Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Procedura reabilitarii judecatoresti face parte din categoria procedurilor speciale, care sunt
modalitati de desfasurare a procesului penal, diferite de procedura obisnuita, constituite dintr-un
complex de norme cu caracter complementar si derogatoriu, ceea ce presupune ca in cazul
aplicarii lor, procesul penal se desfasoara dupa normele comune numai in masura in care nu
exista dispozitii speciale care au prioritate.
Reabilitarea face sa inceteze toate decaderile, interdictiile si incapacitatile care rezulta din
condamnare. Prin reabilitare fostii condamnati sunt reintegrati pe plan juridic in societate, daca
dupa executarea pedepsei dau dovada ca s-au indreptat.
Condamnarea ca atare ramane, ea neputand fi inlaturata decat in urma caii extraordinare de atac
prin care condamnatul sa fie achitat.
Reabilitarea inlatura antecedenta penala deoarece fapta pentru care ea s-a obtinut nu mai
constituie primul termen al recidivei. Reabilitarea are o serie de limite:
- de drept
- judecatoreasca
1
1.1 Reabilitarea de drept - opereaza in virtutea legii prin simpla indeplinire a conditiilor
legale, fara ca fostul condamnat sa o ceara si fara a fi nevoie de vreo constatare din partea
instantei.
- un interval ce consta intr-o fractiune din durata pedepsei care a format obiectul
condamnarii, deci fiecare condamnare are propriul ei termen de reabilitare.
Spre deosebire de reabilitarea de drept care produce efecte ope legis, reabilitarea judecatoreasca
nu intervine prin simpla indeplinire a conditiilor prevazute de lege, ea fiind acordata de instanta
de judecata dupa constatarea indeplinirii acestor conditii. De aceea, in Codul de procedura
penala, a fost instituita o procedura a reabilitarii judecatoresti( art.494-503).
2
Reabilitarea judecatoreasca va fi anulata cand, dupa acordarea ei s-a descoperit ca cel reabilitat
mai suferise o alta condamnare, care daca ar fi fost cunoscuta ducea la respingerea cererii de
reabilitare.
2. COMPETENTA
Conform art.494, instanta competenta sa se pronunte asupra reabilitarii judecatoresti este cea
care a judecat in prim grad jurisdictional cauza in care s-a pronuntat condamnarea pentru care se
cere reabilitarea sau instanta corespunzatoare in a carei raza teritoriala domiciliaza condamnatul.
Persoana care solicita reabilitarea are posibilitatea sa aleaga intre cele doua categorii de
instante. In cazul in care cererea este solutionata de instanta care a judecat in prima instanta
cauza, activitatea procesuala este inlesnita de faptul ca dosarul se gaseste in arhiva acesteia, iar
punerea in executare a hotararii de condamnare s-a facut de catre ea. In schimb, introducerea
cererii de reabilitare la instanta corespunzatoare de la locul de domiciliu al condamnatului ofera
acestuia o cale mai comoda si scutirea de cheltuieli de deplasare la instanta care a pronuntat
condamnarea.
In practica judiciara s-a aratat ca, prin instanta care a judecat cauza in prima instanta se
intelege acea instanta care, la data introducerii cererii de reabilitare, este competenta a judeca in
prim grad jurisdictional infractiunea pentru care a fost condamnat petitionarul. Astfel, in caz de
modificare a normelor ce disciplineaza competenta materiala, va fi competenta instanta care are
dreptul- potrivit dispozitiilor in vigoare- sa judece cauza in prima instanta si nu cea care a
solutionat dosarul, potrivit reglementarilor anterioare.
Instanta corespunzatoare, in sensul art.494, are in vedere instanta egala in grad cu cea care a
solutionat cauza in prim grad jurisdictional, indiferent de caracterul militar sau civil al acesteia.
Astfel, cand condamnarea a fost pronuntata de un tribunal militar, cererea de reabilitare va fi
judecata in situatia in care petitionarul a optat pentru instanta civila de judecatoria in a carei
raza isi are domiciliul condamnatul. In ipoteza in care se cere reabilitarea pentru mai multe
pedepse aplicate de instante de grad diferite, competenta in solutionarea cererii este instanta
superioara in grad.
3
3. CEREREA DE REABILITARE
Potrivit art. 495 cererea de reabilitare se face de condamnat. Dupa moartea acestuia pot
face cerere sotul cat si rudele apropiate ale condamnatului. Daca moarte survine dupa
introducerea cererii, sotul sau rudele apropiate pot continua procedura de reabilitare pornita
anterior decesului.
4
Cererea de reabilitare poate fi retrasa de petitionar sau de reprezentantul sau legal(*5).
a) cererea a fost introdusa inainte de termenul legal. Termenele dupa care se poate
introduce cererea sunt prevazute de art. 135 C.p. Aceste termene se socotesc de la data cand a
luat sfarsit executarea pedepsei sau de la data cand aceasta s-a prescris (art. 136 C.p.). Cererea
respinsa pentru neindeplinirea termenelor legale poate fi repetata dupa implinirea acestora.
b) lipseste din cerere mentiunea prevazuta de art. 495 lit. a (adresa petitionarului) iar
petitionarul nu se prezinta la termenul de infatisare. Cele doua conditii sunt cumulative. Simpla
neprezentare a petitionarului nu indreptateste respingerea cererii pentru neindeplinirea conditiilor
de forma. Cererea se poate respinge numai daca petitionarul absent nu a indicat adresa sa(*8).
c) lipseste din cerere vreuna din mentiunile prevazute in art. 495 lit. b - e si petitionarul
nu le-a completat la prima infatisare si nici la termenele acordate in vederea completarii.
a) adresa condamnatului pentru care se cere reabilitarea si fapta pentru care a fost
pronuntata acea condamnare
b) condamnarea pentru care se cere reabilitarea si fapta pentru care a fost pronuntata acea
condamnare
5
c) localitatile unde condamnatul a locuit si locurile de munca pe tot intervalul de timp de la
executarea pedepsei si pana la introducerea cererii, iar in cazul in care executarea
pedepsei a fost prescrisa, de la data ramanerii definitive a hotararii si pana la introducerea
cererii
d) temeiurile cererii
e) indicatiile utile pentru identificarea dosarului si orice alte date pentru solutionarea
cererii(art.495, alin.2).
La cererea de reabilitare trebuie anexate actele din care reiese ca sunt indeplinite conditiile
reabilitarii. Din dispozitiile art.137 C. Penal, in care sunt prevazute conditiile reabilitarii
judecatoresti, reiese ca actele din care decurg ca sunt indeplinite aceste cerinte, sunt urmatoarele:
- adeverinta din care sa rezulte ca cel condamnat presteaza o munca sau detine alte
mijloace oneste prin care isi are asigurata existenta
- dovada din care sa rezulte ca cel condamnat a achitat in intregime cheltuielile de judecata
si despagubirile civile la plata carora a fost obligat, daca cel condamnat nu a achitat in
intregime aceste cheltuieli sau despagubiri, este necesar sa prezinte dovezi din care sa
rezulte ca neplata nu s-a datorat relei sale vointe.
In urma respingerii cererii pentru situatiile prevazute mai sus (lit. b si c) cererea poate fi repetata
oricand, desigur sub conditia completarii lipsurilor mentionate.
6
La termenul fixat instanta asculta persoanele citate concluziile procurorului si verifica
daca sunt indeplinite conditiile cerute de lege pentru admiterea reabilitarii. Aceste conditii sunt
prevazute de art. 137 C.p. Daca la dosar nu exista suficiente date cu privire la indeplinirea
conditiilor de reabilitare, instanta dispune completarea materialului probator de catre cel
interesat, putand cand considera necesar, sa ceara si alte relatii de la organele competente (art.
498).
Daca inainte de judecarea cererii de reabilitare a fost pusa in miscare actiunea penala
pentru alta infractiune examinarea cererii de reabilitare formulata de petitionar se suspenda pana
la solutionarea cauzei privind noua invinuire (art. 500), reabilitarea judecatoreasca se anuleaza
cand dupa acordarea ei se descopera ca cel reabilitat mai suferise anterior o condamnare.
Competenta anularii apartine instantei prevazuta de art.494, sesizarea instantei se face de
procuror.
7
va mai dispune aducerea dosarului in care se gaseste hotararea de condamnare si se va cere o
copie de pe fisa cu antecedentele penale ale condamnatului.
In caz de gratiere totala sau de gratiere a restului de pedeapsa, termenul curge de la data actului
de gratiere. In practica judiciara s-a statuat ca pentru cauzele in curs de judecata la data actului de
gratiere, termenul de reabilitare curge de la data ramanerii definitive a hotararii.
In cazul in care condamnatul a decedat, in practica judiciara s-a apreciat ca cererea de reabilitare
introdusa pentru el de sot sau de rudele apropiate nu poate fi admisa daca pana la deces nu era
implinit termenul de reabilitare.
8
b) cand lipseste mentiunea prevazuta in art. 495 alin.2 lit.a) (adresa condamnatului sau
cand cererea este facuta de alta persoana, adresa acesteia) si petitionarul nu s-a prezentat la
termenul de infatisare.
c) cand lipseste vreuna din mentiunile prevazute in art.495 alin.2 lit.b-e (toate celelalte
mentiuni pe care trebuie sa le cuprinda cererea de reabilitare) si petitionarul nu a completat
cererea la prima infatisare si nici la termenul ce i s-a acordat in vederea completarii.
Daca cererea de reabilitare a fost respinsa pentru ca termenul legal nu a fost indeplinit, poate
fi introdusa o noua cerere dupa implinirea acelui termen, iar daca cererea a fost respinsa pentru
neimplinirea celorlalte conditii, ea poate fi repetata oricand.
Cand sunt indeplinite conditiile de forma ale reabilitarii, se poate trece la solutionarea in
fond a cererii de reabilitare. In acest sens, la termenul fixat, instanta asculta persoanele citate,
concluziile procurorului si verifica daca sunt indeplinite conditiile cerute de lege pentru
admiterea reabilitarii (conditii prevazute in art.137 C pen.), pronuntand admiterea sau
respingerea cererii. Daca din materialul aflat la dosar nu rezulta date suficiente cu privire la
indeplinirea conditiilor de reabilitare, instanta dispune completarea materialului de catre
persoana interesata, iar daca considera necesar, cere de la organele competente relatii cu privire
la comportarea condamnatului(art.498).
In caz de obligatie solidara, instanta fixeaza suma ce trebuie achitata- in vederea admiterii cererii
de reabilitare- de condamnat sau de urmasii sai.
9
Drepturile acordate partii civile prin hotararea de condamnare nu se modifica prin hotararea data
asupra reabilitarii.
Este posibil ca, inainte de solutionarea cererii de reabilitare, sa fie pusa in miscare actiunea
penala pentru o alta infractiune savarsita de condamnat; intr-o asemenea situatie, examinarea
cererii se suspenda pana la solutionarea definitiva a cauzei privitoare la noua invinuire(art.500).
Potrivit art. 501, hotararea prin care instanta rezolva cererea de reabilitare este supusa
apelului, iar hotararea pronuntata de instanta de apel este supusa recursului.
Potrivit art. 139 C. Pen., reabilitarea judecatoreasca va fi anulata cand, dupa acordarea ei s-a
descoperit ca cel reabilitat mai suferise o alta condamnare, care, daca ar fi fost cunoscuta, ar fi
dus la respingerea cererii.
10
BIBLIOGRAFIE
2. Plenul Tribunalului Suprem. Decizia de indrumare nr. 8/1969. RRD nr. 9/1969, p. 117
4. Este nelegala hotararea prin care s-a respins cererea de reabilitare pentru motivul ca
petitionarul nu a depus copia sentintei de condamnare. In conditiile de forma prevazute de art.
495 nu figureaza obligatia prezentarii unei asemenea copii, condamnatul trebuind numai sa dea
indicatii utile pentru identificarea dosarului (Tribunalul Brasov, decizia penala nr. 595/1973.
RRD nr. 2/1974, p. 167)
5. Tribunalul Timis, decizia penala nr. 78/1978. Repertoriu de practica judiciara II, p. 339
6. Curtea Suprema de Justitie, decizia penala nr. 1011/1998. I. Neagu, C. Anastasiu. Op. Cit. p.
360
7. Tribunalul Suprem. decizia penala nr. 2768/1975. Repertoriu de practica judiciara II, p. 388
8. Tribunalul Bucuresti - Sectia I -a penala. decizia nr. 1133/1969. RRD nr.3/1970, p. 160
11
CUPRINS
12