Chimia (denumirea provine din cuvntul egiptean kme pronunat [k'em], care

nseamn pmnt[1]) reprezint una dintre ramurile stiinelor naturale al crei obiect de studiu
l constituie compoziia, structura, proprietile i schimbarea materiei[2][3]; chimia mai este
numit i tiina de mijloc sau tiina central, ntruct conine elemente combinate din
cadrul celorlalte tiine ale naturii precum astronomia, fizica, biologia igeologia.[4][5] Ca obiect
de studiu, chimia a aprut acum cteva milenii n anumite pri ale lumii, mai exact n Orientul
Mijlociu sub forma alchimiei[6][7][8], iar aceasta din urm a permis elaborarea chimiei moderne
ca urmare a revoluiei chimice (1773).

Obiectivele acestui domeniu implic n special:

studierea materiei la nivel atomic,

proprietile atomilor,
modul de formare a legturilor chimice,
formarea compuilor chimici,
modul n care anumite substane interacioneaz la nivel molecular i confer materiei
anumite proprieti generale,
precum i modul n care nivelul de interaciune dintre aceste substane poate conduce la
crearea altor substane prin intermediul unor reacii chimice[9].

n majoritatea studiilor chimiei energia i entropia sunt deosebit de importante.

Disciplinele cuprinse n chimie sunt grupate tradiional dup tipul de materie studiat sau tipul
de studiu. Acestea includ chimia anorganic (studiul materiei anorganice), chimia
organic (studiul materiei organice), biochimia (studiul substanelor gsite n
organismele biologice, vii), chimie fizic(studiile legate de energie despre sistemele chimice la
scar macromolecular, molecular i submolecular), electrochimie, chimia analitic(analiza
mostrelor de material pentru a dobndi o nelegere a compoziiei chimice i structurii acestuia)
etc. Multe alte discipline specializate au aprut n anii receni, de exemplu neurochimia - studiul
chimic al sistemului nervos.