Sunteți pe pagina 1din 6

12.

Leul deghizat

De George Toparceanu

- argumentare fabula-

Fabula este specia genului liric, scrisa in versuri sau in [proza, in care autorul,
folosind personificarea, satirizeaza anumite moravuri, mentalitati, greseli umane, cu scopul
de a corecta.

,Leul deghizat de George Toparceanu, prezint o ntmplare scurt: regele


animalelor vrea s verifice comportamentul marilor dregtori,lupii,fa de supui,aa c se
mbrac ntr-o piele de mgar i este ct pe ce s fie sfiat.

Tema poeziei este ipocrizia, iar autorul satirizeaza societatea in care clasa
conducatoare e obisnuita a-i asupri si exploata pe oamenii umili, de rand. Alegoria, ca
procedeu artistic, foloseste masca animalelor pentru a ilustra defectele oamenilor.
Titlul fabulei Leul deghizat sugereaza contextul in care se produc intamplarile din
naratiune.
In primul rand, caracterul de fabula al opereai este evidentiat de structura specifica:
o parte narativa reprezentata de o scurta povestire alegorica si morala care se subintelege
din textul narativ.
Prin povestirea alegorica, autorul isi exprima sentimentele,conceptiile, ideile, prin
intermediul actiunii,al naratorului si al personajelor.
Actiunea este simpla,tipica fabulei si este structurata sub un singur fir narativ.
Expoziiunea acesteia ilustreaz planul leului spre a descoperi adevratul caracter al lupilor
(Leul s-a-mbrcat odat/ ntr-o piele de mgar,/../ Ca s vad cum se poart lupii).Cadrul
spatio-temporal este vag indicat (tara toata, odata), avand semnificatia ca nedreptatile
la care sunt expusi cei multi de catre cei care ii guverneaza se pot manifesta in orice timp si
in orice societate.
Intriga prezint reacia marilor dregtori cnd au observat magarul (cum l
vzur, se reped la el pe loc/ i-ntr-o clip l nfac, grmdindu-l la mijloc). Astfel se
declaneaz un conflict aprins, ce pune n lumin tipurile de oameni care se pot adapta
oricrei puteri, cu scopul de a prea supui, fideli, devotai, beneficiind de ncredere i alte
ctiguri.
Indignat, leul le reproseaza "dregatorilor": "Astfel va purtati voi oare cu iubitii mei
supusi?" Recunoscandu-i vocea, lupii se retrag tematori, unul dintre ei, cerandu-i, cu
umilinta, iertare, dar il jigneste pe leu prin motivatia ca a fost atacat intrucat semana "asa
de tare c-un magar adevarat".Astfel,autorul transmite ideea ca nu exista diferente esentiale
intre un rege (al animalelor, in cazul nostru) si un supus al acestuia. In acest fel, sub masca
animalelor din poezie, scriitorul atrage atentia asupra egalitatii dintre oameni, indiferent de
rang sau pozitie sociala.
Personajele sunt masti animaliere care ilustreaza tipuri umane. Personificarea este
modalitatea prin care autorul transfer nsuirile omeneti fiinelor necuvnttoare.Leul
este conductorul luminat,care i manifest grija spre supui,lupii sunt mai-marii care
guverneaz abuziv,iar poporul este alctuit din blndele rumegtoare,simbol al oamenilor
simpli,mpovrai,fr personalitate Personajele sunt construite in antiteza.

Morala subinteleasa din fabula Leul deghizat scoate in evidenta moravurile unei
lumi in care oamenii sunt inegali si sunt tratati in functie de puterea politica, sociala ori
financiara. Ni se sugereaza astfel egalitatea dintre oameni, indiferent de avere sau pozitie
sociala.
Naratiunea si dialogul sunt principalele moduri de expunere pe baza carora se
dezvolta aceasta fabula.Faptele sunt relatate la persoana a III-a de catre naratorul obiectiv.

Limbajul artistic al poeziei "Leul deghizat" este caracterizat de simplitate si oralitate.


Oralitatea este evidentiata de expresia exclamativa a leului ("Stati, miseilor!...") si cea a
lupului (O, maria ta! Iertare!"). Epitetele sunt putine ("noroadele-i blajine", "supusi
rumegatori", "magar natang"), personificarea fiind procedeul artistic cel mai utilizat in text.

Astfel, putem spune ca poezia "Leul deghizat" este o fabula deoarece


constitue o creatie epica in versuri, avand ca moduri de expunere naratiunea si
dialogul, personajele fiind masti animaliere, carora li se atribuie nsuiri omeneti,
avnd un conflict puternic i o moral ce trebuie dedus.
1. s-a imbracat s-a dezbracat
frica - curaj
tare - moale
adevarat - fals

2. Cratima marcheaz lipsa vocalei , ajut la rostirea intr-o silab a cuvintelor pn si


n, menine msura i ritmul versurilor;

3. odata = complement circumstantial de timp, exprimat prin adverb de timp, pozitiv

intr-o seara= complement circumstantial de timp exprimat prin substantiv comun, genul
feminin, nr. Singular, caz acuzativ, precedat de prepozitia intr, articol
nehotarat o

mei = atribut adjectival, exprimat prin adjectiv pronominal posesiv, un singur posesor,
mai multe obiecte posedate, persoana I; se acord cu substantivul supusi , gen
masculin, numar plural, caz acuzativ

cunoscand(u) = complement circumstantial de mod, eprimat prin verb nepredicativ, modul


gerunziu, conjugarea a III-a

glasul = complement direct, exprimat prin substantiv comun, genul neutru, numar singular,
caz acuzativ, articulat cu art. hotarat l

mici = nume predicativ, exprimat prin adjectiv variabil, 2 terminatii, 3 forme flexionare,
gen masculin, numar plural, caz acuzativ

4. In acest vers, virgula separa constructiile in vocativ de restul comunicarii.

5. Aceasta este sora mea. (subiect)

Scrisoarea de la aceasta a ajuns ieri. (atribut pronominal prepozitional)

I-am dat acesteia un buchet de flori. (complement indirect)

S-a asezat langa aceasta. (complement circumstantial de loc)


6. Am vazut o colega in parc. (articol nehotarat)

O! ce gradina frumoasa! (interjectie)

Am condus-o acasa pentru ca era tarziu. (pronume personal)

O sa vin imediat ce termin scoala . (verb auxiliar, viitorul popular)


7. articol nehotarat : o (seara)

Adverb de mod : astfel

Prepozitie : cu (noroadele)

Conjunctie subordonatoare: ca s (vada)

Conjunctie coordonatoare: i (-intr-o clipa il insfaca)

8. Cadrul spatio-temporal al actiunii este vad. Spatiu se intinde pe tot teritoriul tarii,
Din hotar pana-n hotar, iar timpul nu este precizat exact (odata ), semnificand ca
intamplarile se pot desfasura oricand in timp si in orice societate, generalizand astfel
faptele descrise.

9. In text, naratorul este obiectiv, el avand rolul de a povesti intamplarile, fixand cadrul
spatio-temporal si de a caracteriza personajele.

10. Procedee artistice:

1. personificarea: -Stati,miseilor@Ajunge, ca va rup in dinti acusi!


2.epitetul: supusi rumegatori

11. Morala: De esti slab si n-ai avere


Nu vei avea nicicand putere!

Subiectul II

Literatura, necesitate si placere

"Cititul il face pe om deplin , vorbirea il face prompt , iar scrisul il face exact "

Cand esti mic, ti se citesc povesti si poezii frumoase, prin care descoperi o alta lume
si astfel micul tau univers parca se mareste,intrand in el toate personajele intalnite.
Apoi, crescand, iti dai seama ca acea lume este fantastica si diferita uneori de cea
reala,dar tot iti place sa citesti si sa traiesti in imaginatie diferite aventuri.
La scoala studiem diverse opere,analizand textul, caracterizand personaje, invatand
cuvinte si expresii noi, descoperim alte civilizatii, altfel de oameni, situatii noi in care te
poti regasi la un moment dat.
Studierea literaturii ne ajuta sa comunicam mai bine oras si scris, sa ne exprimam
ideile intr-un mod original si clar, sa ne dezvoltam imaginatia si sa ne imbogatim
vocabularul. Exprimandu-ne mai bine, vom interactiona mai usor cu ceilalti, devenind mai
increzatori in fortele proprii.
Analiza textului la literatura, ne ajuta si in viata de zi cu zi sa intelegem si sa
interpretam corect ce exprima cineva atat in mod direct si indirect, cat si intentiile ascunse
ale unei persoane. Caracterizarile ne ajuta sa invatam sa intelegem oamenii din jurul
nostru, sa ne facem o parere corecta despre ei.
Astfel,putem spune ca studierea literaturii ne ajuta sa devenim oameni completi,sa
avem o vorbire frumoasa si prompta si sa ne exprimam corect, exact in scris, pentru a fi
intelesi pe deplin. Citind, ne vom dezvolta frumos, vom cunoaste noi experiente ce ne vor
ajuta in viata.