Sunteți pe pagina 1din 10

1.

Argumentare text literar


Textul literar este un text prin care autorul i propune s impresioneze i s emoioneze cititorii,
exprimndu-i propriile gnduri, idei i sentimente, prin folosirea unui limbaj artistic, puternic
marcat de subiectivitate.

Mezul iernei este un text literar pentru c are toate caracteristicile acestui tip de text. n primul
rnd, i propune s impresioneze, s emoioneze cititorii prin ( descrierea unui tablou de iarn, n
care gerul strivete natura, nerpindu-i totui frumuseea i misterul.)
n al doilea rnd, este un text literar pentru c exprim tririle proprii ale autorului.
Contemplnd un peisaj de iarn, acesta este mai nti ngrozit de virulena gerului. E att de frig, nct se
aud trosnind stejarii n pdure, nct i stele par ncremenite pe bolta cereasc. Peisajul este totui
ncnttor i eul liric este fermecat de strlucirea zpezii. Mreia naturii l copleete i are
sentimentul c trebuie s existe un creator care a zmislit-o. i nchipuie natura ca pe un templu, ale crui
coloane sunt fumurile ce ies pe hornurile caselor. Acoperiul templului este bolta cereasc, luna este farul
principal, iar stelele sunt fcliile. Munii sunt altarele i vntul scoate sunete ngrozitoare la orga
reprezentat de codri. Omul se simte mrunt n faa grandorii naturii.
n al treilea rnd, caracterul literar al textului este dat de limbajul folosit. Este un limbaj
artistic, care creeaz imagini, prin intermediul crora poetul i exprim emoiile. Astfel, prima strof
ncepe cu imaginea vizual-auditiv a naturii copleite de ger. Epitetele amar, cumplit, ngheate
i oelit transmit un sentiment de nelinite i chiar team n faa grozviei frigului. Strofa continu cu
imaginea (tot vizual-auditiv) a cmpiilor acoperite de zpad. Comparaia zpada... pare-un lan de
diamanturi i epitetele cristalin i strlucitoare sugereaz frumuseea i strlucirea zpezii, care l
ncnt pe eul liric. n urmtoarele strofe, autorul creeaz imaginea naturii ca un templu. El folosete
comparaia fumuri...se ridic ca naltele coloane, metaforele altare, organe sonoare i epitetele
albe, scnteios, maiestuos, tainic, mre, fantastic, argintii, nemrginitul,
ngrozitoare pentru a sugerea mreia i misterul naturii i pentru a transmite un sentiment de admiraie
amestecat cu team. Eul liric presimte existena unui creator divin ndrtul acestei grandori
cosmice.
Limbajul artistic se arat i prin forma muzical a textului, care este organizat n versuri, are
rim ............................ i si masura versurilor de ....................silabe

2.Opera literara este o creatie in versuri sau in proza, care prin intermediul limbajului artistic
prezinta fapte, intamplari, personaje, aspecte din natura, idei, ganduri, trezind cititorului puternice
emotii si sentimente.

3.Textul literar reprezinta cuprinsul unei opere literare, un fragment, o parte din ea.

4.Opera lirica este o opera literara in care sunt exprimate in mod direct ideile, gandurile,
convingerile si sentimentele autorului ( Fiind baiet paduri cutreieram de Mihai Eminescu, Vara de
Otilia Cazimir, Sfarsit de toamna de Vasile Alecsandri.)

Trasaturile operei lirice:

-eul liric ca voce a autorului exprima prin verbe si pronume la persoana I si II,singular si plural ;
interjectii ; exclamatii,etc;
-expresivitatea operei este rezultatul folosirii figurilor de stil si a imaginilor artistice;
-punctuatia contribuie si ea la expresivitatea textului;
-textul liric are o structura specifica(este scris in versuri organizate de obicei in strofe);
-muzicalitatea este rezultatul elementelor de prozodie(rima, masura).

1
imperecheata imbratisata incrucisata monorima
Rima a a a a
a b b a
b b a a
b a b a
Masura=numarul de silabe din fiecare vers

Catren= strofa din patru versuri

5.Opera epica este o creatie literara, in versuri ( Sergentulde Vasile Alecsandri) sau in proza (
Cand stapanul nu-i acasa de Emil Garleanu) prin care autorul isi transmite propiile ganduri, idei,
sentimente in mod indirect, prin intermediul naratorului, personajelor si actiunii. Naratorul este vocea
desemnata de autorul creatiilor epice pentru a relata intamplari sau evenimente. Personajele sunt
participantii la actiunea unei opere literare, avand in general ca modele personaje reale.

Deosebire realitate fictiune

Realitate Fictiune
autor narator
cititor personaje

Trasaturile operei epice:


- desfasurarea actiunii este plasata intr-un anumit timp si spatiu;
- este scrisa in proza;
- autorul isi comunica gandurile indirect, prin intermediul personajelor;
- relatarea este facuta de catre un narator, de obicei, de la persoana a treia, dar si de la persoana intaia;
- sunt utilizate diverse moduri de expunere ( naratiunea, descrierea, dialogul, monologul)

6.Rezumatul reprezinta redarea pe scurt, in scris sau oral, a ideilor principale dintr-un text. De la
inceput sunt prezentate locul, timpul si personajele principale. Se reface apoi firul evenimentelor
principale,povestite la persoana a III-a, folosind un stil clar si concis. Rezumatul se incheie cu
prezentarea scurta a deznodamantului.

7. Figuri de stil
Epitetele sunt cuvinte care exprima insusiri deosebite ale obiectelor, sau ale actiunilor,
prezentandu-le intr-o lumina noua.

Epitetul e cel mai frecvant procedeu artistic utilizat de scriitori in operele lor.

8. Imagini artistice
Vizuale: vad venind norii negrii

2
Auditive: aud bocanind cerbii
Olfactive: un miros venea adormitor

9 Moduri de expunere
Naratiunea este prezentarea intamplarilor ( faptelor) in ordine cronologica.
Etapele naratiunii:
Expozitiunea ( Loc, timp, tema, personaje)
Intriga ( cauza care declanseaza actiunea)
Desfasurarea actiunii ( sirul de intamplari)
Punctul culminant ( momentul de maxima tensiune)
Deznodamantul ( rezolvarea conflictului)
Dialogul este schimbul de replici intre doua sau mai multe personaje literare.
Monologul este procedeul literar care consta in vorbirea cu sine insusi a unui personaj.
Descrierea este procedeul literar prin care sunt prezentate particularitatile unui obiect, fenomen,
peisaj sau personaj literar.

10. Basmul este o naratiune de mare intindere, in care se impletesc fapte reale si fapte fantastice
savarsite de personaje cu puteri supranaturale ce reprezinta fortele binelui si ale raului. Din
confruntarea acestor forte, binele iese intotdeauna invingator.
Trasaturi:
1. Elementele reale se impletesc cu elemente fantastice
2. Apar anumite formule traditionale:
Formula initiala reprezinta o introducere in atmosfera miraculoasa a basmului: A fost odata
ca niciodata...
Formule mediane cu rolul de a mentine treaza atentia cititorului: Si-nainte cu poveste, ca de-
aicea mult mai este, Merse, merse, merse...
Formule finale: Si-am incalecat pe-o sa si v-am spus povestea asa
3. Personajele au insusiri supranaturale si reprezinta lupta dintre bine si rau
Personajele pozitive sunt selectate din lumea reala ( Fat-Frumos in basmul romanesc) si au
puteri limitate, dar inving in final prin calitatile lor deosebite: forta si frumusete fizica, curaj,
vitejie, onestitate si modestie, generozitate si dragoste pentru adevar, spirit de dreptate.
Adversarii sunt, de obicei, personaje supranaturale, cu o putere fizica neobisnuita, reprezentand
fortele raului; traiesc pe celalalt taram si de obicei au in stapanire obiecte miraculoase, cu
ajutorul carora obtin succese de moment ( balauri, scorpii, zgripturoaice, capcauni).

3
Pentru a iesi biruitor din confruntarea cu aceste personaje monstruoase, eroului din basm i se
alatura personaje din lumea reala ( cal, albina, taune, peste, corb) cu insusiri umane ( vorbirea)
sau personaje fantastice ( Ochila, GerilaSfarma-Piatra).
In confruntarile sale cu fortele raului, eroul din basm foloseste obiecte miraculoase ( Oglinda,
pieptene, naframa)si substante cu calitati tamaduitoare (apa vie, apa dulce, apa moarta). Apare
cifra magica 3 ( 3 feciori de imparat, trei balauri, dupa trei zile si trei nopti, trei dorinte ale fetei
de imparat) .
4. In finalul basmului binele iese intotdeauna invingator din confruntarea cu fortele raului.

ARGUMENTARI

Aleodor imparat
Basmul popular Aleodor imparat cules de Petre Ispirescu, este o opera epica in care
personajele cu puteri supranaturale, reprezentand binele si raul, se infrunta pe viata si pe moarte,
actiunea terminandu-se cu triumful binelui. Faptele reale se impletesc cu faptele fantastice, iar mesajul
transmis are valente educative.
Ca in orice basm, actiunea se petrece atat in lumea obisnuita ( taramul nostru), cat si intr-o
lume ireala ( taramul celalalt, al pocitaniei), intreaga naratiune fiind o ingenioasa impletire de
intamplari reale (dorinta imparatului de a avea un fiu, moartea imparatului, preluarea tronului de catre
Aleodor) cu intamplari fantastice: infatisarea pocitaniei pamantului, graiul animalelor inteles de om,
transformarile lui Aleodor, pleznirea pocitaniei din cauza supararii.
Locul si timpul actiunii sunt nedeterminate. Intamplarile se petrec intr-un timp trecut, sugerat
de cuvintele din formula : A fost odata ca niciodata.... Fiind un basm, si in aceasta naratiune se
intalnesc personaje cu puteri supranaturale: Aleodor si personajele animaliere ( stiuca, corbul si
taunele), dar si personaje obisnuite: Verdes-imparat, printesa si imparatul.Aceste personaje reprezinta
fortele binelui ( Aleodor, vietatile, imparatul , printesa) si fortele raului (pocitania), din confruntarea
lor iesind invingatoare fortele binelui.
Compozitional, basmul Aleodor imparat are o structura specifica, fiind prezente formulele
initiale ( A fost odata ca niciodata...) si finale ( Iar eu incalecai p-o sea, si v-o spusei dumneavoastra
asa.), precum si probele prin care trece eroul pentru a-si indeplini misiunea asumata si a castiga
printesa.
In indeplinirea misiunii ( intrecerea incercarilor), intervin ajutoarele:stiuca, corbul si taunele.
Sunt de asemenea prezente obiecte miraculoase (solzisorul fermecat, pana corbului si pufuletul
taunelui) si cifra magica 3.
4
In basm, modul predominant de expunere este naratiunea, iar finalul actiunii are o puternica
nota moralizatoare, binele invingand raul si impunand de cinste, adevar si dreptate.
In concluzie, trasaturile prezentate mai sus justifica incadrarea acestui text in specia basmului
popular.
Praslea cel voinic si merele de aur
Basmul este o creatie epica in care personajele cu puteri supranaturale, reprezentand binele si
raul, se infrunta pe viata si pe moarte, actiunea terminandu-se cu triumful binelui. Faptele reale se
impletesc cu faptele fantastice, iar mesajul transmis are valente educative.
Basmul popular Praslea cel voinic si merele de aur , cules de Petre Ispirescu, intruneste toate
caracteristicile speciei. In primul rand, este o creatie populara, avand caracter oral , colectiv si anonim.
In al doilea rand, apartine genului epic. Are actiune, personaje si narator. Actiunea se bazeaza pe
conflictul dintre bine si rau.
Un imparat avea un mar care facea mere de aur, din care nu reusea insa sa guste, deoarece ii
erau furate de zmei.Fiul cel mic al imparatului, Praslea, reuseste sa-i invinga pe zmei si, intr-un final,
dupa ce-i invinge si pe fratii sai cei pizmasi, se insoara cu fata de imparat salvata de la zmei, si
mosteneste tronul imparatiei.Prin el, binele invinge raul, alta dovada ca avem de-a face cu un basm.
Actiunea se petrece atat in lumea reala, taramul oamenilor, dar mai ales in lumea ireala, taramul
celalalt, al fapturilor neobisnuite: zmei, balauri, zgripturoaice. Exista obiecte magice ( biciul cu care
Praslea transforma palatele zmeilor in nuci) si apare si cifra magica 3 ( trei fii de imparat, trei zmei, a
treia sageata il raneste pe hotul zmeilor, trei dorinte ale fetei celei mici).
Locul si timpul actiunii sunt nedeterminate, formula initiala Era odata... situand actiunea
intr-un spatiu atemporal. Formula finala Si eu incalecai p-o sea, si v-o spusei dumneavoastra asa
contribuie compozitional la structura specifica a basmului.
Basmul urmareste formarea lui Praslea, un nesocotit la inceput, de-a lungul intamplarilor si
probelor la care este supus si care ii modeleaza trasaturile dominante: curajul, cinstea si modestia.
Ultimul argument ca textul este un basm consta in mesajul pe care il transmite: sa fim de partea
binelui, care intotdeauna invinge in final.
In concluzie, opera epica Praslea cel voinic si merele de aur este un basm, deoarece eroul
reprezentand binele isi invinge dusmanii, intr-o lume aflata sub semnul supranaturalului.

Diferente intre basmul popular si basmul cult


Aleodor Imparat si Praslea cel voinic si merele de aur sunt basme populare, deci au
caracter oral, anonim si colectiv, in timp ce Fat-Frumos din lacrima este un basm cult, deoarece este
scris de un autor cunoscut ( Mihai Eminescu).
Fat-Frumos din lacrima incepe cu o idee filozofica: in vremea veche, oamenii erau numai
5
in germenii viitorului, iar Dumnezeu calatorea pe pamant, calcand cu picioarele sale sfinte
pietroasele pustii ale pamantului, in timp ce basmele populare incep cu formula initiala A fost odata
ca niciodata....
Daca in basmele populare fiii de imparat se comporta potrivit rangului, Fat-Frumos imprumuta
trasaturile eroului de la tara: se imbraca in straie populare si canta dumnezeieste la fluier doine si hore.
Eroii basmelor populare sunt ajutati de animale ( stiuca, corbul, taunele sau puii de zgriptor), in timp
ce Fat- Frumos este ajutat de fete care ii sunt devotate, luptand chiar impotriva parintilor lor pentru a-i
fi alaturi. Lupta lui Fat- Frumos este purtata in numele iubirii, si al prieteniei adevartae, pe cand
Aleodor e pedepsit pentru ca a calcat pamantul pocitaniei, iar Praslea lupta pentru a pedepsi hotii
merelor.In basmul lui Eminescu apare Genarul, un personaj fabulos, care reprezinta fortele binelui,
motiv penru care Fat-Frumos nu poate lupta cu el, si care e exilat in imparatia cerurilor pentru ca se
impotrivise iubirii dintre fata lui si imparatul ce tanar.
O ultima deosebire este la nivelul limbajului: in basmele populare intalnim un limbaj din popor,
in timp ce in Fat-Frumos din lacrima intalnim un limbaj artistic, presarat cu epitete: luna limpede
inflorea ca o fata de aur pe seninul cel adanc al cerului, fata torcea un fir de o matase alba, subtire,
stralucita ce semana cu o vie raza de luna, boierii erau i voiosi ca hore frumosi ca zilele tineretii si
voiosi ca horele.

Apune soarele-n vapai


Vara de Otilia Cazimir e o opera lirica Si inserarea, ca un val,
Poezia Vara de Otilia Cazimir este Pe subt rachitile din deal
Se lasa-n liniste pe vai.
o opera lirica in care poetul descrie un peisaj Coboara-ncovoiat la pod
Un biet pescar, de pe Siret,
din natura, punand in lumina sentimentele lui Si-n umbra sura pier incet
Pescar, si apa, si navod.
fata de peisajul descris. Fclosind descrierea, De jos, din ceata de pe prund,
autorul creeaza un peisaj incantator de vara, Doi pescarusi au aparut
Si-n zbor ingemanat si mut
surprinzand lasarea serii pe Siret. Imaginile vizuale Se duc spre baltile din fund.
Inchid pleoapele s-ascult
( apune soarele-n vapai, doi pescarusi au aparut) De pacea larga leganat
si imaginile auditive ( se lasa-n liniste pe vai) Mi-adoarme sufletu-mpacat.
Ca un copil ce-a plans prea mult.
sunt surprinse treptat, autorul prezentand natura in
plan cosmic ( apune soarele) si terestru
( pescari si apa si navod).
Autorul foloseste un limbaj artistic presarat cu comparatii ( inserarea c un val), epitete
( umbra sura, zbor ingemanat si mut ). Eul liric isi face simtita prezenta prin verbe la persoana
intai ( s-ascult, inchid) si pronume personale la persoana intai (si-mi). Textul poeziei transmite o
stare sufleteasca de impacare si liniste, eul liric si natura fiind in consonanta deplina.

6
Sentimentele de impacare sufleteasca si pace domina poezia de la inceput prin surprinderea
momentului inserarii in natura si pe plan uman: in umbra sura pier incet pescar, si apa si navod.

Sfarsit de toamna de Vasile Alecsandri e o opera lirica


PoeziaSfarsit de toamna de Vasile Alecsandri e o opera lirica in care autorul descrie un peisaj
din natura la sfarsitul toamnei si emotiile pe care acest anotimp le transmite. Folosind descrierea,
autorul zugraveste un tablou sumbru de toamna. Imaginile vizuale ( norii negri, trece-un card de
corbi) si imaginile auditive ( corbii croncanitori, vantul suiera) contribuie la crearea unei
atmosfere incarcate inaintea unei furtuni de zapada ( nouri negri plini de geruri, iarna pe crivat
calare).
Daca la inceputul poeziei poetul surprinde schimbarile la nivel cosmic, treptat coboara in
vazduh ( corbii croncanitori) si patrunde prin hornurile caselor in universul terestru : in ograda
boii rag, caii necheaza, cainii latra si in casa onul trist cade pe ganduri si s-apropie de foc.
Autorul foloseste un limbaj presarat cu comparatii ( se ridica ca balaur din poveste) si epitete
(nouri negri, grozavii nori, omul trist). Poezia este dominata de tristete, singura imagine
luminoasa a soarelui ascunzandu-se si aparand in final sub imaginea focului din vatra. Paleta
intunecata de culori folosite ( negru, gri) contribuie la atmosfera generala apasatoare a poeziei.

Sfarsit de toamna
Volumul Pasteluri

-------------------------
de Vasile Alecsandri [Vasile_Alecsandri ]
Oaspetii caselor noastre, cocostarci si randunele,
Parasit-au a lor cuiburi s-au fugit de zile rele;
Cardurile de cucoare, insirandu-se-n lung zbor,
Pribegit-au urmarite de al nostru jalnic dor.

Vesela verde campie acu-i trista, vestezita,


Lunca, batuta de bruma, acum pare ruginita;
Frunzele-i cad, zbor in aer, si de crengi se dezlipesc
Ca frumoasele iluzii dintr-un suflet omenesc.

Din tuspatru parti a lumei se ridica-nalt pe ceruri,


Ca balauri din poveste, nouri negre plini de geruri
Soarele iubit s-ascunde, iar pe sub grozavii nori
Trece-un card de corbi iernatici prin vazduh croncanitori.
7
Ziua scade; iarna vine, vine pe crivat calare!
Vantul suiera prin hornuri raspandind infiorare.
Boii rag, caii rancheaza, cainii latra la un loc,
Omul, trist, cade pe ganduri si s-apropie de foc.

Mircesti, 1867

8
MODUL INFINITIV MODUL PARTICIPIU MODUL GERUNZIU MODUL SUPIN

a mnca mncat mncnd de mncat

a prea prut prnd de prut

a scrie scris scriind de scris

a veni venit venind de venit

9
10