~i profesionale in fala carlilor ro~ii t,
dupa cum Ie numese studenlii, intitulate pregnant ~i adecvat
Physiologie Medicale.
In fresea ~tiinlelor medicale romane~ti, N. C. Pauleseu
lasa un nume grefat de 0 masiva opera de gandire, munea
~i abnegalie profesionala; ~i mai mult decat atat, zugra-
ve~te chipul unui om eu un complex de atribute suftete~ti,
care depii~e~tein profunzime pe tOli predecesorii lui, ~i
cuprinde, inlr'o respiratie amplA. pe cei ce 'il vor urma.
A vorbi despre diplomele ~i docLOratele lui N. C. Pauleseu,
care aduc dovada eruditiei universitare, inseamna a r~ta.ci
intr'un domeniu strain de gandurile care ne mana sa seriem
aceste rand uri. Nu vom insista nici asupra lucrArilor ori-
ginale, prin care N. C. Pauleseu a imbogaVt sumarul revi-
stelor medicale din straimltate. Ele sun! frue!ul muncii de

114 NlCOLAB ROSU DESTTNUL IDEILOR 115

laborator; ale experimentarilor repetate ii verificate, urma- devin susceptibile de a modifica echilibrul fenomenelor
rindu-se stricta evidenta a fenomenelor fizio-patologice, fiziologice. Un viciu organic; un sindram (miinunchi de
fara premise zmulse din deduclii ipotetice. simptome), care nu se suprapunea eielului unei bali; nevro-
Culegand observatiuni clinice ii conexandu-Ie cu datele zele organice; turburarile de nutritie, de creitere sau de
experimentale ale fiziologiei anima Ie, efectele patologice au asimilare erau interpretate prin prisma ruperii echilibrului
fast raportate la nOliunea de cauza. Metoda trebueite functional al glandelor epdocrine. In acest timp, endocri-
urmarita In evolulia ei, flira a avea, preferinla sa Inclinam nalogia a atios paroxisme dogmatice; c3\iva ani, clinicele
catre a interpretare itiintifica a realitalii. Viziunea cauzali- noastre medicale au fast invadate de aceasta marota, ii
talii finale, a fenomenelor vitale, a fast cllpatata prin reflexii, obsesia glandelor cu secretie interna se generalizeazil sub
observaliuni ralionale ii studii, integrate Intr'o disciplina forma contagioasa a unui delir maniacal.
normativa, care depaieite rolul modificator al ipotezelor A urmat apoi a noua descoperire, a metabolismului
personale. Corespondente exista ii In fenomenologia reali- bazai. Bolile iii pierdusera din nou specificitatea. Etiologia
tat li , ii In procesul nostru de cunoaitere. Ele nu explicil. (cauzele) ii simptomele evoluau i~ stdcta dependenla de
Insa nici identit.tea faplelor ii nici cauzalitatea lor. metabolismul bazal.
Urmilrit i succesiunea marotelor itiintifice care au bana- Obsedati de a singura problema, profesorii care prezidau
lizat spiritul medical, uniformizand cauzalitatea fen ome- aceastii rataeire a spiritului medical raportau fenomenele
nelor morbide. A fast a vreme, ii nu prea demult, cand morbide la a singura interpretare. Tndividualismul clinic
Intregul complex patologic al unui bolnav era raportat la dispiiruse cu desavariire; cauzalitatile generale ii aparent
aceeaii cauzil, sil zicem la desechilibrul vago-simpatic. obiective deveneau fapte de interpretare pierzand cu totul
Prevazuti cu aparate speciale pentru stricta explorare a valoarea subiectiva.
acestor turburari nervoase, simptomele existente erau exa- Obiectiunile noastre vor parea bizare ii chear neinte-
gerate experimental sau determinate anume pentru a da meiate, dar sa nu uihim ca orice marota medicalii are a
prilejul ipotezelor medicale sa se verifice printr'o diformare nuanla magidi, quasi-religioasa, care se impune eu autari
voita a tabloului clinic. Turburil.rile cardiace, afectiunile tatea unei dogme ii se raspandeite prin forta sugestiva a
pulmonare, nevrozele gastrice, chear maladiile infectioase mitului. Clnd faimoasa isterie contagioasa lui Charcot
febrile, flira exceptia domeniului vast al bolilor constitu- s 'a dovedit un fenamen de sugestic, ~i maestrul, un m~ter
tionale, erau etichetate sub firma desechilibrului vago- scam. tor ; dind teoria localizilrilor cerebrale, schematica ii
simpatico A urmat apoi dictatura unei alte marote, a glan- simpla ca ii doctrin. socialismului itiin\ific, a fast contra-
delor endocrine, adica a acelor organe care prin seeretia zisa prin nenumarate fapte clinice, s'a prod us, fireite, 0
lor interna scbimba constitutia humorilor organismului ii rumoare profunda in toatii lumea medicalii.

..
116 JCOLAE RO$U DESTINUL JDEJLOR 117

De curand, fiziologistul Ch. Richet a impotrivit 0 cri- Aplecat cu 0 neintrerupta eonsecvenla eatrF responsa-
ticil acerM efeetelor nocive ale serurilor ~i Ch. Nicolle, un biJilatea didaetiea, profesorul Paulescu a seris fiziologia
ilustru bacteriolog din Alger, a adunat probe evidente con-
I.i medicala folosind un spirit metodic, sistematizand panii la
testand specificitatea microbilor. Chear pasteriorismul bate simplificare rezumativa, ~i chear pana la schemalizare
in retragere. Medicina totu~i evoluealA ~i progresele ei sunt mnemotehnica. Capitolul febrei ~i al uremlei in speeial,
incontestabile. Spiritul medical insa, dogmatizat dupa prin- in masura in care reprezinta 0 expunere ampla ~i completa,
cipiile neschimbate ale materialismului ~tiinlific, formu- constituie cel mai eficace compendiu pentru a fi folosit la
lealA marote gaunoase ~i deletere, care lAdlirnicese apli- prepararea concursurilor ~i examenelor.
c.a rea practica a remediilor eficace deduse din faptele de Profesoru! Paulescu ar fi avut dreptul la 0 c1inica medi-
observalie. cala, dupa eum Facultatea de Medieinii din Paris Ia invital
N. C. Pauleseu s'a emaDcipat de sub teroarea materia- dupa moartes -Wi Lancereaux sa-i inlocuiasea catedra.
lismului ~tiinlific ~i a lepMat zgura marotelor medicale care I: A preferat insa sa ramaie in lara, la Facultate. de M~icina
inlepenese evolulia spiritului medical. Trail! de Medecille, I din Bueure!ti, predand fiziologia inlr'o founa magistrala.
publicat parlial in colaborare cu Lancereaux, ~i a carui Fiziologia medicala, expusa de N. C. Pau!eseu, este cea
continuare a fost reluata mai tarziu dupa noi cercetari, rnai potrivita introducere in sludiul medicinii, oferind
cauta sa inf1iti~ze bolile studiindu-Ie cauzele. Se reslabi- totodatii prilejul unei largi incursiuni in domeniul filosofiei.
le~te astfel convingerea ca medicina esle mai mult 0 ~Iiinla Jntegrata in ritmicitatea dinamica a fenomenelor vielii, f
a cauzelor; ca etiologia precede ~i depa~~le in insemnA- con~tiinla medicala a lui N. C. Pauleseu s'a reahzat pe
lale celelalle capitole din studiul unei boli, ~i deei, diagno- sine in cont~ct eu fenomenele plurale ~i variate ale exi-
sHcul ~i tratamentul depind de variabilitatea acestei cauza- stenlel, nazumd catre 0 autentica spiritualitate.
Iitali. Se poate afirma ca N. C. Pauleseu a simplificat
spiritul medical, in sensul cll a clarificat metodele de inter-
pretare, adeevandu-Ie cauzelor clinice.

Metoda profesorului Pauleseu este izvorita din cerce- ~tiinla provoaca pe omul care se ocupa cu diinsa sa depa- J
tarea corelativll a fenomenelor morbide ~i a fiziologiei ~ascii li~itele realilatii sensibile, largindu-~i cadru! de
normale. Treeerea dela Trail! de Mldecine la eele trei preocupan dmcolo de domenJUI faptelor experimentale.
volume din Physiologie Medicale s'a facut in coneordanla Incapacitates esentiala de intelegere totala a vielii, indeamna
cu aeeasta metoda, care inve~milnteazA personalilatea eom- investigatia catre realitatea suprasensibilli, acolo unde
plexa, ~i totu~i unitara paOlI la eel mai desaviir~il elasicism, metodele ~perimentale se izbesc de inponderabil, ~i ipo-
a profesorului Pauleseu . teule materialiste ratacese in abstract.
I
118 NlCOLAE RO~U OESTINUL IDElLOR 119

Un om de j tiinl~ poate avea prin urmare ~i 0 conceplie misterioase ale filosofiei kantieDe, gandirea aristotelica iji
spiritual~ , care s~-i desehida perspective nelimitate asupra pastreaza toata Iimpezimea originara ji toata valoarea
menifest~rilor polimorfe ale vielii; dar, pentru aceasta, va sugestiva. Dela ea pureede cunoajterea jtiiDtificil., ji tot la
trebui sa incalece realitatea sensibiH!, cauUlnd sa-ji anga- ea se potolejte setea de absolut. Cauzali~lile aristotelice
jeze fiinla sufleteasea intr ' un complex de forle indepen- domina filosofia, ji dela ele pornesc naturali!tii atunci cand
dente de voinla personal~. cereeteaz:! . ilvorul vielii ji linta catre care se indreapta
Setea de absolut, sau nelini!tea metafizieil, sau revelalia eforlurile combinate ale flinlelor.
spirituali!alii divine, dau un sens vielii ji indeamna pajii Domeniul de aplicare al cauzalitalilor aristot.elice este
celui invadat de necesitatea unei drame interioare catre 0 mai mare peDtru un naturalist, care lucreaza cu un mate-
inlelegere cuprin~toare chear a faptelor jtiinlifice. Bio- rial raspandit pe imeDsitatea spaliului terestru, !i existent
logii, ca oameni de !tiintii, fie di sunt spirituali!ti sau mate- in timp, in germiDalia prodigioasa a epocilor geologice;
rialijli, ajung la un moment in care domeniul faptelor pentru un fiziolog, campul de activitate este limitat de
experimentale ~u-i mai satisfac, curiolitatea ratacind in preciiderea fenomenelor vielii, indil'idualizate ji variabile
c~utarea altor explicalii. Neeesitatea acestui determinism dela 0 specie la alta. Tata 0 prima ingr~dire, la care se mai
universal, care izvorajte din insaji firea omeneasea, dornicil adaoga ji faptul ca medicul fiziologist, urmarind intotdeauna
de 0 cat mai cuprin~toare inlelegere, se realizea~ sub un seop practic ji util, va fl nevoit siI-!i meolie investigajia
forma unei gandiri filosofice ineareerata, in cazul ipote- ancorata in realitate.
zelor materialiste, in vagul teoriilor transformiste; lumi- Cercetand fenomenele flinlelor vii, N. C. Paulescu li-a
na~ iD cawl spiritualismului, cu adoptarea unui prineipiu Ingiiduit s~ arUDce 0 privire asupra problemei vielii, cau-
care transeende viala. tand s~ restabilease~ 0 legatur~ logic~ ji firease~ Intre
Crealionismul in filosofie poate fi un artificiu de cuge- datele concrete ale jtiinlei ji impoDderabilul realitiilii
tare; crealionismul in teologie se releva sub forma harului suprasensibile. Punctul de plecar~ este constituit din enun-
divin ; in literatura, licenla moravurilor !i dominalia dife- tarea unei definiliuni, care tinde, prin cooventiunea una-
ritelor eurente,ingaduie opinii variate; in jtiinla, erealio- nima a oamenilor, s~ devie imutabila: !tiinla este ,cunoa-
nismul este un fapt real, evidenliat pc caile naturale ale jterea prin cauze t . Fenomenele fiziologice, neflind izolate,
raliuDii suprasensibile. Ceea ee ll.mpiricuJ nu poate dovedi, fiziologia (ca !tiin\!) urm~rind studierea renomeneJor fiin-
ei numai eonstata ji verifica, ramane desehis interpretarii rali- teJor vii prin eunoa!terea eauzelor. Cu un curaj intelec-
uoij, ea jnsa~i 0 expresie integraUi a naturH fHntei omene~ti . tual vrednic de 0 decent~ admiralie, N. C. Pauleseu a
Oricat ne-am framanta in dibuirea unor n~ metode de despicat orizontul acestei !tiinle, aratilnd mai intfti ca
investigare a tainelor vielii, ji oricat am rat~ci pe caile Dotiunea de cauzii este un concept metafizic; demonstrAnd
f
120 NICOLAE ROSU DESTINUL IDEILOR 121

apoi eli sim!urile noastre nu percep relaliunile de cauza- d~i a promovat teoria transformistii, aplielind-o la toate
litatc intre fcnomene, ci numai ordinea de succesiune. In fiinlele, nu relatealii niciun caz care sa demonstreze in
posibilitalile sale de evolutie, un fenomen fiziologic se chip incontestabil transformarea unei specii actuale in alta
releva prin Irei stadii : I. Cilnd fenomenul cauza este specie actuala . Argumentele sale sunt bazate pe ipoteza
realizat, fenomenul efect se manifesta (Posita causa, po- speciilor intermediare. Chear daca am ad mite variabili-
nitur effectus ); 2. Clnd fenomenul cauzii este suprimat, tatea ii transformarea unei specii In aJta, modifidlrile
fenomenul efect nu se manifestil (Sublata causa, tollitur caracterelor specifice, - lice Pauleseu, - sunt intovara!ite
e!Jectus); 3. Ciind fenomenul cauza variazil, fenomenul de seaderea ii suspendarea fecunditalii indivizilor .
efect variaw de asemeni ( Va~iante causa, variatur effeetus) . A~ dar, chear ramaniind pe pozilia ipotezelor darwiniene,
Acestea sunt cele trei condilii ale relatiei dintre cauza ~i trebuie sa recunoaitem c.~, in lupta pentru existenta, 0
efect. specie cu 0 fecunditate scazuta va ceda locuJ uneia cu 0
Urmilrind realizarea acestor conditii in producerea feno- fecunditate intacta, ceea ce inseamna 0 revenire la speciile
menelor fiziologice, N. C. PauJescu gase~te caracterul care n 'au suferit modificilri ale caracterelor specifice.
distinctiv al ~tiinlelor biologice ~i fiziologice, adaogilnd Aceasta concluzie contralice complet teoria darwiniana ~i
nOliunea de seop, de cauzalitate finala. Privite sub acest reabiliteazli vechea conceplie a lui Cuvier, reluata de Vial-
unghi de incidenta, fenomenele vietii invedereazil 0 per- leton, care afirma fixitatea speciiJor.
manenta adaptare a mijloaeelor la un seop determinat. lata cum, finalitatea afirmandu-se printr'o permanenta
Este ceea ce Cuenot dela Nancy a denumit cu termenul tendintii de mentinere a caracterelor speciei ~i de perpe-
de preordinare bioJogica sau finalitate. Trebuie sa remarcam tuare, nu ingAduie abateri care sa cootrazica evidenta
totu~i ca nOliunea de caulalitate finali! implicn 0 esenlA acestui principiu esenlial fenomenelor biologice.
metafizieli. Cauzalitatea finalii a fenomenelor vielii presupune tre-
Siujin.du-se de ralionamentul prin analogie, care folo- cerea in abstract, ~it prio urmare, contactu) ell dumnezeirea.
se~te la cereetarea cauzelor eficiente ~i finale, ~i concreti- Ideea aceasta ii revine lui N. C. Pauleseu del~ marele filio-
zilndu-Ie in formule simple ~i generaJe, N. C. Paulescu a logist Claude Bernard, care a incercat sa demonstreze ea
aratat cil probe Ie ~i contraprobele experimentale nu con- fenomenele vielii se subordonealii regulilor comune uni-
firma ipoteza generatiei spontanee, ~i eli , astiizi, nicio versale, fara ca prin aceasta sa cada in pacatuJ materialis-
fiinta vie nu se poate na~te in dependenla materiei brute, mului itiinlifie. De altfel, el recunoa!te ca ideea de final i-
in chip spontan . Trecand mai departe, N. C. Pauleseu tate apartine filosofiei i i nu ~tiinlei. Cu inseii euvintele
a observat eli nu se poate , demonstra transformarea unei aceluia care a seris faimoasa opera Introduction a I'etude
specii actuale in alta specie actuali! ,; eil totu~i Darwin, de la Midecine experimentale, , finalitatea nu este 0 lege


122 NlCOLAE ROSU DESTINUL IDEILOR 123

liziologica; nu este nicio lege a natuIii, dup~ cum zic unii fenomen nu se mai intampli!, fapt dO asemenea evident !i
lilosoli; ea este mai mult 0 lege rational~ a spiritului. Fizio- demonstrat de ~tiinlele experimentale.. '
logistul trebuie sa se f~reasca de a confunda scopul cu Starea de echilibru interior al organismului, in care
cauza: scopul conceput de inteligenla, cu cauza eficienta fiecare renamen tinde dUre realizarea unul anumit scop,
care se afia in obiect . Claude Bernard era un teist, ~i it indeamna pe N. C. Paulescu sil cread~ c~ exista 0 eauza
lotu~i, determinismul medical, pe care I-a lansat in circu- prima, de natura metafizicii, ~i deci imateriala. Daca avem
la!ie, ingrAde~te consecinlele practice ale revelaliei divine. in vedere uniformitatea planului morfologic ~i fiziologic,
Intr'o notii din volumul ill al Fiziologiei medicale, N. trebuie s~ conch idem eli in regnul fiintelor vii exista 0
C. Paulescu, amplificand concePlia lui Claude Bernard, unitate in varia!ia nelimitata a formelor Ii fenomenelor "
adopta 0 atitudine pe caIe 0 justilica astfel: notiunea ~i eli, prin urmare, acest rego este efectul unci cauze
f de cauz~ nu este experimenta"\' La fel ca ~i aceea de prime, unice .. Deoarece aceasta unitate, in pia nul morfo-
scop, de finalitate, este metafizica. Intradev~I, simlu- fiziologic, are caracterul unor reguli prestabilite (regIe
rile nil percep decat fenomenele ~i modul lor de succe- d'a~ance, Claude Bernard) rezult~ eli finalitatea vielii este
siune! ~i nu rela!iile de cauzalitate ~i liqalitate. Aceste imanenta.
doua nOliuni sunt, atat una cat ~i cealalta, concepute Spiritualismul lui N. C. Paulescu merge pana acolo,
de inteligenlii, ~i nu au acelea~i drepturi de a fi adoptate incat afirma c~ scopul fiziologiei este de a demonstra
in ~tiinla . existenla unei cauze prime a vielii, imateriala, unica Ii
In capitolul despre Finalitatea vitaM (din vol. III), N. C. infinit de inleleapta t. Co alte cuvinte, viala este efectul
Paulescu deosebe~te viala de materie care este lipsitii de a doua cauze imateriale: una, cauza secundara, sau SuHetul,
finalitate, atributul ei esen!ial fiind inerlia. S'ar parea totu!i unica pentru fiecare ~inla vie; cealalta, cauza prima sau
ca existii Ii la materia brut~ 0 finalitate, insa ea nu este Dumnezeu, unidl pentru totalitatea liin!elor vii t . Acestea
COD!tiUti!. Afinitatea, coeziunea, cristalizarea, ~i in genere sunt cuvintele de incheiere ale tratatului de Fiziologie
proprietalile ./izico-chimice, denot~ finalitatea materiei. N. medicala, oper~ monumentala de egali! valoare didactic~
C. Paulescu a combatut aceast~ idee, impotriva lui Dastre, Ii ltiinlific~. In peste 2000 de pagini, in octavo, gasim 0
cu toate ca, daca ar Ii recunoscut-o, spiritualismul sau nu cuprinzatoare expunere a sindromelor medicale conexate
!i-ar fi pierdut nimic din valoare. De altfel, el insu~i recu- cu nOliuni de morfologie Ii liziologie, Ii totodata, contri-
noa!te c~ !tiinla experimental a demonstr~za in chip evi- butia complimentaril a cercetarilor personale.
dent, ca substanla vie deriva astazi, ~i foarte probabil a Fire!te, nu este timpul sa vorbim de tot ce poate cuprinde
derivat intotdeauna, din substan!a inertii t. In condi!iile aceasta opera medicala, !i niei nu vom insista asupra pole-
fizico-chimice de ast~7j, sau prin generalie spontanee, acest mieilor Itiinlifice, pe temeiurile transformismului, care au
124 NlCOLAE ROSU

avut loe pe vremuri, intce N. C. Paulescu, dr. Voinov ~i


prof. . Leon. Timpul a conficmat erorile celor doi adver-
sari ai lui N. C. Paulescu. Est. insa suficient sa amintim
ell lucrarile din ultimul timp, cu deosebire aceea a lui Vial-
leton, spulbera definitiv ereziile transformiste ~i ipotezele
materialiste despre originea "ielii. Paulescu, om de ~tiinlA
~i cre~tin, se aM alaturea de Vialleton, Roux !i Cucnot,
totodatii premergatoc al unor intuitii spirituale .


SCRIJTORTI ROMA~1
CONTEMPORAN I

NICOLAE RO$U

DESTINU L
IDEILOR
,.

.II0NlTORUI. OPIClAL ~l

lMPRUIERIn.a STATULUI
IMPRnlElUA NATIONAI.A.
BUCUREST J ,1943

"