ACADEMIA ROMANA

MEMORIILE
SECTIUNII LITER ARE
SERIA III, TOMUL VIII

MONITORUL OFICIAL DEPOZITUL GENERAL

SI IMPRIMERIILE STATULUI CARTEA ROMANEASCA
IMPRIMERIA NATIONALA B-DUL ACADEMIEI, 3-5
BUCURESTI
1936-38

www.digibuc.ro
 CUPRINSUL
Pag.
MARCU BEZA. Biblioteci mAndstiresti in Patmos . .

MARCU BEZA. Biblioteci m5nastiresti in Siria, Atena i Insula Hios . . . 7

GENERAL R. ROSETTI. Terrnenii militari din dictionarele si enciclopediile
noastre 21
I. PETROVICI. Privire asupra operei si personalitatii lui Descartes 35
GH. ADAMESCU. Adaptarea la mediu a neologismelor 49
I. PETROVICI. Determinismul i indeterminismul in lumina criticei filo-
sofice 127
I. BIANU. 0 comunicare obsteasa a conditiilor pdcii dela Kuciuc-Kainargi
(1774) 137
T. CIOBANU. Din legAturile culturale Rornano-Ucramiene : Ioannichie Ga-
leatovschi j literatura romfineasca veche 543
M. SADOVEANU. Comemorarea lui I. Creangfi 233
ION PILLAT. George Cosbuc zo ani dela moartea poetului 241
MARCU BEZA. Vechi legaturi cu Anglia 253

www.digibuc.ro
 BIBLIOTECI MANASTIRESTI IN PATMOS
DE

MARCU BEZA
MEMBRU CORESP. AL ACADEMIEI ROMANE

.Fedinta dela 13 Martie 1936

La o depArtare mica de portul insulei Patmos este pestera,

in care s'a fost scris Apocalipsul. Mai sus, printre ingramadiri
de case albe, se ridica impunatoare in vechirnea zidurilor
intrite manstirea cu hramul presupusului autor al Apoca-
lipsului, SfAntul Joan Teologul. Av And faima locului insusi,
sustinuta Inca din veacul al XI-lea de ImpAratul Alexe I
Comnenul, firesc era ca mAnAstirea sa fi atras si binevoi-
toarea luare-aminte a Domnilor romani.
In pomelnicul unui diptih al bisericii se afla trecute numele :
Despina Doamna, Moisie Voevoda, Vlad Voevoda, Constantin
Basaraba, Maria Doamna, Mihail Voevoda

Intr'un alt diptih am dat de urmatoarea insemnare :

Aceste nume le aduse Pdrintele Ghedeon din V alahia Ia 16 Julie
1698, mai aduse fi marea icoand a Teologului ci sfdnta evanghelie
impodobitd i o cand fi un potir fi un trimorf, i scriem aci pe inilo-
stivitorii din locuri diferite ale Valahiei.

Icoana Sfantului Ioan Teologul, amintita mai sus, c si

astazi in partea dreapta a iconostasului. Am vazut de asemeni
si evanghelia, frumos legata, in scoarte grele, aurii, infatisand
r A. R. Memoriile Sectiunii Literare. Seria III. Tom. VIII.

www.digibuc.ro
2 MARCU BEZA 2

pe intAia fata Adormirea Maicii Domnului, cu inscroptia

dedesupt:
S'a ddruit dumnezeeasca i sfdnta evanghelie Mdndstirii ci Sfdn-
tului ci Renumitulni Apostol ci Evanghelist loan Teologul In Insula
Patmos prin milostenia evlavioFilor creftini fl ostenelile Monahului
Ghedeon, 1697 1).

Pe fata dindos a evangheliei se arat, potrivit traditiei,

Iisus intinz And o mn iertkoare lui Adam. Intre figurile
ce privesc cu pioasA mirare scena, imi pare a recunoaste
si pe aceea lui Constantin Brncovanu, cdruia i se inchinA
si o strof de proslvire intr'un manuscris al bibliotecii mand-
stirii ca e lumina Valahiei, puternic i intelept; ca iubeste
pe oamenii cArtii; c a inltat nespus gloria mostenit din
stabuni:
Koleave xageethpecov BAaxirig Tdoc, eig ea ;e2.eiCn,
E73yeving ei5xog aoefling redqw,uog,
VoToeiag Taietg, ktreetg Movooiv neetOdinetg,
Aiei r' cliapayanck yvortnaovg acqping,
O'voica nal xtibog Tedv eiTOtrov. H 61 ye baa,
"Ylpure x neoycivcov &Klee daeteiotog 2)

Un an inaintea mortii lui Br Ancovanu, la 1713, a luat

fiincal in Patmos o scoal ce avea s aibe o inrAurire bine-
fAcAtoare asupra intregului rAsrit ortodox. Intemeietorul ei,
Macarie Calogherh, invdtase la Constantinopol, bucurndu-se
de ocrotirea Mavrocordatilor. De aceea i gsim pe un
manuscris al minstirii o insemnare de mina insAsi a

'
1) 'ATtegoif4 Teo &Toy xat'Ap.ov EtiayylAtov e1 iiv Movvfi ro5 Aylov 'EvOciov
' AnocrrdAov xai EiyaryeAtarof, Vomivvov rof, esokSyov iv rfi Nfiocp 17drpcp bed e'lliovg
T(10 ei5asficio xowrcavthv xal nemov Movaxof, rededn, 4X Y Z
2) No. MN. E scris de Chrisant Notarit din indemnul lui Constantin Bran-
covanu i poart titlul: Kerata zlovAetiovoa, firot 1343A(ov neetixov rat, noAegov
(krof, oi Tdrapot Trig Maor3dag ioxwoav arc rthv Ztvaiv, enpladil KtraIrcio, nal
exvelevoav (*.bray TO f3aollEwv er6roiv grt mai rivag tyovot otnniOetag el; rot)g :104-
tiovg, xai Onoia cpoeipura ivSlivovrat. :TO; ratiroig xai xaBoAtx7) =mewl) rcav iv
olg xaladvreg cinAcin 01 Taraeot rncov xaroixaat, xai negi rfig Osaxeia; atirthr,
rot7 TO acre' miroig daAcix Aapd, Kai 7reei ro11 TUT mai Maythy .

www.digibuc.ro
3 I3IBLIOTECI MANASTIRESTI IN PATMOS 3

lui Nicolae Voda, din vremea and nu ajunsese Inca Dornn

in Valahia:
Proprietatea mea, Nicolae Mavrocordat Constantinopoliteanul,
transcrisd cu cheltueli proprii de pe o carte necorectatd, putine
indreptdri aduse prin aldturarea de alte cspii. i dacd vreodatd,
fdcdndu-se voea liii Dumnezeu fi cdpdtdnd binecuvdntarea la lucru,
voi da de cartea veche pdstratd la Sfdntul Munte, am sd adaug
lipsurile ; ci, prin cercetdri exacte fi multe suing astd
carte, ca pe un tezaur am s'o trec celor dupd mine. 1707 lunie zo 1).

Un alt manuscris in biblioteca mnastirii Patmosului,

cuprinzind sfaturi citre Evrei, se refera tot la Mavro-
cordati :
S' au ldmurit din porunca Indltimii-Sale Constantin Nicolae Mavro-
cordat Voevoda, Principe a toatd Ungrovlahia de cdtre doctorul
Petraclzi Depasta 2).

Intre elevii mai insemnati ai scolii din Patmos, ar fi de

rnentionat: Daniil Monahul, dascal in casele Ipsilantilor si
Calimahilor; Alexandru al TArnovei Tesaliote, director la
scoala greceasca din Bucuresti, unde a si murit in anul 1761;
Daniil Pntuva, Mitropolitul Sebastiei, care a petrecut un
timp in Valahia; Gherasim Grigorini, ajuns profesor al bei-
zadelelor Moruzi. Legaturile strfinse ale acestor invatati cu
familiile domnitoare si cu patura carturareasca in Tarile
Romanesti explica parte din darurile aflatoare aci. Insasi
lacra de argint ce inchide moastele ziditorului mnastirii,
Sfntul Christodul, arata s fie lucrare valaha. 0 evanghelie

1) Krupa uol5 NocoAciov Mavooxog&irov KwvaravrtvowroAlrov, peraypacpiv

idlatg Scurcivatg i rtvog d6toe0cirrov fli6Alov, sa nedc &spa dvrtyeaqm naea0ioet
6coe0okiv &two/iv. El Si note, ()cog rip airflow 7rArioavrog mai rip 611)(0 Elg itriav
neociyovrog, -up iv itylcp "Oen TvAarropivcp na).atcp fliNkp burkoqu, neogOliaco co
ra RAe&tovra, iaZ (3t' cixetflotig aercicrecog seta Aurctecig incpeAelag xaraeriaac r0(56
olov 191ioavear rwa nagcuriplixo rag per' ipi. 1707 'Iouvlov 20 *.
rip 13113Aov,
Manuscrisul No. Y AB', cu Oslo! 'Apqnkipa, cartea lui Fotie, Patriarhul Constan-
tinopolului.
2) 4 'Ew4Oriacw blet neoorayfig r fig A roii `DpnAcirritog '.1codyvot, ICcovoravrtvov
NosoAdov I3oefloda atiOivrov xai 4yepdvo; yrdow OirynoMaziag nar,c1 lareo/3 He-
recixri denciara s. Pe intilia filfi a manuscrisului No. VEZ'.
.r

www.digibuc.ro
4 MARCU I3EZA 4

cu scoartele bogat impodobite are pe o fata, sub crucea rastig-

nirii, inscriptia:
S'a adus cinstitei Mdndstiri a lui Joan al Apocalipsului, Teologul,
de cdtre undlul 1Vlitropolit al Sebastiei Daniil, Bucurefti 1787 ').

Un vas aurit in forma de potir, continand cara Sfantului

Apostol Torna, s'a trimis de Arhon Serdari Sava Patmiotul,
1817, Iaii Moldaviei.
0 candela atarnatoare in pronaos, dinaintea icoanei San-
tului Joan Teologul, marturiseste sa fie a lui Grigorie Balasa,
a spatarului, Domnitei Elena Stitt' i copiilor, 1784, Bucu-
resti 2). Alte dou candele mai mari, aninate la iconostas,
tot in argint ca i precedenta, poarta sterna Valahiei cu slo-
vele grecesti.
ID MX
f2'
BB

A dica Io Mihail Constantin Sutu Voevoda. Aceleasi slove,

dar altfel oranduite:
5-2
X

se citesc i pe cloua sfesnice afierosite Mitropolitului Daniil

al Sebastiei, impreuna cu o paterita de os i abanos, maneru-i
in capete de smeu zrnaltuit verde-azuriu, avfind de o parte
sterna Valahiei cu initialele dornnitorului Sutu, iar de alta:
zhoeof),uat Got ro5 u tlavo)A
rfig Zeflaarlag 17 8 5.

Aceluiasi nume de Sutu se adauga si al Mariei Ghica

pe o perdea de altar, trimis manastirii 3). Un omoforiu,
1) 'Emopiathi rfi math Thirizov asflaagice Movfl rig Anomal6ipswg 'IcocipPov TOi
OeoAoyou (51ci ro5 ranetvoli MirceonoHrov Zeflaarelag z1avt,A, Bovxoveiarwv 1787.
2) reilyoeiov llaAdoa mai rot"; XnaOcieri `EA6nivg Zotisaov Glogvijraa xa rthv therm,
1784 Baumoveiarwv.
2) Liat Toiv Oo Awv Tofi Ocoii ' Iumivyav ..foirtov aI Mayag rxixa.

www.digibuc.ro
 BIBLIOTECI MANASTIRESTI IN PATMOS 5

luxos brodat pe fond argintiu i impodobit cu margaritare,

este iarasi donatia lui Mihail Sutu.
Un chivot de argint, al carui inflorit capac reprezinta doi
ingeri tin And sterna Valahiei, are inscriptia de rugA a intregii
familii Sutu 1).
Ace lasi domnitor ajuta cu o suma anuala si scoala Pat-
mosului, cum reese dintr'un manuscris, datat 1787 2). Hri-
sovul acstei danii a disparut. Avem in schimb o searna de
hrisoave rom Anesti mai vechi: al lui Duca Voda pentru
4.500 de aspri pe an; al lui Antioh i Dimitrie Canternir
pentru 4.000 de aspri; al lui Grigorie Ghica din 1730. Osebit
interes prezinta hrisovul lui Antonie din Popesti, cu data
de 1670, in care spune:
Datori ne riinduim marei .,si sfintei biserici ce sd chiamd Pat-
mul, unde iaste minunatul i marele sfiintu Ivan Bogoslov...
intru toti anii vietii noastre sd fim datori cu bani 3000, care
sumd ne fdgdduim fdrd de toatd indoiala a o da.
Dar legaturile cu Patmos se intind cu mult mai departe
in trecut, pAna la Stefan-cel-Mare. In vesmAntaria mAng-
stirii se afla un omoforiu aidoma cu acela descris de d-1
Tafrali in Le trsor Byzantin et Roumain du Monastere de
Poutna 3). Daruitorul nu e chiar tefan-cel-Mare ? Intre-
barea e foarte indreptatitA, cad am gasit la Patmos doua
ripide aurii, minunat lucrate in filigran, cu inscriptia urmg-
toare:
FS/ 00
ItV CTE4Sd HOHIOrlytt CHtiff0 . FA 1163611M . Clift

ROP,Aldlld ROEROAH CKTECTH CI1 Mott IIIFI,1t RI% )01AM'k rrro RIAHKO
V
Aiiiic rwrIa *.' rix rHOHACTH9H w 3thlltizISHN: IV (Toff roirk ..

F)AL A R ati( fi

1) il4acc Tofi Etioeflandrov 0111 Tactniorov AtVnov, IlftraljA, Kowararrirov

2:otirov B: B: Zeflaarfic Lloymg aI thy themo a6sciiv: '/ro: Fewoolov: AAE-
Zdvbeov: Elevrig: Pcaolig: Eenppootivilg: .Karp,olvw: Maolag: olf; 6 6taTtiWor
rag ngeopelatc 2070 tv Tth Ktflan* `A.7(00.
') 'H Ilarp(ag Exobj de M. H. Malandrachi, Atena 1911, p. 117.
3) No. 107, pp. 66-67, Paris, 1925.

www.digibuc.ro
 -
6 MARCU REZA 6

AdicA:
Eu, Stefan Voevod, prin mila lui Dumnezeu gospodar al
Tarii Moldovei, fiul lui Bogdan Voevod, am fAcut aceastA
ripid a mea la mn'astirea Zugrafu cu hramul marelui muce-
nic Gheorghie a Sfntului Munte.
Julie 30 leatul 6996 (= 1488).
Inscriptia ne desvAlue faptul, ca" Stefan-cel-Mare avea si la
Sfntul Munte mestesugari iscusiti de arta.
Astfel, evangheliei insasi a lui Stefan-cel-Mare ce am
gasit-o la Muntele Athos, cat si sbiilor dela Eschi-Serai
in Stambul, adaug astAzi nu cu putin multumire sufle-
teasca, si dou ripide pretioase ale aceluiasi Mare Voevod.

www.digibuc.ro
 BIBLIOTECI MANASTIRE*TI IN SIRIA,
ATENA *I INSULA HIOS
DE

MARCU BEZA
MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMANE

.Fedinta dela 9 Octomvrie 1936

Am gasit la Damasc, in biblioteca Patriarhiei Antiohiei,

un codice, cuprinzand multime de scrisori ce ne privesc ale
Patriarhului Silvestru, intre anii 1748-1754. Dar Silvestru
fusese in Moldova si Valahia inainte de aceasta perioada.
La io Februarie 1739, adresandu-se Mitropolitului Ungro-
vlahiei, ii aminteste de zilele frumoase, petrecute la curtea
lui Nicolae Mavrocordat, si-1 roaga sa nu uite datoriile apas-
toare si anevointele Patriarhiei Antiohiei, despre cari un trimis
al sau, Hagiul Joan, avea sa-i spue si prin viu graiu 1). In
acelasi sens sunt si scrisorile &are Grigorascu Ghica si Stol-
nicul Roset amandou in biblioteca Sfantului Mormant;
impreuna cu talmacirea hrisovului moldovenesc din 3 Mai
1745, prin care se da Patriarhiei Antiohiei un ajutor de 300
grosi pe an 2).

Scrisoarea lui Silvestru cdtre Mitropolitul Ungrovlabiei,

ro Februarie 1739.
Havteedmare, xal Oeciaq3larcure pizeono2tra vri; Ciincorcirris p17reo-
nd2ecog mirseofRaxiag zin4rtits xal aaexe nAttp.v6v, gv ciyicp nvezipars
ayannri (16eAirpg xal av22.70yeyg rijg lipaiv IlEretchnzog, rip titaTieav

1) Codicele 124, No. 65, in biblioteca Sfntului Mori-ant.

a) Acelaqi codice 124, p. tot, No. 75 ci No. 71.
a A. R. Memoriile Seqiunii Literare. &via III. Tom. VIII.

www.digibuc.ro
 flOUVW vzaa 8

7121t1(0374731G 50771761/39p 704371572cD7J Slew 57),79073x 7903719X(2,3 1943719239

aopto 9.o30 p4 lio1alt27379 ?we D4 lia20a67031C 4(11273 et? tha1cexoy9 1513(Ca,
`73,2.93.90x73nr 173X 111041013 7303)2.D7)2Ja71 22s3 02 doaai 542213 '407477701L 4v2c72,23n'
-
5112722934orkpcno 597399)3a92.9 1737t 5y717411a13 50730D1197317371 Q.01 aolvloyluky,
.5737/ .202430273 91C9. 4C0a02G 532.4o9.oxp 91 '5?#3.0031 91 40709 ?DX -0711t3y1
4970174 54,29.73 `737104o 507149yyroga324 43717dDX? aoaco 4?9 470031q3y1379 -nalo
77)10771 ppx 7292tapa31 s5324o2352 11,1 11117) 201. 201D7aX `75yoltyxxg, 22 4092
dmaniy. 9.02 re? b)a7)71737/ 1 73l4,y aonhnop aolqop a07Y(0719N `Dpogaog
532473dq027379 4011,7119 q d'3,72.93aaoxaog plp 5p1 57399,011732.c32.73x 57971117)472 ?vx
57)73aX 9.02. ,ovx 5v71tt awayawoup aodpae plan' 9.02. 9a2c 5429.73 ao71,7pwo
001yy02.coa2un' `573,7X73yEloaxX9.0 43711toaoidt? ?vx 43d73yo1vx? 9 591911471po
59473x3 41,171702s ox plvl9.av# 5737/ `1130Z pox 5(1,91 5(69471924D2c 5(1.949,947x
a07s9 4371(19E/v32. 597.7.99,732c73273xo pup 5o2. 579400694727317 ?'52619(70a32 791
73701C9 70423 Dylte70731Z 5701 47Dp2t 4.309 ?vx Ii. DO?13712 5111903747)2. .5(p .5frvoyl1

542. `57)y3d3o(2,3 anx 4101701G '50703Z:73e qp 730.0 Udtgay ?vx 430(naao2c 1,c -ap
1,1,1134 5112. Coloapaao ?vx 79730fr0bl 92to 492 40.2.vv-pptp pws 497e71702902172 Son'

4040aa ?DX 73?3,61. 73X2 i 7)a?12719, 1e713thy39p IticpZp 60740)173 91. 404a99714411
pa732c aol ao2opoarvooni `..ao3i 13 5 py7371 437/0Q7aoo4I 57732. p57vTevrio4 ?vx
5777,7Xa20ap can '20a7737t 592712 L 1,17d7p4p 57371 1Q127,91 7)4 437/a0y7371736732.c Saat
5132etaoaN `5737qt o ?9 91 49(3731L 407c1771t.? 59273.7.9,7Zoy dogap 1117LIX" a21e
5444pol, p p273x 7371a342s .59la ?vx 40E9700a2c 511.2. 4977/141 5924197a237/ p273x
411X(,12. 57324(774a32t pacp p2. hap' am aoxlyaloolLo 57371 '2040a# 4392 77971
110(p7Dg3Fig 513 4001:71G 40a0C697.La4) 50?ax '77037710X17a13 7092(243 437197X2 ?ox
491 401731909747)1C 407,t9 5073y01C20a2731Z dO7a21e '4074240304 492. 4? 97iplo
7173719342c 492112c73(Cp 49cb37o ?vx 49(1aao273yya9 4311ao2t2a172q ?vx
7731131377)0a1L 5 11.0979 523 lip pi420274731e 'aox tt, 523 dol. nvyottp rtoicoalm
5vn' ar,tx fr....p.vx 592419X2 aorlo ?DX 92. 4910thy397) 51221,173 `737177roatt vi ?c,
1,1,2,? 541 50241pa374D2C.5Dap.3741 4v91113 panu aoyaax 731073y2; ?nx 4arao1c
490mtp '731itot/Z,

vamosyas Pl ndlsaams, aszp 7235171.lagy9 `vv.itiD or

ayvnviad 641

`317)20gl30la '32732911u/1g, 317920?2s3ar0yvi13r/ 79.24?0(2,73 ?ox 49713Zfr,

7371
51(9722c 573,7Xvytiopyod 37a21C 37aax vxlx(C `vpod3od plvx vrIa342t
lixopaafrat
/9 4074) Fla ?thrap ?737s 321t092.c7032c 52
4(77711,t 501111902Di
tttt2 4770?131/2
411272293#3993# 73210.9yltd1 92L-72 aow73# 573,7pavx 7o437/5Acp .(1371aolloyv
D191/ 592.4v2e ao. aozen'v'x .5112. .aopvynac
704371039 5(22432.x? ao2 et? 5792.9,7(ho, ao,7(lo 'am@ .5(oro `11213yeacb7)?g ?vx
ljaaoacbia32f 92 5?E/39930 511.1Q,v 59(17(3, 4? 7.5axp 75)3A1 105.0a703,7175 '31 ?DX
5117041013 50730D10712777e ?1L7 491 4970,t07i3,* w,c 4o2n2oylidtp, 54.2.op .49490,61
ST1cp p pip pm% 91. 40111,1173a73102 d07111,1, 50ax 437173thpad.? Ui --31993g
1117p2.93g 5l21(2,73 `72frapyluki, 4a4v2. ?c7 53249002737p 43 )3a730773X7.9' 54.2 D2L1LDX
-
5739X09 ?Die 5324(923y371 (k73.0, 73?y? 4730reaup 513 492 4.92772(pvto ?Dx oup
-

www.digibuc.ro
 loamnala LLSauusyNnoni N `vnits Ifts.mvi IS IFICISNI SOIH

49x7yolo 44040ae. 973371 409oa1)2 43X021 mayX '573232731/gya1c ?Dm p -crnn'72

502192 ape 51144pr7j, c51i12114axooa2 Fn' aol ao207c9 41,12 dwa3y,3 an arlyeltpo
?vx Slaty 94 431lm0197013273x 50)a304 ?DX 511y9 511Xadi pit 5v290vx 94
43710,00443 4(12 72242.p11edza, `5112 p3x 979 54,9;77. 51c4o7th 5112 aolcto --pn/72
Solla ?gut?. 1107aocb7/? ,0737e 5737111 vd799coayou pne )91D20,aD# `14,36X mx
Saw.. 573X34ao `5ao4519477e p3x In0rip71 vacol 42 lilawaz 252.0371map 5112 -ox
511x7yx `5D23agdn3924 492 40102f0 4371a0r3xyav7c v UX 51 42 etlx74o713/4
541 41117y19092Z ?DX 4(17C0CoD219X 5(0 40171)1 ?DX 40113101DM doyao9 5!4:2 -37/9,
573/)32 '5ol1tioy1uhy, ?DX 402a000a1Z Sit2 4077111 '5o7.1t1o702371 92 ?c, 5.:?#31:7o361
511,2cw 737/049 3202492c 532409.9407/1147/ ivoliaavu ?vx 513 57192 57ope, ?we
5m63? 5aozepdav4p donil; 57732i11Th'C3loall aptg, 757323I1a, 50130913332D ?DX
5UX141lap 5073.02210131DX 5122 '5ol11oollidla, 5324ao1nevay2c ml dip/ 573r/ -02_12
woncrtf 92 pounrypee 5111 `73213717ipa1 ?we 477111 5p 732 )3201y011 `ralnlylayoz
1922M ?7:-? ao2 `5024oamc lu 99 57apX ao2 aoyaax 40111.1 aoolq ao1o70x-
pax tt 737i737c 5112 doniy, 502112o7a1321 ItZa2 ?vx ydorp 1 92271 5111 -3719,
Soap. 5oilapyluhg,

vaivos2ns znj wisaaps atip.9 payzlois `lasog Or --Pg

aynnfq 6EZI

'327324,9o943-, 31D1Dpatt034191L ?we a23no234ao 4oXa,72 rapil '3%7402001C

92vx 7371a942t 91 4o7472 Fja 32110o2c7a32L 542 donill '5o1111o7a2an' 31a9,X -ran;
'Coen alp 722112;3o94? 511.2 ? 5419 5Y29avx 7o4371p4,3 capiao/Corp ?11 (019
Sit1 ol .42x72doZap 5924oaoxp 9E9, 4nyio2c 92 '607/122
5?431C(134D2C 5142o,73
?737c 4ox747372o7aX 511212,73 pe, 492 4o30q 5112(133 doyl.Q aorp 79X,? 5p
'7371o42
5a,o2 5aolpion/C79 59,ox1Xrna1y2c `5ao4p00, 4311I1pox/634p pi 92 apayr mi
s437/03?thooa2 5732 oat!) 4ro?0730 573,79avx 59Xrp p37e 45D11ON3 S3240,0717X17-0D2L
734 lin' liacpy 1,z 979 aolCoy 5122(773 lin'o09tay p3x 737991,1og 513 402 dox7yoloo2sp

5vn' '4040att Isi9737q et 13700h4 te Da137h). `5112poot2 ?vx 511oxo '43,3aoxy

?vx 1109377413(1? vaoc6oaca472 tqax '57371 ?vx 5cio2 5ao4a9431 ao7s9 .7971o4Conz
5m2oar1a2vxp ozp 5(1o2 5a0v9oa92,9 `704971a(3713yo2i `704371pxon9 -772191
lodarloX302 `4032(2,73,7t9. 'pox 4o9oapic 53240341337c oup Op/ n2133 9 -12
5/nyloni ?vx 9273x yn'a947c 59ja 42711c 1Q22aax 51,140314192M 51.t2114axoo67t
49923 5924ythodr3gcbo 57731 57wioa973.273x a0119 anioXopu `to729,73ya, ?DX 7,710
.5111n-p 5114o3th 542 5911t1ontoy, ao2. 73u,61 D1 110.07a0,671? 4003101thDD -.50?
5010014 p7X 501011Z 51,4QX 440)1Lpage 4(12 rt111122000143 ?DX 41.1.2121.0343itaa4D2L
'433oon4oXap da,Oax vapled `514,2 4142 92337e 1371(3.341S 01427,3i1ao 422* dap en
diapio34349 114oXap, 73/4971 lioyr/ox evaax `1144pmf, thl dnploaoloopth 51c2
`laivr oup 403309E/ 573290vx 1ortarloXp '43710,0Z0N3 4971aorxeDaD2L 4 apimil,3
itqo9d2 5112933 ,whipait 5L11 5isth 471/Y. '57323(.13 i ?9 57072X a02. no,70(rx
anni(i aothj, '11.0W1ay ?DX i paDE 5112 /toniCt 5o2142p102371 tpC/p p3x '132/Corp
1223 92311 51 5Da?.1311i 513)343lp q (b9g 724r2.c

tg

www.digibuc.ro
 flMLVW vzaa 01

vaipplaw psvaoadg v ppaosyy 9sauaaomozu uy,

pN *S17ZI
4732ca, prp 57Dyp 5p2 5747o2.cp aorp lalpx 5p472. 512 pi. '031 `D701/20724071
7D413 407y2t paplayacboXadt. lt '1t4200711130 71079 727730# 11(17) ?Dal 41,90T
Iptur ao2L-9 739,0E/n4p 91C72 4111 47)73blvyq,3 4021 '402407131llt yvx q40)1
4099900090 '402472721270X pox 73239a2) '112272 439 wa09/tog/ 40120D02. vi. 94)3
72762D734011 om? 701.00(32. ,.5093.01paigax Opp 1J, `It,tpDorllayg 5n ynx 142)
4300x 'ap:ratcb? yvx lalpiacb 7)79 592.4732c '3929p 50) 43007rt7J 73073007200a2L 51a
47Py9.,,,6 713X 47(11.37.00M `40222D dpuloy (L9)32q 49711400py7E13002 pm 379-
4a771110X?9 492. 4od,p11 542 aon'llcb7aa2t 51tvvi 573av.2 .51909yorl ?vx
4(1). (17237(12 4737307(23 novo 4377'oX 513 p2. '7)73e. 60210.)D6v2r9 so?ax -pOr
71)27321 (1. 4771 pd ? 4371(00l,t31 1:11Q,7) (coop 92. 9232X `dn1v49,9 yvx 5mX;uhoy9 -psi?

37/1)0 491 401722(dp 4049(3e, 5122.. 50)3yo2cao3g '579,73Zo72,7,p 57.7.op -pxothp

50(011 q722371 407yy02G 44(04030yyp 73234(1947X 41nopx30vx pup 5p2 12173X
-
5971009 '4022273 490(9 734g 7,{1paDX pop' 513 92 40273192a0X7a23 '5ot1pur yvx
732olyprl 4o77111972q 397204.? p 5o2p2.977apxor1 51aavo1zu 57))321olup 0(tx
5o0m3dvx ?vx 57914amo20a4Pcb p2. 430amp vvilltap 49711coopX020g a0719
492. 401731(p0374132C 4111,71102C0a111TV Drszx `aoapcblooN ypx 3n' 5202. 7603#-
5ao/721,93y '5a0upx022q yvx ni Sioi. 39vot? 5aogn'oxo709,3 appilt 5viavX0p
?7)7G 437ID0I3t? 492273 492 do2.7329m13) 'aoapiV 114p517173y p4p 4010DX27 501g
92-12 4(12 4(01714302D 4711X9 DU:19(M 47)7opxrnai. 322DX 3y30,11 `401cyaor alf,tvx
ay30 11009 513 5201 5200313771.,,4 5D140A312 37/ '411421201071(.713 72a,v 91 naxtop
vit 11X1 ml. vi. 11407173y 9 '504pae, yo 39 papx (191379X 70437172397279 71120127a1D1C
492 402732gm1p 4042041. p4 waoX1 5o6X pa 777a0ympa132c 4(12 47213.0. 020)2t -
473,771vita9 p79 4(11911 4(11 `4PaplL pax p79 5a,o2. 5ao,7apxpli 5paa1p2svaz
yvx p79 aoZpy '5on' mx .79 5aoyp 59,o2. g4 1112D 57)240,0;002pm m42 ypx 0 papr-
5oopi1 5990 5o4an'oX39 ?DX 5043710710243 4(t1 59a21 ipiw 47o1q9 don omCp -
do02p2. '4coXa97i317a2s 7amci 7allpyacb7379 ?DX 73E32a:77133E 4(12 47213171102E 41112732
prp 5924732t 'aoxnx ?DX 1192L70? 513 p2ctp p2 plvaavao vita? dan'apypxpOrnc
?vx 5cio2 5vriy, 5ao4p/ov 57214302D p4 471 71)(01h3a1D4,9 ,tpavr 5rn1
aoX bloc) o a oyy z
'4 5movx ?DX 5737/(1, 4022 93 Am/lc `37177pyacb? ?DX
371720,74772XD472 51001224 9237173X1/0(13 F9 ?DX 59471 43y30 liDp-OXD2L9 pd 492
1141,0273472 ?pm p4 4p2. 12113127379 73yy,g, 23dyaloaUp p 5o3o p2 4p2aoop1c ao2.
eacp ftpign Laril,c 5maoyax Ito0p1pacb0ara, c poaaX -
d yya0 40 i1 4112 dltyaod 4022 407ay22711/. donapZap 72pdoy1c9 aoyaoqapv
3:02020 a0ypI,37/ 'ao2..790Z0r aoa9472 aoa.yoaop a0x7LapE1 5112 anpx 5navo2.
(venom:al ltxploom ao0,1971 5oxledOppf 542 amp '570742 51,exp100m yao9v?
5o4737/272X yvx r
5ornrvyvxa3 51t2 `577:7#7272aoo 514xv4o7.2.dp ao4p7947y717:7p 97-/
-
aoy9,t 'aoxptymor aoXav2o7ap vi1r1 'Iteivomco aoppopti ao2paop aoyph771
aodp2z71 ao44pol, ao4729Zo2d 4i71 'aoxy4anXiar. hacp9oae, /apyvz aoypfari
qtapnoV ao1a,o2t9,oy aoy721,37/ aox74yolv aoadno)j, (104D7y2a aoype1371
`aooplox pax 4022 4o7r7oy7217 .4ona,p210p
uj app!poo urNosuurra Intpuplud 'rulsanlls as-npuuap1
o airospos r !ni IliF40 'A .Fraiou unapurt : vjolsida

www.digibuc.ro
II IDa.LOMIIE1 I.I.S3IIIISYNVIAI N 'VMS \NUM IS TIOSNI SOIH

03 um 411tupd puluan uip umureA Elula apnwoloo gILI

0raa3requI vunI uzaive o Diu aieospos a_Tm ImPEPIEd
'oluaulnog uip unred !ni aliapo .roTTID InponaoA P vi.updxa
valaivd ap `np,1 `,V,3 uip Emoud 1ojilvInaa2 !!nou lIuump EJ1
lnInd nfB u rmsvui vluop ad !rulsaAlls No E 4poIf1ui ad
,v2uvi Inualapd nvs iptusI '.cEd InJolutuann2 InIndary
augpds aninIdaip !nj 'Tulsa/Ts al!npfaulpd p Esualu! aauokui
!vollowo uI vuun alaq.ioA ap asuonumu !tip `aopsuIsapa
alpvdg ad alaqviE ENEIEA 0 nu no auOnd :Han2p.qo
`31792927i1v47911- yvx 31020730 32L01:101L37n9 50)nipEao47247)2.040))1 Spa
`51471(pd yDX poitan'aoxio `DX0727a1732C 37a21,1 3759,X 3y^e7arg- 303171(4 11?

61.02ag (33102 '3201Cp27100#30 4141 73111202,In4D2L Nap 502E/Dyct3 .42111)0(.52L

'437/204 pax 41,,t1 421271074130 51122,73 47?739 '73037/14v2c0p 104371039 aol oopf72
awe go,t2 1212pradiv79 attlqv 43 755x72 v,73X(1, yvx 75)53711qt3 23x34479 722271
.5ol1op7go5x7371
H. v).2173 iOl Sampavu ao71 `273413 pt 43110)01410)53 ?a32t 5111 51t:i.3cb3 577131(2,
'5112 yvx 6371foocoomyy149 U1 pluodnonc 5141 no 4409 tnanX 5v71 --?3o432.c
430114 4? III 420 630 7303001971 57371 lt voanztg Is4b7alp79 fax amp.umanxnni
?nx aolpl0)74 aaap701732c `.5n73Z0714y 43 6,74 710719342Z 002010227/00,9130
4024 59a1v2c Altool 473171aop 5737/ 2343031E 2)&01 vpiltgozp 541 aolcin
Solltlo7avxvil yvx moron' 201L9 pox na. Ilap# 5112 5134 57323143020 439 lag
4vdt3a1 3)4 liapt 41109 voadrioamoaic 4v7aolzot/ 5pa2c dip 7,211,1.297anxvil 102.
4792q 507779 7)1 p1IY:e. 401 4px7y02901G7? 404pOct '(102 5.(p 5n11 `43,91tapcboaltylc3
waolnntp alt1 3023X3 47V672 pxt 40,70(10aD2L 5121 5pilap7avx737/ aol ynx
moron' tc aol ao,72.c3y7)y `57onionivx 5324,077172oau pax 57311lt 02 11a70x
4oa?thniao 53.249;t? yl,twen 2X dniae, 437123051342117)1CM0 pd. etado7011592.0021-9
4ls41 473,1paoaws 5111 5p1l12973vx727/ '001 532,trpoOav0v47,2 4141 ao.up '792.1t2p7apxorl
729 bya,o, liz 73rItItymcp 72,00. iloyyvtiq.? pl 4z
4n1mt9.9 54,1 5237Dlvax -nd
521,23y70 271. 3073X3 ev9411140 t7)731020(301t 'aol 5pows ?vx noyyp, pinx Gana% .5(7
14

dvoltooptanvx thyag 23?y? 1?2, vlamol 4921 401710730731L '7320719,x ?nx 7n07y7ni
Is1173x 4111 47:71fcvdok)09 Son' vovlonsvice 30731i3 'vp1ax7Oz .073x 511 pm

523711,4 02Die 492 49104072070X apylQ 5D71 4311140192401Z141 01911 54opac '5079on
5o7g ao2c9 431/0923 4(11223 423023014'(#02371 513 40)923 hy3o, 112. 75)9940E/ ynx
72.1.07.071 5314aoafroz 4.z p211.797avx7371 aaz ?nx pi. aomx,79or7th aol -oiluha.
a023)1 acnvX 1o7(73# anyhy. `231092t 50a1L aol aoyolco 41,41 vlItloyluitc; yox
19
ita71bdIpai1 5(0714i 532404ftWaD 4(41 pl1taplavxv71 'am pax DI ntripttoau
ao.z aol7,31amtp 204)3%3 novae, 7?.273x 4141 4020429 g92co 4377'o:7am4 719 70.'1
50a1L 5737/1,4, ?111:. 43710,721713 174 liZa,272q pav2t 5142. 5911419ylulql aol 511.03,92.c -aao
`51271oag ?7)x 502adticy72.4p IL 51.12.97573xvil `ao2 (19722.7 Son19 402131a73422 70423
vrt. aaodylt ?DX 4900220 yo 532402L3a2G york732 4371vdtva, yvx 502.c Saol 7,9921,173
Saopxyo 52371 i vzto 5pa2 ?9 441 41,14701C Da311171 40)4 201 20107ag

(T larpOLT (tyolonq 42 4D01t9 43rIoripy7 1chtgripX0? picp .43:VDyg

www.digibuc.ro
9 flOUVIN ITZUE1 I t
'llapltixxe pa dnicotbpa,c ?ant 2029,02 5324oy00)a wyp
40212032t 431104113x
42 .5902t 41,12. aoi. dloothyacne dIncpXp 511.2 5921apananu 5112.
2221219701:00311
?DX 5ltopu 5122 50031 ao9pdao dip dllOxp '4V7dg'py92 pax 5oa4elloug alp a32L2
amploadp aodyaxe aCht0a# 4470x '09,72600th lOX 'llapton'a9lix ?ox (al
5a24oying1thrip 729 73U61 aipt 3onx 7)731/37172a2 paint 5a2, shnom 59021471 -371
51typil aa2. 20107ay 50)014,yxxe 5paic 470gooap29 don dad donapoyounte 5p
402 d01D29mq) 40473X2 40,1,00# 40)4739 .79 40)(92X11 4C0x7y1DD1 `4(2m10709
01(101. 9 437/049034Dth 110 rtp WX vagn 029 5lAi 5010aoaoll SIli. 5pthlp700x071
092 4e9 liapt L 7a0a92q02 7)732CDO30. gm. Sauer/ 'amtpx? la7a9fagl lutno 5?uye
73.06z 'map 7?4 1299,9th0p 9 501pao 50.0neg 5p pl. ,543 ?DX pa lirpopap 91
40000 voctpg q
07)2c173 4300. 509,77Wark4p '77323221 314 liapt p0D2t 32 5142 V473.2t
-
59214297,1 `5112. pax 5loop2 5111 5Da31 ao9paao U maw:eau 5204p:000u ?lax
mailer/me u5p0 5ctoz 5aoptoaXayo2 5014eana '502i pax v0pt0x7207309 29 lly9
132 731404)324(11) 523 dbolcexpap ?DX 439132cD03e. rpo2 aox7Zoy aoapxe 'aoptd2o2t
no2s2 7)4 ll0p241t073 bya# 122. 75,730110# 9 Sox/Ito/Dom? 5ollaxe 50,110# de 11.2.
fayoaoaolt 512.2 592.1125naox021 'nal 5o422.0,,o 402 ?a31L 2019,02 vamlp 27yx 3911x
-
mayaoll ?Dx ve9)).2de `43rlo923 (2973u7 pax a99) deg daDavue 5o4an'p4cobaaa2c9,
(tau aooap 'flottpy pap .79 x(29 4lm1yyp doappe aoonape 5pi 59xnornollyxxe
5ao1Ely1 ?lint/nap 5pall (1,7(tailX sla 50poltyp ?vx 47.0732.op 541 aq99o050,
timilii .5o)3.2opt 5p dadoaXe 424701 pax 4071/Dpg3D sylp vninipatt 4ox72.0)e1t9
5112. ii2363 5 57vatf.9., 5112. 5H. D2 it/2 4731311q3 43003# 31207312L pax ig,3 lix2 77a
?9 mtp4Dit 5112.pll ?nZg,a 443D19306170DX an/1,4, m noyd 592avat 407aluxvyacb G .a

I 872 'acvadomo, soopzitaj &wept,' -5759pEl3og

apAtuo430 8-1741 9450 IS B EflO 'anospos vs!tulil Op

apo2p0 .uoNO pumy p,o nilsonus B flDOJ solvyvs 'EaJp.unef
T! mom apo ,unq 3W opudop ounds p alli!npuvio aps
u! Bluyipd pipspstivju !ripiluvjs :uoppfds
'3173107.3733MM pax analcoMp vropalvu 5112. 51typZar/ 50)atoraoa# -ondy,
5opX ?Dx 5120pu 51be0nalla llar,lx 9709,x '302D3EIVD aaaien'll thimax- aa2.pu
'allallimitmgao alp 0214,21n0pxon 5122.all 5mx2y2 `aan'aoaaxiaoau pax 41,t1
dap/073,00 51.12pa dp7V9 .voan'Ontop walli0a9 0,02. aopqa '9030 va2 ll79
-
linpincb rttiup q 112pioaxp 15pift-i, pax 1,1004 '730212021221X 212321 -97,cloaxon'
50211.2 a(o. 92tp 5112. 511-91- (202 502a04qty pup 520.pll1ely9 doplorOo nq -
10
d(tyolo 5112. 5921aphkoen1 5112. 1109 aoopu '2211292103,6i pax vaxp 25;9610ma
'rt.nhatIne .anz 51t 42 `aftooflp pax dlaacb? 59243011a0C60alty2L ,tny374 '5122
?DM 442 WM altdpxe 4#1 anOan't 41,14137AL Mi9D079 0,02 `5ma1pu109 -1)0329,

'all1lto0 pax tvanipXaaue x `511Xarh 5onro 1109)29 4(12 pllacnarnend 51t2 9

5l,11 (2099 5o43219,o(C1190x Sodp, 5pae pd lioye79 pax pl 402L7Or 511,2 -23xoau
51taenl Macau 5oyaornaq9 737171,10p79 et? thploaxp '75,73712 7:22DX 4(t2 40(322E7279

(i 483ncind ltp3B o3 oalp al) jrn!iodoilm Buago all) *IN npozecialy u?,
5o2pno `lix.400redlif 10A ' I I '691-991 jodouiwcsuo3 SC6i

www.digibuc.ro
 tE 133,Lormle u.Sauusymyw N Vfl1IS VN3IV A VICISNI SOIH Z.

5t221213 .4lo3c6? c5314oap71ood2 purl (1,009zc pa (oilmen( p79 amplovgao -ns?

myoip 511z Spllapiarimail 51a ?me 29 am 50)4r1o2sa, 49914r2g4q SrnAz 40)X7a1D2L
5111p) '4(043 mx 'nemtoycia 5324aGreDXDolAt Sonla?crt? 42. p110.99Thmini 514.2
pri Ipi thspy79 DX Q01 amsioy lapa09,340i1lt471 ?DX 4071lt 579 5p.i. 5962z ape.
apz. aoloulisi, 573432X? 5lizr,ip s ?ox 5aoixprhvdp `5n3,iimit ?px -0031
`5pXa3lio62
5273,qoa2C .5(.0 43920 oyyp soaz Sian'tt `40a31Dp9Itilati mx 4003193.369 lE02.
'ao19,oloz 532401aro4 LLL )11tzp9anxini 51,12 ?DX 5pziapX (to 5pz .51399,oXa2.
432/0923- Fq ?DX 92. 4? thz. thplovyao 510. 611031212G 'D437-10X37,032L 49 510 773.?
-
7791131 pax 5102.73 c'5(ox7a2p2 9032L az 511z `52)190i71 ?pm 5IL 5902c 01 ap031 -071
do7a21)75.4 flat q
5wyb; 59annz iup4 5o409910a2to 5madoxong `40)711; povx
?Px 5mo?rlp 3X23 Son' 730??DxDaDIL ?a32z 4012cwi 1; 5112p13oxin1 45/12 ?DM Rim
41,t1 4017030t2 C41,GX1a22Th 410011p 51o. 5911a9ithaxpil `510. 1i9 dcti 59a2s itlaqm
ainabipnia dvaxp, ?vx 4lc2tp4, alizploamaxira noito 4,30;wp 43d0C0a2D79
9?437.1D01a07 p4 Urt.14 l; 51u 5Dpxor/ 542.9,pz `579(DOOm 529 apiaol;og Diva
avon.oxo px Soy3c69 aol 5o2.4a0lip ao,ialtionaoil ?DX (ta9 73ve. lapy
ebDIC 202(c1D 1;1 (IX114302D 40)211,t 5nh3xolize pax `5yneaar Sporix 1X9o2c9,
aailltg Ji 111115papxrin' Ma 5k pax rn 52aonicoaa ')79Xci3 22x mylonis 47191113
,oart d0Dilt .59,0Z(Deiap 192.. IL 5111(2,p apolqa aaopag py(oun'pic mx apic
-
.naoilmina
bi 8f aoyad'im2x0.
pig 9,01 Plant plomx map pa 1241,1 it 51o. Swoon/ 519aopzu; 59 p92.32qay
co?. ?Dx 5043110X01 73y3,6L 73ogn3i92. pziax 4(4). 410110.61 51i2

gq zSLI nalsaAlls alatuniintu sc1npjr,3 IflJ ullurlsuop

',0!noacu spupi. 1111. AOSTIII Op 01150l01J13 E JOIHA u!p
:9aioaTK op watuasu un out ;s 1.041,vp1 iomsasod H.ipsvuvul
pau,Ocqoa piluvjs 'arIcoN ,v1uuNout, p!yup2Ed 13N0pnv.
Jua !um nuJa OiU alus aa I nes Ilnp,v2pj op IPTIAI ,q)c)A
tuna as opuj ,va flU ! nus P nivanps a4aluItue JOtfl1ES
:ERSatp
431732n/du `31112.0g1302,3 ?DX 32D1Opt3a2:0yD137/ nza?opa 4jp1p ?vx
Itcp213eqt ,zpie algqg 4(zniaciltx ?Dx plonsopaarg. ciaz ,opx 575,7/(4, aolp/omtp
'aoitpae alarix ai69,x 14LipcoJ 31714,D1Ott(0,1 y(traint Oz,Itioxiap p9pg3ost
SILO 5131XDy,9109y07/ .1(1, q 6,02 71337123= pliicap 541 40)4 502112p1a2371
tit (1,73a923119. 4012,C32.0p3. plitloylt(h9, voaripXcia 50,X7a2D1C x? 5/10?71 Min&
?DX 43112010l(i3 D207* .4ai1opam1Pooalc
altj aPap_3719. 4912E3199dq DItapyledtg, 571502 57DXLID712341t 175.x 52pxia2int
5273X(;a. ?DX 57DIZoycts r1,321062DD1DM
aaiimadla ?vx V2 43 5101 570X22430(1,D 511194) `5iTxa2nt mx aozmais -1)X93
(tapir-min& 2 2271 illapyldir; 29 61199 ttlutprtp ia9,,txn9 59ait 501; Scioz
59,oamm2 5132.,a2Cg3 '51o. (Tole? px rt39 739,D2L 5p24o7oicoODX 5Dr1 azoiLyap
zI 5192 5moila0002c 5Dx400a2t ?DX 51tolq9,13 nou9 9aripx 513 1?2 dpX7.243(ALD
51u. 407altIODdOTI 202 201/C2MD2L '207Yr0X7N p4 nallimpe 02 aoaappilltaii

www.digibuc.ro
8 flat:11/1AI vzHa

'4022m3yp34p 4p Way van' aolco 5nr/

`43olt,702t0avX3 laglo 11 -40o);397cbp
Itapiao 114711'' 5p
91 49102.4302v 50,2. '4071301.004021 pox 532.o2c71,9 9223x 402
4019a1)%43 51t2 p4 ago? ?DX 0.19,73 `5D3pc p3X 94 000T(12.00131t thi. th133 -vat&
doyaluo 420 5701 Swap '47ovdtpa31thp 4091 409)01:9 2,)1. 73X731Dplyx 4051 32.
4101042x ?nx 4o74147x9 437/oElpy? awl!? px pi. 5122 '511,71o9o2qo pox -a3agacct
itan'aololavX thi. 5othr.?, `5112 w43nroXa9ace '6721974 610m13320 -ayoic
itontoU 5p 491 aaanloalerinyx? 541 ',amok 43710392 px pi. ?ant 5fj2. 5tcyyp
51,tan'y aor9 3o730pit72 prt, 1219cOrt3 ?7' 402. 4730a004af) no?. ao10112ov4n1l
Wadi( ?DX 592oun'p 9.2vx 401 40002c 501 3171 402. rt7D0)?a3.2.0 5122 5vap....4,
57)77' 0:0,032.o 91. 11343.0 (501 itomoy tt9732q 4on2c 5721/ 31)02.03179x32Lp 5aojaax
pox 573192.039 sal
51;txu4gg973 '5to11 4312100# 0.0010.7 ?0,,G 021 401 -0Z01
491119Dta 4091 4onp777,19oo9 joi. palou ao1 3073q '5o24op4971aoitt,t pox -nt
427/oy Itopito11/t471 5(novx) ?vx 5mg (va;o2. 92. itpaun'vyx1 5112 vrloa,9 501 21
57oyaax 5liapo `51,tan'99 pox 5112 5o97.207oxv11 51tapx3 aolorpcbtholc 542 `557021tn'
51taap .5447199 59a2c 57o29,o2 432/otlny? ?vx 92. itoroElooaaX 002c9 ;q 32/73
Slid 5motpa97672 4031 513 2103a0x34 `400rp2tn'p pox 59 map '5oitnaXa,you
92. n nimapcbrhtp 73,700oX ame9 147341371 92tp 92. Soap pag 0,01. acuployluita,
aoumtio ylpoX7RT 'Ino0o# amplogaoloorth 5oihn2c 5Iti. 57:771 Vi. Itogo32v,7,
vav0E1 pa liomItoo(32.c 5p 491 40a31 502. .4071W/2004071 t
ooa9,2lt 5a77719
91 4o7127) rioup eyq 2dtvaic9, Sodta, 5112. ?Up/ a9ao1 ?Osac '4onctol ?vx .(7091
5709,7) asn'aolitnrp 437110C6patt 121 201973 72.112531Ittilq, 53.24aoit7x7oavic 40). pit
57371 tiripx wool pi 5oau 513 404a.097/0421 '402.21141q4p pox 53loirnip ?771 4(12
42:936t 41Da94 pox 477:71129)6 pit 5)3111 1200,702.COODX ri
401 4700)(337C69 acolp
5p 92, 49a92 5737/ -407a1p0734071 39A1 aolnAT pry. aoyx
Enu!Egationdup Fr[ nh1sanps asasnj inun .nolvIAT .rlsaov
.
1-.)mmul IESVI OSE0.1a111011 pnIup OlUlinza2d ap IikT3Ilip3.13
11.pIrA E 1O.IED V1SH 0 11.13AU UI :33111703
door.. 001 (1oX)2071212x itool itomniltop ao2c9 792.vax 9 .501)aMnilf
57)771
450103911 02. 40702Z9 43211Y03103 519 avoaopylovd 979 94 4200a732,C
Snag 5p0avio 5oypit.91/ 5ontri1top 371 '4,7311a3102L V,Ii 1372337/0x .737api1top
mop/ itl,titcQ vga227? `voit921 311 O(1 577a.27ogiv2c pm? 7371p2Ivx roi
Rope op/ 5m pox ao.7. aoaanio .7ont11ltop Snag 5oxo79 5oyptla771 5omaXItic
.5onfaoaxv71 q
ito774102t4 amitratop 5pixaolit iii '7,379Dyx 5aoio110 ?DX
maps 9..zavvyx 042Cp. 501 .5740;MM" 43, /tont?? 4on3/poit pi pi. nspma:e
(101 .40437/074710NO2Drhnvrif 43, a07ap2o7y7otho Fri iy2 dont?? 40a23ff ?Dm sctomoy
saapail 541 514.enitir/ 5onyo2uto36t 5vpXollap 7372cyoxitg Dmoratz 'Dyal
pox va312 5on;tvom vya2. tt ?lox o9,9 7372trox4 5na31an 72g..51,17/72 ?vx 9x70971
7:726a0 in amyo2c9 5on/9 92. itoblonlvx 57321 ItooZ? pox 439 7)03719,071a0l3
09,9 734 7134,13 (1. `73,7a2 asn'aoaantt 50)71,9 o, 5112)avxDri 94 92. ItX2 vivrloom/lto
5p 92. itoXnoolvx ao2. pox pit pi. .92.99'py
hr gg .aomior.
umov as v,idurpuI -,e,o !alEIN oND IS unumsuoD 7,1Ino3uu
-0! r,q1mtios pldaluau 'allanuan puvo U 'EFIEIEA puo

www.digibuc.ro
15 BIBLIOTECI MANASTIRESTI IN SIRIA, ATENA $1 INSULA HIOS

Moldavia. Cum ia de stire, Silvestru le repede scrisori. *tie

s-i mAguleascA. Socoate orice asemenea trecere dintr'un loc
in altul drept inaintare, un adaos la gloria fiecAruia; strecur And
printre urAri i cuvinte de rugA sA nu se lase cumva neajutat
scaunul Antiohiei; indreptAndu-si mestesugitele cereri bise-
ricoase, nu numai MAriilor Princiare, dar i voevodeselor
domnitelor i dregAtorilor mari dimprejur. Asa, la felicitArile
care Smaragda lui Matei Ghica nu uit i urmAtoarele
Invrednicindu-te s ajungi Doamn a toatl Ungrovlahia, nu
cere Luminritiei-tale nimic alta tatl duhovnicesc i urAtor
deck o evanghelie de-argint i un potir, lucru de Brasov,
prin cari te vei slvi pe Maria-ta, slAvind pe sfntul Dumnezeu,
apoi vei implini i nevoea tronului nostru Apostolic ce-i lipsit
de asemenea pretioase odoare; iar potirul sI fie de greutatea
unei ocale )).

xarauthilvat yeviaOca A diaav ndorig otlyxeofl1axlag TO an-fig belay-

neornra 6gv Oiroiiper Aueig ,un6gv eiA2ov, (6 nvev4aartx6g Trig natiie ;ad
E)xnig ) d,u1 lv eilanator etuveoi1v, ;sal b 6taxoncirrieor 6ov2iet toli
neacrofloii, peTet einoia &big civrt6ocioac neeLrov toy afalp Sociactvra
dylov Oeciv, elra 1,1g Ogeancioac nai TOy 4pirgeov ' Anoaratx6v Oeorov
6na z5oreeoi5vrac rotoiaav xue1772l0v TO 6g aylov norlietov 00.71 ylvri th;
grd; exxd.
(Din scrisoarea lui Silvestru, 1752 Noembrie).

In biblioteca Muzeului Etnografic dela Atena am dat de

Inca douA acte romAnesti: Un hrisov al lui Constantin Bran-
covanu, datat 1702, fAcAnd danii mAnAstirii SArindari, ce
sund astfel:
Din mita lui Dumnezeu Constantin Basarab Voevod ci domn
a toatd Tara Ungrovlahiei, dd domnia aceastd poruncd a domniei
mele sfintei fl dumnezeeftii mdndstiri ce sd chearnd Sdrindariut
de aid den oraful domniei mele den Bucurefti uncle iaste sfdntul
hram Adormirea Ndscdtoarei de Dumnezeu ci pdrintelui Dionisie
egumenul ci tuturor cdlugdrilor cdti vor fi ldcuitori intr'aceastd
sfiintd mthuistire, ca sd fie sfintei mdndstiri mofie Zi locurile ce
are aid in Bucurefti pre lunca despre Ddrnbovitd unde an fost tabacii
mai de 'nainte vreame, date fi miluite la sfdnta mdndstire de ctitorii
cei bdtrdni. i tot le-au tinut pe seama sfintei mdndstiri in bund
pace. Iar dupd aceia cdndu au fostu in zilele rdposatului Radului
Vodd Leon cuprinzdndu aceaste locuri ale mdndstirii unli ci altii
cu case fi cu grddini, iar Mitrofan egumenul ce an fostu atunci

www.digibuc.ro
I0 MARCU BEZA 16

la sfdnta mdndstire impreund cu alalti cdlugdri, soborul sfintei

mdndstiri, ei au fostu mersu in divan inaintea Radului Vodd Leon
de au jeluitu si au spus cumcd au impresurat mosia mdndstirii cu
casele i cu grddinile. Inteaceia Radul Vodd au fostu trimis dela
divan pre Rale vtori portar de au mersu impreund cu Gherghinu
yudetul den Bucuresti cu pdrgarii fl cu orczsanii bdtrdni si au strdnsu
oameni buni den prejur impreund ci cu popa Simeon cel bdtrdn
proegumenul sfintei mdndstiri Sdrindariul den hotarul mdndstirii
sfdntu loan despre Ddmbovitd stdnjeni go ci despre mdndstirea
Sdrindariul despre grddind pdnd in ulita care pogoard in jos de
cdtre grddina Durii negutdtorul stdnjeni 66 si grddina Durii easte
locul sfintei mdndstiri pdnd in lac. Si au fost hotdrit atunce si au
pus seamne precum au fostu si mai dinainte vreame dela ctitorii
cei bdtrdni ci dupre cartea Radului Vodd Leon au dat si au miluit
fl rdposatul Gligorie Vodd cu acestu locu ce scrie mai sus la sfdnta
mdndstire. lar apoi dela o seamd de vreme incoace. Dar oamenii
carii sehitu sezdtori cu casele kr pe acestu loc al sfintei mdndstiri,
ei s'au fdcut stdpdni locului acestuia zicdnd cum cd iaste locu dom-
nesc ci n' au treabd cdlugdrii. Deci cdndu au fostu acum in zilele domnii
meale, iar pdrintele Dionisie egumenul dela sfdnta mdndstire Sdrin-
dariul vdzdnd cd sd inpresoard mosiia mdndstirii venit-au inaintea
domnii meale in divan impreund cu alalti cdlugdri . . . de s'au jdluit
si au spits cum cd acest loc iaste al sfintei meindstiri datu fi miluitu
de alti rdposati domni mai dinainte vreame si au scos fi cartea Ra-
dului Vodd Leon leat. . . fl cartea lui Gligorie Vodd leat 7180 si
cartea Gheorghinei Judetul cu pdrgarii ci cu ordsanii de alesul
acestui Zoe al sfintei mtindstiri si cum cd altu venit nu iaste mai
multu dupre acestu loc fdrd de cdtu numai sd dea la sfdnta mdndstire
den an in an de casa cdte ocd .r de ceard ca sd fie de treaba sfintei
mdndstiri. lute aceia fi domnia mea vdzdnd cdrtile acelor rdposati
domni mai de nainte vreame fdcute ci intemeiate pre acestu kc la
sfdnta mdndstire domnia mea incd am socotit impreund cu toti
cinstitii dirigdtorii domnii meale si am trimis domnia mea den divan
pre cinstit boiarinul domnii meale Diicul Rudeanul vel logofdt ca
sd caute pentru acestu locu bj sd-1 mdsure precum scriu cdrtile acelor
rdposati domni mai de nainte vreame fl afldndu-1 cd iaste locul sfintei
mdndstiri mosie direaptd l-au tras fi l-au mdsurat den hotarul
mdndstirii sfdntu loan den piatrd in sus aldturea cu Ddmbovita
spre Gorgan pdnd unde s'au plinitu stdnjeni 90 si au pus piatrd
ci latul din apa Ddmbovitii pdnd in lacu despre locul Durii negu-
ttitorul care iaste iar al mdndstirii fiindu ci sluga domnii meale
harco vtori portar la nzdndstirea acestui locu si au pus pietrile.
Dereptu aceia fl domniia mea dupd alesul acestui loc dat-am ci
aceastd carte a domnii meale sfintii ci dumnezeestii mdndstiri Sd-
rindariul de aici den Bucuresti ca sd-i fie acestu loc mosie stdtdtoare
in veaci fi sd-si ia venitul pre tocmeald cum scrie mai sus. Si de

www.digibuc.ro
a7 BIBLIOTECI MANASTIRESTI IN SIRIA, ATENA SI INSULA HIOS 11

nimeni neclintit dupd porunca domnii meale. Iatd deci martori

punem domnia mea: pan Ventild Corbeanul vel ban i pan Alexandru
vel vornic i pan Diicul vel logofdt i pan Mihai Cantacuzino vel
spdtar i pan Matei Ciorgdrleanul vel vistier i pan Costandin Stir-
baiu vel clincer i pan Dumitrache Cearmaldul vel postelnic i pan
Cornea Brdiloiul vel paharnic i pan. . .vel stolnic i pan Mihalcea
Cdndescul vel pitar i ispravnic Serban vtori logofdt, fi am scris
en Mihai fiul lui Stan logofdt din Tdrgovifte in oraful Bucurefti
luna Diclzemvrie 12 zile veleat 7201.

Al doilea act e o carte a lui Mihai Racovit din 1751, prin

tare intareste dania premergatorilor catre manastirea Muntelui
Sinai.
Profesorul Dimitrie Saru, un cunoscut cerceator atenian,
mi-a pus la indemana cateva manuscrise romnesti ce i-au
ramas dela stramosii sai traitori in Valahia. Ele dateaza din
veacul al XVIII-lea si sunt toate retete medicale, interesante
din punct de vedere folkloristic; afara de una singura, aratand
a fi o rugaciune de iertare a mortilor:
In Zoe luminat, in kc de verdete, in loc de odihnd, de unde au
fugit toatd durerea, intristarea fi suspinarea fi toatd grefeala ce au
grefit ei ori cu cuvdntul od cu lucru, ca un bun fi iubitor de oameni
Dumnezeu iartd-le lor, cd nu este nici un om carele sd fie viu fi
sd nu grefeascd ; cd numai tu insiiti efti fdrd de pdcat, drep-
tatea ta e dreptatea in veac fi cuvdntul tdu adevdrul. Cd tu
efti invierea fi viata fi odihna rdposatilor robilor tdi, care au
rdposat pravoslavnici cregini, Hristoase Dumnezeul nostru, si tie
mdrire indltdm cu cel fdrd de inceput al tdu pdrinte fi prea
sfdntul fi bunul fi de viatd fdcdtorul Duhul tdu, acum fi pururea
fi in vecii vecilor, amin *.

Urmeaza acum:
Despre Chilbinare. Reteta mai Antonachi Caliarhu, Mare Ban
75: dram: rdddcind de iarba lui Tatin
25: dram: rdddcind de iarbd mare sd le speli bine, apoi sd le nazi
la rdzdtoare ca lzreanul, apoi sd pui dramuri 150 de miere sd fiarbd,
sd-i iei spuma, apoi sd-i pui un dram fofran de Bed muiat in miere
fi rdddcinile sd le amesteci pdnd sd va face magiun, de care sd md-
ndnce ziva de trei ori cdte o lingurd de dulceturi pdnd s'a vedea
tndntuit.

www.digibuc.ro
12 MARCU BEZA xg

Cand nu-f sta omului sangele ce-i curge din nas1)

De o ldtcae piiatrd vdndtd, sd o topefti in otet tare, apoi sd moi
cdrpa indoitd sd o pui pe frunte uscdndu-se, iar alta sd pui i std..

Cand te dor toti dintfi )

Albeatd de ou rdscoaptd cu piatrd acrd arsd sd pisezi im-
preund cu albeata i cu opt tare mestecdnd sd storci aced zeamd #
cu aceea spald dinfii pdn in trei rdnduri cd-ti trece.

Pentru durere de cap

Sd moi o cdrpd in opt tare sd presdri fdind albd sd pui la frunte,
indatd 4i trece.

Pentru tuse 3)

Tdmde albd drame 2

pucioasd praf drame 5
mastih praf drame 5
candel praf dram 20
Sd moi o cdrpd in otet tare sd presdri fdind albd sd pui la frunte,
amestecd-le, sd ei seara and te culci cdte doud linguri de dulceatd
# dimineata alte doud cdteva zile pdnd va trece.

Iar de mancrituri cand ai la picioare tg de sfinge i ai plecovite

Sd pui var nestins ocd und intr'o oald mare cu apd caldd de
patru ocd sd sd stingd, sd la# sd sd aseze, apoi sd strecori zeama
ci sd mdsori ocd pol (jumdtate) apd de aceia, sd pui intr'insa litrd
und de rachiu de drojdii apoi sd moi cdrpe sd pui pe picioare # (lath'
sd usucd iar sd le moi sd le pui, piere mncdrimea, ingroaisd pielea
de nu crapd, apoi sd ai gata un ventum de tucia doud pdrti i un
ventum digestivum o parte sd le amesteci fi sd pui pe cdrpupare
pe cdt va fi ranele sd pui pe rane, mai bund doctorie nu iaste alta
in lume, eu insumi m'am tdmdduit.

1) Titlul in grecete.
2) Titlul in gecete.
3) Titlul in grecete.

www.digibuc.ro
19 BIBLIOTECI MANASTIRESTI iN SIRIA, ATENA $1 INSULA HIOS 13

Pentru negi cum si te milli de ei

Sd fie seara la sfdrfitul luminii, cel ce va fi avdnd negii sd ia
trei glontulete de sare ci sd meargd drept la un put neuitdndu-se
nici intr'o parte fi cum va sosi sd sd uite in apd si sd ia un glontifor
de acelea de sare sd zicd pe cum sd sfdrfefte fi sd risipefte luna
fi pc cum se topefte sarea aceasta in apd aid intr'acest put, afa
sd sd risipeascd i sd sd topeascd fi sd piard toll negii ce am pe
trupul meu, ci pe loc sd arunce glontiforul de sare in put asemenea
sd facd fl cu al doilea glontifor ci cu al treilea, apoi sd scuipe de
trei ori in put ci sd nu sd mai uite nici in put nici aiurea nici inapoi,
ci iar drept sd fugd dela put. aceasta sd o facd la trei sfdrfituri
de lumind insd tot in zi de joi fi negrefit sd usucd negii prin voia
lui Dumnezeu. .

Tot la Atena am gasit o teach' de pecete romaneasca. Pe o

fat, jur imprejurul chipului unui Voevod si al unei Doamne,
se citeste inscriptia:
t CIO tHilT IW MHXH* KOESOA. H MT iro rma EICATEOHH.

Pe revers:
/.0
t MOHACTH114 l'AEMH mporiomi. gpann CTH lAlf npoick.

AdicA: Aceasta pecete (este) a lui

Io Mihnea Voevod 0 a mamei lui Doamna Ecaterina; 'WAWA-
stirea Deropoli, Hramul santului Ilie proorocul.
Socot, c e vorba de Mihnea Turcitul; iar manastirea se
afl in Dernopolis, Epir, unde voevozii nostri au ,trimis si
alte daruri.
Se stia din interogatoriul ce i s'a luat, inaintea osandii,
poetului Riga Velestinul, roman de obarsie, ca tiparise hartile
Moldovei si Valahiei. Pe cea dintai a dat-o Profesorul N.
Iorga in Documente Privitoare la Familia Callimachi 1). Cat pri-
veste harta Valahiei, cunoscutul cercetator Spiridon Lambros,
care se indeletnicise cu viata lui Riga Velestinul, scria, ca nu-i
fuse cu putinta s'o gseasc6 nicAieri 2). Urmand unor infor-
1) Vol. II, 1933, Anexe.
1) M exrai zeAloeg, p. 630.

www.digibuc.ro
14 MARCU BEZA zo

matii de curnd aduse ale lui K. Amantos, am luat drumul

spre Hios, ale cArei mAnAstiri n'au fost lipsite de sprijinul
generos al voevozilor nostri i acolo in biblioteca insulei am_
gAsit harta cAutat. Are mArimea de 0.85 x 0.62. Sus, la
dreapta, se arat Alexandru Ipsilante, care negresit contri-
buise pentru tipArirea ei in Viena, iar la stnga inscriptia:
Nia xdera rijg B2axiag ;cal auleovg rljg TeavavAflaviag naed roi.5 Prjya
BasartvAn estra2o7.7 bcc5o Ostaa xdecv r6v E227jvcov xat socAE22 ivaw 1797.

Harta noud a Valahiei i pdrti a Transilvaniei de cdtre Riga

Veleftinul, Tesaliot, scoasd intru folosul Elenilor 1i Filelenilor
1797.

www.digibuc.ro
TER MENII MILITARI DIN DICTIONARELE
SI ENCICLOPEDITLE NOASTRE
DE

GENERALUL RADU ROSETTI

MEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE

,Fedinta dela 22 Ianuarie 1937

In anarhia ce a cuprins azi vorbirea, cred a este folositor

a reaminti mereu trebuinta unei bune alegeri a cuvintelor in
vorbire i scriere ca si aceea a folosirii de definitiuni potrivite
a termenilor tehnici intrebuintati in diferite ramuri de acti-
vitate.
De asemenea socotesc un ce dovedit, ca' alegerea cuvintelor
si definitiunilor urmeaza s fie fkutal cu o atat mai mare
ingrijire cu cat acestea sunt mai des folosite i cu cat sunt
intrebuintate de fiinte mai multe i avnd mai putin stiinta
{le carte.
din acest punct de vedere cuvintele i definitiunile folo-
site in armat au o insemnatate deosebit, pentrucl:
Ele sunt chemate sa invete intreaga parte barbgteascal a nea-
mului, care trece pe rand sub steag, cunoasterea de notiuni
noui, dintre care multe nu sunt folosite in chip obisnuelnic
iar altele sunt cu desAvarsire abstracte.
Apoi, pentruca, prin folosirea lor in armat ele se rasp an-
desc adesea ori schimonosite in vorbirea obisnuit.
Cuvintele si definitiunile lor se gAsesc in dictionare si
in enciclopedii, menite i unele i celelalte sa arate nu numai
intelesul lor dar s deie dupl pgrerea alcatuitorilor acestor
carti i intelesul adevrat, Orland searna de chipul cum
sunt pricepute asazi si cum au fost intelese si in trecut.
3 et R. Memoriile Seetionii Literare. Seria III. Tom. VIII.

www.digibuc.ro
2 G-RAL RADU ROSETTI 22

Cercetand cateva dictionare si enciclopedii, am fost izbit

atat de chipul cum sunt folosite uncle cuvinte cat si de unele
definitiuni nepotrivite ale unor termeni tehnici militari. Am
cautat sa ma lamuresc. Aceste cercetari n'au putut, cu buna
seama, fi prea intinse, nefiind filolog. Le ark acum, larnurind
insa c aratarea mea are numai de scop sa infatiseze nevoia
unui studiu sistematic a problemei ce ni se pune iar nu sa
faca acest studiu pentru care ne lipsesc chiar multe elemente
trebuincioase, cum sunt de pilda volumele neaparute inca ale
Dictionarului Limbi Romane, alcatuit prin ingrijirea Aca-
demiei.
Cercetand dictionarele si enciclopediile romanesti, numai
din punctul de vedere al termenilor militari cuprinsi intr'insele
si al definitiunilor acestora, gasim urmatoarele soiuri de lip-
suri si de nepotriviri:
1. Lipsa unor termene vechi sau definitiuni grefite ale lor.
2. Lipsa unor termene folosite azi dar necunoscute alcdtui-
torilor dictionarelor si enciclopediilor.
3. Definitiuni gresite date niultor termene si notiuni mi-
litare.
SA cercetam, pe rand, aceste trei soiuri de lipsuri si de gre-
seli, in ordinea in care le-am aratat.
Termene vechi uitate astdzi sau definite gresit. Este adevarat
c5 orice limba se preschimba, cu trecerea vremii. Unele cu-
vinte folosite intr'o clipa a vietii unui popor se schimba cu
mersul vremii, cum este de pilda cuv antul puscd, care aka-
data insemna tun 1), iar azi inseamna arma de foc portativO,
iar altele nu se mai folosesc in vremuri mai noui. Nefolosirea
lor vine, fie din nefolosirea lucrurilor insusi sau a notiunilor
pe care le infatiseaza, fie din cauza inlocuirii unui cuv Ant prin
altul nou, care infAtiseazA mai bine, pentru acei cari le folo-
sesc, no0unea despre care este vorba.
IatA cAteva termene vechi ce nu se gsesc in parte din dic-
tionare si enciclopedii:

1) Letopisetul Torii Moldovei pad la Aron-Vodd (Ed. Giurescu), PP. 44, 52,
61, 67, 74, 78, 135, 137, x88, 189, 201, 219, 229, 230, 231, 238, 241; I. Bogdan,
Organizarea armatei moldovene in sec. XV (An. Ac. Rom., Seria II, Tom. XXX,
P. 425); Ac. Rom. Memoriile Sectiunii Istorice, Seria II, Tom. IV, P. 374.

www.digibuc.ro
23 TERMENII MILITARI DIN DICTIONARELE $1 ENCICLOPED1ILE NOASTRE 3

Ceatd, in intelesul de unitate ostaseasca, de trupa 1), nu

se gaseste in Dictionarul Enciclopedic al Car-0i Romanesti 2)
desi se &este in dictionarul Acaderniei Rornane 3).
Curtean, in intelesul de o anumit categorie de ostas 4) si
Curtenie, starea de curtean-ostas 5), lipsesc din C. R.
Fdrcus, teaca sabiei 6), lipseste atat din dictionarul A. R.
cat si din acel al C. R.
Fecior, cu intelesul de ostas 7) lipseste de asemenea din
arnandoua aceste dictionare.
Incujbat, indoit 8), lipseste din C. R., dar nu din A. R.
Legat, intrebuintat impreuna cu tabara, in expresia tabdrd
legatd, adica oaste incheiata sau tabara organizata defensiv 9),
lipseste din C. R.
Mirzac, se gaseste in C. R. dar cu definitia gresit: cape-
tenie cazaceasca, pe and era o capetenie tatarasa.
Pale, corp de oaste 10); cuvantul pale lipseste cu totul din
C. R.
Pistreald, bataia unei arme 11) si
Pistrealnic, tunuri pistrealnice, lipsesc din acelasi dictionar.
Posadd, mahalaua unei cetati, dajdia speciala pentru intre-
tinerea cetatilor 12), de asemenea lipseste tot acolo, cum lipsesc
si urmtoarele
1) Vezi I. Bogdan, Documentu1 Rdzenilor (Analele Academiei Romane, 11Iemo-
ride Sec(iunii Istorice, XXX, p. 378) unde se gAsesc definiti multi termeni militari
vechi; General Radu Rosetti, Cum se fdptuia rdzboiul de Stefan cel Mare II.
Organizarea, p. 26.
2) Citat de acum inainte C. R.
3) Citat de acurn inainte A. R.
4) Pentru definitia lui vezi Mentoriile Secliunii Istorice, Seria III, Tom. IV,
p. 389-391; Tom. XI, pp. 256-261.
5) Id., Tom. XI, p. 258.
5) s*i, srind el de pe cal, czu fIrcusul sbiei. i, golindu-se sabia, se lovi in
stinghe o (Iorga, Herodot, traducere romneascfi, p. 172). Vezi Memoriile Sectiunii
Istorice, Seria III, Tom. XI, p. 17, nota 4.
7) I. Bogdan, I. c.
a) Iorga, o. c., pp. 3831 si 38325; Arcul incujbat pare a fi fost arcul de form
orientali prin opozitie arcului obisnuit, numit arc de rdnd (vezi Memoriile Sec-
(irma Istorice, Seria III, Tom. XI, p. to).
6) Vezi izvoarele i discutia in nota 3, p. 15o a lucrrii mele asupra evoltuiei
tacticei la Romani dela 1504 la 1654 (Memoriile Sectiunii Istorice, Seria III, Tom.
XI I).
19 I. Bogdan, I. c., Memoriile Sec(iunii Istorice, Seria III, Torn. IV, p. 26; Id.,
Seria III, Tom. XI, p. 265.
") 1VIemoriile Sec(iunii Istorice, Seria III, Tom. XI, p. 195, nota 2.
") Memoriile Sectiunii Istorice,' Seria III, Tom. VI, p. 16.
.3"

www.digibuc.ro
4 G-RAL RADU ROSETTI 24

Stetie, conac, stationare 1).

Stolit, oaste stolit, si
Tocmit, oaste tocmit, in intelesul de oaste in anumite for-
matiuni 2).
Voinic, ostas 3).
Niciunul din aceste cuvinte nu se gsesc in Minerva 4).
Aceste cuvinte nu se mai folosesc azi, curtean si curtenie,
pentruca nu mai fiinteaza azi asemeni ostasi iar celelalte pen-
truca au fost inlocuite prin altele noui.
Iata acum un cuvant vechiu care nu se gaseste in C. R.,
dar se afla in A. R., insa cu intelesul, socotesc eu, gresit. Este
cuvntul : beleag, a carui insemnare ar fi, dupa acest din urrna
dictionar : semn de recunoastere. Este gresit atat prin inte-
lesul ce-1 are in citatiunea din Cantemir (Ist. lerogl., p. 169)
pus in acel dictionar : Toate pdsdrile... pentru asupra inoro-
gului vlindtoare, beliag .,si cuvat 4i deaddrd, in care beleag
inseamnd de sigur: loc de intalnire, cat si pentruca beleag
inseamn loc de adunare, de intalnire, in alte citatii ca aceasta :
<( silea toti de se strangea (se aduna oastea moldoveneasc in
1497) la targ la Roman, unde era t( beleagul 5).
S'ar putea spune ca deoarece aceste cuvinte nu se mai fo-
losesc azi, nu mai este nevoie s le punem in dictionare. Dar
aceste cuvinte se gasesc in textele vechi si deoarece nu se fo-
losesc obisnuelnic, este cu atat mai mult nevoie s fie cuprinse
in dictionare. Si apoi mai este un alt temeiu. De ce dictiona-
rele si enciclopediile sus aratate au cuvinte vechi ca : baliemez,
bardisd, copil de casd, cumbarale, flintd, sineatd, care nu se
mai folosesc si nu se mai inteleg azi si nu au pe cele pe care
le-am insirat mai inainte ?
Trec acum la a doua categoric de termene si anume la:
Termenii folositi azi dar necunoscuti alcdtuitorilor dictiona-
relor # enciclopedillor.

1) Id., Tom. IV, pp. 53, 54.

2) Id., Tom. XII, PP. 44, 45, 48. Verbal a stoli exist insl in dictionarul Crtii
Romnesti.
3) I. Bogdan, 1. c.; Memoriile Sec(iunii Istorice, Seria III, Tom. IV, p. 26.
a) Enciclopedie Romdnd, Cluj, 1930.
5) Letopisetul Tdrii Moldovei pdnd la Aron-Vodd. Ed. Giurescu, p. 74.

www.digibuc.ro
25 TERMENII MILITARI DIN DICTIONARELE $1 ENCICLOPED1ILE NOASTRE 5

lath' cateva din aceste lipsuri:

Alb, arma alba, lipseste in Enciclopedia lui Diaconovici 1).
Se &este in C. R. si in Minerva, dar cu definitiuni prea
restranse de arme portative de otel sau de fier. In realitate
prin arma alba se inteleg toate armele pentru lupta de aproape,
corp la corp 2).
Arbaletd, lipseste in A. R., iar in C. R. se gaseste sub nu-
mele de arcubalistd.
Camerd, locasul in care se pun, atat la armele de foc por-
tative cat si la tunuri, cartusele, lipseste in Minerva, iar in
C. R. are o definitiune gresita: # intr'o arma de foc, intr'un
cartus, etc., cavitatea in care se pun gloantele sau praful de
pusca . Notiunea de camera, in intelesul dat de mine este
data de regulamentele militare si de descrierile armamentului.
Ea s'a generalizat asa de mult incat se foloseste, si nu numai
in cazarmi, si in injuraturi.
Citatiune, in intelesul militar: citatiune la ordinea de zi,
lipseste atat in C. R. cat si in Diaconovici si in Minerva.
Coloand, lipseste la Diaconovici, dar se &este in celelalte
dictionare si enciclopedii.
IndlIdtor, aparatul prin care se (IA oricarei arme de foc in-
clinarea corespunzatoare unei anumite batai, si
Inchizdtor, partea din arma care inchide camera dupa in-
troducerea cartusului, lipsesc atat din A. R. cat si din Mi-
nerva, dar in aceasta din urrna se &este percutorul, care este
o parte a inchizatorului.
Lunetd, lucrare de intarire deschisa la gat, lipseste din C. R.
si din Minerva.
Percutor, acul metalic prin a carui izbitura asupra capsei
se da foc pulberei din cartus, lipseste din C. R. Tot de acolo
si din Minerva, lipseste
Potcoava, cu aplicatie la sabie: potcoava sabiei.
Puscd mitralierd, lipseste din C. R., cum tot de acolo si din
Minerva lipsesc:
2) Enciclopedia Ronuind, publicat din insdrcinarea i sub auspiciile .1 Asocia-
tiunii pentru literatura romfinl i cultura poporului roman s, de Dr. C. Diaconovich,
Sibiu, 5898, citat mai departe ca: Diaconovici.
2) Cel putin aa este intelesul in lirnba francezA, de unde am luat aceastS ex-
presie.

www.digibuc.ro
6 C-RAL RADU ROSETTI 26

Repriza de calarie folosit de reangajati si in injura-

turi, si
Secret, in intelesul cuvantului sau a semnului de recunoa-
stere de catre santinele, patrule si posturi.
Umeir, umerii tunului prin care teava era fixata pe afet.
Unghiu de cddere a unui proiectil, pe and in C. R. e pus :
unglziul de proiectie (asvarlire).
Unghiu terenului, pe cand in Minerva este : unghiu de vedere.
Neaflarea acestor termene, folosite in fiecare an in armata
de peste 1 oo.000 de ostasi, este o mare lips. Cum se explica
ea ? Probabil prin necercetaiea de care filologi a scrierilor
militare si in special a regulamentelor sau prin cercetarea lor
in chip necomplet caci, precum am aratat, unii termeni sunt
aratati, altii nu. Nu pare sa se fi avut in vedere vreo anumit
norma nici sa se fi despuiat sistematic tot materialul dispo-
nibil.
In sfarsit iata pilde de
Definitiuni gresite date multor termeni si notiuni militdresti.
Amiral, definitiunea A. R.: cel mai inalt grad de ofiter
o in marina militara , este cu mult mai exacta deck aceea a
C. R.: o ofiter de gradul cel mai inalt in marina militara .
Lipseste la Diaconovici.
Artilerie. Prin artilerie se intelege atat materialul de guri
de foc, cu accesoriile lor, cat si personalul care le manueste.
Definitiile ce-am gAsit sunt sau necomplete sau neclare. Asa
A. R.: o materialul de razboiu cuprinzand gurile de foc si
munitiunile lor ; C. R.: materialul de armata alcatuit din
c tunuri si alte masine de razboiu, proiectilele lor mari ; Dia-
conovici : o totalitatea acelor arme, in special tunuri a caror
o manuare recere conlucrare mai multor oameni, si cari de
o regula sunt purtate de animale ; Minerva: # se numeste to-
o talitatea material ului de razboiu, care cuprinde gurile de
c foc de toate calibrele (i munitia lor) precum si trupele care
o sunt intrebuintate pentru manuirea lor . Daca s'ar sterge
din aceasta din urma definitie cuvintele: materialului de rdz-
boiu care cuprinde, ar fi definitia cea mai bun si mai exacta.
Avangardd, A. R. o defineste : o streaja sau partea de osfire
o din fruntea unei armate ce se afl in mers ; C. R.: o parte

www.digibuc.ro
27 TERMENII MILITARI DIN DICTIONARELE SI ENCICLOPEDIILE NOASTRE 7

a unui corp de armata ce merge inainte, in frunte ; Diacono-

vici : acea parte de trupa, care pe mers scuteste o trupa prin-
( cipall de napadirile inimice din directia mersului ; Minerva:
o parte din fortele unei unitati in mars, care precede restul
o fortelor constituite in gros si numit grosul coloanei. A(van-
o garda) are misiunea de a pune la adapost acest gros al co-
loanei de eventualele surprize din partea inamicului . Cat
mai completa si mai clara este definitiunea data de generalul
C. Christescu 1): o avangarda este un detasament de cele trei
arme, destinat sa recunoasca si sa imobilizeze pe inamic
pentru a ne procura libertatea de manevr si de intrebuin-
tare a mijloacelor in raport cu scopul urmarit .
Observatii asemanatoare sunt de fcut pentru : ariergardd,
flancgardd si avanposturi.
Aripd. Definitiunile date de izvoarele citate parca se apro-
pie de intelesul adevarat. Ceva mai bune sunt insa acele
date de regulamentele exercitiilor de infanterie din 1894 si din
1911 : o partea dreapta (stanga) a unei linii (trupd in formatie
intinsa) , totusi mi se pare ca cea mai buna este acea a clic-
tionarului Academiei Franceze : o cele dou extremitati ale
o unei armate #.
Based sau bastd. A. R. da urmatoarea definitie : o masiv de
o pamant ridicat in afara liniei fortificatiilor principale spre
a le proteja pe acestea . Citatiile date ca sprijin nu cores-
pund acestei definitii ci acelei de reduta, intaritura inchisa
si detasat, cum este in realitate. Definitia C. R. nu e clara.
Diaconovici si Minerva nu au acest cuvant.
Bulevard. A. R.: partea din afara a unor fortificatii ; C. R.:
o odinioard intaritura umpluta cu pmant ; Diaconovici: o un
o val sau o metereza ; Minerva: val de intaritura #. Defi-
nitia cea adevarata este acea data de Viollet-le-Duc (Diction-
naire raisonnd de l' architecture franaise du XI-e au XVI-e
siecle, II, pp. 219 sqq): o lucrare de fortificatie inaintata care
inlocuia barbacanele vechilor intarituri si care a aparut
o odata cu artileria. La inceput era de pamant >>.

') Strategie fi tacticd, curs (litografiat) facut in *coala Superioarri de illzboiu

(19o4-19c6), p. 138.

www.digibuc.ro
8 G-RAL RADU ROSETT1 28

Canonierd, definitiunea buna este acea din A. R. : o mie

o vas de razboiu inarmat cu unul sau mai multe tunuri .
Coloand. Definitiunea buna este acea a regulamentului exer-
citiilor de infanterie din 1894: o dispozitiunea trupelor a cal-or
o elemente sunt asezate unele dupa altele . Tot asa in regu-
lamentul provizoriu asupra instructiei artileriei.
Completa. ,s. C. R. da definitiunea, cu totul gresita: o soldat
( care face serviciul militar tot timpul prescris de lege, fail
o vreo reducere . In realitate completasul este soldatul aflat
la vatra, in primii ani dup ce si-a facut serviciul sub arme,.
cum arata, foarte just, dictionarul A. R.
Dejurtsvd. C. R.: o corp de garda . De fapt se numea
astfel, sub regimul Regulamentului Organic, cancelaria se-
fului militiei pamntene 1).
Divizion. C. R. confunda divizionul, unitatea compus din
2-3 escadroane sau 2-3 baterii (unitatea de cavalerie sau
artilerie corespunzatoare batalionului de infanterie, coman-
date de un maior) cu divizia (diviziunea), unitate de cele trei
arme, comandata de un general.
Fanion. Definitiunea cea buna este acea a A. R.
Fort. Definitiunile A. R., C. R. si a Minervei nu sunt com-
plete. Bun e cea din Diaconovici: o uvraj de fortificatie
o permanenta, construit intr'un scop important (as zice anu-
4( mit) si bine determinat, fara populatie civila si organizat in
o genere pentru a rezista singur .
Front. <( Fata unei trupe asezate in linie, linia ostirei care
o sta in fata inamicului , este definitiunea C. R. Ce mult
mai lapidara este definitiunea regulamentelor militare (regu-
lamentele exercitiilor infanteriei din 1894, 1904, 191i): 4( fata
o trupei care vrajmas (inamic) .
Geniu. Pe and A. R., C. R., si Minerva privesc chestiunea
numai din punctul de vedere al fortificatiei, Diaconovici, cu
drept cuvnt, & urmatoarea definitiune : o trupele tehnice
insarcinate cu diferitele lucrari de arta .
Inchizdtor. C. R. da ca definitie : parte a pustei sau
carabinei insurubate la teava, in care se inchid cartusele ,
1) Maior I. Popovici, Organizarea arnzatei romdne, I, pp. 61, 104. Ulysse de
Marsillac, Histoire de l'arme rounzaine, p. 59.

www.digibuc.ro
29 TERMENII MILITARI DIN DICTIONARELE SI ENCICLOPEDIILE NOASTRE 9.

ceea ce e gresit, inchizatorul flind zavorul care inchide locasuI

sau magazia in care se pun cartusele 1).
Linie. Definitiunea cea mai bung este acea a regulamentului
de manevra i lupt a infanteriei din 1911: dispunerea tru-
pelor astfel ca elementele lor sa fie asezate unele langa al-
tele, fie desfasurate, fie in coloana, cu sau far% intervale *.
Manevrd, pe cand definitiunea C. R.: 4 diferitele miscari pe
care le executa trupele, spre a se pregati in arta razboiului ,.
are in vedere o latura mai putin importanta a notiunii de ma-
nevr, acea a exercitiilor de timp de pace (cum face de altmin-
trelea si Minerva), regulamentele militare i tratatele de stra-
tegie i tactica au in vedere manevra din razboiu i o definesc:
Regulamentul exercitiilor de infanterie din 1894: apli-
carea exercitiilor regulamentare la teren, in combinatie cu
pozitia i miscarile vrajmasului .
Regulamentul de manevra i lupta a infanteriei din 1909:_
orice miscare facuta in scop de a lovi pe inamic . Definitia
aceasta se apropie de acea data de dictionarul Academiei
Franceze (ultima editie): < miscarile ce se fac a fi executate
de trupe in razboiu .
In fine Von der Goltz 2) defineste manevrele ca : miscarile
combinate tinzand mereu a duce asupra dusmanului, intr'un
anumit punct, masse de trupe, numericeste superioare, menite
a-1 distruge. Orke manevra trebueste s aiba ca incheiere a
batalie data in conditiuni folositoare.
Mars. C. R.: miscarea trupelor . Generalul Christescu, in
cursul sau citat (p. 41) da urmatoarea definitie: miscarea unei
trupe, pentru a merge pe jos dela un punct la altul, se nu-
meste mars .
Mitralierd, este dupa C. R.: o teava de tun de calibru
mic, prevazuta cu un mecanism, cu care se poate asvarli
intr'un timp scurt un mare numar de gloante . Aceasta de-
finitie este cu totul gresita pentruca mitralierele n'au tevi de
tun ci tevi de pusti sau de carabine, ceva mai groase, apoi

1) Vezi: Descrierea Armei Model 1893, precum si descrierile diferitelor mitre-

here, a tunurilor, etc.
2) La Nation Armie, p. 312.

www.digibuc.ro
 I0 G-RAL RADU ROSETTI 30

pentruca nu teava este partea de seama a mitralierei ci ea este

numai una din multele parti ale acestei arme.
Munitiune C. R.: toate cele trebuincioase (praf de pusca,
gloante, obuze, etc.), pentru aprovizionarea unei armate,
unei cetati intrite sau unui vapor de razboiu >>. Desi ceva
limitata prin cele aratate in paranteza dar i aceasta cu-
prinde, un etc. definitia nu este destul de precisa si este cu
atat mai putin precisa cu cat, la cuvantul alarmd, acelasi dic-
tionar spune ca alarma este : semnalul dat pentru strahgerea
repede pe piata de adunare cu munitia intreaga .. Cum, in
caz de alarm ostasii ies cu intreg echipamentul inclusiv
muniiile s'ar putea crede c prin munitiiine -se intelege
tot echipamentul, ceea ce asa se numeste de vagmistri dar sub
forma de o Amonitie .
0 definitiune mai exacta este acea data de Diaconovici:
aprovizionamentul de tot felul necesar unei armate pentru
tragerea cu armele de foc s.
Obuzier, C. R. zice cd se intrebuinta mai adesea odinioaral,
ceea ce este inexact pentruca aceasta gura de foc se intrebuin-
teaza intr'o mai mare proportie azi.
De asemenea nu sunt destul de precise definitiile date de
C. R. cuvintelor : ofiter (definitiunea bund fiind acea a dic-
tionarului Academiei franceze) i ogeac, corp de soldati tur-
cesti i cazarmi (necunoscut Minervei) .
Operatiune. Definitiile date de C. R. si Diaconovici au
o sfera prea mica caci nu se refera &cat la marsuri iar Mi-
kzerva nu defineste decat operatiile electorale. In realitate
.
ptrin operatiuni se intelege intregul complex de miscari si
lihpte ce se dau in vederea aducerii la indeplinire a unui proiect
Ae operatiuni; din executarea unei operatiuni face parte si
executarea manevrei (vezi la acest cuvant).
Redutd. Definitiunea C. R.: mic fort stabilit pe un punct
(( important de aparat si acea a lui Diaconovici: <<uvragiu de
o fortificatiune, inchizand mai mult sau mai putin complet o
o curte interioara , nu sunt complete. Minerva n'are acest
termen. Definitiunea buna e a dictionarului Academiei fran-
ceze : mic fort inchis, de pamant sau de zid, in care se poate
pune i artilere.

www.digibuc.ro
31 TERMEMI MILITARI DIN DICVONARELE $1 ENCICLOPEDIILE NOASTRE 1I

Retranfament. Definitiunea data de Diaconovici: sapatura

in parnant pentru a procura trupelor un adapost contra ye-
derilor inamicului si a proiectilelor sale , este mult mai cu-
prinzatoare ca acea din C. R.
Revistd, este o inspectiune dar nu o defilare, cum din gre-
sald arata C. R. Ca o revista este de obiceiu urmata de o de-
filare, este adevarat, dar la revista trupele stau pe Mc si cel ce
le inspecteaza trece dinaintea randurilor lor, pe cfind la defi-
lare trupele trec, salutand, in fata celui care le inspecteaza
si care sta pe Mc.
Pentru salvo, definitiunea data de Diaconovici: descar-
carea deodata, la comanda, a tuturor pustelor sau tunurilor
e mai exacta ca acea din C. R.
Definitiunile cuvintelor : schimb: soldat ce servea numai o
saptamana din lun la cazarma, iar restul timpului era lasat
la vatra ; sedentar: care nu-si schimba garnizoana ; ser-
gent instructor: sergent insarcinat cu instructia soldatilor ,
toate din C. R., nu corespund realitatii, caci: azi schimbasii
nu slujesc o saptarnana din patru, ci anumite perioade intr'un
an, restul anului stand acasa; pdrtile sedentare nu sunt trupe
ce nu-si schimb garnizoana, ci depozitele unitatilor plecate pe
campul de lupta. Ostasii nostri supranumisera, in timpul
marelui rsboi, pe camarazii lor dela partile sedentare:
sede'ntard ; iar sergentul instructor este un grad in ierarhia
militara, fiind cel mai mic in grad dintre subofiterii reanga-
jati, fie Ca e la front, la muzica sau la servicii.
Pentru strategie definitia din Diaconovici : stiinta si arta
pregatirii si conducerii razboiului , este mai bun ca acea
din C. R.: arta de a combina miscarile unei armate pe harta
si de a aseza trupele intr'un fel avantajos in vederea opera-
tiunilor militare ; totusi nici ea nu este asa de buna ca acea
a lui Von der Goltz 1): strategia este stiinta conducerii ar-
matelor . Aceast definitiune trebue considerata alaturi de
definitiunea, tot asa de buna, pe care o (la Von der Goltz tac-
ticei pe care o defineste: (( stiinta conducerii trupelor 2).

1) Conducerea rdzboitdui, Ed. II, tradus de Colonel A. Averescu, P. 34.

2) Idols,

www.digibuc.ro
12 G-RAL RADU ROSETTI 32

Asupra definitiunilor de dat acestor doi termeni militari ar fi

cu atat mai folositor a fi cu luare aminte si a se avea in vedere
si alte definitiuni 1), cu cat, de obiceiu, nu numai marele
public, nu numai ziarele, dar chiar si persoane culte folosesc
ca una si aceeasi aceste dou notiuni, cu totul deosebite, una
strategia referindu-se la ceea ce priveste pregAtirea si con-
ducerea intregului rzboiu, pe and de ordin tactic sunt numai
pregAtirile atat in vederea miscArii si odihnei trupelor cat si
a btAliei si fptuirea acesteia in cadrul planului strategic.
Tambur-major este gresit definit de C. R. ca : seful unei
muzici militare, el fiind numai seful cornistilor si tobosarilor.
In ceea ce priveste notiunea de teritorial, C. R. traduce
definitia soldatului teritorial francez, care corespunde cu mi-
litianul nostru, ostasul dela 40 la 45 ani, pe cand se zicea la
noi soldat teritorial soldatului din trupa cu schimbul.
In fine cu totul gresit este definitiunea unghiului de pro-
iectie in C. R., ca fiind : unghiul format de vitesa initial a
proiectilului cu orizontul. 0 vitesA nu este o linie ci iuteala
unei miscari pe o linie. Definitia cea justa este acea data
de Regulamentul tragerii infanteriei din 1895 : # unghiul for-
# mat de linia de tragere cu orizontala )).
Ajungand la capAtul acestei liste, trebue sa" spun a ea nu
cuprinde cleat cateva din definitiunile gresite ce am ggsit,
scopul meu fiind, o repet; nu de a face un studiu complet
ci de a argta numai nevoia unui asemenea studiu si a unei
indreptri a greselelor gasite.
ConstatArile facute panA acum, de cineva care nu este
filolog, nu au de scop s micsoreze marile merite a celor cari
s'au aznit si se cznesc sal ne inatiseze tezaurul alatuit din
cuvintele folosite de Romani in trecut si azi si SA' arate
1) De pilda acea a Colonelului Christescu (cursul citat): a misiunea strategiei
0 este de a aduna mijloacele de care are nevoie tactica la un moment dat si pe un
a punct voit; ea fixeaza tinta ce trebue sa atinga armatele si directiunile de urmat
a in vederea acestui scop, pe and executia incumba tacticei S.
Sau acele ale Dictionarului Academiei Franceze: Stratgie: 4 partie de l'art
a militaire qui consiste a preparer, a diriger l'ensemble des operations de la guerre a.
Tactique: art de disposer et de manoeuvrer les troupes sur le terrain, de les
a employer au combat a.
Definitia strategiei data de Minerva ar fi bunfi daca cuvintele arta militara s'ar
inlocui prin: partea din arta militara. Definitia tacticei, in aceeasi carte, e gresita.

www.digibuc.ro
33 TERMENII MILITARI DIN DICTIONARELE SI ENCICLOPEDIILE NOASTRE 13

intelesul lor, ci numai acela de a chema bagarea lor de searing

asupra unor lipsuri, lipsuri inerente oricarei lucrari omenesti.
Cine sunt cei chemati sa indrepte aceasta stare de lucruri,
daunatoare exprimarii dare prin aceea cal 1111 dau folosintei
toti termenii tehnici trebuinciosi sau nu-i dau cu intelesul cel
mai bun ? De sigur Ca', in prima linie, sunt filologii i alcatui-
torii de enciclopedii cu conditia ca, pentru cercetarile lor,
sa foloseasca i publicatiunile i regulamentele militare. In
adevar prin faptul c acestea din urmd sunt invtate pe rand
de intreaga populatie barbateasca chemata sub arme, ele au
o foarte mare influenta asupra rasp andirii in vorbirea curent
a unor anumite intelesuri a cuvintelor tehnice.
Apoi atat Marele Stat-Major, cat i inspectoratele generale
de arme Si servicii Si toate autoritatile militare care alcatuesc
regulamente sau instructiuni ar trebui, tocmai din cauza marei
rasp andiri a textelor lor si a influentei ce o au asupra formarii
si rasp andirii unor notiuni, sa foloseasca la alcatuirea acestor
regulamente i instructiuni, lucrrile filologilor i alcatuito-
rilor de enciclopedii. De aceea cred c, pe de o parte, acei
cari lucreaza la alcatuirea de dictionare i enciclopedii trebuesc
s foloseascal nu numai scrieri militare dar si colaboratori mi-
litari, iar pe de alt parte ca autoritatile militare ar trebui sa
aiba in vedere, la alcatuirea textelor regulamentelor i instruc-
tiilor, lucrarile filologilor spre a se asigura de folosirea terme-
nilor i definitiunilor celor mai potrivite.
Numai luandu-se asemenea masuri si de unii si de altii se
va putea da in folosul obstesc termeni i definitiuni dare si
precise si usura prin aceasta formarea de idei dare in locul
anarhiei ce exist azi asupra intelesului cuvintelor exprimfind
notiuni militare.
Aceste lucrari, sunt evident lucrari cerand vreme indelun-
gata, a zice chiar lucrari permanente, al caror folos nu se va
simti deck in viitor, dar ele vor avea drept urmare contri-
buirea la unificarea notiunilor, la unificarea limbii in ceea
ce priveste termenii militari i deci i la unificarea gan-
dirii romanesti si a tuturor acelora chemati s foloseasc
limba romaneasca.

www.digibuc.ro
 PRETIJL: io LET.

www.digibuc.ro
PRIVIRE ASUPRA OPEREI I PERSONALITATII
LUI DESCARTES
DE

PROF. I. PETROVICI
MEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE

.Fedin(a festivd dela 5 Noemvrie 1937

Anul 1937 a insemnat pentru cultura francez, cu toate ca

ea oferd numeroase posibilitti de jubilee, o comemorare
cu totul exceptionala. S'au implinit, in cursul acestui an,
trei secole de child a apdrut opera cea mai luminoas a celui
mai necontestat geniu filosofic pe care 1-a produs poporul
francez : Discours de la Mthode a lui Ren Descartes.
In alte domenii ale cercetrii, in stiinta pozitivd bundoard,
valoarea teoriilor se verified in deobste prin acordul lor cu
faptele si mai ales prin reusita prevederilor. In schimb, pentru
valoarea ideilor filosofice existl alte unitti de msurl, in
primul loc raza lor de influent i puterea lor de fecundatiune.
Sub raportul acesta filosofia cartesiand, nu are de invidiat
nimica, nimAnui. Actiunea operei lui Descartes s'a intins in
directiile cele mai variate, fdcand sd se desvolte, sub nemij-
locita ei inraurire, nu numai un singur curent filosofic, ci
chiar conceptii felurite, intrucat mostenirea cartesiand a fost
asa de bogata, cd pe langd ceea ce a revenit dintr'insa here-
zilor sai naturali, s'au mai distribuit legate importante chiar
la ganditori mai strini si mai indepArtati 1).
1) AlAturi de urm* directi ca Malebranche mi Spinoza, au mai pus vreaseuri
cartesiane pe vatra lor, alimentfinduli focul chiar filosofi heterogeni, ca em-
piristul John Locke sau materialistul Lamettrie.

4 A. R. Memoriile Sectiunii Literare. Serie III. Torn. VIII.

www.digibuc.ro
2 PROF. I. PETROVICI 36

Recunoasterea acestei fertilitati imense, nici astazi poate

incheiata, nu mai formeaza obiect de controversa. Cu toata
rivalitatea popoarelor de cultur t cu toata opacitatea re-
lativa a despartiturilor etnice, Descartes se bucura de o admi-
ratie neumbrit la ganditorii tuturor natiunilor. Chiar daca
filosofia franceza nu gaseste totdeauna dincolo de hotarele
patriei sale o dreapta intelegere i o nepartinitoare pretuire,
Descartes a ajuns totusi sa faca personal exceptiune. Cand
filosoful francez Victor Cousin, in calkorie prin Germania,
s'a prezentat lui Hegel, ajuns pe culmea gloriei sale, si 1-a
ispitit sa se pronunte asupra cugetarii filosofice franceze,
acesta i-a raspuns : Franta si-a facut cu prisosinta datoria
fatl de gandirea mondial, daruindu-i pe Descartes . Cam
la aceeasi epoca Schopenhauer, atat de dificil sa recunoasca
valoarea altora i atat de prompt sa coboare i sa batjocoreasca,
ii inalt pe Descartes, aproape pe aceeasi linie cu Platon
si Kant care alcatuiau pentru dansul perechea suprema de
divinitati denumind pe filosoful francez, parinte al filo-
sofiei moderne, incepatorul necontestat al vremurilor noui.
Ca o =tea' a tuturor ideilor fundamentale care au caracte-
rizat gandirea moderna, II prezenta pe Descartes si Wil-
helm Wundt, la cursul sail de istoria filosofiei din semestrul
de iarna 1905-1906. 0 lectiune a sa despre Descartes, in
cea mai vasta sala a Universitatii din Leipzig, mi-a ramas
vie in minte, nu numai pentru competenta cu care a fost
expusa, dar i pentru evlavia de care era insufletit. Iar
cand dup zece ani, in toiul razboiului european, Wundt
socotind ca sare in ajutorul patriei sale, a scris o brosura
de denigrare a tot ce nu era filosofie germana, ei bine,
chiar atuncea s'a crezut obligat la o exceptie, declarand
meritata intreaga faiml a lui Descartes. In sfarsit n'a fost
o simpla curtoazie, cand la Congresul filosofic tinut in anul
acesta la Paris, o tanara forta a gandirii germane si-a
incheiat comunicarea, afirmand ea a sosit momentul s ne
mai smulgem din vraja filosofiei lui Kant, si aceasta nu inain-
tand dela el mai departe, ci intorcandu-ne la Descartes, ale
crui pozitii ar fi in parte mai temeinice deck acelea ale
marelui idealist german.

www.digibuc.ro
37 PRIVIRE ASUPRA OPEREI $1 PERSONALITATII LUI DESCARTES 3

0 figura atat de uriasa are drept la o slujba la toate al-

tarele intelectuale, si aceasta justifica fail alta consideratie
gestul Institutiei noastre, chiar daca n'am putea invoca le-
gaturi speciale intre tara noastra si Descartes, cum au putut-o
face alte popoare mai fericite, ca prietenii nostri Cehoslovaci,
care au amintit staruitor de o vizita a lui Descartes la Praga
unde a cercetat cfiteva zile instrumentele astronomului Tycho-
Brahe; ori vecinii nostri Ungurii, can au vorbit copios si
dnsii despre cartesianismul Transilvaniei din veacul al
XVII-lea, gratie tinerilor maghiari caH studiasera la Univer-
sitatile olandeze de unde ar fi adus cu dnsii noua lumina
filosofica.
... Cu toate a as putea fi si eu ademenit s gsesc unele
afinitati particulare intre filosofia cartesiana si structura noa-
stra sufleteasca, adaog and astfel o indreptatire suplimentara
sarbatoririi pe care o facem aici gloriosului cugetator francez.
Desi psihologia popoarelor este Inca putin inaintata, totusi
as putea sa afirm fara riscuri prea mari de eroare, ea o tea-
skull fundamentala a etnicului nostru, si prin urmare o ca-
racteristica a noastra nationala, este bunul simt, acel echi-
libru natural care fuge instinctiv de extreme si de exageratii,
acea aptitudine de a gsi nota just, pazindu-ne de stralu-
cirea paradoxelor si de ispita plasmuirilor aventuroase. Aceasta
trAsatura morala ne este deosebit de prielnica sa pretuim cu
convingere filosofia lui Descartes si sa ne regasim comod
in incaperile constructiunii sale.
Caci alaturi de geniul sau speculativ, spiritul lui Descartes
a posedat si un viguros bun simt, iar pentruca nu o singura
data metafizicienii au fost asemanati cu faimosul cavaler al
lui Cervantes, zadarnic chemat la realitate de bunul simt
robust al scutierului sau, putem spune in privinta lui Des-
cartes, ca el ii cuprindea deopotriva pe amndoi eroii ro-
manului spaniol, intrucat dnsii nu mai alcatuiau doua fiinte
separate, in vesnica opozitie, ci dou laturi luntrice, care
se echilibrau, intregindu-se intr'o perfect armonie.
Cateva exemple ce vor constitui incindental si o sumara
inventariere a ideilor cartesiene, ne vor aseza Ile fao unui
admirabil bun simt, care a temperat in sufletul filosofului
4*

www.digibuc.ro
4 PROF. I. PETROVICI 38

francez avnturi speculative, pe care alte genii filosofice au

putut mai greu sa le sta.') aneasca.
Nu vom fi de sigur in penurie de exemple pentru a pune
in evidenta concesiile pe care le-a facut mereu, in filosofia
cartesiana, apriga nevoie de unitate, care a fost intotdeauna
axa spiritului filosofic, maretia, dar si primejdia lui perma-
nenta, concesiile pe care ea le-a facut realitatii si adeva-
rului asa cum este, chiar daca ar fi fost mai atragator ca el
sa apara altfel.
Nu se poate de asemenea spune Ca' Descartes n'a simtit
deosebit de vie trebuinta unitatii si a unificarii. Dansul este
doar autorul celebrei imagini de atatea ori citate, ca intreaga
cunostinta formeaza un arbor, ale carui radacini le constitue
metafizica, trunchiul il alcatueste fizica, iar ramurile sale ar
fi mecanica, medicina si morala. Ideea ca toate cunostintele
se leaga, derivnd unele dintr'altele cu stringenta si clari-
tate matematica, pornindu-se dela principii fundamentale, a
fost particular de scumpa parintelui filosofiei moderne. Dar
totusi, spre deosebire de alti cugetatori, ca de pilda Hegel
ori Spinoza cari s'au lasat tariti fr rezistenta de demo-
nul superb al unittii Descartes respecta mai mult diver-
sitatea concreta a faptelor, nu unificd cu forta si nu casneste
lucrurile s intre de nevoie in cadrele unei conceptii unitare,
sinteza lui fiind o imparatie liberala care las prtilor corn-
ponente oarecare autonomie, ca unor # dominioane ce se
desvolt fiecare potrivit cu firea lor deosebit, fard ca totusi
s se sframe cu aceasta arhitectura unitara a ansamblului.
Foarte departe de a fi un filosof empirist, ba apartinand
fatis conceptiei contrare, care ridica inteligibilul matematic
la rang de suprem criteriu al adevarului si ca o norma de re-
cunoastere a realitatii, Descartes insa nu poate sterge cu bu-
retele icoana empirica a existentei, si oriat ar prelucra-o
de tare, e silit s urmeze indicatiile ei generale, reprezentand,
cu tot crezul sat' rationalist, o linie de mijloc sanatoasa si
echilibrata, asa cum in veacul urmator, cu o constiinta
poate si mai clara, a mai avut-o un alt geniu filosofic,
original si .ad nc, dar in fond conciliant si eclectic, -- Imma-
nuel Kant.

www.digibuc.ro
39 PRIVIRE ASUPRA OPEREI SI PERSONALITATII LUI DESCARTES 5

Grija de a pastra o cumpana dreapta, de a nu se angaja

exclusiv in nicio directie, fie dansa oricat de preferata, si
de a nu se da rob unui singur tipar de cugetare, pared m'ar
autoriza sa caracterizez pe Descartes, cu aceleasi cuvinte cu
care cel mai mare istoric al nostru, caracteriza deunazi in
monumentala sa opera recenta, pe un vechiu voievod al Mol-
dovei, exemplar reprezentativ al geniului rasei : <( A fost e
vorba de acel voievod un om de masura si socoteala, care
se serveste de fiecare, dar nu se da nimanui .
Iata acum cateva ilustratii ale spiritului de dreapta cum-
panire, de care Descartes dal dovadd, poate in dauna per-
fectei unitti a sistemului.
a) Lumea exterioara pentru dansul cuprinde doua aspecte
fundamentale : Un aspect confuz, alcatuit din valmasagul co-
lorilor, sonurilor, mirosurilor, temperaturii, etc.; un al doilea
aspect, clar si inteligibil, format din proprietatile geometrice-
mecanice intindere si miscare susceptibile de tratare ma-
tematica si de inlantuire rational. Originea ambelor aspecte
zace deopotriva in cutele sufletului nostru : acel confuz este
opera simturilor, acel inteligibil opera ratiunii noastre. i
totusi Descartes cu bunul simt realist refuza sa consi-
dere lumea materiala ca o proiectie exclusiv a spiritului no-
stru, ca o iluzie integrala, asa precum vor sustine filosofii
idealisti, vrajiti de unitatea conceptiei si de stricta ei con-
secventa. Pentru Descartes lumea exterioara exista aevea, si
nu este un simplu vis al eului, desi demonstratia pe care o
face nu este absolut concludenta, rezemandu-se in fond pe
convingerea intima, cd ceea ce percepem limpede in afard de
noi, nu poate fi o pura arnagire.
b) In legatura cu aceasta concesie realist mai gasim si
o a doua abatere dela ravna fireasca a unificarii: dualismul
dintre spirit si corp, recunoscut formal, coexistenta a dou'd
substance, complet distincte si heterogene, care totusi se unesc
in fiinta noastra, (land loc la o cooperare confuza si neinte-
ligibila. Legatura dintre spirit si corp si actiunea lor reci-
proca, introduce in interpretarea lumii un element de ob-
scuritate si mister, care vatama economia conceptiei de an-
samblu, insa totusi silit de datele unei experiente pe care

www.digibuc.ro
6 PROF. I. PETROWCI 40

nu intelegea s'o violenteze, Descartes mentine aceast dua-

litate, ca un fapt inaintea cgruia trebue s te inclini. El si-a
stvilit imboldul unittii rationaliste la un punct, de care alti
filosofi, mai putin respectuosi de mrturia faptelor, nu s'au
impiedicat cfitusi de putin.
c) Actiunea cauzall a corpului asupra spiritului, introduce
in structura acestuia din urma care in esenta sa e cuge-
tare purl un element turbure si nerational: pasiunile. Ele
totusi alcAtuesc materialul activitAtii morale, al cArui scop este
tocmai neutralizarea si utilizarea pasiunilor in sensul unei
vieti rationale si consacrat binelui.
Avnd a opera cu pasiunile, care nu se pot insera in lantul
faptelor inteligibile, nici morala nu va fi susceptibil de o
tratare pur rational si nu-si va putea deduce regulile in
chip matematic, din principiile ingscute ale ratiunii, asa dup
cum Descartes fAgAduise and a fcut comparatia intregii
cunostinte cu un singur arbor, unitar si identic dela profun-
zimile rdcinii, pn la panasul crengilor de sus. Morala
cartesianl primeste nuniai cateva slabe ajutoare din partea
metafizicei si fizicei (de pada' convingerea in existenta unui
Dumnezeu infinit de bun, te face sA primesti impAcat orice
ti se intAmpl; apoi un spirit care se stie independent de corp,
va dispretui mai usor bunurile pArnantesti, mai ales cnd si
fizica ne spune c pArnntul nu este centrul lumii si deci
viata de aici nu are o suprem6 important); dar grosul pre-
ceptelor morale si le intocmeste in chip autonom, pe baze
empirice si cu concursul bunului simt, deci afar de deduc-
tiile rational-matematice, in plasa cArora Descartes ndAjduise
sa cuprind toat fenomenologia existentei.
d) Dup cum regulile morale limiteazg cmpul cunoasterii
rationale si a sistemului deductiv-matematic, acelasi lucru si
cu cele cateva contributii la EsteticA, care se gAsesc risipite
in opera lui Descartes. Dui:4 cum s'a pus de cur find in lumina',
la ultimul Congres de filosofie, conceptia cartesianA despre arta,
e departe de a fi rationalist, asa cum a fost in deobste estetica
oficial a secolului al XVII-lea, care reducea frumosul la
adevAr, ci mai degrab apare ca precursoare a romantismului,
asez And fundamentul frumosului dincolo de ratiune, in

www.digibuc.ro
41 PRIVIRE ASUPRA OPEREI SI PERSONALITATII LUI DESCARTES 7

pasiune, simturi si in bogatia empirica. Nu exista o evidenta

estetica la Descartes, asa precum exista o evidenta ratio-
nal, ca suprem criteriu al adevarului. Domeniul frumosului
se separa de arborele cunostintei rationale, oferindu-ne inca
o pilda c and Descartes se inclin in fata realitatii, refuzand
s'o mutileze si s'o chinuiasca, introducand-o cu orice pre%
inteun sablon unitar, pentru a-si salva astfel integralitatea
idealului sat' rationalist.
e) Cat despre ideile sale politice, ele nu numai ca nu se
armonizeaza cu ansamblul sistemului, dar pared stau in corn-
pieta' opozitie cu unele din ideile lui fundamentale. Revo-
lutionar in teorie si intemeind orice idee valabila exclusiv
pe evidenta logica, Descartes e, in politica, traditionalist si
conservator. Aci trecutul istoric nu mai este izvorul preju-
decatilor si al erorilor, ci o fog care nu se poate nesocoti,
si ale carui vechi cutume sunt ca acele drumuri de munte
ocolitoare, care fiind indelung frecventate, sunt incomparabil
mai comode decat cat-Ai-He neumblate, care ar vrea s taie
de-a-dreptul deasupra stancilor sau in fundul prapastiilor.
Descartes pretueste fail reticente ideea de autoritate, gar-an-
tata de institutii seculare si n'are nicio evlavie pentru sta-
tele cu regim popular, care se grabesc vesnic sa invoace
exigente rationale, dar unde de fapt spune textual marele
filosof ceux qui sont les plus effronts et qui savent crier
le plus haut, ont le plus de pouvoir, encore qu'ils aient le
moins de raison .

Domnilor Colegi,
N'as voi totusi ca la o comemorare a lui Descartes sa ma
marginesc a releva acele calitati ale filosofului, care ar fi,
cel putin dupa mine, marturia unei ponderi chibzuite si a
unui bun simt eminent. Numai din verdele bun simt n'ar
fi putut izvori o filosofie epocal, iar locul considerabil al
conceptiei cartesiene in evolutia cugetarii omenesti, implica
realizari de alta natura, care se cuvine a le pomeni rezu-
mativ. ha', asa cum \Tad eu lucrurile, principalele steaguri
infipte de aceasta filosofie pe crestele speculatiunii :

www.digibuc.ro
 PROF. L PETROVICI 42

I. Filosofia cartesiana s'a prezentat mai inainte de toate

ca o noua mediatie intre stiinta profana si credinta religioas.
Oficiul acesta de mediator revine in genere filosofiei, care
pastreaza contactul cu amandoua acele discipline spirituale,
prea deprtate una de alta, pentru a se imbuca de-a-dreptul
sau a se lega far zdruncin intre ele. In evul mediu mijlocirea
intre stiinta Si credinta a fAcut-o, secole de-a-r Andul, filo-
sofia lui Aristotel. Dar o stiinta noua, mult diferita de
cea veche, reclama acuma un nou mediator, o noua concep-
tiune, solida la bazA i indrazneata la vArf, care sa indepli-
neasca aceast opera destul de dificila in sine. Atat de difi-
dila, inat filosofia englez, unul din cele doua mari curente
de gandire, ale vremurilor noui, a si declarat-o imposibil de
realizat, interziand filosofiei sa incerce a imbina la olalta
lumea experientti cu transcendentul supranatural, prefer And
a lasa Dumnezeirea ca simplu obiect de credinta sentimentala,
fara veleitati de demonstratie valabila. In schimb filosofia
cartesiana n'a desperat cAtusi de putin, luAndu-si curajos sar-
cina de a indeplini cu rnijloace mai moderne, ceea ce filosofia
aristotelica fdcuse at Ata timp, dar nu mai parea in stare sa
o faca, dupa marile transforrndri ale stiintei. Nu e momentul
sa discutam daca toate ideile lui Descartes erau realmente
superioare tuturor pozitiilor lui Aristotel. Faptul e ca, desi
biserica oficiala n'a primit schimbarea mediatiunii si a ramas
mai departe credincioasa filosofului grec, chiar cu riscul de
a se arata neintelegatoare fata de nouile descoperiri ale stiintei,
in schimb pentru multi cugetatori profani, din timpul si de
dupa Descartes, filosofia cartesiana a fost de natura sa des-
potmoleasca drumul care ducea dela stiinta la credinta, si
pe care nu-1 mai putea usor strabate vechiul vehicul demodat
al conceptiei lui Aristotel.
II. Dar filosofia aristotelica nu prezenta pentru Descartes
numai inconvenientul de a nu se mai acorda cu stiinta vremii,
ci aparea i ca obstacol pentru promovarea acestei stiinte. Era
vadit ca mecanismul cosmic nu putea fi surprins p Ana in
adancurile sale cu asezarea fenomenelor in clase i genuri,
prin folosirea rationamentului silogistic, pentru a se sta-
bili (dupa vechea reteta) ca ceea ce e valabil pentru un gen,

www.digibuc.ro
43 PRIVIRE ASUPRA OPEREI SI PERSONALITATII LUI DESCARTES 9

va fi si pentru clasele subordonate lui. Pentru a scormoni

profunzimile naturii si a o face inteligibila ia dinamismul
ei, era nevoie de aplicarea altor instrumente rationale, cleat
acelea furite de Aristotel si acesta era calculul rnatematic,
incomparabil mai elastic, mai variat si mai fecund. Jonc-
tiunea matematicei cu fizica, precum si locul impreunarii lor,
a fost una din ideile cele mai fertile ale filosofiei lui Des-
cartes, care a deschis calea unor progrese infinite, in cunoa-
sterea naturii si stapanirea ei. E indiferent ca el insusi n'a
mers prea departe cu aplicarea metodei sale proprii, ceea ce
a facut pe filosoful Brunschvicg colegul nostru de onoare
s scrie inteo monografie recenta: q Il est curieux que cette
physique de mathematicien n'est guere une physique ma-
thematique #. Nimeni nu va nega totusi insemnatatea manei
care arata directia, fiindcai &Ansa ramane pe loc. i de multe
ori rolul filosofului consista tocmai in aceasta calduza initial,
fara obligatia imperioas de a intovrsi mereu cercetatorii.
De altminteri acelora cari vor sustine Ca numai munca stiin-
tifica e cu adevarat creatoare, li se poate aminti ca Descartes
personal, nu numai c'a dirijat ca filosof cercetarea altora, dar
a descoperit el singur relatii inedite in domeniul matematicei
superioare, devenind parintele glorios al geometriei analitice.
III. In legatura cu cele spuse, se mai poate mentiona si
progresul pe care 1-a realizat stiinta naturii, ca urmare a se-
paratiei fundamentale pe care Descartes a facut-o intre spirit
si corp. Despartindu-se materia de suflet, si constituind o
substant de sine statatoare, care numai exceptional si spo-
radic se uneste cu sufletul, in fiinta omeneasca, s'au inde-
partat pentru totdeauna explicatiile animiste si antropomorfe
care interpretau natura in chip fantezist. Materia fiind in
esenta ei numai intindere si miscare, a dat loc la o stiinta
inteligibila, clara, fra surprize, formulabil in termeni ma-
tematici, calculabili anticipativ. Poate Ca metafiziceste sepa-
ratia prea abrupta intre spirit si materie e supusa indoielii,
dar utilitatea separatiunii, pentru promovarea stiintelor res-
pective, a fizicei mai cu seama, a fost un lucru netagaduit.
IV. 0 alt idee rodnica, initiata de Descartes, a fost aceea
a spontaneittii spiritului, curmandu-se aproape cu conceptia

www.digibuc.ro
Io PROF. I. PETROVICI 44

pasivista, a spiritului-oglinda, pe care o gsim in antichi-

tate, chiar in teoria reminiscentei lui Platon, filosoful cel mai
dispus sa inzestreze spiritul nostru cu puteri superioare ex-
perientei externe. Neaparat si in conceptia cartesiana spiritul
mai taraste inca unele vestigii de pasivitate; dar indrumarea
e viguros facuta spre caracterul spontaneitatii, pe care il va
desvolta pang la ultimele consecinte rezonabile, filosofia kan-
tiana.
Tot asa gasim la Descartes, dela chiar pragul filosofiei sale,
afirmata puternic cu acel celebru cogito prioritatea
vietii psihice asupra lumii fizice, at at in ce priveste certitu-
dinea imediata, cat si prin tezaurul ei inascut de idei fun-
damentale. Atitudinea lui Descartes in aceast privint a fost
datatoare de ton in filosofia moderna si a condus incetul
cu incetul la faimoasa revolutie copernicana, cu care se lauda
at ata Kant, atunci cand a ajuns s declare ca spiritul nostru
este acel care prescrie legile naturii si ii faureste principalele
sale articulatiuni.
V. In sfarsit mai semnalez o ultima idee profetica, impar-
tasit de altfel in de comun cu empirismul englez, inaugurat
in epoca moderna de metodologia baconiana : convingerea
ea stiinta renascuta, va deveni prin aplicatiile sale multiple
un instrument garantat pentru fericirea omenirii, oferindu-i
puzderie de inlesniri, o sanatate indelung nestirbita, in fine
inltari in ordinea moral. Asteptarile sale pentru aceste
revarsri de confort si fericire, se indreptau spre doua dis-
cipline eminamente practice: mecanica si medicina.
De la tehnica mecanica asteapta multime de inventiuni folo-
sitoare, dovedind totusi a fiecare om, cu oricat geniu si ori-
cata fantezie, ramane prizonierul epocei sale si a orizonturilor
ei. Caci inteun raspuns catre prietenul sal Mersenne, care
il consultase asupra posibilitatii de a se construi o masina de
sburat, Descartes ii spune ca principial se poate imagina un
asemenea aparat, pasarile insile fiind masini sburatoare, dar
in practica un astfel de mecanism subtil si complicat nu va
putea & se fabrice de oameni niciodata. Entusiasmul lui Des-
cartes pentru perspectivele tehnice nu numai ca n'a fost
excesiv, ba chiar nici n'a putut sa intrevad toate minunatiile

www.digibuc.ro
45 PRIVIRE ASUPRA OPEREI $1 PERSONALITATII LUI DESCARTES 1x

viitoare, cazand si dansul omul cu atata cumpAnire in

pAcatul in care au cazut mai tarziu Hegel sau Auguste Comte,
cand au ridicat cu semetie la stare definitiva, starea cunostin-
telor din vremea lor. Ramane totusi in favoarea lui Descartes
cA pe and afirrnatiile celorlalti doi filosofi au fost brutal
desmintite numai in cativa ani, afirmatia aceea a parintelui
filosofiei moderne, abia a fost desmintit dup un sfert de
mileniu, in zilele generatiei noastre.
Dela progresele medicinei, Descartes astepta prelungirea
vietii care vai ! pentru dansul urma s fie scurtA chiar
in cadrul posibilitatilor epocei lui, dupA cum astepta unele
repercusiuni fericite ale medicinei chiar in domeniul moral.
Domolirea si sap anirea pasiunilor era doar o conditie a
vietii morale, iar medicina putea sa aiba fireste o actiune
eficace asupra stArilor pasionale, pe jumatate de natura fizica.
Neaparat ideea lui Descartes nu era de tot nazdravana, dacd
ne gandim ca printre cauzele care favorizeazd egoismul, sunt
boala si lenea cea dintai facandu-te sa te gandesti mereu
la tine, cea de a doua incleindu-te in vechi fagasuri utilitariste
si meschine iar o medicina, desigur avansat si dibace,
poate veni aici cu leacuri efective. Neaparat acuma cA vieata
morala nu-si poate gasi deplina ei solutionare in leacuri de
natur externa, fie medicinala, fie de civilizatie tehnica, cdci
oricat ar merge acestea de departe, ele reprezinta pur si simplu
triumful ratiunii numai intr'o jumatate a existentei, in domeniul
fizic si material. Pe and ascensiunea moral implica domnia
inteligentei in cealalt jurnatate, in lumea sufleteasca, domnie
ramasa insA mult in urma si cu cele mai grave consecinte. Caci
intalnirea unei tehnici materiale rafinate cu un psihic ramas
primitiv, are efecte adeseori catastrofale, iar invinuirea care
poate fi adusa inteligentei, nu este ea a impins prea departe
cucerirea naturii, ci cA a rAmas prea indrAt cu cucerirea sufle-
tului.
Ajungand la partea finala a acestei expuneri festive, ar mai
fi de insistat poate, ca asupra unui fapt curios, cd acest gandi-
tor, care a semanat idei epocale, n'a fost un filosof profesio-
nist, alegandu-si spontan alt gen de ocupatii profesionale
cd a lucrat la intervale si mai mult ca amator, ca n'a avut

www.digibuc.ro
12 PROF. I. PETROVICI 46

demonul scrisului, in orice caz pe acel al tiparului, in sfarsit

ca atunci cand a publicat Cate ceva, a facut-o de cele mai multe
ori supunandu-se unor indemnuri i injonctiuni exterioare,
venite din partea unor intimi, cari presimteau ce Ii poate
mintea sa exceptional.
Descartes a pregatit pe altii, ca sa ajunga profesori, dar nu
i-a trecut prin gand vreodata c ar putea sa devie si el. Avea
sange de gentilom, cu inclinri spre o vieata de aer liber, de
mari spectacole, de bravura militara. Nu avea astampar sa
stea locului, caltorea intr'una, aci trecand dintr'o tara in alta,
aci macar schimbandu-si domiciliul in cuprinsul aceluiasi
oras. De sigur, subt raportul deplasarii nu era tocmai in con-
sonanta cu apucaturile compatriotilor sai, pana astazi mai
mult sedentari. Cata distanta de la vesnicele peregrinari ale
lui Descartes, la declaratia tipica a unui academician francez
in vieata, care a reprosat sever unui prieten, dorul lui de pri-
begie addogandu-i ca el unul nu paraseste nici odata Parisul,
iar in Paris nu stie alt drum decat pe cel de acas, la Aca-
demie; ceeace a facut pe prieten sa-i riposteze cu istetime:
# Apoi cand ajungi la Academie, unde vrei s mergi mai
departe ? *
Catva timp ostas in diferite armate luptatoare (era vremea
razboiului de 30 de ani), avand ins nenorocul ca incaerarile
razboinice sa fie foarte rare, ceeace s'a prefacut totusi intr'un
noroc pentru concentrarea sa filosofica i pentru ca militarul
condamnat la inactiune sa-si descopere adevarata sa vocatie,
Descartes n'a facut oficiul de profesor propriu zis, deck
poate fat de o singura eleva: Regina Cristina a Suediei, care
lra determinat la o ultima calatorie fatal, cauza a mortii sale
premature, chemandu-1 in taxa ei, i obligandu-1 sa-i dea
lectii de filosofie la o or extrem de matinala, ceeace ar fi
desgustat desigur si mai tare de meseria didactica pe filosoful
comod i nedeprins, daca, mai ales, ar fi avut mai multe
zile de trait.
Cand totusi in pofida unor indeletniciri straine de meditatie
filosofica, in creerul su s'a facut lumina i, pastrand o dis-
cretie tematoare, si-a croit drum impratesc in sfera specula-
tiunii, Descartes nu s'a simtit impins s scrie, in orice caz

www.digibuc.ro
47 PRIVIRE ASUPRA OPEREI SI PERSONALITATII LUI DESCARTES 13

sa-si publice descoperirea lui. Cateva din declaratiile sale nu

las nici o indoiald: Je prends beaucoup plus de plaisir a
m'instruire moi-mme, qu' mettre par ecrit le peu que je
sais... * sau mon inclination m'a toujours fait hair le mtier
de faire des livres... *
Dar omul nu e facut sa nu impartaseasca nimanuia, mai
cu osebire rodul unor cercetari impersonale. Descartes si-a
suflat usor ideile inteun cerc de prieteni de elit. De aci insa
s'a intins svonul mai departe, p aria cand inteo zi s'a pomenit
c'o puternica si larga presiune aproape c'o somatie A-0
dea ideile la iveal, pun andu-le la indernana tuturor. I s'a
amintit chiar ca Dumnezeu nu cid geniu la oameni, ca acestia
s nu-1 pue in serviciul obstesc si el se expune negresit ma-
niei Creatorului cu aceast tinuta egoista de a nu ferici si pe
altii cu fructul meditatiilor lui. Descartes a cedat in cele din
urma, insa totusi cu sgarcenie si vesnic cu nevoia de imbol-
duri reinoite. 0 bun parte din opera sa filosofica si chiar
piese fundamentale au aparut subt forma de scrieri oca-
zionale. Asa este de pada Tratatul Pasiunilor solicitat
de Principesa Elisabeta, care voia s se instruiasca asupra
acestui capitol de psihologie ca sa nu mai vorbim de Mo-
rala Cartesiana, care nici nu s'a intrupat in forma sistematica,
ci a ramas in forma epistolara, e vorba de acele scrisori prin
care raspundea intrebrilor, de astfel iscusite, ale aceleiasi
principese si, paralel, ale Reginei Cristina. Chiar scrierea
dominanta Discours de la methode care dupa unii e partea
cu adevarat nemuritoare din filosofia lui Descartes, chiar
aceasta a aparut intaia oara sub forma accesorie as zice
de prefata la o scriere de fizica fragmentara, compusa
din cateva mostre stiintifice savante, prin care autorul cauta
parca sa atate, in orice caz sa intrigheze asupra persoanei lui.
Cu picatura, cu picatura, totusi p 'Ana la urm s'a corn-
pletat icoana acestei filosofii culrninante, care a insemnat o
directie si o piatra de hotar. Desigur gloria mareata a filoso-
fului a estompat personalitatea heterogena a gentilomului
amator, fara ca totusi sa se stearga far- urrna, in firida amin-
tirii urmasilor, silueta de cavaler si om de lume, deopotriva
cu sabie la coapsa si mandrie in ochi.

www.digibuc.ro
14 PROF. I. PETROVICI 48

Clipa mortii este unul din momentele cele mai potrivite

ca sg se vada resursele de demnitate pe care le pose& sufletul
cuiva. De sigur temeiu de liniste si de seninAtate fat de sosi-
rea mortii, Descartes putea s afle in chiar conceptia sa dualist
care afirma nemurirea sufletului, impreunat numai vremelnic
cu invelisul sAu material. Dar au mai fost si alti filosofi care
au impArtasit o convingere asemnAtoare si totusi au tremurat
la apropierea sfarsitului. Charles Renouvier, insemnat filosof
francez din secolul al XIX-lea, ajuns la capAtul vietii la o varstA
de patriarh, in convorbirile sale lucide cu un discipol cari
s'au publicat ulterior sub titlul: Les derniers entretiens de
Charles Renouvier nu osteneste s spue de pe patul de
moarte : Filosoful din mine crede in nemurire, dar totusi
ca om sunt las si ma inspimfint !
Cuvintele ultime ale lui Descartes, raportate fidel de un
martor suna ins altfel : Mon Arne, il y a longtemps que tu
es captive, voici l'heure que tu dois sortir de prison et quitter
l'embarras de ce corps; il faut souffrir cette desunion avec
joie et courage . Aci convingerea filosofului a fost sustinut
de bravura cavalerului; dialectica unei conceptii abstracte
oriat va fi prut ea de evident s'a proptit puternic pe o
traditie de mandrie si de demnitate, care ii venea dela stra-
mosi.
i daca mArirea lui Descartes o face, in opera sa teoretica,
renuntarea la mostenirea trecutului si construirea din nou,
pe proprie socoteal, in schimb tinuta lui practicg, brava' si
aristocrat, si-a datorit-o tocmai faptului ca nu si-a rupt
niciodat legatura cu inaintasii, si a avut intipArita in adncul
fiintei, datina vrednica a spitei sale.

www.digibuc.ro
ADAPTAREA LA MEDIU A NEOLOGISMELOR
DE

GH. ADAMESCU
MEMI3RU CORESP. AL ACADEMIEI ROMANE

AFedin(a dela lz lunie 1937

INTRODUCERE
Ce sunt neologismele?
Obisnuim sa nurnim neologisme cuvintele intrate in limba
noastra de pe la inceputul secolului XIX-lea. Pe* acestea
le gasim calificate astfel si in Dictionarul Academiei. Vorn
observa insa c numirea de neologism , cuvnt nou *
este o insusire foarte relativa si care se poate pierde. De
exemplu, turcismele i recisrnele, introduse prin secolul
XVII-lea i XVIII-lea, necunoscute pentru scriitorii textelor
din secolul XVI-lea, sunt, fata de ele, neologisme. 0 vorba
ca zapciu, luata din turceste (zabtgy) a fost odata nou, cu
timpul a devenit populara, amestecata cu alte vechi cuvinte
ale limbii, si-a pierdut calitatea de neologism, iar pentru
generatia noastra este un arhaism, i pentru copiii nostri
va fi necunoscuta 1). Vorba armie nu e considerata neologism,
cu toate ca apare numai in secolul XVII-lea in cronicari.
E interesant sa urmarim ce s'a intAmplat in limba noastra
cu notiunea exprimata in latineste prin exercitus. Gasirn
cuvntul in spaniola (ejercito) si in italiana (esercito); nu-1
gasim in limba franceza, care a format din participiul armata
vorba arme ; nu-1 gisim in romneste. Se vede ca, in tim-
purile primitive, stramosii nostri n'au avut nevoie s exprime
I) Dar si cuvantul popor, atat de raspandit acum si in veacurile trecute, a
fost candva neologism, caci limba din Codicele Voronetean nu-1 cunoaste ; are
peste tot numai: neam.
5 A. R. Memoriile Sectionii Literare. Stria III. Tom. VIII.

www.digibuc.ro
2 GH. ADAMESCU 50

notiunea din latineste, care insemna (c corp de trupd , adic5,

<igrupare de soldati organizat*, ci avand a lupta cu ini-
micul (hostis, hostem), au numit intaiu grupa nAvlitoare
oaste, de unde au format un verb # a se osti (= a se lupta
cu inimicul) alAturi de a lupta (din lat. luctor, luctare) si
apoi un substantiv verbal wire, cu un inteles mai general
(armata noastra, armata dusmand). Deci mult vreme no-
tiunea de exercitus s'a exprimat prin oaste si wire. Au fost
termeni populari, oficiali si poetici. In sec. XVII-lea am spus
cA apare vorba armie luat dela Poloni si dela Rusi (pol.
armia, rus. armija). In sec. XIX-lea din italieneste intra
armata si armada, care devine armata si este intrebuintat
in mod general si azi, dar dictionarul il consider neologism.
Armie are o epocd de strAlucire pela 1850, il gAsim la Bal-
cescu, Bolintineanu, Alecsandri, s. a.; dar dup 1870 de-
vine din ce in ce mai rar si generatia de azi nu-1 mai cu-
noaste sau il &este in unele scrieri ca un arhaism. AdicAl
soarta cuv. armie este la fel cu a cuv. zapciu: au fost neolo-
gisme, dar nu le mai numim astfel, pentrucd au pornit pe
calea pieirii.
In genere poporul are constiint c unele cuvinte sunt
vechi si altele noi. Se zice de unul care intrebuinteaz multe
neologisme ea' vorbeste pe radical. Dar se naste intrebarea :
dac intrebuintarea in timp indelungat a unui cuvnt nou
(intAi, poate, pronuntat gresit, apoi corect) nu ajunge s-i
steargA insusirea de nou? Cel care a zis, dela vArsta de 7--8
ani, vorba elev si profesor, care a stiut la 10-12 ani cA trieste
intr'o comund, ca acolo mai mare este un primar, cel care a
auzit mai tarziu ca peste primari e mai mare un prefect si
peste prefecti un ministru, va mai considera asemenea vorbe
ca niste strdinisme in vocabularul ski ? Nu va fi mirat and,
in scoara, i se vor da ca exemple de neologisme ? Va putea
el sa' le puie in aceeasi categorie cu performantd, handicap
sau cu vreun alt termen pe care-1 aude la vreun sport introdus
de curand in sate ?
De aceea am zis c6 insusirea de noutate a neologismelor
este relativa.

www.digibuc.ro
51 ADAPTAREA LA MEDIU A NEOLOGISMELOR 3

Relativitatea aceasta este foarte interesanta de urmarit

la cuvinte sau familii de cuvinte care au la origine acelasi
inteles. Noul venit cauta sa-si faca siesi o situatie cat mat
buna si, daca cumva &este altul cu inteles identic sau apr6-
piat, cauta sa-1 expulseze ori sa-i ia o parte din nuantele pc
care le exprima.
Exemplu. Latinescul color a dat fr. couleur, ital. colore,
sp. color. Romanii n'au pastrat acest cuvant, ci, pentru unele
intelesuri, s'au servit de vorba fald din latineste : vinul avea
fatd frumoas, schimba fete, fele : cand galben, and rosu.
Pentru verbul coloro, -are n'au avut cuvant. Cand au invatat
mestesugul de a da o coloare # o fata unui obiect, au avut
nevoie de un cuvant si au imprumutat dela Turci boia. Acest
turcism a fost catva timp stapan cu intreaga lui familie :
a boi, boiangiu, boiangirie, boiangiliic ; dar mai tarziu vine
grecescul ticivig (teinture) si 1.,thrno, aor. ,8dipco (teindre,
peindre) si ne da vapsea, a vdpsi, vdpsit, vdpsitor, vdpsitorie.
Acest al doilea venit a invins pe cel dintai, caci azi mai
toate cuvintele din familia lui au devenit arhaisme ; dar in
secolul XIX-lea a aparut neologismul coloare care si-a format
familia (a colora, colorat, colorist, coloraturd). Pentru no-
tiunea (( omul care & coloare unui obiect s'a deschis o lupt
intre cele trei cuvinte, pe langa care a intervenit intai sla-
vonul zugrav sustinut de neogrecul zograf ( c.oyQcicrog),
apoi modernul pictor, cu familiile lor. Astazi -- 1936
traiesc toate aceste cuvinte avand deosebiri de nuanta pentru
unele sensuri : pentru a pieta un tablou ne adresam picto-
rului, ne adresam vdpsitorului pentru a vdpsi (sau vopsi)
un gard sau tinicheaua de pe cas, pentru a vapsi lana ne
adresam boiangiului. Odinioara zugravul Ikea tablourile din
biserici ; el si-a pierdut din vechea glorie, cad cel care impo-
dobeste paretii bisericilor este pictor, dar nici n'a cazut pand
la vdpsitor, caci se zice zugrav de firme, iar cel care se ocupa
de paretii caselor noastre se numeste tot zugrav, afara de
cazuri rare, pentru cladiri monumentale, and apelam la
pictor. Interesant este sa notarn a zugravul cu familia sa,
desi decazut din unele puncte de vedere (s'a deschis de
curand o scoala de #picturd ) bisericeasca), a pastrat insa o
5*

www.digibuc.ro
4 GH. ADAMESCU 5n

valoare poetica, pe care n'o are nici boiangiul, nici vdpsitorul

cu familiile lor si pe care n'a dobandit-o Inca noul venit
pictor.
Eminescu zice :
Credinta zugrdvefte icoanele 'n biserici . . .
Negruzii zugrdvefte pAnzele posomarite
Ce aratau faptele crunte unor domni tirani, vicleni.

Tot asemenea gasim la alti scriitori :

Noaptea zugrdveite umbre negre.
A tarinei mInoasii poezie . . .
Eu mi-am primit povara
De a zugrdvi divina-i mfirqie.

Introducerea neologismelor
Introducerea neologismelor se face, in genere, pe nesim-
tite : azi intra unul, maine altul, dupa o nevoie real...
sau inchipuit. Zicem asa, pentruck de multe ori, cineva ia
un cuvant strain, desi ar putea gasi in romaneste echivalentul
necesar.
Desigur in ordinea materiala se imprurnuta
cand
obiecte diferite : de imbracaminte, de mancare, de construe-
tiune, de transport, etc., se introduc si numele lor din limba
poporului dela care s'a imprumutat obiectul. Tot asemenea
in ordinea spirituala, odata cu institutiuni, organizari sociale,
cercetari de studii, se introduc si nume straine. Nu mai
vorbim de terminologia stiintifica alcatuita cu teme si termi-
natiuni din limbile clasice si pe care le-au adoptat cele mai
multe popoare europene, putine fiMd cele ce s'au silit a
forma din fondul vechiu al limbii lor numele notiunilor de
stiinta sau al inventiunilor practice din zilele noastre.
Curdtirea limbii
La noi s'a petrecut si altceva. Au fost mornente and
introducerea de neologisme s'a facut ca urmare a unor cu-
rente care au dorit nu numai sa imbogdteascd limba, dar s'o
curdteascd de anumite cuvinte care dupa originea lor
se socoteau nevrednice de a figura in dictionarul nostru.

www.digibuc.ro
53 ADAPTAREA LA MEDIU A NEOLOGISMELOR 5

Vazdnd unii numeroasele slavonisme sau turcisme din limba

romneasca, au socotit c s'ar intuneca intru ceva latini-
tatea ei si au pornit adevarata lupta pentru curatirea limbii.
Asa au fost incercarile uneori incununate de succes
ale scoalei ardelene, asa a fost lucrarea lui Heliade din 1847
(Vocabularul) prin care se propunea inlaturarea din limba
a vreo I000 de cuvinte slavone, turcesti, grecesti, etc. si
inlocuirea cu altele formate din latineste, daca nu chiar
luate aidoma.
Incercarea lui Heliade

Am crezut Ca e interesant, sa vedem ce rezultat au avut

propunerile lui dupa aproape o suta de ani dela aparitia
acestei lucrari.
Am constatat el se pot face trei grupe din cuvintele osan-
dite la moarte de Heliade :
a) cuvinte care au ramas pfina azi, iar echivalentele pro-
puse de el nu s'au adoptat sau sunt cu totul rar intrebuintate ;
b) cuvinte care au disparut cu totul sau sunt cunoscute
numai ca arhaisme de cei cari studiaza texte vechi ;
c) cuvinte vechi care traiesc alaturi de cele propuse de el.
Exemple :
a) se zice i azi bacfif, nu de bout, cum propunea Heliade,
.boald nu morb, care e termen medical numai,
...biciu, nu flustru,
basma nu ndsariu sau muciniu
boboteazd nu epifanie
bolnav nu amalat sau morbos
Se zice : bostana nu pepinet
botez baptisma
>

brazda sulc
briciu fazAtor
>

brutar pdinar
buzunar teased
veste nuvela (care e numai termen literar)
vartej vortice
gata dispus

www.digibuc.ro
 GH. ADAMESCIJ 54

Se zice : ghicire nu devinare

ghicitor devinator
grozavie abominatie
grabire iutire
gateala ornatura
Ode carnefice
da asa
dobanda interes (care are un alt sens)
domirire desteptare (care are alt sens)
jar carbuni aprinsi (care se zice, dar nu a

inlocuit pe jar).
zadarnic van (rar)
zid nu mur (numai la unii scriitori)
zidar nu murator
zidarie murarie
zdvor incuietor
zapad nive sau nea (care a ramas tot provincialism)
>>

iesle rumegatoriu
mslin oliva
milostenie leimozina
mita uzura
mreaja rete
munca nu supliciu (care are sens restrans).
murdar nu sordid
magar asin
neobosit > infatigabil
nerod stult

neindrasneala nu necuragiu
nisip nu arena (are alt inteles)
nojita nu legarnant
namol nu lirn
noroc fortuna
navala impetuozitate
ponos nume eau
posac moros
*
potcoava feratura
precupetire revindere
precupet revanzator

www.digibuc.ro
55 ADAPTAREA LA MEDIU A NEOLOGISMELOR 7

priveala nu spectanta
primire accep ere
pripire accelerare (avea ins : tren accelerat)
proptea fulcru
prga * primitiu
parleaz trecere
rzboiu belu
razvratire rebelare
rudenie nu afinitate (numai ca termen juridic)
raboj nu crestar
ranjire grintare
truda travaliu
tabrke campare
tanguiala lamentatie
farmec incantmant
hal-nal fachin
hagiu inchinat (foarte rar)
herghelie arment
hotarnic demarcator
ceaprazar basmantier
ceasornicar orologier
cerneala negreala (rar)
ciucure frangie
ciung uniman
siret astut
ingrijire curare
imprejmuire circonferire
giuvaer scula
islaz p4unare
munca nu travaliu (numai ca termen de economie politica)
iubire nu amore (a trait diva timp, dar a disparut)
caracatita polip (care are sens medical)
chel poriginos
chior * uniochiu
clopotnita campanila
clopot * campana
clatire vacilare
canna * guvernaliu

www.digibuc.ro
8 GH. ADAMESCU 56

lagAr nu camp
lant catena (a trait cAtva timp, dar a disparut)
lapovita gericidiu
lichea maculA
logodna >sposalitiu
nazuire >>refugiare
nApArlire desfulgire
oblojire a pune plastru
oboseal faticA
obrAntire reinflamare (poate ca termen medical)
olog stropiat (poate ca termen medical : estropiat)
>>

oglind specol
odrasld surcul
odrAslire germinare (numai ca termen stiintific)
odajda vestmAnt sacru
patA maculA
pitic >>nan
platA >pagarnent
plesuv >>calv (calvitie ca termen medical)
plug aratru
plAtire pagare
povarnA > distilatoriu
pocaire repentire
poleiu gelatur
polog muscAtariu
sbArlire aricire
svon famA
svAcnire > palpitare (numai ca termen medical)
scrAntire dislocare (termen medical)
scripete > givalA
scAlAmb smorf
slut Stropiat
slAbire debilire (e un asemuitor cuv. cu term, medical)
smochin fic
solnita sArariu
starit > decan (care are un alt inteles)
stejar cerru, cuercie
strungar turn ar

www.digibuc.ro
57 ADAPTAREA LA MEDIU A NEOLOGISMELOR 9

sfintire nu sanctificare
sfAtuire consiliere
sant nu sacru (numai unele sensuri)
sfarsire finire
sarac pauper (avem insa : pauperism, paupertate)
sarma fir de metal
tolbA carnasierA

b) A doua categorie .de cuvinte din Vocabularul lui

Heliade au disprut cu totul sau mai exista ca arhaisme :
areci s'a inlocuit cu adjudecat
atardisire adjudecare
bas * agio
bez far
bina ; edificiu
bucoavnA abecedar
bajanire ernigrare
vechilet procuratie
vel mare
veleat an
vestire instiintare
vizinea balantA
varstnicie majorat
ghiulea bomba
gropnit * cimitir
dajdie impozit
de iznoava din nou
dela: * act
diata testament
jalba * * petitie
jupan * domn
jupaneas A doamna.
zaif indispus
zapis * inscris
zarvA * larma
zarif elegant
zaherea * provizie

www.digibuc.ro
to GH. ADAMESCU 58

zuluf s'a inlocuit cu bucla de par

zalog ipoteca
zaraf bancher
zdtignire impiedicare
ianat pisma, ura
ibovnic * amant
ipac * * si celelalte, etcetera
izbranire lichidare
izvod model
istov * capaf
istovire * terminare
calabalac ,) bagaj
capiste templu
caraull sentinela
cheza s garant
covaciu faurar (fierar)
craiu * rege
crug ciclu
curama analogie
CLISIIT D >> rest
madea * chestiune
milosardnic A X caritabil
mucalit comic
mofluz falit
maglisire * lingusire
(in) naht in natura
nemete gramada
nerodire sterilitate
nepravilnic * ilegal
netalcuit neexplicat
obida suspin
oblu neted
obladuire administratie
preobajenie * schimbare la fata
obstire publicare
obarsie * origine
opis lista
ohavnic perpetuu

www.digibuc.ro
59 ADAPTAREA LA MEDIU A NEOLOGISMELOR tx

otArnie s'a inlocuit cu de dimineata

pesin * indat
pihot * * infanterie
podvacla * * angara
pole * regiment
polcovnic * colonel
ponosire * defAimare
poprire arestare
pravil lege
pravoslavie ortodoxie
praporgic stegar, sublocotenent
prestol * altar
predanie ) * traditie
presustvie a * prezentil
propovedanie * predicg
proclet scelerat
rubar comparatie
rnzd > * stomac
sinet document
slovA * litera
smotru revist militarl
spegm * caiet
sfetire .> * dare pe fat
tacrir * * proces-verbal
tacmin * * * aproxirnativ
tist of iter
treptelniceste gradat
tulurnbagiu * pompier
ucenie * disciplinA
havuz * * basin
halcki * verig
* hazna S tezaur
tArcovnic * * paracliser
ceapraz * galon
cirac * elev
cisluire * * numrare pentru impunere
cinovnic * * delegat
*) S'a pistrat cu alt inteles.

www.digibuc.ro
12 GH. ADAMESCU 6o

slen s'a inlocuit cu membru

ciocartire mutilare
saica salupa
stab stat-major
impotriva o contra

c) A treia categorie de cuvinte propuse de Heliade pentru

a fi eliminate traiesc pana azi aldturi de neologismele pro-
puse de el. Unele au inteles cu totul identic ; pentru altele
se observa o deosebire semantica totala sau partiala :
(inteles identic) (cu deosebiri de inteles)
apururea in eternitate acaret proprietate
harnic activ alaiu cortegiu
blajin bland amanet ipoteca
bogat avut bazaconie nelegiuire
bolovan pietroiu bezna abis
bondoc scund beteag bolnav
breasla corporatie becisnic neputincios
brodeala intamplare bizuesc incumetez
bagare introducere boccea legatura
balan blond basn (basm) fibula
veac secol vijelie tempesta
vedenie viziune in vileag in public
vestit celebru viclean perfid
vesnic etern vitejie bravura
vinovat culpabil voinic tare
vlddica episcop vraja farmec
vrajba discordie vredn ic demn
vreme timp vremelnic provizoriu
vapaie flacara vrjitor ferrnecator
varsta etate vrajmas inemic
ghimpe spin varstnic major
glas voce grijit curat
granita frontiera gresit defectuos
grescala eroare groaza teroare
graire vorbire a &dui a ospta
galceava cearta pravalie oficina

www.digibuc.ro
61 ADAPTAREA LA MEDIU A NEOLOGISMELOR t3

(inteles identic) (cu deosebiri de inteles)

galagie tapaj praznuire celebrare
gand cuget garbov ghebos
de obste comun danie donatie
deslusit lamurit darnic generos
desnadejde disperare deal colina
desobisnuit desvatat denie - privighere
despagubire indemnizare deosebire diferenta
destoinic capabil deosebit distins
destainuire marturisire derbedeu vagabond
doborire rasturnare desavarsit perfect
dobandire obtinere degeaba gratis
dovada proba dobitoc animal
dojana mustrare dogorire incalzire
duhovnic confesor drag scump
dusman inimic dragoste amor
dainuire durare dragalas amabil
darnicie liberalitate duh spirit
darj tenace dusumea parchet
jertfa sacrificiu jale doliu
jet fotoliu jivina animal
jilav umed jaf -- prada
zestre -- dota sleire desecare
zabava Intarziere zaduf caldura
zabrele grile zadarit intaratat
zadarnicie vanitate iaz lac
zambet suras iezer lac
izbutire reusire iasina monstru
iscusit indemanatic iveala aparenta
iscalire subscriere izbucnire explodare
ispit tentatie izbavire salvare
casna -- tortura izbandire realizare
chibzuire deliberare izvor fantana
cladire edificiu izgoana esiliu (exil)
copac arbore iscoada spion
dire parere de rat' isprava rezultat
leac medicament cazan caldare
lesne facil calapod forma'

www.digibuc.ro
14 GH. ADAMESCU 62

(inteles identic) (cu deosebiri de inteles)

migalos minutios chenar margine
mucenic martir clevetire calumniare
nevasta sotie coaja scoarta
neghiob stupid covarsire intrecere
necaz supdrare colac tura'
nenorocire nefericire corabie nava
neobisnuit
nepomenit
netagaduit
- nedeprins
neauzit
necontestat
corabier
cotropire
cula
marinar
uzurpare
-- turn
neingrijire -- neglijenta cusur defect
nadejde sperm-0 cucernic umil
naduseala sudoare card trupa
napadire asaltare cartire murmurare
naprasnic colosal les cadaver (cadavru)
-- stergar
narav
obiceiu
obraznic
- invt rau
deprindere
- impertinent
mahrama
milt
mirean
-- caritate
laic
obstesc
ocrotitor
general
protector
maidan
mangaiere - piata
consolare
pecete
pestera
sigiliu
caverna
neaos
neam -- curat
gen
plamada
povata
ferment
invttura
nemernic
neodihnd -- vagabond
neastampar

----
pocaintd penitenta nepotolit neastamparat
porecla supranurne nestatornic inconstant
porunca ordin nesfarsit infinit
potolire
potop
alinare
deluviu
netrebnic
necinste -- inutil
desonoare
potrivire
deopotriv
ajustare
egal
norocire
nabusala - prosperitate
sufocatie
pregatire
prigoana
preparare
persecutie
naduf
odaie -- asfixie
camera
prieten
prilej
amic
ocazie
ocara
ocna --- insult
salina
primejdie
pricina
prorocie
pericol
cauza
profetie
neoprit
nepotrivit
nascocire
-- tolerat
inegal
inventare

www.digibuc.ro
63 ADAPTAREA LA MEDIU A NEOLOGISMELOR 15

proslAvire glorificare obste comunitate

pustnic eremit ostrov insolg (insulii)
pArAsire abandonare pazA gvardie (gardh)
pcl negurl plocon prezent
raiu paradis ploconire complimentare
ranA plaga poveste naratie
rob sclav pogorire descindere
rAvas bilet podoabA ornament
scornire - inventare pornenire amintire
slab debil praznic solemnitate
slava glorie prapure stindard
slug servitor prevestire anuntare
slujbd serviciu priveliste spectacol
soroc termen pridvor vestibul
sprijinire sustinere proptire sustinere
statornic stabil pustiire devastare
stavilA obstacol raznA izolat
suliman dres pArlit ars
sulit lance pandA veghe
surghiun exil reveneald -- umiditate
sfat -- consiliu rAzmirit revolutie
sfetnic consilier restriste dezastru
sAdire plantare rAgaz repaos
Alas locuinta rAfuire lichidare
tabArA castre semet arogant
tainA secret silk putere
temnit inchisoare simbrie salariu
tibisir cret slAbiciune debilitate
tovarAs camarad smerenie modestie
tovArAsie asociatie strasnic sever
trebuintA necesitate strejar veghetor
trup corp strunA coardi
tAgaduire denegare tacAm serviciu de mas
talc explicatie tiptil incognito
tAlmaciu interpret topor secure
tAlmAcire traducere treabA cauza
tAmAduire insAnAtosire treaptA grad
ulita stradA ursitoare destin

www.digibuc.ro
16 Gil. ADAMESCU 64

(inteles identic) (cu deosebiri de inteles)

fala laudl foisor pavilion
falnic aratos hain perfid
fudul orgolios hatar favoare
fagaduinta promisiune helesteu lac
fatarnic ipocrit hotarire sentinta
hrana nutriment hotaritor definitiv
ceas ora ciorba supl
ceasornic orologiu sandrama baraca
cernit in doliu imprietenire aliare
cinste onoare intrupare incorporare
ciudat bizar
ciuda suparare
ciorap caltun
sopta EalITIMIr
subred debil
invrednicire meritare
invrajbire desbinare
invalmaseala confuzie
ingaduire permitere
indrasneald cutezanta

Diclionarul Academiei din 1870

In acelasi sens al curtirii limbii au lucrat autorii o Dictio-

nariului> Academiei din 1870, pe cari i-a combatut Al.
Odobescu chiar in sAnul acestei adungri.
Ca Odobescu an judecat i altii, cum au fost rnembrii
Junimei . Cam in acelasi timp s'au ivit scriitori si mai ales
avocati si oameni politici cari introduceau fr socoteala
cuvinte noi formate dupa frantuzeste sau dupa latineste.
In contra acestora s'au ridicat altii cari voiau sa scoata din
limba chiar neologismele necesare si in bun parte incet-
tenite.
De sigur, exagerarea i intr'un sens si in altul era gresita ;
exista o cale de mijloc.

www.digibuc.ro
65 ADAPTAREA LA MEDIU A NEOLOGISMELOR z7

Principiile Regelui Carol I

Principiile acestei cai le-a formulat Regele Carol I in cu-
vntarile tinute in sedintele Academiei in 1884 si in 1905,
and a propus Academiei sa incerce din nou a intocmi un
dictionar, care s'a incredintat lui B. P. Hasdeu.
E vrednic de notat faptul ca primul nostru Rege, care a
invtat romaneste dupd ce a venit in tall si a avut profesor
pe Aug. Laurian, unul din autorii dictionariului din 1870,
n'a fost un adept a scoalei latiniste, ci a fost un eclectic.
El zicea : < Mentinem aceste expresiuni intrebuintate de
strabuni si nu ne temem de cuvinte ce au apatat de veacuri
impamntenirea )).
Nu respingea introducerea neologismelor, dar aclauga :
sa ne ferim de o imbelsugare de expresiuni moderne, care
nepunfind o stavila la timp va instreina poporul de
limba sa .
Ce trebue sd se facet?
Deci : a opri introducerea neologismelor ar fi a saraci
limba si a o face s nu poata fi in curentul culturii generale;
a introduce cu grarnada neologisme fard discernamant ar fi
a face din ea o limba straina pentru popor.
In secolul XVII-lea, fara sa fi discutat pe atunci cineva
teoretic chestiunea, cam asa au inteles lucrurile scriitorii
nostri. Vedem el cronicarii au introdus cuvinte noi de
natura literara, stiintifica sau filosofica. Asemenea, Dimitrie
Cantemir, mai ales in o Istoria ieroglifica , a luat din lati-
neste sau din greceste diferite cuvinte, carora le-a dat o forma
destul de potrivit cu limba romneasca, (tiranie, tractat,
teorie, reteta, simfonie, prognostic, antidot, etc.).

Daca privim istoria lirnbii romanesti de and avern texte

tiparite si manuscrise, constatam a am avut grupari mari
de neologisme intrate in limba :
a) elemente turcesti, in timpul influentei Turcilor, (sec.
XVII-lea Si XVIII-lea);
6 A. R. Memorille Sectiunii Literare. Seria III. Tam. VIII.

www.digibuc.ro
18 GM. ADAMESCU 66

b) elemente grecesti, in timpul influentei culturii grecesti

si in epoca fanariotilor (sec. XVII-leaXIX-lea);
c ) elernente rusesti in timpul diferitelor ocupatiuni dela
finele sec. XVIII-lea si sec. XIX-lea.
Se obisnueste, insA, a se da numele de neologisme numai
cuvintelor venite in sec. XIX-lea din italieneste, frantuzeste,
nemteste si celor formate pe cale savant din latineste.
Ne vom ocupa deci in deosebi de acestea.

www.digibuc.ro
 ROSTUL NEOLOGISMELOR

In momentul in care o grup de oameni au simtit nevoia

sa exprime o notiune pentru care nu aveau cuvant in limba lor,
e firesc sa aleaga unul din aceste doua chipuri de a-si mul-
tumi nevoia :
ori s gaseasca in propria lor limba o vorba sau mai
multe care, la un loc, sa exprime acea notiune ;
ori sa imprumute un cuvant strain.
Cand a fost nevoie s se dea pe romaneste terme-
nul de geometrie exprimat in fr. angle , s'a luat vechiul cuvant
unghiu popular si se zice unghiu drept, apoi triunghiu, etc.
Prima procedare.
Pentru alt termen de geometrie care nurneste linia care
uneste centrul cu circonferenta, pe care Francezii o numesc
rayon, s'a intrebuintat razd (razd de lumina) i asa a ramas 1).
Tot prima procedare.
Alt exemplu ii gasim intr'o carte din 1791. Traducatorul
avea s dea romaneste ideea c un scriitor a luat premiul
Academiei franceze. A cautat un cuv ant echivalent si a gasit
bac ;5.4 : A luat bacsisul Academiei . De sigur ca pe acea
vreme vorba bacsis n'avea in continutul su nota pejo-
rativa de astazi.
Cand Tichindeal a voit sa spun pe romneste notiunea
greaca zotnriig, a zis facatoriu . Mai tarziu s'a zis poet,,
adica s'a introdus insusi cuvantul grec, luat din frantuzeste..
') In vorbirea comerciali rayon nu s'a tradus, ci s'a luat t ranspunfindu-se
btelA cu literfi.

www.digibuc.ro
20 GH. ADAMESCU 68

Acestea sunt exemple pentru primul procedeu. El este

mai exact : a fost rar intrebuintat in limba noastra.
De obiceiu s'a luat cuvantul strain, chiar daca nu era neapa-
rata nevoie.

Neologismul acesta se ia sau pe cale scrisa sau pe cale

oral. Daca se ia dintr'o limba cu ortografie mai mult fone-
tick are in genere o singura forma ; daca se ia dintr'o limba
cu ortografie mai mult etimologica, poate avea doua forme,
daca s'a introdus pe cele doua di. Acele doua forme traiesc
catva timp : una fiind asa zicand literara, alta fiind familiara
si mai mult vorbit. Cu timpul una omoarl pe cealalta sau,
dac raman ambele, se produce o deosebire de inteles mai
mare sau mai mica.
Comediile lui Alecsandri sunt pline de frantuzisrne care
ilustreaza acaeasta constatare :
a renonsat forma vorbit fata de cea scris renuntat
dejond dejun
pansion pension
ierarsie ierarhie
mademuazeld se vede ca nici 'n'a intrat pe cale scrisa, dar
nici n'a fost primit in limba literara, care a admis numai
demoazeld, dar pentru scurt timp, caci a venit domnisoard
si i-a luat locul.
Cu madame s'a intamplat o mare lupta. Corespondentul
roman doamnd avea in vechime numai intelesul de (< sotie
a domnului si pentru sotiile boierilor era cuvantul o jupa-
neasa . Era loc deci pentru cuvantul francez. Prima forma
este : madamd, pe care o gasim catva timp si in vorbire si in
scris ; dar decaderea # jupanesei , apoi introducerea guver-
nantelor straine incep a da o nota peiorativa formei madamd
i acest fapt impune un fel de introducere din nou a cuvan-
tului francez, scris acum si pronuntat madam. Apoi se sco-
boara si doamnd dela inaltul ski rang. Cu timpul se stabi-
leste un fel de ierarhie : e respectuos sa zici madam(e), dar
e mai mare semn de respect s zici doamnd.

www.digibuc.ro
69 ADAPTAREA LA MEDIU A NEOLOGISMELOR 21

and Francezii au introdus o serie de cuvinte germane,

le-au pstrat exact forma originall, chiar cnd pronuntarea
a fost putin schimbat:
bord este germanul Bord
bock Bock
frac Frack
cobalt Kobalt
thalweg Thalweg
blanc Blanck
ori au facut o usoar modificare ortograficg :
bourg Burg
gangue Gang
halte Halt
lande Land
Si in romneste intr'o vreme s'au transcris cuvinte straine
exact ;
scopos gr. axogg
cosmos x6op,og
Dar nevoia de a le da o terminare gramatical sau pentru
a le articula a ngscut schimbAri indispensabile :
Pe and Francezii scriu Si zic sanatorium fAr a-1 orto-
grafia frantuzeste, noi trebue sa scriem (pentru a-i pAstra
forma din limba din care le-am luat):
scoposul, cosmosul, lavirintul; mantoul, etc.
In Transilvania s'au luat latinestile fiscus, forum si (prin
influenta pronuntArii unguresti) au devenit :
fiscusul (fiscus), furumul (furum).
Afard de asemenea mici schimbri, care abia se observA
in scris, constatm ca, in primele timpuri ale introducerii
neologismelor de care ne servim in mod curent i s'au ince-
atenit in romneste, ele au pAstrat forma originall aproape
liter cu liter :
Se zicea melanholie (tte)Anoilia) Si haractir (zaOazrO) :
Mult mi-e ciucla i ma mir
De al calor mari haractir . . .
(Momuleanu)

www.digibuc.ro
22 GH. ADAMESCU

S'a zis, dup italieneste : isold (p. vechiul ostrov); mai

tArziu insuld (dup latineste); ducd, mai tArziu duce (dup
latineste).
Dup greceste s'a zis rigd:
Atrid de biirbati riga si Ahil inzeitul...
(Aristia...).
Mai tarziu latinescul rege s'a asezat definitiv, mai ales cA
a devenit titlul oficial al suveranului nostru, iar grecescul
a rAmas in nomenclatura cArtilor de joc :
Cfind eu am dat pe riga, bati cu alta mai mare?
(Gr. Alexandrescu).
Intr'o traducere din 1791 gsim o sumA de cuvinte intro-
duse cu forma calchiatA dupa greceste. Toate si-au schimbat
forrna sub influenta curentului latinist si au rAmas astfel
panA azi :
chendru (azi : centru) ;d1PrQop
fanatismos sau iesire din minte (fanatism) Tavanatiog
discosul (azi: disc) 6 6tax6g
itichi (azi : eticA) i #01xli
fandaxie (azi : fantazie) coavraata
comit (azi : comet) xotairrig, plural : comiti
trigonon (azi : tr'unghiu) iviyomov
ipotinusA (azi: ipotenusA) imrovetvoiva
diagonios (azi : diagonalA) dtaythvto;
proodos (azi : progresiune) nvaog
entusiasmosul (azi : entusiasm) ')/t-ov1ta7y6c
ipotesis (azi : ipoteza) imr&asacg
matematicos (azi : matematician) ttakuarmic
fizicosul (azi : fizician) Tvoixdc
elipsis (azi : elipsa) aeopi;
eclips, eclipsul (azi : eclipsA) 6:2utinc
ilitrisesc (azi : electrizez) iiAexrpg-o)
axon (axA) 4ovag
analogon (azi : analog) dvthloyog
demonos (genial : demonosul Platon) 19atp,61,1og
endelehie (entitate : sufletul este o endelehie) irrais
palirii (flux si reflux) zaAlQQota

www.digibuc.ro
71 ADAPTAREA LA MEDIU A NEOLOGISMELOR 23

Multe vorbe luate din frantuzeste, pana dupa mijlocul

secolului al XIX-lea, au pstrat o forma cat mai apropiat de
original, care mai tarziu a disparut :
sansul, sansurile jocului
portfelul
sortul au gresit (sort p. soarta, fr. sort)
un mobil (o mobila)
exersat (exercitat)
nu te ofans (ofensez)
objetul, sujeturi de vorbire
banc (p. banca)
serjanti d'arme
un fiacru
jucau aerul cunoscut (cantau aria)
atelagiu
retirata (retras)
moda burjoaza
pretendanti
postilion (vizitiu)
tusile clavirului (clapele)
solenitate
dosier (p. dosar)

0 surna de frantuzisme s'au influentat de grecisme mai

vechi si au trait catava vreme sub forma aceasta :
maltratarisiti (maltratati)
tratariseste
adresarisesc
maghistrat
ocuparisim
se sumarisesc (se adun la socoteal)
riga' (fr. rgle cu care se trag lin ii)
amorarisit
amuzarisit
poeticeasca
comandarisit.

www.digibuc.ro
 II
ADAPTAREA LA MEDIU

Precum in lumea animala i vegetala, un individ luat din

mediul in care traieste specia sa i stramutat in altul (clima,
altitudine, etc.) ii modifica intr'un fel sau altul organele
pentru a se putea adapta noului mediu sau, dupa un timp
oarecare moare, tot astfel cuvintele care intr intr'o limba
noua primesc modificari i numai astfel pot intra in tezaurul
comun al limbii celei noi sau traiesc complet izolate si se
scriu intre ghilemele sau cu indicatia ea sunt straine.
Pentru ca un cuvant nou s ajunga a fi la fel cu alte cuvinte
ale limbii, se cer trei conditiuni:
1. S se inlocuiasca sunetele care lipsesc in limba noastra
2. S i se dea un accent.
3. Sa i se dea o forma gramatical.
I. Inlocuirea sunetelor ce lipsesc.
La neologismele luate din franceza i germana avem o
serie de sunete care nu figureaza deloc in limba noastra sau
sunt numai dialectale :
6, eu (ca in fleur), u (ca in juste)
nazalele i", en, on, a" (ca in yin, sein, bon, grand)
gn (ca in agneau) care se gaseste in unele provincii ale dia-
lectului daco-roman
11 (ca in taille) care se gdsqte in dialectul macedo-roman.

Pentru unele din aceste sunete, problema s'a mai pus in

secolele trecute cand s'au luat cuvinte din turceste i ungu-
reste.

www.digibuc.ro
73 ADAPTAREA LA MEDIU A NEOLOGISMELOR 25

Astfel din turceste a fost inlocuit cu iu, cu u sau cu 1:

*kaiak > chiulaf , *dUlger > dulgher "diirme >dirmea
*guile > ghiulea *dfisman > dusman "giive6 >ghiveci
**burgii > burghiu *miifti > muftiu **gaga > gigi
"gfibe > giubea *miisteri > musteriu
"giimbug >giumbus *tevatiir > tevaturl
**guguk>giugiuc "dgeme > dusamea
"rfigvet > rusfet
"tzlama > tuzlama
"gotiire > ghiotura
Un singur exemplu am gAsit pentru inlocuirea lui cu io:
**gul > giol
La unele cuvinte iu s'a schimbat mai tArziu in i sau :
"kiilug > chiulug > chilug
*WWII > tiutiun > tutun
Asemenea prefaceri se intalnesc si in cuvinte care au doi ii
in corpul lor :
"nrilk > ciuruc "stiltimen > suliman sUmbUl >zambila
Cateva turcisme la care gsim schimbri de acelasi fel se
socotesc intrate prin alte limbi in care prefacerea era fcut
and le-am primit noi :
"surgun > alban. surghiun > surghiun
"stirtigi > srb. surugiia > surugiu
"zUltif > bulg. zulufg > zuluf
Sunetul a se gAseste si in ateva cuvinte unguresti care au
trecut in romneste, inlocuit prin e, i, o:
fiird > feredeu uhf > ilu iiveg > oiagA guzu > guzgan
ru > ireu stild > soldan olu > uliu
sziics > suciu
La cuvintele luate din frantuzeste lucrurile s'au petrecut altfel.
Avem numai cfiteva cuvinte romnesti corespunzAtoare
unora frantuzesti cu a in care acest sunet este reprezentat
nesigur prin iu, i, anume :
bureau birou Si biurou
pure --piurea (sau piureu)
*) Cuvintele cu acest semn sunt scrise cu ortografia actual a lirnbii turcesti.
**) Cuvintele cu acest semn nu au fost gasite in diqionarul ed. Gamier
1930 ; sunt scrise ca in dictionarul lui Aineanu.

www.digibuc.ro
26 GH. ADAMESCU 74

culotte chiuloti Si chiloti

cuvette chiuvet i chivet, dar si (rar) cuvet
e'puiserepiuiza, dar destul de des epuiza
costume in vechea vorbire familiara moldoveneasca se
zicea costium, dar azi costum
ceinturon centiron, dar i centuron.
Iata si lista celorlalte cuvinte, in care ii fr. este u. Se va
vedea cA toate corespund unui cuvnt latin cu sunetul u sau
italian, mai rar.
manufacture > manufactura lat. manufacere
manutention > manutanta ital. manutenzione
masculin > masculin lat. masculinus
canicule > caniculk canicular canicula
>

capituler > capitula capitulum

capsule > capsula capsula
capture > captura captura
carburateur > carburator
cellule > celula lat. cellula
cellulose > celuloza cellula
censure 1) > censura censura
ceinture > centura * cinctura
ceruse > ceruza cerussa
questure > chestura a quaestura
commensurable > comensurabil > mensura
compulser > compulsa > compulsare
commun > comun commun is
commutateur > comutator a muto
concubine > concubina concubina
concussionnaire > concusionar concussio
conducteur > conductor conducere
congruent ---- congruent congruens
conscutif > consecutiv consecutus
costume > costum ital. costume
culinaire > culinar lat. culina
culture > cultura cultura
cure > cued' cura

I) Greit deci se scrie : cenzur.

www.digibuc.ro
75 ADAPTAREA LA MEDIU A NEOLOGISMELOR 27

curatelle > curatel lat. curator

depute > deputat deputa re
(pop. dipotat)
diluer > dilua diluare
dissimuler > disimula s dissimulare
. divulguer > divulga s divulgare
ductile > ductil ductilis
dualisme > dualism s duo
emulation > emulatiune s aemulatio
execution > executie exsecutio
expulser > expulsa s expulsare
fabuleux > fabulos a fabula
furieux > furios a furiosus
fusion > fuziune A fusio
illustre > ilustru s illustris
illusion > iluziune s illusio
institut > institut s institutum
municipale > municipal s municipium
jubil > jubileu s jubilare
judiciaire > judiciar s judiciarium
juriste > jurist s jus, juris
juvenile > juvenil a juvenis
lugubre > lugubru s lugubris
lunette > luneta luna
nature > naturd s natura
nuance > nuant s (nuance < nuer,
nuer < nue,
nue < nubes)
nucleus > nucleu a nucleus
nul > nul a nullus
oculiste > oculist oculus
occulte > ocult a occultus
ossuaire > osuar a ossuarium
parfumeur > parfumor s fumare
pendule > pendul pendulus
perruque > peruc perruca
presumer > prezuma presumptus
procurateur > procurator a procurator

www.digibuc.ro
28 GH. ADAMESCU 76

prudence > prudenta prudentia

pupille > pupil pupilla
rfuser > refuza refusum dela re-
fundere
reputation > reputatie reputare
resolution > rezolutiune resolutio < resol-
vere
resumer > rezuma rusumere
rubrique > rubric rubrica
speculatif > speculativ speculatio
stimuler > stimula stimulare
stipulation > stipulatiune stipulari
structure > structur * structura
studieux > studios studiosus
subsidiaire > subsidiar subsidiarius
succder > succeda succedere
suffrage > sufragiu suffragium
sulfate > sulfat * sulfur
susciter > suscita suscitare
suspendu > suspendat suspensus
taciturne > taciturn taciturnus
talus > taluz talus
torture > tortur tortura
turbine > turbina turbo, -Mis
humour > umor engl.... din lat. humor
utopie > utopie lat. utopia

Cele putine din prima categorie yin sau din latina medic-
val sau dintr'o form mai putin cunoscut sau din italieneste :
bureau < lat. birrus (manta de ln) > mediolat. bura1)
pure < mediol. purea < lat. porrum
culotte in legatura cu lat. culus
cuvette din cuppa (vas)
epuiser in legatura cu puteus
costume <ital. costume < lat. consuetudinem

1) Deci bureau este o mash acoperith cu bura.

www.digibuc.ro
77 ADAPTAREA LA MEDIU A NEOLOGISMELOR 29

Se pune intrebarea dna pe celelalte multe cuvinte trebue

sa le consideram ca luate din frantuzeste ori din latineste.
Dictionarul Academiei pune alAturi cuvantul latinesc de cel
frantuzesc.

b) Sunetul din turcisme a fost inlocuit prin io, rar prin u:

**karagoz > caraghioz
*kfte > chioftea
*ksk > chiosc
*kstek > chiostec
*pliC > ghiociu
*gol > ghiol
**gordum > ghiordum
**gozgore > ghiojghiorea
**gozdan > ghiozdan
**gotiire > ghiotora
Pentru inlocuirea cu u am gAsit numai
**bkme > bucmea.
Cuvantul **lefe (pe care nu 1-am Osit in dictionarul
turcesc modern) a avut odat forma olefea, care prin etimo-
logie popular a devenit lefea (form invechit) si apoi leafd.
Cuvintele unguresti cu o trecute la noi au inlocuit acest
sunet prin e, i, o, u :
boseg > belsug vfel > vifel tlcser > tolcer
flz > felez6u gorko > chioard.
klteni > cheltui gjomber > ghimber
gzu > guzgan
lii > uhu
rleni > urui, uruia15.
Cele mai multe sunt provincialisme.
Sunetul corespunzAtor turcescului 15 il Osim in cateva
termingri franceze dintre care vom examina pe eur si. eux.
Trecerea cuvintelor cu acest sunet s'a fcut cu o mare greutate
de adaptare : multe forme sunt ina in lupta si unii filologi
au pgstrat ortografierea francez eur, ceea ce de sigur nu
poate fi o solutiune definitivA. In cateva cazuri controversa
a fost faiat'al de forma corespunzAtoare din latineste.

www.digibuc.ro
 GH. ADAMESCU 78

Iata exemple : conducteur, trieur, majeur, voyageur, farceur,

tricheur, moteur au luat terminarea or, care este forma popu-
lard si literar : conductor, trior, major, voiajor, farsor, trisor,
motor, contor, colportor, dirijor, expeditor, cooperator.
Cateva au luat er:
piqueur > picher, friseur > frizer
In lupt mai sunt :
coafor si coafeur (coiffeur)
sofer Si sofeur (chauffeur)
lichior i licheur (liqueur)
sufler Si sufleor (souffleur)
Chaum eur, care si in frantuzeste a dobandit o ras-
pandire mare in timpurile din urrna (in vechile dictionare
mai ca nu se gdseste) s'a raspandit repede la noi sub forma
somer.
E interesant sa notarn ca mineur a dat cloud forme cu doua
intelesuri deosebite, fiindca a venit, in realitate, din cloud
cuvinte (din mineur < minor si mineur < miner < lat. mi-
flare)
minor = ant. lui major
miner = lucrator in mina
Exemple de corespondenta intre fr. eur. si rom. or.1) :
fr. calomniateur r. calomniator 1. calomniator
colporteur colportor
commutateur comutator mutator
conducteur conductor conductor
corservateur conservator conservator
compteur contor
controleur controlor
crditeur creditor creditor
curateur curator curator
dlateur delator del ator
dtracteur detractor detractor
2) Si se observe a afarA de rare cazuri (notate) se pAstreazA accentul ca in
limba france2A.

www.digibuc.ro
.79 ADAPTAREA LA MEDIU A NEOLOGISMELOR 31

fr. deserteur r. dezertor 1. des ertor

dictateur dictator dictator
diffuseur difuzor
dresseur dresor
editeur editor editor
electeur elector elector
monteur montor
excuteur executor executor
expditeur expeditor
forunisseur furnisor
graveur gravor
inferieur inferior inferior
majeur major major
carburateur carburator
censeur censor censor
questeur chestor questor
coiffeur coafor
collecteur colector collector
commandeur comandor
compositeur compozitor compositor
cultivateur cultivator
classeur clasor
classificateur clasificator
r. dirijor format in romneste de la verbul a dirija
fr. correcteur r. corector corrector
dispensateur dispensator dispensate :
dresseur dresor
eclaireur ecleror
orateur orator
organisateur organizator
parfumeur parfumor
patineur patinor
percepteur perceptor
projecteur proiector
promoteur promotor
proviseur provizor
prosateur prozator
raffineur rafinor

www.digibuc.ro
32 GH. ADAMESCU 8o

rapporteur raportor
recepteur receptor
reclacteur redactor
rformateur reformator
regisseur regisor
regulateur regulator
precepteur preceptor
predecesseur predecesor
precurseur precursor
predicateur predicator
mistificateur mistificator
moniteur monitor
equateur ecuator
ducateur educator
moteur motor
experimentateur experimentator
exterieur exterior
facteur factor
gouverneur guvernor 1)
imposteur impostor
inspecteur inspector
instigateur instigator
instituteur institutor
instructeur instructor
interpellateur interpelator
legislateur legislator
navigateur navigator
novateur novator
operateur operator
prvaricateur prevaricator
procureur procuror
professeur profesor
repetiteur repetitor
rapporteur raportor 2)

1) Pentru al doilea sens al cuvantului (celui qui gouverne) s'a format: gu-
verna+t+or.
2) In fr. are 3 sensuri: paritor (care n'a trecut in rom.) cel care face un
raport despre ceva instrument de geometrie. Pentru al doilea inteles s'a zis

www.digibuc.ro
8/ ADAPTAREA LA MEDIU A NEOLOGISMELOR 33

reviseur revizor
sculpteur sculptor
senateur senator
serviteur servitor
sylviculteur silvicultor
spoliateur spoliator
successeur succesor
superieur superior
trieur trior
tuteur tutor
ultrieur ulterior
vrificateur verificator
versificateur versificator
viticulteur viticultor
voyageur voiajor
voltigeur voltijor
jongleur jongler
piqueur picher
souffleur sufler
chauffeur sofer
remorqueur remorcher
insa :
fr. ingenieur inginer
se arat a fi luat din italieneste : ingegnere.
0 serie de cuvinte in eur, trecnd in romneste, s'au
schimbat cu totul, caci s'au inlocuit printr'un adj. format
din participiul trecut al verbului corespunzkor cu suf. or.
Unul a luat terminatiunea ar.
fr. magnetiseur r. magnetizator = magnetiza[t] +or
collectionneur colectionar
danseur dansator = dansa[t]+or
joueur jucAtor = juc4t] +or
distributeur distribuitor = distribui [t] +or
exploiteur exploatator = exploata [t] +or
multi vreme dupl introducerea parlamentarismului in 186o: raportator ; mai tar-
ziu s'a zis raportor in Camera j Senat.

7 A. R. Memoriile Secfiunii Literare. Seria III. Tom. VIII.

www.digibuc.ro
34 GH. ADAMESCU 82

fr. inventeur r. inventator = inventa[t] +or

insulteur insultAtor = insulta [t] +or
enregistreur registrator . registra [t] +or
villgiateur vilegiaturist = vilegiatura +ist
visiteur vizitator = vizita [t] +or

Silaba -eux a devenit os prin influenta cuvintelor latine

sau italiene, incit se poate pune intrebarea dac se pot con-
sidera aceste cuvinte ca venite numai din frantuzete.
fr.. calamiteux r. calamitos it. lat . calamitosus
capricieux capritios capricioso
caverneux cavernos cavernoso
contagieux contagios contagioso
contentieux contencios contenzioso contentiosus
copieux copios copiosus
courageux curagios coraggioso
mystrieux misterios misterioso
monstrueux monstruos monstruo sus
fabuleux fabulos fabuloso fabulosus
factieux factios factiosus
fastueux fastuos fastoso fastuosus
furieux furios furioso furiosus
gnreux generos generoso generosus
infectieux infectios
ingnieux ingenios ingeniosus
judicieux judicios giudicioso
litigieux litigios litigioso litigiosus
nebuleux nebulos nebulosus
onereux oneros oneroso onerosus
pieux pios
pompeux pompos pomposo
prtentieux pretentios _
presomptueux prezumtios presuntuoso
prodigieux prodigios pro digioso prodigiosus
radieux radios radioso

www.digibuc.ro
93 ADAPTAREA LA MEDIU A NEOLOGISMELOR 35

fr. religieux r. religios it. religioso lat. religiosus

respectueux respectuos
seditieux seditios sedizioso seditiosus
sententieux sententios sentenzioso sententiosus
serieux serios serioso
sereux seros seroso
sinueux sinuos sinuoso sinuosus
sirupeux sirupos
spongieux spongios spongioso
studieux studios studioso studiosus
tendancieux tendentios
tnbreux tenebros tenebroso tenebrosus
tuberculeux tuberculos
valeureux valoros valoroso
vaniteux vanitos
vaporeux vaporos vaporoso
vreux veros
vicieux vicios vicioso vitiosus
vigoureux viguros vigoroso
volumineux voluminos voluminoso

c) 0 schimbare interesant a acestui sunet este diereza celor

dou vocale care formeazA sunetul asemankor unui diftong
romnesc. Aceasta se explica prin faptul c cuvintele respec-
tive au intrat pe cale scrisA sau a influentat forma corespun-
Aware din latineste :
fr. creuset r. creuzet engl. cruset
pleursie pleurezie

d) Cuvintele cu diftongul au pronuntat intr'un singur sunet

(o) au trecut in romneste nu direct, ci sub influenta cores-
punzAtoarelor latinesti, despArtind vocalele a-u, ca i e-u.
Altele insa au trecut de-a-dreptul cu pronuntarea francezA o.
Exemple :
I. fr. caustique r. ca-ustic lat. causticus
caution ca-utiune cautio
7.

www.digibuc.ro
36 GH. ADAMESCU 84

fr. causer r. ca-uza lat. causa

clause cla-uzA clause
fraude fra-udd fraudo
naufrage na-ufragiu naufragium
nautique na-utic nauticus
pause pa-uzA pausa
plausible pla-uzibil plausibilis
pauperisme pa-uperism pauperus
mausolee ma-uzoleu mausoleum
II. fr. sauce r. sos
chauffeur sofer
chaumage somaj
somer
chausson soson
chaussee sosea
chauvinisme sovinism
chauviniste sovinist
cauchemar cosmar
chafaud esafod

e) 0 greutate de adaptare are si sunetul scris prin ii. Noi

am avut acest sunet in cuvinte terminate in / la singular
care fac pluralul in i:
cal > cali > cai
miel > mieli > miei
DovadA este neologismul colonel, care tinde a forma plu-
ralul colonei, ca vechile cuvinte de origine latinA, desi alte
neologisme pAstreazA pe / la plural : fidel, fideli.
In majoritatea cuvintelor de acest fel sunetul francez trece
intr'un simplu 1 sau in li:
pavillon > pavilion
bataillon > batalion bille > bird'
bouillon > bulion billet > bilet
buteille > butelie guillotine > ghilotinA

www.digibuc.ro
&5, ADAPTAREA LA MEDIU A NEOLOGISMELOR 37

portefeuille a dat portofoliu, portofoiu i portofel ; fauteuil a

dat fotoliu si fotel.
Numai faille (stold) a dat faiu.
Cat pentru taille, rom. talie poate Ca a intrat prin ruseste
sau poloneste (talija, talia) ori s'a influentat de aceste cuvinte.

f) Sunetul gn (ex. cognac) exista si in dialecte si in limba

populara in unele provincii,
ca fiel p. miel ; fiere p. miere
dar neexistand in limba literara, cuvintele frantuzesti care
ii contin au luat aspecte diferite si in unele cazuri s'au refacut
dup originalul latin, mai rar s'au influentat de schimbarea
vechilor latinisme din limba gn > mn.

Exemple :
a) cognac > coniac b) ignorant > ignorant < lat. ignoro
cagnotte > caniota
baignoire > benoar
c) resigner > rezigna < lat. resigno i resemna ca sernn din
signum
designer > designa i desemna
consigner > consigna : primit in consignatie
consemna : consemnul dat, Casa de consemna-
tiuni

g) In privinta vocalelor nazale din franceza, and era chestia

de pronuntare, se pronuntau ca in frantuzeste ; iar and era
chestia scrisului, se sileau Romanii sa reproduca in scris
sunetul original si aveau intrucatva exemple in limba germana.
Se pronunta si se scria :
amblem, antreu, ampir, emposibel, emportant, enfect.
Intervenind influenta scoalei latiniste, care propunea sa
luarn ca tip nu cuvantul francez, ci vorba originala latineasca,
s'a ajuns a se pronunta si a se scrie :
emblema, imperiu, endemic, invalid, unguent. ; .

www.digibuc.ro
38 GH. ADAMESCU 86

La aceastd pronuntare si grafie au contribuit si cuvintele

italienesti corespunzatoare :
a incasa ital. incassare
incarna lat. incarno
incina incinctus
inculpa inculpatio
infantil infantilis
infern infernus
encefal ital. encefalo
enclitic lat. encliticus
enciclic ital. enciclica
enciclopedie enciclopedia
endemic endemico
enterit enterita
entusiasm * entusiasmo (vechiu entusiasmos)
In modul acesta au amas putine cuvinte cu pronuntare
francez :
antreu < entree anchet < enquete
antract < entr'acte angrenaj < engrenage
ansamblu < ensemble antreprenor < entrepreneur
antrepozit < entrept antrena < entrener
In privinta sunetelor cuvintelor care trec din limba franceza
in romneste, se produc uneori schimbri cu totul nejustificate.
Unele din ele se explicg prin influenta cuvintelor asemAnA-
toare din german ; altele, prin nimic :
vitezd din vitesse, deci, trebue : vitesd
cenzor * censeur * censor
ceziune cession * cesiune
seziune session sesiune
bazin bassin basin
furnizor fournisseur * furnisor
conzul * consul 6 consul

h ) Grupul mpt si mt pronuntate nt s'au influentat de forma

scris si de italieneste si dupg ce s'a scris cu toate literele
a ajuns a fi admis chiar de Academie sub forma nt:
comptable contabile contabil

www.digibuc.ro
87 ADAPTAREA LA MEDIU A NEOLOGISMELOR 39

compte conto cont

compteur contor
comptoir contoar si cantora (vechiu)
comte conte conte
comtesse con tesa

i) Grupul ce, ci din cuvintele frantuzesti corespunde in ro-

mneste, la neologisme, ori cu ce, ci ori cu te,ti, dui:4 cum in
corespunzatoarele originale latinesti se &este ce, ci sau tia
sau in corespunzkoarele italienesti se &este un z. In unele
cazuri se amestec si influenta formelor germane si intr'unul
este o influent ungureasc ; in cAteva influent ruseascg.
Exemple :
fr. reticence lat. reticentia rom. reticent
ro imbecile imbecillis a imbecil
a incident * a incident
a clebre * celeber a celebru
a (*lade cenaculum a cenaclu
0censitaire censeo censitar, cens
a central centrum a centru, central
a crale cerealia a cereale
a ce'remonie ceremonia a ceremonie
a cession cessio 0 cesiune
cirque * circus it. circo
a circ
civiliser civilis civile a civiliza
coincider concido a coincide
a complice ital. complice a complice
wconcentrer lat. centrum, it. concentrare, rom. concentra
a notice notitia rom. notitd
a nuance * nuantd
a spacieux ital. spazioso * spatios
a ordonance * ordonantd
a solstice solstizio solstitiu
a tendance tendenza tendentd si tendintd
o tolerance tolleranza * tolerantd
a urgence urgenza urgentd

www.digibuc.ro
40 GH. ADAMESCli 88

fr. presidence lat. rom. prezidentd

violence a violenza a violen0
a providence providentia a providentd
a vacance vacantd si vacantie
a reverence ital. reverenza reverence/
a romance romanzo a romantd
sentence sentenza sententd i sentinfd
a * a
fr. cadence ital. cadenza rom. cadenta
dnoncer denunziare denunta
a difference differenza diferenta
a diligence diligenza diligenta
gracier graziare a gratia
a disgracier disgraziare disgratia
a distance distanza a distanta
a exercice esercizio a exercitiu
a experience esperienza experienta
a force forza forta
*
fr. ciment lat. caementum rom. ciment si timent
(germ. Zement)
cimetiere gr. Zoiltimk, to p rom. chimitir, cimitir i tin-
tirirn < ung. cinterem
cylindre rom. cilindru si tilindru
(germ. Zylinder)
civil lat. civilis rom. civil si civil (germ. zivil)
* *

fr. imperatrice ; neol. imperatrita (dupa rus.) ; rom. vechiu

impArAteas
fr. inspectrice ; neol. inspectrit (rus) ; neol. (ital.) inspectrice,
azi inspectoare
fr. directrice directrita directrice directoare
institutrice institutrit institutrice institutoare
instance instantia (dupa rus) pop. instantie, lit. instanta

www.digibuc.ro
89 ADAPTAREA LA MEDIU A NEOLOG1SMELOR 41

Unele cuvinte din aceast categorie au unele forme ce ci,

altele cu te, ti:
fr. vice ; lat. vitium ; rom. vitiu si viciu, vicios si vitios
ngocier ; lat. negotium; rom. negot, negurator si negustor,
dar si negocia, negociere
* apprecier ; lat. praetium ; rom. aprecia, apreciere
annoncer, noncer ; ital. nunziare ; rom. anunta, enunta,
dar si anunt, anunciu
u finance ; rom. finante, rar finance, dar financiar, nu finan-
par ; ital. finanza, finanziere

2. Accentul

Un element important in comparatia ce trebue sa facem

intre cuvintele franceze trecute in limba romfina este accentul.
Deosebim trei categorii : unele care pastreaza accentul in
acelasi loc ca in franceza 1); altele care il schimba ; altele care
se pronunta in dou feluri : cu accentuarea franceza pAstrata,
cu accentuarea schimbat.

a) Cuvinte care ar fi luate din frantuzeste, dar au accentul

schimbat, dup latineste sau italieneste ori influentate de
alte cuvinte asernanatoare :
fr. calorique rom. caloric ital. calorico
cadaverique cadaveric cadaverico
can c er cancer canchero
catholique catolic cattolico
cynique * cinic cinico
classique clasic clasico
clinique * clinic clinico
comique comic comico
commode * comod comodo
>> critique critic, critica critico, critica
chronique cronic cronico
cumul cvmul cumulo

1) Example aunt cuvintele de la pg. 30.

www.digibuc.ro
42 GH. ADAMESCU 90

fr debit rom. debit lat . d ebito

diabolique o diab9lic * diab9lico
docteur doctor ,o doctor
domestique domestic o domesticus
D effigie efigie ital, effigie, lat. effigia
empirique empiric empirico
energique en ergic en ergico
epique epic epico
heroique er9ic ergico
esthetique * est etic
ethique * eticl etica
examen * ex amen lat. ex amen
exotique ex9tic ex9ticus
ferique fe eric
* physique * fizic ital. fisico
genie * geniu * genio
intrigue intrig
laique D laic lat. laicus, ital. lako
* lethargique letargic ital. let argico
* logique * l9gica l9gica
* narcotique narcotic narc9tico
magique magic magico
* mecanique * mecanic * mecanico
mrite merit merito
mtrique * metric metrico
mimique mimic mimico
minime minim minimo
mistique * mistic mistico
mitique mitic lat. miticus
opera 'veil ital. opera
optique 9pticl lat. 9ptice
panique p pia ital. panico
panorama panoramA panorama
parab9le * paraboll parabola
* particule particul particola
priodique peri9dic * peri9dico
plastique * plastic plastica
* platonique * platonic platonico

www.digibuc.ro
 ADAPTAREA LA MEDIU A NEOLOGISMELOR 43

fr. poetique r 0 III . poetic ital. po etico

a politique * politic * politico
a prosaNue proz aic prosaico
a psychique psihic
a public * public pubblico
a razzi a * razie
a recteur rector lat. r ector
a replique * r eplica ital. r eplica
a republique republica lat. respublica
a residu ' reziduu residuus
sardonique sard9nic ital. sard9nico
a scenique scenic scenico
a sceptique sceptic lat. sceptici (plur.)
scrofule * scr9fule scrofulae
a scrupule scrupul scrupulus
a serie * serie series
sibyllique sibilic
a sympathique simp atic ital. simp atico
a syndic sindic * sindico
synoptique sinoptic sin9ttico
a synthetique sintetic sint etico
a spasmodique spasmodic spasmodico
a spcifique specific specifico
a sporadique 0 sporadic * spor adico
telegraphique * telegrafic * telegrafico
a thrapeutique terapeutic
thermique * t ermic
a typhus tifos
a typique * tipic
tombola t9mbola
a tonique t9nic
topique 0 t9pic
a toxique t9xic ital. t9ssico
a tragique * tragic tragico
a trm a trem gr. vplitta
a tropique tr9pic lat. tr9picus
a ultimatum ultimatum
a vehicule vehicul vehiculum

www.digibuc.ro
44 GH. ADAMESCU 92

fr. veranda rorn. ver anda

vridique veridic ital. veridico
vitic9le viticol lat. viticola
volubile vohibil ital. volubile
zero zero z cro
categorique categoric categorico
ceramique ceramica

b) Neologisme din franceza accentuate in cloud feluri :

capsula si capsula fr. capsule
ceremonie ceremonie cermonie
d espot despot * despote
ip erbola iperbol hyperbole , it. ip erbola
intim intim intime
lichid * lichid liquide
lirnit lirnit lirnite
9blic * oblic * oblique
platina platina * platine
prof esor profesor professeur
prognostic pronostic prognostique
protector protector protecteur
redactor redactor redacteur
s atir * satira satyre
splendid * splendid splendide, it. splendido

3 . Forma gramaticald

Neologismul intrat in limbd se poate adapta, in privinta

formei, in dou feluri :
sau pastrand , in cea rnai mare parte a volumului sau ,
forma originara si luand numai terminatiune gramaticald
romneasca ;
sau combinndu-se cu vreun prefix ori sufix romnesc
ori cu alt cuvant, (land nastere unei forme ibride, din pun ct
de vedere al originii.

www.digibuc.ro
93 ADAPTAREA LA MEDIU A NEOLOGISMELOR 45

a) Pdstriindu-se volumul cuvdntului Si ludnd o terminare

romfineascd.

I. Se pastreaza, in intregime forma franceza la cuvinte le

cari au o ortografic cu toate literele citite.
caduc > caduc genial > genial
canal > canal hamac > hamac
cap > cap ideal > ideal
capital > capital infect > infect
caporal > caporal intact > intact
matinal > matinal liberal > liberal
cartel > cartel litteral > literal
castor > castor local > local
clerical > clerical naval > naval
colonel > colonel parc > parc
colonial > colonial profil > profil
congetinal > congenital radical > radical
correct 1) > corect regional > regional
decor > decor relief > relief
metis > metis revolver > revolver
direct > direct rival > rival
distinct > distinct scalpel > scalpel
mineral > mineral sens > sens
egal > egal syndic > sindic
ether > eter statut > statut
exact > exact strict > strict
moral >- moral tarif > tarif
exil > exil tenor > tenor
fatal > fatal transit > transit
final > final tropical > tropical
fisc > fisc vassal > vasal
gaz > gaz venal > venal
II. La alte cuvinte se produc diferite modificari.
Principalele cazuri de modificari :
1) Consonantele duble nu se reproduc niciodat in romaneste; asernenea nu se
reproduce th i y.

www.digibuc.ro
46 GH. ADAMESCU 94

1. DacA in frantuzete cuvntul se termina in e mut, acesta

se inlocueste cu u intreg sau dispare (dupA curn este con-
sonanta precedent) and e de gen masculin sau ambigen :
(un) astre > astru (un) astronome > astronom
registre > registru regime > regim
candelabre > candelabru camarade > camarad
cadavre > cadavru contracte > contract
calibre > calibru contraste > contrast
cenacle > cenaclu calme > calm
cycle > ciclu cannibale > canibal
cidre > cidru cerbere > cerber
cylindre > cilindru cycliste > ciclist
cinabre > cinabru cyclone > ciclon
cone > con claque > clac
cleptomane > cleptoman
collegue > coleg
colosse > colos
commode > comod
calorifere > calorifer
2. Daca in frantuzeste substantivul terminat in e este
feminin, ia in romneste terminarea A :
remonte > remontA, censure > censurA
base > bazA clientele > clientelA
blouse > bluzA clinique > clinica
bombe > bomba comete > cometA
bourse > burs compresse > compresA
cabale > cabalA commune > comung
cabine > cabinA corvette > corvetA
cadence > cadentl cote > cotA
cale > calA crise > crizA
calotte > calotA cravate > cravatA
canonnade > canonadA creme > cremA
canonniere > canonierA crevette > creveta
cantine > cantina crinoline > crinolinA
capitale > capitalA coulisse > culisA
capsule > capsulA couverture > cuverturA
carabine > carabin A cure > curA

www.digibuc.ro
95 ADAPTAREA LA MEDIU A NEOLOGISMELOR 47

caravane > caravana course > curs

cascade > cascada dame > darna
cassette > caset discipline > disciplina
caste > cast doctrine > doctrina
cataplasme > cataplasrna > doza
dose
cathedrale > catedrala > duna
dune
cavalcade > cavalcada > eclipsa
eclipse
caverne > caverna > egida
egide
casemate > cazemata > elit
elite
cellule > celula > etapd
etape
3. Unele substantive, trecnd in rornneste, Ii schimbd
genul i atunci se schirnba i soarta lui e :
camisole fem. > camizon sau camizol mas C.
compote s compot rnasc. marche f. >mars rn.
affiche a > afis a cartouche >cartus
alcove > alc ov
danse a > dans * douche >dus
digue a > dig
extase a > extaz fawn a >fason
mosaique a > mozaic obole a >obol
marche a > mars orloge a >orlogiu sau
matinee > matineu in. orologiu in.
tournee >turneu m.
valse a >vals
cabriolet m. >cabriolet f.
canap a >canapea f. axiome masc. > axioma fern.
* chiffre a >cifra a beret a > beret
in secte a >insecta cabriolet > cabrioleta f.
pantomime a >pantomirna f. dilemme > dilema
patin a >patina f. diplome > diploma *
pave a >pavea dogme a > dogma a
pijama a >pijama flegme > flegma
globule a > globula a
probleme a >problema drame > drama *
*programme >programa f. masque >masa
champagne >sampanie f.
*) Este si formil de masculin, dar cu alt inteles sau altA ntrebuintare.

www.digibuc.ro
48 GIL ADAMESCU 96

fr. faveur (fern.) a dat rom. favoare si favor, adica una fem.
alta masc. Pluralul a fost favori pentru prima, favoruri pentru
a doua. Cu timpul a ramas numai forma in -uri pentru amfin-
doua, iar cele doua forme de singular au dobandit o deose-
hire de nuanta in intelesul lor.
Vom nota cateva schimbari curioase de gen.
Adiectivul moral a dat nastere substantivului moral (m.)
si alaturi de acestea e si substantivul morale (f.). In rom.
a trecut intai substantivul feminin, dar si-a schimbat genul,
fiind luat pe cale vorbit : i-a facut un moral bun....
Apoi sau tot in aceeasi vremepersoanele cu stiinta limbii
franceze au zis morale?' dupa forma scrisa a cuvantului. Fireste,
pe langa acesta am luat si substantivul adiectival : moralul.
Cuvantul vapeur (feminin) a fost intaiu in romneste de
genul feminin : vapoare si articulat vapoarea (< vapoarea
austriaca *) [1848]. Mai tarziu s'a zis vapor (masc.) si pentru
intelesul de abur (vapori) si pentru vasul miscat cu aburi
(vapor).
Sunt si cateva exemple de subst. franceze care au in ro,-
rnaneste dou forme, dupa gen, cu inteles deosebit :
un cadre a dat o cadra si un cadru
une apostrophe a dat o apostrola (term. de Retorica) si un
apostrof (Punctuatie).
un cafe a dat o cafea si un cafeu.
4. In frantuzeste sunt foarte multe cuvinte terminate cu
o consonanta care se scrie, dar nu se citeste. Trecand in
romaneste, cuvintele pastreaza in vorbire (ca si in scris)
aceasta consonanta, din pricina ca : s'au luat pe cale scrisa,
ori s'au influentat de forma latina sau italiana corespun-
zatoare :
confident > confident, couplet > cuplet.
prfet > prefect (lat. praefectus)
pratique > practic (lat. practicus) influentat poate si de
vechile noastre cuvinte practicos, practisi, luate din greceste
facteur > factor (aritmetica) si factor (posta) dupa lat.
f actor.
office > ofis . decret :
*i un ofis redijat bine e o lege in prescurtare (Gr. Alexandrescu).

www.digibuc.ro
97 ADAPTAREA LA MEDIU A NEOLOGISMELOR 49

mai tArziu s ub influenta lat. officium d oficiu : oficiu postal,

mutat din oficiu.
bonnet > bonet pigment > pigment
regret > regret plagiat > plagiat
piquet > pichet port > port
carat > carat precis > precis
ballot > balot profit > profit
complot > complot prudent > prudent
fort > fort rang > rang
concert > concert record > record
cabaret > cabaret rectorat > rectorat
cabinet > cabinet regret > regret
califat > califat renegat > renegat
canonicat > canonicat ressort > resort
cantaloup > cantalup respect > respect
carnet > carnet rond > rond
garant > garant salut > salut
idiot > idiot savant > savant
indulgent > indulgent senat > senat
ingrat > ingrat sergent > sergent
intermittent > intermitent sirop > sirop
internat >
internat soldat > soldat
irritant iritant> sorbet > sorbet
latent latent > stagnant > stagnant
neant neant > strident > strident
nord nord > substitut > substitut
opposant opozant> succes > succes
,orient orient > casier > cazier
magistrat >
magistrat celibat > celibat
majorat majorat> certificat > certificat
mandat mandat > ciment > ciment
moment moment > circuit > circuit
monument > monument client > client
paquet > pachet climat > climat
palmier > palmier coquet > cochet
parapet > parapet competent > competent
parquet > parchet complement > complement
pensionnat > pensionat complot > complot
8 .4. R. Memoriile Secgunii Literare. Seria III. Tom. VIII.

www.digibuc.ro
50 GH. ADAMESCU 98

concert > concert divergent > divergent

concret > concret divers > divers
confort > confort duel > duel
conglomerat > conglomerat equivalent > echivalent
congres > congres effort > efort
contingent > contingent elegant > elegant
convalescent > convalescent element > element
corset > corset support > suport
croquet > crochet emigrant > emigrant
crochet > croset eminent > eminent
culminant > culminant enervant > enervant
couplet > cuplet echafaud > esafod
debut > debut echec > esec
decrepit > decrepit exces > exces
decret > decret exposant > expozant
delicat > delicat exuberant > exuberant
dessert > desert flan c > flanc
detriment > detriment fond > fond
discret > discret format > format
discours > discurs fragment > fragment
dissident > disident 1) galant > galant

5. Substantivelor frantuzeste terminate in -te (propriete,

sincerit, qualite) le corespund romanesti terminate in -tate
(proprietate). Se explica prin influenta formelor latinesti
corespunzkoare ; dar trebue s notm c primele cuvinte
de acest fel au venit din italieneste : libert, sincerit,
qualiti... iar rnai tarziu din frantuzeste, influentndu-se
de originalele latinesti. Se zicea : liberta, egalita articulat :
libertaua, egalitaua.
.10 ieu sufletele de /igani de le dau drumul sub cuvant de liberta *. (Ale-
csandri, Teatru 1, 38),

In vorbirea de astAzi toate substantivele de acest fel au luat

forma acuzativului (sau ablativului) latin decl. III impari-
silabe in -tas, -talent:
1) Deci gresit se scrie si se zice: dizident.

www.digibuc.ro
99 ADAPTAREA LA MEDIU A NEOLOGISMELOR SI

claritate < claritatern proprietate

calamitate finalitate
capacitate fidelitate
6. Mare le numAr de verbe imprumutate din francezA sunt de
conjugarea I ca si in limba de origine.
Conj. I
cadrer > cadra collaborer > colabora
calquer > calca colorer > colora
macerer > macera colporter > colporta
magnetiser > magnetiza combiner > combina
manier > mania commemorer > comemora
manifester > manifesta commenter > comenta
manipuler > manipula comparer > compara
marquer > marca compenser > compensa
mariner > marina compiler > compila
canoniser > canoniza compliquer > complica
capitaliser > capitaliza comporter > comporta
capituler > capitula comprimer > comprima
capter > capta compulser > compulsa
caracteriser > caracteriza communiquer > comunica
casser > casa concentrer > concentra
cataloguer > cataloga concerter > (a se) concerta
causer > cauza concilier > concilia
observer > observa concorder > concorda
occasioner > ocaziona condamner > condamna
officier > oficia condenser > condensa
ceder > ceda confectionner > confectiona
celebrer > celebra confederer > confedera
questionner > chestiona confier > confia
cicatriser > cicatriza confirmer > con firma
circuler > circula confisquer > confisca
citer > cita congeler > congela
civiliser > civilisa conjuguer > conjuga
classer > clasa conjurer > conjura
coaliser > coaliza collaborer > colabora
coexister > coexista consacrer > consacra
8*

www.digibuc.ro
52 GH. ADAMESCU iob

conserver > conserva defiler > defila

considrer > considera &former > deforma
consister > consista metamor- > metamorfoza
consoler > consola phoser
consolider > consolida &gager > degaja
conspirer > conspira dgenerer > degenera
constater > constata deguiser > deghiza
consterner > consterna degrader > degrada
constiper > constipa &greyer > degreva
consulter > consulta dejeuner > dejuna
contaminer > contamina delabrer > delabra
contester > contesta delaisser > delAsa
continuer > continua dlecter > delecta
controler > controla deleguer > delega
conserver > conserva deliberer > delibera
cooperer > coopera delimiter > delimita
coopter > coopta dmarquer > demarca
copier > copia dmasquer > demasca
corroborer > corobora dmonetiser > demonetiza
cotiser > cotiza dmonter > demonta
crisper > cri sp a demoraliser > demoraliza
critiquer > critica denaturer > denatura
culminer > culmina denigrer > denigra
cultiver > cultiva denoter > denota
mentionner > mentiona denoncer > denunta
meriter > merita dpecher > depesa
danser > dansa &placer > deplasa
dbarquer > debarca &porter > deporta
&border > deborda dposseder > deposseda
dcaver > decava depraver > deprava
&ceder > deceda &primer > deprima
&darner > declama &ranger > deranja
declarer > declara &raper > derapa
dclasser > declasa deriver > deriva
decliner > declina derober > deroba
&colorer > decolora &roger > deroga
dconcerter > deconcerta desagreger > desagrega
dfalquer > defalca dcapiter > decapita

www.digibuc.ro
7.01, ADAPTAREA LA MEDIU A NEOLOGISMELOR 53

dsister > dezista moduler > modula

destiner > destina &liter > edita
determiner > determina elaborer > elabora
detester > detesta lectriser > electriza
dtroner > detrona lectrocuter > electrocuta
devaster > devasta migrer > emigra
dvier > devia eliminer > elimina
devorer > devora elucider > elucida
deserter > dezerta eluder > eluda
desoler > dezola maner > emana
dicter > dicta emanciper > emancipa
digerer > digera enerver > enerva
dilater > dilata enumerer > enumera
diluer > dilua enoncer > enunta
diriger > dirija epuiser > epuiza
disculper > disculpa escorter > escorta
discuter > discuta eterniser > eterniza
dissquer > diseca vacuer > evacua
disserter > diserta vaporer > evapora
dissimuler > disimula eviter > evita
disloquer > disloca evo quer > evoca
dispenser > dispensa exagrer > exagera
disputer > disputa exalter > exalta
divaguer > divaga examiner > examina
divulguer > divulga exasperer > exaspera
domicilier > domicilia exceller > excela
dominer > do mina exciter > excita
draper > drapa monter > monta
drainer > drena moraliser > moraliza
dresser > dresa motive r > motiva
quilibrer > echilibra exclarner > exclama
equiper > echipa executer > executa
eclipser > eclipsa exiler > exila
meubler > mobila exister > exista
mobiliser > mobiliza exonerer > exonera
modeler > modela expatrier > expatria
moderer > modera experimenter > experimenta
moderniser > moderniza espier > expia

www.digibuc.ro
54 GH. ADAMESCU toz

expirer > expira initier > initia

expliquer > explica inserer > insera
exploiter > exploata insinuer > insinua
explorer > explora insister > insista
exporter > exporta installer > instala
exprimer > exprima instiguer > instiga
exproprier > expropria insulter > insulta
expulser > expulsa intenter > intenta
extenuer > extenua intercepter > intercepta
exterminer > extermina interesser > interesa
extrader > extrda interner > interna
exulter > exulta interroger > interoga
hsiter > ezita interpeller > interpela
familiariser > familiariza intimider > intimida
fander > fanda intriguer > intriga
favoriser > favoriza inonder > inunda
feliciter > felicita inventer > inventa
figurer > figura inviter > invita
fixer > fixa invoquer > invoca
former > forma irriguer > iriga
fonder > fonda irriter > irita
fusionner > fuziona g8ner > jena
galoper > galopa jongler > jongla
generaliser > generaliza jubiler > jubila
grer > gera lamenter > lamenta
gesticuler > gesticula lancer > lansa
gracier > gratia legitimer > legitima
graver > grava liberer > libera
grouper > grupa liquider > lichida
gouverner > guverna limiter > hrnita
hypnotiser > (h)ipnotiza lyncher > linsa
illustrer > ilustra narrer > nara
imaginer > imagina naturahser > naturaliza
i miter > imita nationaliser > nationaliza
incinerer > incinera naviguer > naviga
indigner > indigna negliger > neglija
indiquer > indica niveler > nivela
informer > informa nurneroter > numerota

www.digibuc.ro
103 ADAPTAREA LA MEDIU A NEOLOGISMELOR 55

obliger >
obliga predominer > predomina
oblitrer >
oblitera prjudicier > prejuditia
obseder >
obseda premediter > premedita
homologuer > omologa proccuper > preocupa
opiner > opina preparer > prepara
opter > opta presser > presa
ordonner > ordona presenter > prezenta
organiser > organiza privilegier> privilegia
orienter > orienta preserver > prezerva
palpiter > palpita presider > prezida
panser > pansa priver > priva
parafer > parafa proclamer > proclama
paralyser > paraliza procurer > procura
parier > paria profaner > profana
passionner > pasiona proferer > profera
patronner > patrona prophtiser > profetiza
pavoiser > pavoaza profiter > profita
perforer > perfora prononcer > pronunta
prorer > perora propager > propaga
perpetuer > perpetua proroger > proroga
persifler > persifla prosperer > preospera
persister > persista prosterner > prosterna
petitionner > petitiona prostituer > prostitua
plagier > plagia protester > protesta
planer > plana provoquer > provoca
placer > plasa rallier > ralia
planter > planta rembourser > rambursa
plaider > pleda rapporter > raporta
plisser > plisa rehabiliter > reabilita
plomber > plomba realiser > realiza
poetiser > poetiza reclamer > reclama
ponter > ponta recommander > recomanda
posseder > poseda reel-6er > recrea
poster > posta recuser > recuza
poser > poza rediger > redija
preciser > preciza rditer > reedita
preconiser > preconiza refugier > refugia
predestiner > predestina refuter > refuta

www.digibuc.ro
56 GH. ADAMESCU 104

refuser > refuza sculpter > sculpta

rgnrer > regenera sectionner > sectiona
reintegrer > reintegra seculariser > seculariza
relever > releva separer > separa
remanier > remania symboliser > simboliza
remarquer > remarca simuler > simula
rmemorer > rememora solliciter > solicita
remorquer > remorca sommer > soma
reorganiser > reorganiza sonder > sonda
reparer > repara specialiser > specializa
rpercuter > repercuta spculer > specula
reprsenter > reprezenta stagner > stagna
rprimer > reprima statuer > statua
repudier > repudia striliser > steriliza
rpugner > repugna stigmatiser > stigmatiza
respecter > respecta styler > stila
respirer > respira stimuler > stimula
restaurer > restaura stipuler > stipula
retracter > retracta subjuguer > subjuga
retroceder > retroceda subroger > subroga
rtrograder > retrograda subtiliser > subtiliza
reveler > revela subventionner > subventiona
reserver > rezerva succomber > sucomba
resilier > rezilia souder > suda
resister > rezista suffoquer > sufoca
rsulter > rezulta suggestionner > sugestiona
resumer > rezuma souper > supa
ricocher > ricosa supporter > suporta
riposter > riposta supprima > suprima
risquer > risca susciter > suscita
rivaliser > rivaliza chiffonner > sifona
ruiner > ruina tamponner > tampona
sanctionner > sanctiona tatouer > tatua
saturer > satura taxer > taxa
savourer > savura telphoner > telefona
scander > scanda terminer > termina
scandaliser > scandaliza terroriser > teroriza
scruter > scruta tester > testa

www.digibuc.ro
105 ADAPTAREA LA MEDIU A NEOLOGISMELOR 57

tyranniser > tiraniza utiliser > utiliza

tolrer > tolera usurper > uzurpa
torturer > tortura vaporiser > vaporiza
trafiquer > trafica varier > varia
transborder -> transborda vegeter > vegeta
transfrer > transfera vnrer > venera
transfigurer > transfigura ventiler > ventila
transformer > transforma vibrer > vibra
transiter > transita vider > vida
transpirer > transpira violer > viola
transplanter > transplanta virer > vira
trancher > transa viser > viza
traverser > traversa visiter > vizita
tricoter > tricota vociferer > vocifera
humaniser > umaniza volatiliser > volatiliza

Putine si-au schimbat terminarea infinitivului si

au trecut la conj. IV :
constituer constitui
conferer conferi
differer diferi
distribuer distribui
restituer restitui
destituer (arhaic : destitua) destitui
sau la conj. III :
distinguer distinge.

Verbe cu dou forme de cloud conjugri, una influentata

de latineste sau de verbe romnesti cu rdcinA apropiat
ca sunete :
riger erija si erige
prceder preceda precede
transiger transija transige
diviser diviza divide
rfrer refera referi
corriger corija corige

www.digibuc.ro
58 GH. ADAMESCU 10

Verbele fr. in -ir i in -re au trecut in rornneste la conj.

IV, putine la conj. III :
convertir converti construire construi
dfinir defini instruire instrui
dvenir deveni remettre remite
finir fini dependre depinde
intervenir interveni dbattre desbate
pervertir perverti
prvenir preveni
runir reuni
revenir reveni

7. Terminarea adiectival 1, -ive s'a fAcut romanelte

-iv, -ivd dup latineste.
rom. fr. lat. ital.
calif icativ qualificatif
calitativ qualitatif qualitativo
captiv captif captivus
colectiv collectif
conjunctiv conjonctif conjuntivo
consecutiv consecutif consecutivo
decorativ decoratif
descriptiv descriptif descrittivo
distinctiv distinctif distintivo
electiv lectif elettivo
evaziv evasif
expeditiv expditif
fictiv fictif
justificativ justificatif giustificativo
legislativ legislatif legislativo
obiectiv objectif
portativ portatif portativo

8. Sunetul francez o final (eau, o, ot, os) a devenit in

romneste ou.
fr. rom. fr. rom.
cadeau cadou panneau panou

www.digibuc.ro
107 ADAPTAREA LA MEDIU A NEOLOGISMELOR 59

fr. rom. fr. rom.

carreau caro plateau platou
casino cazino poteau potou
caveau cavou rouleau rulou
depOt depou chevreau sevro
domino domino tableau tablou sau tabel
echo ecou tripot tripou
heros erou
Problema adaptArii cuvintelor cu o final s'a pus mai de
mult cu introducerea ungurismelor si s'a rezolvit altfel :
6 --- du : bir6 (primar) birau.
9. Sunt cateva terminari ale cuvintelor franceze cari s'au
frAmAntat mult fAra a ajunge a se acomoda definitiv cu mediul
gramatical. Asa este term. -tion sau -sion (section, permission).
In prirnele momente frantuzismele acestea s'au transpus
aproape litera cu litera in romaneste :
position > pozitionul, division > divizion, permission > per-
mision, commission > comision , passion > pasion, pension >
pension si pansion.
Un soarece de neam si anume Raton
Ce fusese crescut sub pat la pansion . . .
(Gr. Alexandrescu)
In contra acestei forme s'au ridicat in cursul timpului
mai multi adversari.
Analogistii lui Pumnu ziceau cA, de vreme ce au fost
astfel de cuvinte pAstrate in romaneste din vechiul tezaur
latin (titionem > tAciune, mentionem > minciune) si neo-
logismele trebue sA se conformeze, deci : propusaciune, ra-
ciune, condiciune, etc.
Latinistii ziceau, prin Dictionariulu Academiei al lui
Laurianu si Massimu, cA toate trebue sa se termine in -tione
(latin. -tionem), adica sa se scrie :
positione, directione, ratione . . . si sa se citeasca
pozitiune, directiune, ratiune . . .
-- Cei influentati de cultura ruseascA, vAzand o suma
de vorbe ca dictiia (diction) pozitiia (position) redactila (re-
daction) au propus sa se scrie si sa zicem :
pozitie, redactie, dictie, directie . ..

www.digibuc.ro
bo GI& ADAMESCIJ log

Alaturi de acestia Heliade cu adeptii lui cereau sa ne

gandim nu la ablativ (cum zicea Laurian), ci la nominativuI
latin : permissio, natio, positio
si s scriem permissi, nati, positio, dar sa pronuntam
permisid sau permisie, etc.
In aceast lupta, pierira repede si forma franco-romana
(ca pasion, etc.) si forma lui Pumnu, aceasta mai ales satiri-
zata de scriitori ca Alecsandri s. a. Ramasera deci celelalte
doua forme : pozitie, directie i pozitiune, directiune.
S'a pornit deci lupta intre ele, lupta care a trecut prin mai
multe faze.
A fost un moment cand terminarea -tiune se parea mai
nobild, adica era semnul unei culturi mai inaintate i atunci
eine vrea sa para mai invatat refuza sl zica sectie, casatie;
pozitie i zicea numai sectiune, casatiune, pozitiune. In epoca
aceea faptul a fost observat de Caragiale si in 0 noapte
furtunoasa ne prezinta pe Zita, care voieste sa se arate mai
invatat decat sora sa, nevasta chiristigiului, si care striga
chemOnd sergentul : La poligune ca s nu zica po/itie.
Cand eram scolar in liceu, mai toti profesorii tineau la
forma latinistilor. Ei ne faceau observa(iuni, ne dadeau corn-
pozitiuni, ne trimeteau la directiune, iar directorul internatului,
and da permisiune la vacanta cerea sa-i dam sa ne semneze
un bilet de vacatiune.
Astzi pared bate vntul in alt fel, este un fel de reactie
in aceasta chestie ; adica sunt mai mult intrebuintate formele
in -ie. Academia insasi scrie Discurs de receptie >>.
Nu e vorba insa de preferintele personale ale cuiva, nici
de trecatoarele schimbari intr'un sens sau altul; trebue s
vedem daca se pot formula unele incheieri generale.
Putem afirma ca, printr'un fel de consens general, s'au
format trei grupe de cuvinte de acestea :
a ) unele pentru can se poate intrebuinta fr nicio deose-
bire sau o forma sau alta :
satisfactie si satisfactiune natie si natiune
obiectie obiectiune directie directiune
punctuatie punctuatiune emotie emotiune

www.digibuc.ro
109 ADAPTAREA LA MEDIU A NEOLOGISMELOR 6i

compensatie i compensatiune acuzatie si acuzatiune

vivisectie > vivisectiune constitutie 9 constitutiune
confectie confectiune discutie discutiune
conditie conditiune concesie concesiune
declaratie declaratiune decizie deciziune
contestatie contestatiune deceptie deceptiune

b) altele pentru care s'a fixat numai una din forme : Se

zice numai :
procuratiune si inflatie
potiune deflatie
optiune punctie
fictiune suspensie
sanctiune a somatic
motiune infectie
seditiune casatie
mictiune
recluziune
adoptiune
pasiune

c) altele care au pastrat ambele forme, dar fiecare cu un

inteles deosebit de tot sau cu nuante de deosebire :
Omul cere la birt o portie de mancare, dar la mosie se
masoara o portiune de teren.
Profesorul face observatie unui scolar, dar scriitorul
face, la finele capitolului, o observatiune.
Trenul se opreste la stage, dar calatorul se duce la o
statiune balneara.
Cutare are o frumoas pozitiune sociala, dar soldatul
sta pe pozitie, o femeie este in pozitie.
Cand intr'o scriere reproducem cuvintele altuia facem
o citatiune, dar Tribunalul ne trimete o citatie.
In chimie ne ocupam de o solutie, dar in matematica
vom cauta solutiunea unei probleme.
Putem zice sectiune sau sec* a Camerei ori a Casatiei,
dar zicem numai sectie de politie.

www.digibuc.ro
62 Gli. ADAMESCU ITO

Ca sens general zicem permisiune, dar in termeni militari :

soldatul e in permisie.
Din cuvantul francez commission, care are trei intele-
suri principale, s'au format trei cuvinte romanesti : comi-
siune (de examen, de judecata), comision (plata pentru u n
serviciu) si, prin influenta cuvantului comisar (commissaire),
comisie (politieneasca).
Din fr. division avem : diviziune (parte din ceva, impar-
tire), divizie (term. militar : grupa mare de trupe ; general
de divizie) i divizion (grup mica de trupe : 2-3 escadroane).
Din pension am avut vechiul pansion, devenit pension
(scoald) alaturi de pensionat, dar avem i alte dou forme :
pensie (plata lunara a functionarului retras) i pensiune, care
are 2 intelesuri : pensiune alimentara (termen juridic) si sta
in pensiune.
In vechea terminologie juridica aveam cuv. vechil
(= advocat) i vechilet (= mandat, procura) sau vechilimea.
Cand s'au introdus noile coduri, s'a luat cuvantul fr. pro-
curation, ( act de imputernicire a si o delegatiune ), care a
ramas numai cu intelesul delegatiune , zicandu-se admi-
nistreaza prin procuratiune sau vorbeste prin procura-
tiune o. Pentru notiunea de act care da delegatiune s'a
format cuvantul procurd.
Din fr. ration (= quantite d'aliments) s'ar fi putut face
o vorba cu 2 forme : ratie i ratiune, dar a ramas numai una
cu forma -ie (ex. : ratia alimentara a soldatului); iar cealalta
s'a intrebuintat mai tarziu cand s'a introdus cuvantul raison.
Acest cuvant a avut intai forma obisnuit la multe de acest
fel : rezon.
C5ci aceasta mai cu seamrt fu rezonul eel mai mare
(Alexandrescu, 0 profesiune 1859).

De aci s'a format jezonabil, care n'a fost gonit de rationabil.

Rezon s'a inlocuit prin ratiune in vorbirea literara, dar in
cea familiara a ramas mult vreme. Eroii lui Caragiale zic :
Rezon, nene Nae !
o. Terminarile -tie si -tiune au influentat i grupa de cu-
vinte fr. in -aison si se zice :

www.digibuc.ro
I ADAPTAREA LA MEDIU A NEOLOGISMELOR 63

combinatie si combinatiune (combinaison) 1)

comparatie si comparatiune (comparaison)
declinatie Si declinatiune (declinaison).
Aci trebue sa observam ca, desi erau cloud forme din care
se putea alege una sau intrebuinta arnandoua, limba noastra
a dat nastere unei a treia forme, care nu este cea veche care
calchia oarecum pronuntarea franceza (ca pansion pentru
pension), ci este infinitivul verbului corespunzator devenit
substantiv :
Din fr. exposition s'a format :
expozitie (de pictura, etc.) si expozitiune (a unui loc, a
unei case), insa pentru alt inteles se intrebuinteaza : expunere
Deputatul a fault expunerea. . . , expunere de motive. Tot
asemenea :
proposition > propozitiune, propozitie i propunere
satisfaction > satisfactiune, satisfactie satisfacere
communication > comunicatiune, comunicatie i comunicare
declinaison declinare
contestation contestatie contestatiune si contestare
1. Sunetul fr. scris oi corespunde foneticeste cu oa al
nostru, dar cuvintele cu -oir n'au trecut toate cu aceasta
corespondenta de sunete, ci s'au schimbat, mai ales sub
influenta originalelor latinesti.
comptoir a dat contoar trottoir trotoar sau trotuar
lavoir lavoar boudoir buduar
couloir * culoar
dar
directoire a dat directoriu
probatoire probatoriu
alatoire aleatoriu
repertoire # repertoriu
auditoire auditoriu
>

reservoir rezervor
Stabilimentul igienic unde se ingrijesc bolnavii se exprima
in frantuzeste prin cuvntul latin sanatorium, desi au din
') Din acest fr. s'a /Ascot forma combinezon, luaU dupS pronuntare.

www.digibuc.ro
64 GH. ADAMESCU 112

aceeasi radacina adjectivul sanatoire. Asemenea cu preven-

torium preventoriu.
Este de notat ca aceasta grupd de cuvinte, impreuna cu
tele corespunzatoare latinestilor terminate in -arium, -erium
au suferit schimbari mari in vorbirea populara si sunt ate-
odata nesigure chiar in tea administrativa oficial, data nu
in cea literara propriu zisa.
12. Substantivele franceze terminate in sau de iau in rom.
terminarea -eu sau ea, dupa genul pe care il au in romneste :
athe ateu entree (f.) antreu (prov. antret).
apogee apogeu chaussee (f.) sosea (pop. susea).
carre careu camee cameu si camee.
13. Sufixul latin -bilis a trecut in unele limbi romanice,
dar in romneste nicidecum.
Francezii zic admirable, aimable, Italienii ammirabile, ama-
bile din admirabilis, amabilis.
In romneste, pentru a se exprima notiunile asemntoare,
s'a intrebuintat expresiunea vrednic de. . , o combinatie
de trei cuvinte, care e prea lunga. De aceea, odata cu in-
fluenta franceza i italiana, a patruns i acest sufix, cu forma
dup italieneste -bil. Noi zicem azi :
admirabil, stimabil, posibil, venerabil
in loc de :
vrednic de admiratie, de stima
sau In loc de alte combinatii mai complicate :
care se poate realiza (= posibil)
care produce suparare penibil)
In vorbirea familiara sufixul se anina si la cuvinte vechi :
gasibil, citibil.
Interesant este de notat ca Simion Barnutiu, in vocabularul
sau special, a incercat sa introduca un corespondent fonetic
romnesc al acestui sufix : -ver-
responsaver pentru responsabil
drept neInstrdinaver neinstrdinabil
Si
noveri pentru nobili, noverime pentru nobilime
noveritate pentru nobilitate.

www.digibuc.ro
113 ADAPTAREA LA MEDIU A NEOLOGISMELOR 65

14. In legatura cu acest sufix punem i alte cteva ca -alis,

-ilis. Intrate prin cuvinte italienesti sau frantuzesti au luat
forma italian, care corespundea cu neutrul latin :
liberalis, -e ital. liberale
amabilis, -e amabile
Aceastd form a fost dominant pan pe la 188o si cei cari
se &eau mai in vArst la aceastd epoc nu se puteau desvAta
de ea, si scriau :
educatiune nationale MAsur legale
administratiune liberale bunuri irnobili
moral individuale procurA revocabile
lucru nedestructibile
Multi dintre cei tineri chiar si-aduc arninte ca pe biletele
de barred era scris Banca nationale, chiar dup ce nimeni nu
mai scria asa, ci adiectivele aveau 2 terminAri : national, na-
tionald, etc.
15. Odat cu diferitele cuvinte intrate din francez1 au intrat
si o serie de prefixe. Aproape toate sunt de origine latinA.
Unele se gseau si in romneste intrate din vechime. Tot
in secolul XIX-lea s'au luat i prefixe direct din latineste
irnpreuri cu latinismele introduse. Cateva din prefixele
neologisme s'au alipit si la vorbe vechi.
Exemple :
lat. ad, fr. ad (cu cons. asimilatd) rom. a.
in neologisme : aborda.
lat. ab si abs rom. ab si abs.
in neologisme : abjura, abstinent.
in combinatiune cu cuvinte vechi : abtinere.
lat. ante (si anti), fr. ante si anti rom. ante si anti.
in neologisme : antedeluvian, anticonstitutional.
lat. cum, fr. com, co, con, rom. com, con, co (vechiu : cu).
in neologisme : coacuzat, comemorare, contractiune.
in combinatie cu cuvinte vechi : copArtas.
lat. circum, fr. circon rom. circum (dupl lat. modern, neologism)
in neologisme : circumscris, circumflex.
lat. contra, fr. contre, rom. contra.
9 A. R. Memorille Segiunii Literare. Seria III. Tom. VIII.

www.digibuc.ro
66 GH. ADAMESCU 114

in neologisme : contracandidat, contramanda.

in combinatie : contrazicere, contrafacere.
lat. de, des, dis, di, fr. de, des, dis, di, rom. de, dis, di (vechiu : des)
in neologisme : decolorat, descompus, disproportionat,
divergent.
lat. ex, e, fr. ex, e, rom. ex.
in neologisme : expropriere.
in combinatiune : extragere.
lat. pre, fr. pre, rom. pre.
in neologisme : prematur, premedita, preemptiune.
lat. pro, fr. pro, rom. pro.
in neologisme : proclama, profita.
lat. re, fr. red, re, rorn. re (vechiu : rd).
in neologisme : reedita, reactiona.
in combinatie : reincAlzi, reinchega, reinvia.
in popular : rAcute pentru recrut.
lat. sub , fr. sub si sous , rpm. sub (dupa latineste).
in neologisme : subprefect (si pop. suprefect), subsol.
in combinatie : subsemnat, subscris.
lat. super si supra, fr. super si sur, rom. supra (rar.: sur).
in neologisme : superlativ, superficial, supralicitatie,
supranatural, surexcitat.
in combinatie : supraveghia, supra-incArcat.
lat. trans, fr. trans, tra, rom. trans (vechiu : str).
in neologisme : transfuziune, transferare, transformare.
popular : stramport, strfurmat.

16. Din cuvintele frantuzesti adaptate s'au format in rom-

neste de atre unii scriitori alte neologisme cari n'au co-
respondent nici in francez6 nici in latina i au o infAtisare
cu totul strAinA :
activiza curenta
agrariza deficita
altruiza descentra
aneantiza endemiza
antipatiza efemeriza
apologia extrapsihiza

www.digibuc.ro
115 ADAPTAREA LA MEDIU A NEOLOGISMELOR 67

atentiona fasciza
atmosferiza falimenta
axa ignorantiza
baladiza impulsa
cafeneliza independentiza
capacita inferioriza
calitativiza incolona
confuza knokuta
cooperatiza literariza

II

b) Cornbinfindu-se cu prefixe, sufixe ori cuvinte romfinesti.

Trecem la al doilea caz de adaptare a neologismelor : cand
se combind cu un prefix ori sufix romanesc sau cu vreun
cuvant avand acelasi inteles sau avand chiar aceeasi radkina
in latineste ca si cuvantul francez.
1. Diferite cazuri de grupe i exemple izolate.
Subst. interdiction a trecut in romaneste sub forma inter-
dictie sau interdictiune, dar verbul interdire s'a intalnit cu
a zice si a dat nastere formei interzice.
Verbul parcourir s'a intalnit cu a curge i s'a fcut : a par-
curge sau percurge si participiul parcurs, care s'a potrivit s
fie la fel cu subst. fr. parcours.
Verbul prejuger i subt. prejuge' au fost necesare pentru
a da in romneste notiunile ce exprima. In fata lor s'au gasit
latinul praejudicium i romnescul judecare i atunci s'a produs
confuziune cu alt cuvant francez prejudice (pe care juristii
1-au gasit necesar pentru a exprima o notiune specia15). Din
confuziunea aceasta au rezultat dou cuvinte : prejuditiu si
prejudecatd. Ambele au avut multa vreme dou intelesuri :
a) o idee formata inainte de a judeca ;
b) o paguba pricinuita cuiva.
Chiar unele dictionare le dau aceste sensuri. La 1884 un
jurist invatat a desvoltat o conferinta despre prejuditii (in
sensul aforismului fr. les prejuges sont le roi du vulgaire).
9.

www.digibuc.ro
68 GH. ADAMESCU ii6

Am impresia ca vorbirea de azi e pe cale de a le desprti

cu totul :
prejuditiu este numai prejudice (paguba) (si verb . a prejuditia)
prejudecata numai prejuge (si verb a prejudeca).
fr. precurseur se combina cu a merge si dA rom. preme-
rgdtor.
fr. fleuret se contamineaza cu floare si d floretd.
Ziaritii n'au transpus pe feuilleton, ci au format un
ibrid cu romAnescul foaie: foileton.
Cei ce au socotit necesar un cuvAnt care sa corespunza
francezului fameux au intampinat lat. famosus i rom. faimd
Si s'a format faimos.
Notiunea exprimata prin collaborer a dat peste a lucra si
s'a format alaturi de colaborator si a colabora (direct din frau-
ituzeste) cuvintele conlucrdtor i conlucrare, acest verb fiind
cu intrebuintare curenta.
Croisade cuprinzand ideea de cruce, s'a zis rom. cruciadd,
iar croiseur, influentat de a incrucisa, s'a facut crucisetor, pe
care marinarii 1-au primit cu toate onorurile cuvenite. Numai
croazierd (croisiere) sta deocamdata de o parte fard a se
adapta.
fr. foyer a avut o soarta mai curioas. Se stie CA el are
mai multe intelesuri : precum :
a) \Tatra loc in care se face focul ;
b) casa in care e vatra cu foc = caminul familiei ;
c) o sala din teatru in care se aduna actorii ;
d) in fizica : locul sau punctul in care se intalnesc razele
luminoase si de unde se rasfrang ;
e) in medicina : localul sau localitatea de unde se rAs-
pAndeste o boala contagioas.
Limba noastr a avut nevoie de un cuvAnt nou numai
pentru ultimele trei intelesuri. Pentru sensul c) (o sala din
teatru) s'a copiat cuvantul francez i s'a zis foaierul sau foaieul
artistilor. Pentru termenul din medicina si din fizica s'a
simtit ca vorba franceza are originea in lat. focus si atunci
romAnescul foc a facut sa se zica in fizicA focar si in medi-
:

cina focar.

www.digibuc.ro
117 ADAPTAREA LA MEDIU A NEOLOGISMELOR 69

Tot asa formate sunt cuvintele stiintifice compuse cu

quatre, care s'a inlocuit cu pqtru, ramanand restul cuvantului
neschimbat :
quadrilatere > patrulater
quadrupede > patruped
Au scapat de a se face ibride numai cadril si cuaternar.
Asemenea :
confrere + frate = confrate
conclure + inchide = conchide
induire duce = a induce
enamorer + amor = inarnora
prcurseur + merge = prernergator
prvoir + vedea = a prevedea
prdire + zice = a prezice
poignard + pumn = pumnal
faade + fata = fatada
contraindre + strange = constrangere
progres da progres, progression > progresiune, dar p +
pasi & a propdsi, propdfire.
rtirer a trait Cava timp copiat in romaneste :
[$:)arecele] petrecea retirat intr'un vechiu parmevan.
(Gr. Alexandrescu).

dar s'a intalnit cu trage i a iesit ibridul retras, retragere, etc.

lat. contrahere + trage = a contrage
fr. contredire + zice = a contrazice
* contenir + tinea = a continea
converser + vorbi = a convorbi
copartageant + partas = copartas. Mai curios este :
+ deavalma = codevalmas
fr. promotion + a misca = promisca 1) a disparut
s'a inlocuit prin promovare sau promotiune.
Combinate fr. cu rom.:
compatir + patimi = compatimi
complaire + placea = complacea sau complace
1) Elevii cari se promisca din ci. I in cl. II. In darea de seani a situatiei scolare
din 1865.

www.digibuc.ro
70 CH. ADAMESCU Era

Combinate fr. cu rom. :

completer + implini = complini i completa
composer + pune = a compune
concitoyen + cetatean = concetgtean
cohabiter + locui = conlocui si coabita
collaborer + lucra = conlucra si colabora
consigne + semn = consemn
consigner + semn = consemna
consacrer + sfinti = consfinti si con sacra
consentir + simti = consim ti
contraindre + strange = constrange
corrompre + rupe =_. corupe
maintenir + tinea = a mentinea sau mentine
decouler curge = decurge
djouer + juca = dejuca
denommer + nu mi denumi
depasser 4- pa0 depAsi
dplorer plange = deplange
decomposer + pune = descompune
designer + semna = desemna i dezigna
dementir minti = desminti
desordre + ordine dezordine
foyer + foc = focar
feuilleton foaie foileton
interdire -f- zice = interzice
endolorir + durere = indurera
obtenir H- tinea = obtinea sau obtine
parcourir + curge parcurge sau percurge
predisposer + pune = predispune
precurseur + merge = premergator
pressentir + simti = presimti
presupposer + supune = presupune
rten dre + intinde = pretinde
prvoir vedea = prevedea
predire + zice = prezice
promettre + trimite = pro mite
poignard + pumn = pumnal i pumnar
renom + nume = renume

www.digibuc.ro
119 ADAPTAREA LA MEDIU A NEOLOGISMELOR '7 I

Combinate fr. cu rom. :

renomme + numit = renumit
resigner + semna = resemna
ressentir + simti = resimti
retablir + stabili = restabili
retirer + trage ..--- retrage
retenir + tinea = retinea sau retine
ecuyer + scut = scutier
signer + semn = a semna
signal H- semn =_-_semnal
semnalizare
signaler + semn _-, semnala
suicider + sine -1- ucide = sinucide
souscrire + scrie = subscrie
subscris
soussigner + semn = subsemnat
surface + fata + supra = suprafata
surnaturel + supra = supranatural
surnom + supra + nume = supranume
surnumeraire+ supra == supranumerar
sou rire + rAde == surAde
surprendre + prinde =_- surprinde
soustraire + trage sustrage
=__--

soutenir + tinea ,_-__- sustinea si sustine

decrire + a scrie = descrie si pop. descri
extraire -I trage =_.- extrage
compromettre + trirnite == compromite (vechiu : corn-
prorneta)
conclure + inchide = a conchide (si rar : a conclude)
comparaison (a se infAtisa) in justitie, care in frantuzeste s'a
combinat cu comparaitre + pArea = compArea. Ex. a corn-
pArut in fata tribunalului.
fr. president, presider, presidence + a sedea = presedinte
(se zice si prezident); nu se zice presedea, a presezut, ci pre-
zida, prezidat ; presedintA si presedintie si prezidenta.
fr. seance + sedea au dat in vorbirea de azi sedintd, dar in
primele decenii ale introducerii se zice seang.

www.digibuc.ro
72 GH. ADAMESCU 120

Adiectivul non avenu, de care s'a simtit nevoie la un mo-

ment dat pentru a traduce expresia nul et non avenu, s'a in-
fluentat de prefixul nostru negativ si a devenit neavenit (pe
and expresia non-sens s'a pastrat tocmai ca in frantuzeste).
avant-train schimbl prefixul i avern ante-tren ca i antebrat.
dar avangarda, avanpost, avanscena
2. Un caz interesant de intAlnire a doua elemente grama-
ticale, unul vechiu i altul nou, 11 prezint prefixele in si in.
Fireste c amndoua corespund latinescului in.
Precum in latineste avem :
dico indico, plico implico, pono impono, cendo
incendo, clino inclino, etc.
tot asa romneste :
a blani imblani, pusca impusca, bucura imbucura,
pietrui impietrui, acrit inacrit, a pdturi impaturi,
buimaci imbuimaci, ainte inainte, arma inarma
albi inalbi (cu oarecare deosebire de inteles)
datora indatora
griji ingriji a a 5 5
In genere intelesul este acelasi ; in uncle cazuri sunt mici
deosebiri intre simplu si compus.
Dar in latineste in- are si inteles negativ :
iinpavidus = fara frica < in + pavidus
imperfectus . neterminat < in + perfectus
improbus = necinstit < in + probus
incertus = nesigur < in + certus
Acest prefix n'a trecut in romneste sau n'a trait, el s'a
inlocuit cu vechiul slavon ne, care s'a lipit la tot felul de cu-
vinte, latine sau slavone de origine, si la altele intrate mai tarziu.
Astfel :
bun nebun cinste necinste
calcat necalcat miluit nemiluit
chibzuit nechibzuit pilduit nepilduit (ung.)
cunoscut necunoscut domirit nedornirit
drept nedrept rnilostiv nemilostiv
grija negrij (bulg.) grait negrait (srb.)
marginit nemarginit norocos nenorocos
vazut nevazut netrebnic

www.digibuc.ro
121 ADAPTAREA LA MEDIU A NEOLOGISMELOR 73

Cand au inceput a se introduce neologisme din latineste,

frantuzeste sau italieneste, a venit fireste cu ele i prefixul in
cu cele doua intelesuri ( ardtator de directie, local, etc.;
negativ).
S'au prezen, -deci :
de o parte : de alta :
inaugurer > a inaugura . incommode > incomod
incinerer > a incinera incomplet > incomplet
incriminer > incrimina indecis > indecis
inferior > inferior independant > independent
inflamabilis > inflamabil infini > infin it
Atunci a inceput o lupta care continua i azi al cdrei
rezultat nu se poate prevedea intre in (indicator de directie)
ci vechiul in (cu acelasi rost) i intre in negativ i ne .
Neologismele : se pronunta i chiar se scriu :
incarna incarna
incasa incasa
infeuda infeuda
incadra incadra
incuraja (curaj) incuraja
inaugura inaugura
incorpora incorpora
inhumare inhumare
imbarca imbarca
inclina inclina
incadra incadra
Neologismele : au negativul :
capabil incapabil i necapabil
compatibil incompatibil necompatibil
complet necomplet
corect incorect necorect
decis nedecis
suficient insuficient nesuficient
violabil inviolabil neviolabil
demn nedemn
separabil inseparabil * neseparabil

www.digibuc.ro
74 GFI. ADAMESCU 1212

Lupta intre neologisme i cuvinte vechi.

Un alt aspect interesant al luptei pe care o dau neologismele
pentru a se adapta este urmatorul :
Cuvantul nou uneori nu poate trai alatur '1e cel vechiu ;
de aceea 11 omoaral sau Ii degradeaza Inel. ,. Mai des se
intampla aceasta din cauza sinonimiei, mai ranuin cauza omo-
nimiei.
Noi avem sau mai bine zis : aveam un vechiu cuvant
din latinescul dolo, dolare (= a ciopli, a lucra, a urzi) a dura:
mi-am durat o casa.
In secolul al XIX-lea francezul durer a dat romaneste
a dura (= a rezista in timp) aldturi de adiectivul durabil si
subst. durabilitate. Astazi nu se zice : mi-am durat o cas, ci :
mi-am construit o casa care sd dureze mult timp.
Din cauza sinonomiei :
bancher a gonit, pe zaraf
etaj >> cat
castaniete a geamparale
vocala 5 glasnica'
Din aceeasi cauza s'au produs multe degradari : Noi am
luat dela Turci vorba cafenea ; dar and s'a introdus fr.
cafe > cafeu, atunci vechiul cuvant a insemnat un local prost,
iar orice cafenea curata si bine tinuta se numeste cafeu.
petitie este ceva mai nobil decal jalbd.
bagaj a facut ca vechiul calabaldc s nu se intrebuinteze
decat cu sens peiorativ.
banchet este mai nobil decat ospd
se evit vorba inmormdntare pentru inhurnare.
se anunta mai des decesul cuiva, mai rar moartea.
prdvdlie sau dughiand are o nota de micsorime, cdci
orice negustor (mai bine comerciant) vrea s aiba magazin.
rufdrie e mai vulgar ; se prefera lingerie si femeia care
ingrijeste de rufe inteun otel sau internat se chiamd lenjerd.
comerciantii zic lenajuri ca sa se priceapa ca e vorba
de ldnuri sau lucruri de Para.
Un alt fenomen de lupta este cand yin neologisme din
mai multe limbi si se gonesc ori se modifica.

www.digibuc.ro
1 23 ADAPTAREA LA MEDIU A NEOLOGISMELOR 75

Dela Greci am introdus cofeturile: xoivira, de unde cofetar,

cofetdrie.
Dela Francezi bombons > bomboane, care a gonit aproape
cofeturile sau le-a degradat intelesul. Locul de vanzare este
tot cofetdrie, la care se adaoga si bombonerie, dar fabricantul
se numeste numai cofetar. Cofetdrie si bombonerie sunt atacate
de confizerie.
Un caz de lupta intre neologisme si cuvinte vechi este adap-
tarea numirilor de masuri si greutati.
Trebue sa observam ca sistemul metric, pornit din Franta,
nici chiar in Franta n'a gonit cu totul vechile masuri.
In noul sistem, avem pentru greutate : kilogramul; pentru
lichide : litrul. Deoarece in vechea noastra nomenclatura
ocaua era si pentru greutate (o oca de pere) si pentru lichide
(o oca de yin) si subdiviziunea ei era litra, s'au produs o
serie de confuziuni in vorbirea populara :
un chil de vin si un chil de mere
o litrd de yin nu e un litru, ci % din chil.

INCHEIERE
Din cele expuse pana aci se vede ca in limba noastra s'au
introdus un. mare numar de cuvinte straine. Cele pe care le
numim acum neologisme au venit mai ales din limba franceza,
mai putine din italiana si mai putine din germana, rush',
engleza.
Imprumutarea aceasta s'a facut si se face necontenit
cu necesitate si fail necesitate.
Cu necesitate se introduc termenii diferitelor stiinte ; apoi
numele obiectelor introduse de aiurea : imbracarninte, lucruri
de mncare, obiecte de transport, etc.
Aceasta se vede in toate limbile.
S'au mai introdus ori s'a format in unele epoce neo-
logisme ca manifestarea unor curente de purificarea limbii.
Fara necesitate se introduc cuvinte straine din diferite cauze.
Sunt grupari de oameni care vorbesc mult o limba strind,
de buna voie ori siliti, si ei amesteca in limba lor materna

www.digibuc.ro
'26 GH. ADAMESCU 124

cuvinte imprumutate din acea limba. Astfel Romnii din

Transilvania si Bucovina au cuvinte luate din ungureste ori
nemteste mai multe cleat cei din vechiul Regat, pe care acestia
nu le cunosc ; cei din Basarabia au cuvinte rusesti. Asemenea
Romnii din vechiul Regat au avut intr'o vreme multe cu-
vinte turcesti i grecesti, necunoscute de ceilalti. Alta cauzd
a fost c unii Romani cari si-au facut studiile ori au trait
multi ani in Franta ori Germania au primit multe frantu-
zisme ori germanisme in vocabularul lor. Pentru limba literara
mai ad5ugam influenta traducerilor facute in repezeara, cnd
traducatorul imprumuta cuvinte din originalul tradus.
Uneori cuvntul strain e impus de moda unui moment.
Intrebuintarea unor vorbe straine se socoteste ca un semn
de distinctiune sau de cultura mai inalt. De exemplu, odata
cu sporturile, s'au introdus o suma de cuvinte englezesti si
unele se intrebuinteaza nu numai ca termeni tehnici sportivi,
ci au trecut si in vorbirea obisnuit.
De sigur, prin toate aceste imprejurdri, limba se imboga-
teste ; dar introducerea cuvintelor straine fra niciun dis-
cernamnt nu trebue s ne bucure, ci trebue sa ne ingrijoreze.
SA' ne aducem aminte de recomandatiunea pe care o facea
Regele Carol I, cu prilejul punerii in lucrare a dictionarului
lui B. P. Hasdeu. El zicea s ne ferim de o irnbelsugare de
expresiuni moderne, care, daca nu i se pune o stavila la timp,
va instraina poporul de limba sa. Ba chiar Ii exprima dorinta
sa se pastreze cuvintele vechi i s se sthpeasca buruienile
neologismului, care inabusesc limba stramoseasca.
Deci calea de mijloc este cea inteleapta : nu ne putem lipsi
de cuvinte noi pentru notiuni noi, insa in alegerea lor s
se aiba criteriul necesitatii.
In aceasta st rolul scriitorilor si al profesorilor.
$i Romnii can Isi iubesc limba strimoseasca le cer sa-si
faca datoria.

www.digibuc.ro
 CUPRINSUL
INTRODUCERE
Pag.

Ce sunt neologismele ? . z
Introducerea neologismelor 4
Curatirea limbii . 4
Incercarea lui Heliade 5
Dictionarul Academiei din 1870 16
Principiile Regelui Carol I . 17
Ce trebue s se faca ? 17

I. ROSTUL NEOLOGISMELOR
Observari generale 19

II. ADAPTAREA LA MEDIU

i. Inlocuirea sunetelor ce lipsesc

a) Sunetul din francezi 24
b) Sunetul 6 din franceza. Silabele -eur i -eux 29
c) Grupa eu din franceza 35
d) Grupa au din franceza 35
'e) Grupa 11 din franceza 36
f) Sunetul gn din franceza 37
g) Vocalele nazale 37
h Grupele mpt i mt 38
i) Grupele ce, ci 39

2. Accentul
a) Cuvinte cu accentul schimbat
) Cuvinte accentuate in doul feluri . . . . . . . . . . ..... 41
44

3. Forma gramaticald
a) Pastrand volumul, iau nurnai terminari romanWi:
I. Cuvinte ortografiate in fr. cu toate literele citite . 45
II. Cu modificari:
z. Finala e mut la masculine 46
z. Finala e mut la feminine . 46
3. Schimbarea genului 47

www.digibuc.ro
78 CUPRINSUL 126

Pag.

4. Consonanta finali 48
5. Subst. fr. terminate in -te 50
6. Verbele din frantuzeste . 51
7. Terminarea adj. if, -ive 58
8. Sunetul o final 58
9. TerminArile tion, sion 59
10. Terminarea aison 62
i 1. Sunetul scris in fr. oi 63
12. Subst. terminate in fr. in i, de 64
13. Sufixul latin -bilis 64
14. Sufixele latine -alis, -ills 65
15. Prefixe 65
16. Neologisme fail corespondent in francezA 66
6) Combinandu-se cu prefixe, sufixe sau cuvinte rominesti:
Exemple de grupe si cuvinte . 67
Lupta intre neologisme si cuvinte vechi 74

INCHEIERE
Rolul neologismelor i criteriul pentru introducerea lor 76

www.digibuc.ro
DETERMINISMUL *I INDETERMINISMUL
iN LUMINA CRITICEI FILOSOFICE
DE

ION PETROVICI
MEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE

.Fedinta dela 21 lanuarie 1938

Domnilor Colegi,

Fara a anticipa dela cele dintaiu cuvinte asupra contro-

versii dintre determinism si indeterminism, si cu riscul de
a lsa dela inceput impresiunea unei inclindri personale spre
conceptia determinista in deosebire de moda timpului,
care insufletita de patos revolutionar, e mai degraba favo-
rabila indeterminismului deci fara a ma gandi sa iau
de-a capul pozitie fata de datele problemii, trebueste sa
constat totusi ca cel putin comunicarea mea de astazi nu a
rasarit dintr'o initiativa spontana, ci a fost efectiv deter-
minat. A fost determinata de cele dou comunicari acade-
mice anterioare, cu acelasi subiect, ale colegilor nostri Dr.
Marinescu si Viilcodici, cari cu autoritate si magistrala sta.-
panire a unui domeniu stiintific biologia la primul, fizica la
celalalt au cautat amandoi, fiecare cu nuante proprii, s ne
arate, sprijiniti pe date stiintifice recente, cum s'ar prezenta
in actualitatea stiintifica problema determinismului si rigu-
roasa inlantuire a fenomenelor in cuprinsul naturii si al
experientii.
ro A. R. Memoriile Segiunii Literare. Seria III. Tom. VIII.

www.digibuc.ro
2 ION PETROVICI i28

Este netagaduit cd cercetarile experimentale ale ulti-

milor 3-4 decenii, au sdruncinat progresiv confienta sa-
vantilor, aka data atat de solida, in valoarea determinismului,
a cauzalitatii si a previziunilor certe. Oamenii de stiinta
s'au si grabit sa proclame falimentul sigurantii generali-
zarilor, si sa intincla cota incertitudinei si a cunoasterii apro-
ximative. Studiul adancit al fenomenelor de pe scara ato-
mica, microscopica, n'a mai gasit, in acest domeniu al infi-
nitului de mic, determinismul riguros de pe scara macro-
scopica, de unde ni se si sugerase pe vremuri notiunea insasi
de determinism. Dupa aceste descoperiri derutante care
instaleaza hazardul in domeniul fundamental al elementelor
prime, legile cauzale dela suprafata existentii devin ele in-
sele oarecum aleatorii. In oHce caz si-a facut drum in noua
stiinta, conceptia statisticd a legilor, rzimata pe calculul de
probabilitate. 0 lege statistica e fireste mai slaba decat o
lege cauzala, dupa vechiul tipic. Pe cand legea cauzala enunta
a de Cate ori apare fenomenul A, urmeaza cu necesitate
fenomenul B, legea statistica anemiaza enuntiul cu un adaos
care ii suge o parte din putere, caci ea se formuleaza astfel :
Evenimentul B urmeaza evenimentul A, in atatea cazuri
dintr'o suma total. Asa dar legea nu mai este riguros univer-
sal, iar prevederea viitorului se raportA la o cifra general,
fara sa se extind la fiecare caz individual, sau s precizeze
la care anume. A afirma cu oricata siguranta ca un fapt se
va produce de 10 oH din 20, nu inseamna ca vom sti cu
preciziune in care caz se va petrece si in care nu.
Aceste transformari de mentalitate stiintifica, au redus
pare-se campul determinismului si i-au lsat acestuia roluri
superficiale, inviind si impingand la loc de onoare conceptia
contrail, a indeterminismului. Filosofii au primit si ei noti-
ficare, fiMd invitati s ia act de aceasta revolutie si sa-si
revizuiasca teoriile asupra cunoasterii omenesti si a instru-
mentelor ei fundamentale.
Cala departare dela vremea in care Vasile Conta scrie
cu sentimentul unei datorii intelectuale 0 Teoria Fatalismului#
demonstrand cu fanatismul convingerii profunde, celor ne-
increzatori, ca nu exista in niciun domeniu hazard si arbitrar,

www.digibuc.ro
129 DETERMINISMUL SI INDETERMINISMUL TN LUMINA CRITICEI FILOSOFICE 3

si epoca de astazi, in care lumea abia educata in ideia

determinismului, este somata, ba chiar de oamenii de stiinta,
sa creada in aparitii libere, in eruptii nedeterminate I
In foarte interesanta sa comunicare, colegul nostru Val-
covici, struia asupra unui fapt cu care nu-mi e greu a fi
de acord : ca determinismul ne este o conceptie scumpa si de
aceea greu de lepadat, in deosebi and ma gandesc la atasele
sale netagaduite cu mecanismul ratiunii omenesti.
SI nu uitam totusi c noua revolutie din dorneniul fi-
zicei, cu conseciatele ei epistemologice reale sau aparente
n'a produs numai o contrariere, ci, pe alocuri, si o explozie
de bucurie. Criza determinisului a aparut in ochii unora
ca un triumf al credintii religioase, lucru care a fost exprimat
in conferinte publice de cineva nu mai mic deck Eddington,
ce nu s'a sfiit s declare cal prin indeterminismul noilor
teorii fizice se stravede limpede lumina lui Dumnezeu.

Domnilor Colegi,

Initiativa unei epistemologii indeterministe, care pleaca

din tabara savantilor, si care, mai presus de toate, este im-
pregnata de sentimentul incertitudinei fata de generalizarile
stiintifice, s zicem fata de valoarea legilor naturii, nu va
intampina fireste din partea filosofilor, un refuz neintele-
gator si o opozitie de princip. Este bine de amintit ea si
atuncea and determinismul avea valoare de dogma in cer-
curile oamenilor de stiinta, critica filosofica a exprimat intot-
deauna rezerve si a simtit regulat lacunele de fundamentare
a adevarurilor scoase din experienta. 0 dunga de incerti-
tudine a incadrat intotdeauna, in meditatia filosofica, gene-
ralizarile inductive, de unde cautarea de remedii-surogate,
pentru a se legitima valoarea legilor si dreptul de a se crede
in ele. Este neindoios ea orice generalizare, cu pretentii de
prezicere si de previziune, depaseste bazele dela care a plecat.
Cand pe temeiul a catorva cazuri concrete, afirmam un
adevar valabil pentru toate cazurile asemanatoare, am trecut
dela parte la tot, ceea ce logica stricta nu ingadue, ea
ro

www.digibuc.ro
4 ION PETROVI CI 130

autorizand numai deductiile dela tot la parte. Cu drept cuvant

saritura generalizarilor inductive a fost indeobste socotit
ca punctul dramatic al cunoasterii omenesti. Filosofii, s'au
silit s salveze legitimitatea generalizarilor, proptindu-le pe
un stAlp accesoriu : fie postulatul uniformittii legilor na-
turii, dupa conceptia lui Mill, fie pe legea de asociatie asa
cum socotea Hume, facand de fapt sa degenereze legea stiin-
tifica la o habitudine subiectiva, fie, in sal-sit, invocand cu
scoala cartesiana, veracitatea divina, ca ultim refugiu al
obiectivitatii legilor. Dar toate aceste esafodagii nu reuseau
sa ajunga deck la o salvare relativa, asa ca filosoficeste le-
gile naturii, intrucat se intemeiau pe experient, totdeauna
au purtat stigmatul nesigurantii si amenintarea surprizelor,
care le-ar anula eventual. Chiar faptul ca nu se poate sta-
bili un raport intre doua fenomene decat izolandu-le din
contextul cosmic, deck facand abstractie de orice intovarsiri
variabile si turburatoare, ne arata caracterul limitat si con-
ditional al tuturor legilor, cari se indeplinesc aevea numai
in masura in care nu vor fi deranjate in functionarea lor de
ansamblul fenomenelor simultane, ramase evident in afara
de enuntiul si prevederile legii. Cu aceste lucruri filosofia
era indelung familiarizata si nu avea imperioas trebuinta,
pentru a ajunge la asemenea concluzii, de marile descoperiri
ale fizicei moderne.
Meditatiile epistemologice ale fizicianilor contemporani
au venit totusi, osebit de baza inedit a faptelor descoperite,
cu o teorie noua pentru a salva un minimum de siguranta
legilor stiintifice : teoria statistica a legilor, care, dup cum
am vazut, le asigura acestora unele posibilitti de prevedere
in viitor cu toate ca mai vagi si mai sovaitoare, deck acelea
pe care ambitionau s le garanteze vechile teorii ale logicei
filosofice. Caci cu toata prudenta lor circumspect, acestea
din urrna mentineau macar cu indartnicie principiul de-
terminismului si al cauzalitatii, care cu toata forma lor sche-
matica, introduceau o ordine oarecare in haosul incertitu-
dinelor. Pe cand moda actuala esit din prestigiul labora-
toriilor, suprima si acest zid de rezistenta in contra haosului,
ancorand in indeterminism.

www.digibuc.ro
131 DETERMINISMUL SI INDETERMINISMUL IN LUMINA CRITICEI FILOSOFICE 5

Trebueste sd amitinm de asemeni ea si in aceasta privinta

filosofia isi pastreaza rangul de precursoare, intru cat in
evolutia gandirii filosofice se pot semnala in repetite ran-
duri, sisteme fatis indeterministe. Fie pentru a se salva la
originea lumii un prim fenomen care nu a fost precedat de
nimic, fie pentru a nu se stirbi libertatea vointii si capaci-
tatea ei de-a introduce in tesatura cosmica un quantum de
energie nou, unii filosofi au admis izbucniri spontane, in-
ceputuri indeterminate. Desigur aceasta se facea fail supri-
marea totald a cauzalitatii, care ramanea sa carmuiasca su-
veran, seriile de fenomene ce decurgeau necesar din aceste
inceputuri prime, fard antecedente. Filosoful german Lotze,
a carui frumoasa activitate de cugetator ilustreaz1 a doua
jumatate a secolului al XIX-lea, pentru a armoniza aceste
aparitii libere cu principiul determinismului cauzal, incearca
chiar sa schimbe formula clasica a cauzalitatii, zicand Ca
n'ar trebui s spunem : orice fenomen este cu necesitate
efectul unei cauze, ci Myers, ea orice cauza produce ine-
luctabil efecte, si acestea altele, la nesfarsit. Asa dar infi-
nitatea cauzala ar trebui sa o concepem nu ascendent ci
descendent, lantul cauzal fiind fara limit in jos, dar cu
inceputuri neconditionate in sus.
i totusi, cu toate aceste aderari periodice la teoria inde-
terminismului si a libertatii (in intelesul isbucnirii unor ince-
puturi absolute), aderari provocate fie de aspiratii perma-
nente ale inimei, fie de constatarea unor fenomene ce par
hotarit a se sustrage din itele nexului cauzal (cum s'a petrecut
in fizica ultimului timp), determinismul continua sa-rni
apard ca o exigenta a ratiunii, ca un imperativ al gandirii,
al acestei gandirii omenesti care greu va concepe incepu-
turi neconditionate si aparitii fail antecedent.
Desigur exigentele ratiunii nu sunt integral satisfacute
de lumea experientii, care nu se infatiseaza perfect rationala,
ci numai partial si aproximativ. Nu exist deci suprapunere
desavarsit intre mecanismul spiritului nostru si valmasagul
datelor intuitive, percepute in experient, si din pricina
aceasta teoriile stiintifice sunt in deobste opera unui corn-
promis, intre unitatea spiritului si multiplicitatea empirica.

www.digibuc.ro
6 ION PETROVICI 132

Dar oricare ar fi concesiunile provizorii ale ratiunii, tran-

zactiile pe care mintea le incheie cu materialul empiric,
adesea enigmatic si greu de dominat, ea nu-si pierde nici-
odata nadejdea in victorie totala, pandind orice ocazie priel-
nica pentru a-si intinde stapanirea, silind materia rebela la
un spor de rationalizare. Evolutia teoriilor stiintifice zugra-
veste acest procesus intelectual, si unul de momentele de
splendida isbanda ale ratiunii, in aceast continua acomo-
dare, a fost desigur aparitia in stiinta naturii a teoriilor
mecaniciste, desigur mai inteligibile si mai dare cleat teo-
riile termodinamice, care au succedat mai tarziu. Fiindca
trebue s recunoaqtem ca progresele rationalizarii nu merg
neintrerupt ci uneori descoperirea de fenomene necunoscute
sileste ratiunea sa incheie cu datele experientii, noi compro-
misuri mai desavantajoase pentru &Ansa, cleat erau alte teorii
mai vechi, dar pe care acuma suntem constransi a le revizui.
Si totusi, cu toate aceste deceptii ale ratiunii, silit cate-
odata sa Lea un pas inapoi dela exigentele sale, subt pre-
siunea indicatiilor empirice, pe care nu le poate incadra
convenabil in tiparele ei luntrice, dar nici nu le poate ignora,
cu toate aceste deziluzii zic, ratiunea continua sa spere ca
aceste infrangeri ale sale sunt numai momentane, si cal alte
descoperiri viitoare, ii vor da prilejul sa-si repare esecurile
suferite, printr'o alt teorie mai comprehensiva, care sa
corespunda mai bine, cadrelor ei fundamentale.
E interesant de amintit ca la ultimul inventariu al ideilor
filosofice e vorba de Congresul international de filosofie
din Paris problema fizicei moderne si a repercursiunilor
ei epistomologice, fiMd desbatuta cu mare competenta de
savanti cu autoritate necunoscut, ca fratii de Broglie, Marcel
Barzin, Sir Herbert Samuel si altii, toate aceste somitti
qtiintifice, recunoscand fat-a inconjur actuala criza a deter-
minismului, si-au exprimat totusi speranta, ba mai mult
chiar presimtirea ca inteo zi lucrurile se vor schimba.
# Il n'est... pas interdit de penser qu'un jour, a spus
Louis de Broglie, la Physique pourrait retrouver a l'echelle
microscopique le determinisme rigoureux dont l'etude du
monde macroscopique lui avait naguere suggr la notion .

www.digibuc.ro
133 DETERMINISMUL SI INDETERMINISMUL IN LUMINA CRITICEI FILOSOFICE 7

Marcel Barzin, si mai categoric, a sustinut ca determi-

nismul continua sa fie in ciuda aparantelor o supozitie
latenta chiar a fizicei moderne, intru cat legea statistica
(( repose sur les mmes postulats et notamment sur ce de-
terminisme universel auquel on croyait se derober .
In sfarsit Sir Samuel, care a fost far contestare unul din
asii congresului de filosofie, a denumit moda indeterminis-
mului, ca o <( aberatie temporara )); a facut citatii din Planck,
Einstein si Rutterford, arkand ca niciunul din acesti mari
inaintasi, nu au subscris la teoria indeterrninismului, reco-
mandand dimpotriva cea mai stricta rezerva ; a mai spus
raspicat ea' hazardul este un simplu nume pentru ignoranta
noastra si mai ales a denuntat confuziunea care se face intre
dou feluri de determinri : determinare, in sens de pre-
zenta unei cauze, si determinare in functie de posibilitatea
unei prevederi. Sunt cauze pe care nu le putem sezisa, fail
ca aceasta sa insemne ea ele nu exista. Incertitudinea poate
avea isvoare variate, ea poate sa provie cum spune Sir
Samuel nu dela electron, ci dela fizician, nu din univers,
ci din laborator. Din neputinta noastra de a constata origina
unui lucru si de a-I prevedea in viitor, nu reese el fenomenul
ar fi indeterminat in sine, in sensul ca n'ar avea nicio cauza.
De altfel, Domnilor Colegi, rationalistul cel mai ortodox
nu va sustine niciodata universalitatea determinismului, daca
il vom defini exclusiv pe acesta in functie de posibilitatea
prevederilor. Desigur posibilitatea predictiunii este unul din
criteriile cele mai importante ale adevarului stiintific si unul
din mijloacele de lucru cele mai fertile ale omului de stiinta.
Dar este tot asa de adevarat ca din pricina complexitatii
cauzelor care se intretes si concura adesea la producerea
unui fenomen, se ingreuiaza considerabil previziunea, iar
viitorul ramane incarcat de surprize si de necunoscut. Daca
am conveni eventual cu totii s nu intelegem prin determi-
nism deck numai posibilitatea prevederilor si reusita lor,
atunci am admite desigur, fall exceptiune, prezenta larga
a hazardului si campul extrem de redus al determinismului.
Dar o asemenea definitie ar fi in practica necontenit depasita
de intelesul mai vechiu si mai adanc al cuvantului, asa ca.

www.digibuc.ro
 ION PETROVICI 134

vom fi pururea amenintati sa substituim incapacitatii noastre

de a prevedea, ideia unui indeterminism in sine, ideia de
generatie spontana, fail nicio antecedenta cauzal. De aci,
echivocul, de care profita larg teoriile indeterministe, lsand
a se intelege ea' pustiirile lor ar fi cu mult mai radicale, pe
cand de fapt ele procedeaza cam analog cu aceea care nimi-
cind efigia de ceara a unui adversar, isi inchipue cu asta
ea' a distrus de-opotriva si pe omul in came si oase.
Trebue s diferentiem in modul cel mai limpede che-
stiunea previziunilor de aceea a determinismului, si sa spunem
lamurit ea prevederile efectuate valorifica determinismul, dar
nu-I creiaza. Ar fi si straniu sa fie altfel, cand ne gandim ce
progresele stiintii au facut s se prevada cu timpul fenomen
care in vremuri mai inapoiate erau imprevizibile, ceea ce
nu ne & dreptul sa spunem fard riscul absurditatii
ea acele fenomene odinioara apareau fara cauza, iar ulterior
s'au inserat in reteaua determinismului cauzal. Nici chiar
valorificarea determinismului prin reusita prevederilor pe
care principial am admis-o nu este neconditionat exacta,
intru cat pot exista si cazuri razlete, and prevederile se
realizeaza, fara ca totusi sa avem in adancul sufletului con-
vingerea unui real determinism. Nu o singura data, preve-
stirea razboiului dup aparitia unei comete pare cd s'a
indeplinit, si totusi multe capete nu vor vedea aicea decat
o purl coincidenta pe baza careia s'a cladit o superstitie.
Neaparat ca toate aceste consideratii nu suprim faptul
capital, ca fizica nou a produs, mai ales prin scormonirile
sale fructuoase in obscuritatile infinitului de mic, o criza a
determinismului si inclinari vadite spre conceptia contrara.
Indeterminismul poate invoca si dansul, ca luptand subt
baniera lui intinerit, o serie de personalitati de primul
ordin, ca Heisenberg, Bohr, Schrodinger, Eddington si
altii.
Criza determinismului evident exista. Atata numai ca o
criza nu anunta totdeauna moartea, fiindca mai exista si
crize de crestere sau de transformare. Poate el este vorba
numai de o faza de tranzitie dela o formula determinista, la

www.digibuc.ro
135 DETERMINISMUL *I INDETERMINISMUL IN LUMINA CRITICEI FILOSOFICE 9

aka schema, tot deterministd, iar paturile libere si indeter-

minate care s'au descoperit dedesuptul crustei cauzale, sa nu
fie cleat semnalul ca vechea formula determinista va trebui
inlocuit cu alta mai supla si mai adecuat. Nu ar fi deci
vorba de o prsire a principiului, ci numai a expresiei sale.
Principiul de cauzalitate este asa de legat de structura
spiritului nostru, inat chiar acolo unde metafizica isi ima-
gineaza o incheiere a lantului cauzal, la un principiu ultim
care n'a fost precedat de nimic, chiar acolo se folosesc cel
putin de catre unii filosofi, formule cauzale, spunndu-se
de pilda despre Dumnezeu necreatul, ca este # causa sui c
*i aceasta poate nu numai dintr'o obisnuinta greu de inla-
turat, ci poate din presentimentul mai adnc si mai temeinic,
ea principiul ultim oriat 1-am concepe de liber si de
spontan, nu poate insemna simpla anulare a determinis-
mului, in favoarea indeterminismului, ci o depasire a amn-
dorora, o sinteza desigur pentru noi enigmatica, in care
amndoua acele aspecte ar alcatui ate o lature a princi-
piului creator. Ca pe aceasta culme a fiintarii determinismul
ar avea poate o aka' fizionomie, fata de care acea cunoscuta
noua ar aparea ca o forma degenerata, lucrul este cu putinta.
Dar ceea ce e sigur e ca acea fizionomie tot se va inrudi mai
tare cu determinismul nostru, decat cu haosul si hazardul,
care ar reprezenta pentru cunoasterea noastr, ipostasele
indeterministe.
Determinismul poate tot asa de putin sl fie conceput
ca o excrescenta parazitara a unui indeterminism profund,
dup cum ideia logica cu toata silinta unor filosofi anti-
intelectualisti n'a putut fi socotit ca produsul derivat al
unei activitti oarbe, ori staticul ca un fenomen superficial,
provenind dintr'un echilibru provizoriu a dou miscari in-
verse, care s'ar anula reciproc.
Tot asa precum ideia (logosul) a trebuit s fie reintegrata
in cele din urma la temeliile existentei, alcatuind o unitate
indisolubila cu activitatea vointii spontane, tot asa precum
staticul, isgonit in ultima vreme pe planul formelor pasa-
gere, a trebuit s fie reinstalat la loc de onoare, incercn-
du-se o sinteza intre platonismul imuabil si dinamisrnul

www.digibuc.ro
10 ION PETROVICI 136

pururea mobil, la fel stringenta deterministA nu va putea

sA fie alungata, ori svArlita pe planuri secundare, ci pAstrat,
intr'o forma oricat de rafinata si de eterica ca pura ideie
de ordine chiar in lumea isvoarelor supreme.
Aceste consideratii metafizice au avut doar menirea sA
indice cA in chiar regiunile transcendente, unde ratiunea
trebue sA-si anuleze multe din procedeele ei obisnuite, chiar
acolo nu se poate starpi, farA risicul unei intunecAri totale,
intreaga viziune determinist.
Cu atat mai mult pe planul realitAtii imanente, sau mai
lAinurit, in domeniul fenomenologiei naturale, nu s'ar putea
vorbi de o suspendare a determinismului, oricare ar fi ciu-
datenia uluitoare a unor aparitii distonante. Fireste, fata
de varietatea capetelor si de diversitatea conceptiilor, orice
pozitie adoptata in acest domeniu al cugetArii, implied un
act de credinca, care nu se poate matematic demonstra. Eu
unul cred in determinism, in tot domeniul cosmic, atAt in
natura fizica precum 0 fireste mai elastic in viata sufle-
teascA. Iar fiindca imi place totusi sa adun mArturii nume-
roase in favoarea acestei credinte inradAcinate, ma bucur in
deosebi s gasesc in imprejurarea de fata una deosebit de
pretioasA : faptul cA vestitorii indeterminismului nu-si afirmA
convingerea dogmatic, ci se silesc 0 ei sA-si motiveze
punctul lor de vedere, cu alte vorbe ne insir cauzele care
i-au determinat sA adere la indeterminism.
Fara sa-mi fauresc o noua arma din aceasta contrazicere
tipicA, in trecerea dela gandire la practicA, mi s'a pArut totusi
nemerit 0 pitoresc ca ea sA fie oarecum subliniatd.

www.digibuc.ro
0 COMUNICARE OB*TEASCA A CONDITIILOR
PACEI DE LA KUCIUC KAINARGI (rm.)
DE f I. BIANU
CU 0 NOTA LAMURITOARE
DE

GENERALUL R. ROSETTI

AFeclin(a de la 21 Ianuarie 1938

In Bibliografia Romaneascd Veche, se gsesc mentionate

trei tiparituri privitoare razboiului ruso-turc din 1769-74
si a pacei dela Kuciuc-Kainargi (1774)1).
Putin timp inainte de incetarea sa din viata, regretatul
I. Bianu a aflat de existenta a inca unei brosuri, proprie-
tatea d-lui profesor N. Ionescu, care nu a vroit insa sa o cedeze
Academiei Romane. Titlul acestei brosuri, de nou pagini,
este :
Ponturile pdcit ce le-au trimisa Prea inditatuhl Feldmarfahl
(Petru Rumeantov) cdtrd Prea sfinlitula Mitropolit (Gri-
gorie al Ungrovlahiei).
Socotind cal aceast brosura este importanta pentru bi-
bliografia noastra, I. Bianu a pus sa se fotografieze i sa se
faca cliseele necesare reproducerii ei. Moartea 1-a apucat
inainte de a putea alcatui memoriul cu care voia s prezinte
Academiei acea tiparitura.
1) Proclamatia lui Rumiantov atre Cnejia Valahiei, Iai 1770 (Bianu i Hodoq,
Bibliografia romdneascd veche, II, p. 194, Nr. 372). Proclamatia aceluiai atre norodul
Cnejiei Moldovei, Iai 177i (Idem, II, p. 197, Nr. 377). Hatierif, Bucureti 1774
(Idem, II, p. 2o6, Nr. 386).
ir A. R. Memoriile Sedition Literare. Seria III. Tom. VIII.

www.digibuc.ro
 2 I. BIANU 138

Pentru a aduce aceast tipgriturg la cunotinta istori-

cilor i ca un omagiu amintirei lui I. Bianu, dela rnoartea
cgruia se implinesc peste cfiteva zile trei ani, dau in anexg
textul despre care este vorba, text al cgrui studiu biblio-
grafic va fi fAcut de d-1 Dan Simonescu, care preggtete
acum un volum de addenda et corrigenda la cele trei volume
ale Bibliografiei romdnegi vechi.

TEXTUL ;
f. z r. Ponturile Pad! ce le-au trimis Prea ingltatul Feldmar-
sal cgtrg Prea sfintitult Mitropolit.
Prea sfintite Arhiepiscope i Mitropolit al Ungrovlahiei,
KYRU GRIGORIE : milostivule arhipAstoriu.
Cinstita cartea Preasfintiel tale cea trimisg dinti trel-
sprezeace al luT Iulie, cu evlavie o amt. priimit i amt vg-
zutt intru a6asta, cu osebita multgmirea mea, intregimea
ce arAtT a adevgratei rAvnei meale i a bund voirii meale,
aceil cgtrg PatriTa voastrg. Toate ate dupg vreame am scrisu
cgtrg Preasfintiia ta i cfite prinu insu1 PreasfintiTa ta spre
adeverirea si incredintarea Norodului am argtat pentru cea
neclAtitg ocrotealg i libovult cela cgtrg norod a impArg-
tetiT eu mgrimi, aceiT deapururea AVGUSTEI i prea milo-
f. z v. stiveT J SINGUREI STAPANITOAREI MEALE au fostu
intemeTate intru singur adevgrul ; i eu mg fglesc acuma
cum cA desAvArit m'am indreptat intru cuvintele meale. CA
cu ajutorTul cel Dumnezeesc bine norocitele i prea slg-
vitele isprvile armelor mgrimei aceiT SIN GUREI STA-
PANITOAREI au contenit sfArOtul rAzboTuluT i impreung
au rgdicat toate realele intAmplArT ceale insotite cu rgzbaul
nedezlegat ; i incheind o bung i folositoare pace intre prea
inalta IMPERIIA ROSSIEI i intre vecina POARTA cea
OTHOMANICASKA cu mijlocirea pgcii, toatg linistea cea
de obqte i toatg fgrg-de-grija noroadelor celor de o credintg
cu noT s'au agzat i pentru maT bun folosu dupg putintg
s'au alcatuit aceastea.
f. 1 r. a I Desvirsita nepomenirea i vea6nica uitare sA sA
plzeasci pentru toti aceTa caril, or s'au pornita cu adevgrata

www.digibuc.ro
139 CONDITIILE PACEI DELA KUCIUC-KAINARGI (1774) 3

inprotiva interesului uniia sau altila pArti, or s'au arAtatd

cu prepunere intru o miscare ca aCasta ; or de care
vrednicie, sau treaptd, sau stare, sau neamd, sau numire
ar fi, unii ca acestea, fArA de nici o despArtire sA fie cu
totuld nesupraci, neatinsi si nemfihniti, neasupriti si dela
nimenea nici cu o pricinA bantuiti. Ci toll acestea all vie
intru stArile lord ceale mai dinnainte, intru vrednicii, intru
treapte si intru stApAnirea averilort sale ce mainainte de
razboiu era ale lord. Pentru ca sa poat fieste carele dintru
acestea sl vietuiascA suptd pAzirea si apArarea legilord si a
obiceaiurilord locului lord, asemenea cu ceialalti sympatrioti.
2 I SA nu fie oprit nici cu und chipd propoveduirea f. 2 v.
credintei ceii crestinesti, ci desAvirsita si ail de oprire sA
sA La. Asijderea si zidirile besearecilord celord noal si
inoirile celord vechi frd de oprire sa sl sAvArsasca ca si
mainainte.
3. Partea beserRascd sA sA cinsteascA si sA sA socoteascA
cu deosebitA evlavie ce s cade cinului, desAvArsitd fiindd
nesupArata.
4. Mosiile si stApAnirile ceale dind prejuruld Brand, a
Hotinului, a Benderului si ale celoralalte cetati (intru care
lAcuitorii sA numiia raiale) sA sA intoarcl or la mAnAstiri:
or la alte obraze la care sA cuvinea stApaniia acestora Inca
maidennainte, ca unele ce fArA de dreptate santu rApite.
5. SA nu se caute, nici sA sA 6arA, nici o surnA or
I 1. 3 r.
de bani sau de altd cevasi pentru socoteal veache, macar
or si de ce sumA ar fi.
6. SA nu se ceae dela acestea nici o dajde si nici o platA
pentru toat vreamea rAzboiului; si langa aceastea, pentru
multele ticalosiile si pagubele lord care au suferit intru
curgerea razboiului acestuia Inca doi ani inainte, sI nu fie
aseamenea bantuiti intru nimicd, socotind inceperea anilord
dind zioa schimbArii acestui tractat.
7. Dui:a treacerea acestord doi ani, cu fiestece iubire de
oameni si usurare sa sA facA plAtirea dajdii, carea s sI tri-
mill prin deputati intru fiestecare doi ani odatA. Afar de
singura dajdea a6asta, nici pasii, nici oblAduitorii, nici or
ce feal de alte dregatorii sl n'aibl a-I supAra, sau a ceare
:re

www.digibuc.ro
 4 I. BIANU 140

1. 3 v. dela dnsii vreunti feal de plata, sau vreo I aka angarea cu

vreunti nume, sau cu vreunti profasisti 1), nici de cum, cu
niciunti chipti. Ci mai vrtosti sa aibl a sa folosi si cu acea-
leasi insusi folosuri, cu care s'au folositti ei in vreamea imp-
rtiei lui SULTANO MEHMETO alti patrulea.
8. Domnii acestoru doal printipaturi sd aibl fiesteca-
rele despre partea sa, lfingl POARTA, unti obrazu cresti-
nesc, adec de ritul grecescti incredintatti cu trebile Tara,
ca sl aib sl privigheaze pentru acealea. Carii sa fie bine
priimiti si socotiti de cltr POARTA dupl pravilele Nea-
murilorti : [selon] 2). .

LE DROIT DE GENS : SECUNDUM JUS GENTIUM.

Adecl suptu nici o sill supusi.
9. Asijderea s'au tocmitti ca la trebuintele ceale intlm-
1. 4 r. pltoare ale acestoril a I mandoal cneajii MINYSTRIA IM-
PERATORETII RUSSE*TII POARTE ce sl vorg afla
langl POARTA sa poata a grli spre folosulil amlndurora
printipaturilor. i sa fagadulaste POARTA a priimi cu
ascultare graiurile lorti, pentru legltura dragostii ceii bune
si intru putearea prietesugului intre amndoal irnplatiile.
Asijderea pentru cei care nu s vorti multami a rAmfinea in
tar, ci li sA va plrea mai de folosti a esi si a s sllslui in-
tealt parte, s'au vorovitti a6ast tocmealli.
io. 3) Or carele nu ar fi multmitti ca sl elmle in
loculti sau si i s'aru parea mai de folosti a mearge intealtti
locti, sd-si aib esirea slobodl impreunA cu wail avearea sa.
*i. pentru ca sl poat ca s'l si le oranduiascl mainainte ave-
1. 4 v. rile sale, i I s'au ornduita soroculti un anti intregil, adeca
dinti zioa schimbrii tractatului acestuia.
i 1. Asijderea si cei ce au intratti in slujba implatiei
Rossiei si voescti, sau impreun cu ()stile implrtesti, sau
pan la soroculu anului a esi din tar/ cu toate nemeniile
lorti si averile, or dece neamti si stare ar fi, unii ca ace-
stea, nici cu unu chipti sl nu li s fac impiedecare. Nu iaste

1) 'to/ sredgicung = pretext, motiv.

2) Acest cuvint este adiogat cu mfina de vreun cititor, care a observat c lati-
nescul secundum nu este tradus in frantuzeste.
a) In original reia numerotatia dela i (i1).

www.digibuc.ro
141 CONDITIILE PACE! DELA KUCIUC-KAINARGI (1774) 5

nici o indoial cum c fieste carele ce Taste all patina si

iubitoriu de patriia sa, ca cu desAvarsit cunostint va simti
grija cea iubitoare de oameni si prea miloseardnica A TM-
PARATE*TII MARIMEI SALE, pentru a fi adecA folosite
Noroadele ceale de o credint cu noi, cu desAvarsit odih-
nire, cu deplin neteamere si cu folosuri mai bune si o va
cunoste prea inalta milostivirea Ma I rimei sale si buna 5 fr.
voirea cea tivArsat preste cneajiile aceastea cu aszmn-
turile conditiilor celor ce le intresc intru vreamea cea viitoare
bunile norociri ale acestora, cu care fiind folositi, cu prea
multmitoriti chip vor proslvi a eil prea inalta facerea de
de bine.
Pentru care rog pre Prea-sfintiia ta a da stire la tot
Norodul pretutindenea pentru acest asazdmnt. Pentru ca
toti si fiestecarele incredintndu-se, intru liniste sa" petreaa
si intru ar de grij. Iarai acei cari o ar afla pentru sinesi
mai cu folos a sA muta din tara sa aiurea si arU aleage deaciia
largul pmntul Imperii a toat Rossiia, vorti putea a fi
dup vrednicie incredintati cum c fiestecarele, dui:4 vred-
niciia stArii si dupl nAsura slujbei, va afla intru acesta liman
cu folosuri.
Ramaiu spre pururea cu cinstire adevArata a Prea sfin-
tiei tale slugA prea plecat.
PETRA ROMEANTOVA.
KALI Kii 1'0 AHM.
xatiroA rw rom.
lipalmogvh.')

1) A ceste rnduri ruswi sunt numai in coloana textului rusesc.

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
1 Inittatti.ififililit A
V-6 ci= e-TsaTc: vict-A) t*?. R2Z
llocAfAos mit cornAantiTA IlOtoreffiAv nri..iTtli lI WET
ARIA p e51KE nociftws nicaLr- Trot murk ark 4msAtvirrgAts
tomiturii tiseAmulaikAix Elpf. at'eAtIdtAiftlaO norpi rifyf
Ortioktpcnomg lanirponoiltre. c+17firivais qfprionoAln.
tigiotsAlpfintrfiLigromoAffrits nprivciwiiike lianninfoni Wa
Apferitmon% luttreponoares Mimpono47 OirrpozA4Tur
Orriositionciaa Linitotfru. Kitfh ttfl ['NIB:
eau fipenwrups MOH. H110(711VAI ApxinscrOli.
1101TEHROf Lamm nfeoc5A- ltincinirrA ICIFtrk 1104tm.
111EHEITSA Mit 1111.1 ZIA; ri ro arty gifti trLiv sirlt IrEHMHC:1 AM%
ireunTA A IftWiA% tams NO. Iregtflpfelf AAAN WATI iI
Allifors p tibH;'1011ArW SHVE. iSAISTe LCIAMINTHMIN: RA
irrjnOtOSAHKOMY /Mated lye.. AMIi avATtri. ditfridi'llrfrA j
SOAtIrliTO tflp AfiEhA1150{WS UStiCA MYAIrahnip& ?riff
dMR 0764114EIRIN /Komi wf, 41(1144 9thrity; 1
NCTINHORIg OircUATO Hisogr. irrrt; p1Tstlit.7 miE.A1 p 1114 ;anti
rOirtird it% aTriti4H4 aAtut4. 10401 nvfm ;41.1; KV/ii IIL
gC% CO3ETENII1 A iNHOtO U. IrpIA c'pacIrps., TderE nirri
Mir 11110g6ATENctra p H Vm7 aprEhir ;ha opla fivrpri
9M% 114C4 tura oyarEffiffik filiccpunp; or; UM; fain
Hsolanitta w mornmartiotwa ripmiLticYinfi firicsImituiTAZ trl
nostosPrewras ligllarONOAE. cnp; Ahrup4frk WfIH ut..
tan otrascal 9 61 lane 44;94 ilopdlostiga im ;pfarelq:
filTOCCUEGF9 RO- nbirrpe iff RENOWN'S ciKfo.
ttfl'fBCT&iI noel; acf- IrrEms WH Atkodina giimatcs.,
Ariferitittieti H StrttIHAOCTII. trpii t10F0i; i.intspizorNITI; em
_z
riiujjj moms:Neap OM- ;Ion Aisnaparg ;LC
hiSPHAtifi,
SAHLI glIIMPIAtAMPA fitTHRtti. [ swot w4nivihinAotrrkfil
H A1/4- A Cliff-
A. R. Memorille Seetiunii Literare. Seria III. Tom. VIII.

www.digibuc.ro
 altalsotiliv)oli womiWN
1.1 orsim 39.13 4141111-1 %JIM 11HO 1-13,1S3 '7LtJLLO
MHHITY1334/03 ta9 ZW0.1; "Th10 H3GIV01.1114 OV1111
TWPiiiifY9 6 rifJON FIJL1 "OU Illood)sr 9.1.0e3wA14' g(1201e
111,10W HD.I.W09 9.1.1AAVOUOJP1/3 dgikatio vAtf:iVer um A?

HYlatnAo NVIY4p10 7,w simirmop

I h

h
rwP 7,Nw1I
h h
3 cV VII tIO4Lvt1311 ,104rnhVg2al wyw Jandibk ais
1PHO GeJ 5 1.111/ 1J.U.L0 Al41g2oix4a
,
3VJ nip/ TIN gH

innmurntlu 3.1.14V1,140510 1114140g voilo.b1susr 5131Jintry 4143

013147,3H AINS1TIM311 -mlYgoo 11/311HhOdOH
w I ow
WM vntavsylu
ta

WIct,34stbil1 Yaw23.1.1.111,00}16 auslizadum dmvawly up.vidsw

vhiw oJrinausvps H 041413VOU OflPit.. H113,13111 113
ACNS3W 411.1.htlYVV101111114.0)1531 %1.1 11 11
.
VOI 1133, '"Clan
0105131.411,10339 0-101.1V3,611,1014V9H ahHHiaii .04037710
vAiltiiniveepo
040)1JR,WMLO g ou -
01101bIOU 614p tirn Tawecaplui. watel AL.
i

TAVOLIA113 0.190H 01(1,41:3011

- IJAYOJI VJviJ H3'bVt1WW.144"
WWV9 90190 319.10110510U3 aii0V Jvy. yaecsgad *-311
tio4Viho;ie I k
IVIIIVSYJO 11
111.99V3aigaiho VI-1
JaiirWil Win

vivirVoi yArtni %NV tun ;droAmovo# u

IfIrMiCeig 71.1/30WilfUOY39 14 r - pJ, u.ity -.a
IfArnhAV 1.101.1ASOFVODOU -171 Q)J1IJ 9130 `II n
mwwwim "PP' 0 J U P
iels El 11
G9e IHVVI !fOI'1 "'" I

1130.hil diza H.1.113Y3SA3k1 O41g pelpbOVU4NW)te Fliktial %a/0061j

II
!MUIR% !NINO 7JUM:4.7411 qs dathsoR um Pr0i,
p111114$4V I I I 6
1130.10)011 rs7,10wi1o.looti* 6 rwutiAttit477,431
J. imvWrodou
INJUL113 g V1114101303 `t79 dmvik 3T" Tal/1417305.
Ca HON
, 4
wii rYohi HHO FIVIE134 Ts33 2r0 Jil'ciirnr 31114311!-Irn rtif
1114/ CALWITIkir tr1I12havM5H g 113 7i01/4 TaiN.,31,111iSY Rr
17wircitO3PH 111113 WrHYOU :timawonl.ts 44L)311
-bier
'et aw4ow.olii nunwas 4t4flS7 g!hvg fff luo.L 711'21

www.digibuc.ro
 Pl. M.

!Pq riv .7
;44e.t
g.egAng, V.;
allf.M11171A 11 fiziltitf .;a1grle1f 1102,137KCatit7ii TriainriU4';P4riaii
fiporiqtaltficifx%Trlitiotlivrgii. ttlimakper44517LEICPZ;4CIA-
Vr5i17WitU 112071iHi1 WAN ritHriri3 trOqi AIM &gin gap
ItirrifECCAAMA O1H01-1 H1H tig- Ca ii0FH42'5 AElileIrrts +...
r y
110fiCirOPOHla p HAMKE SZ- npearnsA Lrifrrfffil6A7SH Cliatitt,
mom% tuincputitt noAocri- La ;YAIrth, triviil p (id 6
KitehitA El. 14.111% H lifiKONALT ;Pall'ni
,
fig flplailr 41101/
. 411.0 HHKAKOe Orme Veil `114... KA itLiffr A : c5i
mitio , lifilci Apgrfiws hardc. iv:4ff Sifhtitilif p CAI WI trit.
NAIAD Cif AO 64AATI"A HAIM KA.. .11M2 tAg Corilp p atirEhttlip (All
HTEMKG NEHAIA;g1:MLIAINPA- di gitIthe tirimi :0116T ii KA kif Iris
144CITS4, Oplarrill HitHoartp cpArzisi Hiiii. W tilECI2114111g ti
nJAVIA1111411 g&T.ra nperiff, +1E tfirrStamg :Jul:1111,44f; ,
el'Ottil HSZIJ,13 . Ito sago o.. HFAritin;' uill tifibintigilig p
.. &in SOMANOCIEHIT GLTAH GI Hi4CgrI2thifT Itai iyAil NH111114-
MEM114 Orrroativrai 4linkr, p H 414 icleortpkuumviumethiii.
Pi$41A-ENTA rasacspiraim Iti Tjtifi ,hhief aua sit
Ind C17"EpHAE Ategli.ittE-Milli.,
..H:itt% volciatat.., Noiws 031
603AtrOJAitel SOM911. TiOdicia.
ISAAMA: AAgti HAUT:MI-4 Hc&
1,819NYAINTE r i
frill aktFAilti.
.tig-iTegrITEIIT12 11111 wilTig
, r. ^ .
Mirk Mori MIT% nops 0)(1144 CTIEnVitltrZ AliEPHAUlpi dill liE
-.WHIM% H ampoc-prEncirliontifi MAFT.H4titilrf AI rEksOto ipl ;Iti
44Notiosta 8 01.1sT1Aeli% ;E Win 401/6. Ilbi.trpg HA Cli flc.:AVS
Hp 2 f ASNIIT WA 011A4344V3 Otilf Oilitf ilitre si1YEIFfr
VA CISOH1111 COOT4HIA/tifl . rb(lligatill'4;! awn -11214Hrt'
G uni AlVipirk dbplitalfra mil ... 2
ilfillE114011'01'605AVZ Ea' ANII/Wis cigaifftpu4w13.. AOKVA441,4wit
ro 'wpa4.)4.4% timfiT40 ilf- ..ivEhirmk, a Imasiatei CrAi.
nostetito ;ANON XfiCTIAN- (74721054. A . _

mew .. A L gitt ais

A. R. Memorille Sectiunii Litorare. Stria III. Tont. VIII.

www.digibuc.ro
Pl. IV.

ty: notArtvgAttuf tg NtorYitim X

maw tostpatow caeGok. Os fig+Ti .clnerlirq ti4isil tof
ROA? co;HAAnTro Ilfraffl flO- mina EgriL. nf ono isf4it (cp..
fitaxs, ft 11011f ASAitillto MAW., istingri shn erlap1l:01, 4fi
pa; HAK% fro nexAs Ecru orm Alcisszpatri tut? Igtipm; O.
Et Tno vacs 4Llits . . iltu45Khr.
prfr UFi ;11641HAI LIVE pir1HAWA
nplictiAtilq"EH nOnHTAT's AY. qAtviii (IPA% uAI +rio4pHA1
pniftwrfio tamOnwcHHAvis OHO- 1;Atupi zier7 41zpsAi' Oripjfi
ia laird OrMilIgnia . fC' MAIIIIItIva HA ulli MAN..
HAtort. r.
Eo4s2orivr% MOHACTrilf AM% Wpwriz EirFfHlIcHti, ran: WWI,
H NOWA% riAprrHidiAffibE tfriffuyi, inH craci roicorrEcii%
MONA ;EMAti H EVIANLIT ic? ofi'T! ,1i1E 'UM ta.
1111154I c(ro HAM lifEHAAAG.. jp 4iitigAgii AIMEXIIWIT14
ytupIA, H norop&r norro. clirthito nansferz.
M% niolnis% isua Ellf46901160.
(TH OTHATH ONOA0 RA. iasOw;Hile 1114 VI"2111eRtilifHAE
HAOSA 9 XOWISA FENgileFIZ H 'an AHki [W509,4111 Efittt
ElF COHX'S 1pknorirE4 H tiilitrk /le rip ;KOWItadt; AGIFINifYAgt;
FAANiti ft1tibtTA. WI; ;Al nrAOFAA;AITE Ntinnit;
e - ( pg Ie 1llitAilF01114 (is
1-11117(60504'% HAH HFUItr- tiit AR;die ) (12,c9, 4,1441-
olfaction HAN
ICH5AirSHEIKA1104 EVI OP A; Aistiwn;fir p OP
ApYrofictitir ;AcIraphre fie. AA ;ATI O'sp,41;i AA f4f1
11'H KAKoresta cgiewnsA0t111 tatiaff,Cq'THACHIA ;949'01/
MEGIIA11. 416% MAHAEHHAAHITE, fu Hint.
HilrffgoWrgstrnifix% VMS ANCe AE lu4.tflph1 fInT;Tri rations
KOHTFEENH HAH 11/1AWMA ;41 owlet. e.
RCE. liQe8H01 I ; ILSAMtIO., 07MIZEI isiseirt iitii VIM 4411c21
nA okiti
A. R. Memorille Secgunii Literare. Seria III. Tom. VIII.

www.digibuc.ro
 Pl. V.

111 loOpi . 1#1tirkitfr., r

irT4, 'Hp cirfamniihnp44p3pe % li dam% 6.1 israN4 Gig tilf
irA asirrunIA awing catZn. ltirlo 'MAW; liftirre corcoqq-
nrinininsatek II CPI a% A% firEgi M4ICAi Oi MI Atli
niep tuou ivy CYHVAA (0. dm% ;144. z
Atte), 141;minfir CErw 111AKT41. OZEITCE Wife ill,f/1; 2fE1 PAH'
I
WA . 3 06AFEhf 1114 aka's' On4Agrs run-
1110/4fIrrilleA oynohiAnftrAm irra irOors isplEmri Ificsdo-
159EAIENH PAEANIAAIPS BC Attee AV: tut; Ainris ;4E1E4 nEtE-
41,1010tHOAtIt1 H 5EAHNOAMIITI rfe NOLTE AE 7/1114A01111i1/11 Ulf;
r
11%13414cb'iNhetiTA Artirsicaoti nom midst/a A0111 lap 1714frpt If
ATH y II flOgivitiTS 0440 HO. efirla riafylfrE FS.3601.0Aegii ;`1 im
tfECTTISONVI ripicHAAehurra VirYA Ad.g Mitt viAlfarr
elTA705% afAsiA Aga 'vim . ntiVVI ,icrUmmi gelittiltikti;
irovnumigi nAAm irrof coisoirthfi: .,F-
iron nottprii: inuirro t14% flA., IffnErk ,TiffiA0,11 AHNII ;IW.4
dleFT, HI rgEFFHATOPISS, H. anitisrifig :17;t4111 911AKATA77.
AH HANAAGLT WO HEW AA OCO.-
II A Hifi WE HOT% niairPCHfivria Mir vrpfirpf 2.shrrota Adi;
Xrb H4HTFIGO54rri CDHHX'A KJ-. ;ft 104 11 idle 0,I Zhu-
IfOrOAHEO ELIATI'MA HAN Mg.- nei upi tiug!phr vacs 44os
rnx% won) IVA flop KAMM% nA9,7144 AL,K4Ti nArk tug:
Ell HMAHO5AtifeWl ITV& Irputi447. rtitin pengir,Kiirfe
licirom% fromnsLIAo I ti0A01... ilitio EAR A0f1 Atili MRS .
SOAHVZ Hat0i1401SAITEA Tri- (pirA oficritEr44 ;IL
MIME camtiamii fiLlrohAnia KO. or,ti HIT44
fEMHEIOAOILIAHCA 01111 505f e. erNITZEIg titi`i#: of, NEffEAAE
MA% ilApErPHOISMITA clivrAna ;pro ttlfrivropitZ 14214%111, ;
Mirselra liirspritrw genscii fAY;4141 EA:4" 113 int TA'
idia 4Ji1f WATS) TAZI
grA4 4;;Airli
.4. R. IVIernoriile Segiunii Literare. Setia III. Tom. VIII.

www.digibuc.ro
l'1. VI.

2 ITOLJayt Lfar g g.
utiAgrioi% trip Ask& naLk- 4AF ;tirA
mivris% NoxAoka cscsoeji c fro.
'143

r 1I'M' fTS,,,e44140

CAUKiespFNS ni14/c-ith ,
a,

prim HiviAvirit npfirpurrknostk. 6.F NS' .471 ml Ili ofet ai.rit,

iro slArkAaxia''412,Nlicari1t: Ii itoCchufi,y,ftr(;ct C'L :111-7kt

vi rpivEcturtu ;AKOH411 K0i; 6g- otor &HI 10,:i4r0E-itrhui itYS

AW,!;1"11 firS 0 ,;) CIAXQ oio . oitelicYpi ugicr CAS' 4nA0.
MAN* LON litiAMcwfi% IIIAL A- flr& likEp rF1.
i0 birvapvtifii
tolimpA 11 noproro EYAYIT% AS74 Ti1116 rA e X.
ZAArOCKAOHntV 1171Ailq05AHLE MOTA Ith n4)4TEYArk.
nnowirraemfil AOM111 iq 11 .
MOM 611FAIWAVE noticgiOtriinti teinri ..:WEciropi AO 4% NTH.'
rA Tel tifilIANOMe HAM- maii4.rWpi cla VC%
Auto tiErlOgpgetinitial fF A21 ii)Cgriii n.itTrIc.1 p AA6irga
110ifiTZ eytn, 0Spi;fg
OrAAW,levrrA TA12KE noArrA Ulf Nut affii ;4Efi% F114116 rpr
nrrosta no 0,SCrroATEAcTs.4- htc .illpf,mitirf,irri TiagliAl
iii'l, 0g0HX% CHI% INAPK:Srrn '14,pi1; 2,1 fA CZ 146% CUIP11511.
41H91(C7flal ptUCLI;c114rul hinr- rrg4e nEerrFY ;if Avfr . KO;
24:Topiary./ A5624 npi 011014 (t.'sE Dim ripituruiLV LUll
4X0A1pt1a fA p MOrAfi roso- colcoinsititi enTrivi LI 0 d r..
f air% 5,1110A,4g MX'S 65Y0 NH. Z Atm nuistutrAe and.
Amioratz. 11 osivew% EHH-. paAwpia: .

MWtI OHLIA cruxoAtinsetuiti. LE DROIT DE GENS: SE

him nhpfzecivims Hnowitre CVNDVM iVS CENTIV114
ni;lAilAcricAsahvzoirsAymtiTliwa. a,AIWA (SPII ifiNg 0.:felka c.
w
If imenuni HMA vrtrz 1104 riff- r15,1 H 09
I/FAA AAA ClEA fticX0hcrriifti. ALLII-071:AEFTE LAY IT OILMNIrL112
WiliinctIASIME rl g&risANTE , AA 1171EY4HIVAE TEM 41...

-0411d1HEIII VgilstrO rlif- 11e4T4Afe AAE,;VECTOES

ccviTrff- Aixtt.
A. R. Memorille Seqiunii Literare. Seria III. Tom. VIII.

www.digibuc.ro
 13). VII.
Nee
iAtif A . nikerfT c
.A."4

FfiriTrtirA isidrofie VA! nAilAllf.: N.Ary)041% Ittirt Zia IA 11 If V-

ZATT KONAHlil A MISC7 0 C TrHAIMIIEretTO-
f6111IHrSCOEIVIti
'From avEava. .ITAKOISAIMS. nOarri C .4i1(010211
/
+ANifiATAAVI HOMAioptimq 0- Aitirs TX grin0A-.
tirAINT4 ta0i ovrifilriSO p H. IF% Arpli rfl 10/101411, A.
W EApgrTA wicsra* nfmatisrcA Xtigi Leif A t1F1ll1011:011411A
no;so-aivrii caosopini gulf; lli c9, epqrsAIULtil 11 04 P-
AriiCOISIffhtfi HikirinTun : T4 hifittiorl NV irHYAIr43e
-I'I'FO&IIOttIIA sfAhlHATA alo;. ['movie AOpti fiffmcgAent.
rmi ishvbr% ovAcEtiocsr% ic srgfa Af4!trocurutlqiiiLgrit, wii
i4tTIO1AS1ItiT14 ArEArls 111,A,T t sjilrfgnirrtprt npiorGargidk;
iim'ro,i affn AAA-. uro irfie Zbigitsole4 +rpisrifihmk.
cSO.SomiArescc's- OgreutwisA: iltuumppi. mime/ Niti IC4E
nficfmtliA : rmIr AA coAliA- iigc2150fit /AV AnstA. ;EVIAX.
F-AcmittlarAvroinur W TITAN tiff . 1 k V i q , Sti Afii12,E2 1+121%4"
iritird fi- , ifttHAE430A0CIL (,-111rZ UiN ;(7, ;14

Otsostarkvs 'road ogmeeirk MASIUMCN 4.1rILITrrts afsrf

acturfni firAtiarcv fOM C;Y LC4061,11-11 441.1e4gPis ITC11-

11-1.A litrtp MX% fk,f4111 SOC. prEArz. g.0 'ty

I1JAI ti'l3C461? LinnErA: f. facia no AfTil iy,aittic,-
ITOEMYtto fWtElYiliett, I-1 Fog reikli Ati 1;1 /tide 4ACNVAL
,IroemtunOSVA11017%ffiffp An, triagy uit Ilfiff& nqff. hutli
ribro Hitt% ro06a0 fOIc. cp. :mit' LvAiVe jisrp.iivorg,
A1011Tgi 'PE CISONM% CfNeH liorg: MOH At469s CWHEFE CAO..
cirts0Avi H INtlf -
cficHakm roe ...frit fi'ti'A ITOAT7 II ;Err.
Om% isgritio Cfl funthlticHirff (It IA WIMPY ICAPI neA.
BOHCKAMH oWHITH ft rifiritmk. IPA f eictle LICE%
Tkttd9 I arrichia Nita H Warp .
IVAHHAMPTE AAFICM $A/IE is r-
ItlowI lbte
A. R. ltlemorille Sectiunii Literare. Serie' III. Tom. VIII.

www.digibuc.ro
Pl. VIII.

ff011.401111iTr nontreffin .

Imosits roAosoi; cpon ruircoli cAl? UjfAtiglithfirri cop011au oftt

8 we
O140M% lif5oqi4HAITFA. Hit' iltairrpiErk: JAEYTA ANN& zicui
# 0 .
Tr% COMEI4HTA `tq'OUCAN56 cr; (KHAiViipTtl 117 AHT a 116H
n2fitirt4ti1'1illigHOWEYFC1'ECIa01 gyeA. se
Andy TA in nO11110M15 (111H4. Awfjoiwprk WI 4Ifia trr 761
HAHN OliariTItr% 411/10114110M. irpArr& .1CANEA 1,11111911EH
6C1501 H A111401EVHTiflalfe 0 A. imam, rritZ &WM' Tag .1priFE.
IM fla ?A T 0 PCKA gliri tcoqJH4F 4ZrivirATi
[0 GBAH'IOC TE A Cli Mitt% A2 Moan ;HY-
norIEVIITIptyglae Antic:0E4in% AV; .2 ilia Aliti WV% tig TrOd-
1 t
HAM% HAtom rIOA;OSAAHCA grE MIEN( HM AtVilk WM AftEIHArip
COMIJUJEHITAVACHOKOHMILIFM'A .13i Atli amt. unZ mipt 4..
roAtioo grourriocIrTio H AYI. cptioyesiarinpri: milt; HYITHi
umitiii (ILI-roping' HA0- NH CIAAHC% (HIM fillEAfflApe.
4144mA ELICO`fdeffis V A HY teiCITE tIlH1 64Aokin lif4;
Refill 00 TRA It% +Iftilt isitprd,t.i `if MOT. 4091%
w I w
mlitiocTrA H gilar050A1Hil H;- flOTHM% RAIN HEHT0i10 11A..
ATAHHLTA, liA fitiAMe(715A lin Triaik E2p idiciCIAli*Ffitirrli
flOPTAHOSACHTImia voriAmira Hgt101111;19% HACHMIVi ritieSEA
orr51lYKA4191HrA HAGgAglfaiN 1.8g1470,13E WA.Atilri am
bffitieHA tir6 gilArOtsfHcfrefE : nMHAOCrIHcJ ii 411
irolropitim% rion4YArA CAA- ritT6111I 11wAf1Mc3r1
roMptirt4111HAVA CMA;0111% o g tl e, mind ;trini
fiforAJBAATT% GVIVIVA eA otto OAOCH fief 0:91FM .NTEAF Ae
MAHYAgWTA sAaroAff ARTA 6 cirsprAhircird tio# Arm.
AnOrrOtaH nioasAtur ripro- fixptur;IrsdeArrilir; zU
raruriurrielrao OEHAVAOSAIM 1144112 HitrrffauFe wn lc 4wAo..
tifArk CTi WopmEcTrauthw oy- do; atiatlarE 111t;Iteisi.sYnotur
44-InFmcoE HOPTAHOISAEHTE . it41.. nripilior A mnAcTirlistiirt hifiv
KI(SC4 f ;AII4
A. R. Mernorale S3etiunii Literare. Seria III. Tom. VIII

www.digibuc.ro
 PI. IX.

Miffs Hivg. e gi
Eta 4E4 .H fitATIOH firkAAA FimetZ chi wi sZiA IC014ik tiff
pat CA73 !Turf jorimitim ;-
e"..0 p

NOE flpgfilliAIIH IMiniatritirfr

figEcOnACEIOCIFH-.. 1rr4 KOTO. eirEcTrkiditivh4rhnikrevini tcci":
i , I v
file fiAX01A' MAGMA 9(01- nEAop tiEM 401'SfEIS fr
CT/Mille fliffe/IHWIVA H;r6 Irv( 6 1) rEtift irk ET HIT 0
07"111;t1111 CO3I fitiArt, H lc% Hopo41 JIM kiti.TOFA. 1411i.f ffly.
WO a H;DVAI-Orrils dceAVili og fititii (PoiloLfuitiZenprtmgAlyasiti-
wrori hohiatu, ficiptuccItT., ref
A.,
fiO np;Agaiti A e'n ,!..91f -
cHoil,hiorifrA num olittooro dpHAAuft
,
TA
iv
ptu.
ut Limp
11

E'Ljeti&I lirolimAtra7" no. NAV f or npi nprifs44(111." A vr;;A:i.

AottromicirdCovroiNtatoi H' 9nEToHooA nfItri(rn!:-.
HO'hirt frk ,cAcdpv- OWE-, Am& rairpg ;IIE ITT ;1/19;a17%
ITEM' IVA Otitart IlfliCTAHH ili.TTAKArrq 4411141AF
111E fit fropoE . IlffEg VirityilieRAOCE 't djoril Ap!rififil
HA firfrm- C, ficITHHHLTAVN rt. nfirpriva un7 94 cfoolzisf.
novntiTchiv EnnErcu NC- trpkkil. tip AlE.Novi ti;:p 44;
0011AlpfliclirfiV n0H01HriEL nElipg ri'mtah4actoAdc ;VIZ
WHM% CAlfrOKI: Adir417114A f?,;f01 ft 11.11-7;FL
AAffla firbMkria
TrZ renuelui: thine riff ;IT 041, run ttiA, fief'
nYTi4L. ;(1)1ZAYn9. tiptimir
110EI 1012u aMKVIMIIIE fi.14 rug..
2%
113 111Fi 0.111'11Z
MATO CAMEEH 104A; orsirfg
HAT& Kg ro Arnr- fig4)0A0Cliti. fa
. 4dA rw rom
EIAH4Ofigi
My crifir0Wpik fig "IfitirWilit
;Affilfibriblinpfki 4 tigilit; IreLif
[AV% firimfug's nbtra fw.
iituntltvEl-

4. R www.digibuc.ro
Memorille Sectiunii Literare. Seria .11 1. Tom. 1711.
www.digibuc.ro
 DIN LEGATURILE CULTURALE
ROMANO-UCRAINENE
IOANNICHIE GALEATOVSCHI $1 LITERATURA
ROMANEASCA VECHE
DE

TEFAN CIOBANU
MEMBRU AL ACADEMIEI ROMAN&

$edinta dela 5 Noemvrie 1937.

I.
Inceputurile literaturii noastre vechi se caracterizeaza
printr'o asemanare izbitoare cu inceputurile literaturilor po-
poarelor slave ortodoxe din jurul nostru. Ace lasi caracter
strict religios, aceeasi lipsa de originalitate, aceeasi monotonic,
aceeasi saracie in mijloace de exprimare i aceeasi izolare de
marile curente spirituale din Apus.
Trezita la vie* de care framntarile religioase din Apusul
european, husitismul din veacul al XV-lea, adncit prin-
tr'o alta miscare apuseara, calvinismul din veacul urmator,
literatura noastra nu se poate ingloba in curentele apusene,
care i-au dat vieata, ci continua sa se sbata neputincios in
catusile culturii slavo-bizantine.
Din and in and, ate o licarire de lumina din Apus stra-
bate vieata principatelor noastre. Asa a fost cu instalarea celor
dinti tipografii, cari sunt aduse din Apus prin intermediul
Sarbilor ; asa a fost cu introducerea unor motive apusene in
arhitectura i pictura noastra ; asa a fost i cu unele reflexe
ale feudalismului apusean, care se strecoara in vieata dela
curtile noastre.
12 A. R. Memoriile Segiunii Literare. Seria III. Tom. VIII.

www.digibuc.ro
2 STEFAN CIOBANU 144

Aceste manifestatiuni mici ale culturii apusene la noi n'au

fost in stare s schimbe aspectul general al vietii noastre cul-
turale ; ele au ins o importanta covrsitoare pentru neamul
nostru, caci aceste mici manifestatiuni au sdruncinat aanc
formele si fondul culturii slavonesti inradacinate la noi, pu-
nnd inceputurile unei culturi nationale si pregatind terenul
pentru o miscare mai mare, care ne-ar fi putut pune inteun.
contact mai apropiat cu Apusul, izvorul firesc al regenerarii
noastre nationale.
Intensificarea legaturilor noastre cu Polonia din veacul al
XVII-lea rupe bariera dintre poporul romnesc si vieata cul-
turala din Apus, si duce la o inflorire a literaturii noastre
nationale si la o decadere aproape coMpleta a culturii slavo-
nesti.
Inviorarea vietii culturale, inflorirea literaturii noastre isto-
rice si religioase, intronarea unor idei noui din Apus, intro-
ducerea chiar a unor forme noui in literatura noastra, se da-
toresc in mare parte contactului cu Polonia 1).
Asezat la marginea lumii romano-germane, poporul polonez,,
de origine slava, prin adaptarea lui la crestinism in forma lui
apuseana, dela inceputul vietii sale istorice cade in raza in-
fluentei culturii apusene si se desvolt in spiritul acestei
culturi.
Caracterul vioiu al poporului, inteligenta lui inascuta, a
dus la crearea unui stat puternic nu numai prin forta lui mili-
taxi. si prin organizatia democratic a. pur romana a vietii poli-
tice, ci si prin cultura lui superioara. i atunci cand popoarele
slave cu o cultura bizantina se sbat in formele unei menta-
litati inguste si nu merg in creatiunile lor culturale mai departe
de simple traduceri si copieri de texte bisericesti, Polonezii
intra in sfera vietii culturale a Apusului, particip in mod
intens la aceasta vieata. Universitatea din Cracovia, care isi ia

1) V. P. P. Panaitescu. Influenta polond in opera fi personalitatea cronicarilor

Grigore Ureche $i Miron Costin. Bucuresti, 1925; extras din Analele Academiei
Romfine. P. P. Panaitescu. L'influence de l'oeuvre de Pierre Mogila, archeveque de
Kiew dans les Principauts roumaines. Extrait des Melanges de l'Ecole Roumaine
en France *. Paris, 1926. St. Ciobanu. Roctiedi, MHTp0410114ITS CrlanCldii 14 ero
K111111CHan PktnTe.11bHOCTb. Editia Academiei de stiinte ruse. Kiev, 1915. In romnest
tradusi de St. Berechet. Iasi, 1918.

www.digibuc.ro
x45 DIN LEGATURILE CULTURALE ROMANO-UCRAINENE 3

fiinta in anul 1400, devine unul din principalii factori ai cul-

turii latinesti in Europa occidental. Un Marthme Polak,
care inca prin veacul al XIII-lea scrie o istorie universal,
singura istorie de valoare in acele vremuri, un Plana
Carpini si Benedict Polak, cari fac primele descrieri geo-
grafice si etnografice asupra regiunilor tataresti, un Nicolae
Kopernik, cari prin teoriile lui indraznete sguduie temeliile
mentalitatii medievale, dovedesc ca. Polonezii n'au fost simpli
imitatori ai culturii latine, ci ei contribuie in mod simtitor la
marirea acestei culturi. Alimentata de fermentul culturii latine,
Polonia isi desvolta cultura ei proprie, nationala, care in veacul
al XVI-lea, veacul de aur )> in literatura poloneza, ajunge la
o mare inflorire. In vieata culturala a Polonezilor, se resimt
puternic toate miscarile mari ale Apusului,reformatia, uma-
nismul, renasterea si scolasticismul.
Aceasta tara catolica, poseand cultura ei semi-latina, ne
influenteaza in mod direct, asa cum e cazul la cronicarii
nostri Grigore Ureche si Miron Costin. Nu este insa mai
putin adevarat, ca literatura noastra pur .religioasa din acest
veac, se desvolt intr'o masura mare sub influenta literaturii
ortodoxe ucrainene din aceasta epoca. Sa nu se uite ca. Ucraina
de atunci cu toate ea Ikea parte integranta din compozitia
statului polonez, are o vieata culturala proprie, poseda si
literatura ei bogata, care se desvolta in umbra culturii poloneze.
Problema ucraineana P, care sub raportul politic n'a gasit
Inca o solutie normala pAna in zilele noastre, a fost timp
indelungat obiectul celor mai aprinse discutii, ale celor mai
partinitoare cercetari istorice, etnografice si linguistice.
Reprezentantii stiintei oficiale rusesti sub influenta doctri-
nelor slavofile cautau s demonstreze, ca poporul ucrainean
sub raportul compozitiei etnografice nu se deosebeste de
poporul rus, de Rusii mari , iar limba lui nu este altceva
cleat un dialect al limbii Rusilor mari . Savantii ucraineni
dimpotriva cauta sa dovedeasca, CA poporul ucrainean isi are
traditia lui istorica, isi are cultura lui proprie, superioara celei
moscovite, iar limba ucraineana este o limba cu totul aparte
intre limbile popoarelor slave. Cercetarile din ultimele de-
cenii ale numerosilor oameni de stiinta rusi, nu vorbesc de cei
.r as

www.digibuc.ro
4 $TEFAN CIOBANU 146

ucraineni, au ajuns la concluzia, ea poporul ucrainean este

o ramura a grupului popoarelor slave, care se desvolt in
anumite conditiuni istorice, geografice i culturale ; aceste
conditiuni duc la formarea unui nou tip etnografic slay, cu
particularitatile lui specifice, cu limba lui proprie, cu traditia
lui national, istorica i cultural.
inteadevar, poporul ucrainean, deosebit prin structura
lui etnografica, prin temperamentul lui, chiar prin sangele
lui, de poporul rusesc, este cel dintAiu din popoarele slave
rasaritene, care ia contact cu cultura occidentala. Dupa cuce-
rirea Rusiei chieovene, cel dintAiu centru politic si cultural
al Rusilor, de care 'Mari in prima jumatate a veacului
al XIII-lea, regiunea Chievului rmne pentru multa vreme
parasit. 0 parte din populatie se indreapta spre Nord-Est,
unde amestecandu-se cu popoarele salbatice fineze, d nastere
poporului velicorus i formeaza noui centre culturale sipolitice.
0 aka parte, in special patura culta a clerului, emigreaza
spre Apus, un de se aseaza in asa zisa Rusie Rosie . In prima
jumgtate a veacului al XIV-lea partea de Miaza-noapte a
Rusiei Roii, impreun cu regiunile Nord-Estice rusesti, care
poart denumirea de Rusia Alba, intra in compozitia sta-
tului lituan, iar Rusia Rosie propriu zisa, in a doua jumatate
ale aceluiasi veac, cade sub dominatia Poloniei. Principatul
lituan cu majoritatea populatiei ortodoxe se &este sub o
influenta puternica culturala si politica a statului polonez 1).
Cu toate ca acest principat sub raportul cultural este inferior
Poloniei, el, multumita tactului i energiei mai multor principi,
Ii lrgeste hotarele chiar in detrimentul intereselor Poloniei,
ingloband in cuprinsul sau o buna parte din teritoriul fostei
Rusii chieovene, inclusiv orasul Chiev.
Populatia ortodoxa din principatul lituan, ca i cea din
Polonia, in veacul al XIV-lea si al XV-lea, se sbate in mare
mizerie materiala i morala. Despre o cultura proprie nu poate
fi vorba. Abia se mai mentine ceva din traditia culturala a
Rusiei chieovene, apar ateva monumente literare, cum este
1) A. 51. E 4 11 tvi e H ic o. I4cTopig yHpaHHcHaro Hapoga. BmnycHi, I. IleTep-
6yprb. 1906. I. Nistor. Problema ucraineand in lumina istoriei, e Codrul Costni-
nului s, vol. VIII. Cernauti. 1934.

www.digibuc.ro
147 DIN LEGATURILE CULTURALE ROMANO-UCRAINENE 5

# Letopisetul de Voldnia si #Evanghelia de Lute din veacul al

XIV-lea, Cartea de judecata *1), Statutul Lituan o, Actele
strii civile lituane >> si altele, de mai tarziu, sunt opere
importante mai mult din punct de vedere istoric si linguistic.
Propaganda catolica, care tinde spre convertirea populatiei
ortodoxe spre biserica papala si care se constata in veacurile
al XIV-lea si al XV-lea, se intensifica, cand in anul 1569 se
proclarna in orasul Liublin unia # politica intre Polonia si
Lituania, sau, cum considera unii istorici, s'a facut incorpo-
rarea statului lituan in statul polonez. De aici inainte istoria
Lituaniei, se confund cu acea a Poloniei, iar populatia orto-
doxa impartaseste aceeasi soarta cu cea catolica. Unia politica
deschide larg portile unei influence polono-catolice asupra
Ucrainenilor si indirect a culturii occidentale. Iobagita no-
bililor (sleahtei) polonezi sau polonizatilor, populatia rural,
necajit si sal-kith', este lasata pe seama clerului la inceput
sarac si incult si el. Este ceva asernanator in soarta acestei
populatii ortodoxe sub stapanirea unui stat catolic, cu soarta
Romanilor ardeleni din acele vremuri 2).
Influenta polono-catolica se manifesta atat in vieata eco-
nomica si social, cat mai ales, in cea spiritual, in Emil*
moravuri, obiceiuri. Aceasta influenta contribuie inteo ma-
sued foarte mare la desavarsirea tipului etnografic al Ucrai-
nenilor, al limbii si temperamentului lor.
Catolicismul, care in urma sciziunii mari din sanul lui
provocate de catre miscarile reformiste, pierde terenul de
sub picioare in Apus, cautand sa-si compenseze pierderile
prin cucerirea populatiei ortodoxe din Itsaritul Europei 3).
In serviciul lui se pune cea mai puternica organizatie reli-
gioasa ordinul Iezuitilor. Favorizat de care statul polonez,
acest ordin Inca dela infiintarea lui pune in practica toate
mijloacele lui de propaganda, coruptia, teroarea, scoala,
') C ep r t ii E 4) p e ta o B. IcTopiq ympaigcmcoro ottchhiegma. Rgig. 1917,
p. 61.
2) I. Nistor. Op. cit., p. 91.
9 C. e. II naTogog .b. neggig 110 pyccgoii itcTopiii, Haik. 6-e. C. Hemp-
6yprb. 1909, p. 396. E. B. IltTyxorrh. Pyccgag ntrreparypa. gpegglii nepioill.
Flerporpairb, 1916, p. 225. C ep rt ii E El) pemog 73. Op. cit., pp. 60-63. B.A.
KenT y gn a. Kypci :. gcropig pyccgoti JorrepaTypbt. ti. I. C. Ilerep6ypra. 1911,
PP. 748-753.

www.digibuc.ro
6 $TE FAN CI OBANU 148

tipografia, etc. Prin nestatornicia clerului si, mai cu seaml,

prin polonizarea si catolicizarea unei mad parti din nobilimea
ucraineand, catolicii reusesc sl aduca populatia ortodoxa la
unia bisericeasca din orasul Brest din anul 1596. Prin
aceasta unie se recunoaste suprematia papei asupra bisericii
ortodoxe ucrainene, biserica ortodoxa pastrandu-si dogmele
ei si admitand din biserica catolica cateva puncte, cad au
fost impuse mai tarziu si bisericii unite din Ardeal.
Poporul de jos ucrainean si o mica parte din nobilime si
cler se ridied in contra uniei, isi manifest indignarea in diferite
proteste, chiar in rscoale trnesti si cazacesti. In sufletul
populatiei traeste constiinta de sine, de origina si de credinta,
mai cu seama ea o parte din biserica ramas credincioasa
ortodoxiei tine contact cu bisericile Orientului 1), cu cea din
Constantinopole, si cu bisericile ortodoxe vecine, cu cea
moscovit si cu cele romanesti 2). Se incinge o lupta intre
biserica catolica si cea ortodoxa, lupta care a avut ca rezultat
o intensificare a vietii culturale intre Ucraineni si o inflorire
a literaturii din veacul al XVI-lea si al XVII-lea.
In fruntea miscarilor pentru apararea ortodoxismului, in
rand cu unii din reprezentantii aristocratiei ucrainene, cum
a fost principele Constantin C. Ostrojskii, intemeietorul unei
scoli si a unei tipografii, se pune populatia orseneasca, micii
negustori, industriasi si meseriasi. Inca pe la sfarsitul secolului
al XV-lea ei infiinteaza pe langa parohii asociatii bisericesti,
fraternitati ( bratstva ), cad isi propun ca scop intretinerea
bisericii si ajutorarea saracilor. Pe masura ce creste influenta
catolicilor si se intensified propaganda in contra ortodocsilor,
creste si importanta acestor fraternitati, care iau apararea
schismei taranesti , cum numeau Polonezii ortodoxismul.
Fraternitatile din orasele mai mad, cum au fost cele din Chiev,
Lwow, Wilno, Moghiliov si altele, isi propun ca scop pastrarea
puritatii religiei ortodoxe, supravegherea insasi a membrilor
clerului, inlaturarea celor suspecti sub raportul credintei,
controlul chiar asupra activittii arhiereilor.

1) E. B. lItTncosa.. Op. cit., p. 224.

2) I. Nistcr. Op. cit., p. 92.

www.digibuc.ro
149 DIN LEGATURILE CULTURALE ROMANO-UCRAINENE 7

Intru cat arma cea mai puternica a Iezuitilor in contra

ortodoxismului era scoala, fraternitatile din orasele mai mari
infiinteaza scoli. La inceput aceste scoli aveau un caracter
elementar ; in ele se invata cetitul si scrisul si muzica vocala.
In unele din ele se preda si limba greaca. Cu timpul ins se
adaoga limba latina si cea poloneza, iar in scolile cele mai
inalte, cum era colegiul lui Petru Movila din Chiev, se intro-
duce aproape intreg programul de studii scolastic, cu ciclu-
rile trivium si quadrivium, incepand cu gramatica si terminand
cu retorica, filosofia si teologia 1). Pe langa menirea lor de a
da cunostince teoretice, aceste scoli organizeaza si exercitii cu
caracter practic : discutii publice, predici, reprezentatii dra-
matice. Scolile erau patrunse de un caracter adanc democratic,
fiMd accesibile pentru toad Tumea, indiferent de clasa sociala
si de situatia material. Acest fapt defineste caracterul intreg
al culturii ucrainene, izvorite din nevoile si aspiratiunile po-
porului de jos, pe cand cultura poloneza avea un caracter
mai aristocratic.
In afara de aceasta, pe langa fraternitati se infiinteaza si
tipografii. Se stie ca cele dintai carti tiparite cu litera cirilicl
in limba slava apar in Polonia, in orasul Cracovia, in anii
1490-14912). In a doua jumatate a veacului al XVI-lea
asemenea tipografii se gasesc in cateva din orasele mai principale
de pe teritoriul Poloniei ortodoxe, ca Lwow, Wilno, Ostrog 3).
Prin urmare, necesitatea de a-si apara credinta si desigur
si nationalitatea, ii face pe Ucraineni sa-si organizeze un
inceput de vie* culturala, care incetul cu incetul duce la
crearea unui mediu cultural si religios specific, a unei atmo-
sferi spirituale deosebite de cea moscovit. Cultura ucrai-
neana o rupe demult cu traditia culturala din Rusia mosco-
vita, care continua sa lancezeasca in atmosfera unui conser-
vatorism inradacinat, al unui formalism sec si a unei igno-
rance coplesitoare. Ucraina ortodoxa se inglobeaza in mediul
9 R. X a pn a ht o B if xva. 3artagno pyccgisi npaeocaaeahm 111g011bl XVI if
XVII B-hga. ga3aim. 1898, PP. 409-476. C. I' on y 6 e B -b. KieBcgiii hurrporlo-
mrrb flew-b Mormna 11 ero ellogBHWHI1KI1. Rielrb. 1883, V. I, pi% 413 452.
2) rIpo4). I B. Orie II K 0. ICTOp1$1 YKpaiachKoro ApyKapc-rea. 11bBi13%. T. I.
pp. 7II.
3) Ibid., p. z.

www.digibuc.ro
 $TEFAN CIOBANU Iso

cultural al Apusului, ci intreaga rniscare culturala a ei are

toate semnele caracteristice ale acestui mediu. Prin Ucraina
ortodoxa, prin oamenii ei i prin tipariturile ei, Ii face drum
in Rusia moscovit cultura occidentala mai lesne deal pe
cal directe.
Vieata culturala sireligioasa a Ucrainei din veacul al XVII-lea
Ii &este cea mai vie expresie in literatura. Nascuta in atmo-
sfera religioas, calita in lupta cu adversari puternici, aceasta
literatura se desvolt in proportii nebnuit de mari. Se in-
telege ca aceast literatura, pug in serviciul credintei, are
un caracter eminamente religios. Aici vad lumina aproape
toate cartile Sfintei Scripturi, aici apar o multime de lucrari
cu caracter dogmatic si exegetic, o multime de opere ale
sfintilor parinti, vieti ale sfintiloi, carti canonice ; aici inflo-
reste in special literatura religioas polemista c i cea oratorica,
diferite cazanii, predici, cuvantari ocazionale. E suficient de
amintit, ca cea dintai Biblie in limba slava se tipareste de catre
principele Constantin Ostrojskii in anul 1581 1). Aici apare
opera monumentala a lui Dimitrie Rostovschii, <Mineiele>> lui.
0 mare desvoltare capata i literatura laica, in special cea
didactica. Aici gsim opere filologice, cele dintai gra-
matici slavonesti, dictionare, cal-0 de filosofie si de retorica,
diferite carti istorice, cronografe, cronologii, mitologii,
genealogii, carti de stiinte, aritmetici, astrologii, in sfarsit
tot in Ucraina se pun bazele i literaturii imaginare, aici
se scrie o inteaga literatura dramatica i o multime de poezii.
Toata aceast literatura i ca forma i ca fond, poarta pe-
cetea gandirii latino-catolice. Are toate trasaturile litera-
turii religioase occidentale, ale scolasticismului apusean,
care patrunde si in vieata Polonezilor. Carturarii ucraineni
ortodocsi, spre deosebire de autodidactii i tipicarii moscoviti,
din acele vremuri, sunt oameni instruiti in scoli, cu vederi
largi i cu o cultura adeseaori temeinica. Ei sunt la curent
cu stiintele laice de atunci, cunosc la perfectie limba lating
cea poloneza, lor le place s citeze autori clasici latini chiar
in operele lor religioase, sa recurga la exemple i comparatii,

1) I. Oriemw. Op. cit., p. 48.

www.digibuc.ro
151 DIN LEGATURILE CULTURALE ROMANO-UCRAINENE 9

luate din istorie, din mitologie si in general din stiinte profane..

Invatatii ucraineni sunt admiratorii filosofiei lui Aristotel, a
dialecticei i retoricii lui, de cari se folosesc in operele lor
religioase, in sistemul lor de gandire. Aceste cunostinte ei le
capata nu numai in scolile lor, ci si in colegiile iezuite din
diferite orase, iar multi din ei Ii desavarsesc studiile in scolile
din Apus ; ei erau familiarizati pana inteatata cu cultura polo-
neza, incat multi din ei ii scriu operele si in limba poloneza.

IL
Atmosfera religioasa a culturii din veacul al XVI-lea si al
XVII-lea, credinta comuna, ortodoxismul, care-i leaga
pe Romani de Ucraineni, face posibila o apropiere intre
aceste dou popoare. i daca mai luam in sear* vecinatatea
imediata dintre Romanii din Moldova si Ucraina galitian si
cea din Podolia, interesele economice, ce legau aceste doua
tri, comertul mare pe care-I face Lwowul, capitala Galitiei,
cu orasele moldovenesti i chiar cu cele muntenesti, atunci
intelegem lesne, de ce aceste relatiuni trebuiau sa fie atat de
intense. Se vorbeste de obiceiu de o influenta a Poloniei
asupra culturii noastre din veacul al XVII-lea si se trece cu
vederea faptul, ca poporul polonez, masele lui mai compacte,
era departe de noi i ca distanta si mai ales ca tendinte spiri-
tuale. Polonia era pe vremuri avangarda catolicismului in
Orientul Europei, cu tendinte agresive de cucerire a trilor
ortodoxe. Deci era foarte natural, ca strabunii nostri devotati
credintei sa se fereasca de catolicii polonezi.
Este clar ca influenta culturii poloneze s'a exercitat asupra
noastra nu direct, ci prin intermediul Ucrainenilor ortodocsi..
Au fost insa cazuri, dupl cum am semnalat mai sus, cand
aceasta influenta vine direct, cum s'a intamplat cu unii din
cronicarii nostri i cu mitropolitul Dosoftei in ce priveste
psaltirea lui versificat. Era si lucru explicabil, caci acesti
scriitori invata limba poloneza in scolile pe cari le urmeaz.
Grigore Ureche fara indoiala a facut scoala ortodoxa a frater-
nitatii din Lwow, scoala care ia fiinta in anul 15861). Teal
') E. B. 1-U1'mm-b. Op. cit., p. 227.

www.digibuc.ro
10 $TEFAN CIOBANU I 52

lui Grigorie Ureche, Nestor, care avea legaturi mai vechi

cu ortodocsii ucraineni, se inscrie ca membru al acestei
fraternitati, la 7 Iunie 1612 1).
Data aceasta ar coincide cu anii scolarittii lui Grigore
Ureche, daca s'ar admite ea el s'a nascut in ultimul deceniu
al veacului al XVI-lea i dna s'ar lua in seama faptul, ca
aceste scoli, erau frecventate de tineri destul de vrastnici.
Dosoftei, din familia negustorilor romani Papara, stabiliti la
Lwow, protectori i ei ai fraternitatii stavropighiale >> 2), de
sigur i face studiile aici 3). Se stie ca in aceste co1i, pe langa
alte obiecte de studii, se invata i limba latina i cea poloneza 4).
1) Ream in extenso textul inscrierii lui Nestor Ureche intre membrii fraterni-
tatii din Lwow:
131 AT() xsim Aubcgila lyffla B BI xe,rrh.rm Betrb CBSITMXI.
C.nyaueM1 ch mx Herrop-b Ypexe xemmblii popxxx-b aem.nx MOJI-
joistuoti aAe al .14130Irb rpaArb, H axiltsweirb 6oroino6e3xoe o
Xpxerb rba-bxymnexxoe 6pa-reno, Tiermaro xpama Ycnexix npe-
tilierba H npttlxarocnoaemitx 13.113011111411 xamex Boropommx If
npactio ittErt. H Mapix, ewe cb 6.naroc.noxexix CBSITbIrb CITelrb, H
ace.nexcxbIrb nawiaprb ymp-bwAexxoe H cam% am Boromo6xablm-b
we.naxiem-b ri-bmezbx-b x e-bmxyniimeg 6panurb cex, RICO ita 63mer1
HI wbcoub IMO CI HILMH enywame casrromy mtcro Cerny, einvo
orb Bora 6yAem morsrrema Hawero, BIcesi Kiyhnocnol cema
xamero o noc.Thwitaro Hmbucatfia namero".
In romdnefte: In anul 7120, luna Iunie 7, in spilmina tuturor
sfintilor. Intamplandu-se mie, Nestor Ureche, marele vornic al tarii
moldovenesti, sa fiu aici, in cetatea Livovului, i vazand iubitoarea
de Dumnezeu unita intru Hristos fraternitate a cinstitei biserici a
Adormirei Preacuratei i Preablagoslovitei noastre Stapane i pururea
Fecioarei Maria, care fraternitate a fost aprobata prin binecuvantarea
sfintilor parinti si a patriarhilor ecumenici, i eu singur m'am aprins de
dorinta iubitoare de Dumnezeu i m'am alaturat la aceast fraternitate,
ca sa fiu in toate alaturi de ei (membri), slujind acestui sant Was, cat
timp vom avea putinta dela Dumnezeu, cu toata taria inimii noastre si
pana la cea din urma suflare a noastra a.
Din A. C. 11 eTp y iii ean tpb. C130,1111a51 ra.lnuoto-pyccRan ntTonttcb c-b 1600
no 1700 roitb. &BOWE,. 1874, P. 46. Textul este reprodus de atre A. Petrupvici
din r Cartea fraternitatii stavropighiale din Lwow*, p. 151.
2) A. C. IleTpyinermwa. Op. cit., pp. 250-251.
3) $t. Ciobanu. op. cit., pp. 41-43.
4) M. AN H eBCKi ii. OCHOBHI,ISI Havana neikarorin Apennnrb 6paTCRurb
1.1

111E0/1"b. B. Ilompoecitiii. licTopogecgan xpecTordaTisi. MocKna. 1888, p. 277.

www.digibuc.ro
153 DIN LEGATURILE CULTURALE ROMANO-UCRAINENE ir

In ce priveste Miron Costin, este cunoscut, a el isi face

studiile la Bar. Acest orasel pe la inceputul secolului al
XVI-lea, sub domnia regelui Sigismund I, impreuna cu
5 targusoare si 38 de sate, apartinea domeniilor reginei Bona
( stolovoie imenie mosie pentru masa, pentru procurarea
de alimente). Barul, situat la marginea Poloniei, avea si
cetate si, fiind targ regesc, se bucura de privilegii mari.
In anii 16Io-1614 hatmanul Stanislav Jolkiewski fondeaza
un colegiu iezuit, o scoall superioara 1).
Dat fiind faptul, ca in orasul Bar in acele vremuri nu existau
alte scoli mai de seama, este clar ca Miron Costin, a urmat
acest colegiu iezuit, destinat pentru instruirea tineretului
nobil polonez. Aici gasim explicatia eruditiei lui Miron Costin,
a sistemului lui de gandire, a simpatiilor lui pentru institutiile
poloneze, precum si a cunoasterii lui profunde a limbii latine
si poloneze.
Raporturile dintre noi si populatia ucraineana ortodoxa,
erau cu mult mai stranse. Pana in ziva de astazi nu este eluci-
data problema imigratiunilor romanesti in regiunile Poloniei.
Din actele ce s'au publicat pana acuma reiese, ea infiltrarea
elementului romanesc in Po Ionia, care se incepe prin veacu-
rile al XIIXIII-lea si care se confirma in mod oficial prin
actul principelui Vladislav Opeln din anul 1378 si prin alte
documente de mai tarziu 2), se face in mod constant in de-.
1) H. 51 Bopconc Ki ii. VIcropmco-cTamcmvecicoe =waffle aaurramaro
ropona Bapa. flomanbcK. Enapx. Btn. 1875, Nr. 12, 16-18, PP. 356-369,
473-484, 502-512, 533-548.
2) Lucrgrile mai de seam caH sting aceast problemk:
Al. Stadnicki. 0 wsiach tak zwanych w_loskich na polnocnym stoku Karpat.
Lwow, 1848. Partea a 2-a, 1853.
I. Bogdan. Cdteva observatiuni asupra indatoririlor militare ale cnejilor i boierilor
Moldovei in sec. XIV fi XV. Analele Academiei Romne C, seria II, t. XXIX,
pp. 623 628.
N. Iorga. -Studii fi documente cu privire la istoria Romdnilor. Vol. IX. Bucuresti,
19o5; vol. XVIII, Bucuresti, 1908.
N. Iorga. Legdturile Romdnilor cu Rusii apuseni fi cu teritoriul zis a ucrainean .
Analele Academiei Romne
a XXXVIII, seria II, pp. 733-773.
N. Iorga. Ucraina Moldoveneascd. o Analele Academiei Rornine .. Vol. XXXV,
seria II, PP. 347-360.
N. Iorga. Romdnii de peste Nistru. Iasi, 1918.
Radu Rosetti. Pdmcintul, Sdtenii Fi Stdpdnii in Moldova. Vol. I. Bucuresti, 2907,
I. Nistor. Romdnii transnistrieni. Cernauti, 1925.
I. Nistor. Emigrdrile de peste munti. Analele Academiei Romfine r.
Vol. XXXVIII, seria II.

www.digibuc.ro
12 STEFAN CIOBANU 154

cursul mai multor veacuri. Raporturile de vecinatate dintre

Romani i Polonezi, razboaiele pe care le-au dus aceste po-
poare, and intre ele, and in contra dusmanilor lor comuni,
fluctuatiunea de mai tarziu a hotarelor dintre Moldova si
Po Ionia, precum i starile sociale i politice din Moldova, vesnic
primejduit din afara i sfasiata de lupte interne, in mod fatal
trebuiau sa duca la un exod al populatiei romanesti, in regiunile
mai apropiate de Romani ale Poloniei, mai ales ca.' aceste re-
giuni, pe atunci erau aproape pustii 1). Pe de alt parte, nava-
lirea Ungurilor in Ardeal, cu mult inainte de fixarea grani:tei
dintre Moldova si Polonia, duce la emigrari in masa a popu-
latiei de peste munti, din care o parte se indreapt si se aseaza
in Carpatii de rsrit 2). Dup cum afirma regretatul slavist
E. Kaluiniacki, Romanii in cursul veacurilor XII si XIII,
<

dar mai cu seama in cele trei urmatoare ptrunsera in Galitia

ca mercenari, negustori, emigranti, meseriasi, tarani i pastori,
unde se asezara statornic si se carmuiau dupa obiceiul lor
stramosesc s 3). Se stie ca in Galitia orientala erau peste o suta
de sate romanesti, care se conduceau dui:A normele dreptului
romanesc (jus valachicum) i ca aceste sate ii pierd indivi-
dualitatea lor etnografica abia prin veacul al XVII-lea, asi-
milandu-se cu populatia ortodoxa ucraineana. Orasele gali-
tiene, in special Lwowul, pe la sfarsitul veacului al XVI-lea,
si in cel al XVII-lea erau invadate de Romani, negustori,
meseriasi, preoti, ostasi i numerosi boieri, emigranti politici
din Moldova 4). Toti acesti Romani iau parte activ la vieata

D. Mototolescu. Yus valachicum in Polonia. Bucuresti, 1916.

A. CicanhxoricKiii.Xpononoramecgoe o6o3ptHie licTopix Hosopocciricitaro
xpan. Oikecca, fasc. I, 1836, fasc. II, 1838.
A. T..TI e 6 e j it it i e B i. XaHcicaR YRpainia. 3aniim Itimnep. Oikeccx. o614e-
CTBa HCTOpiH H ApermocTert. Vol. XXXI. Odesa, 1913.
Th. Holban. Rdspdndirea coloniilor romoinesti in Polonia. In curs de publicare
in Arhiva *, Iai, revista d. prof. Ilie PArbulescu (anul XXXIX XLIX).
Studiul d. Holban, teza de doctorat, bazat pe isvoare noui, necunoscute in litera-
tura noastr istoricl, prezint un interes deosebit pentru clarificarea problemei
rAspandirii elementului romfinesc in Polonia.
') N. Iorga. Romeinii de peste Nistru. lap, 1918, p. 8.
2) Radu Rosetti, Pdmdntul, sdtenii fi stdpdnii in Moldova. Bucuresti. Vol. r, p. 27.
I. Nistor. Emigrarile de peste munti, Analele Academiei Romfine s, vol. XXXVIII,
p. 82o.
3) I. Nistor, Romdnii fi Rutenii in Bucovina. Bucuresti. 1915, p. 22.
4) I. Nistor. Op. cit. p. 21.

www.digibuc.ro
155 DIN LEGATURILE CULTURALE ROMANO-UCRAINENE 13

religioas a ortodoxilor din Galitia. Numele mai multor din

ei figureazA in calitate de ctitori, de donatori ai asezAmintelor
bisericesti, de membri ai societAtilor religioase 1).
Expansiunea elementului romAnesc spre rasArit nu se mar-
gineste numai la regiunile galitiene. Rom Anii pAtrund si se
aseazA, in cele mai indepArtate colturi ale Podoliei, VolAniei
si Chievului, infiintAnd alte zeci de sate 2).

1) I. Nistor. Problema ucraineand In lumina istoriei. Cernauti. 2934, PP 77-109.

V. A. IleTpyilieraPrb. op. cit. Aici gasim mai multe farnilii romaneti trecute in po-
melnicele manfistirilor din Unev (p. 27) i Ugornichi (p. 207), de asemenea in re-
gistrul membrilor confraternitatii bisericeti a stavropighiei din Lwow, a fraterni-
tatii din Lute, etc. (Membri familiei Movilestilor, Voevodul Petru, p. 16; Stefan
Petriceicu, p. 183, 334; hatrnanul Andrei, logofatul Gavri/al, Gavrii/ Motoc, vornicul
Ghighiu, p. 27; Visternicul Nicoard Prdjescul, pp. 40; 43; Nestor Ureche, p. 46;
Ioannes Wloseensis, P. 49; vornic al Moldovei Vasilie, p. 71; Mazarachi, p. izi;
Andrei Ursul, ziditorul m-rei Ciorna de pe rauletul Gorki, din tinutul Lute, p. 187;
Lulea, p. 188; Vasile Vatd e Voloin t, p. 204; Constantin si Andrei Turcul, p. 207;
Maria Murgul i Vasile Cuprea, p. 207; Medelnicerul Savin ci sotia lui Rubina,
p. 207; Elena Cdtuneanu, p. 250; Manoli, Doarnna Anghelina i Chiriac, p. 25o;
Papard Gheorghe, p. 251; Dimitrie Moldovanul i Cojan, P. 294; Isaia Potlog, P. 3" ;
Dragutescul i sotia lui Safta, Isaia Pdpdlu(d i capitanul loan Isocescul), P. 334.
In afara de biserica ridicata de Miron Barnovschi in Lwow, i de mandstirea
Ciorna a lui Andrei Ursul, au mai fost in Ucraina urmatoarele ctitorii romfinecti:
Vasile Lupul fondeaza rn-rea Vovedeniei (de maici) in Lwow, pp. 317-318; mana-
stirea din Bercad, jud. Olgopol fu zidita de calugari moldoveni in anul 1616; m-rea
Granova, jud. Gaisin, ridicata de un alt calugar moldovean.
V. in privinta acestor doua manastiri: E. C h i is is c g i L MaTepianbI pJTn
ncropin npaBocnaBnbIrb monacTupeil nogonbcgoil enapxin TpyAbr Ilogonbcgaro
enapxiallbnaro HcTopmco-cTaTitcnillecKaro goriurren. RameHen-b-floikonbcicb.
Bbmycwb 5-ri, pp. 209-438, pp. 214, 291.
Majoritatea familiilor de Romani, cari s'au stabilit in Polonia, 0-au schimbat
cu timpul pronumele. A. Petrucevici afirma ea' re Nobilimea ruteang, care poarta
numele satelor din Carpati i care intrebuinteaza blazonul sas, sunt de origine roma-
neasca, ca de exemplu Deducitchi, $eptitchi, etc.*. Op. cit., p. 295.
2) I. Nistor. Romdnii i Rutenii In Bucovina, p. 22. Al. Boldur, Istoria Basara-
biei. Vol. I, Chicinau, 1936, pp. 125-132. D-1 Boldur, aducand unele date cu privire
la toponimia romaneasca in Ucraina, ajunge uneori la exagerari regretabile: d-sa
trece drept denumiri romanecti unele cuvinte de origine pur ucraineana, cum sunt
de exemplu, denumirile Voscodavti (e Storcatorii sau tescuitorii de ceara a), Vol-
covti, Volcovoe (e lupoasa o), etc., p. 125.
Intr'un numar de documente din secolul al XVIII-lea, publicat in a Tpygm
RozenTem 1:051 HcTopmco-cTaTucTmectcaro 01111CaRin 110/A0116CR0VI enapxiii s, vol. IV,
gasim o serie de sate din Podolia ci din regiunea Chievului care sunt de origine
romaneasca: a Babanca s, p. II; 4 Balanca 5, p. III; e Pdnzari To, p. IV; re Bolboaca s,
p. VI; e Braga *, p. VII; 4 Buda *, Budei s, p. VII; 4 Butuceani o, p. VIII; eBoda
p. X; u Gdvdnos *, p. XIII; CGarabas, p. XIII; a Hotar s, p. XVII;
turcul s,
Domnita s, p. XX; t Doibani s, p. XX; o yora s, p. XXI; a Chetrosul s, p. XXII;
Criclivetul romdnesc *, p. 385; o Bologan *, p. 143; a Ldpusna 5, p. 42; a Mosneaga s,
p. 153; C Florina s, p. 136. Ibidem, vol. II, 1878-1879: o CuCtil e, p. / 7; 5 Plopii st
p. 19; Podoima s, p. 22; 5 Strdmba s, p. 23; 4 Pisculung s, p. 26; o Florii *, p. 27;
Topala *, p. 65; 5 Ocna *, p. 65; 5 Bursuc s, p. 88; s Ciuperca a, p. 127. Ibidem,

www.digibuc.ro
14 $TEFAN CIOBANU 156

0 mica parte din aceste asezari romanesti, s'a pastrat Inca

si astazi in regiunile dintre Nistru si Bug, restul a disparut,
contopindu-se cu masele mari ale Ucrainenilor, dup cum
a disparut i populatia romaneasca din Galitia.
Insa urmele acestor asezari romanesti, au patruns adanc
in vieata poporului ucrainean. Nu exista aproape biblioteca
mai mult sau mai putin importanta din Rusia, in care nu s'ar
gasi carti sau manuscrise de provenienta romaneasca. Sunt
carti i manuscrise aduse de catre credinciosii Romani, pa-
strate de ei in pribegia lor, sau donate bisericilor i manasti-
rilor din Ucraina. Iar obiectele de arta bisericeasca ce se
gasesc in unele muzee din Rusia, icoane, cruci, medalioane,
vesminte bisericesti, cadelnite, aere brodate, miniature din
carti i manuscrise, toate acestea la un loc i-au adus la
convingere chiar pe cercetatorii rusi, ca aceste obiecte au
avut influent asupra artei bisericesti in genere ruse si in
special ale acelei ucrainene 1).
Si nu este exclusa ipoteza, ca cele dintai influente ale artei
renasterii asupra artei bisericesti ucrainene, n'au venit direct
din Apus prin Polonezi, ci prin intermediul Tarilor Roma-
nesti, de care-i leaga pe Ucraineni credinta comuna. Maistrii
tipografi, gravorii i zugravii ucraineni, trec de la ei in
'raffle Romanesti i Myers. Asa, de exemplu, cel dintai tipo-
graf rus Ivan Feodorov, de origine ucraineana, care tipareste
la Moscova cea dintai carte in anul 1564 si care din aceasta
cauza este nevoit s fuga in Po Ionia, ajunge in cele din urma
la principele Constantin Ostrojskii, un mare aparator al orto-
doxismului. Principe le Ostrojskii pune la cale tiparirea unei

vol. V; Dumitraga micd p. 166; Comori *, p. 167; Cdflani *, p. 26o; Odaia *,

p. 366; Redul Vrabiei *, p. 196; Brusturi e, p. 235.
De mare interes pentru noi ar fi cercetarea nomenclaturii geografice in genere
din aceste pri. GAsim denumiri romfinesti, ca pAdurea Branzeni s, TpyAbi
etc., vol. IV, p. 363 (in jud. Vinita), rAuletul Vaslui, in jud. Olgopol, pp. 83, 86;
Valea PutreclA s, p. 61, etc.
Toate acestea dovedesc, cA elementul romfinesc era foarte puternic in Ucraina
din secolul al XVII-XVIII.
1) H. 14. 1-1 eTpoa Pymbnicicie naMITHIIKII WI, POCCiH H BOMMICHOCTI, Hrb
HnisHisi Ha pyccHoe IICHyCCTBO. Tpyabi HermpHaagaTaro apxeonornnecicaro
c-b-LaTka BB 1-1epwirost, 1909, MOCKaa, 1910-1911, V. II, pp. 89-95. $t. Cio-
Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice t, Sectia
banu. Din bibliotecile rusef ti,
din Basarabia, ChiiinAu, 1924, pp. 71-83. Idem. Notite, vol. II, 1928, pp. 141-146.

www.digibuc.ro
157 DIN LEGATURILE CULTURALE ROMANO-UCRAINENE 15

Biblii complete in limba slavg, care apare in anul 1581, in

orasul Ostrog 1). Tipograful Ivan Feodorov fu trimis in Apus
pentru cutarea cpiilor Bibliei. Pentru atinge scopurile
Ivan Feodorov viziteazd si Muntenia 2). In contra acestui
tipograf ridic niste pretentiuni un oarecare Ivan din Suceava,
pretentiuni ce formeazI obiectul unei judecgti in fata uread-
nicului din Lwow3), fapt care dovedeste ca Ivan Feodorov
a trecut i prin Moldova.
Tipograful Ioan Cunotovici, conducaorul tipografiei fra-
ternitatii din Lemberg prin anii 1638-1639 4), figureaza ca
tipograf in Antologhionul din anul 1643 5), din Cmpu-
lungul Munteniei si in Evanghelia invtkoare din anul
1644 dela mAnAstirea Dealul 6). Alti doi tipografi Ioan Gleb-
covici i Timotei Alexandrovici, veniti din Ucraina se inde-
letnicesc cu tiprirea dirtilor in Muntenia 7). Timotei Ale-
xandrovici Verbitchi, cum se numea el, maistru al artei
tiparului i tovars al armatei zaporojene , inainte de a veni
in Muntenia, a avut o lung activitate de tipograf in Ucraina 5).
El era in legatur de rubedenie cu Pamvo Bernd, cunoscutul
autor al unui dictionar slavo-ucrainean, care st la baza dic-
tionarelor noastre slavo-romne 5). Autor de versuri, gravor
tipograf, Pamvo Bernd era de origine romnA 10).
9 14. HapaTaes i,. OrnicaHie CJIBBRHO-pyCCRIOCI. Mira. T. I. Hastcrig
Wm. Ana. Ham,. pp. 213-215. Ce pr Iii E 4 p e MOB 1.. IcTopin ympaiHchicoro
11110EMBHCTBH. KIfis. 1917, p. 64.
2) I B. OrIeH HO. Icropiq maiHcbicoro ApyHaperaa. .1I6M4B. T. I. 1925, p. 46.
9 Ibid.
4) I. Oriel-Igo. Op. cit., p. 123.
I) I. Bianu i Nerva Hodos. Bibliografia romdneascd veche. Vol. I, p. 135.
6) Ibid., p. 147. I. OrIemto. Op. cit., p. 89.
7) I. Bianu si N. Hodos., pp. 531, 1c3. I. OrIemto. Op. cit., pp. 303-305.
I. Orieffito. Op. cit., pp. 250, 263, 303 P. P. Panaitescu. L'influence, etc., p.19.
9)
) 14. Hapamewb. Op. cit., p. 388. C. &Pipe/Arm-a. Op. cit., P. 74. Gr. Cretu.
Mardarie Cozianul. Lexicon slavo-romdn. Bucuresti, Igoo, pp. 38-40. C. H. II e6awb.
Cnawmo-pymbmcxiii CROW', 6146.1110TBIU4 MOCROBCRar0 oagecTBa HcropiH H
;mewl. Bapwana, 1914, 1313 6 -10.
10) Originea romaneasca a lui Pamvo Berancla nu este contestat de nimeni din
cercetatorii rusi. Cel dintfii dintre istoriografi care afirma, c e Pamvo Berfincla este
din Moldoveni s, este D. Bantfis-Camenschi, Roman si el de origine, in Istoria Rusiei
mid, aparuta in anul 1830. Lt. BaHTMIll'b-RaMOHCIffil.PICTOpiR Maria Poc-
Haaanie 4-e, HeTep6yprb. 1904, p. 130. V. A. H. C ai qescrta H, Hama
Bephmaa H ero spurn Ha POHCBeCTBO XpHCTOBO 14 gpyrie BM. ICieri,. 1912, p. 6.
H. Oriel-Igo. Op. cit., p. 263. D-I Oghienco presupune ca Pamvo Berfinda ar fi de
origine Roman din Bucovina. A. 14. 5110414 H p c K i rt. 11373 HcTopiH C.11B1351HCROiri
1111C6MeHHOCTI1 BI. MOBTIBBill XV-XVII B. C. H. B. 1906, p. XXIII.

www.digibuc.ro
16 STEFAN CIOBANU I 58

Fratele lui, Stefan Beranda, a fost si el tipograf si era

in cele mai stranse legaturi cu Timotei Alexandrovici, pe care-I
ajuta si la cumpararea unei proprietti 2). Nu este exclus ca
si Timotei Alexandrovici s fi fost de origine romaneascl, ca
si fratii Beranda, cu cari el era inrudit. Numele de Verbitchi,
pe care-I adaoga la numele lui de tata (Alexandrovici), indica
denumirea localitatii de origine dup cum se facea pe atunci
in Ucraina. In jud. Dolj, tocmai in Muntenia, unde el i
desfasoara activitatea in ultimii ani ai vietii, exista dou sate
cu numele de Verbita 3). Un alt tipograf de origine ucraineana,
Andrei Sculschi, ar fi ajutat pe domnitorul Miron Barnovschi
la infiintarea unei tipografii, idee pe care Miron Barnovschi
n'a putut-o aduce la indeplinire 4). Nume de tipografi
gravori ucraineni gasim si mai tarziu in cartile tiparite in
Tarile Romanesti 5). Exist deci o breasl intreaga de tipografi
si gravori de origine ucraineana i romaneasca cari au legaturi
cu diferite regiuni ale Ucrainei ortodoxe i cu Tarile Roma-
nesti 6).
Problema legaturilor dintre Romani i Ucraineni, sub ra-
portul linguistic si folkloristic a fost studiata foarte putin.
On, cum afirma prof. I. Oghienco, < limba romaneasca a
exercitat o influent mare in deosebi asupra Rusiei de miaza-zi,
cu care Romania a fost intotdeauna in raporturi stranse. Este
drept, Ca, spre regret, raporturile dintre limba romaneasca
cea a Rusilor mici (ucraineni) nu este Inca studiata, dar in-.
fluenta ei trebue sa fie mare. Aceast influenta se observa
in deosebi in Bucovina, in limba Rusilor carpatini, can in-
totdeauna au fost in cele mai stranse raporturi cu Romanii 7).

1) I. Oriefroco. Op. cit., pp. 303-305.

2) Ibid., p. 304.
3) Marele dictionar geografic al Romdniei, vol. V. Bucureti. 1902, p. 739.
4) I. Orietwo. Op. cit., p. 233.
5) P. P. Panaitesco. L'influence de l'oeuvre de Pierre Mogila, etc., pp. 24-25,
51 54.
4) Gravorul Ivan Bocov (sau poate Bicov), autorul cl4eelor din e Cheia intele-
sului* a lui Ioannichie Galeatovschi, tiprit la Bucurelti in anul 1678 (I. Bianu
N. Hodo, op. cit., vol. I, pp. 237, 229, 22i), probabil se cAlugArete i figureaza
sub numele de Ioannichie in cfiteva tiprituri de mai tarziu din Muntenia (I. Bianu
5i N. Hodo. Op. cit., PP 402, 424, 437, 455).
7) 14. 14. 0 riefig o. 14Ho3ehume onentewrm 1373 pycertoreb flablgt. Kiewb,
1915, p. 101.

www.digibuc.ro
159 DIN LEGATURILE CULTURALE ROMANO-UCRAINENE 17

Profesorul Oghienco, bazAndu-se pe unele din studiile cu-

noscute asupra legaturilor dintre limbile slave si cea romna
(Miklosich, Kaluiniacki), reproduce si un numar de vreo 6o
de cuvinte romnesti, care s'au strecurat in limba ucrai-
neana 1). Un studiu ceva mai amanuntit asupra acestei pro-
bleme publica Scheludko in Arhiva lui Weigand, in care,
pe langa cateva consideratiuni de ordin istoric, ne infatiseaza
si un numar de 332 de cuvinte romnesti, ce se intrebuinteaza
in limba ucraineana 2). Influenta limbii noastre asupra limbii
ucrainene de sigur este cu mult mai mare si ea nu se reduce
numai la latura lexicala a limbii, la un simplu imprumut de
cuvinte.
Cu mult mai importanta este problema influentei credin-
-telor, datinelor si obiceiurilor noastre asupra poporului ucrai-
nean. Este un lucru stabilit, ca obiceiurile la nunta, la
inmormantare, la sarbatori etc. ale poporului ucrainean se
deosebesc de cele ale Rusilor propriu zisi (Rusii mari), si este
suficient sa faci o comparatie intre ele si obiceiurile noastre,
ca sa te lovesti de asemndri izbitoare. Iar basmele si legendele
noastre, contin o multime de motive, care se gasesc si in
poezia populara ucraineana. Acele vreo suta de colonii roma-
nesti, ce au disparut in Galitia muntoas, au lasat urme adnci
in sufletul poporului ucrainean, in special a ramurii lui ce
se numeste Gutuli. Poate, ca acesti vreo 200 de mii de Gutuli,
ce locuesc parte in Bucovina si parte in Galitia oriental, cari
se deosebesc prin portul lor, prin infatisarea lor fizica, precum
si prin tipul lor antropologic de Ucraineni, poate CA sunt,
dupa cum cred unii, descendentii vechilor colonisti romani 3).
In orice caz, intreaga terminologie pastorala in limba lor,
precum si o multime de obiceiuri sunt imprumutate dela noi.
Profesorul dela Universitatea din Poznan, Witold Klinger,
scrie oa folklorul romnesc prezinta un fel de lant de
1) 14. 14. Orieinto. OP. cit., pp. I0a-102, 120-133.
2) D. Scheludko. Rumnische Elemente im Ukrainischen. In publicatia a Balkan
Arhiv*, vol. II, 1926, pp. 113-46.
3) I. Nistor. Problema ucraineand in lumina istoriei, p. 66. I. Nistor. Rorndnii ii
Rutenii in Bucovina, pp. 30-44. Despre Gutuli: B. III If 41. ryAyAblAiiHa.
MaTepigAi AO ympairichgo-pychgort emonhorin, II. JIhnowb, Dgot. Xe. BOHR.
AmponomeTputmi LgOCJIigi yKpaincitoro HacaemeHist rannwint ByROBIHM H Yrop-
Willi. IlbHOWb, 1908.

13 A. R, Memoriile Sectiunii Literate. Seitz III. Tom. VIII.

www.digibuc.ro
iS STEFAN C1OBANU 16cs

legatura intre folklorul antic, grecesc, i cel slavonesc,

contemporan . Acest lucru Ii resimt in deosebi cetind
Gutulscina * lui Suhevici, unde elementul antic apare mai
clar ca oriunde 1).

I I I.
Consideratiunile de mai sus ne fac sa tragem concluzia,
Ca raporturile culturale dintre poporul romanesc i cel ucrai-
nean au un caracter de reciprocitate, ea legaturile dintre
aceste popoare au fost din cele mai stranse. Sub influenta
culturii latino-polone din veacul al XVII-lea in Ucraina,
dupa cum am vazut rnai sus, se manifest o puternica miscare
cultural, sustinuta i indrumat de personalitatea mare a
lui Petru Movil. Aceast perioada coincide cu intensificarea
raporturilor dintre Romani i Ucraineni, fapt care duce la
inviorarea vietii culturale in Tarile Romanesti, sub domniile
lui Vasile Lupu in Moldova si a lui Matei Basarab in Mun-
tenia. Infiintarea tipografiilor in Moldova si Muntenia,
Soborul bisericesc dela Iasi, infiintarea scoalei de pe langd
Trei Ierarhi, intreaga literatura bisericeasca, aparuta in 'Mol-
dova si Muntenia, sunt fapte de ordin cultural, care sunt
intr'o legatura strans cu vieata culturala din Ucraina. Activi-
tatea rodnich a lui Eustratie Logofatul si a mitropolitului
Varlaam in Moldova, precum si a lui Udriste Nasturel in
Muntenia se desvolta in cadrul influentei culturale ucrainene.
Cazania lui Varlaam, Pravila i Evangheliile invatatoare
dela Govora, Campulung i Dealu, Pravila lui Vasile Lupu
si apte taine dela Iasi, toate aceste carti si in ce pri-
veste continutul si ca forma' sunt izbitor de asemanatoare
cu tipariturile ucrainene din acele vremuri. Unele din ele sunt
simple traduceri, iar altele sunt adaptari i prelucrari in limba
romaneasca 2). Cele dintai incercari de versificatie in ro-
1) Scrisoare cdtre autorul acestor rnduri cu data de zo Decemvrie 1921. V.
Witold Klinger, Z niotywow wedrownych pockodzenia klasycznego, Poznan, 1921,
p. zoli.
2) P. P. Panaitesco. L'influence de l'oeuvre de Pierre Mogila, etc., pp. 26-36,
54-55. 0 cercetare mai amanuntit cu o confruntare a textelor respective din tip-
riturile noastre i cele ucrainene ar arunca o luminA notth asupra literaturii noastre
din prima jumAtate a secolului al XVII-lea.

www.digibuc.ro
T61 DIN LEGATURILE CULTURALE ROMANO-UCRAINENE 19

maneste sunt facute dupa modelul versurilor din tipariturile

ucrainene sau, mai bine zis, dupa manualele de piitica
raspandite printre Ucraineni, cu modele de versuri cu acrosti-
huri , cu dedicatii la sterna , la blazoanele nobililor, cu ran-
duri in text, aranjate in forma de cupa, de potir, de ou, etc.
Ceea ce este original si nou in miscarea cultural din Prin-
cipate din prima jumatate a secolului al XVII-lea este spirituI
ei national, opus orientarilor noastre vechi slavo-bizantine,
este limba romaneasca care treptat i face loc in vieata cul-
turall a Romanilor, inlocuind limba slava', este tendinta ferm
spre crearea unei culturi nationale.
Domniile indelungate i relativ linistite a lui Vasile Lupu
si a lui Matei Basarab, precum i interesul pe care-1 poartai
acesti doi domnitori pentru problemele culturale, contribuie
larg la intensificarea vietii intelectuale in Principatele Roma-
nesti. Dupa epoca stralucit sub raportul cultural ale acestor
doi domnitori vine o perioada de stagnare de vreo dou de-
cenii, ca mai tarziu s fac loc unei noui epoci de stralucire
a literaturii noastre istorice, cu Miron Costin in frunte, cu
Biblia lui erban, cu operele mitropolitului Dosoftei si cu
aparitia aproape neasteptata a lui Nicolae Milescu. Inceputul 1)
acestei epoci se marcheaza printr'o carte tiparit la Bucuresti
in anul 1678 : prin Cheia intelesului, tradus din Ioannichie
Galeatovschi. Aceasta lucrare a lui Galeatovschi, ca Si o alta
opera a lui Cerul nou, cu un rasunet adanc in literatura
romaneasca veche, constituie o continuare a influentei lite-
raturii ucrainene asupra celei romanesti.
Nu este o simpl intamplare, c tocmai Ioannichie Galea-
tovschi, un reprezentant puternic al culturii scolastice orto-
doxe din Ucraina, este tradus in limba romaneasca. Nascut
in regiunea Volaniei din Ucraina (data nasterii nu se cunoaste),
Ioannichie Galeatovschi 2) i face studiile la Colegiul lui
1) De fapt prima carte tipAritfi dupa epoca de stagnare este psaltirea versificati
a lui Dosoftei dela 1673.
2) Despre I. Galeatovschi v. H. e. c y M u 0 B b. Ioamnigin ranwrOBCKili,
1884. Id. ThrrepaTypHble HpaBM 105KHO-pyCCRHX% rmcaTeneti XVII a. HaIrkCTis4
I4M1IepaT. AgaeMig Haywr. OTA. PyccR. A& a cnoaecH. 2907. 3riarOparl, B. Prhzin
npoamecemima I. fa.1151T0SCRHM'b 137. MOCKS-h In. 1670 r. LiTeHig WI, klmileparrop
cgowb o6wcTst Hcropix H ApesHocTeli Pocciiicgarh. 1895, IV. C. LH es ti eHico.

130

www.digibuc.ro
20 *TEFAN CIOBANU 162

Petru Movila, pe cand aceasta scoal de inalte studii teologice

isi traia anii de stralucire sub indrumarea fiului fostului
domnitor al Moldovei. Anii sai de studii coincid cu timpul
rectoratului lui Lazar Baranovici, un carturar bisericesc
remarcabil1), care-1 ia pe Galeatovschi sub protectia sa
si care a avut influent asupra activitatii lui carturaresti.
In anul 1649 Ioannichie Galeatovschi termina colegiul, se cal-
lugareste si devine profesor la aceeasi scoal. In anul 1651,
orasul Chiev fu devastat de catre hatmanul Lituaniei Ian
Radzivill, si scoala lui Petru Movila fu distrusa aproape 'Anal
la temelie. Galeatovschi pribegeste prin Lituania, unde intr'o
vreme ar fi fost egumen la manastirea din Cupeatit. Prin
anii 1655-1656 se reintoarce la Chiev, unde din nou ocuph
catedra de retorica la scoala care se redeschide si unde in
anul 1658 devine rector. Galeatovschi avu meritul sa refaca
scoala din nou si sa-i dea importanta de alta data, sa-i dea
un avant nou. El reface cladirile ruinate, aduce profesori noui,
iar in calitate de egumen al manastirii fraternittii desfasoara
o vie activitate cultural. In anul 1665 scoala a avut de suferit
din nou din partea Polonezilor si Cazacilor si Ioannichie
Galeatovschi paraseste Chievul, <4 fiind nevoit , dupl cum
scrie el, sa pribegeasca mai bine de trei ani # prin Podolia,
Volania, Lituania si alte locuri . Posibil ca Ioannichie Ga-
leatovschi in pribegiile lui sa fi vizitat si Moldova, intrucat
el avea un cult pentru mitropolitul Petru Movila si pentru
Kb 11CTOpiH Bennxaro aepaana. Be/name aepgano H ICIHHHHKIR ra.THITOBCHirl. Pyc-
cxiiii timionornnecRiri fitcnomb, 1910, V. III. 14. Orient( o. 143aanin Kinoga
Paaymtnin" I. ra.rormacgaro. Bapwasa, 1910 r. na-b Pyccxaro 4wmanorn4ecKaro
Btmouta". 14. Orienx o. OTpawenin 13% nwrepaTypt He6a Hoearo". I. ra-
RwroacHaro. Bapwaaa, 1912. 14. Orienx o. liaganin He6a Hoaaro" I. ra-
nwroacKaro, Kiewb, 1912. 14. Orienx o. JIeremapno-anoxpntwiecxiii amehtenrb
wb He6t Hosom." I. railsrroecHaro, Kiewb, 1913. 14. OrienH O. rip0R0Bt11
I. ra.IIHTOBCRBTO. COopnnica xapbx. HCT. 4311.71031. o-Ba. T. XIX, XapaK0131,, 1913.
A. KmoscKiii. IOBHIBIla ra.11HTOBCHII1. BILTIblia. 1884. H. KocTomapobrb.
Pyccxan OcTopin 13-13 Botaneonncaniorb en manwhrounrb TrEnTelleil. C. Hemp-
6ypri. 1874, PP. 355-377.
') H. 0. C y mu o B -b. JIaaapb Bapanomprb. Kiewb, 1885. Lazar Baranovici
(1620-1693) devine mai thziu arhiepiscop al Cernigovului si loctiitor al mitro-
politului. A Mat mai multe scrieri, intre care ,,MBIll. AWCOBHIal" (1666) si
Tpy6b1 cnoseca, nponowhanburb (1679) (.1 Spada duhovniceasca * si * Trimbitele
cuvintelor predicatoare *). Lazar Baranovici las si un volum de versuri in lirnba
polonez (* Lutnia Apollinowa *) si o serie de lucrAri cu caracter polemist (* Nowa
miara starej wiary s) si didactic religios.

www.digibuc.ro
163 DIN LEGATURILE CULTURALE ROMANO-UCRAINENE 21

familia Movilestilor in genere. In colectia lui de legende

despre Maica Domnului, Ileno Ham , Ioannichie Ga-
leatovschi, reproduce doua minuni a caror actiune se petrece
la manstirea Neamtu in Moldova cu icoana Maicii Dom-
nului din biserica Inaltarii 1). In legenda a doua se precizeaza
si timpul, and s'a petrecut minunea si anume, (( sub domnia
lui Stefan Gheorghit 2). Aceeasi carte, este dedicata Anei
Pototchi, sora lui Petru Movila. Pe verso filei cu titlul carpi
se reproduce blazonul familiei Movilestilor, care nu este alt-
ceva decat sterna Moldovei putin modificata, in mijlocul unui
scut heraldic 3). In jurul blazonului sunt asezate initialele
titlurilor Anei Pototchi, care descifrate ar da urmatoarele
cuvinte : Ana Movila, gospodara Tarii Moldovenesti, voevo-
doaie de Cracovia, hatmanoaie mare a coroanei (n.A1.tr.3.
211.E.11.11.g.11.). Blazonul este insotit de niste versuri omagiale
(dla CT4p0,1diTHItlii rE11691 11)(1I. Mier: nn AlOPFIA0119 0, dup care
urmeaza si o lunga dedicatie aceleiasi Ana Pototchi (V. plansa
Nr. i dela sfarsitul acestui studiu).
In aceasta dedicatie, autorul pe 5 file isi revarsa toata eru-
ditia lui scolastica ; prin citatiuni din Sfanta scriptura, prin
exemple din istorie, prin fel de fel de figuri retorice, corn-
paratii, metafore, el cauta sa preamareasca calittile mi-
lostivei doamne si binefacatoare Ana Pototchi, care poarta
numele Sfintei Ana, Maica Nascatoarei de Dumnezeu. loan-
nichie Galeatovschi explica motivele care I-au determinat sa
inchine cartea 4 Cerul nou familiei Movilestilor in felul
urmator :
*) ,'i incd de aceea am inchinat acest <4 cer prealuminatei case a Movi-
leftilor, intruciit # casa voastrd movileand eu o numesc 4 cer , fiindcd
pc sterna casei voastre vdd corpuri ceregi, soarele, luna # o stea, cu care

1) ,,He6o HoBoe 3 HOBIAM3 BirtBarm comopemoe", ma. 1665. .11bBowb. F. 77,

Minunea. Nr. 42 si 43 din categoria Minunile Maicii Dornnului dela Icoane it.
2) AtralIOCA TOe aa rtaaoBABBA C-reclialia roprBau rocno,aapA BonocRorw".
f. 77 v. Se are in vedere r rot abil domnitorul Stefan X GheorghivA (1654-1658).
3) Blazonul Movilestilor se asearnAnA cu sterna Moldovei din I Cazania * mitrop.
Varlaam. In orice caz are aceleasi elernente heraldice. V. I. Bianu, si N. Hodcs.
Op. cit., vol. I, p. 138. Acelasi blazon se gAseste si in panegiricul studentilor
scoalei lui Petru MovilA, intitulat S Evyaetroiecov 1, din anul 1632, reprodus de cAtre
S. Golubev in VICTopisi KieBcgort AyxoBBort Amaaemin ). KieB-b, 1886, T. I,
PP. 46-69. Descrierea stemei la P. 47.

www.digibuc.ro
22 $TEFAN CIOBANU 104

vorpuri se infrumuseteazd, ca # cerul , prealuminata d-voastre casd a

Movileftilor . . . Preaosfintitul in Dumnezeu Petru Movild, arhiepiscop #
mitropolit al Chievului, Galiciului, # a toatd Ruyia, exarlzul sfdntului #
apostolicului sc,un al Constantinopolului, arhimandritul de Pecersca, fratele
d-voastre a milostivei doamne. Oare el nu a fost un astru ceresc? Luminatul
Io Ieremia Movild Voevoda # domn al tdrilor Moldovenefti, ruda d-voastre
a milostivei doarnne. Oare el n' a fost o luminci cereascd? Luminatul Io Moisei
Movild, Voevoda # domn al tdrilor moldoveneiti, fratele d-voastre, oare el
n'a fost un astru ceresc? Luminatul Io Gavriil Movild domn # voevoda
a tdrii Ungro-vlahe, de asemenea fratele d-voastre, a milostivei doamne.
Oare n'a fost # el astru ceresc? Se vor mai gdsi fl alte lumini cerefti in
casa d-voastre, a Movilegilor. . ..
Mai departe Ioannichie Galeatovschi explica simbolica
detaliilor de pe blazonul familiei Movilestilor. Coarnele de pe
capul bivoluluis inseamnA puterea , cercul atArnat de
nrile bivolului < eternitatea sau fericirea etern s, etc.
Autorul povesteste amnuntit legenda despre Mucius Scaevola,
care pentru a-si salva patria, incearc6 s-1 asasineze pe regele
Etruscilor, Porsenna, si care fiind prins pune maim in foc
Si si-o arde frl ca s scoat un suspin. Dela acest mare si
,ein,i A AAA TOrki, Tof HBO AO Kiwero npFoltTAArw AonAti morH-
so A ILIUM AOM MorHAFAHocifi HEOM% ii HaBbi-
ACHICKOrtV IIIIHIliCAEAVh,
c
gAto, rAni gnats ttit ,komt; gainowk HA Nog*, CK*TAAA HKIIK1H, CAHH,f,

-
Mll,k H 2Kt3Ai;, KOTOMIIMFI CATHAAMH nplCLclTMIA AoAlrls. KA1111% MOPH-
MAHCK1A iIO HBO C1A 11011003AORAkfT% npmcntaintliA Kit ni:k llrrpit
11210PAAA, 'fialffICKOW6 mgTpononirrit, RietsciaA, raAuiteri A Kca Pcan,
eanna cTro !In F . ToacKorw OpwriS KOCTAHTIHOBOACKOVO, INKTMAHAPHTIt
IlegipcgIu, GOAT% KAM% MATKOA HAMA, 113AHVIL u iitiivit CK.kTAAOLWit
F
HSHIAMIt ? ffiCHEIMMOKHKIA Iw IfPfMIA ILIOFHAA KOFKOAA H FOCHOAAP MAL%
X . tiu
MOAAAKCKH
.-- rOAHtlit KA MATHKOA ninth, 1nc1l H ghjxh, Crk711110A1
11KCHKIArit? FacnnsenwacnidA Iw moAcin MorAna, gonsoAa A rocnoAArk
C: ,
3EMAIL Melyvagoo-Th, sp4T .K KA MA HAMH. 113A>K11 II Ah CKtTAAOM%

HCHItliWit? ITICIUKFAMONCHKIA IN/ FAKPIFIAll 11/10rHAA rocnomp A KOFKOAA

senuk i3rpogitaxincgoil, TaKM Eptirlt Kam MAT- HaufA, ASkInk Hi Clan,
CK*TAA0M11 11-11611W1s.? 2HaAASIOTC II 14HIllbJH CrkTAAA HfKOCHk1H Kit
Aonnil inorlAcincKoArk"... ff. 3-4.

www.digibuc.ro
z65 DIN LEGATURILE CULTURALE ROMANO-UCRAINENE 23

neinfricat patriot i trage originea familia nobila a Movi-

1estilor. Aici Ioannichie Galeatovschi repet teoria originei
Movilestilor din Mucius Scaevola, ai carui descendenti ar fi
trecut in Grecia, de unde s'ar fi refugiat in Moldova, teorie
care era sustinuta de Movilesti 1).
Este clar ea Ioannichie Galeatovschi avea cele mai stranse
legaturi cu familia Movilestilor, Ca era protejatul acestei fa-
ca poate Ana Pototchi, fiica lui Simeon Movila, 1-a
ajutat la tiparirea cartii, atunci cand el se gasea din nou in
pribegie, cand putea s treaca i prin Moldova cu vre-o mi-
siune din partea Anei Pototchi. Este sigur, c Galeatovschi
1-a cunoscut bine pe Petru Movila i pe toate rudele lui i c
el avea legaturi cu unii din Moldoveni, fie din anturajul Mo-
vilestilor, fie din Lwow, fie din principatul Moldovei.
In anul 1668 Ioannichie Galeatovschi vine la vechiul sau
protector si profesor Lazar Baranovici, pe atunci arhiepiscop
al Cernigovului. El fu numit arhimandrit al mAngstirii Eletc
din Cernigov, unde Ii continua activitatea de scriitor
aparator al ortodoxismului i unde moare in anul 1688.
Ioannichie Galeatovschi este tipul scriitorului bisericesc
harnic, a luptatorului religios neobosit, care in urmrirea
idealului sail, a misiunii lui inalte, infrunta cu seninatate Si
vicisitudinile vremurilor i mizeriile vietii. In vieata lui plina
de greutati este ceva asemntor cu vieata de abnegatie si
sacrificiu ale apostolilor renasterii noastre nationale a lui
Samuil Micu, Gheorghe *incai i Petru Maior. Aceeasi
vieata de mizerie si de sbucium, aceeasi trie sufleteascd,
aceeasi credinta in ideal si aceeasi rodnicie in munca.
Ioannichie Galeatovschi este cel mai stralucit scriitor bise-
ricesc ucrainean, din a doua jumatate a veacului al XVII-lea,
un continuator direct al operei lui Petru Movila. Prima pe-
rioacla a luptelor Ucrainenilor ortodocsi cu catolicismul, care
se incepe in mod organizat cu penultima decacla a veacului

1) Aceast teorie se gasete in mai multe panegirice inchinate lui Petru Moviltt
cu ocazia zilei lui onomastice, precum i in cartile genealogice poloneze. V. C.
Tony6 a b. Riengiii Aurrponworrb nevi= Moran. a ero CIIIDABIDICHM(H. KieErb.
1883, pp. 2-3. Trim. la Orbis Polonus. S. Okolskiego. Cracovia, 1645, II, p. 229.
Herbarz Polski. K. Niesieckiego, IV, 448.

www.digibuc.ro
24. $TEFAN CIOBANU 166

al XVI-lea si se termina aproximativ cu anul 1640, se ca-

racterizeaza printr'o vie activitate culturala, prin organi-
zarea de confraternitati bisericesti, prin deschiderea de scoli
prin tiparirea de carti religioase i didactice in limba ucrai-
neana. Este perioada de afirmare a limbii i nationalitatii
ucrainene si a credintei ortodoxe Eta' de tendintele Polone-
zilor, de a-i desnationaliza pe Ucraineni prin biserica i scoala.
Aceasta perioada in vieata culturala a Ucrainenilor pastreaza
Inca legaturile cu traditiile culturale ale Orientului, pe de o.
parte cu limba slava veche, iar pe de alt parte cu limba
cultura greceasca. In scrierile din aceasta epoca, in literatura
polemista, teologica i didactica, se simte influenta modelelor
vechi slavo-bizantine, iar in scoala locul de frunte ii ocupa.
limbile slava si greceasca. Perioada aceasta poarta denumi-
rea de perioada greco-slava in vieata culturala a poporului
ucrainean.
Petru Movil, devenind mitropolit al Chievului, schimba,
intru cAtva orientarea culturii ucrainene. Sustinut de catre
regele Poloniei, cu simpatii largi in mijlocul nobilimii catolice
poloneze, printre care are si legaturi de rubedenie, Petru
Movila in activitatea lui nu se fereste de influenta culturii
latino-polone. Aparator constant al credintei, al dogmelor
ortodoxe in contra catolicismului, Petru Movila, da o nota
organizare Collegium'ului infiin.tat de el, organizat dupa
tipul scoalelor superioare iezuite, cu preponderenta limbii
latine, cu limba poloneza ca obiect de predare, cu intregul
sistem de stiinte religioase i laice, practicate in scoalele
medievale <scolastice . In vieata culturala a poporului
ucrainean, pentru prima data, se resimte influenta pu-
ternica a culturii apusene, a metodei scolastice, a culturii
latino-polone in genere.
Aceasta a doua perioada din vieata culturala a poporului
ucrainean, se numeste epoca latino-slava > i dureaza pani
pe la sfarsitul secolului al XVII-lea. Epoca latino-slava se
caracterizeaza printr'o influenta mai accentuata a culturii
latino-apusene asupra culturii ucrainene, prin dominatia
limbii latine si in parte poloneze in scoala, prin introducerea
formelor apusene in scrieri si in genere printr'o inviorare.

www.digibuc.ro
r 67 DIN LEGATURILE CULTURALE ROMANO-UCRAINENE 25

a vietii culturale ucrainene. Miscarea aceasta se datoreste

mitropolitului Petru Movila, scoalei lui, impulsului pe care 1-a
dat el intregii vieti bisericesti si culturale. 0 pleiada intreagai
de scriitori, trecuti prin scoala lui Petru Movila, cunoscatori
adnci ai limbii latine si ai celei poloneze, initiati in stiintele
scolastice mostenite din evul mediu, yin s apere biserica
ortodoxa de primejdia catolic cu mijloace noui pe care le
pun la indemana stiintele profane. Numele lui Inocentiu
Ghizel, Lazar Baranovici, Antonie Radzilovschi, Epifanie
Slavinetchi, Simion Polotchi, Dimitrie Rostovschi, Teofan
Procopovici, ilustreaza aceast epoch' infloritoare. Primul loc
printre acestia il ocupd Ioannichie Galeatovschi, care prin
activitatea lui pe terenul bisericesc, prin caracterul cunostin-
telor lui, este cel mai reprezentativ si poate cel mai talentat
carturar ucrainean din aceast epoca. Eruditia lui, cu cunoa-
sterea aprofundata a limbii latine si poloneze, cunoasterea
stiintelor profane si aplicarea acestor stiinte in lupta lui pentru
problemele religioase, pentru apararea ortodoxismului, il pun
pe Galeatovschi in primele rnduri ale carturarilor din acea
vreme. Numeroasele lui opere cu caracter omiletic, istoric,
moral-religios si polemist, sunt scrise parte in limba ucrai-
neana, parte in cea poloneza. Iata care sunt lucrarile lui
Ioannichie Galeatovschi :
a) Omiletice : 1 . # Cheia intelesului, care apare in prima
editie in anul 1659 si care contine un numar de predici la sal-IDA--
tonne anului1). 2. # ,Ftiinta sau metoda aledtuirii predicilor,
manual de omiletica anexat la cazaniile de mai sus 2).
b) Moral-religioase : # Cerul nou, o colectie de legende
despre Maica Domnului, apruta in parte ca anexa la corn-
pletarea cazaniilor din anul 166o si ca editie special in anul
1665 la Lwow 3).
1) o KA10.1% paxtinvkliA I). Editia intfiia 1659. Riein. 0 completare la predicele de
mai sus apare in anul 166o. Mewl,. Editia a doua, 1663. Lwow si editia a treia
1665. Lwow. V. 14B a H iz. Oriemg o. HapHisi Kmoma pa3ymtHig" Iciamnixig
ra.urroacgaro. Bapinasa. 1910. Extras din revista Pyccxiii cDiumnormecidii
BtCTHHIcb".
2) Hasga an6o cnoco6% alloweiv. RagaHA".
8) Fle6o Hosoe". lIb1301373, 1665. Doul editii in acelasi an si in aceeasi tipo-
grafie. Ed. a treia, Cernigov, 1677 si a patra, Moghilov, 1699. V. H. 14. Orierigo.
143AaHig Heft Hosaro" Ioaminidg ransrrommaro. Riewb 1911.

www.digibuc.ro
26 $TEFAN CIOBANU 168

c) Istorice : Tezaurul necesar Si folositor lumii intregi.

Cernigov, 1676. 0 scurta istorie a manstirii Eletc din Cer-
nigov i descrierea minunilor dela icoana Maicii Domnului
dela Eletc 1).
d) Polemice : i. Convorbirea dela Belotercovsc Cernigov,
1676 (in limba poloneza). Galeatovschi publica discutia pe
care a avut-o el cu iezuitul Adrian Pecarschi in prezenta
regelui Poloniei Ian Cazimir in chestiunea primatului papal 2).
2. cBiserica veche (in limba poloneza), Cernigov, 1678, opera
indreptata in contra dogmei cu filioque *3). 3. Temeliile
pe cari eneazd latinii unirea Rusiei cu Roma , 1683, Cernigov ;
opera scrisa in limba poloneza, in care autorul discuta rapor-
turile dintre ortodocsi pe de o parte si catolici i uniti pe de
alta4). 4. < Sufletele oamenilor morli , Cernigov, 1687. Opera
indreptata in contra invtaturii catolice despre purgatoriu 5).
5. o Messia cel drept, lisus Hristos, publicata la Cernigov in
1669 si 1672. Lucrarea este provocata de aparitia in Orient
a Evreului fanatic Sabbatai, care se proclama Messia, i este
in genere indreptata in contra iudaismului 6). 6. Lebdda cu
pene ci Hristos cu darurile lui DumnezeWi , opera indreptata
impotriva Mahomedanilor, tiparita in anul 1679 la Novgorod-
Seversc 7). 7. o Alcoranul lui Mahomed , Cernigov, 1683 ;
aici Galeatovschi face critica islamismului i prezice c
Turcii in cele din urma vor reveni la crestinism prin cucerirea

1) CHap6HHga norpe6Hast H nommemHaq Hcenty cHiTy". IlepHurorrb, 1676. V.

H. KocTobtapos Pyccicaa HcTopiH Erb HM3He01111CHHiHrb ea THaBlitilWarb
AtHTeJleg. C. IleTep6ypra. 1874, p. 376.
2) Rozmowa bialocerkowska r. Czernihdw, 1676. KocTomapowb. Op. cit.,
PP. 358-359.
Stary Koidol s, Czernihw, 1676. H. KocTomapowb. Op. cit., p. 359.
3) 4
Fundamenty na ktdrych lacvnnicy iedno66 Rusi 2 Rzymem funduj4. Czer-
4) a
nihdw, 1683. H. KocTomapowb. Op. cit., PP. 373-374.
5) Aywn nioreii yntep.riburb 1431, Ttila BbIROASigilf OTROASIT% Ha TpH MtCHH:
HHWiH AO Heft, HHIlliH AO nettna, HHUJIH o muTapcTaa". B. A. K ell T y n .T1 a:
Kypci. HcTopitt pyccfrort nitTepaTypm. 11. 1. C. IleTep6yprb, 1911, pp. 800-802.
14. OrieHH co. PlarkaHin AywH nweri yhtep.abirb". Oraerb 061, BHC. CeMallapin,
B. H. IlepeTga. KieErb. 1912, p. 38.
6) Meceig flpaapirn,iI, Jacyci. XpHcTom". V. Cheltuiall. Op. cit., pp. 202-
203. H. Kocromapowb. Op. cit., pp. 360--365.
7) Labedz z piorarni, zweniiz dararni boskiemi Christus *. Lucrarea a fost
tradus si in limbs rusA. Aici gasim si un fragment din a Ierusalimul eliberat e de
Tasso. H. KocTomapowb. Op. cit., pp. 365-369.

www.digibuc.ro
169 DIN LEGATURILE CULTURALE ROMANO-UCRAINENE 27

lor de catre tarul moscovit 1). 8. # Sofia intdlepciunea , car-

ticica tiparit la Cernigov in anul 1686 si scris in contra
ereziei Arienilor 2).
In anul 1681 Ioannichie Galeatovschi publica opera sa po-
lemist indreptata in contra ereticilor in genere. Lucrarea
poarta titlul : (< Alfabetul diferitilor eretici necredinciosi pentru
indrumarea lor si intoarcerea lor la religia dreptcredincioas 3).
Iar in contra paganilor Galeatovschi public carticica # Zeii
paganesti * 4).
In afara de aceste lucrari cu caracter original, Galeatovschi
traduce din limba poloneza in limba ucraineana din iVietile
sfintilor , opera cunoscutului scriitor bisericesc si mare
orator, iezuitul Petre Scarga, traducere care n'a vazut lumina
tiparului 5).
Chiar din aceasta simpla enumerare a operelor lui Ioannichie
Galeatovschi se vede caracterul si multiplicitatea preocuparilor
lui carturaresti.
Inzestrat cu o cultura variatd, stapan pe cunostinte vaste
in domeniul literaturii religioase din acea epocd, poseand
la perfectie metoda scolastica in materie de polemica, Galea-
tovschi apare ca cel mai caracteristic scriitor al veacului al
XVII-lea in literatura ucraineana. In operele sale polemiste,
ca si in cele retorice, Galeatovschi utilizeaza intregul aparat
de eruditie scolastica, foloseste vasta lui lectura in domeniul
tuturor stiintelor, introduce in modul cel mai larg elementul
laic din diferite carti, din legende, chiar din superstitii si pre-
judecati populare. Ii lipseste insa spiritul critic si adeseori
obiectivitatea. Adversarii credintei sunt tratati cu o vehementa
necrutatoare ; q cu un fanatism salbatec el este gata sa-i arda,
sd-i inece, sa-i taie pe toti aceia, cari cred altfel 6). # In
opera lui se &este mult artificialitate, multa simbolica, fel
1) I Alkoran machomet6w, nauk4 heretyck4 y Zydowsk4 y pogatisk4 napelniony *.
H. KocTomaposs. Op. cit., pp. 369-370.
2) Cocpig Ilpentygpocm". H. H. r.ny6cncoscKiri. flpasoc.namag 6orocnoacKaR
amoncnoneAlff. C. IleTep6yprb, 1911, Vol. VI, p. 750.
3) i Alphabetum rozmaitym heretikom niewirnym dla ich nauczenia y na wcro-
cenia do wiary katholickiey *. H. KocTomapowb. Op. cit., p. 376.
4) Born noraHcrde". H. H. rny6oKoacKiii. Op. cit., p. 75.
6) H. H. Eny6oKoscidii. Ibid.
6) H. KocTomaposl. Op. cit., p. 377.

www.digibuc.ro
23 STEFAN CIOBANU 170

de fel de elemente de minune si chiar simple jonglerii reto-

rice #1).
Cu toate acestea, Galeatovschi este socotit ca cel mai talentat
scriitor al epocei sale. Stilul lui vioiu, expunerea clara si siste-
matica, limba lui care adeseori se apropie de limba poporului
de jos, il ridica deasupra nivelului scriitorilor de atunci.
Din lucrarile citate mai sus a lui Ioannichie Galeatovschi,
cele mai insemnate din toate punctele de vedere sunt dou,
si anume : Cheia intelesului * si # Cerul nou >>. Aceste opere
care au suportat mai multe editii, au avut o mare influenta
asupra literaturii ucrainene. Cea dintai asupra literaturii ora-
torice bisericesti, cea de a doua asupra literaturii populare
ucrainene, sau mai bine zis, asupra legendelor religioase.
Pentru noi aceste opere au un interes deosebit, intrucat ele
au fost traduse in limba romaneasca si au avut un rasunet
destul de pronuntat in literatura noastra din veacul al XVII-lea.

IV.
4 Cheia intelesului a lui Ioannichie Galeatovschi in tra-
ducere romaneasca este cea dintai carte aparuta in prima
tipografie din Bucuresti, in anul 16782), adica cand Ioannichie
Galeatovschi era inca in vieata. S'a remarcat, cal opera lui
Ioannichie Galeatovschi n'a fost redata in romaneste in intre-
gime 3), dar nu se cunoaste ce anume a fost tradus din cartea
lui, de pe care editie s'a facut transpunerea romaneasca si
daca cazaniile, ce au fost traduse, redau cu fidelitate origi-
nalul ucrainean. De asemenea, pe noi ne-ar interesa, de ce
mitropolitul Ungrovlahiei Varlaam, care tipareste cartea, se
opreste anume asupra operei lui Galeatovschi. Sunt probleme,
care ar merita sa fie bine precizate.
1) Ceprt i3/4 E 431) e m o als. Icropiq ypnificbxoro nucbmeHma. KHIB, 1917,
P 77.
2) I. Bianu i N. Hodo*. Bibliografia romcineasa veclze, vol. 1, pp. 217-222.
D. Stanescu. Cultul Maicii Domnului la RomIlni. Bucuresti, 1925, pp. 85-90. Dan
Simonescu. Din activitatea tipografica a Bucuregilor. Bucureti, 1935, pp. 5-7.
H. H. 0 ri e Hi( o. 143pHisi Krifozia PaardtHise I. Fa.wroBcKaro. Kiein,, 1910,
Fo 43
3) Dan Simonescu. Op. cit., p. 5.

www.digibuc.ro
171 DIN LEGATURILE CULTURALE ROMANO-UCRAINENE 29

Daca intreaga opera a lui Ioannichie Galeatovschi, consa-

crata apararii ortodoxismului, este provocata de catre eveni-
mentele religioase din Ucraina de atunci, daca aceste lucrari
ale lui au mai mult un interes de moment si sunt scrise la
repezeala, opera lui omiletica, cazaniile din <i Cheia intele-
sului , marcheazd o etapd noua in desvoltarea predicei in bi-
serica crestina ortodoxa in genere si in special in biserica ucrai-
neana. Literatura oratorica bisericeasca la Rusi se desvolt sub
influenta Bizantului. Traducerile din Sfintii parinti sunt cele
dintai modele, pe care le urmeaza biserica rug. Cele doua
directive din literatura omiletica greceasca, predica cu ca-
racter didactic, in care se explic adevarurile elementare ale
moralei crestine, i predica omagiala, in care se proslaveste
personalitatea lui Hristos, a Maicii Domnului sau a vreunui
sant, Ii gasesc expresiunea in scrierile episcopului de Nov-
gorod Luca Jideata (secolul al XI-lea) si a mitropolitului
Chievului Ilarion. Predicele acestor doi scriitori dela inceputul
literaturii ruse, caracteristice prin simplicitatea lor dusl la
extrem, stau la baza literaturii oratorice bisericesti din veacul
al XIII-lea 'Ana' la al XVI-lea 1).
In legatura cu miscarea de aparare a bisericii ortodoxe
in contra catolicismului, cu crearea de fraternitati bisericesti
ai scoli in Ucraina, apar directive noui in predica, care sunt
in legatura cu scoala si care schimba caracterul acestui gen
de literatura bisericeasca. In conformitate cu cele cloud cu-
rente in cultura religioas a Ucrainei, perioada greco-
slava i cea latino-slava, despre care am vorbit mai sus, si
desvoltarea predicei se imparte in doua perioade : prima
parte se incepe cu jumatatea a doua a secolului al XVI-lea
si tine 'Dana pe la sarsitul decadei a patra a secolului al
XVII-lea, si a doua, de la aceast din urma data pana pe la
inceputul secolului al XVIII-lea.
Predica din prima perioada se caracterizeaza printr'o lega-
tura mai strans cu traditiile predicei bizantino-slave, prin
I) E. B. II tTyxo, PyccKaH JurrepaTypa. Apeallifi nepiog-b. C. Ilerep-
6ypr-b, 1916, pp. 235 236. cl). TepHosciciii. i034/Ho-pyccRoe HponorrhAHH-
tiecTso Bl, XVI H XVII CT. KieBeb, 1869, pp. 7 25. MHTp011011HT13 MaRapiti.
14cTopig Pycmil geplam. Mocna. 1848, pp. 123-135.

www.digibuc.ro
30 $TEFAN CIOBANU 172

continutul ei strict bisericesc, prin simplicitatea si claritatea ei,

prin oarecare legaturi cu vieata reala si printr'o expunere mai
sistematica si oarecum cu mai mult artificialitate in con-
structie. Pe langa bisericile mai importante se infiinteaza
posturi de predicatori (<411asnoArkii s) speciali, a cdror
menire era compunerea si rostirea ti Cazaniilor . Autorii pre-
dicilor din aceasta perioada se calauzesc de anumite modele
din literatura bizantina ; ei se inspira nu atat din modelele
slavonesti, cat din cunoscuta opera a patriarhului Constanti-
nopolului Callist, scrisa in prima jumatate a veacului al XV-lea
si care serveste ca punct de plecare, in ce priveste forma si
directivele predicii. Colectia de predici a patriarhului Callist
are o mare raspandire in aceast epoch" ; ea circula la inceput
in manuscris, iar in primele decenii ale secolului al XVII-lea
ea vede lumina tiparului in cateva randuri ; astfel, in anul i6o6
<4Evanghelia invatatoare a lui Callist se tipareste de catre
Ghedeon Balaban, episcopul Lwowului, in tipografia episco-
pala din Crilos (langa orasul Galici) 1); episcopul Balaban se
foloseste de un izvod vechiu al traducerii slavonesti, pe
care-I <4cerceteaza s si <4in multe locuri il corecteaza . Cartea
este scrisa in limba slava bisericeasca, cu foarte putine ucrai-
nisme. In anul 1616, in tipografia de pe langa mangstirea
fraternitatii din Wilna apare o noua editie a <<Evangheliei
invatatoare a lui Callist, de asta data o traducere noua din
<4 limba greceasca si slavoneasca in limba ucraineana 2). Textul
acestei editii se retipareste de care Petru Movild in anul 1637
in tipografia Lavrei din Pecersca 3).
<4 Cazania s sf. Callist a avut o mare influenta asupra predicii
din perioada greco-slava a literaturii ucrainene. Din aceast
perioada se remarca un numar mare de predicatori, a caror
opere s'au pastrat numai in parte. Se cunoaste bine in aceasta
privinta activitatea lui Stefan Zizanie Tustanovschi, profesor
la scoala fraternitatii din Lwow, a fratelui sail Lavrentie
Zizanie, profesor de retorica si el, a lui Leontie Carpovici
1) 14. Kap aTa es .b. Omicauie cnassitio-pyccmirb gliHrb. Ilerep6ypr1, 1883,
vol. I, p. 307.
2) Ibid., P. 334.
3) Ibid., P. 457.

www.digibuc.ro
173 DIN LEGATURILE CULTURALE ROMANO-UCRAINENE 3r

( t 1620), devenit mai tarziu episcop de Polotc, a lui Tarasie

Zemca propovaduitor al cuvantului lui Dumnezeu i corector
al tipografiei manastirii Pecersca din Chiev , Meletie Smo-
tritchi, Zaharia Copastenschi, Chiril Trancvillion Stavrovetchi
si in special Petru Movila, sub a carui directive lucreaza
majoritatea carturarilor de mai sus. Apar mai multe o Evan-
ghelii invatatoare sau o Cazanii , dintre care se distinge in
special opera lui Chiril Trancvillion (t 1646), convertit la
batranete la o unie . o Evanghelia invatatoare a lui Tranc-
villion, aparuta in anul 1619 1) este caracteristica pentru prima
perioada a desvoltrii predicii originale in Ucraina. De mo-
delele din aceasta perioada a predicii influentate de opera
lui Callist, tine si <Cazania> mitropolitului Varlaam al Mol-
dovei.
Dar si in aceast perioada a pastrarii traditiei oratorice
slavo-bizantine se strecoara influente polono-latine. Ele se
manifest nu numai in ce priveste arhitectonica predicilor,
introducerea anumitelor reguli in planul constructiei, impru-
mutate din predica scolastica a catolicilor ; unii din omileti,
atrasi, dup cum spun contemporanii, de o dulceata mierei
predicilor latino-polone, introduc in predicele lor elementul
laic : cunostinte din istoria medieval, anecdote, legende,
apocrife, stiri din astrologie, din o Bestiarii i o Fiziologuri .
Aceste elemente sunt insa neinsemnate ; ele se manifest
numai la unii din scriitori, i atrag protestarile contempora-
nilor, chiar a lui Chiril Trancvillion i Meletie Smotritchi.
Perioada a doua in desvoltarea predicii din biserica ortodoxa
ucraineana este prezentata de care Lazar Baranovici (1620
1693), profesor la colegiul lui Petru Movila, iar mai tarziu
arhiepiscop al Cernigovului, Ioannichie Galeatovschi, An-
tonie Radzivilovschi (t 1688) si Innocentiu Ghizel (t 1683).
La baza operelor acestor carturari stau modelele predicilor
latino- poloneze atat in ceea ce priveste forma lor cat si con-
tinutul.
Predica din aceasta perioada culmineaza in opera monu-
mentala a lui Ioannichie Galeatovschi o Cheia intelesului , in

')I4 KapaTaewb. Op. cit., p. 357.

www.digibuc.ro
32 $TEFAN CIOBANU 174

care el ne da nu numai un numar mare de predici, ci si un

manual de omiletica, cea dintai opera de teorie a predicii in
literatura ortodoxa.
Cheia intelesului >> a fost si este considerata ca cea mai de
seama opera a lui Ioannichie Galeatovschi. Abia in ultimele
decenii a fost stabilit numrul si anii editiilor acestei carti 1).
Prima editie apare la 3 Ianuarie 1659 in tipografia manstirii
Pecersca din Chiev. Titlul earth de pe gravura din foaia
initiala este urmatorul :
Cheia intelesului. Pentru preotii cdlugeiri si laici; de cdtre
nevrednicul ieromonah Ioannichie Galeatovschi, Rector si egumen
al mdndstirii confraternitotii din Chiev. Scoasd la lumind
in Sfdnta, Marea sifdcdtoarea de minune Lavrd Pecersc din Chiev.
In anul dela intruparea lui Hristos 1659, luna Ianuarie, a
3-a zib2). (V. plansa Nr. II). Cartea tipdrit in folio (1 +1 +253
file), contine in total 32 de predici (mai bine zis 16 perechi de
predici, adica ate dou predici pentru fiecare sarbatoare), 20 de
predici la zece sarbatori a Mantuitorului si 12 la vase sarbatori
inchinate Maicii Domnului 3). Predicile au fost scrise si
rostite inainte de data aparitiei cartii in calitatea lui Ioannichie
de profesor de retorica al Colegiului movilean. La sfarsitul
cartii (f. 241-252), Galeatovschi publica celebrul sat' ma-
nual de omiletica intitulat : ,Ftiinta sau metoda alcdtuirii
predicii * 4).
Aceasta colectie de predici, se vede c a avut un mare
succes, caci in anul urmator Galeatovschi simte nevoia de a
o completa cu predici noui. In anul 166o el scoate la iveala
in aceeasi tipografie o carte noua sub titlul : Cazanii addogate
la cartea numitd Cheia intelesului s 5). Cartea (1+150 ff.)
contine 14 predici la sarbatorile sfintilor mai de seama (Sf.
Gheorghe, Sf. Nicolae, Petru si Pavel, etc.), ate doua la ziva
fiecarui sfant, in afara de cuviosii Antonie si Teodosie, carora
Galeatovschi le consacrd numai Cate o singura predica. *i
1) 14 Li a H a. OrieH go. HagaHisi Knioqa PaayhttHiB" Ioatont(isi ransiroscgaro.
Extras din PyccRiii cDimonoripiecidit Wk-CTHHICb". Bapulasa, 1910.
2) Ibid., p. 4.
3) Ibid.
') Hayga an6o cnoco6a. BRO/Kelig ICB3BHISI". H. Orieroto. Op. cit., p. 7.
5) KaaaHisi IlpHABHbIll go ICHIIIII Kniotn, pa3ylvitHise, Ibid., p. 9.

www.digibuc.ro
175 DIN LEGATURILE CULTURALE ROMANO-UCRAINENE 33

aici, ca si in prima carte, Galeatovschi publica o ?tiinta scurtd

sau metoda alcdtuirii predicilor1), completata cu noui reguli
pentru alcatuirea predicilor la zilele sfintilor si in zilele de
Dumineca. Iar pe deasupra Ioannichie Galeatovschi publica
in aceasta carte << Unele minuni ale Preasfintei Ndscdtoare de
Dumnezeu (ff. 133-149), prototipul cartii lui de mai tArziu
Cerul nou. In aceasta parte a operei sale Galeatovschi ne
infatiseazd 95 de legende despre Maica Domnului, care ar
putea servi pentru predicatori ca material la alcatuirea pre-
dicilor 2).
In anul 1663, la Lwow, in tipografia lui Mihail Sliozca
apare o noua editie a <Cheiei intelesului . Aceast editie,
foarte putin raspAndita, este o reproducere aproape mecanica
a celor doua carti tiparite la Chiev in 1659 si 166o. Editorul,
care probabil ca scoate cartea fr stirea lui Galeatovschi, tipa-
reste predicile la sarbatorile Mntuitorului si a sfintilor, la
care a adaogat < Stiina> despre alcatuirea predicilor i cele
95 de legende despre Maica Domnului 3). 0 mica precuvn-
tare cu o dedicatie a lui Sliozca i mici corectdri in ortografie
deosebeste cartea de cele doua editii, care pastreaza chiar pa-
ginatia lor aparte (5+236 f. i 1+145 f.). Aranjarea materia-
lului in Stiinta lui Galeatovschi, este destul de haotica.
In sfarsit, in anul 1665 a iesit la lumina ultima editie a
Cheiei intelesului, sub directa ingrijire a lui Galeatovschi,
care Inca la inceputul anului 1664 fusese nevoit s prseasca
Chievul i Ii gseste adapost la Lwow. Aceasta din urrna
editie are pe gravura primei file urrnatorul titlu (V. plansa
Nr. III) :
#Cheia intelesului pentru preotii cdlugdri i laici cu indrep-
tare ci adaosuri, de cdtre nevrednicul ieromonah Ioannichie
Galeatovschi, rector si egumen al confraternitdtii din Chiev.
Datd luminei in anul 1665, in Septembrie ziva 30. In Lwow 4).
Cartea este insotita de o dedicatie in versuri la blazonul
familiei Jeliborschi, din care se tragea episcopul Lwowului
1) Haym gopoTgag, an6o cnoco6i. 3.7I(DgeFICI 'maxis'''. Ibid., p. ix.
2) H. Orietwo. Op. cit., p. rt.
3) H. Orietwo. OP. Cit., pp. 15-20.
4) Ne folosim de exemplarul din aceast editie ce se gaseste in biblioteca Facul-
ttii de teologie din Chisirau, Nr. B. r9r. V. si I. Oghienco. op. cit., pp. 27-33.
14 A. R. MemoMile Segiunii Lietrare. Seria III. Tom. VIII.

www.digibuc.ro
34 $TEFAN CIOBANIJ 176

Atanasie, ocrotitorul de pe atunci al lui Galeatovschi. Mai

departe Galeatovschi public un panegiric (ff. 2-5) la adresa
aceluiasi episcop, dupg care urmeaz o precuvntare care
preoti pe care o public6 si in editia din anul 1659, precuvan-
tarea fiind modificat numai la sarsit. Predicile sunt impArtite
in felul urmAtor : 1. Cazanii la unele duminici, in numar
de 20 (ff. I-7o); 2. Cazanii la sdrbdtorile Domnului, la
numAr 12 (ff. 71-241); 3. Cazanii la sdrbdtorile Maicii
Domnului, in numgr de 12 (ff. 242-347); Cazanii la sdr-
bdtorile unor sfinti,in total 16 (ff. 348-478) si Cazanii la
inmormatare , in numr de 4 (ff. 479-512). La sfrsitul
cartii Galeatovschi public (< ,5'tiinta sau metoda alcdtuirii
predicilor (ff. 513-532).
Fall de editiile de mai inainte Ioannichie Galeatovschi
introduce urmtoarele modificAri : el public 12 cazanii noui
la Dumineci (Cate una la fiecare), patru cuvntri la inmor-
mntare, patru cuvneari la sarbatorile sfintilor (dou la ziva
Sf. Ioan Teologul si dou51 la ziva cuviosului Onufrie); in
schimb omite dou5 predici, la zilele Sf. Antonie si Teodosie
din Pecersca, care se Osesc in editiile precedente.
De asemenea Ioannichie Galeatovschi modific intr'o ma-
sur oarecare si continutul unor predici (a celor mai scurte),
modificari care se reduc la unele intercalari de texte, adeseori
mecanice, cu caracter teologic sau moral, a unor pasajii noui,
care mAresc volumul predicilor, dar care adeseori intuneca
intelesul lor 1). Modificarile pe care le face Ioannichie Galea-
tovschi in editia din 1665 isi au sensul lor : astfel, el nu
introduce in aceasta carte predicile la zilele Sf. Antonie si
Teodosie, ca pe sfinti locali ai Chievului, unde se tipAresc
cele dintAi carti, si in schimb tipreste dou predici la sArb-
toarea Sf. Onufrie, pentru motivul c in Lwow se ggseste a
mAnAstire inchinat acestui sant 2).
Predicile lui Ioannichie Galeatovschi, dup cum am notat
mai sus, sunt tipice pentru perioada influentei culturii latino-
poloneze. In ele se oglindeste toat artificialitatea predicei
polono-catolice din acele vremuri. Ca forma ele se supun
i) Hs. Oriewo. Op. cit., p. 29.
2) Ibid., P. 33.

www.digibuc.ro
177 DIN LEGATURILE CULTURALE ROMANO-UCRAINENE 35

anumitor reguli, sunt facute dupa un anumit calapod, iar ca

fond, in predicile lui Galeatovschi se introduce tot aparatul
stiintific de atunci, nu numai acel cules din domeniul teolo-
giei, ci si din stiintele laice. Exemplele adeseori se repeta,
uneori dau nastere la confuzii, frazele sunt intortochiate, iar
predicele sunt lungi. Ca sA ne facem o idee despre modul
cum sunt alcatuite predicele lui Galeatovschi, este suficient
sa aruncam o scurta privire asupra *tiintei sau meto dei
pentru alcatuirea de predici a lui Galeatovschi pe care el o
pune in aplicare in cuvantarile din cartea sa. S'a stabilit, ca
acest manual este facut dup manualele de omiletica ale scrii-
torilor catolici, Ieremia Drexellius si Simon Starowolski 1).
#Cine vrea sd alcdtuiascd, spune Galeatovschi, a o predicd,.
acela inainte de toate trebuefte sd-si aleagd o gtem din Sf.
Scripturd, care serveste ca bazd la intreaga predicd, intru cat
in conformitate cu < tema se aranjeazd continutul predicei,
care se imparte in trei pdrti 2). Prima parte este exordium -ul
(introducerea), a doua propozitia (propunerea <temei ),
a treia narratio (expunerea), si la sfarsit concluzia.
Tema , care poate fi un singur cuvant, o notiune, un fapt
mic, se desvolt, creste, cum ar creste un rau dintr'un izvor
mic. Ea trece ca un fir rosu prin toata predica. Ca material
pentru cazanii, Galeatovschi recomanda de-a se intrebuinta
Sf. Scriptura, parintii bisericesti, istoria i cronicile, carti
despre fiare, pasari, reptile, pesti, arbori, pietre, etc. Regu-
lele din manualul lui Galeatovschi, putin haotice i adeseori
confuze, sunt ilustrate cu unele exemple din predicele sale
proprii. Dupa prescriptiunile acestor reguli sunt alcatuite
cazaniile lui Galeatovschi. Autorul, intrebuinteaza un mate-
rial imenS din lecturile lui i teologice i laice, material adese-
ori introdus fara multa critica. Confundand Sf. Scriptura
cu apocriful, stiinta adevarata cu prejudecatile vremii i stiinta
falsa din evul mediu, anecdota cu istoria, el se foloseste
inteo mare masura de comparatii riscante, si de alegorii
1)c13. Tepaoricidii. Op. cit., p. 34r. Manualul lui Galeatovschi contine de
fapt patru pArti: a. tiina rt etc. (ff. 513-515) din # KM041, PaspitHin0; 2. Alta
tiinta 1) etc. (ff. 515-520); 3. Pentru alcatuirea predicilor la inmormfintare (ff.
520-524) i 4. La sarbtorile Domnului (ff. 524-532).
2) K.TllowL PaapttHisi". Lwow, 1665, f. 523 et passim.

24'

www.digibuc.ro
36 STEFAN CIOBANU 178

intunecate, intrebuinteaza in cea mai mare masura parale-

lismul simbolic. Predicele lui par abstracte, lipsite de legaturi
cu realitatea 1). Cu toate acestea in ele se strecoara Si unele
note din vieata contemporana. In special el face aluzii la
starile de nesiguranta de atunci, la razboaiele fara de sfarsit
si la luptele religioase 2). Istoricii literaturii rusesti semnaleazai
a in opera lui Galeatovschi, in predicele sale el nu pune nicio-
data probleme de ordin national ucrainean, ea in ele lipseste o
nota patriotica mai pronuntata. Intr'adevar, Galeatovschi se
mArgineste in opera sa la sfera chestiunilor religioase, in
special celor dogmatice si explicative si mai putin celor mo-
rale, Urmand modelele literaturii omiletice catolice din Po-
Ionia, nu ale acelei clasice, cum a fost a lui Petre Scarga, ci a
celei mai noui, curn a fost a scriitorului Toma Mlodzia-
nowski 3), Galeatovschi stabileste in Ucraina pentru mai
multa vreme tipul nouei predici. Cartea lui este cetita, este
intrebuintat in biserici si in special metoda lui serveste,
ca punct de plecare pentru predica ucraineana din veacul
al XVII-lea. La aceasta o ajuta continutul ei variat, bogatia
de informatie i limba, care, desi este cam greoae i plind de
polonisme, chiar in constructia frazei, este totusi vie si
presarata uneori cu expresii populare.
Traducerea acestei carti, in limba romaneasca constituie un
eveniment destul de important in literatura noastra religioasa
din veacul al XVII-lea. Cateva Evanghelii invatatoare
cateva predici izolate, aparute mai inainte 4), nu puteau urn-
plea golul pe care-I simtea biserica noastra in nevoile ei de
toate zilele. lath' de ce aparitia acestei carti in romaneste
este socotit ca un moment important in istoria predicei
noastre , iar Cheia intelesului este considerata ta o carte
de mare valoare 5). Faima eruditiei lui Ioannichie Galea-
tovschi, marca lui de luptator aprig pentru apararea bisericii
') H. O. Cyht40 a -b. OTptIlleHHOCTI, OTB 3101314H aDicao-pyccKofi ripormataa.
Li B. Hompoacidii. Op. cit., pp. 369-375.
2) 14. OrieHH 0. OTrOROCKH COSpeMeHHOCTH H filtCTHbIH tiepTIA Et% nKJHOWE
PasyMtHiR", I. ransrroscgaro. Bapwasa, 1914. Extras din Pyccidii cblinonoru-
VeCidii BtCTHHK7sa, 3924.
3) H. 0 riea go. Haaaaig He6a Hof:taro" I. ranHToacgaro. Kiewb, 2921, p. 33.
4) Gh. Comp. Istoria predicii la Romdni. Bucuresti, 1921, pp. 7-48.
5) Ibid., pp. 48, 51.

www.digibuc.ro
179 DIN LEGATURILE CULTURALE ROMANO-UCRAINENE 37

ortodoxe, compozitia Si caracterul nou al predicelor lui, se fac

cunoscute pana si in Muntenia. Mitropolitul Ungro-Vlahiei
Varlaam, care dupa domnitor, ii muta resedinta la Bucu-
resti i ii aduce cu el si tipografia, pune la cale traducerea
sitipdrirea cartii lui Galeatovschi. Acest mitropolit, in timpul
carid era egumen la o manastire din Vlasca, a facut o calatorie
prin Rusia prin anul 1667, trecand probabil i prin Lwow,
unde se gasea pe atunci Ioannichie Galeatovschi 1), cu care
putea s faca cunostinta. In oHce caz, Varlaam Ii cunostea
pe Galeatovschi, urmarea activitatea lui, intru cat in prefata
Cheiei intelesului , Varlaam ii nurneste pe Galeatovschi,
arhimandritul Cernigovului 2), date pe care Varlaam nu
le-a putut culege din cartea lui Galeatovschi, unde el este
trecut ca rector si egumen al Chievului. Deci mitropolitul
Varlaam avea cunostinta, ca Galeatovschi pe la 1678 se gasea
la Cernigov. Din aceeasi prefata, aflam despre imprejurarile
in care s'a aranjat cu multd osrddie tipografia, cum s'au
adus <<dascali de tipografie a si cum s'au inceput a se tipdri
cu toatd nevointa, cu buna socotire 3). Problema grea pentru
Varlaam era problema traducerii operei lui Galeatovschi.
Carturarii nostri de pe atunci, caH stiau limba slava biseri-
ceasca intrebuintata in cartile slavone tiparite la noi in secolul
al XVII-lea i cele venite din tarile slave, inclusiv Rusia mos-
covit, n'ar fi putut face traducerea cartii lui Galeatovschi. Nu
puteau cunoaste limba din cartile lui Galeatovschi nici gra-
maticii din cancelariile domnesti. Opera lui este aproape ne-
inteleasa chiar pentru Rusi ; iata de ce unele din lucrarile lui,
cum a fost cazul scrierii sale <Cerul nou , se traduc in ru-
seste 4). Pentru a-1 traduce pe Galeatovschi in romaneste,
trebuia sa cunosti, in afara de limba romana i ucraineand,
pe cea poloneza. Pentru acest motiv, cand Varlaam se hotari
sa tipareasca aceasta carte, pe care el o socotea <4 de folos mare
bisearecii lord noastre rumdnecti i a spre folosul sufletului
1) D. Stnescu. Cultul Maicji Domnului la Romdni. Bucuresti, 1925, p. 98. N.
Iorga. Istoria bisericii romdnegi, vol. I, pp. 378-379.
2) I. Bianu si N. Hodos. op. cit., p. 220.
8) I. Bianu si N. Hodos. Op. cit., p. 220.
') 14. OrjeHgo. HaaaBisi Fle6a HoBaro" 1. l'anwroBcBaro. Kiewr,, 1911,
p. 63. Aceast carte s'a tradus in dou rnduri in ruseste.

www.digibuc.ro
38 $TEFAN CIOBANU 18o

neamului 0), el necrutlind dreapta agonisire . . . cu multd

cheltuiald a tocmit dascali invdtati pentru a traduce cartea.
Desigur, trebuiau gAsiti RomAni, cari au stat mai multa
vreme in mediul cultural al Ucrainei poloneze, la Lwow sau
la Chiev. Faptul CA Galeatovschi avea legaturi cu familia
Movilestilor, cu oamenii lor, si cu RomAnii, cari au pribegit
prin Ucraina, in genere legAturile RomAnilor cu Ucraina
de atunci, inlesnesc gAsirea unor traducAtori buni, poate
chiar printre prietenii lui Galeatovschi, admiratori ai lui.
SA vedem de pe ce editie se face traducerea Cheiei inte-
lesului a lui Galeatovschi. Din prefata * mitropolitului
Varlaam aflarn ca opera de pe care s'a fAcut traducerea a fost
tipAritA in vestita cetate a Livovului 2). AdicA de pe una
din cele douA editii : acea a lui Mihail Sliozca din 1663, sau cea
din 1665. E usor de stabilit, cA traducerea romAneascA a fost
fAcut de pe editia din 1665, cea mai bunA, corectatA si corn-
pletat de inssi Ioannichie Galeatovschi. Dupl cum am
stabilit mai sus, in editia dela 1663 nu figureazA cele 12
cazanii duminecale, care se gAsesc in editia din 1665. Ori in
4( Cheia intelesului , tiparit la Bucuresti la 1678, din cele 18
predici pe care le confine, 12 sunt consacrate Duminecilor si 6
unor sArbAtori mai insemnate. In afar de aceasta, traducerea
romAneascA reproduce chiar desenul gravurii de pe prima
paginA cu titlul cArtii, cu foarte putine modificAri in desenul
din editia lui Galeatovschi din anul 1665, iar nu din cea din
anul 1659, care se deosebeste vAdit de cea romAneascA (V.
plansele Nr. III si IV). Este evident, ca.' traducerea romAneascA
se face de pe ultima editie a 6Cheiei intelesului s a lui Galea-
tovschi. Titlul cartii tipArite de care mitropolitul Varlaam
este urrnatorul :
Cheia intelesului scoasd pre limbd rumlineascd cu osdrdia
preasfintitului chir V arlaam mitropolitul Ungro-Vlahiei in
zilele prealuminatului domn io ,5'erban voevod, .,si s' au tipdrit
intdi in mitropoliabucurestilor . Anii Domnuluix 678 3). Gravura,
in care sunt incadrate aceste cuvinte, este opera rnaestrului
1) I. Bianu qi N. Hodo5. Ibid.
2) I. Bianu i N. Hodo. Ibid.
3) I. Bianu i N. Hodoq. op. cit., p. 218.

www.digibuc.ro
/8/ DIN LEGATURILE CULTURALE ROMANO-UCRAINENE 39

Joan Bocov si reproduce toate elernentele decorative si sirn-

bolice din gravura din editia din 1665 a lui Galeatovschi,
redand in romaneste, uneori prescurtat, citatele din Sf. Scrip-.
tura, incadrate in gravura si care sunt altele decat acele din
editia din anul 16591). La sterna mitropolitului, sau mai
bine zis, in ornamentatia din jurul ei, gasim initialele titulaturii
mitropolitului, cum se obisnuia in cartile aparute in Ucraina 2).
<( Precuvantarea )>rnitropolitului Varlaam este scurta, foarte
modest, scris in spiritul traditional si se refera mai mult
la traducerea si tiparirea cartii ; ea este clara ca expunere si
cu un continut simplu ; pe and dedicatia lui Galeatovschi,
ca si # precuvantarea lui care preoti sunt de dimensiuni
mari, presarate cu inflorituri retorice, sunt erudite chiar.
# Cheia intelesului a lui Galeatovschi contine, dupa cum
am aratat mai sus, 64 cazanii 3), din care 12 sunt consacrate
durninecilor (cate una) si restul altor sarbatori ale anului
(ate dou pentru fiecare sarbatoare). Cele 12 cazanii # la
duminici sunt cu mult mai scurte si mai dare in expunere
decat celelalte. Traducatorul roman, daca n'a avut in vedere
sa traduca toata cartea, le alege intentionat pe acestea, pa-
strand chiar ordinea in care ele sunt aranjate la Galeatovschi.
Ream titlul acestor cazanii in limba ucraineana si cea ro-
maneasca :
La Galeatovschi: In o Cheia intelesului din 1678 :
A
1. KdaiHkE R11 H A10 grkrk * KASAHig AA ASMIHEKA a T8TSP-073
CTI:lrh, niptaio 110 COIlliCTOR C*H11,RA0rk ..pirrhk AilIl'h noroinip*
tTar0 Ap. AVAS11 CLISHT.
(ff. I r.-7 v.) (ff. 1 r.-7 v.)
2. KA3al1ke It% HEMAIO liToosio KA3Allif AA A g ASAWHErlt ASF11%
110 CORIECTkaH VITO Axa. nororhpyk AKSASH Gill-1T%.
(ff. 8 r.rz v.) (ff. 7 v.Ii v.)
1) V. titlul cArtilor. Gravura din o Cheia intelesului * din anul 1659 este fAcutl
de cAtre Eustratie A., iar cea din 1665 la schitul Luca.
2) De exemplu, in 4 He6o Home* initialele titulaturii Anei Pototchi, despre
care am vorbit mai sus.
3) Dui:4 D. StAnescu, op. cit., pp. 90-92, 4 Cheia intelesului * a lui Galeatovschi
ar avea 70 de capitole (cazanii), ceea ce nu este exact.

www.digibuc.ro
40 $TEFAN CI013ANU 182

3. KASAHKE Kit IFEAEA10 TPET1010 FIO KA3AIIIE AA A TOE/A ASMIIIIEKit

cotiucpgYu CTAVO AKA Atm% norocriwk Ax-SnSin c4ilrr.
(ff. 12 V.17 r.) (ff. 12 r.-16 r )
4. KaaLtHI IK HIAEA10 OCMSIO FIO KASSIIIE AA :I OITA ASM1-111EKit
C0IlliCTK111 cTaro Ax.a. A,Snrit norop-hrk AsSnsii CHTIt.
(ff. 17 r.-22 r.) (ff. 16 V.-2I r.)

/ft./
no couucTiati craro Ax-a.
,
5. KnatiltE Kit IIEMAIO AECATSIO KA3t(HIE AA A S*111i1
Ab'rrk norovhirk AKSAIsti C45HTit.
ASA111111K%

(ff. 22 V.-28 r.) (ff. 21 V.-27 r.)

6. KASAIIKE IK HEAiM0 Tph1HAA 11A3A111E AA a l'1 MA11111E10.. MTh.

1ATS/0 110 COWECTKIH cram:. Ala. norotyhirk AVASII 411T11.
(ff. 28 v.-33 r.) (ff. 27 r.-3I v.)
7. KaaaHK lh HEA1A10 AKAARATit Ra3A111f AA ASmituica A KS ASIllt
WECTS10 110 C0111fCTK111 cTaro Ax-a. norop.hp* AVA811 C*FIT1t.

(ff. 33 V.-40 V.) (ff. 32 v.-38 r.)

8. KA3AHkE Kit HEMAIO AKAAHAT'It KA3AllIg AA ASMHIIEKA A 1C3 AS1111
-
CEAMSIO 110 COIDECTK1H CTAVO Axa. norop-Nrk AXSASH cOrr%.

(ff. 40 v.-46 r.) (ff. 38 v.-43 r.)

9. KABAHKE IK III,aIO TillsJARANTit
1.0.1
KaatinIE AA ASMHHEKA A AK Mirk
KTOOSIO 110 C0111ECTIall CTAVO florocrkfrk WASH C*IITit.
(ff. 46 r.-53 r.) (ff. 43 v.-50 r.)
10. KaaHI IcK HEAMIO TOETI010 KaaAIIIE Ad S TOM AS AUFHEK-It
KIANKAVO IFOCTA. 110CTSASI1 kliAS11 aaApo.

(ff. 53 r.-59 r.) (ff. 50 r.-55 r.)

II. KA3AH111 Kit HEAiMO LIETKE1TS/0 KASSKIE AA a A ASaarmetc.h Atirrh.
110 13070111H KKOMit, V A3CAARAE11- 4ttImpi ASH KC, 11611T(18 04,A1SAlt Wit
1I0Mit. CAitENTit tivE TOTit.
(ff. 59 r.-65 r.) (ff. 55 v. 61 r.)

www.digibuc.ro
7 83 DIN LEGATURILE CULTURALE ROMANO-UCRAINENE 41

1 2. KilStillhE Kit HEAMIO EIUCTSIO Kaatitai 414 4 3 ASMHHEtnt Mirk

110 KOCKPCH1111 KK0111%, w cirknu,-k. otiii KC, [UNTO liN11111s. 11/41.
opsk.
(ff. 65 v.-70 v.) (ff. 61 r.-65 v.)
13. K43411 kE KTOVE HA POKAE- KASSHIE 114 HellItErk ,..1,04111Silat
.-
CTES.0 KKO. HOCTP8 IC KC.
(ff. 8o r.-88 v.) (ff. 65 v.-71 v.)
14. 114381111E KTO(10E HA Ogirka:111IE KasAtfie 48114 4811 rEttapTi 4
3ilV4 trk M 4HTIO0 44 Intimrk
rA" .ittpotc$pk 3 AomH841$11 Horro8 ASA
IV /V
ICO ce
(ff. 95 r.-104 r.) (ff. 71 v.-78 r.)
Ktlat1111E 44 goTiaStrli. A6Aup84e,a
15. KAS4I-1U 114 EIVAIMMIE rAm. HOCTO ASA IC Ke.

(ff. 104 r.-I 12 V.) (ff. 78 v.-86 r.)

16. 114341110 KTO(I0E 114 CTATillIE K434HTE 114 4ThA11111Htitrk AO4INS-
.F 4811 norrpS lc Kc.
rA HE.
(ff. 126 r.-133 v.) (ff. 86 v.-93 r.)

17. KelaallhE HA Ic1*K4HiE rAHE. Ka3Al1if AA AS4I1INEK8 *4Opit1011%.

(ff. 133 v.-141 v.) (ff. 93 v.-I0I V.)

-
)(KM.
8. RaaalikE ItT01106 114 CT(JACTH Kt1.3AHIE

rirrpS At8Ht1H4 e 4811

Ati ItHHEirk

c. *)
114111,111101Y1t,

(ff. 158 r.-166 v.) (ff. IoI v.-io8 r.)

*) In transcriptie modernd: i. Cazanie la Dumineca a tuturor sfintilor intdiu dupd
pogordrea duhului slant. 2. Cazanie la a 2 Duminecd dupd pogordrea duhului sfdnt.
3. Cazanie la a treia Duminecci dupd pogordrea duhului sfdnt. 4. Cazanie la a opta
Duminecd dupd pogordrea duhului sfcint. 5. Cazanie la a zeacea Duminecd dupd pago-
rdrea duhului sfdnt. 6. Cazanie la a 13 Duminecd dupd pogordrea duhului sfnt.
7. Cazanie la dumineca a 26 dupd pogordrea duhului slant. 8. Cazanie la dumineca a 27
dupd pogordrea duhului sfdnt. 9. Cazanie la dumineca a 32 dupd pogordrea duhului
slant. so. Cazanie la a treia duminecd postului celui mare. is. Cazanie la a 4 duminecd
dupd inviarea lui Hs, pentru omul cel sldbit de tot. 12. Cazanie la a 6 duminecd dupd
Invierea lui Hs, pentru oniul cel orb. 13. Cazanie la nascerea Domnului nostru Is. Hs.
14. Cazanie in luna lui Gizenarie in zioa tea de intdiu la tdiarea inprejur a domnului
nostru lui Is. Hs. 15. Cazanie la botezul domnului nostru Isus Hristos. 16. Cazanie la
intdmpinarea domnului nostru Is. Hs. 17. Cazanie la dumineca florilor. 18. Cazanie
la vinerea pascilor, pentru muncile lui Hs.

www.digibuc.ro
4= $TEFAN CIOIESANU 184

Dup cum se poate observa usor, traducatorul, careloloseste

pentru cartea din 1678, 18 predici, le traduce in aceeasi ordine,
ca la Galeatovschi. Cele 12 predici duminecale le traduce
de-a-rndul, iar urmatoarele 6, sunt alese de care traducator
in felul urmator : la Galeatovschi ele sunt imperechiate, adica
ate doua predici la fiecare sarbatoare; traducatorul alege
numai cte una, i anume : din cele doua predici la Craciun,
el o alege pe cea de a doua, la i Ianuarie la fel, la sarbatoarea
Bobotezei, pe cea dintE ; la ziva a IntAmpinrii , a doua ;
la Dumineca Floriilor intaia si la Vinerea Pastilor, a doua.
Traducatorul Cheiei intelesului urmeaza fidel textul ori-
ginalului. Expunerea (o narratio ) i concluzia cuvntarilor ai
in cartea romneasca se incepe cu litere mari, initiale. Chiar
remarcile din cartea lui Galeatovschi sunt redate in limba
romneasca. De exemplu, la sfrsitul cazaniei Nr. i i (in ordinea
noastra), cetim :
La Galeatovschi, f. 56 r. In cartea lui Varlaam, f. 65 V.
A flqacTii KASAFITE KEA IIST* cnthie
Mat% KA341-16 IlOrkAail Int 11E110 11111 AA a AGM ASAMHEK% 4 11OCTSillt
ET60810 IMIHKOF0 flOCT2t, FAE 110/103C1-1 tlEA M41E, Oi'llAt rh nal OEMA
OEMA TAHOE. AWACTA.*)

0 mica deosebire se poate observa in editia romneascl.

Trimiterile la Sf. Scriptura, uneori cu versete scurte, care se
gsesc pe marginea paginilor crlii, sau la inceputul predicii
la Galeatovschi, in editia romaneasca uneori lipsesc, iar alte-
ori se introduc in context. Se intampla ins, i aceasta foarte
des, ca aceste versete, pentru a fi intelese mai bine, se redau
in limba romaneasca mai pe larg. Dam un exemplu :
La GaleatovscH, f. 158 v. Editia romdneascd, f. lox v.
Aa IMAJAT'h 4IL kT11. 66A31-16 GicimicaS 1111mSnk Iffignifiat 4 Kap"k
61'0 E0A-kstik MORt. n, HAA48 196- flVKHVIIi CME 4 FMEd AftiTitIO,
nvktmom-K, FMElt A... rrKHI1Ak: CK Kd3lt minim m
fACTE LTA AS(YkOE ICSAM aCTE
ASAP* MEA...**)
*) Aceastd cazanie vei putea spune i la a dod duminecd in postul cel mare, unde
sd pui tema aceasta.
") Scrisau prorocul Ieremia in cartea pldngerii sale in glava dentdiu, graind: sd
vazd sdnguri de iaste altd dureare cum iaste durearea mea...

www.digibuc.ro
185 DIN LEGATURILE CULTURALE ROMANO-UCRAINENE 43

Continutul predicelor din traducerea romneasca este

acelasi ca si in redactia lui Galeatovschi : traducAtorul nu lasA
netradusa nici o frazA ; el insa nu este robul textului lui Ga-
leatovschi, nu traduce mot A. mot, ci are grij ca textul A' fie
inteles de cetitorii i auditorii romani. Unele expresiuni, le
localizeazA in oarecare mAsur pentru ca ele sa fie intelese.
De exemplu :
La Galeatovschi, f. 128 v. Editia romiineasai, f. 89 r.
if C4 'k4hlt%11-1 AFOAth (1111114T FIA fflH ,e,64u84i . Hoc718 c *Age
RAH*, KOTOptilli i; HA 110410,1% Cy' :mewl 4mrh3iginm AA p%3K610,
ISBIOSAIOTit, (11IHHT% XC CArkAKIMH HA Kaph KidAVIt npi C ..1,-r14u8T6pi0,
sotin-k, l'ETALSHIVIck, 110AKOKIIHKOVIt *StIF )(-; 4A111.3HI11,11 111H K8TE311,T61li
H n11 111Hrk pKilktpvve,%, KOTOIJKIH )C-4 npg 41rh14n,1i, fl1 K4I1, npg 3A11,14

110CIAT11 7 110MO9H... KHTiiKH Kap"fig ch. poaras 4941

Al au$Topto...*)
RHA*AH iAHORIT t14c8 'Ilp4HA1- E:13ST4S OAIT11 tirrmykifin
3
11/AFIF HA nog:kTpS KfiCK4 Klt 3040- igpScartnMSASAawn 4 IckASX'6,
Tlilrk HISTark, K npnimAnoarK, 3i% 46111tK8l1h 4 pill H M SSirk, 4
l'4ptI4MH A 3% AWIAMH AODAJT1321H, 114bT0111f, 4 3A41, KS H(KF3f 111H
goTdipkin u-kranig HA noickTpk A Bit CAMH BA184CE, Kap 061CTE SAfpr;1 KS
roust CIA 110TkIK4AH... KAIH 4 11113ASKIL 111 it Cit KitT* 81I114
KS AMON... **)
(f. 158 r.) (f. ioi v.)

Ceea ce este mai interesant pentru noi este faptul, cA tra-

ducerea romAneascA este mai bunA ca originalul. Fraza este
scurt, concisA si precis, in ea nu se simte scoala scolasticA,

*) domnul nostru Hs face pre oameni indrdzneti la rdzboiu, carii clziamd pre Hs
inteagiutoriu, face Hs indrdzneti 3i cutezdtori pre impdra(i, pre crai, pre alti viteaji,
carii sd roagd lui Hs de agiutoriu.
**) Vdzutau odatd cetdteanii ierusalimului oFci in vdzduh, imbrdcati in halm de aur,
in platole, in zale, cu paveze fi sabii smulse, care oaste alerga cu caii in vdzduh fi sd
bdtea unii cu altii.
TraducAtorul in loc de e hatman a, e colonel ai cavaler * (medieval), intre-
buinteazi cuvinte : C ImpArat *, a crai o, viteaz *.

www.digibuc.ro
44 $TEFAN CIOBANU 786

prin care a trecut Galeatovschi; fraza lui intortochiat, ade-

seaori confuz este prescurtat, simplificat. Exemplele :
I. Galeatovschi, ed. 1665, Editia romiineascd dela 1678,*)
f. 17 r. f. 16 v.
KA3AllkE Wit HEMAIO liDCA1810, no KaaanIE AA A MITA ASAINIIEKIt
SUK norGONYk AxsAsri C4sHT1t.
COIIIICTKIH rraro Aga.
A T
AACTk SLIFIKWArh XAtEkl, oir1111111,11
Ggliff CVO; MAIM EftillirfilliCTI1
0,5 KAHETE, rfl'huNA'h: AA,E Ke
N<E HA116,3,WAVII, 11 k1,6111A Kai A HkAHE OVHEHANHAO0'11, 1'4x oVtigniitan
HACKITAIHACA. illa0. Ai. AMP.% WhflOA,A,EAWO AMKAIIE TO11,14
LIJA Ck ChTSpApAi :
ReanKSto nogginS CTIJAHHOAHORTE
111Alf AAS,A,A Xpe npitiNtHirk ,A,E
AidET'h, KO flispaAark fl4T1aI1XA CTA- CT3E141111 Kk AKI1e1AA1k naTpTapx-Snk

posaKouNkul, A nurrit citinkfu:k milli 11E11 MU WA /tarn HEHOTSA

ir6 Chid' CT(41111101111IEA111,4Aili, npIA- AS ,A,E 44pATE, EpA kR111.60H ,A,E 0011-
016111 cTpiiiiinnop% KitLYKTOH : Kk
Aldan Kl% AOatrit CKOA CrptAllikIX flpt T611,14 IChAl.T6p1H nifinafa .+TpS
roScTal, nEn-hrprimolvit, Roo- KAceae no , K IIH i8 CVdME1411 CTOE-
Auk, CVACHE11,11, mA ic-kn-KTOpn Aigif
AUMH ark A trawl, AAA TOro so-
Cat; kitcrn&TaTi1 1111-1 fat; S,A,101AT: LVII
C TSA if VOA H kJ H rEAtv 4.1KW
ninTpS Strkm CAS CHOAO6HT Al as.
l'6CTEAIWiiTH K'h0A18 CK6EAVI4TAK%
*OT1t AECT6IIHNIIT i ii,CfrkT4 in it
Al6KNT-It 4IIit IUKEiVI : CTpAHHOA10- npf 4uffm, KA rip nhiltE CvAcngio
4TOS KAcEne nook. Kk ALIJA ciciiit
OM HE BAKItIKiATE, T-kArk KO K*,1,4-
A A A , ,
C+111`.1,Ak HAKE AHOCTO , AA KAIIT'K
111AC/A 114i11,N 110EAMIE Arrahl [eKon
KitTK OKO*11 4 PI KAHETE rp-k-
ri] A XC HA CTOA111110Arb. C 'SA'k At0- [inaInaulp-k Ai CTilEAHN Cit
:
73: HS OTMI,H : KIt KS atrkia K'It3kH-
MA 11C111kIrk Z3A1ET'k ,A,O NSA HA AScit 'JpIKIluI1 npInnuip. .ineffin]
K'k(111Of ME111K4HE, A ni,Arrik Ao nng-h IBA gc AnuF8nk norrpti i4 NOM-
KAT11 ASA tia CT01111111K1., npg cvA-
AIEHTH 4E4 Anpingn KA ASA 111AN KA

') In transcriptie modernd; editia romdneascd dela 1678, f. 16 v.:

Cazanie la a opta Duminecd dupd pogordrea Duhului sfdnt.
Scrie sfdntul Matvei evanghelist in 14 capete, grdind: deade I-Is paine ucenicilor,
iard ucenicii deaderd ndroadelor si mdncard toti Ii sd sdturard.
Mare laudd are priirnirea de streini ca Avraam patriarhul legii cei vechi # Lot
nepotul lui de frate, era iubitori de priimire streinilor cdldtori: cd pre toti cdldtorii
priimea intru casele kr, carii era oameni streini, oaspeti # cdldtori. Deci iau ospdtat

www.digibuc.ro
187 DIN LEGATURILE CULTURALE ROMANO-UCRAINENE 45

MoKHTH : CTIJAHEirls. KjArit A KkIKE- Mou M 4I1kp-kujia tiipm$11, WA KA

BA,H KliTfYk : [CTilfrolk :1AVK
AOCTE Milli ; rp*IIIHIdrh SACK HOW- 4 KAUAI
*OCTK,UHI MdIh I1pIHAUITit
IHT'lk AO IliKAA HA Ki11111x1H Al8KH, KoArrp] um ne Wrisueu Lai whwk-
T6um MK .111 .KA TI1AHT 4 15Ak
K8AET'K ,Avo HIV% MOKHTH : CTPA-
Aa [f. 17 r. ] AISIP-MAE trkAE M ickii
llEHIt G*X-lx h HE KliKEA6CTE meNi, SHKEkHASM MVK [CTpIHIlk AMIs
----

h CAArli KC-7K CTpAHHOAIOGIE BAKOK *6CTIL UM Melltk ASe 4 Kame

HS
uoncTog] ; Hill cutirtipix X S Ruut3T1K
[-AM iuurIu HAPOAhl AO HEri novi-
losturk AcTPiHh1k K'10.1Ak AS KEHIITk
111AA HA AACH,* nS'CTog, rm u nrkAu
gHlt
AA AltHCSA HltilGAM MSATE, /la
mor6 *cTu H HE AOCTAAH KSHrITH, LISCTiS GHM HAK'k ill LIE
AWK1.
Xc HAKONUAltit FMTitA KirkKAAth AWKHKA, WPM SK* M 0*-HAE Cit
Kt+AUlfclE, STSIPIA xc 21s chTSILITh.
1164116 TKICiatlEcl HAPOAOK'h, 110411
KS E MITE IIHWL111 A111 AE 1708Mil1 11,
MOH. H AkTi, A i w x.A unStAK- :V1411 m ASiou IBA *ltirh AE KOKO116.
UHTS
Ell 11 it; 4K101,kHASAM AEICA XC
muc1 crimullOAIGKIA, KotiS HAK0(1-
knnirk crpIuutIAGOK, 114TkKli KA
MATH 'SAC% XA*EOA1 AXOKIIKIAM, KO
CI. ink H'YCHETE3k HOE ASII*FIOACTIVIt
KC* MOM 11 KIJ rrrrg r6crstemi Il K8 MOH* tiA CS*AET'kCKX., KIOIH
K'llt T611,11 01,4AIEHhH.11111 Koh ClIFITE11,11
nimKommituf ii BEALIA, KHRA 1111
Cvaciuum Whi HEArkpHH,Ill .larrpathi-
H6* 0661KATEAMA1H 68AETE... CT11 ASAIO : HS,11,11i .1HTpS :torhiriku,LA
HicliSASA KERA 4i liKSFITOOH AEC.11-
K lx111111iTk...

I. Galeatovsrhi, ed. 1665, <(Cheia inteilesului* din 1678,*)

f. 40 r. f. 38 v.
KII3t1HkE, EVIL HEMIHO AKAAII,AT% KASAHif At% ASNIHHEKA A KB ASHlt
CiAMS/07 110 COWiCTKYH CTdro Ara. noro(riwk AOrtSii ctrri% :
si iau addpat: si pentru aceia s'au spodobit de au lost destoinid a ospdta si pre ingeri,
ca pre nisce oaspeti intru casele kr. Cd asa scrie sfdntul Pavel apostul la cartea cdtrd
ovrei in 13 capete grdind [priimirea de streini sd nu uitafi: cd cu aceia vdzdndusd oare
carii priimird ingerii] si Hs Dumnezeul nostru la judecata lui cea strasnicd, pre oamenii
cei direpti va lua si-i va duce la impdrdiii2 cerului, fi va zice cdtrd ddnsi: [Strein
am fost, m'afi primit iu casele voastre; si pre oamenii cei pdcdtosi iar,ci Ii va trimite
in iad la [f. 57 r.] muncile ceale de veaci zicdndule lor: [striin am fost fi nu m'afi dus
in casele voastre]; fi singur Hristos au finut iubirea de striini cdnd au venit la ddnsul nd-
roade multe la un loc pustiu unde n'avea ei ce mdnca, nici avea de unde sd cumpere.
Atuncea Hs au sdturat cu 5 pite cinci mil de oameni, fdrd de mueri iifdrd de coconi. 74
eu invdtdndumd dela Hs pentru iubirea striinilor, poftesc ca sd vd ospdtez pre dumnea-
voastrd cu pdinea cea sufleteascd, cdd cd toti oamenii fi voi sdntefi oaspefi fi nemernici
intr'aceastd lume: numai inteu impdrd(ia ceriului yeti fi ldcuitori desdvdrsit..
* ) Cazanie la Dumineca a 27-a dupd pogordrea Dultului Sfdnt.

www.digibuc.ro
 46 STEFAN CIOBANU /88

illECTIt Atari, Hit HAME AOC- 3HCAS ...*11'11 MA11 AAApE dirk ritsopS-
Trrit A*AATH, Kit TK1 oir60 ASA, KitT1t 1LIMEHH, IVEKSzWk ArhpTS-
nintKOA,AKE 111,-LIHTECA, a HE Kit - F
pHc-kIto C*IITStrh WAHCTIt AS'KA 4 PI
AMA CS660TH1114. &KA, ri. KAHETE r UU1,it. MACE SUM C'hurit,
Itionnint Xc : hilFKE1111 am FIE 4,Tpti lap Cit KAAE 4 ASKO:A, OW
CORAABHHTCAN 1l Mil*, ddl KHAIII .itTpMliA* KEHHIFAlt Kit TittWKASHO
HE morSTit snar0cnoKiHlihM1 (pe marginea paginei : KnuAiK40)
HABBATHCM, 60 amil COMBtb- rap.% HS ..i,TPS siwA chsETErt
MICA, l'Opl1111AHCiA sit Xa, TAKiN BHcaS AomHSirk HocTpS ic Kc 4sFpnt1e
smirk cTdVkliLIJHIli1 cosopS /KW m 4EtIA 4i HS Cit BA CAAHHTH niurrpS
AKCK01'0, K(reopkni BrOpWHACtil MIFFIE, Aafrh ti7NAHI-1 HS Cit 110T'K KIEMA

Sit XA, i XC npH1110KUM AO diEPH1FH : Kitt111 Kit ill CAS CMHHTHT :

60FKIIH11,* Hit 03E-
FKHAOKCK011 Kit HaS KENT% HO c. 6irHtLyh Kti qlM
KoT8, O130110KHAlt TAMit HE- lp MAN MApEAE c-Ks6pSASI1 timpigmk,
H*CTS CH6(34E14810, AuSKRom i : KlipSzA Ha) flAltd)T11 C. KhtIH UNIMAK
x<eno flSIlIHd cii (VI HIA,Sra
Kc 4 KAHH111,* tiqqa.kimvp% .krpo
TKOE1'0, 171 HOatIOSKA HA mo pSR-k, chmrh, SS rrhavkASHT'h SH6mv flE ap
II 0Kbe noorrpecia 11 CIIIIKANWE MSApg crkPturrk, SHKKHAlt H.KTpx.
Era, HHA,Roik TOE 1111EAOMEHk1r1 Minna : Mship cA6KOA% IH,H Al HMS-
2K11A6HCKIFI, 1104AtI1t MOKHTH :
THHH,A P4 WA IlSCE M1AHHAE CMI 11pE
Minna : ink HSmaa AE KItTit C'h 4THFICE
1.11ECTK ,i,IlI, CT1t rh IIaKl (pe marginea paginei : Cit $HAHOEFIT1t)
AOCT&ITit A'kAtrrH, H'h TKIH di-HO H1H Cititatit npE AnmalS. A11u K-K.sitHA-h
ripHK0AAKE 11,'LIFITECRt. A HE Hit Strkia maH MMIEFE ti,KAHAOp : 441118 A
rfrkii. MACE SHAE CItHTit .3TpS KAN Cit
AHlt CSH0TIIK111, LE iMS Xc il5KA-
KAAE I ASKpA, AliM .iTpa IAA* BE-
SAAlt : tlHIl,IwkpI H&HAO HACK HHHAlt Kit HHHAEHARA, rap, HS .3TpS
Kit CS6HOTS HE airkIllafTit All
3Hwit rhEfTEN. 15cFh Kc grkcnSficl IckTp%
cHoiro HOtla AAA ti/Cala iacAni,
in
11 KIA.K HaHaArr, CIlO ME AllAlpit Awank. 4hI1,dpHH1E Al SS *TETE KApEllE

Zisau un mai ma, e a sdborului cdtre oameni, precum mdrturiseasce sfdntul Evan-
ghelist Luca, In 13 capete graind: fase zile sdnt intru care zd cade a lucra, deci in-
tr'acele venind vd tdmdduifi, iard nu intru zioa sdmbetei.
Zisau Domnul Nostru Is. Hs.: ferice de acela ce tat sd va sminti pentru mine,
dard ovreaii nu sd pot chiema fericii, cdci cd ei s'au snzintit, cd n'au iubit pre Hs.
Unul ca acela era mai marele sdborului ovreesc, cdruia n'au pldcut Hs. Cad venind
Hs. in capiscea ovreailor intr'o sdmbdtd, au tdmdduit acolo pre o muiare sgdrcitd,
zicdnd cdtre ddnsa: muiare, slobodd esci de neputinfa ta, i puse mdinile sale pre
ddnsa ; i numai de cdt sd intinse (sd indireptd) fi sldvia pre Dumnezeu. Ded vdzdnd
aceaia mai marele ovreailor, incepu a grch: fase zile sdnt intru care sd cade a lucra,
deci infra cealea venind vd vindecafi, lard nu Infra zioa sdmbetei. lard Hs. rdspunse
cdtre ddnsul: fdfarnice, de au fiefce carele de voi nu va deslega sdmbdtd dela iasle

www.digibuc.ro
189 DIN LEGATURILE CULTURALE ROMANO-UCRAIN ENE 47

AttflAAMAIO 08110 ikKE CK/113:t CA- AE K64 Hs KA AECAEra Clut161ATA AMA

15CAE EOStrk CAS ACIIIISAlt chS KA Ch A'h
TAHa; CE OCMOEHLIAECIAT1I ATO,
A'Aane HOE iirh, WHiVh ASqe Am% SAmn.
HE AOCTOAWE All pasirktiniTHCA AP4H 1111I np atIACTA (17`1. a ASA 46-
paaArk rip icap-k S8 4SOCTh AfrAT'h CA-
iii 171/ 103KI CEA Kit AHlt CORNET- TANA : 15T% IIKSMa CKHTK MITCrIpEa'ktIE
ANIL : Af XS HS Cit KI.A-k uii ll Ka
WW1 ?
Cit C'h AECAUE M AEMTSpa ALIACTA 4TpS

(V. plansele Nr. V i VI). 31WA rhEETEri?

Din textele de mai sus se evidentiaza, ca mitropolitul Var-

laam, gasind necesar, ca sa se inmulteasca acest dar bun
scump spre intelegerea neamului nostru 1), urmareste de
a simplifica opera inonumentala a lui Ioannichie Galeatovschi
alegand din ea, cazaniile cele mai scurte si mai dare, tinand
a le reda intr'o limba romaneasca inteleas. Dat fiind faptul,
ea Ioannichie Galeatovschi in predicele sale, este apolitic,
daca s'ar putea spune, ca in ele nu se oglindeste decat vieata
religioas, ca ele sunt abstracte, fara legaturi mai stranse cu
mediul pentru care au fost scrise, ca ele se potriveSc pentru
cerintele religioase ale oricarui crestin ortodox, traduca-
torii nu fac niciun fel de schimbri in textul predicelor.
Dar intentia lui Varlaam si a colaboratorilor lui, probabil
ca era tiparirea tuturor predicelor lui Galeatovschi, Cate una
de fiecare sarbtoare. Altfel, nu ne putem explica, de ce toate
predicele au fost alese in ordinea, in care ele se gasesc la
Galeatovschi si de ce lipsesc in traducerea tiparit predicele
la sarbatorile cele mai mari, cum este, de exemplu, Pastele..
Pe de aka' parte cartea nu are un caracter definitiv, nu se
isprveste cu vre-o insemnare, dup cum era obiceiul, ci pur
si simplu cu ultima predica. i nici in titlul si in prefata cartii
nu se vorbeste c s'au tradus numai cAteva predici alese,
sau ea s'a tradus din predicele lui Galeatovschi, ceea ce pare
curios, luand in seama, ca in editia romaneasca se publica
numai 18 predici din 64.
boul sau asinul sdu, ca sd-I adape pre el, si-1 duce, de-1 adapd Deci si pre aceastd
fata a lui Abraam, pre care au fost legat satana, iatd acuma sdnt optsprezeace ani.
De au nu sd cddea i ei ca sd sd desleage de legdtura aceasta intru zioa sdmbetei?
1) I. Bianu i N. Hodo9. Op. cit., p. 2zo.

www.digibuc.ro
48 - $TEFAN CIOBANU 190

Mitropolitul Varlaam in pastoria lui destul de sbuciumata

nici n'a avut timpul material de a-si desavarsi opera, cad la
26 Aprilie 1679, adica poate la chteva luni dupa aparitia
cartii, el fu nevoit sa paraseasca scaunul mitropolitan1).
La exemplarul de care ne-am folosit noi din colectia Aca-
demiei Romne, Nr. 4648, sunt anexate in manuscris, Inca
12 predici, traduceri din Ioannichie Galeatovschi. Textql
tiparit din exemplarul <Cheiei intelesului din 1678 este legat
la un loc, in piele, cu textul manuscrisului in asa fel, ca manu-
scrisul constitue un fel de continuare a cartii. Manuscrisul
nu are niciun fel de titlu, ci se incepe CU .titlul unei cazanii.
La sarsitul cazaniilor, pe ultima pagind (f. 199 v.; numero-
tatia paginilor se face in continuarea cartii)2) gasim semnatura
proprietarului cartii : <('Ia GT1115t1H epnuiax , adica < eu ,5vtefan
ieromonahul . Aceeasi semntura o gasim pe gravura cu titlul
cartii a partii tiparite ; pe interiorul scoartei a doua cetim
urmatoarea nota :
Adica : Aceast& carte iaste a lui ,5'tefan ieromonah igumen
Dt Bistrita. 7220 (1712) ))3).
Ca sa ne facem o idee despre felul cum este tradus manu-
scrisul i ca sa putem stabili legatura intre aceast traducere
cartea lui Varlaam din anul 1678, vom face o mica con-
fruntare a titlurilor si a unor fragmente din text. Cheia
intelesului a lui Varlaam se sarseste cu traducerea cazaniei
(intaia) la Vinerea Pastilor. In manuscrisul egumenului ste-
fan, cazaniile se incep cu sarbatoarea, care urmeaza in textul
lui Galeatovschi, i anume, cu o predica la Inviere . Tra-
ducatorul o alege pe acea de a doua cazanie, ca ceva mai
scurta si mai buna decat cea dintAi.
1) N. Iorga. Op. cit., pp. 381-382.
2) Manuscrisul a fost semnalat de cAtre d-1 D. StAnescu, op. cit., p. 87. D-1 Sta-
nescu indicA numai 10 predici, iar nu 12 ate gAsim in manuscris.
3) D. StAnescu. Op. cit., p. 87.

www.digibuc.ro
19t DIN LEGATURILE CULTURALE ROMANO-UCRAINENE 41

SA vedem ordinea cazaniilor la Galeatovschi si in manuscris :

Galeatovschi Manuscrisul egumenului ,tefan*)
7 31

- KA3A Of .iehlrk AOHSASii

1. KA3AulkE
pto.
IIT0116f, HA Kelq1111E
HocTpS lc x.c.
- AA

(ff. 177 r.-184 r.) (ff. 109 r.ii6)

_c ......
a
_...
M

2. KA3AllhE NA 110311E00E r,w. KAsallIE AA

.....
4WhII,Afrk AlVIISAS11
HOCTOS ail ic x.c.
(ff. 184 r.x93 r.) (ff. 116 n-14 r.)
3. KABAFIKE NA CO IIIKTOE irraro KA3AllIE AA noroirmyk A-0,1811
AKA. C15711,.
(ff. 200 V.-2I I r.) (ff. 124 r.-135 r.)
Kl
4. K43,41116 ETOPOE NA III1EIVEIIA- KASAIIIE AA npospaM1141E, Ari,E

;MOE rAtie.
AA ciamsap-k 41iiu AolISASA.
(ff. 233 v.-241 r.) (ff. 135 v.-142 r.)
5. KaaifIKE KTOpog NA Scnafig &MAIM At1 AA0A1141* E1p*C4sTEN
nogcTofi KI711. whommtligh Ai ASHEWhS.
(ff. 251 v.-261 r.) (ff. 142 r.I5I r.)
If

6. Ka31tike ItTOPOI NA PONCAECTE6

KABAHIE AA HAIREA 11AC*Tfil
ripcTori Brim. 11"KCIclITOANH AE A811111E31%8. V.
plaisa Nr. VII).
(ff. 271 r.-279 r.) (ff. 151 r.-158 r.)
KAakele AA 11-mseAitam npgc*TIii
7. KASAIIKE Na gottgAiNuf DCTFI A
ELRH. *EhioAliffi Maple .

(ff. 299 r.-306 r.) (ff. 158 r.-164 v.)

KdaIII AA EATOKE111fHifi1110*C*TE11
8.
1111ECTOi1
-
KA31116.1
JiIIH.
HA EArOicklIkilaf
Wh.CIntTGApErl M ASHES'ItS.
m

(ff. 315 T.-325 r.) (ff. 164 v.-173 T.)

*) T. Cazanie la invierea domnului nostru Is. Hs. 2. Cazanie la indltarea domnului

nostru lui Is. Hs. 3. Cazanie la pogordrea duhului sfdnt. 4. Cazanie la preobrajenie, adecd
Ia schimbarea feagi Domnului. 5. Cazanie la adormirea preasfintei ndscdtoarei de Dum-
nezdu. 6. Cazanie la naverea preasfintei ndscdtoarei de Dumnezdu. 7. Cazanie la

15 A. R. Memoriile Sedition Literare. Seria III. Tom. VIII.

www.digibuc.ro
52 $TEFAN CIOBANU 594

Si in manuscris, ca si in cazania dela 1678, traducatorul

rareori indica citatele din Sf. Scriptura de pe marginea cartii
lui Ioannichie Galeatovschi.
Mai citam unele pasaje, ca exemplu al traducerii romnesti,
care este clara, precisa i uneori chiar frumoasa ca limba.
Fila 324 r. Fila 173 V.
Tpoikam iCT1% tlECTK, ir1,141 ntu- Toeri Son Iac IIMICTA, 01:Ha
ROMEJh II4TpI4, 11:,T0p4in camomS, AIL111 woe C'h K1AN11. Tp11 10/A

hi HdAbKFIT'h, HE KOAIS CIIHRIOMS, C'h KSISHHE churSo ASA AS41,1111315, It

AhI fIcloCHMO fira 26E6fi1 OH11 CAM% HS XTSl iSiita, KILHA HE ilSrhiWh
10 CESi milt% Hd ITHSIII,itlhE in
aSi ASAWEBES i Cit HE A-k vhartip
11,0T60 116H0E7 60 HAMICA110 : CaM6A1S
AIM CHHE T1E IlltKATEAOP WEI 4

Jii qiCTIt 171 CAAga... 4irktrki1,1 iii tliPSASH. x'h 41114 laCT
cloirtlirh alr ASAM-1E3E8 1111H-
CTE WH Mvapi.

Fila 251 V. Fila 142 r.

""" R
Ba Amara 6,114 6tuicia Fla aWcif, Ggoe C*HTO ioa crocno
mewl osAitutra sit cTaite, AStia rI61%
: 1110-

K(AHIP 4 li KNIETE rfrhHHA: 00111

Horanm hS, H IckHEIVK 0 AKOHA- MAW% MAN Cit. ANTI% cap tiolo :
w mthape 4sp-KKaTit 4 COApE, BIB
AECANT 3Ick3Alt rift PALA ERt [111104:
itStrh anT I11140apEne Ell, 11111 KS1181111
Ki]. HEACT4 KTSI krK 691
AIM% AOS-kcnpf3Etit crkiti Kantl"
Ha CT-1.111 EVark 11170CAOKrit BHA-
AIStairk K4p-k 85 It'h3ST'it 4 LIEli
gat, 11,01:06.% 64430/1111-1ECKSIO... ^
C*IITSA kAH'h 6r00806% Cit 4111,11/1-k1JE
C*HT4 611AOHlili WIAKOCAAKHHK'h...

1) F. 163: In trei cizipuri iaste cinstea, una mai mare sd chiamd Leatria, carea
sd cuvine sdngur lui Dumnezeu, iar nu altui cuiva, cdnd ne rugdrn lui Dumnezeu ca sd
ne dea sdngur dela sine ertare pdcatelor i impdrdtia cerului. Cd asa iaste scris: sdngur
lui Dumnezeu cinste i mdrire. . .
F. 142: Scrie sfdntul loan Bogoslov in Apocalips in 12 capete grdind: un sdmn mare
sd aratd spre ceriu: o muiare imbrdcatd in soare, fl lund supt picioarele ei, # cunund
din doudsprezece steale in capul ei. Muiarea care au vdzut in cer sf. loan Bogoslov sd
Intdleage sfdnta bisearicd pravoslavnicd. . .
F. 573 r. Cu multe feliuri de lucruri sd laudd oamenii in fume, UflIj cu intdlepciunea,
altii cu tdria, altii cu bogdtia, dar unii ca aceia fac rdu cd asa iaste scris la intdia carte
Impdratilor in 2 capete: ca sd nu sd laude preaintdleptul cu preaintdlepciunea sa, ca sd

www.digibuc.ro
195 DIN LEGATURILE CULTURALE ROMANO-UCRAINENE 53

Fila 340 r. Fila 173 T.

POSMAHTWMH pillaAur HA CKiT'k KS A1STE *intopei ,A,E itk1801 cit
AlioAE KKAAATIICIA, T6JH MAPCTTIO, itei8A% wAmoffil 4 rtSmE, (*tau KS

Titw CHAOI0, TKIFI COrATCTKOSWit, 411,EANSWk, AA11111 K8 T-NiTia, ARM

K8 soriojia, MP 'ol-urin KA Stliiit
i1AE SAE TO 61111 quint/Writ, CO HAIM-

CAHO : AA HE KKAAHT9tC/A WIEA41ItH1

1Ipm8Ap0rrito CKOEKt H AA HE pa-

p.
4SAKit pitS, Kit SHIA 15CTE CKOHe AA
o
.itTlItiA KATE 4rrkpaittrito 4 K KAHETE.
iT 7
1114TCIA CHAHltill CHAOI0 CK0i10, Il AA KA Clt HSCit AASAE HOLItH,ItAETS KS

160riiTidi sortiTcT-
HE KKAAHT1tCA1

KOMI% CKOHMit [A
-
top: s]1) XKA- j
HI3E4.11,1.AELKiirk CA, KA Cit HS Cit Ad8,1,E

HST1i11HKS
A
KS HoTEA Ca WH KA CI.
AHAHC1A m8Aporr1l0 KAKVAliiNHKOKE, HS CI% AASAE COPATSA KS gorltRidit
a PAW HE sraAtimi CHS HAKKOAOH6- CA. GI:pirc 6CTE Ad KAOTA% 1100110

KSASh AAHIHA 4.. K KAHETE Kit CAS

-
copoKorw, KASAArk art ITAKKOAOHO-
AltSAATit KAKHAOHEHIN KS 4WitAE,ISHE,
II

COpit IIGHTH [AAH1HA K]...

MP A-kWh HAS n8TST r-Ktui KHCSA ASH'

HAKOKOHocop-h, nop8Htur HAKOrOAHO-

cork KA C1.11 HIAWIt HOE El...

In traducerea romneasc se gsesc pe alocurea pagini,

scrise intr'o limb romneasa veche, care ca frumusete
intrece cu mult originalul ucrainean. De exemplu (in tran-
scrierea de astzi) :

(ff. 173 v.-174 r.)

Cazanie la zioa sflintului Nicolae dela Mirliclzia.
Zisau Domnul nostru Hristos precum rndrturiseasce evanghelistul Maftei
in 7 capete grdind: cercati mai nainte impardtia lui Dumnezeu i dereptatea
ei # aceastea toate sd vor adaoge voao 1).
nu sd laude putearnicul cu puterea sa i ca sd nu sd laude bogatul cu bogdtia sa. Scris
iaste la cartea prorocului Daniil in 2 capete cd sau Idudat vavilonenii cu in(dlepciune,
iar deacd n'au putut gdci visul lui Navohodonosor, porunci Navhodonosor ca sdi
piarzd pre ei...
I) Indicatia citatelor la Galeatovschi este scoasA pe marginea paginilor.

www.digibuc.ro
 54 $TEFAN CIOBANIU 196

loafam, feciorul lui Ghedeon, a zis o pildd. Mearserd leamnele sd-#

aleagd lor imparat, # ziserd maslinului: sd fii pre noi imparat. Rdspunse
lemnul maslinului: au doard voiu putea eu ldsa grdsimea mea carela (sic!)
laudd intru mine Dumnezeu # oamenii, fl sd fiu impdrat pre voi?
Dupd aceaia ziserd leamnele cdtre lemnul smochinului: tu sd fii impdrat
pre noi ; rdspunse lemnul smochinului: au doard voiu putea eu sd las dolceata
mea fl poamele nzeale ceale frumoase fl sd fiu impdrat pre voi.
Dupd aceaia ziserd leamnele cdtrd vitd, sd impdrdtevi tu pre noi. Rds-
punse vita: au doard voiu putea eu s& las vinul mieu, care veseleave pre
Dumnezeu i pre oameni # sd vd stdplinesc pre voi. Precum ziserd toate
leamnele mdrdcinului: tu sd fii imparatul nostru. Rdspunse mdrdcinul: de
vreame ce md alegeti sd fiu vostru impdrat, pdsati (mergeti) # vd odihniti
supt umbra mea. lard de nu md alegeti, sd iasd focul den mdrdcini fl sd arzd
chedrii livanului. . .

Din cele relatate mai sus se impune concluzia, cal mitro-

politul Varlaam avea pregatit pentru tipar i partea a doua
a Cheii intelesului )), Cate o predica la sarbatorile mai impor-
tante ale anului. Aceasta a doua parte, insa famine in manu-
scris, a carui copie circula printre carturarii de atunci. Dup
mai bine de trei decenii dup tiparirea cartii de catre Varlaam
o copie a manuscrisului ajunge in mainile egumenului dela
manastirea Bistrita, care o anexeaza la cartea mitropolitului
Varlaam. Posibil ca insasi ieromonahul tefan sa fie autorul
acestei din urma cOpii.

V.

Din imprejurari putin explicabile pentru noi, istoria litera-

turii romnesti nu & aproape nici-o atentie cartii tiparite de
catre mitropolitul Ungro-Vlahiei. 0 fi poate la mijloc credinta
ca aceasa carte n'a avut o raspndire mare printre carturarii
nostri din vechime, sau poate faptul Ca ea a fost tradusa din-
tr'un autor strain. Dar operele de asa natura din veacul al
XVII-lea n'au pecetea unei originalitati ; insasi cazania mitro-
politului Moldovei Varlaam, un splendid monument de limba
romneasca din acel veac, nu este o opera original. 0 cer-
-cetare mai amanuntita asupra limbii cktii din anul 1678,
opera pe care eu o cred, dupa uncle fenomene linguistice,

www.digibuc.ro
197 DIN LEGATURILE CULTURALE ROMANO-UCRAINENE 55

tradusa de catre colaboratori ai lui Varlaam de origine moldo-

veneasca, ar putea dovedi, c aceasta opera i ca limba rom-
neasca nu este mai prejos deal eelelalte opere din acea epoca.
Socotim deci, ca mitropolitului Varlaam al Ungro-Vlahiei i se
face o mare nedreptate.
Si inteadevar, cartea din anul 1678 apare ca ceva nou in
literatura noastra din secolul al XVII-lea. a Cheia intelesului
a eruditului monah ucrainean, dupa: cum am spus si in aka
parte, este de o bogatie de informatiuni neasemuit. Citatiuni
precise din Sf. Scriptura, din vietile sfintilor, fapte din istorie,
din stiinte, nume de autori laici si bisericesti din Orient si
Apus, toate puse intr'o legatura logica i aranjate dupa o
metoda, toate acestea luate la un loc, cu toate neajunsurile
ei, dau cartii un interes deosebit. Farmecul ei o constituie
insa bogatia de material narativ, o multime de povestiri si de
legende in special despre Maica Domnului, care ating nu
numai sentimentul, ci i imaginea cetitorului. Toate acestea
traducatorii au stiut sal le redea intr'o limba simpla, dar fru-
moasa, mladioasa i plina de armonie, care adeseaori de-
paseste originalul. Cartea lui Varlaam nu putea sa nu fi fost
cetit. Predicele dintr'insa nu puteau sa nu fi fost rostite in
fata credinciosilor, mai ales ea i continutul lor este in spiritul
dogmei crestine ortodoxe.
Literatura noastra omiletica veche este saraca nu numai
in opere originale, dar i in traduceri. Dupa anul 1678, pana
la Antim Ivireanul, nu gasim &cat vre-o trei traduceri de asa
natura, i anume : 1. Sicriul de aur , opera tiparit la Sas-
sebes in anul 1683 1), o colectie de cuvntari la inmor-
mntare tradusa din limba ungureasca ; 2. Margaritarile
lui Ioan Hrisostom din anul 1691, tradusa din greceste de
catre fratii Greceanu 2), si Chiriacodromionul* din anul
1699, tiparit la Balgrad (Alba-Iulia) 3).
Si atunci a Cheia Inelesului> din anul 1678 apare aproape
ea singura lucrare de asa natura din ultimul sfert al veacului
al XVII-lea. Ca o dovada c traducerea dela 1678 a avut o
1) Gh. Comp. op. cit., PP. 51,. 54.
2) Ibid., pp. 57-59.
31 Ibid., p. 59,

www.digibuc.ro
56 STEFAN CIOBANU 198

largg rgspAndire in tarile romnesti, este si faptul, cg: din aceast

editie nu s'au pstrat cleat foarte putine exemplare, ceea ce
denotg, cg opera lui Galeatovschi in traducerea romneascg
n'a stat in rafturile bibliotecilor bisericesti, cg ea a fost pe
larg folosit de catre cArturarii nostri. Cartea a avut o fas-
pandire mare, ea a fost folosit in biserici, din ea s'au copiat
predici de cgtre credinciosi.
Am autat sg fac o legaturg intre Cheia intelesului
dela 1678 si urmtoarea colectie de cazanii : Chiriacodro-
mionul , tipgrit la Alba-Iulia in anul 1699 <(Cu blagoslovenia
preasfintitului Kir Atanasie, mitropolitul
Nu intr in intentia noastrg de a examina mai amgnuntit
compozitia acestei colectii de predici. Dupg cum se afirmg,,
Chiriacodromionul , ar fi o retipgrire cu uncle modificdri
a Cazaniei mitropolitului Varlaam al Moldovei din anul
1643, deci este aproape identicg i cu Cazania dela ma-
ngstirea Dealul 1). 0 examinare superficialg a acestor doug
opere ne-a adus la concluzia, ca alatuitorii Chiriacodro-
mionului inteadevAr imprumut din Cazania lui Varlaam
o bung parte dinpredici, o parte insg: este culeasg din diferite
colectii manuscrise care circulau pe atunci in lumea bisericeascg
si din cari unele s'au pastrat in biblioteca Academiei Romne
(mss. Nr. 4162, 4182 si 3516), cari manuscrise la rndul lor
repet unele cuvntgri din Cazania moldoveneascg dela
1643. Intre cele 81 de predici adunate de cgtre mitropolitul
Ardealului in Chiriacodromionul sgu ( Cazania a lui Var-
laam are 74 predici), ggsim i ceva din Cheia intelesului
dela 1678, i anume :

Cazania la Nafterea Domnului .

C'heia intelesului , f. 75 V. Chiriacodronzionul, f. 310 v .
2) A6w0 *NM MA Al 41-IIICTI AS 3) A6alv $Hplt marl AE tIMICTE St;
*hITh At:IMES SANK% tia .1ap- *1%1:STI% AiNalS AAEWIt tIA 4aurk-

1) Ibid., p. 59.
1) Douo fini mai de cinste au facut 3) Doao fini mai de cinste au flcut
Dumnezeu adicA cea ingereasa i cea DumnezAu adeca cea ingereasca i cea

www.digibuc.ro
199 DIN LEGATURILE CULTURALE ROMANO-UCRAINENE 57

picich ruff (IA Cvmnrkcwk ; whim) CKh IHA 11:a WMEH-kCInk, KVIH WK IlpE
mA ICh nog 4,kupk WA [rim awk r.1S 41)Eilk WH HP 'OM& t'aS *1.1ZSTk ASIrk
*10CSTII ASH% KIIIISA KHIISAk

Aceast cazanie este retiparita in intregime, fard nici un fel

de modificari in text (ff. 310-323 din Chiriacodromion ).
0 a doua cazanie, pe care o reproduce Chiriacodromionuh>
din Cheia intelesului , de asemenea in intregime (ff. 329 r.
337 v.) este cazania a doua la Botezul Domnului. Citam
din ambele carti inceputul acestei cazanii pentru a putea ye-
rifica identitatea textelor :
Cheia intelesului , f. 104. Chiriacodromionul , f. 329 r.
1) IllarAk 4i5 ,*-bAiSTk AIOVCH1 2) 11-hrIA at; 47.-hic5T moven IlEHTOS:
HEHTpS ArKlitiIIIk ASH ASAIIIE3fS Kop-
TSAtt IILIHHIiH, .TpI Wkia KAM AltKARilt Ats. A;3-03 KopTSA 10111-
*11.1iSTK W AIEMAHHIIK Af CM- 01i7 .iTpS MIA [SAME S *itkST
AMIE AE .javs orAHHAEAE *-Kma- W AIEMAHH11,1% AE CIMAA(if AHHTPS.
AOPk... WrAHHMAE ti *itAliHAO(11%...

Alcatuitorii Chiriacodromionului * se folosesc nu numai

de cartea tiparit la 1678, ci si de traducerile, care n'au intrat
in aceast carte si care se gasesc si in manuscrisul egumenului
tefan dela Bistrita, despre care am vorbit mai sus. Astfel,
ei au retiparit toata cazania la sarbatoarea Invierii din
manuscrisul acestui egumen, putin modificata, poate chiar un
izvod nou al textului. Confruntdm cloud fragmente :
Manuscrisul egum. ytef an. Chiriacodromionul , f. 66 r.
f. 109 r.
4) Eilt.3SVAS C*TSA-k IWttFlIIK
3) E:13STA8 C*TSAk IdHk KSIVKH- fiCrocA6r1t npE KSA1k CK01 6 AA SROKA-
TItTOOSA M ASMEHES ripg g Wit .idgirk AINIHCk
-
rn ; i C : A OicHlt 41,1E(lk

omeneascA, cci i c pre 'Inger ci pre
om i-au fcut dup chipul Wu...
2) Cdnd au fdcut Moisei pentru Idcat
lui Dumnezeu cortul fciin(ii, intracea
vreame au fdcut o medelnitd de spolare
de intru oglindele a fameilor . . .
3) Vdzutau sfeintul loan cuviintdtorul
de Dumnezeu pre un inger pogordnd den
omeneasa, cki ca pre inger i pre om
iau flcut dup'a chipul sAu...
2) Cdnd au fdcut Moise pentru ldcat
lui Dumnezdu cortul, tciintii intru acea
vreame au fdcut o medelni(d de spdlare
dintru oglindele a fameilor . . .
4) Vdzutau sfdntul loan Bogoslov pre
cum scrie la Apocalipsis gl. 10 sh. z

www.digibuc.ro
 58 $TEFAN CIOBANU 200

KAMM EpA 461111K4TIt 4TP'SHk HOlik tiorormiASeit Awn% (um 4ErtiK4 T

/11i1 KSIIKS61SAII ipa 4 KMISAlt A811, 4 Htivilik un4 npt KMISAIt 4S pa
Mph *All,t1 ASH EA K COANAE... laimauFS, *AKA ASH FIAA KA COANAE

f. 115 V. ... .4k.T114(1* tIETZVFE C11. f. 73.... IRA 4Tps dtrk cleTtITE CI%
$A1h. A0%041E3*(16 TEMEATH ni KAllE Y4S4'k KY TEMEAYH 113I Kap rhurnt
FEAMTH C1tFIT'h Cl{(01Cf USAIME 4 gi cfcpsici uSffittlf i A6aoc1ip3*t1e SH6-
AfiCTOAft .4Tp4.I.k4 e KSKFI FITE SAW CTOAls. 41,03 aqgcre KSKHHTE gAH-
REM Ae Styk CK .1,11,-Kner% timmeifin U,ME M aspit Cit KLArli IVAMEHT girl
nh C*H1111,1a KAPE CI% S4Silit 4 4n-k- c*Himk Kaphi Cit 3*Ali 4 qipu, Kit
fritujai qip$48n ICA nos hi 1 Xh418- Ilpf AitHEIIIH fas whAlSpirrk AS4illf-
(1FITIt ASAIHEBES, K4 14111WLIE ISOK 4 31tS 4 4111e, KA ISOSAlt 4 lanTopys;
KSHTOpla ; 4 4,1*CTik ASAU ASH% npf KAlk rpaktiike GoAoAvSult AA
ICSKIAHTSAlt, ASH GO4041611%, HOIKSAVIt KArm-k 411,-knenti80-1 C4AE VA : I'
CKpIf 4 KAirrk .whAontiStaii CA41 3111{1+11Alt...
IH r KALIETE, 113%HHA,1%...

Aproape sigur, ca aici nu avem de a face cu o nou traducere

a cazaniei lui Galeatovschi, ci cu traducerea veche simtitor
modificata de catre copisti.
Ceea ce este insa mai surprinzator pentru noi este faptul, ca
in 0 Chiriacodromion o gasim i traduceri noui din Ioannichie
Galeatovschi, care nu intra nici in Cheia Ine1esu1ui>> a lui
Varlaam i nici in manuscrisul egumenului Stefan. Sunt
doua cazanii i anume, prima, 0 Cazania a doua, iarasi la Ru-
salii (ff. iio v.I21 r.) Si Cazania la ziva Sf. Ilie )) (ff.
384 v.-321 v.). Si una i alta nu sunt adaptari sau prelucrari
a textului lui Galeatovschi, ci sunt simple traduceri, fraza cu
fraza. Ca sa ne convingem in cele spuse, colationam cafe un
fragment din inceputurile acestor cazanii.
cer carele era imbrdcat intr'un nor si un inger pogordndusd din ceriu imbrdcat
curcubeul era In capul lui, iar fata lui in nouri si pre capul lui era curcubeu, fata
era ca soarele... lui era ca soarele...
F. 115 v.: Inteacea cetate sd afld F. 73: Si intru acea cetate sd afld
dodsprezeace temelii pre care temelii sdnt 12 temelii, pre care sdnt scrise numele
scrise numele a 12 apostoli. Intraceale cu- a doaosprezeace apostoli. Intru aceaste
vinte ulitele de aur sd intdleg oamenii cei cuvinte ulitele de aur sd chiamd oamenii
sfinti care sd afld in impdrdtia cerului cei sfinti carii sd afld fn ceriu, cd pre
cd pre ei ia Idmurit Dumnezeu ca nisce ddnsii iau Idmurit Dumnezdu in lume,
aur in cuptor ; in aceastd lume dupd cu- ca aurul in cuptoriu ; precum grdiasce
vdntul lui Solomon precum scrie In cartea Solomon la cartea int dlepciunii sale gl. 3
intdlepciunii sale in 3 capete grdind. . zicdnd...

www.digibuc.ro
201 DIN LEGATURILE CULTURALE ROMNNO-UCRAINENE 59

Cazania la Rusa
I. Galeatovschi, f. 212 r.1) (t Chiriacodromion s>, 1699, f. II() V.
Mimic GOA0MoN% It% ripti- 2) Gicpuca$ GOA0A161.1'h 4 ['HAMM
nrt-kvrawk : TIJ pkI StIR nurk ASH KAH : A C( : j 3111AM I1t Tpai
nkptipil CMHT% ME MAH VIYkAE. IlAwk
TpSAnhog ; A0pOra 8pAA HA nots-kTpio, 3

AoPra OiPHA HA KAAM111, ii Aop6ra ilim-rosia 4 E1,ASKrh, Ian* Inapne-

ASA ripe INATIllt, KAA* Kop-knIgrg npg
KOIM6A11 HA nA6pn... wog
Cazania la ziva Sf. Ilie.
Fila 396 r. Fila 334 V.
KWEAAKAM rktrh AErKaia AO ) TOT% *MIK) Af ASKO kirropik
11-

a
rOpgl HOHOCHTC/A, ThiNSKAM HA Aivit Ch 4HAlivi, 4 cSck, ipi 9fAk rpeS C%
XHAHTC.A. (DAIMON% Kponk ervngT- IM:kKik .4 vont. 43apaw" 4rrhpaTSak
erVilT*NHA011% WH WACT* ASH ElmS
oar ci 11611cico ORTANNailiki 6I;IAH
:irpgSAnyil Ae 11-KKATE, HiNTOS AtirkM
rp-kramir, AAM Torii. ici M6pH Aip-
RcitirlOMk HA MO HAKHAHAHCIA...
cat; HAHCAT6 CHO 4Su . 4 MAIrk
1101.0E...

Observm si in aceste traduceri acelasi procedeu de a

intrebuinta cifra capitolului si a versetului in textul cazaniei,
nu pe marginea paginilor, ca la Galeatovschi. Textul acestor
cazanii din cartea din anul 1699, de sigur, n'a fost tradus de
catre autorii o Chiriacodromionului , ci a fost luat din
manuscrisele care circulau.
Cercetnd o Chiriacodromionul aparut la Bucuresti in anul
1732, am constatat ca el reproduce cu mici modificari textul
Chiriacodromionului din anul 1699. i aici se repet textual
cele 5 cazanii, traduceri din I. Galeatovschi, si anume : o La
inviere a (ff. 68 r.-75 v.), la o Nasterea Domnului (ff. 3" V.
320 v.), la o Botezul Domnului (ff. 330 r.-338 r.), la
9 Noi pretutindeni citnn dui:a editia lui Galeatovschi din anul 1665.
Scrisau Solomon in pildele lui cap. 30 sh: zg zicdnd cd trei lucruri sdnt mie mai
greale ; calea vulturului in vcizduh, calea sarpelui pre piatrd, calea cordbiei pre mare. . .
8) Tot fealul de lucru ufor sd inaltd in sus, iard cel greu sd pleacd in gios. Faraon,
impdratul Eghipteanilor i oastea lui erau ingreuiati de pdcate, pentru acedia sau
plecat spre fund in marea rcqie .

www.digibuc.ro
6o $TEFAN CIOBANU 202

Rusalii)) (ff. I 12 r.I 22 r.) si la ziva Sf. Ilie s

(ff. 385 V. 393 v.). Notam ea a treia editie a Chiriaco-
dromionului , acea dela i8oi (Bucuresti), este o traducere
de pe un original grecesc si n'are nimic de-a-face cu cartile
de mai sus.
Dar in literatura noastra religioasa veche mai gasim urme
din opera lui Ioannichie Galeatovschi. Intr'un manuscris din
biblioteca Academiei Romane, dam peste cateva cazanii iden-
tice cu cele din Cheia intelesului din anul 1678 si din
manuscrisul egumenului Stefan. Manuscrisul este inregistrat
in biblioteca Academiei Romane sub numarul 4130 si la
ultima pagina are urmatoarea insemnare (in transcriptia mo-
derna) :
Scrisau aceastd dumnezeiascd carte in sat in Apateu1) ldngd Itramul
sfdntului arlianghel Mihail # Gavriil. Deci carii vd yeti intdmpla a ceti
pre aceastd sfdntd carte sd vd bucurati in Domnul Hristos # de yeti afla
yr' o sminteald indereptati cu duhul bldndetelor, lard nu bldstdmati ca sd
luati plata dela milostivul Dumnezeu # spasdnia sufletelor voastre.
Scrisam eu, smeritul # mult pdcdtosul robul lui Dumnezeu anume loan
Muncacianul, cdnd am fost diac in sat in Apateu ldngd prestevitul 2) popa
Florea, o au inceput # o au vigdzuit 3), adicd sdvdr fit in luna lui Avgust
in 20 de zi. Roc Boj 4) 1737 .

Cercetand mai amanuntit acest manuscris am putut con-

stata, Ca el nu este altceva decat o .copie fidell a Chiriaco-
dromionului din anul 1699. Se reproduce in intregime
toata cartea, 'Ana si niste versuri pe cari le gsim in Chi-
riacodromion la Cazania la Dumineca a 2-a dupti Ru-
salii>>. Gsim o singura mica deosebire, si anume : la sarba-
torile Invierii si a Nasterii Domnului * in cartea tiparit
in anul 1699 gsim cate doua cazanii, pe cand copistul Ioan
Muncacianul transcrie numai cate una. In acest manuscris se

1) In Ardeal sunt patru comune cu denumirea de Apateu: una l'ing Arad,

a doua lfingbi Satrrar, a treia in Bihor ci a patra Apateul unguresc. V. Sil-
vestru Moldovan qi N. Togan. Dic(ionarul numirilor de localitdli cu populatie romdnd
din Ungaria, Sibiu, 1909, p. 8.
2) # rAposatul * dela cuvfintul slay IIpeAcrameimmii".
3) Ungurismul vgzett.
4) a Anul Domnului # din limba ucrainean.

www.digibuc.ro
203 DIN LEGATURILE CULTURALE ROMANO-UCRAINENE 6

reproduc fara niciun fel de modificari i predicele lui Galea-

tov schi din t( Chiriacodromion , Si anume :
1. La Inviere (ff. 63 r. 69 r.).
2. La Rusalii (ff. 103 r. II3 v.).
3. La Nasterea Domnului (ff. 267 r. 278 r.).
4. La Boboteaza (ff. 244 r. 251 r.).
5. La Sf. Ilie (ff. 332 r. 340 r.).
Influenta operei lui Ioannichie Galeatovschi asupra predicei
noastre vechi, probabil, a fost cu mult mai mare. In biblioteca
muzeului Societatii de istorie i arheologie bisericeasca din
Chisinau se pastreaza sub Nr. 3416 un fragment dintr'un
manuscris de pe la sfArsitul veacului al XVIII-lea. Prima
parte a manuscrisului contine <<Minunile Maicii Domnului
din (< Mantuirea pdcdtosilor , incepand cu minunea a 1i-a si
terminnd cu acea a 69-a (ff. 26-162). Pe verso f. 162 cetim
urmatoarele cuvinte (in transcriptia de astazi) :
Sfeirsitul minunelor preacistei, ci s'au scris prin osteneala mea
mult pdcdtosului Si nevrednicului Nicolae, in anul 1797,Iunie 9.
Primele 25 file contineau cele dinti zece minuni i un frag-
ment din minunea a 11-a. Mai departe, dela f. 163 r. manu-
scrisul continea un numar de cazanii, din care s'a pastrat
numai una, la Vinerea Pastelor , i aceea far sfArsit. Aceasta
cazanie este o copie de pe o cazanie din (c Cheia intelesului
din anul 1678, ceea ce da de banuit ca j urmatoarele cazanii
au fost reproduceri din aceeasi carte. Ream inceputul acestei
cazanii (in transcriptie noua) :
Cheia intelesului 1678, Manuscrisul Nr. 3416 a Muzeului
f. IoI V. din Chifindu, f. 163 r.
Scrisau prorocul Ieremia in car- Scrisau prorocul Ieremia inain-
tea plangerii sale in glava dentaiu, tea plangerii sale in capul dintai
graind: sa vaza sanguri de iaste alt graind: s vaza singur de este aka'
dureare cum iaste durearea mea. dureare cum este durearea mea.
Vazttau odata cetteanii ierus li- Vazutau odata cetatenii ierusali-
mului osci in vazduh, imbracati in mului osci in vazduh imbracati in
haine de aur, in platose, in zale haine de aur, in platosa, in zale
cu paveze i sabii smulse, care oaste cu pavez i cu sabiile goale, care
alerga cu caii in vzduh i sa &Rea oaste alerga cu cai in vazduh i s
unii du altii... batea unii cu altii...

www.digibuc.ro
62 $TEFAN CIOBANU 264

Manuscrisul a fost donat muzeului de catre preotul Mihail

Friptul, din corn. Puhoi, jud. Lapusna, ceea ce denota ca
acest manuscris este de provenienta moldoveneasca, fapt ce
usor se poate constata si din micile modificari in limba, putin
indulcit.
Facand bilantul acestor constatari, pe care nici macar pe
departe nu le socotim complete, ajungem la urmatoarele
concluzii :
i. Cheia intelesului a lui Ioannichie Galeatovschi a fost
<

tradusa in intregirne, in afara de manualul de omiletica, a carui

urme nu se gasesc in literatura noastra veche bisericeasca.
Autorii traducerii omit numai cazaniile la sarbatorile pur ru-
sesti (Acoperemantul Maicii Domnului, Sf. Onufrie, Sf. An-
tonie, Sf. Teodosie), sarbatori cari nu se tin la Romani ;
raman de asemenea netraduse Si cuvantarile la inmorrnantare.
2. Din cazaniile imperechiate a lui Galeatovschi, cu o sin-
gura exceptie (cazaniile la Rusalii) au fost traduse cate o sin-
gura predica.
3. Traducerea a fost facuta de catre colaboratorii mitro-
politului Varlaam al Ungro-Vlahiei sub ingrijirea lui ; din
aceasta traducere a fost tiparita o parte (18 cazanii), restul
ramanand in manuscris.
4. Atat cartea tiparit in anul 1678, cat si manuscrisul
cu predicile netiparite au avut o circuIatie intens in -pile
locuite de Romani, incepand cu Moldova i terminand cu
fundul Ardealului.
5. Opera lui Ioannichie Galeatovschi a avut un rasunet
insemnat in literatura noastra, religioasa veche.

VI
Ioannichie Galeatovschi a mai avut legaturi cu vieata noastra
religioasa din trecut, legaturi cari sporesc importanta operelor
acestui scriitor pentru noi, cari maresc influenta pe care au
avut-o ele asupra literaturii noastre religioase. Este vorba de
colectia lui de legende despre Maica Domnului, sau de minuni
ale Maicii Domnului, publicata intr'o carte intitulata < Cent!

www.digibuc.ro
205 DIN LEGATURILE CULTURALE ROMANO-UCRAINENE 63

nou , despre care am vorbit mai sus. Aceast opera a fost tra-
dusa in limba romaneasca si a avut o mare popularitate printre
cetitorii credinciosi, lsnd urme adanci in literatura noastra
populara cu caracter religios.
D. Stanescu, care s'a ocupat de Minunile Maicii Dom-
nului , pe cai indirecte incearca s dovedeasca, ca autorul
unei colectii de minuni, care a circulat la noi, ar fi Ioannichie
Galeatovschi 1). OH in unele manuscrise, de cari s'a folosit
D. Stanescu (Nr. 3692 din biblioteca Academiei Romane),
avern indicatii directe c varianta unei colectii de minuni a
fost tradusa in romaneste din Ioannichie Galeatovschi.
Ca si <CFieia intelesului , Minunile Maicii Domnului a
fost una din cele mai cetite carti in Ucraina ortodoxa.
In epoca plina de neliniste, de sbucium sufletesc, de lupte
religioase, prin care trece lumea ortodoxa i neortodoxa din
veacul al XVI-lea Si XVII-lea, credinta In minuni, in supra-
natural, era uneori singurul sprijin a celor oropsiti. Conduca-
toHi bisericii inteleg acest lucru, si folosesc in modul cel mai
larg legenda pentru a-i intari in credinta pe pastoritii lor. Unii
din ei, cum este Toma Mlodzeanovschi, cunoscutul predicator
catolic de origine poloneza 2), i Antonie Radzivilovschi, autor
de predici ucrainean, ortodox, introduc elementul de minune
in cazaniile lor intr'o masura excesiv de mare. Antonie Radzi-
vilov schi in cartea lui de cazanii la sarbatorile Maicii Dom-
nului Gradina Nascatoarei de Dumnezeu [a Oropomin.
fioropoAuum . 1676], intrebuinteaza o multime de legende
despre Maica Domnului, culese din fel de fel de colectii
apusene, in special din Gesta Romanorum c Speculum
Magnum .
Ioannichie Galeatovschi, reprezentant al curentului nou,
in ce priveste predica, d o importanta deosebit legendei.
Introducerea legendei in predica urmarea nu numai scopuri
moral-religioase ; legenda, ca 9i fabula i anecdota, se intro-
ducea ca sa se dea o forma mai atragatoare invtaturilor,
adeseaori rigide, din predici, ca sa destepte si sa mentie atentia
ascultatorilor. Pentru aceste motive I. Galeatovschi tipareste
1) D. Stnescu, op. cit., PP. 94-98.
9 H. Orie I( 0. Haaaaia He6a HoBoro", p. 13.

www.digibuc.ro
64 $TEFAN CIOBANU 2o6

In anul 166o in adaosul lui la < Cheia intelesului un numar de

95 de minuni ale Maicii Domnului. 0 bun parte din aceste
minuni, completate i tiparite aparte in volumul lui Cerul
nou , se gsesc imprk,tiate in cazaniile lui din Cheia intele-
sului . Profesorul I. Oghienco afirma <cd mzi bine de o treime
din minunile lid din (< Cerul nou s au intrat in continutul tevtului
Cheiei intelesului 1).
Cele 95 de minuni ale Maicii Domnului,.pe cari el le tipa-
reste in cartea din 166o pentru a servi ca exemple la alca-
tuirea predicilor , Galeatovschi le completeaza cu minuni
noui culese de dansul cu mult sarguint in decursul mai
multor ani ; si in anul 1665 el Ii tipareste volumul sau de le-
gende. Facem o scurta descriere a acestei carti 2).
Volumul lui Galeatovschi, tiparit in 4, contine 1+5+2+
140 de file, din care una initiala cu titlul cartii 1 cu blazonul
Movilestilor, 5 dedicatia Anei Pototchi, 2 niste texte din
Biblie i registrul minunilor ; ff. 1-132 textul minunilor,
dup care urmeaza o nota in care autorul arata imposibilitatea
de a aduna toate minunile Maicii Domnului i un indice,
destul de confuz la continutul legendelor, iar la sfarsitul
cartii gasim un fel de errata . Titlul cartii asezat intr'un
cerc, cu chipul Maicii Domnului sus si cu luna, soarele si
stele in jurul cercului (emblemele de pe blazonul Movilestilor),
in traducerea romaneasca sun astfel : (V. plansa Nr. VIII).
Cerul nou, fdcut cu stele noui. Adicd preablagoslovita fecioard

Maria Ndscdtoare de Dumnezeu, cu minunile sale. Cu siirguinta
celei mai mici slugi a sa, nedemnului ieromonah Ioannichie
Galeatovschi, rector si egumen a fraternitatii din Chiev. Apdrut
la lumind in anul 1665, luna Decembrie, ziva 12. In Lwow.
In tipografia lui Mihail Sliozca .
Pe verso foaiei cu titlul cartii este asezat blazonul familiei
Movilestilor despre care am vorbit in alta parte. In dedicatia
consacrata Anei Pototchi, Ioannichie Galeatovschi ne explica
si scopurile pe care le urmareste cartea lui, i anume : (( din

9H. ()rico go. Hagaoio He6a Hocaro", p. 15.

2) In bibliotecile noastre n'am gasit nici un exemplar al acestei opere, in afar de
o editie ruseascl din anul 1854. Ne folosim de exemplarul Muzeului National din
Lwow Nr. 668, care cu mult amabilitate ne-a fost imprumutat.

www.digibuc.ro
207 DIN LEGATURILE CULTURALE ROMANO-UCRAINENE 65

aceste minuni pot avea folos i predicatorii la cazaniile dela

seirbdtorile Maicii Domnului, si la alti sfinti ci la Duminici, si la
inmormfintdri, si la fel de fel de ocazii, lufindu-le i aplicfin-
du-le in cuvfintdrile sale, cum se vede si in multe din cazandle
mele 1). Galeatovschi insd socoate, c opera lui mai
urmareste Si scopul de a da o lecturd folositoare tuturor cre-
dinciosilor, ca ei <(al aceste minuni sd-si intdreascd credinta
praoslavnicd ci sd dea rdspuns tuturor ereticilor necredinciosi,
Evreilor i pdgeinilor 2).
Cerul nou a lui Galeatovschi contine in total 451 de
minuni, care sunt impartite in. 29 de capitole sau serii de
minuni, in felul urmtor:
H 6 fi 0 H 0 11 0 6 In roincinege.
I 1.1tA.1 WON HRH iktF1 CVE10- Minunile Preasfintei NAscdtoarei
AtIA1H. 12 minuni. de Dumnezeu intre sibille.
2 'UM Tv aatIATIII H pOH:TIA Minunile Maicii Domnului la
nprrou III. 3 m. zdmislirea si nasterea Pr. NAsc5.-
3... AliIIIKM1-1111 IK HI,IIKEH GO10- toare de Dumnezeu.
A10110Kal. 5 m. cnd trdia in biserica lui Solo-
mon.
4... Hogan% POSKTlid Xi. 6m. ...la Nasterea lui Hristos.
5... XXO,S,AHOH ici ervflETIt. I I m. ...la fuga in Egipt.
6... Fch HCHT1H iii. 7 m. ...in vieata ei.
7... lloA gar!. :confim iff. II m. ...la Adormirea ei.
8 ... npg3-K 11,1555 ni Magda. 8 m. ...prin numele ei Maria.
9... iii !HAT Id 11 no,Acci. 6 m. ...dela vesmintele si brdul ei.
I D. . . 56 HiOCTH at 41. 5 m. ...dela inel.
I I ... firr6qtmEa . 16 m. ...dela izvorul ei.
12 . . . iji KOH II:k 8 m. ...la fazboiu.
13. Harvh rrkiinitiimAni. 10 m. ...asupra pdcAtosilor.
14 . 113,..1,, sa)coitSotnim mintrriso ...asupra celor ce-si pAstreazI
II m. fecioria.
15... 144 A 4110/1/a4Hil1HC.A. 32 M. ...asupra celor ce se maga'.
A
36 . HA HESAVkETHIxh%11-1. 6 m. ...asupra celor neinvatati.

1) He6o Hosoeu, ed. 1665, f. 3.

2) Ibident.

16 A. R. Memoriile Sectiunii Literare. Seria III. Tom. VIII.

www.digibuc.ro
66 $TEFAN CIOBANU 208

A .
17... HA KKOphIAM. 17 M. ...asupra bolnavilor.
18... HAA OirMpAkIMH. 10 M. ...asupra celor morti.
19... iJ nortinamti. 19 m. ...intre pAgani.
20... M1IJ HIltIAAAM. 8 M. ...intre evrei.
21... MENUil rENTKIKanni. 19 m. ...intre eretici.
22... AENa;I SAA111 At;KAMH. 10 M. ...intre duhurile rele.
23... 16 .6spaawg-k HI... 6o M. ...dela icoanele ei.
24... ich 11,pKKAKII ill 30 M. ...in biserici.
25... fII BAKOMIHKAMII. 30 M. ...intre calugari.
26... (6 tilBOASA FIKEOCKOH. 19 M. ...dela icoana Iverscaia.
27... nogiocKoH. 40 m. ...dela icoana dela Peceisc.
28... KSHATHRKOH. 16 M. ...dela icoana dela Cupiatitc.
29 .. 136311111H HA psHkirh ...fel de fel si in diferite locuri.
Mtcuvark. 16 m.
(V. plansele Nr. Nr. IX, X, XI si XII).
In literatura rusa s'a stabilit, ca < Cerul nou a lui Ioannichie
Galeatovschi, in afara de editia din anul 1665, se mai tipareste
odata la Cernigov in anul 1677 si la Moghiliov in anul 16991).
Profesorul I. Oghienco 2) stabileste cu date precise, c opera
lui Ioannichie Galeatovschi, care, se vede, a avut un succes
mare, a fost retiparit cu acelasi titlu si purtnd aceeasi data
si aceeasi tipografie, in anul 1666. Editia noua nu se deose-
beste prin nimic de editia precedenta in ce priveste textul ai
aranjarea materiei. Se observa numai mici deosebiri in orto-
grafie.
Editia din anul 1677, la Cernigov, este discutabila, intrucat
din aceasta editie nu s'a gasit in bibliotecile rusesti nici un
exemplar, desi bibliografii mai vechi indica cu preciziune
existenta acestei carti 3).
Opera lui I. Galeatovschi, scris in limba ucraineana de
atunci, cu o multime de polonisme nu putea fi inteleasa de

2) H. 0. CyM1oBi.. IOBHHIfidil faiISITOBCKiii. OP. cit., IN% 413-414. II.

II e R ap c i Iii. Hayxa H naTepaTypa ripa IleTpt Beninamm. C. HeTep6ypris..
1862, vol. II, Nr. 16.
2) Haamia He6a Hoaaro", pp. 35-54.
3) Mid., pp. 55-58.

www.digibuc.ro
209 DIN LEGATURILE CULTURALE ROMANO-UcRAINENE 67

catre cdrturarii rusi, cari erau obisnuiti cu limba slavona

bisericeasca.
lea de ce se fac incercari de a traduce (< Cerul nou din
limba ucraineana in limba slavona bisericeasca, iar mai tarziu
in limba rug. Prima traducere, ramas in manuscris, a fost
facuta din <<dialectul Rusilor albi (belorusi), in adevaratul
dialect larg slavo-rosienesc in anul 1677, de catre diaconul
Teofan1). 0 a doua traducere in limba slava bisericeasca se
face de catre niste autori necunoscuti pe la sarsitul secolului
al XVII-lea si se tipareste la Moghiliov in anul 1699 in tipo-
grafia lui Maxim Voscianca 2). Aceast editie pe foaia cu
titlul cartii, cu acelasi cerc modificat in elementele lui sim-
bolice decorative, are urmatoarele cuvinte :
Cerul nou fdcut cu stele noui, adicd Preablagoslovita Fecioard
Maria Ndscdtoare de Dumnezeu cu minunile ei. Alcdtuit prin
scirguinta ieromonahului Ioannichie Galeatovschi, rector si igu-
men al frdtiei din Chiev. lar astdzi scoasd la tipar, in anul 1699,
in Moghiliov, In tipografia lui Maxim Voscianca .
Editia dela Moghiliov nu se deosebeste in ce priveste con-
tinutul minunilor, a numrului seriilor i legendelor prin
nimic de editiile precedente.
In sarsit, la Moscova, in anii 1851 si 1854 apar dou editii
cu acelasi text a unei traduceri in linnba rusa, facute de catre
Alexandra Plohovo, o carte culeasa , dupa cum spune ea,
(( din traditii adevdrate ci letopisete vechi de cdtre egumenul
Ioannichie Galeatovschi ci tipdritd in Cernigov in anul 1677
in limba polono-rusd 3). Editiile acestea n'au pentru noi
nici un fel de interes. Tinem sa notam numai, ca in ele o
parte din legendele lui Galeatovschi n'au intrat ; in schimb
s'au introdus minuni noui care privesc icoanele facatoare de
minuni din Rusia 4).

1) I. Oghienco. Op. cit., pp. 57, 63.

2) Ibid., pp. 59-67. Aid este vorba nu de Moghiliovul de pe Nistru, ci de acel
de pe rAul Nipru. I. 0 r i e H K o. IcTopIa ygpahicbmoro gpyKapcTsa, p. 30.
3) Am avut la indernfinA editia din anul 1854 ce se gasete in biblioteca FacultAtii
de teologie din ChiinAu Nr. B. IV. 2. 6x. Nota citatA ne dA un argument in plus,
cl a existat i editia din 1677, p. 3.
4) AceastA editie are 35 de serii de minuni.

x6*

www.digibuc.ro
 68 $TEFAN CIOBANU 210

Nu s'a facut pana acuma o cercetare mai amanuntit asupra

izvoarelor de care s'a folosit Ioannichie Galeatovschi. De sigur
ca o bun parte din ele au fost culese de el in timpul pribegiei
lui prin diferite orase ale Ucrainei si poate si prin alte tri,
o alt parte el o adunl de pe la calugarii vagabonzi, cari urn-
blau dela manastire la manastire. In felul acesta Galeatovschi
a putut, de exemplu, culege si cele doua legende cu minunile
petrecute in Moldova, la manastirea Neamtu.
In mare parte insl el se foloseste de izvoare carturaresti.
Si este cert, ea aceste izvoare nu sunt de provenienta greceasca,
cum este cunoscuta colectie de minuni e Attaolacov aoaQta,
de altfel tot de origine apuseana, care circula in manuscrise
si in Rusia sub denumirea de rprkwilKIXII CflaCfla >>, ci din
izvoare apusene, in mare parte catolice. Chiar Protoevanghelia
apocrifica a lui Iacov, cunoscuta in Rusia Inca din veacul al
XII-lea 1) si raspandit la Rusi sub titlul : Cuviint la Nasterea
Maicii Domnului , opera care sta la baza mai multor legende
despre Maica Domnului, nu este utilizat aproape de loc de
care Galeatovschi 2).
Pentru caracterul ei catolic, cartea lui Galeatovschi este
privit de catre carturarii moscoviti cu foarte mult neincre-
dere 3). Pe marginea textului, Galeatovschi adeseaori ne indica
izvoarele de care el se foloseste ; aici gdsim numele lui Anselm
arhiepiscopul , 4 Cantuari ; se indica Prologul , Speculum
magnum (Zvertadlo), Teatrum ; fara indoiala Galeatovschi
foloseste o Gesta Romanorum , precum si alte izvoare, ca vieti
ale sfintilor, scrieri istorice si in special apocrife apusene.
Intre altele, o legenda este luat in intregime din Genoveva
Palatina, o pies teatrala a lui Nicolae Avancin (161z-1685)).
Minunile se petrec in diferite tri apusene : in Italia, Franca,
Anglia, Niederlanda, Spania, Saxonia, in tara nemteasca .

1) M. CnepaHcgi ii. C/IaBBHCKISI anoxpiAnNecidsi eaaHrenig. MocHaa.

1895, Q. 27.
2) C. H. Me6am is. Priibmcrtisi nerembI 0 BOTOpOARIrb. MOCKBa. 1912, PP.
6-8. Extras din aroorpacliotiecgoe o6oaptaie", 191i, Nr. 3-4.
3) H. Ori e H ic o. Orpaweitie a% .1laTepaTypt He6a Hoaaro". Extras din
revista cDananornmecidg aamacka", Bopooema,. 1912, p. 4.
4) Ibid., p. 59. La Galeatovschi aceasti legenci se giseste la f. 3 3 (ed. 1665).

www.digibuc.ro
 211 DIN LEGATURILE CULTURALE ROMANO-UCRAINENE 69

Se mai gaseste in cartea lui Galeatovschi o legenda foarte

raspandita printre popoarele germane cu privire la un pictor,
care incearca sa zugraveasca chipul Maicii Domnului, dar care
este impiedecat de care diavol si care in cele din urma este
ajutat in opera sa de catre Maica Domnului 1). 0 multime
de legende din colectia lui Galeatovschi sunt culese de catre
Galeatovschi din diferite regiuni ale Poloniei, in special din
Lituania si Ucraina, parte din Rusia moscovita si chiar, cum
am vazut mai sus, din Moldova, de unde el imprumuta cele
doua minuni cu privire la icoana facatoare de minuni dela
mnstirea Neamtu, care este cunoscuta sub denumirea de
Inchinatoarea 2).
Minunile Maicii Domnului din cartea lui Galeatovschi nu
sunt redate cu multe amanunte, pe larg, asa cum se face in
colectia Matuirea pdaito,silor #. Ele sunt scurte, concise si
clare, fa/1 nici un fel de moral, fapt care le face accesibile
pentru cetitori. Cele mai multe din minuni nu sunt minuni,
la dreptul vorbind, caci n'au nimic supranatural, ci simple
naratiuni. Prin aceasta se explica si raspandirea mare pe care
a avut-o cartea lui Galeatovschi.

Opera lui Ioannichie Galeatovschi Cerul nou * a avut un

succes mare si printre Romani. Ea n'a vazut lumina tiparului ;
s'a pastrat ins in mai multe manuscrise romanesti, de pe la
slarsitul sec. al XVII-lea si din sec. al XVIII-lea. E greu de
stabilit data traducerii in limba romaneasca, caci manuscrisele
pe care le-am avut la indemana, nu indica in majoritatea
cazurilor, nici locul, nici data traducerii si nici numele tra-
ducatorilor. Este foarte probabil, ca traducerea s'a facut in
jurul anului aparitiei Cheiei intelesului , sau in orice caz
in ultimeje doul decenii ale sec. al XVII-lea.
Vom incerca SA facem cateva precizari cu privire la manu-
scrisele romanesti, pe care le-am putut studia si in care am
putut identifica legende din opera lui Galeatovschi.

1) 14B. Oriemzo. Op. cit., p. 20.

2) Melchisedec, episcopul. Tratat despre cinstirea # inchinarea icoanelor in bise-
rica ortodoxd. Bucureti, 5890, p. 41.

www.digibuc.ro
73 $TEFAN CIOBANU 212

Legendele in legatura cu Maica Domnului, pentru cal-e

poporul romanesc are o veneratie deosebita, un cult, probabil
ca patrund la Romani odata cu crestinismul, prin cartile
sfinte, sau mai bine zis, prin Evanghelie. Odat cu raspan-
direa literaturii apocrifice la popoarele slave, in special cu
traducerea in slavoneste a Pseudoevangheliei lui Iacov, pe
care carturarii de pe vremuri, o considerau ca opera permisa
si care contine elemente ce se gsesc i in literatura noastr
populara despre Maica Domnului, se rspandeste si legenda
orala 1). Carturarii nostri din vremurile vechi, clericii, mirenii
si calugarii, cari cunosteau slavoneste si ceteau aceste apo-
crife, nu puteau sa nu impartaseasca credinciosilor povestirile
despre copilaria Maicii Domnului, vieata ei, adormirea ei,
care se gseau in cartile apocrife si care erau mai complete,
mai interesante chiar decat cele scrise in Evanghelie. Prin
aceasta se explica multimea de legende cari circula in gura
poporului, si multimea de obiceiuri care sunt legate de sat--
batorile Maicii Domnului si cari au rdcini in literatura
apocrifica scrisa.
Colectii insa de legende scrise in legatura cu Maica Dom-
nului, noi nu gsim in limba romaneasca deck pe la sfarsitul
secolului al XVII-lea si in secolul urmator. Posibil, ca tradu-
ceri s'au facut si ceva mai inainte, dar ele nu s'au pastrat.
Colectii tiparite mai vechi noi n'am avut, iar manuscrisele pu-
teau s se piarda si poate multe din cele ce s'au pastrat nu sunt
deck cOpii de pe alte manuscrise.
Aceste colectii au venit la noi pe dou cai : din lumea orto-
doxa a Orientului, din greceste, poate uneori prin intermediul
Slavilor, si din Apusul catolic, unde cultul Maicii Domnului
era chiar mai raspandit decat la ortodocsi si unde chipul Maicii
Domnului era adeseori materializat. Este suficient s amintim
cd cunoscutul predicator polonez, iezuitul Toma Mlodzia-
novschi, ii asigur pe cetitori a Maica Domnului a fost
regina a Poloniei, cd ea insAsi afirm acest lucru 2). In operele
iezuitilor se gasesc descrieri amnuntite ale palatului, in care

1) C. H. 9 e 6 a 11 'IN Pylabalcida nereagbr o Elm opomorb, p. 6.

2) H. 0. Cyhtaowb. Op. cit., p. 423.

www.digibuc.ro
213 DIN LEGATURILE CULTURALE ROMANO-UCRAINENE 71

traieste Maica Domnului, se enumera bijuteriile ei, se descriu

firele din care a fost tesuta haina ei, etc.
Majoritatea legendelor noastre scrise in legatura cu Maica
Domruilui sunt de provenienta apuseana. Ele patrund la noi
prin Greci, prin cunoscuta colectie de minuni care poarta
denumirea de o Miintuireapdcdtosilor (a' Attap.la2tov oTEQ ta ),
depre care s'a vorbit mai inainte, carte care a fost publi-
cata la Venetia, in anul 16411) si care putea sa circule la noi
in manuscrise imediat dup esirea ei de sub tipar.
In manuscrisele din biblioteca Academiei Rornahe s'au
pastrat mai multe traduceri, sau mai bine zis cOpii romanesti
din aceast opera, manuscrise care dateaza dela sfarsitul seco-
lului al XVII-lea si din sec. al XVIII-lea. Unele din ele s'au
pastrat in intregime, altele fragmentar, unele din ele intra
in colectiile de minuni ale Maicii Domnului alaturi de tra-
ducerile din Galeatovschi.
Cel mai vechiu manuscris, cu data precisa, este acela care
poarta data anului 1696 si care se pastreazd la Academie sub
Nr. 2174. Este o traducere a o Matuirii pdcdtosilor , facuta
din limba greceasca. In aceeasi biblioteca se mai gasesc ur-
matoarele manuscrise, ce contin o Miintuirea pdcdtosilor :
Nr. 2517 din anul 1699 ; Nr. 1830, 1697, 1386 (o a pacatosilor
spasanie ) ; Nr. 442, 1387, 3148, 2110, 4811 (un fragment) ;
Nr. 2463 (impreuna cu un o otecinic , adica pateric); Nr. 491,
cu data de 1781 ; Nr. 3092 si 2195 (ambele cu titlul : o Minunile
preasfintei Nascatoarei de Dumnezeu scoase din izvodul Svea-
tagorei ); Nr. 2178 ; Nr. 2120, scris de preotul Vasilie Grecul
din Turches in anul 1782-1787 ; Nr. 2503 C1.1 text paralel
grecesc ; Nr. 3191, 2433 si 1630. La acestea mai adaogam
si manuscrisul Nr. 3416, despre care am vorbit in alt parte,
din Muzeul din Chisinau, care manuscris contine o bun
parte din legende din colectia Mantuirea pctoiIor> i care
<

dateaza din anul 1797.

Colectionarii copisti Romani de minuni ale Maicii DoriF.
nului, nu fac distinctie intre minunile din cartea lui Galea-
tovschi (mai cu searna ca numele autorului aproape intot-
1) D. Stnescu. op. Cit., p. 35.

www.digibuc.ro
72 $TEFAN CIOBANU 214

deauna nu este indicat) si dintre minunile din <4 Mantuirea

pacatosilor Ei introduc in colectiile sale minuni din ambele
a.
izvoare. Este drept, minunile imprumutate dintr'un izvor si
din altul se copiaza aparte. Astfel, in manuscrisul Nr. 1631
minunile luate din Galeatovschi, dela f. 25 V. sunt comple-
tate cu minuni din Mantuirea pacatosilor ?). Manuscrisul
Nr. 3231, cam de pe la sfarsitul secolului al XVII-lea, pna
la f. 123 inclusiv, recta <411'vlantuirea pacatosilor . Acelasi lucru
II observam in manuscrisul Nr. 2024 (la inceput din Galea-
tovschi, iar dela f. 30 din <4Mantuirea pacatosilor s); in manu-
scrisul Nr. 4379, dupa textul lui Galeatovschi (pana la f. 34)
niste file albe urmeazd din <4 Mntuirea pacatosilor . In
manuscrisele Nr. 2355 (dela f. 25), Nr. 2261 (dela f. 18),
Nr. 5055 (dupa ateva file rupte din textul lui Galeatovschi),
Nr. 1796 (dela f. 18 v.), Nr. 1924 (dela f. 15), observam
acelasi lucru. Timpul nu ne-a permis sa vedem mai multe
manuscrise ; suntern siguri c mai exista i alte texte. Cele
mai multe din textele #Mantuirea pacatosilor din manuscri-
sele de mai sus sunt traduceri direct din limba greaca, unele
din izvoadele tiparite la Venetia, iar altele din manuscrise
grecesti dela muntele Athos. Au fost de sigur si traduceri
din slavoneste, cum ar fi cazul cu manuscrisul Nr. 1386,
care, judecand dupa unele fenomene ale limbii, a fost tradus
din slavoneste, caci olVIntuirea pacatosilor a circulat, dup
cum am aratat mai sus, la Rusi in sec. al XVII-lea in mai
multe manuscrise sub titlul Trkwukirk cridcmie . Ar fi inte-
resant de stabilit, redactiile acestor traduceri, amplificarile
abreviatiunile care s'au facut de catre traducatorii i copistii
nostri, locul unde s'au facut traducerile, etc.1). Nu intra in
scopurile noastre de a face o analiza mai amanuntit asupra
acestor manuscrise2); in cazul de fall pe noi ne intereseaza
textele cu traducerile din Galeatovschi. Din cele constatate
mai sus reiese numai Ca au existat colectii de minuni ale
1) De aceast problemA s'a ocupat in parte D. Stanescu in opera citatii mai sus.
Numarul de inregistrare ale unor manuscrise dela Academia Rot/link pe care
le-a studiat D. Stnescu, sunt date gresit.
2) Un studiu amInuntit asupra minunilor Maicii Domnului din manuscrisele
din v. al XVII si XVIII-lea il are sub tipar d-1 N. Cartojan, profesor la Univer-
sita tea din Pucuresti.

www.digibuc.ro
215 DIN LEGATURILE CULTURALE ROMANO-UCRAINENE 73

Maicii Domnului combinate din Cerul nou a lui Ioanni-

chie Galeatovschi si din Mfintuirea pacatosilor .
( Cerul nou a lui Ioannichie Galeatovschi, in intregime
sau partial se gseste in biblioteca Academiei Romane in
cateva manuscrise, numarul carora este departe de a fi corn-
plet, si anume : Nr. 3692, 1631, 3231, 2044, 4379, 2355, 2261,
5055, 1796 si 1924. In afara de aceasta, mai avem textul unui
manuscris publicat in intregime de catre D. Stanescu 1).
Toate aceste manuscrise, in ce priveste continutul lor se
pot imparti in dou categorii : 1. cele complete, care contin
traducerea intregii opere a lui Galeatovschi si 2. acele care
contin numai o parte din rninunile lui Galeatovschi. Din
categoria intaia fac parte manuscrisele Nr. 3231, 3692 si textul
publicat de catre d-1 Stanescu ; din a doua categorie restul
manuscriselor. Iar in ce priveste redactia traducerilor, unul
din aceste manuscrise este de provementa Inoldoveneasca, si
anume manuscrisul Nr. 3692, o traducere noua, independent
de celelalte ; si restul de origine rnunteneasca, care au la baza
un prototip al unei traduceri aparte.
D. Stanescu face afirmatia, cum ca manuscrisul pe care
1-a publicat este scris in anul 1696 2) si ca acest manuscris
ar fi prototipul traducerii in romaneste a operei lui Ioannichie
Galeatovschi. Textul pe care-I publica d-sa, oarecum stilizat
si putin modernizat, nu ne ingadue sa facem vre-o apreciere
asupra vechirnii lui. Socotim ca acest text nu este altceva decat
o copie de pe un alt text.
Textul D. Stanescu contine in total 413 minuni fata de
451 de legende din textul lui Galeatovschi si, dup cum se
vede, manuscrisul a avut 28 capitole 3) in loc de 29, cite gasim
la Galeatovschi. Pana la capitolul XVIII in cartea D. Sta..
nescu se pAstreaza ordinea minunilor din Galeatovschi, iar
de aici ordinea lor se incurca, impartirea in serii dispare,
minunile din diferite serii sunt amestecate ; la sfarSt gasim
si incheierea lui Galeatovschi, intitulata : 4 &HMO% 118A011% *4),

1) D. StAnescu. op. cit.

2) Ibid., PP. 54> 224, 225, 327.
3) D. Stanescu. op. cit., p. 203.
4) He6o Howe", f. 132 V.

www.digibuc.ro
74 $TEFAN CIOSANU 216

la D. Stanescu a Sfiirfitul minunilor i. Un numar de minuni

(in total 38) deci au fost omise, fie in manuscris, fie de catre
D. Stanescu. Asa, de exemplu, se omit urmatoarele minuni :
1. la capitolul despre minunile in legatura cu Zamislirea
Nasterea Fecioarei se omite minunea a doua, in care se vor-
beste despre un invatator Alexandru Nilca, care vroia sa
stie, cum de a putut naste Maica Domnului, fail a fi paca-
tuit ; 2. minunea a 5-a din seria minunilor Maicii Domnului
in legatura cu vieata ei ; 3. minunea a 4-a din seria de minuni
in legatura cu numele ei de asemenea lipseste, probabil
pentru motivul, ca aici se vorbeste despre un ostas, care
atenteazd la pudoarea unei fete ; 4. la seria de legende despre
minunile asupra acelora, ce-si pastreaza curatenia sunt omise
trei minuni, etc. Aceste suprimari au o oarecare ratiune : se
suprima minunile care oarecum lezeaza sentimentul religios,
si anume : acele cu continut prea frivol, cum sunt minunile
de mai sus. La capitolul minunilor din vieata Maicii Dom-
nului, legenda a 5-a este suprimata, caci in ea se repet con-
tinutul minunii a 4-a din aceeasi categorie, cu un mic amanunt
(f. 12 r. la Galeatovschi, la Stnescu, Nr. 51, p. 24). Cele doua
minuni care s'au produs in Moldova, la Neamtu, la Stnescu
formeaza una singura 1).
Traducerea este facuta bine, adica ea corespunde intocmai
textului ucrainean din cartea lui Galeatovschi, traducatorul
pastrandu-si oarecare libertate i suprimnd adeseaori ama-
nunte inutile, care ingreueaza textul. Exemplu :
Galeatovschi, f. 2 r. Textul D. Stdnescu, p. 5.
GVAAAA GAAf1/i1 SA CHIIIMMO ,A7KA Sibila Latia cu indreptarea Du-
c hului sfant, a proorocit despre
VT-6r0, Cv nogg-roil AT:Z-1i TAN% npo- sfanta fecioara intr'acest chip: lath'
poKoitziAa : OTO HA CE*T'It Klt HAA116 va veni la lume catre noi Domnul
IllIMAET'It inn% EOPATIAH S CEA, HA: cel bogat din ceruri. Nasteseva din
116A,HTC/i1 BK 6VE6r011 A1S11,11, TAK% maid. fecioara. Asa se cade, cu
TOGA., SIANATA EMS KKAAS ES,OT1t invoirile lui Dumnezeu, lauda sl-i
irVAAKATH, HEO, SfAL1Rt, 211;AH cS-
dam. Cerul, pamantul i ingerii ii
STK KKISHAEATH...
vor cunoaste...

1) D. StAriescu. op. cit., p. 125.

www.digibuc.ro
217 DIN LEGATURILE CULTURALE ROMANO-UCRAINENE 75

Traducatorul suprima din textul lui Galeatovschi cuvintele

<(fiarele ii vor face lui lauda .
Prezicerile sibilelor in textul lui Galeatovschi sunt redate
in versuri 1). Probabil, ca din cauza lecturii gresite, numele
proprii adeseaori sunt inlocuite cu altele, curn vedem si in
textul citat rnai sus, iar uneori sunt schirnonosite ; astfel nu-
mele sibilei Cumea este redat in romaneste Numea , Tibur-
tina Tibrutina , orasul Liubec Liublin (Galea-
tovschi, f. 45 v. ; Stnescu, p. 97), Nicolae din trgul Tolentin
Nicolae din Pabutin (Galeatovschi, f. 46 ; Stnescu,
p. 99), etc. E greu totusi de stabilit, ce apartine manuscrisului
si ce modificari introduce editorul acestor legende.
Cea mai interesant traducere a artii lui Galeatovschi se
&este in manuscrisul Academiei Nr. 3231.. (V. plansa Nr.
XIII). Se pare ca din toate manuscrisele pe care le-am cer-
cetat, acesta este cel mai vechiu. Pe o notita scrisd de mana
regretatului I. Bianu si anexata pe o foaie la inceputul cartii se
spune, ca manuscrisul este de la anul circa 1700 D. Cat liar-
tia, atat si scrisul ne arata ca manuscrisul ar fi ceva mai
vechiu cleat data indicat. Manuscrisul a fost gasit in Ba-
nat, la Deliblat si, dup cum se vede din diferite notite, a
circulat in secolul al XVIII-lea prin nordul Ardealului (corn.
Macau). Judecand dupa unele expresii, acest manuscris a
fost copiat in Ardeal. Astfel, la f. 145 r. cetirn iar el fugand
dinainte... vazu o casa si curse la casa aceea s scape .
Manuscrisul nu este o traducere originala, desi in el am
gsit cateva omisiuni de cuvinte, in locul carora copistul las
boc liber (f. 145 r.) ; acest fapt insa ne aratd, Ca autorul copiei,
n'a inteles unele cuvinte din manuscris. Manuscrisul contine
toate 29 de serii de minuni, in total 444 de minuni ; adica
sunt suprimate numai 7 legende din cele mai neinsemnate
(de exemplu, ultimele doua din capitolul arezicerile sibi-
lelor , dou la minunile in timpul razboiului, etc.). Din
cartea lui Galeatovschi lipsesc numai prefata lui, indicele
legendelor si errata.

1) V. Dan Simonescu. Sibilele in literatura romdneascd, Bucureti, 1928. Extras

din publicatia il Seminarului de istoria literaturii romne s, Bucureqti.

www.digibuc.ro
76 $TEFAN CIOBANU 2i g

Manuscrisul, dupa cum am relatat, paria la f. 123 confine

Mantuirea pacatosilor , iar dela 124 se incepe direct cu
Minunile Preasfintei Nascatoarei de Dumnezeu intre Si-
bile . Titlul carfii cu indicalia autorului minunilor lipseste,
o dovada in plus ea manuscrisul este o copie. La sfarsit ga-
sim si incheierea lui Ioannichie Galeatovschi, care sung
a stfel :
Ile10 HOROG, ed. 1.665, Manuscrisul Academiei Nr. 3231,
f. 132 V. f. 243 V. (in transc. moderna).
KOHEIVk LIAOLVII. Sfarsitul minunelor.
IllKHAll srh AO illipAAALA HAT- Zisau Dumnezau catre Avraam
piApxa vraposaKithoro, go3ph Ha NIKO patriarhu din legea veachie: cauta
11 CO,ITN 35?k3Alil 3111,E KO3MOMEWH, la cer si numara stelele de poti, si

,
N rnar6na EMS: TAKO Ki.3AET'll c-kmai zise lui: asa va fi samanta ta. Deci
Titoi, n Mid rAgi a-hx69fArk tirikwEg- asa si noi and voim s vedem ce-
-
/tillHOE HEO HAWE WAELITSIO ARS DRS
riul nostru, adeca pre Preacurata
Fecioarl si s socotim minunile ei
KNA*TH N 3mcoltilTli ilt>AA EN KO-
carele sa' chiarna steleale, nu putem
T(HLIH CA sick3AAAIII HA3KWAIOT1t,
sl le socotim pentru aceia, dupl
-r
HEHOAOSHAA EKICPAO 3p4XOKA/01, 3A-
cum sfantul Ioan Evanghelistul
tHilAlli awk CTKIA 'evairrk 1mill-it facand sfarsitul Evangheliei zice
r de Hristos: Sant si alte multe,
LIKIHALIH KOHhVh '61fatO CKCVEA18 a?
"c-
carele au facut Is. Asa si eu facand
XPT* AUSKHT% : CST% ME N fillItILA sfarsit minunelor Preasfintei Nas-
mutiTa [INCE rkTKopii v, T4K11 il a catoare de Dumnezau zic: sant si
wmik 110Err6u firm KOHE(ls, (111- alte multe carele au facut prea-
HATH MoKAIO : OSTrit I H ITHHA sfanta nascatoare de Dumnezeu,
c
Minin,a fa?KE Cli,TKOW1 lipEtITARi AKA
carele de s'ar scrie cate una mi se
Riiil, faMA 'SIRE HO EAHHOAAS 11HCAHA
pare ca nice in toata lumea n'ar
KKIKAIOTrh, HH CAA146AOS AAHNO liCEM
incapea cartile carele s'ar scrie.
Cg*TS gitAi*CTHTH HHLUEAU&Th
Amin 1).
KHHI711. &MA.

Cu aceeasi exactitate si claritate se redau in limba roma-

neasca toate legendele. Citam un exemplu din traducere, una
1) Acest text, putin modernizat, 11 gAsim si in manuscrisul publicat de cAtre
D. StAnescu. op. cit., p. 220.

www.digibuc.ro
219 DIN LEGATURILE CULTURALE ROMANO-UCRAINENE 77

din cele doua legende in legatur cu minunea savArsit la

manstirea Neamtu din Moldova :
Hello HoRo 6, f. 77 r. Manuscrisul Nr. 3231, f. 193 V.
scuwk MOAARCKou kelt mo- In tara Moldovei iaste o rnana-
HACTlivit HAMER11, r1 it ROKIN stire ce sa chiarna Neamtul cu hra-
11O3HECEH1IA )(KA 311ArIASETCA1 O'gpasli mul Vazneseniei Mantuitorului.
HA A6111,11,* APES/ANON 11111AU AU II EA, Iaste o icoana zugravita pe scan-
Sit irvioil 110CT44 ERA
cTopoinzi, duri de lemn. De o parte iaste
XA 114 138K4rk AEOHCALIAIA, Slt ApS- preacista cu Hristos in brate, de
=1
alt parte iaste stAi Gheorghe, cu
roil CTOpOtlii CTItIil REAHKOAIFINKit
sulita ucigand balaurul. Aceasta
rEt41111 CTOANH, H CMOKA 1{6IIIE10
icoana in ziva paFilor cand fac
sakca, TOH G4i43K HOAlt LUC%
preotii litie si o poarta in maini,
KOCKOCEH rAHia rAiti cluotifficti
intru acea vreame icoana Prea-
LEW CTHTMH HA ripou,kkni ti6ciATik
cistei fiind dusa in mEnile preo-
OSKAAIN "INSULIN, HA T011 LIACit flIl-
tilor sau ale arhiereilor sa inchina
CTtI/i\ &RA Rit (ISKLIKIt CIREHINECKEIrti
jos On la pamnt, plecandu-s1 ai
AASO CTHTEAltCK Hint ESASNH, KAA-
sculandu-sa, si nice intr'un chip nu
HAI(TItC/A HIESIZO AO SEWN HAKHAIAIO-
pot arhiereii i preotii sa o opreasca.
LINC/A II
polo HE
noKermotiii, ii NuAtiolo Ark-
MOrtTrk pSicaauf cgofmtli
Cade & acest lucru s s Fie: a
Santa i Preacurata Fecioara inchi-
CIIWINHEH, AilgO CTHTEAN, TOPO
nndusa, sa roaga i sa cucereaFe
ZE(1134 OrAEMATH (3H4TH SCE IIIIE-
CTAR &KA KAAFIANOLIFICRI
.
firS H113K0
lui Dumnezau pentru oameni 1).
SA MAMA 4ti4NT'hCA1 H nptigH-
114AETIIC/A).

Din confruntarile de mai sus reiese clar, ca manuscrisul

din cartea D. Stanescu, cu toate defectele publicarii lui, cu
toate schimbarile acute in text, in numarul i chiar in ordinea
minunilor, este mai mult sau mai putin identic cu manu-
scrisul Nr. 3231. Ele au acelasi prototip, adica aceeasi tradu-
cere la baza. Din acest izvod initial pornesc i alte cOpii cari
intra in compozitia altor colectii de minuni. Aceste cloud
1) i aceasti legencl este modificati in cartea D. Stanescu. Op. cit., p. 125. El
uneste ambele texte intr'o singura legencl. Este evident insfi, c textul lui Stdnescu
provine dela acelasi original al traducerii.

www.digibuc.ro
78 $TEFAN CWBANU 220

manuscrise reprezinta redactia complet a traducerii in roma-

neste a operei lui Ioannichie Galeatovschi.
Manuscrisele Nr. 1631, 2024, 4379, 2355, 2261, 5055, 1796
si 1924, contin traduceri incomplete din I. Galeatovschi.
A existat deci un tip al Minunilor Maicii Domnului corn-
binat din minuni din Mntuirea pacatosilors si din minuni
imprumutate din Cerul nou al lui Galeatovschi. Aceast5.
colectie a avut, dupa cum vedem din numrul manuscriselor
ce s'au pastrat, o mare rasp5ndire la noi pe la sfAsitul secolului
al XVII-lea si in secolul al XVIII-lea.
Cel mai vechiu din aceste manuscrise, care dateaza in jurul
anului 1700, este manuscrisul Nr. 1631. (V. plansa Nr. XIV).
Textul acestui manuscris pang la f. 25, contine minunile lui
Galeatovschi, in acelasi numar la fiecare serie (12 despre
sibile, 3 la Zamislire, 5 la biserica lui Solomon, etc.). Dupa fila
25-a urmeaza ckeva foi rupte, fapt care ne impiedeca de a
constata, pana unde merge textul din Galeatovschi. Urmeaza
mai departe Mantuirea pacatosilor .
Manuscrisul Nr. 2024 ; la inceput lipsesc ateva minuni
(sunt rupte vre-o ateva file). Urmeaza textul din Galeatovschi
cu numrul complet de minuni in serii (la fuga in Egipt .

i 1 minuni, din vieata Maicii Domnului 6, ca in manuscrisul

Nr. 3231, nu 7 ca la Galeatovschi ; la Adormire 10, ca in ma-
nuscrisul Nr. 3231, iar nu ii ca la Galeatovschi, etc.). Textul
minunilor din Galeatovschi se termina cu capitolul minunilor
asupra celor ce se maga Maicii Domnului, din care se repro-
duce o singura minune, dupa care urmeaza textul minunilor
din Mntuirea pacatosilor . Manuscrisul a fost copiat, dup
cum reiese dintr'o nota dela sarsitul cartii, in zilele prea-
luminatului Domn Nicolae Alexandru Voevod, Dumisale Td-
nasie logofatul in anul dela zidirea lumii 7237 (1729) de Stan
Logofdtelul ot Dumealui lordache Cretulescul vel dvornic*.
Manuscrisul Nr. 4379, cu acelasi continut ca si cel pre-
cedent, cu aceleasi categorii de minuni si cu acelasi numar
de legende, se ispraveste cu seria : Minunile Preacistei
asupra celor ce sa roaga sfintiei Sale , din care avem o sin-
gull minune, 'Ana la f. 34, de unde urmeaza Mantuirea
pacatosilor . La sfArsitul manuscrisului (f. 296 v.) cetirn

www.digibuc.ro
221 DIN LEGATURILE CULTURALE ROMANO-UCRAINENE 79

urmatoarea nota : # Scrisusau toatd cartea aceasta de Toma

Gramaticul su: Gorj (jud. Gorj). Fostam si paraclisiarh la
sf. ep[iscopie] Ram[nic]. 1792 #.
Manuscrisul Nr. 2355. Si aici gasim aceeasi ordine in aran-
jarea minunilor, cu acelasi numar, ca in manuscrisele prece-
dente. Minunile ins din Galeatovschi se ispravesc cu capi-
tolul (inclusiv), cu minunile dela izvorul Maicii Domnului
(f. 25 v.), iar dupa acest capitol urmeaza Mntuirea paca-
tosilor . La f. 176 V. cetim notita urmatoare : ,57 am scris
aceastd carte cu minunile Preasfintei Ndscdtoarei de Dumnezeu,
eu robul lui Dumnezeu Ilarion Ieromonah din sfnta mdndstire
Bistrita la leat 7244)) (1736).
Manuscrisul Nr. 2261, din sec. al XVIII-lea. In aceasta
colectie gsim legendele despre Maica Domnului, 'Ana la
seria minunilor asupra celor ce se roaga sf. Sale , (pana la
f. 18) din care se reproduce numai textul primei minuni.
Urmeaza Mntuirea pacatosilor .
Manuscrisul Nr. 5505 din anul 1787, cu aceleasi minuni
si 'Ana la acelasi capitol (f. 58), dupa care gasim copia IVIAn-
tuirii pacatosilor .
Manuscrisul Nr. 1796, din secolul al XVIII-lea, dupa scara
minunilor, urmeaza acelasi text phna la aceeasi serie, si cu
aceeasi ultima minune (f. 18), dup care se incepe titlul :
Cuvntare a treia parte pentru mntuirea pacatosilor .
Si ultimul manuscris, Nr. 1924, fara inceput, de pe la sar-
situl secolului al XVIII-lea, exact cu acelasi continut, ca si
manuscrisul cu Nr. 1796, dela f. 14 se incepe prin Cuvn-
tarea a treia parte pentru mntuirea pacatosilor .
Textul tuturor legendelor din aceste manuscrise provine dela
acelasi original al traducerii lui Galeatovschi, dela care por-
nesc si colectiile complete de mai sus. Ca & intrim aceasta
afirmatie, colationam cAte un fragment din doua minuni la
fuga Maicii Domnului in Egipt (in transcriptia de astazi) :
Textul Stdnescu:
1. Cfind a vrut Irod sa ucigl pe Hristos, intru acea vreme s'a aratat
ingerul lui Iosif in vis 0 i-a poruncit lui sa ia pe Hristos i pe Precista
i ea fuga la Egipet dinaintea lui Irod. *i dupa porunca lui, Iosif a luat
pe copil 0 pe maica lui i a fugit in Egipet. (P. 15)

www.digibuc.ro
So $TEFAN CIOBANU 222

2. Cand a locuit Precista in Egipet cu Hristos, 7 ani, nu departe de

un sat ce se chiama Notoria este si p and astazi un smochin de sus des-
facut in doual si de varf plecat i tupilat in chipul cortului. Acest lucru
a facut in acea vreme and a mers Precista in Egipet sa gazduiasca in
sat in Notoria. Deci Santul Iosif a lasat pe dansa apioape de sat si
s'a dus sa caute gazda in Notoria...
(p. r6)
Manuscrisul Nr. 3231 (complet):
1. Cand au vrut Irod sa uciga pe Hristos intru acea vreme s'au aratat
ingerul lui Iosif in vis i iau poruncit lui s ia pre Hristos i pe Precista
si sal fuga la Eghipet de naintea lui Irod i dupg porunca lui Iosif a luat
pre cocon si pre maica lui si au fugit in Eghipet.
(f. 130 v.)
2. Cand au lacuit preacista cu Hs in Eghipet sapte ani nu departe
de un sat ce sa chiarna Nataria este si pan astzi un zmochin din radlcini
pan sus desfacut in doug si de varfu plecat i tupilat in chipul cortului.
Deci acest lucru au facut in acea vreame and au mersu Preacista la
Eghipet i vrea sa gazduiasa in sat in Nataria. Deci santul Iosif o au
lsat pre dansa aproape de sat si sau dus s caute gazda in Nataria...
(f. 131 r.)
Manuscrisul Nr. 1631:
1. Cand au vrut hod sa uciga pre Hristos, in vremea aceia sau aratat
in vis ingerul lui Iosif i i-au poruncit lui sa. ia pre Hristos i pa (sic)
Precista i sa fuga la Eghipet den naintea lui Irod, i dupa porunca lui
Iosif au luat pre cocon si pre Maica lui i au fugit la Eghipet.
(f. 7 v.)
2. Cand au lacuit Preacista cu Hristos in Eghipet 7 ani aproape de
un sat ce s chiama Nataria, iaste pan astazi un zmochin den radacina
pan in varfu dasfacut (sic) in doua i plecat de vArfu i pitulat in chipul
cortului, care minune s'a facut pe acea vreme, cand mergea Preacista
la Eghipet, c vrand s gzduiasca in satul Nataria, iar sfintul Iosif
o lasat pre dansa aproape de sat si s'au dus s caute gazda in Nataria...
(f. 8 r.)
Manuscrisul Nr. 2024:
1. and au vrut Irod sa uciga pre Hristos intra acea vreame sau
aratat ingerul lui Iosif in vis si i-au poruncit lui sa ia pre Hristos si pre
Precista i s fuga la Eghipet den naintea lui Irod, I dup porunca lui
au fugit la Eghipet.
(f. i r.)

www.digibuc.ro
223 DIN LEGATURILE CULTURALE ROMANO-UCRAINENE 8a

a. Ca:rid au lama preacista cu Hristos in Eghipet 7 ani nu departe

de un sat ce sa chiama Nataria, iaste i pan astazi un smochin den rada-
cina pana sus desfacut in dou si de varfu plecat i pitulat in chipul
cortului. Deci acestu lucru au facut intru acea vreame and au mers
preacista la Eghipet i vrea s gaZduiasca in sat in Natarea. Deci sfantul
Iosif o au lasat pre &Ansa aproape de sat si s'au dus sl caute gazda in
Natarea
(ff. i v.-2 r.)
Manuscrisul Nr. 4379:
1. and au vrut Irbd sa ucigl pre Hristos in vremea aceia s'au
aratat in vis ingerul lui Iosif i iau poruncit s ia pre Hristos si pre Prea-
cista i s fuga din inaintea lui Irod, i dupa porunca lui Iosif au luat
pre cocon si pre Maica lui si au fugit la Eghipet.
(f. 9 r.)
2. Cand au lacuit Preacista cu Hs in Eghipet 7 ani aproape de un sat
ce sa chiama Natareia, iaste i pana astazi un smochin din radacina
pang in vArfu desfacut in douao si plecat de vrfu si pitulat in chipul
cortului, care minune s'au flcut pa (sic) acea vreme, cnd mergea prea-
cista la Eghipet, ca vroia s gazduiascl in satul Natareia, iar sfantul
Iosif o au lsat pre ddnsa aproape de sat si s'au dus s caute cazda (sic)
in Natafeia.
(f. 9 v.)
Manuscrisul Nr. 2355:
r. and au vrut Trod sl ucigl pre Hristos intr'acea vreame s'au aratat
ingerul lui Iosif in vis i iau poruncit lui s ia pre Hristos si pre Preacista
ai sl fuga in Eghipet din naintea lui Irod. Atuncea au luat Iosif pre
cocon si pre Maic sa si au fugit in Eghipet.
(f. 13 r.)
a. Cand au fost preacista cu Hristos in Eghipet au lacuit 7 ani si
aproape de un sat ce s chiaml Natareia, iar un smochin i pan astazi
desfacut in doul din /lacing pan sus si de \radii plecat i pitulat in
chipul cortului. Deci acest lucru sau facut in vremea cand au fost mer-
gand precista in Eghipet si au vrut sl gazduiasca in sat in Natareia, ca
Iosif au lsat pre precista cu pruncul aproape de sat si s'au dus s caute
gazda in Natareia
(f. 13 v.)
Manuscrisul Nr. 2261:
T. Cand au vrut Irod sa uciga pre Hs intru ace vreme s'au aratat
ingerul lui Iosif in vis i iau poruncit lui s e pre Hs si pre precista si
sa fuga la Eghipet din naintea lui Irod i dupl poronca lui Iosif au luat
pre cocon si pre maica lui si au fugit la Eghipet.
(f. 6 v.)
17 A. R. Memoriile Segiunii Literare. Seria III. Tom. VIII.

www.digibuc.ro
82 $TEFAN CIOBANU 224

2. and au lacuit precista in Eghipet cu Hs 7 ani nu departe de un

sat ce sa chiama Nataria este si pan astazi un zmochin din radacina
si pang sus desfacut in doua si de varfu in chipul cortului. Deci acest
Iucru au facut intru ace vreme and au mersu Precista la Eghipet si
vre sa gazduiasca in sat in Nataria. Deci sfantul Iosif au lasat pre dansa
aproape de sat ci s'au dus sl caute gazda in Nataria...
(f. 6 v.)
Manuscrisul Nr. 5055:
1. and vru Irod sa ucigl pre Hristos atuncia sau aratat ingerul lui
Iosif in vis si iau poruncit lui sa ia pre Hristos si pre Preacista si sa fuga
la Eghipet dinaintea lui Irod, si dupa porunca lui Iosif au luat pre
cocon O. 'pre maica lui si au fugit la Eghipet.
(f. 29 r.)
2. Cand au lacuit in Eghipet preacista cu Hristos 7 ani nu departe
de un sat ce se chiarna Nataria, iaste si pan astazi un zmochin din rada-
cina pan sus desfacut in doul si de \radii plecat si pitulat in chipul cor-
tului. Deci acest lucru au facut intru acea vreame, and au mersu prea-
cista la Eghipet si vrea s gazduiasca in Nataria. Deci sfantul Iosif o
au lasat pre dansa aproape de sat si s'a dus sa caute gazda in Nataria...
(f. 29 v.)
Manuscrisul Nr. 1796:
1. Cand au vrut Irod sa uciga pre Hristos, intru acea vreme s'au
aratat ingerul lui Iosif in vis si iau poroncit lui s e pre Hristos si pre
Precista si sa fuga la Eghipet dinaintea lui Irod. i dupa poronca lui
Iosif au luat pre cocon si pre Maica lui si au fugit la Eghipet.
(f. 6 v.)
2. Cand au lacuit precista in Eghipet cu Hristos 7 ani nu departe de
un sat ce sa chiama Nataria este si pan astazi un smochin din radacina
si pan sus desfacut in doua si de varfu in chipul cortului. Deci acest
lucru au facut intr'acea vreme cand au mers precista la Eghipet si vrea
s gazduiasca in sat in Nataria. Deci sfantul Iosif au lasat pre dansa
aproape de sat si s'a dus sa caute gazda in Nataria...
(f. i 1 v.)

Manuscrisul Nr. 1924:

1. and au vrut Irod sa ucigl pa (sic) Hristos, intru acea vreame
sau aratat ingerul lui Iosif in visu si iau poruncit lui sa ia pa (sic) Hristos
si pa (sic) Preacista si sa fuga la Eghipet danaintea (sic) lui Irod, si
dupa porunca lui Iosif au luat pa (sic) cocon si pa (sic) Maica lui si
au fugit la Eghipet.
(f. 3 v.)

www.digibuc.ro
225 DIN LEGATURILE CULTURALE ROMANO-UCRAINENE 83

2. and au lacuit preacista cu Hristos in Eghipet apte ani nu departe

de un sat ce s chiama Natarie, iaste 0 Ora astazi un smochin din ra-
dacina desfacut in dou 0 din varfu plecat 0 pitulat in chipul cortului.
Deci acest lucru sau facut intru acea vreame cand au mers Preacista
la Eghipet si vrea sa gazduiasca in Nataria. Deci sfantul Iosif o au lasat
pre dansa aproape de sat 0 s'a dus s caute gazda in Nataria ...
(f. 3 v.)
Din aceste confruntari reiese clar, ca textele din manu-
scrisele de mai sus au suferit oarecare mici modificari, intro-
duse de catre copisti, li s'a dat oarecum coloarea graiului local
si a timpului ; nu s'a alterat insa nimic din textul traducerii
initiale, care a fost la baza acestor cpii, nu s'a schimbat
nimic din constructia frazei, chiar din cuvintele, cari le
compun. De sigur, Ca majoritatea acestor texte sunt cOpii de pe
alte copii. Originalul a disparut, sau poate inca n'a fost gasit.
Manuscrisele de mai sus nu ne procurl nici-un fel de date,
cari ne-ar indica timpul cand s'a facut traducerea, locul, unde
s'a tradus si autorul traducerii. S'au copiat pe la sfarsitul
sec. al XVII-lea si in veacul al XVIII-lea, au circulat in Mun-
tenia si unele din ele in Ardeal, si atat. Presupunerea ca proto-
tipul ar fi fost tradus in Moldova, cade, desi in manuscris
se gasesc multe moldovenisme 1). Ele puteau fi introduse
pe de o parte de copisti, iar pe de alt parte, limba cartii de
pe la sfarsitul secolului al XVII-lea era intr'o masura oarecare
unificata, iar carturarii din Moldova treceau usor in Muntenia
si invers. Manuscrisele de altfel poarta si urme vadite ale
graiului din Muntenia.
Noi ne permitem sa facem o presupunere si anume, Ca
traducerea a fost facuta tot de catre mitropolitul Varlaam al
Ungro-Vlahiei, cu carturarii lui, odata cu traducerea Cheiei
intelesului . Varlaam, care-1 apreciaza atat de mult pe Joan-
nichie Galeatovschi, se gandeste la tiparirea tuturor predi-
celor lui, dar nu reuseste din cauza parasirii scaunului mi-
tropolitan, si predicele traduse Oman si circula in manuscrise.
Acelasi lucru s'a intamplat si cu Cerul nou a lui Galea-
tovschi, care ramane si se raspandeste in manuscrise.

1) D. Stanescu. Op. cit., p. x x7.

I7*

www.digibuc.ro
84 $TEFAN CIOBANU 226

Traducerea de sigur a fost facuta de pe una din editiile dela

1665, nu din cea din anul 1699, daca lam in seama, c
manuscrisul D. Stanescu poarta data 1696, si daca editia din
1677 este problematica.
0 traducere cu totul aparte a Cerului nou s a lui Ioannichie
Galeatovschi gasim in biblioteca Academiei Romane Nr. 3692.
Este un izvod moldovenesc al minunilor Maicii Domnului
facut in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, cu data
precisa i cu numele, daca nu a autorului traducerii, a copi-
stului. Redam titlul manuscrisului, notitele de pe el, precum
Si continutul lui. (V. plansa Nr. XV).
-
*) MOS" HOS UlA KS CTEAE ASAWHOACIA, .S'KKSTE, KApE Nrksmrocno-
-
KIITEll Mager til&CKItTOAOH1 AE ASMHE31x8 KS AWHSHEAE CAM.
AM" OrhpAHA AAA MIIK8tSi - -
CASION CAM hp0A1OHAX HOAHHKVI rata-

-
T013CKM fiEKT0011 WH ErSm" *pato/top. 1665 AkhiA ASA Aelcmgoi 12, ASAMI
CAS A "TAT 4 THnorpa*Lt AtigoKSII84.

La sfarsitul minunilor, la f. 161 r. cetim urmatoarea nota

(in transcriptia de astazi) :
Iar acmu prin osdrdia i poronca preosfintiei Sale Chiriu chir Iacov
Episcop Hufului s'au tdlmdcit din limba sloveneascd pre limba moldove-
neascd ci tdlmdcitor au fost Foma Stamati, nepot preosfintiei sale fi cu
sfintia sa ieromonah cu Feofan, exlisiarh episcopiei Huului, iard scriitorul
au fost Dumnealui Lupul1) Agurii in episcopia Ilu,sului. La let 1787.
Aceste date insa sunt in contrazicere cu datele din notita
urmatoare dela f. 163 r. :
Aceastd istorie ce s' au aflat in scrisorile mitropoliei scrisd de preosfintia
sa Gheorghii Mitropolit Moldovei la let 7231, Fev. 16, iar acmu din
poronca preosfin(iei sale C'hirio chir Iacov Episcop Hufului sau scris in-
tr'aceastd Carte .

*) Ceriul nou fi cu stele luminoasd fdcute, care este preablagoslovitei Mariei ndscd-
toarei de Dumnezdu cu minunele sale.
Prin osdrdia mai micului slugii sale Ieromonah Ioanichii Galeatovschii rector fi
egumen fratilor.
1665 luna lui Dechembri 12, lumii s'au ardtat in tipografia Livovului.
1) D. Stnescu, op. cit., pp. 55-95 face unele constathri asupra manuscrisului
ti numele Lupul Agurii 5, II cetete gresit Agami.

www.digibuc.ro
227 DIN LEGATURILE CULTURALE ROMANO-UCRAINENE 85

Veracitatea datei de 1787 nu concordA nici cu pecetea

episcopiei Husului, aplicat la f. 173 cu semnAtura lui Iacov ;
in jurul pecetei cu chipul Sf. Apostol Petru si Pavel cetim,
in litere cirilice : # pecete sfintei episcopii Husului. Iacov
episcop 1782 dec. 1-8 #.
Pe ff. 163 r.-173 r. in manuscris se reproduce un articol
sub titlul : #In.sciintare facem pentru obiceiul pdmiintului Mol-
dovii#. Articolul contine niste date istorice mai vechi, din
timpul lui Alexandru cel Bun, iar la sfarsit gsim data 7260
(1742). La data 7231 (1723) in calitate de mitropolit al Mol-
dovei era Gheorghii al VI-lea (1723-1729). Iar inscriptia lui
Toma Stamati este scrisa cu cerneal mai spAlacit si cu literl
ceva mai groasA deck cea din manuscris. Credem, cA tradu-
cerea s'a fAcut in anul 1723, si rolul lui Toma Stamati si al
colaboratorilor sAi se reduce numai la o simplA transcriere,
poate cel mult la o revizuire a traducerii.
Autorul traducerii moldovenesti ne red din cartea lui
Galeatovschi cele 29 de serii de minuni, in ordinea in care
le tipareste I. Galeatovschi ; numrul insA a minunilor este
ceva mai mic si anume, el traduce in total 430 de minuni,
in loc de 451, cat gAsim la Galeatovschi i 444 de minuni
din traducerea din Muntenia. i autorul traducerii din
Moldova suprimA din textul sAu minunile cele mai putin
insemnate ; de exemplu, din prezicerile sibilelor se traduc
numai 8 minuni din 12 ; din minunile la izvorul Maicii
Domnului autorul traducerii suprimA 4 minuni, etc.
D. StAnescu 1) face afirmatia CA aceast traducere ar fi
identicA cu textul minunilor din manuscrisele muntenesti.
Dup cum se va vedea mai jos, aceast afirmatie nu are nici-un
temeiu. Aici avem de-a-face cu o nou traducere romaneascA
din Galeatovschi.
Mai intai de toate, minunile suprimate in textul moldove-
nesc nu coincid cu cele omise din textul muntenesc. De
exemplu, in manuscrisul muntenesc Nr. 3231 sunt redate
toate prezicerile sibilelor (12 la numAr), pe cand in manuscrisul
moldovenesc se redau, cum am notat mai sus, numai opt.
1) Op. tit., p. 95.

www.digibuc.ro
86 $TEFAN CIOBANU 228

Dovada insa cea mai elocuenta, ea textul dela Husi este altul
deck acel din manuscrisele muntenesti, este redactia tra-
ducerii. Ne folosim de acelasi text, pe care 1-am intrebuintat
pentru a verifica asemanarea textelor din manuscrisele mun-
tenesti :
Manuscrisul Nr. 3692:
1. Cand au vrut Irod sa piarza pre Hristos cel nou nascut intracea
zi ingerul in vis sau aratat lui Iosif si au poroncit lui ca s ia pre Hristos
precurata fecioara maica lui i sa fuga la Eghipet dinaintea lui Irod.
dupa poronca ingerului Iosif au luat pre pruncul si pre maica lui
noaptea i s'au dus in Eghipet.
(f. 17 r.)

2. In Eghipet unde au trait Fecioara Nascatoare de Dumnezeu cu

Hristos, fiul sau, sapte ani aproape de satul acela unde se numeste Na-
tareia, aproape de acel sat este un lemn care se numeste figreu si din
mijlocul lui pan in varf iaste impartit in doua i iaste plecat in chipul
cortului i acela s'au facut cand au sosit preacurata fecioara in Eghipet,
cand Iosif o lsat-o acolo i sa dusese sl caute gazda
(f. 18 r.)

In nici o traducere romaneasca facuta in Muntenia nu este

trecut cuvantul cel nou ndscuts pe care-1 gasim la Galea-
tovschi ( HOWOMMI-1110r0 f. 8 v.), si in hiciunul din manu-
scrisele muntenesti nu se indica ca Iosif a fugit cu sf. Familie
noaptea , cum se precizeaza la Galeatovschi. Cuvantul
Arm,. 4sHrogoe ii (smochin) din Galeatovschi (f. 9 r.) este
tradus nu prin <(smochin>> sau zmochin s, ca in redactia
munteneascd, ci prin cuvantul figreu s, cuvant necunoscut
la noi astazi, probabil dela fig , care se intrebuinteaza in
Moldova 1). Structura frazei, sintaxa, din manuscrisul mol-
dovenesc, este cu totul alta cleat acea din redactia munte-
neasca. Fraza este mai scurta, mai concisa.
Am mai putea reproduce fragmente din ambele redactii,
care vadesc deosebirea dintre redactia moldoveneasca i cea
munteneasca. Socotim insa ca sunt suficient de convingatoare
Si datele de mai sus.

1) Dictionarul limbii romdne, tomul II, fasc. II, Bucuresti, 1911, p. 120.

www.digibuc.ro
229 DIN LEGATURILE CULTURALE ROMANO-UCRAINENE 87

Colectia de minuni ale Maicii Domnului adunata de catre

Ioannichie Galeatovschi prezinta un material variat de lectura
pentru credinciosii din veacul al XVII-lea si al XVIII-lea.
Legendele lui se deosebesc profund ca forma si ca spirit, de
naratiunile in legatura cu Maica Domnului, de legendele
Orientului ortodox. Pe cand cultul Maicii Domnului in lumea
greco-siava ortodoxa are caracterul unei cinstiri simple si
smerite a Maicii Domnului, cu o nuanta de misticism mai
bine pronuntata, in Apusul catolic cultul Madonei are un
caracter deosebit. Adorarea Madonei, ocrotitoarea tuturor
npastuitilor, amestecul ei in vieata de toate zilele, ii creeaza
in epoca medievala o intreaga literatura de povestiri si legende.
Aceste din urma se caracterizeaza printr'o bogatie de motive
colorate, uneori prea lumesti, printr'o abundenta de elemente
fantastice amestecate cu elemente realiste, printr'o materiali-
zare a chipului Maicii Domnului. Aici gasim explicatia po-
pularitatii cartii lui Galeatovschi in Ucraina si la noi. Prof.
Sumtov, unul din cei mai buni cercetatori istorico-literari ai
Ucrainei, gaseste Ca' opera lui Galeatovschi a avut o insemn-
tate din cele mai covarsitoare nu atat din punct de vedere
moral-religios cat istorico-literar. # Unele din naratiunile si
legendele religioase, scrie el, <( care astdzi circuld in popor, au
pdtruns in Ucraina prin Cerul lui Galeatovschi 1).
Cu mult inainte de a cunoaste existenta unor traduceri
romanesti ale acestei opere a lui I. Galeatovschi, intr'un
studiu aparut in limba rus asupra # Legendelor romanesti
despre Maica Domnului 9, autorul acestor randuri, stabilind
izvoarele carturaresti ale legendelor populare romanesti si
legaturile lor cu poezia populara rus si in special cea ucrai-
neana, a ajuns la urmatoarele concluzii : legendele populare
romilnesti au foarte multe motive comune atilt cu literatura
scrisd ruseascd, clit Si cu literatura populard ruse!, in special cu
cea ucraineand si cu cea a Rutenilor din Galitia 3). i pe
1) H. 0. cymucurh. Op. cit., p. 415.
2) Comunicare fAcutA in anul roro la Universitatea din Chiev. V. Cemorapiii
Pyccitoi3/4 dlononorio B. H. Beperga, Kiwi', 1912, pp. 30. Studiul a fost publicat
in 3Toorpa4MltiecKoe o6o3ptoie". Mocna Nr. 3-4, 1911, C. H. tle6airb. Py-
.111b1HCIthl neremm o Boropommt.
3) Ibid., p. 50.

www.digibuc.ro
 88 $TEFAN CIOBANU 230

cand legendele Rusilor de Nord sunt srace in motive, se tin

strict de traditia bizantin, de cateva motive din literatura
apocrificA bizantina', legendele Ucrainenilor, alimentate de lite-
ratura Apusului cu tendintele lui spre fantastic, spre minune,
a creat o literatur bogata de legende, a creat chipul frumos
al Madonei. Legenda popular ucrainean, bogata in motive,
definitA ca formA, complet in amAnunte, este aproape lipsit
de lirism, de cAldura ; the odat ea este ptruns de nota
umoristicA caracteristic poporului ucrainean :

o Legendele romnefti, sunt concentrate in jurul cdtorva epizoade evan-

ghelice, zugrdvite intr'o mdsurd suficientd in literatura canonicd biseri-
ceased. Dar e caracteristic, ccl izvorul acestor legende nu se gdsefte in lite-
ratura canonicd, ci in acele opere, care au fost interzise sau au stat aproape
de ele, care au fost trecute in indexul cdrtilor false, abandonate de bisericd.
Legenda populard romneascd nu este o copiere oarbd a izvoarelor ; in ea
se vede o atitudine liberd fa(d de izvoare ; in ea se simte sborul indrdznet
al fanteziei: creatiunea populard in aceecifi mdsurd se folosefte ri de nara-
tiunile apocrifice fi de motive din basin ; ea n'a ocolit de a introduce in
tesdtura pestritd a legendei fi motive cdrturdrefti, ea creeazd chiar chipul
mdret cu trdsdturi mitologice al lui Crdciun cu o caracteristicd bine definitd.
Nu mai putin definit este chipul putin sever fi trist al Ndscdtoarei de
Dumnezeu, chipul lui Mater Dolorosa romeinegi. Zugrdvirea artisticd a
personajelor este caracteristicd pentru legenda romiineascd. In aceastd
privintd legenda romdneascd poate fi consideratd* ca legendd a caracterelor.
Mai departe, legenda romdneascd este pdtrunsd de un idealism poetic pur
creftinesc. Ea plind la urmd este sobrd, ca i chipul Maicii Domnului, in ea
nu se geisefte nici umbrd de humor 2).
Romnii si-au creat in mijlocul popoarelor crestine legenda kr po-
pulara aparte, care ca seriozitate se apropie de legenda ragritean bi-
zanting, iar ca hogatie de motive si ca frumusete tine de cea apusean,
intrecand-o chiar pe aceasta, din. urm6 in caliatile ei artistice, in liris-
mul ei 3).

In studiul din care citez rndurile d.e mai sus ca i in alt

lucrare a mea 4), am_ fkut constatarea c multe din motivele
ce se gsesc in legenda popularl romneasca despre Maica
1) C. H. LI e 6 a H VI,. PyhthoicRiq neresAsi o Boropomurh, p. 52.
9 Ibid., pp. 52, 56.
3) Ibid., P. 53.
4) C. H. 11 e6alila.MHErb o6a, Apaxwb wi, Boropoastamil nereawb. C. limp-
45YPrbp 1912, PI% 3, 14.

www.digibuc.ro
231 DIN LEGATURILE CULTURALE ROMANO-DCRAINENE 89

Domnului sunt imprumutate din opera lui Galeatovschi

o Cerul nou si din o Cheia intelesului 1).
Este clar, ca aceste motive au putut patrunde in legenda
noastra populara despre Maica Domnului din textele de
traduceri din I. Galeatovschi, din o Cerul nou si din 4 Cheia
intelesului , opere care au circulat printre Romani in ultimele
decenii ale secolului al XVII-lea si in secolul urmator.

* * *

Traducerea si raspandirea operelor de mai sus a lui loan-

nichie Galeatovschi in. lumea carturareasca a Romanilor,
constitue, dupa cum am vazut, o prelungire a epocii bogate
in fapte culturale si in inalt conceptie religioasa ortodoxa
a mitropolitului Petru Movila cu legaturile lui intense cu
Tarile Romanesti. Aceste raporturi se mentin si de catre mitro-
politul Moldovei Dosoftei, care are si legaturi de rubedenie
in Ucraina si care a crescut in atmosfera culturala si reli-
gioasal ale acestei tali 2). El isi tipareste o Psaltirea in versuri b
si o Acatistul Nascatoarei de Diunnezeu in tipografia ma-
nstirii Unev, din districtul Lwowului (langa satul Pere-
maslean). Acest fapt nu poate fi considerat ca ceva accidental,
caci aceasta manastire veche (fondata pe la anul 1400) enumera
printre ctitorii sai mai multi nobili romani 3). Probabil, Ca'
mitropolitul Dosoftei, care cunostea bine aceast manastire
o socotea ca un fel de ctitorie romaneasca, unde pe atunci
posibil se-gaseau si calugari romani. Activitatea lui pe terenul
religios si cultural in Moldova are asemanari cu activitatea
carturarilor din Ucraina ortodoxa.

1) C. H. qe6aH 'b. PymbnicEiR nereaAbi o Boropopoigt, PP To, 25, 42, 49, 56.
a) v. C. H. qe6an -b. Aocueeri, maTporionarb Cogangia. St. Ciobanu.
Contributii privitoare la via(a fi moartea mitropolitului Dosoftei. Bucurqti, 1919.
3) A. C. lleTpyilleaalrb. op. cit., p. 27. Regretatul A. S. Petruevici, reproduce
o parte din pomelnicul acestei manAstiri. Intre ctitorii mrmstirii cetim numele:
a nzilostivul domn, voevodul moldovenesc Petru ti boerii lui, din anul 1593, sub arhi-
mandritul Isaia Balaban ; domnul Andrei, marele hatman al Moldovei ; domnul Gavrilat,
logofatul mai mic ( al doilea ) a Tdrii moldovenetti ; domnul Ghighiu ( F ) , vornicul
Tdrii moldovenetti de sub domnitorul Barnovschi in anul 1629 ; Gavriil Mope, logo-
fdtul Tdrii moldovenetti a cumpdrat pentru mdndstirea Unev un Apostol, editia din
Lwow 1573, ti unde el este inmormdntat *.

www.digibuc.ro
90 STEFAN CIOBANU 232

Dar mitropolitul Dosoftei contribuie in mod direct la vieata

culturala i religioasa a ortodoxilor Ucraineni. In timpul pri-
begiei lui fortate in Po Ionia, Dosoftei in calitate de mitropolit
asistat de catre doi episcopi ucraineni, ridica, in orasul Jida-
ceov, in anul 1687, la rangul de episcop de Lutc pe Atanasie
Sumleanschi 1). 0 alt hirotonie de episcop, a lui Metodie
Racovetchi, Dosoftei o face in thrgul Str Ai, in acelasi an 2).
Mitropolitul Dosoftei aduce cel mai mare serviciu bisericii
ortodoxe Ucrainene, ca i celei din Moscova, prin nume-
roasele sale lucrari, care privesc problema transubstantierii
Sf. Daruri. Aceasta problema, care framfinta adnc biserica
vecinilor nostri dela rasarit, este lamurit de- catre mitro-
politul Moldovei3).
Urme de legaturi dintre poporul romfinesc i Ucrainenii
ortodoxi se gasesc si mai tarziu. In epoca de stagnare a vietii
noastre culturale, in secolul al XVIII-lea, se mai fac ateva
traduceri din limba ucraineana din tipariturile secolului pre-
cedent. Unele din ele s'au pastrat in manuscrise, in biblioteca
Academiei Romne (Nr. 2951,2953,3545,3721,4413 i altele).
Aceste traduceri insa nu sunt cleat un reflex slab al legaturilor
noastre din veacul al XVII-lea. Cu inglobarea unei marl parti
a Ucrainei la Rusia se incepe epoca de innabusire a culturii
Ucrainene, iar politica de agresiune a Rusilor fata de noi duce
la ruperea de legaturi dintre noi i Ucraineni.
In cadrul acestor consideratiuni, operele lui I. Galeatovschi
in traducerea lor romneasca capata o importanta deosebit
pentru literatura noastra veche.

1) A. C. IleTpyinewrb. Ibid., p. 214.

2) Ibid., p. 215.
3) C. H. lie6airb. Aocueeii, mrrponanirra. ComascIdil, pp, 8cio6.

www.digibuc.ro
*tefan Ciobanu. Din legdturile culturale romdno-ucrainene. Pl. 1

AtitzmzsmzEmmas=atua,
Ic
flit vrAric4irtita; NoirMr& 144:
ig 1111: UOFHAebilt:
c03 A
43 411'
$3 4 Vr.1,4k , of, ,A,. r
1t3 II at 1 'irx-x----,: A
itg
3 x-4)
, ar
IJ
G let r
Pil
,..--.
G
_43 r
I
A Onit Mormon HAiiiirrif
.),
M0i.'W 20:1ALKOM131
4/
tr
rritrit,h26011141.1 "WENT% OM% fi,(60/14,4314111. Ps

*3 H 45-0 es-4 ti H Wohlwro4 AohwirAki,,,,B,41441.

DrIC0540FAi4TatflOAIL eictitif AM ti diettfoft.
T A WI HA for AO 16.4tikvoigi
, ciatr% KotORA, . -

s 0 TAM1 gram Errs CAARA, Iiprk of arct0i4s. E

Ii2:-. M -7.PASVF:77-'7 4,

Blazonul familiei Moviletilor. n Cerul nou s. Editia

ucrainean din anul 1665. Lwow.

A. R. Memoride Sedition Literare. Seria III. Tom. VIII.

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
*tefan Ciobanu. Din legdturile culturale romdno-ucrainene Pl. II

OtiAtti"I''!"

gAI-011
A 3 XilittlA.
" .rt
3:PIWIMUMM
114AIWIil A e
m7: LIAlli;dirAAAorct,
: f crowl. f rt. um.tr,:isf7c,:r K' g4T: :
TirrighiX
:1; 1tAt.4. x..,17,74or.4
. ,er ?Old gin40: ATWA
UT. .
111 .,, 0.41LnI1
80444g11
totlo

Titlul Cheiei intdlesului *. Editia ucraineani

din anul 1659. Lwow.

A. R. Memoriile Sectiunii Literare. Seth; HI. Toro. VIII.

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
Stefan Ciobanu. Din legdturile culturale roma'no-ucrainene Pl. III
eV-

II
MA4sE
AOSE CA Z
Ai& CATFA -AXE 17. fitif f
CeERecof Fki 6'4C M .( "

It

icavS
a 3g M AA, / A,
H LA..
ClpfHHX:(08ANTOHNHKO AAHNO HAMIKAym. g nortIA
6 AACAOLICAMV. Soli till H6A/1" AMH, W 1.11401T0H110 11FOMP: IWAMIICIA
AAIAETL rancko
InCIS4r1.1711600111
rof
rAAATCMIC:7;iff4:+iirir:)cr:
v Kirmic: to ANIE. ..F.LVLAro 5 t
"of ilAActiii
14LyA Pm: ANA, A. monc.i fATJ 0011
6W) AtO EI ROLL , A 9-11Alimroco.ri,

KfilltAK 4111 KAP.% t NtliO1111C/NA whit)

iltentiek Fcr tAGMMA rfle npn
o t; 42 3AX% AEETE.

T (\Aft AA
nATO5ti II;

AMNION P. AIMOIMIIPM4,
!rattErrm. 10,11C/1,11,,,.

Titlul Cheiei Infdlesului s. Editia ucrainean5 din anul x665. Lwow.

A. R. Memoriile Secliunii Literare. Seria III. Tom. VIII.

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
$tefan Ciobanu. Din legaturile culturale romehw-uerainene Pl, IV

- 5. .,
K411.04614:601,1WVA01 4 110,,, /AMIN '141. 4",
KO' Me :44"11111% _ALI jPet rip..1Vq1.-0
f71 tie eif - 01...atrai
, Aenqin. Etc s

. "PM. OVIIre.1
ink Pwos
at,. 11-

- r,.
r- ,
11,
,,
.

Nt/i1;rtioneW1i , tc-
eh( Af 1 ftpfAHMC.1../(Mh4th7.r4 tA., c
AlAknivk
...
Cdotl
, .
Kv.
...A I
EA Mh ,Kfl.. , IrjA;f:
,,;
4 3H i, rAli . Ao: ocz.11JF roffle- iimt tau trunk
Aer.wio4113 ient,*
1417110.. A
Ktikomettetritet iti's f.si 'r v Iron dirrmil.Anwrpe gyiiifi pt tit LUAC4 nor
tAp(Ill11,14 r OA
Ipti,001k11,41a,
: As o{MCI ponVIVA Anil A"; ,,AXOn n fr (Cl i:ne.
UDCPuN4 lohent, mihnillint.oroftrn.p.
OKKOA t Illt. acomo.twigeKnAl
cattialnAttliqf
^
1 elf K. Itr(04a;k 1%
`....V Ae z-

. ,1,
EOM.
loeineGA ealtME : -*MINIM
Titlul 4 Cheiei Intelesului D. Editia romneasca din anul 1678. Bucureti.

A. R. Memo,. Seetiunii Laterare. Seria Ill. Tow. VIII.

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
 $tefan Ciobanu. Din legdturile culturale romdno-ucrainene Pl. V

wilfr-$4p
, d. . ,..A. .s. r 7,-----,---/:-
) .. .
;TotEACI RAL;116( 110e11,011 6 TIAN r11111.(ATStfy 1101LiOtitlinkili
. ,
Lr ,
cq-Aro, AYA , I Ai ROAM( erNIA TAICOf :
n
i(DtirICE CAIlltifAti`A CE1111MIN/rova glavrt,, grt KO
/
fiorAtrrb 3riCto 0 atC A 1 fif .
1

##14,44#fAtP14# 21221 Itt,1414.4. n

'r4C4*ftlreirge14*.
lit-PS9444i .g.70P2tg'gqiWWIFIMNAa' AV&A"
7

K 4.3 A 11 11-
,
e/
6 IVA" AfiApArrI Cfil4f0 I no
/ A. ..../
CoWaTtilH oraro A VA .
- / nt Y
illftrn, Atirn errizw, ts 11,40Ef AotflrOHT% ,A,CliiiTfil
'y - /
6 11"611 iliG(O,H9twor4fmpt TfiA(frrteit.,. ,I. HE i5S'Aia
dgECirr Hia4, AVrci, i=t.

01511A% 1c67.; ,VM;11'1, KME fif COGA4-

: /y A -. 1 m .,
31tiHrri/K WMfirE, AM 'IOWA fir At0-
-.._ . ..,. rg:ITS. GA AEOCAOhIEHHEJAAH ti t.46:irrn-
/ A 1 I -
1/71 GO Miff fORAAZHA.Alitek, raft/MAMA 3 ?CZ/
..... / 0, I,
frAllflii 6111A1* Or AprCHLEIHHA COROFV Nvtifil,ossocor 4", D
, . ' ., ,
iforropMft 3roptinvitik 3 NA" ME XC 1111-111.106/1.1H
..
P f r ' / , ./ f I' . 0 n
Ao goimifir.PKIlii0fiti(Ofil 6 C GGC.711'6, infiAo-
,i J. 4KOrfil 14,1 /1,106.40/1
' . t
105H/I'L trAms Hid trl. Eft:
, .,,, ,, - .. , ,7
Rif tio tontrifftfAVii W Hiaor4
..
rraofro, ti ht)346--. 1
, .,, v r er I'd / ,.. /
MN HAHN fglirg 0.. Ill Agit 111 octrpeAk PI C A.61tAtttll i
-...-,............:... !
i
I

. .
L_ .hitkt v
Inceputul Cazaniei la Dumineca 27 dupd pogorirea Sf. Duh*. Editia ucraineara
din anul 1665.
A. R. Memortile Serra,. Literare. Stria III. Tom. VIII.

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
$tefan Ciobanu. Din legaturile culturale roincino-ucrainene Pl. VI

tgA.1.1;)S
'Writ
f ;it t .1)c% a.) fIC
VW43-Pre'ilicT3'4"4-V3
tiOrZt.
.
KA3f1t11 CUHUWit x K3
AVIILfIONfit'L Alga C+tV'T% . :

,
,3HEAsCr y.ti,AAArtitippr
ilfE fiYAA iyVbfrriffinETIE .C+ttTi;
'''
Ag"
4,
n 4 1('Llfr. WAMEKH q
,'ZAY

AziKA ;T.
rip/
ri
[(MUTE rratinA . t1..3ILif C',Efirn. 4 " p !QV ES
((IAA! ottiffr.A
.4 Afvf irrilvrtivk fiiMfitli, gvriAvar,zst/itig 4
. 1 apc 01.4T. p/c z_JW.:A; EESETE11 :

art AOMfOrri' 1.1.0EITid 16 vc 4.

. Art
A:197.
fAA.
WE' p4HA'
VAIS.1 EmPt1,111 EIEN'tfiri1t1t1E .
jig V/ 116,i= KIEW +Fri ii :
Ttvis.N 4,
/
WI 4
.
1<4Iti
,
PIT flf E
4, , AC
C. cAAritirrryi:
OvHaA.
I
(E.t
I
WARN HI-
,, -

Ali A.t ep.1 MX-

. .
. ;1,1.11pH( (1661:4A/41 tZ6pEf ,lo,f8a .4. f.10?

./:

i.
flA1141:
1:4'rrforavairl
fit,`01 SEtillittAL
1. - '
XC .4ICAnittpT cUtoriginci
:i err/AAIA3tirr AlE0AW rift WMZ1AN
, --

.
knrra z,Jusian nvrfas Afiintot : AAiA<f,
,,elm
4 E

0,E; Htf.1 111MA:irk 411114. ritE lf, g101 A E fits

.( pf :
itim W ks t.44A.,ig.AE:(1,11.1 iC4.4"fitler UltZ CIV/Aigy
L. , .. , y / / flpEr' Amiir.)?.
F '.. ,7 IkL --
flfirrik ACM 4Y 'CA MAHNIAFE,tE Wspi.,4/1wp :/r/frla Arplii
tliktfANA9E).41.H.ri.1., ivridfiA114 Cl'ICAAf
/ -
...
Ailtlir 4 Arts trrfA
/
,.... ,

TE4
Llifti411j,
,,, -
A% lifiliMICA1411

tApY. AC. ran cE waTri, AtacaAt,

. ./ -
F.S., /fgrti fliW-A". Cal..
#7,11Ainni7E
,
.- m
4
. A
4p.1.E.TE 'IcArAE AE 6.0H H5 IA AE<AEri- NMEITZ
: "I 1 174-.

CAE1 ii:or.E4Aftf111/Ak E*1 !UCLA AAAnE tip IA ., IIIHA ,1,6

../ Y..,:f . ), ..: ... 4 / ,/
AEA AVM ELM flpE AUCTI, 41o.AT% i.Anzcn AspAA
rs. + St k cr,iir cArrit'tia :
4".
Mr/ AP;
-
cT
1/4.Y.T Ct47,:d:irE ;!;ipl AE nat1H,1A,E... WH t
.t y:POETA .fTfi I)IWA
i.,Viyt AE 4111%,11110,1, AA

t
;
' 4,2

Inceputul Cazaniei la Dumineca 27-a dupd pogorirea Sf. Duh t.

Editia romineasca din anul 1678.

A. R. Memoriile Sectiunii Literare. Seria III. Tom. VIII.

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
 $tefan Ciobanu. Din legdturile culturale romdno-ucrainene Pl. VII

GO.
fein.
9 nhy, , a la C.)4,411- Ohl
. . f ". .., .
i, ___,

Vs
,,,,', ;,'
. ; 4.44..4
4
,_/.
1 p"8 /far
i s' ,r

, ,ina,,4' 0 ;4'0' nn. "-,17,71.;7741. I./,:i /4. 71. lfeeoh Illy--15.; 1,11;AsA1,. .', .1., ..t
.0. 'te4,,,,,,
T.:
, i i ,.
.-. c
r7 A ? o 7,01//.1 rn 1, ..1 e 6-,0e:.1.,0: i -. ."-l'ellit,i;,, 1, .-. 4 p k : . ri r efi:Ity,..",,,,,,--7-,; t-::

,-, f.
Nk )671/02.'90,- "y;:p-tis,s,71,7,5/ 3/1.15.1
r .1
1 t"s e C ./,
i i e.....:* e Pl. 2 ,r, . ...:V 1 t .171.411" /lad .,Y ...I 41,V, ,5
. ,--,vs- ,J. ---....'
!-
J .

'1 t .
-., ,
..---04 .- ,..,,, ----/- ,,,, 4,, , -. 4-
.

'P 14
4,;,, c...1. , (. .. 41 8.;
:
/4, el ), , -r : .. t 4: A .zp ri " s J l' eit in/. rut ; At 0").
if 1,1
-
. , i, . cn.--- t, -, '1 t Trri .4y,,
ll )%A
t '-
,.-
,1 yt r.a 77(i- /. 7:te rna,1sr-raatc /114, DIA, 7-i-jer I' Iit e
a .0. 4, ...".
, v .--.1.-'
&
0, .. . . ' , 0... e.-. . ,,, , .
...r,
A "7'
.

' ,C ,1,1 T 7 .Y.

q,:
,
777,06 ,
.I.

riPt . ii..: , il, A' MI, /71dpillt '74

i
L,.....,"i iti'n't.li t, -./n.....t
'
byroi./M- opt tile 77,11, eliiitz, ii,4:,,,Ii
`-'
ifilio / i IC 0; ie -
( ,..,..
.
il '...... '' fl ..., .'s. .
.

7
4.-

,5.. els , ''.

.
l''' ...". ' '' ..
1.1
..., -'7,4*. is
(-X I
z
; l*
+.. 4 V r-fAi If 77 If. "N 44 , 4' .. . ty /yeti/ 4.41,i.oin (73,1i 71., ..7771 /021.1,4 er,....; ,
4.

.-:` (74" 7 ..;7. . V' *.

et/77,Y Y # a .(177,117trr"., / / ,,,_ 7,7,2 ,..:,-,.; 7 3; v 7-7. -..t C., ,` i t"...;. .

hr
11
.
.. I/ )'i",?-1P
?) I
X'''
. .1.
..,
/1,1.04 /..,.'!IS '3 ' *.'
7i I I 1. jai
:

'I'
Yr

SeTrt
.

c`r
r -f 1Yr. /1.0,Ai/.... .. - t
.
d
,t.'
-
, t .....--
in" r....tp/11+ /7, .
t

-, 17 V
11
; / 4.Iik',
,, , .4
''...$
,..
.1./., a lir
,..\ z.- ....i. ..--. .-..' cc ,. 0
lee rr.rien iad Ah t4/7111X.
1 n' Y 'I
lint it-MI./11 t%
, -,71,
,..: /, J .....",4 ,. ...4-011,.. i' ......
A..-
7 n t'.4-;;, .13-1; .177.0 74% 1 ee rhrh,;7721.-yy Ai., ir ok-Irp.:4,,,,-..y7',
,-s, , /41 C...--470.,r,' 4,
54,

. c, 7.. 1 Cs, ,,,

:\...=
--.4...- , /
1

. , .17.trA,, >13; 77.1:' t a 'rap 4V, r3n., I.r..

.
,)1 4Y /7"Ntt,t
7-17 4"" -1111,F ''',' 2-447,eti 3;

ha Joll le
r, J
--
JET,. ',tar' i yre,i',4"2.... 'ff,'" 1.)",;,1,11.sit,,,,rt .2.1.6,1,0./1r, 4 ::,777CIIAI.,' I i Ytti if
. .
r .

,....' ,.... 1
- ,j ,,,,,,,,'N
.." .1'
.../ /
..,,,A lit ,, d/r(91,1171 - A Mlf 7F 01 .l.d/lY 17licniy 0/X., risen' T.1 / /1.//d c...., 'KIT
o
".3 zai/, 77.,
..... A el . .,' )6. f-N ,i e.-- ., ..,-1 .7. . .- ...____- - .

.e/.4 Mt ,4 09 - hA fp) i'l #' A 0 I Al/ 13' "WS I., - 77:417-2 ny...1.A,
16' ,. .1 r
.v
,.---
.
. - .. il AN 11._,_ '; ,., * ,
, ,
, ,r)5,, .70,01,4,{ 1. s' rat "to-441/1 - 4/71 ill. ..1 t 4,-0 -,10,..arnire...., r,t .4., 1
7
, .; ,
21.--N kl ,,- (-7 1 i;-) ,--J,
1 /J 42( 1. e f At ( elf MX /fa 14.f-1 Au!
c-, '16'
CV 7771r / "if 0n Ai 1e0 t f Aeo ,firlys, /or-
. (IV.?
'lig
4./ 44
yj,-- ,-1 rf
A pia ai . .
p p'' ,-, "n., e -'
4,t;A t e..74 77.1,14" C .

.
p.... C,F14 . -42' f , ..
.

Vr a lot c el a,g71 r. ell /YI- .ter 1 t, el,t......., . .

-
' 22; 'to rrfit-itrrc rit
.
1, " ,...
-11,13. p , ' l e , , n 2 7 , 0 V1et iPi.t ettrAZ 4 me. r"
/2, i -triea

, ?,)r 72 a 4.> 17, CI , /M3 t " rt fp,

<.,. a." ,,
ektr,t. Aiiii
a h11 , . .
4,- ,
$ f /2'; ii fri41'1,14:7. -
., (.
C.
,,.
..r":
: v I(t I ,1Z1,1, , / I
(.,
.
alp,
.

_Ijif,f1A/5.11111 N1 r , ., (.7.,,..- , ...' NI 77,0nThit7el,0 I i . I / ././ The ir,f7N1'14 f

.: late...-"77 7f/74;)
- . .
t.
4 ./. 7.,...v.,r.
(i
f t Alts ip.,,
(
os
A 0 .' t p
fill J.). dir,Y, ,` i i 1 44)
.
4... ./. . ,

if
'II:, 1,cf..1Y
.
ow'
.
PV ,,,r,, ,; 46, /Ty
.fi1:4CP.11...,
' 11 4 ,' (ix ,laa AY
,, . ,
4A 93 4
-
--
cti.

.
:
. .4A-7K -

Inceputul Cazaniei la # Nafterea Preasfintei Ndscdtoarei de Dumnezeu )).

Din manuscrisul egumenului $tefan, f, 16o r.
A. R. - Memoriile Secriunii Literare. Seria III. Tom. VIII.

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
 tefan Ciobanu. Din legdturile culturale rotano-ucrainene Pl. VIII

rr-T.

H60
H 0 0 0 0,
3HOEMMA 4St3O4J i
. .
oorsoreatio 6.
Totrriy
rr 124.- e,
lifiginsriocc4, AvriAkap(A tom .;;-'
3 IiA4H 0 E .o 14 M 11. .
., .---
ggia
IT*

BAtA4f.w&HAnMrnworc, cdt. roico Hi.k.

SZIUT iffomaiWA,ttik ler.ATOIST:C7 TCT:
411171 stAt Kiii: a. A- f. Miia
litA,
.
s.
--
CerTY(A. li64/14.
S1 Agegt
*I 4,
4 T 4: M 9cd, 4" CAIL,11(

. 14i
P
/,'
watVS.- ' ''' .*'., 1 ...

N
.-:.... -

C3 A itILW.st Aar na4Aitc .aN

Il AhneritikutusrAmevnaoreleT0inls.....,

Titlul cartii Cerul nou *. Editia ucraineara

din anul x665. Lwow.

A. R. Manor. Sectiunii Literate. Stria III. Tom. VIII.

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
$tefan Ciobanu. Din legdturile culturale rorniin3-ucrainene Pl . I X

-c-ZAA arAl

yr.
nrTron
i 4 -1,
W HEfeTfliA EH.
., .
40 ilffiOD. 3

.14 171.24 jfiki Aft' fiAcifoil ti" Mifori Elfrt<IYAVA ,

-, ,
5 (Waif: crrorotIA6fEHTIR ..`i,six, 11,1, tpkia,MA4A,
i COE': WKfthil.11C,Tilli ie...,:H4)26 welkjf'
ft 0,1-cfkim%

, .
....

i , . ,,
3
I ., ,
,1,11.4i iSiTas i iig, Tjt'l.....1601TEHi!';i Tfttif,,
.. . ,
A.CO.1
.

FVE
., .
3 '00T.4. ttri tyl5t14,
f a t '.:Ifillitt' If , HE::tiOt4
AAE
flovi
3 l'A1C1'0 KA MN
in ifii ..... , ,
Ao-tAKTA

IC / .
1
'') .., ) 4, 9 :LI 1).i/4- ,

iilito 5 i AO Elf ?i4ulf08%1-;:grra 3AHHEtttlia1H, tit3T07

/ / -vt ,--g
k.-1
0 AA's" ElfliriGiUsit EitAliff OE IloWAIIOSA tit AIAf 'Milk,
. /
AAA/he:VOA% Wtifip tiapt,VNYISX'i . . -

I g A.0 ETOPO e . , 1
,

triGhfurfil iKo'c.i-fti GAZI:417j,561,VA p.iiexrri rifIl- T A 14:it';':

/
C,FtWil; /I tOlhIAMIT% AO Ali rft TA lifeZigAVE tf,i4 ',,i--,
/ l',,-,
ty.w(o !KEEL' TA MI 'Cliff p.:EfICT6HA,kifItT.Etiellidfrl
..,' ,-.""4
quo, 1,
r
4,OTIcHgAlitAti.iiit4er3.noctswilimr7.-.
wron 41,,a--..6.ttit:14A

r
.
-,.. .

t,, '
C

Inceputul seriei de minuni ale Maicii Domnului

Dela inelul ei b. Ediria ucraineana din anul 1665.

A. R. Memoriile Sectiunii Literare. Seria III. Tom. VIII.

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
.5tefan Ciobanu. Din legdturile culturale roincino-ucrainene Fl. X

7
.WISA 2
GACNA.N1 LiAatia , If 444( d/H.111k.IN ripiifielt IFif
((OHIO MAW-14ff.

ttztestve-ctib:a4tztt ,

,,,

lig/J.4 IIIIrToti K) H'

... . Y

"IAA rprKwrintsAmn,
4

IN,1,0 11-61',G0e.
.i.
..fsc,,,THAI 3Anekcilcrk WIVE kitr,Z, ii. tiff-
;',ANti,ercr ig-pli ,am, ; rAid 3ATOE NO16;r1-06.44% , a
. '' . .

, npuron Rot , rifochof, eff

.

. ..._._c....
1)(451Alleoh Ao
..,.. , .i __
iMEMCA 3A1111 novitiniMA /,0.% A CtiA (sure,
,
11,01fA{AAAM
4..

1
.
MAN 3ATO6014 fittelfitarr MCA AO Ot7A MOEI"W J,
/ 1 1
.,.;
ELIA., ti MCIASHAA : Luca

, /
.

. forrOtoro-rril aANKAleAk ? rrfAM efCzpflAl COGA....-

N6010 thili,liift ,46-W, 4 110'4611111 ;viol% iii , 641E

r . r s .. , -,
64119ilvtifP16443k1117T0H A.A% MOAHTIOA, II 110'.
,
"..... , '
CTMTH
1 ..,14.,
'.1' . ,,-,44.... ,

Inceputul seriei de minuni ale Maicii Domnului I Asupra

pdcdtoFikr e. Ediie ucraineani din anul 1665.

A. R. Memorale S'ectiunii Literare. Seria III, Tom. VIII.

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
$tefan Ciobanu. Din legoturile culturale romdno-ucrainene Pl. XI

"- r
t 214 Itt #P4'44trit,
41..
r*P *
tfIst
it*Iiiiiiiitiz ;14,
42 4444 1r-A
Aop

7KirA nriroft
/
Kith
MAO oymvikimti.
lg AO iit'fioe /
vA/
CAEWA.MAOrAffifiri.90-
ilt:,nTEA, :
nenh, to
,5
ICHatTtalli1
2f Ail'irt
6MA, AM Ifofloro AKA AO Ilp`/H-
/ ,
...
1;.;e0.x.:c MOH ,i,,f6M Elia MOtiHA'A;irrnetfof no{i4o-
ripl: A6V: ' /r , ,, r r / r. "
. " $01iAIHI, HOTLIAVE H OyhiftrE, A f AM 11111
npnn-nA Thl . / *I ' / ' / ._, .
AOAriff 'LIFE OlfhifilAMH AERCAPI, SHOS6 (04CrIA2 , H
; I /
AO HEIVrtrrM GAHM' 0 ef61 vteLi<vott, 3o
' ...
H CLIIIHHHHA MIcw HAHOIAXAFH , Norroforw TrAhj
4

iirr..5.. ..
pn nAH0,1101AA1 riff tiC4'1Aff iTHAAAH (WIWI MAO-
/
ItALHEIV. MOAHTH , 6MAFAVA noftiAmmi,.n9EAcgrp

z4
. .

.
X9rOn , Tilt 3Afillif ANx0..,5E 3.4 rp&xn wpit Aif HE
ir ' / ,
..,

WHIcAriCAAH, rifv3hur rpfp

1

*FM AECATHHIII:
/ ' .... ' / ..
. 3MOHA'i 409% CLFEHNHHOBH Hc4ABAA7 , mann
.,,
t...."- : ... .
riPhlii

Inceputul seriei de minuni ale Maicii Domnului

e Asupra celor mot-tic
Editia ucraineara din anul 1665.

A. R. -- Memoriile &Warta Literare. Seria III. Tom. VIII.

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
tefan Ciobanu Din legdzurile culturale romdno-ucra; rune PI . XII

tii-m4ilief.Affialisattttttgf#4 14'
St VOPIP4.4 nr-

s-
qtntfif0Viit
ITA nrirori Kull
09A5W1111 61. .

xig lo nerEoe
,. / iy ;',.. ..1 1%. .4. /
:1ArroPEH A ti HTfC0X1H Hpf AHAMH HA{kILIAA EAfOreidl
. ,, /
.!rh A 8 rut CAMOH ghl4A10: fil.4
Ammo 'Ilw, II HOTAEMHE (64YAIM 'lanai 4

gOASAtIOAVA, AO/34'405E1MM Toni. A kif 15.54%/41 e'rei, 1

.., a
40 6A0f/N, r4r lliAiirSICA n ..ovvrori AU n fl'eD spi I
, 1

4diwk (....,:if might ,:ru, 3 Tom liat{EHA Mafia OitHAApi )

... ......, r., ,
.44E (...)gfAci 10,1'04..4,6A W891 tigA'A TtiArd WHfrOp
1:16EAllititli1 t Tot SIC OA hf,r0f , 10,1'0014H TAM% 661/U1 il . ,y,
in0AANKAANIA 7 ft nhorf,i,4,4 w511,tiiMnAH , nOygatinii --
fiferwra sif ) iii 11(.,?,a
I ,
; rill rfAiAn% ilHAT04141,...
0 *41
1611fitif6T11' AO , H. 'TAM% inf.; crrsktitto
. )';.A4:-.,'--,
L.
' ,t-
y ,
' a ...

i I ;, ; ' i' .:. . nF YkA0:- 11

1

Inceputul seriei de minuni ale Maicii Domnului

Dela icoanele ei
Editia ucraineana din anul 1665.

A. R. -- Memoriile Sectiunii Literare. Seria III. Tom. VIII.

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
 Stefan Ciobanu. Din legdtarile culturale roncIno-ucrainene Pl. XIII

e-d
,t (x.t iot lc it ot Cr roc
t iciz 01-01,1 tI,(3 ik f--1
A >t.
.
%
Jr-7.
(12 $:14-1:. !I t
%
.i.tririoK.-rrrt ma. 11 irTc net 7:\ :6
t.,,. ". 2 , M., q-, ..14-

q.se
4 t tit* ,tet. t-'4.1 et irz-s-f.r.Fri
C t
1,,,
es..pt nief
-
Lat l'--- x22- /t s* V
. t ,
", .1
44-
e"
,

(-3-C
--1.0%0
i
IT
>., tri 4.4 I rh '-t e.tpSYs nicif 77,01Cco r 441 41' s 11
r
.
.. ?, t Sw,
-
Cw
;
c.....,
'4_7
e
ea_
,
.
'
4
.
s T., e
rr
r
p

.44>43Vert 4 ill C 1. a- (:-/ . ri-2 cc 4 e-1 ot rfortet.`?"2 C rzpt 0.1. et

,' s rrrei G) - Z t le ( i_
' t, y i-
, ,
. . k r.
4. A i. a
''.. ).. im. i 4- 't, ----- 15**--7- )... '-tt .s; QS
rrAr zasci )-et n
i 3? q. er;44,-
-7N/12.rt's .4......enat4freen fe; c/i1, '
.r r
k- c .r. Z ' 4 t t t It
.,
el
-A r Z
.t -4 . . Sp ,
A
ft. . 0

,
= Ni
( r a rifle Ii- Lat.., faf74?ii, 7710 7 T t At.... ov 3A,.- 777 7 ) et ,4r., . za..51,., try
- '/ : . !---;v" ,.. ,... .9., ='!, , ., . t c ti =
t 'ai
x '''' 1. 4
- 1- 2
' ,. 4 ...; ,,p.c 7.:S. . to 4. '''.` -11
)-1t. iii 6 4 0 3 i''' T7j16.1.))-t 2.12.1 'L1 t 1,,,5 4 yer. a I t. rtyr ,"4
, , )..et rtio-i-Tri.trrat cc Z tx z.
. -s

,
.

... , .
'I
e: 91- Q ."' .'d :."N s ' ,., '1- ' zi
z (, oz.--i t-
;).'t ac.74.41r,rni Iro 4 . p '-0
,
.
, e.r.-..- i it -.-..

2.17ti,(11..tti , T7 f 777/01rici ...lactr-ri p oc r7" 3F ,,e)H cr .;

,.. '
cz tpty.. lit a :rt girec Tr/3T tiV*7'N.ect4ce4.
,.- 4... ; .:-.---, . - 47;4\ v -..1-
--r
,..: 7 '' 1 5
-:.,!

,, 1
, .61;57 a?p,pri
ri:.1.

4 .,-6,,,,L i ,
r
, Ff
:(
.

e--,.. '4 ( .....ite ) 11 .41 eN, \ i..

c.,- '4_,
ks
', ,g. pi-,, esc.-tc.404 4.4. .4.$, ...ot,' rrn- rortio, nit vertir-rf rear yc rif
z ' vA 1. i i
, ,...,),, 'A ,t,
' e
AL-i
i
t---1 `o
.k-1 *4

(.... \ NJ .E.
1r ,-...-- 'Ir' Ng-7N
--(Trot., J.2.4.44 a 1, A (71s- ?7...,1 (.. 21,11:tito,- rzfip 'ra -2"!N17/ 7 M L''' kt 9 ,,,,. ( k.
,-*7 v. ..... j- A, .4.- L .
,

), .A
I. , - %., NI "
. c
I 1-
I.
r,
% 1, X
IS kl ) , -) . .4
,it,,yi:r! t et. , ,).),),:i ,
.

e ity/rp-,tre 77.,,e0k!,3
. ;` - * . 41A. c :3
%......7.fv,
cg, -,:c ;,-,i )c,
t-z, - .v
-..,,.
0. . . 7..., k. ,
-7 X ( is Nil
4 vi 7
. ..),,,....
... ...
4..;..,.....a ,.. ,
-
,,,28 z p. ) 7N7rr
.

Ni

i
"

-
f.. ---
r ,
; -a for r 4.1t yi 10.,4r7 p. 4 Tntrra fix* kt Act urn nil---r
,..
1_2_ , ;,, , c c
44 1. 22,4 I ott .4c =I. xawn ot 16
cs
,,,'Z' VJ
..",c. t-ra, vt.4
,..., eN
A 0
-..
r4
4,
t....
.
.

t
si
"' (Lc
_...
%..,, .....-._ -, i i ,-- ......__. 1,1%-t_
.
... . . - e".
1 i Y of,Yruitiirzfif It'll-4$ f 81-1 tri c-ai ;12r Irti 7-r.-. eta );' 7-r .4, 0 7.17111
1
,, . , ...: \. . . '
.. ..
?not: 1.., (ASAltrz flirt r crnt t 7 '.u.4 rift
0 i tri
"
%

., A\
0
,.
,,,,,.. -..t..- st'
,c.t
( c tor Tcp5,"))
.0 ti'4 .-4,4,
'
-
e
105c. tv.totti
.
it0' A.- ,-1,..,,,,Jc,..,-,,., i6,-. ,- .),....,...0 ..,
ltyy et ent L ir
c
; id t -ry, irta,iy
.... e4 ,:. a ( e--10 ---1,7% 'Ts A
--04 ...,
rr , 77N2,774eve( 11 7177N,SI
tset ric If5k
,
. , r- 't :::^:'
. 1. , L t..,
'V r'10
- 1

rill d 4i4.. 1 I ol. ISI 4, f 40( ?T., /Pt./7 >1 .170 rt., 2.E. fri' r zrt( 41-i . oi 40,./.1
, V t .. .
I , q 1,
..
e". %... t. . ,

t'..
a (7tet,40,2.1.\

Fragment din manuscrisul Academiei Ron-Cane N 3235, f. 131 V.

A. R. Memo.. Seegunii Literare. Seria III. Tom VIII.

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
 *tefan Ciobanu Din legit, ile culturale romdno-ucrainene Pl. XIV

. . -
4.14.!" :
1 '__.
II) 11 JP!, ( 1 i:ei A.I.1110.4.'' , Irrri tun hi (tuft ty-Ai
,r .1. -.. ...i, , , ir; (1.,,N . 9 , 1 .......!, 4
tot... ii & IS f.." fl v_g_ 4 H P S T V A Ne 1. 1 (P --
1il ,lpi 1filra ,

&Oat try ..,1

s' ti . i Ti..1

Jii
Tipt1npLe,4:
j
.
hi Tull tt
r

Ce f ( I-
e
' rt
E, 4

0:

11
H ;1: . , *v." g
,
c Attu/a fAAS...7 tyif Eta 1,z la
...
A -,,
iii

p,e IL/ -s e 4, 7 , C..,

01.01rirti trill' t )1i a
q
Tit I114
es& (audit trti
,
e Rtt,
.-
1

,
J.; hisn,
0 /A
c_..a 1 Er n oLie To'ce_Y a lilac i t r his" /
r-ft elf) it As 14' r
, iv :.invtv ',"----:-"c.
ClOtif TV )?: .. `MU. tzZ
r......r.2.1 c.
rrAot
J, -7-a
nI
----.

(JR.
P Tre
e
if Alf tire,' n-1 1" get
CY is Cr it
1 ell ri riTt-L-S:
f
I, te, 6711i1 11101 arr.; ?te.1-11/rati.cri I JR aim
t
1-

1.1
1
i, .
''. , rar 7 4
ri t' Lir-,
(I, riftlit
tr.
er pr fromirsZ ,
.. Irrn 11, !mat lp/ r!
Ct L l. i
,ki GA le 1 r- " kt:ai
rif .11 / M I 1, 1 tann ,
C`!.
AVA101..10 Orem, Of II 0 .
I ,
fr cm oil
I 1 ce " .!,,. ft,
If
y
(-to ctios 1. 711Y/ CI I i p it
'13
tX111110, 1
-
-,11572
i ,
. Thri a Ao 1i Will et.TniO--eN Qa9
'roar
)
71117 a a /rimy a t liaTi
" C.7%
ry 1 la
j`Jtf
1.117 11 film I
,
'
fir, . , ,J r
Lr.--rt. flu At (IS/ tylet.,X.Z1T'ng2; ji
7 c,..1
i?...., I riff tat tZell'artil, ,:
Id ics . I
!Italy ea Atal7 Trfirtitt. szattvilff ;t*'
,
0

. ......)%s? 9 j a
M ctl it4eihr
auttlirottiea-
L
.
, " C , x
t,
,e j
...,
Melt e 'CH tz f ;;;)111 irr f
e s.7 AA ., 's ---7.- I r e I
lin Er ! . i int A/ Cn 11 v! .
td Or / , ti ,
, 1 Y i-'pa_0cp.V. 4'
I c .. rib eica-m.,-et
04 riv leo 1 vein rt,r/e..,?.
.1

_
a

J a .1,, 1 9 #.4 4A . / 47 i J ,.., 1, 7 a i

Ili et T Kyt drop. Ai/ 2 ThYan MOTT! vn
1 . I. L ,./
CNE) if
up fr TI LT ThrimptLAaFrre I

A
(MITI fir AV ijo (MI?
''''
VT/1 uto Ulf o tit% Ile, q,
1

11 *
1
,
4" -

1
,
,

Fragment din manuscrisul Academiei Romine N 1631, f. 7 V.

A. R. - Memoriile Sectiunii Literare. Seria III. Tom. VIII.
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
 $tefan Ciobanu Din legdturile culturale romdno-ucrainene Pl. XV

of,'
i

tcti J'A 20 7/4 f

te
i
ea a",
(3 l' 16;
.41?,t: ,
0, 0
, , , -' .,,,i,
..
(co .t. 44:: S,v1A4c : ik',4.7 0 f iro .f CIP4 I im r4 cbtroao 6 ,ti. e
f /10 (' -. 1 4
.
L t. cti} (0
1..Z.
CcaAsi .Q11,1,(Eies.rt Actlrot.tatfa let.,
( 7 2 ft 4,._
.

,-. 24t
tx_ / Y. N. : -. v!`f, y* 4 '' 5 40
Y,,,Zovoci ./112-} iYi. , 9; 47th ad" ,570iirvisicir
J./ (/ Z,- A. /
e P''' 11 t, y ify'l 0 ei 7
0" 44 a , vt0 ani 7.irile fa
o . ,, 11)
L.
.?kIt 1122 ,*

7227( 0'0/F s _
1..-.1;61,:, (-) .4 sr. lc ./.' / f

.1i
,,,
iti:f ''Forrf artiv,
4-4,
.2)tocog. (44c(graoa,o
4 01 a./
AJ
1 I C
S
.-9:04)Itt if` I
A Y .,9( c' : 0 'riot(o1: -t'42Telf iz a,irvea
o'
1 1
, 4 L-
i 9
"li fri Ca 112 F.a aa S' 41, I S',14.i.A.4 ter, a Tr( a ei 41-a a :
.,
, csic A4 f
4, '7 '
Reol*'47g, f f co. 5S1t f4t.. c 1;,,t

-c! (t.q.(4/-f.
, ' eltdt
cl, , f att.'
k L4Alut CC (.S.4 r ,/..-4',13, a8
. a C
Pc
=4_4i!)

ef:ICI, 1
,..
Of( L. 4 0xl
. v4it7I :2,1c ttlt 471144! f at a(ACcq c t,t4i ckiortrY
. -A, c ( c, - tf /-1 0 sp c
.. aig ., 222; a H4, a ea,
.. rik
f'
ACCS"f
e 0.-
4 b m aid l
,
argil
,,, 1/* / 0;
014 loatoA Lr),,Tf , t *to (a &lade,: fte,(0.
11
7-,, 4' 4.,
4
f ... t'S
:0 1rf ic i.)1 e.. ,cccall.rafT4,4, .., C gr S'Yil z I.
I
41/ : 7-- 1147 .
C" /.. ' 0
CI
...c.k.7+19'
/
CC/ ale
c
IC' 1 4 A Va'a "iia_eria" 4 .

a , '
a, e 4 W 1
'CO :ft) t 4-49tf c'''t 64.Cti k4 ra Ph& 4.1 c ottr, fA -4, f 4
..4.0 i/ L.,V fC 4
a ,S'49
l 0'7
(. a ( r :. I, .
Sr s S 6....
I
,"4",)ft2_;
Fragment din manuscriiul Academiei Romine N 3692, f. x8 v.

A. R. Memoriile Sectiunii Literare.www.digibuc.ro

Seria III. Tom. VIII.
www.digibuc.ro
 COMEMORAREA LUI I. CREANGA
DE
MIHAIL SAD OVEANTJ
MEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE

,Fedinja dela z Aprilie 1938

Domnilor Colegi,

Ar parea cel putin ciudata din parte-mi intentia de a face,

fat de domniile-voastre, un elogiu explicativ al lui Ion
Creanga. Orice coleg al meu, din acest for cultural, cunoaste
fr indoial i pretueste pe prozatorul incomparabil.
Poate gresesc afirmnd ca valoarea lui Creanga e totusi
mai presus decAt pretuirea obisnuita i conventional, i ca
originalitatea lui e unica i cu neputinta de atins; mi-ar fi
foarte placut sa constat c lucrurile stau altfel; insa cnd
vad c, dupa aproape cincizeci de ani dela moartea lui, se
vorbeste de pe catedre universitare si se scrie de oameni
autorizati, in publicatii serioase, ca Ion Creanga st alaturi
de scriitorii populari; cand, in acesti cincizeci de ani, semi-
nariile noastre de limba romfina n'au putut produce o mono-
grafie a scriitorului si au asteptat ca s vie strainii sa ne-o
daruiasca, am toate motivele s banuesc ca mesterul fr
pereche e subestimat.
0 inalt institutie ca Academia nu putea sa nu vie, chiar
si mai tarziu, sa recunoasca aceast valoare nationala, pe de o
parte premiind lucrarea de sinteza a d-lui Jean Boutire, pe
de alt parte asociindu-se la sarbatorirea centenarului. Ma
bucur ca mi-a cazut mie sarcina agreabila de a lauda pe inva-
tatorul meu. i daca lauda mea e acceptata i impartasit,
x8 A. R. Memoriile Secliunii Literare. Seria III. Tom. VIII.

www.digibuc.ro
2 MIHAIL SADOVEANU 234

atunci se va fi facut macar in parte, cel putin in Academie,

dreptate acestui fiu nobil al neamului nostru.
Nedreptatea fata de Ion Creanga a pornit chiar din timpul
vietii lui. Povestile si Amintirile au fost gustate intaiu
in cercul restrans si fin al o Junimii * si au fost cercetate
ca o curiozitate, dupa aceea, de cei mai multi cititori. Opera
lui a fost tArziu data marelui public de catra editori, si acesti
editori au socotit ca trebue s'o intovaraseasca de un glosar.
Va incredintez ca, dupd intregirea Romniei, nici Moldovenii
de peste Prut si din Bucovina, nici Ardelenii n'au nevoie de
asemenea talmaciri ; asa zisele provincialisme ale lui Creangi
circula in limba marei majoritti a poporului nostru. A intra
in aceasta bogatie de cuvinte si zicale e o desfatare mai ales
pentru cei nefamiliarizati cu graiul popular. Tendinta de a
izola pe Creanga are explicatia pe care am dat-o mai nainte :
cu exceptii onorabile, cetitorii si comentatorii dela noi stau
Inca dedesubtul acestui artist.
Un scriitor care dadea, Inca inainte de 188o, literaturii
noastre o opera de primul rang ramnea obscur si umil in
coltul lui de lume; ba era urmrit si de un proces eclesia-
stic, apoi exclus din invatamnt, osAndit sa nu aiba panea
cea de toate zilele. Dupa jurnatate de veac, opera lui
avea sa constitue o solie de onoare catre literaturile apusene.
Sarbatoririle centenarului nu ma pot face sa uit umilinta
in care a fost coborit in timpul vietii sale autorul fermecl-
toarelor Amintiri . Se vorbeste despre o revizuire de proces
si despre o reabilitare a lui Creanga de osanda caterisirii.
Nu-i deat o confirmare a unei tristeti de demult si a unei
neintelegeri prezente, caci omul nu mai are nevoie de cele
materiale, iar artistul e cu mult deasupra jignirilor.
Acum treizeci de ani am participat la cea dintAiu pomenire
oficiala in satul de nastere al scriitorului. Humulestenii nu
cunosteau nimic despre scriitor ; unii oameni mai vechi isi
aduceau aminte despre un diacon cu acest nume, care a fost
lepadat de cuviincioasa breasl eclesiastica; asa incAt pre-
dica mea, in biserica din Humulesti, a avut in ziva aceea
drept temeiu propozitia : Proroc in patria sa cinste nu are *.
Neamurile care traiau in casa veche, primind vizita noastra

www.digibuc.ro
235 COMEMORAREA LUI ION CREANGA 3.

a orAsenilor, erau incredintate ca venim sa admiram trans-

formarile pe care le facuserd, soba noua in locul hornului
strAvechiu, mobilele dela targ, gramofonul si celelalte minu-
nAtii ale lumii ; pe and noi cautam relieve ale trecutului..
Nu e nevoie sa adaog ca nepotii nu aveau atunci istorisirile
unchiasului Mr intre cartile pe care le silabiseau in ceasuri
libere. Humulestii decazuse, devenind despArtirea a patra
sau a cincea a urbei Targu-Neamtu; se desfacuse de Amin-
tiri si acceptase transactii cu lumea nouA. Dar nu era numai
asta. Opera lui Creanga le era straina si pentruca nu le era
adresata Mr. Sateanul care pune sfortare evidenta in desle-
garea unei tipArituri si care cauta pentru putinele lui ceasuri
de lectura divertismentul lui Tilubuhoglinda, sau istoria lui
Alexandru Machedon, sau inganarea mistica a Epistoliei,
nu e in stare sa treac dincolo de forma cea mai elementara
a prozei. (Cel putin asa era atunci; mani nAdajduesc sa fie
altfel D. In fata Amintirilor , cu toata bunavointa ce ar avea
85 le patrunda, ramane putintel nedumerit si desamagit.
Satenii, chiar si cei necarturari fara indoiala, se pot amuza
ascultand o lectura a Amintirilor ori povestilor lui Creanga,
caci aceasta lectura e o interpretare, o vorbire. Un om fara
cultura nu poate intra in dificultatile acestei proze meste-
sugite, intortochiate si speciale, care e propria lui limba.
Proza cartii populare are o anumita ordonanta, e schematica,
indiferenta si incolora; de altminteri poporul nici nu urma-
reste arta in cartile pe care le are in raft, ci un invatamant
util sau, cel mult, o petrecere comica ori filosofeasca. Amin-
tirile si povestile lui Creanga sunt insasi limba vie a popo-
rului, fixata ca inteo misterioasA mutatie biologica. Cu cat
pregatirea lectorului e mai bung, cu atat muzica ei e mai
inteleasa si sentimentul ei mai pAtrunzator. Ca si in cazul
lui Eminescu, Creangl e unic in sine, insa divers in cititori.
Fiecare gaseste in Amintiri si Povesti * noutati si rezo-
nante in legatura cu propriul sau suflet. Acesta e de altfel
privilegiul artei adevarate.
Nedreptatea sincera si inconstienta pe care o faceau genia-
lului lor consatean Humulestenii e explicabild si fireascA;
nu tot asa de explicabila si fireasca mi se pare neintelegerea
.18*

www.digibuc.ro
4 MIHAIL SADOVEANU 236

repetat i perpetuata a acelor care, de pe catedra, asaza pe

Ion Creanga langa Ispirescu si Anton Pann. Nu vreau sa
micsorez intru nimic pe Ispirescu i pe Anton Pann, dar ei
sunt altceva. Avem de a face cu valori ce nu se pot compara.
Insusi d-1 Jean Boutiere, in foarte meritoasa monografie
a sa, comparand pe Creanga cu Perrault si fratii Grimm si
socotindu-1 pe Creanga superior acestora, nedreptateste i pe
scriitorul roman i pe marii povestitori straini. Caci Creanga
iese din zona povestitorilor de basme populare, oricat de
maiastra ar fi sintaxa lor. <( Capra cu trei iezi , ori Danila
Prepeleag , ori <( Stan Patitul nu sunt basme decat prin
tema lor, indeobste cunoscuta si la alte popoare. Creanga
nu le face numai romanesti prin limba i amanunte caracte-
ristice ; el pune in ele o puternica suflare de creatie care invie
peisagiu, om si animal, care singularizeaza in purtare i vor-
bire, care determina momente si scene dramatice de neuitat.
Avem de a face de fapt, in unele din povestile lui Creanga,
cu cele mai minunate si mai personale nuvele care s'au scris
in literatura noastra.
Acest scriitor e remarcabil i prin fenomenul cu totul rar
pe care-1 reprezinta. Nu se &este ceva asemanator nici
intr'o alta literatura. Aparut dupd inceputurile noastre lite-
rare, strain de influentele de imitatie ale timpului si intr'o
perioada cand poporul ii pdstra Inca arta lui orala, Creanga
aduce prospetimea sufletului artistic popular, a cantecului si
zicalei, valorificandu-le i pastrandu-le in putere i pentru
epocile de decadere child scoala, cartea i gazeta scad spon-
taneitatea i ofilesc memoria poetului anonim. Astfel putem
avea viu in literatura noastra cult sufletul stramosilor nostri
din veac.
*i mai este Inca ceva. Daca taranii nostri nu vorbesc si
nu pot vorbi intre ei ca in proza lui Creanga, frd indoiala
ca recunoastem, atat in Povesti cat si in Amintiri ,
esenta cea mai subtila a graiului nostru popular, ca qi cum
geniul limbii noastre s'ar fi intrupat. In aceasta limba, in care
cant suferinti i bucurii ale generatiilor i stralucesc meta-
forele acumulate, de secole, ca inteun tezaur, Creanga a dat
la lumina un bun suprem al acestui neam. Taranii feluritelor

www.digibuc.ro
237 COMEMORAREA WI ION CREANGA s

natii au caracteristice comune in legatura cu brutalitatea,

lcomia si natura lor rudimentara, in legatura cu munca lor
penibila, cu asupririle si nedreptatile domnilor lumii. Se
gsesc dozate aceste caracteristici si in firea taranilor nostri.
Dar neamul acesta al nostru, Inca desprtit de orase si de
viata moderna, pe care inca nu-1 pretuim pe cat merita si
care pana astazi a fost in chip fals calauzit, neamul
acesta are anume insusiri de delicatet sufleteasca si de umor,
care-1 fac distinct si unic. Tocmai aceste insusiri de senti-
ment si inteligenta se gasesc, printr'o imprejurare minunata,
fixate in opera lui Creanga : si prin asta marele meu maistru
nu e, cum am spus, numai o solie catra neamurile deplin
evoluate; ci ramane in veci, in fata Celui Etern, marturie ca
nu ne-am pastrat zadarnic pana azi si ca dreptul nostru in
fata viitorului e un drept de selectiune si de noblet. Cu toate
greselile guvernantilor, cu toate ratacirile generatiilor, acest
neam si-a scris prin Creanga documentul imprescriptibil al
dreptului salt de valorificare. Mud cuvintelor cumpana justa
si tinand mina de importanta artei, putem opune pe Creanga,
ca si pe Eminescu, tuturor restristilor. Oricat de vitrega
ne-ar fi istoria, Dumnezeu a pus in noi semnele sale
nebiruite.
Acesta e sensul mai adanc al operei modestului diacon si
invdtkor. Colaboratorii sai la cartea de cetire si-au facut o
plcere candva, vorbind de Creanga, sa-1 arate cat de penibil
lucra, stergand, revenind si asudand pe foi ca la o munch'
silnica : pe and ei compuneau cu o dulce usurinta. Senti-
mentul lor de superioritate s'a pastrat intr'o masura si la
comitetele de comemorari si bojdeuci, care au aerul de a
proteja amintirea unui biet scriitor ncdjit ; de asemenea in
timpul nostru se gAsesc Inca destui care, daca nu-1 socotesc
un scrib popular, ii acorda o atentie cantarit cu valoarea
sociala a caterisitului si solicitantului. Raspunsul la aceasta
ultimd forma de nedreptate sta in zambetul caracteristic si
expresiv al scriitorului, care e si al taranului nostru al
acestui taran pe care Nica al lui Stefan a Petrii Ciubotarul
1-a ridicat intr'o regiune fat% scadere.

www.digibuc.ro
6 MIHAIL SADOVEANU 238

Domnilor Colegi,

Academia a infarziat putin cu participarea sa la pomenirea

unei sute de ani dela nasterea lui Ion Creanga. Nu e nicio
gresala i e potrivit ca nu se face cu fast; e vorba de un umi-
lit si un ofensat al vietii. Aceasta intArziere putea sa fie voit,
ca sa pue un accent mai mult cinstirii ce se face modestului
nostru dascal. Ea imi adaoga prilejul ca sa fac i o rectificare,
intemeiat pe un document autentic. Insesi sarbatoririle rii
au fost in intarziere cu doi ani. Dela nasterea lui Ion Creanga
s'au implinit o sun' de ani in 1935.
Iat aici dovada, pe care am plkerea s'o daruesc onoratei
Academii. E o fotografie a lui Ion Creanga, din 1877. Pe
dosul fotografiei, Creanga a scris ateva cuvinte, intre care
retin principala mkturisire : <Pozat in 19 Dechemvrie 1877.
In etate de 42 de ani . Semnat : I. Creanga. Daca, dupa
m'arturisirea sap Creanga avea in 1877 vArsta 42 de ani, atunci
anul nasterii sale e 1835. Fara indoiala c aceasta intinerire
de doi ani a fkut-o pentru motive scolare la intrarea in
seminarul dela Socola, intr'o vreme and simple declaratii
marturii tineau locul certificatelor de nastere. (Fotogratia
aceasta mi-a fost adus de un tank functionar al C.F.R.,
d. Gh. Ursu, din Bucuresti).
Ca sa incheiu, in legatura cu originea sa, e poate interesant
sa mai adaog ca se &este, in < Amintiri , un pasagiu in care
Ion Creanga, vorbind despre bunicul David Creanga dela
Pipirig, spune c bateanii sai ar fi pribegit din Ardeal, ase-
zAndu-se nu prea de mult vreme la apa Ozanei. Intai au
pogorit cu turmele la Pipirig si apoi, in lungul apei, au ajuns
'Ana in coasta fargului, subt cetatea Neamtu.
Intre neamurile i constenii lui Creanga, aflam Oslobeni.
E vorba, in < Amintiri , de un pop Oslobanu si de un Nica
Oslobanu, camarad al lui Creanga la scoala de catiheti din
Folticeni.
Deci acesti Oslobeni, cu neamurile lor, intre care se aflau
sibatranii lui Creanga, vor fi venit dela localitatea ardele-
neasca Vaslab. Astazi, oficialitatea chiama acest loc Vsra-
beni, pe and pronuntarea bunk cum se vede, e alta : Oslobeni.

www.digibuc.ro
239 COMEMORAREA LUI ION CREANGA 7

In virtutea legii care a creat unitatea limbii si datinelor

noastre, Ardelenii au urmat s treacA muntii si sl populeze
vAile de dincoace si dupd epoca intemeerii domniei Mol-
dovei. FArA indoialA cA treceau in aceeasi mAsurA si inainte
de descAlecAtoare. Moldovenii sunt strAnepotii Ardelenilor qi
din vechi timpuri ei au impins stApAnirea lor efectivA, cu tur-
mele lor, pAnA la apa Nistrului. In cursul veacurilor, apoi,
arturari din mAnAstirile Moldovei s'au intors in Ardeal la
basting, ca s tie acolo treazA legea cea dreapt. In vremea
renasterii principatelor, invAtatii ardeleni au urmat si ei
aceeasi cale, pe care o deschiseserA odinioarA pAstorii. Pe aceeasi
cale a venit neamul lui CreangA la Pipirig si la Ozana, pentru
ca acum <( Amintirile si t( Povestile * lui divine sA se intoarcii
biruitoare la origine. Din acest punct de vedere, opera lui
Creanga are o nou semnificatie.

Onorati Colegi,

Asociindu-se la pomenirea fericitei lui nasteri, Academia

consacr definitiv lui CreangA loc de frunte intre creatorii
de valori nemuritoare ai poporului romAnesc.

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
Mihi Sado\ eanu. Comemorarea lui I. Creaugd

Zs.
r

r
r

E.4. rolke, -", egl.roW } !" C !

A. R Alemortile Seetiunir Littrare. Seria III fem. VW

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
Mihail Sadoveanu. Comemorarea lin I. Creangd. II

11 7:7-r .

'-'43i-.12 /71 4-ea ea,

V 4-
1 .1

41
=-
e., tz,,,
.
, ., .4-:.
P. N.

NESTOR HECK
fozs
JA S SI

0 0,

A. R Memoriile Secliunji Literare. Seria III. Tom. VIII.

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
 ACADEMIA ROMANA
MEMORIILE SECTIUNII LITERARE
SERIA III TOMUL VIII M E M. 10

GEORGE CO$BUC
_ 23 DE ANI DELA MOARTEA POETULUI
DE

ION PILLAT

,Fedinta dela 13 Mai 1938

Domnilor Colegi,

Comemorarea unui mare poet reprezentativ al unui neam

intreg asa cum ni se prezinta dupa 20 de ani dela moarte
personalitatea literara a lui George Cosbuc ni se pare pri-
lejul cel mai nimerit de confruntare a valorilor permanente
ale operei sale, precum si de lamurire printr'insa a unor
probleme ce privesc esenta ins/0 a fenomenului poetic si a
rolului poeziei in viata unui popor.
Ca orice creatiune adevarat durabila, dupa o puternica si
tinereasca afirmare, dupa succesul rsunator chiar dela apa-
ritia 4 Baladelor si Idilelor , si # Firelor de Tort , care,
amndoua, aduceau in langeda atmosfera conventionala a
epigonilor lui Eminescu, un suflet proaspat de viat curata
si nefalsificata, poezia lui Cosbuc a trecut, mai ales, in vremea
din urma, printr'o faza de nedreapta parasire.
Anarhismul sentimental si formal, caracteristic, poeziei mo-
derniste postbelice atat de straina sufletului nostru adevarat,
nu putea nici gusta, nici pricepe arta senin si sanatoasa a
poetului. A trebuit sa vina reactiunea necesara si, apoi, biru-
inta miscarii traditionale in poezie ca, astazi, and anii au
asezat judecata lor peste mormantul lui Cosbuc, unanimitatea
criticei si a cetitorilor sa se faca in jurul unei opere intrata
19 A. R. Memoriile Secliunii Literare. Seria III. Tom. VIII.

www.digibuc.ro
2 ION PILLAT 242

definitiv in patrimoniul spiritual al natiunii. Cu ce imbo-

gateste poezia cosbuciang literatura romana ? Care e aportul
ei specific ? Nota originala ce o diferentiaza si o impune cu
o atmosfera atat de particulara, cu o forma atat de proprie, ca e
destul sa cetim o singura strof ca sa-i i identificam autorul ?
Cosbuc a fost definit de unii ca Poetul Taranimii , adica
al unei clase sociale si al revendicarilor sale concretizate in
faimoasa bucata : Noi vrem pamant ; altii au vazut intein-
sul cantaretul tipic al unui tinut special, resfrant cu oameni
obiceiuri stravechi in poezia satului natal, reliefand, mai
ales, in opera sa, Poetul Ardealului ; altii, in fine, i-au consi-
derat creatiile poetice drept cea mai armonioasa evocare a
insusirilor fundamentale ale neamului intreg, ca proiectarea
in basm a intregei conceptii de viata eroica i religioasa a
romanului, ca Poetul specific al rasei Insi. Criticii, and
au insistat mai mult asupra Poetului Idilelor, cand i-au remar-
cat in special Baladele, punand accentul precumpanitor, flu
pe liric, ci, pe epic. $i, daca contrastul poeziei obiective si
optimiste a lui Cosbuc, fata de pesimismul subiectiv al liri-
cei eminesciene a devenit clasic, nu mai putin i s'a gasit
originalitatea in faptul de a fi fost inainte de toate un mare
artist formal, un neintrecut rawer al versului, cel mai iscu-
sit creator de ritmuri si de metre romanesti.
Pentru multi, Cosbuc a fost poetul naiv al satului nasau-
dean si versul lui, un rod firesc al naturii primitive, pe cand
cativa pretuesc in el poetul incercat, artistul slefuit de cultura
aleasa a oraselor, care canta idilic natura cam in felul rafinat
al unui Teocrit. Unii 1-au ridicat pe masura in care opera sa
era oglinda fidela a tarii si a sufletului autohton, altii, din
contra, pentru impamantenirea la noi a capodoperilor lite-
raturii latine sau sanscrite i pentru prima versiune poetica
a lui Dante, in romaneste.
S'a vorbit concomitent despre regionalismul ardelenesc din
atatea pasteluri sau idile i despre exotismul oriental din
numeroase balade ale poetului. Cu aceeasi dreptate au fost
laudate i puterea plastic i farmecul muzical al versurilor
sale. Astfel, poezia lui Cosbuc apare astazi complexa i ose-
bit de bogat. Din sursa ei inepuizabila, parerile cele mai

www.digibuc.ro
243 GEORGE COSBUC 3

diferite, unele chiar contradictorii, au fost extrase i vor

mai fi, de sigur, i in viitor de catre o critica din ce in ce mai
dornicd sa-i imprumute o definitie atotcuprinzatoare.
Una din vrajile poeziei adevarate e de a permite cerceta-
torului descoperiri pururi noui as indrasni afirmarea : de
a ne arata perspective nebanuite la fiecare recitire, dupa
lumina sau penumbra sufleteasca pe care le-o darueste pute-
rea noastra de atentie pasionata. Ca o priveliste innoit rnereu
sipurtnd alte intelesuri pentru ochii ce-o privesc dupa
lumina ceasului si a anotimpului, o poezie autenticd nu-si
epuizeaza niciodata mesajul adnc, care rsare tocmai din
esenta fenomenului vital la care participa. Poezia, oglinda
superioara a vietii ridicata la rangul de simbol, devine astfel, la
rndul ei, izvor de vieata cel mai inalt indreptar al sufletului
unui neam intreg. Dela aceast lege, nu s'a abdtut nici poezia
lui George Cosbuc ; i diversitatea judecatilor si a parerilor
emise asupra ei ne dovedeste, cel putin, autenticitatea, pute-
rea de vitalitate a unei opere in stare s fi imprumutat atatea
interpretari i sa fi fost capabila de a imbrdca atatea nazuinti.
SA ne incumetdm i noi sa-i rastalmacirn vraja specified,
sa-i descoperim cheia adevarata. Poate faptul unei perspec-
tive mai departate sd ne ajute. Am curajul sa spun dela ince-
put ca niciuna din definitiile date pAna acuma nu ne satis-
face pe deplin. Sunt toate, 'Ana la un oarecare punct, juste,
dar adevrul lor ramane incomplet poezia lui Cosbuc le
depaseste sau nu li se supune decat partial. Credem ca acea-
sta provine, nu dintr'o lipsa de intelegere, ci, din tendinta
gresita pe care o avem toti, inconstient, de a considera lirn-
pezimea poetica atribuit unei opere ca un corolar fatal al
simplitatii sale, cand ea, de cele mai multe ori, nu e deck,
rodul unui foarte complex proces de decantare sufleteasca
si de profunda intuiie spirituala. Apele intunecate nu sunt
intotdeauna i cele mai adnci. Plecand, deci, dela premiza
gresita ca poezia lui Cosbuc e simpla fiindca expresia ei
e limpede cercetatorii ei succesivi au cautat sd o inchida
in formule atragatoare tocmai prin simplismul lor : poet al
tdrnimii, poet al Ardealului, poet al datinei noastre de neam,
poet al rasei si al credintei.
I9*

www.digibuc.ro
4 ION PILLAT 244

De sigur ca George Cosbuc a fost toate acestea, cum a

fost si poetul idilic al dragostei, si poetul epic al vitejiei, si
cntaretul naturii, si evocatorul trecutului nostru legendar.
Dar poezia cosbuciana cuprinde pentru cine vrea s'o imbr-
tiseze in total- si sa-i prinda legile ascunse, o realitate mai
vast si mai complexa. Specificul ei provine tocmai din fap-
tul ea arta lui Cosbuc, ca si vieata lui s'a realizat pe un
plan dublu in sufletul poetului. Fiul preotului din Hordou,
vlastarul satului si al credintii stramosesti, copilul codrilor
si poenelor nAsaludene, ca si elevul inca rural al liceului gra-
niceresc, a fost sortit dela inceput planului autohton al operii
sale. A fost legat cu radacini firesti de parnntul si oamenii
tarii, de obiceiuri si datini, de legea credintii crestine si de
vechile eresuri ramase din pagani. Acestei filiatiuni ii dato-
reste poezia lui Cosbuc toga' latura de pastel, idil si balada
romneasca de autentica intelegere a bucuriilor si durerilor
sufletesti a celor dela tara, de reusita evocare in basm, ca
in (( Nunta Zamfirei )) sau t( Moartea lui Fulger )), de pilda
a unei lumi ramase masura dreapta si nealterat a celei ce
traeste Inca in sanul satelor de sub Carpati. Tot de aci, se
trag uncle virtuti de masura, de cumpatare, de bun simt,
dar si de sanatoasa afirmare a unui optimism robust si a unui
eroism barbatesc, inerente rasei si, in special, romnului
dela tara ; acel clasicism innascut versului cosbucian ca si
intregei noastre poezii populare. Din acest punct de vedere,
imi pare foarte dreapta observatia faeuta ca optimismul lumi-
nos si clasic al lui Cosbuc e mai cuprinzator si mai reprezen-
tativ al sufletului popular romnesc, decht romantismul genial,
dar oarecum intunecat si pesimist al lui Eminescu, care se
potriveste in special cu o latura a acestui suflet, cu sentimentul
de dor nostalgic, concretizat in (c Doina si pe care de alt-
minteri, Cosbuc 1-a avut si el.
Dar planul national, as spune etnic, nu e singurul din
opera poetului. Ii corespunde si cAteodata i se opune cu aceeasi
intensitate, desi, mai putin vizibil la o cercetare superficiald,
altul : planul universal al artei sale. Ivita mai tarziu din preo-
cuparile unei lumi intelectuale cu totul noua poetului si
satului de unde venea 0 din sbuciumul sufletesc al unui

www.digibuc.ro
245 GEORGE CO$BUC 5

desradacinat, transplantat in mediul cultural al orasului (mai

intai, Clujul universitar, apoi, Sibiul si, in fine, Bucurestii,
unde se stabileste definitiv), tendinta spre o arta mai larga,
universala ca motive si nazuinti, Cosbuc a hrnit-o din
vastele sale cetiri, mai ales din limba germana, si din asimi-
larea temeinica si superioard a culturii clasice greco-latine,
asa cum, din pacate, prea putini literati romani au fost capa-
bili sa o faca. Acestui plan cult de arta voit, suprapus pla-
nului autohton de inspiratie populard, ii datoreste poezia
cosbuciana acea ambiguitate care adesea a incurcat pdrerile
criticei cele mai autorizate. Tot lui ii revine meritul unei
bogatii de realizari formale in domeniul expresiei poetice si
a versificarii, cum n'o mai regasim la alt poet al nostru si
acea atmosfera de poezie mare si perfectO in sensul clasic
al cuvantului care era de asteptat dela talmacitorul lui Virgiliu
si al lui Dante. Clasicismul literar al lui Cosbuc s'a integrat
dela sine clasicismului propriei lui firi masurate si armonioase
de roman neaos, si stapanirea desavarsit a unei forme tot
mai savante s'a legat rodnic de simtul innascut al taranului
nostru pentru ritm si vers. Pe langa bogatia subiectului,
adesea luat si imparnantenit din literatura universal, si ala-
turi de o versificatie de o complexa virtuozitate, care-I face
emulul unui Horatiu, Cosbuc pastreaza in manuirea nit-
melor, in cladirea estetica pentru ochi si ureche a versu-
rilor si strofelor sale, ceva din simplitatea fail seaman a
motivului decorativ popular. Aci, la aceasta raspantie unde
arta savanta si chiar cautata se intalneste cu cea mai
spontana inspiratie autohtona, se afla punctul central al
poeziei lui George Cosbuc. Aici, gasim originalitatea ei
unica in literatura noastra, dar si periculoasa ei dualitate de
Ianus nebanuit.
Dar, daca timpul ne lipseste ca sa facem analiza amanun-
tit a unui fenomen poetic mult mai cuprinzator decat se
banuie, de obste, and e vorba de lirica lui Cosbuc am
vrea s insistam putin asupra unui anume aspect al ei. Pe
baza cetirii si comentarii a cloud poezii reprezentative, ne vom
incerca s tragem cateva concluzii valabile pentru Cosbuc
si pentru toata poezia romana, fata de cea universala. Ne

www.digibuc.ro
6 ION PILLAT 2 46

gandim la sentimentul naturii, la cheia de bolt a intregii

poezii romanesti, dela Miorita pana in zilele noastre.
Cosbuc pastelist e azi asezat pe o treapta mai jos in opinia
generala a criticei, decat cantretul Idilelor sau al B aladelor.
Exist o tendinta de a recunoaste in Cosbuc, mai ales, pe
poetul epic, ce nu trebue insa confundat cu poetul didactic
din Cantece de vitejie , de a-i da intaietatea, de a pretinde
ca aici a realizat el culmea artei sale. Nu impartasim aceast
parere. Fara a contesta catusi de putin geniul epic al poe-
tului, ne permitem sa credem ca cele mai personale si mai
pure versuri ale lui sunt cele lirice : pastelurile sale. La Cosbuc,
ca si la toti poetii adevarati ai Neamului, natura n'a fost un
simplu cadru intamplator, ci, leit-motivul insusi al sufletului
nostru milenar de pastori si de plugari legati de plaiu si
brazda. Daca ar trebui sa caracterizam diferitele literaturi
nationale si, in special, poezia printr'o definitie cuprin-
zatoare a esentei lor insasi am reduce lirica germana la
un dialog tragic intre om si Dumnezeu, pe cea franceza, la
conflictul suprem al individului fata de societate, iar pe cea
romana, la cufundarea senina a sufletului nostru trecdtor in
eternitatea atotprimitoare a naturii. Numai un poet german
putea scrie Der arme Heinrich * a lui Hartman Von Aue
sau Faust-ul lui Goethe ; numai un poet francez, s compuna
Testamentele lui Villon sau Les Fleurs du Mal ale lui
Baudelaire, dar singur geniul poporului roman a fost in stare
sa nascoceasca mitul poetic al Mioritei . In pastelul liric,
in confruntarea poetului cu natura, zarim, deci, intruchi-
parea cea mai personala si cea mai adanca a artei lui Cosbuc.
Aici, la izvorul insusi al inspiratiei autohtone, vom avea pri-
lejul sa urmarim mai bine si s gustam mai deplin armonia
ei proprie. Va voiu ceti mai intai poezia Pace , adaugata de
autor Firelor de Tort in editia dela 1914. Poezia, foarte rar
citata e, in ce ne priveste, mult superioara prea cunoscutei
Nopti de yard . Cosbuc, reluind acelasi motiv al innoptarii,
il trateaza aici cu o puritate de stil, la care nu ajunge bucata
mai didacticg in desfasurarea ei si oarecum mai deslanat
din Balade si Idile. *i forma e mai muzicald, gratie adaosului
in strold a unui vers suplimentar de opt silabe si a lungirii

www.digibuc.ro
247 GEORGE COSBUC 7

ultimului vers dela trei la cinci silabe. In sfarvit, inspiratia

e mai concentrat : vase strofe, in loc de zece
CitArn intreaga Poezie :
Galbene vapli de soare
Peste deal, acum se scurg,
$i 'n noptateca racoare
Peste tot se 'nalt fumul,
Codri-alene and 'n drumul
Varitului de-amurg.

In curand o s s'aline
Truda chinului de azi.
Vei privi prin zari senine
Stelele, sclipind marunte,
Cum incet de peste munte
Ies de printre brazi

Ca si ieri rotunda luna

0 s ias' acum.
Steag de aur pe cununa
Dealului l Si RIO. 'n lunca
Plopii doinitori ce-aruncd
Umbre peste drum.

Coasa va dormi si sapa

Va tacea in grfiu.
$i-o s'auzi ca 'n vis cum apa
Pe sub iaz se mai framant,
$i privighetori ce canta
Dincolo de rat'.

Noaptea 'ntreag' o s murmure

Apele povestea lor,
$i esind de prin padure
Caprioarele pe creste
Vor cats prin vai de este
Pace la izvor.

51 va fi I De sus, va face
Datatorul de vieti
Parte tuturor de pace.
$i-o sa-ti uiti si tu mahnirea,
Suflete, - asteptand ivirea
Albei dirnineti.

Dela inceput, ne lovevte perfectia unei arte in care orice

sunet, orice cuvnt, orice vers sau strof colaboreazA .armo-
nios, s creeze acea atmosferg euforic de pace, singur in
stare, dup4 truda chinului zilnic, sa redea bietului nostru

www.digibuc.ro
8 ION PILLAT 248

suflet inalta impacare, alinarea harazita naturii de catre

Dumnezeu. Toate elementele : stelele si luna, codri si apele,
toate vietatile : pasarile cntatoare si salbaticiunile sfioase,
pAna si uneltele de munch' ale omului : coasa si sapa inte-
grandu-se firesc in ritmul mare al naturii, se bucura de odihna
ei dumnezeeasca. Numai impodobindu-se cu acest har venit
de sus, sufletul omenesc va putea sa se impartaseasca si el
cu pacea acceptarii depline si, in sAnul potolit al naturii,
sa astepte dincolo de noapte si de moarte, ivirea albei
dimineti .
Iat invatatura suprem a poeziei lui Cosbuc. E aceeasi
pe care o gsim in mitul Mioritei , e cumintenia insasi a
parnntului nostru.
Poezia mai e remarcabild si din alt punct de vedere : intr'insa
se joaca paralel, Idea' a se amesteca, dar complectndu-se
reciproc, doua succesiuni de impresii diferite, o drama vi-
zuald a luminii ce se stinge treptat, o drama auditiva a sgo-
motelor descrescnd in noapte. Soarele, in apus, varsa, mai
inthi galbene vapai peste deal si, odatil razele lui scurse,
apar, prin zari senine , stelele, sclipind marunte , e,
deci, noapte, dar intunericul e iar respins de luna, care rasare,
steag de aur pe cununa dealului . Plopii acum arunca
umbre peste drum si zarim in siluete fine, iesind de prin
padure, caprioarele pe creste gata s coboare in vaile tacute,
la izvor. Tabloul e desavArsit, ca plastica si coloare, si nicio
trsatura de penel n'ar putea sa-1 faca mai sugestiv. Dar
armonia muzicala cu care ne vrajeste concomitent, nu e mai
putin perfecta. Simfonia incepe cu cntecul codrilor in
drumul vntului de-amurg si ea se linisteste treptat cu inse-
rarea. Deodata, cu ivirea lunii plopii doinitori fosnesc in
lunca. Liniste iar. Totul doarme si tace. Se aude ca 'n
vis cum apa pe sub iaz se mai frarnnta ; departe dincolo
de eau cnta privighetori. Tacerea revine iar numai apele
o sa-si murmure in surdina de-acum, povestea lor noaptea
'ntreaga.
Am insistat, mai mult poate cleat s'ar cuveni, asupra poe-
ziei acesteia atat de frumoase, tocmai ca sa puteti aprecia
mai bine toata subtilitatea artei cosbuciene, toata maestria,

www.digibuc.ro
249 GEORGE CO$BUC 9

inteadevar impresionanta a unei compozitii, unde nimic nu e

lasat la voia intamplarii, unde totul se leag parca dela sine,
si, totusi, conditionat de legi de o inflexibila rigoare. Dna'
privelistea a fost cercetata cu ochii patrunzatori si cu urechea
iscoditoare a omului dela tail, daca ea a fost simtit cu intuitia
mioritica a sufletului bastinas, artistul n'a redat-o cu mijloa-
cele primitive ale arte populare. El se adevereste, in versificatie,
ca si in compunere, un adnc si savant cunoscator al tuturor
tainelor poeziei culte, un mestesugar incomparabil al tehnicei
sale, un adevarat poet clasic in toata puterea cuvntului.
Goethe a definit oda* intr'o formula lapidard # superio-
ritatea poez:ei clasice fata de cea romantica, prin comparatia
unui organism sanatos cu altul bolnav. Formula e poate
cam sumara, dar in ce priveste clasicismul cosbucian si inalta
lui sanatate morala, ea se potriveste de minune. Sanatoas,
aceast poezie e in toate fibrele ei si, ca un corolar firesc
al acestui caracter temperamental, ea e normal.
Romanticii, simbolistii si, acum, in urma, curentele moder-
niste, ne-au obisnuit, de un veac si mai bine, printeo stranie
deviatie sentimental, sa consideram demne de inregistrare
lirica numai fenomenele sufletesti ce ies din sfera comuna
a vietii : melancolia morbida si subiectivismul exagerat ai
eroilor byronieni, introspectia dus pAna la bolnavicioasa
sterilitate a admirabilei Herodiade mallarmeene sau inspira-
tiile pur patologice in tendinta lor de intronare in arta a seri-
sului automat si a repudierii ea in anumite boli mintale
a oricarei legaturi logice din versurile cubistilor, futuristilor
si suprarealistilor de azi. 0 poezie ca a lui Cosbuc, reabili-
teaza stralucit in ochii nostri drepturile imprescriptibile ale
artei clasice ; ea proclama neindoios superioritatea unei dis-
cipline in stare s redea mitul p oetic in toata seninatatea si
puritatea lui, desbarata de ajutorul facil, dar suspect, al inspi-
ratiei bizare si al unei forme ce cauta zadarnic sa inlocuiasa
armonia plastica si muzicala a versului traditional, prin stri-
denta noutate a unor acorduri barbare la indemna, de alt-
minteri, a tuturor.
Din pilda versurilor lui Cosbuc sa mai tragem o invata-
tura. Ea imi pare, deosebit de importanta astazi, chid asistarn

www.digibuc.ro
10 ION PILLAT 250

la o anumit tendinta straina sufletului si simtului artistic al

acestui neam de a introduce brutal in poezie expresii respin-
gatoare. Cosbuc, ca i poetul anonim al capodoperilor noastre
populare, n'a avut nevoie de trivialul cuvntului sau al sen-
timentului, ca s ne redea toata vraja i puterea dragostei,
tot clocotul vietii din Balade i Idile . De vulgar, ca si de
banalitate, 1-a pazit simtul estetic si moral al rasei intregi,
1-a pazit mai ales bunul lui simt poetic, care, instinctiv si-a
dat seama de lipsa de trainicie a unor opere ce inlocuesc mar-
mura FIeladei cu molozul de pe drum.
Ca toti poetii clasici, ca i Alecsandri i Duiliu Zamfirescu
la noi, Cosbuc a fost un poet al luminii, un poet solar. Soarele
in poezia cosbuciana, are cam acelasi rol pe care il joaca
aevea in privelistea romneasca. Cu nesfarsitele gradatii gi
schimbari ale razelor sale, cu jocul minunat de colori, de
umbre si de penumbre, in sufletul poetului ca i pe plaiurile
trii el e marele regisor al lumii vazute i nev azute. El
e talmacitorul senin al durnnezeirii i cu ajutorul lui singur
ne putem impartasi de harul divin al vietii. Dar tot lumina,
cea luntrica, de data aceasta, ne va darui puterea supraumana
de a birui taina infricosetoare a mortii. In poezia Vara ,
poetul ne-o marturiseste lmurit. Dupa ce, printr'un impre-
sionant contrast, in primele doua strofe, ne arata sus, pe cer,
seninul nemiscat, cu fruntea in soare : Ceahlaul i acel nor
singuratic ca o taind calatoare dup ce ne face s par-
ticiparn jos, pe pamnt, la tabloul plin de coloare si de mis-
care in care spicele, copilele cu blonde plete a, vantul, mieii
albi i graurii suri, incing luminos hora minunata a vietii
Cosbuc incheie, in strofa din urrna :
Cat de frumoasa te-ai gatit,
Naturo, tu ! Ca o virgind
Cu umblet drag, cu chip iubit I
Ai vrea s plang de fericit,
Ca simt suflarea ta divina,
Ca pot sa vacl ce-ai plasmuit 1
Mi-e inima de lacrami plink
Ca 'n ea s'au ingropat mereu
Ai mei 1i-o s ma 'ngrop i eu 1
0 mare e, dar mare lina
Natura, in mormantul meu
E totul cald, c e lumina I

www.digibuc.ro
251 GEORGE COSBUC II

Admirabile si turburAtoare versuri cu care am vrea sA

sfArsim. Poetul a condensat in ele tot sufletul poporului
ski toat intelepciunea preistoricA pared a romAnului fatA
de naturA, de viat si de moarte.
Da, in opera lui Cosbuc, ca si in mormAntul acela din ver-
surile sale, mai trAeste si azi si va trAi si maine, tot atAt de
caldA fiindcA s'a aprins din jarul sufletesc al neamului intreg,
lumina curat a p oeziei.

www.digibuc.ro
C. 51.240
PRETU L: LEI 5.

www.digibuc.ro
 VECHI LEGATURI CU ANGLIA

-
MARCU BEZA
DE

.Fediv(a dela 8 Mai 1938

Cu prilejul vizitei ce era s'o faca Maria Sa Regele nostru

in Anglia, am cautat s adncesc i sa extind cunostintele
asupra relatiilor demult intre Anglia si raffle Romnesti,
luand in cercetare manuscrisele dela British Museum.
Cel mai vechiu document e o scrisoare de calatorie, ceeace
numim astdzi un laissez-passer, a Reginei Elisabeta, cu data
de 1592, care incepe astfel :
Ex Orientalibus Europae partibus in Angliam ad nos
nuper venit Illustris vir D : loannes Boydan Princeps Mol-
daviae et ordinis in Gallia honorati sancti. . .1).
E vorba de pretendentul Stefan Bogdan, fiul lui Iancu
Sasul. Sosirea-i la Londra va fi impresionat mult, deoarece
a patruns ca un personagiu in doua piese engleze ale timpu-
lui in The Silent Woman a lui Ben Jonson si in The Knight
of the Burning Pestle. Aci autorii, Beaumont si Fletcher, ne
infatiseaza o salsa in palatul regelui Moldovei, a carui fiica,
Pompiona, grdeste astfel cavalerului oaspe :
Bun-sosit, Cavalere, la Curtea tatalui meu,
Rege al Moldovei; la mine, Pompina,
Fiica lui scurnpa! 2).
1) Man., Nr. 36.774, f. 19.
2) Vezi: N. lorga, Pretendenti do nnegi in secolul al XVI-lea, Mem. Ac. Rom.
XIX 1897 ; precum i Papers o z the Rumanian People and Literature, de M. Beza,
p. 21, Londra 1920.

20 A. R. Menjortile Sectiunii Literare. Series III. Torn. VIII.

www.digibuc.ro
2 MARCU BEZA 254

Pe tefan Bogdan 1-a intalnit mai tarziu calatorul englez

William Lithgow la Constantinopol, unde s'a facut Turc 1).
Dar inainte de aceasta, tefan Bogdan mai fusese la Londra,
fiinda am dat de scrisoarea unui Englez dela Curte, care
impartseste urrnatoarele prietenului sail Sir Edward Hoby,
la 1607:
There is also a Prince of Moldavia arrived, who was
here in the Queen' s time, to request Her mediation to the
Grand Sing-r for his restitution to his inheritance. The Queen
sent him to Her Amb-r Lille, who during Her time used
him kindly and kept him at his owne table, but as soon (some
say ) as he heard of Her death, he sold him to some Turkes
for 3000 chekins : from whom since breaking prison he is
now come with the Emperor's letters to gett himself righted.
Strand this Tuesday Morning 1607 2).
T raducerea :
o A mai sosit un Print al Moldovei, care fusese aci in
timpul Reginei, sa se roage de mijlocirea Ei pe langa Marele
Senior, pentru a-i se restitui mostenirea. Regina 1-a trimis
Ambasadorului Ei Lille, care 1-a tratat cu bunavointa si
1-a tinut la masa lui, dar, cum a aflat de moartea Ei (spun
unii), 1-a vandut unor Turci pentru 3000 de cechini : din
inchisoarea carora scapand, a venit acum cu scrisorile
Imparatului sa-si capete dreptate n.
Un alt manuscris poarta semnatura lui Petrascu Voevod
sub cateva randuri, adresate lui Wolleys, secretarul Regine
Elisabeta :
Amica salutatione premissd,
Prestantissime domine, ego
Petrasco Princeps Petri Palatini
de Velachie . . .3).
9 The Totall Discourse of the Rare Adventures, p. 140, Lon dra, ed, 1632,
2) Man. Nero. B., XI, f. 245.
3) Man. Sloane, Nr. 3299, f. 52.

www.digibuc.ro
255 VECHI LEGATURI CU ANGI IA 3

Scrisoarea cere un rspuns altora, inmnate de un curier

ce nu-1 cunoastem ; dar trimiptorul ar putea fi Petru Cercel
sau al doilea fiu, natural, al lui Petrascu-cel-Bun, de asemeni
un Petru.
Al treilea document e tot o scrisoare din anul 1666 a Rege-
lui Angliei Carol al II-lea ctre Sultanul Mahomet, rugandu-1
s" aibd mil si iertare fat de gresitul Domn Gheorghe Ste-
fan, pe care-1 numeste : <4 bunul nostru prieten , cAzut in
mare necaz, si s-1 ridice iar pe scaunul pierdut al Moldovei.
Dau intreaga scrisoare in originalul englezesc :
Charles the Second By the Grace of God King of England
Scotland France and Ireland Defender of the Faith To the
most High and Mighty Emperor Sultan Mahomet C'heife
Lord and Commander of the Musulman Kingdome Sole and
Supreme Monarch of the Easterne Empire Sendeth Gree-
tings; Most High and Mightie Emcferor, Our good freind
Georgius Stephanus late Prince of Moldavia, having infor-
med Us of his uuhappines, to have fallen some yeares since
into your disfavor whereby he became dispossessed of his said
Principality and reduced by consequence into extreame misery
under which he yet suffers, and having besought Our Media-
tion in his favour in the greate compassion Wee have of his
distresse remembring how much it is the part of Princes to
preserve from contempt and Want, those that have themsel-
ves sometimes worne that character, Wee could not refuse
him in that suite and have therefore commanded Our Ambas-
sador Extraordinary to your Court, Our Right Trusty and
Right Welbeloved Cousin the Earl of Winchelsea, in our
Name to beseech your pardon to the said unfortunate Prince,
who ownes his happiness to be in your favor, and by it alone
desires to receive restauration to his Estate and dignity,
which he promises, shall be ever imployed, in deserving that
Grace Wee now aske for him, this Wee have commanded
Our Ambassador to say more at large whome we beseech
you to heare patiently that and whatever else he hath in
charge from Us, and to believe intirely in what he shall say
especially when he assures you of the continuance of Our

30*

www.digibuc.ro
4 MARCU I-EZA 256

inviolable Friendship and Kindness : And so Wee bid you

High and Mightie Emperor most heartily farewell. Given
at Our Royall Palace of Whitehall the fifth day of June
in the eighteenth yeare of Our Reigne and of the Incarnation
of Our Lord 1666.
Your most affectionate friende Charles R.').

Un manuscris in chip de album se intituleaza : Habitus

variarum nationem in Regno Transylvanio propriis depicti colo-
ribus. Nu are data ; ins, dupa slova i hartie, ar fi din ince-
putul veacului al XVII-lea. Cuprinde tipuri si costume ale
neamurilor Transilvaniei, din care am ales numai pe cele
romanesti 2).
Intr'o colectie de rugaciuni in diferite limbi am gsit si
un Tatdl nostru cu litere slavone, fara data, sub lmurirea :
Oratio Dominica Valahica 3).
Vin la rand doua manuscrise : 0 scrisoare in limba italiana,
trimisa din Targoviste Generalului Steinville 4) ; apoi o de-
scriere in frantuzeste, cu dou limpezi diagrame, a btliei
dintre Larga i Zicanca, Moldova, la 18 Iulie 1770 5).
Am transcris patruzeci i apte pagini de scrisori ale
Companiei Indiene, apartinand Englezilor, asupra necesi-
tatii infiintrii unui consulat britanic la B ucuresti 6). Sunt
aci amanunte numeroase cu privire la imprejurarile incepu-
tului veacului al XIX-lea in Tarile Romanesti.
La British Museum e un departament al hartilor. Avand
la indeman atlasul de harti romanesti alcatuit de d. D.
Dimancescu, am ales trei dintr'acele necuprinse in atlas :
una ce infatiseaza cursul Dunrii din Belgrad la Pontul Eu-
xin, datata 1665 ; alta cursul Oltului, scoas la 1707 ; si a
treia, intariturile Hotinului, cu o frurnoas miniatura a pre-
drii cetatii de catre Turci in 19 August 1739.

1) Man., Nr. 1042, f. 257.

2) Man., Nr. 5257.
3) Man. Harl., Nr. 7023.
4) Man. Add., Nr. 37.358, f. 389.
6) Man. Add., Nr. 25.400.
6) Man. Add., Nr. 38.239, ff. 107-154.

www.digibuc.ro
257 %TECH! LEGATURI CU ANGLIA 5

Dar la British Museum se mai afl o seama de manuscrise

ale noastre ce si-au facut drum in diferite vremi acolo :
Un hrisov din 1607 a lui Simeon Movila despre o impro-
prietarire in Tara noastra a Moldovei o saliste pustie la
fantana lui Stiuca intre Bolota Si Dolozi 1). Mi 1-a tradus
c u mult bun vointa d. Bogdan Damian :
Din mila lui Dumnezeu Noi Io Simeon Movila Voe-
vod, domn al Tarii Moldovei, facem cunoscut i cu aceasta
carte a noastra tuturor cari o vor vedea sau o vor auzi
cetindu-se, c acest adevarat al nostru credincios Cri-
man, mare ceasnic, a slujit noud drept credincios. Deci
noi, vazand a lui dreapta i credincioasa slujba catre noi,
l'am miluit cu a noastr osebit mil, i-am dat si l'arn
miluit pe el dela noi in Tara noastra a Moldovei cu o
saliste pustie la fantana lui Stiuca intre Bolota i Dolozi dela
rasrit, mai sus prin Bolota spre dumbrava domneasca
sa-si aseze acolo satul. Si a dat Domniei-mele doi cai
turcesti foarte buni, pe cari i-am pretuit la 6 oo de ughi,
in trebuinta Domniei-mele, ca acea mai sus:scris saliste
din pustie a fost a noastra dreapta domneasca si a fost
data schimb lui Onice Caskoe, lui Pantia, lui Mihaila i
lui Ion Beleiu si lui Craciun i lui Ivan, de raposatul Ale-
xandru Voevod pentru un alt loc pustiu ce a fost luat dela
ei pentru ocolul Zaradinei, anume Caineni.I ar apoi, Onice
Caskoe, Pantea, Mihaild, Ion Beleiu, Craciun si Ivan au
lsat acea sliste ce-i la lantana lui Stiuca si ii s'a intors
lor iarasi locul lor. Iar acea fantana lui Stiuca a limas
tot domneasca. Intru aceasta s'a sculai; Miron aprodul
dela Bolota si a parat inaintea noastra si,inaintea sfatului
nostru pentru acea mai sus scrisa saliste i astfel a spus
inaintea noastra ca acea saliste este in hotarul lui din satul
B olota si acolo la acea fantasia ce se numeste Stiuca, nicio-
data acea saliste n'a fost in afard de hotarul lui. Pentru
') Man. Add., 44.66o. Orig. slay, piele, cu pecetea bine 'Astra* pe care se cetestc
urrnatoarea legend:
* mvrito satin* lw Gii,wwak Morana *mom II rocaomrs .3IMAII Monmsocoot Din mila
lui Dumnezeu Jo Simion Movil Voevod si domn al Orli Moldovei.

www.digibuc.ro
6 - MARCU REZA 258

aceasta Domnia-mea i cu sfatul nostru am judecat pe ei

cu dreapta judecata dupd legea Tarii si au dat lui Miron
aprod sa jure cu 24 de oameni buni pentru acea sliste,
ca este a lui i dobandita de el. Deci cand a fost la zi, iar
el n'a putut s jure pentruca oamenii lui n'a u venit. Insa
iarsi s'a park cu al nostru credincios Caraiman ceasnic,
iar intru aceasta mai sus scrisul Caraiman ceasnic a scos
un ispisoc de schimb dela raposatul Alexandru Voevod
ce-1 aveau mai sus scrisii Onice Caskoe Si ceilalti ai lui
mai sus scrisii tovarasi pe acea saliste dela fatana lui tiuca
si s'a aflat c Miron aprodul pe nedrept vroia sa capete
acea sliste si a ramas dela toat legea noastra. Pentru
aceasta de acum inainte sa nu aibal mai mult a Ora i nici
a dobandi acea mai sus scris sliste, ci ea s fie a credin-
ciosului nostru Caraiman ceasnic Si surorilor lui Ana si
Ciurla i Nastasia, feciorii lui Dumitru Berhiaci. Si de
asemeni Agafia lui Ciril si de asemeni Luca si fratele lui
Mihail si sora lor Antemia i Teodora, feciorii lui Ilie si
de asemeni Gavril Si fratele sal Gherasim i surorile lor
Moica i Anesia i Erina, feciorii lui Barcaci i Hiliman
sj fratele SU Lupul i Gligore i Ionascu i sora lor Anghe-
lina, feciorii Purcarului, de nimeni nesiliti i nici asupriti
si au vandut a lor dreapta ocin bastind din tot satul Bur-
suciani a seasea parte ce-i acel sat in tinutul Sorocii la
gura \tali Bursucea pe Cainari spre asfintit in lantana cu
iez i cu mori pe Cainari, din privilegiul ce l'au avut pa-
rintii lor dela Alexandru Voevod. Deci au vandut credin-
ciosului nostru Caraiman ceasnic cu sease sute de taleri.
Ins o parte dintr'acel sat mai sus scris, Bursucii, a ramas
nevanduta cat este a seaptea parte iar celelalte parti ce sunt
mai sus pomenite, ei le-au vandut si de bastina cat au
avut si de cumparatura in acel sat. Si le-au platit lor de-
plin dinaintea noastrd. Deci noi, vazand a lor buna voie
si plata deplind, noi de asemeni am dat si am infarit cre-
dinciosului nostru mai sus pomenitul Caraiman ceasnic
aceste mai sus scrise parti din Bursuceni i acea saliste
mai inainte pomenit ce este la lantana lui Stiuca intre
Balota i Dolozi dela rasarit mai sus prin Bolota spre

www.digibuc.ro
259 VECHI LEGATURI CU ANGLIA 7

dumbrava domneasc, ca s-i fie lui dela noi movie si

cumpraturd cu tot venitul lui i copiilor lui i nepotilor
si strnepotilor i intregului lui neam, care-i se va alege
mai de aproape neclintit niciodat in veci. Iar hotarul
acelei sAliste mai sus scrise i acelor sease pArti din Bur-
suceni sa le fie lor hotarele din toate prtile dup vechile
hotare, pe unde din veac au vietuit. Iar la aceasta este
credinta Domniei-noastre mai sus scrisului Jo Simeon Mo-
vil Voevod ci credinta prea iubitilor feciori ai Domniei-
mele : Mihail si Gavril i credinta panilor nostri : credinta
panului Nistor Ureche vornic i credinta panului CArstea
Ghione vornic i credinta panului Gheorghe phrcAlab al
Hotinului i credinta panului Gheorghe parcglab al Neam-
tului i credinta panilor Udrea i Chrstea parcAlabi CetAtii-
Nou i credinta panului Ords portar al Sucevii, credinta
panului Chirit postelnic, credinta panului spa-
tar, credinta panului Isac Balica vistiernic, credinta panu-
lui Gligore Stolnic, credinta panului Grigore ceasnic, cre-
dinta panului Vorona comis i credinta tuturor boerilor
nostri man i mici. Iar dup moartea noastr cine va fi
domn dintre copiii nostri sau din ruda noastrA a Moldovei,
acela lui sA nu-i strice dania si intArirea noastr ci sa-i o
dea i s-i o intAreasc, pentruc ii este lui dela noi miluire
cumprtur. Am poruncit credinciosului nostru pan Lupul
Stroici logofat a scrie i pecetea noastr a lega atreaceast
carte a noastr. A scris Cernat in Iasi in anul 7115 Iunie -7 .
e iscAlit (ss) Lupul Logofat.
Un manuscris grecesc poart titlul : 'A7ox2etapdc Tric BlEI,111;
Impresurarea E traducerea lui Ieremia Cacavela,
fAcut din indemnul lui Constantin Brancoveanu, cu o dedi-
catie slgvitoare catre *erban Cantacuzino. La intftia paginA
spune o insemnare romneascA :

A lui Costandin Brdncoveanul vel spotar, scoasd de lere-

mia Cacavela, dascalul ci egumen Pldviceanilor du pe limba
1) Man. Add., 38.890.

www.digibuc.ro
8 MARCU REZA 26o

frdniascd pe limba greiased. Si scrisd de popa Necula la

Noem. i d[in] leat 1686.
Apartinuse Englezului Frederic North, care o dete muzeu-
lui Britanic.
Avem apoi trei evanghelii
In slavoneasca veche, datat 355-13 57, cunoscut cer-
cettorilor Bulgari, privindu-ne insa' i pe noi 1). La pagina
cincea gAsim inscriptia slavon6 :
....,
,fcni, croccfrAmeactlf N

rs'
rr swat(' AF
A
rt eb-zcz----
. , Atiet Betserti,(RoegO
..*ct iqh .78-6Cf I
,
fri EMAti A4AltMyCiiVil
co Wayrilf Ck, rrE rileoelfirAl ,tfuic KLIA
,
4Aare gittiretal tieor fru, ireANy
14A0VE 7t tifiOisirktibf,1114M MUIO
ArkiPt:thl Nil a
t Fiul lui ,Ftefan Voevod
t loan Alexandru intru Hristos Dumnezeu credincios voe-
vod fi domn a toatd Tara Moldovei a rdscumpdrat aces!
tetravanghel ce a fost in zdlog. Dumnezeu sd-1 ierte i sd-i
ddruiascd viata vecinicd. i aici viatd indelungatd.

0 alt inscriptie romneascI sund :

t Scris-am eu Gavril irodiacon sud Male Tara Rom&
masa find aici la Aghie Pavel. i cine va sd zicd Dumnezeu
sd-1 ierte. . (ss) Gavril irodiacon.
1) Man., Nr. 39.627.

www.digibuc.ro
261 VECH1 LEGATURI CU ANGLIA 9

Rindurile ar fi sA se ieie in sensul, el acest Gavril iero-

diacon a fAcut o copie din tetravanghel ce fusese el insusi
izvodit dup un mai vechiu model bizantin. Aghie Pavel
este mAnstirea Athosului, de unde ii aduse, dAruindu-1
Muzeului Britanic, cAlAtorul Englez Robert Curzon.
2. Tot slavoneascA 1). 0 avuse Moses Gaster, care a scris
pe intAia paginA : (< Este din veacul al XV-lea .
3 . Aceast a treia evanghelie 2) de 276 pagini, cu frontis-
picii migAlos impletite i colorate, cu initiale aurii, prezint5
un osebit de mare interes pentru graiul ei romAnesc ce da-
teazA din veacul al XVI-lea. InteadevAr, iatA ce mArturiseste
o insemnare greceascA la sfArsit
Aceastd evanghelie Ronidneascd este a mew, a lui
Marcu Voevod fiul lui Petrafcu Voevod fi cine o va lua
sd aibd afurisenia celor trei sute optsprezece pdrinti purtd-
tori de har ai soborului Nicean 3).
Petrascu nu-i decat Petru Cercel. Dar si celalt Petrascu--
Radu Paisie, impreunA cu fiul sAu Marcu, trebue s fi avut
legAturi cu Anglia ; pentrucA la un muzeu din Londra,
Victoria si Albert, cAut And prin broderiile ascunse in ser-
tare, am dat si de orariul cu inscriptia
Io Pdtru Voevod si fiul sdu Marcu Voevod, in anul
7046 (=--- 1538 4).
Deasupra inscriptiei intre arhangheli apare de amAndou
pArtile cuvfintul MOO- 41100, pe un fond de in, avfind
mAiestrit imbinate firele in argint i aur.

1) Man., Nr. 37.233.

2) Man. Harl., 6311 B. A studiat-o B. P, Hasdeu in Columna lui Traian, 1882.
") t
iToinov teb eflavxyamov rai imov wv lildenov Bont3O6a TOO nylloy Toy
Herodonov Bonlkha mai Tito; To iiaTeetay i al5rOv vd lxu Ta; aed; Toy Te4-
aoarov Una mai coxr6 Oeogpiecov narieov Toy ev Ti vixen ouvOiSou
apiiv
4) rv IhTp15 aothoik i cu wo maVo RoillJAA 11A3MS

www.digibuc.ro
 Marcu Beza. Vechi lfgaturi cu Anglia. PI, 1

g c1/2....,,tez1,c..s e....,, fiarlikz.e 77-..!

.
.77,7,12;2177. cif -77.9,
nheper zr enik .C11,443-' -7"/..trr .0 : .f.-.127,77W.., 491,772, 7:7722-;.."---
.

c.714, .---1.1.1.1azuze.. et 47-,:ill a an gaiiii, &7.'e772/1 _Cane --/;.: . - .

,,4

..
.
Ina 4,1 jai. ..,,a Irt'ertaar ,..ta.t et -multi., aC -Ve77172072., nncl.:( erryvel .

,o,n7,2e7,1,,,,eihr . _Try;. &MN. 7-ewentli;74f et../Orr gall' 772' alla,

. ,.. . , ,

garyie..pa-rte., '1-fran,:id-R7-.Y..f- a-724,hr' ...xtairrne pit* -7..t ca.Vc--7

. ,.. .. ..:,,, .
werM 1 :711-.44-;44M,orizn.dat7 pn ?yid. .79-m.5...ffre.OV mok a7N.r. --
- critsai ,-; a
ainkremill .-.' .e 2) lt/g7z1...i9ilzke tjer_tur":,--jfr,..
0 -
4 ttnrfre9-e eribilir:t:At 27;,:ve.F.:42. rcruz...t7,7,11Z.71C1V,7,2.2"-z; ,A,447:1414,
...tr.,
1;i r-;:r'Ili tc.i.i.tm cc, 76772,1-44
..
.,
efAltfIlleni
..
...,
?11171 sit/27A ,ht.
...
/
amaniler ,.4..aleZ---7- '1
. .1

c't grab:ro._#Ifyierre74&ze
.1w- .1.2'd tf97272/.8f1X1
1 ...-,
1,71417211.1Z-Zr
1,-..-' - ._ .. ,
vt- &am., cinnrizeriata-hanema.,--,14jrv-e-dt. .-24r7.44: atkornevrzenio ..._

We ...fenfrre
..C") 0 n -..
,J,d ....t.ur.a,-.7..c
..
,?3,0i4v7fahic ...x,I,

.
772- _.YW lift' incirl7f.,iftn-prezt/1
.... ,
ciimitr4rirnitto-accdtrzt!
.
,
-

-mkt -7, it-z .:1-17f)4272.Z.l.iah.ifil, /Au., zw.yenro? romumere

-2At
i ..f1i-;
'':--'
:D `...9tuf4rdt the. *ierefil
CIL9 ("Df57;127Z f -" '
zelus,tr
/
i .''
,- .
" " .45-64 leX X
t A
VNI-V,IVKV4.:
.
:_tak -eft14

Scrisoarea Reginei Elisa beta, 1592.

A. R. Memoriile Sectiunii Literare. Seria lit. Tom. VIII,

www.digibuc.ro
 Marcu Beza. Vechi legdturi cu Anglia. Pl. II.

) minirknO OttAaarl:nle P0M(.40

o.)c.: -001474.1 firepfic,rn.t 1114..-

z .4..._1q,.,. s2,,i . : -3.--:

',

. zierfi
0.,..../.
.
.7._ s--44,1-tonc f,r, ')
(1" ire,..g# -1
., ,...,,,,
II
tin-r-m-la- me "rt efi.; ronime1411. .....1
TAin. 2 . 07.1
1
r
AC o.trecre , n .t, C. ti:trewi,..
tITA.r .4-er..f, inerf ,;
.......2....-.7951,110 fa!) i ".
, . I, ..leremfr.",
0 e m'e tr
P f ' .i__ ii.
iffMar-oill. 1(04. 1411111' (Mil-.
ferPfil 7.1terct
6. r
.1' , (
1.4' cer1- ;fill-. Ide Itf MI :I.( rt.5 tg del-. at
1.4lte- - ) g , #1
f , , .

ra sc.44-in L. pod-ere, ,..ec-noi/

lr
I
7.1-,---44,-efe41,,,,c;
,
. ) '..-Ck c cre. Ay.3
L pre con in.Ann,- ) don 11411.- Me..4112--410
e 41-e or in.__--,
/
.4,4-
.5".44 ("` ;"C ta A / Z,
;4 094e 7 et7edurnr-- etfit--:0
44,-747,L1 kr-1 im E7r7,;1- , ritiL. iniAl, dentetpf /7c m. re.
.
'
ji i
, Sz -"Z-7. 01,..;.1";ter's4___, I:KM. '' . CU' tc-:. i 1.
1,./71 vi--1 ... /
-14-11frrnsuit-
.. 4 .,,,..
t ..., t: '':
it , CO 4. 14',
. iTrarCr''; .
"

0 Al

Scrisoarea lui PetraFu Voevod, adresat secretarului Reginei Elisabeta.

A. R. Memoriile Seefinnii Literare. Seria III. Tom. VIII.

www.digibuc.ro
Male., Beza. Vechi legdturi cu Anglia. Pl. 111.

, ..-7---- .r =7 . 7 -: :`'ef,
i /9"
,(_/... 4i-Z 0-..., ,e_7 .47.... ,,-/-e..14.,
4,4,"1.....0 ,..) ,/,...,,)
9"-.......,..,9,...
. 47; 1.4,1..,-,4 A...;144 .1.7., .9-927,../".. -17.17 ., so.r- 14441,,... 9"?..c.4-,
;
1 S/10-1.1r ..Z.-. /....,a' 69.-7,7-1-1, .o.....C1,-. .9764e.e.- /2"2.--,..--4,2.4,- Z.
,
i; ":74_ a*--79) 1/..-/..........rr.da--oz,....,...k. .--74e.,__ r.....1...
..... r,-,...;_. J....D.,/
........f.; - 7,2---,A-747-z-,a) 97-4-7(.&:e. i.7, e-
/....,. 1:,,..- ,..7.,.,..... ,49.a............, ee.. ,7/074-1)--74-,,s..2.,
2/0 of-'4.- r...,-,-.4a/vp,'".ev, .4 .41....-e 1,-.14.- -
..7.
,,-,-; 4-e ;--,-,-A,,,_,,,..-----..:4/1.-..-v, ..,.rft..,...--
.4., 4.....,,,,z... ...",:.A.,,,,,,,,,Tfe)
ofrA".... ...4.---::-.) ...e-in ....14_,-.4.,--
.
fr-, ....0 ......cD .. ........,4.1....,, GR.-

7 .,!,ri ,.,
4746 4-0,173-C-~7,e_ 1-.1-,- 4....,2 ..-_:\
./ t....y3K-e,-... ..-2.-tel
4,,TCA. 43.,22.0',*-7L- 4... /7-....-.,.., .4.,
g-,:.
;

-....-Ic C.---,7,,,,-,,,,, /1":"....; A,

_....-,..-t_. eriVe.-0, ati4-://4. 0 e eryi7.
1
4:". /sly. 6.4.- /. 14- " 0 /04 drie 0R...........-.0 .4
...
C4*-0e- ...,9.,) .ee...1.:-.11,,-4., .44042. j-X.4...- /4,, ...C.- 14 ft^a .0-0.4-r . ,,,.., de. 4..47.).:
//,-.../g/ss-ms e/c.,-; 4..,';'-:; .0-7-1.. ..-a tef 4.1r-AC.- .4.-->" ..,:r..
/1......./ -4-.4; 1-C
...c.) 4,,..., 1-36,--c74-7,-- 4 077.-rn ,9A,. ______
4.-6-4",2 IV- ef.e A-A. 0?G." )- / xy.:...,,--c,....,, E3,, A.;,..40. ..

(Z-...".. - A.t(-4- Arrr"...) C.....,-;-, /4 f.. ',Lie_ P"----1

--7,-, ..1...-2-- 4....-..,...47.-...,...".
.."0,--
-'4' j171'74---i .4,1-0 ,--,v/7-4,../ 4...;" //...26.,-......,-....- la A.
,..,47...7,--- 17,, , ata.,
11. . 4,Lk.-..E.,:77.4, 1 , ,...., e.... r',..c 7.,...-A..e 2
= A e.-
.C.,_ L7- 4 ;:--e--:
4'.. 7,-,: ::,-- r- t ' .-., .7.117th r---x,;.,
'. ,'..''. / ti A; ; -:-.::
_,.."4.

,1' .4
/47'..-AC",, GPL .4!.....f... 4/-1,,,,..8 ;.!)..

..,..-,I--/ .44.1- .4.--r

40-- Ia...., 6,,se.)07."---ei-C,
...,7 A7, 07e...---..-e-42.7.,-X...4,,.,...... 4,......!.4 -7 a.,- /
...../X....44e...-7-
A a .....e...-e.._ - / '

$.,,,,. 0,7
... <>
(') , -a-4:e2:0-7 1-1'..c 4,
...C.
.e././.e.- ./..! A.,.../-X.: 4 . - e ./...s.7e___, ;
,..--

.--..; ..e/.1r,1 Z .../.Iarv.'

,-1",,..--er.,./.,,e....; 4......_ a ,, ,..... ,4.,.-1L',././..e.._ e 0,,A
bA.--.. .-.,,-,-04; Gle_ 7:')/47,,, ..., 74." ) ..-eP. ; 4,,...D ./.
- 74 ...X) ,2-7-7-,'7-,;;" P.,,/,..---, ,..,-. 0..,"-- .4, As
1.1-- e4 4
,--e, ..."4,-- ,S7,..er: R.. E.......-- erf--04,1 A- A "Zo__
144' ':. 1 ./...-,,, 4, ,,,,i."---. AK e-c- ,./-15...--,,-- ete:7,1..!
0..r. "7 C.., i s 06 A'Cr."-- 4: r5,-- --1,---, /.6a 1

.,.. ?i,-;-!-- ,,,te-.4 .4#eA ..,-,,,,, 4. /,-;,,e_e____ .

.4 W., 140,- ers:A 4'nng "e: .74,./.4;")

, e_ .
kir4,
rrl
(":41'
I
Scrisoarea Regelui Angliei Carol al II-lea cAtre . ultanul Mahomet, 1666.
www.digibuc.ro
A. R. Memoriile Segiunii Literare. Seria III. Tom. VIII.
 Vechi legaturi cu Anglia. Marcu Beza. Pl. IV.

d -..., F'J N
__:.....1...,_

,, , i
4%-700IK'

&envoy A., /two r,t111,19(/q/irtil lN t't P ( )/ida

1..,/, b/d Il :., .., pint 41(1.04 rilIlli 14 1;1." ,Ia.m4Of 1739
. 1 _...1
:

...- -- -4.-11
- ......
....a_
-
- 1 I,

A. c/h/di..4 . . (Fr- ...-

C. i /him+s,it.4., lii bwr 1 tou ri ling It--
-:. -
:1'11 ,--t!--..
rzfw,71/1, ible/fiw ( ilalifiqii, 1
it -._ 4 a,......,_,
t) V it .litnip I olio;mil 1(1 11.1111. kst iLt.
ncn .1/i44',4 o on'. 4 101144,14/164,4:4 1 -

F.. vov 4/.,./u, A 14 /hike 1- _ -....

I. . Ak.ijetlit re
.
--- -.-1
(.1 ,i.i)ii41., .11,71,
II li!, '71 ., /41.1/0._,1
1 'Ioici,.-.1. c , ill'Ilv 11.- neal i ,1.1
tifiaretialthmljvt it?, h:BiiOesdi,!).;,.
./a,ty
kIC'jitietrilfikai;"'&.' 6,4',
I, %le& want dimi..-
I. !/ r, kin hhr,
1 N likilt% 4,1,11,14
0 '-rb,,;(1,1 ilmbgf I, ii7Atill
11. V u lilt; / lliar/f .

{?.. Ireirlir5ir li-Otkrin alit. 1{;4/1

Intl 'nut Atiehllt
' !... R. 111,4: nVillib rs . a( au9n,nulit 4.
r-: 'Leld&
A*C. ( . ija /Pi, 1
.1. e (i/Z 4i &If
I) I ing(4 irq: Imams n

7 4,

h'
,
--
Z.
-
" to"
t- ,
,41.
- ,

..
, nNi.eS
. N
-L4
!..1!!!
k I
-
'4"160,

.
, .

..-
A;
'..6
F,
M - ....-.

,..-..,-;..Lia...-
...-

'7_7-, - -:
...-

Intriiri1e Hotinului 1739.

A. R. Memoriile Sectiunii Literare. Stria III. Tom. VIII.

www.digibuc.ro
 Anglia. cu legaturi echiV Beza. Marcu
v..t2a,=!

R A.
'rt1

--......4...mers...6,...1,,yo: ...Ital.! 1,,,,-,;es..-............,Ifi. 674e......... ..........z1t.rlog .,..

...
".....:1;:na..7....7......... .;!...i(......c.,,z,k...S.....,...n, 7.-117.9.43,;mnI3.7. . klit.z.4.....,
,.;.....,......'..r..y.71,..1,0.1.,.......5,....,....,......,74.5.74.4.
...it-, ..... ...de,T,...i......fri,t.:4.,,,,,:,41....,e,it...sy,,:.6,1.,,,.......,,.'.ichrt, ro .,.:,,,..,'7.,.:7r.r:lin; 1

Mntorii
.......,4:1_.;.:.4...:....:,,II.,4:1.:"......:..13-:.tal,v........e70,in:6.4..filsoir',......:...t.:: ....,:r......-Z(.7n.,;:.::......,
;744....A.14.,....1,..,17.....,i.....,jrnimiieluTi...1q1...,11.....7/ .n.i.. j.,.,:11,.........,:e....1,2,i,,,t.tryi=i34.:/.....i gern,..4.:...,:wel-Zftf...j....f.f. '1.1.
..,,,,44,..0,,,,,,,,,ry 7 ... -tr-m
',./Wi,.;:..:e`.,,,,,, : " -.__:.,, ,......:::-:".... r .....,.....,,, :.e. I Ao.-x '2W..",./.7,.......t: y4 o rt,"1., ..P.I.M;Pg! :. I
....\.: L.S.5.i.',1,,!, asr--r.! "L','-,..:4...,,,:.
.ri:Xt..F.I.i'.."'+:' ;',1,11'......... '''"'f,' .. '" .../..'"..6."',.'':'''" RP"...1, ....A aciy41,...,...e.:..14....d.;:,;(4...
,,4.../ ' ._ _ce.7,,,,...,.;,..1..,.,,,,, ..,?..,p14.....em..! ,.....c:fry:......a.7.17zt.,or 6, ".71...!../..t.r..ow.trworow...1.;.:?;;.,,,,Aoriy14-7 ...7,711:tgrImm,...........0,.....
,,",..:::...z..,,,,,,e..,:..,,:i....,a,..:,,,,,I.,......F,,,..t.........,..,:mt,.......;.-,.fi...i.;;., ,!."011.10.17111.11,Vi1..,...eld,
.,,tn...: ...;:;'it 0 (121,Ir . 0 ti m:1,.:.::1+4.;.1,i....A r74. It. ,-,........,.....r:..tr 4it,9,..,.1.;,:,..:1;......,T.......,..;,,,t4., '.,...........-t.; ,i,4,,,..".4
...I'm., ri . nn .11 in o. An lwe A e ., r om A ,,, pi . ,or.2.ort.f.raX.:.;itowl.,;..... trot:AImm, A. r4t w ork ore s' .....;%Yrn;:, rre$;":1-7 t Oryfts.IS.:tn !. vel.4;,,,,y,;i.;......-:::-.fs;:.
,,,;,,n(..,..,77,,,,.,..... motif,. rt..Y.,..c... wt ', .)....,!..7.1.,4r..tlisl'ur.1111,,,. U.. "...",/,/, ;es ...If .107.4", tt . mu \ rrfnm ol on n r eh 4).. wow ntafr. r:r1.;,74::-
(.. V.r.a I._ :.!,ro ei.:n i, le .; - rl i ..,....,,,,,.........A?11., o.i.o.nr.....r.:1c; rr I.:9Z.... dr,-....-,1 . c;,,-... ...,,,,..,,.....,,,,,,t ,,,...,
,...,..c.c......,7,47,...,112;i4: ...,,,.., . p ..j.i:,:4 4,4..4F;i,i1; ;,,,,,;., 7....,,,!,t,:it.141,7.7.,.;7",74.1`
0- .-- .................:,:,..............1,...1. ...,...;,.. ,:. ..tiv.. ii...r.,.......;...5,:ivi.,,.....,:.,...-7,...z, I Mo. -....r, -."...m'",::.I'ff...14%
.%.; -:-..1.24Zini.-7.4 iT ''' ..,...1.41.....n.....4b ,
........1,,,,,,.,,,,,P.
as ...v. tol
-
.
T
.741^Y. 'An n A.: .7..f Lol ...: , ...Tr,..:. ifaf azz.":..-.14,, ...... -06,
.
,Ltia..4f;...f.:711":-.....7, ^ --.4.-
. .01P...../*T.:...11s. 1.1.4....erz47irril.t.iontfert.
* 'I.
4,
.................
.
.........
a....."17/1

,
...q.v.'. ,.;.it,rf......i.l.

---.:- --,..1-.
, ....lir .... o.:.:..

4
. ,

-1.
ir
,

_
,4
_
6',: e , -
,
7:417.1../..to.47..1.,....:::.....zic"...... ..,,..F.1'....; .14.
"
r,,.....:0,..1.1.,....,..........r....,.
......Als :-...-- x a - - - -;,;
ti iii ,...._____*-
-
,.....
.

/ 2 s- 9 : :

Hriso% u I Iui Simeon Moila din 1607.

www.digibuc.ro
Marcu Beza. Vechi legdturi cu Anglia. PI. VI.

' ri e 1 13 ! 1 /4 - _., } ,..,

\ ./ V W . A. .
lirc7. rJ 4-,.. '..0 k 74- : , A...-N.., A.-1,Ni', secs ,4 Ai 1,.. ;.,.1..0v) rp oc. try (
..,
.0 /
J
/ ,
1,.
/ '7' '- ,,"
4. 'ii.)
1
...,
2., 'kr DXC12,S 14,./ P ik *:,1,,
,
3-:"e 060V ,
II P
( "r ,% , , )
rr 6/
..\lo "
)1 c:::' ,p,
CT ..
..A. OW a,- %AA.,
V.
.,!i'ls, C.:iv 12 V:, at:Lo.ittC." cyi ,..,,, 57.1,7 '1:..11,
4.;
)
,lrY ka Y
.- ,..
/77, ck V.I '10
6 .1
IA'

0
Stft",6'n.1
'
Cr.".

71YdV tqoa.14.46ouv I
rr ....
ay.' A. 4.1 W.
...
-
vo
S.4 ,44
l' --34/et, ras
,,..

,
i
.cv v

yO ft et '
r .-v 1.....k.,

1 /0,, /
.

91)=73'
.

`4,,..tov ,u.veiov 0411,5Vdvil , 0 j'ek-fs,e'r otilyt'w-r"I

..
/ ...) J i
7 '
c<50 rr
' 7
.r'' A

pho,
;n1 - r- I r -
II 4*-L /cc'evy Wv Ait.'at.A1A-WY a.. Ey Ilt "six; \
r. 7 1
i
c-
57
\ / cr , r ,,
w J r...) ../
1 ey ,,. i ro , A -. / 1 'I
ri I 50. t,,,k;cto,-Isirtik5.8... ' la J ge 7 0 V et.V0* V ita &%074.y) Z 7).. f a ".', / 4V
,.;
frr
il ij (..) /. 1 ) ,,..) ./
2A.
k

.L... 0A5.0 .1' V 0.4 4 .

a
0:210:k
) 61,/
7 %

I
n
1 A c-7
/ 1, v
A
.

.
i ,, /
ow j pro/ di 1 v 0 4 0
I ..., 7 I

/ i e1 , , cr i a 'ir ' 73i

'Wit" `7 /7:714.1.,1 vcAtz s ,A.Eo Jay.' 01.4.0..14. IOWA- ksis-
, ...
/ , ,
q I ) :
v.3/4 i.,i7tON j...e v fey .i4N0 vj
,-,
To,,,,cv...,,,,,,:, yolpy,
' Yu,
r 71 yuly74--
/ (II
. ,/ riu Je7./161:141v 1/01, 24.0 Soy
1 A i % )i 0 I

Op, v Oc C.:7,11 64C/ 470 d4VIN

J. "3".., triSA-4- i
;aI 1 / ,
/
I rf 1 ,.. /
PAO%) com lir ra 614.,01' Y'
i
cc4 , )
7.1.tp. 11 7 I
ity 4.10.01413c. Ftg- :10144,,,crypts e rop-oc-,
,I v. (V . I I 01
a
h #561011 In slec.vtv-h %-em bk.evsit4.1),Foti Pja-lell) ,utrov )16-5S" ...
,..,,I, ,
r, Li ,1 I2
%
I
s.
1" 6 % )(CT 15j,r ki V D Y 1 { ii, 441 1 r V 141 'lips V 1.40.V.,0 Y p E 0 / yll I .X4.1 0 V To n
r0 % I0 - '1
Pr 1 31ij 1 1"" rk 6 o v74.4 4&:.+444-4 :.:
-

Int5ia pagind din 4t Impresurarea Vienei , traducerea lui Ieremia Cacmela.

A. R. Memorille Sectiunii Literare. Seria III. Torn. VIII.

www.digibuc.ro
Marcu Beza. Vechi legdturi cu Anglia. Pl. VII.

77. .4"..

D,11%,0 ir g
jr- ,,

5,Z3:1..7,..

.a .:-..
1 ,.e. ,
.........,.e.... ral ---..-......-,.._
1.1 III ... 7.4.,... v-i-mr
_
:,___......... 3
.
e., ,,
4

, .
n

TA .11

0-1 .:1( i
,
11
c4f, ..
-441A
"ra
,..N 11)
i I
-xi,
tiv Jt-.14

sf A
1
1 I LI
-,--
riAeot rho ITHA TPTY/k HA V r 4
I. /.
tiMf oyeowicosttlfit
I
.

'flf1401611 )z , ,
.44ril' al,hr` 4111/N YR tin-at rr 0 &VT TY
AettO 0,10- 1-1 ir-Ik-CTO hit Itin kW%
..../ / 7 f
1 Ar , .1111,L 'A HA lit 41E Xrik tillilact
. / 1 "/ .,./ ,
.14, 'SA:4 rifA111/1is
\ tUirk /19K I H
. _
1
UiffKA (AkAOMMI1 H CA *III k hl MBE
i I
fE*."1 A OA ii CA ti:Vitri" ii 0 CAI'
NOMC 1-
I
/ / ,/ ,, ;Tv/
,A,ORAMIIN &MULE firlarkArk it (IMMO,
,

116 pAN,,kits. TI CAM Tt hT:4%,, OKA 'Kalif

Vagina
, /

din evanghelia slavonk veacul al XV-lea.

['
A. R. Memorial Sectiunii Laerare. Seria M. Tom. VIII.

www.digibuc.ro
Marcu Beza. Vechi legaturi cu Anglia. Pl. VIII.

;,:r.; fir .i-,,,rztarg,,11.... /72f

/(1\c
te'lc
e _
sliKA.Ee t It 'kV . it. i,ato-ii.rtesic 1.A441HriiiHn
/, /, r 731
y.
,.. g Iletit lailSryi-irti FA tiVall'iii0)-A/1 li fcialy. ,, GM
-K
..di
'crl
Altriktil.liceir- lit IAA to? it ke .44 soAdry
. . ..
. <-..-. .. 74 -, -- . z
:415144Aihnies,a7. ,(3,
iiiiiv.4).44A4ifisaf44Ale.
-. IstAAalrA-lcmffirt wticayhuhrtutch . p.c.

i.41:43K tat *esioy soli1-tix,tign&T,14 III MOH

-.
,v
7. -
jgdyyt H ..scisAyttbar ekuiti.c4/46EAViri t3)
....
... A p ii 42 A f t C I. tiaercaii q9(40
. 5?;7 ;:y
. 1%4 Irdy.1 f.4At . .a f.okA4 II.Cf-ZC 11.44144 H114 e;
o4
-4. , -.0.45-0- 1.3._
"3 '3
it: r-,-271e - - -- ......- . -
Intfiia paging din evanghelia romfineasca, veacul al XVI-Iea.

A. R. - Itlernorjile Sectiunii Literare, Seria III. Tom. VIII.

www.digibuc.ro
Nlarcu Beza. Vechi legeituri cu Anglia. PI. IX.

Li_
--A
f es4pLtlP&tntJ a nmtiAllanpm-te tmAlp
Die TEAL ;71-ruriAts ;1..44851 An i.4.914 /tele I lir.
Ti 4)4 le no' al+ emi aiLteli 0i rill E (it
.
Ahrn fait noia Atli IC foi f I KayA44aY
64" iT r1l14t:o 11,42 e5,E Arai kJ 'Mutt
44' aft. gsiz&rnofh wit CAosi 434
as4seiri-trif Au) IS p *it* WH

Ar
)af s.

toyer trio.irne
Arise ores( 9A.41.

Ut it !far. Oil f
_ .
fl ey. Licit CO<
_
lila
41111 or

Pagina din evanghelia rounaneaseii, veacul al XvI-lea.

A. R. Morn. Sectiunii Ltterare. Sena III Tom. VIII

www.digibuc.ro
Marcu Beza. Ver ligdturi cu Anglia. Pl. X.

i'. . . . .
.....
10 0 OF" , 7-
lEn.rno6Cy- EVAIS tt XAsir tc fre (paw r, A
3:40q13 9,01?-11 ce: ii-ai;!.1.4 00 (14 if
_
mei
)
;
tis ANITIfoy riefoitt 46,t #14. ll

Art sittl ka " fai .41 'Fay rl4HtftUt

,
1.1

eft rk LAE If r11441 . 11.114 KA I" L 11114 .11AAL- Si

frroi HA tin. ,1.- M.; . VAAth tuIp,frL As. ill
:9- noire' rail . r-Z rum if it tic,i,Ari.- r>e,AitteitAvit.
,
ft 43.4-titike icer.ri-fAc/laip1-c-e4
YaSAtitil L.rd fri rriis ill ti enayinvi- il

I.
trIE Aiqrryk ere ts 4.; trirrVef` i

mh 'nil 'Irk ni 16'4111(A; - Wit EU' n f E. I( ..

'X' .C1111

.m
(11, 4 i. Cri OA. rill 44 ill NI. HAE C.3 - fl;"1-1/1%.,
V
"---4,arer-jr="r .tyzezeziferh--
.+PT %Nle, kw; -

Pagina din evanghelia rornneasca, veacul al XVI-lea.

A. R. Mernoriile Sectiunii Liternre. Seiia III. Torn. VIII.

www.digibuc.ro
 Pl. XI
Marcu Beza. Vechi legdturi cu Aug

Adit,

.1104
Vss:.
k
11
g-
Ch.

7
1#'Ljtko,,,.
I I IIIIII 11111.b *niamoug,
oiet_t

41:5 ico 1
roe fif triHtlf ,Nurnat- C4rtr, w .44.4 II
z
f r"..41-tsi ti I 14' .1 114 ants ta4/- . 1711.11h.l. :ire;
- _
.py CAN0111. Flay rrt A 4 scd$'1At1iir JJJ Kay!
7;
II 4.4 n met( 1,4- if-zmpl. ; A4 et 51
,7e
f,3,,,,y-tirEE5E X r.l ucay 11116../..Y.IPIA 1
C.; fLi .446 "11 4c4-trirA rys '3
5i)611-rds.1 tell :1%114%4 ir tf,0 I

4/ .11,41111111.1vorawor.--43=ir--.3-
73 a
4
so
'

Paginfi din evanghelia romances., veacul al XVI-lea.

A. R Memoriile Sectiunii Literare. Seria III. Tom. VIII.

www.digibuc.ro
Marcu Beza. Vechi legdturi cu Anglia. PI. XII.

,$)
VA

7v

rf

Orariul lui Radu Paisie i fiului su Marcu, 1538.

A. R. Memoriile Sec ;hula Literare. Seria III. Tom. VIII.

www.digibuc.ro
 MEMORIILE SECTIUNII LITERARE
SERIA III
TOMUL I, (1923-24): Lei x20
I. C. NEGRUZZI. Autografe romane Lei 6
I. C. NEGRUZZI. Ioan Bogdan, Al. Vlahuta, Al. Xenopol si manuscripte
ale lor 5

.......
, . . . . . *
ANDREI BARSEANU. Catechismul luteran romanesc 5 5
RAMIRO ORTIZ. Leopardi e la Spagna I-IV a is.

DRAGOS PROTOPOPESCU. Unkonown Congreve, a sheaf of poetical

scraps 5 12
G. BOGDAN-DUICA. Gheorghe Lazar * 40
RAMIRO ORTIZ. Leopardi e la Spagna V-VII 5 40

TOMUL II, (1924-25) : Lei 575

AL. BRATESCU-VOINESTI. 0 opera de mare valoare Lei 8
ALEXANDRU MARCU. Romanticii italieni si Romanii . a 40
Dr. IACOB RADU. Doi luceferi ratacitori 5 40
TH. CAPIDAN. Elementul slay in dialectul aroman a 30
STEFAN CIOBANU. Dimitrie Cantemir in Rusia s 50
CONSTANTIN I. KARADJA. Despre lucrul apostolesc al lui Corest a 8

TOMUL III, (1925-27) : Lei zoo

Dr. A. VERESS. Cantece istorice vechi unguresti despre Romani . . . Lei 15
AL. VICIU. Suplement la a Glosar de cuvinte dialectale din graiul viu al
poporului roman din Ardeal , 5 IO

PER. PAPAHAGI. Numiri etnice la Aromani ...... .

N. CARTOJAN. Legendele Troadei in literatura veche romaneasca . . 5 30
.. . .

G. POPA-LISSEANU. Un manuscris al gramaticei romfinesti a lui I. Eliade-

a 15

Radulescu a 8
Pr. V. URSACHESCU. Psaltirea slavon (1577-1580) 0 12
S. PUSCARIU. Dictionarul Academiei *
RAMIRO ORTIZ. Goldoni e la Francia * 4(5,
AL. MARCU. V. Alecsandri si Italia 5 85
Dr. A. VERESS. Note si scrisori $incaiane a 15

TOMUL IV, (5928-29): Lei 250

ION COLAN. Vieata si opera lui Ion Barac L3 45
N. CARTO JAN. a Fiore di virtil a in literatura romfineasca s 6o
STEFAN PASCA. Glosar dialectal alcatuit dupa material lexical cules de
corespondenti din diferite regiuni
I. A. BASSARABESCU. Doug epoci din literatura romana . .....
Dr. ANDREI VERESS. Vechi istorici unguri si sasi despre istoria Roma-
*
*
32
6

nilor (1760-1787) a 50
N. IORGA. Note istorice asupra editarii operei poetice a lui M. Eminescu * 6
Dr. CARLO TAGLIAVINI. Despre a Lexicon Marsilianum * * 15
Dr. ANDREI VERESS. Pictorul Barabas si Romanii 5 40
TOMUL V, (1930-31) : Lei 330
W. MEYER-LUBKE. Rumanisch und romanisch Lei 20
RAMIRO ORTIZ. Per la fortuna del Petrarca in Rumania (5783-1928) a zo
IOAN BIANU. Inscriptii in limba gotica si in caractere runice descoperite
lfinga Folticeni a 20
Dr. ANDREI VERESS. Istoricul marele serdar Gheorghe Saul (1743-1785) a 18
N. N. CONDIESCU. Istoria lui Altidalis si a Zelidiei 5 40
G. F. CIAUSIANU. Glosar de cuvinte din jud. Vfilcea * 75
ARTUR GOROVEI. Contributiuni la biografia lui Constantin Stamati . . * 12
ION GHERGHEL. Goethe in literatura romana * 130

www.digibuc.ro
TOMUL VI, (1932-34): Lei 28o
LIVIU MARIAN. Alexandru Hasdeu si Academia Romana Lei 6o
C. T. HARLEY WALKER. Limba irlandez sau gaelica * 6
ARTUR GOROVEI. Artistul Matei Mil lo a 25
Dr. CARLO TAGLIAVINI. Despre r Lexicon compendiarium latino-
valachicum a . . . . . . .

MARCU BEZA. Biblioteci manastiresti in Palestina

SEXTIL PUSCARIU. B. P. Hasdeu ca linguist
. . .
.
. . . .

..... . .
a
*
*
so
5
5
MARCU BEZA. Biblioteci manastiresti in Palestina, Chipru si Muntele
Sinai a 5
D. R. MAZILU. Sfanta Filoteia dela Arges. Lamurirea unor probleme
istorico-literare a 6o
ARTUR GOROVEI. Contributii la istoria literara 4 30
TUDOR VIANU. Influenta lui Hegel in cultura rot/Ana a 6o
ARTUR GOROVEI. Ierotheiu Episcopul Husilor * 20
TOMUL VII, (1934-36): Lei 350
ONISIFOR GHIBU. Contributii la istoria poeziei noastre populare si culte Lei 25
MARCU BEZA. Trei sabii moldovenesti din vremea lui Stefan-cel-Mare * 5
MARCU BEZA. Biblioteci manastiresti la rnuntele Athos 4 30
N. CARTOJAN. Poema cretana Erotocrit in literatura romfineascii si
izvorul ei necunoscut
G. MURNU. Romania si Elada ......
ALEXANDRU MARCU. Simion Barnutiu, Al. Papiu Ilarian si Iosif
. . . . . . .
a
#
6o
5
Hodos la studii in Italia a ioo
MARCU BEZA. Biblioteci miinastiresti in Epir, Rodos si Paros . . . * 5
ARTUR GOROVEI. Elementul popular in literatura culta * 15
AL. CIORANESCU. Alexandru Deparateanu, studiu critic 4 I00
TOMUL VIII, (1936-1938): Lei 200
MARCU BEZA. Biblioteci manstiresti in Patmos Lei 5
MARCU BEZA. Biblioteci mfinstiresti in Siria, Atena si Insula Hios . a ICI
General R. ROSETTI. Termenii militari din dictionarele si enciclopediile
noastre a zo
I. PETROVICI. Privire asupra operei si personalitatii lui Descartes . . a zo
GH. ADAMESCU. Adaptarea la mediu a neologismelor * so
I. PETROVICI. Determinismul si indeterminismul in lumina criticei
filosofice a 5
f I. BIANU. 0 comunicare obsteasca a conditiilor pacii dela Kuciuc-Kai-
nargi (i774-) o 20
T. CIOBANU. Din legturile culturale romano-ucrainiene : Ioannichie
Galeatovschi si literatura romaneasca veche a 8o
MIHAIL SADOVEANU. Comemorarea lui I. Creanga . a so
ION PILLAT. George Cosbuc 20 ani dela moartea poetului . * 5
MARCU BEZA. Vechi legfituri cu Anglia * 30

C. 53.104.

www.digibuc.ro