Sunteți pe pagina 1din 176

'\

' ,,
.\

.

" De aceta~ au tor: . .

-
I

t. CAteva pagini din trecutul comunei Slli~te, schita


MITROPOLiftliL
istorica. Sibiiu 1903. '
2. ~ovinismul confesional 1n istoriografia rom.-arde- , ..
IeanA. Sibiiu 1903.
3. Az erdelyi gijr.-kel. egyhaz es a vallas unlo a
XVIII. sz. folyaman, teza de doctorat. Budapesta 1904. .
ANDREfU' SAGUN:A
I ' I

4. Un capitol din istoria ziarlsticel rom. ardelenq._ .


Sibiiu 1906.
5. 'Despre 1nceputul neamulul romAnesc, ed. I. 190Q; 'l' ' '.
I
ed. II. 1907, ed. Ill. 191 t. .
6. Tijrteneti parh.uzamok, (polemie cu Dr. Jancso Be- ~
nedek) Budapesta 1907. IVIONOGR:AFIE ISTORICA
7. Contributiuni Ia istoria politicl ~~ culturall a epoctH.
lui ~aguna, in anuarele seminarului Andreian 1908 ~i 1909. DE I

8. Un rlspuns detractorilo.r 1ui ~aguna. Sibiiu 1909.


9. "Pop~lus Werbijczianus ", articole istorice-politice. DR lOAN LUPAf?.
Arad 1909.
.1 0. Contele Stefan Szeche_nyi ~~ politica de maghl,
rizare, studiu istoric-politic. Sibiiu 1910. . :. .'
I

1t. Vieata unei marne credlncioase. Bucure~ti 1910.. ..<


12. Misiunea episcopilor Oheraslm Adamovlci fl.i 'loan
Bob Ia curtea din Viena 1n l792. Sibiiu' 1912. t
'
Din "Biblioteca ~aguna" a aparut:
Nr. t. Despre insemnatatea bisericii.
Nr. 2. Despre po.eiiinta. SCRIERE PREMIA TA DE ACADEMIA ROMAN A.
Nr. 3. La ziua Sf. Andreiu.
Nr. 4-5. Temeliile tr~iului nos~ru.
I
' '

SIBII.U.
TIP AR.UL TIPQOR.AFI EI AR.H IDI ECEZAN E.
1911. '
Pareri despre prima editie a acestei monografii:
"Dupl cercetilri mai iodeluogate d-1 I. Lupa,, profesor in Sibiiu ei eel
mai bun acriltor istorie din tiol\ra genera~ie ardeleanl, oe dl en prilejul anului
jubilar . , . . . ~.artea sa des pre Anclreiu ~aguoa . . . In doul feluri ~- a foat
crentorul Biaericii ortodoxe a marii majoritliti a l<omAoilor din Ardeal ei Un !!~~
garia. A creato prin orgaoiz11rea culturalii ~i ellolarli, ridicAodu-1 atarea d{l sub
neinsemoatul Moga . , . i al doilea, prin alcituirea pentru acaatl Bisericll,
tntlriti Qi tnlltati'L inainte de toate prm cultur8, " unel formA auporioare re
MITROPOLITUL l j; ) //;,~'
cuooscute de stat ei logiduind o manifPatatie a preotilor i eredincio,ilor, care /If.
trecell. do maarginile biaerice~ti peotru a ti natiooulli. In aceaata mal mult decAt
in orica ati'L meritul veeinic al lui ~aguna. Dar alll.turi de arhiereul care ou etill.
oumai sl binecuvintezl', ci si'L ei lodemoe JuptAnd ,1 al lnfrAneze cArmuind, a
foat lntelegltorol nevoilor unei culturi nationale, care a lucrat hotlrttor pentru
tntemeierea ,Asociatiei", dela care aeteptll. alteeva deeAt inatitutla protoeolari'L
ei peraonal!l. de mal tArziu. ~~. in deabaterlle politico privitoare h& nona aoartl
ANDREIU SAG
'
UNA
a natie i romAoe intregi, tntru eAt e supusl monarhlei vecine, el ia avut punctul
de vedere, pe care 1-a repre~entat cu atatoroieiP, 11' aplirat cu talent ,1 a culea
biruintele. morale ce ae puteau culege.
..
- - ~ --
"Aceaatl parte mal tntinsli, din cartea d-lul Lupa,, intereaeazl mal mult.
Cartea ar ioteresll. tntreagil. In eel mal tnalt grad, flind bine lucratl ei aerial
foarte limpede, dacl a'ar fi incerCkt - lucru pe care) .recunoac cl efoarte
greu - a ae lnlllti~ll. tntr'o singnrlle(lliturl toatl cugetarea ,1 fJapta lui Sagona.
~I aetfel insl trebue al fim recunoscl'ltori aeeluia care ne dl, mijloeul de a no
IAmuri mal bine asupra capitolelor actlvitlitii marelui arhiereu".
MONOGRAFIE ISTORICA
(N. Iorga: ,Neamul Rom. Literar 1909 or. 8, pag. 657 ,1 urm.)
DE
, figura lui ~aguna aatfel, cum reinvie din aeeastll. operl, so ridici'L
to fata noaatrl ca o dreaptll mustrare. Celce odihoe~te Ia poalele muntilor dela
Rl'inarl ne apare prin pilda vietil sale mal . putern1c deeAt toti cei vii; 'i in
orice caz ioautll mal mult curaj 'decAt totl eel care au astlizi rllapunderea de D ~ lOAN LUPA~ .
stinelor istorice ale poporului romAneso. Clci niei iotre mirenl, nici intre clerici
nimeni nu i ae aseamlnl ca mlnuitor de oamenl. De aceea considerlm publi
carea aceatei opere despre ~11.guna ca o faptl de mare interes pentru lntele
gerea mai multor lipsuri din vremurile noastre. Putem aflrmll., ci'L dela aparltia
acrierilor politico ale lui Emin61Jcu 'i . pAul azi, n'a ie'it nlci o luerare In limba
noastri'L romlneascl din care tineretul ~~ toti cei en grije fatl de prezeot ,i de
viitor al poatl lmprumutA mal mnltl ,1 mal curati'L lumiuli. Ca o irouie a tm-
prejuri'Lrilor autorul aerie Ia Seghedio, In temnita de stat, prefata operei sale
:E:DI';'I .A. .A. II:- .A..
~_,..~-~

des pre bllrbatul, care a dat neamolui romanesc de peste mun\i Statutul organic!...
d-1 I. Lupa' poate sl aibl cugetul tmplicat, cl a dat tuturor, celor ce nu iau
In de~ert cultura neamului romAnrac, un inor de adevlratll. inviorure sufle
teasel. Opera ae va impune atentiuoii uoui cere mal larg ~~ aperlm cl nui va
lips\ onoarea de a fl remarcatl i de Academia RomAnl".
. SCRIERE PREMIATA DE ACADEMIA ROMANA, .
(8. Mllhedinti: ,.Convo,bi,s Literar1" 1909 nr. 8, pag. 912-913.
"Aceaatl tntinsl ,1 valoroasl lucr~&re e tot ce s'a aeris mai complect
asupra vietii nobile ei a activitli\li atAt de bogate a aceluia, care a fost poate
eel mat mare bi'Lrbat al Ardealului. Prima parte, in c11re autorul deacrie copi
II'Lria lui ~aguna, lupta eroic!l. a mamei sale Anastasia pentru a-~i cre,te copiii
in religia ortodoxli, vieata lui ca student Ia Pesta, apoi Ia Carlovit ca profesor
de teologie i secretar al mitropolitului sArb Stratimirovici, cei HI ani pe cari
ia petrecut !otre SArbi, anii de formatie a inteligentii ~I a spiritului, e de un ---------------=~>~~~c=:~---- ---------
paaionant interes".
,In celelalte pi'Lrti documentatia e bogatl i din ce in co mal amllnon
titli . In paginlle finale autorul caracterizeazl to chip fPricit puternEca S I B I I U.
individualitate a lui !;laguna, scotAod In relief cu multl plitrundere multiplele Tl PARU L T1 POOR Afl El ARH l Dl ECEZAN E.
sale fete"....
(0. Botez: "Yiafa Romdna~" Ia'i 1909 nr. 12, pag. 466-7, 1911.
., -<.-

I
I

Prefata _la editia L.

La popoarele tnaintate, cari traesc, sub orice 1aport, o vieafa _.


ordonata ra(ional, patin(a de a-~i validita talental ~i for(ele
. proprii, chiar tara tncordari prea mari, - prilrijal de a siiviir~i
tntr 1o anamita direc(ie fapte trzsemnate ~i darabilei se tmbie,
aproape de sine, 6arba(ilor condacatori, a caror m,anca ~i ini(ia-
tiva, sprijinita de concarsal firesc at maltor jactori hotarttori,.
rareori se tntiimpla sa ramiina netnc'ananata de saccesal dorit.
Ca total alta este So(trtea oamenilor mari. ltz .sinal anai
popor mic $i tnapoiat tn desvoltare, caraia ii lipses,- -na namai
tradi(iile de 'viea(a caltarala tnrddacinata. mai adiinc tn trecat,
~~ ci $i temeiarile solide ale anei organizari sociale, cap abilf! de a
Tiparul tipografiei a.rhidiecezane in Sibiiu. facilita ~i dace !a izbiindii -tendin(ele spre progres ale singaraticilor.
~~-
Din .!ipsa anei tmpar(iri ra(ionale a mancii $i din pornirea,.
apriJape iresistibila, de a satisjace dintr'odata trebain(ele 1/l!llte,
\ cafi cer pafinilor oameni distin~i contriba(ie de diverse so(ari pe
toate terenele vie(ii pablice :__ armeaza, cit n,ici cele mai paternice
talente na giisesc riigaz de ajans a se pregiiti tn o singara di--
_recfie, a~i concentrdtoate forfele'sp!e realizarea' anei opere, care
sa_ ramana. -
Unde sant atiitea lacane de tmplinit, ande totule qe Jacat,
omal doritor de progres, rasfiranda'$i paterile tn utiiteu parfi, .
pe toate terenele aqtivitafii. pablii:e, ramiine tn mdd fatal COil'
damnoi a se .farmari !a an diletantism multilateral $i folositor
desigar, lipsit tnsa de nota esenfiala a paterii creatoare: de
trainicia marea(a ~i victorioasa.
. Spre norocal acestor popoare niici, sant ln,sa $i excep(ii,
cari prin ptzterea talentalai, saa sa zicem, genialal ~i prin manca
lor, ce se desja~oara f!l proporfii eroice, izbatesc a se tnalfa malt
peste marginile oricarai diletantism, savar~ind fapte _mari, the-
miitid !a vieafii '!Ollii saa creiind din temeliilnstitaflani, menile
sa adaposteasca pentra veacari tnainte _viea(a caltarala, religi'
oasa, .sociala saa economica a neamalai, din care fac parte.
1*
._ --,

\_

Prefafa la edifia L.

La popoarele tnaintate, cari trdesc, sub orice !aport, o vieata


ordonatd rational, putin(a de a-~i validitit talentul ~i jortete
proprii, ckiar (drd tncorddri prea mar4 - prilijul de a silvar~i
tntr' o anumitd direc(ie fapte f(lsemnate ~i durabite, se tmbie,
aproape de sine, bdrba(ilor condacdtori, a cdror maned ~i ini(ia-
tivd, sprijinitd de concursul (iresc a! maltor jactori kotdritori,
I
rareori se tntampld sa rdmand netnc'unanatd de succesul dorit.
I Ca total alta este soartea oamenilor mari tn sinal unai
I popor mic ~i tnapoiat tn desvoltare, cdruia ti lipsesc nu namai
traditiile de 'viea(d culturald tnrdddcinatd mai adanc tn trecut,
~~ ci ~i temeiurile so/ide ale anei organizdri sociale, cap abile de a
Tiparul tipografiei arhidiecezane in Sibiiu. facilitit ~i dace Ia izbdndd lendintete spre progres ale singuraticilor.
Din !ipsa unei impartiri rationale a muncii $i din pornirea,
aproape iresistibild, de a satisface dintr'odatd trebuintete matte,
cari cer pufinilor oameni distin~i contribu(ie de diverse soiuri pe
toate terenele vietii pub/ice - armeazd, cd n,ici cele mai puternice
talente nu gdsesc rdgaz de ajuns a se pregdti tn o singard di-
rectie, a-~i concentrit toate forteti' sp1e realizarea unei opere, care
sa rdmand.
Unde sunt atatea lacune de implinit, unde total e de facut,
omal doritor de progres, .rasfiranda-~i puterile tn atatea pdr(i,
pe toate terenele ac,tivitatii pub/ice, rdmane tn mod fatal con-
damna! a se (drmuri Ia un diletantism multilateral ~i {olositor
desigur, lipsit insa de nota esentiald a puterii creatoare: de
trdinicia mdrea(d ~i victorioasd.
Spre norocul acestor popoare mici, sunt fnsd $i excep(ii,
cari prin puterea talentului, sau sd zicem, genialui ~i prin munca
lor, ce se desfd~oard in proportii eroice, izbutesc a se tnalta mutt
peste matginile oricdrui diletantism, sdvar~ind fapte mari, ck~
matid Ia vieata noaa sau creand din temelii institufiuni, menit'e
sa addposteascd pentru veacuri tnainte vieata culturald, religi-'
oasd, .sociald sau economicd a neamului, din care fac parte.
1'
\

. 0 asemenea jerlcltti excepfle a jost pentra /!eamui $1 blse- mai malt sau exclusiv tmprrjaritrilor, $1 nicl decam vredniciei
rica noastrit striimo$eascii Mitropolitul $aguna, al ciirui talent personate, fntreagii opera lor. Pectlnd aceia$1 sofi$ti' lscusif4 (lind
creator fl orO.nduitor n' a putut sii-l fniibu$e noaptea mizeriilor, vorba de o iSpmvii cat de miiruntii din timpal lor, f$1 afirmii
. nici sil-l cutropeascii fntunerecul greu, fn care se inneacii lnceputul sgomotos rolul de inifiativii sau partea de muncii lCf siivtlr$irea
lui dt maned romaneascii. Mulfimea fiirii numiir a lipsurilor n' a ei, chiar cand acestea sant cu total netnsemnate, $i cearcii sii-$1
putut siii sleiasclt puterile. l)impotrivii i le-a ofelit intr' o masurii fiiureascii titlul de merite propri4 de multeori fiirii deplinii
at{Jt de insemnatii, fncrlt prin activitatea sa epocalii a {ost in iusti(icare. . . -
_s~are sii accelereze, ~n mod sintfi~or, desvoltarea ~oasti'ii nafionalii Liisand cu total la _o parte rolul, ce poate sa-l aibii in
$! culturalii, deschlzilnd ciiriin nouii de progres, iniilfilnd $i
astfel de judecatii sucitii vanitatea $i an anume soia de ambifil
eternizaud, deodatii -cu numele siiu, valoarea $i cinstea .nea-
egocentrice, - dacii vom cerceta, tn mod cu total obiectiv $i
mului nostru.
nepreocupat, jactorii, cari au contribuit Ia realizarea operei _
Sunt diferite condifiile $i fmprrjuriirile, cari scot fa ivealii miirefe a lui $aguna, vom vedea cii ace$tia sunt de douii (elurl:
. I subiedivi $i obiectivi sau personali $1 impersonali, .,... rezulttlnd
puterea cuceritoare a oamenilor mari. Unii nu se pot validita,
nu-$i pot desiivilr$i opera dedit intre condifii prielnice, Ia adiipost cei dintai din insu$irile su{lete$ti $i intelectuale, _din fntreagii
de orice lipsii $i sujerinfii, sub aripa ocrotitoare a untli traiu personalitatea lui $aguna, iar cei din urmii din anume momente
mulfiimit $i sigur. intampliitoare, din tmprrjuriirile vremii, tn care a triiit. Precum
Puterea altora ia!ii$ se desfii$Urii cu malt mal impuniitor tn activitatea tuturor celor, cari prin vreo faptii fnsemnatii s'au
sub apiisatea asprii a imprrjuriirilor vitrege, in lupta inte(itii cu ridicat din cereal unonimilor - glori{ica(i $i ace$tia cu drept
diferitele obstacole, pe cari o tmprrjurime vriijma$ii le rostogole$te sau pe nedrept din partea tstoriograflei colective _: $i au reu$ft
fn cale. Pecand vieafa cu luptele ei netndarate sdrobe$fe pe uni4 a se fniilfa in $irul indiv!duatitiifilor istorice,. tot ast{el $i fn
inal(ii vrednicia $i pregiite$te triumful - pe seama altora ... cazul, care ne preocupii, numai o_ fericitii tntalnire ~~ cooperare
$aguna apar(ine categoriei acesteia din urmii. Dupiicum a factorilor personal/ cu cei impersonali a putut sii produi:ii
a miitturtsit insu$ in diferite momente ale vie(ii, mai plastic acele rezultate tralnice $i jrumoase, pe cari istoria noilstrii na-
decfit. aricand insii, in celebra cuvantare- program, rostitii cu fionata s'a obicinuit a _le cresta, Ia riibojul siiu tmpreunii cu
ocazia sfin(irii sale tntru episcop: mangtiierea viefii $l:o ciiutd numele lui $aguna.
totdeauna in lupta cu piedecile cele mal grele $i in inliiturarea Dacii ar fi sii cerciim a face acum o dismembrare tntre
acestora din ,calea ntizuin(elor sale. Sub pondere crescit. aceste douti feluri de puteri active, personate $i impersonate, pu-
* \
I ntlndu-ne intrebarea, ce e drept, cam ne$fiin(ificii $i irelevantii,
$i 'e sigur, cii din lupta carmuirii luibiserice$ti $i nafionale, dar joarte ispititoare: altii ciipetenie bisericeascii, alt $ef politic,
de an piitrar de secol, din munca lui giganticii $i chibzuitii, _din triiind fn aceleQ$i fmprquriiri ca $aguna, dar nedispunand de
indiiriitnii:a~i energie, tnsofitii de o intuifie sigurd a realitii(ii $i insu~irile lui personate, ar fi putut, ori nu, sii fndeplineascii aceea~
de o minte prevazatoare, au riisiirit, penttu ocrotirea vie(ii noa.<tre m#iune istoricti? - faspunsal ce ni,l dau tap tete, se poate spune
na(ionale, atatea institu(ii folositoare, attltea rezultate durabile, categoric, cii nu e a{irmativ. Pecand dimpotrivii, dacii chestiunea
cum in alte tintpuri, intre alte impnijutiiri, nu le-at }i putut s' ar pane invers: mitropolitul $aguna fntre alte im/lrrjuriiri
realiza striidania indelungatii a multor genera(ii ... decaf ale epocei, in care a trait, ar fl putut el sii facii tot atilt
Alte timpuri, aile tmprrjuriiri .., iatii cuvintele, de carl se de mutt bine pentru biserica $i neam.ul stiu? - rtlspunsul n' ar.
aca(a cu predilec(ie miiestria sofisticii a celor, cari simt o ade- fi tocmai u~or de dat. E jourte probabil insii, cii puterea de
viiratii pliicere intra a sciirifa meritele oamenilor marl, atribttind creafiune, care siilii$luia intr' tnsul, sprijinitii de tatentele lui
'l
. 6
'7
deos~btte, $i-ar fi giisit ,$i tntre alte tmpro/ariiri,. oricat de grele, inuncii nepregetatii, Ia luptii cdn$tienti:t $i ne$oviiitoare, Ia inde-
ocaztanea de a se manifesta tn mod impani:tto_r. pllnirea biirbiiteascii, (iirii ziibavii, a datoriilor fa(ii de lege
$i neam...
. P~eciz.a~d astfel puncta! nostra de miinecare, niidiijdaim Mai ales in timpuri de (riimiintiiri sterile ca cele de azi,
~ P.atea. evtfa extr~mele - Scylla $i Charybdis - tn care s~au - ciind poporal nostra abia f$i mai poate strecara prin viimile
tzb~~ cetce. au scrts ~iinii acam despre $aguna, preasliivindu-l vie(ii traiul siia sugrumat, ciind in !ipsa anei conduced. unitare
anu, defi:ttmiindu-1 ceilal(i, mai mutt decum s' ar fi cavenit $i orientiiri sigure riisar in toate col(urile tndrumiitori miiran(i,
_ Nii~i:t~duim, de$i :a~oa$tem greutiple, ce vom tnta~;ina ca preten(ii atilt de marl pe ciit de mici lies patin(ele, $i de
tn ~ceasta t~cercare. Cact ceeace a spas Platilrk, in viea(a lai. incarcate pove(ele - in astfel.de timpilri grele accentuarea edt
Pencle - tn felal siia elegant $i jadicios - caprinde an sim- mai riispicatii $i cunoa$terea deppna a. japtelor marl siiviir$lte
. bare ~e adeviir, pentra. t:;ate timpari~e: Atilt de grea $1' de de inainta$i, devine o necesitate etici:t-na(i~nalii $i social-peda-
a~evot.e d_e_ sco.s Ia lam_ma s~ !'are, a /t adeviirut pentru istorie, gogicii. Aceastii canoa$tere poate na namai sii deschidii izvor de
tundc_a cet c~rt aa vemt mat tn urmii,. aa inaintea tor timpa4 intiirire $i imbiirbiitare pentra tinerimea noastrii, cu mintea im-
. care .mtaneca canoa$terea faptelor; iar isto ria faptelor $i vie(ilor piiingenitii de. pn;jadi(iile regretabile $i tenden(ioase ale anei
co~ttm~orane. stricii. $i fal$ificii adeviiral, ciind prin invidie $i edaca(ii striiine, ci va fi ckematii in aceta$ timp sii urate pentm
ara, cand pnn donn(a de a placed, $f lingu$1 .. . ' toate safletele, sliibite $i chinaite de indoiali:t, ciiriiri de indru-
. De a~ee~ vo~ stiirui pretatindeni a calege informa(iile pri- mare sigarii. Cad ne ingiidaie sa ascaltiim, in mod tainic, sfatul
vtt?are Ia tdetle $l faptele lai !jagana, din izvoare directe, a ne min(ii laminate $i at safletalui .stralucit, care continua a 'trai
onenta duf?d logicajaptelor i psikologia tmpro/uriirilor mai mali in scrierile folositoare $i in alci:ttairile miire(e ale mitropolitalai
dec~t dup~ op~nii:~ bane sau. rete, ale contimporanilor; despre $agana.
:an se $~l~, ca ft~nd ade~ea mflaen(a(i de o lluzie opticii, viid *
tn anan;tft oanz_em ~u~a~ piir(i bane sau exclasiv rete - $i astfel Acum, ciind se implinesc 100 de ani dela na$terea Ia{,
rar se tntiimpla, sa jte m stare a jadeca ca oarecate temeinicie neamul romdnesc $i biserica noastrii stri1mo$easci1 va praznai,
a~upr~ miirimel $i importan(ei is to rice a oamenilor $i a faptelor in mod cre$tinesc, ainintirea. marelui binefiiciitor Andreiu, armand
dtn ftmpal lor. Daci:t ande $i ande vom ziibovi toth$ $i asapra statal apostolalui Pavel, care ne povi:t(ue$te astfel: Adace(i-vii
acestora, o tacem numai pentru a invedera raportul ce a existat aminte de mai marii vo$tli, cari v'au griiit vouii cuviintul lui
intre $aguna $i intre al(i biirba(i contimporani st;i:tini saa ro- Damnezea, Ia a ciiror siivii~$ire a vie(ii privind, sii le urina(i
mani, de/a cari pureed laudele $i in matte cd'zuri osiindele ta credin(a.> 1 La acest praznic at evlaviei, ciind_ se va aprinde
adresa lui. ' candela pioaselor aduceri aminte, care va striibate ca o razii
* luminoasii toate sajletele romiine$ti, se va ajta, credem, un loqor
E posibil, sii mai aibii namele lai fjaguna $f azi an sunet $i pentra aceste pagini, inchinate memoriei glorioase a mitropo-
cam nepliicat ~ pentra unii! Acest sanet, care seil'Tltlnii joarte litttllli $aguna, ca un modest prinos al recano$tin(ii ...
m_alt a ma~trare pentru ceice nU$i implinesc datoria con$tlent Seghedin, (temni(a de stat) Odtomvrie 1908.
$l ca demmtate, va fi bine sii-l pdstreze $i tn viitor.
Pentra to(i R.omiinii de bine insi:t acest name va trebui sii Autorul.
rttsune, cat mai des $i mai inte(it, ca o trambi(ii de ckemare Ia
1
f!lutarh: "Vieata lui Pericle" ''tradasd in ronulne$fe de N. Bdnescu. ' Catra Evr. c. 13 v. 7. cf, <Noul Testament,, ed. $aguna, Sibiiu
Bucure~tt 1907, pag. 37-38 .
1867, pag. 415.
PARTEA I.
Prefafa la edifia a II-a. ' Copilaria lui $aguna. lmprejurarile fat:niliare.
-.--- flnii de studiu ~i de calugarie. .
...
_, ,,,_

Dupt'ice s' au desfacut toate exemp,larele din edi(ia !'a a I.


acestei scrieri, adresaniiu-mi-se tnct'i num~roase cereri atat din
Anastasia ~aguna.
partea intelectualilor, cat ~l de ct'itrt'i mai mill(i ft'irani dorifori
(1785-1836).
a cunoa~te tn amt'inunte viea(u ~i japtele mitropolitului f$aguna,
Anul 1808, care a dat neamului romilnesc, !ntre alji oameni
m' am hotarit a scoate intr'o edi(ie mai ieftint'i aceastt'i carte. de seama, un indrumator politic ca Barnutiu, un protopop !up-
Consistorul mitropolitan a incuviin(at in ~edin(a sa plenart'i din . tator ~i mai tilrziu episcop vred!]ic ca Popasu, un scriitor de
22 August st. v. 1911 acest Iuera. _ 1- -
valoarea lui C. Negru(i ~i un eplscop savant ca Neofit Scriban,
Asifel apare edifia prezentt'i, cu unele schimbt'iri $i intregiri. catri! sfil.r~it nu era sa aduca pentru biserica ortodoxa-romilna
din Ardeal numai bucuria sfintelor sarbatori ale Na~terii Dom-
St'ili~te, Septemvrie 191!. nuluh, ci in silnul san pastra taina _cea mare a unei zile, pecilt
Autorul. de neinsemnata atunci, pe atilt de memorabila mai tilrziu. Cu 5
I zile inainte de Craciunul romilnesc o femde credincioasii ~i
siatornicii in Iegea pi!rin(ilor sai,. Anastasia, nevasta lui Nan~
~aguna, darul vieajii 'unui biiiat, care in botez priml numele
Anastasiu, dupa al mamei sale. Parinjii nounascutul11i erau
amilndoi macedo-romani de origine; facilnd deci parte din-
tr'un neam de oameni, vestiti prin spiritul lor de intreprinderi
negujiitore~ti ~i recunoscuji pilna in ziua de astazi ca un element
de silrguinja, ordine ~~ bogajie;
Inzestrat cu aceste insu~iri ~i cuprins cu afaceri comer-
ciale, il aflam pe Naum ~aguna Ia inceputul secolului a! 19-lea
a~ezat in ora~ul Mi~colt (comitatul Bor~od), chiar }a marginea
din Apus-Miazii-Noapte a intinderii romilne~ti, in mijlocul fami-
liei sale binecuvilntate de Dumnezeu cu 2 odrasle: un biiiat
Avreta _nascut Ia 1803 -~i o fetija Ecaterina (nasc. Ia 1806). In
aces! ora~ mai mull strain, caruia prin na~terea sa av_ea sa-i
dea insa o importanja romil.neasca, venl pe lume ~i Anastasiu _

I
!

I
'

1d
care era acum al :Nea copil Ia casa. La leaganul lui au str'ajuit
'ur~itoare ~i bune ~i rele. Acestea din urmii $i-au intins mai co-
rand piiinjeni$ullor de ile ~i mreje flamande asupra lui. ~i era
cat p'acl sa ni-1 ri!peasca. . . ..
1
Se vede, cii norocul nu 1-a ajutat pe Naum ~aguna in in-
treprinderile sale comerciale, cum ajutase pe al(i negu(iitori ma-
cedo-romani, a~ezati in piir(ile a~este. Situa\ia materialii a fami-
liei lui pare a fi lost cam zdruncinati!, eand numarul membrilor
ei se spori cu al treilea copil -, o greutate pentru omul sca-
piitat, un dar $i o binecuvantare cereasca pentru o fdneie cre-
dincioasii ca Anastasia! ~i mai mult in sa pentru o biserica des-
pre(uiia. $i nedrepta(ita ca a noastra, careia in, aces! copil i-s' a
niiscut un mantuitor.
Imprejurarile familiare, in cari a crescut Anastasiu, au ramas
cam pu(i,n cunoscute. Biografia mitropolitului ~aguna, alcituitii.
Ia 1879 de fericitul episcop Popea, in partea aceasta se margi-
ne$1e Ia in$iracea celor mai insemnate familii macedo-romane
din Budapesta $i Viena, cari .se aflau in raport de inrudire, mai
apropiatii sau mai depiirtata, cu Anastasia ~aguna, nascuta Mutsu.
Cateva documente ', importante $i de un cuprins mi$ciitor,
complecteaza in mod plastic icoana, infati~andu-ne in cateva
amiinunte lnduio$1iloare peripetiile, prin cari a !recut in anii de
tinereta Anastasiu ~aguna impreuna cu fratele siiu $i cu sora
sa. Vom insista asupra a'cestor documente, al ciiror cuprins sur-
prinziitor de bogat $i instructiv n'a lost - gecat $lim - ex-
ploatat in nici una din numeroasele biografii ~~ schi(e biogta
!ice asupra lui ~aguna. 0 facem $i din motivul, cii daleJe cu-
prinse in ele ne par deosebit de; concludente pentru }ntreagii
desvoltarea ulierioarii a lui1 ~aguna.
Am viizut, cii tatiil l~Ii Anastasiu, sci!piitase materia]ice$1e.
~i, cum saracia $i niicazurile nu, sunt totdeauna sfatuitori buni,
din motive, cari in documentele amintite nu sunt ariila!e apriat,
dar se pot lesne ghicl - piiriisindu- 0i legea piirinlilor, a trecut
Ia catolicism in Marti,e 1814.
Mergand Ia arhiepiscopul catolic din Agria (Eger) Stefa,n
fischer, cedeaza acestuia pe biiiatul sau Avreta, care era pe
1 Publicate fragmentar. de D. G. Alexici 'in foaia DieCezana_,, din Biserica ortodOxa din, Mi~colf, zidita la 1806.
Caransebe~ (1903 Nr:, 7), iar la 19~0 publicate din nou in lntregime de d-1 (la zidirea [acestei biserici fau contribuit cu sume insemnate amandoi bunicii .Jui
profesor E. Todoran in Transilvani~. . ~aguna : Mihan Mucin dinspre mama, 9i .Evre~a ~agu.na dinspre taH!.).
r 12

atunci de 10-11 ani, ~~ pe Ec~terina {de 7ani), ca sa-i creasca


cu cheltuiala sa, In credin(a catolica. Dar Anastasia 1 ~i tatal ei
Mutsu, care loctiia in Pesta - unde George Mutsu, fratele.
Anastasiei era director al ~colii' tomiine-grece~ti pela 1826 ~
desaproba cu hotar!re, ~i de sigur cu indignare, ace~sta fapta.
Bunicul, om de 1sprava, ia uepo(ii Ia sine>' spre. a le da insu~
o cre~tere ingrijita, cum parintele lor Naum, din cauza saraciei,
nu mai era in .stare. a le-o da. 3
Arhiepiscopul Fischer insa nu 'se niuljame~te cu aceasta
schimbare a lucrurilor, d, in zelul sau cat0 lic, .insceneaza o
cauza celebra d}n chestia educa(iei celor 3 copila~i ai cqnver-
titului ,parinte. lntr'o scrisoare din 7 Oct. 1814, adresata chiar
catra palatinul (vorniul) farii, ari!tand in(elesul ce 1-a avut in
Martie cu Naum ~aguna, privitor Ia 'educa(ia copiilor, ~i spu-
nilnd, di impotrivirea mamei ~i a bunicului zadarnice~te planul
lor, ii. roaga, sa binevoiasca .a da ordin comitatului Bor~od, ca
cei doi copii mai mari~ori; Avreta ~i Ecaterina, sa fie lua(i cu
forja .dela bunicul lor ~i incredin(aji arhiepiscopului spre educ
ca(ie catolica gratuita, iarcel mai mic Anastasiu, care pe vremea
aceea era abia de 5 ani; sa ramana in grija mamei ~i a bunic
cului piina Ia varsta . de ~coal a, iar attinci sa fie incredinjat ~i
'el' preotului catolic din Mi~col( spre acela~ scop.
Palatinul a impliriit rugarea arhiepiscopului, dand ordin in
forma ceruta de acesta. Abia tree insa .cateva luni ~i arhiepis-
copul. se pliinge' palafinului intt'o .hiirtie din lo
Martie 1St5, ca
copiii lui ~aguna ali lost ascun~i dinaintea .preotulu,i catolic din
1 Anastasia era a doua nevasta a. lui Nauru ~aguna, dU:pa- care s'<~:

m<lribiJ l_a 1 _Maiu 1802~ .. _r:;um. afl<lni din lirmat<;n:ul e:xtras _de c'ununie,, CO
tnunic~t de preotul rom!lri ortOdox/ din Mi~colt, -d. Aurel. Motiu, .dupa ori-
ginalul gre_ces~: Naum, fiiul lui Evreta ~aguna dupa a .3-a. vestire in ._bi-
serica a luat 'in a ioua c,iJsdtorie de muiere legit)ina pe Anastasia, fiica lui
Mihail Mucin,_ ~i s'au Cimunat _prin mine preotul Constantin. 'Na~ a fost
Athanasii.t, mul Iui._Adarn_.Oherga)}, _ .. ,
2
Cf. -f. 1. Alexi: -OramatiCa Daco~Rom'atta sive Valachica>l, Viennae
182~ .pg. 343: Index nominum D. D. P.raenUtnerantium c'a,p. PesthinL
8 ipso .ob paupertaterri suppeditandae intertentibnis impare,. in F.

D. intertentiosie. s'Ei transcris gre~it).


4 De natu minimo autem AnastaSio disponat, ut hie quoque, ubi per

.aetatem recipiendae educationis et institutionis catholicae Capflx fllerit; eidem.


Vice-Arhidiacono Miskolcziensi resignetur, acque sumptibus meis Agriae tdu-
candus...
G~SJ\ in c;are -s'a nascut ~aguna.
14
Mi~col(, caruia .II lncredin(ase ~linsul, ~~ du~i pe !uri~ In Pesta Ce sa fad\ acum biata femeie? Sufletul de mama iubi-
Ia negu(atorul gr.-neunih Orabovsky. Aces! Atanasie Orabovsky toare ~~ cre~tina evlavioasa se va fi cutremurat de gandul, cit
- unchiul Anastasiei- era om cu stare bunii: negu(iitor frunta~ ar fi cu putin(a sa i-se smulga cele !rei odrasle cu for(a dela
cu legiituri intinse. 2 El se va fi milostivit de o nepoata,- care sanul ei de mama, ~i sa se pomeneasca dintr'odata lipsita de
era in, acela~ limp mama ingrijorata de soarta ~i sufletul copiilor copila~ii, cari erau singura mangaien! a vaduvi,ei sale. Ca un .
sai - primind-o ~i ocrotind-o Ia sine. Acl trebue sa fi venit fior allllor\ii va fi striibatut prin inima ei gandul acesta ingrozitor.
Anastasia cu copiii chiar Ia inceputul anului 1815, caci consiliul Primejdia era foarte aproape ~i inevitabila. Se hotiira~te,
oraeyenesc din Pesta raporteaza in 24 lunie in acela~ an chiar totu~ a mai face o incercare. Dacii nu poate inlatura cu desii-
imparalului - a~a departate valuri aruncase aceasta chestie, cil vaqire pericolul, ce amenin(ii cu sfa~iere inima ei de mama du-
o prevestire, ca unul din cei trei copila~i va avea in, viea(a sa ioasii, eel putin sii-1 miqoreze! Peste 13 zile (12 Septemvrie
mu!t de lucru cu imparatuL. :_ Aces! raport arata, cii copiii 1816), inainteazii o nona peti(ie, in care declarii, ca se va sn-
lui ~aguna se afla, impreuna cu mama lor, de 5 !uni de zile pune ordinului prea in~lt ~i va pleca lara amanare cu copiii Ia
in Pesta Ia Orabovsky, cercetand in fiecare Dumineca ~i in Mi~col(, invoindu-se a-i cre~te in religia romano-catolica numai
silrbatori biserica greco-valahii>, ca au lost catva limp ~i in sa nu fie despaiita de dan~ii! Totodatii rudeniile ei George ~i
Viena, unde au cercetat ~coala grece~scii. In .Viena ave au, cum I Nauru Mutsu ian asupni lor indatorirea de a o ajuta cu bani,
se afirma, rudenii in vestita familie a baronului Sina. I ca sa-~i poata cre~te copiii ~i promit, cii nu vor impiedeca edu-
lntr'aceea tatiil copiilor, N~um, eel sciipatat atilt in privin(a I cajia, ce era acum defit1itiv hotarit a se da acestor copii in
situa(iei materiale, cat ~i a. religiei strabune, - intra Ia mili(ie, religia romano-catolicii ...
ne mai purtand nici o grije de familia sa. Vaduva Anastasia Copiii ajung .deci to(i !rei in mrejele catolicismului cuce-
inainteaza acum o peti(ie Ia curtea din Viena, cerand sa i-se ritor, dupacum era planul arhiepiscopului fischer, ~i cum va fi
dea voe a-~i cre~te copiii in religia strabunii. Rugarea ei insa lost, intr'un moment de siiriicie ~i de slabiciune, intentia tatiilui
nu afla ascultare. Din Viena i-se da in I Iulie 1815 raspunsul lor, a nefericitului Naum. Dar Anastasia, ca o mama in(eleapta
categoric, ca copiii trebuesc crescu(i in religia tatalui lor, care ~i eroica, a ~tiut sii exercite asupra educa(iei copiilor sai - fiind
' a lost catolic.'; , impreuna cu dan~ii - o influen(ii statornica ~i cu mult mai hp- 0

Dar Anastasia era, se vede, o femeie plina de energie ~i tiiritoare, de cat s' o fi putut alter a rezultatul oricaror for(iiri ~i
virtute cre~tineasca, ~i nu se lasa indupJecata, nici chiar prin miiestrii pedagogice a catolicilor, recunoscuji de altfel ca foarte
porunci impi!ri!te~ti, a se deslipl de copila~ii sai iubi(i. Prin iscusi!i in matetie de proselitism religios.
staruin(a, ei admirabilii, ~i desigur cu ajutorul rudeniilor sale Astle! vedem, ca in 12 Ianuarie 1822, biiiatul eel mai mare
bogate ~i infhiente, a izbutit a se mai impotrivl ci!tava vreme Avreta, ajuns acum Ia vi\rsta de 19 ani, pariise~te religia r.-cat.
implinirii acestei porunci imparate~ti. Abia trece insa un an, ~i se intoarce iara~ Ia legea stramo~ilor siii, declari\nd, cii Ia
cand ii sose~te din Viena un nou ordirr (30 Aug. 1816), prin. aces! pas s'a decis nesilit de nimeni, ci indemnat numai de
care e provocata a-~i da copiii numai decal in grija arhiepis- glasul convingerii. Intr'o hi!rtie, scrisa ungure~te ~i adresata pa-
copului fischer, ca sa fie crescu(i de catra acesta in credin(a latinului, spune, ca dore~te sa rami\nii in legea, in care s'a nascut, .
romano-catolicii. deoarece nici acum, dupa instruc(ia catolica nu simte nici o
1 Pestinum ad mercatofem eidem ritui Graeco-non .unito ad dictum inclinajie pentrll aceastii religie>>. Sperand, cii in viitor va fi
0

'Orabovszky. cru(at de orice siluire in privinja convingerilor sale religioase,


~ .A murit Ia 1840, in etate de 61 ani. cere protecjia palatinului, ca sa poata. rami\nea ~i pe mai cleo-
8 Proles dictae Anastasiae Mutsu in religione 'patris catholici edu-
parte in legea sa stramo~easca.
candas esse>, 1 Iulii 1815, nr, 8675,
r Sot& sa EcaterinA a lnwcat $i ea, Ia 1S2j, ~i dupa stli-
ruinji indelungate a reu~it, in 3 Septemvrie 1825 sii inliiture
toate piedecile ~i siitreacii dela catolicism iarii~ !a legea ortodoxii.
Biiiatul eel mai mic, Anastasiu, soartea caruia ne intere-
seaza. in aceste pagini mai mult, i~i in cepe. studiile elementare
in. ~coala greceascii din Mi~colj, face apoi tot acolo ~i cursu!
secundar in, gimnaziul catolic ~i-1 termini\ !a varsta de 18 ani,
cu succes eminent, in gimnaziul calugiirilor piari~ti din Pesta.
Cunoa~te~ atestatul lui ~colar (Pesta 26 Decemvrie 1826), in
care se spurie cii Anastasiu ~aguna e de religie: romano-ca-
tolic, iar dupii najiune: Hungarils>>, di a cercetat in mod cu-
viincios ~coala ~i biserica ( cele sfinte ), ca a objinut in studiul
religiunii nota eminent, iar. in Iimba maghiarii precum ~i in <li-
tere ~i. ~tiinje a lost a! 17-lea eminent intre 103 con~colari ai
sai, dintre cari 32 erau eminenji.
Acest rezultat, atilt de frumos, era chemat a dete.rmina pe
ceice se interesau.de soarta escelentuli.ii tanar, indeosebi pe
bunu!. siiu protector, Atanasie Orabovsky care-i era a cum ca
un. piirinte, sii nu cruje nici ojert!ii, ci sa-i dea tot ajutorul po~ .5
sibil ~i trebuitor Ia continuarea studiilor. Ceeace se ~i intampla.
Tot in Pesta,, !a univers;tatea Craiasca de acolo, urmeazii !imp
de 3 ani cursu! de filozofie ~i drept~ facand studii serioase, a
I ciiror temeinicie se resimte m'ai tarzit.i adeseori in scrierile lui,
ca. ~i .in discursuri.le politice ~i in diferite acte, chiar ~i in cele
oficiale.
Tormai !a inceputul studiilor sale ,universitare a facut ~i
el un pas insemnat, pe ca~e ilfilcuse !a 1822 fratele sau Avreta,
Ia varsta de 19 ani.' Ca as.cultalor de filozofie in anul. I, !a 9
zile, dupa ce a implinit varsta legalii de 18 ani, s'a intors ~i el
in .. sanul bisericei striimo~e~ti, dand o declarajie foarte ,catego-
. rici\1 in care spune, ~ii studiind cu succes eminent in gimnaziile
rege~ti d.in Mi~colj ~i Pesta, ~i ocupandu-se in mod sarguincios
. custudiul religiunii, cunoa~ie din fir in piir principiile religiei
romano-catolice, cu toate aceste. Convingerea intima sau inspi-
rajia lui il indeamna, .sii urmeze sfintele precepte ale bisericei
gr.-orientale.' Aceasta e cea mai firma hotiirlre a lui, 2 ~i fiindcii
1 Mfi iuxta intimam meam convinctionem -aut fnfiuxum SacraOraeco-

OrientalisEcclesiae sequi velle, hisce declaro:. .


~ f:.Ut firmissimi mef propositi clarum praebeatur ~estimonium.
IS i
din studi~l religiunii a objinu! nola eminent, se roaga a li dis lips! de toa!e scumpe!uril.e sale, ca sa lac& posibilii punerea sub
pensat de obi~nuitul examen, de 6 saptamilni, previ\zut in lege, . coperi~ .a manastirii dela Arge~, . in schimb despre Anastasia
pe ca,re in caznl de faji\ II aflii de prisos.' Dupil. multe trilgil- faptele ei ~i marturiile istorice ne dau cea mal frum6asa ~~ si-
niiri ~Ldiferite piedeci, .i-s' a ingi!duit i.n sfilr~it ~~ lui Anastasiu gura dovada, df ~i-a jertfit !oatil tihna viejii, ~~ - a pus tot su-
a-~i urinii glasul 'convinge~ii sale. Pr.in d~cretul regesc din 25 fletul, ca sil salveze pe sama bisericei romiine pe fiul silu, care
llllie 1828 a lost ~~ el redat bisericii ~~ cre,dinjii sale strilbune. ave~ sa inceapil ~i sil ducii Ia bun sfar~it opera de organizare
. . Aic_i se curmi\ un. iilceput de drama .familiara, care ingro- ~~ desrobire a. acestei biserici ~~ a credincio~ilor ei, incatu~aji
zise at~L de mult intre' anii.18l4-16 inima Anastasiei ~aguna de veacilri. .
~~ ()-.~a fi. sbnd.umat ~~ mai. tilrziu, in !oatil curgerea celor 12 Ziua de 29 Decemvrie 1826, este tot atilt de mem6rabilii,
ani; cat ~i-a ~till! pe Anastasiu al silu ca fiind, oficial, de alta ca ~~ ziua na~terii lui ~aguna (20 Decemvrie 1808). Declarajia
. lege oecA! d1tusa. Trebue fixat aici meritul deosebit a! .acestei latineascii subscrisa de el In aceastil zi n'are numai o iinpor'
' ferilei; pe care neamul roman esc ~~ biserica noastra, in chip tanja biograficil, .ci ~~ tina istoricii najionala, intruclit priritr'insa
de reurio~tinta, va trebui s'o a~eze de aici inainte in rilndul celor dupace in limp de aproape 2 ani se indeplinirii toate form'aii-
mal. Itiminoase icoane de femei. ~~ marne romance, din !recut. I fajil~ . birocratice, seci ~i obositoare, autorul ei este redat, acum
I definitiv ~i in mod oficial, Bisericei stramo~e~ti, cilreia !~i va
lmpreunil cu a acestora ~~ amintir'ea ei trebue pasttata ~~ vene:
. .rata cu sfirtjenie. Caci lara rolul ei de veghe neadormita, de in china !oatil munca viejii ~~ intreg restul zilelor sale .
illg'er' paz.it6r, e intrebare, dac~ biserica noa'stra ar fi putut sa
aib,a ,lntre cilrmuitorii sill un mitropolit ca~aguna. S'ar fi putut I Deacum inainte soartea lui e aproape hotiirita, schilpbftn-
du-se spre bine ~~ ram~nand statornica in aceastii norocoasa
intorsiltilra. Rugaciunile neintrerupte ale Anastasiei n'au ramas

l
prea :resne, sa-l pierdem. peJ11ru totdealina, dupace era !recut
din copilarie '!a. catolicismul dominant, care ih cursu! atiltor . faril ascultare, caci pe seama sufletelor bune -~i evlavioase. a
secole ne-a luat lot ce am avut mai. de valoare, ne-a smuls de- lilsal Dumnezeu bucuria izbllnzii. Tesatura ijelor ~~ a mrejilor
stule talente, Iasandu-ne odani de ceice prin iscusinja minjii viclene, ce intinser_il de timpuriu ursitoarele rele asupra copi-
lor ar fi putu:t' sii dea traiului nostru chinuit din !recut forma lului sau, o vede acum caz.and destram!llil. hi sufletul eiu~urat
..su'perioara a:unei vieji suflete~ti. mai desvoltate. Ar fi lost nadejdi marl !ncep sil riisara, cu privire Ia viitorul talentatului
peritni catolici un. cil~tig insemnat desigur, dar pentru noi 0 silu. Anastasiu, nadejdi, pe carl acesta in laborioasa ~~ splendid a
nespusa pierdere, daca o soartii vifrega ar fi volt, sii Ie dam ~~ sa \carierii de mai tarziu, nu numai le-a indeplinit, ci a i !recut,
il aceasta prejioasa contribujie, pe car'e vpirii sil ne-o smulgii cu pr6babil, departe peste 111arginile lor.
sila in 'persoana lui ~aguna. ~~ fiiril el, unde am sta azi? ' Se Caci ursitoarele bune, 'lu.andu-1 acum in paia lor, 'au in-
II igtuqeca gandul Ia aceastii intrebare. . ceput a-i toarce cu iscusinja firul viejii. ~i 1-au tors mereu, cu
Amintirea recunoscatoare va trebui aeci sa puna icoana atata spor, panii cand acesta a inceput a se lmpletl ~~ innodil
Anastasiei aliltiui ori: chiar mai presus de a vestitei Doamne. cu firele viejii noastre najionale biserice~ti, ca un fir al Ariadriei,
Despina, sojia lui Neagoe Basarab, caci dacil aceasta a lost ere" menit sil arate cararile de scapare, pe cari inaintand romilnimea
~tina bunii ~~ mama duioasa, tot asemenea era ~~ Anastasia.
ardeleanil, a izbutit. sil iasir'din labirintul intunecimei ~i sclaviei
Dacii legenda ne spune despre Despina, cil sentimentul ei re- seculare,. ~i sa-i indrepte destinele spre un viitor mai bun, pe
ligios era atilt de adanc ~i puternic, !neat a fast in stare a se care, dupa atatea veacuri de patimi ~i asupriri, 1l fi!erita_ acum
cu prisosinja. . .
\ 1 - Declaratja aceasta latineasca datata Pesthini 29 ....._ a D(!cembris -1826 Dupilce vazu pe fiiul silu. Al)astasiu, dupa 1833, calugarul
e subscris,a astfel: Anastasius Saguna PhilosOphiae in Regia Universita:te Andreiu, inchinat cu totul bisericei ortodoxe, pe seama careia
~ l-um in annum Auditor. izbutise a-! salva, Ia vai'sta de 51 de ani, cu sitfletul impiicat,
~
21

evlavioasa Anastasia se mula la cele eler.ne, ~~ Itt lnmormltnlalii II.


de preotul.loan Teodorovits in 17 /atiuarie 1836, in cimitirul
Kerepesi. din Pesta, in cripta familiei Orabovsky de Apadia, !;laguna ca student universitar. Calugarul Andreiu intre
!
.unde peste ca(iva ani se sala~luira ~~ riima~i(ele pamante~ti ale Sarbi.
lui Avreta ~~ ale Ecaterinei. Timpul de 5-6 arii, ca(i a petrecut ~aguna In Pesta, in \ .
l,l! casa lui Atanasie Orabovsky (2-3 ani ca student in gimnaziu
.I . ~i al(i 3 ca student universitar) a fast eel mai potrivit prilej de
!.: a-~i ca~tiga nu numai cuno~tin(ele, ce i-Ie puteil da ~coala striiina,
' .
1

ci' ~~ o educajie nation ala coraspum;iltoare. In privinja aceasta


:1. 1'. casa unchiului Orabovsky a lost o ~coala excelenta pentru
dansul, caci acl era Iocul de intillnire al vestijilor literati romani .
:.i;
!
deJa inceputul secolului a! XIX-Iea, era deci un fel de salon li-
terar~. prin care se abateau Romilnii de bine din diferite piirji, 1
l Ardeleni, Munteni ~~ Biiniijeni, citiau ~~ apreciau car(ile proas-
pete, discutau, !aureau planuri culturale ~~ politice, puneau lumea
II! Ia cale.
E cunoscuta aceastii epocii de inflorire a colonie! romilne
din Pesta,' stiipanitii de un puternic curent de propaganda cui-
tu.ralii siiniitoasii, in serviciul ciireia sta tipografia criiie~tii uni-
versitii(i~ incepand deJa censorii ei, Samuil Klein cu calenda-
rele de Buda, deJa Petru Maior cu insemnatele . sale lucriiri
de istorie najionalii ~i biserice~scii, pilnii Ia Biblioteca Romil-
neasca>> a zelosului fiirlegiir Carcalechi, care alerga neobosit

.\
in toate par(ile.
familiile frunta~e ale coloriiei romilne participau cu viu
interes Ia aceastii mi~care frumoasii, urmiirind cu atenjiune in-
!
cerciirile literare, sprijinind ~i incurajilnd scriitorii prin abonarea
Ca un fiu credincios ~~ Irate iubitor, episcopul ~aguna sau_, prenumiirarea lucriirilor lor. lntre aceste familii frunta~e
a~ezii in anul 1849 Ia mormantul lor o cruce de peatra cu erau ~i unchii lui ~aguna: Mutsu, Economu, Orab9vsky, pe
aceasta frumoasa in~crip(ie: cari ii vedem interesaudu-se ~i de ~coala romilnii-greceascii, ai \
. ~Mutt itibitei sale mame Anastasia ciirei conduciitori. erau, unii direct, aljii indirect. Mai ales lAta~ . ' .
Prea pre(uitului siiu jrate Vreta nasie Orabovsky este liiudat mult pentru meritele sale de me-1.
$i dulcei sale surori E,caterina cenat al straduinjelor culturale, merite, cari i-au adus in chip
R.idicii monumental acesta de recuno~tinjii prea inaltii ~i titlul de nobil de Apadia. La
Andreiu fiaguna, Episcopal Ardealului 1849.' 1 Vezi 0. Lugo~i~nu: Societafea femeilor din anul 1815 in Revista
--- noull; din Bucure9ti 1894 pag. 278-284. Cea dintfii prezidenta a acestei
1
A se vede~ acest capitOl trafat mai pe larg ~i' cu mai muite am a~ societati,_ care urmi'l.reil scopul nobil de a aiutora 9coala 9i de a prom ova cui-
nunte in bro~ura -mea: _ Via(a unei mame credincioase>>, povestire istorica, iura, a fost Elena.- intilia sOtie a lui Atanasie Grabovsky, care Ia anul 1827
Bucure~ti 19to; reprodusa din revista Biserica Ortodoxa Ramana. s'a casatorit a dOna oar3: cu vaduva Maria Alexovici.
I
I
I
IIIII' .
.22 23
il-l
I'. \
I 1824' lnvajiitorul romimesc din Pesta, Stefan Popovid n felicita ceasca a Romiinilor ungureni ~i bi!najeni, cari nu mai puteau
1.
lntr'un lung acrostih, numindu-1 patronul Romanilor ~~ li!u- suferi jugul ierarhiei siirbe~ti. Lupta fnceputa in deceniul al
' ,,dandu-1 pentru zelul san neintrecut lntru a ingrijl de biserica doilea al secolului a! XIX-lea de comitetul Aradanilor,. in fruntea
~i de ~coalii ~~ a da tirterilor ajutor Ia studii .. : caruia stateil Moise Nicoard, ' , era . sprijinita ~i d~ episcopul
Orazii, Samuil Vulcan ~i de Petru ]),t~ior, cari erau sH\paniji de
II' Ma toat~ se'nvcirto~esc
Numai prin tine'_nflOresc; sentimente najionale mai puternice, decal prejudijiile confesio-
1:,' Unde pentru ghen se cere )1ale,. peste. barierile carora s'au ~tiut iniiljil. Romanii voiau sa
{ Lucrezi fal:I1'ntarziere, 1 se emancipeze de sub suprematia ierarhica a Siirbilor, sa-~i
Vom aminti aici up amiinunt, care de~l, Ia aparenjii, nu aibii episcopii lor, Romani de origine ~i dupii sentimente, -
sta in legatura cu persoana l_ui ~aguna, este tofu~ important prin cu s~ngele ~~ cu inima romani!, cum cereau in o petijle catra
faptul, cii arunca oarecare lumina asupra ce,cului familiar, In monarh, {1814) - Ia Arad, Ia Var~ej ~i Ia Timi~oara, cum' iz-~.
care traia $agnna, intr'o atmosfera de oameni li!eraji san inbi" butisera Ardelenii a-1 ave!( pe al lor; dupa 181 o; Din partea . .
tori de literatura, care nu putea sa exercite decat .o influenja ierarhiei sitrbe$li li-se obiectil, cii printre ~alugiitii romani nu
buna asupra minjii lui agere ~i susceptibile de orice inviijiitura se gasesc 0 ameni fnviijaji, capabili ~i vrednici de scaune arhie
folositoare. re~ti. Se pare, c~ !ipsa aceasta o simjiau ~i Romanii. Astfel
I.

~
lq 1826, a~adar chiar fq ann!, cand i~i incepe ~aguna .?Itt Moise Nicoara se adreseaza Ia 1816 episcopului Vasilie Moga,
rugandu-1, sa-i numeascii vr'un Ardelean vrednic de a fi episcop
.. d.iile u. niv. e.rsi.tar.e, ap. are in Vien.a o'.gra. maticar.omana,. scr. isa Ia-. Ia Arad. Episcopul ii riispunde' (18 Main 1816), cii ~i el din
. tine~te de I. Alexi, episcopul de !Jiaj tarziu a! Oherlei. Aceasti!
carte. de ~tiinja alia intre Romanii din Pesta 40 de prenu'me- inima dore~te procopsirea neamului inttistandu-se pentru sub-
anji, printre ei Atanasie Orabovsky de Apadia (care iscale~te (irica putere a face dupa datorie sporiul cuviincios dar nu
fundationis Scholae Or. Ritus non uniti Administrator Conde- se poate Ianda a slugarl Aradului cu un episcop crescut In
1
putatns) ~i Cons!. Orabovsky cu elite 2 exemplare, Oeo~ge Ora- Ardeal.
bovsky varul lui ~aguna (Studiosus linguae Daco-R.omanae) en Abia Ia 1828, dupa o lupta fndelungata, se putir dobiindl
un ex., Sevastian Oeconom (curator Scholae , Valachicae. et rezultatul,. ca de-ach inainte Ia Arad sa mi poata fi episcop
, Oraecae) 1 ex., George Mutsu (Scholae Valachicae et Oraecae decal un Roman, iar Ia Var~ej ~i Timi~oara arhierei, cari sa
Localis Director) 2 ex. Ioan Theodorovits,' (Ecclesiae Or.~Va- inJeleaga limba poporului, oameni deci cu oarecare invajatura
ill'. . lachic11e Pestiensis Parochus) 10 ex. etc. romaneascii.
:II' Daca ~i pentru o carte atat de pujin atriigatoare se gil-
sean ~etitorj i? ?;timar a~a de fru~os1 e o dovada: ca cercurile Date sigure asupra motivelor, cari ,au putut sa indemne
1.: \ in can se invar!Ja ~agnna, erau patrunse de trebumja de a nr, pe ~aguna a pleca Ia 1829, dupii terminarea studiilor universi-
!:I_.
.marl cu atenjitine orice product al minjii romane~ti. Dar aceasta tare, Ia Vfir$e( ca sa inveje teologia - nu avem, dar credem .
gramatica mai prezinta, dupiicum vom vedea indata, ~~ un in- a nu gre~l presupnnand, ca intre altele, ~i menjionata tendinja
teres biografic deosebit pentru anii de mai tarziu ai lui ~aguna. de emancipare bisericeasca najionalii, care preocupa in ace!
Pe Iitngi! chestiunile culturale ~~ literare, mai era atunci de limp pe to(i Romanii buni ~i luminaji, va fi influinjat asupra
actualitate, fn acele cercnri conduciitoare, ~i chestinnea biseri- hotarfrii lui ~i a familiei sale, care 1-a sfatuit sa facii pasulacesta.

' Ibidem pg. 283. 1cf. V. Mangra: .Moise Nicoard in Trihuna__ 1908 lanuarie.
9
Cf. J. Alexi: Gram. Daco-Romana slve Valachi'ca Viennae 1826 p. 2
Corespondenta lui M. Nicoard. Scrisori I. pag 361 intre mss, Acad.
343. (Index nominum D. D. Praenumerantium). ' ; :I RomAne. -
24 25
! . . ,ca e bland 1i loarte bun
La Var~et pas!oria atunci episcopul Maxim (Moise) Ma
Eu .cutez acum sa spun
nuilovici (1829-1834), care se alia in relajii de pretinie cu fa
~i toti in scurt vor vedeft
milia Orabovsky. De aceea prime~te pe $aguna in casa ~i Ia Ca. gura mea drept griWt.
masa sa., Aces! Manuilovici era Roman de origine 1 ~i, pe cat 0

se poate constata; nici in sentimente nu se instrainase de Pre Jnvatati va <:hema


neamul sau. ' La el se vor aduna,
~i el cu a sa p.utere
In tinereje fusese, pe Ia- 1810, pro!odiacon Ia episcopia Va da celui ce va cere.
Aradului sub batranul Pavel Avacumovici, a poi prezident al - Ci cererea de va fi
cunsistorului din Oradea-Mare,' iar del a Var$el -trecu in 1834 A omului ce-ar pofti
Ia Timi~oara.' Cu aceasta ocazie versificatorul romiln a! Baria- N eamului sd foloseascd
tului, Petru Lupulov 5 era atat de insuflejit, inca! o poezie, sau ~i multor sa prisoseasdh etc.
mai bine versuin(a de 60 strofe abia a lost in stare, sa cu- Ca aceste'versuri de laudii ~i de bucurie pline nu au
.prindii toate laudele, cate avea sa aduca acestui episcop timi-
I lost lipsite de orice temeiu, ne dovede~te inca!va faptul, ca
~oresc, despre care asigurii pe toji, episcopul Maxim a ~tiut ~ii deie fiicei sale Ecaterina o cre~tere
buna ~i evlavioasa, inca! aceasta, murind Ia inceputul amilui
1 Cf. bro~ura polemici1 Antwoft auf die Angr!Ue einiger ,Romanin
1864, liisii averea sa de l4,QOO fl. bisericilor or!odoxe din Oradea-
und der Pr(!sse gegen die Einheit de.r Jfierarchie Wien 1851. pag. 17. Mare ~i Var~ej, iar 2000 fl. adause fundajiunei Zsiga din Orade.'
. 2 $agana il pomene~te cu Iaudil 1n disertatia sa publicata tn Telegr.
Ajungilnd $aguna in familia aceasta, unde se culiivau,
Roman 1865 Nr. 22 sq. sub t,itlu Medita(iunb spunii.nd, ca. <<pe timpul lui
Maxim Ma'!u.ilovici (1829~1834) c. antarile biserice~ti in catedrala dela Vr~et poate mai mull in' !aina ~i deci cu sentiment mai profund, bu-
se savar~iau romane~te ~i silrbe~te, iar Ttnca Velia (V-ia T-u) in a sa nele tradijii romane~ti, se alia acum iarii~ intr'un merliu potrivit
Scurtd istOril! despre lnceputal Vlir~efului ~i R.omtinii lui publicata in Foaia ~i care nu pu!ea sa aiba inf!tlenja rea asupra desvoltiirii lui.
\
pentruminte)> 1846, vorbind despre episcopul Maxim Manuilovici, care era' Studiile teologice, in felul cum se propuneau pe atunci in secjia
Romiiri .nascut 'in dieteza Aradului spune despre dfinsul urmatoarele : romanii a seminaru!ui teologic din Var~ej, nul vor fi muljiiinit.
acesta Htrii~ reintroduse esilata limba romaneasca in biserica catedrala, insa
aceasta a' lui vrednica de lauda fapta nu putu indelung custa, caci putinii Prin diligenja sa vrivatii ~i interesul preponderant, ce manifes!a
Siirbi, dar ~i Romauii prin casatorii 9i alte. relatii cu totul silrbiti stetenl cu fajii de orice chestie ~tiinjilicii, ajutat apoi ~i de temeini~ele cu-
euergie in contra, p:lna Cilnd izbutira a scoate cu tot cu radacina limba roma- no~tinje ca~tigate in cursu! studiilor universitare, va fi ajuns t'e,
nea.$Cii dhrhiserica..... Aceashl necre~tineasca 9i nefnitCasca numai din unl ~i pede a piitninde multe. chestiuni mai- bine decal profesorii siii.
trufie purceasa fapta a Silrbilor ~i Semirom.anilor viir~eteni aduse pe epis- Abilt termini! cursurile teologice, ~i este chemat din par!ea mi-
. copul la compatimire ~i filcit de se deschise limbii rorn'ane~ti capela sa re-
sidenfionala, unde t&narul cler rom&nesc ~i subt urmatorul episcop, arhie- tropolitului sarbesc Stefan Stratimirovici (1790-1837) ca pro-
piscopul ~i mitropolftul de a~um Iosif Raiacici 9i .pan a astazi ~ubt bunul ~i fesor de teologie Ia Carlovij, avarid sa implineascii in acela$
harnicul episcop Stefan .Popovici aSculta 9i ia parte Ia slujbele d-zee9ti limp ~i funcjia de secretar a! mitropolitului.
(pag 361-3). ' Aici i-se deschide un vast teren de muncii ~i mai ales de
Telegr." Rom.> 1864 pag. 67. experienje folositoare, dandu-i-se putinj~ a piitrunde nu numai
Cf. Leonhard BOhm: Oeschichte des Temeser Banats, Leipzig 1861 in prejioasele acte i.storice, ingriimadite in arhiva mitropoliei,
vol. ]. pag. 413-4. ci ~i in felul de organizare ~i de luptii; in tainele politicei sar-
~ (( Versuri de bucarie pline Ia instalafia 1nalt Preasfintitului Domn be~ti, care ..avuse totdeaunaun pronunjat caracter najional, fiind.
Maxim Manuilovici, Episcgpuiui Timi~oresc, condite prin Petru Lupulov, lnsa~ biserica Sarbilor dintru inceput mai mult o institujiune
jurat Ia tabla districtuala din Eperie~, iri semn de un adevarattncrezamftnt
ji umilinjll>. Buda 1834. ' 'Telegr. Roman> 1864 pag., 67.
,,
!
I
~I

,,' '. 27
26
I
. \najionala, .decal religioasa,' in cadrele careia au. ~Jut sa apere inteaza.. repede in titluri ~i f.uncfiuni, dupiice Intra .In cinu.l mo-~
I
I
I
cu dibacie privilegiile najiunii siirbe~ti, primite Ia 1690 ~i con- nahal Ia 1 Noemvrie 1833, luiindu-~i in ciilugi\rie numele Andreia.
firmate, in cursu! veacului a! XVII!-lea, in mai multe riinduri. I La aces! moment insemnai din vieaja lui ~aguna se simte
Legislajia maghiaril a ramas .constanta in nesocotirea acestor I !ipsa unor corespondenje intime, .din care sil putem cunoa~te
privilegii, cari nu erau drepturi civile garantate prin lege. De lupta sufleteascil, sbuciumiirile, prin care va fi ttecut, pilnil s'a
ciiteori Siirbii cereau inarticularea lor in lege, dieta ungara re- hotiirit a renunta tocmai ciind era de 25 ani ~ viirsta patimilor/
fuza implinirea acestei cereri. ~ Ia plilcerile ispititoare, .c~ s'e imbie cu prisosin!il mai ales
In schimb insil ca un patrimonium domas Aastriacae, cum unui tiinar inzestrat cu atilt de eminente caliti\ji fizice ~i inte-
er~u Siirbii numiji,' ei aflau totdeaima scut de ocrotire ~i sprijin lectuale, cum era el. . '
pilrintesc Ia Habsburgi, cari nu nurnai prin vorbe suniltoare, ci Credinja p.uternici\ intr'un ideal religios-najional .~i convin~ \
~i prin diplome privilegiale ~i prin a~a numitele mandata pro- gerea, cil numai pe aceasti\ cale: renunjand Ia pliicerile Iume~ti
tectoria' dovedeau in faptil bunele lor intenjii fajil de aces! efemere - va putea ~a. indeplineasci\ chemarea viejii sale, u
popor rilsboinic - kriegsgewohntes Volk.' \ va fi inlesnit insil trecerea, peste aces! RubiCon,.;
Mitropolitul Stratitnirovici, om cu intinse cuno~tinje ~Lcul Important este ~i humele, pe care ~aguna ~i 1-a ales, in-, .
turi\ vastil, era foarte bine vi\zut ~i sprijinit !a curtea din Viena. ',' !rand in cinul. monahal. \Ceice se hotilriisc a face pasul acesta,
El inviirtea cu iscusinjil politica dinastica, devenita Ia Siirbi o
1
'
.nu numai de dragul de a fi ciilugari, ~i a rall]anea intre zidu- .
traqijie nafiomila, Oe~l interesul ~tiinjific il miinase a lse .inte- rile. unei mi\nilstiri Ia adilpost de luptele ~i decepjiile viejii sbu-
resa nu numai de prezentul, ci ~i de trecujul poporului roman,
a ci\rui istorie ~i literaturi\ o cuno~tea birii~or, totu~ !ajil de Ro-
I
I
ciumate, ci fii11dcii se sirht chemaji ca . tocmar in aceastil cali-
tate, imbraea!i CU zeaua dreptiijii ~i cu pavi\za credinfii' sa
11)iini ~i limba ]or se pare,. ci\ simjia o uri\, pe care nu. putea f pa~easd! pe arena luptelor aprinse ale najiunii lor, - rm vor
sau nu voia totdeauna si\ o ascundi\. 5 Iuii Ia intiimplare orice nume calugilresc, ci i~i vor alege tinul,.
~aguna putea sa tragi\ o invilji\turil ~i din aceastil purtare in legiiturii cu iinta viejii lor ~i care si\ exprime i_n Giltva pro-
a lui Stratimirovici, ~i anume .una negativil: si\ nu facil ca el,' gramul acestei vieji.
cilci i~i poate cineva iubl ori cat de mull najiunea ~i Iirrib,a, Astfel. socotim, cil ~aguna, care in toate lueri\rile sale de
filra a se purta cu uri\ inver~unati\ impotriva altora. organizare bisericeascii - religioasil, ea ~i in serierile sale cauta
lnvi\jiltura aceasta ~i-o jinu pentru sine, ~i ci\lcandu-~i pe en predileefie legiitura cu veehirnea cea buni\ ~i frumoasa a

I inimil, se pare, ci\ intrase. in voia lui Stratimirovici, care il ina:

, 1 Dr. I. H. Schwicker: Polltiscki Oeschichte der Serben in 01/.garn)>


vremilor apostole~ti, - ciind ~i-a ales numele Andreiu, se va
fi giindit Ia apostolul omonim, despre care tradijia pilstrati\ Ia
scriitorul bisericesc Eusebie spline, ci\ a propovilduit. el, eel
Budapest 1880 pag. 411. dintai, cuvantul evangelki in aceste pilrji rilsilritene, ajunse mai
' Jbideni pag. 51-2 + 362-3. .
tarziu in stapanirea Qeamului nostru. ~i in aviintul silu idealist
~ Actenmiissige Darstel{ung fier Vfrhiiltnisse der gr. n. -u. Hierar-
chic in Osterreich. Wien 1861 pag.. 22 + 49. Autorul acestei bro~uri e Ailnilrul de 25 de ani 1(a fi intreziirit atunci ca intr'o ]Jerspectivii
indepilrtatil a viitorului lumina de vraja, ce aveil. sa impodo-
!irec'e~, en aflilm Ia Schwicker' pag. 74.
4
Schwicker o. c. pag. 27. beasca, odati\ ~i odatii, in amintirea recunosciltoare a unui intreg
5
beputatif Romani Ia Viena il numesc_ in reprezenUt1ia lor catril popor, aces! nume de-o. insemniltate indoitii: roma~easei\ ~i ere-.
m_i~isteriu(24 Oct. 1849) ein: noiorischer Verfolger der Roniailen~ da .er sich ~tineasci\ ...
selbst auszudriicken pflegte, das ihm nichts verhasster sei, als die roinanische
Sprache, cf. .Die Romanen, der Osterreichischen Monarhie III. Heft, Wien
1851 pag. 55. t Ap. Pavel, Efeseni c. 6. v. 14.
28

Aceasta credin(a, ocrotita In taina gilndului, i-a dat tarie S'a aminlit mai sus, dl relajiile. dintfe $aguna ~~ mitropo-
~~ lndemnuri spre munca de pregatire indelungata ~~ rabdatoare. litul sarbesc Stratimirovici erau cele obicinuite intre un tanar
Cei 12 ani ~i mal bine, cAt a petrecut intre Sarbi, dupace s'a eminent, care putea fi ~~ om de incredere in ac~la~ !imp, ~i
calugarit, sun! ani grei de studiu, cand !;)aguna pujinele cea- . intre protectorul siiu. Str.atimirovici se interesa deaproape de
suri slobode, ce !i ramaneau dupii indeplinirea indatoririlor sale soartea lui $ag~na.. Desele proinovari, cu cari ~aguna era di-.,
oficiale, ~i le inchidea dupacum marturise~te insu~, intre pare(ii stins, aproape tn ftecare an, sun! ? dovada mat mult despre
bibliotecii mitropolitane, cetind .car(ile canonice~ti ~~ adunand destoinicia ~i harnicia lui, calita(i, cari i-au fost recunoscute ~i
cu sarguin(ii, in caetele sale de note, materialul pre(ios, en aju-' riisplatite ~i de catra urma~il lui Sttatimirovici: Stefan Stanko-
torul ciiruia avea sii'~i desfii~oare mai tarziu miinoasa activitate vici (1837-1842) ~i Josif R,ajacici (1842-61). Sub eel dintili
d~ scriitor bisericesc. Cat !imp a stat intre Sarbi, nu se 0tie, inaintase Ia treapta de protosincel (1838), iar sub Rajacici ajunse
sa fi scris sau publica! ceva.. Din. timpul acesta cunoa~tem o Ia 1842 arhimandrit titular al manastirei Hopovo' ~~ peste alti
singura lucrare a lui !;)aguna: <Orammatica Valachica, piistrata 3 ani ari1imandrit actual al manastirii Cavil' (in dieceza Neo-
printre manusi:risele bibliotecii sale, ~i scrisa, probabil, dupa plantei-Ujvidek).
anul 1842, cand a fost cafava vreme profesor in sectiunea romana In timpul acestor doi mitropoli\i ca ~i pe vremea lui Stra-
a seminarului teologic din. Var~et, avand colegi pe Igna(iu Vuia timirovici, in biserica sarbeasca se iviserii serioase porniri de
(parohtis Lugossiensis et Krassoviensis Tab. Jud. Assessor) pe progres, pe teren cultural. Mitropolitul Stankovici elaborase un
Lazar Stefanovici (parohus Ver.secziensis) ~~ pe Nicolae Tincu plan pentru ameliorarea starii intelectuale ~i materiale a preo-
Velia lparohus Sinerseghiensis).' E o interesanta prescurtare a limii, care unneaza a fi desbiitut ~i pus in lu,crare, dupii moartea
men(ionatei gramatici (de I. Alexi) pe care ~tim, ca !;)aguna autorului, pe vremea succesorului Rajacici. In legiitura cu a'cesta
avuse prilej a o cunoa~te .~i studiii, indata in anul apari(iei se mai ivesc ~i alte trebuinte, mai ales pe teren ~colar. $coa-
(1826). E interesantii aceastii prelucrare, ~ sporitii in partite in- iele p6porale au fost ~i Ia Sarui multi\ vreme intr'o stare cu
troductive cu defini(ii, cari nu se afla Ia Alexi, ~i intretesutii totul deplqrabila. losif II., caliitorind prin Banal, scriil Ia 1768,
ici-colea cu observajii proprii, originale - fiindcii ea ne aratii, ca <a Romani ~i Ia Sarbi ~coalele poporale sun! aproape ne-
cii $aguna s'a ocupat in mod ~tiin(ific cu limba romanil ~i in cunoscute, intre mii de in~i nu se aflii nici unul, care sa ~tie
' timp.ul, cand soartea il aruncase in cercnri straine, uneori chiar scrie ~i cetl, eel pu(in in limb a materna; chiar ~i juzilor s.au
\ du~manoase acestei limbi. A~a se poate explicit, cum !ntampiniim, chinezilor Ie lipse~te aceasta cuno~tin\ii. 3 De-aiunci se mai in-
dela intaia lui pa~ire in Ardeal, in circularele lui $aguna o
limbii romaneasca, relativ destul de corectii ~i viguroasii, cu un
1 Ibidem pag. 3: Monasterium Hopovo in cottu Syrmiensi, 'Arhi-
pronun(at colorit arhaic, ceeace dovede~te iarii~, ca $a(;una era
mandrita R.ssimus D. Andreas Schaguna)); in acela~ timp n'a incetat insil
influin(at de limba vechilor noastre carti biseric~~ti, pe care nu functiunetl tui de profesor ~i asesor consistorial, caci la pag. 142 printre
le va fi dat uitarij de dragul celor sarbe~ti. In vorbire insii nu ases~rii consistoruhii din Viir~et aflilm ~i pe R.ssm. D. Andreas Schaguna,
intrebuinja limba romanii en atiita dibacie ca il! scris. Ceice au . Arhimandrita Hopoviensis et SS. TheOlogiae Professor)),
avut fericirea a-1 auzl,, spun, cii Ia inceput, ciitiiva vreme, se cam 2 Cf. Acela~ ~ematism pe anul1846f7pag.62.: Monasteriuml(ovilyense
sim(ia l!CCentul strain in pronun(area lui. Deasemenea se gas esc in I. Phalange Nassadistarum; Arhimandrita Rssmus D. Andreas Schaguna.
in epistolele private, deJa inceput, unele construc(iuni 'necoras-
! punzatoat:e cit firea limbii romane~ti. Acestea dispar insii curand.
11 Dr. Ferdinand von Ziglauer: Reformbewegungen in Siebenbi.irgen

(1780~92) Wien 1881 pag. 525, !i Lupa'i ]. : Az erctelyi gtir.-kel. egyhaz


1 Cf. Universalis Schematismus Ecclesiasticus venerabilis cleri orien es a vallitsuni6 a XVIII. szitzad fo1yam<l.n .Budapest. 1904, pag~ 67.
talis ecclesiae gr. n. unit,i Ritus etc. pro an!lo 1843/4 redactus Budae (typis
:~
Regiae Scientiarum universitatis Hungaricae) pg. 143. '

I
1

31

lupta pentru ptogresul cultural al neamulul silu ~i pentru eman


dreptasera tncA!va lucntrile, dar starea $rolani rrtal lasa Inca ~~
.Ia SArbi, ca ~i Ia Romani, foarte mult de dorit.' ciparea bisericii rom1lne~ti d~ s11b ierarhia s~rbeasca. .
Aces! prilej nu er~ sii int1lrzie mult ... In toamna anului
1
(
. Astle! sub Rajacici, chiar in preajma anilor de sdruncinare . 1845 episcopul Vasilie Moga, inchiz1lndu-~i, spre somnul de
furtunoasa, una din problemele de ciipetenie a congresului sar-. .veci ochii obosi(i de .adancile biitranete. smerite, in 27 Iuni~
. besc era sa fie ~i chestja ~colarii: sa se infiinjeze ~coale in 1846 arhimandritul Andreiu ~aguna fu trimis Ia Sibiiu ca vicar
toa:te comunele, sa se imbuniita(easca starea celor existente, sa
general al bisericei arde.Iene. , .
se creeze un fond de studii ~i .altul pentru pensiuni.' . ' - ~ '

~aguna era in situajia de a urmiirl cu !oatil atenjiunea ~~


cu oare~care competenja discujiile, ce se desfil$urau in aceste
a!aceri importante, in- cercurile conducatoare, .miisurile de in-
dreptare ~i planurile de actiune culturala, ce se propuneau din-
tr'o parte sau din. alta.
~i, urmarind astfel cu s~rioasii luare aminte pornirile cul-
urale ale Sarbilor, gandul lui trebuia- sa Iunece involuntar Ia o I
ompara(ie destul de dureroasii, dar ~i poruncitoare in acela~
imp: Dacii sifuajia cierului sarbesc , nu era mul(iimitoare, cu
tat mai pujin putea sa fie a preo(ilor romani, cari . pe Iiinga
ipsurile materiale, mai trebuiau sii intampine ~~ multe neajun-
suri de ordin moral, fiind adeseori. nevoi(i a se degradil Ia rolul
de unelte, pe cari ierarbia. striiina ,Je indrepta, nu odatii, impo
(
triva intefeselor neamului lor. Daca numiirul ~coalelor sarbe~ti
nu era indestulitor ~i starea lor nici decum infloritoare,- cu atilt
mai amiiritii !rebuilt sii fie starea pu(inelor ~coale romilne~ti,
pornite pe povil.rni~ul desmijionaliziirii.

-l ~aguna observa toate aceste stiiri dureroase, cari nu mai


puteau diiinul indellmg. El vedeit, - dupiiclJm se ex prima cu
vre-o 2 decenii mai farziu, 3 - cii ierarhia satbeascii, bazata pe
identitatea religiei, - exploateazii pe Romani ca pe ni~te <io".
bagi biserice~ti. .. , '
. .Aceste observajii ~i experienje, ca~tigate in timpul pe-
trecut intre Sarbi, au facut sii se inriidiicineze ~i inai adanc in ' 17 Oct. (nu 27) st. v. cf. Oazela de iransilvahia 1845 Nrii 85 ji 92.
sufletul lui, dorinja de ,a lncepe; indata .ce i-se va, da. prilej, ApreCiarea episcopului Vasilie Moga. cuprinsa in bro~ura polemica sarbeasca;
scrisa afirmativ de .insuS.i Rajacici (Antwort auf die An griffe einiger Romllnen
1 ~f. ~i Josef Alex. von Helfert: D{e iisterreichisthe Volksschu!e; Ge- . gegen die Einheit der'Hierarchie der morgenHi.ridischen orthod. 'Kirche u_nd
S:chichte,- Systetn~_ Statistik Prag 1860, vol. I. pag. 71., unde cu privire la starea die serbische Nation in den k. k. Osterreichischen Staaten}) pag. 13-1'4 ~i
care este reprodusa ~i la Dr. 11. Pu~cariu in Metropolie}) pag-. 40;- -e
1

~cOalelor din B<lnat se citeaza constatarea lui Friedrich Wilhelm Taube:


finsternis _bedecket das Land, dii! Unwissenheit hat bier jhren Tron auf- desigur prea exagerata in. rau. Cercetari de ~rhive, :Prin- cari se va Htmuri
g~richtet. - adevarul istoric asupra pastOririi lui Moga, - atilt de putin Cunoscuta,. de~i
1 Jirecek Actenmassige Darstelung etc. pag. 54-7. atat de apropiata de zilele no.astre, in multe privinte, - _y_or prezenta; pro ..
Tel. Rom.> 1666 Nr. 21. babil, Intr'o luminol mai favorabila pe acest episcop Va'silie.
r
I
Religla r~sllrlteanll er~ luatli !a goan~ ca 6 erezie, sau
batjocorita ca o suma de credinje babe~tb. Mai bine de !rei
PARTEA U. jumiita!i de veac au fost necurmate staruinjele stapanitorilor de
a desfiinjit aceasta credin\il veche a iobagilor, ~e cari voiau
sa-i vadii trecuji Ia ortodoxia calvina. Din punct de vedere
Starea bisericei ardelene. Vicariatul lui 9a= al religiei, in epoca supremajiei calvine, - ca ~i mai nainte,
guna ~i alegerea de episcop. ca ~i mai titrziu, - numele de <<Valah erit sinonim cu'numirea
de ~ismatic ~i eretic, iar din punct de vedere al dreptu!ui
public aproape identic cu nojiunea de dobag ~i Venetie>>.
I. , , Cuvintele de batjocura ~i disprej expresiunile viol~nte, eternizate
Situatia bi~ericii romane~tiardelene inainte de ~aguna. in carjile de legi ale Ardealului craiesc>>, ne pot da, - oricitt
de drastice sun!, - abilt o icoana incomplecta a situajiunei, in
Aceasta bisericii a~teptit de multi! vreme sosirea unui care se aflit in acele timpuri neamul ~i biserica noastra stra-
Mesia, care sa o rid ice din stare a de umilinja. secularii ~i sa o mo~easca. Poporul - adancit in suferinje, cu sufletul amorjit de
povajuiasca spre limanul mantuirii. Soartea ei fusese veacuri o indelungatli resignare amara, - ramase cu totul lip sit de cia sa,
dearandul dintre ,cele mai grele. fntr'un stat, a carui biserica conducatoa~e, care cazuse in cursele vaniitorilor de suflete ~i se
oficialii era cea catolicii-apuseanit, ~i in ni~te timpuri, cilnd instrainase de tulpina neamului. Preojimea purtit ~~ ea acela~
aproape unica forma de vieajii sufleteasca a popoarelor erit cea jug al apasarii ~i nedreptil!ii in rand cu credincio~ii jarani, ca'
religioasii, iardoleranja era o nojiune cam pujin cunoscuta, - peteniile biserice~ti erau ameninjate ~i silite a servl drept unelte in
biserica riisariteana, in lupta cu puterea unui stat, nu putuse mana celor neobosiji in tentajiunile deale slab! credinja ~i de ale
nici decum. prosperit. Credincio~ii ei, departe de a gasl dorita surpit biserica I Singura geana de .lumina in aceasta atmosfera
ocrotire, intampinau mai adeseori persecujii intejite din partea mohorita - e inceputul de organizare bisericeascii ~i de scriere
stilpanitorilor de alta lege, cu care nici morti nu voiau sa-~i , cu tiparuL> pe injelesul poporului- o compensajie pentru mul-
aniestece credinja lor stramo~easca. Mai Hirziu, dupace Ardealul tele perderi ~i suferinje. $i apoi, invatatura intaritoare, ce re-
se constitul in principal semiindepenaent, cele !rei neamuri zulta din cunoa~terea epocei calvine, ca ~i a celei urmatoare, ~i
(Nobilii, Secuii ~i Sa~ii), - pe tovara~ia carora (unio triumna- in care se poate gilsl o mangaiere ~i in vitrtejul valurilor fu-
tionum) i~i razimit aces! principal existenja, ca pe o masa cu rioase de azi: tendin\ele de instrainare prin religiune sau cul-
!rei picioare, 1 cilnd ar fi putut foarte u~or sa-l aiba ~i pe, al tura, cari s'au napustit de repetiteori asupra sufletului nostru -
4-lea, eel mai puternic - nu credeau, ca ar fi potrivit cu in- ca prin un joe fatal al istoriei, au. avut totdeauna rezultat dia-
teresele lor a recunoa~te, ca in Ardeal m~i exista pe langa re- metral contrar celui inten\ionat din partea inijiatorilor. De parte
ligii!e lor privilegiate (rom.-cat., ev.. lut., calvina ~i unitara) inca de a ne fi putut desfiinjit sau abate din calea destinatiei noastr,e
o lege cre~tineascii, mai veche dedit toate celelalte, in partile' istorice, ele au. contribuit totdeauna l~ progresul nostru cultural,
acestea, ~~ ai ciirei credincio~i - fiind' numarul lor mai mare, Ia intarirea ~i liimurirea !iinjei etnice deosebite a neamului ro-
decal al celor 3 neamuri laolaltii - purtau, aproape numai ei, miinesc.
toate greutajile acestei tari, lucrandu-i, in sudoarea fejii, ogoa- Incercarea de a !mbuniitii!l soartea preojimii prin compro-
rele ~~ culegand roada imbel~ugata, care lunecil. de obiceiu in tpisul inchehit Ia sfiir~itul secolului a! XVII-lea intre catolicismul
hambarele altora. dominant ~i conducatorii bisericii romilne, se ~tie, ca deschide
I

' II. ' Barijiu v. UI. pag; 54. 1n istoria Romiinilor ardeleni cea mai tristii epocii de sfa.~ieri
i I
launtrice, de vrajba pagubitoare ~i luptii st~arpa, dar patima~e
. 3
II'
1.1
'\

/
~5

!ntre !iii aceluia~ neam. ~iigaduielile, puse In vederea celor tnales!alldi a s~lenilor din scaunul Sibiiulul, $1 pilnil Ia inlere-
trecuji Ia unirea cu biserica apuseana, au ramas in cea mai mare santa. mi~care, ce se desfii~ura in proporjii romantice, a popilor
'parte .pe hartie. ~i, cand s'a ivit un energic vliidicii romanesc loan din Aciliu ~i ~ofronie din Cioara, au dat in deosebite
ca Inochentie Micu, sa cearii cu stiiruinjii nepregetatii lmplinirea randuri, in mod destul de .sgomotos, dovada, cii ei alta bisericii
lor pe deantregul, cei grabnici in promisiuni, dar ziibavnici !ntni nu vor sa recunoasca de a lor, decal pe a parinjilor, nici altei
fiiptuirea lor, au ~tiut curand sa se scape de aces! tulburator, legi nu se vor inchina vreodata, decal celei stramo~e~ti.
trimijandu-1 Ia Roma, unde 1-a !nghijit de viu mormantul exilului. Au lost acestea - vremuri, de grea incercare pentru ere-;
Lor le trebuiau unelte mai docile, cum fusese Atanasie Anghel dincioii bisericei noastre, ciici, dupa cum ne spune ~i cuvantul
biblic; 'ceice n'au stiipimire cad ca frunzele. 1 \
~~ loan Oiurgiu Pataki, cum aveau sa fie mai tarziu Petru Aron,
Atanasie Rednic ~i loan Bob. ~i taranii romani; lara sti!panire bisericeascii, au lost in
De altfel situajia unui ~p)scop unit nu era mai de invidiat, stare sa poarte chiar irhpotriva stapanitii politice o luptii ala! de
dedit a unui. mitropolit roman din epoca supremajiei ca!vine. hotarita ~i .impunatoare, inca! aceasta vazand, di n;are incatro,
Daca acesta din urmi! era supraveghiat de superintendentul s'a induplecat ale da .Ia 17o) iara~ o .carmuire bisericeascii, nll
calvin, eel dintai era iritru toate pus Ia discrejia teologului catolic, insii tocmai, cum o cerusera dan~ii, ci cam pe jumatate. Con-
fiira ~tirea ~i aprobarea caruia nu putea sa scrie nici o epistolii . siliul ministerial din, Viena, .urmarind ca de obiceiu - rajiuni de
particulara. stat mai inalte>>, a hotarit a trimite pe sama Romi\nilor recal-
. Un ca~tig, parea, ca se cuprinde in promisiunea, ca Ro- citranti, deocamdaiii, numai un administrator sarbesc; ~i I.au
manii uniji>>. nu vor mai. fi consideraji ca venetici ~i abia trimis in persoana batranului episcop de- Buda, Dionisie Nova-
<loleraji in principatul Ardealului, ci vor fi socotiji ~i ei printre covJcJ, ciiruia ii urmara, in aceea~ calitate, alji 2 Sarbi sau .Ro-
Iii adevaraji ai patriei, iar religia lor printre religiile recepte, mani sltrbizaji: loan Oheorghevici, episcopul Ver~ejului, ~~ ~o-
Dar, clauza articolului VI, dih 1744, a zadarnicit ~i aceasta pro- fronie Chirilovici,, episcopul Timi~orii. '
misiune, interpretand ~~ sucind cuprinsul ei astfel, ca numai Dar sub stapanirea acestora starea bisericii nu se putea
nobili]or romani le revine aces! drept, nu ~i jiiranilor ~i fiilor indrepta, dupa cum. ar fi lost de doril. S'au mai curmat incatva
de preoji. 1 Au ramas deci numai cu religia receptii, 1iar, din durewasele luiburari, cari jncepusera a bi\ntulsatele romilne~ti,
punct de vedere najional, tot in starea desprejuita ~i nedreapta, din fundurile ~ailor pilhii in culmile munjilor. 'Din partea ad-
in care .se aflasera inainte de unire. ~i'- cum obs.erva Barijiu,' ministratorilor se diideil, poporului sfatul vechiu - ~i slabit de
cu dreptate - ce folos, ca avand religia recepta, erai primit pe atatea accentuari, mai-, nainte ca ~i mai tarziu --'-- sa fie <<cu as-
o u~e, penttuca din cauza najiunei tolerate sa Iii dat afara pe alta! cultare ~i cu. supunere faji! de cei hlai mari. Ori, erau che-
Din punct de vedere al bisericei ortodoxe romane raul lntre aitele ~cria Nagys.iegi , ... uti nunc etiam ob religion em me am in
.eel mai mare a fost !nsa, ca aceasta biserica limp de peste 6 arresto sum, nunc etiam profiteer, ,quod nee ex metu aut timore, neque
decenii,. dupii unire, a riimas lipsita de orice conducere. Prin o ex respectu muneris vel aliatum rerum religionem meam deseram, imo
indoita ficjiune, istorica ~i de drept public, ea era consideratii paratior sum vitam amittendi et cruciatus perferendi cre'doque, quod alter
etiam suae religioni~ sincerus professor idem dicet et ,profitebitur. Suadeo
ca neexistenti\1 cu toatecii ceedincio~ii ei, Jncepand dela ener-
ita,que omnibus, qui religiones perturba:nt, ne opera(i~nibus Dei se immis~
1

. gicul protest dl lui Nagysze~i 2 pilna Ia induio~atoarea petijie .ceant, quia religio et fides sunt Dei, .. Deoque animae negotium relinquant ...
'rellgionibus dent pacem, credant e.t orent, . quidqijid velint, :kabeat quisquis
1 A. Papiu-Ilarian: ,',Istoria Romfinil.or din Dacia-supedocinl." Viena
, ~ni~zae suae libertatem ... ldcirco n~mo cogatar, ut ea cYedat, quae conscientia
1851 v. I..pag; 79. Dr. Aug. Bunea: ,,Episcopul Kleiri" pag. 130.
tPSf non dictitat neque didicit" .. ..
2
Repr.odus numai in parte la_ Nilles ,Symbolae" vol. I. _pag. 335-337 1 Pildele lui Solomon XI. v. 14. '
'iar -Ia Alexis Petrov: ,Starae veTa a Petersburg II. 1906 pag. 6 ~i 57 in ~ote
' L. Bilhm. 1. c.
sunt r_eproduse ~i partile. mai frumoase, omise dip colectiune'a lui Nilles.
3'
r
'
37
36
maji Ia vladicie di.jiva preoji ~~ d.jiva jilrani, cum se !ntAmpli!
de aproape opt decenii, e natural eli nu s'au putut !nliitura,
decat lntr'o miisurii foarte mica.
I
d. e. In Martie 1762, ca sa poata jalilde ~i supariirile lor C!J A cum stiipanirea in Joe de a trimite in Ardeal un continuator \
ciizutii pleciiciune p!Jne inainte>>, 1 cum cetim intr'o circulara a al operii incepute de ace~ti doi episcopi, dupii moartea lui Ada-
lui Novacovici. movie!, a liisat scaunul episcopesc iarii~ limp de 14 ani neim-
0 imbunatiijire mai insemnatii urmeaza abiit Ia 1783, cane! plinit, - de~l din partea consistorului s'au lnaintat prin vicarii
imparatul losif II nume~te pe Ohedeon Nichitici episcop, al loan Popovici, Nicolae Hutovici ~~ notarul Aron Budai in mai
Romanilor ardeleni. De~l imp.aratul, condus mai mull de con- multe ril.nduri peti!ii, in care Romil.nii ortodoc~i insistau pentru
siderajiuni practice, subordoneaza episcopia ardelearia tot atunci implinirea vechei lor dorinje de a aveii un episcop roman,
in cele canonice ~i dogmatice - in mod cam arbitrar - me- Ardelean din sinul lor. Ceeace li-se incuviinjeazil, dupil multi! [
. tropoliei sarbe~ti din Carlovij, actul acesta din 1783 este totu~ triigilnealil in timpul unei vacanje indelungate ~i piigubitoare,
de mare importanjii, fiindcii numind!J-se o cilpetenie ierarhicii ;~bia Ia 1810.
exclusiv 1 pe sama bisericei noastre, i-se recunoa~te acesteia fatil de actul din 1783, aceastil incuviinjare era, hotilrit, \
dreptul de existenjii proptie, contestat mai nainte, ~~ i-se da, un nou ca~tig pentru biserica noastrii. Dar un cil~tig, care n'a l
oarecum un razim, o .cheza~ie pentru viitor. p!Jiut fi exploatat cur and in fa vorul nostru. Intil.i, fiindcii eel
Atilt deJa Nichitici, cat ~~ dela succesorul sau Oherasjm rr:ai vrednic de a ocupil aces! scaun episcopesc, luminatul
Adamovici, au ramas dovezi frumoase de interes pentru soartea Gheorghe Lazar., care prin pii~irea sa indriizneajii atrilsese, chiar
bisericei ~~ a popomlui, incredinjat carmuirii lor. Aman'doi au dela inceputul activitatii sale publice, asupra sa aten(iunea pre'
facut, ce le-a stat in putinjii, pentru luminarea clerului .~i adu- puielnicil a cil.rmuirii politice, de~l Ia alegerea din Turda in-
cerea in ordine a bisericilor bantuite de atatea vijelii cumplite. trunise cele mai 'multe voturi, 1 totu~ n'a fost intilrit. Da!\il ar
Adamovici, in special, ~i-a ca~tigat merite ~~ pe teren!Jl politicei fi reu~it a ob(ineii confirmarea majestaticil, mnnca de regene-
najionale prin atitudinea l!Ji frumoasii ~i stiimitoare dela ince- rare ~ulturalil ~i najionalii se incepea,~i in sinlll bisericei noastre
put!JI cel!Ji din urmii deceniu al veacului al XVIIl-lea, cand de sigur cu trei decenii mai curil.nd, ~i Ia venirea sa in Ardeal,
impreunii' cu episcop!Jl unit Bob, susjine in mod demn lupta $aguna ar fi putut sa afle elementele .de muncii ~i de lupta
pentru a dobandl drepturi politice pe sama najiunii romane, culturalii mai altfel pregiitite, decum le-a aflat.
I spunand, ca de~l nu e Roman din na~tere, se simle totu~ in-
t demnat/ a lupta pentru binele credincio~ilor siii, ciici este !ngrozit
de nedre'ptajile, ce vede cii trebue sa indure aces! popor. -
1 Despre alegerea din 1810 lipsesc dat~Ie, pozitive, sigure. fn ,Oazeta

de Trimsilvania" Nrul 89 din 1847' se spune, ca. 1,din alegerea dela 1810
Hufovici m fi dob.ndit 48 voturi, V. MOga 36, iar intre ceialalti ale~i s~
Se ~tie, care a lost soartea acelui vestit Supplex l~bellus Va- mai impartira alte vre-o 30 glasuri". E cu totul caracteristic pentru c3.r-
lahorum (ca ~i ~ altor memorande najionale de mai tarziu !) muirea episcopului Moga, ca. nici in 1847,- deci inainte .de devastarea ar-
din cauza lungimii a lost pus ad acta... Ca singur rezultat hivei consistoriale prin revolutionarii lui Bern (Martie 1849)- nu s'a putut
real, de ,O valoare cam problematicii ~~ acesta, s'ar putea amintl
gasi nici un act cu privire Ia aceasta alegere din 1810. ,Nu cumvll 35 ant

l
fusera 35 veacuri"? - se intreaba Baritiu .en mirare - iar un cola,borator
art. 60 al dietei din Cluj (1791) prin care Romanilor neuniji li al nGazetei" - preot ortodox - exclama: ,Miserii de noi ! Cine nu va. simti
se acordii dreptul liberului exerci(iu religionar, fiirii a ridica neconsolabila durere intelegand, ca ;1ctele nationale de 30-40 de am s'au
pa.strat mai putjn prin ~oi in~ine 1 decfU _ale altora, prin ai siH, ~e mii d~
lnsii biserica lor din starea abia toleratii, de panii ad. ani'{ (ibidem pag. 358); intr'un nN orma,tivum(' r:lmas de pe tJmpul lm
Nichitici carmul insii abia cinci 1 am, tar Adamovici opt. Moga aflam urmatoarele date privitoare Ia Oh. Lazar: 1799 Nr. cons. 963.
lntr'un limp a~a scurt sciiderile pricinuite prin o stare anarhicii ,Theologo Lazar appl-hcidantur annue 300 Rfni, ut studeat Carlovitii", sub
Nr. 973-1815: ,Georg Lazar non se immisceat rebus extra sphaeram suam
positis circa candidates consecrandos", -- iar sub Nr. consist. 806-1815:
1
Dr. llarion Pu~cariu: ,Documente pentru limbi'i. ~i istorie" v. II. ,Theologus Lazar cassatar" Nr. gubniali 11263 91\>, 30 Nov~mbris,
Sibiiu 1897. pag. 280.
r
!

39
38
fast Ia inmormantarea episcopului, n'au jinut vreo sfatuire, cum '
. .~~ doilea !l!Dtiv, ca~e a impiedecat a se revarsa asupra .. ga se roage de lmpiiriijie peritru reintregirea scaunului episco-
btsen~u noastre !oate bmefacerile menjionatului ca~tig, e in- pesc, ~i panii Ia urmarea acesteia pentru un Vicar, pe care sa-l .
s!rucjmn'a ~e 19 .p~ncte, !ot atat de gravaminoase ~i stinghe- fie propus ei?'
ntoare, ca ~~ cele dm penoada calvina - cei i-sa dat lui Va- In lo de'a face aceasta, unii dintre ceice i~i inti.ndeau
silie Moga din Viena, cu prilejul confirmarii sale ca episcop. Un cu umilinjii mana dupii cii.rja vliidiceascii, au cereal a-~i ca~tiga
om mai iscusit ~i mai energic, decat episcvpul Moga ar fi cautat- mai intai protecjia mitropolitului sarbesc din Carlovij, cuvantul
~i ar fi izbutit in vr'un chip - a face, cbiar ~i sub apasarea ciiruia era ascultat la curtea din' Viena. Spre norocul bisericei
acelor puncte de intoleranja medieval~, eel pujin un inceput noastre, insii Rajacici,' - far a a prevedea urmarile mal itl.de- .
mai serios in direcjia emanciparii biserice~ti-culturale. Nici epis- piir!ate ale i!llervenjiei, sale - slant! la curte pimtru ~aguna,
copului Moga nu i-au lipsit intenjiile bune, cari merita in toate. care sosl in Ardeal i i~i incepil activitatea' de vicar in 21 Au-
privinjele o apreciere dreapta - dar ii era cam <<subjirica pu-
gust (2 Sept). 1846.
terea, dupilcum viizunlm, cii . recunoa~te insu9 in epistola sa
catrii. Nicoarii...
Astfel inzadar vom cauta in timpul piistoririi lui urmele II.
spiritului de inifiativii in vreo chestiune culturalii mai insemna!ii
s~u ale unui plan de lucrare solidara a tuturor element~lor do: Activitatea lui ~aguna ca vicar.
ntoare de progres, cari incepuserii a se ivl, sporadic. Consis!orul
Sosind in Ardeal, ~aguna fil intampinat cu racealii ~i ne-
diecezan din timpullui Moga pare a-~i fi soco!i! rezolvitii orice
!ncredere, ceeace e u~or d.e injeles. lntai, fiindcii venea ca un
problema ~i implinitii cea mai inalta a sa chemare, inregis!rand
necu1Joselit, care prin ivirea sa n~a~teptatii putea nimicl acum
poruncile guvernului sau ale preasliivitei varmeghii ~i chef11and
planurile de iniiljare Ia treapta arhiereasca a Ardelenilor de
preojimea CIJ tot zelul, a jinea samii 1de ele. ~i a le duce farii
ba~tinii. Apoi, fiindcii din partea acestor interesaji s'au riispandit
sminte.alii Ia indeplinire. - Orajie acestei imprejuriiri, In limp
svonuri, ci! !;laguna n'ar fi Roman, ci Sarb. ~i prin .faptul, cii a
de tret decenii ~i jumiitate abia s'au fiicut cajiva pa~i de melc
fost impus din Viena,. farii a-1 fi poftit cineva d.in Ardeal, bi,

l
pentru inaintarea in cultura a clerului ~i poporului. S'a ajuns
serica a lost din nou scurtatii .in drepturile sale. Dar tocmai
chiar Ia situajia destul de umilitoare, ca supraveghierea invaja-
. din imprejurarea aceasta avea sa izvoreascii. norocul 'nostru.
mantului nostru poporal a fast incredinjata' episcopului catolic
Destinul istoriei W are ciiri!rile sale nepiitrunse, i indrumand
dill Alba-Julia, nu lui Vasilie Moga; caruia i s'ar fi cuvenit, iar
desfii~urarea evenimentelor de multeori contrar postul~te,lor lo-. ..
in cele financiare consistorului din .Sibiiu i s'a luat $l dreptul
' gice ~i formalitiijilor iuridice, pciate sa aducii foloase nespus de
de a-~i administra pujinele fonduri, de cari dispunea ~~ cari au
mari chiar atunci, ciind pare a nedreptii~ pe ceice se vor bu-
fast trecu!e sub epitropia regimu~J.li politic.
Cat de. neaju!oraji erau ~i oamenii, cari inconjurau pe cura mai tarziu;
. ~aguna dela inti\ia lui pii~ire pe pamantul Ardea!u!'ui rna-
Moga, socotmdu-se unii indreptiijiji a-1 urma in scaunul epis
. nifesta o atiiudine hotarita ~i impunatoare nu numai faja de
cop esc - ne dovede~te. indeajuns ~i faptul, cii dupa .moartea
Romani, ci ~i fajii de striiini, cari alergau toji i priviau uimiji
b.a:ranului episcop din partea consistorului nu s'au Iuat dispo-
ztjllle .necesare, ca. reintregirea scaunului sii poatii urma in timpul 1 A. '$agufta: dstoria. bisericei ortodoxe vol. 11. pag. 202 nota.
st~t~nt de canoane. 1 In istoria sa bisericeascii, ~i ~aguna se ~ cf;_ ((Tel. Rom. 1871 pg. 284: erit vorba ta ~agtma sa ajunga epis-
mtra cum de protopopii, preojii ~i frunta~ii eparhiei, cari au cop la Neoplanta, dar s'a impotrivit Raj3.cici zicHnd: d~e ~aguna vreau
sa-l past_rez pentru dieceza Ardealului, caci episcopul de acolo Moga e
):iatrfin ~i die~e~a aceea va devenl curftnd vacant<l.
1 Cf. Gazeta de Transilvania ~in 1847 Nrii 90--91.
40

Ia chipul maiestos al vicarului, .cand acesta trecea in trasura sa,


sburatii de patru telegari, prin satele ~i ora~ele lor. Ajuns Ia
Sibiiu, se apuca cu tot dinadinsul de indreptarea ~i regularea
urwr sti!ri, cari adastau de (11Ult mana de fier a orilnduitorului
injelept. Puterea de munca, inlllnjuita atilta vreme intre zidurile
institutelor sarbe~ti, cuno~tinjele vaste, pe cari nu voise a le
~ schimba in bani marunji pe seama unei imprejurimi straine -
clocotiau in sufletul lui plin de o energie tilni!ra, ce indeamna
Ia fapte. Avea ~aguna atunci 38 de ani; era deci barbat in
floarea vilrstei celei mai frumoase, 'cand incepu a-~i desfa~urii
activitatea sa romilneascil, binecuvantata ~i roditoare ca o re-
varsare a Nilului preste un camp frumos, dar lasat vreme prea
indelungata, in paraginire. Chiar cele dintili dispozijii, ce ia in-
data impreunil cu consistorul, lasa a se intrezarl hotararea lui
nestramutatil de a ramilnea in Ardeal, unde II a~teptii un teren
de munca atat de vast..V:a fi fosl convins desigur de protecjia
decizatoare, ce i-se acordase in Carlovij ~i Viena din partea
celor mai de seama factori, sprijinul carora ii deschisese calea
spre vicarial, asigurilndu-i, poate In acela~ limp, ~i scaunul epis-
copesc.
Spirit ager de observare, talent pronunjat de indrumator,
el l~i ciltiga repede cuno~tinja imprejurarilor; vede lipsurile
/ cele mai neaparate ~i nu intilrzie un moment a pune toate forjele
~in lucrare, spre inlaturarea lor. Ca fost profesor, deci om cu
preocupajii intelect.uale ~i culturale inainte. de toate; a trebuit
sil ramilna cam dureros suprins de starea de inapoiere culturalii,
in care se- aflit dieceza aceasta, cu preojimea ~i poporu] ei.
In cen!rul diecezei abia aflase un curs de 6 luni pentru
candidajii Ia preojie ~i altul de 6 saptamani pe seama celorce
se pregateau pentru cariera invajatoreasca.' !medial in toamna
anului 1846, el ridica cursu! clerical Ia un an ~i dispone ca Andreiu ~aguna,
de aci inainte cine va vol a se prim! Ia cursu! candidajilor Ia venirea sa in Ardeal ca vicar general.
de preojie, si! inveje toate ~coalele pilna Ia filozofie .. .'
In acela~ limp incepe a imparta~l prin circulare sfaturile
\ lui multe ~i variate, cari privesc inainte de toate preojimea, ~i
1 ~iirfi alese din lstoria Transilvaniei vol. III. pag. 122.
Barifiu:
2
Cele dona congrese nat.-bis. electorale Sibiiu 1875 pag. 86.
' (Nr. cons .. 586/1846).
4 Circ. prot. Moise Fulea Nr. 156 in prot. mss. al parohiei Bungard.
41

sub raportullnfaji~lirii sale exterioare, dar mai ales sub acela/


al valorii intelectuale ~~ suflete~ti, cari ambele erau susceptibile
de cele mai elementare invajaturi. Intr'un sens mai .!arg citcu-
larele aceste, dela s!ilr~itul anului 1846, cuprind un adevarat
program de munca social-pedagogica, intrucilt ele imbri!li~eaza
~~ educajia tinerimii, starea moralii ~i materiali! a jaranilor, din
obiceiurile ciirora vrea s~ sti'lrpeascii pe cele pagubitoare,. in-
sistilnd cu toatii ciildura. pentru cultivarea celor bune ~i potri-
vite. invatiit~rilor cre~tine~ti. In centrul acestei insemnate ac(iuni
de regenerare socialii ~i culturalii $aguna. vrea sa puna, cu
I
orice prej, :preojimea: dela preot sa porneasca toate indemnu-

l
rile bune, supraveghierea lui parinteascii sa indrepte to(i pa~ii
poporului, sa-l fereasca din calea ispitelor ~i sa-l indrume pe
ciiri!rile inaintarii in cultura ~i bunastare.
Sun! interesante singuraticele puncte ale acestor circulare,
!iindca. postulatele cuprinse in ele indica totodata. multele defecte
ale preo(ilor, ne dau deci, fie ~i in conturi generate, p icoana
. fidela a situa(iei, in care se afla preojimea noastrii in momentul,
cand a ajuns sa fie carmnita de $aguna.
<Pentruca vaza ~i cinstea cinului preo(esc sa se poata
pastrii neviitamate Ia doua luni dupii a~ezarea sa in Sibiiu,
$aguna in calitate de gene~al-vican> adreseaza urmiitoarea cir-
cularii protopopilor, poruncindu-le sii puna !oatil osteneala ~i
silin(a inlru a sfiittil pe subordinajii preoji sa implineascii
cu deadinsul, urmiitoarele folositoare randuieli: .
1. Fiecare preot sa umble in revereandii cu brau vimiit t>lr
inchis>> ~i piiliirie rotunda, nu numai cilnd are de a siivar~l
vre-o slujbii, ci ~i cand vor venl Ia cetate.sau vor merge Ia
mai marii lor, sau Ia vre-o listie mai inaWi>>.
2. Nici . unul sa nu indrazneasci! a-~i rade barb a, daril /
piirul sa ~i-1 pieptene inapoi '
3. DeJa cercetarea jocurilor, cra~melor ~i de a bea vin ~ N v
~~ vi~ars in uli(a sau in tilrguri ~~ dela orice v.orbe statului pre-
ojesc vatiimi!toare sii se conteneascii>>.
4. Negustorie a face sau a umbla in persoanii dupii a!te
,cil~tiguri sii inceteze de tot. Mai incolo:
5. Pentruca fiecare preot dupii cuviinjii sa-~i poatii im- (!if'
' plini datorinjele sale, tot insul sii se indeletniceascii in cetirea
' 20 Oct. 1646. Nr. cons. 595.
42 43

l
sfintei scripturi ~~ a sf. parinji, sa ceteasca ~~ sii inveje cati-.
chisal de rost, ~~ ca~tigandu-~i .folositoare cuno~tinje sa fie in
l'

I
I
din canoal)e, astfel !neat lnlreaga. circula.rli face impresia unui
scurt tratat de teologie pastorala, avilnd In acela~ limp ~~ va-.
I
stare a cuvanla din limp in limp dltra popor cu sporiu ~i cu loarea unui prejios document istoric.
Jolos, ~f a-i putea aditi. calea ciitra fapte bune, spre care sfar~it
J se cuvine sa alba o viaja neprihanita, purlare buna intru toate,
~~ in tot locul ca cu o lrimbija bine rasuniitoare sa de~tepte
La inceput insista mai ales asupra datorinjelor preotului
de a povajul intru toale poporul ~i pe a-1 lumina, Ciici al 58-lea
canon apostolesc porunce~te, ca preotul -nepurtAnd . grije de
I
pe toji spre cucernicia cea adevarat cre$!ina ~i spre !rica -lui popor ~i neinvii\Andu-1 pe el - sa se afuriseascii; iat' Ia pro-
Dzeu> ... 1, rocul h~zechil (Ill, 17) scrie.: . de nu vei deslu~l nici vei grill,
l\1ulji dintre protopopii ~i preojii obicinuiji cu vechiul va murl eel lara. de lege intru fiiriidelegea sa; sangele lui din
regim .consistorial de ingiiduinja aproape excesiva, cetind aceste mana ta il voiu cere>>. Sa se sileascii. deci fiecare preot. a po-
sfaturi ~~ lndr.umari sanatoase, vor fi crezut, cii ele sun! menite vajul poporul, sa pariiseasca deprinderile rele, sii. nu facii nunta
a imparta~i aceea~ soarte, ca ~i alte circulare anterioare: sa fie in post, sa se lase de ciisatoriile intre rudenii ~i sa se fereasca
trecute Ia protocol .cu, sau lara scurtul adaus spre ~tire ~i de cheltuielile zadarnice, de risipa In mancare ~i beuturii, ce au
conformare ... obiceiul a face cu prilejul nuntelor. Apoi sa nu lipseasca preotul,
C:ii. prin tt,ceasta formalitate nu s'a ajuns Ia nimic, ca numai a lnvaja nunumai tinerimea ~colar~. ci ~i pe cea aditltii (<<pe
prin implinirea pe deaintregul $i lara. gre~ a singuraticelor ceeace n'are putinjii a umbla Ja ~coalii) credinja, !rica lui Dum-
puncte - e cu putin\i! o indreptare radicalii alucrurilor: Ia asta
nu se gi\ndeau, decat elementele mai alese, doritoare de pmgres
~i hotar!te a starul pentru realizarea lui.
$aguna' insa. nu era omul vorbelor rasunatoare, ci al lap-
. telor depline, cum a dovedit chiar dela inceput.
' nezeu ~i incepulul injelepciunii. Prin toate purtiirile sale sa dea
pilde bune poporului; sii-~i chiveniiseasca bine nu numai casa
proprie, ci ~i toate, cilte se jin de biserica; deJa jocuri ~i glume
sa se depiirteze, fiindcii a~a cere .can. 24 al sinodului ecumenic
VI, iara fiind Ia pomeniri, lucrurile de mancare deJa masii cu
l
El nu vrea sa ingiidue nici unuia dintre preo\i a face uitate sine acasa sa nu le duca, ~~ cu aceea cinul. preojesc sa nu-l
poruncile, ce-i vin deJa superioritatea bisericeascii. Dadi vede, ru~ineze.
Urmeazii un punct (al 6-lea), care ne infiiji~eazi! fidel ur- I
cii nu le urmeaza exact, daca observa, ca nu se da din partea
preojimii cuvintelor sale, adresate cu caldura ~i blandeja, cu- miirile sliirii, mai mult decal patriarhale, a preojimii ~i ne arata
venita ascultare, ~tie fi ~i aspru, aplicand pedeapsii stra~nicii, totodata ~i prin ce fel de mijloace de pedeapsii nazue~t~ $aguna
cum scrie insu~, tuturor celor nepiisiilori ~~ inraiji. a starpl un riiu inriidiicinat adatic. in deprinderile preojilor ~i
Repeteazii ~i accentueaziiJoarte des sfaturile sale, ca sa fie siitenilor: De cercetarea cra~melor feriji-vii. Raul acesta cilte
~tiute de t<;>ji. Peste scurtii vreme porne~te a poi prin sate, ca alte rautaji priciriue~te, fie~tecare din voi poate pricepe: Drept-
1 aceea num.ai pravila 54, a sfinjilor Apostoli vii aduc aminte,
sa se convingii insu~, cii cuvintele lui n'au rasunat in pustiu.
unde cetim, ca preotul, carele fara !ipsa mare. se va afla miln-
Astfel Ia 1 Decemvrie acela~' an indreaptii ciitra preojimea

I )ntreagii o lunga epistolie de lnvajaturil 2 cuprinzand o mul-


/ lime de indrumiiri folositoare, repe\ind ~i complectilQd sfaturile
sale din 20 ,Oct., motivilndu-le cu citate din sfanta sciipturii ~~

Punctele acestei circulare, ca ~i a celei urmiltoare (din '1 Dec. 1846)


1
cand ori band in cra~mii, sa fie oprit; intru.'urmarea acestora
ta cea mai mare fntristare a inimii ~i cu nespu,sii mirare in-
credinjan(lu-ma, cii mulji dihtre preoji .au obiceiul ~i datina,
dupii savar~irea slujbelor dumnezee~tilor. zile de Dumineci ~i '
sarbalori, din sfilnta bisericii a nu ,merge acasa, ci drept a se
abate Ia cril~mii ~i a vorbl' cele-ce nu se cuvine unui preot,
I
sunt extrase din protocolul mss. al parohiei Bungard; arhiva consistoriala
,I impreu~a cu 'biblioteca de 3000 de carti a lui ~aguna au fost arse. in 1849. ,aspra ~i sab pedeapsa oprird de slujba preojeasca, dupii pravila
~ ,EpiStolie de invat~Hur~: ~atrA _parohi~lnica _preotime",- 1 Dec. J84tj~ 54 a soborului al 6-lea, a toatii lumea ~i pravila 24 a soborului
44

dela Laodikia, tuturor acelora, cari pima Ia aceasta sliibiciune dupace admlnis\ratorul aces!ui pro!opopla!, Moise Fulea !n~ti
~~ nebagare de sama a freptei sale s'au ratacit, poruncesc ca sa injase cu I 0 zile inainte pe toji preojii, sa '\~tepte pe Maria
se lase de aceasta ticaloasa ~~ ru~iniitoare a lor datina. lara ca S.a cu bisericele ~~ altarele .maturate ~i cu odoarele biserice~ti
sa incredinjez pe fie~tecarele, ca asprimea mea in lucrare o voiu puse toate in ordine, iar dascalii cu copiii cei . de ~coal a ~~ in-
adui:e, in privinja acelora, cari in treaba aceasta vor gre~l, unii vajaturile, ce s'au !rivajat, sa stee gala; titorii sa arete soco-
ca aceia ii voiu pedepsl ~i publica preojimii intregi din Eparhie.
teliJe biserice~ti; popo.rul intreg cu mare cu mic,. c.u ba~bajii /
Mai departe, repeteaza din nou (intemeiandu-1 pe can. 27 ~i cu muierile sa a~tepte pe Maria Sa cu. toata cmstea ~~ cu-l
al sin. ecum. VI.) sfatul privitor Ia o imbracaminte preojeasca viinja, purtand grije de celece starile imprejur ii vor invajil -
cuviincioasa, caci din cele din afa~a chibzuesc ~i a~ezarea cea (~i porunca aceasta in mare grabii Ia fie~tecare sat ziua ~i
dinlauntru a inimii. noaptea sa se duca mai incolo 1).
Apoi indeamna preojii, sa fie C\1 l)landeja ~i cuget curat,
~i neinteresab> in adunarile ~~ sfiltuirihi biserice~ti, sa nu ro
~aguna in vizitajiile sale .controla ~u deamanuntul tot, lau-j
dand preojii cei vrednici, ~i mustrand cu asprime pe cei ne-
steascii. decat vorbe frumoase ~i impaciuitoare, sa se poarte cu gligenji. '
toata cuviinja faja de stapanirile ~i domniile, carora datoresc
cinstire ~i ascultare, iar faja de poporeni sa fie cu dragoste, Inainte de a incepe aceste vizitajii $aguna avusese prilejul }
indelunga rabdare ~i smerenie; pentru slujbe sa nu ia deci\t sa cunoasdi mai deaproape nemul(umirile Buciumanilor din
<simbria legiuifa Ia ca~tig spurcab> sa nu ravneasca, iar Ia cei . Munjii-Apuseni, cari intaritaji de Catarina Varga, o unguroaica
saraci sa slujasca ,<fnzadar (gratuit !) caci pentru aceasti'i oste- aventuriera $i amagitoare, 1 ' purtara mai mulji ani un proces
neala mare plata vor a veil in ceriuri, Cu invajatorii ~i cilnta- contra fiscului, pe care 11 renoira, .tot Ia sfatul acestei faimoase
rejii sa traiasca in dragoste ~~ bunti pricepere (buna injelegere) ,' '' muieri (beriichtigte Aufwieglerin)' lara nici o perspectiva de
impreunilndu-~i puterile cu dan~ii spre a invajil tinerimea in. reu~ita. ~aguna Iii rugal de guvern, sa intervina spre a lini~ti \
cetife ~i cantare bisericeasca. - Din averea biserieii sa nu 'spiritele agitate, ceeace a ~i izbutit sa faca !n toamna anului 1846,
cheltuiasca nimic lara ~tirea curatorilor ~~ ctitorilor; protocoalele
I
botezajilor, cununajilor, morjilor ~i ale invoirilor sa le jina in
ordine, intocmindu-Ie lara gre~ala ~i sminteala .~i sa nu faca
cand calatoti tu protopopul Zlatnei losif Ighian, in partile
' Abrudului Ca Luca cu Cleopa>>. ' Dar Ia inceputul anului ur-
mator, ivindu-se iara~ semne de revolta, trebul sa mearga ',
rasun m ele, .caci acestea trag dupa, sine mare pedeapsa. - tocmai in sarbatorile Bobotezii Ia Bucium-lsbita ~i sa ia toate
Tot asemenea protocoalele poruncilor celor inalte (guverniale) masurile pentru a scoate poporul de sub influenja acestei fe-
~i consistoriale sale ducli cu doatti aeurafia, in acesie sfaturi
' Perniciosa seductrix, cum o nume~te contele Nadasdy cf. Po pea:
se cuprind datorinjele de capetenie ale preojilor, pe care ~aguna
Mernorialul iui ~aguna Sibiiu 1889 pag: 34.
!i roaga ale procetl adeseori ale urma totdeauna' ~i ale priml ' Ibidem pg. 23.
CU aceea~ dragoste, CU c7re eJ Je-a trimis ]Or>>. ' Ibidem pg. 22. . .
Spre a cunoa~te mai ileaproape imprejurarile satelor noastre, 4 D. vicar general Andreiu $agunain urffiarea unOI: preainalte rAn~

pe de alta parte pentru a putea controla, in ce masura duce duieli- porni in 2/14 Ian. iara~ la locuitorii catorva sate din dominiul Zlatnei
spre a~i mai mangail.t ~i intari mai mult in fagaduinteie filcute cu alt prilej,
'preojimea Ia indeplinire sfaturHe ~i poruncile, ce i-.s'au dat,
cil vor implini slujbele ce;rute ~ c" I. D. vicar dela Bucium se va repezi Ia
~aguna cere voie deJa. guvernul ardelean, ca sa poata face o Cluj pentru scurt timp, iar de acolo va cerceta 9i alte locuri, spre a le im-
;! vizitajie canonicii in eparhie. Objinand in 15 Aprilie 1847 1 per- p:lciui, a le molcomi ~i a Ie feri de intrigele u nor oameni netrebnici, cari '
misiunea, incepe vizitajia in protopopiatul Sibiiului, Ia I Iulie, ., . ar voi a scoate castane -cu degetele altora, - apoi dupa vre-o 3-4 sapta-
mRni s'e va re'ntoarce Ia Sibiiu. Dela ostenelile dlui vicar ca. barbat al pacii
1 Nr. guvern. 4394. a~teptam numai rezultate mangaioa~e ~i odihnitoare)) (Oazeta de .TranSil-
vania> 1847 Nr. 3).
rI
46 4'1
mei care, orlcum, nu pu!ea sa-i tadi cins!e. Mislt.tne& ateasta, I
I, ponegrlre a mernoriei lui, dupa rnotu!e. $aguna lnsa nu era
del loarle neplacuta i periculoasa, o implini $aguna cu aju- I , omul, care sii se. sliascii .vre-odata de ispravile sale, chiar daca
torul lui Pogdny Oyorgy (vicecomitele Albei-de-jos) i al lui [ . n'ar li fast vrednice de toatii lauda. Aa nici in cazul de lajii.
TiMssy Gergely (pretor in Zlatna), cari insotindu-i Ia lata lo- Dovada, ci! In discursul rostlt ln. ~edinja a X-a a dietei din
cul)li, Ia ieirea din biserica prinsera de brat pe Catarina, 1 Sibiiu (tl August 1863) povestele insu aces! caz, 1 ceeace de
- i o aezara in sania lui $aguna, ducandu-o apoi in temnita sigur n'ar li lacut, daca simjia intr'ansul ceva neplacut sau ru-
din Aiud, unde a lost dejinula pilha Ia 1850 sau 52. duverna, inos pentru sine.
torul Ardealului, contele losif Teleki, lirete, i-a multamit l1,1i Cat pe'ntru striilucita memorie a lui $aguna, ea n'a putut
$aguna, exprimandu-i placerea prea in.alta (legfelsobb tetszes)' li de Joe ~lirbita prin nile Jncerciiri istorice, ale ciiror tendinje
pentru rezultatul intervenjiei, ca~e lesne ar li putut sa devina erau loarte transparente 2 inaintea oricui $i a caror zadilrnicie o
fatala pentru $aguna, dupacum recunoate !nsu In raportul exprimase nirnerit caricatura publicata intr'o revista umoristici!,'
si!u din 20 .Jan. 1847; inaintat guvernatorului Teleki.' lnfati~ilnd pe $aguna ca un munte mare de stilnca, pe care 2
Acesta e adevarul, ce se poate culege In chip sumar din in~i - contrari a lui, - cearcil siil slarme. Dar lara succes.
acte oficiale i din corespondenjele conthnporane, cate s'au S'ar pule~ adauge Ia aceasti! imagine cuvintele, cari lormau
pilstrat cu privire Ia aces! caz, ' din care unii au cereal, dar deviza ministn:ilui francez Mazarin: Quam lrustra et murmur.e
lara succes, a lal.lrl un titlu de merit deosebit pentru $aguna, , quanta.!
iar aljii, - carora le convine, cum observa Barijiu,' a pune
mai mare valoare pe anecdote de petrecere decilt pe docu- Ill..
mente .istorice - i-au dat !oatil si!inja sa lam'easca o arma
veninoasa impolriva lui $aguna, pana era in vieajii, i prilej de Sinodul electoral din Turda. ~aguna episcop.
-- . . .
1 Ibidem pag. 29-31; cf. cit privire Ia acest amallunt ~i povestirea; Unora le .convine a interpreta cazul cu Ecaterina Varga
care difenl putin, a --protopopului Simeon cavaler de Balint: Scurta des~ astfel, ta $aguna ar fi lacut guvernului aces! serviciu numai
criere a unor evenimente inhimplate in Muntii-Apuseni ai TraiiSilvaniei, en ca si!-~i netezeasca calea spre scaunul episcopesc, vacant. Chiar
comunele Bucium, Abru.d-Sat ~i !=clrpeni~, inceptite in .anul 1837, in luna
lui Iunie ~-i continuate. pana in 1847 in Transilvania anul 1876 pag. 16.
nefiind lipsita de orice temei sedos. aceasta interpretare,' va
Diferin~a ce exista intre <J,ceste 2. rehihlri s'ar- putea explic:lu~or prin faptul,
, l cf. Diuar .stenograjic al dietei iransi!Vane conckemate la Sibiiu /;e. 1
ca prot Balint, scdind cu 29 de ani dupa intamplarea acelui caz, nu-l va ,I Julie 1863 prin rescript pfealnalt pag. 70. '
fi ajutat memoria, sa fix~.ze lucruril~ tocmai a~a exact, cum Ie infati~eaza 2 cf. G. Baritin: ,Criticele ,isif;wice".- ale lui Josef Sterca $ulutu sCdr

actele oficiale, redactate .imediat dupa aceasta intamplare. mdnaie" - mai al~s pag. 8-9 ;. vezi mai departe ziarul Tribuna din Arad
Ibidem pag. 33. , nrii 247 ~i 248 din 1910 ~i bro~ura ,Adaos Ia rasunetul lui ~ulutiu sau cum
discuta un prezident venerabil ?" de Dr. I. Lupa~ Arad 1911. '
' Ibidem 'pag. 29-32. 'i; 8 Coco~ul" ro~u, red<ictata in Bra~ov de losif Pu~cariu.
" Pentni amanuntele, cari in lipsa datelor neindoelnice, nu .se mai
Spre a se vedea insa, cum judecau contimJ)oranii asupra acestui
pot restabili cu sigurallta., pe lilnga actele publicate de Popea .in Mem.o- caz, citam din ,,Qazeta de Transilvania, care-- publidind dupa <<Erdilyi
rialul citat, pag., 7-:--36 a se vectea inca ~I a. Barifiu: Parti alese val. I. Hiradch ~tilea, ca. D. subi~pan George Pogdny prin barbatia sa puse .mdna
. 105 Ia sfar~it vol. ll. . 73: apoi polemia dintre losif Sterca $uluft. (,o . pe Catalan{ cum ii ziceau taranii ~i o trimise Ia umbra - adaug~ -din
Himurire in disputa lite.i'ara etc. Sibiiu 1892) ~i a. Barifiu (Criticele isto- :' i,' partea sa urmiltoarele ~ire: die ca sa se adevereze (aceasta ~tire) ca a~a
. sil scape ~i romilnimea acelor pa.rti de aHUe a prepusuri. Cad acfeca ere
rice ale lui Iosef Sterca ~ulutu de C<'i.rpenis scanll~nate)l, Sibiiu 1892), cum' dinta noastra politic!l tare ~i neclatit!l este, cumca Rom3.nilor, fie din'orice
~i expunerile,lui Simeon B"alint in <'Tran~ilvania din 1876, iar clintre isto- J)arte, in zilele noastre ninlic aftita na le poate stricd, pe cat le-ar stridi $i
ricii stnlini: Eugen v. friedenfels: dosef Bedeus v. Scharberg, Wien 1876 cea mai neinsemnatti mi$care, ce ar purtit- caracter de turbnrari politice.
1, '414-418 ~i Jakab Elek: ,szabadsagharczunk tort,> Budapest 1880 pag. Ceria! sd pdzeascd pe poporul nostru de amdgitori tnrdatd{iti. Nu faptele
nesupunerii, ci- o treptata cultivare ~i de~teptare a oarheniior no~tri este
59-66. calea catnl fericire ~i c!ltra ca~tigarea oare~ca.rei insemnatati. (1847. Nr. 5,
PArji alese din ist. Trans>, vol. Ill. pag. 467. pag. 18).

I
4B
b nep~sare rar~ cMra trebi!e biserlcel ~~ ale eplscopului sau,
trebul totu~ s~ recuttbasci orlclne, c~ VI'ednlcla flersonala a vi sau ca nu le place a revarsil. lumina dorita preste o cauza atat
carului ~aguna era ~~ mai nainte in deajuns cunos.cuta ~i apre- de mare~. Mirenii dimpotriva au adresat inca In Maiu 1846 o
ciata favorabil de factorii cei mai hotaritori pe atunci in chestia rugare catra Maiestatea Sa, pentru a se admite ~i participarea
alegerii de episcop: de mitropolia din Carlovij ~i cur!ea din elementului mirean Ia alegerea de episcop, cum se intampla Ia
Viena astfel, inca! nu era neaparata trebuinja .de sprijinul, ce Carlovij ~~ aiurea. Dar toji barbajii clerului, caji fuseserii rugaji
~i-1 va fi ca~tigat in urma cazului Catarina Varga. a subscrie acea instanjii, se retrasera Ia o parte, iar unii se
Pe de alta parte nu se afla atunci in clerul nostru superior purtara cu atiit disprej, inca! nici raspuns nu dadura. Cu toate.
om cu aspirajii episcope~ti, care sa fi putut rivaliza in mod acestea mirenii, de~l mulji desgustati, nu desperara, ci increzuji
serios C\1 ~ag.una. Dintre cei luaji in combinajie: teologul loan In nespusa bunatate \;I indurarea Maiestajii Sale, in toamna
Moga, profesor Ia seminar, Moise fulea, director ~colar, ~i pro- aceea~ rugaminte'tot o sub~ternura, subscrisa numai de mireni.'
topopul Zlatnei losif lghian .erau loti oameni lnaintaji !n vArsta, ~aguna a luat din partea sa Ia inceputul anului 1847, in
~i cari au imbatranit, fara a fi putut adauge nufelui lor faima buna injelegere cu Consistorul, masurile de !ipsa, ca vacanja
unor merite deosebite. Pe cand ~aguna era om in puterea episcopeascii sa se curme cat mai curand prin o alegere, care
varstei, barbat de 39 ani, care daca nu avuse din tinereje prilej ' sa se indeplineascii tot in conditiile celei din 1810. Petijia ina-
sa-~i ca~tige merite pentru neamul, din sinul caruia se ridicase, a
intata in aces! sens Ia curtea din Viena a fast rezol\rita favo-
dat totu~ in scurtul timp petrecut in Ardeal, destule dovezi de zel rabil Ia sfar~itul lui Iulie 1847,' recunoscilndu-se 9i acum dreptul
~~ activitate, cari indreptiijiau Ia cele mai fr\lmoase nadejdi. Un
de alegere a! protopopilor, insa cu o singura schimbare, de
singur om era, care prin istejimea ~i energia sa se apropia de . astadatii foarte inteleaptii ~i folositoare,. anume ca restricjiunea,
~aguna: protopopul Bra~ovului,' loan Popazu, nascut ln aceia~ de a putea fi ales episcopul numai dintre cleric.ii ardeleni, cum
zi cu ~aguna. Curand dupa moartea episcopului Moga pare a s'a in tam plat cu ocazia alegerii lui Moga, sa ramana inlaturata.
se fi manifestat dorinja unora, de a-1 avea pe el episcop. Astfel . Evident, ca aceasta schimbare s'a facut numai de dragul lui
in 6 Martie 1846, Aron Florian intreaba, prin ' o scrisoare din $aguna, singurul intre aspiranji, care nu era Ardelean de ba~tina.
Bucure~ti, pe Barijiu: .In Transilvania formatu-s'a, rogu-te, Vre-o Rezolu(ia preainalta fu comunicata Consistorului prin gu-
'opinie pentru noul episcop neunit, ce se va alege? Pentru verrtul ardelean, abi.a Ia sfar~itul lui Octomvrie,' cilnd s'a ~i
Popazu declare-se clerul in vre-un chip ~i ~ste nadejde, ca sa fixat ziua de alegere pe 1 Decemvrie st. n., fiind invitaji pe
apuce scaunul. 1 aces! term in toji protopopii 5 Ia Turd a, unde actul alegerU aveau
Dar se vede, ca Popazu, chiar daca ar fi avut asemenea 1 publicatil. in Carte a de aun> vol. I. pag. 165-169.
aspirajii, dupi! venirea lui ~aguna in Ardeal; n'a mai ~tiiruit 2
Prin rescriptul reg esc din 30 Iul,ie 1847; Nr. aulic 3658. cf. ~i nou
pentru .realizarea lor, ~i 'ce!e 11 voturi, cate a primit Ia alegerea tita lui Baritiu din Transilvania 1.87? pag. 198. .. . .
. u . ; .. 'fSua Majestas Sacraftsslma, .... clernenter mdUlgere d1g~ata
de episcop din 2 Decemvrie 1847, nu vor fi fast decat o sin- est, ut in eligendo Episc'opi grae~i ritus. ~~n unitorum. e~dem rfil.odaht~s,
cera manifestare de lncredere din partea unor protopopi - observetur, quae anno 1810, occaswne simths restauratwms locum .habmt,
ea solum cum modificatione, ut restrictione in Decreto ~tto 25 Mam 1809
colegi, cari ii ~tiau prejul vrednicia. Nr. 1301 contenta, ut videlicet Episcopus e gremio Cl,en nota sua ~eprom-
Precum aflam din Oazeta' de Transilvania, (1847, pag. -., turi eligatur, sub lata- .electio haec praecise ad natos I!I_Transy.lv~nia hand
restringatur cf.. ~i epistola.lui ~aguna catnl Dr. P. Vastct dto Stbuu 11 No
356) in tot timpul vacanjei preojimea n'a dat dovezi de vre-un emvrie 1847. (Baritiu vol. 111. pag. 564 5). .
interes deosebit In chestia viitoarei alegeri de episcop astfel, . .
4
28 Octomv'rie 1847 intreaga rezolutia e _publicata Ia ~aguna: lstona
, bis. pg. 204 5 in tract. romfiml ~i in origillalul -latin (in care s'au strecurat
ind.t biirbajii clerului ciizurii in prepus, cii sau se poarta cu insa vre-o 3-4 erori de transcriere san de tipar).
0 Atunci erau 44 de protopopiate, insa fiind dpua vacante, iar un
1 Vezi revista ,Neamul Romdnesc" an. 111. Nr. 129: ,Di'n co'respong protopop bolnav, Ia Turda s'au p~ezentat numai 41 protopopi ~i vic~;ul
~aguna cf. Oazeta de Transilvama 1847 Nr. 95, unde. actul alegern e
den(a lui Qeorgke Bari(iu". ,descris mai pe larg decAt in lstoria bis. (11. pg. 20~) a lUi ~aguna.
i,l! 4
li :I!
I Si
Sa-l condudi 2 comlsarl ai guvernului: C@tele Ladislau Lazar , ' slradul>; pentru binele, folosul ~l !nalntarea In cele de
~~ secretarul guvernulul: Pavel lstvanfi. ' jiito~re ale poporulul ~i va f.l tataror tatd adevarat: lata zlc
Ziua de 1 Decemvrie a lost intrebulnjata pentru implinirea sa fiu, lata, ~i inca odata zic, tatii sa fiu in injelesul eel ade-
unor formalitati, obi~nuite !a asen1enea ocazii, iar a 2-a zi s'a pro- . viirab>. Apoi ca sa nu lase neintrebuin(at nici un prilej>> in-
cedat Ia alegere, a! ciirei rezultat a lost, cii din cele 126 voturi, deamnii din nou preojii, pe lubijii siii impreunii slujitori, sa
elite s'au dat - acordiindu 7se liecarui protopop. dreptul de a , : inveje ~i sa 'Iumineze necontenit poporul, ca sa-l poata aduce.

l
. vola pentru 3 in~i -33 au lostpentruJoan Moga, teologul, 31
penfru directorul ~coalelor, Moise Fulea, ~~ numai 27 pentru
~aguna, iqr restul s'a impiirjit intre protopopii lghian 14, Popazu
11, Constantin Duma (Hunedoara) 5, loan Panovici (Nocrich)
<din necoviir~ire Ia coviir~ire ~i din ruginita negurii a ne~tiin'
jelor Ia limanul cel_lini~tit al ~tiinjelor 9i al luminarib. Cre-
... , ~terea ~i luminarea supu~ilor este ~~ dorinja Monarhului, care
9tie Ce lolos este .!n zisa lui Horat: ingenuas . didicisse fi-
1, Avisalon Popovici (Lup~a) 1 ~i loan Hanla, arhivar con- deliter aries, emollit mores nee sin it esse !eros.
sistodal. 3. . De incheiere roaga preo\ii, carl vor. jineil cuvantari bise-~
Se spune, cii inairite' de alegere ar ti mers Ia ~aguna o .rice~ti, sa
.i le trimita . acestea din vreme in vreme dilnsu!ui,
deputa(ie de protopopi, rugiindu-1 sa nu ,candideze, ciici dan~ii caci are \de giin'd a le. tipiit i sub titlul: Adunarea cuviintii-
nu voiesc sa-l aleaga din pricina, ci1 ar. li Siirb. ~aguna, dupace rilor biserice~ti, intocmite prin preojimea Eparhlei gr.-riisiiritene .
1-a liimurit, ca e Roman ca ~i ei, i-ar li i:limis cu cttvintele: neunite din Ardeal. .
Daca nu mil vreji voi pe mine, vii vreau eu pe voi, ~i sa ~tili loan Moga ~i Moise Fulea se vor fi sim(it Ia ineeput cam 1 .
ca eu volu fi episcopul vostru. Ceeace, spre norocul neamului , jigniji ~i nedreptajiji prin numirea lui ~a gun a de episcop. Dar
~~ a! bisericii noastre, s'a ~i intiimplat, caci monarhul dintre cei ei au lost oameni, cari se ~tiau impaca u9or cu situajia. pe
3 candidaji, cari au intrunit un numar mai mare de voturi, a aceea glasul lor de nemuljiimire s'a potolit mai tiirziu, lara a
conlirmat, in 5 rebraarie (24 Ianuarie) 1848, dupacum eril de Iasa urme de neascultare sau impotrivire. Din contra s'au pii
prevazut,' alegerea lui ~aguna, de~l . acesta avuse mai pujine . strat scdsori deJa amilndoi, din carl transpirii cele mai lrumoase
v 0turi, deciitcei doi nepoji ai lostului episcop Vasilie. ' s.entimente de veneratiune ~i entuziasm. pentru vrednicia Una-
Ca o dovada mai mult despre increderea curtii .din Viena rului episcop, Astle! cetim fntr'o epistola 1 a lui Moga adresata
in ~aguna, sau despre bunele protecjii, de caii se bucura ei, I11i ~aguna in Vi en a, urmatoarele ~i.re, sinceritatea carora n'avein
servqte ~i laptul, ca Ia numirea lui $aguna de episcop s'au motiv a o trage.-la indoiala: Cu mare dor dorim sate vedem
dat cu totul uitarii cele .19 condijii grele, cari s'au lost lixat' Ja pe Maria Ta in pace ~i siinatos lara~ in mijlocul nostru. Ni se
1810 pentru Vasilie Moga, jiniind intreaga cil.rmulrea biseri' pare, ca ~i soarele stralucqte mai luminos, cil.nd e~ti intre noi;
cea.sca a acestuia ferecatii ca in ni~te catu9e de lier. \,, dara acum suntem ca cei din umbra mor(ii. 2
Numirea de episcop o aduce ~aguna Ia cuno~tinja cle-.
--l><l--
rului ~~ poporulul .prln o. lrumoasii circLtlarii," In care exprlman,
:
. I .d___u_,_~_i--nemiirginita muljiimitii ciitra marele nostru Monarh,
promite sarbatore~te, ca din toate puterile neostenit se va
1 Oazeta de Transilvania)) 1847, pag. 386 (Nr. 97)"; Pantazi scrie in

epistola sa catnl Baritiu (Viena 3 15 lanuarie 1848): <(De9i imprejurarile se


vad a f~ce incapetea 'ta episcopie a dlui .~aguna cam certd, totu9 eu o pri-
:

.
' dto 21/9 Februarie 1851.
Este interesanta ~i o scriSoare a lui Moise Fulea emerit diredor
2-

_--~I._.Protopop.
(dto Sibiiu 9/21. Maiu 18.63), in care multame~t.e .hti Dzeu, ca. \ .
1-a insuflat pe ~aguna cu Duhul sau a numi cele 3 natii, 4. confesiuni
~i frei teritorii in patrie - 10 pit'cate, ~i i-a 1riminat mmtea sa faca despre
natiunea noastra ::tseminare cu poponil irlandicesc - apoi il-roag<l, sa se
vesc ca foarte. probiematica, fiindca am inteles din izvor sigur, ca. mat mu\te indure_ a-i da zelul indr&znirei a putea fara sfia\::1 cuvfinta .... cele de lipsa
persdane, care sunt prea aproape de tron, ~i-au anltat vointa de a favoriza . pentru felicitatea natiun'ei .noastre, ca sa se mire imp:lratul de intelepciunea
numa:i pe fiii patriei. in cauza .episcopiei noastre. ( TranSilvania))' 1877 lui ($aguna) ca oarecand iinp:lr:lteasa Sava de intelep'ciunea lui Solomon
pag. 198). ;_termin<indu~~i rugaciunea astfel: ~i ni-l adu Preabunule ianl~ sanatos ~Lin
_. pa~e i_n mjjlocu\ nostru, ca sa ne putem bucard de stralacita ~i vesela lui fa{d ...
' Nr. 119, 24fl2. Februarie 1848.
4'
r
[ .

catedra .(1816-48), imbatranit in smerenie ~~ supunere - ori


asupra lui Moise Fulea, care era ~i el tot atilt 'de batran, ne-
ajutorat ~i bolnavicios, 1 - nu e tocmai greu de ghicit.
53

I
Vantul desrobirii popoarelor, ce lncepuse de o jumatate
PARTEA III. de veac a sufla dinspre Apns, pe langa toata vigilenta l]eobo-
. sita a ministrului Metternich, care socotea drept cea mai inalta in-
(elepciune de stat sugrumarea curentului democratic'- nu pu-
In viforu 1 man tui ri i. tuse fi oprit Ia granitele monarhiei austriace. In aceasta mo-~
I. narhie traiau o mul(ime de popoare, adunate in chip cam artificial
, sub acela~ sceptru ~i obliiduite de acela~ sistem al carmuirii absolu-
Sfintirea lui ~aguna ca episcop Ia Carlovit ~i participarea tiste, care in forma sa metternichiana sever&, in loc de a potoll
lui Ia adunarea nationala din 3/15 Maiu 1848. , nemultamirile, le intaFita, trezind din amorteala popoarele, din
~tirea despre numirea lui ~aguna de episcop facu, in ge- suftetul carora, oricilt ar fi voit, nu isbuti a stange dorul liber-
neral, bm1a impresie nu numai Ia credincio~ii bisericei romane tatiL.. Austria era socotita c~ un stat despotic. Un versuitor (
ortodoxe, ci ~i Ia Romanii uni(i. Timoteiu Cipariu, comunicil.nd german 0 aseamana cu <0 conbie de sclavi, incarcata cu po-
in foaia Sa I a~eas!ii ~tire 0 inSO(e~(e CU Urma(O~refe CUVinte, poare nenorocite, cari abea'atunci se vor puteil elibera, cilnd
pe cat de frurrloase pe' atilt de adevarate: <<Virtutile acestui mare ea se va sdrobl de o stancii, ,
barbat roman sunt mai cunoscute, decilt sa aiba trebuin\a a se Al(ii o socoteau drept o !em nita a Iiberta(ii. ~~ intre ceice -(
mai !audit. !neat nici inimicii nu i le-ar putea nega, ~i credem, simteau aces! lucru, dql nti-1 accentuau mereu, erau ~i locuitorii jl
ca grajia Majestil(ii Sale n'a putut sa cadii pre o persoana mai din tarile de sub coroana s!Antului Stefan, lara deosebire de na-
meritatorie de o a~a mare chemare. Multe zile ~i din partea . jionalitate; chiar ~i elementul german din Ungaria era potrivnic
noastrii-i udim ... Vienei din cauza apasiirii polifiene~ti ~i a reactiunii confesionale
Cuvintele lui Cipariu cuprindeau un mare adevar, pe care lata de protestanti. Mai pronunjata insa, decal oricare alta, era
- daca unii nu se vor fi simjit atunci indemnaji a-1 recu- ,, ' nemul(amirea elementului maghiar faja de tendintele de conso-
~-
iwa~te - desfa~urarea .evenimentelor din urmiitoarele doua de- Jidare ~i unitate a monarhiei austriace, cari imp-Iidt stangeneau
cenii ';li jumatate aveil sa-l confirme pe deplin. In ni~te vremuri independenja Uugariei, asiguratii in mai multe randuri ~i in
) ,.
nespus de grele, in clocotul napraznic al vijehilor cul11plite; ce ' crirsul secolului XV Ill.' Cu toate aceste Ungaria continua a fi
aveau sa se desliinjue in curil.nd asupra poporului roman din '' ';
1.. r. 1 1n vara anuhii 1848, fiind chemat de ~aguna la Pesta, intr'o deputatie.
Ardeal, era in adevar cu neputinja de gasit un barbat mai po- -]'.>',
. M. Fulea se scuza, c.1 nu poate merge fiind dare" caprins de tusd. (Epi-
trivit pentru carma, - care 'nu puteil sa ramana numai biseri- stola din 27j14 lulie 1848). ,
ceasdi, ci trebuia sa fie acum mai mult politica - a unei epis- 2 H. friedjung: Der Kanwf um die VoTherrschajt in Deutschlatid'i'l

copii, cercetate !imp de un secol ~i jumatate de toate violen- '~d. a 7-a, vol. II, pag. 7. ..
tele vremilor vitrege. Ce s'ar fi ales de aceasta episcopie ~i de ~ Moriz Hartman cf., Heinrich Friedjung: Osterreich von 1848 bis
numero~ii ei credincio$i, daca gratia Majestiijii Sale ar fi cazut , 1860>, Stuttgart u. Berliu 1908, phg. 254.
4 Mai precis este in aceasta privinta art. de lege 10 din 1791: De
asupra teologului loan Moga, - om bun, dar lipsit de orice in- independentia Regni Hungariae,' Partiumifue eidem annexarum, care Sntre
drazneala In lata situajiilor grele, obosit de cei 32 de ani dela 'altele cuprinde urmatoarea formula: <<Hungaria sit Regnum liberum ... in-
dependens, jd est nulli altero Regno aut populo obnoxium, sed propriam
~ Organut Lumindrd gazeta bisericeasca, politica e literaria, cu pre habens conslstentiam et constitutionem etc.; cf. Dr. Marcza/i.Henrik: Eti-
Oratiosa invoientia 1848 pag. 329. chiridion fontii.tm Historiae Hungarorum. Budapesta 1902, pg. 765.
r
'
'
I

54
I 55
\
cea mare a Iocuitorilor era in afarii de barierile constitu(iei. In- ~
socotitii ca o parte a impiira(it;i austriace, dtipacum apare ~i din
Iegea fundamentala dela 11 August 1804, care une~te provin- datace constitujia t.arii ar fi.fost a~e. z.a.ta pe baz.e democratice m. ai . '
!argi, era clar pen!ru oricine, cii Ungaria nu-~i va putea pastra
cii!e habsburgice intr'un impei"iu ereditar. 1
cara:terul maghiar, - cum ii avuse in constitujia :aristocraticii-
Conducatorii politicei maghiare deJa anul 1825 incoace feudala, care identifica nobilimea cu st?tul - ci va ie~l Ia iveal,a '\, ..
incep ." accentuit tot mai mull independen(a (iirii fa(a de Au- cii in aceasta t~ra se giisesc atatea ~~ atatea entitii(i etnice, diferit~
stria, evitand insii orice conflict mai acut, calli vreme condu- prin. tradi(iile ca ~~ prin aspira(iile lor, ~~ cari nu V'!r lipsl a re-
cerea spirituala ~i cea mai hotaritoare influin(a asupra lor o el am a fiecare ~~ pentru sine un Joe deosebit in .cadrele consti-
avea contele Stefan Szechenyi, aces! mare reformator; numele tujiei democratiC\- De acl graba febrila a politicianilor din epoca
caruia este in !egiitura indisolubilii cu rena~terea inte!ectuala ~i reformelor (1825-48) de a da tuturor popoarelor jarii eel pu(in
moralii a popor,ului maghiar, Szechenyi i~i a(intise privirile mai o unitate aparenta, prin impunerea silita a limbe! maghiare pe
~le~ asupra mtiltelor neajunsuri interne ale (iirii, asupra inapo- ioate tei'enele viejii pub lice. De acl precipitarea unbr masuri
tem cult~rale ~i economice, asupra sHirii de nedreptate ~i im- nepotrivite, pe cari politiCianii maghiari mai prevazatori le re-
blancire feudalii, care nu mai era de suferit. .Pe aces! teren probau, fiindca vedeau, ci\ o sa aiba tocmai efectul 'contrar. Le
pa~e~te dansul ca reformator, iar in privin(a leE"iiturilor cu Au- reprobau. dar nu puteau lmpedeca inarticularea lor in Iegile jarii,
stria ~i cu dinastia de Habsburg ramane toatii viea(a sa un con- fiindcii toate argumentele lor se sdrobeau de stanca tarpeica' a
servator intransigent, neputand sa-~i schimbe convingerea, - pe popularita(ii,' asupra careia Kossuth singur era stapan absolut.
care o miirturisise solemn in Noernvrie 1825, ~i care urmit sii Astle! agita(iile dictatorului Kossuth aveau sa pregateasdi
fie ratificatii prin atatea sguduiri de mai tarziu - cii viitorul politicei maghiare 2 conflicte acute, unul extern atacand Iega-
Ungariei ~i a! natiunii maghiare nu-l. vec!e asigurat decal prin turile dintre impiirii(ia austriaca ~~ regatul ungar, ~i altul intern,
bune rela(ii de prietenie ~i prin Iegii!urile trainiee cu monarhia care era ~~ mai periculos: provocimd susceptibilitatea popoa-
austri"di. Dar forjrle, pe cari activitatea lui de agitator madera! relor nemaghiare, de ale caror postulate najionale, jus!e' ~~ le-
~i circumspect le-a !Je~it din letargia secularii, au crescut re-
gitime din punct de vedere a! dreptu!ui natural, nu se prea.
pede peste puterile lui tutelare, ~i depii~ind barierile politicei
prevaziitoar.e propovi!duite de Szechenyi, au ajuns pe Ia ince' jineil seama.
Szechenyi ca prin o visiune profe!icii injelese curand, ce
putul anilor 1840 sub influin(a covar~itoare a lui Ludovic Kos-
prapastie grozava se deschide inaint.ea Maghiariior, urmand po-
suth, idolul opiniei publice maghiare, pe care o robia prin pu-
litica lui Kossuth. $i .chiar din anul I Ml i~i diidu toata silinja
terea fermecatoare a cuvat1tului $i a scrisului sau, . pi!truns de
a-1 abate pe Kossuth din calea prapastiei, implorandu-1 sa pa-
nestramutate convinged democratice ~i constitu(ionale. Ungaria
riiseasca cu totul terenul agitatiilor politice. Dar staruinjele lui
~era,
. u~ese .to"tdeau. na o tara con. stitu(i~nali!,. ~ar. con.sti.tu(ia.ei .striiveche
dupa expresm lut Szechenyt, un coperi~' sub care se pu-
persuasive, ca ~~ cele 3 bro~uri de polemica' adeseori acuta ~~
teau adiipostl numai cilteva zeci de mii de familii privilegiate, sdrobitoare pentru Kossuth - nu avura rezultatul dorit.
Desfa~urarea evenimentelor, atat in liiuntrul (arii cat ~~ in
) nobill mea sau a~a numitul populus Werboczianus>>.'. Mul(imea afari!, era cu desiivar~ire favorabilii pentru Kossuth. Politica lui -
1 H. Friedjung o; c. pg.- V:I. ~i scriitori ~i politiciani maghiari se je-

luesc, ca. independenta de drept a Ungariei era departe de a fi ~.i una de 1Kemeny Zsi/tmond: forradalom 'utin)> 1850, pag. 5.
fapt (Kemeny Zsigmond: (('Mi{[egy sz6 aforradalom utdn. Pest p. 169~ 170 Or. Sztchenyi Jstvdn: Kelet nepe 1841; A magyar akademia
iar Ia pag. 21 scrie: ,<dreptul nostru public dela 1791 incoae~ .s_e desfiin\~
2

'koriih 1842 ~i <,Po_litikai .programm toredtkek 1877, in toate 3 se gasesc


tot cu atata s.irguin_ta ca ~i sub domnia lui Josif al 11-lea, cUnd nu edt re- o multime de con.:.tatari interesante ~i pretioase, Cari nu. ~i~au pierdut' ac-
cunoscut nici principiar. '
~ualitatea.
~ Pr. Szt~henyi lstvdn: Kelet nepe, Pozsony 1841, pg. 63.
56 57

scrie Kemeny 1 - placea lumii lntregi. ~i toate lmprejurarile par'ca Dar agitatiile lncepura ~~ In Ardeal pe teren social ~~ prin adu-
se aliara in lavorul agitatorului. Norocul il persecuta cu darurile narile comitatelor. Ceea-ce lacea Kossuth in Ungaria, inde-
sale ca pe Polikrates. Pe IAnga toata insufletirea aceasta generaHi. . plinia Wesselenyi in proporfii ceva mai reduse in Ardeal, !upland
Szechenyi insa era plili de ingrijorare. ~i cand sanctJonarea . ~i el pentru unirea Ardealului cu Ungaria, pentru ~tergerea ioba-
. \ legilor din 1848 era sigUIa, Szechenyi spunea: Kossuth a giei ~i. raspandirea limbei maghiare. Wesselenyi voia sa puna
'. hazardat deja de 16 ori soartea \iirii, ~i acum a ca~tig~t jocul. nafionalitiifilor pentru desfiin(area iobiigiei condi(ia calegoricii
Dar. el va juca mai departe ~i noi vom pierde totul ... de a invatii Iimba maghiara, Ia ceea-ce RomAnii dadeau ras-
In lata revoll!tiei maghiare, a carei izbucnire Metternich punsul holarit, ca mai bucuros vor sa ramAna tot iobagi decAl
o prevestise inca din 1844, curtea din Viena se. afla loarte strlm- sa-~i lase Hmba mamei lor.' In contra lncerdirilor li!cute in
torahl, liind cea mai mare parte a o~tirilor in !!alia sub comanda cele doua diele amintite de a decreta ca limba oliciala a tarii
lui Radetzky, care abia in 24 Iulie reu~i sa lnvinga pe ltalieni In locul celei Ia line pe cea maghiara, a tat din partea Sa~ilor'
Ia Custozza ~i sa intre apoi (Ia 6 August) triumfator. in Milano. cat ~i a Romanilor se ridicara proleste, destul de energice, so-
A~a se explica succesul nea~teptat al lui Kossuth, cartiia
c'olind aspri'llea acelor vremi, cari pulea suprimil cu mijloace
~i revolujia din Viena (13 Martie I84o) ii vcnl in ajutor, pe drastice libertatea cuvantului. In modeslele gazete romilnqti
langa intreaga constelafia politicei exteri0are a Austriei- zguduita deJa Bra~c:JV se dadeau poporului mai mull pe cale indirecta,
in temeliile sale, nu numai prin izbucnirea in flacari a locului . sfaturi polrivite, se formulau din cand in cand doriri(ele Ro-
din ltalia, care de multa vreme ardea sub spuzi\, ci ~i prin ten- mani! or ~i in articole scrise in che,;tia limbei se accenlua, ca
dinfele centrilugale ale elementului german, care doria unitatea liind vorba de a inlocul limba latina cu alta, lieciirei n'\Juni
natlonala ~i contopirea intr'un mare imperiu teutonic. ~i chiar . ,
' sa i-se acoarde dreplurile lire~ti ale limbei sale malerne, deci
intre membrii dinastiei se alia cine sa sprijineasca planurile lui . . . ~i penlru Romani limb a oficiala sa fie cea romAneascii 3
.-,'
Kossuth. Arhiducelui Stefan, tanarului palatin al Ungariei, i se 1 cf. 0. Barifiu: Pdrfi alese din ist-. Trans. vol. I. pag. 598.
aduse lntr'o conferenja din partea unchiului sau Ludovic invi- ~ E foarte interesanhl 9i instructiva carticica Sasului (pu9cat in
11
nuirea fati~a pentru cele intamplate in Ungaria '. Ma;'u 1849) Sief~n Ludwig Roth (Doktor und Magister): <Der Sprachen-
Discujiile, 'ce se desla~urau in dietele ungare, au aflat ra.- kampf in Siebenbtirgen, aparuta la Gott in Bra9ov 1842 .9i in care ara-
tRnd zil.dil.rnicia tendintelo'r de a impune limba ~aghiara tuturor locuitorilor
sunet ~i printre Ungurii din 'Ardeal, a caror dorinta veche era din Ardeal, insista astlpra insemmHatii limbei romilne_ in aceasta tara. In
1
sa ,se uneasca CLI lratii din tara sora. Chestiun.ea unirii a lost capitoluf VI <(Panslavismus oder Walachen und A del (pag. 47) face urmi'l.-
desbiltuta ~i Ia dieta diri Cluj 1791. Leopold II, care liig-aduise, ca ... toarele constatari: Die Herrn auf dem Landtage in Klausenburg ml:igen
va respectil vechia constitufie a Ungariei ca ~i a Ardealului, : ~ine l(anzteisprache gebaret haben, und sich nun freuen, dass das Kind zur
dadu insa porunca comisarului Rail, sa impiedece unirea acestor _Welt gt;bracht ist. .. eitte Sprache zur Landessprahe zu erklaren, hat nicht
,Noth, Denn eine Landessprache haben wir schon. Es ist nicht die deutsche,
2 tari, ceeace spre m'area nemulfiimire a unioni~lilor, se ~i !n- ~be-r auch nicht die madjarische, -sonde:rn die walahisChe! Mogen wir
lAmplil. Dupa aceasta diela viafa constitufionala in Ardeal afi- standische Nationen uns stellen und geberden, wie "wir wollen, es is nun
pise cu totul. Cele cateva diete, ce s'au finul pi\na Ia !848, t1u , einmal so, un nicht anders. Pst, pst! sagt man und zupft mich am Aermel:
prezinla multa importanfii, afara doar de cea din 1831 ~i 1842. ;-'_E,infaltiger Kerl, so etwas sagt man ja nicht. .. Diesen Ehrentitel- mag ich
vie'lleicht verdienen, auch urn meiner andern Streiche willen - aber bier
' 0. c. pag. 156. '-'grade, scheint mir,belohnte man mich iiber Verdienst. Denn ... alie haben
2
Du wirst schuld sein, wenn wir Ungatn verlieren cf, H. Friedjung diese. Ueberzeigung.,. Umsonst stec~et der gejagte Strauss seinen Kop!
o. c; pag. 41-2. unde pe baza actelor inedite ser s'tabile~te, ca eel dintdi in den Strauch, der Meinung, wei! er nicht sehe, wiirde auch er nicht
ad revolufionar in Ungaria 1-.ar fi savar~it insu~ arhiducele Stefan, Palatinul, gesehen. Umsonst meine ich, sagt man so etwas nicht wenll man's auch
numind proprio motu pe contele Ba:tthy<iny prim-ministru provizor, ca ~ -~icht sagt, ist es deswegen doch ... Es ist diesp Tatsach'e nickt zu leugnen,
cum lui ~-at fi Mst incredi~tata puterea' regala. ' Baritiu I, pag. 627.

5Q
58
(Carlstadt) ~i Stefan Popovici (Ver~et). - Din cuvantarea, ce
1
Pe !An gil ch'estiunea limbei, ~i aceea a unirii. Ardea!tilui cu
Ungaria era obiectul unei preocupajiuni serioase ~i pasionate rosti cu aces! prilej ~aguna in catedrala Carlovijului.,_ in limba
pentru conduditorii poporului roman, cari insa nu se injelegeau sarbeascii, s.e 'v,ede, ca el i~i dadeil perfect seama de chemarea
tot atilt de bine asupra chestiunei din urma, ca asupra celei sa inalta ~i grea, de a refnvia aceasta dieceza transilvana
dintiii, fiind ciljiva aderenji ai unirii, iar ceilalji . ramiinilnd anta- numeroasa, dar de multe 'ii diferite fatalita(i sguduita - ~i
, gorli~tii ei pe motiv, ca rolul elementului iomiln va puteit fi cu .de a face Ca refnvierea aceasta sa coriispundii., trebu{njei bi-
mult ma.i inse111nat in Ardealul independent presupunilnd, ca sericii, mantuirei poporului ~~ spiritalai timpului ; prevede
vechea constliujie a acestei jari - caracterizata de Barijiu ca muljimea obstacolelor, ce va intampina, dar nu se teme. Cea
0 conspirajiune, permanenta contra .najiunii ' romiine>>
1
se va mai mare parte a norocirei mele - pururea in ostenealii mi-a
modificit. ~i' Hirgl in sens modern, ca sa poata cuprinde 'ii n.a- lost 'ii imi va fi, .~i a~a cea mai mare bucurie mi-a 'lost a in-
jitmea romilna intr'insa. . vinge pedecile ~~ aceasta ~i in vii tor imi va fi -. $i crede tare,
Orice nedumerire intre conduciltorii Romilnilor ardeleni . c~ umbrit de puternicul scut a! lui Dumnezeu, i~i va puteit in-
fit inlaturata tiitrii sfar'iitul lu. i Ma~tie, dupace aparu anonim, in
( 25 ale acestei luni, pro<;lamajiunea lui Simian Barnujih!.
Prin aceastii proclamajie era dat, in liniamente generale,
deplini scopul viejii sale intregi, pe care acum il marturise~te
' r.aspicat, pentru intaia data: pe Romiinii ardeleni din adancul }
lor somn sii-i de$fept 9i cu voia ciitrii tot ce e adeviirat,, pliicut
D
0
programul politic ce aveau sa-l urmeze Romiinii ardeleni nu $i bun sii-i trag. 2 .

numai in acei 2 ani vijelio~i, (1848-9) ci ~i de atunci in co ace. Reintoarcerea lui ~aguna in Ardeal era a~tep(ata' cu ne-
Din intreagii invalma~ala anilor 1848-9, pe langa pleiada rabdare din parfea tu,tur'or Romiinilor, cari doriau sa-l aiba in
tribunilor inflacaraji 'ii gala de mice jertfa pentru neam, pe : fruntea mi~ciirilor najionale, nu numai pentru influenja, ce puteil.
langa frumoasa priveli~te a muljimii insuflejite, care ascultil .cu sa exercite asupra rtmljimii prin dignitatea sa arhiereasca, ci ~i
evlavie pe domnii no~tri ~i-i urmeazii cu toata inctederea, pentru distinsele calitaji ale personalitiijii sale energice $i im-
se, inaljil indeosebi trei nume jalnice: Biirnujiu ideologul, ca~t;
cu logica s.a biruitoare a precizat, pana la cele din urma con-
puniitoare .in toate privirijeJe. Episcopul din Blaj loan Lemeni
nu se bucurit de popularitate; 3 indeosebi tineretul se purta cu
(}
secvenje, toate postulatele, ce rezulta din ideea de na(ionalitate; aversiune pronunjata faja de dansul. A~a se explic& entu-
lancu - eroul spadei,' 'ii iscusitul diplomat ~a gun a. ziasmul tuturor Romanilor, lara deosebire de confesiune, pentru
'episcopul $aguna, care sosind deia Carlovi( in Sibiiu, fu primit
. Pe cilnd se faceau cele dintiii pregatiripentru jinerea unei
. cu mare alaiu ~i bineventat de lnsu~ Biirnu(ia intr'o cuvantare
adunari najionale romiln~'iti, pe cilnd studenjii din Blaj citiau
f,rumoasa, din care nu lipsiau aluziunile politice.'
'ii talmaceau jarlmilor proclamajia profesorului lor A ron Pumnu,
$aguna muljamqte pentru aceste manifestari, care, precum
prin care toji erau chemaji Ia Blaj pe ziua de I 8/30 Aprilie
observa, nu i'se aduc numai digniiajii de arhiereu, ci 'ii per-
(Du mineea Tomii) - $aguna trebui sa piece Ia Carlovi\, unde
' ,soanei sale, ~~ indeamna la credinja nestramutata fa(a , de mo-
tocmai in ilceea'i zi !I Sfintl intru episcop a! Ardealului patri-
. arhul losif Rajacici, cu asistenja episcopilor Eugen Ioanovici narh :;;i casa domnitoare .

' Ibidem pag. 605. .1 publicata in intregime la Popea pag._ 37-41.
2 . cf.. pe lfinga 'subtirica biografie romllneasca a lui lancu, sclisa Oe 2 Gramata episcopeasca a ,lUi $ag'un,a;subScrisa de smeritul Arhiepiscop

Iosif St. ~ulutu, ~i 1. Ale~. v. Helfer!: Geschichte 6sterreichs Wien 1870 ' ~i metropolit.JoSif R.aiacid))., da-tata din aceea~ zi (18 Aprilie, in Dumineca
. v. II. pag. 209 ~i 214--15. der Alpenkpnig Iancu-v, - . ap~i Eagen v. Frieden- 'Tomei, 1848) este scrisa cu liter~ s&rbe~ti, dar textul e. rom~nesc-.
fels: Josef Bedeus v. Scharberg)) vol. II. Wien 1877 pag. -404_:_412 ~i H. 8 a nepszeriitlen, de hazafios Lemenyi hlnos gor. kath. es a nepszerii

Fried)ung: 6ste'rreich von 1848 bis 1860 Stuttgart u. Berlin 1908 pag. 128, saguna Andras gOr. kel. piispOk M<irki, Ia szih\gyi o. c. vol. X. pg. 98.
4 Memorialul lui ~aghna pg. 69.
208 ji indeosebi pg. 428"-430. .
61

Cea dintai adunare ,najionala, jinuta in Blaj in Dumineca Russo, 1 care a participat Ia aceastii adunare, - se ridica rareori
Tomii, a fost numai preludiul memorabilei aduniiri, ce avea sii
urmeze peste 2 siiptiimani, !a 3/15 Maia 1848. Ouvernul, ca
. in i.storia unu.i popor impiirjit in credinja sa. Spuie capeteniile
unijilor ~~ neunijilor, cu' cata munca sufleteascii au putut pe 3
1
sa impedece intrunirea Romanilor, de ambele conlesiuni intr'o zile impune tacere pizmelor religioase.
singurii adunare, ar fi dorit sii se \inii sub conducerea. ~i ras- ~aguna chiar Ia inceputul aduniirii, intr'o frumoasa cuvilnD
punderea episcopilor douii adunari poporale deosebite: una Ia tare, striibiitutii de duhul pacii ~i al fra\iei, ca ~I de neclintitul
Sibiiu pentru Roma~ii ortodoqi, alta !& Blaj pentn.1 cei uniji. sentiment dinastic, accentueazii, cii toate nemuljilmirile .~i su-
Conducatorii najionali, in injelegere cu eonsistoriile, reu~irii pararile. trecutului trebuesc date uitiirii, ciici toji sunt lraji, nu
insa a zadiirnici intenjiile guvernului, ' ~i a pregatl grandioasa din fa(iirie, ci Irati in Christos, frafi romiini.'
adunare najionala de pe Campul Libertajii, unde s'a manifestat
Dintre cuvantiirile rostite cu aces! prilej, filipica lui Biir-
in chip demn ~i impunator najiunea romilna, a! ciirei drept !a
nu\iu a riimas de cea mai mare insemnatate, exprimftnd crezul
existenja politica a lost ~i mai este inca ~i astiizi contestat din
politic a! generajiei de atunci, ca ~i a! celor urmatoare, sinteti-
partea unora. In asemenea mi~ciiri colective puterea de vieaja
zand dorinje mari, carora - dqi toji le simjiau - numai el
a poporului, care i~i alirma ~i i~i cucere~te drepturile lire~ti,
lea putut da temeiul solid a! unei vaste argumentajii istorice,
este mai hotarito'are, decal ro!ul 6ri-drui individ conduciitor.
jnridice ~i filuzofice.
De aceea nu vom cerca sa exageram *ici importanja unuia san
altuia dintre conduciitori, nici s.a liimurim controversa dintre Aleen Russo Ianda pe doi dintre oratorii ll!ai tineri, cari
Popea,' - care alirmii, cii succesul splendid a! aduniirii najio- au ~tiut sa explice, prin o comparajie nimerita, pe injelesul po-
nale se datore~te in cea mai mare masura injelepciunii lui ~a ' ~ porului, c,e insemneazii pep!ru Romani . unirea Ardealului cu
guna, - ~i Papin llarian, care e de parerea ca <in intreg po- Ungaria, chestiune, cuprinsii ~i in punctul ultim (a! 16-lea) al)
porul, liecare roman are parte din meritele adunarii ~i mai programului, a!ciituit atunci ~i prin care <<najiunea romanii pro-
ales aceia, cari spre a insullejl poporul atilta scriau~i cuviintau testeaza cu solemnitate>> impotriva dietei ardelene, daca aceasta
pana ce amorjiau, ca lericitul Buteanu, de multa vorbire catra ar decreta unirea fiira a da ascultare postulatelor poporului roman.
popor ' - ci ne vom muljaml a constata, ca $aguna nu a Monitorul olicial din 1848 publica o deSCJiere amiinunjita)
ezitat un singur moment a pii~l in lr4ntea mi~ciirii, ~i ca in des pre adunarea din Blaj, aratand, eii protestarea impotriva un. irii
toata desla~urarea furtunoasa a evenimentelor din 1848-9, el Ardealului cu Ungaria n'ar li lost Ia locul ei, cii in aceastii che-
a manilestat, in deosebire de Lemeni, o atitudine barbateasca, stiune a biruit muljimea asupra rajiunii (a szam aratta a dia-
n e~oviiitoare. dalt az ertelem fo:ott), ciici unii dintr~" ciirturarii ~mftni, intre-
~i' aceasta e negre~it un mare merit. Numai punil.ndu-se baji in particular, ar li m:lrturisit, ca nu sun! contra unirii, dar
Ia oparte preocupajiunile conlesionale ~i dandu-se celor de Ia adunare au trebuit sa innqate ~i 'dan~ii cu curentul (<<Man
ordir najional - politic intaietatea cuvenitii, a lost cu putinja ;I muss mit <jem Strome schwimmem ). ' Constatiirile aceste cu-
aceastii inlrajire ,romaneasca, aceasta unire in cugete ~i simjiri>, . prind implicit o invinuire nemeritata Ia adresa guvernului ar-
care va ramaneit totdeauna o pagina luminoasa in istoria mi~ , delean, care n'ar fi trebuit sa ,admitii adunarea de popor, ci
ciirilor noastre poporale.
1
Zile de lratie ca cea din 3/15 Main 1848 - scrie Aleen in seria de articole: Cugeidri publ. in Romdnia Literard din
I' 1'855, reproduse ~i in Tel. Rom. din acela~ an Nrii 30-57. cf. A. Russo:
' Barijiu II. pag, 94 !i 104 !i Papiu llarian II. pg, 123 !i 155. Scrieri ed .. Ac<i.demiei Romfme 1908 pg~ ?7.
' pag. 210-11.
2
Gazeta Transilva~-iei Nr. 39.
a Jstoria R.omfinilor in Dacia, vol. II, pag. 263. ' Hivatalos f(ozlony din 13 Iunie 1848 pg. 19.
. ,. .

P ' .

numai o sfatuire a elementelor mal intellgente. Caci In aces! te~ti ale acestul pOflOr. Nu tlUrl!ai Supplex Libellus din 1791,
caz :_ protestul contra unirii ar fi lip sit. ci chiar ~i gravaminele preojimii din 1748' sun! adevarate pro-
. E de prisos a mai stiirul asupra acestei pareri riitacite, grame politice, cari dacii n'au aceea~ preciziune in formularea
caci poate injelege oricine; cii tocmai elementele inteligente amanuntelo, in esentii' se apropie totu~ foarte mull de cuprinsul
presimjiau atunci in mare masura primejdia ~i erau mai in stare celui din 1848. .
a patrunde rostul adanc al expunerilor lui Barnujiu, care cu- ln adtmarea dela Blaj s'a ales un comitetnajional perma-)
vantase lntr'o Iimbii cam prea savanta in raport cu priceperea nent de 12 b&rbaji, in frunte cu f;laguna ca prezident ~i Barnutiu
poporului.' c. a vice~re:ident. Biirbatii ale~i in. aces! c?m!t~t aveau silp. riv.e: ..
Sunt lipsite de orice temeill serios lncercarile .acelor isto- gheze $1 sa de~ poporulm sfatunle de h psa m aceste lim pun
riografi, cari vor sa prezinte, in mod tendenjios,. toata mi~carea , de grea incercare; , ' . .
Romanilor din acei ani durero~i ca fiind provocata ~i pusa la Tot atunci se maC aleseri! Inca dona comisiuni: una de
cale de influenja unor factori externi, mai ales a cercurilor con- 100 membrl, care sub conducerea episcopului 'Lemneni sa co-
ducatoare din Viena. lnainte de toate, Ia
inceputul mi~carilor
'
,mimice guvernului din Cluj hotaririle ~i postulatele najiunii ro-
romane~ti, aceste cercuri. piireau a sta cu totul in slujba. nazu- mane - ~i a doua de 30 membri; care In frunte cu ~aguna
injelor maghiare, carl n'au intampinat opozijie serioasa panii sa dilatoreasca Ia Viena; spre a prezenta monarhullti omagiile I
I

ciitra toamna anului 1848. Apoi aceste mi~cari se pot lnjelege , na\iunii ~i dorinjele ei.
~i explicit foarte u~or ca izvorand din un prea firesc instinct II.
de conservare,' care, daca li-se recunoa~te chiar ~ivietiijilor de
ordine inferioara, ramane o incercare zadarnica a-l contesta unui ~aguna In misiune diplomatica Ia Viena ~i. Pesta.
popor, ale carui forte, de~l incatu~ate in !recut, au dat totu~ f;laguna,, avand inca unele indatoriri oficiale de !ndeplinit,
numeroase .dovezi de destoinicie culturalii ~i chiar politidi. nu putuse pleca imediat Ia Viena. Astle! se intampla, ca unii
, Cine cunoa~te cat de pujin istoria Romanilor ardeleni din ; dintre deputaji se prezentarii lara dansul .in 30 Maiu' inaintea
sec. XVIII, injelege cu u~urinjii, ca intreg programul politic, , monarhului, dela care objinura (7 lunie), Ia petijia lor, un dis-
primit cu atata insuflejire in adunarea najionala de pe campul puns nu prea imbucuriltor. f;laguna, in calatoria sa .spre Viena,
Liberhijii, n'a rasiirit pe nea$teptate ~i numai din 'valurile mi~ se opri pentru scurt limp in Pesta, unde a cercetat in 8 lunie '
carii din 18;8, ca Venus Anadiomene din spuma valurilor marii, pe palatinul jiirii, arhiducele Stefan ~i ca celui ?lai sincer
- ci are riidacini cu mull mai adil.nci in evolujia istorica a po-
porului nostru, fiind rezultatul unor indelungate staruinje ~i r,,.~- . . .pag. vezi Dr. Augustin Bunea: Episc. loan Inocentiu Klein Blaj 1900
-i _. _ 1
'275-287, de node citam urm atRoarea motivare, ce' revine aproape .in
Iupte politice, in cursu! carora conducatorii Romanilor n'an to ate memorandele de mai t;irziu a1e om.nilor: }am si in oneribus suppoi-
scapat nici un prilej mai insemnat lara a da glas dorinjelor fi-' , tan dis, virtutibus, aliisqu"e patriae ad!lliniculis exhibendis natio nostra aequi
paratur caeteris nationibus receptis, aequiparari certo deberet etfam. in
'-, .__favorabilibus, cum lex naturalis et iustitia distributiva. pra"ecipiant, ut qui
1 Cu privire,la ace~t neajnns scrieA. Russo~ in citatele articole: In,
sentit onus, sentiat etiam commodum... . ,
ziua aceea frumoasa un lucru lipsi<i pe dlmpul Blajului - limb a! Inteligentii ~ "Die Romanen der Ost. Mon{lrchie:o Heft _1. pag. 13. _
8 -cf. scrisoarea palat!nului ditnl ~aguna (Buda 1 Iulie 1847) pU:blicata
frati ~i fii ai miilor de Romani adun~ti,_ de pe tribuneie Cilmpului Libertatii,,
riu vorbiau romilne~te, ~i Vilntul inviitor al acelei zile .mil.rete purta pe deasupra
h1 revista 1 TiJrtineti Lapok din Cluj. 1874 pag:' 400.
. laurian afirma in "-Die Romiinen der Osterreichischen MonarChie I.
capetelor o babilonfe.de cuvinte strop~ite ~i smulse d~n Iatine~te (vezi Organul H~ft pag. 13, cii -~agttn<i. ar fi- fost 9pacit in Pesta prin- V(_)rbele de~arte ale
Luminarii' din Blaj), pe care bie1ii Romani nit le intelegeau nicidecum, de~i , !flllli~trilor maghiari (('von dem ma!?;yarischen Ministerium mit eitlen Reden
le priritlati ca semne de mfintuire, zid.nd: o fi, dar... a~ a o fi ... ! m Pesth zuriiCkgehalten ward). !n memorialul sau (Pope a pag. 130)
, -~aguna rectifica aceasd. afirmatie ariitnd, ca. cu mini~trii ungari nu s'a intfilnit
. ~ Der Trieb der Selbsterhaltung>), cum se zice intr'o petitie de mai ,dect. dupa reintoarcerea sa din'Viena. jos.ej Alex. von Helfert sustine, contrae
tftrziu a Romftniior catnl ministeriul austriac (5 Martie 1849) cf. Die R,o~ . --ad~va~ului istoric, in. cartea sa Die Revision des ungarischen-'Ausgleichs
manen der Ost. Mon. Ill. pag. 10. Wten 1876, pag. 45, cii lui ~aguna nu iar fi permis guvernul ardelean a,
calatori in vara anului 1848 la Viena. '
ti!lmi!citor ln.tre Prea lnallatul n.ostru lmpara! ~~ lntre popoarele derea penlru cele s~vlir$lte aici, Ia staruintele lui $aguna, s'au
de sub scutinja coroanei ungure~ti a lndraznit a-i descc\perl ne- mai admis Inca 5 in~i:' Cipariu, Ighian, Dunca, Bran ~~ Mol-
cliitita noastrii credinta catra prea bunul nostru lmparat ~i catrii dovan. ' '
~aguna se milngaia cu speranfa, ca chiar facfmdu-se unirea
intreaga casii domnitoare.'
Dupa sosirea lui ~aguna Ia Viena deputa!ii romilni, ne- , Ardealului cu Ungaria, situa(ia natiunii romane, daca se va ltn'
muljamiji cu riispunsul prim al lui ferdinand, se hotaresc a plinl promisiunea monarhului din 23 Iunie, se va lmbuni!tajl
.inaintit lmpreuria o noua adresa ciitrii monarh, care le acorda considerabil, caci patria comuna va fi de ad inai.nte ~i pentru'
in lnnsbruck a doua au'dienja (23 lunie). promijilndu-Ie acum Romani o mama adevarata, iar nu o ma~tera rea, cum li-a lost
in raspunsul sau,. ca nationalitatea romilnii va fi asigurata, Ia , Ardealul in cursu! atiltor secole.' In lunile Iulie ~;August
propunerea ministeriului ungar, prin o lege specialil' neji.niln. d spetanja aceasta nu era lipsitii de orice temeiti; caci dieta un-
insa sama de. dorinja exprimatii in adresa Romilnilqr, de a re- , ' gara parea ca voe~te sa (ina cont de promisiunea regala, pri-
1

\ venl asupra anirii Ardealului cu Ungaria, votata' in dieta arde- vitoare Ia asigurarea na(iunii romane prin o lege speciala.
leana Ia sfar~itul lui Maiu ~i subscrisa de ferdinand insu~ in ,. . . Astle! in 24 August, prezinta. in casa magnajilor insu~
10 lu!_lie (dar nesancjionata definitiv). ..wesselenyi; membru al . comisiei regnicolare, un. proiect de
In restul raspunsului afirma motlarhul, ca cele mai multe lege, constiitiitor din 5 , cuprinsul carora era insii de parte
dorinje ale Romanilor ar fi implinite prin articolele legilor tUt- de a putei1 multaml a~teptarile indreptajile ale Romanilor. Dar .
nici aces! proiect, cat de nesuficient, .n'a ajuns sa fie despatut ,
gure~ti, sancjionate in, II Aprilie 1848.
Romanii erau deci indrumaji cu rugarile lor Ia bunavoinfa . in camera deputajilor, care a veil de rezolvit alte chestiuni ur-
mini~trilor ungari, inaintea carora deputajii romilni, reintor~i Ia
. gente. Cu douii zile in urmii s'a desfa~urat insa ~~ acl jn che-
Pesta, se ~i infaji~eazii spre a recomanda, cum scrie ~aguna ' stia romaneascii o discujie, provocata de interpelarea deptita-
- ~i preastralucitelor acestor persoane dreapta noastra cauzii>>. tului loan Drago~, privitoare Ia omorul preotului r9mftn din
Unii dintre deputajii romilni, descurajaji de pu(inul succes Media~. Este insemnata aceastil discujie, fiindcii in cursu! ei
al staruinjelodor, plecara ciitrii casa, lar ~aguna dimpreunil.cu . insu~ ministrul Kossuth ~ia spus pii~erea asupra chestiunei ro-
Cipariu, protopopul Ighian, Dunca ~i Moldovan, a riimas in man e. In discurs~l sau accentueaza, ca statui ungar asigura
Pesta, ascultand rugarile na(ionalilor de a intervenl pe IAnga 1 '~aguna ceruse sll fie numiti in aceasta comisiune inca. 9 in~i, motiviind
ministrii, sa deli ordin pentru contenirea atrocitiijilor, ce ince- 1
'ca. 'cei 3membri romilni ale~i (de .(lieta ardeleana din Cluj), in proportie
pusera a zgudul satele din tot cuprinsul Ardealului. cu num'arul poporu\ui romfi.n nu poi- reprezenta indeajuns iriteresele romii-
Ramilnand In Pesta, ~aguna a participat in cateva rand uri , .. ne~ti cf. Mdrki Sdndor: Az erdelyi uni6bizotts!i.'g in Budapesfi Szenzle'1)
a parlamentnl, convocat pe inceputul lunei Iulie in sensu! con- 1898 pg. 231 ~i urm. .
~ Circular dill Pesta 18/VI. 1848. De altfel. aceasta. parere o mar
stitujiei ungare din Aprilie, precum ~i la ~edinjele comisiunei ; ,"impartil.~iau ~i ~ltii. Astfel d. e. _Organul Lumindrii_, ocupfindu-se intr'o
regnicolare, ce avea de scop regularea definitivii a uniunii Ar- serie de articole de chestia unirii, scria in Martie 1848, ca. pentru Romiini
dealului cu Ungaria. In aceastii comisie fiind ale~i numai 3 Ro-
1
mai mare. fl fost pericplul bra Ungaria dedH cu ea-; deoarece tzn,782
mani: ~aguna, episcopul Lemeni ~~ Alexa.ndru Bohajel, cari nu R.oiJl-ilni in Ungaria de asta:ii rna( curilnd s.e_ p_utea lnghiti, decat mai 3 milioan_e
In Ungaria unita ..... nu mai poate .fi indoiala, ca. .uniunea cu UfJgaria ll1t,
puteau sa-~i asumeze in fata poporului roman singuri ra~pun-
numai preste tot, ci chiar 9i pentru Romani din multe caut<lri (p~ivinte) ,e
1 eire. dto Pesta 6r1S Iulie 1848. de dorit. Pericolul stfingerii nationalitatii ro -niine nu e mai mare, deciit
2 Euere Nationalitat wird auf den Vorschlag Meines ungarischen pentni. natio.nalitatile slavice din Ungaria, ci e mai mic decat pent~u natio-
Ministeriums, durch ein besoncteres Oesetz gesichert Die Romanen der nalitatea german!l- ... (cf. 9i Papin llarian II-- pg. 78).
8 Publicat in HivatCzlos KOzlOnp din 1848- pg-. 404,
t>st. Monarchie .pg. 16.
' Circular dto Pesta 18 lunie 1848. Ibidem pg. 4ll7-8 .
cet~tenilor sai, f~ra deosebire de natiune ori conlesiune, deptina tt..t a stat $agtina In Pesta, 11'a lipsi! a se inlortrta asupra
lihertate individuala, ca Romanii comit eroar,ea de a-~i identi- situa(iei, grele, ciiutand legiituri cu factori dintre ce, i mai hota-}
fica intr'o miisura prea mare limba cu ,religia ~i de a da prea ritori, cum erau Szechenyi, Deak ~~ Eotvos, Ia cari a intervenit '
multa ascultare ierarhiei, care I'a di\n~ii nu, se bucura numai de in multe randuri, 'in interesul cauzei romilne, na(ionale ~i bi-
conducerea ,bisericeasca; ci o exercita ~i pe cea politica, de~l
' se, ~fie, ca orice popor ajunge' lntr'o stare rea, daca inaintea lui
' preotul e mai mull de cat preot. Dorin(a Romi\nilor de a aveil . serice::~ Ardeal insii II veniau intr'una ~tiri nelini~titoare.
In )
existenjii' pollticii - na(ionala deosebitil, reprezentata prin un !ipsa lui din Sibiiu, a!acerile biserice~ti le conduc~a Moise Pulea, _
capitan roman, cum vor Si\rbii sa-~i aibii voivodul ~i voivodina in calitate de <dnterimal prezes. Cu isciilitura lui apare in
lor, nu se poate realiza, ciici prin aceilsta s'ar nimicl unitatea 17/29 lunie 1848 un circular, 1 in care, dupiice se proroce~te,
statului: ori se descomptine , Ungaria, ori 4ecide sabia - in cii anul 1848, care a viizut doua praznice (I) mari: Unia' Ar-
aceasta chestiune. dealului cu Ungaria ~i ~tergerea, robotelor, va riimilneil scris
In ~edin!a din 31 August a cqmisiunii regnicolare ~aguna cu slove de aur in cartea vremilor, se aratii, cii de ad inainte ,
) l~i motiveaza opinia sa separatil,' aratand ca, Iegea despre unire ~~ Romanii sunt liberi, incetilnd robia din !recut. Sa se poarte
pe Romani nu poate sa-i mul(ameasca, fiiQdcil s'a actus nu insii cu recuno~tinjii ~i ascultare fajii de domnii proprietari; .cari l.
numai lara de ei, ci cu totala descopsiderare a postulatelor lor Ie11u dat din al lor, sa inceapii acum intru toate o vieajii noua
~i fiindcii !ntr'insa e vorha numai de cele 3 riatiuni privile- <reniiscuti prin libertate ~i sii-~i deie copiii Ia inviijiitura, ra
giate ale Ardealului, iar de Romani, itati formeaza '/, din po nu cumva din pr ostie sii piardii buniitajile, ce le-au dobilndit
pula\iuhea acestei (ari, nici o am intire nu se face. Sa judece ct'in mila lui Dumnezeu ~i indurarea oamenilor buni.
Europa civilizata, care ~tie respecta drepturile na(iunilor ~i ale . Nu mult dupa aceasta, se plilnge Moise, fulea intr'o epi-
omenirii, dad\ e compatibil cu postulatele, Iegilor divine ~i so- , stolii' ciitrii $aguna, cii an inceput a se ivl turburiiri .in popor,
ciale, ca acolo, unde 6-700,000 suflete formeaza 3 na(iuni deo- caci acesta nu asrultil de preo(i, cari propoviiduiesc strilnsa
sebite, 1.300,000 de suflete sa fie pur ~i simplu nulificate>>. 2 I~i pazire a legilor, ci de antagoni~tii uniei, cari propoveduiesc
exprimil apoi nemultamirea ~i pentru faptul, cil comisiunea a in- :anarhie ~i libertate Ia toate -,slobode ~~ neslobode>>; ~i adauge:
trod us in protocolul siiu numai eel dinti\i riispuns (1 lunie) a! <Apdi nu ne prea miriim, cii dac~ n'am putut pcoll, ca sii nu
monarhului, iar pe al doilea (23 1unie), ceva mai favorabil puna milna tinerimea pe carma poporului roinan, nu putea
, pentrll Romani - nu. , aveil incercarea aceasta alte urmiiri, decilt care le vedem cu
, in Septemvrie membrii romi\ni ai acestei comisiuni, dupace ochii ~~ ne apasii.
au declarat, ca dan~ii vor sa riimilna intru toate credincio~i ho,- Romilnii din fundul regiu erau intiiritaji, fiindcii comitele
taririlorcuRrinse in cele 16 punc!e ale programului de pe Campul siisesc Salmen, contrar legii, diidu ordin, ca ei sii plateascii ~~
LiberH\(ii, - au prezentat ministrului-prezident ~i un proiect de ' mai departe decima' preotilor sase~ti .. Consistorul 'II ruga sa
lege' pentru asigurarea drepturilor cetil\ene~ti ale na(iunii ro- revoace acest ordin ilegal, ceeace neimplinindu-se, raporteazii
milne, pe baza egalitii(ii, care fu discutat in a 24-a ~edin'ta a Jui ~aguna, care face in aceastii chestie remonstra(ie Ia guvernul
comisitinii, dar, nu s'ar fi ales dintr'lnsul nimica, chiar dacii ar din Pesta. Din partea Ungurilor li se aducea Romanilor invi,
fi putut sii ajunga Ia desbatere intr'o camera ca cea din 1848,
maioritatea ciin:ia profesa intru toate ideile lui Kossuth., ' Nr. 281.
~ In protocolul adun.!l.rii nationale din 16.'28 Decemvrie unirea aceasta
' Marki o. c. Bpesti Szemle 1898 p~. 334-337. e caracterizata ca izvorul tilturor nenorocirilor patdei noastre:o, deci 'nu
' Ibidem pg. 336. tocmai praznic .... Mernorialul lui -~aguna:. pag. '231.
' Ibidem 349 !i urm. ' din 11 Iulie 1848.
li'
69'
nuirea,. di tin <<adunari ascunse sub povatii saseascil, ~_ ceeace de ministeriul maghiaf, dela care nu vor sa mai primeasca nici .
.nu era. adevarat. Din toate par(ile sosiau jalbe de ale popo-
0 porunca. Aici mai ales vicecolonelul Urban, care primise ~o
rului ~i rapoarte protopope~ti aratil.nd, ca se trimite mililie asupra manda regimentului II, exercita prin pa~irea sa. energid o m-
s~telor ~i se aresteazii preo(i, necootenit. ,' , ye
fluenjiL insemnata asupra Romani! or,' cil.~tigil.ndu:i loti pentr.u
In circularul' adresat .catrii mull iubita tunhii>>, de~l ~tie, steagurile imparate~ti. De aceea Momtorul o!JCI~l - pubh-
ca ii apasa niipiistuiri grele ~i amare - ~aguna indeaninii pe cand inlorma(ii privitoare !a griiniterii romil.ni, - I! nume~te pe
toti sii fie cu riibdar~ in pace ~i in lini~te, cii v~ !rimit~ D_u?J-
, nezeu vindecare. tuturor ranelor voastre.- De~llrnpreJurarde,
mii silesc -,- scrie ~aguna - a fi depjirtat de voi, inima mea,
sufletul meu necurmat cu voi ~i la voi este... Nu am crutat
Urban -]ellaifii!i at Ardqalului. 2
' In a 3-a adunare dela Blaj (25 Sep(emvrie) s'a protestat
. din nou impqtriva unirii, Ardealului cu Ungari~,s'a cerut gardil
J
\ nal ionala curmarea terorlsmului ~~ instituirea unui guvern pro- ..
~i nu crut eu, iubi\ilor mei, nici osten.eala, ni.c~ cheltui.al~ pentru , . vizoriu campus
' ' . h . I
din membrii romil.ni, german! ~L mag ian, n
binele ~i folosul vostru ... nici, un mtnut, ntct un prtlq nu la~
sit treaca farii de a-l ji intrebuin{at spre ajutori!i{a voastra. ~~
numar ega!. .
Pe cil.nd se jinea aceastii a 3-.a adunare rom~neasc:' in ~!at
pentru acestea, toate sa vii spun, ce a~tept eu del~ voi drept
, Jella~ici tJ'ecuse cu armata saDrava (II Sept.) _p~tru~zand catra
rasplatil:: nimica alta, decil.t sa, rna asculta\i; sa asculta(i de sf a-
' 'inimil Ungariei. , Amariicil!ne ~i desperare se sala~huse acum In
, turile mele, cari vi-le-am dat ~i vi-le dau voua, ~i sii le impll-
inima conducatorilor maghiari. Unii au cereal sa inlature peri
.ni(i, nu pentru mine, d pentru voi in~ivii, pentru binele vostru.
'colul, pornind pe calea impacarii cu Austr~a, dar depu.ta\iil?e~
Poporui; in mare parte, ii ~i dadu aceastii rasplata, ascul- maghiarii lu riispinsii de parlamentul austnac. Plebea ml~nata
t:nd cu incredere ~~ urmil.nd sfatul lui ~aguna, pe cil.t se putea omorl, fiira nici o vinii, in dimineata zilei de 28 Septemvn~ P~
in aceste zile 'de nelini~te ~i cruzimi cumplite., Peste 2 saptii; generalul Lamberg, tl'imis din Vi en a sii impiedece revolut,Ia. ~~
mil.ili M. Fulea rapotteaza 3 insa, cii poporul lncepe a !i tot mai 'care de altfel era om, bland 3 ~i nutria simpatii fatii de Magh1an.'
nelini~tit, ca ni~te guri~goale , ~i capete seci umbla sa surpe Oliterii dela armata con;mna ajunsera acum in mare .di~ema: .in
toata autoritatea preo(imii, a consistorului ~i chiar a lui ~aguna; ' . priinavara anului 1848 toate trupele. ~in jara ~u _ pr;m1t. or~m,
, cu toate acestea poporul are in credere mar:e in ~aguna ~i spune, . jure pe constitutia noua a Ungane1.. Aces! J~r~mant 11 ~bh~a
cii numai de poruhca lui asculta ~i nu va da catane in alt acum, sa asculte de regele ungar ~~ de mmisterul lm dm
chip, decil.t <Ia porurica Imparatului, data prin ~aguna. Tot in Pesta, iar Jellacici ii provoca, sa se alature !a armata lui, care
.aceasta scrisoare il in~tiinteaza ~i despre adunarea dela Orlat venia in numele lmparatului.
a regimentului l grani(aresc, - care se de:larii pentru unitatea , Primul triuml al revolu\iei maghiare a lost lupta dintre
armatei' ---, ~i despre svonurile, ce s'au riispil.ndit, ca_ mul(ime~ ., Velencze ~i Pakozd (29 Septemvrie) mai mtilt o manevrare ne-
lnarmatii cu ph~ti, coase. ~i hnblacii vrea sa porneasca spre BlaJ
, insemnata din punct d~ vedere militar, dar pe care Kossuth o
!a o .nouii. adunare nationala (a 3 ak ,

I
~tiuse exploata ca pe un mare succes. Ac~s.t noroc .deJa inceput
, A~eastii adunare fu precedata de protestul graniterilor dirt : avu darul de a atrage in serviciul revolujJel magh1are nu mai
regimentul, II, ,cari in 13 Septemvrie enun(a, cii se desfac cu totul ,' '1 pu(in de 6-700 ofijeri dela armata comuna, intre cari se aflau
' M. fule~ dtto 1j14 August 1848. ' Ibidem pag. 30. , , , , , .
' din Pesta 28/16 August 1848. \ 2 Erdelynek is van Iellachich-a Hiv. KiizlOny. p~~ _564 ~~ Mar~t
' 3!15 Sept. 1848. , .. _.-~ume~te pe Urban _ Jella.CiCi, iar pe ~aguna - Ramcrct al ArdealulUI
,4 Dupd vorbirea lui 'Kossuth din 11 Iunie se cereau 200,000 solda1i
. o. c. vol. X. pag. 164.
pentru apa.rarea tarii. - ""'_ ,. 8 Kemeny: forradalom utitn pag. 173.
~ ~Die R,omaiten der Ost. Monarhie pag. _24, Szihigyi o. c. pg. 138.

'
71
oameni, ca generalul Hrabowsky, de oprma, ca Austria e pier- eeala cea mare a comandanjllor o~tirii Imperiale. VazAnd aceastll
duta ~~ numai In Ungaria l~i pot asigura viitorul.' Aces! succes !ipsa de slat injelept in coirea planurilor, ~i de energie bi.irba-
fu potentat in curand prin o nouii izbucnire a revolutiei in teascii in executarea lor, arhiducesa Sofia, o lemeie foarte ener-
Viena (in. 6 Octomvrie) conduciitorii careia erau, alirmativ, in gica ~i previizatoare,' in injelegere cu Windischgratz ~~ Jella~i~i,
legatura cu Ungurii' sau chiar, in sold unguresc. ' a. pregatit, aproape pe nesimjite, abdicarea slabanogului Ferdi-
Aceste succese explicii tonul amenirljiitor din proclamajia nand ~~ a biirbatului siiu francisc Carol - care era ~i el prea
lui Kossuth catrii Romani (10 Octomvrie), in care- dupa ce se bland pentru imprejuriiri atilt de turbate - in favorul fiului
lauda, ci.i Maghiarii au dat Romfmilor libertate, ~i au imparjit sau, mull promijator: francisc los if I.
cu dan~ii toate drepturile,- scrie, ca daca nu. se vor supune, se Aceastil schimbare s'a petrecut in Olmutz, Ia 2 De,ce.mvrie
va poruncl Maghiarilor ~i Sacuilor, sa se scoale ~i ca vilorul 1848, intre scene familiare destul de mi~catoare. Manifestul
sa mature orice goz nemuljamitor, care se scoala asupra Iiber- subscris de tilnarul impiirat in aceasta zi ~~ contrasemnat de ,
ti.ijii patriei sale>, prim-ministrul Schwarzenberg, suna cu totul modern, in partea,
. Din Octomvrie incepe acum a se deslanjul cu toati.i Iuria upde li s.e promite tuturor popoarelor din monarhie <<egala in-
razboiul civil in Ungaria ca ~i in Ardeal, unde clocoteau atiltea .. dreptajire pe baza liberta(ii adevarate, institujiuni coraspunza-
patimi, unde atiltea deosebiri najionale ~i sociale se ciocneau toare duhului vfemii ~i participarea reprezentantilor 'poporului
in capete. Are dreptate Sigismupd Kemeny alirmfmd, ca <dn ,Ia legislativa, pentruca astfel patria sa se renasc~, in vechia ei
secolul a! XlX-lea cea mai mare nevolujie a Europei a lost cea' miirire, dar cu puteri intinerite .. '
maghiara, pornita in direcjie najionala ca toate mi~ciirile, cilte Aceasta schimbare, fiindca nu s'a savar~it in conformitate
s'au ivit. in chip extraordinar intre anii 1815-1848. Niciodata cu constitujia maghiaril deoparte, iar de alta, fiindca scopul ei
n'au avut popoarele diferite ale vre-unui stat sdru~cina~ ocazie indreptat contra revolujie~ era destul de vadit, parlamentul ungar
mai potrlvi,ti.i, decilt Ia noi, de a~i riisbuna toate nemuljumirile. nu s'a sim!it induplecat a o lua Ia cuno~tinja,' ci comitetul lor
Tendinja spre intregirile etnogralice, spre carmuirea autonoma de apiirare (honvedelmi bizottsag) in lrunte cu I<;ossuth ~i-a
a fieci(rui popor, ~i spre des!acerea totala din vechile legaturi deslii~urat ~i mai tilrziu activitatea tot in numele regelui Ferdi
ale statului, nicairi nu s'a putut desla~uri\ mai cu imbel~ugare, nand al V-lea.
decal in patria noastra, mai ales incepilnd din 'luna Octomvrie In adunarea Romii.nilor jinuta Ia Sibiiu In 16/28 Decemvrie
a anului I 848.' aducilnd ~aguna, ca prezident, Ia cuno~tinja tuturor schimbarea
ce s'a facut, aceasta ~tire despre suirea pe tron a arhiducelui
ferdinand- om foarte bun; dar slab ~i bolnavicios,- nu era
1 ~Die Seele der Oegenr~volutidn o nume~te Friedjung o. c. pg. 69,
nicidecum potrivit a sti.ipilni in timpuri atilt de vijelioase, cand
iar Richard Charmatz 6sterreichs innere Geschichte von 1848 bis 1907,
uraganul pustiitor a! revolujiei vuia ingrozitor dincoace ~i din- v-<Jpzlg 1909 .. I. pg. 5.) o caracterizeaza astfel: Wahrend der grossen Staats~ '
colo de Laita. Carmuirii lui nedestoinice se atribliia ~i zapa- von,' 1848 zeigte sich die Erzherzogin in ihrer vollen Energie; an dem
Hoflager in lnnsbruck war si'e sozusagen dei einz/ge ManJ:Z,
,
1
H. lfried;unJ{ o. c: pg. 60, 126 ~i 127 nota, cuvintele lui Hrahovsky ~ Memorial pag.- 216-218.
ciltni ofiteri: Osterreich ist verloren, was such en und was erwarten

8 ln ~edinta din 6 Dec. 1848 Wesselenyi recomandase parlamentului
sie noch von dort? _Ungarn ist .ein neuer, aufbliihender Staat, da ktinnen a nu risca vieata politica a natiunii prin un razboiu en sf3.r~it indoielnic,
sie ihr Oliick machen. ci sub presiunea neCesita.tii sa primeasca manifestele djn 2 Decemvrie, sa.
' Ibidem pg. 82-3. recunoasca de rege pe Francisc Iosif ~i prin aceasta si:i faci:i eel dintai pas
' Bari!iu II. pg. 255. spre o aplanare pacinica) care nu e inca imposihilA. Dar sfatul lni Wesse;.
4
Memorial pg. 189. Ienyi rMunase, d~ astadata) in yustiu cf. Ormiissy Lafos: f,Tizenlzft fv Erdily
5 Kemeny Zsigml)nd: Meg egy sz6 a forradalom ut~n pg. 155. 1/irttneteblfl> 1849 Julius 19 - 1866 Aprilis 17. Temesvar 1894 pag. 42-43.
72

Francisc losif <fil primitil de ditra adunarea intreaga 'cu vivate toare In principatele 'romAn e. Bolnaviciosul Puchner manifestil
intreite.l Acl rostl ~aguna o cuvantare potrivita imprejurarilor , , _insa in aceste imprejurari critice o uimitoare !ipsa de indras-
critice de atunci,' li\murind cu temeiuri istorice ~~ filozofice, ade- neaHi. In Joe de a fi armat din vreme muljimea de Romani,
varaia insemnatate a spiritului national ~i liberal, din care, dacii cari cerusera de repejite ori arme - ~i. carora nu li s'a daf
.e bazat pe moralitate, pot sa derive eel e. mai frumoase virtuji 811 b pretext, cii nu sun!, pe ciind in primavara anului urmiitor
sociale, altfel degenereazil in urite porniri egoistice. Citand luand Bem Sibiiul, a aflat acl destule arme imparate~ti - a
miirturisirea film;oJului Platon, ca lucrarea Leala leagii societii preferit a oa ascultare ~oaptelor tendenjioase ale celor cari so-
; jile, iar .cea egoistic a le risipe~te ~i invocand dovezi, din. scrii- ,coteau inarmarea Rornanilor primejdioasii ~i pentru dan~ii. 1
torii latipi Liviuqi Cicero, despre simjul patriotic a! popoarelor Viiziindu-se acum necesitat a apela la ajutorul Ru~ilor, II
antice, prin care se puteau alinil toate patimile, -'- arata, cii na . cuprinse sfiala ~i cercii .a-~i acoperl neputinjele sale ~i grqelile
jiunea romanil totdeauna a lost condusa de un patriotism lu- unei comande, - care pilnii acum i~i 'daduse par'ca .anume
minal, de~j a suferit .mai multe veacuri in rabdare fiirii exempfu. ' toatii silinja sa opereze in favorul lui Bern, - printr'o diplo-
. lar de jncheiere roaga pe Dumnezeu, sa dea taniirului monarh . majenie foarte striivezie ~i dubioasa, care nu tradeaza nici decum
sporirea lui Moise, vitejia lui David ~i injelepciunea lui So- hotiirirea linui ~ef militar Ia culmea chemilrii sale ~i a situajiei
lomon, ca sa fie intru adeviir tatii a! supu~ilor siii, sprijin celor 'grave, ei mai curiind duplicitatea patenta a 'birocratului apiisat
niiciijiji, invingiitor'peste inimicii lui. ~ . de con~tiinta unei respons 0bilitaji prea mari, de care cearca .a
In aceastii adunare nationala, pe langa un nou protest se degaja cu orice prej. ,
contra unirii Ardealuhii cu Ungaria ~i iepetirea postulatelor cu- Dupa o prealabilil injelegere cu ~aguna ~i cu comitele sa-
prinse in programul din 3ll5 Maiu, s'a mai cerut desfiinjarea sese Salmen, convocil vre-o 21 de frunta~i, intre cari 7 Romani
guvernului dip Cluj, confirmarea comitetului romanesc in per- c- Ia o sfatuire ~i le fadt propunerea .sa tiimita o deputatie Ia
. tnanen\a,. 'cumpiirarea a 50,000 de pu~ti in socoteala najiunii ro- Luders, ca in nurnele najiunii romiine~ti ~i a celei silsqti sa
miine; inarmarea unei garde mobile, compuse din 15,000 de solieite intervenjia ruseascii pentru sufocarea revolujiei. Puchner
Rotnani, ~i dreptul de a se orga1iiza politice~te ~i' najiunea ro- insu~ i~i rezervii dreptul de a protestit, ciind va intra o~tirea
miina, alegiindu-~i un ~ef politic.' ' ruseasca in jara, dar de !apt 1hu va impedeca intrarea ei, din
, .contra .se va ingrijl a o aproviziona cu toate tele de !ipsa .
Abia trecura doua zile dela aceasta adunare, cand baronul Aceastii propuneie stiirnl irnpotrivire fntre membrii adunarii,
uchner in !irma ~tirilor tot mai triste, ce ii veniay zilnic de . ri:tai ales Romanii nu s'au invoit nici decum, ca ajutorul rusesc
pe ciimpul de riizboiu, nesirrrjindn ~i puterea sa armata inde- sa fie c.erut in numele najiunii lor, ci insistau ca sa se ceara
st.ulatoare pentru a da piept cu insurgenjii - cari .sub condu- mirnai in numele celor cari subscriu acest protocol; Propunerea
cerea lui Bern lnaintasera repede i, piitrunzand in inima Ar Lfu/primita, numai dupiice Puchner admise modificarea de. a
dealului, intrara in Cluj in ziua de Criiciun - se gandl sa r,enunja Ia orice protest cu prilejul lntrarii armatelor ruse~ti in
cheme in ajute>r pe Liiders, ee>mandantul o~tirilor' rusqti, afla - ~i. dupiice ~aguna se intrepuse cu tot dinadinsul, pentru
prirnirea ei, ameninjand, ca in caz contrar renunjil Ia scaunul
r1.' '''
1 Memorial pg. 229. ne mai putiind luil raspunderea pentru relele cate
2
Ibidem pg. 21.9--:--227; vorbirea. aceasta a fost publicahl ~i in limba , vor venl__peste tara ~i popor. 2 ,
germana~ in Olmiitz la 1848, iar a doua editie g.erm. a aparut in tipografi<i
1 Iar poporul roman a fost'-lasat sa: lupte mai cu mana goaH1, cu
diecezana din Sibiiu la 1$60 cu titlul: Anrededes gr.Mor. DiOcesan-Bischofs_ , Hl.nci ~i coase~ cum arata deputatii romfrni ~i in adresa lor catnl imparatul
jn Sietienbiirgeti Andreas Ffeiherrn von Schaguna an die Geistlichkeit and (Olmtitz 25 febr. 1848: das Volk kiimpfte bios mit Lanzen u. Senzen,
Nationalversammlung am: 28 Dec. 1848 in Hermannstadt. pie Romiinert etc. Heft. III pg. 4. cf. ~i ~Transilvania)) 1877 ,nr, 15.
8 Die. Ro.manen der. Ost. Monarhie I. 135 -140.
' Barijiu II. pg. 403.
75

Astle! propunerea lu prlmita alegftildu-se 4 deputaji, carl III.


sa mearga Ia Liiders in Bucure~ti, 2 in numele ora~ului Sibiiu,
~~ alji 2 in numele Bra~ovului. ,
' .
Staruinfele lui ~aguna Ia curtea din Vierta, in favorul
Din Sibiiu merse ~aguna ~~ profesorul sas Oottlried MUller, cauzei nafionale.
carl ambii i~i vor fi dat ,negrqit seama de urmarile grave, ce <Dupa suferirea ~i invingerea celor mai amare niicazuri>'
putea sa alba aces! pas. al lor. Despre episcopul Andreiu - a ajuns Ia Olmiltz in 4 Februarie st. n.,. iar p_este d~ua. zile a
) scrie Barijiu' - se poate zice cu tot dreptul, ca at unci ciind a lost primit in audienta Ia taniirul monarh, inamtea caruta rostl,
subscris dansul actul conferenjei mixte, ~~ atunci c1ind a primit .. in numele najiunii romane 0 patrunzatoare cuvantare, arati\nd,
pericuhasa ~isiune de a pleca ~~ a cere ajutor strain, in opi ~a tirea desp;e M"arita suire pe !ron a Majestatii Sale a s!Arnit in
niunea Austriacilor s'a rehabilitat pe deplin, din contra in ochii 9
inimile Romani! or <<cele. mai ferbinli simjaminte de neclatita
. revolujiunei ungure~ti el w
subscrise cu mana sa sentinta de . credinta ciitril lnascutul lor suveran ~i lmbucuraloarea nadejd~
moarte, precum se cunoa~te clar ~i lumina! din scrisoarea lui .tntr'un viitor fericit ~i inflori,tor. Dupace ilustreaza cu mat
Ludovic Kossuth adresata deputatului nefericit loan Drago~ din tnulte exemple rieauzita sacrificare a najiunii romane, care in
Debrec;,;en 26 April 1849. proba de foe a credintei sale i~i jertfe~te si\ngeJe ~i averea ,
In prima zi a anului 1849, lnfruntand gerul iernei cum- p'entru tronul' imparatesc ...:.. termina rugand pe,imparatul, sa. se
plite, pleca ~aguna Ia Bucure~ti, insotit de secretarul sau Jacob milostiveascii CU indurate pe aceasta natiune credincioasii a o
Baloga ~~de protosincelul Dionisie Roman, originar din Sali~te, f;ce parta~e de !ibertatea coitstitujionala intre binecuviintarile
care .dupii. revolutia din Tara Romaneasca se refugiase Ia Sibiiu. pacii, a r1mdului bun ~i a bunei stari din acelea~i _i~v~ritoa~e,
- ln Bucure~ti' fu primil foarte rau; abiilla mitropoiitul Neofit de care ce vor bucura celelalte popoare ale monarhtet tntregt.
a putut afla adapost pentru scurta vreme. De acl trebul sa Aceasta audienta din 6 Februarie este un moment ln-
piece curi\nd,. cu un incunjur mare peste Bucovina 0i Oalijia Ia semnat in vieaja lui ~aguna: acum a stat pentru intaia~datil
Olmiitz, ln Moravia, unde se aflil atunci curtea imperialil. fata in lata cu mmiarhul, talmacindu-i raspicat suferint.ele ~i as-
) pirajiunile natiunii romiine. ~i, dupil toate indiciile, infiili~area

\
\
-- ~i cuvintele lui ~aguna n'au facut asupra lmpilratului numai o
impresie trecatoare. In aceea 0 zi 1-a ~i oprit pe $aguna Ia masa
imparateasca, filcand astfel inceputul unei apropieri, care fn
cursu! limpului aveii sa~i peardil caracterul oficialitiijii rigide
' Ibidem 405. ~i sa devina atat de folositoare ~i pentru unul ~i pentru altul.
2 De aci adreseaza clitr!l preo1inie ~i popor o frumoaSil epistola de Dela Olmiltz a plecat ~a'guna Ia Praga, cercetand pe !m-
imbi'lrbRtare din care extragem urmatoarele ~ire: Mult iubitA in Christos paratul Ferdinand, care traiii acl in retragere, apoi intors :iara
turma:! lata' ian1 m'am departat din sa nul tau, iata ca. ianl .sunt in cala.torie
"!a Olmiitz, se infati~it pe rand inaintea mini~trilor, solicitand
departe de tine, pe care intru at.ita te iubesc... cala.toresc dupa sf~tuirea
care o am avut cu fratii no~tri protopopi, preoti ~i na~ionali~ti, catnlzzvorul sprijinul ~i interesul tuturora pentru cauza romana.
bundtdfilor, c&tril in<'Hiatul nostru nbul imparat, Prea inalt cilr~ia cu. alti . Auzind in sfar~it, cil ~i ceilalti deputaji romani: Popasu,
Romilni impreuna mil voiu stradui din toate-puterile a-i anlta neclilhta cre4mta, Lamian -Moc-ioni ~- a., cari au calatorit prin Sarbia ~i Croatia,
ar fi so~it Ia Viena, grabe~te ad spte a se intalnl cu dan~ii ~i
cu care s'a deosebit prin veacuri intregi natia noastnl romana... care e
gata a-~i .yarsa silngele sau pentru Preainaltia Sa ... se vor ivi pisma~ii ~i
clevetitorii mei ~i ai neamultti mea .~i vor scorni clevete asupra mea, spu- a redactil o' noua rugare catra lmparatul, inaintea caruia adu-
nfmdu-va, ca. a~ fi prins, chinuit ~i Omorzt, dara voi nebagandu-i in sama~
sa fiji cu bdrba!ie ~~ virtute>. (Memorial pg. 241-242). 1 Memorial 246.
11
76
dinaintea dlrei -lrebue sa se ascunda toate pasiunile, toate
sese vorba, cu ocazia primei. audienje, ~~ despre aceasta depu-
interesele private ~i toata diferenta opiniunilor ... ~i atunci
tajie mai numeroasa. .. .
cauza najionala va triumf~. Natiimea-ji va ramiineil datoare
Pe langii deputajii ardeleni ~i banajeni ~aguna reu~l sa atraga
mull, va recunoa~te cu pliicere marile servicii, ce ai ad us
~i doi Bucovineni, pe Eudoxiu fiurmuzachi ~i Mihail Botnar ~i
_ pentru ridicarea ei Ia rangul, ce i se ctivine, ~i numele
astfel in numele tuturor Romanilor din monarhia habsburgicii
Pre(l Sf. Tate it vor spqne pilrin(ii 'copiilor lor, ca sil se
inaintara monarhului .acea frumoasa ~i cuprinzatoare pe!ijie din
binecuvin.te din genera(iune tn generatiune.'
25 Februarie 1849, care postuleaza in punctul prim unirea tu-
La aceastii. epistola raspunde ~agun;, dn 24 Martie 1849)
turor Romanilor din statele austriace intr'o singura na(iune in-
. ca a fiicut ~i va mai face. tot, ce ii sta in putin(a pentr4 jar a
dependentii, sub sceptrul Austriei ~i ca. parte intregitoare a mo-
~i poporul, ale caror suferinje i-au pricinuit atiita durere, incilt
narhiei; a poi administrajie na(ionala autonoma, in. privinja po-
abiit a lost in stare a o mai purta. Cat am putut eu sa lucru
litica ~i bisericeasca; deschideJ'ea cat mai in grab a a unui con-
'. . pentru neamul meu eel mult iubit, inciit am putut sa rna strii.-
gres general a! najiunii intr~gi, pentru a-~i alege un ~ef na
duesc, las sa vii spuie frajii compatrioji ~~ deputaji. Con$tiinfa
tiona! politic, pe care sa-l conlirme Majestatea Sa, un senat ro-
. tmi e mfingiliatil.... Mangaia(i poporul, ca sa nu despereze,
manesc, un ~e! bisericesc; caruia sa i se subordineze ceilalji
. mdngilia(i-1 ~i nu-l nilcilji(i ! ' .
episcopi najionali, sa p11nii Ia cale organizarea comunelor ~J a
In limp de 7 Iuni, cat a stat ~aguna prin Viena ~i 01-
~coalelor romane~ti, sa introducii limba najionalii in toate afa-
miitz, a desvoltat impreuna eu ceilal(i depulaji roman,i, o acti-
cerile, cari privesc pe Romani; pentru apararea intereselor na-'
vitate extraordinar de ~eloasa ~i a implinit o misiune diploma,
tionale sa se lncuviinjeze in fiecare an o adunare generala a
' \ tici! foarte insemnata, nelas1tud sa treaca nici un moment, lara
najiunii intregi; in senatul imperial austriac, najiunea rom ana
a-~i pune,. in favorul cauzei najionaJ.e,. toate staruinjele pe liinga
sa fie reprezentat.a in proporjie cu numarul sufletelor; ministe-
: cele ma1 mfluente persoane, incepand deJa membrii dinastiei
riul austriac sa susjina un organ de publicitate pentru apararea
~i panii. Ia diferitii mini~tri, cari toji aveau multa considera(ie
intereselor najioridle romane,;~i impa,:atul sa bh1evoiasca a purtil
, fajii de dan sui. Dovada urmatorul caz: des pre audienja a cor-
de aci inainte titlul de mare duce al Romanilor (Orossherzog
\ der Romanen).
lmparatul primise bine ~i aceasta depulajie, mulji!mind
. data de Ferdinand in Praga, s'a publica! din partea unui de,
putat roman in Wiener Zeitung unele informa(iuni, cari nu-i
~on~eniau lui Ferdinand, ~i de afeea a provocat pe ministrul
.bravei najiuni romane pentru . jertfele grele>>, cate a adus prez1dent Schwarzenbe,rg a da, in aceea~ gazeta, o desminjire.'
pentru Iron ~i asiguriindu-o, ca in curand i-se vor implinl do- Aceasta o comunica Schwarze11berg pe cale privata lui ~aguna,
rinjele. . care il roaga Sa nu ne compromita inaintea lumii.' Ministrul
Astle! izbutl ~aguna sa ptina postulatele romiine~ti pe te- , da ascultare rugarii lui ~aguna, lasiind dorinja lui ferdinand
meiul solidaritajii nationale a Romanilor din toate provinciile, neimplinita I... ' .
implinind, Jnainte de a i-se fi comunicat, ~i dorinja comitetului . . . In 4 Martie 1_849 s'a confirmat, 'iar preste 3 zile s'a pu- [ ~~ I
national din Sibiiu, in numele caruia ii adreseazii, cu o zi in bhcat constitujia octroiata, elaborata de. ministeriul Schwarzen-
urmii, Barnujiu ~i Cipariu urmatoarea rug are: --- Stad10n, revenmd acestui din urmii meritul principal
.... Am crezut de mare necesitate a chi emil injelep- ]Jentru ideile liberale din aceasta constitu(ie; care e a se privl
ciunea ~i cercata prudenjii a Pre a .Sf. Tale spre a impacit /

toate diferinjele ~i spre a uni toate cugdele ,9i lucrilrile - Epistola e datata ~in Sibiiu 26 februarie 1849 cf. _Dr. 11.
1 Pu~cariu:
:--Documente pentru limQa. ~i istorie v. I. pg. 265-6. / ,
tutmo~ ciltril unul ~i acela9 scop at. jericirei na(ionale, ' Ibidem 268. .
-'----
' Memorial pg. 252.
' Die Romanen der ost. Monarchie; Hfet IIJ. pg. 3-7.
in acela$ tim[.) ca cea mai puternicil expresiune a tttonarhiei national (c~pitan) nu lnjeleg altceva decilt ceeace lnteleg Croajii
unitare. 1 Stadion, ministrul de interne era cu mult mai consti- , sub banul lor, Silrbii sub voivodul ~i Sa~ii sub comitele lor.
tu\ional, deci\t Felix Schwarzbnberg, ~~re nu prea voia sa ~tie
Abiil tree alte 7 zile, cimd inainteaza o nouii hilrtie ciitrii
. monmh (12 Martie 1849). protest and impotriva favorizarii Sa-
de <drepturile popoarelor.'
. ~ilor in paguba elementului roman ~i ariitilhd, cii numirea de
. Aceasta constitu(ie, de~l cu privire Ia na(ionalita\i nu era
<Sachsenland nu corespunde fmprejurarilor etnografice, caci
atat de darriica, ca proiectul elaborat hi, parlamentul din Crem-
ln iflf.ndal regia (Konigsboden) Romilnii sun! in majoritate. ,
sier, - care voia sa organizeze provinciile austriace dupa te-
In aceea~ phestie se adreseaza ~i ministeriului (in 23
ritorii na(ionale, - totu~ putea sa ii mul(ameasca ~i pe Romanii
Martie), dovedmd cu argumente istorice ~i date statistice ca
ardel.eni in o singura privinja. Anume: iri 74 se asigunl, ca
Sa~ilor nu li se cuvin drepturi mai mari, decilt Romani! or 'cari
. numara pe aces! teritor 297,783 suflete, pe cilnd Sa~i/ sun!
Ardealul ca mare principal va ramanea deplin independent de
Ungaria ~i se va organiza pe baza egalei indrepfajiri a popoa-
numai 163,896.
relor, ce Jocuesc intr'insul, ~i in c\)nsonanja cu constitujia im-
Tot astfel arata in petijia din 15 Aprilie, cii li-se face ne-
perial!!. Dar pe l~nga aceasta dispozijie' favorabila, constitujia
dreptate celor 800,000 de Romani biiniijeni lata de 200,000
octroiata cuprindea inca ~i allele,. cari nu puteau sa-i mulju-
Sarbi, daca li-se acorda numai acestora drept~l de organizare
measca pe Romani. Caci, pe cand Sarbilor li-se asigura in
politica proprie.'
Banal organizatie proprie autonoma ( 72) ~i drepturile na-
. In ti~pul acesia ~aguna n'a incetat a se .adresa ~i catra
jiunii sase~ti in Ardeal de asemenea se sustineau intre margi-
alj1 !acton de seama, despr~ cari presupuneit, cii ar putea sa-i
nile constitujiei imperiale ( 74), Romanilor nu li se acordau
fie de vre-un folos. A scris cblonelului Urban, baronului Puchner
lui Windischgriitz ~i Jellaeiei, solicitand tuturora o binevoitoar~
asemenea, drepturi na\ionale; nici nu se face a eel pujin vre-o
ilmintire de dan~ii.' intervenjie in favorul cauzei roman e. Pe mini~trii austriaci in-
De aceea, hnediat dupa publicarea acestei constitujii, de- cepuse a fi 'nacajit deJa o vreme, dupace s'a convins ca tot
putajii romani, in frunte w ~aguna, in~inteaza ministeriului (5 .ltmilnii rezolvirea peti\iilor romilne~ti. Ceeace se vede ~ai ales
Martie 1849) o noua adresa, in care aratii, ca postulatele na- .din scrisoarea, de un cuprins mi~cator, ce adreseaza in 15 Martie
jiunii romilne, cuprinse in petijia catra monarh (25 Febr, 1849), baronului Zenovie C. Pop. Acesta ii comunicase ca ministrul
.nu sun! in contrazicere cu principiile constitujiei din 4 Martie, Stadion, caruia irs'a incredin(at studiarea petijiei ~ajestatice din
dimpotriva chiar principiul egalei indreptatiri, pe care se ba- 25 ;ebru~rie, s'a exprimat, ca dorin(a Romilnilor, de a fi uniji
seaza noua constitujie pretinde, ca de. aci inainte nici o na- intr o najmne mdependenta nu se va putea realiza fiind ei im-
j~ne, <sa nu mai exercite suprematie sau egemonie asupra altei pi!rji\i 1~. mai multe jari de coroana> (Kronliind~r). ~aguna
najiuni. lnsistand asupra misiunii insemnate, ce au de implinit ~cne, ca-1 e <sufletul sbiciuit de vijeliile prezentului ~i exclama
Romilnii Ia granija sudostica a monarhiei, arata ca ei sub ~eful ,..,,.,,.,,. ; tromc'la_adresa mini~trilm: birocraji: 0 exemple ale acuratejei 1
0 dr_e~~~ obs_erv.ator_i ai forme! or I cat de bine v'ar parea, dacil
' Friedjung o. c. pg. 159. Ro~ann ar fi cazuj1 chmr pe urechi, ~i nepasilildu -le de sine,
2 Lui felix Schwarzenberg i se atribue pa.rerea sumeatA, exprimahl
tit -aceste cu,vinte lacon ice: Die VOlker haben bloss zu gehorchen, Steuern lasa s.a treacii tot momentul binevenit, care ii chiama sa se
zu zahlen und als Extravergniigen.........; in die Kirche zu gehen cf. Aurel C. roage, sa ceari!>> ... iar facilnd aluzie Ia ceice i~i dadeau toata
Popovici: Die vereinigten Staaten von Orossiisterreich, Politische Studien.
Di~ Romanen der t>st. Monarhie,, III. pag. 8-15.
1
Leipzig 1906. pg. 10.
3 In. welcher (Reichsverfassung) zu unseret# gross en Leidwesen mit
' Ibidem 6 19. .
8
keiner Silbe der rom3.nis..:hen Nation Erwahnung getan wird, scriai.t deputatii Ibidem 20 21.
Ibidem 22-23.
romil.ni catra imparatul la sfil.r~itul anului 1849.
81

silinta sa lmpedece reallzar~il postulatelqr romftne$ll, scrle: Cu dela guvern ... - $i de aceea~-nu poate ave a parte de iertare \
adevarat se !ntamplii, qe lingu$irile unora, cari tniesc !n ceta\i .pe aces! paman!.1 Nacazullui Kossuth era explicabil. Motivarea
$i in ora$e. bat mai tare Ia ochi ca ostenelele noastre, ale ace" .lnsii nu pare suficienta. Adevarat, ca !;laguna in vara anului
lora,' cari t.raim in colibele cordoanelor dintre . Carpaji $i facem 1848, crezand cii discordia se va putea !nlaturit, pentruca lntre
gard monarhiei ... dreptatea ins a e dteptate in v~ac... s~ vor Maghiari $i Romani sa nu ajungii conflictul Ia cujite, $i-a dat
sfeti toate $i dupa cuptinderea maitului se va masura plata ... . toatii silinja a mijlocl o bunainjelegere intre conducatorii ace-
Ce -se jine de intoarcerea noastra acasa, te rog sa spui ori$icui, stor 2 popoare. Dar n'a lipsit nici atunci, cum s'a viizut din
ca noi nu din oarecare petrecanie $ede111 aiel, ci numai din !n- . citata opinie separata,' a da expresiune destul.de riispicata ne-
vapaiata dragoste $i evlavie, ce o avem catra. tanarul uns. a! muljamirii sale, ~i a neamului sau, faja de unirea forjata a Ar-
Domnului, Ia !nalt carele promovand ojtiirile neamului nostru, dealului cu Ungaria. Iar dupa fntoarcerea Ia Sibiiu (Octomvrie
nimica alta nu dorim mai tare, decal !ntiirirea tronului lmparac 1848), atitudinea lui ~aguna devine destul de hotiirita $i cunos-
!esc. Afundeltfrane ale neamului nostru numai prin vesela noa- tuturor; In discursul rostit Ia adunarea romaneascii din
strii reintoarcere Ia ai no$lri se pot vindecit ... ' Sibiiu (16/28 Decemvrie) a vorbit foarte categoric In contra ILJi
astfel !neat atenjiunea acestuia ar li putut sa nu mai_
Catra sfiir$ilul lui Martie Ardealul era pierdut pentru di-
adorrhitii.
nastia habsburgicii; Bern inaintase triumfator, reu$ind a cuprinde
Dupace Sibiiul a ajuns !n milna lui Bern ~i asesorii dela
$i cele mai !nsemnate. cetii\i dela margine: Sibiiul {II Martie)
fbom;istor (M. Fulea, I. Moga, P. Badila $i L Panovici) s'au re-
$i Bra$ovul (20 Martie). Numai asupra Munjilor-Apuseni, apa-
toji !n Tara Romil.neasca, ne mai ramilnand acl decat no-
raji de lancu, nu putuse pune stiipanire.
Joan Hania, Josif Berde miiritul domn comisar a! stlipa-
~i pe cand in . vaile Ardealului $i in munjii sguduiji de (ungure$ti) lncredinjeaza In 12 Maiu administrarea die-
viforul riizboiuliti civil se !ncruci$au paraie de silnge, pe cand transilvane lui Hania,. care nu !ntarzie a provoca prin un
sabia lui Jancu, straluceit victorioasa !n vazduhul !nro$il de fla- neamul nostru eel tar'e riitacit Ia ascultarea legilor
.carile rasmirijii, crucea arhkreasca $i toiagul de 'pastor !njelept ';stapiiniri'i noastre cei parinte~ti, caci numai a$il va putea ra-
a! lui ~aguna se apropia tot mai mult de sceptrul imparatesc.,. dn stapanirea bunatajilor $i--drepturilor prin marinimi-
!;)i, !n adanci cuvinte de chibzuiala $i !njelepciune. diplomatica, $i heroismul najiei maghiare dobandite. 2
purtatorul lor deslu$iit lnaintea tanarului monarh ,dorinjele na- In 16/28 Martie asesorii amintiji scriu din Rilmnic lui Sa-
jiunii romane, care, pe cat de mult a $liut rabdit impilarile din cum au fost ei siliji a paras! Sibiiul, fiindu-le team? cii
!recut, tot In aceea~ masura se $lie jertfl .pentru, !ron $i patrie, f':,soldatii lui Bern 1$i vor viirsil. mania mai mult asupra preojilor,
. in timpuri de cea mai gre~ !ncercare. a plebeilor $i cer sfatul lui ~aguna, In aceasta situajie
Tocmai aceastii iscu~injii diplomatica a fost, ceeace Kossuth ?strilrnto,rata. ~aguna, !n~tiinjat despre ciiderea Sibiiului, prevedeii,
.nu i,a putut iertit niciodata lui !;laguna; $i cilnd s'a vazut ln- 1 Memorial 304- 311:' cf. pag, 74-75.
demnat, sub presiunea imprejurarilor grele, a cercit, prin nefe- 2
Dr-. 11. Pu~cariu: Metropolia, Acte pg. 35 - 36. .
8 [n alta -epistola, din Bacurefiii 3/15 Main 1849, Motse !'olea, ?tJpilce
ricitul sau satelit. Joan Drago$, o impacare cu Jancu $i cu Ro- ca. Hania a nlmas in Sibiiu sa grijasca arhiva 91 re9edmt11, se
manii, moderandu-$i tonui din Octomvrie 1848, proniite tu!u- Anoue;,ie per1tru. atilrnarea'tlmts,tril catnl preastra.lucita casa austriaca...
rora amnestie, cu escepjiunea lui $aguna, care '-- dupa pare rea -pe aici greuH\ti. 9i lipsll:ri n~spuse:.:
n_~~~~~~~/'"~ multime de ptotopopt, preott - ~~ cre~hm
lui. Kossuth - a jucat un rol de fajarnic mincinos, pentruca t mai' morti de apasarea lipsurilor, nu 9tim,
rri mijlocul pac~telor sale tradatoare de patrie, sa adoarma. cu cu neincetate rugaciuni multumind atot~
filcAtorii de bine, de i-an primit ~i i-au
cuvir.te dulci atenjiunea $i privegherea mea $i a sojilor mei roaga: Ostene~te preamilostive stapane_!
apilsatului nostru neam,_ cil aici pe pam ant
1 Memotial pag. 280 - 282. dincolo de groapil vei lua plata slugii
6
83
82

cii se' vor intampla .acl Ia consistor oarecare striimutari ~~ a~e - ,hotarita ~i definitivii petijiei amintite, ci cu ~iretenia obicinuitii,
ziirh dar, riispunzand asesorilbr,' .li mangiiie, , ca ace lea mai -- 'Hlsand Ia o parte problema principalii :_ constituirea Romilnilor din
tarziu vor cadea de sine, neputandu-~i sorji niciodata vre-o tntreagii monarhfa habsburgicii intr'o najiune, se margine~te a
putere>>; ii- indeamna, sa-~i intiireascii _inima ~i sii poarte CU constata, ca punctul de manecare al petijiei s'a schimbat esen-
riibdare vitregimea imprejurarilor, tare crezand ca Dumnezeu jial prin noua constitujie di'n Martie ~i promite, ca guvernuJ
nu_ ne va lasa, ci ca un drept, ce este, va indrepta ~i lucrul Maj.' Sale, cu pcazia reorganizarii jinuturilor locuite de Romani,
nostru spre bine; .... ~tiind, ca dreptatea e pe parte a noastrii, . i~i va jinea de o datorinja principala a-i face pe Romani pi!r-
ta~i Ia adeviirata egalitate a drepturilor najionale>1
nu trebue sa ne diim imbrancirei, ci se cuvine, ca ~i acum in
minutu1 ingramiidirei celor 'mai mari greutaji sa ne nevoim a Deputajii romani, dupa atiltea staruinje nepregetate ~i in
inainla cauza noastrii najionala potrivif cu intenjiile impiiratului _convingerea, ca jertfele mari ale najiunii merita o rasplatii mai
nostru, care de temeiul stapanirei sale a pus egalitatea dreptu- dreaptii, nu puteau sa fie mulj~miji cu aces! riispuns evaziv,-
nici cald, nici rece. De aceea inainteazii ministerului (in 30 Iulie)
rilor peritru toji sudijii siii ...
Sub impresiunea ~tirilor dureroase, ce ii sosiu din Ar- _ un lei de <<replicii 2 Ia raspunsul lui Bach, exprimandu~~i ne-
deal, ~aguna pare a se !i hotiirit sa piece acasii ciitra sfar~itul muljiimirea ~i ariitl\nd, cilta ,nedreptate li-se face Romilnilor,
lui Aprilie. Cel pujin a~a reiese din o epistola a lui ciitra mi- chiar prin constitujia din 4 Martie, fajii de Sa~i, Sarbi ~i Ma-
nistrul-pre~edinte Schwarzenberg, pe care 11 roagii, sa intervina
, ghiari, ciirora aceea~ constitutie le asigura o situajie mai favo-
pentru o rezolvire fl!vorabilii ~i grabnica a petijiilor romane~ti. _t: j :.. raoua. In timpul acesta mai starui ~aguna Ia minister pentru a
Dar fiinddl aceasta rezolvire intarzia mereu, nu s'a putut se admite formarea umii corp de voluntari romani sub co-
manda , lui lancu (unter Oberleit~ng ihres atisgezeichneten
hotari sa piece, ci a nlmas, sa staruiascii ~i mai departe in fa-
vorul cauzei najionale. Venind in contact cu reprezentanjii Slo" fuhrers Ian cub>),' pentru eliberarea lui Barijiu din prinsoarea
Muscalilor,' ~i intervenl Ia imparatul contra comandantului
vacilor din Ungaria (Dr. Kozacsek, M. Hodza, I. Hurban ~i L.
succesorul lui Puchner. Clam-Oallas intrilnd in
Slur) ~i cu ai Croatilor, redacteazii impreunii cu ace~tia un nou
Rr:<So,v. a dat o proclamajiune numai ciitra Sa~i, desconsiderand
meriwrand 3 ciitrii ministerul austriac, in care arata, cii- in Un-
garia, care e calcaiul lui Achile pentru monarhia !ntreaga,' e Din aces! motiv - scrie $aguna in Memorial :' )
aproape imposibila o impiicare a prezentului cu trecutul, ~i for- ';'iJffr;.;,!,,;n; utmai decat am cerut audienjii Ia impiiratul,/ ~i i-am inF _.
I 1 tactica cea nenorocoasa a comandantului Clam-Oallas
'l'')i/,_.cetand ~i satisfacjiune in favoarea najiunif romane. Apoi m'a~
nouleaza postulate! e., privitoare Ia autonomia najipnalii a fieciirui
pu 1Jcr, in trei puncte, dintre cari al dbilea prive~te pe Romani
Ia ministrul-prezident, principele de Schwarzenberg, -cu
~i este identic cu 'punctul prim al petijiei maiestatice din 25
pli\nsom:ea, care _numai decilt s'a declarat, ca -Clam-Oallas ~i-a
februarie !849.
Mai tarziu se !nfiiji~eaza deputajii Romanilor inca in doua cu aceasta norocul siiu, _caci nu se va numl de guver-
tanduri Ia imparatul (in 26 lunie ~i IS Iulie).' Abia duJjil aceastii al Ardealului. $i intr'adevar dupa vre-o cateva zile a ~i
::ur.mat denumirea lui Wohlgemuth de guvernator ~i a lui Eduard
din urmii audienja ~i petijie, adreseaza Bach lui $aguna un ras-
,puns privitor Ia petijia generalii a Romilnilor din 25 februarie. '""'"'~'""'" fratele ministrului - de comisar extraordinar ....
in raspunsul acesta (din IS Iulie IS49) nu se da o rezolvire
' din Viena 2/14 Aprilie 1849. 1 Die Romiinen der Ost. Monarhie III. pag. 38~
' din Olmtitz 23 Aprilie 1849 cf. Memorial pg. 311-2. ' Ibidem 40-45. .
8
' Ibidem pag. 315--'324. Wien 3 Iulie cf. Memorial 352-3.
4
4 Die Achillesferse 6sterreichs (ibidem pag. 321)". Wien 4 Iulie cf. Memorial 348.
' pag. 357.
5 Die Rdmanen der Ost. Monarhie pa~. 27 ~i 36.
85

IV. Scrisorile aceste - adauge ~aguna - au cii~unat inimii


lntoarcerea lui ~aguna in Ardeal. mele numai sagetari dureroase, ciici vedeam intr'ansele ni~te
',aspirajiuni, care nu se vor realiza ~i presimjiam apropierea
Revolujiunea maghiarii era acum in apunere. La 11 Au- unei furtuni viscoloase asupra cauzei noastre najionale, ~i a
gust Kossuth, ajuns intr'o situajie foarte dificilii ~~ periculoasa, biirbajilor, no~tri binemeritaji ....
predii dictatura lui Artur Oorgei, care peste 2 zile Ia $iria (Vi- Dupa furtuna sangeroasa a revolujiei a urmat furtuna su-
higos) depune ariiiele inaintea o~tirii ruse9ti ' de sub comanda fl,eteas<:ii a decepjiilor, ::__ ~i pentru popor, ~i pentru conducii-
contelui Teodor Riidiger. , ,tori. Au trebuit ani grei de muncii ~~ incordiiri, panii a se vin- ,
Peste 10 zile desarmeazii ~i insurgenjii din Ardeal. _~a- : 'deca, eel pujin in parte, multele rane deschise. pentru ~aguna,
guna pornise acum catrii ca8ii, pe aceea~ cale cu incunjur: , , special, anii revolujiei au fosf un prilej, pe cat de periculos
, Oalijia, Bucovina, Moldova ~i Tara Romaneasca. La frontiera pe atat de insemnat, spre a e~l Ia ivea)ii, eminentele lui calitiiji
Ardealului 1-a intampinat muljime mare de popor 'ii frunta~i. , de, arhiereu 'ii conduciitor politic: indriizneala biirbiiteascii in
cari !-au insotit panii Ia Sibiiu. Era mare bucuria celorce pri- situajiilor celor mai critice, increderea ne'joviiitoare in vii-
viau Ia ~aguna ca Ia un mantuitor. Jar eu 'plangeam amar- , neamului ca ~i in dreptatea monarhului, iscusinja sa di-
scrie ~aguna' '-- ciici prevedeam niicazurile noastre; Ia Sibiiu J~:f*J8lom11tic:ii deos~bitii, autoritatea hotiiritoare, ce exercita asupra
sosind n'am pu(Jlt !rage Jn residenja, ciici erii. de tot pustiita 'ii ~i trecerea neobicinuit de mare, de care se bucura
ii:Jlocuitii cu prisonieri, ci magisiratul mi-a fiicut in casele lui curtea imperialii din Viena, trecere ~i considerajie, care nu
Bruckenthal, in strada Urezului, cuartir, unde am petrecut 3 Juni, mai acordat altui ~ef politic sau bisericesc al Romanilor
panii am reparat rezidenja>>,. . . nici inainte de $aguna, nici deJa el incoace.
Lui ,$aguna ii sosiau acum din toate piirjile romane~ti scri-
sori de aderenjii 'ii felicitare pentru lupta diplomaticii, grea ~i
frumoasii,, ce a purtat, in cursu! celor 7 Iuni, cat a lipsit din
Ardeal. In memoriul siiu citeaza, in mod !oarte semnificativ ~ '
urmiitorul pasaj din scrisoarea vicarului din Salaj, Alexandru
Sterca- ~uluju (28 Oct. 1849): Muljumim pentru adevarata
ravrla, ostenelele 'ii jertfele cele mari, ce !aci , pentru fericirea
najiunii noastre: , dee-ji atotputernicul putere spiritmila 'ii mo
rala, ca precum dore~ti, panii in s!ilr'iit neobosit ca un neinvins
atlet, cursu) in arena najiunii noastre cu incoronare sii-1 .pojl
curge, dandu-ji milostivul Dumnezeu zile multe ~i fericite, ca
sa te bucuri de coaptele fructe a adeviiratelor, najionalice~tilor
ostenele ~i jertfe .... 3

1 Szilagyi o. c. pag. 372-37T; asupra motivelor, cari l-au indemnat


pe OOrgei a se predR Ru~ilor, nu Aiistriacilor vezi parerile lui Beksics ___,.
ibidem pag. 412.
g Memorial 363.
8 Memorial pag. 362-4 ~i mai Hirziu in Scrisori apologetice

1867 pag. 18.


87

" ~colar ~i cultural, cearca a suplinl, ceeace sqartea vitriga -a Ro-


manilor ardeleni, ca a unui popor, care politice~te n'a inse"!nat
.nimic in !recut, nu le ingaduise a cii~tiga peJeren politic. lnsa
PARTEA IV. ~i in privin(a aceasta crede ~aguna, ca t9ate. incercarile treb.ue~c
. !acute, pentru a ca~tiga p~ se~ma poporulut unele favorun, fte
, ~i mai marunte. De aceea era de parere.a, ca Romanii sa aibii
Deceniul absolutismului. cii(iva deputati in Viena, cari sa dee ministeriului continue in fore
-1850--1860. ma(ii Ia pregatirea organizarii noua, ce urma.acum a se da mo-
-~
. narhiei ltitregi, in sensu! constitujiei din 4 Martie 1849.
Egala indrepta(ire< a tuturor popoarelor, pusa ca temelie
I. .. a acestei constitu(iuni, dupa potolirea revolu(iei devine in, cu-
rand 0 egalii !ipsa de drepturi pentru ceice au luptat contra
Deceptiuni. - Relatiile lui l;iaguna ~;u guvernatorii imparatului, ca ~i pentru ceice s'au jertfit pentru el. Mitiisteriul
Ardeahdui. din Viena, in credin(a, ca constitujia din Martie, lucratii in pripa,
Conducatodi Romanilpr, martori ai jertfelor imense, ce a -o'n'ar fi potrivita pentru imprejuriirile din monarhie; nici nu se
actus poporul in timpul revolu(iei pentru apl!rarea troriului, gandia series Ia traducerea ei in faptii, ci mai curand Ia revo-
a~teptau acum o dreapta rezolvire a cererilor inaintate impara- carea ei, ceeace s'a ~i intiimplat Ia sfiir~itul anului 1851 cu scopul
tului ~i repe(ite in atatea randuri in peti(iile catra ministeriul de a se da in mana domnitorului puterea moriarhicii absoluta.
austriac. ~aguna, care. avuse ocazie a cunoa$le felnl de judecata Aceasta s'a facut mai ales Ia staruin(ele lui Bach, ale carui idei
a cercurilor conducatoare din Viena, presim(iii, ca dorin(ele ~i spirit de organizare formeaza caracteristica principala a dece-
principale ale Romanilor vor raman ell inca rmulta vreme neim- niului urmiitor; ministiul de justijie Schmerlittg, om cu neclm-
plinite, iar asupra conducatorilor na(ionali pandesc desamagiri tite convingeri constitujionale, neputandu-se impaca cu ideea
din cele mai dureroase. Peste sufletul lui se abate acum o ., . , ., . : 1 absolutiste, renunjase Ia portofoliu (Ia inceputul anului
umbra de amaraciune,' care nu-l poate ins~ birul, caci firea lui - Starea de asediu, prodamata dupa sufocarea revolu-
de luptator intrepid o inlatura curand. ~i ca om ~politic pova- a dural in Ardeal panii in 15 Dec. 1854, dupa care urma
(uit de o garidire !oarte realista, nu se lasa pradii mistuitoarelor regim provizor, pana Ia 1860. 1
decep(iuni, ci prin neobosita-i activitate pe teren bisericesc, Regimul se purta cu deopotriva asprime faja de toji su-
fara a !ace deosebire intre ceiCe ar fi meritat rasplata
1 Amdrdciuni peste amdrdciuni - scrie ~aguna in epistola sa ci'itra
Ion Maiorescu din 21 Maiu cill. vechiu 1850 (mss. Acad. rom. I. M.: Co~
1':6\ .:.._:.:....:.:__ __
~espondente ~i acte 1845-63) - .. priveghiati, rogu-va, ci1ci vremea e
stand! cOnstata, ca. functionarii austriad sunt totu? oameni mai 'loiali ~i'tn
scump~. Faceti anltiiri Ia minister ~i pentru lucruri Particulare, daca vi-se
dedt indigenii, caci dub esc ~i invavl. poporuh. intrucat edt- tot
trimit, cil prin aceea fare se if.Iainteaza cauza principala. Nu a-ti capatat mai pentru Romftni guvernul din timpul absolutjsmului, deciit guvernel
in~tiin1f'iri din tara despre a Diregdtorilor antipatie cdtrd- poporul nostru? . ardelene de mai nainte, arata ~aguna in alta scrisoare canii Maiorescu di
Cum aceia -il n<lcilje~te, cum nu-1 invata, cum il gone~te,.......--daca recuril la Maiu 1850, in care spune, cii guvernul austriac a filcut in -8 Zuni rna
guve.r~ ... La Unguri .. limb a oficioasa e cea ungureascil, Ia Sa~i fire~te
bine pentru Ardeal, o-decfi.t guvernul unguresc ~i birocratii sase~ti in
nemteasc<11 1iaril. Ia R.omfini, unde sunt amploiati nnguri, e ungureasca, unde ;:so de ani ... ca "aculn to(i avem.lege,- iaratunci numai Romtinul-tt'aved ...
sunt Sa~i - nemteaSca. - ~i unde sunt Romani amploiati, iara nemteasca. Ca fostilor -aristocrati ~i birocrati de aceea nu le place acest guvern, fiiudca
: ..J:.C"L. e~ec~tii legi\e ~~ QI:dina~iunile, 'pe di.nd diln~ij ,SUTit dedati a ave8. Jegea pe
Nu ~titi, ca. amploiatii ace~tia lnapoiazd tot cugetul .(lui al) RomlJnului
despre inaintarea lui materiala ~i spirituala. Toate aceStea a~a sunt, noi ~i ei dupa. volnicia ~i placul lor a~~i forma apoi legi ~i dupa acele
inf!<'i. sa ari1t<'l.m nacazurile noastre Ia locurile cuvenite, dar sit nu desperdm administril noua di'eptatea)) .. , (Conv. Lit. 1899 pag. 1033).
' 1 Drmossy o. c. pag. 127.
cd atunci numai contrafilor am, fdcut pldcere, iard noud stricare" . . etc., Catn1
88

pentru jertfe, sau pedeapsa pentru necredinja lor.' lndeosebi


faja de Romanii din Ardeal guvernatorul Wohlgemuth a mani-
festat chiar deJa inceput o pornire du~manoasa aproape neex-
plicabila, arestand preoji ~i protopopi, dand ordin contra pre-
lecjilor romahi ~i invinuind preojimea, ca ajajil poporul. Spre
a-1 domoll a lost lipsa de pa~irea energicil a lui :;laguna, care
intr'o scrisoare plinii de demnitate protesteazii impotriva astorlel
de invinuiri pe cari le calificii de caloinnii neru~inate,' ~i do-
vede~te, cii in timpul eel plin de ispite preojii romani ~i-au
ariitat credinja ~i alipirea ciitrii Iron in chipul eel mai eclatanl.
~ Jar mai tarziu, cand subalternii guvernatorului au lnceput a
maltrata poporul, lara a-~i priml pedeapsa meritatii, $aguna liicil
ariitare contra lui Wohlgemuth in Viena, ~i, dupiicum se alirmii,'
- cu deplin succes.
N emuljamirea Romanilor se vede nu numai din corespon-
denjele intime ale frunta~ilor, ci ~i din petijiile. inaintate mai
tarzin ministerinlui din Viena ~i chiar imparatului. In una din
aceste petijii procedura guvernului e- caracterizata, in cuvinte
aspre ~~ riispicate, spunandu-se ca prin desconsiderarea elemen-
tului roinanesc carmuirea pare a val sa urmareasca anume
premiarea rebeliunei ~i pedepsirea celorre s'au jert!it. In 11
Martie 1850 deputajii Romanilor ardeleni ~i biinajeni lnainteaza
monarhului o uoua petijie colectiva, repejind toate cererile lor
de mai nainte 11 objinand din nou promisiunea, cii dorinjele
1 Alles in ailem - scrie Friedjung (o. c. pg. 430) - es war ein un-
kluges Regiment, d~-s gegen Freund un Feinct mit gleic;;her Harte verfuhr.
Die Magyaren knirschten gegen die Ziigel, und die anderen VolkssHimme
batten allen Grund, iiber Undank ~u hlagen. Tiefe Wahrheit birgt sich in
dem Spottwort, das einem U ngarn in den Mund gelegt wird, als sich ein
Kroate bitter tiber die Regierung be-schwerte; Qer Magyar babe -ibm in
gebrochenem Deutsch und in dem eingentiimlichen Tonfall sdner Sprache
den Trost zugesprochen: No jo, was wir als Straf haben, das habt ihr
als Belohnung ! ... cf. ~i SzilAgyi o. -c. pg. 483-----A; <<pe cei buni asemenea
soarte i-a ajuns, ca pe cei nli a spus VaSile Lad. Pop, Viceptezidelltul
guvernului .ardelean in congresul national din 1863.
2
13 Nov. 1849: .. lch bin in der Lage, um jede Beschuldigung als
sChniide Liisterlichkeit meines oberhirtlichen Amtes allwafts thatsachlich zu
beweisen ... Memorial pg. 366.
' Ibidem 368.
4 Belohnung der.Rebelion und BestrafUiig der Aufopferung. Die

Romiinen der 5st. Mon. III. pg. 76.


89

najiunii romane (die so viel geleistet hat) se vor implinl cu


siguran(a.' Romani! nn se mai puteau insa muljaml cu promi-
siuni nici chiar cu drepturi, al caror fqlos il.va constata numai
viitorul, ci. ei cereau ceva pipait, cum scrie Baril catra loan
Maiorescu. 2 Aces! ceva intarzia .insa mereu, fiindca ministeriul
austriac, caruia incredinjase monarhul rezolvirea petijiilor roma~
ne~ti, nu se pre a arata darnic faja de Romani. Din contra, -
daca e adevarata informajia lui Barijiu ;'-aces! ministeriu amejit
prin necontenitele pare diidl! ordin secret guvernatorului Wohl-
gemuth Sa prinda neaparat pe toji prefecjii ~~ tribunii ~~ sa-i
traga Ia raspundere pentru toate faptele lor. Ceeace insa Wohl-
gemuth deocamdata nu aflase consult. Oavriil Muntean scrie
deputajiei din Viena, sa mijloceascii a se publica rapoartele
prefecjilor romani in inlregime, caci astfel CU o siicure ar do-
bori pe calomniatori, de nu s'ar mai ridica>>.' Ace~ti calomnia-
tori pil.risera pe Iancu, ca jine in secret adunari poporale ~~
agita contra interesului imparatesc, iar pe muntenii, cari ~i-al.i
varsat s"angele, sub conducerea lui lancu, pentru .apararea tro-
imlui, ii infaji~au Ia Viena ca fiind periculo~! pentru monarhie 5
De aceea lancu era in continuu banuij ~~ persecutat de gu-
. vernul ardelean, care destitul pe funcjionarul roman Neme~,
comisarul cercului Zarand, ~i-1 inlocui cu un Neamj bucovi-
nean>> sub pretext, ca 'Romanul n'ar fi destoinic, dupa alta in-
mai verosimilii insii, fiindca intr'o cercetare asupra lui
lancu, n'a putut dovedl nimic contra acestuia.' - Iancu se
strapajeaza de Smelzer pentru toate nimicurile Ia Bel grad -
- scrie Oavriil Muntean>> 7 catra deputajii romil.ni din Viena -
e ultima oara, sa-i scrieji ca sa vina Ia Viena, de unde tiici cii
trebue sa se coboare, caci altmintrelea se depopularizeazii de-
. plin, neputil.nd indestuli pe nid un om din caji aleargii Ia dansul;.
$i ceilalji frunta~i romani erau spionaji pu~i sub cea mai stril.nsa

1 Ibidem 92.
2 din Bra~ov 3 Aprilie 1850. Convorbiri Lit, I. c. p. 797.
' Ibidem pag. 199.
Ibidem 205.
6 Ibidem pg. 1026 ~i Transilvania>J 1877_ pg: 281.
' Ibidem pp. 207 ji 706,
' din Vingard 7f19 Mai 1850. Ibidem 1106-1113.
90 91

pazil>> 1 ~i opriji de a mai petrece serile, lara invoire deJa .cil- ~aguna, indatii dupace a sosit !a Sibiiu, nu-l mai " sliibia
pitanul ora~ului, chiar ~i in casele proprii: . pe Wohlgemuth cu petijii, privitoare la diferite chesfiuni de
Intre anii 1848 ~i 52. erau urmariji de polijie, ~i in pro- importanjii najionala ~i politica. Astfel in 24 Decemvrie 1849,
vinciile austriace, ca oaineni suspecji toji ceice purtau par lung " dupiice praznuise Ia episcopie, parastas pentru odihna su!letelor
~i barbil.' Presa fu cu totul sugrumata, astfel .incilt dupa ina- 'ccelor ciizuji in riisboiul civil, cere voie deJa guvernatorul spre
bu~irea revolu!iei vieneze prin Windischgriitz, .170 ziare dispa- a puteit ridicit Ia Campeni un monument in amintirea celor cii-
rura. Cazul lui Barijiu, inlaturat in Fe.bruarie 1850" in chip zuji in Juptele anilor 1848-49, ca Sa se eternizeze mareaja
volnic deJa redactarea foilor bra~ovene, n'a fast unic .in felul rasculare a Romanilor ardelimi, indeosebi a celor din munjii
sau. Cu un an inainte (11 Ian. 1849) II precedase cazul lui Ku- apuseni, cari - dand ascultare glasului. impiiratesc ~i datoriei,
randa, editbrul ziarului Ostdeutsche Post, care aparu mai 'impusa de natura, de a-~i a para najionalitatea ~i limha lor -
tilrziu iara~, in sa, intocmai . ca gazetele romane~ti din Bra~ov, primira cu curaj, purtara cu bravura ~~ terminara cu glorie ras
nu sub numele editorului de mai nainte.'- Femeile din Bra~ov boiul pentru tron ~i najionala lor independenja.- Wohlgemuth
fiihdca au format o societate filantropica, au fast parite Ia ca- . primi cu lauda ideia, dar insista, ca .executarea sa se amane 1
pitanul ora~ului ~i citate in 2 randuri Ia ascultare, ceeace !I in (ad calendas Oraecasl). Tot asemenea .lara rezultat a dimas ~i
digna rau pe ~aguna ~~ n indemna\ sa proresteze. Taranii ro- . petijia lui ~aguna privitoare Ia susjine_rea ~i organizarea regi-
m ani erau nemuljamiji, pentruca rectificatorii . straini insarci- . mente! or romane~ti de granija, cari Ja lnceputul anului 1851
naji cu conscrierea impozitelor fonciare Je faceau nedreptate Ia fura ins:l desfiintate. Piedeci li se puneau Romanilor din toate
aruncul darilor, punilnd pi\manturile romane~ti de pe Ia mar, parjile; nici dupa atatea lupte ~i jertfe nu sunase inca pentru
gini ~~ deci de calitate mai slaba in aceea~ categbrie de pro dan~ii ceasul mantuirii .. Se mai ivira ~i unele neinjelegeri intre
ductivitate cu ale Sa~ilor, cari aveau mo~ii intinse Ia ~esuri, conducatori. '
unde pamantul e mai fertil. ~aguna scrie lui I. Maiorescu in 0 deputajie najionala in Viena, pe vreme mai indelungata,
5/17 Maiu 1850, ca birocrajii sase~ti fac conscripjiuni de averi :reclamit spese considerabile, pentru acoperirea ciirora nu exista
~~ inseamna ~~ averea aceea de avere saseasca, care inainte c)l un fond. In anii 1848-9 insu~ ~aguna ajuta deputa\ii ro-
mai mulji ani s'a vandut Ia vre~un roman deli! vre-un sas.' cu bani, luaji imprumut de Zenovie Pop ~i baton Sin a;
Wohlgemuth incepuse a fi atacat prin !aile vieneze. Astfel . se pusese Ia cale ~i o colecta najionala in scopl!l acesta. Mem-
Allgemeine Zeirung scriit, ca cu el nu e muljamit nime in brilor comitetului najional li-se cuvenia cate 100 fl. pe luna din
Ardeal: Maghiarii nu, pentruca ii persecuta; Sa~ii nu, fiindca ,partea guvernului, dar aceasta Ieala nu li-se mai pliltiit de mull.
Je ridica un drept dupa altul; Romanii nu, pentruca nu le im- . .. insistau sa o pretinda, Barnujiu in sa nu voia. De aceea
pline~te cererile lor. 6 v scrie Barijiu catri! 0. Muntean: D. Barnujiu sa mai lase din
seci\tura de stoicism, sa nu-l duci! pana Ia Diogenism, ca nu
r lbide_m 557 ?i <<Transilvania)> 1878 pg. ~
' Fridjun o. c. 251. Mai tarziu ~aguna, cu sprijinul guvernatorului Schwar-
3
cf, Dr. I. Lupar;;: <<Un capitol din istoria ziaristicei rom3.ne~ti ardelene 1 Memorial pg. 382....:...3. E de neinteles- motiVul, care -1-a indemnat pe
(G. Barijiu) Sibiiu 1906 pg. 19~20. Iancu a se ctecJani _contra mOnumentului ctin campeni, ctupa

1
friedjuug o. c. pg. 252. din .o scdsoare_ a lui I. Maiorescu catra Baritiu (14/26_ lanuarie
(Conv. Lit. pg. 1032). care citim urmatoarele: Eaca- ?i Ian en se de clara in contra monu-
rilP,,tnlni la Cfimpeni. M'a rugat sa-i fac_ eu declararea ~i-apoi -~ su~bscris~o.
a Coflv. Lit.. 1899 pg. 1111, epistola lui G. Mu'lltean, ca're crede; ca
. socote~ti, mai adaugii tamftie pentru prelatul, ca sa nu 1ea tn nume
f;itirile aceste au nls'ufla~ in Allegemein.e Z. prin intrigile Sa~ilor: Glanz, Be' deus . de rilu (cf. <~Transilvania 1877 pg. 270). .
~i Salmen, (aceastd treime sparcatd). Baritiu scrie despre Wohlgemuth.
2 Barit ciitnl I. Maier. dto Bra?OV 28 Febr; 1850: Rogu-Va, lucr~Ji
c.a era om de caracter on est ~i se ad opera' din nlsputeri, ca sa fie impar-
ttal ?i drept, dar nu putea, ca~l influinta tare adversarii, panace in urma ... unire, in contelegere str!lnsa; sd mai lttsdm din ia(ealil. Conv. Ltt.
in 1851 iJ,denuntara chiar ~i de trlbu'n romtinesc_ ~i. a?a el muti in Martin 428. .
mai mult de suparare in drum catnl ViEma;~; (TransJlvanJa, 1877 pg. 280), . ' Conv. L!t.;pag. 559.
93
92
tenja sa, cum era ultramontanul Leo Thun, ministrul de _culte
zenberg, succesorul lui Wohlgemuth, mijlocl a cft~tiga dela mo-
~i instructie publica, sub conducerea ciiruia, dupii expresmnea
narh pe sea.ma lui lancu, Balint ~i Axente, un ajutor de 24,000 fl. lui Orillparzer, clericalismul a sdrobit instrucjia. 1
Ca ~i In alte rilnduri, tot astfel ~i de data aceasta ~aguna prin Biograful guvernatorului Schwarzenberg, care a cftrmuit
iscusinja sa diplomatica reu~l sii lndulceascii incfttva situatia. -
Ardealul 6. ani (!852-1858) insistii ~i asupra rela(il!or .de inti-
Cu toatecii ~aguna fusese !nvinuit in conferenja episcopllor ca-
mitate, In care triiia acesta cu' !;laguna, pe care U stima mull ~i
tolici din Strigoniu, cii ar fi un pericol pentru catolicism ~i cii petreceii bueuros in societatea lui.' Multe sari a petrecut !;la-
ar avea de gand sii converteascii pe toji unijii 1 - ~i din cauza
guna !mpreunii cu guvernatorul ~i cu adjutantul acestuia Bar-
acestor scornituri ministrii hipercatolici din Viena nu erau tocma1
dolo ~i contele Beldi, Ia joe de ciirji sau cu alte distrac!ii." La
!nclm!alf de el, -, taniirul impiirat, convins despre vre.dniciile
moartea acestui prietin ~i sprijinitor al siiu, spre a-~i ariitii re-
lui, ii diirul totu~ Ia s!ar~itul anului 1850 titlul de baron ~i !I
runo~tinta, ~aguna a~ezii !ntru amintirea lui in griidina episco-
decorii cu crucea ordinului Leopoldin, incarcandu-1 cu laude
peascii un frumos monument de lironz, care infiiji~a un leu
pentru meritele lui !nsemnate. Cu acest prilej !;laguna i~i alese
durmind.
cunoscuta sa emblema de baron, explicftnd intr'o scrisoare ciitrii
ministrul Bach, cii cele 7 coline semnificii cele 7 virtuji cre~ti
ne~ti, pe cari toatii vieaja sa le-a urmat, iar c.ocostftrcul stand
lntr'un picior ~i jinand in celalalt un ou, simboliseaza ingrijifea
lui neadormitii, cu care a priveghiat asupra sorjii poporului
roman in tot timpul anilor vijelio~i 1848-9. Cu ocazia ciiliito-
riei sale prin Ardeal, fmpiiratul nume~te' apoi pe ~aguna con-
silier in tim a! sau (sfetnic de tainii ). - Dupiice guvernatorul
Wohlgemuth Iii !nlocuit cu principele Carol Schwarzenberg,
un viir a! primministrului Felix, s'a u~urat considerabil situajia
lui ~aguna, reu~ind el a cil~tiga intr'o miisurii mare simpatiile
~i increderea lui Schwarzenberg, cu sprijinul ciiruia a lost In
stare a purta fntre anii 1855- 7 cea mai grea, dar ~i cea mai
edificiitoare Juptii !mpotriva unui ministru !ncrezut in omnipo-
' Cf. , Transilvania> 1877 pg. 259 ~i 1878 pg. 18.
2
Prin decretul dtto Sighi~oarq. 28 JUlie 18~2; cf. cir~ularul Nr. con~.
828jl852, prin care Moise Fulea adl!ce Ia _cuno~~mta preotiior acest ~vem -Monumentul a~ezat de ~aguha in gradina' episcopeasca, intru amintirea
ment pentruca toti S<l se bucure dtmpreunii ~I sa mareasca_ pe tatal eel guvernatorului Schwarzenberg.
ceres'c, ell dupd. v~acurile de ~u!er!nte, cu ca~e am avut pan~ acoma a ne
lupta, s'a milosttvtt a ne_ d<lrut ~~ ~ale de bucurte. ~. In po~em1~ ~e. a purtat 1 R. Charinaiz: 6sterreichs innere Geschichte 1848-1907 pag. 27.
mai tiirziu, Ia 1858, ~aguna cu Ehade R<ldulescu m chestla ~tbhet, acesta _g josef R.itter von Orimtif: ,Carl Fiirst zu Schwa.~zenberg, _ Of!u-
din urma acatandu-se ~i de titlul de baron al lui $aguna, sene,, ca.: nnde verneur von Siebenbiirgen" W1en 1861 pag. ~4: De~ -Furst. verehrt.~ _I~m
Arhiereul se lscdle~te, adecd se piingilre~te Baron, acolo nu prea mtroasa a (sc. ~aguna) und liebte seine Gesellsc?aft, set. e~ w_etl er ~m ge"!a~stgt_
teologie ortodoxd .. .. iar $aguna califica aceasta_ asertiune de il~zie pro~sta, - freihmiitiges Urteil gern anhorte, ~e.~ es, ~~tl dte m~~t und!plomat!schen
calomnie mizerabila ~i obraznica, purcezatoare din mintea uni!I om stnc~~~ Ansichten des Bischofs fiber Natronalltatspohhk den fursten-mteresstrten,
incorigibil, carele e gata .!1 n'i.st'!Jrna ori~e rftnd bun al bisericii ~~ al ~oc}~taritii, 8 Idem ibidem pag. 12: unde Grimm scrie: Abends ... wurde gewOhn~
ca sa multameasca nebunule sale. Apo1 adauge: Nu sunt eu eel dmtaz, ar
sa dee Dzeu sa_ nu fin nici eel de pe urmd dintre Arhierei, care pentru lich eine Whitspartie gemacht. Die regelmassige Spielgesellschaft hestand
meritele ce 'Ie-au facut patriei sale s'ciu ina.Itat Ia vre-un rang boieresc, aus dem Fiirsten, F. M. L. Bordolo, Bischof Schaguna und Finanzprl:isidenten
insa de~ Dzeu, ca Parisianul (Eliad) sa fie eel dintili ~i eel de pe .urma Bildi. Welche Verschiedenheit der Tempera.mente di.eser vie~ Men.~ch~n,
dintre _Romani - daca mai meritd el acest nume, - carele ~e scandaltzeazd die das Spiel fast tiiglich zusammenfiihrte t Der tmmer hertere- und gespra_chtge
de Arhiereul d!stins cu Baronia> ... (pg. 15 -16). Bordolo dem immer ernsten, schweigsamen Beldi gegeniiber, der tmmer
diplomatisirende Bischof, Partner des staatsklugen Oouvernears
94 95

Cu succesorii lui Schwarzenberg, principele Liechtenstein Problemele, ce a~teptan o grabnica deslegare, erau numii-
~i Ludovic folliot -de Crenneville, ~aguna traiil deasemenea in roase ~i grele, iar mijloacele de lupta culturali! extrem de pu-
termini buni, ceeace e u~or de inteles, dupace ei ~tiau, de cata tine. Din satele, bantuite d~ parjolul revolujiei, veniau necon-
vaza se bucura ~aguna in cercurile cur(ii din Viena, ~i ce in- , tenit jalbe despre pagubele satenilor ~i ale preojilor, despre bi-
tluenj~ hota'ritoare poate sa exercite in toate afacerile publice. serici ~~ odiijdii arse, despre !ipsa de ~coale ~i inviijatori. In
centrul episcopiei era de neaparata trebuinja a se introduce o
administrajie mai regulatii, cu biirbaji destoinici; a se ridicil ni-
velul intelectual ~i moral al seminarului, a se lntemeia o, tipo-
II.
grafie, a se crea fonduri ~,i a se scoate de, sub epitropia gu-
Sinodul din 1850. vernului cele existente, a se exopera o dotajiune coriispunza-
toare pe seama preojimii, ~i mai 'Pe sus de toate, a se reintro-
Ori cate insistenje s'au pus, ori cate forte s'au cheltuit
duce in biserica noastra sinodalitatea, pe baze largi - consti-
pentru realizarea justelor postulate politice ale Romanilor, ele
, tujionale, inroland Ia munca de premenire ~i prefacere cultu-
n'au putut sa topeasca ghiaja sisteinului rigid al carmuirii ab- :_,,
ralil toate. elementele con~tiente ~i doritoare de progres.
solutiste, obicinuita a im prea jinea seama de dorinja popoa-
relor. ln~elaji (leci in a~teptarile lor ~i in iluziile, ce i~i vor fi ' Concursul multor imprejunlri nefavorabile; - lntre cari
!acut, in cursu! anilor gr,ei ai revolujiei, cu privire Ia o vii- mai ales pornirea du~miinoasii a ministrului de culte, contele
toare organizare politica a poporului roman, conducatorii incep Leo Thun, contra bisericii o'rtodoxe constituiil o formidabilii
a-~i indrepta curand ate,ntiunea asupra altui teren d~ activitate piedeca - adeviirat, cii n'a permis rezolvirea muljiimitoare a
publica, unde staruinjei lor putea sa i se deschida o perspec- tuturor acestor exigenfe, dar prin staruinjele nepregetate ale lui
tiva mai senina, ,chiar ~i in timpul absolutismului. ~aguna s'a lndeplinit o mare parte a lor, iar .celor riimase tot
1ntr'o epistolii, ' strabiituta d~ multii mahnire din cauza si- . ca probleme ~i pentru viitor li s'a dat o direcjie saniitoasii.
tuajiei politice nemuljamitoare, Oavriil Muntean punea depu- Astle! cei 10 ani ai absolutismului, peste cari biografii de pana
tajiei romane din Viena intrebarea:.:. oare 'n'ar fi de folos, acum ai lui ~aguna, au lunecat cam repede, ne' prezinta icoana
sa tacem ~i sa a~teptam? Sa ne tragem iar in bisericii, ca melcal deosebit de instructiva ~i edificatoare a unei intensive activitiiti
in gkioace,, ~~ de acolo sa pandim zile mai bune ? .... organizatorice, ~i culturale, in cursu! careia :;laguna intampina
~aguna daduse acestei lntrebari oportune un riispuns ho- numaroase piedeci de sus ~i d~ jos, dar ~~ reu~e~te a invinge
tiirit prin fapte. Cu deosebire insii, cii n'a tiicut ~i n'a a~t~ptat. , ~i inlatura din calea progresului - foarte multe.
Ci dtipa sosirea sa Ia Sibiiu, in toamna anului 1849, imediat . Pentru a vindeca atat~a ~ane deschise, cate a pricinuit
s'a apucat de mnnca cea grea ~i insemnata a restaurarii ~i or- , rasmirija, ~aguna se adreseaza celor cu dare de mana ~i ob-
ganizarii pe teren bisericesc, desfa~urand ,_ prin memorii ~i . jine ajutoare mai mici sau mai mari. Comunitajile din . Bra~ov
proiecte catra guvernul ardelean, ministeriul din Viena ~i catra au daruit 4000 fl. Arhimandrit.ul Neonil dela miinastirea Neam-
imparatul, prin ordinajinni catra subalterni, prin sfaturi catra .. : jului ii trimite in toamna ani!lui 1849 mai multe carji biseri'
popor ~i prin colecte !acute cu scopul de a cumpara proprie- ce~ti, comunitatea religioasii din Viena dilrue~te tot atunci un
taji ~i de a infiiqjil illstitujiuni culttirale - o activitate atilt de , numiir insemnat de odajdii pe seama biserlcilor romane din Ar-
zeloasa ~i multilateralii, pe cat de multe, variate ~i adanc sim- deal; acela~ lucru II face Ia inceputul anului urmiitor, 1 bojerul
jite erau trebuinjele poporului nostru, impiedecat in desvoltarea Gheorghe Sturza din Moldova. Mai insemnat fu insa darul-1~-
sa culturalii.
1 2 Martie 1850,
1 din Vin~rard 7/19 Mai 1850 Conv. Lit. p~. JJ06-IJJ3.
96 97

paratesc 1 de 60,000 fl. destinat a se impartl in sume egale,- ~aguna ar fi voit, ca membrii sinodului sa Ire ale~i de p9por,
consistoriilor din Sibiiu ~~ Blaj, pentru restaurarea bisericilor bucurandu-se de toata increderea acestuia. Din partea guver-
romane~t( arse sau--pagubite in revolutie.' natorului s'a dificultat insa felul acesta de procedare sub cu-
vant, ca Ia asemenea intruniri electorale se pot ivi tulburari ~~
Inca in timpul, cat a riimas in vara anului 1848 Ia Pesta, agitatii in popor. ~aguna fu provocat a numl insu~ barba(ii, pe
~aguna intervenise Ia ministrul de ,culte Eotvos, cerilnd_ din vi- cari ii crede el mai potriviji a participa Ia acest sinod.
stieria statului o dotatie coraspunzatoare ~~ pentru preotimea Intr'un circular 1 ~aguna, vestind cu multa bucurie tinerea
romima, care face statului servicii deopotriva cu preotii altor acestui sobor, dupa care a~a mull-~~ prea mull au oftat parintii;
- confesiuni aceluia~ ministru o petitie, pentru a i-se da voie sa mo~ii ~~ stramo~ii no~tri, exclama: 0 I eu de 3 ori norocosul,
tin~ Ia Sibiiu, catra s!Ar~itul lunei Septemvrie 1848, un sinod Ia _ care m'am invrednidt a mil vedea incunjurat de frajii ~~ fii
care sa participe 44 de in~i din der ~~ 56 de mireni. Precipi- mei suflete~ti ~~ a rna sfiltul cu dan~ii despre starea bisericii ~~
tarea evenimentelor revolutionare a zadarnicit acest plan, ca- a ~coalelor, despre cre~terea cea buna a tinerimii, ca pastorirea
ruia Eotvos, ca om de convingeri profund liberale ~~ constitu. mea sa fie spre marirea lui' Dumnezeu, spre podoaba bisericei,
tionale, probabil nu i-ar fi pus rtici o piedeca. spre intarirea credintei, spre mangaierea celorce mi s'au incre-
- La inceputul anului 1850 se lac pregiitirile pentru sinodul dinjat duhovnice~te, cu un cuvanL spre tot lucrul folositor ~~
dorit. ~aguna ~till sa a!le momentul potrivit spre a indupleca mantuitor I
pe guvernatorul Wohlgemuth, sa incuviinteze \inerea acestui Apoi indatoreaza preojii a face inainte de !nceperea sino-
sinod, Ia care toti frunta~ii RomanilC'r, tara deosebire de con- , --dului 8 zile de-arandul rugaciuni pentru chemarea duhului
fesiune, priviau cu mull interes. Astfcl .chiar ~~ unitii Laurian ~~ . sfilnt ~~ a tinea in toate bisericile cuvftntari despre insemnatatea
Baritiu au trimis proiecte, privitoare Ia chestia ~colarii. Planul cea mare a acestui sinod.
lui ~aguna era sa participe Ia acest sinod, pe langa protopopii Dupa asemenea pregatiri sinodul urma sa se deschida in
in functiune, ~~ cei doi profesori dela seminar ~~ 40 mireni. 12 Martie st. v. Cu 3 zile inainte i se comunica lui ~aguna, ca
0 Ia sinod va participa ~~ un comisar imparatesc, in persoana lui
1 cf. circularul lui $aguna din 19 Apri/1852 Nr. 524, in care v,este~te
loan de Karabetz, c'eeace 1-a supiirat pe ~aguna atilt de mull,
CU bucurie mare)> acest dar, spuniind, ell Schwarzenberg a fost vmijloci~
!.neat sta Ia indoiala: sa mai (ina sinodul sau sa-l contraman-
torul ~i ~ca. indurarea imlltatului nosiru monarch francisc losif -1. peste
mitsura este riiare, dl.ci in toate n.e-au facut fii patriei, unde mai nainte am deze. ' In sfar~it intre auspicii putin incantatoare, sinodul totur
jost robii patriei. se deschise Ia zitia statoritil, prezentftndu-se Ia constituirea lui
2 Paguba bisericilor rom. numai din 18 protopOpiate, s'a urcat la 20 deputati "mireni, intre cari ~~ Avram lancu, 3 ~~ 24 din cler.
125,063 fl. Adele sob 1850 pg. 35 41 biserici s'au ars, iar 319 s'au prAdat In frumosul cuvant de deschidere, - care e o adevarata diser-
eire. Nr. Cons. 775 -1850. tatie istorica, aratand fazele prin cari a trecut biserica oriodoxa-
8 dto 14 Martie 1848. Aceasta incercare a lui ~aguna dovede~te, ca.
el era chiar dintru inceput __ pentru forma sinodala in biserica. Pare de~i romana din aceasta tara, ~~ un stra~nic rechizitor Ia adresa ve-
-neintemeiata asertiunea lui I. Maiorescil, ca. ~aguna ar fi fost Contra Cl?nsti~ chilor guverne ardelene~ti ~~ a najiunilor privilegiate, - spune,
-- tutiunei sinodale 'zidind, ca. e- inventiune prot~stantii. Tot atat de putin _ca Romani! ortodoc~i au lost ocara celorce sunt intru indestu-
ac~eptabila e ~i piirerea lui Baritiu, care scrie intr'o notita din Transilva~ lare ~~ hula celor mandri, insa dupil atatea suferinte sufletul
nia)} (1877 pg. 269 nota 2): in adevar episcopul Andreiu fusese_- de aceasta
nostru ca o pasa_re s'a izbavit din cursa vanatorilor, care s'a
idee pan a catnl anitl-1860; dara dupa aceea i~i schimbase cu totul piirerile
in urmarea unui studiu mai aprofundat al institutiunilor vechi. Imprejura~ ' din 10 Febr. 1850.
rea, ca. ~aguna. a incercat Ia 1848, far Ii 1850 a reuJit sa -tin~ sinod .cu ' Conv. Lit. pag. 642.
clerici ~i mireni arata in mod evident, ca. el ilu era pentru forma serbico~ 8 cf. Adele soborului bisericei ortodoxe rasaritene din Ardeal din
despoticii, ci lupta pen tru introducerea constituVei sinodale in biserica noastra. -anul 1850, pag. 6.
7
98 99

s!armab.' Citanc! apoi din istoricul Orisellini ~i din Magazinul 4. Starea preojimii, a dascalilor ~i a celorlalte feje bi-
istoric pentru Dacia, arata vechimea clasica a bisericii noaslre serice~ti;
in aceasta teara,- infati~and mica icoanii>> istorica a desvoltarii
1 5. Starea culturii poporului ~i propa~irea lui;
noastre bisericqti, din care scoate in relief Virtutea statorniciei 6. Starea materiala a eparhiei.
in Iegea noastra ~! viftutea caracterului religionar celui peclatib. Dintr'o epistola a lui Barijiu catra loan Maiorescu ' aflam,
Dupa o energica ~i potrivita caracterizare a suferinjelor popo- .. _ ca .lancu ar fi staruit a se lua, cu prilejul acestui sinod, in des-_
rului roman, se intreaba1 care este cauza saraciei, umilinjei ~i " batere ~i chestiuni politice, lucru foarte deli cat in acele impre-
. injosirei rioastre? $i raspunde: Auziji frajilor! nici astazi _nn se jurari grele. Sinodul a iacut, ce era posibil, ~i in privinja a.ceasta:
sfiesc barbajil cohstitujiei vechi a ne face imputiiciuni ~ dojene, anume dupa marturisirea credin\ei biserice~i, cuprinsa in 2,
ca e preojimea noastrii inculta, ca dascalii no~tri sun! neharnici, W descopere (in 3.) bucuros ~i cu tala ~i credinja sa po-
ca nu avem -~coli. A~a este; in sa au doara a noastra e vina, liticii, profund dinastica, din care izvore~te dorinja tuturor cre-1-
ca. suntem astazi saraci ~i injosiji in toate? Au doara nu e vina dincio~ilor Bisericii rasaritene din Ardeal de a trill ~i murl sub
eel or bogaji ~i inaljaji pentru silracia ~i injosirea noastra? hlanda ~i parinteasca, obladuire a ini!ljatului lmparat constitu-
Luat-am noi ca !iii bisericei rasaritene ceva cu drept . sau cu . jional francisc losif !. ~i de a lnainta din toate puterile inte-
. nedrept deJa fiii altar biserici? Din ravna, care am catra adevar, resele tronului. $i ale inaltei Dinastii.
silit sunt a marturisl, ca noi deJa nimenea nimic nu am luat, nici lar (in 7) sinodul cere a se realiza dreptele dorinje ale
pe drept, nici pe nedrept, insa deJa noi matte s'au luat pe najiunii romane>>, cuprinse in petijia majestatica din 25 Fe-
nedrept, ~i nimica dupa drepb. Trecand Ia suferinjele mai re- bruarie 1849, ~i a se garantit in viitoarea constitujie provinciala
cente, zugrave~te in colori vii furiile rasboiului civi\, spunand, . aTrahsilvaniei existenja politica a najionalitajii noastre romilne,
cum i s'a ars biblioteca de peste 3000 carji, cum s'a pradat S'a prezentat apoi in numele sinodului o deputajie de 6
~rhiva consistorului, ,cum au batjocorit sfintele icoane, au im- in~i Ia guvernatorul Wohlgemuth ~i Ia comisarul Eduard Bach,
pu~cat in icoana Domnului Christos ~i-au strigat: au incetat de . care, acesta din urmi!, a declarat, ca soborul acesta are sa
a mai fi Dumnezeul Romilnilor ... cum au ucis, spanzurat ~i fie fundamentul viitoarei fericiri najionale ~i biserice~li>>, 2
impu~cat 12 preoji ~i cateva mii de cre~tini, <<pentruca n'au vrut Sinodul aproaba demersurile !acute pana atunci de epis-
sa revolteze asilpra imparatului ... Tocmai penfru aceasta m'au . copul $aguna pentru restaun1rea mitropoliei romane ' ~i petijia
declarat ~i pe mine de proscris, ~i doara mai rau m'ar fi muncit inalntata ministerului din Viena In aceea~ chestiune (12/24
pe mine decal pe Mitropolitul Sava, sa fie putut pune mana pe
mine>>,'_ De incheiere arata scopul acestui sinod de a ad una 1 C6nv. LH. pg. 703: Soborul e~r prea bun; da~ sa ~titi, ca. in to't

biserica lui Christos risipita prin goane de a o innol, !ntarl. ~i decursul lui a fost c~:msignata toata garnisoand. Aceasta o ~tiu eu aici mai
infrumsejil, - apoi fixeaza in urmiitoarele fi pun de problernele bine, decat cei -din Sibiiu. Toate altele vi le vor spune. ei. Janca pretinsese
a se vorbl ~i ,pvlitictl. Nu s'a primit, iar de- se vorbeh, era foarte rdu. A~a
de capetenie ale sinodului: , , tliSieri<:a rQmilnil e cu totul rupta de catra cea silrb<l ...
1. Marturisirea credinjei noastre; ' Actele soborului (1850) pg. 31.
1 La 1849 tipari in Vi en a bro~ura intit'uhita; Pro memoria tiber das
2. Starea bisericei ~i a Eparhiei noastre din Ar?eal, cea
h_istorische Recht der nationalen /Kirchen-Autonomie der Romiinen morgen~
de acum ~i /cea viitoare ; liindischer Kirche in den Kronlllndern der Osterreichischen Monarchie, pe
3. Corelajiunea bisericii cu stapanirea; . care o _intregi anul urmiltor prin pltblicare<_~. in textul- latin ~i interpret<irea
documentelor celor mai inSemnate (1391, 1479, 1494~. a.) privitoare Ia vechime<_~.
mitropolie_i, -intr'o nona bro~ura cu titlul: Anhang zu der Pro memoria' tiber
Ibidem pag. 7~8.
das hist. Recht.der' national en Kirchen-Autonom_ie der Romanen _rnorgen-
' Ibidem pag. 24-26.
liindischer Kirche, Hermannstadt (0. von Closius) 1850.
101
1QO
d schilinita ravna catra inva(atura. ' S'a ales apoi o ep~tropie
Octomvrie 1849), exprimandu-~i cea mai ferbinte rugare ciitrii
Maiestatea Sa, Sa se milostiveasca - a slobozi un sobor,_ unde
+
d~n 6 membrii (4 mireni ~i 2 clerici 6 epi~ropi ono_r~n, intre
Avram Iancu) pentru a scoate fondunle eparh1e1 de sub
eparhiile romane sa fie reprezentate prin trimi~ii sai preoji ~i can ~~ - t 1
epitropia guvernului, a Ie administra coree! ~~ :m 1o anu a-.~1
mireni, care ap()i sa pa~easca Ia consolidarea mitropoliei ~i Ia da socotealil soborului. Episcopul fu incre~mt~t ~ d_a ~rd1~
alegerea mitropolitului, a episcopilor ~i a celcirlalji dignitari bi- preo(ilor pentru catehizarea tinerimii in Dummec1 ~~ sarb~ton,
serice~ti ( 11). - i a deschide 0 colecta cu scopul de a cump~ra, o _cas_a ~:
Tot deJa Maj. Sa cere sinodul ~!ergerea numirii nega- !ama clerului. Jar Ia sfar~it, intreg sinodul expr_1ma ~uljam1ta
--tive ~i vatiimiltoare de biserica gr.-neunita ~~ intrebuinjarea lui ~aguna pentru multele ostenele, cu care z1~a ~~ ".~apt~a
in toate acte]e oficia!P, a numirei proprii, pozitive: <<Biserica nevoe~te a inainta binele ~i folosul aceste1 eparhu>>'-~1-1
rasiiriteima. ~~ pentru aceasta chestie, oric!it de simpla ~i u~oara, se - bl'nevoiasdi a lnaintit toate cererile Ia <<sacratul tron
roaga, sa _ - . 1 n]'
avil ~aguna sa poarte mai tarziu, ani dearandul lupta scriptu- al Maiestajii sale, ~i a starul pentru _Pa_rmteasca ~or_ mJ" tmr~
ristica cu guvernul ~i cu prea zelo~ii lui <<beamteri, cari de~l _ spre miingaierea ~i odihnirea clerulUJ ~~ poporulUJ dt~cezan>> ..
nu puteau rasfrange argumentele din remonstrajiile lui ~aguna, In epistola s~ din 17 Martie 1850_ ~agun~ comumcand __Iu:
persistau totu~ pe liinga numirea negativa, daca nu din alt 1 n Maiorescu'toate hotar!rile acestw smod sene: << ...a~a In Inca
motiv, poate ~i numai fiindca ~tiau, cat de neplacuta este Ro- ~~sub controlii am jinut bietul aces! sobor. ~~ ;otu~,_ d~~l peste
manilor aceasta numire. el atarna mana cea de fer a starii de asediu,_ n a~ ilps1t . face
Sinodul mai cere Ca ln constitujiunea provinciala a ma- In hotaririle soborului pomenire ~i -despre trebunle naj1o~ale,
relui principal al Transilvaniei prin un deosebit paragraf sa se ~~ anume a declara cum_ca ~etijiunea di n 25 Febr. 1849 cupnnde
8
garantizeze pentru viitor libertatea ~i ega! a- indreptiijire a Bise- dreptele dorinje ale ,najmnu romane.
ricii noastre rasaritene din Ardeal ; aceasta Biserica sa aiba _
deJa stat toata vaza ~i cinstea, caci se sargue~te pentru cele
vecinice. Preojii acestei biserici sa nu mai fie arestaji ca in
!recut, lara motive; sa fie scutiji de taxa capului ~i greutajile
III.
comune. La inaltul ministeriu de cult ~i invajamant, cat ~i Ia - Inceputul luptejor pentru emanciparea bisericei romane de
inaltul guvern sa se .lnfiinjeze o secjie statiltoare din biirbaji, sub ierarhia sarbeasca.
Iii ai bisericei noastre, cari l_a orice lntamplare <<sa poata da
cele de lipsa grabnice deslu~iri;' sa ~tearga a~anumitele <<gro Cele mai multe- din problemele acestui sinod ~aguna le
~ije sidoxiaie, care sunt numai ri!ma~i(ele timpurilor ceior triste . nainte din proprie ini(iativa. Astfel pentru
su Ievase de mal ' . - 1
pentru biserica noastra; sa se asigneze pe sama episcopiei Un emanciparea -bisericei romane de sub ierarh1a sarbeasca. nce-
fond deajuns in bani gala sa_u in bun uri nemi~catoare, din care sa puse lupta din primavara anului 1849, prm <<promemorta. sa
se poatii platl episcopul ~i fun~jionarii consistorului, sa se faca . - 't' in View! desfa,<uriind ad dreptul istoric al Romiimlor
t tpan a - ' ' d t' d b asci!
o dotajie cuviincioasa pe seama preo(ilor (800-600-40011.). 2 deleni de a avea 0 mitropolie indepen en a e cea sar e .
_Tot in acest sinod s'au adus ~i in chestia ~colara hotariri in- ~ceastii bro~ura fil complectata anul urmator p~m ~It~-: Adaos
semnate, asupra carora se va insista Ia locul sau, ~i s'a adresat Ia promemoria, aparuta tot in limba germ~n_a, 1_n S1bn~. Acest_e
monarhului rugarea, sa primeasca tineri romani in institutele inceputuri de lupta polemica n'au riimas lara rasunet tn presa.
militare ~i sa-i imparta~easca de stipendii pe cei cari vadesc- o < Ibidem pg. 47.
Ibidem 51.
' Actele soborulni (1580) pg. 41. Conv. Lit. pg. 642.
' Ibidem pg. 42-3.
103
102

Patriarhul Rajacici raspunde Ia 1851 in o bro~uril anonima,' ~ura .~i 0 mica insinuare perfida: d~cii s'ar ~est~t.ul mit~op~lia
care nu e lipsita de atacuri personale Ia 'adresa lui. ;>aguna in- romana a~a cum 0 vrea ~aguna ~I aderenjll Sal,. cupnnzan~
vinuindu-1, ci! numai din ambi(ie personalii pornesc tendin(ele adecii. intr'ansa ~~ episcopia Bucovinei, prin analo~1e <<ar. treb~l
lui privitoare Ia infiinjarea mitropoliei romilne, ca nu se gan- sa stee in perspectiva celui npi .apropi~t viito~ ~~. un t~~en~
de~te Ia altceva, decii.t Ia sporirea venitelor ~i Ia lnaintarea sa
daco-roman ~i ce ar zice atune! Au~tr.Ja, "Rus1a ~~ T!~rcm.' . :
ci!lrii cea mai inaltii treaptii ierarhicii. 2 De altfel tendin(ele lui Bro~ura terminii, fiicand ape! Ia Romam, ~a. a~.ere umtatea b~
$aguna nu pot avea in sprijinul lor ni.ci un drept istoric, se sericii ortodoxe i sii nu asculte de ambljJO~II, can vor sa sla
zice in bro~ura lui Rajacici, caci mitropolia ardeleani! a incetat beascii puterea stiipanirii biserice~ti. 2 ~ini.strul Bach a con
de sine Ia sfii.r~itul secolului XVII, cii.nd 'cu tree ere a lui Ata- fi~cat aceastii bro~uri! indata dupa aparljle ~~ a che.mat pe ~a
nasie.la unire, ~~ e a indeletnicire ojioasii a se mai provoca guna Ia sine, intrebii.ndu-1 dacii dorele vre-o satJsf~c(le del~
cineva Ia ea pentru infiintarea alteia nouii. s bacii in piir(ile Rajacici pentru insultele, ce i-s' au ad us .. ~aguna. a "raspuns, ca
b~najene nu se poate lmplinl totdeauna dorinta Romii.nilor de i~i va trage ;lnsu~ seama cu Rajacici, ceea~~ a ~~ facut .inf~un
a avea episcop din sii.ngele lor>, cauza e, cii Romii.nii nu prea tii.ndul Ca pe un om nevrednic de pozl(JUnea, ce ocupa in.
-sun! aplica(i spre ciilugiirie.' lar a introduce separatismul na- biserica noastra. 3
tional In hisericii, e lucru necre~tinesc, de aceea' ~i ambi(iosul Episcopii ortodoc~i din Austria se aflau atunci in Vi~na,
episc?p ardelean, ~aguna> sii,~i aduci! aminte de fi!giiduin(a, unde fuseserii chemaji Ia sfii.ritul anului 1850, .Ia a~a ?u~:utele
facuta in cuvii.ntarea sa dela Carlovi( ~i de juramii.ntul, care 11 conferenje episcope~ti>, cari ar fi trebuit .s~. d1scute ~~ ~a sta-
o~ligii a apiira drepturile ~caunului siiu episcopesc ~i ale trans- toreascii principiile de organizare ale btsencn ortod~xe ~m .~o~
mite urma~ilor, ne~tirbite. Se mai cuprinde apoi in aceastii bro- narhia intreagii. Dar s'a viizut chiar dela !ncep~t,. ca RaJaCICI ~!
episcopii sii.rbe~ti n'au gii.nduri serioase cu. pnv1re. Ia a~easta
problema de capetenie, ci insistau in tot ~h1~ul a ple:de.tJmpul
. 1 <'Antwort au.f die Ang-riffe ~iniger Rolnanen und der Presse gegen

die Einheit der Hierarhie der .morgenliindischen Kirche, Wien 1851.


cu lucrari secundare, sau chiar cu unele hps1te de once lmpor
.
2
Era prea. evi.dCnt, ca afirmatiile acestea sunt cu desllv8.r~ire gratuite
~~ tzvoresc numat dm ml.cazul lui Rajacici, care sprijinise pe ~aguna de tanja. . . .
stg~r .cuA gan~ul~ ca .va avea intr'itnsul o- uneaWl pentru planurile supre~ Astle! sfatuirile episcope~ti, cari s'au triiganat dm 25- Oc-
m~fiet sar?e~ti, Jar nu un luptator pentru. emanciparea bisericeasca a Rom.~ tomvrie 1850 panii in 2 Iulie 1851, au ramas fiira nici un re'
niJor. Se- ga~esc totu~ istoriografi cu pretenfii, cari in formRrea jlldecatii zultat ~i, dupii piirerea lui ~aguna, fiecare" episc~p <;_~re ~,avu1t
1

lor asppra Iut ~aguna _par a fi fost caiauziti de aceasta bro~u'ra de pole mica
s.rbeasdf.. Astfei istoriograful austriac Walter R.ogge iti cartea sa: 6ssterreieh
con~tiin(a ~i simi de ru~ine, s'a intors acasa nemanga1ab. .
von Vlldgos ?is ztt.r Oegenwart. Lei.pzig~Wien 1873 vol. II. pag. 211 scrie [n ~edinja din 5 Noemvrie 1850 a ina~nta~ ~a~una 8 pro
despre _$agitna in chipul urmator: An der Spitze der Romanen starid der puneri privitoare Ia regularea af~~enlo.r. bJs.en.~e~tl; \n a. 5-.~
gr.~ortdtloxe Bischof Baron Schaguna, ein Pralat von klug Umslcht und cerea, ca conferinia episcopeasca sa sohc1te 1nfnnjarea une.' m1
tropolii romii.ne~ti, coordinatii celei sii.rbe~!J.' - lar cu 3 ZJ.Ie in
gross~r Verschlagenheit, der sich machtig emporzuschwingen wussb~, in dem
e: set~e L~nde~leute zu .angestrengte,r nationaler Thiitigkeit anzuspornen,
dte~e tm ktrchhchen Gletse zu erha!ten und so fiir seine Pfivaizwecke -aus- .urmii ~aguna declara, ca conferen(a ocupii.ndu-se cu chestu se
zunutzeit verstand. Pentru spulberarea acestei ineptii e suficient a amintl
test~me?tul-lui. $aguna ~i parerea celeh'rului H. friedjung despre maiestria Ibidem pag. 44. . K 1
l(Romanen! verschliesst euere O~ren, wenn. Ehrgetzlge dre ra t
. de Istonc ~.lUI .w. R.ogf{e, pe .care ni-1 prezinta ca lipsit de intelegerea fap-
2

euerer 'Kirchlichen Gewalt zu schwachen- suchen. lbtdem pag. 53.


tel?r _{~e':standtt~sslos) Osterretch von 1848 his 1860>) pag. 309, nota; iar pe
Hataclct Il nume~te preot.intrigant (riinkesiichtiger Prlester) (ibidem pg. 129). s Memorial, anul 1851. _ . . .
8 4 Tagebuch tiber die bischt:iflichen Berathungen m Wten --:- SCI\t_~ de
Antwort etc._ pag. 32.
4 Die Romanen -sind dem Monchstande sehr wenig gene.igt ibidem ~aguna, publicat in Documente Pentru limb it ~i istorie vol. pag. I. 269-311.
pag. 25. . " Ibidem pg. 312-'-313 .

i.i
104 105
/
cundare, intarzie a'~i indeplinl cea dintai ~i cea mai sfiintil a ei iestatea Sa Ia vanatoare, ~i intrebat din partea acestuia, ce mai
datorie, adecii de a regula raportul biserkei ortodoxe lata de -face ~aguna, avu prilej a-i descoperl nemulfamirile lui ~i ale
stat. 1
Romiinilor ortodoc~i, cauzate 'de procedarea piina de ura ~i vol-
Asupni acestui punct revine ~i in petifiile sale inaintate nicie a ministrului Thun. ~i imparatul i-a tiimis prin Schwar-
mai tiirz~u ~iniste.du!ui din Viena in diferite chestiuni de orga- zenberg vorba lui ~aguna, sa a~tearna toate jalbele sale intr'un
nizare b1senceasca ~~ ~colara.
recurs majestatic. Schwarzenberg comunicil lui ~agutla, ca Ia
intoarcerea sa in Sibiiu, pe Ia inceputul lui Septemvrie, va
merge Ia Viena, unde va cauta din nou prilej a vorbi cu Maj.
IV. Sa, insistiind asupra situa\iei stramtorate a lui ~aguna, aratiind
necesitatea recursului majestatic ~i ceriind deslu~iri, pe ce cale
Luptele diplomatice ale lui l?aguna cu ministrul Thun. sa se inainteze aces! recurs Ia tronul Maiestajii Sale,' ~aguna
Petijiile lui ~aguna au avut insa panii Ia 1'855 pu(' _ sa cam pregateascil deci memoriul, dar sa nu-l inainteze.
zultat. " Minis~rul de ~ulte ~i ~nstrucjie Thun, _ aviind ;n p;~ Aceasta e geneza frumosului memorand din I Decemvrie 1855,
nunjata ave~smne, ch1ar pormre du~manoasa impotriva bisericii in care sun! desfa~urate pe larg, cu o temeinicil argumentafie,
ortodo~e, d1? c~re pricina se pliinsese ~i ~aiacici Ia imparatul, toate gravaminele najionafe-biserice~ti din timpul absolutismului,
~i cuprinse, intr'o expunere clara, planurile lui -~aguna privitoare
-:- ..ar !1. ?on! sa.-I vadii ~i pe ~aguna incatu~at in cele 19 con-
dlfu um1htoare, 1mpuse episcopului Moga Ia 1810. Ia organizarea bisericeasca.
" I~ vre~o 5 ani ~aguna inaintase 11 petifiuni, in sensu! Dup~ o energica a~uza Ia adresa ministrului Thun, care
I'
hot.arinlo~ smodului din 1850. La petifiile sale ii sosiau raspun- trateaza biserica romiinii ortodoxa, ca ~i cum aceasta ar fi 1amas
i!
sun e~~z1ve, sau nici. un raspuns. Cu maiestria deochiatii a bi- tot in starea de biserica tolerata, cum erit inainte de. 1848,
rocraflel, care se sfie~te par'.cii de riispunsul scurt ~~ Jinlpede ~aguna cere 1, regularea pozijiei bisericei gr.-or!. din Ardeal
erau redactate faja de stat ~i de celelalte biserici, ]Je bazil egaleUndreptd(iri;
.. cele mai multe hiirtii ministeriale, prin cari 1se
'
cereau Iamurm noua asupra chestiilor, in dea1uns Jamurit i 2, sa se deie acestei biserici numirea pozitiva, singura corecta
i': rep ~ j't a d 1
I e r n un, _on se acea provocare Ia starea din trecut ~i
e n de biserica greco'orientala; 3, Ia casatoriile mestecate aceastii
i se mvocau argum~nte istorice spre a dovedl, ca cererile lui biserica sa nu mai fie desconsiderata ~~ nedreptatita; 4, tot ase- .
~aguna nu ar avea temeiuri silficiente. menea in privinja trecerilor rellgionare deJa o confesiune Ia
Orafie raportului de intimitate, in care traiit ~aguna cu alta sa nu i-se puna piedeci; 5, sa .se admitii organizarea con
g~~ernator~l ~c~warzenberg, acesta cunosciind toate nemulja- sistorului pe baze canon ice ~i istorice; 6, sa i-se puna Ia dis-
mmle credmc1o~1lor bisericii ortodoxe, indemnii .pe "agun " pozijie mijloacele necesare pentru organizarea seminarului, in
Iaca" ara"t are .1a I~paratul. - y a, sa
contra ministrului '!:hun. ~aguna, care conformitate en cerinjele timpului; 7. sa i-se faca posibila or
avuse ~ cu~ marturise~te in memoriul sau, - mai de multi\ ganizarea parohiilor ~~ dotarea preofilor; 8, sa i-se dee fondu-
v~em~ mtenfia aceasta, ii spuse, cii stii Ia indoiala, daca ar fi rile spre administrajie ~i chivernisire proprie; ~i 9, sa i-se re-
mment,_ sau nu, a face asemenea pas in 11mp a~a extraordinar,
i Epistola din Worlik 15 Aug. 1855 ... <<ich beabsichtige bei meiner
c~~ era al absolu_hsmului. In vara anului 1855 Schwarzenberg Riickreise die sen Gegenstand eindringlich bei Seiner Majestat zur Sprache zu
ciilatorl in ~oem1a, Ia To~iile sale, . ~i petrecu Ia baile din bringen. lch werde ctabei Gelegenhelt haben, mich tiber die bedrangte Lage
I: Karlsbad, catava vreme.- Jntr'un rand fiind invitat de catra Ma- Euer Excellenz und. die Nothwendigkeit eilles Majestats-Recurses auszu-

1 I
1
Die Versammlung wird mit der Erftillung ihrer ersten u. heiligsten
Pfhcht allzusehr verspaten pag. 274.
sprechen und titir die a, h. Befelile erbitten, in welcher Weise derselbe zur
a. h. Hand unterbreitet werden ~firfe~ - Primind aceasta epistola, $aguna
\i scrie in dosul ei: Sit-! find Damnezeu I

1:
I
I'
107
106

cunoasca acestei, biserici dreptul Ia metropolia sa istorica lasiin- Jar Ia punctul (7), in care se vorb_e~te de regularea paro:
ilu-li-se credincio~ilor ei speranja miingiiitoare de a-~i vedea hiilor, :;>aguna se roaga cu supunere a i-se da voie, sii fie insu~
vechia lor mitropolie reinviind in striilucire noua. rnai bine informal asupra imprejuriirilor ~i sa cunoasca to,ate
Aces! memorand, insojit de recomandajia favorabilii a lui trebuin(ele ~i neajunsurile bisericei sale mai exact, deciit mmt-
Schwarzenber~, fu inaintat impiiratului, ~i mi lipsl a-~i produce s\rul Thun, care exprimase pilrerea ciudatii, cii numai in ace]e,
efectul dorit. Imparatul - scrie ~aguna in Memoriu - dupace Jocuri sii fie preot roman ortodox, unde numiirul credincio~ilor
a viizut cuprinsul recursului meu, a dojenit pe ministml Than, e eel pu(in 1000. ~aguna aratii absurditatea acestui principiu, '
care de atunci se purta cu lucrurile noastre biserice~ti ~i ~co prin care li s'ar face mare n_~dreptate ~o~ii~ilo_r ortod?qi,
lare ceva mai delicat, dar tot cu du~miinie.' ajungiind cele mai multe par?hn ale l_o: s_a fte ltpstte de pastor
Aces! memorand ciitrii monarh, Iuera! cu multii ingrijire sufletesc numai din cauza, ca sun! mtct ~~ nu au 1000 de su-
~i temeinice cuno~tin(e, este un splendid monument de energie f]ete. Dar adeseori in aceste parohii mici - observii ~aguna
~~ "iscusin(a diplomaticii. Spuniind adevaruri tari ~i jignitoare _ -evlavia ~i spiritul de jertfa e cu mult mai mare, deciit in cele
pentru sfetnicii iniiljatului imparat, ~aguna i~i ridicii glasul de mai insemnate localita(i.
protestare impotriva unei cilrmuiri, care in Joe de a-i facilitil n)t atilt de caracteristicii e ~~ aluzia, - cam usturatoare
greutii(ile enorme, ce aveil de invins, ii puneii piedeci Ia tot pentru birocratismul austriac greoiu ~i incalcit - in care aratii,
pasul. Din paginile acestui vast memorand se i~al(ii superb fi- cii deJa numirea profesorului Dr. Pantazi piinii Ia confirmarea
gura de luptator indriiznej a lui ~aguna, care atins in demni- lui de catrii guvernul Majesta(ii Sale a !recut vreme atilt de in:
tatea sa nu se sfie~te, chiar intr'o scrisoare d\tra monarh, a rupe delungatil (14 luni), inca! decretul de aprobare a! guvernului a
siige(i de ironie Ia adresa unui ministru omnipotent ca contele giisit pe vrednicul Pantazi dormindu-~i somnul de veci in pacea
Thun, care se pripise a spune despre profesorii seminarului din cimiterului.'
Sibiiu, ca sun! ni~te autodidac(i, ~i voind sa respinga sau sa *
ziidiirniceascii planurile lui ~aguna, il sfi!tuia sii studieze orga- La doi ani dupii lupta aceasta diplomatica, a! ciirei sfar~it
nizarea institutului teologic din Cerniiuji sau a seminariilor ca- ie~l cu totul in favorul lui'9agu.na,. acesta af1and~-se in Viena,
tolice. 2 cerceteaza iara~ pe implacaijilul mmtstru Thun m 7!19 Sept.
1
Memorial anul 1855. Schwarzenberg insu~, intr'o ~unga scrisoare
1857. Este deosebit de interesanta ~i edificatoare convorbirea,
dela inceputul -anului 1856 face lui Thun imputi1ri meritate pentru pornirea ce s'a,desfa~ur~t atunci intre ace~ti doi barba\i de stat. Spre a
sa du~manoasa bisericii ortodoxe, pe care o timbrase intr'un act al sau de 0 eterniza, ~aguna a redactat imediat un ziar amanun(it, din
~ism a ruginita (verrottetes Schisma). Asemenea expresii ~i intenVuni- - ii care se vede, cu ciita dibacie ~~ francheja respingea el toate
scria Schwarzenberg - s'ar mai putea justificit, c3.nd le roste~te un episcop parerile lui Thun, strivindu-1 cu argumentele sale, inciit acesta
fanatic, dar ele sunt cu. totul neobicinuite, cfrnd izvoresc din peana unui
Ia un punct a! discu(iei, ne mai putand aduce nici un argument
ministru chemat la inUltimea imparVala a carmuirii unui stat., Arata mai
departe, ca sprijinirea unitilor din partea statului, de multe-ori in paguba serios, spune, eli el deJa credinta sa catolicii nu se abate ~i se
ortodoxilor, e o procedare nenorocoasa, c:;are are darul de a-i convinge pe mir~, de ce nu voiesc to(i cre~tinii sii recunoasca primatul papal.
ace~tia din urma, ca ei nu pot sa a~tepte nici un bine dela :Stat ~i sunt
d_eci in mod firesc indrumati cu simpatiile lor in afara, catnl alte state, t <m Interesse der bedrohten Kirche muss ich als Bischof gegen
unde ~i credin1a lor poate afla ada post. $i termina ~ "Ein Gefiihl hanger ein Qlosses Zahlenprinzip mich erkliiren.
Besorgnis verbreitet sich im Lande. Siebenbiirgen kann nur ruhig bleiben, 2 cf. pet. VI. "Die bisehbfliche Diiicesan-LehYanstalb tract. rom. Ia
we.nn die Regierung von dem- Grundsatz.e nicht weicht, jeder Kirche Recht Popea,' biografie pag. 97 ~i urm.
and Schutz zn gewiihrem publ. Ia Dr. II. Pu~cariu. Metropolia etc. Acte B dntiilnirea mea en Esc. Sa dl ministru de cult la Viena In -7/19 Sept.

,pg. 155-6. 1857 publicata la Dr. 11. Pu~cariu: "Documente pentru istorie ~i limb<'l.l>
2 "vielleicht wei! ich auch fiir einen Autodidaktos gelte, adaoge $aguna
I. pag._ 314-321.
in ton ironic, potolit, din care se simte insa indignarea.
109
108

Aici am tacut pu(intel - scrie $aguna in ziarul siiu - ~i a poi burari religionare, iar dacii trecerea o face din convingere,
am zis: .tot insul bine face, daca ramane pe langa convingerea atunci il sloboade cu pace, nevoind sa fad\ vatamare cuge-
sa, dar apoi sa pazeasca, ca cu convingerea sa, mai cu seam& tului nimiinui
religionara, sit nu fie nimanui spre stricare. Eu ~i eparhia mea Convorbirea se terminii cu promisiunea lui $aguna, cii
intreagi\ ri\manem in Iegea noasira, in care ne-am pomenit, cu va inaintil o nouii peti(ie pentru dota(ia clerului.
care nu facem nimiinui nici o dosada, ciici ~ntem supu~i cre-
dincio~i ai impiiratului, cinstim ~i omenim t ate confesiile ~i pe
a
to(i crqtinii, ~i dorim, ca ~i cu noi in privin bisericii noastre
a~a sa pii~eascii stiipanirea, ca ~i cu al(ii de alte religii, ciici to(i v.
de~l suntem impiir(i(i cu numirea religiilor noastre, suntem de-
,1 1 Colecte ~i fundafiuni.
.' 1 .''
''
opotrivi! inainea cre~tini\tii(ii de a toatii lumea.' La ceeace
1
Thun reflecteazi!, cii nu admite aceastii piirere (das kann ich Chestia dota(iei clerului a dat mull de Iucru lui '$aguna.
' i'
als Katholik nicht annehmen) ~~ ca e sigur des pre loialitatea Incepimd din 1848, de cand a fiicut cea dintai incercare in pri-
lui $aguna ~~ despre dibiicia lui de a conduce biserica, dar vin(a aceasta Ia ministrul Eotvos ~i dela !ntinsul ~e~oriu '
I I, pentru urmatorii lui nu are nici o garan(ii, de aceea crede, di inaintat ministerului din Viena pentru dota(Ia clerulm ~~ a das-
I"
II Ia ~edin(ele consistoriale e necesara prezenja unui comisar im- ciililon, a mai stiiruit in diferite randuri ' pentru imbuniitii(irea
piiriitesc, cum existi! in Rusia ~i in Orecia. Ce zici Verekrtester starii materiale a preo(imii. A ~i ob(inut diferite ajutoare, mai
Ia aceasta ?>> mici ~i mai mari, iar Ia 1854 3 a reu~it a stoarce guvernului
$aguna riispunde, cii aceasta amenin(are nu-i pricinue~te hotiirirea, ca de aci inainte ~i preo(ii ~i inva(iitorii romani sa
nici o grije, fiindcii una ca aceasta nu se poate intampla din fie tmpiirtii~i\i cu por(iuni canonice. Dela aceastii hotiirire prin-
simplul motiv, ca stiipanirea noastrii.:. este mai presus de cipiarii panii Ia traducetea ei in faptii mai trebuia insii mult~
gandul acela de a supune vre'o biseric~ unor masuri, cari nu vreme. $aguna nu era omul, care sa a~tepte totul de SUS, Cl
se potrivesc cu duhul lumina! a! Iegisla(iei noastre impiiriite~ti vazand CU cata greutate i se dii cilte 0 farama din bogateJe
(mit dem erleuchteten Oeiste unserer Kaiserlichen Legislatun ). visterii ale statului, cerci! in jos a face din spiritul de jertfii a!
Apoi nu trebue luat pilda dela o abnormitate .~i silnicie, ciici
1 din 1 lanuarie 1850.
Rusia ~i Orecia cu totul altmintrelea (in ~~ biserica catolicii, 2 Astfel ~i intr'o petitie inaintata Ia 9 /anuarie 1851 ciltra min. Bach,
decum o line stiipanirea noastrii. La noi este deviza lmpiirii- iar in 1852 dililtorind Lmpa'ratul prin Ardeal, i s'au inaintat ~i IurOin partea
teascii: Cu puterl unite, drept egal pentru to(i (Mit Vereinten preotimii din diferite tinuturi mai multe peti~ii in acest sens. In 2 Iunie 185?
Kraften, Oleiches .Recht fiir Aile) a~a darii aceste temeiuri sun_! guve'rnul cere anteacte ~i deslu~iri, cum ~i prin'ce mijloace s'ar putea
hotiiritoare (massgebend) pentru noi, dar nu miisura stiipanirei regula chestia aceasta. Intr'o petitie de mai til:ziu (14 Apri!ie 1858) $aguna
exprim<l aceste vederi juste: ] e treuer und gewtssenhafter Knche und Sehule
ruse~ti sau a celei grece~ti, cari (in desvoltarea bisericeasca, adecii ihren schweren und hochwichtigen Beruf erfilllen, desto fester werden auf der
J luminarea ~~ propii~irea popoarelor sale in ciitu~i ...
Acl Thun, ne mai avand ce reflecta, se abate deJa meritul
Grundlage der Religion und der durch ihre Segnungen bewirkten wahren
Bildung die Stiitzpfeiler fiir die staatliche Ordnung und ware Wohlfart
;IIi'I
I, I'
discu(iei ~i spune, ca au sosit pari impotriva lui $aguna, care a der VOlker sich gestalten. Wie soll aber eine Kirche- ihre Aujgabe erjiillen,
'' wenn ihr die Mittel zu jreudiger Entwickelttng ihrer Thiitigkeit fehlen, wenn
degradat un preot din cauzii, cit a !recut Ia religia catolicii.
!f
I' $aguna riispunde cii a degradat nu numai unul, ci mai mul(i,
ihre Seelsorger and Schullehrer zu harier. Entbehrung verdam_;rzt, s~att ihrem
innern Berufe nachgehen. zu kOnnen, gleich dem letzten Taglohner t~n sauern
~~ totdeauna va degrada pe ace! preot a! siiu, care va face tul- Schweisse ihres Angesichts zii erst das iiigliche Brod sich erwerben mtissen, am"
,j'
nur leben za !Wnnen ...
.r.
i' ' Ibidem pg. 318. " 21 Iulie 1854.

i'
'I'1'1,
111
110

credincio~ilor sai, pe langa toata siiracia lor zaticnitoare, un ca sa sporeasca cat mai repede, ~~ scrie: Bucuros a-~i fi pus
imbel~ugat izvor de mijloace materiale, pentru a face faja mul- eu ~i inai mare suma In fundajia aceasta, dar imi veji crede,
telor trebuinje biserice~ti ~~ ~colare. ca mai mult nu am putut face.
In virtutea hotaririi sinodului din 1850 (Nr. 21) cerii ~i Despre colectele facute, despre sporirea fundajiei Pantazi,
ob\inii concesiune dela guvern spre a putea face o colecti! in !n fiecare an !n~tiinja $aguna credincio~ii sai prin circulare.
eparhia intreaga. Aceasta colecta dactu, pana in 1 August 1852 suma Astfel Ia inceputul anului 1858 aducand Ia cuno~tinia tuturora:
de ~6,062 fl. ~i 44'/, cr. Cu banii ace~tia - scrie $aguna in ca fundatiunea Pantazi s'a spo'rit pana Ia suma de 4850 fl. ~~
. darea sa de sama' - s'au cumparat doua case, ~~ adeca una 16 ct. m. c., arata ca averea clerului, oricat de mica, o ingrije-
in cetate sub Nr. 19 cu 20.000 fl. argint, iar alta in~suburbiul ~te ca <<Un amanet ~rant.
losefin sub Nt. 92 cu 6000 fl. argint, pe casa cea sub Nr. 19
Precat simt ~i cunosc marimea ~i greutatea chemarii mele
s'au platit 16.000 fl. ~i a ram as datorie 4000 fl.. arg, pentruca
arhiere~ti - scrie $aguna' - pe atata rna straduesc, ca sa lac
suma de' 4062 fl. 44'/, cr. s'a rejinut pentru intampinarea chel-
din destul chemarii mele; ins a numai pentru una rna do are
tuielilm Ia cumparar ea casei de snb Nr. 19 ~i Ia inzestrarea
inima ~i adeca pentru aceea, caci nu rna iarta !(11prejuriirile ~i
seminarulub. 2
puteriie mele, ca sa fac atata, cat a-~i dorl sa f~: pentru ~l~ru~
Jar Ia moartea iubilujui sau secretar Dr. Origore Pantazi,
~i poporul nostru. Nadajdue~te !nsa,. ca fundajrrle lur n~rcr ~~
$aguna puse din banii sai) temeiul unei fuudajiuni de 2000 fl.
neinsemnate ca ~i samanja mu~tarulut>> vor sporl Cu ajutorul
m. c. Care sa fructifice 100 de ani ~i apoi !mplinindu-se ~irul
lui Dumnezeu, daca le vom grijl cu su{let carat ...
anilor acestora, sa se foloseasca protopopii ~i preojii no~tri din
cametele acestui capital pentru toate veacurile din neam in
neam>>.' Indeamna ~i pe aljii sa contribue Ia aceasta fundajie,
1 din Sibiiu 1 August 1852, iar pana in 1 August 1853 suma coledei

s'a urcat Ia 27,601 fl. 301 / 2 cr. cf. eire. nr. cons. 804,1835, in care scrie ~aguna:
putem fi incredintati;ca jertfele noastre vor aduce foloase, ~i adeCa inflorire
",.., ~i cinste Eparhiei noastre. S:unt in starea cea placuta, unde pot vesti preo-
timei ~i poporului nostru eparhial vestea aceea imbucuriltoare, ca. pefoamna cartilor, conversatia dfinsului cu bllrbati ale:;>i, ~i ndzuiala diinsului cdtrd
viitoare se va deschide in casa cea nona, acum cumparata Institutul eparhial cu1;rinderea fnvdfdtuYilor !ji sjaturilor mete, i-au adus lui un . sbor a~a de_
Pedagogico-Teologic, unde se vor Cre~te Dascali ~i Preotii no~trii pe viitor,
- Sa~ii au protestat impotriva cumpararii casei celei mai mari, .dup.1 .cum
puternic in toate, inc8.t renumele lui ~el ~u~ a ~atrun~ pana ~!
mai 1nalte. A~a a sporit fiul meu Gngone m fnca-lm Dzeu, m mmultirea
1: soct~ta~I
afl.1m dintr'o epistol.1 a lui Florian Aron catnl loan Maiorescu (din Sibiiu ~tiintelor .~i cuno~tintelor sale, precum ~i in staruinta cea neobositil de a
17 lanuarte 1852): Eri se duse Ia Principele o deputatiune de Sa~i, ca Sa impli.nl chemarea sa.. ' De aceea !Ram denumit de secretarul .meu, ... de care
protesteze contra lui ~aguna, pentruca vrea sa cumpere casa lui Apor. post edt el vrednic in intelesul eel mai adev_arat al acestm c~vant mul~
'' Principele, nzir nichts, dir nichts, i~a ocarit frumos ~i iRa dat afari1 ... (<:f. inSemnator. Lucrurile lni scripturistice din arhiVul nostru sunt a tate a. dove_zi
corespondenta lui I. Maiorescu, intre nzss. Acadenziei Ronulne. penfru toate veacurile des,rre aceasta a mea marturisire. - In menzon~l
'ii
2 Inainte de a face aceasta colecta ~aguna cumpilrase din banU sili
sau ~ag~rta vorbe~te in 2 locuri, (Ia .anii 185~ eyi 185~) .iara~ cu .laud_; man,
o gri!dini! mare in Sibiiu, cu 6000 il. (Conv. Lit. 1899 pg. 1109). despre Pantazi a carui moarte 1-a sagetat pana Ia mimfi, cfici dansul a
Cf. eire. Nr. cons. 36/1855. Monunzbti at protosincelului Grigorie fost pentru cle~ul nostru o achizitiune de tot excelentii ... el. a fost mfina
Pantazi>), in care ~aguna aduce laudele cele mai cillduroase acestui vrednic mea dreaptd, el pdtrandeit cu agerimea priceperii sa~e in [undul ideilor mete
tanar, care era un exemplar rar in veacul nostru atat in privinta naravurilor ~i ~tia sa le puna pe h!lrtie intocmai pre cum m1Rle. gande~m ~u acel..ea:
sale bHinde ~i domoale, cat ~i in pr~vinta talentului sau. El a fost frunzos Pentru aceasta mare ~i ireparabili1 paguba am jost fil sunt mtnstat pana
fa chip, copt la minte, infelept fn ~tiinfe, bun ~i compdtimitor cu inima. In Ia moarte . ..
el am aflat adevarul acela mare, cil acel bdrbat este casa infelepciunei,_ carele 1 cf. eire. din 25 Ian. 1858 Nr. cons. 115.
are ru~ine nobild "/.naintea mai nzarelui sdu ... SS.rguinta ddnsului in cetirea
112

VI. (
'i.
". Biserica catedralii.
In 4 Septemvrie 1851 ceruse ~aguna dela magistratul Si-
biiului, sii-i puna Ia dispozijie un lac comunal potrivit spre a puteii
zidl o biserica catedrala ' ~~ un semina~. In numele magistra-
tului ii riispunde, 2 domnul consul al cetiijii Sibiiului baron
de Konradsheim, ca ora~ul nu are Iocuri disponibile, fiindcii
toate cate lea avut, le-a pus Ia dispozijia inaltului guvern
pentru ridicarea zidirilor erariale a~a, incA! ~i comuna insa~ a
trebuit sa cumpere pentru scopurile sale Iocuri dela privaji.
In toamria anului 1857, fiind in Viena, cu ocazia unei
audienje private Ia monarh, ~aguna a~terne pe langii aile pe-
tijii ~i una, in care cere permisiunea de a putea face o colectii
in toate provinciile monarhiei austriace, cu scopul de a zidl.
catedrala din Sibiiu. Telegr. Roman>> aduce in 17 Oct. ~tirea
ii': cii <<Majestatea sa cu preainalta hotarire din Laxenburg s'a in-
dural a sancjionii cererea aceasta.
La sarbatorile Craciunului din acela~ an se adreseaza'
~aguna tuturor credincio~ilor siii, aducandu-Ie Ia cuno~tinja
incuviinjarea monarhului ~i indemnand pe fiecare, sa jertfeascii
pentru aces! scop, cat II vor ierta puterile ~tiind, cil nu omului,
ci lui Ditmnezeu daji, ~i ca nu cer pentru mine, ci spre milri-
rea lui Dumnezeu ~i spre binele vostru, cii avem ~i astiizi
cateva sute de copii Ia Sibiiu, in ~coalele de acl, ~i bucuros
i-a~ aduna langii mine in toate Duminecile ~i silrbatorile Ia
slujba dzeeascii ~i cu osardie le-a~ da lor invaji!tura in toate
~i pentru toate spre binele lor ~i spre bucuria noastrii a tutu-
rora, dar nu avem blsericii, unde sa-i adun ....
De bucuria aceasta nu erii sa aiba $aguna parte in vieaja
sa, dar lui ii revine meritul initiativei intr'un limp crancen,
1 La )nceput erau sperante, ca aceasta cerere a lui ~aguna va fi
ascultata. Aron Florian scrHt lui I. Maiorescu, chiar dupa raspunsul negativ
al magistratului: Sa~ii vor sa-i dee (lui ~aguna) un loc la Poarta Cisnadiei
spre a_ zidi Catedrala, care este un proiect pe hil.rtie (l. c. epistola din
19 febr. 1852).
' Din 27 Nov. 1851.
' Anul 1857 pag. 329.
' Circ. dtto 1 Dec. 1857 Nr. cons. 980 cf. <Luceafilrul> 1906 pg. 188.
114 115

cand orice mi~care, orice ini!iativii romaneascii intampina o mul- Ajungand mai tarziu in pericol o sumil de 20.000 fl. din
jime de piedeci di.n partea guvernului absolutistic. El lnsii pe fondul Catedralei, elocaji in acjiuni Ia societatea montanisticii
toate le-a ~tiut lnliitura, fiind norocos a ca)liga printre cei dintai . (Sz. Domokos), ~aguna doneazii alte 25,000 fl. 1
donatori spre aces! scop pe insu~ impiiratul cu suma de 1000
galbeni, ~i pe guvernatorul Ardealului, principele Schwarzen-
berg cu 50 galbeni, langii cari se alaturii ca al J.Jea mare do- VII.
nator robul lui Dumnezeu Andteiu cu 2000 fl. Colecta s'a
inceput cu mare lnsuflejire ~i rezultatul ei a lost Ia sfar~itul Neinfelegeri confesionale.
anului 1858 suma de 28,347 fl. ~i 47 cr.
Frumoasa pornire de friitie ~i solidaritate na(ionalii, care
* facuse in anii 1848-'o-9 sa amuteasca ura confesionalii, se poticni,
1 1nsufletirea ob?teasca o talmacesc 'coloanele ziarului <<Tel. Rom, din nefericire, ~i ea acum in timpul de asuprire ~i pace inarmatii
dela inceputul 'anului 1858, in prozii $i ln versnri: a absolutismului. Rivalitatea intre Sibiiu ~i Blaj pornise pe chestia
Ceriul ?i pamllntul astazi dupa prorocie sa se veseleasca, ingerii cu mitropoliei, deoarece in programul national din 3/15 Maiu nu
oamenii duhovllice9te sa pnlznuiasca, eel Dumnezeu in trup s'a ariitab ... se fixase anume, ce fel de mitropolit cer Romanii: gr.-ortodox
nespusa este insufletirea cre~tinilor no~tri ?i multamirea catra prea inaltatul
sau gr.-catolic, ci se stipulase, in general, ca a! doilea punct de
nostru imparat, caci s'a indurat a diirul una mie de galbini spre acest scop
sfilnt; lmpdratul sttt- ln fruntea colectei, a1;;a zice bogatul ?i silracul ?i il bi- program: restituirea mitropoliyi romane, dupii vechiul drepb.
necuvanta pana Ia posteritatile cele mai de apoi ... (pag. 17-18). Aces! vechiu drept istoric fire~ie era pe partea bisericii orto
Parohul gr. nlS. /. loanoviciu din ferihaz, versificAnd circularul lui doxe, reculegerea careia nu era insa dorita de catolicismul do-
~aguna, (Nr. 900) exclami!:
minant. ~i biirba\ii conduciitori s'au convins curand, cii impre-
0 'ndurate imparate! $i trona! sd-l stdpt1ne$ii ! jurarile nu permit unirea tuturor Romanilor sub un singur cap
Milostive majestate Exc.elentia Sa baron de ~aguna
bisericesc, cum unii dintre tinerii conducatori o vor fi dorit Ia
Care te-ai. indurat Ne binecuvfinta cu mfina.
. ' ~i pe noi ne-ai aratat Preasfin1iful arhiereu 1848, in avantul lor idealist. De aceea socoteau, ca va fi bine
,. :i'' Asemenea altar neamuri Ne 'ndeamna cu sfatul san sa ceara ~i uni\ii mitropolit, cum ceruserii ortodoqii in sinodul
Ce sunt i tronului ramuri ~i ne arata cu dreapta din 1850 ~i sa staruiascii ~i unii ~i al\ii a se emancipa de Sarbi
. . . . . . . . . . Cu cuvantul ~i cu fapta ~i de catolici, cum scrie Oavriil Muntean intr'o epistola catra
Ba in-ca te-ai f?i-'ndurat Daruind un dar ciootif
loan Maiorescu. 2 Acesta publica in Vi en a Ia 1850 o bro~urii '
Clerul ni 1-ai inzestrat De 2000 de argint
Cu Suma galbini tJ mie Ltingd mila 'mpibdteascd .1ncat' se 'nd~amnil spre uimire Dar nadejdea imj arat<l
Domnul din ceriu sa te tie! fat' $i cea arhiereascd ~i cei ce sunt cu 'naltil gindite !... Aceea cereascii polata
~i de 'nalta familie fratilor de o credinta Nu ~tin ajunge-voiu ~i eu ~i de multeori ca 'n vis
Sa-ti deft cerul bucurie! Strigati glas de birain(d Sa-mi plec acolo genunchele men, Vid altaru-i sfant deschis.
Cu aceea impn!una Un veac nou ni-s'a ivit Mai departe despre ~aguna zice:
Zed de ani ca s~ trdqti Bucurie ne-a vestit (~.a.m. d. pg. 24). in grija lui turma 'ncredintata Rugam pe Domp.ul de ajutor
Jar Un preot bdirfiR din Sighi~oara (probabil protopopul Zaharia Se vede mult inaintata Spre a-1i fi nazuintele cu spor
Boiu) .publica sub titlul: "Sentimente,- cU priltjul colectei pentru biserica Cate- Ca-i e pastor adevarat Ca ~i aceasta sfanta zidire
drald ln .Sibiiu, cdird_ P. S. Exc. Sa Dl episcop Andreiu baron de $aguna Ce priveghiaza ne'ncefat S'ajunga. dorita saV&r~ire
o sumll de versuri, din cari extragem urmatoarele-; Ca turmei sa-i dea nutret sufletesc Nepo{ilor adeverinfd
Prea Luminat ~i Preasfintit Parinte Acestui lucru prea maret Pazind-o de lupii, ce o prigonesc. De-anoastrd'nDamnezeucredinfd!
De af? ave_ii ritoricef?ti cuvinte, ~i mai inalt ca orice pret! ' cf. Actele sinodului din 1870 pag. 45-6. (pag. 48).
2 Conv. Lib 38 Nr. 7.
Sa-mi pot adeveri dorirea Ce cu 'ntelepte chibzuiri
3 Die Rechte der romtinischen Nation gegen die Angriffe der
0:!' o amr sa Vad ~i. sa.Var~irea L-ai ad us la astfel de._ porniri
Sachsen>>.
s
117
116
presiuni, cari pot da ansa Ia diferite tiilmiiciri; ' ~~ de aceea
in aces! sens, arata.nd, ca ~i unii ~i al(ii au drept de mitropolie, supiirarea lui saguna nu erit lara orice temeiu. Aceastii supa-
dar ca ar fi cu putin(ii $i o mitropolie comuna pentru to(i. rare crescu ~~ mai mult, cand prin infiin(area grabnica a mitro-
Episcopatul catolic pa~ise in 1850 cu. totul agresiv in con- poliei gr.-cat. Ia Blaj ~i a celor douii episcopii Ia Ohe~Ia ~i LugoJ,
tra lui ~aguna ~i a bisericii ortodoxe," dand insu~ primatul din ~aguna i~i viizu, dacii nu ziidiirnicite cu :ot~I, in once caz ama-
Strigoniu almma, cii tmirea>> ar fi periclitata, ~i debitand <<min- nate pentru Iungii vreme, rezultatele starum(elor sale" pentru
ciuna piramidalil, cum scrie Bari(iu, ca .in timpul revolu(iei reinfiin(area mitropoliei istorice. Socotia ded aceste. masun c~
300 preo(i romilni uni(i ar fi lost uci~i de Romanii ortodoc~i. atacuri indirecte, dar foarte dureroase, ale lUI Thun ~~ regtmulUI
Pe ~aguna n indispuneau mult ~~ tendin(ele episcopului ~i mai ultramontan impotriva bisericii ortodoxe .. Si nu era singur de
tarziu mitropolitului Alex. Sterca sulu(iu, care scria in pastora- aceasta piirere, Schwarzenberg insu$ o impiirta~ia, fiicand mi-
le!e sale, ca dorin(a imparatului ar fi unirea>> tuturor Romil- nistrului Thun impuliiri pentru aceste miisuri, cari emanau dela
nilor, iar in cuvantarea de instalare, citand locuri din sfanta el in mare parte. '
Scri?turii, cari puteau fi tiilmacite ~~ intr'un fel ~i in altul, se Pe Iangil ac~ste semne viidite de asuprire a bisericii ro-
ruga .ca duhul slant sa lumineze na(iunea romanii ~i s'o indemne mane ortodoxe din partea regiinului, care nu era nid decum
spre Unire. 2 -
impartial, o muljime de supiiriiri ii cauzau lui ~aguna ~i rapoar
',! ~aguna a riimas foarte indignat, cand episcopul ~ulu(iu i-a tele ce sosiau necontenit dela preoji ~i protopopi, despre ne-
'trimis ~i lui un exemplar din aceastii cuvantare, ~i II invinul Ia inteiegerile, ce se iveau intre ei ,~i preo(ii gr.-catolici cu prilejul
guvernatorul Schwarzenberg, ca are tendin(e de proselitism. casiitoriilor mestecate, a trecerilor dela o confesiune la alta sau
Tras de acesta Ia riispundere ~ulu(iu se scuzil, ca n'a avut Ia diferite slujbe biserice~ti.
I, nicidecum gandul de a-1 supiira pe saguna, ci i-a trimis cuvan- in toate aceste chestiuni !;laguna luase dispozi\ii in confor-
tarea sa numai in semn de stimii. in sfar~it Schwarzenberg mitate cu principiul fundamental de egalii indreptii(ire confe-
constata, cii in acea~tii cuvilntare se cuprind de !apt unele ex- sionala ~i cu ordinele guvernului. Sinodul din 1850 aproba de-
merlmrile !acute de ~aguna pentru a ajunge Ia buniiin(elege~e
' Yo!. II. pag. 655. ~~ pace confesionalii, <a care consistorul gr. cat: del a Muncacm
2 Dupace citeaza v. 11. c. 17 din ev. loan 9i condacul dela Rusalii:
s'a invoit, dar nu ~i consistorul gr.-cat. dela Blap. In acela~ an
cfi.nd a impiirfit limbi de foe, pe toti intr'o unire i-a chemab, episc. ~ulutiu
zicea in cuvantarea sa rostita cu prilejul suirii in scaunul .episcopesc:
comunica preo(ilor ordina(iunea ministeriaHi privitoare Ia felul
Aceasta sfdnta unire sa o cerem dela Dumnezeu, in care au fost ~i stnl- '
1 ln epistola sa ciltra ~~aguna (din 4 Junie 1852) comunica Sch:'ar-
bunii no9tri, in care au fost ~i tnlit 9i d-ze9tii S. S. Parinti ai bisericii -Ra-
saritului: Sf. Ciril, Sf. Atanasie, Sf. loan Hrisostom, Sf. Vasilie, Sf. Ori- zenberg rezultatul ~ interventiei sale, scriind intr'un loc: Da -~er fraghche
gorie CuvantiHQrul de Dumnezeu, 9i tofi sfintii din Rilsiirit. Aceea~ sftintd Hirtenbrief j~doch allerdings eine zweidentlge Auslegung zulasst,, so ha~e
unire sd o cerem dela Dnmnezen, jdfd care bine pe seama ndcinnei noastn ich nicht unterlassen, dem Herro Bischof Schullutz diesenJ.Jmstand ausstelhg
nn este... Sa ne rugilm pentru capul bisericei Pre3.sfintitul-Patriarhul nostru zu bemerken.
2 Astfel in citata (pg. 122) hartie a sa dela-inceputul anului 1856 scr~e
Evlavie at IX-lea etc ... cf. pag. 43 a acestei cuviintari,tipll.rita in Buda
1851 Ia C. R. tipografie a Ulliversitatii Pestane)>, cf. ~i Baritiu vol. III,
Schwarzenberg: Warum, kan man billig fragen, warum wurde, wenn d1e
pag. 559-560, unde se zice, cil vointa mai inaHa a -cercurilor din Viena Nichtunion mit ihrem verrottetem Schisma ohne sie in sich zerfallen muss,
ar fi fast unirea religioasa a tuturor Romlinilor, chiar ~i a principatelor ': der angeblich SQ frischen und anziehenden Kraft der Union dnrch Erric~
romfine ~i se aininteyte, cum ~ulutiu cercase la 1850 a-1 indupledt pe tnng einer Metropolie and zweier neaer Bisthiimer von Staatswegentmter dte
$aguna sa treaca la unire, ca Sa ajunga arhiepiscop unit, iara el Alexandru Arme gegriffen ?>> cf. ~i p<lrerea lui Barifiu vol. II. pg. 736.: ~stild~ta
(~ulutu) sa rilmfiie ca episcop. Dar, cum observil Baritiu, <'~ulutiu i~i
Ie cazu bietilor uniti mura in gunl tara multil osteneal<l ... ~~ Fnedenjels
alesese n'iu omul, caci ~aguna ii rilspunse scurt: pentru nici un fel de dem- o. c. vol. ll. pg. 194.
nitate ~i rang nu' mil fac apostat. s Memorial, aiwl 1850.
118 119

cum trebuesc !acute trecerile deJa o religie Ia alta.' Iar spre a care se spune, ca Oazeta e obraznica, iar redactorul ei Iacob
inlatura cu totul astfel de frecari neplacute, ordona Ia sfar~itul Mura~an, profesor Ia gimnaziul rom.catolic din Bra~ov <<nu are
anului 1852, ca preojii -gr.orientali ~~ preojii gr.-cat. sa nu se gand bun cu noi, ci umbla Sii samene vrajba ~~ neincredere
mai amestece cu slujbele.' intre Arhiereu ~~ cre~tini, ~~ tulbura pacea ~i lini~tea sufle-
Cu toate acestea neinjelegerile se continua ~i uneori ele teasca, descriind preotimea cre~tineasca de o plasii de oameni
degenereaza in certe mite ~~ in defaimari ingrozitoare, Astle! in~elatori ~~ invrajbitori. Jar gre~ala lui Barijiu era, ca in ca-
Ia sfar~itul anului 1854, aducand Stefan Oberman din Oalaji lendarul de pe anul 1856 sub titlul din cronica Transilvaniei>
parohului gr.cat. Stefan Suciu Ia cuno~tinja intenjia sa de a a afirmat, ca sinodul din 1850 ar fi important nuniai pentru
trece Ia biserica ortodoxa, acesta se napuste~te, inaintea marto- motivul, cii au 'participat Ia el ~i reprezentantii poporului, pe
rilor, cu vorbe urite asupra protopopului din Hateg, Mihal Ma- !anga ai clerului. $aguna arata pe larg in 5 puncte, ca sinodul
ximilian, numindu-1 magarul de protopop; ~i asupra lui ~a acesta are o insemniHate cu mull mai mare,' pe care insa Ba-
guna, pe care il intituleaza: calul ~i Antihristul eel mare :din ritiu o retace din riiin(a.
Sibiiu. 3 La inceputul anului urmator din cauza acestui circular a
De alta parte Oazeta din Bra~ov, - pentru care staruise atacat pe $aguna revista bisericeasca ~~ literara din Pesta
~aguna in 1850 Ia guvernul ardelean, ca sa poata iara~ aparea R.eligiO>> scriind, cii $aguna ar fi afurisit pe Mura~an ~i Ba-
- nu lipsia nici ea a da, din cand in cand, lui ~aguna cate o rijiu numai, fiindca sun! catolici.' $aguna afla din Pester Lloyd
lovitura invaluita in !raze sunatoare. Tinand seama de toate despre aces! atac ~i redacteaza imediat in limba germana un
i aceste antecedenje nenorocite, e foarte explicabila susceptibili- raspuns, rectificand scrisele revistei catolice. Raspunsul II trimite
tatea confesionalii a lui ~aguna, mai ales ca aproape in toale Ia Emanuil Oozsdu, care 11 plaseaza ~~ in Pester Lloyd ~i in
cazurile nu el este, celce ataca, ci e insu~ eel atacat ~~ dator Nr. 17 a! revistei R.eligioi.'
deci a se apara pe sine ~~ biserica sa.' Aceasta o accentueazii *
~~ loan Maiorescu, insu~ unit - intr'o epistola catra ~aguna din 1 Biserica noastra din Ardeal, dupa ce mai mult de 300 de ani . a
1850 scriind, ca doji Romanii cei buni, uniji ~~ neuniji cunosc, fast lipsita de drepturile ~nei. biserici cre~t!ne ~i nici a fos_t rer:unoscu!a prm
ca peatra scandelei vine dela Blaj ~~ nu de!a Sibiiu. 5 Iegea tarii de atare - pnn 1t~ere~ ,acestm s?bo; . a pr_aznUl_t stirbatoare~
slobozi'rei sale de suZJ jugal pngomtor at constduftet antzmarftale ardelene.
La sfar~itul anului 1855 $aguna pierzandu-~i rabdarea 2. "Episcopul cu pr~topopi!, ~u preoti! ~i cu eparhiotii sai s'au it.nbra'-
ti~at intilia oanl ca cre~tuu slobozt ~t cu lacnmele sale au sptilat ranele cele
sfatue~te ~i roaga>> 6 pe credincio~ii sai, ca nimenea sa nu
'matte ale biseridi .... >:
cumpere, nici sa ceteascii Oazeta de Transilvania, ce iasa sub 3. Episcopul a avut eel mai indem.natec prilej pentru imptirtti~trea
redacjia lui Jacob Mure~an, nici calendariul lui Gheorghe Ba- tnvtiftiiurilor ~i povefelor sale ..
4. Dela soborul acesta se incepe primirea eparhiotilor no~tri in
ritiu. Aces! slat arhieresc e precedat de o Junga motivare, in slujbe imparate~th. . .
5, Dar sa mai pomenesc ~i despre lucrul acel~ ma~e_j ~~ de toata
' Circ. Nr. Cons. 141--1850. Ianda vrednic al soborului nostru, ca adeca, dupace s a hotant cumparare~
' Circ. Nr. Cons. 1171--1852. unei case pentr-u Institutul p'edagogico-teol., numai decat madulari~ soborulm
3
Acest caz e citat ~i in Memorialul lui ~ag. la a. 1855. au conferat 6000 fl. bani buni, iar eparhiotii preste 21,000 fl. pqn urmare
4 en totul preste 27,000 fl.
fn epistola catra I. Maiorescu din 3 Iulie 1852, scrie Aron Florian
s Nr. 11 din R.ellgio, egyhdzi tfs irodalmi foly6irab),
astfel: epistola enciclica a lui ~ulutiu r;d o multi me de pUre adresate tot
.3 RasPuns_ul e i_scalit cu ini1ia]e /. B. (l?an Bactila, fast ca.tava vr~me
in spiritul acesta catra guvern ... au fiicut pe ~aguna sa fie ceeace este. profesor la semmar ~~ re~actor la Tel. Rom.) l!l Pester Lloyd Nr. 48--856
Hinc illae irae! In scurt vad, ca. principiulnon tovdrt1$iei capata consistenta din eroare T. B., ~i termma astfel: (<Wenn w1r zu klagen haben, wenden
~i Romilnii fac numai in idee o nafiune, iar altmintrele ei sunt doutt popoare. wir uns an die zum Schutze des Rechtes und der Ordnung aufgestellten
Fie 9i a9a, 9i lucre fiecare confesiune in gremiul sau, ce va putdt ... hohen BehOrden, wlt greifen nicht zu. dem Mittel ~er Pr~sse; werden aber
Angriffen von dkser Seite her stets mtt der Entschzedenheti begegnen_, welcfre
' cf. N. Popea pg. 126 ji Dr. II. Pujcariu: Metropolia etc. pg. 76. das Oefiihl des Rechtes und das BeWifSStsein trelien Oehorsams gegen dte Obng-
6
if. eire. din 5 Decemvrie Nr. cons. 1090-1855. keit, dte Oott uns gesetzt hat, verlethf.
120 121
/

Procedarea lui ~aguna contra Oazetei ~i a lui Barijiu poate tele rostite de socrul sau, ceeace Hania implinl numai pe ju-
sa para cam asprii ~~ neobicinuita, dar e foarte explicabilii ca miitate, neinregistrand ~~ expectorajia a 2-a.
izvorand din spiritul de autoritate, ordine ~~ disciplina, de care In aceea~ zi asesorul Biidilii fu destituit, iar Hania mu-
a lost povajuit :;laguna in !oatil activitatea sa, priveghind cu strat. Destituirea aceasta o motiveaza ~aguna pe larg '? .4
ingrijire neadormilii asupra bisericii ~~ iezind de cu vreme calea puncte, spunilnd cit prin expectorajiunile sale aseso:ul .Bitd1la a
oricarei porniri, despre care el credeil, cii ar puteil sa devinii vatamat <<sfinjenia consistorului eparhial, per~oan~ ~~ d1gmtatea
pagubitoare bisericei. episcopului, a calcat Juramantul, ce 1-a" ~us I~ .mtrar~a, sa. in
funcjia de asesor, de a fi totdeauna lara. par!imre ~~ sa alms
de dreptul, ce are un episcop de a supune pe preojn scanda-
lo~i ]a pedeapsa ,medijinala, lara de a. I~ _face proc~s formal ~u
VIII. intrevenirea consistorului - din pnc1mle pomemte - sene
$aguna' - rna vad sil.it cu. intrist_area ini.mei a-ji ves~i, ca de
Cum pedepsia ~i cum rlisplatia ~aguna? cum ~tia el sa
apere prestigiul preotimii? ad inainte nu mai po\1 avea lac m cons1slorul epmhwl.
Pe cat de sever era ~aguna in croirea pedepselor, tot
De altfel asprimea discipline! lui $aguna, inaintea lui Mu- atilt de milos ~~ de iertator. ~tia fi, c1md observa Ia ?e~ pedep-
ra~an ~~ Barijiu, o simjira in deajuns ~~ preojii ortodoqi, cari siji semne de pocainja ~~ de indreptar_e. Astle! ~~ ~n cazul
obicinuiji cu disciplina laxii din timpurile lui Moga, nu prea acesta: pe asesorul P. Bitdila il ierta ma1 tarzm, re~t1tumdu-l in
jineau seamii de ordinile lui :;laguna. Pedepsele dictate pentru
funcjia sa. .
traiu neregulat, pentru neimj:Jlinirea cu evlavie a slujbei preo- All caz: Preotul Teodor Orlea din Cibu (protopop1atul
te~ti sau pentru nesubordinare sun! destul de numaroase, mai Oeoagiu de jos), citat de 3 ori Ia scaunul epi~copesc, spre a
ales dupii anul 1850. Foarte energic ~i sever procedil :;laguna se justificit, din ce motiv a pa~it, dupa 2~ am de preoj1e? I~
~i cu sfetnicii siii, cu asesorii consistoriali, cari trebuiau sii ~tie, casiitoria a dona, ni.t val sa se prezinte; fu dus cu for\a ~~ ~~
'cii nu sun! de capul lor, ci au an stapan.... Amintim aici 2-3 s'a ras barba ~~ i s'a tuns parul in faja consistorului, pubh-
cazuri spre a se vedeil, cum injelegeit ~aguna nojiunea de dis- candu-se' totodata pedeapsa aceasta, ca sa fie tuturor spre
ciplinii bisericeasca ~~ ce aplicare ~tia sii-i dee. in ~edinja din ]uare aminte.
5 Decemvrie 1851 preotul din Poplaca Petru Biidilii, impotriva AI treilea caz: In 1855 a aparut Kiriakodromional, pu-
caruia intraserii mai multe pari pentru <<bejie, sudalme>>, batai nilndu-se in vanzare cu prejul de 12 fl. Preotul Teodor Neqa
~i aile purtiiri necuviincioase, fu april deJa patrafir. ~~ indrumat din Ou~terija ~~ cu parohianul sau Lica lui Precup au venit sa
a mai invajil un an in seminar inviijaturile pentru clerici pre- cumpere un exemplar, dar li s'a parut prea scump. Protopop~l
scrise. Cand .s'a actus aceastii hotiirire, in ~edinja consistorului Jocului Moise Fulea, avilnd un Kiriakodromion, pe care 1-l da-
a fast de fajii, cu toate cii nu s'ar fi ciizut, ~~ unchiul acestui duse ~aguna, il vandu lor, acesta cu suma. de 16 ~1. _par n~
preot, Petru Biidilii protopopul Miercurii ~~ asesor, cum ~i gi- peste mull ce se socotl? In 2 Decemv_rie _1~_55 s_cne ?reotul"u~
nerele acestuia loan Hania, ca notar a! consistorului. Asesorul Teodor sa trimita inca 2 fl. din !ada b1sencu, on daca nu, sa-1
Biidilii aduse lui ~aguna invinuirea, cii a lipsit pe preotul din restitue' cartea. Preotul Teodof vine cu Lica lui Precup, adu_ce
Poplaca de patrafir ~i 1-a osandit neascultab ~i a mai adaus ./
cartea ~~ se !nfaji~ea~ii inaintea lui $aguna, i_st~risind toata Ill.
Ia aceasta observare ~i expectora\ia, ca de 20 de ani, de cand tamplarea cu Kiriakodromionul. i;ii acum 1ata pedeapsa mal
~ede el .in consistor, a~a riiu n'au mers niciodatii trebile ca
acum, de cand e cilrma bisericeascii in mana lui ~aguna. 1 Din 15 Decemvrie 1851.

Acesta poruncl indata notarului Hania, sii ia Ia protocol cuvin- ' Circ. Nr. cons. 4/1854.
122
123
mult morala, dedit materiala, ce dicteaza ~aguna batranului patimi, a ~i incetat a fi clientele meu. Mi-este ru~ine, ca un.
Moise fulea: cliente a! meu astfel de lucru va sa faca. Oare sa mai due
Pre a cinstite parinte protopoape! vezi unde aduce pe om rasboiu cu ~clien(ii mei in batrane(ele mele ~i din partea lor
iubir~~ mamonului! mai mare necinste nu li s'a putut pricinul sa am neodihna in Joe de mangiiiere ~i odihna?! ... Apoi,
de me~ o parte, de cum (i-ai pricinuit singur., .. pentru jaful, fiindca ~tiu, ciici am auzit cu urechile mele, cii aces! lucru este
care a1 vrut cu 2 fl. c. m. sa faci din !ada bisericei noastre deJa neplacut inaintea publicului nostru, ~i acela care comite aces!
Ou~terit~, ~rin care persoana (i-o ai facut suspecta in ob~tea lucru, se face izolat ~i uricios, deoarece a dat smintealii, iar
aceea b1senceasca; de aceea iii iau ob~tea aceasta de sub iu- ea dator sant afacerile mete arhiere~ti astjel sd le.togmesc, incilt
ri~dic(i~ protopopiatului Sibiiului a! ll-lea ~i o supun protopo- sd na daa lumei sminteald ~i sa am oameni practici ~i iubifi
,,ij, piatulm I, despre care s'au in~tiin(at fe(ele cuvenite 1' in deob~te in jural mea, pentru aceea poftesc pe Prea cinstia
il
" Numarul acestor cazuri s'ar pule a sporl considerabil.. Ne Ta,, ca sii veste~ti secretarului (Moise Lazar), ca eu nu-l opresc pe
margin~m in~ii a m~i cita, din deceniul urmator, un singur caz, el in treaba insuratului siiu, caci asia nu sta in puterea mea, dar
deoseb1t de mstruct1v ~i interesant, fiindca ne, aratii, cum in- fa(a cu opinia publica silit sunt a-1 demisiona din serviciul Con-
telegea .~aguna. sa fie in chestiunile sociale de un intransigent sistoralui, cu aceea, ca eu .nici de projesor in teologie nu-l pot
exclusivism na(10nal. In vara anului 1864 ~aguna se alia cam pane, ci sii-~i caute alta sta(iune p1eo(easca, sau profesorala,
bolnav, Ia baile din Mehadia. Aci prime~te dela secretarul con- cum va pornl Ia Lipsca spre realizarea acelei casatorii>> Mai
sistorial o ~pistolii,' in care acesta repe(ind rugarea (din 2 tarziu 1-a iertat ~i pe acesta.
;'tam)" p~ntru preaparinteasca binecuvantare spre a pu!eii Iuii *
I~ cilsato."~ o germana protestantii, care a avut multi pe(itori Dar, daca spre binele preo(imii noastre era sever in sus-
~~ Pt;_ to(I "I-~ refuzat de .dragul_ lui, arata, ca numai a~a va (inerea disciplinei ~i uneori aspru in aplicarea pedepselor, in
putea scapa onoarea fete1 ~~ a mtregei acestei familii oneste schimb niciodatii n'a suferit ca aceasta preo(ime sa fie atacata
daca din partea sfintei Maicei noastre biserici i se va da bine: ~i calomniata, nici un atac nedrept Ia adresa ei n'a lasat ne-
, , CUVantarea de a 0 putea CasatorJ,, altfe] ]car a~tepta Un bfam raspins, ~i niciodata n'a lost sgarcit in cuvinte de Ianda ~i fapte
de onoare, ce cu tqt dreptul 1-ar merita, de~l contra voin(ei de recuno~tinji! pentru subalternii sai harnici ~i merituo~i. Du-
s~le; ~I-ar atrage blastiimul ace!ei familii, precum ~i o nelini~te rerea lui, inai mult decat parinteasca, pentru pierderea talenta-
~~ nemultamire cu sine insu~. tului secretar Origorie Pantazi, ~i felul, cum a ~tiut sa eterni-
" " $ag~na suparat, nici nui raspunde direct, ci intr'o epistola zeze amintirea acestui barbat vrednic, rapit de o moarte prea
catra arhimandritul Popasu' con damna inten(iunea tanarului se- timpurie, e, pe langa aite multe, o splendida dovada despre
cretar, califidnd-o de product al unor cugetari false>> ~i de darnlcia, cu care ~tia sa rasplateasca ~aguna meritele .oame-
rAtiicire. nilor sai.
Eu las fiecarui in voie Iibera insuratul sau - scrie ~a Cand guvernatorul Wohlgemuth, dand ascultare unor
~oapte riiutacioase, scrie in mod vatamiitor pentru preojii no~tri,
guua - ... Totu~ nu pot suprima durerea, ce o simte inima
mea Ia aces! lucru. Lumea rna va osandi, ca clientele meu astfel $aguna raspinge repede, cu demnitate ~i cu o indriizneala rara
a riitacit, de~l nu in urma sfalmilor mele ci in urma cerbico- in vremuri atilt de grele, toate biinuielile ~i insultele; cand
zita(ii ~i dqertaciunii sale. ~i a~a, cum s'~ facut sclavul acestor preoti ~i protopopi erau maltrata(i ~i de(inu(i faril nici o vina,
tot el este eel dintai, care alearga. spre a-i elibera ~i a le u~ura
1
Din 2 lanuarie 1854. suferinjele. ~i daca cuvantul lui nu afla ascultare Ia guvernul
' 9 Iulie 1865. ardelean, peti(ia Ia ministerul din Viena, sau deadreptul Ia tm-
I i
3
Din Mehadia 13 Iulie 1848.
piiratul, e Ia moment pusa in plic !ji expediatiL ..
124 125

Iar Ia 1857 cu ocazia convorbirii sale cu ministrul Thun jesc de 6 luni Ia. un an ~i controland mai deaproape mersul
in Viena, exprimand acesta mai mult in mod indirect o parere inviijiimantului. Oupii potolirea revolujiei, una din cele dintai
nu tocmai favorabila despre starea culturala a preotimii noastre, griji ale sale fu hirii~ organizarea seminarului. ln ~edinja con-
~aguna nu intarzie a-i replica in chipul urmator: Ca preojii sistorului (17/29 Oct. 1849) propuse, iar consistorul prim!, ca Ia
no~tri nu sunt a~a culji, cum ar trebul, am a observa, ca aceasta I Nov. st. v. sa se inceapa cursu!, Ia care sa nu poatii fi insii
nu este vina bisericei, care are de scop lominarea, ci este de nimenea primit lara ~tirea ~i aprobarea luh; toji elevii sa fie
vina vremea cea vitriga ~i imprejurarea cea fatala, in care a indu~i in protocolul institutului, pe care-! va purta eel mai taniir
devenit biserica prin masurile vitrige ale stapanirei antimarjiale, profesor; tot atunci imparte cursu! in 2 semestre, statorind ca
care le-au actus asupra suditilor sai de legea noastra. In privinja <<inviijaturile pe sem. I. sa fie: a) Oramatica Romaneasca; b)
aceasta inca atata reflectez, ca lucru bun ~i folositor este pentru Metodica; c) Dogmatica ~i d) Pastorala; iar pe semestrul II.:
cre~tini ~i indeob~te pentru stat, daca vre-o preolime este culta, a) Continuarea pastorale!; b) Morala; c) Pedagogia; d) lstoria
dar lucru ~i mai folositor este, daca preojimea este morala, cu bisericeasca ~i e) Talcuirea Evangeliilor. 'Ointre invajaturile
!rica lui Dumnezeu ~i cu evlavie. In clasa aceasta a 2-a pun aceastea va predii dl protopop Moise Palea: Metodica Dog-
eu preojimea mea eparhialii, - ~i spre dovedirea asertului meu matica, Morala ~~ lstoria bisericeascii, iar protodiaconul loan
rna provoc Ia anii 1848 ~i 1849 - ace~ti ani sa dovedeasca, Hania: Oramatica romaneasca, Pastorala, Pedagogia ~i Talcuirea
ce purtare a avut preojimea mea, despre care se zice, ca este Evangheliilor. Lecjiile se vor jinea dela 8-10 !nilinte ~i dela
neculta, dql necultura ~i cultura este foarte relativa. Preojimea 2-4 dupii ameazi. Oimineaja Ia 7 $i seara Ia 4 ore se vor face
mea nu cete~te gazetele ~i bro~urile cele nenumarate, care a~a rugiiciuni in capelii, unde pro!esorii $i clericii sun! datori a fi
sun! de multe, !neat se poate zice despre ele, ca cresc ca ciu- totdeauna de fajii. Marjia dupii ameazi $i Joia ziua intreagii
percile din pamant, insa ea are alte carji care cete~te, $i aceste nu se vor jinea prelegeri; in celelalte zile se voi jineii prele-
carji sunt mai bune pentru ea, decal gazete1e ~i bro~urile vea- gerile in urmiitorul chip: profesorul eel mai batran va jinea
cului nostru: ea cete~te pe sf. Vasilie, pe sf. loan Oura de pre1egerile sale, inainte de ameazi, iarii eel mai taniir dupa
aur. pe sf. Origorie, pe sf. Efrem Siriacul, biblia ~i celelalte pranz, intocmind fiecare profesor prelegerile sale $i amasuran-
ciirji, de care biserica no astra este foarte bogata; pentruca nu du-le timpului hotarit a$ a !neat cu !nceputul lui . Martie pentru
urmeaza de acolo siiracia bisericei noastre in carji ~~ !ipsa semestrul 1., iara cu savar$itul lui Iulie des pre al JI-lea sa se
ciirjilor biserice~ti, daca Ia librarii deJa Viena nu se giisesc carji poatii da examenele din obiectele prescrise. Aceste dispozijii
de ale bisericii noastre .. .' le lriso(e$te :;laguna cu cateva observajii ~i !ndrumiiri de ordin
didactic-moral: $i fiindcii scopul $Coalelor clericale nu se cu-
prinde numai in aceea, ca clericii sii fnvete studiile teologice,
ci scopul acelora este inca $i aceea, ca sa se vazii dacii au cle-
IX. ricii chemare catrii treapta preojeasca, care se descopere prin
Organizarea ~coalelor. Seminarul. Fundatiunea Francisc- purtarea ~i aplicarea lor ciitrii unele !apte, - pentru aceea, pe
Josefina. langii predarea buna ~i sarguitoare a studiilor, datori vor fi
profesorii a avea ochiu privitor asupra purblrii ~~ apliciirii cle-
Pe teren ~colar deceniul absolutismului trebue socotit ca
ricilor in ~i afara de $Coalii ~i bisericii, $1 pe cei nebiigiitori de
un !imp de intremare ~i progres.
seamii Ia moralitate, intai ~i a douaoara sa-i dojeneasca, iar a
lmediat dupa sosirea sa in Ardeal, ~aguna se intereseazii,
treiaoarii sii-i arate mie. Inca vor piizl profesorii, ca tot insul
dupa cum am vazut, de soartea seminar/ului, ridicand cursu! preo-
dintre clerici sii aiba studiile frumos scrise cu mana sa. Pe
' I. c. pag. 317. clerici nu e iertat a-i taxa sub nici un chip, dreptaceea cele tre-
126

buincioase pen!ru ~9oala se vor implinl totdeauna din fondul


clerical.
Batranul Moise Fulea !recuse in aces! an Ia pensie ca ~i
~i tara puterea de vriijitor izbutl ~aguna sii ridice an de
an nivelul seminarului ~i sa-i asigure desvoltarea, atilt in pri-
127

vinta materiala, cat ~i intelectualii, morala 'ii 'itiinjificii. Era de


I
!ovara~ul sau loan Moga. Institutul organizat din nou dobandl
acum ~i puteri didactice noua, binepregiitite, pe loan Hania ~i
Dr. Origorie Pantazi, dintre cari lndeosebi de acesta din urmii
legase ~aguna, ~i cu drept cuvant, speranje frumoase, pe care
Pantazi le-ar fi ~i ind~plinit, dacii moar!ea nemiloasii nu 1-ar fi
riipit prea de timpuriu. Langii ei venl cur and ~i Sava Popoviciu
Barciana, preot din Rii~inari ~i sarguincios autor didactic.
Prin aces!e dispozijii $aguna fiicuse lnceputul pentru ridi-
carea seminarului Ia un nivel intelecfual mai insemnat. El era
insii eel dintai, care vedea, cii atata nu e de ajuns, ~~ ar fi fiicut
bucuros 0i mai mult, dacii 1-ar fi iertat imprejuriirile. In memo
riul siiu ciitrii minis!eriu (1 Ianuarie' 1850) privitor Ia ridicarea
seminarului Ia treapta institutelor similare din patrie, spune, cii
it fiicut spre aces! scop tot, ce i-a stat in putinjii, ~i ce i-au
permis mijloacele modeste, de cari dispune, ~i cii spre a face
mai mull decal atilt, iar fi trebuit puterea unui vrajitor,' spre
a se ridica mai presus de ordinea fireascii a lucrurilor acl, unde
dela 1815-1846 nu ,s'a lntrpdus nici o reformii, potrivita cu
spiritul timpului. ,
Din partea ministeriului nu i se dadea lui ~aguna ajulorul
cerut, in schimb lnsa i se spunea, ca daca nu este in Ardeal
institut teologic Ia iniiljimea cerintelor timpului, sa-~i trimita cle-
ricii Ia institutul teologic din Cern aut sau' Ia cele din Viena.
In acela~ memoriu $aguna spune, ca nu se simte nici de cum
indemnat a primi sfatul acesta, fiindca vrea sii-~i aiba clericii
din eparhia sa totdeauna inaintea ochilor, spre a le putea cu-
noa~te cali!ajile ~i apliciirile, lor, ~i a putea fi astfel in stare sa
judece, care e vrednic, ~i care nu, a fi primit in tagma preo-
teasca.
Alt motiv, care, nu-i permite a-~i !rimite clericii Ia Viena
sau Cernauj, e cii s'ar 'face nevrednic de slujba sa de arhiereu,
cand ar neglijil sau lncredinjil altora educa\ia clerului, siiu.'
cea mai neaparata trebuinjii zidirea unui edificiu corespunziitor,
- - - -1 <(W~nn ich ein so grosses Werk mit so geringen Mitteln, wie die proviizut Iii cu un internal, in care sa fie crescute, sub prive-
mir zur Verftigung stehenden sind, ausfiihren sollte, miisste ich die Macht
eines Zauberers besitzen und die Naturordnung zu iiberwinden kOnnen)J. gherea directa a episcopului, viitoarele generatii de preoji ~i
2 lch wiirde mich auch meines Amtes unwiirdig zeigen, wenn ich
invajatori. $tim, ca Ia 1850 ceruse, fanl rezultat, dela magistratul
die Ausbildtmg meines K1erus vernachUis:sigen; m:J:er andern Hancten anver-
tra'Lren mOchte:t.
128 129

ora~ului Sibiiu loc potrivit pentru zidirea unui seminar nou. [ntre allele Ia inceputul anului 1854, in 18 Ianuarie, vizita .se
Vechea zidire a seminarului era slabil ~i deterioratil in urma minarul, lnsotit de insn~ guvernatorul tiirii, principele Carol
viforului din 1849, de care a lost sguduitii. Cumpilrilnd din Schwarzenberg. 1
banii, colectati dela preotime ~i popor, o casii cu inciiperi largi ~aguna se lngrijl ~i de soartea elevilor lipsi\i de mijloace,
~i corespunzatoare, ~aguna mula seminarul in toamna anului inlesnindu-le traiul prin fel de fel de ajutoare bane~ti, parte din
1853 in aces! edificiu, ~i despar(ind cursu! teologic de eel pe- venitele sale private, parte din fundatiuni lntemeiate anume
dagogic, il ridica pe eel dintili Ia 2 ani. lnstit\ll totodata 4 pro- pentru asemenea scopuri. lntre acestea cronologice~te cea dintai
tesori' pentru amandoua cursurile ~i statorl urmatorul program e funda(iunea Francisc Iosefina, lnfiintatii Ia ann! 1853. In
de studii: pentru cursu! I: Aritmetica, Oeografia, Dreapta fruntea unei deputatiuni de Romani calatorl ~aguna in Martie
scriere, Pedagogia, Oramatica, Metodica, Istoria bisericeasca, Ia Viena, ca sa felicite pe imparatul, care sciipase norocos de
fizica populara ~i Economia, iar pentru cursu! H: Teologia dog- atentatul croitorului maghiar Libenyi (18 Februarie 1853). 2 Cn
matica, morala, pastorala, Dreptul canonic, Retorica bisericeasca aceasta ocazie ruga ~aguna pe imparatul, sa-i permita a eter-
teoretica ~i practica, Exegetici Telegraful Roman publicand niza credinta ~i alipirea Rom.ilnilor catra Iron. prin o institujie
un scurt raport despre aceste imbuniitiljiri, apreciaza astfel in- filantropicii, prin o fundajinne care sii poarte numele monar-
semniitatea lor: hului. Ceeace in 15 Aprilie acela~ an se ~i incuviinteazii. In
Cine i~i aduce aminte, cum pana inainte cu cativa ani scurt limp s'au colectat sume frumoase pentru fundatiunea
cursu! preotiei era tarmurit numai pe langa 6 luni ~i pe langa aceasta, care panii in_ anul urmator se urea Ia un .capital de
2-3 studii, cine considera mai departe, ca tot namai acele mi- 12,594 fl. 38 cr."
jloace din tondarile eparhiei staa ~i astiizi spre dispozi(ianea Astle! Ia inceputul anului ~colar 1854/5 putit sii impartii
- scaanalai episcopesc, care au stiitat $i mai inainte, acela nu 11 stipendii (nurse): 4 de cate 50 ~i 7 de cilte 30 fl. Studentii
poate sa nu recunoascii zelul, striidania ~i sacrificiile arhipa:- din seminar, voind sa faca arhiereului o bucurie de ziua sf;
storului, care a ~tiut sa aduca_ institutul acesta Ia treapta ~i Ia Andreiu, colecteaza ~i ei in anul 1856 snma de 112 fl., pe care
starea cea imbucuratoare, in care-! vedem intr'adevar, ca se o lnchinii acestei fundatiuni Ca o jertfii smerita, purceasa din
aflii>>. 2 inima curata.' Din fundatiunea aceasta se ajutorau studenti din
Dar _grija lui ~aguna pentru seminar nu se marginea 1 Tel. Rom. 1854. pg. 22. Antecesorullui Schwarzenberg, Wohlgemuth

Ia problemele de organizare, ci imbrati~a intreaga vieata in- ii pusese piedeci lui $aguna :;d Ia organizarea sehtinarului. Astfel voind sa
lerna a seminarului, contribuind - prin multimea cartilor di- scoata pregi:i.tirea invatatorilor de sub influenfa bisericeasca~ infiin1i1 doua
dadice, scrise de el, sau Ia indemnul lui, - in mod conside- preparandii (~coale. normale) una la Orlat ~i alta Ia Ndsdud. $aguna '
rabil Ia progresul invatilmilntului, ~i facilnd insu~ dese inspectii. certa in convorbiri --private sau prin corespondente intime preotii, -cari per-
miteau credincio~ilor a-~i trimite feciorii Ia aceste dona institute pedagogice~
cari se dovedinl in curind a fi. de prisos. $i de aceea chiar intemeietoq.tl
1
Circ. Nr. cons. 503 din 1855, in care scde~agunaprotopopilor,ca ~~simte lor, Wohlgemuth, le desfiinp.. In epistola sa catnl I. Maiorescu (din Sibiiu
o indatorire mare, ca sa privegheze pentru inmultir'ea ~i llltirea foloaselon), 18/30 Martie 185_0) Aron Florian scrie; <<Pedagogeul din Orlat spun, ca. e
ce poate aduce seminanll, ~i ca "aceasta sarcina, pe 13.nga multe alte sarcini un scandal mare. Dupace tinerii romini nu invata nimica~ apoi sunt des-
grele, bucuros o prime~te asupra sa, dar fiindca are !ipsa neapllrata. de frilnafi de tot. Orlafenii cu topoarele i~i pi1zesc muerile de diin~ii. Conv.
impreunil. lucratori ~i impreuna ajutatori, roagil. pe toti protopopii, sa. se Lit. 1899, pg. 706. .
intereseze de acest seminar, sa indemne tinerii a veni aci Ia studii, spre a 2 OrmOssy Lajos: 1izenhit iv Erdily tOrtinetibtfb Temesvitr 1894.
sr puteil inla.turll- multele scaderi care pin a acuma cam adeseori se intimplau vol. I. pg. 111~112.
Ia intregirile parohiilor vaduvite cu barbati nepreg<ltiti intru toate pentru 3 Dupa Protocolul mss. al fundatiunii Francisc losejiane pg. 6-8
preofie. !i <Tel. R.om.~ 1854 pg. 302, 307. ' -
' TeL R.om. 1853 pag. 306. ' <Tel. Rom.> 1856 pag. 385.

) 9
130
131
seminar, dela gimnazii ~i dela Academia de drepturi din Sibiiu.
De~l comunitajile noastre parohiale au lost intr'o stare
$aguna ~Iii! sa o sporeasca repede, -de~l mijloacele ce ii sta- materiala foarte rea, totu~ multe dintre ele au ridicat ~coli pentru
teau Ia dispozijie erau destul de modeste. copiii sai, in care se invaja cetirea, scrierea, invajatura cre~ti
Cele mai multe cereri de dispensajie pentru casatorii $a- neasca ~i datoriile supu~ilor catra lmparatul. Dar multe sun!
guna le incuviinjeaza nilmai cti condijia, ca insurajeii sa jert- _ inca in sfera aceasta, care au !ipsa de indreptare ~i covar~ire,
~i adecii: inv_ii_tatori bine pregatiji, carji scolastice bine intocmite,
feascii, dupa cAt ii ajuta puterile, 5-10 fl pe seama semina-
casa de ~coala, cuvenita inzestrare a invajatorilor ~i a ~coalelor
rului sau pentru fundajiunea francisc-Josefina. Interesant e un si a~ezarea inspectorilor ~colari ~ c. I. .
circular dif 1854,' prin care vrand sa starpeasca vechiul obi- Adunarea aceasta bisericeasca cunoa~te marimea ~i pon-
ceiu rau al seminari~tilor de a se casatorl, inainte de terminarea derositatea cre~terii tinerimii si a pregatirei invajiitorilor celor
studiilor, ameninja, ca toji clericii, cari se insoara pan a -n'au de !ipsa si a~a dupa desbateri serioase in privinja aceasta !acute
sfar~it cursu! clerical, se vor da afara din ~coala, iar preotul _ aflii de !ipsa a hot~ri:
care ii cununa, se va pedepsl cu 5 fl. ~i protopopul cu 10 fl. I. Ca pana Ia alta randuiala tot insul dintre protopopi sa
in favorul fundafiunii francisc-Josefine. - fie inspector de ~COale in districtul sau ~i din limp in !imp sa
fundajiunea aceasta, Ia
care contribul mai tarziu ~i pro-
raporteze Preasfinjiei Sale, iar Prea Sf. Sa inaltului minister
de cult;
topopul Ighian cu 1000 de galbini, o administra pana Ia 1859
2. Ca ~coala clericala a diecezei acesteia sa se prefaca
intemeietorul insu~, dand in fiecare an seama de starea ei lna- intr'un institut teologic-pedagogic; sa se inzestreze intocmai
intea unei conferinje confesionale-nafional~>>, care decidea asupra dupacum sunt intocmite alte seminarii ~i tot clericul sa fie dator
distribuirii stipendiilor. Jar dela aces! an inainte $aguna fiind inainte de ce s'ar preojl, a fi invajator dupa starile imprejur;
ingreunat ~i impresurat cu alte multe afaceri oficioase, fuu- 3. Pana Ia alta r&nduiala mai iualta, Soborul acesta prescrie
dajiunea fu incredinjata unei eforii, compuse dln 4 membrii, pentru ~coalele siitene urmatoarele carji:
care in sinodul din 1864 arata, ca fundajiunea francisc-Josefina a) Catehismul Iipari! Ia Bra~ov; b) Abecedarul tiparit Ia
Bra~ov; c) Elementele Oramaticei romane; d) Datorinjele supu-
dispune de un capital de 22,664 fl. ~i 12'/, cr. in valuta austriaca.' silor catra Monarh; e) pentru mai buna inaintare a copiilor ~i
intemeierea fricei lui Dumnezeu in inimile lor, ~i de acl izvo-
ritoarea religiozitate ~i moralitate, precum ~i pentru invajarea
X. randuelei bisericesti, aflii Soborul acesta de !ipsa, ca copiii sa
inveje a cell si din Ceaslov, Psaltire ~i Apostol, indatorandu,se
!;icoalele poporale. inva(atorii a talmaci co]\\iilor toate acelea, cate le vor socotl a
fi de folos invataceilor; f) Can tare a bisericeasca; g) Nahmen-
$coalele noastre poporale ajunsera pe _timpul episcopului biichlein zum Oebrauche der Stadtschulen in den k. k. Staaten ;
Moga, in urma unei ordinajiuni din 1837 a .gitvernului arde- h) Deutsche Sprachlehre fiir Schiller der Normal- Haupt und
lean," sub inspecjia suprema a episcopului romano-catolic din Trivialschulen.
Alba-lulia. Abia reu~l a le scoate de sub aceasta inspecjie si a Totodata cuteaza Soborul acesta a ruga pe Majestate;~ Sa
le asigura o desvoltare mai normala sinodul convocat de $a- ca cu prilejul organizarii scoalelor in Ardeal, sa se indnre a
aveit parinteasca privire Ia numarul eel mare al populajiunei
guna in primavara anului 1850, care incepe o munca starui- romane, ~i a in{iin(a pentru Romilni ~coale reate, gimnaziale,
loare pentru imbunatajirea starii noastre ~colare, aducand in academice si o universitate, in care privinja pan a acum din partea
privinja aceasta urmatoarele hotariri: guvernului' celni vechiu nu numai nu s'a facut nimic, ci inca ~i
ravna poporului pentru ridicarea ~coalelor prin toate mijloacele
Nr. cons. 142. .
1
o au impedecat, ba inca ~i mosiile comuniti!jilor noastre, din
2
Actele sinodului bisericei gr.-rasaritene in Ardeal din anul 1864):> care se susjineau ~coalele, au lasat a ni se rapi de alte confe
pag. 203-207. - siuni religionare; din aceastit cauza imputernice$le Soborul pe
' Ibidem pag. 65, P. S. Sa parintele episcop diecezan de a purta grije s! a starul,
9'
132 133

ca,~coalele noastre cele in aces! chip despoiate sa-~i redoban- Stilpiinirea politidi enunjase inca din anul 1850, cil chestia ~co
deasca mo~iile sale. 1 lara e de competenta statului ~i a biericei ( Un lucru de stat ~i
Cele mai de capetenie din aceste hotariri ministeriul ab- de bisericli de ob~te jiitor ), ~i Ia organizarea Coale! or popo,
solutistic de atunci abia dupa noua ani le-a incuviinjat (23 Febr. rale se reclama lucrarea armonicil a factorilor biserice~ti cu cei
1859). politici. Aces! principiu .era de natura a inlesnl incatva lucrarea
Cu toate aceste ~aguna ne mai putand a~tepta pana s'ar lui ~;laguna, dar o putea ~i impedeca u~or orice procedare ca-
fi milostivit ministrul Thun a aproba hotliririle ,sinodului, se pricioasa din partea vre-unui dregiltor politic. Dibacia lui con-
apucil Inca in acela~ an de lucru, procedand cu !oatil energia sistil intru a ca~tiga ~i sprijinul acestora, ceeace i-a. succes in
Ia organizarea ~coalelor poporale, indemnand ob~tile a zidl mare parte.
edificii coraspunzatoare,' imbarbiltiind dascalii cei harnici ~i ame- In 24 Aprilie 1852 1 spunand, cil dorinja lui este numai a
ninjand pe cei lene~i in slujba lor, ca se vor pune Ia canon>> promovil binele bisericesc ~i najional, pacea noastra din launtru
~i cea din a!aril>,. ~aguna statore~te principiul confesional ca
1 Actele sob'orului bisericei ortodoxe r~saritene din Ardeal din a~ul baza a organizarii ~coalelor poporale ~i da urmatoarele indru-
1850> pag. 44-46. mari:
2 Este interesanta o plfinsoare a ob~tii romfine din Nocrich, care Ia
1. Fiecare ob~te bisericeasca sa-~i faca 'icoalil; cele sarace
sfar~itul anului 1851 relateaza lui ~aguna, ce convorbire a avut in August
1850 CU COmesul sasesC- in privinta ~COalei, spunfindu-i: ~Coala CU toatil sa nu se intovilra~easca cu vre-o ob~te de alta religie.
inima am face, dara nu avem nici Joe de ~coala, unde sa o facem ~i nu 2. Dascalii sa fie de religia noastra.
ave.m nici bani, de unde sa o facem, caci cilr;;tigul nostru il baga confratii 3. In toate ~coalele noastre p 0 porale sun! ,admise numai
(sa~i) in punga lor. Ei au p3na acoma doua curti de f;iCOala. ctin pamfint cilrjile cele tiparite in tipografia arhidiecezanil.
siUesc, noi nici una. Ar;;a, daca au ei dona, dee-ne r;;i nona a treia, ca sa .4. Ca dascali pot funcjiona numai aceia, cari au dela epis-
avem unde zidi r;;coala, care pe dreptate am mai cerut, ~i ~i acum cerem.
- Ei afaril. de punga cea mare a satului au ~i punga hirgurilor, care cu~ copul <<atestat despre hiirnicia lor.
prinde varna ~i arB.nda crB.jmelor... La aceasta ar3.ndi1 ~i Ia aceasta varna 5. Protopopii ~i administratorii protopopeli sa trimita
a targului pana se aduna ~i noi avern parte; iara daca se baga in punga, toate rapoartele 'icolare Oblu episcopului <<sub pre~edinja ~i
nime nu ne vede nici cu un ban pe sama ~colii noastre. A~a de unde superinspecjiunea ciiruia Se va petracta treaba ~coalelor ~i
sa o facem? Cerem ~i am mai cerut, sa ne dee bani pe c3.1i trebue Ia 6. Sa ise faca, filril intarziere, cunoscute toate ~coalele
~co ala ~i apoi vom bee bucuros. -La aceste cuvinte a rilspuns comesul:
Sil va fie ru~ine a tot cer~h ... Iar din partea ob~tii i-s'a refledat: Milria
noastre care s'ar afla sub inspecjiunea sau direc(iunea vre-unui
Ta, noi nu cer~im, ci ne cerem dreptul nostru, ca. acesta este mai dulce ca ~ef de alta religie.
o dii.torie. Pan a ne-am facut biserica, destul am mituit banii no~tri in punga lar mai tarziu comunicil protopopilor ~i preojilor, care este
so.tului ~i ne-am robit cum am putut, acum daca. cunoa~tem, ca avem al in afac~rile ~colare cercul de competinta al dregatoriilor politice,
nostru, nu ne-am mai robi indatorB.ndu~ne, ci poftim sa ni-se dee deacolo in sensu! ordinajiunii guvernului din 5 Aprilie 1853 Nr. 7493/721.
din punga, in care ~i noi am bagai. .. ~i cer iara sa. le. dee comuna loc
pentfu ~coala ca de norii cerului nu o vom putea sp3.nzur3. .. , cf. ~i Grimm
Aceste dregiltorii se v.or ferl de to atil amestecarea .pozitivii sau
o. c. pag. 36, care apreciazil just asemenea motive, aduse de multeori din poruncitoare in planul inviijilturei ~i a intregii randuieli din
partea obJiitilor romane9ti sarace, ~i spune, cil interven1iile lui ~agnna pe launtru a ~coalelor poporale, de cercul iurisdicjiunei lor jiitoare
13.nga Schwarzenberg aveau rezultat. ( (<Das diesfiillige Einschreiten des lara a Ie fi iertat a se jilrmurl pentru aceea Ia o nepasare pasiva
romiinischen Bischojs verdiente alle Beriicksichtigung; denn seine Kirch-
in privin\a aceasta.'.
kinder, die bei weikm grOss ere -zahl der BevOlkerung des Ortes, waren
ohne Schule. Aber seine Kirchengemeinde war arm, die Mittel zur Errich-
Apoi roagil iara~ protopopii, sil-~i dee !oatil silinja pentru
tung und zur fortdauernden Dotation der Schule aus Eigenem herbeischaffen imbunata\irea stiirii ~colare, sa aiba grije, ca piina in Octomyrie
konte sie nicht. In diesem Faile die Kirchengemeinde ohne Schule zu 1 cf. eire. Nr. cons. 530.
lassen, ware zwar gesetzlich, aber nicht recht gewesen ).
' Circ. Nr. 363 din 1853 (8 Aprilie).
(

134 135

toate sta(iunile dascale~ti vacante>> sa fie !ntregite, iar Ia pu- A) Pentru clasa normalll I.
nerea ~~ depunerea dascalilor sa nu treaca peste marginile
a) !. Despiir(ire b) !I. Despdr(ire
deregatoriei lor protopope~ti.
(incepi\tori). ( cetitori).
In 7 Septemvrie acela~ an ~aguna lauda zelul unor pro-
topopi ~i preoji vrednici, cari Se straduira a !ndupleca comu- 1. Abecedarul 1. Jstoria biblica de rost
2. Bucoavna 2. Ceaslovul ~i Bucoavna .
nitatile noast~e biserice~ti Ia ridicarea, dot~rea ~i sus(inere~ 3. Datorin(ele supu~ilor de rost
3. Scrierea
~coalelor, inzestrarii pe acestea cu !nvajiitori harnici, vizitara 4. Scrierea
4. Cantarea
adeseori ~coalele, inimara pe cre~tini, ca sa-~i dee copiii Ia 5. Cantarea
~coalii, lnsufle(ira pe invajatori, ca sa fie cu ravna intru purtarea
deregatoriei lor sfinte ... ~~ nu lipsira a secera atilt recuno~tinja B) Pentru clasa normala II.
cre~tinilor siii, cat ~~ Jauda organelor inaltei stapaniri ... ~~ mul-
jamirea scaunului episcopesc>>.' a) I. pespiir(ire b) II. Despdr(ire
1. Urmarea Ceaslovului 1. Urmarea catihisului
In multe Iocuri insa lipse~te rezultatul dorit, fie din ne- :l. Urmarea aritmeticii
2. Catihisul mic de rost
gligenja conducatorilor, fie din pricina saraciei poporului, care 3. Aritmetica de rost 3. Urmarea gramaticii romane~ti
nu poate jertfi pentru ~coala. <nsa pe Janga toata saracia totu~ 4. Oramatica romiina de rost 4. Repejirea carjii intregi despre
va aduce oricine jertfa pentru ~coala, numai daca P. P. proto' 5. Urmarea datorinj. supu~ilor Datorinjele Supn~ilor
popi ~i preoti se vor nevoi a capacita pe cre~tini despre lipsa 6. Scrierea 5. Abecedariul nemfesc
cea mare . a ~coaleior, precum ~i despre foloasele cele mari, 7. Cantarea 6. Scrierea
7. Cantarea
care le aduc ~coalele atilt pentru singuraticile persoane, cat ~i
pentru lntreaga najiune - dadi le vor pune lnainte, cum alte
C) Pentru clasa normala III.
popoare conlocuitoare aduc insemnate jertfe pentru ~coaia, pa-
trunse fiind despre aceea, ca numai ~coalelor au sa mul(ameasca a) I. Despdr(ire b) II. Despar(ire
bunastarea lor, de care se bucura. ~~ a~a, jertfind fiecare din 1. Urmarea catihisului 1. Repejirea catihisu!ui intr~g
saracia sa pujin, se poate aduna cfit se cere pentru lnfiin(area 2. Oramatica rom. cu conjepturi 2. Oram. rom. cu conjeptun
~i susjinerea unei ~coale. 2 3. Oramatica nemjeasca 3. Oram. nemjeascii ..
4. Urmarea aritmeticii 4. Urmarea aritmetfJCIL
Tot cu aces! prilej comunica dispozijiile guvernu)ui privi- 5. Oeografia 5. Urmarea geogra iei
toare Ia ~coalele amestecate, admijand o abatere deJa principiul 6. Istoria 6. Urmarea istoriei
confesional numai in acele sate, unde este neaparatiie lipsii>>. 7. Scrierea 7. Scrierea
In anul urmiitor, 10 August 1854,' publica ~aguna dispo- 8. Cantarea 8. Cantarea
zijiile privitoare Ia organizarea interna ~i partea didactica a Aceasta impar(ire in 3 clase cu 6 despar(aminte a riimas
~coalelor noastre poporale, cari aveau atunci 3 clase normale>> baza ~coalei poporale din Ungaria pftna in ziua de azi cu deo-
cu 6 desparjaminte; accentueaza inca odatii, ca sunt admise sebirea cii in organizajia actuala un despiir(iimant deJa 1854
numai carjile aprobate de scaunul episcopesc, ~~ stabile~te ur- coriisp~nde unei clase, avand azi ~coala poporala 6 clase. Stu-
i: matorul plan de !nviijamant: diile deasemenea au ramas cam acelea~i cu deosebirea esenjiala,
.. ca pe cand atunci limba germana se propunea numai incepand
' Circ. Nr. 858/1853.
2
Ibidem. cu desparjiimftntul II a! clasei a 11-a, deci di~ clasa ~ IV:a de
3 Circ. Nr. Cons. 581 din 1854 intitulat Ordinafiunea arhiereascd azi, in zilele noastre Jimba maghiara se pretmde cb1ar ~~ deJa
pentru rlindul eel bun in ~coalele noastre poporale. incepatorii clasei I, intr'o masura exagerata.
137
136

Tot prin aceasti{ ordinajiune arhierea_scii se dispune ca sfar~itul veacului a! XVIIl pana Ia 1850 patru in~i (D.. Eusta-
protopopii sa faca dese ~i con~tiincioase inspecjiuni ~colare, tievlci, 0. Haines, Radu Tempea ~~ Moise Fulea).
iar parohii sil cerceteze ~coalele in fiecare luna eel pujin odata, La postul acesta aspira dupii 1850 ~i Aron Florian, care
spre a se convinge de~pre purt&rea dascillului, sporul copiilor se alia atunci in Sibiiu, farii ocupa(iune. Dar ~aguna, - dupii
~~ despre neamul ~~ felul carjilor ~colare; cu prilejul fieciirei regularea facuta in srnodul deJa 1850 prin instituirea protopo-
cercetiiri sa-~i scrie numele in protocolul ~colar spre dovadii pi!or ca inspector! ~colari, ~~ dupiice propuse guvernului arde-
ca el a cercetat ~coala, ca apoi ie~ind parintele protopop ~~ Jean a numl un consi!ier anume pentru ~coa1e)e romane orto-
cercetand ~coala, sa se poatil !ncredinjil despre purtarea de doxe, in persoana lui Dr. P. Vasici, - nu mai recomandii pe
grije a preotului pentru ~coala>>. - Mai departe, Ia alegerea nime in locul lui Fulea. 1 Nu toji protopopii ~i-au implinit insii
dascillilor sa se faca totdeauna contract, indatorindu-se ace~tia cu zel aceastii noua funcjiune a lor, cum, durere, pufini ~i-o
a !ndeplinl toate ordinajiunile episcope~ti, pe cari preojii trebue !mplinesc ~i azi. Deaceea in multe par\i ~coala romana a ramas
sa Ie comunice .imediat nu numai lor, ci ~~ ob~tii intregi, iar tot pe treapta cea mai de jos. In 1856 consilierul de ~coale"
dacil vre-unul dintre preoji ar Cuteza a pitula sau a tiiinul or- Dr. Pavel Vasici, cilliitorind prin Ardeal, facu o inspecjie ama-
dinajiunile mele... se va pedepsi cu asprime. - Protopopii nunjitii ~i con~tiincioasii. Catril sfar~itul anului redactorul Te-
deasemenea sa fie zelo~i in funcfiunea lor de inspector! ~colari legrafului>> (!. Biidilii) lnvita pe inviijilfori, sii aboneze cu tojii
ciici I~cru C!Jnoscut este, ca noi in treaba ~co!ara avem !ipsa Telegr. Roman, caci dl consi!ier de ~coale a fiicut !mbucuril-
de o ststemii ~i rand bun, ~i cii_ lara acestea nu putem !naintil toarea fagiiduinfii, ca cu in~eputul anului viitor va publica
- cre~terea cea buna a poporului nostru,. care numai atunci ne mai multi articoli foarte interesanfi despre trebile ~colare ~i sii
va binecuvanta, dacii va vedea, ca noi adevarata ingrijire avem sprijineascil lofi ostenelele ~i niizuinjele inai marilor no~tri de
pentru el ... a ne ridica din pulberea ticalo~iei."
Se vede insa, cil hotarirea sinodului din 1850, privitoare Vasici i~i implinl curand fagaduin\a, dand sub titlul lm-
a funcjiunea de inspector! ~colari a protopopilor ~~ cea de di- piirtii~iri pedagogice>>' o icoanil fidelii a &tiirii ~coalelor noastre
rectori~colari a preojilor nu era pe placul tuturora. Indeosebi nu din ace! limp. Chiar Ia inceput milrturise~te, ca va piiriisl ma-
_pule a sii-i muljumeascii pe cei ce arfi dorit ~coale najionale, iar- nu niera de a !audit tot, ~i ispitind !ucrurile mai adanc, Ie va ariita
confesionale. Relativ Ia aceastil nemuljumire Oavriil Muntean scria lara nici un vestmant poleit, ca sii desriidiicineze polomida ~i
deputajilor din Viena-: s'a croit o ierarhie pronunjata ~ hil- sii arate boala ascunsa, care nu se poate vindeca, dacii pa-
debrandica, cil ~coalele comunale s'au supus Ia inspecjiunea fientul tiiinuie~te semnele ei.
protopopilor ~~ in ultima instanjii Ia Episcop,' dupace tot el Inainte de revolufie directorul' ~colar nu fiicea de ajuns
Iamurise pe Laurian in privinja aceasta, aratand, ca in impre- priveghere a ~coale!or, dar nici Iegile jarii nu ingiiduiau o
jurarile prezente nafionalitatea trebue sa caute scapare in bise-
1.,. <n ramura ~colastica nu e nici o perspectiva pentru mine, caci
rica; din doua rele eel mai mic; a poi de cat sil dirigeze ~coalele
~aguna in loc de a recomanda alt director in locul lui Fulea care 30 de
ni~te nemfoi - mai bine protopopii romani. Exemplu sa ne fie
ani n'a fdcut nimica, s'a apucat sa propuna Ia guvern ~~ resp. Ia minister
institutele pedagogice. din Orlat ~~ Niisaud. Ce dascali romi\ni ca sa se desfiinteze directoratul acela zicfind ell nu e trebuitor, scrie Florian
vor forma ni~te dascali nemji, cari nici nu ~tiu romane~te.' lui Joan Maio;escu (14 Martie 1852) cf. coresp. acestuia Ia Acad. Romana.
2 N umit, dupace ~aguna i1 recomandase guvernului prin h.rtia din
Aljii ar fi dorit sa se menjinil ~~ mai departe postul de
16 Iulie 1850, abUt catra sfar~itul anului 1855 (16 Npemvrie) ((Telegr. Ro-
director general a! ~coalelor, in care calitate funcjionasera deJa man> 1855 Nr. 98, cu Ieala anuala de 1,600 fl. (cf. 0. llariiiu val. Ill pg. 523).
3 Telegr. Rom&n 1856. pg. 391.
' Conv, Lit. pg. 1108. ' <Telegr. Roman> 1857. Nrii 1-2, 12-14, 18-19, 22-23 ?i 34.
' Ibidem pg. 638.
138 139

prosperare a ~coalelor noastre. In timpul acela mai mult invajau se tiparesc ci'ir(i cu un/ pret atilt de potrivit, !neat ;;i- eel mai
copiii dela cantorii bisericii. Dupa 1850 aratandu-se $1 fa Ro- siirac ;;i-le poate agonisl, dadi va bea numai cu un fartaliu de
man! Un simt mai cu vio;;ie> pentru infiinjarea Coalelor, mulji _ 1achiu mai pujin pe saptiimanii.
au mdemnat poporul, ca abandonand principiul confesional, 4. Necercetarea jCoalelor din partea parokilor $i protopo
sa ridice ;;coale najionale, care sa fie scoase de sub orice in-
pi/or. Parohii, cu pujine excepjii nu ingrijesc nici de catihi-
zajie, (pe cand, daca ar catehiza, Va cre;;te nu numai cre~tini
fluenja bisericeascil. Nereu~ind insa, multora le-a scazut zelul buni, ci totodata ~i cinstitori de preofime, care astdzi poate
;;i-au inceput a privl ridkarea ~coalelor ca o sarcina apasatoare. mutt a scdzut in ockii poporulub> ), necum sa viziteze ~coale!e .
Stapanirea a ~~~tori! principiul, ci! treaba ;;colara e 0 cauza ~i sa se convinga despre stafea lor, precum li-s'a poruncit.
Aljii se jin intr'atMa de rilnduie!i!e epi~cope;;ti, !neat merg pro-
comuna a statului ;;i a biserkii, iar d-1 nostru episcop, caruia forma !a ~coala, insa nepregatiji ~i fari'i nici un scop, daci'i pun
nepriincioasa stare a ~coalelor noastre zacea inca de mult Ia vre-o intrebare !a Colari, ei iau cartea amana ;;i intreaba: Cine
inimi!, priml -asupra sa suprema inspecjie asupra ~coalelor rwa- a fiicut lumea ? Care sun! sti'ipilnirile cele mici ?>> <<Ce este
stre dispunand, ca in fiecare CO!lluna parohii si! fie locali-di- gramatica romilneasca ?>> etc. ~i a tat a tot! Protopopii dease-
rectiJrt,, sa viziteze ~coala barem odata pe Iunib, Ia fiecare menea ou prea viziteaza ~coalele, caci le este !rica de chel-
tue!i, care nu li-se rebonifica de nicairi, apoi Ia vizitajiile cano-
Coala sa fie un protocol de normalii, in care sa se treacil rin- n ice, ce Ie lac pe Ia parohii, nu ajung sa vada ;;i de ~coalii,
duielile, ce se vor slobozl in privin(a ;;coalei ~i un protocol caci aceasta este de multeori un lucru lateral ;;i invajatorul cu
de vizltafie, in care parohul local si! insemneze toate scilderile preotul, i-a spus, unde e buba>>,'
~~ parjile bune, ce va fi observand din luna in luna. Jar in- 5. Necercetarea ~coalei prin copii bani de ~coald. Iarna-
specjia asupra acestor!' sa o exercite protopopii. Vasici con- nu pot merge Ia ~coala, caci n'au haine, sunt desculji ~i goli,
stahl, cil unde -acetia din urmii sunt piitrun;;i de chemarea lor, iar vara umbla pe camp dupa vite: pentru pazirea vitelor unii
parinji sun! mai ingrijaji, decal pentru copiii lor.
;;coalele infloresc, ceeace insa, durere, nu se intilmpla decal in
prea pujine locuri. - 6. Lipsa fondurilor jCO!are, din cari sa se plateasca lnva-
tatorii, sa se cumpere carji pentru copiii saraci ~- a.
lnira apoi in 7 puncte urmatoarele scaderi. de cari pati- 7. Neregulata chiverniseald a bunurilor biserice~ti ~~ coma-
miau cele mai multe din Coalele noastre: nate. Averea bisericii trebue chivernisita in !rica lui D-zeu ca
. 1.. NecaP..acitatea ceto; mai mulfi invdfdtori, cari abia un lucru slant.
~hu sene 91 ceh, fund slab mformaji pedagogicqte. $i fiindca Atinge a poi in scurt disciplina, care lasa mult de dorit.-
c?munele au drept sa~~~ aleaga ele invaji!tori, spiritul de partid ~i insista a se cultiva in mod sistematic ~i unitar cantarea btse-
91 favorul protopopulm au Ia aceste alegeri rol mai hotiiritor riceascd.
decal calitatea _candidatului, !neat adeseori se intilmplii ca inva: Desaproaba pe invajatorii, cari nu vor sa cilnte ln strana,
jatori bine pregiitiji nu-~i pot cil;;tiga pilnea de toate 'zilele caci pe cre~tinii no~tri nimic nu-i poate mai tare apleca spre
2. - Dotafia rea a invdfatorilor, care variaza intre 40-300 fl. a da copiii siii Ia ;;coala, decal tocmai cantiirile biserice~ti>>.'
Unele. C?n:'une, de;;l sarace, l;;i dau !oatil silinja si! mareasca Dupace propune mai multe mi'isuri de indreptare, arata cii
Ieala mvajator;tlu~ _pe dnd allele~ avand venite frumoase, pia- ~coala poporala trebue sa ramanii credincioasa principiului con-
lese totu} pe .. mvajaton spre ru91nea lor, mai rau decal pe eel
dm urma slujilor de sat, pentruca Dumnealui judele nu e prie- 1 ~aguna prin cere. din 7 Sept. 1853, Nr. 858 atinsese aceasta sea~
tinul ;;coalei ;;i o prive;;te ca un lucru lateral. dere, IaudUnd pe protopopii harnici 9i mustn'ind pe_ cei negligenfi. cf.. l?i
3. Lipsa de cdrfi e un defect, care nu se poate desvi- <Tel. Rom.~ 1853 pag. 289.
novii\i. Cum trebue. sa aiba plugarul plug, seceriitorul secere, - ~i ~aguna accentueaza impOrtanta didactic& a ciintarii biserice9ti in
2

~e,terul _m:'e!te potn~1te ... to~ a;;a trebue sa aiba ;;i ;;colarul fnstruc(iune pentru invatatorii din ~coalele normale 9i capitale de religia
car(! potnvJte. MuljJ cred, ca once carte s'ar af!a pe grinda ortodOXil r;lsUritean3., de SUb inspectiunea SUprema 9COlar<l a bisericei Orfo-
tata:sau, tr_ebue sa fie buna, ca sa invete copilu! din ea. lnvita doxe rasari~ene din Marele Principat al Ardealului!J ed. 2. _Sibiiu, 1865
deer preojri, sa spuna Ia toatii ocazia, ca in tipografia diecezana pg. 23-24.
140 141

f:_si_?nal, cilc! punctul ~e vedere religios-moral trebue sii fie deal 2398 ~coale poporale cu peste 90,000 ~colari. Dintre ace-
{a(a~a, pe ]a~ gil care sa se intoarcii cre~terea pruncilor no~tri. .. ~tia 460 erau germane, 957 ungure~ti ~i 981 romane~ti,' intre
Daca vrem sa p;ospereze ~coala ~iit~ascii, atunCi nu polijia, ci cari de confesiunea gr.-orientala preste 600 cu 33,229 ~colari. 2
pr~otul trebu; sa _fie organul eel. m~,~~or a! ei. .;>coala popo-
ra!a trebu~ sa inamteze bmele b1sencu, a! statului ~~ a! familiei.
C:an~ ~gmsmul, care s~ bazeaza numai pe cele materiale, vrea
sa ca~hge ~coa!a numai pentr~ scopuri de a' ~tl, cand politicianii XI.
vr"eau si! o" faca a~gat a! do~tnn~i. l<;>r, atunci ~coal~ cre~tineascii
sta vadoasa in hotarirea s.a ~~ spnJim!a pe cele vecmice, alungii
deJa sme cu energ1e cennjele cele egoistice de modii. ~coale secundare.
Icoana, in care ne prezinta ace~ti 10 articoli ai lui Vasici De~l grija de ciipetenie a lui Saguna se indrepta mai ales
starea ~coalelor noastre, pe vremea absolutismului, desigur nu asupra seminarului ~i a ~coalelor poporale, dela cari a~teptil o
e incantatoare. Realitatea. era insa, pe unele locuri ~~ mai trista, . , binefacere mai mare ~i mai extinsii, rlecilt dela allele, sinodul
decum ar fi putut sa o infaji~eze cineva in coloanele Tele din 1850 insista totu~, cum s'a vazut, ~i asupra institutelor su-
grafului Roman .. .;>i scaderile, cari nu erau decal rezultatul du- perioare de invajiimant, solicitilnd chiar infiinjarea unei academii
reros al siiraciei ~~ a! unei sti!rl de complecta inapoiere cultu- sau universitiiji pe sama Romilnilor. In sensu! acestei hotiiriri
raHi, n'au putut fi starpite curand, ori cata stiiruinja a desfa~urat a sinodului iscale~te ~~ ~aguna peti(ia catra ministeriul de culte,'
,;laguna' ~i colaboratorii sai in aceastii direcjie. Multe dintre pentru a se infiinja Ia Cluj o facultate filozoficiiiuridicii pe
constatarile sinistre ale lui Vasici nu ~i-au perdu! nici pana azi sama Romilnilor, in care privinja se starul mai tarziu ~i Ia Im-
actualitatea. paratul.'
. Biograful lui Schwarzenberg poveste~te, cum acesta i~i $aguna s'a convins curand, cii !nfiinjarea acestei academii
expnmase intr'un rand nemulji!mirea cu felul de organizare a] va fi aproape cu neputin\a, ~~ cii intre Romani mai dureros se
~coalelor din Ardeal, unde poporajia fiind atilt de mestecati!, simte !ipsa ~coalelor poporale, decilt a unei academii. Intre con-
ar avea !ipsa de o ~coala comuna, in care tinerii de diferite
duciitorii mai tineri erau lnsii destui ideali~ti, cari credeau, cii
ne~muri ~~ limb!, sa invete a se injelege unii pe aljii. Biograful Wahrheit dieses Satzes. Denn fast din gauze deutsche und ungarische
Onmm, care era referent Ia guvernul ardelean, n'a indriiznit sa Bevblkerung des Landes ist der im Siebenbiirgen allerorts gangbaren roma~
spuna ~efului siiu adevarul, a~a, cum II sim(ia ~i cum 1-a scris nischen Sprache machtig, und gewiss haben die Deutschen und Ungarn
in cartea sa, ca adecii aceastii ~coalii comuna, acest curs supe- diese Sprache nicht in romanischen Schulen erlernt. ~i ar fi putut intregi
aceste observatii prin constatarile lui $iifan Ludwig R.oth ( Der Spnichen-
rior e pentru fiecare Ardelean ~coala vie\ii, a carei limba inje- Kampf in Siebenbiirgen 1842. pg. 48.): Sobald 2 verschiedene Nations-
leasii de toji este cea romaneasca.' In anul 1858 erau in Ar- genossen zusam'menkommen, die ihre Sprache nicht kbnnen,'\.ist gleich das
Walachische, als dritter Mann zum Dolmetschen da, . Walachisch hann
1
Grimm o. c. pg. 35.: der Mangel einer entsprechenden Anzahl federinann. Urn madjarisch oder deutsch zu lernen, bedarf mim des Unter-
g~ter Volksschulen war bei der romanischen Bevtilkerung sehr flihlbar und richts und der Schule; walachisch lernt man auf der Gasse, im Higlichen
dtesen zu heben konte den rastlosen Bemiihungen des gr.-orielltalischen Verkehre von selbst ... nach einiger zeit bemerkt man, dass man walachisch
Bischofs freiherrn von Schaguna umsoweniger gelingen, als die durch die kann, ohne es eigentlich gelernt zu haben. Wiirde es einem aber -auch nicht
friihere Verfassung und durch die Oewaltthaten der Revolution gelahmt und so Ieicht, so empfiehlt deren Erlernung ein tausettdfiiltiges Bediirjtti'ss. Will
darnieder gehaltene eigene Kraft der romi:iniscen BeviHkerung hiezu nicht man mit einem WaJachen reden, so muss man sich zu seiner Sprache
hinreichend war, bequemen, oder man halte sich gefasst auf sein achselzuckendes: Nu ~tiul
2
Grimm o. c. pg. 36. Die Schule des Lebens ist ihr hoher Curs 1 Ibidem pg. 36. nota 2.

auf dem gemeinschaftlichen Tanzboden, in der Dorfschenke tradirt da~ ' <Tel. Rom. 1858. pg. 66.
Bediiifniss das Practicum. Gran ist aile Theorie, griin ist nur des Lebens 3 Dto Wien 29 Decemvrie 1850. Die.R.omiittett III. Heff pg. 108-110.

Baum ! apoi adauge intr'o nota: Namentlich .in Siebenbiirger gilt die ' 16 Jan. 1851. Ibidem pg. 126-128.
143
142

aceasta dorinja e realizabila, ~~ persistau in parerea, ca edificiul pujin Ia academia de drepturi din Sibiiu sa se admitii ciiteva
invi!jamantului nostru s'ar putea incepe dela coperi~, de sus in cursuri in limba romanii, instituindu-se 2-3 profesori romilni,
jos. lntre ace~ti ideali~ti era ~i lancu, care Ia 1852 scria intr'o Iegi~ti de ai no~tri, ceeace abia intr'un tarziu, Ia 1864, s'a ~i
epistola catra Barijiu: Academie, ~i primo ~i secundo loco>>.' !ntamplat, 1 dar numai pentru scurtii vreme. Mai tarziu insistii,
ca universitatea, ce era sa se infiinjeze Ia Cluj,' sa fie paritetica,
Aceasta dorinja n'a fo~t formulata numai in menjionatele
adecii cele trei limbi ale Ardealului sa fie deopotrivi! conside-
petijii, inaintate Ia minister ~~ Ia !ron de catra reprezentanjii na-
rate ~i respectate in cursurile ei, ceeace nu s'a putut objinea.'
jiunei, ci ea s'a ivit chiar in unele tanguiri ale (ilranilor, cari,
desigur pu~i Ia cale din partea unor domni, cer ~i ei o aca-
demie de drepturi, romaneasca. A~a se intilmpla_ ca in anul Chiar in privinja ~coalelor secundare $aguna nu putea
1852, cu ocazia caliitoriei monarhului prin Ardeal, cinci_ comune sa se amiigeascii cu iluzia, cii se vor implinl cmand toate do-
siliace din munjii apuseoi, dupace se vaieta amar, ca sun! rinjele Romanilor. lntr'un voluminos elaborat despre ~coli,'
scoase din pii~une, din padurf ~i din toate veniturile comunale inaintat secretarului ministerial ffeujler, caruia i-se !ncredinjase
~i trebue sa moara de foa:me, sau sa ia lumea in cap, cer sa organizarea ~coalelor in Ardeal, $aguna arata, ca pe sama Ro-
Ii se deie voie a ridicii academie romana. Telegraful Rom~n mimilor ortodoqi ar fi de dorit sa se infiinjeze 6 gimnazii su-
osilndqte in urmiitodi termini pe ceice au indemnat jiiranii nii- perioare (!ieee): in Sibiiu, Deva, Cluj, Chi oar, Cohalm ~i Bra~ov;
ciijiji Ia aces! lucru: 6 gimnazii injerioare (cu 4 clase) in fagiira~, Alba-Julia, Sighi-
Se poate o mai mare satira pentru acele nevinovate ~oara, Brad, Brejcu ~i Abrud; 6 ~co ale reale: in Hiilmagiu,
comune ... ? Nu !nsemneaza asta a ne bate joe de natiune ... , Mura~-O~orheiu, Hajeg, Offenbaia, Mijloceni ~i $imleu. Limba
a arata cu degetul, di ea este prea cruda pentru viea!a poli de instruc(ie sa fie in toate cea romana, propun~ndu-se, bine
tica? ... Ne-au lacramat ochii, ne-a silngerat inima sa vedem, injeles, in mod obligator ~i Iimba germana; iar Ia organizarea
cum biata natiune se poarta de nas de ni~te oameni -necopji, acestor ~coale sa se procedeze dupa analogia gimnaziilor slave
care abuzeaza cu numele de inteliginta. Daca chemarea inteli- din Austria;'
ginjei aceasta este, sa duca pe Romani Ia ratacire, atunci Dum- Intre imprejurarile grele ale timpului ~i intre multele lip"
nezeu sa ne fereasca de ea.z suri, de cari se poticnea Ia tot pasul, $aguna nu izbutl sa ducii
$aguna i~i dadeii cu mull prea bine sama de ce era cu Ia indeplinire ace&_! plan al sau. Ci trebul sa se muljiimeasca
putinja ~i-ce nu. $i credea, ca nu lucreaza injelepje~te ceice cu succesele, cari au incununat staruinjele lui ~i ale altor Ro-
abat atenjiunea poporului dela trebuintele neapiirate, cheltuin-
du-~i timpul ~i forjele in combinajiuni nerealizabile. Deci ~i cu 1 Tel. Romo 1864.Nr. 100.
privire Ia academia romilna speran(ele ii erau mai reduse ~i 2 Academia de drepturi din Cluj s'a inaugurat in 7 DeCemvrie 1Sb3
pretensiunile mai moderate, dupiicum ~i trebuiau sa fie, izvo- cf. Ormiissy o. c. v. II. pg. 157'-8.
3 Cf. art. lui N. Popea: Un rasunet Ia apel Telegraful Roman)> 1871
rand din, realitatea imprejuriirilor. S'a muljamit a sti!rul, ca eel
Nrii 49-50. '
1 4 Din 1 Iulie 1850. \
Din Sibiiu 1 Iulie 1852, publ. in reVista craioveanil: R.amuri anul
"_,,Riicksichtlich der Unterrichtssprache miisste die romllnische Sprache
III. Nr. 19. pg. 307. In acela9 sens se rostisenl '9i Barnutiu ~i I. Maiorescu
in der Art eigenfiihrt werden, dass hiebei die iri dem Entwurfe der Orga-
intr'o adresi'i a lor catra Bra~oveni (3 lunie 1852): Lipsa cea mai mare,
nisation der Oymnasien .ausgesprochenen Orundslltze beztiglich der slavischen
ce o avem aStilzi, sunt 9coalele 9i mai presus de toate b ~coala mare, o
Gymnasien analoger Weise angewendet werden mtichten, denn auch in der
academie, in care tinerimea romana si:i invete in Hmba materna stiintele,
rpmiinischen Sprache gibt es gute Qrammatiken, gutes Lesebuch fiir die
care sil o faca folositoare statului, patriei ~-i' natiuhei sale_ (Tran~ilva~ia>>
Untergymnasien und auch litterarische Mustersammlungen fUr die Ober-
1878. pg. 40).
gymnasien,
2
<'Telegraful Romito 185.3 pg. 106-7~
,;. 144 145

1'1 I
':.. !; mAni de inimii, in Iupta pentru gimnaziul din Bra~ov' ~i mai al progresului cultural, ~i toate forjele intr'o conlucrare armonicii.
tii.rziu pentru eel din Brad. fiira a mic;;ora cii.tu;; de pujin valoarea muncii ~i a jertfelor,
AprQbii.nd Ia 1851 legiimii.ntul bisericilor din Bra~ov pentru cu cari au contribuit atii.ji Romani de inima Ia fnaljarea acestui
susjinerea ~coalelor centrale, ~aguna .adauge acestui important sanctuar al culturii najionale, va recunoa;;te, credem, oricine,
act istoric urmiitoarele ~ire: <nvoirea aceasta a ob~tilor noastre ca lui ~aguna ii revine o parte jilsemnatii din meritul ob~tesc,
biserice~ti o am viizut ~i nu numai o laud in tot cuprinsul ei, daca Ia 1860 aces! gimnaziu putea fi &ocotit, cum ar trebul sil
ci inca o ~i binecuvii.nt, fiigilduindu-mii a inainta Iucrul acesta, fie ;;i azi Ca o coroana a intregii trebi ~colare din Ardeal,
vrednic de !oatil Ianda, in aceastii invoire cuprins. 8 dupacum marturisqte insu~ ~aguna, adaugand cu satisfacjie ~i
Aceastii filgiiduinjii o ~tift implinl cu scumpatate ~i cu in chip de povajii pentru urma~i aceste cuvinte pline de injeles:
pricepere in cursu! intregii sale vieji. In toate imprejuriirile a astjel ajutii Dumnezeu, unde este cuget hun, ~i unde puterile
manifestat pentru gimnaziul din Bra~ov o solicitudine cu ade- se ~tiu tntrebuinfa cu scumpatate ~i lnfelepciune.'
varat parinteasca, participii.nd in persoana, aliituri de infatiga- foarte simjitii era intre Romani ~i necesitatea unor ~coale
bilul Popazu, Ia toate lucriirile rle importanjil, impreunate cu reale. Incercarea lui ~~guna de a infiirija o astfel de ;;coala
infiinjarea ~i conducerea acestui institut, asistand aproape an in Abrud, Ia 1853 a fost ziidarnicita din partea ministrului Thun.'
de an Ia examene, ajutorii.nd profesorii cu bani,' ca sa-;;i pqata Participii.nd Ia senatul imperial inmuljit, in ~edinja a 7-a (10
procura cele de !ipsa pentru studii: carji ~i reviste de speciali- Sept. 1860) ~aguna ia cuvantul Ia bugetul cultelor ~i i~i exprimii
tate, ;;i apiirAnd in mod elogios prestigiul lor, chiar in faja nemuljamirea fajii de ministrul Thun, facii.nd doua propuneri:
I senatului imperial din Viena, 5 jertfind din al sau (Ia .1864) 4000 1. Sii se institue in ministerul de culte o secjie deosebita
fl. pentru cumpiirarea unei case potrivite ca Iocuinjii pe seama pentru biserica ;;i ;;coalele gr.-or. romii.ne.
directorului, ;;i - intrunind toate voinjele iQtr'un singur gii.nd: 2. Sa se ia in buget sumele necesare pentru ~coala reala
1 cf. Andreiu Barseanu: dstoria ~coalelor centrale rom tine din Bra~OV din Abrud, incepii.nd cu anii 1860 ~i 1861).'
1902 passim. lar in ~edin(a a 13-a (18 Septemvrie 1860) se na;;te !ntre
2 Dr. P. Opri~a: infiintarea gimnaziului din Brad ~i teat~ul rom fin
~aguna ~i Thun o scurtil polemie in chestia ~coalei reale din
in revista ~familia 1904 Nrii 36--40. Abrud. ~aguna arata in discursul silu, ca ht1paratul a incuvi-
' din Bra!OV 17 Sept. 1851.
4 <<Tel. Rom. 1856 pag. 30,
injat in!iinjarea acestei ;;coale, din vistieria statului, inca din 13 ..
5 Dela profesorii de gimnaziu se cereit, sa faca exam en de lice uta inaintea
lanuarie 1853, cii pe baza acestei incuviinjilri el a ;;i caliitorit
unei comisiuni de stat. in a 7-a 9edinta a senatului imperial din Viena Ia Abrud, indemnii.nd oamenii sa jertfeasca pentru ;;coal a aceasta,
1860, -?aguna insista a se face abatere dela aceasta dispozitie legala, acolo cumpiirii.nd pe seama ei un edificiu ;;i indemnand bi!ie~ii, sa-i
und-e executarea ei nu o permit imprejurarile locale. ~i aduce ca dovada asigure din fondullor un ajutor de 10,000 fl. Ca visitieria statului
profesorii gimnaziului roman din Bra~ov, cari de~i n'au aceasta formalitate, i~i
indeplinesc chemarea tocmai cu acela~ zel ~i cu tot atata rezultat ca ~i profesorii
sa fie dupa putinjacrujata;' apoi adauge: Din desbaterile ofi-
dela gimnaziile de stat, cari au facut examenul cerut inalntea unei comi- cioase eu insumi sun! pe deplin convins despre zeluiExc. Sale, dlui
siuni. Der Beweis dieser Leistungen liegt darin,. dass die ZOglinge aus ministru de culte ;;i iustrucjiune, in ce prive~te promovarea ches-
unSerem Untergymnasium in ein Obergymllasium, in ein Staatsgymnasium
1 $aguna: <storia bisericii ortodoxe Sibiiu 1860 vol. II. pag. 215.
aufgenommen Wurden und da selbst die Calculs beibehielten, welche sie
in ihrem confessionellen und ilationalen Untergymnasium gehabt haben. I. Maidrescu scrii'L lui Baritiu (in 3 Noemvrie 1850) cu privire Ia gimnaziul
- cf. Verhandlungen des iisterreichischen verstdrkten R.eichsrathes 1860; din Bra~ov, ca. Popazu ~i Bra~ovenii CU mijloace mici s'au apucat de lu-
nach den stenographischen Berichiem> vol. J. pag. 164. cf. ~i A. Bdrseanu o: cruri marh. (<'TransilVania 1878, pag. 33).
c. pg. 339, cum ~i Adele privitoare la urzirea ~i 'injiin(area Asocia(iunii Popea: Biografie pag. 314 ji <Tel. Rom., 1853 pag. 310-319.
transilvane Sibiiu 1862, nota pag. 83. a <'Verhandlungen etc,' pag. 153-155.
4 Urn ... den Staatschatz moglichst zu schonen ...
Bari!in vol. f!l. pg. 278.
10
146 147

tiunilor de cult~~ lnvajam~nt, dar nu-mi pot lnabu~l regretul, ca ad- cu incetul Ia indep!inire tot ce vedem ca e bun ~i duce Ia lu- '
ministrajia nici in afacerea aceasta nu s'a dovedit prea norocoasii.' minare 9i cultura.'
Ministrul Thun se scuza, ca n'a primit imputernicire formalii Tinand seamii. insii de concursul imprejurarilor grele $i de
(<form ell keine Ermiichtigung>>) spr.e a trece in bugetul anului muljimea piedecilor, ce se puneau in calea progresului; ~ 'ji de
1860 vre-o sumii pentru ~coala din Abrnd, se bucura insa; ca sus ~i de jos, UQde ogorul culturii era cu totul injelenit,- jude-
Exc. Sa (~aguna) a sulevat din nou aceasta chestitine ~i crede, cata posteritiijii nu va prea putea face nici ea imputajiuni>>.
'I'
ca Majestatea Sa ii va implinl dorinja.' Caci conduciitorii no9tri de pe vremuri ~i-au dat multii silinjii
Cat era ~aguna de necajit pe Thun din cauza zadarnicirii pentru a sporl institutele noastre de cultura. Dacii lncerciirile
planului sau, se vede ~i din un circular de mai tArziu, 8 in care lor n'au avut totdeauna succesul dotit, in cele mai multe ca-
scrie cu ironie ~i amiiraciune: lnsufle!irea parinteascii a acestui zuri nu e \dna lor. Astle! 9i in privinja 'jCoalelor reale, din pro-
minister absolutistic se documenteaza ~i cu aceea, ca treaba iectul lui ~aguna dela 1850, care cerea 6 9coa!e reale, nimic
infiinjarii unei ~coale reale de religia noastra, pe care Nlajes- nu s'a putut implinl. Numai Bra~ovul a fast mai norocos 9i in
tatea Sa s'a indurat a o rezolvl din lanuarie 1853 Ia rugarea punctul acesta. Acl se fiicuse de prin anii 1854-55 planul de
noastnl sinodala, ca aceea sa se zideasca ~i sa se susjina cu a se infiinjit, pe langii gimnaziu, 9i o ~coalii realii inferioarii,
spesele statului, a~a o a fncurcat ~i schimoJJOsit cu miisurile impreunata cu un curs de ~tiinje comerciale. Din !ipsa de mi-
sale administrative, in cat aceea nici pAna astiizi nu s'a infiinjat>. jloace materiale planul acesta nu s'a putut insii realiza,_ dedit
In timpul absolutismului, ca
~i mai tArziu, se accentueazii abiit Ia sfar~itul deceniului urmiitor, in toamna anulm 1869,.
9i in presii adeseori trebuinja neapiiratii a ~coa!elor reale. Un cAnd se inaugurii c!asa I. a ~ccialei reale 9i cm;nerciale. :.
corespondent din Haidu-Besermeni implorand ajutorul ceresc
in aceastii chestiune, exclamii: <<Doamne, da-ne ~i nouii 'jcoli Merita a mai indica aici felul, cum inje!egeit ~aguna a se
reale !' Rii~inarenii inca doriau sa aiba o 'jcoala real a cu 2 ingrijl de soartea tinerilor, cari studiau pe Ia ora~e inJnstitute
clase; 5 au 'ji inaintat Ia 1862 o petijie in sensu! acesta. ~aguna straine 9i deci nu se aflau sub imediata lui supraveghiare.
sprijiniit cu tot zelul pornirile acestea, alergand insu~ tuturora . La sfiir~itul anului 1855,' publicand douii cazuri triste,
in ajutor cu sfaturi 9i indemnuri. <<Noi nu putem face imputa- unul intamplat cu studentul loan lsdrailii diQ Ra9inari, care din
jiuni predecesorilor no~tri - ziceit el Ia Abrud (1853) - pen- cauza Unor furti~aguri Itt eliminat <<din toate ~coalele mo-
trucii nu ne-au fiicut 'jcoale, .... insa noua ne va face posteri- narhiei, 9i altul cu un tinar universitar, care s'a sinucis - f;la-
tatea cu tot dreptul, daca nu ne vom apucii $i nu vom duce guna profita de. ocazie spre a da sfaturi 9i indrumiiri cu privire
1 <ch bin aus den dienstlichen Verhandlungen von dem Eifer Seiner
Ia cre~terea tinerimii studioas,e, accentuand, ca aceastii cre'jtere
Excellenz des Herrn. Cultus - und Unterrichtsniinisters in Betreff der trebue sii fie bazata pe invajatura cea cre~tineasca ~i pe mo-
BefOrderung de~ Cultus - und Schulsacben selbst volkommen tiberzeugt, ralitate>> . Preojii 9i protopopii sa sfiituiasca pa'rinjii, cari i~L dau
kann. aber das Bedauern nicht unterdriicllen, dass die Administration auch copiii. Ia ~co alii in ora~, a nu-i. <<incvartirit>> pe Ia birturi, ci mai
in dieser Anj;etef:enheit skh nicht als sehr _glficldiclt bewiesen habe>) "Ver-
1
bine sa deil in alt Joe cu un florin sau doi mai mult, <<ciici deJa
handlungen etc.>> pag. 551.
locul incvartirarii atarna foarte mult fericirea ~i viitorul lor;
...
2 Wen seine Ex cell en~ diesen Gegenstand und Wunsch neuerdings

in- Anregung bringt, so kann mich dieses nur freuen, und ich hoffe, es mai. departe, parinjii, cand vin Ia targuri, sa nu duci\ copiii cu
wird dazu beitragen kOnnen, dass Seine Majestat Sich allergniidigst bestimmt sine prin birturi; ceice simi, cii nu vor fi in stare a jertflpentru
finden, diesem Wunsche folge zu leisten- (Ibidem).
3 Nr. cons. 337 din 1865. ' ;Tel. Rom.~ 1853 pag. 319.
4 Tel. Rom. 1857 Nr. 28. - ~ A. Barseanu o. c. pg. 347. ~i 353.
5 Barijiu Ill. pag. 139. 3 Circ. din 8 Dec. -Nr. cons. 1032 din: 1855.

to
148 149

copm lor, ca sii !ermine in regula ~coalele, sa nu mai facii in- cu sarguin(ii bani frumo$i- pe seama neamurilor, ' probabil nu
cerciiri ~i cheltuieli zadarnice cu ei, ci sa-i dee de tineri Ia me- sim(ia !ipsa unei asemenea institu(ii, cu ajutorul ciireia nici ?'a.r
~te~uguri. Jar Ia sfar~it indeamna tinerimea studioasa de prin fi prea avut de lmpiirtii~it multe planuri $i idei unei preo(1m1,
toate ora~ele sii se poarte dupa cuviin(ii, ciici episcopulinsu~ din mijlocul careia se ridicase numai prin oficiul siiu, nu ~i prin
va aveii cea mai stra~nica priveghere>> asupra purtarii ei ~i gandurile, de eari era stiipanit ~i in privinta. ~iir~ra nu s~ prea
chiar Ia cea mai .mica lhtamplare nu va intarziit a o dojenl ~i ~tiu lniil(a departe peste nivelul intelectual ob1cmmt al unm preo~
deJa to(i aceia, cari nu-l vor ascultit, a-~i retrage dragostea ~i siitesc. Nepotul episcopullli, teologul lo;m Moga, succesorul lm
parinteasca sa lngrijire. Tinerimea, care studiazii In alte. ora~e neorge Lazar Ia catedra de profesor seminarial, (t 24. Octom-
Sa nu se amageasca cu aceea, cii datisa se alia In departare, vrie 1856) $i Moise Fulea, (t 14 Noemvrie 1863), ~ de$1 ~~r a
din care pricina poate face ce vrea, pentrucd eu am pus oamenii fi avut mai multii invii(iifurii - erau ~i ei oameni farii ntc o
mei pretutindenea, cari privegheazii asupra tinerimii, ori ~i unde ini(iativii, timizi ~i incurca(i In gandul $i scrisul lor. Ciirli!e .bi-
se aflii Ia ~coala. serice~ti $i ~colare, care s'au tiparit In Sibiiu, de. p~ Ia sf~~$tlul
veacului al XVIH-Iea pana Ia 1850, in !ipsa une t1pografu ro-
mil:rie~ti, ie~iau de sub teascurile Sa~ilor Petru ~~ loan Bart,
Martin de Hochmeister $i Oeorge Cloesius.'
XII. in astfel de imprejuriiri una dintre cele dintai fapte cul-
turale mai insemnate ale lui ~aguna trebuia sii fie ~i infiin(area
Tipografia ~~ productele ei. Activitatea literara a lui unei tipografii proprii pentru satisfacerea mul!elor trebuin(e $CO-
l;;aguna. Iare ~i biserice~ti ale episcopiei Ardealului. lndatii .dupa pot?-
lirea revolu(iei, fiind Inca proaspete urmele vandahsmulm . dm
'r. ~aguna era omul, care voia sii aibii In slujba direc(iei Martie 1849 - ~aguna se apucii de lucru $i in vara anulm ur-
sale politice ~i culturale toate mijloacele moderne de creare ~i miitor (27 August 1850) deschide cu cheltuiala proprie o tipo-
raspandire a culturii. Nu numai pentru el, ci ~~ pentru biserica
' I, grafie. .
~i poporul nostru devenira prea stramte ~~ cu totul neindestu- in 17 lunie 1850 ~aguna inaintase guvernatorulm Wohl-
jl liitoare formele vechi de viea(ii bisericeasca, sfioasii ~~ siiraca, gemuth o peti(ie, s in care aratil.nd, cat de mull sufere diece~a

f
I ~I.,
:11
:I,
:II
1:;
'
cum s'a putut desvolta sub obladuirea prea pu(in desinteresatii
a ierarhiei sarbe~ti ~~ sub lunga pastorire, umilitii ~i neputin-
cioasii, a episcopului Vasilie Moga. Pentru viea(a noastra bise-
riceasca ~i na(ionalii era necesara. croirea unei alvii mai largi
Ardealului din !ipsa de car(i biserice~ti $i ~colare, ~i cum dm
aceasta !ipsa izvore~te nu pu(inii dauna a religioziHi(ii $i cul-
turei ooporului cere permisiune spre a putea lnfiin(a pe spe-
.I sele proprii, in Sibiiu o tipografie, care Va fi totdeauna gala
:!j,
!i;l
i
de desvoltare; timpul inaintat cerea a cum imbuni\tii(iri ~~ re- $i spre serviciul inaltului regim.
l:ij!', forme. a "Ciiror realizare ~i un om de o insemniitate mai mica, La s!Ar$itul lui August ii sosl riispunsul favorabil a! gu...,
II I decal a lui ~aguna, ar fi trebuit sil o incerce. Pentru ini(iarea '
,!i'' 1 Cf. Oazeta de Transilvania>> An. 1845 Nr .. 88.
~i ducerea Ia indeplinire a operei de regenerare bisericeascii ~i
2 Vasilie Popp: Disertatie despre, tipografiil-e romat:t_~~ti, - Sibiiu
..:'i' culturala, care nu mai putea suferi nici de cum amanare, mi-
1838, pg. 31 ji urm.
i.'i jloacele lipsiau lnsii cu totul.
I! ,, Sibiiul, care in curilnd avea sii devinii un centru cultural
' nr. cons. 490/1850.
4 nr. guv. 19572/1850.31 August st. n. ~i petitia lui ~aguna ~i dspunsul

I
;. I
'. guv. au fost tiparite Ia 1872. In trad. rom. in .cartea lui ~~guna: ~annal
1

lt:l'
~i politic pentru Romani, nu avea Ia sosirea lui ~aguna in Ar-
'i'
,, I de stadia pastoral>> pg, 299-300, unde ;;aguna adauga, m nota ~. unele
deal, nici miicar o tipografie romaneascii. Episcopul Moga, care sfaturi pentru viitor: Noi am fost noroco~i, inciit. se vede, .a ~ap~ta ~on
tremura de teama tisturilor deJa sliivita varmeghie>> ~i strangea cediu dela regimul nostru de a putea tipllri ca.rti ~colare ~~ btsence~h de
!::r:
! ,,
150

vernului, care avilnd incredere in senthnentele probate, loiale


~i in inalta injelepciune a lui ~aguna, incuviinjeaz,a inftinjarea
tipografiei cu singura condijie de a i se face cunoscut timpul
d,eschiderii, Iocalul, precum ~i conduciitorul eb>.
In privinja conducatorului, se incheiase inca Ia 1 August
1850 un contract pe 3 ani cu. Neamjul losif Gerber din Cer-
nauj, caruia i se statorl o. Ieala lunar a de 50 fl. m. c.. ~i orele
de lucru, in Iunile. de vara dela 6-12 a. m. ~i dela 3-8 p.m.,
iar in cele de iarn:! dela 7__:_12 $i dela 2-7.
Astle) Dumineca in 27 August st. v. putu sii inaugureze
prin ,s!injirea apei, dupii randuiala Sf. maicei noastre biserici,
aceastiitipografie, ale carei prime producte au!ost in~tiinjarea
ciitrii iubitul cler ~i popor diecezan>>' ~i o poezie ocazionalii 2
'
a lui Andreiu Mura~an, preamarind pe episcopul in care ro-
.

miina ginte prive~te a! sau parinte ren:!scator de un popor,


infriint de. jugul greu ...
, Localul tipografiei a lost Ia inceput in strada lernii (Win-
tergasse. Nr. 194), de unde numai .!;1 1867 s'a mutat in strada
Macelarilor (fleischergasse). . Cel dintai conduciitor ~i director
a! ei .n'a ajuns insa Neamjul Gerber,. care. va fi riimas ad numai
ca lucrator, ci Romiinul Dimitrie Lazarevici, .care fusese mai
nainte a~ezator de litere in tipografia regeas.:a deJa Buda,, de
unde ~aguna il prime~te in slujba sa,' laudilndu-i mai tiirziu.'
staruinja ~i. priceperea. Sub conducerea lui desvoltii aceasta ti-
. - . .
Iegea noastra Ia anul 1850. Dreptul aeesta sd-l piizim ca ,lamina ochilor, _ca
nll" cumva din oarecan! cauza sa-l pierdem ... Noi am atinS obiectul ace~ta
aci, nu spre 13.uda -nOastra, ci spfe constati1rea adevil.rului de o. ptirte; iar
de alta -spre !a atata insemnatatea cea mare, care din priv:inta politica s'a
dat,-~i poate sa i- se,de_a ~i pe viitor; deaceea recomarid Congreselor ~i
Sinoaddor noastre a ira eta 'obiectul aceSta cu cen. mai mare- seriositate>} ...
' Circ. Nr. 775/1850 27 August.
~ A s~ comp;ra aceasta poeZie cp versurile logofatu lui I. VdcdrescU
Laude asupra tipografieh, scrise Ia 1840, _cu ocazia inaugunlrii Hpografiei
Cogalniceanu in Ia.;;i. Convc;nbiri Li~erare>L an 42 Nr. 11. .
" <Tel. Rom.> 1867 pg. 240.
Epistola lui ~aguna catnl Consistor, din Pesta _23 Sept 1850,
4

, In prefata .mineiului pe. NOv. ~i I. Moga il Ianda .catnl ~ag. intr'o


5

scrisoare din Sibiiu 21/9 Pebr. 1851. D .. Lazarevicf'e tare silrguitor penfru
adjustatia tipog~;afie!, iar Tel. Rom. 1856 pg. 46 sj::'rie ca, L. a dat dov.e-_
zile cele ~ai. luminate de un. gust deli cat, de un sinlt drept ~i .de .a ~aiestrie
depliml in arta. tipografi,c<l ..
153
152

pografie chiar dela inceput o activitate manoasil, inzestrand in inver~unate polemii, ~i pe baza unor informajii desigur tenden-
scud limp bisericile ~i ~colile noastre cu carjile de !ipsa, de~l jioase, - cii s'a fiicut <<Vilnziitor de carji pentru punga sa>>.'
intampina destule piedeci din diferite pi'irji. Astfel Ia 1855 Blajul foarte just apreciaza insii importanja culturalii a acestei
acuza pe episc?pul Andreiu Ia ministrul Thun, di ar fi vatamat tipografii renumitul conducator al Sa~ilor, lacob R.annicher, se-
privilegiul tipografiei seminarului unit, tiparind carji biserice~ti cretar Ia guvernul ardelean, care lntr'o disertajie deJa 1855 ca-
in limba roman a.' Ierarhia sarbeasca din Banal persecuta ~i racterizeazi! astfel pe intemeietorul ei: <<El a lovit in stanca ~~
afurisia pe ceice cumparau carji, aparute in tipografia lui ~aguna. a deschis pe seama poporului sau izvorul culturii intelectuale.
A~a putem caracteriza pe ~aguna, care a savar~it in anul 1850
Dintre ceice se casniau a- pune piedeci ~i in calea acestei
pentru Romani ~~ pentru credincio~ii b1sericei gr.-rasaritene din
lucrilri folositoare, fire~te, nu putea lipsl nici fanaticul ministru
de culte Thun, care <<nu mull dupace se puse asta tipografie Ardeal acela~ lucru, pe care II fi'icuse cu 300 de ani inainte
in randul sau, i-a tras Ia indoiala credinja ei atat de fireasca de Honterus pentru reformajie ~i pentru Sa~i.' Catra asfinjitul
viejii, ~aguna 'insu~ vorbe~te de aceasta creajiune a sa in cu-
a Iipari car(i biserice~ti ~i ~colare, de sine se injelege, pentru
trebuinja ortodoxiei n0astre. De aici urma intre episcopul ~a vinte induio~atoare.
In punctul IV. al minunatului sau testament ariiHind felul,
gtina i intre ministerul cultului o luptii intinsii, pana cand apoi
cum are sa se administreze aceastil tipografie, ca sa coraspunda
~a~za .cea dreaptii invinse totu~, ~i Maiestatea Sa c. r. Aposto-
hca prm preainalta sa hotarire din /4 Decemvrie 1860 s'a in- intenjiilor nobile, cari i-au dat na~tere, scrie: Tipografia arhi-
diecezana fondata de mine cu spesele mele ~i donata bisericei
dural a intarl tipografia noastra In dreptul sau de a-~i tipiirl
noastre din Ardeal, tn ziua /nfiin(iirii din 27 August 1850,
carjile sale biserice~ti nu numai pentru dieceza Transilvaniei,
carea pana Ia moarte-mi o am grijit ~i o am administrat, ~i
ci ~i pentru celelalte dieceze r.omane gr.-or. (Arad, Ver~ej, Ti-
mi~oara, Bucovina).'
nuniai Dumnezeu ~tie, cu dite greutii(i o am apiirat $i sus(inut
fa(ii cu du~manii bisericei ~i ai na(iunii noastre romane, o de-
Cu toate di aceasta tipografie nu era o intreprindere de dar ~i acum ca fundatorele ei, de averea bisericei, adeca a ar-
specula privata a lui ~aguna, ci venitele ei erau inchinate spre hidiecezei noastre ardelene etc. 8
scopu~i biseric.e~ti ~i. filantropice; intemeietorul ei a fost totu~
La inceput tipografia diecezanii, pe langa piedecile, ce i
invmmt - ~~ mea dm partea lm Eliade Riidulescu, in focul unei se puneau din partea carmuirii, mai avea si'i lupte ~i cu greu-
taji materiale. ~aguna, dupace cheltuise cu infiinjarea ei peste
1 Cf. Barifiu vol. Ill. pg. 560-561, unde Barifiu nu-~i putu s~prima Jf)OO de galbini, 4 nu mai avea bani de ajuns pentru susjinerea
u~m~toa~ea observa:e: Nici ~e ar fi durmit toti Blajenii din acea epoca
ei. Ii stateau lnsa l.a dispozi\ie unele mijloace de ajutorare din
c~nc1 am, :anl
.a c~t~ ceva,. mar ma;e sa:atura nu ar fi putut face, ca ~i cum
eJ nu ar fr cetJt mer Buletznul Legllor, ?I nici vre-un ziar pOlitic, ca sa afle 1 Telegraful Roman)> Ibidem. Aceasta discutie invequnata o pur-
ce se intampla in monarhia intreag3. 1 ci inCa tot i?i mai incle?tau mUnile -in tase -?aguna, in chestia bibliei, cu Eliade Ritdulescu, pe care il invinuia, ca
monopolul tiparului, in privilegii date la 2-3 tipografii, tara sa-considere, s'a atins de biblie CU mani nesfintite ~i profane)) 9i .ca se nlpe~te de geniul
ca. orice monopol de tipognifie fusese o adevarahl crima comisa din partea fantaziilor>) (Tel. Rom. f858 Nr. 22), iar mai tfirziu, tot in aceea~ discutie
potest3.1ii publice asupra ~tiintei, a religiunei ~i- a moralitatih. asupra Bibliei lui Eliade -- arat<l ell dupll canonul 64 din Trula un mirean
3
T~l. .Ro~. 1861_ pg. 34 cf.- ~i '<Aciele privitoare la urzirea ~i tnfiin- nu este chemat a traduce Biblia. (Ibidem. Nr. 42 pg. 166). cf 9i Bro~ura
fare_a Asoewfwnet Transllvant, Sibiiu 1862 pg. 83-4, discursul rostit Ia de polemica a lui -?aguna contra lui Eliade pg. 21-23.
adunarea constituanta, in care arata -?aguna, ce lupte a purtat cu ministrul ~ Die Thiitiglleit der DiOcesan-Druckerei in Hermannstadt 1855.
!'hu? pe~tru libertatea culturii poporului ~i onoarea barbatilor no~tri Aceasta lucrare e reprodusi'l in trad. romaneasca ~i in Telegr;:lful Romfin
mtehgentt, pentru apararea profesorilor din Bra~ov 9i pentru tipograjie, 9i Nr. 17 ~i 18 din acela~ an;
cum ~cau.za. cea. dreapta ~ aparata de ei in aceste trei obiecte -9i in alte ' N. Popea: Biografia lui ~aguna pg. 182.
multe, a te~tt dm luptele susatinse cu triumj. 4 cf. Rilspuns Ia anticritica)) pg. 41 9i MemorhiJ> pg. 204.
154 155

fondurile episcopiei, extrem de modeste ~i acestea. In <<proto- din cele mai insemnate ~i mai neaparat de !ipsa, intre cari cele;
co!ul veniturilor episcopiei>>' dupa incheierea socotelilor pe anul 12 minee (1853-1850) ~i fntreaga Biblia ilustrata (1856-1858).'
185 I, aflam urmatoarea Mineele !e-a tiparit dupa originalul eel indreptat a! prea-
insemnare: fiinddi suma venitului de 2570 fl. 16 cr. osfinjitul episcop al Arge~ului, Kir losih. fn 1853 au apiirut 3
este mai mare de cea a cheltuelei, care face 1585 , 74 , volume, pe Junile Ianuarie, februarie ~i Martie, in 1854 alte 5
pentru accea au prisosit suma de . . 984 fl. 69 cr. volume, pe lurdle Aprilie, Maiu, Iunie, Iulie ~i August, in anul
care suma prisJEita s'au dat imprumut tipografiei diecezane pe
llinga interesul legiuit. Sib i i u, 31 Decemvrie 1851. urmator cele p.e S,eptemvrie ~i Octomvrie, iar ultime~e doua pe
Noemvrie ~i Decemvrie Ia inceputul anului 1856. In pref&ja
Andreiu m. p., episcop.
Mineiu\ui de. pe Noemvrie putea $aguna sa scrie, cii tipografia
In un Con sped despre veniturile ~i cheltuieli!e tipografiei noastra mica ~i saracii, potrivit fiigaduelei, a ispravit in limp de
diecezane>e, pu~licat in 15 lanuarie (Nr. cons. 65), se arata ca
din August 1850 pana Ia sfar~itul lui Decemvrie 1851 cheltuelile 3 ani tipiirirea Mineelor, caci bogajia milei tatalui ceresc s'a re-
au intrecut venitul cu 3259 fl. 49'/, cr., dar, observa $aguna, varsat de ajuns spre intreprinderea mea. Tot acl muljamqte
cheltuiala, de~l intrece veniturile in bani, totu~ Tipografia lui Dumnezeu, ca i-a ajutat sa poata ceti singur ~i corege toate
' aceasta tanara are astazi un capital in productele sale mai mare foile Mineelor; apoi episcopilor ~i protopopilor, cari 1-au spri-
decal, ce este datoria, caci dansa are astazi eel pujin
jiriit, cumparil.nd ~i raspandind aceste. Minee, ~i Jauda pe direc-
5000 cetihisme care cu cafe 8 cr. de bucata fac fl. 66680 torul tipografiei Lazarevici, care prea mull a inlesnit greutatea
are 5000 abcdare a 8 cr. . . . . . . , 66640
, 700 ceasloave it 24 cr. . . . . . , 280- tiparului cu .maiestria ~i sarguinja sa.
, 3000 istorii biblice a 6 cr. . . . . . . . . , 300- Sunt interesante ~i instructive ~i prefejele celorlalte vo-
., 3000 carji des pre Datorinjele Supu~ilon a 6 cr. , 300-. lume, aratand, de . unde derivii .numele fieciirei Juni, sub ce
, 1500 Apostole a 3 fl. . . . . . . . . . . , 4500- zodie se afla ~i care este, insemniitatea praznicelor din luna
, Hartie in prej de . . . . . . . . , 1000- respectiva. Nu Jipsesc nici momentde najionale. Astfel in pre-
Prin urmare are o stare de fl. 771320 faja .Mineiului de pe Ianuarie vorbe~te pe Jarg ~i cu insuflejire
lar cu un an mai tarziu se ia din venitele episcop1e1 un despre striilucita o1igine ramleneascii a poporului nostru.'
nou fmprumut de 978 fl. 11 cr. astfel, ca tipografia datoria, Ia rice~ti, i~~~a_ eyi insa9 Biblia ~i Kiriakodromional (1855), ce cuprinde c_uv~n
;i:, sfar~itul anului 1852, episcopiei suma de 1962 fl. 40 cr.' tari biserice9ti Ia toate Duminecile de peste an, compuse de Ntchifor
!
Deia 1853 inainte situajia materiala incepe a se ameliora, Teotoke Arhiepiscopul Astraganului, _precum 9i alte 26 cavdntari intocmite
i Ia ceeace va fi contribuit, probabil, ~i :darul Telegralul Roman de min; subscrisul Arhiereu 'pentru cele mai mari sarbatori de peste -an, 9i
ca aCeew;d pronie Dumnezeeasca sa rria lntareasca pe mine ~-e a putea re-
' Ia 1864 fondul tipografiei-era de 2 :fl: ~i 9820 fl. ~i 7'/," iar pana
v'ectea, -9i a corege greeyrilele, ce culegatorii din tipografie le faceau la culesul
Ja finea anului 1908 s'a ureal Ia suma de 442,08058 coroane.
Sub ingrijirea $i supravegherea lui $aguna, s'au retiparit
acestor carti. (Sibiiu 1 Ian. 1861).
1- Biblia adeca Dumnezeeasca Scrip turd a legii cei vechi ~i a cei no~o
J
in curs de vre-o 11 ani' nu mai pujin de 35 carji bisericqti,. dupa 'on'ginalul celor 72 de Tdlcuitori din Alexandria etc. Sibiia, cu tiparul
eyi cu Cheltuiala tipografiei dela episcopia dreptcredincioasa_ rasariteana din
' pg. 8. Ardear, la anul Domnului 1856-1858, ._ _
2 In biblioteca lui ~ilguna se pastreaza multe din corecturile cartilor
2
Protocolul venitelor episcope~ti pg. 10.
3
ct. Adele sinodului pg. 198. tip&rite de ~aguna; aeya _mineele toate, afara de eel pe luna Decemvrie. Se
cf. prefa,ta Octoihului ce se zice eline~te Paraklitiki, Sibiiu 1861~
4 poate vedea din aceste Corecturi 9i simtul de limba al ~ui ~itguna. In vol. I
I unde ~aguna scrie: fie numele. Domnului binecuvilntat de acum ~i p3nil foaia 102 in loC de slavosloVe~ti, cum era la episcopul_ Kir. losif, ~aguna
II 'n veac, carele a~a a binevoit a hoidri in sjatul sdu vecinic, ca Tipografia pune: m&re9ti ey. a. _ . . ,
noastra diecezana sa fie in stare de a putea tipari cu spesele Sale in restimp DeJa luna Maiu inaillte se poate ceti pe pagina a 2-a a acestor .co-
de 11 ani, afara de_ mai multe carti ~colare. ~i mireneeyti, tqate cttrfile bise- recturi: Oprea ~~Ana Dordea din Vale ctitori !a mineiul acesta (ar illtr'o

l'i. i
! i nota observarea: Nur ein Exemplar vird gedruckt mit dies en Namen.
'

II
157

romane~ti' ale ei, incepand cu Noul Testamental mitropolitului


Catii insemnatate atribuia a " . Simi on Stefan ~i cu Biblia de Burure~ti, ale caror prefe(e cla-
teascurile guna carjdor e~ite de sub
. tipografiei sale, poa t e dyovedl sice le reproduce In intregime - ~i pana la Bib\ia de Buzeu
- p 1 " "
se Ie epistole, ce trimetea t t . . ' . e .nga numaroa- din 1854; dovede~te apoi, ca <<Sf. Scriptura este cuvantul eel
narhie ~i principatele rom .u UJ or ep!SCOp!lor ortodoqi din mo- adeviirat al lui Dumnezeu>>' ~i scrie, cu insuflejire despre pu-
ii}~ga a .le desface in nu::; ~~~o!~~r ~~ ~r'oto~o?ilor, .pe carl terea cea din tauntru ~i trebuinja sfintei Scripturi>>.'
ca In mal multe rand uri trimite ex ~aJ e.- ~~ lmpreJurarea, Ca original Ia tiparirea acestei biblii s'a servit, cum mar-
monarhului iar Ia 18
. '
. empiaJ e dm aceste cari chiar
54 1ace 1mputare t . ' turise~te insu~, de textul grecesc (Septuaginta) al edijiei din
VOlt sa .Jnmanueze impa"rat I .
.
miniS ruiUJ Thun, ca n'a
u UJ cartea sa d . El Atena del a 1843, careia a alaturat In sa ~i textel e mai vechi ro-
d reptulm canoniC>>. Astfel des . . . . espl e " ementele mane~ti ~i slavone, cum de sigur ~i vre-un text latin. In pre-
i: guna, vrand nevrand trebuia:' e" a~tJ~Jtatea neobosita a lui ~a lata' da urmatoarele deslu~iri pre\ioase: noi ne-am \inut
l ,.,
biserice~ti ~~ politice.' sa aJba cuno~tinja toate cercurile de datorin\a sfanm a lntrebuinVt toate mijloacele, cate ne-au
A~a a facut ~~ cu Mineele. I . . lost cu putin\ii in valitl nenumiiratetor sarcini, ce zac asupra-ne,
volume, legate frumos pentru bib~10/ M.arfl? "1857 trimite 12 a restatornicl textul celor 72 traducatori din Alexandria, care
du_-le cu o lunga epistola _ d d' .~ca Im~a,~at~asca, insojin- biserica noastra rasariteanii singur numai II prime~te de autentic
rma ii explica pe larg i .n t e .'~ajfJe - cafla lmparatul, ca- ~i canonic. Deci de vreme ce in toate edijiile (romane~ti) au
" .
''
v 1
aces tor cart1 rugilndu-J " . .
sa se miiostJvea "
UZJa~
ermm1 oarte ent t'


1, cupnnsul lost ici-colea parte cuvinte necoraspunzatoare textului, parte
sa aceste producte ale tipo f . d' sea a pnmlln biblioteca impaf\iri nepotrivite a capetelor ~i inai cu seamii a stihurilor:
pentru splendoarea tronulu1':~~\ ~:ceza~e,: c~ri, ad?varat, ca pentru aceea noi, avand dinainte, pe Janga texteie din edi\iile .
pentru biserica noastnl au
Inca t .
I pujma msemnatate, dar
o va oare extraordinarii.' pomenitelor mai sus Biblii romane~ti, ~i textul grecesc ~i sla-
nu ermmase ~aguna c r " . . \'ian, ne-am nevoit a aduce t~xtul edijiei acesteia, cat se putil,
I:,
riakodromionului ca'nd . . u lpamea Mineelor ~~ a Ki- in armonie cu traducerea originalil a celor 72 Talcuitori, despre
texte romane~ti ale Biblie' . d . " . In reptarea diferitelor
' se ~~ apucii de d
cari vorbiram mai sus- Apoi, dupa indicarea mai multor
jioasii a acestei Cd't' ' ~~ ,.~ flpamea lngrijita ~~ con~tien- exemple spre a invederit, de ce natura sun! indreptarile !acute,
I 'r a vte,tt>> care p" t "
1858, precedata de o. vasta" ~~. teme1mca
' .. "apre!
arut"m1reaga Ia anul continua astfel: Aceste vre-o cateva exemple, credem, ca vor
vorb e~te despre <<cuprinsul sfint . S . . a,a, n care ~aguna
''
' . ei cnptun, ' despre traducerile - dovedl din destul nu riumai silinja ~~ neoboseala, cu care am
priveghiat in~i-ne .din carte in carte, din cap in cap, ba - ce
~ :
~ Citam numai cateva ~ire din introd c
catra tmp<l.ratul: <<R.edlich bern th T d u erea acestei frumoase epistole sil mai zicem - din cuvitnt in cuviint asupra ie~irei la lumina
des Herrn fiir. das Wohl mein~r D'~g un Nacht zu arbeiten _im Wein.berge a acestei Ciir\i a Vie(ii, dar deodata ~~ ravna - Dumnezeu e
' '

dem Oefiihl der unerschUtterii"ch IToceze, und durch und durch ergliiht von
.m k'm dhchem
. martor, cii numai spre marirea numelui Lui le marturisim ace-
Vertrauen zu demen" t rene'ch'mit
we1ch er unsere arme KirChe
.. .
va er Jchen Horte emporbli'ckt 1'. t d B
uS erre1 1sche K h
n atsert ron, wie zu ihrem
stea - ca textul sa iasa, ciH se poate mai cmat, va sa zica
1'll 1 ' ass as ewusts mai aproape de original. Inca! am ajuns la jiinta, va vedeit bi'
. I ens, noch mehr aber die bekannte . em emes guteu, aufrichtigen
W
IIcher Gnade, mich die Schlicht . h 't .. nachSichtsvol!e Huld der Kaiser- serica, careia ii predam aces! odor neasamanat; pe noi ne man-
Majestat ein, fUr den Glanz d erTnhei iiberwmden, AJierhOchst Euer Apost gale con~tiinja, cii eel pu\in ne-am nevoit a lndreptit, celece ni
~ur germ~es, fUr- uns und
. es rones zwar
unsere uc4e.aber ausserst wertvolJ E 5
cesan-Druckerei mit der ehrfurcht ~~ rz~ugmss der btschbflichen uiO- se vedeau a aveit !ipsa de indrP-ptare.
K
Kirchenbuch der 12 Monate des :~o een Bitt~ zu Ftissen zu legen: dieses
aufstrebenden Thtitigkeit- dies . J r s als em bescheidenes Zeichen der ' pag. VI.-XVI.
allergnadigst aufnehmen zu ;~Aungent An(stalt fur die Kaiserliche Bibliothek ' pag. XV!.-XV!II.
' pag. XIX.-XX.
puncte cupinsul Mineelor). en)) e c. In cele urmiUoare e schitat in 5 , 16.
'-pag. XVI.
' pag. 1.- VI.
159
158

Nu pot li trecute sub tacere nici parerile sanatoase, te- atilt de mareje; inaltii trebue sii fie fast cagetarea, adancii
meinice ~i cu totul moderne, ale lui ~ilguna cu privire. Ja limba, mintea, ferbinte credin(a, adeviirata. iabirea lor catra D-zea $i
na(iane, cand au daruit ei na\iei lor un astfel de odo~! Sana-
in care a lost ~i trebue tradusa Biblia, ~i Ia lolosul enorm, ce toasii ~i coapta a fos,t ~i cuno~tinta, ce au avut-o e1 despre
a rezultat din aceste traduced pentru cultura ~i unitatea najio- !ipsa poporului roman esc de aceasta sfantii carte; pentr'! aceea
?ala. Aceste pareri sun! exprimate cu atilta frumseja ~i energie, aa ~~ imbriicat tradacerea tor tn vestmantal limbei ace/eta, care
meat capitolul,' ce le cuprinde, poate sta, cu cinste, aliituri de sa fie 'in(eleasa de tofi Romanii tie pretutindenea... limba
" I
cele mai striilucite pagini ale literaturii noastre biserice~ti, dand acestei ciir(i na e fiicatii, c} laata_ chiar din gara_ pop~rala! i~
a~a tradaciitoral na e decat an rasanet na namat at !tmket, ct
o desminjire cafegorica celor cari alirmii, ca in scrierile lui $a- il at sim(irii $i preste tot at chipalai Cif.getiirii pof!_ora(lll: Cu
guna nu s'ar gilsi.frumseji. Din aceste motive ii dam Joe ~i aici: tot dreptul dara se pot numl aceste ed1j11, cea dmta1 B1bhe nu
I
<<Liniba Bibliei pentra an popor namai odata se poate face a Roinanilor din Ardeal ori din Tara Romilneascii ori de aiurea,
i' dacii s'a invins piedeca cea mare a tradacerii credincioase ~~ ci cea dintai Biblie a poporalai romanesc intreg, eel dintai gtas
,, ob'itesc, ca care se roaga acest popor Piitintetai qin ceriari I Cu .
I,, !n(elese .. $i daca poporal a pri~it limba aceea U$a zicand in
tnsa~ jttn(a sa: atanct armatorit n' au de a mai tace alta, ci un tact, care pe vremile acelea intunecate ~i v1scoloase. e de
n!'ma1 de a o re!nol ~i indreptil a~a, dupa cum o ar fi reinoit mirare au cunoscut inca mitropolitul nostru din Balgrad, S1meon
' ~I indreptat traducatorul Bibliei, de ar li trait panii in veacurile
lor. Lauda cea netreditoare a unui astfel de lucru se cuvine
Arhiepiscopnlui ~i Mitropolitului nostru .din Balgrad Simeon
Stefan' trebuinjele vremii ~i cerinjele limbei din Biblia romil-
neascii, cilnd zice in precuvantarea sa: Bine ~tim, ca\cuvintele
trebue sa fie ca banii; ca banii aceia sun! buni, cari umbla 11)
I
Stefa~, care Ia anul 1648 .... sub stiipanirea prinjului George toate jiirile; a~a ~i cuvintele ar:dea. su~l bune, care !e. injel~g
Racoj1 a tradus ~i tiparit intaia data in Jimba noastra Testa-. toji; noi drept aceea ne-am Slht dm cat am putut, sa 1zvod1m
Jt.Ientul c~l nou de pe t~xtul llTecesc ~i slavenesc, intrebuinjand a~a, cum sa injeleaga tojh ~- c. I... nici unul dintre tradu-
~~ eel latmesc. La 40 am dupa aceea, a~adarii Ia anul 1688 se ciitorii de mai tarziu nu poate li piirta~ laudei, ce se cuvine
tiparl apoi intiliadata intreaga Biblie, tradusa de pe Jimba 'eli- acelora, care au oltoit intaiadatii cavantal Sfintei Scriptari fn
. neascii, la mitropolia din Bucure~ti sub stapilnirea voevodului pom romanesc; ci toji de mai tilrziu au prennoit ~i indreptat
i?an _$erban Cantacuzino Basaraba ~i sub pastorirea mitropo- numai unde ~i unde aceea, ce traducatorii cei dintili ca neiT)ernici
h,tulm Teodo_si_e. 1ceste doaii tr;:daceri, da~a fanf aiile, pe care de abia ai unui veac, n'au putut sii indrepte, dar nici n'au\avut
s au 'invredntctt $1 poporal romanesc a mtra tn. campat eel ceresc !ipsa de a indreptil, fiindcii pe vremile lor a lost bine ~i desa-
at dif.mnezeeititor inva(afari, care 'in mijtocal vijeliilot si valarilor var~it a~a. lara limba noastra e pom via ... : ra11Jmile biitrane}
~amu raman neclatite ii adevarate din veac in veac,: ele sun! ~i la):ii sue, se usca ~i cad, mliidije tin ere e_s ~i cresc; frunza
'I 1zvoa~ele, care au 1zvor!t intilia data apa viejii vecinice pentru vesteje~te ~i se scutura, dar alta noua ctirilnd II impodobe~te;
neamul acesta in toate piirjile, prin care este rilspilndit. De$- toate ale lui se lac ~i se prefac, numai trupina ramane totdeauna
''I
teP.tarel.f poporalai romanesc din barbatia veacarilor, imprietinirea aceea~ I>>.
!at mat deaproape ca legea lui D-zea, pa$irea lui catrii lamina
cea ~Ianda a civiliza(iei il a caltarei, infrtltirea neamalai nostra Tot de sub teascurile tipograliei diecezane au ie~it ~i cele
romanesc, pe care mana Proniei t-au samanat prin atatea (ari 25 .de lucrari parte ~tiinjifice, parte izvor1md din arlume trebu-
deosebite $1 prinfte atatea neamari straine, ramanerea in viea(ii
a limbei sale na(ionate; toate aceste binecavantdrt.neasemanate inji practice, scrise sau intocmite de ~aguna, ~i inca vre-o 26
avem a le mal(ami acestor edifii vechi ale Sf. Scriptari, acestor compuse de aljii, dar tot Ia indemnul staruitorului prelat.' Mai
monamente neperitoare ale limbti, moralitii(ii ~~ preste tot ate scotea in liecare an calendarul diecezan (mai tilrziu: arhidie-
vie(ii noastre nafionale si bsierice$ti. cezan) tiparea gratuit anuarul gimnaziului roman din Bra~ov ~i
", _ Mare i~tru a_deva~ ~i adanca trebue s~ fie muljamlta noastrii pe al celui evangelic-siisesc din Sibiiu; acesta din urmii in semn
catra pomemjn barbajl man a1 poporulm, cari in vremi atilta
de, grele ~i cu mijloace ~i {luteri a~a smerite au facut lucruri 1 Vezi 'in~irarea acestor cilrti, dupa titluri ~i anii aparitiei, Ia Popea

in biografia lui $aguna pg. 322-7 !i Ia $aguna: <Compendia de dreptul


' . 13 pg. VI.-VII. canonic> ed, 11. 1855. prefa(a pg. XVII-XX.
160 161

de recuno'ltin(ii, cii <<Un numar insemnat de tineri romani pri- citatea cre'ltina, el manifesteaza o minte deschisa pentru tre-
miau instruc(iunea in aces! institut. buin(ele prezentului 'li un interes viu pentru desvoltarea , con-
Dintre multele ciir(i lucrate de ~aguna in timpul absolu- tinua. a bisericii. Cu mare hotarire a para el principiul sinoda-
tisltl.ului, mai importante sunt douii: Elementele dreptului ca- lita(ii, folosirea limbei materne Ia cultul dumnezeesc, intregirea
nomc>> (1854) 9i <<!storia bisericeascii 2 vol. (1860). lstoria na- . bisericei prin stat 9i a statu lui prin biseridi... Autorul prin
(ionala 9i Dreptul canonic i-au lost studiile de predilec(ie din aceasta scriere a pus caldei sale iubiri 9i zeloasei ingrijiri pentru
~arsta tinere(elor 9i piina Ia slar'litul vie(ii. Ajuns in Ardeal, clerul eparhiei sale arhiepiscope9ti un monument neperitor.
hpsa ~anualelor de studii teologice pentru seminariu 9i !ipsa Dupa anul 1870 aceasta carte a lost tradusa 9i In limba
de onentare a preo(imii 1-au indemnat Ia munca 'li in direc(ia ruseasca ~i publicata in revista academiei teologice din St. Pe-
aceasta. Ce era sii lac in imprejurarile acestea? - se intreabii tersburg,' iar Ia 1872 edatii 9i in volum.
~aguna in prela(a Dreptului canonic - sii 9ez 1a raul Babilo- Catra slilr!jitul acestui. deceniu se apuca 'li de istoria bise-
nului 9i sii plang? Nu! ci sii rna socotesc despre modul, cum riceascii, studiind izvoarele ei 'li cerand date deJa diferi(i bar-
s:ar put.ea la_tJ intre preo(imea 9i poporul nostru cuno 9tin(ele ba(i de specialitate. Astle! pentru ni9te date privitoare Ia Lipo-
sJstematJce 91 temeinice despre biserica 9i despre alte Iucruri . vanii din Bucovina se adreseazii Ia 1859 prolesorului Aron
biserice9ti.' - Cartea aceasta o prelucrii 'li complecteazii mai Pumnu din Cernau(. descoperindu-i totodatii in aceasta scrisoare
ti!rziu, La 1867 incepe a publica pihji din ea, in loi'loara Tel. motivul, care 1-a indemnat a scrie 9i lstoria bisericeascii 9i care
Rom.>>' sub titlul: <dmpiirtii9iri dintr'un manuscript des pre dreptul e urmatorul: <<Lipsa unei istorii biserice'lti pentru tinerimea noa-
canonic, iar cu un an mai tarziu apare in volum .cu titlul Com- stra indeosebi 9i pentru poporul nostru indeob'lte, rna sill intre
pendia de dreptul canonic>>, care poate li socotit ca cea rna( toate ocuparile mele, ce rna niipiidesc din toate piir(i, a rna
i' reu9ita scriere a lui ~aguna. Cartea fu bine primita; biirbaji de apucil 9i de compunerea unei astfel de istorii.
specialitate au scris recensiuni elogioase asupra ei. Traducerea Astfel aparu Ia 1860 lstoria bisericii ortodoxe rasaritene
germanii, fiicuta de prolesorul dela academia de drepturi din universale>> in 2 volume date Ia lumina numai ca manuscript
Sibiiu, Dr. Alois Sentz, o inti!mpinii o revistii de specialitate 9i dedicate <<vrednicului de binecuvi!ntare arhiereasca 9i de
din Berlin' su aprecierea urmiitoare: Aces! op ne inlii(i'lea~ii amintire ob'lteasca, riiposatului nobil loan fuga, negu(ator, care
pe autor ca un b~rb,at de nobila libertate 9i buniitate a inimei. i'li testase averea gimnaziului roman din Bra90V. in prefa(ii re-
Pe li!ngii toata iubirea sa catrii a'lezamintele erezite dela anti- cunoa'jte insu9 necovilr9irea opului, dar crede, cii binevoitorul
cetitor se va bucura de aceasta carte, 9i a9a, precum este>>,
1
Jacob Rannicher: Die Thlltigkeit dnr DiOcezan-Druckerei in Her- 'li se scuza, cii numai ravna casei Domnului la facut cuteziitor
mannstadt pg. 2. de a tiparl aces! op . deocamdatii numai ca manuscript.'> ~
2
/ , Rannicher I. c. pg. 7. apreciaza en bunavointa aceashl carte apa-
ruta la. :s54 spunan.d, ci:i. nime nu pricepea mai .bine decat $aguria, in ce 1 ((Christianscoie citeniie (cetire, sau carte de cetire cre~tineasca

forma.~~ tn ce extenstune sa de aelevilor din seminar cuno~tintele trebuincioase. anii 1870 -72) sub titlul: Cratcoje izlojenije canoniciescago prava jedinoj
Wer rmmer aber auch in eine kritisGhe Besprechung des Suches sich ein- svatoj sobornoj' i apostolyskoi crksi sostavlyennoje Andrqem Sagunoj,
lassen wollte, ver~esse ~vid's klassiche Mahnung nicht: "Da veniam scriptis, archiepiskopom Sedmogradskim i Mitropolitom Rumyn greko-vostocmago
quorum non glo_na nobis causa, sed utilitas officium-que fuit ... veroispovedanija v Vengriji i S~dmigradiji.-637 pagini;- dupil informatiile,
a Nrii 1-32.
4
ce am primit deJa d. Alexis Petrov, profesor la univ'ersitatea din St. Petersburg
Compendium des Kanonischen Rechtes, verfasst von Andreas (prin epistola din 20 Sept. 1907). '
Frei_herrn von Schaguna, aus dem Romiinischen iiberzetzt von Dr. Alois 2 Tipilrind Barifiu Ia Bra~ov Protocolul conjerenfei nafionale din Sil)iiu
Sentz, Hermannstadt (losif Drotleff) 1868 pg. 449.
5
1-4 Ian. 1861, adauge la sfitr~itul bro~urei 4 pagini de ((Bibliograjie, in
Evangelische l(irchenzeitung 1869. Nr. 18. Cf. Tel Rom.' 1869 care apreciaza pe scurt !st. bis. a lui .~aguna: ((Aceasta carte pentru clerul
Nr. 36 Ia Varietati.
gr.-rasaritean neunit este de intB.ia trebuinfd. Clerul unit incai avuse oca-
11
i]I 163
I 162

Intr'o scurta introducere ariltand, ca istoria bisericeasca este de ~arta; pe atala cu !ala zicem ad, cii preotimea ~i cre~tinii ~i In
I
I mare folos, citeaza parerea lui Aristotel: istoria este ~tiinta fruntea lor arhiereii au aratat o tarie exemplara In mrjlocuL ne-
, I
pentru sufleb. numiiratelor goniri, ~i au ramas neclatiti in religie ~i in natio-
Vol. I. cuprinde istoria bisericeasca generala pana Ia. se- nalitate. Tiiria aceasta sulleteasca a lost un product viu al acelei
colul XIV. inclusiv, iar volumul al !I-lea restul pana in zilele convingeri morale, ca daci! se vor lasit de una, ~u~ai decal
noastre, tratand in liniamente generale ~~ istoria bisericeasca. se vor lipsl ~i de ceealalta; ~i fiindcii Romanul rehgra nu ~r-o
nationala,' cu care se ocupase ~aguna ~~ mai nainte, In pw- poate inchipul lara natia ~i na(ionalitatea sa .. pentru ac~e.a, ca
memorii, in cuvantarea deJa sinodul din 1850, In memorandul sa asigure existenta sa nationalii, a ramas m ace~ reh~re, in
din 1855, ~~ nrmaria, pe cat il iertau lmprejurarile, scrieri!e mai care s'a pomenit ca roman ~i despre care e convms, ca este
i I
de seama ~~ publicatzunile de documente privitoare Ia istoria scutul eel mai puternic, de a-i aparit natiorialitatea lui de orice
noastra bisericeasca. Mai mult decal amanuntele, ciirora prin vijelii.' "
rezultatele cercetarilor ulterioare li-s'au facut insemnate corec- Aici istoricul devine apologet, ceeace nu e lnsa decal prea
turi, poate sa ne intereseze aici felul, cum apara ~aguna pre- firesc Ia un luptator ca :;laguna, care nu putea urmarl scopuri
stigiul preotimii, ~i care este vadit influentat de curentul na- abstracte - indeletniciri de predilectie ale istoriografiei ~tiin
tiona! de dupa 1848. Dupace vorbe~te despre apostasia aristo- tifice - 'ci sim(iit trebuinta a pune ~~ st~diul _istoriei in ~ervici~l
cratilor romanh,' cari din motive egoistice au !recut Ia catoli- ideilor sale, scotand din el sfaturi practrce ~~ indruman folosr-
cism sau ca!vinism, lasand biserica ~i natia <ara sprijoana lna- toare pentru viitor.'
intea legislatiei ~i cearca sa scuze aceasta !ipsa de nationalism Partea privitoare Ia istoria bisericei ortodoxe din Austria
prin duhul vremii ~~ prin cre~terea aristocratica - preotimii $i o tradusera Ia 1862 ~i in linlba germanii 2 profesori deJa se-
poporului ii atribue idei nationale foarte lnaintate, In raport cu minar: vestitul orator bisericesc Zaharie Boiu ~i loan Popescu,
acele timpuri de incultura: bunul pedagog de mai tarziu. . , . . . _
Pe cat aristocratia romanii din Ardeal n'a avut nici o pre- Acestea sun! productele mai insemnate ale trpografrer m-
di!ectie catra biserica ~i natia sa, ~i era sedusa de o idee de- fiintate de :;laguna. Am socotit necesar ~i . fo'ositor ~ star~l
asupra lor Ia ]ocul acesta, deoarece in decemul absolutrsmulm,
ziune ca de 70 ani incoace a gusta din izvoarele istoriei biserice~ti in - orice activitate politicii fiind curmata, iar ~aguna nevort a
institutul respectiv (in seminariu); din contra Ja clerul n. u. acest stu diu
pana pe Ia 1851/2 fusese cu totul parasit ~i pllnlginit. Cap. II din partea II. ~edea acasa, langa car(ile sale pe langa incercarile" d~ orga-,
a istoriei episcopului A. b. de $aguna cuprinde: fstoria cre,~tindidfii nafiunii nizare b.isericeascii ~i pe langa fructuoasele sale starumte pe
romdne, pe atita, pe cat sa poatil. servt de temelie Ia o istone completa a
bisericii romine luata din punct de vedere ortodox-nlsiiritean... Aceasta teren ~colar - aceste producle ale tipografiei, scrierea ~i in-
carte, impreuna cu Cronica lui $incai, Adele ?i fragmentele lui Cipariu, grijirea lor au constit11it o indeletnicire de capetenie ~i de_ ~re
Istoria lui V. R.a(u sunt tot atiitea felinare spre a patrunde cu ajutorul lor
mai departe in sanctu!trul istoriei Hristianismului romftnesc ~i sujerinJelor dilectie a lui, pe cftnd in deceniul urmator actrvrtatea lm tm-
lui, care pan a acum . mea nu au nume! A poi: Contraria juxta se posita brati~eaza mai ales terenul politic ~i biseri_ces~, a~a ca numarul
magis elucescunt. Sa ne folosim de toate aceste scaturigini istorice cu
apropierea sinoadelor. cartilor, ce apar dupa 1860, e cu mull mat mrc, ~~ insemnatatea
' pag. 55-216. lor mai putini\.
2 Interesant, cum ~tia ~aguna sa scoata din momentele istorice argo- Aici este locul a se arata ~i meritele lui ~aguna pe te-
mente pentru tendintele .sale constitutionale bisericefjiti! .. Astfel in sinodul
din 1860 intre motivele, cari impun admiterea elementului mirean in sinoadele renul publicisticei romane.
biserice~ti, aduce ~i urmatorul: Daca biserica noastnl- s'ar fi tinut strans
de canoanele biserice~ti ~i de praxa veche de a chema Ia sino'adele ei 9i ' vol. ll. pag. 122-124.
mireni ~i daca ea ar fi purtat o politica mai in1eleapta de a atrage frnnta:9ii s Aceasta se vede clar ~i din incheierea c3.pitolului despre biserica
natiunei Ia aceste soboare; atunci biserica no astra ar fi g<lsit in ace9tia o
sprijinire mare, ce nu arfi ingaduit decadenta ei. Dara biserica neobservtind din Ardeal . 123 pag. 216.
cu acurateta aceasta prudenta, optimafii ei au trecut in castre straine....
11'
.I
'
165
164
~wnai. al pop~rului rom~ne~c, ci ~i al statulni, ca pop'orul sa
XIII.
fie fen.t .de. ce1c~ vor sa-l seduca ~~ nelini~teasca prin invataturi
.,telegraful Roman"; importanta istorica ~~~ culturala a false ~~ 1de1 penculoase, sa fie lamnrit asupra adevaratelor sale
. acestui ziar tn epoca hli $aguna. . inler~~e .$I trebuin\e, ~i sa i-se dea o cultura potrivita cerin!elor
vremu ~', In armo.nie cu interesele generale ale statului. $aguna
In petijia inaintata monarhului Ia 25 Februarie 1849 ~}im, spune, c~ el ar f1 in stare sa infiinjeze ~i sa sustina un ase-
di se cuprindea ~~ un punct privitor Ia infiinjarea unui. organ ~enea z1ar,. deoarece mijloacele materiale ~i intelechjale nu-i
de publicitate in Viena, reprezenland interesele natiunei romane. hpsesc (bei dem Umstande, dass mir die materiellen sowohl als
Dar aceasla dorin\ii, ca ~i alte' multe. a ramas neimplinita. auch die intellektuellen Mittel dazu zu Oebothe stehen). li mal
La. 1850 $aguna era de parerea, ca e de neapiirata trebuin\a trebue deci aprobarea,parinteasca a inaltei carmuiri. Incheie
a se infiin\il in Viena pe spesele Romanilor un ziar, care sa rugand pe principele Schwarzenberg,.. cu care $aguna a lost
fie redactal in limba romana ~i germana, api!rilnd interesele totdeauna in buni termini,' sa-l sprijineasca mijlocind Ia cuveni
najionale.' Oricat de neaparat~ ar fi fast aceasta trebuin\i!, im- lele locuri o hotarire favorabila: concesiunea pentru ziarul din
!.. I,
plinirea ei n'a urmat. chestiune. Face totodata ofertul, ca va Iipari in aces! ziar ordi-
! Dupa aceste planuri nereu~ite, Ia sfar~itul ahului 1852, natiunile ~uvernului cu condi\iile incuviin\ate ~i altar tipografii.
.:,1
I
$aguna se hotari a publica in Sibiiu un ziar poiilic-literar, care
Ia.r in peti\ia catra supremul for poli!ienesc, spun~nd cam
sa apari! de doua ori pe saptamana.
Din 30 Octomvrie 1852 este datata o petijie a lui $aguna acelea~I lucruri, ca ~~ in cea anlerioara, precizeaza, ca ten-
ciilra supremul oficiu polijienesc, iar alta (a! carei concept a dinja acestei intreprinderi nu este dec~! de, a raspandl in
ramas nedatat) desigur tot in ace! limp a fast adresata insu~ poporul roman, - a carui inapoiere in cultura e a se datorl
guvernatorului, Carol de Schwarzenberg. vilregiei vremilor trecute, - idei moderne, in interesul inaltei
'
r In acesle doua peli\ii sun! in~irate ~i motivele, carl 1-au . carmuiri, a-1 lumina in mod cnviincios asupra adevaratelor sale
indemnat pe $iguna Ia aceasti! inlreprindere ziaristica, ~~ pe trebuin\e suflete~ti ~~ materiale, ~i a-1 intarl pentru vecie in ne-
cari e1 insu~ le numqte foarte insemnate (kockwicktige Oriinde). stramutata sa credin\li. catra sfin\itul !ron ~i prea inalta dinastie.
,.;i!, Inainte de toate spune, ca Oazeta de Trimsilvania din Bra~ov ' Arata a poi, cil redactia va fi incredintata lui Aron Florian,' fast
ar fi cam pierdut din valoarea ei morala ~i intelectuala ( nu profesor ~i care dispune de pregatirea necesaril pentru condu-
mal are nici un farmec) ~~ un ziar nou este in lnteresul, nu cerea unei asemenea intreprinderi literare, Numele ziarului era
s~ fie T~legra(al popular, aces! din nrma cuvant este hisa ~ters
1 pet. \7: Bewilligung eines Organes der Nation bei dem hohen ~~ inlocmt cu: roman. Telegrafal Romcw (Romanis.cher Telegraf)
osterreichischen Reichsministerium zur Vertretung der Nationalinteressen va cuprinde ~~ ~tiri politice, se va ocupa lnsa mai pe Iarg cu
(Die R.omiinen der osterreichischen Monarhie? Wie? 185~ 3 Heft pag: 6). chestiuni industriale, comerciale ~i literare, ~i nu va lipsl a de-
2 La 18 130 Martie scrie Aaron Flonan lut Ma10rescu: Eptscopul
(:;;aguna) i~i det,:: paterea ca. el simte, ca. ar fi neaparati1 trebuin1i1 c~ si1
pune Ia limpul sau ~i cautiunea ceruta.
se publice in Vilena o gazeta totnana ~i germana, care sa. reprezentez~ l~te Cuvintele de incheiere a acestei peti!ii sun! jinute intr'un
iesele nationale. Departe de piedecile, care opresc pe gazetele provmcmle ton, ~.in car~ transpira un sentiment de demnitate personala ~i
.romRne de a rasufHi., ce doare pe Romani, foaia din Viena. s'ar bucurit de
con~tunta, ca numele $aguna prezinla suficientil garan\ie pentru
o libertate egala cu cele germarie, care es acolo. El asigureazi:i pe. redac-
tiune cu 300 prenumeranti, al carer numar ar cre~te \cu al cel~r dm ~lte
incuviin\area acestor rugari. Deoarece intreaga conducerea
provincii pana la 800 ~i 1000. Expeditiunea este u~oara, cact comumca-
~tiunea .capitalei cu proviti.ciile .este deasa ~i sigura. Episcopul imi zice, ca 1 ~i 34.
cf. Dr. I. Grimm, o. c.. pg. 12, 20 .
~a scriu despre acest obiect, ca sa va gRndi1i asupra lui. Conv. Literare . In der unwandelbaren Treue und Anhanglichkeit an den gehei-
2

1899 pg. 705. Laurian era de aceea~i parere. cf. Transilvania 1878 pg. 4 hgten Thron und an. die Allerhochste Dynastie fiir ewig zU jesseln, . .
167
. 166
acestei !ntreprinderi inilreptate spre !naintarea ~i folosul po- Cu toate acestea valoarea istoricii a <<Telegrafului Roman
. porului roman - inapoiat culturalice~te - ~i spre binele sta- din epoca lui ~aguna ramane foarte insemn?tii. Intai pentru
{ tului, va riimanea totdeauna sub inspecjia mea, mil miigulesc coloritul ce imprumutii descrierii unor imprejurari, in mare parte
cu plac_uta sp~ranjii, cii cererea mea va fi incuviinjatii>>, etc. cunoscuie de aiurea, pentru lumina, in care aces! ziar prezintii
Cand pnml deJa guvern (15 Decemvrie 1852 ~t. n.) riis- diferitele fa pte ~i individualitiiji istorice. Apoi, ~i mai ."les, penh~
puns favorab!l, toate lucrurile erau puse Ia cal e. Dovada ca con- faptul, ca celce a intemeiat ~i condus aces! ZI~r," da?du-1 ~ d.I-
tractu! incheiat intre $aguna ~i Aron Florian e cu abiit ~inci zile recjie politica hotarlti\: mitropolitul $aguna, fara hrea carma
postenor riispunsului guvernial ~i tot in 8 Decemvrle 1852 st. nu se puteit publica nici un singur ~ir in Tel. Ro~.. ' - ~
v. a~aru intocmitii de $aguna, dar redactatii ~i subscrisii de fast el insu~ unul dintre cei mai de seama barbaj1 a1 acele1
flonan ca redactor respunziitor>> ~i o Prenumerajiune Ia Te- epoce, participand Ia toate schimbiirile ..~i pre!aceril~ ~~~pului:
leg:_af~l Roman, gazetii. politicii, Industriala, comerciala ~i lite- inijiat in multe Iaine,' nepatrunse de a~jll, ale lmpre]uranlor ~~
rara, in care se cupnnde o amiinunjitii desfii~urare a punc- sufletelor de cari atarnit desfii~urarea, mtr'un sens sau altul, a
telor d_e ~rogram, cari vor forma problemele de ciipetenie ale evenime~telor mari. El puteii deci mai bine decal oricare dintre ,
acestm z1ar, ce a stat limp de peste douii decenii in serviciul aanumijii <<ziari~ti consumaji, sa patrunda rostul i~tampliirilor:
ct!recjiei politi?e i _culturale propoveduite de $aguna ~i a cereal sa dee !iimuriri prejioase ~i competente asupra atator lucrun,
sa. contmue, I dupa moartea intemeetorului sau, bunele tradijii. Ia plasmuirea carora a avut parte activa, de mu!teon eafactor
Dm aces! punct de vedere cei dintai 21 de ani ai Tel. Rom>> hotarltor, ~i despre cari ar fi putut rostl Ia sfitrl!ul v1eju sale,
~rez.intii pentr~ orice om doritor de a cunoa~te, in toate infa- cunoscutele cuvinte .ale evlaviosului Aeneas: qaoram pars
!'~er!.le ~~ am~nuntele sale, epoca lui ~aguna, - un interes magna jai. . . " .
, !Slone ~eoseb~t. firete, nu pentru stabilirea faptelor istorice, lmportanja istorica a <<Telegrafulm cons1sta dec1 m faptul,
Ia stud1area carora se cer alte criterii ~i alte izvoare decilt acele cii cuprinsul bogat a! coloanelor sale din cei dintai 20 d~, ani
pe cari ni le pot oferl coloanele unui ziar. Pentrucii orice zia; poate fi, pana Ia un punct, considerat ca fac.an~ p~rte d1~ me-
. - pus i? serviciul unor anume scopuri personale sau de partid moriile tai $agana, iar dupa moartea marelm sau !nlem~IefoT,
--::- e. ma1 mull sau mai pujin unilateral. ~i chiar dacii n'ar fi _ aces! organ - pe care Eminescu il nume~te. Ia 187~ !oa!a cea
raman tofu o muljime de lucruri, asupra ciirora ziarul n u ne mai modernii de peste Carpaji - a urmant cu starmnja pO-
poate liimurl indeajuns. Mai ales multe din motivele miirunte litica modestii si sigarii a neuitatului $aguna>>."
pe urma carora rasar adese fapte importante - raman necu: De multe~ri ~aguna insu~ luit condeiul degazetar in mana,
noscute ziaristului, care in graba scrisului siiu de toate zilele scriind articole de orientare dintre cele .mai temeinice, cate
abiii poate stiirui indeajuns asupra chestiunilor cari sunt ]a or: s'au publica! in ziaristica noastra din acele decepii. Unele, fiind
dinea ;zi!ei - necu~ sii-i mai poatii luii rii~az a cercetii i semnate, ne sun! cunoscute, despre allele se poate presupune,
cele ascanse... In ch1ar coloanele Telegrafului>> afliim recunoa- 1 Intre conditiile puse redactorului Aron Florian se ;,:tfli1 ~i urmiltoar~a:
ferea a cestui adeviir in urmiitoarea observajie justa: <<Ziaristul din fiecare numar al jurnalului imi va impartaeyi Domnul Redacto.r cate
are de a i.ntrejine~ publicul des pre !ntampliirile curente tn forma 011 Exemplar eel putin cu o oara inaint.e_ de publica;e. spre. vedere 9.1 ap.ro-
lor rapsodtcii, dupacum le prezintii rea!itatea, anevoie poate slit bare, iaril articolii cei mai momentoeyi mt-I va comumca mamte de ttpa:ue:
ca sii faca pe istoricul, care ordinii ~i aduce in un sistem toate intelegftndu-se de sine, ca. Ia intamplare, cil.nd vre-un ~urnar nu ar ~obandt
aprobar,ea mea, acela nu se va publidt. (Contractu! dm 8 Decemvne 1852
evenimentele cu cauzele, efecte!e ~i legiitura lor intre sine>>.'
st. vechi). . . .
1 2 cf. Baritiu Ill. pg. 28 ~aguna primi<i dela Viena ~ttri, care apOI se
. F! .Publ. Telegraful Romfi.n, 1887, Nr. 74 impreuna cu necrologul
I Ul ortan. ~
~i adeveriau, . . .. . .
2
Art. R.eminisi:enfe constitufionale in Tel. Rom. 1868, Nr. 58' sq. a Cf. M. Eminescu: <(Scnen pohhce ~~ ltterare, pg. 158.
168 169

dupi! anumite indicii, cii sun! scrise de $aguna. Dar multe vor recjia politicei realiste, eel din urmii curentul idealist-romantic,
riimiinea ingropate in pulberea articolelor anonime, cari nu mai pentru a avea o icoanii mai apropiatii de adevar asupra acelei
pot avea pretenjia de a li-se stator) cu siguranja autorul. .Aceasta epoce, este de neaparata trebuinja a intregl tabloul, ce se des
insa nu e o imprejurare, in stare a provoca vre-o indoialii cu face din scrisele lui Barijiu (Par(i alese) ;;i din intr~g cuprinsul
privire Ia legatura stransa ce a existat, mai bine de doui\ de- Oazetei, cu piirerile exprimate de $aguna ~i ~derenjii sai prin
cenii, int~e ideile lui $aguna ~i scrisul Telegrafului Roman>>. coloanele <<Telegrafului Roman.
Cil~I ?aca fapta materiala a scrisului nu poate fi pusii _ cum
e ~~ f~r~sc, .- de.cat abia uneori in socoteala lui $aguna, dacii In petijiile scrise ~i inaintate de ~aguna Ia locurile mai
v.redmcra ~~ mentele diferijilor redactori ~i colaboratori, cari inalte, in afacerea <<Tel. Rom., se formulase in cilteva cuvinte
~r-au pus condeiul i~ slujba ideilor marelui mitropolit, cer ~i scopul acestei gazete. Programul complect il desf~ura insa
ele o recunoa~tere ~~ apreciere, - ramane totu~ adevarat, ca npmai amintita <<Prenumerajiune,>> (8 Decemvrie 1852).
el ':~!':_ a~to:u: moral al celor mai insemnate articole de direcjie In frumoasa stilizare a lui Aron Florian, se aratii acl, cat
pohtrca ~~ ca mtreaga conducerea ~i supraveghierea acestui ziar de mare e influenja, ce pot sa exercite <foile periodice, cari
era i~ !'dja lui $aguna - sufletul a.cestei intreprinderi, despre sunt ni;;te izvoare nescurse de inviijatura, luminare ~i binecu-
care rmJiator~l _er, ca om cu vederi absolut mod erne, ~tia, ca vantare>> ... ciici prin felurimea ideilor ;;i cuno;;tinjelor ce cn-
poa!e sa devma un factor,cultural ~i politic hotaritor in Iuptele prind, impodobesc mintea, imbuniitiijesc inima, indrepteaza spi-
ce ~I _a~teptau, _un factor, prin care sa poata stapanl, fntr'o rna- ritul, prefac naravurile, formeaza caracterul ~i perfecjioneaza atilt
sura I~semn~t~ puterea misterioasa a opiniei publice romane, vieaja privata, cat ~i cea publica a unui popor. Jar dupace ex-
~ocmar atuncr In formajiune, ~i. sii exercite asupra muljimii 0 prima bucuria, ca cetirea gazetelor a devenit ~i p entru poporul
mfluenja cu mult mai largil ~i mai puternica, decum 0 are d. roman O trebuinja ca panea de toate zilele, precizeaza in
p. t:ercularul oficial sau cuvilntarea de pe amvon cari am- chipul urmator direcjia ~i programul Telegrafului Roman>>:
bel~, pri~ insa~i firea lor, trebue sa se margineasca ia un cere Tendinja acestei gazete' va fi: a imparta;;i poporului roman
mar restra?s, ~~ nu pot imbraji~i\. toate problemele viejii mo- din politica, industri~, comerciu ~i literatura idei ~i cuno;;tinje
derne, mar ales cele politice nici nu cuteaza sa !e atinga. practice, potrivite cu timpul ~i amasurate trebuinjelor lui; a-1
. Ceeace trebuia atunci - cum trebue ~i azi, ~~ oriciind _ invaja ca sa-~i cunoasca pozijiunea ~i drepturile, ce-i sunt asi-
uner gazete, pentru a prinde teren ~i a se intarl, era inainte gurate in stat; a-1 lumina asupra intereselor, care taie in vieata
de toate o personalitate, care sa se identifice cu interesele ei privata ~i publica a lui, ;;i a-i mi;;ca activitatea puterilor fizice
;;i morale; a da direcjiune spiritului lui ci!tra tot ce contribue
s'o. con~uc~, s'? ing_rijeasca, ~i cunoscand bine trebuinjele mo: Ia inaintarea ~i desvoltarea sa, ~i a-1 convinge, cii numai prin
. ~e~tulm, sa ~lie af!a tojr factorii folositori, sii ~t.ie pune in slujba imbunatajirea starii sale materiale ;;i morale poate ajunge Ia
rder!or sale toate forjele necesare pentru a exerciti\ o influenjii cultura ~i fericire. Aceasta tendinja ce '~ Telegraful Roman nu
hotarltoa~e in cerc~ri c~t mai largi, pentru a ca;;tigii ~i menjine o va pierde niciodata din vedere, va slit in cea mai stransa
nu numar ~n. publ.rc cetr~or numaros, dar ~i o ceata lntreaga legatura ;;i armonie cu principiile cele nestramutate ale Monarhiei
cu a;;ezamintele ei fundamentale, cu paza cea sfanta a dreptului
?e aderenjr smcen, pe srmpatia ;;i ajutorul ciirora sii poatii conta din launtru ~i din afara, cu jinerea cea stransa a ordinei, cu
mtre orice imprejuriiri ~i Ia orice intreprindere grea, respectul religioziti!lii ~~ a! moralitajii, ~i cu temeiul !iberei des-
. Personalitatea aceasta a lost pentru <<Telegraful Roman>> voltari, de care se bucura toate popoarele din stat. Intre marginile
trmp de doua. de~e?ii $aguna, intocmai cum fusese pentru acestor momente mari ;;i insemnatoare; pe care se razima sigu-
<<Oa~et~ Tr~nsr.lvamei Gheorghe Barijiu. $i fiindca ace;;ti doi ranja ~i taria Monarhiei ~i fericirea publica ~i privata a popoarelor,
care se afla sub scutul legilor ei, << Telegraful Roman se va
m~n .. barbajr ar neamului nostru reprezinta in politica roma- mi;;ca liber in drumul, ce ~i-a insemnat spre a ajunge l.a scopul,
nrmll ardelene doua direcjii cu totul opuse, - eel dintai di- ce ~i 1-a propus, de a lnvilja ;;i a folosi pe poporul roman.
171
170
lnainte de toate ne surprinde, cii din aces! pro~a~, destul
Potrivit cu tendinja sa, Telegra{ul Roman va cuprinde
tn coioanele sale: de complect, lipse~te accentuarea indeosebi . a c~eshuntlor ~w
1. Din sfera politicii; extra de din ordinajiunile ~i decretele lare ~i biserice~ti, cari formau obiectul celut mal vm mteres dm
inaltului Ouberniu; miisurile ce se iau pentru siguranja ~i feri- partea lui ~aguna ~i au dat, de !apt, pe vren;<;a absolul!s~ulu~:
cirea publica; schimbarile politice ~i denominajiunile ce se lac, ana Ia 1860, aproape exclusiv, priiej celor mal wsemnate dJscujn
~i tot ce se intampla vrednic de insemnat ~i de ~tiut in Monarhie
~i patrie. Din politica strainii se vor publica intampliirile de
in coloanele Telegrafului. Dacii ele totu~ nu sun! _f~rmulate, ca
toate zilele ~i evenimentele cele mai importante, care au a urmiirl puncte deosebite de program, aces! lucru se exphca pnn _1m:
asupra schimbarii ~i prefacerii statelor. Dar scopul de ciipetenie re'urarea, cit :;laguna socotindu-le, foarte corect, ca ch~stJ~ni
a! Telegratului Roman va fi a atinge ~i a desbate mai .cu ~ol/tice le-a cuprins ~i pe acestea in marginile punctulm pn~
deosebire interesele proprii ~i trebuinjele de ciipetenie ale popo- din pr~gram. Deci sub <rebuinjele de capetenie ale poporulm
rului roman ~i a impiirtii~l orice fapte ~i intilmplari adevarate
(oman au lost injelese negre~it ~i acestea, sau mal ales acestea.
~i vrednice de ~tiut din jinuturile, ora~ele ~i satele, unde se aflii
Romani. ~
11. Din sfera industriei se vor publica invenjiunile ~i aflii- l.
rile noua ale spiritului omenesc, se vor face cunoscute imbu- Sa vedem acum, in ce masura a putut sa realizeze << Tele-
niitiijirile ~i inlesnirile, cu care spore~te industria din Monarhie
~i patrie, ~i preste tot se va aJ'iila inaintarea, ce alte popoare ~i graful Roman singuraticele puncte de prog~a~. . . ,
jiiri fac in a~ezammte de fabrici ~~ manufacturi. Dar lucrul de In tot timpul absolutismului cu chesii_u?Iie c_upnnse 1?
ciipetenie al gazetei ya fi a de~tepta simjul ~i a ajilja gustul m nu s'a putut ocupa in mod ma1 mtens1v. Aducea
poporului roman penlru arte ~i m}iiestrie, a atrage luarea aminte punct ul Pr1 .. . " d _
mai ales ~tiri des pre evenimentele pohl!ce dm ~1am e" mo
a lui asupra acelor ramure de industrie ~i asupra acelor meserii,
cu care ar putea ~i ar trebul a se ocupa ~i dansul spre imbu- narhie, foarte multe articole de politica exterioar,a ~~ am~~un~
niitiijirea starii sale maferiale ~i morale. lite povestiri despre rasboaiele din toatii lum~a, wdeoseb1 wsa
Ill. Din sfera comerciului se va ariita influinja cea fiicii- despre acelea. cari atingeau mai deaproape mteresele monar-
toare de bine, ce comerciul are asupra culturii ~i fericirii po- hiei ca eel c;imeic (1852-56) sau eel din ltalia (!859). lncolo
poarelor;. se va insemna cursu! acestui can ale mare, pe care imp;ejurarile pu ingaduiau a desbate mai cu deamanuntul ches~
curge ~i se prefira bogiijia lumii, ~i se vor face cunoscnte im-
prejuriirile, care favoreaza pe unele popoare a atrage Ia sine tiunile de politicii interna, a pune degetul pe m~Jitele ~ane de~
mai mult din acea bogiijie a lumii. Desvoltand deosebitele dru- chise din cari sangera inca jara ~i popoa;ei~ e1 _fet.u~1te. SluJ-
muri ~i mijloace care inainteazii ~i sporesc comerciul, se va da ba~ii 'absolutismului erau foarte vigilenji. ~~ fn;o~l; onc_e ~am
curagiu poporului roman, ca sa inbraji~eze ~i el acele ramure festare a vre-unei opinii mai libere, mm wdrazneje era !mpe-
de comerciu, care 1i sunt Ia indemanii ~i sa se intinda ~i dans!)! decatii pentruca sistema de atunci nu suferia graiul popoarelor,
Ia acele speculajiuni de negoj, din care ar putea !rage foloase
mari ~i simjite. cum ~e exprima reprezentanjii _Romanilor intr'un memorand
,,
I IV. Din sfera literaturii se vor publica carjile, .cari ies din de mai tarziu.'
tipar,. cu recensiuni scurte despre valoarea lor intrinsecii, ~~ In chestiunile ~colare ~i biserice~ti, de~l pedecile er~u destul
despre stilul ~i limba, cu care sun! scrise. Se va ariita. cilte de numeroase ~i ciocnirile cu regimul ultramontan, ma1 ales cu
odati\ !ipsa ~i trebuinja acelor carji, ee opiniunea publica ~i
inver~unatul reprezentant al acestuia, cu ministrul Le~ Thu_n:
2
i! , neaparata trebuinja le cere, ca sa se lucre ~~ sit se dee Ia lu-
mina pentru inviijatura ~~ folosul poporului roman. Se vor pu- foarte dese, totu~ libertatea discujiei era mai pujm st~ngemta,
blica din ciind in ciind poezii fugitive u~oare, cu luare aminte
Ia arta, spiritul, gustul ~i simjiimaqtul, cu care sun! lucrate. 1
' 1864 Nr 63 r<i Dr II Pu!cariu. Mtlropolia etc.
cf. T eIegr. R oman>) i

Pentru varietate se vor publica miscele, curioase ~~ orice alte Acie mai noud pag. 232.
scripte prozaice interesante, din campul eel intins a! literaturei, " 2 pe care Bari1iu il nume~te: lncapatinat, fanatic, fariseu, caprifios,
~i proporjionate spajiului din coloanele gaz~tei.'
de~uchiat, vol. III. pg. 5 ~i 19;
1 Tel. R.om. 188/, Nr. 74.

I,
172 173

decal in materie politica. De acl provine, ca pana Ia 1860 arti- ochii poporului celui fanatizat zicand, cil mergi ca sa scapi
cole, cari ar privi deadreptul vi rata politica a Romanilor ardeleni mormantul Mantuitorului din manile paganilor, 1nsa acum nu
lipsesc aproape cu desavar~ire din coloanele Tel. Roman>>, pe este nici o Iemere, ca nepotul lui Napoleon eel mare sau all
cand in chestii biserice~ti ~i mai ales ~colare aflam o mul(ime domnitor al Franciei va fi in stare a scoate o oaste cruciata
de articole,' uneori serii 1ntregi, in cari se discuta diferite nea- catra Rusia.1
junsuri, se propun masuri de 1ndreptare ~i se ivesc 1nceputuri Oi!sim apoi serii 1ntregi de articole despre cercustarile
de organizare mai serioasii ~i mai coraspunzatoare decal cea casiltoriei despre rela(iile dintre biserica ~i stat in Belgia>>' ~i
din !recut. '
alte lucruri lara vre-o legiitura mai _evidentil cu 1mprejurarile
II. vie(ii noastre biserice~ti din ace! limp. Din domeniul acesta abii1
Chiar in privin(a chestiunilor biserice~ti, se discuta in co- gasim Ia 1nceput (1853) o coresponden(a, in care se recomanda
loanele <<Telegrafillui Roman>> pana Ia 1860 mai multe lucruri, preo(ilor sa umble in reverenzi, iar 'mai tarziu cateva cuvinte
cari nu privesc deadreptul biserica romaneascii din_ Ardeal. A~a remarcabile despre chemarea preo(imii, careia i-se da sfaiul,
sunt d. e. articolii 1ntitula(i: <<lntrebarea .bisericeascii,' In cari, ca, daca poarta numele de pastor sujletesc>>, sa nu gan-
dupace chestiunea orientala a lost lamurita din punct de deasca, ca doara numai pentru aceea i-s' a 1ncredin(at turma, ca
ve,dere al politicei europene, in ca(iva articoli anteriori,' se in- sa se hraneasca din laptele ei ~i sa se 1mbrace cu lana, ci ca
sista ~i asupra par(ii religioase a acestei chestiuni, aratandu-se, sa o conduca ~i pova(uiasca Ia limanul fericirei ~i sa privegheze,
cum in Apus domne~te temerea, ca daca Rusia va ie~i biruitoare ca nu cumva venind Iupul sa o risipeasca. Ea (preo(imea)
asupra Turcilor, daca .va reu~l sa-~i realizeze visul secular trebue sa culeaga, precum culeg albinele miere din flori, de
de expansiune pana Ia Tarigrad - atunci biserica riisariteana prin productele literare ~i din jurnale astfel de 1nva(aturi, pe
absorbind islamismul, va devenl mai puternica decal cea _apu- care le vede, ca sun! mai potrivite pentru turma sa ~i care
seana, se va ridicit deci schisma peste scaunul sfantului Petru, \inteaza Ia 1mbunata(irea starii ei morale ~i materiale, ~i sa i-le
ceeace va aduce o nona epoca de barbarie pentru Europa. Se 1mparta~easca acelea, facftnd-o adeseori bagatoare de seama Ia
cere deci o noua expedi(ie sub conducerea Francezilor. La purtarea celorlalte neamuri conlocuitoare cu ea, Ia modul vie-
aceste combina(iuni Telegrafub -face, din punctul sau de ve- tuirii ~i a economizarii Io1 ~i sa o sfatuiasca a urma ~i ea acelora. ' \

dere ortodqx urmiitoarele reflexii: <<Un Petru Eremita a putut Mai departe sa"i faca cunoscut din cand in cand felurimea cea
ad una sute de mii de osta~i cu cuvantul: a~a voe~te Dumnezeu, mare a aflarilor (intitoare Ia economia campului ~i Ia alte 1ntre-
Ia expedi(iile cruciate, pentruca atunci aveai cu ce sa sco(i prinderi folositoare. lnsa spre a putea face toate acestea se
cere mai 1ntili, ca sa-~i ca~tige car(i ~i sa ceteasca cu striidanie>>.'
1
Amintim aci ciiteva: Despre principia! conjesional in privin(a invit~
,, lfdmdntului public> 1853 Nr. 12. . :;laguna a luptat mull pentru a ridica preo(imea sa din
\ Cele patru clemente ale cre~terii (famila, ~atura, biserica, ~coala) de trista stare materialii ~i intelectuala, in care o aflase Ia venirea
I)'
]'(' E. P. Nr. 52 din 1856. sa in Ardeal i despre care ne putem ca~tiga o idee ~i din cer-
<(Plana! de invd(dmtint al preparandiei din Arad de prof. At. ~and or cularul adresat protopopilor (din 22 Sept. 1849), pe cari ii 1n-
Nr. 66-68 din 1856. -
demna, sa privegheze ca preo(imea subordina!a <<Sa pazeasca
lmpdriit?iri pedagogice de Vasici Nr. 1 2, 12-14, 18-18, 22-23
!i 34 din 1857.
Culegere de invd(dturi pentra popor der Visarion R.oman 61-651857. 1 Aceea~ chestiune se discuta ~i in articolii Partea religioasa a in-
lnvd(dioral ?i poporal de At. Marienescu 69-.'76,'1857. trebarii orientalh (dupa contele Ftkelmot), Tel. R,om, 1854, Nrii 30-33.
<~$coala populard o jiica' a bisericli Nrii 3-5 1859 ~ a. m. d. ' <Tel. Rom.~ 1856 Nrii. 2-6 !i 1857 !'lrii 5- 15, 59-62.
2 3 Tel. R.om. Nrii 44-45.
Tel. Rom,)) 1853. Nrii 69-70..
3
Tel. Rom.)) 1853. Nrii 46-48, 52. ' <Tel. Rom.> 1856 Nr. 97.
174 175

diregatoria, sa umble in imbracamaQtul eel cuviincios pentru ca nu sun! Sa~i; ba de au ~i primit pe unii din smintealii, afland,
treapta preojeasca, sa umble spiila(i ~i pieptena(i, ori unde vor di sunt- RomAni, ii scoasera ... t
merge ~i ori unde se vor aratii.' in 3 Aprilie 1850 se adreseaza in numele gremiului ne-
gujiiloresc>> din Bra~ov, frunta~ii loan Juga ~i Rudolf Oq,(hidan,
III. lui loan Maiorescu, ca unui deputat al najiunii romi'me, Ia Viena,
Punctele II. ~i III. din program, privitoare Ia industrie ~i rugandu-1 sii stiiruiascii pe lii.nga cercurile dirigente pen!ru <<eman-
comerciu le-a indeplinit Telegraful Roman>> cu destula price- ciparea comerciului nostru, ci!ci comerciul trebue sa fie scop,
pere chiar dela inceput ~i in tot decursul epocei lui $aguna, iar politica numai un mijloc, deoarece o najiune farii avujie
dand diferite sfaturi ~i indrumari folositoare. Astle! sub titlul: este ca un trup lipsit de nutreman!.'
Romanii din Transilvania ~i meseriile>> 2 face constatarea, ci! Dacii anul 1848 a actus emanciparea jaranului, anul 1851
mo~iile s'au ~ubjiat tare prin multele imparjiri Ia fii ~i nepoji - avea sa aduca .eliberarea comerciului ~i a meseriilor. in 25 No-
au ajuns a fi numai ceva mai late decal o panza, !neat ... cul- emvrie 1851 a publica! guvernul o insemnata ordinajiune pro-
candu-te seara pe agrul tau, dimineaja te pomene~ti pe al ve- vizorie in privinja aceasta, reducand privilegiile breslelor ~i
cinului>> - ~i daca aceasta va continua a~a, in limp de 60 ani statorind, cii <a orice fel de comerciu ~i industrie trebue a se
Romanul va ajunge proletar sau va cadea iara Ia iobagie, silit validita principiul liberei concurenje a~a, ci! breslei i-se ia
sa Iucreze in parte pe pamantul altuia. De aceea jaranii romani dreptul de a mai protesta, cand vre-unuicetiijean, care intrune~te
sa se gii.ndeasca de timpuriu <a o alta ocuoatiune mull mai condijiile cerute de lege, i-se dii concesiunea pentru practicarea
nobili! decal agricultura, nesupusa Ia strii.mbatajile aerului, ne- meseriei respective. Pe baza acestei ordinajiuni s'a elaborat
atarnatoare de capriciile elementelor ~i care nu cere o sudoare din partea guvernnlui o instrucjiune, prin care se reguleaza
a~ a crunta ca pratul ...
referinjele comerciale ~i industriale>> din Ardeal.
$aguna, comuniciind credincio~ilor sai punctele mai insem-
. Pana dupa. 1850 Romanii nu erau primi(i din partea Sa~ilor nate ale acestei instrucjiuni, invitii preojii ~i protopopii a vorbl
in breslele lor de meseria~i; nici nu le prea era data putinja poporului in tot Iocul ~i Ia toate prilejurile despre binecu-
de a invaja vre-o meserie. Dacii se intampla totu~ sa-~i insu- van(atele foloase, ce aduc me~te~ugurile ~i negujiitoria, descriin-
$asca vre-unul dintre ei o meserie, i-se puneii condijia sa nu dn-le ace lea cu co Iori vii, en cuvinte dulci ~i striibatoare>> ....
lucreze printre Sa~i. lstoriograful Helfer! aminte~te un caz din Iar de incheiere, ca un parinte adeviiral indeamnii ~i dansul,
1771, cat\d Marcu, baiatul unui iobag din' Colun, n'a lost admis poporul sa imbraji~eze cat mai curand ~i cat mai mulji mese-
de Sa~i in breasla zidarilor decal cu condijia de a nu Iuera pe riile: <a me~te~uguri turmii iubita I Ia me~te~uguri! pentruca
teritorul sasesc, ci numai in comitatele ungure~ti ~~ in scaunele fiind tu numaroasa, poji forma din !iii !iii oameni inviijaji, cari
sacuie~ti.
sii-ji apere interesele, me~te~ugari, cari sa-ji inmuljeasca ~~ sus-
intre jalbele, inaintate de episcopii romani Moga ~i Le- jinii economia na(ionalii, sbldaji buni, adevaraji cari sa-~i verse
meni dietei ardelene din 1842, se cuprindea ~i aceasta: Pe fiii sangele pentru patrie ~~ imparat, ~~ totu~ sa riimanii destui ~~
1.: najiei noastre, in contra mai multor porunci curiale, nu-i primesc pentru Iuclj!rea pamantulub>, caci <<numai a~a faciind vei putea
,!j'
Ia invajarea ~i deprinderea me~te~ugurilor in jehurile lor cele niidajdul ifi a~tepta revarsarea unor zile mai placute, mai vesele
facatoare de monopoluri, lara a Ie mai ciiuta alta sciidere, decal
ij .. 1 Cartea de aur vol. I. pg. 157 .
.1' ' Dr. II. Pu1cariu o. c. II. Acte din anii 1848-1860 pag. 37. ' Conv. Lit. pg. 800.
3 OrmOssy o. c. pg. 67; prin legea din 20 Decemvrie 1859 s'a intarit
I' 2 Tel. Rom,)> 1853 Nrii 11-12.
apoi definit cuprinsul acestei ordinatiuni cf. Gustav Rusch: Elementare
i,. 3 Die Osterreiehische Volksschule, Oeschichte, System, Statistib, Prag
Staats> und Oesellschajtskunde> Wien 1909, pg. 161.
.1860 vol. I. pg. 72 nota,

l
176 1'17
~i mai senine, In care va stdilucl ~i asuprii-ji de mult ascunsul cumpilna dreptiijii pe partea poporului roman, caci, se ~tie, di
soare al fericirei, ~i incalzindu-te en binecuvilntiitoarele sale raze, oricat de nedrept ~i invechit ar fi principiul.: plus valet favor
i(i va desgheja inima cea de mult amorjitii ~i !nghetata, ~i numa, in iudice, quam lex in codice, totu~ giise~te foarte adeseori
chiar lucrilnd ag !ji vei putea crol ~i asigura atilt viilorul tau, cea mai intinsi! aplicare. Poporul recunosciitor a !njeles binefa-
cat ~i al urmatorilor !iii.' cerile de aces! fel ale lui ~aguna ~i i-a eternizat meritele in mai
Telegrafuh insista ~i mai tarziu (1857) asupra sfaturilor multe tradijii poporale duioase, din cari se vede, cii ~tergerea
;i din aces! circular, indemnand cetitorii sai in diferite randuri iobagiei a ramas fixatii in con~tiinja poporului mai mult ca o
chiar ~i in timpul incercarilor constitujionale, a nu se preocupit vrednicie personali! a lui ~aguna.' Aceasta convingere s'a inra-
numai de politica, ci mai mult de probleme economice, ca de diicinat !n cugetul lor ~i mai mull, cu prilejul Juptelor constitu-
cele mai cardinale trebuinji, de. industrie ~i comerciu, ciici numai jionale, ce au precedat deschiderea dietei din Sibiiu (1863), cand
cu ajutorul acestora se poate face o politica realii sanatoasa. din partea conducatorilor se accentui't mereu, cii ~aguna a
In fiecare an gasim numaroase articole ~i studii economice, exoperat dela imparatul drepturi ~i libertate pe sama poporului
parte reproduse din alte ziare, romane~ti sau straine, parte ori- roman. 2
ginale, intre cari vrednice de amintire sun! mai ales articolele IV.
lui Nicolae Cristea- (redactorul Telegrafului dela 1865-1883), Prorhisiunea privitoare Ia lucrarile din sfera Jiteraturii
caruia ii revine ~i meritul infiinjarii celei dintai insojiri a mese- cuprinsa !n punctul ultim al programului Telegrafultli Roman,
ria~ilor romani din Sibiiu, constituita Ia 5 Maiu 1867' - cum
n'a fost nici ea data uitiirii, ci diferijii redactori au ciiutat a se
~i cat eva conferinje lucrate de Dr. Tincu, Dr. Aurel Brote, N.
achita de ea, cat puteau mai bine ~i dupii cum li iertau im-
Cristea, 5 I. Maxim' ~ a. prejurarile. Literatura frumoasii e reprezentata mai mult prin
*
Soartea plugarilor ~i a economilor de vile formeaza de- reproduceri din ziarele ~i revistele de preste munji (ca Romania
asemenea obiect de preocupaji,nne statornicii pentru ~aguna ~i Literara, Steaua Dunarii, Zimbrul ~i mai tarziu Convorbiri Lite-
pentru redactia Tel. Rom. Dupii desfiinjarea iobagiei, mai ales rare), decal prin luc~ari originale. Dintre ceice au publica! pe
dupilce prin patenta din 21 Iulie 1854 imparatul a ridicat pentru timpul lui ~aguna versuri originale in coloanele Telegrafului
totdeauna iobagia>>,' s'au iscat multe procese urbariale intre Romftn amintim pe Andreiu Mura~an. Zaharie Boiu, loan Rat,
jiirani ~i proprietarii de pamant. lntervenjiile ~i starl!injele lui loan Barcia, Atanasie M. Marienescu, T. Ceontea ~i unanonim
~aguna pe langa factorii hotaritori au izbutit nu odata sa incline (P.), care rezolva in versuri curioase, uneori hazlii, probleme
ortografice 3 ~i chestiuni de gramatica.
' Circ. Nr. cons. 445 dto 17 Main 1855. In schimb sun! mai numeroase ~i mai bune articolele ~i
2 Cf. Anuaral/. al Reuniunii sodalilor romrini din Sihiiu 1900. pg. 7.
studiile privitoare Ia chestiuni de literaturii, istorie ~i etnografie
3 <deile fundamentale ale economiei nationale Tel. Rom. (reprod.
romaneascii. Chiar Ia inceput publica Aron Florian !n 2 serii
din Transilvania) 1868 Nr. 2 sq. .
4 Lucrul din punct de vedere al economiei nationale ~i .ca factor
1 A se vedea in privinta aceasta cele 3 tradi(ii pof]orale, publicate in
civilizatoric 1870 nr. 102 sep.
Tribuna din Arad Nr. 129 anul 190 sub titlul: $aguna ~i lmpdratul.
a Despre bani (moneta>>) 1871. 31 sq. ~i Despre pauperism 1873.
' Ormossy o. c. vol. 11. pg. 114.
38-9.
6 <ndustria de tesut a femeilor romiine 1871. nr. 1 sq.
3 Cf. foiletonul din nrii 82-87 unul 1870, unde versurile intitulate
Or,tografia ronu2nd se incep cu urmil.toarea invocatie:'
1 cf. ~i Circ. Nr. ~ons. 447/1854, in care ~aguna Ca un tata sufletesc sfil.~

tue~te pe toti a participa ~i Ia imprumutul de stat de 4-500 milioane: Spune-mi ~i tu muza, cum se- scrie bine
protopopii, profesorii ~i preotii cu cUte 100 fl., iar bisericile cu toti banii Limba romilneascil. Jn litere latine.
cilti 1i au la dispozitie. ~tiu, ca limba noastt:l Ia ortografie
Baza sa_ o are -'n etimolo2ie
1!
17S 179

de articole o scurtil pnv1re asupra desvoltarii ziaristicei' ~~ lite- atunci fi sigur, ca el a lncetat a mai viejul moraiice~te ... Un
raturii romilne;' -apoi urmeaza In ace! a~ an o lungii &erie de popor triie#e numai piinii atunci, piinii cilnd i~i cunoa~te trecatul
articole des pre arte sau miiestriile cele frumoase>>, 3 des pre ~i este insaflefit pentra al siiu viitot; indatii ce aceste douii scilntei
poezia, muzica 5 ~~ pictura romil.neascii, ie~ite toate din condeiul . se jlerserii din inima lui, el a marit, deji pare cii mai triiejte ..
lui Andreiu Murii~an, ceeace se poate constatil numai din cuprinsul Nazuinja redactorilor deia <Tel. Rom. era sa scrie o limba
lor, caci iscalitura autorulni lipse~te. Se giisesc ~~ articole des pre romil.neasci! popora)i!, pe lnjelesul tuturor. Deaceea se pot cetl
obiceiuri ~i siirbatori poporale," din cari transpira o injelegere in coloanele Telegrafului, Ia inceput ca ~i mai tilrziu, adeseori
corecta ~~ deplina a importanjei acestor factor! istorici ~i so- mustrari Ia adresa latini~tilor, carl strica limba. Unele mustrari
ciali In vieaja- poporului nostru. Nu se poate apara In Iume 0 suni scrise cu destulii sare atica 'ca "d. e. aceasta: Croitorii,
lege, care s'ar sill sa impedece un popor lntru desfa~urarea sa, ciind gre~esc vre-o haina, ei o viind vre-unui cavaler renumit,
ce se face prin Iibera desvoltare a limbei lui, prin oastrarea da- ~i acesta are numai sa o imbrace, apoi sa. ~tii, ca s'a fiicut de
tinelor ~~ sarbiitorilor lui poporale, pana cilnd acele~ nu turbura moda. Tocmai a~a esle ~~ cu literajii iw~tri I Daca vre-unul din
ceice au valoare de notabilitiiji gre~e~te vre-un cuvil.nt _san din
pace a ~~ lini~tea publica ~i nu cad nimanui cu greutate .... petulanja II arunca cetitorilor in vre-o scriere de ale sale, atunci
Smu'ge-le toate acestea cu puterea dela un popor, desbraca-1 e destul spre a fi lmbriiji~at de tinerii spre neologism aplecajii
de religiunea, limba, portul, datinele ~~ jocurile lui na(ionale, ~~ scriitori ~~ a-1 lntrebuinjii ca un ce ne mai auzit in limba ro-
mil.neasca ~i de aceea dupa piirerea lor ~i bun. A~a se nascu din
Limba romiineasca fiind muzicale trebue debue, debuin(ii, respept, carapteretc.... Terminajiunea-bile
Mult se moduleaza prin a ei vocale pani! acuma fu adoptata ~i lntrebuinjatii de toji ~~ cu tot dreptul,
Dela locul, care vocala~l cuprinde fiindca se aflii ~i in celelalte limbi romanice, dar ca~unil.nd unui
Sunetul silabei foarte mult depinde litera! sa zica in locul ei vera, acuma terminatiunea bile este
Apoi toata vorba are partea sa obsoleta, ~i care vreit sa se numere lritre literaji,-. trebue sa se
Pe care s'a~eaza silaba cea grea>> etc .. . arete stimaver de ce este nou, caci eel vechiu ramil.ne neca-
Tot de acela~ au tor sunt versurile intitulate: Oenurilein limharomd~rl pabile! Niizuinja a vilri biata limbii romilneasca in vestmilnt
(nr. 99-1870) ~i <<Transac(iunea genUrilor (nr. 102-1870), care problema strain ~i a o forma dupa calapoadele neologismului s:a facut de
din urma prime~te urmatoarea solutie versificata: un limp !ncoace atilt de moderna, cat de va merge tot a~a, in
Din regula sexul_ vorbei masculine scurt timp vom devenl acolo, cat sa nu ne mai intelegem unul
Se manifesteaza prin u eel din fine pe altul. ... Barba(ii no~tri literaji sa bage de samii, oare cuvine-se
Iar al femeninei en a se compate sa ciople.asca care cum vrea Ia biata limba_ ~i sa o desbrace de
Schimbiind ele genul reciproc mutate; propriile ei lnsu~iri, ca sa o tragi! acu~ dupii un calapod, acu~
. A~a domnu cu doamna se va com porta dupa altul, 'insa nici unul potrivit firei ei. Limba noastra trebue
~i cu servitoare servitoru va sta. sa riimil.na In fiirita ei, adeca are sa fie romilneasca cu firea ~~
Dar ermafroditul e d.nd margine~te lmbracamintea ei, iar nn acu~ latineascii, acu~ franjuzeasca, ita-
Pentru ambe sexe bucuros serve~te>> ... etc. lieneasca ~i cilte allele ... '
Aceste vederi siinatoase erau deplin congruente cu ob-
1
Oazeta. ]urnalele Nrii 3-4; 1853; aci aminte~te ~i de incercarile
fa.ra succes, ale lui Dr. loan Molnar de Sadu, Ia 1795, de Curierul rom. servarile critice, indreptate mai tilrziu de Alecu Russo contra
Albina rom., Foaia Duminecii, Oazeta Trans., care a intrat in carnea ~i latini~tilor in articolele safe intitulate <Cugetari. Deaceea <Tel.
sangele Romilnilor ~i de Organul lumindrii, care spre mare dauna a Rom. reproduce' din Romania Literara aceasta lungi! serie
avut o vieata pre a scurta ). de cugetari, 3 In cari puteil gasl ~i o confirm are a parerilor expri-
2 Nrii 34-40.

3
Ntii 41 43. ' , T. R. 1853 pg. 46-47.
Nrii 61-63. 2 Nrii 30-33 ~i 52-57 ai Tel. Rom.>> 1855.
'I ' Nrul 65. 3 ~i art. Dela M. Kogalniceanu Ia I. Maiorescu:t - spiritul eritie
cf.
I 6 Nrii 21-31. .
in cultura rom. Vieata Romftneasc<l din la~i an. 1. P2 101 -117.
'' . 12'
iso lSI

mate mai nainte ~i 0 satisfacjie lata de atacurile, cu cari era cauza greuti!(ilor ntateriale, cari Ia 1857 s'au sporit prin o exa-
onorat din cand in cand din partea Oazetei, care, intr'un articol gerata contribujie tlmbralii. Redacjia pusese ~aujiune Ia in-
publica! Ia 1866 in Albina (~i atribuit lui Barijiu), fu numita ceput 2500 fl. m. c., apoi Ia posta trebuia sii plateasca dupa
.slujnica absolutismului ~i oficiala lui Bach, din cauza cii pur' fiecare abonat I fl. 0i acum taxa de timbru mai fiiceil inca I
lase pajura austriacii in frunte. fl. 42 cr. de fiecare abonat, care adunandu-se Ia celelalte spese
Telegraful se tipiiriit cu slove chirile, din motiv ca nu cu- face ca cheltuiala mai sa intreacii venitul. Ca sa nu piarzii nici
no~teau toji cetitorii literile stn!bune. DeJa 1859 inainte se ivesc publicul, 0i nici tipografia sa nu aibii pagube material~, redac(i~
insii ~i buciiji tiparite in intregime cu litere.' Din cauza s!ovelor animta' ca dela inceputul anului 1858 Telegraful va te~l numat
fusese critical in mai multe rand uri. Un corespondent a! Co~ odatii ~e siiptiimanii (Joi), dar in format mai mare, incilt pujin
cordiei din Pesta, Pamfiliu Valeanu, fiiciind o apredere asupra se va scadeit din ciltul, ce a lost de cetit pilnii acum>>. lar pretul
ziarelor romiine din ace! timp, scrie: Telegraful Roman, cum abonamentului se reduce deJa 7 Ia 4 fl. pe an.
ar liipi!dil hieroglifele lui Ciril, adecii spurcatele ~i uracioasele Dupii 1861 apare iara'l de ~-ori pe siip~amana, iar ~~Ia
slove, indatii ~i-ar ca~tigit mai mare popularitale. Redacjia Tel., 1863 inainte, cand Iuptele constitujionale erau m tom! lor ~~ m-
se scuzii, ca trebue sii aibii inainte de toate in vedere publicul, teresul pentru politica crescuse rapid, incepu sa a para de . 3
pentru care scrie ~i din partea ciirula i-s'a comunicat, cii nu ori pe siiptiimilna. $i - a~a a ramas panii ln ziua de azi l'
toji ~tiu cetl bine cu litere. De altfel simjurile najionale nu
trebuesc aratate prin osilndirea slovelor ~i a urzitoru!ui lor>>.' ' 1857 Nr. 91. .
Cu toate acestea ]a sfar~itul aceluia~ an, ajungand redactor pro- 2 Redactorii Telegr. Rornfin, in timpullui ~aguna au fCJsi urm<ltori~:
1. Aron Florian, unul dintre cei m_a~ buni stili~ti, ce i-a avut acest
fesorul Zaharie Boiu, anunjii cii deJa I lanuarie 1863 Tele-
ziaf, a redactat numai 8 ntttnere, dela inceput, apoi parasind Sibiiul s'a a~ezat
graful va ie 0l intreg cu litere romane>> spunilnd cii motivele Ia Viena ~i mai tfirziu a trecut in Tara Romfineasca. .
. acestei modificiiri sun!: <<mai intili adoptarea ortografiei, stato- 2. Dr. Pavel Vasici, consilier de ~co ale redacteaza Tel. Rom.>> dela
rite de comisiunea filologicii din 1860, ~i din partea aduniirii Nr. 9 din 1853 pii.nil la Nr. 33 din 1856 (28 Aprilie). .
generale a Asoci?jiunii transilvane, prin urmare fixarea unei or- 3. Joan Bddild, fast catava vreme profesor Ia seminf].r, trecut apo1
in Tara R.omfmeasca, unde func~iona ca profesor en numele Bddilescu_ t 1873
tografii comune pentru toji Romanii din Austria; apoi cererea
(Dec.) a redactat <;Tel. Rom)), dela Nr. 34 din 1856 pdna. la Nr. 98 diU 1857
acestei schimbiiri din partea atiltor abonaji 'li binevoitori ai
(II Dec.) . . .. 1
acestui jurnal, 'li in urmii credinja aceea destul de fundatii, ca 4. Visarion R.oman, invatator in R<l~inari, iar ciltnl sfdr~ttul vtetn sa e
Tel. Rom. prin intrebuinjarea amenduor moduri!or de scriere director al institutului de credit 9i economii Albina,, 9i om de irtcredere al
lilngii olalla in decursul mai multor ani a dat cetitorilor sai contrarilor lui $aguna, a condus Telegraful Romfin .numai scurta vreme:
ocaziune de ajuns de a se face cunoscu(i 'li a se familiariza cu dela Nr. 99 din 1857 pilna la Nr. 25 din 1858 (19 lume). . :
5. Joan Rafiu, prOfesor la seminar, apoi protopop la Hateg, dela
ortografia cea noua a 0a, inca! aceastii schimbare cerutii de
19 Iunie 1858 pii.na la 2 De<;. 1862. . ,
limp nu le poate venl nea~teptatii, ci dupa o pregatire destul 6. Zaharie Boiu, profesor Ia seminar 9i mai tfirziu asesor conststonal
de lungii>>.' dela 2 Dec. 1862 pana la sffir9itul anlllui 1865 -9i . .
I Pilna Ia 1S57 Telegraful iqia de douaori pe saptiimilna: 7. Nicolae Cristea, profesor la seminar, apoi asesor c..onsis;onal 'a
I ,, Merc.urea ~~ Silmbiita. Redac(ia aveit de gand sa scoata pe redactat ((Tel. Rom. deJa sfar9itul anUlui 1865 pana Ia 1883, cand <;Ill urma
unui articol fulminant contra ministrului~prezident Coloman Tisza fu scos
I langii el .~i o {oaie literatii, ceeace insii n'a putut urma din
din redactiune. 3 ,
3 cf. Anuarul I. at Reaniunii sodalilor romfini din Sibiia. Sibiiu
1Astfel in Nt. 2 din 1859 lucrarea lui loan Selagian din Beiu~;
Diserta(iune istoricd despre orlginea R.onzafzilor dela diluvizt~ 1900 pag. 53.

I ' <T. R. 1862. Nr. 46.


a .Invitare !a prenumerafiane pentru Tel. Rom. 1862. Nrii. 96-8.,
lU . 183

XIV. Iocuite in majoritate de Romani, ~i in 6 di~tricte mestecate (rom.-


sase~ti) '/, din teritor se aflit in proprietatea Romanilor.'
Rezultate. Piedecile, - carl oprisera in lac veacuri. intregi desvol-
Oricat de odioase amintiri ar fi Iasat in sufletul popoa- tarea economica ~~ cultural a a poporului roman: constitujia ne-
relor acest deceniu al absolutismului, ~i oricAt de marl erau dreapta a "Ardealuiui, bazata pe unirea celor trei najiuni pri-
nemuljamirile faja de principalul reprezentant al acestilia mi viiegiate, breslele, legile cari timbrasera pe Romani de venetici
ni~trul Alex. Bach, un Iucru ramAne totu~ incontestabil: talentul ~~ toleraji, - au lost in mare parte ridicate, u~ile ~coalelor ~i
lm de organizator a adus monarhiei ~i diferitelor popoare un ale oficiilor publice au inceput a se deschide ~i pentru !iii po-
folos cu ~mit m~i mare, _decum 1-ar fi putut aduce d. p. un porului roman, cari pornesc a imbraji~a parte meseriile, parte
om ~e cahbrul lm _Mettermch, care patruns de convingerea, ca a se de dicit invajaturilor mai inalte; invajatorii ~i preojii roman!
prov1denja 1-a destmat sa conduca Europa intreaga, i~i nihilase se ridica ~~ ei din starea umilitoare de mai nainte ~i imbuna-
t~at~ forje~e intr'o politica qe aventuri ~~ de diplomajie mon- tajindu-Ii-se treptat situajia materiala, le cre~te vaza inaintea po-
dlala. Pecand Mettern1ch nazuiit sa ca~tige sau sa menjina pe porului ~i a striiinilor.
seama "monar"hiei austriace un rol preponderant in polltica eu- Daca cele mai insemnate din aspirajiile na(ionale, carora
r?pea?~' i~ I~untrul monarhiei se clafinau unul cate unul stalpii Ii-s'a dat glas in numeroasele petijii din anii 1848-50 ~i carl
di?as"llei ~~ ai monarhiei, pana Ia complecta sdruncinare din jinteau mai ales Ia incuviin\area unei organizari politice najio-
prn~avara anulul 1848, care maturase repede pe trufa~ul Met- nale, au ramas tot in domeniul dorin\elor neimplinite, ~~ daca
termch.1
nici demersurile, !acute pentru restaurarea mitropoliei romane
~i nu put~a "sa ~i~ u~oara acjiunea de restamare, savar~ita gr.-or., nu au avnt rezultatul dorit, in schimb traiit in sufletele
cu _succes de catra mimstrul Bach, care i~i igdrepta atenjiunea tuturor speranta vie, cii intr'un viitor apropiat se vorputeit rea-
~~~ ales asuyra consolidarii interne a monarhiei ~i izbutl a rea- lizit ~~ aceste dorinje mari, ~~ mangiiierea, ca prin inceputurile
h~a in sc~rta vreme reforme adanci ~i folositoare: regularea de organizare ~colara.Jll bisericeasca, prin activitatea febrila a lui
dm. tem~he a oficiilo_r publice, separarea justijiei de adminis- ~aguna pe teren cultural ~~ literar s'au facut insemna(i pa~i de
trajie, as1gurarea unu1 larg cere de autonomie pe seama comu- progres, ~i cii Romanii au acum un ~ef bisericesc ~i politic, as-
nel?r, statorirea sistemulu~. de dari i~d~recte ~i monopoluri ~i, cultat ~~ iubit de popor, respectat ~~ temut de straini, apreciat
~a1 ~resus de toate, desfunjarea sarcmilor iobage~ti ~~ regularea ~~ distins de cercurile conduciitoare ale monarhiei, ~~ onorat
In chip organic, just ~~ echitabil a tuturor chestiunilor pendente chiar din partea imparatului cu o incredere deosebita, farii
de r~ali~area acestei insemnate reform e.' Pentru jaranimea ro-. exemplu Ia capeteniile noastre biserice~ti de mal nainte.
mana dm Ardeal a lost un noroc, ca improprietarirea s'a. dus
I~ indeplinire in mod con~tienjios ~~ impaiiial,' a~a ca ispra-
vmdu-se catastrul in 1860, s'a constatat, ca in .11 comitate fendale,
1
fntr'un discurs rostit mai tArziu in senatul imperial (7 Main 1862)
Kurand~, un ~ef. al op?zitiei, vorbind de atitudinea Austriei fata de Italia ~i
Oermama spunea - ~~ cu dreptate - ca cea mai mare gre~ala a politicei
exterioare a Austriei dela inceputul secolul al XIX-lea a fost" ca in Joe
de .a. c~nsoli~a puterea intern a a monarhiei, a fa cut totul nu tn~i de dragul
polthcet extenoare (cf. a~t. prof. Dr. I. Redlich in Osterreichische R.undschau
1909. 15 Aprilie pg. 32).
ll Szilagyi o. c. 447.

' H. friedjung o. c. 238. ' Barijiu Ill. pg. 88.


f,l
l'i
184 185

XV. . " .1 ." <:aguna ar li cazut In disgrajia


tilor prin svonurt nascoct e, ca oy de adresa trimisa
0

. ut sa (mil seama
Dinasticism sau ,ultraloialitate" ? .~~p::al~u~~;u~a~:b n~c~z~ ;~~tieneasca in re~edin(a
sa, sau ca ar
Trecerea neobicinuit de mare, de care se bucuril $aguna, fi lost escortat Ia Alba-Iulia ~ a.
~i In jos Ia popor ~i In sus Ia curtea lmparateasca, era ca un fata de aceste svo-
spine In ochii multora.
. nuri ~aguna alia necesar
Izbucnind Ia slar~itullui Aprilie 1859 rasboiul intre Austria a lini~tl preoVmea ~i po
~i Italia, Ia slatul ~i staruin(ele lui ~aguna, intreaga preo(ime porul prin un circular,
a diecezei gr.-orientale din Ardeal gri!be~te a-~i exprima prin In care Ie spune sa nu
o adresa speciala' evlavioasa alipire catra prealnalta casa lm- dee crezamant acestor
pari!teasca>> ~i durerea, ce simte ~tiind, ca imparatul este ne- clevete goale, minciuni
lini~tit in slintele sale drepturi prin vecini usurpatori, termi- obraznice ~~ .malijioase>>,
nand astfel: ~~te zori lrumo~i de ziua vedem noi in mari- aducandu-le totodata Ia
nimoasa stapanire a M. Tale ~i ne (inem ndroci(i, caci putem cuno$tin(a, ca rela(iile
li numara(i lntre acei sudi(i lmpi!rilte~ti, cari totdeauna ~i-au sale cu lmparatul sun!
luat sie-~i de problema cea mai lnalta a li gata sa jertfeasca bune, ca ~i mai nainte,
bun ~i avere pentru interesul 'Majesta(ii Tale>>.
~~ ca adresa de loiali-
Aceasta adresa era un act diplomatic, poate nu tocmai in- tate .din 1/13 Maiu a lost
dispensabil pentru preo(imea romana. El n'a lipsit lnsa a-~i pro- primita cu placere din
duce electul, In dilerite chipuri. In seara zilei de 29 Maiu i s'au partea M. Sale. La sfar~it
filcut curteniri lui ~aguna, din partea inal(ilor lunqionari civili spune preo(ilor ~i pro-
~i militari, iar muzica regimentului de Parma i-a dat o se- topopilor, sa nu mai su-
renada.
lere din partea nimanuia
Unii dintre du~manii lui ~aguna, straini ~i romani, au crezut, nici o batjocura Ia adresa
ca e potrivit ljlOmentul spre a cerci! sa-i surpe vaza In sus, religiei sau na(ionalitatii,
lnsinuand,' ca el ~i credincio~ii sai ar aveil ganduri centrilu' ci sa arate Ia consistor ~i
gale, iar in jos exploatiind credulitatea poporului ~i a preo- Ia judecata pe tot insul Andreiu bar. de ~aguna pe Ia anul 1859.
' dtto 1/\3 Maiu 1859 cf. <Tel. Rom., pg. 81. care va cuteza a zice, . , " ... ~m
:a Guvernatorul Ardealului Liechtenstein condamnil ~i el in_ ejJistola sa ca noi Romiinii am avea vreun cuget rau .a~upra stapamr.u t" .~
catril ~aguna din~2 Iulie 1859 tendintele calomniatorilor lui ~aguna, cari paratqti ~~ di am avea intelegere cu ~tram.~ dm alte \att, cac~
scorn esc ~tiri false ~i vrednice de pedeapsa (<~strafliche Erdichtungen) ... daca ne vom purta astfel, atunci . vriiJ'?a~ll . no~tn, vm ave
I a sIS et
ich kann nicht umhin- mein tiefes Bedauern dariiber auszudrii.cken, dass e_s
einer sowohl in moralischer als politischer Beziehung tief gesunkenen Parthei
.. .
respectu] CUVtmCtOS ca"I." r 'ca ''I Na(ta . noastra.
. . .
gelingen konnte jenes Oewebe von Liigen in die 6ffentlichkeit zu bringen, Ungurilor cari priviau cu simpatie lupta ltaltemlm, nu I~
iar Ia urma. ~asigunl pe ~aguna, cil imparatul are ~i acum, ca ~i mai nainte, venia Ia socot~ala nici adresa preojimii, nici aces~ ctr;ul: :e
toata consideratia pentru activitatea lui binecuvantata ( das segensreiche
Wirken Eurer Excellenz ). lu 1 Suguna De aceea ziarul din Cluj Magyar futar>> 11 ~ u .
lui ~aguna invinuirea de ultralma . l'tt ate>>o prm
care . s'au tnnm 1
~i mai nainte, prin anii 1851-2, se facunl asemenea incerc;ari din
3

partea unor frunta~i rom8.ni, cari au nlsp8.ndit prin sate o provocatiune cu amintiri dureroase ~i u~or s'ar li putut turbura pacea intre po-
tendinta de a despopularizd pe ~aguna in ochii poporului (A. Florian catra
I. Maiorescu dto 3 Iulie 1852; !. c.) , "T R. 1859 pg. 93 sq.
186

poarele patriei. Dar s'au giisit ~i printre Romani glasuri, cari


dacii nu secundau intocmai aceastii opinie maghiarii, condam-
nau totu~, din alt motiv, procedarea lui ~aguna. Un corespon-
dent ardelean al zianilui din Moldova Steaua Duniirii scriit PARTEA V.
despre ~aguna cii, <<Cearcii a inarmit brajele Romanilor in contra
frajilor !!alieni, iar loialitatea lui o califica de fratricidiu. Tel.
Rom. riispinge aceste invinuiri, regretilnd, cii <<ni~te suflete mar- Timpul Ineereari]or constitutionals.
~ave influinjeazii~ pe. cilt se vede, Ia redacjie, care nu stii pe -~-
picioarele proprii ~i invocand o muljime de cazuri istorice spre
a dovedl, cii adeseori nici religia, nici najionalitatea n'au putut I.
impedecit eruperea de riisboaie,' nici chiar intre popoare de
una trupinii; dovadii luptele Atenei cu Sparta, riisboiul eel ~aguna in senatul imperial din Viena (1860).
mare peloponesiac, riisboaiele Macedoniei cu Orecia sub Filip Infrangerile din Italia ~i pierderea Lombardiei a adu~ Au-
~i Alexandru; iar Ia Romani: luptele intre Mariu ~i Sula, Pom- striei mai mull folos, decilt pagubii :' a lndreptat . ~te~jmnea
pei us ~i Caesar intrebe pe Brut ~i Casiu, in contra cui ridicii cercurilor conduciitoare asupra mnltelor nemuljumm_ ~ 1 n~a
sabia pe campurile del a Filipi? Pogoare-se in evul de mijloc! junsuri interne, a ciiror lnliiturare era pen~ru monarhle 0 P1?:
Mearga in Anglia, nu gase~te lupta cea de zeci de ani intre b1emii cu rrmlt mai insemnatii, decilt posesm?ea, c~re. devema
roza alba ~i ro~ie; meargii in Franta, nu aflii, ca sii tiicem de din zi in zi to1 mai nesigurii, in sudul Alp1lor. D1fentele. po-
altele, lupta religionarii intre Francezi ~i francezi cu infrico- poare ale monarhiei nu se puteau sin:tl bine _in ciitu~:'le ~bso
~ata noapte a Sf. Vartolomeiu? ... in sfar~it ce sii tilai umble lutismnlui intemeiat pe baionetele, can nu ma1 era~ ~1ctonoase
in striiiniitate, riimaie in liirile romane ..... Episcopul nu predicii ca sub conducerea lui Radetzky. Finanjele monarl~1~1 :au_ II ~~ut
alta, decal patriotismul # alipirea cre~tinilor ciitrii tronul impii- in timpul absolutismului prin mai multe sdruncman ~~ chlal
ratesc intr'un limp, cand intregitatea impiiriijiei monarhului nostru bugetul anului 1860 ariita un deficit de 280 m1ltoane fl.
se__ atacii de du~mani striiini. --In August 1859 ministrul Bach s'a retras, venind ln l?cu~
Riisboiul s'a terminal, dupa ciocnirile nenorocoase dela lui aristocratul pol on Ooluchowsky, iar ca prezident al consJlmlm
Magenta (4 lunie) ~i Solferino (24 lunie)' cu infrangerea Aus- contele Rechberg. .
triei, care pierdu Lombardia. Astfel in sudul Alpilor ideea Pentru a pregiiti calea dela absolutism s~re v1eaja con-
unitiijii najionale se apropiit de triumful definitiv, pe care Ia stitujionala, lmpiiratul convocii ln primiivara anulm 1860 un s_e~at
1848 iscusinja strategicii a generalului Radetzky il ziidiirnicise, impelial inmuljit (Verstiirkter Reichsrat_ ), ca:e, sub prez1dt~l
ziibovindu-1 cu aproape un veac de om. Jiberalului ~i moderatului arhiduce Ram_er tmu dm 31 M~m
panii Ia 28 Septemvrie, 20 de ~edinte. Dm A;deal au fost m-
vitaji a participit ]a aces! senat numa1 3 ~n~1: ~ag_una, sasul
--~-- Carol Maager din Bra~ov ~i contel_e -~'??Ia~ Banff~, ca:e
acesta din urmii nevoind sa urmeze mv1tam, fu lnlocmt pnn
- - - ,-~-.--friedjung. Der Kampf ~m die Vor!zetrschajt in Deutschland
1859 his Js66 vol. n.' pg. 571: So kam es, dass die Niederlagen von
1 1859 U nd 1866 das Reich nicht eigentlich schwlichten, constatare aproape
ft. f'riedjang: Der Kampf urn die Vorherrschaft in Deutschland
identica adevarului, cu aparentt~ paradoxale, cuprms m af'1rmajia , ca. no~
~
. (1859-1866) ed. 7. vol. I. pg. 18-20 !i urm.
rocul Ausiriei stil in infnlng"erile ei.
_188 189

armeanul Bogdan Jakabb, primarul Oherlei.' Mai fusesera invi- scopurile lor de vieajii mbrala ~~ materialii, a le implinl toate
tati di? partea Rom_anilor biiniijeni Andreiu Mocsonyi, iar din a~teptarile juste ~~ echitabile.z
Buco.vma baronul N1c. Petrino. Ace~ti vrednici reprezentanji ai Cu privire Ia organizarea monarhiei pe baze constitujionale
Roman!l?r au luat cuvantul toji !rei in mai multe randur( fa s'au format intre membrii senatului imperial douii curente: a!
desbatenle asupra bugetului ~i Ia discutiunile privitoare )a vii- jederali$tilor ~i a! centrali$tilor. Cei dintiii pledau pentru teoria
toarea organizajie a monarhiei. ~i n'a lipsit nici unul din ei a individualitajilor istorico-politice>> -'- nojiune pusii in circulajie
accentua aspirajiile najiunii lor. de feudalul laroslaw Clam-Martinitz, care insista ca drepturi
. ?~ntre discursurile rostite de .',)aguna in aces! senat imperial constitujionale sa se dee numai celorce s'au bucurat ~i in !recut
menta m ~pec1a! :elevatii discujia cu ungurul Oheorge Majlath, de ele. Evident, cii aces! principiu insemnil pentru Romani re-
ca~e ~f1r?'as~, c~ 1~ Ungaria existii o singura najiune, cea ma- - intoarcerea Ia stiirile dinainte de 1848. Centrali~tii cereau o con-
ghJara.' ~~ tot! ceJlal(! cetajeni, orice limbii ar vorbl, se considerii stitujie reiJrezentativa CLI parlament centra) pentru monarhia
Magh1an. lntreaga. Intre ei era ~i Mocsonyi ~i ardeleanul Maager. Pe-
" " . Ca prietin ~i propovaduitor al pacii .',)aguna aratii, ce trino a votat cu federali~tii, iar ~aguna nici cu unii nici cu
r':ta_c1re mare _este a sus(inea, ca sub sceptrul Austriei s'ar mai ceilalji.'
gas! vre.-o najmne, s.ire de dragul altei najiuni sii-~i jeJtfeascii El i~i precizase atitudinea prin discursul rostit Ia 26 Sep-
najJOnahtatea, hmba 1i existenja sa politicii. De cand a enunjat temvrie (in ~edinja a 19-a)' spunimd, cii nu voie~te a se pierde
monarhul princi~i~l ec~tabil ~i slant de egala _indrepliijire -a in discutii principiare, ci statore~te urmiitoarele I 0 condijii, far a
tut~ror najJOnal!tajdor, dand ordin diregiitoriilor de a pune in a ciiror indeplinire nici binele din !'auntru, nici puterea in afara.
aphcare aces! principiu, sentimentul najional a devenit treaz Ia a monarhiei nici imbunatajirile promise de monarh in legis-
toate popoare!e din monarhie. Adevarat, ca fntre singuratici la!ie ~i administra\ie. nu vor fi cu putinjii:
totdeau_na a fo"st. ~i astiizi mai sunt in lume renegaji, caractere 1. Unitatea monarhiei cu atributele, ce le va statorl Ma-
slabe ~~ nehotante in privinja politic!!, dar despre popoare in- jestatea Sa.
,, tregJ nu se poate susjinea aceasta nicidecuin. -
.Patriotism~! lumina! II indeamna pe .',)aguna a-~i exprima 1 Ibidem pg. 153-5; ((... Ich glaube fest, dass eine giinstigere
Gestaltung der, gegenwartig Sf) zerriitteten finanzen nur im Wege gliick-
co~vmgerea, ca f1ecare najiune din Austria e patrunsii de ne-
licher politischer In.stitutionen ... erreicht werden kann. Wenn der Staat
~es1tatea de_ a-~i. piistra ~imb_a - semnul adeviirat al viejii poli-
hce, =-naj10nal!tatea ~~ ex1stenja sa politica, cu intenjia rrii-
berufen ist, ein dauerndet Organismus derjenigen Einrichtungen zu sein,
die zur Aufgabe haben, p_ie geistigen und materiellen Kriifte der Staats-
jeasca de a nu face prin aceasta nici o supiirare altor najio- angehtirigen, deren innere und iiussere. Lebenszwecke zu befOrdern und
nalitaji." zu unterstiitzen, und wenn der Staat unter den Gesetzen, welche iiberhaupt
das Menschenleben regeln, steht, d. i. unte1~ den Uesetzen des Rechtes und
. In ~edi~ja a 7-a, luiind cuviintulla buget, se rostl .',)aguna der Sittlichkeit, so glaul{e ich behaupten zu ktinnen, dass jede Einrichtung
~~. asupr"a o~ganizarii, ce urmeaza a se da monarhiei intregi spu- und jeder Organismus einer Regierung,~,vorziiglich aber und insbesondere
?an~, ~a ~nza. fmanciarii nu va putea fi iriliituratii decat prin derjenigen Regietung, die sich zur leitenden Idee die Gleichbetechtigung
ms!J!u)mm_ pol!tJce potrivite, cari sa multiimeascii toate popoa- der Staatsang,ehtirigen gesetzt hat, derart beschaffen sein miisse, urn_ allen
rele ~~ t~jl supu~ii, ciici datorinja statului, ca a unui organism gerechten und billigen Erwartungen Und Forderungen der Staatsangehti-
rigen zu entsprechen. Uenn im entgegengesetzten Faile wiirden sich die
s~pus leg! lor de drept ~i moralitate, este a des volta puterile spirituale
Regierungsmassregeln als Ausfltisse einseitiger tTendenzen herausstellen,
~~ matenale a tutmor cetiijenilor siii, a promova ~i sprijinl toate welche dann dem Oekrtinkten und Beeintrachtigten einen gerechten Anlass
1 zu Beschwerden mid zur Unzufriedenheit bieten)) etc.
Ormtissy o. c. I. pag. 226.
2 "Ibidem vol. II. pg. 381-2.
N Verhandlungen des b'sterreichischen verstiirkten Reichsrathes 1860
ach den stenographischen Berichten, voJ. I. pg. 125--6. ' Ibidem vol. ll. 284-287.
- 190-
191
2. Constitu(iuni provinciale coraspunzatoare autonomiei ~~
trali~ti;
iar 6 senatori, !ntre cari ~i ~aguna, au rasp ins atiit pro-
imprejurilrilor din singuraticele provincii.
iectul majoriUi(ii cat ~i al minorita(ii.
3. Egala indreptii(ire a tuturor na(iunilor ~~ dreptul limbei
lor Ia toate diregatoriile. Pe l~nga cele !n~irate mai sus, a mai vorbit $aguna in
4. A~ezarea religiilor cre~tine pe o treapta egala, intre aces! senat in chestia fondurilor biserice~ti, a ~coalei reale din
sine ~i fa(ii de stat. Abrud, a profesorilor din Bra~ov ~i pentru situa(ia Romanilor
ardeleni, avand In aceasta din urma chestiune o interesanta
5. Restituirea fondurilor biserfce~ti, ~colare ~i filantropice,
discu(ie cu armeanul lakabb, care enun(ase !ntr'o ~edinja, ca
respectivelor reprezentan(e biserice~ti.
popora(iunea Ardealului dore~te !mpar(irea politica dinainte de
.. 6. Asigurarea institutelor confesi.onale de !nvii(iimant in 1848. $aguna arata, cat de nedreapta a fast aceastfl impar-
pnvm(a caracterului confesional ~i a limbei na(ionale. (ire pentru najiunea romana, care in sensu! dreptului public
. .7.. Sprijinirea loiala din vistieria statului a scopurilor bise- ardelean inainte de 1848 nici nu avea o existenta politica le-
rtce~h ~~ ~colare pentru fiecare religiune cre~tina. gala ~i recunoscuta, dar prin jertfele ~i eroismul sau din anii
8. Promovarea ~tiin(elor, a industriei ~~ a fiecarui ram de 1848-9 ~i-a ca~tigat egala indrepta(ire. lakabb 1i reflecteaza,
comerciu ~i de venit, ~i libertatea presei intre marginile legale .. . ca Romanii n'ar fi trebuit sa puna mana pe nici o arma, de-
Y. Masurarea contribu(iei fonciare dupa imprejuriirile locale oarece egala indrepta(ire o decretase Ia !nceputul anului 1848
faptice. . dieta ardeleana.' ~aguna il ia de scurt pe lakabb, cerittJdu i
10. Aplicarea bi!rba(ilor califica(i din sinul religiunii lor prin o epistolil, sa-i comunice hotarirea respectiva a dietei ar-
~~ n~(iunilor cre~tine Ia toate diregatoriile, nu numai provinciale, delene, care hotarire neexistand, fire~te, nu i-o putuse cornu-
ct ~~ centrale.' . nicit Pentru a inlatura eventuale presupuneri, ca !nsu~ ar fi
Fiindca se prevedeil, cii majotitatea voturilor va fi pe afirmat lucruri necongruente adevarului istoric, ~a,guna ia in
partea federali~tilor, tot in aces! discurs i~i exprimil ~aguna do- ~edinta a 11-a (15 Sept.) din nou cuvantul, ~i imparta~ind de-
nnta: ca prin. individualitii(ile politico-istorice sa nu se in(e- mersutile sale pe langa senatorul lakabb, spune, ca legea, Ia
leaga numat tnsemnarea grani(e:or teritoriale ale singuraticelor care s'a provocat acesta, nu exista. 2
(ilri, ci ~i egala indrepta(ire ~i egala indatorire a tuturor factoc lakabb a ceicat sa raspunda, dar s'a !ncurcat ri'iu !n ni~te
rilor sociali ~i organici, cari au ajuns a se validita !n cuprinsul !raze goale, cil legea aceasta ar fi gravara !n inima fiecarui Ar-
individualita(ii istoricopolitice a unei (ari, caci numai a~a ya delean ~i alte asemenea eufemisme, cari nu puteau sa produca
putea p~osperit i~dividualitatea istorico-politicii a unei tari ~i se decal un elect nefavorabil pentru celce le spunea. Astfel $a-
va putea promova totodata ~i interesul unita(ii monarhiei. guna avil !neil 0 biruin(il ca~tigata, pe langa succesul, ce il ob-
. . Rezulta.~ul a lost: 34 voturi penttu teoria dndividualitii(ilor
tstonco-pohttce>, dect pentru federali~ti ~i 16 voturi pentru ~en- 1 Verhandlungen etc. vol. I. pg. 328-9.
2 Ibidem vol. I. pg. 358':_9. dndem es aber im Interesse der gerechten
Aceste puncte sunt pti.blicate ~i in Benigni's Volkskalender fiir das Sache ist eine dem Sachverhalte entsprechendeAeusserung dem hohei1 Reichs-
1

jahr 186! jJg. :XVI, imprenna en o reu~ita fotografie a lui ~aguna ~i cu rathe zu_ erstatten, so kann ich nicht umhin, zur Kenntnis der hohen Ver-
observa~Ja: W!r geben hier.das Portrait jenes Mannes, der in der Eigen~ sammlung zu bringen, dass ich gleich gestern den Herro. Reichsrath v.
schaft emes ausserorden~lichen Reichsraths, in der 19. Sitzung dieser hohen /akabb ersuchte das betreffende Landtagsbeschluss des;~Iahres 1848 bekannt
Versammlung, mit aller Warme eines wahren Patrioten die nachstehenden geben zu wollen, worauf ich die schriftliche Antwort erhielt, -dass das die
denlzwiirdigen Worte deren Wahrheit in den weiten Gauen des Oesammt~ Oleichberechtigung betreffende Oesetz in das Herz eines jeden Sieben-
vaterlan~es noch. immer wiederhallt, gesprochen bah; urmeaza apol fotografia biirgers geschrieben ware. Aus dieser Aeusserung beliebe der hohe Reichs-
~~ aprec1erea lUI Carol Maag:er, pe care fl nume~te: der Mann des Tazes, rath gefalligst zu ersehen, wer sich der Wahrheit nod der Wirklichkeit der
bestehenden Thatsachen entsprechend geaussert hat ...
192

jinuse in discujia cu Majlath ~i care ii adusese felicitari ~i adrese


de aderenjii din mai multe pilrji.'
Ca 'ii despre aile ac(iuni diplomatice mai insemnate, tot
astfel ~i despre senatul imperial din Viena a scris ~aguna un
memoriu,' in care se cuprind informa(iuni pre(ioase cu privire
Ia raportul, in care se. alia el cu impilratul, cu arhiducii ~i cu
ministrii austriaci. Citam aici ciiteva date:
Dumineca 27/15 Main ~aguna fiind in audien(a Ia impa-
ratul, a raspuns cu <<sa{let carat Ia intrebarile, ce i-s'au pus
despre situa(ia monarhiei ~i a Krdealului.
<<Siimbtitd 2 Iunie m'am infii(i~at" arhiducelui franz Karl,
care prea framos mi,a cuvimtah. Daminefd 3 Iunie a lost poftit
Ia arhiducele Rainer, care af!ase, cii ~aguna vrea sa-~i ridice
cuvantul impotriva afirmajiunilor contelui Apponyi, ca senatul
imperial ar fi pe un teren, care nu coraspunde constitujiei rna-
; ghiare ~i sa apere egala indreptajire. Arhiducele Rainer il roaga
sa renunje deocamdata Ia 'aceasta hotarire a sa, fiindca s'au
anun(at inca 16 in~i, cad doresc sa i~i lamureasca atitudinea lor
faja de aces! senat imperial, ~i din atatea declarajiuni u~or s'ar
putea na~te nein(elegeri ~i lupte politice. Propter bonum pacis
~aguna se invoqte,. dupace Rainer II asigura, ca ii va oferl
prilej a se declarit in privinja aceasta in cursu! desbaterilor. Dar
.cere a se l'uit Ia protocol intenjia lui, ca <<Sii aile najia romiinii,
ca reprezentanjii ei apara drepturile' na(ionale. Rainer promite
~i impline~te."

1 Sunt interesante cele 6 strofe safice, publicate in onoare~ episcopilor

Strossmayer ;-i ~aguna in foaia slavona: Ciril ~i Metod (7 lui. 1860) ~i


din cari cit am numai doua:
Austriae sceptro recumbant propinqui:
Strossmayer prona celebratus aure.
Atque justorum reverens queralas
Ecce Schagmza I
I~I, Slava! Norunt Hi lacrirnas tuorum;
1. I Tuta soleris; rtiferent triumphum,
I
i'i., Quae tibi Nomen dederat per aequum
jura salutis,,
(cf. Popea; Biogr. pg. 354-5).
2 ((Ziar despre cons ilia! imperial ltzmulfit. Dr. II. Ptt.~cariu: (>Docu-

mente pentru limbd ?i istorie>) I. pg. 32L-339.


3 Verhandlungen etc. vol. I. pg. 28-9.
193

Luqi (5 Iunie) $aguna a lost invitat Ia pranzul lmparatesc,


iar ministrul prezident contele Rechberg 1-a poftit Ia teiu pe
Marfi dapa teatra, in toate saptamaaile>>.
Sambilta (9 lunie) arhiducele Rainer imparta~e~te, ca sena-
torii, cari nu sun! ale~i in comisiuni, se pot departa pe 14 zile,
dar - observa $aguna - eu am ramas in Viena, ocupandu-ma
intr'aceea cu prelucrarea opului meu des pre is Ioria bisericeasca.
*
in 28 ~i 30 Iunie s'au sfatuit Romanii ~i Sarbii in chestia
organizarii biserice~ti. Rajacici stiiruiiL fire~te pentru supremajia
sarbeasca, dorind ca centrul intregei biserici ortodoxe din mo-
narhia habsburgica sa fie in Carlovit, ~i loti episcopii sa fie
ale~i in sinodul din Carlovij. Hacman se declara, ~~ de astiidata
contra planurilor s:irbe~ti, accentuahd, cii Bucovinenii doresc sa
aiba organizajie proprie, coraspunzatoare trebuinjelor locale ~i
i I' sa-~i poata administra singuri fondurile biserice~ti. Petrino a
',,I
cuvantat contra Sarbilor, de cari sun! satui Bucovinenii, cu toate
ca au avut un singur episcop sarb, pe Vlahovici,. care a predat
averile ~i administrajia bisericeasca pe mana guvernului civil.
Mocsonyi propune a se cere incuviinjarea guvernului pentru
o adunare bisericeasca ob~teasca, Ia care sa participe clerici ~i
mireni din toate eparhiile, in proporjie cu numarul sufletelor,
spre a se consulta asupra acestei insemnate pfobleme de orga-
nizare. La ceeace Rajacici observa, ca el nu se poate abate
dela privilegiile s:irbe~ti, caci natia 1-ar ucide cu pietrl.
Propunerea lur Mocsonyi a lost susjinuta ~i de $aguna,
dar fiirii rezultat, ciici de~l Rom:inii ~i-au motivat piirerile foarte
bine, dupa principiul egalei indreptii(iri ~i a! fratiei religionare,
totu~ au cazut acelea in pam:int sec ...
Conferenja, fiind disolvatil de Rajacici pe motiv, cil intre
membrii ei sun! numai 2 S:irbi lata de 4 Romani, s'a convocat
alta pe 30 Iunie, Ia care au participat 4 Sarbi ~i 4 Romani, dis-
cutand 3 ciasuri fiiril a putea ajunge Ia vre-o injelegere. Aceste
desbateri au avut totu~ un rezultat, pe care II noteazil $aguna;
in ziarul sau: Sarbii s'au putut convinge din vorbirile lui Mo-
csonyi ~i Petrino, ca pe viitor nu vor mai puteil subjuga pe
,, Romani biserice~te.
In 4 Octomvrie sosl :;laguna Ia Sibiiu, unde fu primit din
partea tuturor cu mare insuflejire, pe care o tiilmilcl graiul ril~>
!. Ia
'
194 195

pica! al protopopului Popasu. $aguna raspunzand indemna pe Un bine aducea totu~ pentru Romani; restituia autonomia
!of Ia concordie ~i frajie, caci a sosit timpul de a n~ se mai
desbina !iii najiunei, ci de a pa~l soltdar in acjiunile lor politice>>.'
Ardealului, in cuprinsul caruia era nadejde, ca se va putea va-
!idita ~~ elementul romanesc ca factor politic hotilritor, cum s'a
~~ validitat intre anii 1861-3. Jn <<Telegraful Roman>> e apre-
cu termini biblici importarfja acestei diplome, care e me-
II. . .nita <<Sa curajeasca a!uatul eel vechiu ~i sa faca lramantatura
!>aguna ca prezident al conferentei nationale din Sibiiu noua - ea este baza bine socotita, care va perfecjiona toata
(1861) ~i membru al celei mixte din Alba-Julia. zidirea constitujiona!a a viejii noastre politice intocmai precum
' pujin aluat dos 1Je~te toata framantatura .. .'
Urmarea senatului imperial a lost constitujia octroiata, care
o comunica Jmparatul prin diploma din 20 Oct. 1860, incuviin- f;li in adevar aceasta diploma dadit prilej Ia multe framan-
jand <dndividualitajilor istorico-politice, deci tuturor provinciilor tari politice in sinul tuturor popoarelor din monarhie. Vieaja
din monarhie autonomia legislatiYa, dar fiira ~tributele esenjiale 'politica, inabu~ita in deceniul absolutismului pana Ia amorjeala
ale suveranitajii. Pe langa parlamentele provinciale mai era pre- complecta, se treze~te acum ca Ia o sullare calda a vantu!ui de
.:!: vazut ~i un parlament central. Prin diploma aceasta, care era primavara. Printre popoarele de dincolo ~i de dincoace de Lajta
ir"i'l
; ~ -: i : primul pas spre vieaja constitujionala ~i avea de scop sa 1m- era o mi~care febri!i\. Maghiarii cra~neau de nemuljamire ~i se
pace trecutul cu prezentul, s'au fiicut lnsemnate concesiuni fe- pregiiteau pentru victorioasa lor rezistenja pasiva, Sarbii, Slo-
derali~tilol feudali, cari o ~i primira cu bucurie, pe cand cei!alji , vacii, Sa~ii erau ~~ ei toji intr'o ferbere, alimentata de nadejdi
I> ' cela\eni avura numai sentimente potolite sau chiar nedumeriri : , . intinerite. $i, dinlt:e ceice insetau de niulta vreme dupa un prilej
'
-::-, faja de aces! inceput a! erei constitujionale, care urma sa treaca potrivit de a urma slatul: carpe diem, nu puteau !ipsi, fire~fe,
in cajiva ani prin o serie intreaga de schimbiiri precipitate ~i nici Romanii.
'I .:i.i
':I
:-,.1 de problematice experimentari politice;. Austriacilor centrali~ti La sfar~itul lui Octomvrie 1860 $aguna convoca in Sibiiu
I li-se pilrea ca aceasta constitujie face aproape iluzorie unitatea a! doilea sinod al bisericii ortodoxe romane. Barbajii conduca'
,i,"'!'
monarhiei; Ungurii, cari cereau un fel de restitujie in intregime tori, intruniji aci, avura acum prilej a se statui ~~ asupra demer-.
a legilor din 1848, nu voiau sa primeasca nici un lei de con- surilor, ce trebuiau !acute pe teren politic. Toji erau de acord
,:ir
~ '' stitujie octroiata, oricat ar fi lost de buna. a se cere prin o petijie m~iestaticii incuviinjarea unei conlerenje
sau congres najional, in care Romanii sa-~i lamureascii atitudinea
II ' I Nici Romani! nu se puteau insufleji pentru teoria <<indivi-
I" I'
1'1
r . ','
r, :~ !j :
,1."'1
l
dualita{ilor istorico"politice>>, pe care se baza aceasta diploma,
despre care Barijiu scrie, ca a lost precipitata ~i tocmai pentru
aceea plapanda ca pruncii de 7 !uni.'
' Barijiu III. pg. 57.
lor in noua situajie ~i sa procedeze Ia organizarea politica na-,
jionala. In fa\a acestei probleme insemnate patimile confesio-
nale ~i urile, ce le vor fi lasat vra~mii~iile iscate din ele pe
timpul absolutismului, au lost din nou date uitiirii ~i Romanii
. >F :~ vol ... III. pg. 39 -~i cf. ~i Aurel C. Popovici: Die vereinirY!en Staaten
de amandoua confesiunile se imbraji~ara ca ~i in anii 1848-9,
v~n Oross-c;J~terre~e~, Leipzig 1906, par~ea I. cap. Vl.: -D~e hi;torisch-p~li intr'o frumoasa solidaritate najionala. Dupace $aguna impreun~
ftschen lndwtdualdaten pag. 120 -142; mteresante observan asupra indivi-
<.i.'i'l dualitatii istori~o-politice se cuprind ~i intr'un articol scris de Baritiu in cu cajiva- frunta~i din Sibiiu inainteaza imparatului o petijie, ce-
<qa~eta Transilvaniei Nr. 33 din 1861: Axiome ~i probleme potit/c;e cu riind numirea unui Roman de cancelar a! Ardealului,' o depu-
j i 1'1 pnvm(it la nafiunea romtind din fdrile- austriace, unde se zice, intre altele:
'i'! I <<Dreptulistoric este~ pentru cei cari il au, cea mai sigura garanta in contra tajie trimisa Ia Viena adreseaza imparatului in 19 Decemvrie o
despotismului, dar Ia Romani dreptul istoric se chiama nedrept 'istoric sau petijie, in care dupace arat:l, ca najiunea romana, care s'a topit
,I' I i dreptul celui mai tare, dreptul pumnului. lndividualitatea istoricilRpolitica
,,.. i!1-seamna pentr_u Romiini moarte nation ala .~i _politic& ... Ce este limba naR
1'1 fwnala? Este sufletul datator _de- Vieata al natiunii; a marginl un popor 1 Tel.- Rom. 1860 Nr. 46.
,\I 1 1,
tntru folosirea limbei sale este aRi descliide arteria, pentru ca sa moara cu
incetul~.
' Barijiu Ill. pg. 64.
!1:,
I-I
1
i: li'
!;; '
197
196
in Iocul lui Ooluchowski, ~~ dupil in~tiinjarea prealabila a lui
de dorul egalei indreptiljiri, se bucura acum mai mult, decat ~aguna catra guvernatorul Ardealului, Liechtenstein,' ~o?f;renja
oricare alta, de diploma din 20 Octomvrie ~i e cuprinsil de un nationalil se deschise in ziua de Anul-Nou 1861 ~~ jmu sub
profund simj de muljamita faja de imparatul, II roaga, sa asi- conducerea ambilor arhierei, ca prezidenji, 4 ~edinje. De'il era
gure drepturile politice ale najiunii romane prin o diploma iarna asprii, au venit atunci Ia Sibiiu, afara de cei 159 de in~i'
speciala, In forma celei Ieopoldine>>, sa se indure a chema Ia invitaji a participa Ia ~edil)je, mulji Romani din toate parjil~.
postul de cancelar aulic al Transilvaniei un Roman ~~ a pro- ln aceasta conferenja najionala, pe langa accentuarea gravami-
clama ca principiu, ca toate 3 limbile (germana, romana ~i ma- nelor mai insemnate, s'a prezentat 'ii discutat ~i un proiect de
ghiara) in toata privinja au sa se bu~ure de un drept egll; lege electoralil cu scopul de a se arata, cam dupace principiu
iar Ia conferenja, ce o va convoca cancelarul aulic al Ardealului ar vol najiunea romana a se face 'ii sancjiona pe cale curat
in scopul pregatirii lucnlrilor pentru dieta ardeleana, sa fie re- constitujionalii o lege electorala, ce sa coraspunda tuturor inte-
prezentaji ~i Romiinii, in proporjia numarului, prin barbaji, pe reselor, ce au locujtorii acestei jari 'ii in specie najiunea ro-
cari ii vor propune cei doi arhipastori romilni, ~i in fine Maj. miina. s Cilci lege a electoralil din 1791 era facutii pe baze feu-
Sa sa se indure a concede najiunii romane din Ardeal jinerea dale, cu excluderea Romanilor dela vieaja politica, iar cea din
I, unui congres na(ional, pentruca in acela~, sub conducerea am- 1848 s'a decretal, sau mai mull, precipitat prin eel mai cumplit
"i:-1 bilor arhipilstori romani, reprezentanjii din inteligenjil, cler ~i terorism (pag. 19). Dintre hotaririle conferinjei mai insem-
comune ... sa poata discuta ~i exam ina intrebarile interesului siiu nate sunt:
politic-najional ~i rezolvirea lor sa o poata pregiiti pentru dieta a) conferinja prime'ite asupra sa solidaritatea in toate lucrilrile
cea mai deaproape.' ambilor arhipastori, ce le-au facut 'ii ce le vor face in in-
De~l raspunsul imparatului n'a urmat curand, Roman.ii s'au teresul najiunii romiine, 'ii le va da bilrbaji permanenti
pus indata pe lucru ~i dupa injelegerea mitropolitului ~ulujiu (comitet najional) langa dan'iii, pftna cand najiunea wmana
cu ministrul Schmerling, care Ia sfar~itul anului f860 urmase i~i va ca~tiga dreptul sau de najiune politidi;
1 Petitiunea intreaga publica ca adaus Ia Protocolul ~edinfelor con-
b) <<in urma propunerii pre~edintelui baron de ~aguna najiunea
jerenfei nafionale romfine~ti 1/13-4/16, pag. 32-40. tipilrit in Bra?OV de romana reprezentata aici, se declara 'ii cu aceasta ocaziune
Baritiu, care motiveaza intr'o lunga prefata necesitatea ?i importanta con- de najiune politi<:a 'ii independenta faja cu celelalte na-
ferentelor nationale, a caror lipsil trebue sa o simta oricine intocmo.i ca jiuni;
trebuinta de mfincare ?i beuturi'b ... .natiunea romana din Transilvania nu c) adunanja, insuflejitii de cuvintele prezidenjilor, ca toji Ro-
poate fi nici indestulata, nici odihnita pe aceea, ce zic altii, cil vor sil-i dee
manii fara distincjiune de confesiune, sun! fraji de acela~
dfinsei. Natiunea romfiml nu cere din gratie, ca. din gratie se da numai
vinovatilor ~i sclavilor; Romilnii cer ~i pretind dreptate; ianl Ia ca~tigarea sange, ~i ca asta. distincjiune de confesiune nu-i mai poate
drepH'itii vor ~i trebue sa ia ~i ei parte. Pentruca Romilnii sa-~i poata ajunge desparjl pe unii de catra aljii in cauza najionalii politicii
acest scop mai pe sigur, ei au trebuinta imperativa de adunitri nafionale. romana, a poftit sa se ia Ia protocol declarajia, cii afurisit
Romiinii nu a~teapta nici chiar dela spiritul secolului, dela spiritul de liber- va fi ace! roman, care va mai incerca a stricare astii legii-
tate, care adie peste Europa, nimic pe seama lor tara confaptuirea proprie.
Spiritul umanitatii ~i al libertatii seamana cu lacul oii din /erusalim, san cu turii friijeascii. 4 ,._

apele minerale _vindecatoare; ele vindeca numai pe aceia, care le cantil ~i Apoi, fiindca in curand urma sa se jina o conferenjii mix!~
se ~tin folosi de dilnsele. Pentruca_ sane putem folosi, trebue_ sane adunam, -(RomAni, Maghiari 'ii Sa~i) Ia Alba-Iulia, tot Ia propunerea lm
sa tinem consilio.
cf. ~i articolul lui B., intitulat: Congres national ~i care ia ca motto 1 Protocol pag. 12.
urmiltorul pasaj adevarat din Agricol lui Tacitus: Nee aliud apud vali- 2 v. in~irarea lor ibidem pg. 54-58.
dissimas gentes nobis utili us, quam quod in commune non cosulunt . .. Ita, " Ibideni pg. 17-20.
dum singali pugnat, universi vincuntur. (Oazeta de Transilvania lSbl ' Ibidem pg. 12-13,
Nr. 38).
198

~aguna adunarea hot~ri, ~a Romanii chemaji de lmparatulla acea Aceasta conferenja a najionalitajilor ardelene se jinu in
conferinja, Sa se jina strans de -concluzele acestei aduniiri na- I I Februarie Ia Alba-Julia ~i scopul ei era, sa indemne pe Ar-
jionale, -~i dacii ei sau din interes privat sau din orice alii! tauzii deleni a trimite pe deputajii lor Ia dieta din Pesta i a recu-
s'ar abate dela aceste concluze, atunci faptele lor se dechiara noa~te unirea celor 2 jari. Partida moderajilor maghiari parea
anticipatimente de nule ~i nevalide pentru najiunea romanii. a se gandi atunci serios Ia o impacare cu najipnalitajile.' Rezul-
26 de in~i au inaintat conferenjei in ~edinja din urma un tatul experimentelor din Alba-Iulia se putea ~tl de mai nainte.
memorial, in care se cuprind lucruri insemnate cu privire Ia Punctul de vedere maghiar de a trimite ~i din Ardeal deputaji
drepturile limbei romane ~i ale bisericei gr.-cat., care ar fi dorit la dieta Ungariei, considerand unirea Ardealului cu aceasta jarii
sa scape de jugul concordatului>>, se insista pentru infiinjarea de Iegala - a lost aparat aci cu caldura de episcopul rom.
unei agenjii Ia preainalta curte>>, pentru infiinjarea unei socie- catolic Ludovic Haynald, argumentarile caruia au avut darul de
taji literare, al ciirei proiect de statute sa-l elaboreze Timotei . a convinge nu numai pe cei 23 reprezentanti ai elementului
Cipariu, ~~ pentru ridicarea unui monument najional in Blaj maghiar, ci ~i pe 3 in~i dintre Sa~i. Romilnii au ramas loti cre-
pentru nemuritorii barbaji Samuil Micu, 0. ~incai ~i P. Maior, dincio~i punctului de vedere exprimat in conferenja najionala,
iara altul pentru 0. Lazar in Sibiiu sau in Avrig.' Asupra ale ciirei hotariri le talmacl mitropolitul $ulujiu lntr'o cuvanta1 e
punctelor din aces! memorial nu s'a mai desfa~urat nici o dis- mai Iunga, spunand, cii pentm noi najionalitatea mai scumpa e
cujie, ci studiarea ~~ eventuala lor realizare s'a lasat in grija co- decal libertatea>> ~~ ca Romapii numai dupace vor fi recunoscuji
mitetului permanent, campus din I8 in~i,' sub indoita prezidenjie de najiune politica vor putea sa intre In pertractari asupra le-
a arhiereilor ~aguna ~~ $ulut. gilor din I848.' . _ .
Tot din aceasta conferenja s'au inaintat lmparatului 2 petijii in ~edinja din I2 Februarie eel dintai a luat cuvantul
in cari se cere a, ca .lntre propunerile rege~ti (<<propositi ones ~aguna sprijinind, intr'un discurs avantat, _rarerile expri~~te_ ~e
regiae) ale viitoarei diete Ia locul intai sa fie pus a regularea :;lulujiu in ~edinja premergatoare ~~ lamunnd cu deoseb1ta t_ane
situajiei politice a najiunii romane (ceeace s'a ~i in tam plat Ia 1863); a convingerii nizuinjele ~i direcjia politica a Romanilor, a caror
apoi toji articolii de lege vatamatori pentru Romani sa fie anu- dorlnja suprema e sa ajunga ~~ ei <a acea stare de Iibertate
laji, in sfar~it sa se asigure dreptul ega! al limbilor ~i sa se in- ~i luminare, Ia care celelalte najiuni au lost ajuns de mai nainte,
tretese in juramantul de incoronare al monarhului <<O clauzula Aceasta dorinja justa izvore~te din convingeri morale. Na-
coraspunzatoare, in puterea careia libertajile ~i drepturile con- jiunea roman a injelege sub libertate starea cea normala ~ patriei
stitujionale ale navunii romane ~~ ale confesiunilor ei; -,1( fie
0 0
sale constitujionale, care sa-i asigure viea(a, onoarea ~~ averea
asigurate.' lar In a doua petijie majestatica se arata, ca masu- ei; iara sub luminare injelege folosirea darului vielii constitu-
rile luate de cancelaria aulidi transilvana nu coraspund a~tepta jionale, bazate pe egala indreptajire cu privire Ia religia. ~i na-
rilor romane~ti, ca Romanii nu sunt reprezentaji In aceasta in- tionalitatea sa, ~i Ia cultura ~i fntrebuin(arta limbei ~ale na(tonale.
semnata corporajie decal prin 2 in~i: un consilier ~~ un secretar ' Dupace motiveaza nizuinjele Romanilor, ca izvorand din
~~ ca Ia convocarea cooferenjei mixte deasemenea li-s'a facut firea constitujiei ~i ~vand acela~ caracter ca nizuinjele najiu-
o mare nedreptate prin anomalia de a se fi invitat 24 de in~i nilor conlocuitoare, asigura conferenja, ca opiniile divergente,
In numele celor 500,000 )\\agliiari ~i Siicui, iar pentru 200,000 ce s'au ivit en aces! prilej nu vor putea impedeca najiunile de
Sa~i 8 reprezentanti ~i in numele a 1.400,000 Romani tot numai -~ 1 Ziaru[ de frunte Pesti Napl6 scrHt in Nrul sau din 10 Aprile 1861 ~
8 in~i.' Este de cea rnai neaparata trebuinta sa se 9tearga din legile di!l 1848
acelea, cari vatama nationalitatile, c<lci'altfel am ramanea izolati intr'un mod
\ Ibidem pg: 43~45. ' Ibidem pg. 23. ' Ibidem pg. 48~51. fioros in toata Europa ~i chiar in patria noastr~b>,
' Ibidem 52~4. ' Ormiissy Q. c. vol. I. pg. 258-'9,
I .
201
200

a-~i ajunge jinta dorita, nici nu vor primejdul <<paladiul patriei: politice~e, intr'un congres najional general,' care s~ cuprinda
constitutiunea, a poi termina prin urmatoarea comparajie biblica ~i pe Ardeleni ~i pe _Ban~te.ni. Era un f_el de. revemre Ia p1 o-
Sa nu ne speriem niei de feluritele limbi, in care membrii gramul najional, desfa~urat m pet1j1a ma]~stat1~i! dm 25_ f:br~~
acestei conferenje i~i descoper opiniunile lor. Aceasta ivire nu arie 1849, cu deosebirea, ca acum Bucovmenn nu mm facu~a
este turnul Vavilonului, ci este icoana cea adevarata a sarba!oarei nici un pas pe terenul luptelor najionale politice. Intr'o sene
cre~tine de Rusalii. Deosebirea limbilor s'a scos ca pedeapsa de articole, intitulate Orientare>> 2 ~i scrise probabil de $aguna,
numai in testamentul vechiu, iara in eel non s'a cinstit de darul se pune intrebarea: panii cand sii fie R?~anii su_b ~uris
Duhului Slant, ceeace eu doresc, ca ~i peste aceasta conferenja
sa se reverse in cea mai bogata masura. A~adara diferenja lim- dicjia ungureascii in comitate, sub iurisd1cj1a sacmas:a 1?
bilor din aceasta conferenja este rasunetul frajietajii najiilor din scaunele sacuie~ti ~i sub iurisdicjia siiseascii in scaunele. sase~t1:
jara, este caracterul eel mar de frunte al patriei noastre consti- ~i se arata, cii <<deviza najiei romane. este congre~ naj1onal ~~
tujionale, care ca o maica buna imbriiji~eaza cu asemenea iu- dieta jarii, ca unicul mijloc de mantmre ob~teasca, .u~de ap~1
bire ~~ caldura pe toji !iii sai ; este factorul eel puternic pentru toate se vor Jiimurl, norma ~i impacit>>.' Pe Ia adunanle co~l
adeverirea matmiNjii najiilor din jara; este factorul ace! a, care
garanteaza pacea ~~ muljamirea ob~teasca ~i pune stavila Ia tatelor in multe locuri, se manifesta sgomotos insufle\lrea najlo
orice iregularitate. In sfar~it felurimea limbilor din conferenja nala ~e izvoria din noua ordine a lucrurilor; se inaintau pro-
aceasta reprezinta in originalitate patria noastra, Ardealul.' test~ numeroase contra alegerilor de funcjionari, fiicute faril
Oricat de rabulistica sau maiestrita ar fi parut atunci unora conlucrarea poporului roman sau impotriva intereselor lui.
aceasa cuvantare, ea exprimil cumpatat ~i cu destula precau- Unele ajungeau chiar pana Ia tronul imparatesc ~i erau rezol-
(iune, pareri juste despre chestia limbilor in Ardeal, pareri, cari vite in favorul Romanilor.'
au avut rasunet ~i in presa. Astle! curand dupa conferenja din Prin presa se dildeau poporului sfaturi, ~a-~i platea~c~ re-
Alba-lulia Telegraful Roman scria ca destinajia poporului gula! diuiie' ~i sa nu urmeze exemplul Magh1a;!lor, can m~e
roman, adecii cultura ~~ prosperitatea lui cere necondijionat re- pura a opune rezistenjii, nu mai plateau dare ~~. n~ se ma1 m-
cunoa~terea limbei romane in via{ a to tala a poporului... Cu- rolau Ia milijie, decal constrln~i de execuj1e m1htara. .
vantul imparatesc trebue sa se faca adeviir ~i Romanul trebue Cu toate cii dieta ardeleanii inca nu se convocase, ~~ nu erau
sa aiba limba sa ~i najionalitatea sa, ciici i-a sosit timpul, ~i nu prospecte a se convoca in graba, se ives~ c_urand lngrijoriiri cu
mai poate ramanea servil, schimband numai jugul ~i comanda! privire Ia felul cum se va alciitul, pe baza ca;e1ieg1 elect.orale:.cum
:j' Najionalitatea lara limba este numai o satiril, ~i triumful ideei ~i Ia masurile, ce ar trebul luate pentru as1gura;ea ex1stenjn po:
najionale trebue sa covar~easca orice alt interes.'. Jitice a najiunii roman e. Se simjiit trebuinja une1 g_aranje leg~le ~~
Pe langa chestia limbei ~i realizarii egalei indreptajiri po- se recomanda conducatorilor a stiirul pe langa MaJ. Sa, ca sa dee
litice, ii preocupa pe Romani mai ales dorin(a de a se constitul
' Barifiu Ill. pg. 114~115 !i 121.
. 2 T, R. nrii 18, 20, 21, 22 ~i 39 ~i Oazeta Trans, 1861, nr. 38, unde
1Aceast~ cuvantare a fost publicata in Tel. Rom. 1861, al carui Barifiu agita pentru tinerea congresului, eel mult pana la Sf. Petru.
redactor loan Rafiu, mai htrziu protopop la Hateg, a participat ~i. el ca a <'A nul 1437 c~l plin de pacate pentru cele 3 na~ii previlegiate ti-ebue
raportor Ia conferenta mixta din Alba-Iulia (ibidem pg. 17), De ad a fost sa se ru~ineze dinaint~a anului 1861, deac,eea cele 3 nati~ vorvpacatui asupra
i'' reprodusil. de Popea in Biogr. (pg. 278-279) ~i in parte de OrmOssy (o. c. patriei ~i a pacii ei, daca vor me~te~ugt ~rea. mult ~~ ~aca vor vrea sa
I pg. 261), care o invrednice~te de urmatoarele calificative: <'cuvantare rabu- insu~easca Iegilor com pilate vre-o mare sfmteme sau noll me tangere}),
Jisticit, surprinzcitoare, aviintahl ~i maiestrit<l ( feltiinO, rabulisztikus, fellengtis, 4 Cf. T. R. 1861 nr. 51 art.: Alegerea nouii a amploiafilor in Mercurea
mesterkelt beszfd ). , 'in care se afaUi, ca. Majestatea Sa a incuviintat remonst~atia Romitnilor,
2Artie. ~Limba ?i nafionalitatea Tel. R.om.}) 1861 nrii 15-16, cum ~i contra celei dintiti alegeri, filcuta de Sa~i - ~i a ordinat alegere noua,
T. R. 1863 nr. 35 (pg. 139): Desvoltarea libera a nationalit8.1ii e numai cu care ocazie fu ales jude regesc llie Macelariu.
sofisma ~i sarcasm fan\ de intreb.uintarea libera a limbeh, T. R. 186f nrii 19 ii 46.
I
I I

,I
' ,' 202
203

~u prilejul incoroniirii Diploma Assecaratoriam, prin care na- Ungurii ~i Croa\ii luptau cu indaratnicie impotriva planu-
j~u~:a romanii sa fie declaratii de najiune politicii ega! indrep- rilor lui Schmerling, care in curand i~i' pierdit aderenjii ~i in
tajrta cu Maghiarii, Sacuii ~i Sa~ii, ciici aceasta ar insemna mai provinciile de din colo de Laita. El era: prea incre~ut in puterile
mult, decilt un articol de lege, pe care il poate schimba 0 sale ~i spera, ca cu timpul o sa fnfrfrngii resistenja Maghiarilor,
di~ta" ~lterioarii_; ar fi_ o lege fundamentala a jiirii O legiiturii despre a diror constitujie zicea, cii a lost distrusa prin revolujia .
sfanta mtre najmne ~~ Domnitor>>.' din 1848-9 ~i, dupa drept, pierdutii prin crimii (vergilt).' Aces!
La s!ar~itul anului 1860 ajungilnd Schmerling ministru de plan nu i-a succes insa din motiv, cii antecesorul sau Oolu-
stat, ~e ~pucii serios de organizarea monarhiei unitare, pe baze chovsky restituise in Ungaria autonomia comitatelor, a acestor
co?strtujronale. Constitujia din Octomvrie nu asigura indeajuns cetajui de apiirare, cu ajutorul ciirora Maghiarii au reu~it, de
umtatea monarhiei, cuprinzilnd concesiuni insemnate pe seama ati\teaori in !recut, a ziidiirnicl, orice incercari indreptate contra
federal!smu_lui, pe cand el stiiruia pentru o centralizare mai pro- ___..._sau constitujionale. Aceasta, fire~te, s'a
inlereselor lor najionale
nunjata. Prm patenta imparateasca din 26 februarie 1861, care fiicut ,cu scopul de a-i mulcomi pe Unguri, ~i astfel - cum
se bazii pe diploma din Octomvrie, constitujia fit modificatii in observii friedjung - ceeace ar fi trebuit sii urmeze ca rezultat
sensu] vederilor lui Schmerling, numit mai tarziu piirintele con- al transac(iunii cu Maghiarii, s'a pus tocmai Ia lnceput.'
stitujiei.' De~i se pretindeii, ca aces! act n'ar fi decal execu- Dieta Ungariei s'a deschis Ia inceputul lui Aprilie 1861 ~i
tarea dispozijiilor cuprinse in diploma din Octomvrie aceasta in Maiu s'au inceput discujiile asupra vestitului proiect de adresii
suferise totu~ esenjiale modificari in favorul rentralismul~i cercul a! lui Deak, in contra ciii'Uia pii~ise ca reprezentant al direcjiei
de _competenjii al di_etelor provinciale fiind rectus ~i aslguran- radicale Coloman Tisza; iar in 22 August a lost disolvatii. Dieta
du-r-s.e parlamentulm central o influenjii hotaritoare. aceasta a apiirat autonomia jarii ~i n'a voit, sii trimitii deputaji
In parla~entul ~cesta era sa_ intre 343 deputaji, intre cari in parlamentul central. In situajia stri\mtorata de atunci unii
85 dm Ungana, 26 dm Ardeal ~i 9 din Croajia, iar ceilalji din dintre conducatori au incercat o lmpiicare cu najionalitiijile.
provinciile austriace; toji ace~tia trebuiau sii fie ale~i dintre Spunand, -- ~i cu dreptate - ca najionalitiijile nu se pot in- /
membrii dietelor provinciale respective, a~adara aveau sa treaca destull 'numai cu vorbe goale, ci prin o lege pozitivii, Eiitviis
prin douii alegeri.' prezintii un prbiecl de lege in chestiunea najionalitiijilor,' care
a servit mai tarziu de bazii a~anumitei legi de najionalil<1ji (art.
' art. Garanfia nafionald T. R. 1861 pg. so .. 44 din 1868).
2
f!.. Charmatz u. c. pg. 49, vezi caracterizarea favorabila a lui Sclunerllng
Ia Frted;ung: der Kampf urn die Vorherscbaft im Deutschland ed. 7 1907.
A venit apoi vorba ~i de unirea Ardealului cu Ungaria.
pg. 42-45 - f;ii mai puJin favorabiHi Ia Beksics in Silltigyi Sind or: A m. Deputatul &oman Oavril Mihali, lui\nd ~i el cuvantul- eel dintai
nemzet tortenete v., .X:. pg. 572- 3.

' 3 Se crede~ ca. dispozitia aceasta a fost fatalii pentru intreg sistemul 1
Cartea de aur II. 601.
lur Sc~merling; cf. ziarul vi~nez- Reichsposb) Nr. 238 din 30 August 1908,
2 H. friedjung: o. c. pg. 43.
unde, In legatura cu o recensmne asupra cartii contelui Lndovic Crenneville:
3 DrmOssy o. c. I. 306-309 Pticiifian, Cartea de aur u: 491-500
. ,,
'I ' G_:o~sOSte;r~ich? Betrachtungen fiber unsere s'taatlihce Zukunjt und 'fiber die ~i T, R. 1861. nr. 23 (adaos)' Co_respondentul din -Pesta al Tel. ROm.,
fV!oglzchlwzt ~at~onaler. Vers~hn.an~ -(1908) se zice apriat despre Schmerhng, dl P. Cosma, publica o apreciere mai lungil asupra acestui proiect, care se
I" i facuse mai mult 1dn urma demandarii neamtului ~i scrie, ca. baronul
1,1
'' ca daca ar ft dtspus alegen dtrecte pentru parlamentul central ar fi reusit
~ . . . '
a tnvmge rezistenta pasiV<l a aristocratiei maghiare ( hlitte er direkte Wahlen
. EOtvos nici pia tit n'ar fi putut lucra mai pe mana lui Schmerling; toata
geschaffen, so ware die passive Resistenz der ungarischen Gentry in sich lumea ~tie, ca. numai la impulsul dat din Viena 1-a facut ~i de aceea: Ori
I ,j selbstzerfallen) _cf. ~i art. lui E. Treumund: Ofossiisterreich im Sinne der ~i cum jupane Pista, Neamtnl nio-a pus in lista)) -De altfel proiectul nu
I
nationalen Atdonomie in Osterridchische Rundschaw> 1 Septemvrie 1908 poate sa multameasca pe Romani - scrie corespondentul - caci ~~in toata
pg. 280) unde se pot ceti ~i d.teva aprecied elogioase asupra cartii lui Aurel litera lui nu vezi alta, decat suprematizarea tuturor natiunilor nemaghiare
Popovici. ' din Ungaria prin suverana natiune maghiarii (T. R. 1861 'pg. 114 ~i 138),

,!'t'
204 205

dintre cei 18 deputa(i rom ani, caji au lost in ace a dieta, - In Jar privitor Ia ultimatul san mi~imul pretensi~nilor na-
chestia adresei in edinja din 25 Maiu, a spus intre altele, ca jiunei romane din Ardeah spune, ca a~esta Se jarmurqte
in Ardeal capul viizut at partidei, care nu vrea sa recunoasca asupra celor trei cuvinte din legile anulut _1848 :_ ~~aht.ate? h-
unirea Ardealului cil Ungaria nici sa participe Ia dieta din bertate ~i frajietate - nu numai individuala - ct~tl~, ~~ '. na:
Pesta, locue#e in Sibiiu. Aceasta era o vadita aluzie Ia persoana jionala i confesionala. DeJa intruparea acestor prmc_'P"- atarna
lui ~aguna. De aceea Telegraful da lamurirea, ~a nu e numai fericirea noastra a tuturor, a najiei romane, ungure~h I slave,
o partida sau fracjiune a najiunii romane din Ardeal, care nu i care nu ]e ~aze~te, ace!~ ~omite un !Ji!Cat neiertat asupra pa-
vrea ~i nu poate sa recunoasca legea unirii din 1848, ci e <na- triei comune ~~ asupra najteJ sale.
jiunea intreaga ~i are atiitea capete, caji Rom.ani se alia in Ar- E foarte important:! aceasta epistolii a lui ~aguna, avand
deal, prin urmare scaunul ei nu se alia in Sibiiu, ci el este in extensiunea . unui memoriu, in care se lamuresc prob!emele
principale ale politicei najionale ~i ni se dau. prejioas.e ~ndtca
!
inima tut~ror Romanilor, afari! de vre-o ciljiva renegaji.'
Tot astfel a ajuns politica Romanilor ardeleni obiect de jiuni privitoare Ia felul, cum judeca ~aguna m chestm~J poh-
discujie ~i in casa magnajilor, unde erau 3 Romani: Emanuil tice, ~i cam ce credea el despre . influen_l: ce ar pute~ !nsU
Oojdu, comite suprem in Cara~, losif Manu, comite suprem In exercita asupra politicei romanqh. In pnvmja aceasta dm urma
Maramura ~i Sigismund Popp, capitanul suprem a! Chioarului.' ni se infi!jieaza ca un politician prevazato~- ~i ,modest. OojdU
Cel dintai ceruse informajii deJa mitropolitul ~ulujiu i deJa ii comunicase, cum un !nalt digmtar maghtar s ar ft expnmat,
~aguna, spre a puteit vorbl In deplina cuno~tinja de cauza ca unirea Ardealului cu Ungaria atarna deJa atitudin~a _lui ~a=
despre raporhd dintre Maghiarii ~i Romanii ardeleni. guna ~i deci s'ar putea duce Ia !ndeplinire ct~ u~unnja, ~~c~
Intr'o epistolaa llojdu rugil.nd pe ~aguna sa-i comunice ~aguna n'ar face opozijie. La aceasti! imparta~Jre preaon?nftca
ultimatuh 'pretensiunilor najiunei romilne din Ardeal, fiindcii a lui Oojdu, ~aguna i~i exprima parerea, ci'l respecttvul d1gmta~
vrea sa cuvanteze In favorul ei, il asigura, ca Maghiarii din nu va fi vorbit serios deoarece experienja de toate ztlele da
Ungaria nu sun! ca cei din Transilvania, ci lor le este greajii destule dovezi, ca astazi nici un individ nu-~i poate lingu~l per=
de Aprobatele i Compilatele Transilvaniei; s'ar putea deci tecta in credere a najiei sale a~a, !neat sa zica, despre-sme, c~
ajunge cuei Ia o !njelegere, ~i ii scrie: Cand lac najiunile ce vrea el aceea vrea i najia sa. Contele Szechenyt a !rebut!
' u

pace !ntre sine, nu este consult sa se targuiasca ca Evreii, sa sa moara ca sa se faca idolul najiei sale; In sa unu vreau sa
mai poata i lasa din pretensiunile primare, ci sa zica deodata, zica dl ~ste intrebare, daca meritelor personale ale lui Sze-
atilta pretind ~i din asta nu mai las nici o iota. che~yi sau unei idei, pe care posteritatea a imbracat-o in vest-
1
~aguna in raspunsul sau ,. exprima parerea, ca Romilnii ar- mantul numelui lui Szechenyi, se lac. ovajiunile prezente.
deleni, cil.nd ar fi socotiji i trataji, dupa cum merita, n'ar fi De incheiere ~aguna roaga pe Oojdu, sa prop.una. ji-
contrari unirei, pentrucii ei tiu, ci! legile jiirii ungure~ti tot- nerea unui congres na(ional, care sa formuleze modul ' ch1pul
deauna au fost omenoase, iar cele ardelene au fost lndreptate egalei indreptajiri a najiei ~i !imbei romane.
spre batjocura Romanului; totu~ nu se poate hotari Romanul
in 9edinja din 19 Junie a casei magnajilor O?jdu a ~i
sa accepteze unia prin o forma prejudicioasa pentru el, caci rostit 0 remarcabila cuvantare' in sensul vedenlor lm ~aguna.
are caracter viril, ce ~i-a insu~it in secolii sclaviei.
Nazuind sa aduca In perfecta concordanja najionalismul roman
' Pilcilfian o. c. val. II. pg. 318. cu patriotismul ungar, spune, ca dAnsul este cetajean ~redin
' Piicafian o. c. II. pg. 289. cios a! patriei ungare, dar totodata ii iube~te lara margm1 na-
' dtto 1 Main 1861 st. n.
' dtto 20 Aprilie 1861 (11 Main), publicate Ia Dr. II. Pu1cariu : Docu- 1 Pctul V. al epis!olei. .
mente I. pg. 369-382. ~ Cartea de aur vol. II. pg. 418.-427.

, r,'
I .I
206 207

jiunea sa 1 ~i, ca Irate a! Romanilor ardeleni, cunoa~te dorin- III.


jele lor ~~ poate sa afirme cu toata hotarirea, cii Romanul ta-
xeazii mai presus pastrarea najionalitajii sale, dedi libertatea Rolul lui ~aguna Ia congresul national din .1863.
sa personala, pentruca el vieaja na(ionala o considera ca baza Dupa disolvarea dietei din Pesta, a ciirei staruinjii nein-
a libertiijii sale, ~i nu libertatea individuala de scut a! viejii sale duplecata pe langa legile din 1848 zadarnicise nazuinjele de
constitujionale.' Ariitand apoi, <<Ce pacat mare a savar~it le- !mpacare ale dinastiei, In curand era sa se lntruneasca dieta
gislajiunea Ardealului, condamnand Ia sclavie de 400 de ani A:rdealului, menita a da oarecare sprijin planurilor lui Schmer-
o najiune plina de vieaja, cum e najiunea romana, un popor, ling. Rescriptul imparatesc din 19 Sept. 1861, care dispuneil
care intre cele mai grele lmprejurari a dat dovezi de atata pu- convocarea acestei diete Ia Alba-Julia, pe ziua de 4 Noemvrie,
tere de rezistenja, - exclamii: Unde ar fi ajuns panil acum intampina insa o nea~teptata rezistenja din partea guvernului
Ardealul, aceastii Sparta mica, daca ar fi avut atajia cetajeni li- ardelean, care, cu 7 voturi contra 4, decise a inaintil monarhului
beri, caji heloji a avut ! ... ' o remonstrajie' ~i a impiedeca publicarea rescriptului impiira-
in sens cu totul contrar a vorbit celalalt Roman~ comitele tesc. Astle! lntrunirea dietei ardelene, pe care Romanii o a~
I
suprem Manu, spunand, cii este !ipsa de loialitate din partea teptau eli atata dor, fu deocamdata zadarnicita.
,,1'1
najionalitiijilor, cari cearca a sill pe Maghiari, sa le faca con- Ouvernul ardelean suferise atunci schimbari !nsemnate ~~
cesiuni docmai acum, cand sunt stramtoraji ~i din alte parji>>. tmbucuriitoare pentru Romani. In locul cancelarului Kemeny fu
Con damna machinajiunile reacfiunei (vieneze), care tocmai acum chemat Francisc Nadasdy, care de~l Ungur, era totu~ un spri-
1.1
a aflat cu cale sa trimita lui ~aguna suma de 25,000 fl., spre jinitor a! cauzei romane; prezident a! guvernului ardelean ajunse
a o imparjl lntre preoji, pe cand mitropolitului :;!ulujiu nu i-a contele Ludovic Folliot de Crenneville, iar ca viceprezidenji
trimis bani <<pentruca ~tie, cii pe acesta nu-l poate abate nime inaintara Vasile Ladislau Pop ~i Kozma Denes.
deJa uniune cu daruri J>, Asupra motivelor, cari au indemnat aristocrajia maghiara
a zildarnicl de astadata intrunirea dietei ardelene, ne da un
Roman ardelean suficiente Himuriri in revista <<Ost und Wesb,'
scriind, ca !n toate jarile monarhiei s'a convocat dieta, numai
Ardealul este ca un orfan, care trebue sa rescumpere pacatele
1
Ibidem pg. 422. Mai precisa ~i ml:li caracteristica decat aceasta straine, numai Ardealul este. ca un pacient nefericit, caruia
declaratie este marturisirea, facutil. de Oojdu in calitatea de comite suprem medicul inca nu are sa-i spun a, ce 1i lipse~te. Jar cauza e:
al Cara~ului Ia 18 Febr. 1861 ~i care in. textul sil.u inaghiar stmi1 in urma~ inalta politica>>. Partida vechilor conservator! maghiari mai
torul chip: ((Romin sziilOktOl sztilOttem, roman dal szilntette elsO gyer-
meki jajjaimat; neve.Iesem magyar volt, egesz eietpaly<im hazimnak volt
are inca influenja insemnata Ia Viena, ~i alia mantuirea Austriei,
szentelve, kikepzettsegemet es minden szerencsemet a magyar nemzetnek sau mai cored, domnirea sa proprie asigurata numai prin
kOszOnOm, kimondhatatlan hila kot en gem a magyar nemzethez, de ep oly un dualism german-maghiar, de dragul caruia sa fie jertfite
hatUrtalamil szeretem roman nemzetemet is, e ket nemzet ikertestver szi- toate celelalte popoare din monarhie. Deaceea dupa disolvarea
vemben, es ha val ami bosz istenseg arra kenyszeritene, hogy egyiket a dietei din Pesta ;aristocrajii conservator! au alergat iar"~ Ia
m<isik Vesztevel boldogitsam, es ha e k<irhozatos iteletre szivem oly gaz
leone meg nem repedni, saj<it kezemmel ftirnii.m azt keresztiih citata dupii
Viena, sa impace ~i sa direagil... Aces! partid e sprijinit
Megyei izlhotmdnyOs mozgalmah 1860 o!dolter 2D-t6l 1861. dpril 2-ig mint de unele cercuri din Viena, cari privesc principiul najionali-
a nemzetgyiilrfs megnyitdsa napjdig Pest 1861 pg. 190.
~ Cartea de aur pg. 423.
1 Cartea de aun) II. pg. 654-664.
' Ibidem pg. 425. 2 Ost and West; Wochenschrift fiir Politik red. Dr. E.!. von
Ibidem pag, 428 Tllalac 1862 (Maiu).
2ill!

tiijii ca un monstru al veacului al XIX-Iea, iar in egala indrep- in care se pu!ea mi~c3. aces! a$anumlt congres najional, se
tajire najionalii vad o dogma periculoasii pentru stat. Dieta pierdea in iluzii 9i ostenea facand planuri nerealizabile. Astfel
Ardealului ar .fi lost pentru Romani ocaziunea cea dintiii spre un corespondent al ziarului Concordia>> era de parere, ca
o indreptare a sorjii... Dar s'a con vocal Ia inceput numai "locul congresului sa fie Armenopolea (Oherla), Ia caz, ci! s'ar
dieta Ungariei cu giindul, cii vor participa Ia aceasta ~~ de- intrunl Romanii din toata Austria, iar daca se vor adunii numai
putaji din Ardeal; deci Ardealul sa fie jertfit ca un con- cei din Ardeal sa fie Balgradul sau Blajul; Sibiiul ori Bra9ovul
tradar pentru impacarea Maghiarilor cu dinastia. Dupii aceste Ia nici un caz! Propunerea aceasta avea un vadit ascuji~ contra
expuneri, corespondentul ardelean a! revistei vieneze ajunge Ia lui ~aguna, ca ~~ parerile Oazetei, ca membrii congresului sa
!ncheierea, ca fiecare pas fiicut contra intruniril dietei transil- nu mai fie denumiji din partea arhiereilor, ci sa-i aleaga po-
vane este un atac contra najiunii romane, fiindcii prin impie- porul.< Mai mull simj pentru realitatea imprejurarilor a dovedit
decarea dietei se impiedecii ~~ realizarea egalei indreptiijiri a ~i de data aceasta <<Telegraful, inspirat de ~aguna, scriind:
Romaoilor>>. aducem aminte Oazetei, cii unde. e vorba de a alege intre
Conduciitorii Romanilor n'au lipsit a adresa monarhului coaje ~i sambure, acolo sa nu stiim Ia indoiala a lasa coaja
un protest energic contra procedarii guvernului ardelean, repe- pentru cil9tigarea samburelui>>!
jind totodatii postulatele lor, accentuate in atiitea randuri, pri-
vitoare Ia organizarea politicii a najiunii romane, Ia congresul 1 In Concordia)) s'a rnai ivit 9i pi:irerea, cii la acest congres ar trebui

najional ~i dieta ardeleana, care si!-i aduca garanja legala pentru sa iaparte fiecare roman trecut de 20 de ani. Telegr. Rom. se ocupi:i. in nrii 7-8
respectarea drepturilor ei, eel pujin in viitor, daca in !recut n'a diJt 1863.--cu toate aceste propuneri, ariitilnd, cii nu e timpul a provoca ne-
intelegeri pentru astfel de formalitati. Crede Gazda, ca daca alegerea
avut parte deciit de suferinje ~i umilire. 1
s'ar face pe cea mai lati1 baza constitutionalit, ar afla aprobarea acelora
Petijiile Romanilor au avut de astadata rezultatul dorit. In cari in veci ~i in pururea ne scot ochii tot cu dreptul istoric?... Ce s'ar
18 Octomvrie 1862 a urmat o rezolujie imparateascii imbucu- fi ales de noi, daca scrupulii Gazetei din 1862 ar fi legat milnile -noastre
riitoare, prin care li-se promitea," ci! regularea legala a refe- in 1848? in 1861? ... Rornfinii n'au nici o )urisdictiune public~) -:- cine sa
rinjelor juridice de stat ale na(iunii romane ~i ale confesiunilor faca alegerile ~i cum? - iata intrebarea cea rnai grea ... Vorn preda ale-
gerile ac este rnai bucuros amploiatilor de nationalitate striiina, de~ftt sa le
ei are sa formeze una dintre primele probleme ale celei mai 1
liisam .Ia contiinta de Romfini ~i preoti a veneratilor notri Arhierei ?))
deaproape diete transilvane>>.' Prin ce oare au meritat veneratii pre9edin1i ai aduniirii -nationale din 1861
Acum sosl ocaziunea potriviti! pentru incuviinjarea de mull voturi de neincredere nlspUndite prin jurnale publice, ori fiindca au condus
doritului congres national. ~aguna ~i ~ulujiu inaintarii Ia 2 De- naia vie1ii noastre politice piinii acum cu atata circumspectiune ~i energie ?
iar un corespondent din coliba lui Rare~ scrie (nr. 10): Liisati sa se
cemvrie 1862 o petijie colectiva in aceasta chestiune, iar in 20
convoace congresul sub orice forma, numai sane aduni'im, ci'ici altfel pierdem
Februarie anul urinator guvernul ardelean in~tiinjeazi! pe ~aguna, firul; (strair!ii 9i-au pus carul in pietrii, ca congresul roman sa nu se infiin-
ci! Maj. Sa concede arhiereilor romani, ca presidenjilor con- teze ~i numesc adunarile romane conventicule). Uis,fl1i sa se adune congresul
ferinjei najionale din 1861, a conchema cat mai curand in Ia Bra~ov, Sibiiu, la Blaj ori Ia Babahalma, sif nu c-ilritiim cuartir in Irina
acela~ ora~ 120-150 dintre barbajii mai insemnaji ai najiunei ~i stele ... Nu faceti dificultati guve,rnului, 'd.nd acesta e aplicat a va face
un hine! Nu speriati pe contrarii no~tri cu iluziuni, ca sa ne puna piedeci
romane Ia o con(erin(tl continuativtl, unde sa se pub lice rezolujia
~i Ia ce e real . .. folosiF-vii de ocazluJte, cd e ple~ugd ~i daca trece nu o
impanlteasca din Octomvrie ~i sa se trateze despre o adresa mai putefi apnea de plete.. fi1i intelepti ca ~erpii ~i blilnzi ca porumbii.
de muljamire. Sapienti sat! - cf. ~i epistola vicecancelarului Reichenstein catra Bari(iu
Presa romana era acum alarmala de ~tirea imbucuriitoare aprob&nd procedura lui $aguna: lch meinerseits muss mich mehr auf die
a congresului. Necunoscand insa, cat de inguste erau cadrele, Seite des Herrn Bischofs $aguna schlagen, der sich genau an das von
heiden Bischofen selbst vereinbarte und vorgelegte Programrn gehaJten hat
1 Cartea de aur II. p~. 729 iq. ( <Parji alese> Ill. pg. 617)"
14
210

In sfar~it congresul s'a !ntrunit In Sibiiu Ia Dumineca Tomii a~um In temnlja supra!eranlh. Aces! congl'es, sa lacii 'deci adresa
(7/19 Aprilie) ~~ !inti sub prezidenjia ambilor arhierei 4 ~e de muljamire pentru rezolujia implhateasca ~~ apoi sii se con-
dinje, in cari s'a discutat mai ales asupra modului, cum sa fie suite. toji laolaltii asupra stiirii din viitor.
redactatii adre.qa de muljiimitii, s'a ales o delegajiune, care sa inain- In ~edinja a doua a rostit iaril~ un discurs mai lung, dand
teze impiiratului aceastii adresa, ~~ s'au statorit in 12 puncte Iiimuriri asupra punctelor, ce are sa cuprindii adresa ciHra im-
gravaminele- Romiinilor, cari au sa fie lecuile ~i dorinjele lor, piiratul, ciiruia trebue sii-i arate muljiimire <<pentru atata grajie
ce trebuesc indeplinite prin dieta ardeleanii. lmportanta acestui ~~ mila, ciici lucruri mari nu se pot face dintr'odatli.'
congres nu era mare numai pentru Romanii ardeleni, ci ~~ Parerile sale asupra adresei le recapituleaza Ia sfiir~itul
pentru cercurile din Viena, cari urmareau acum cu deosebit discursului in 4 puncte. Sa_ aratam lmp~rattdui - indeamnii
interes acjiunea politicii a Romiinilor, Ia sprijinul ciirora contii ~aguna - mai pe larg, eum mtelege~ nm legde fundamentale,
ministrul Schmerling, aviind totodatii ~~ intentiunea serioasa de pe cari le-a sancjionat Majestatea Sa. ~~ adeca: 1. A~a intelegem,
a indeplinl dorinjele lor. Membrii congresului erau piitrun~i de di Majestatea Sa insu~ recunoa~te, ca toate janie sale tiebue
sii se guverneze dupa form.a co!'stitujional~. 2. Recunoa~te_m ~~
insemnatatea momentului, in care atenjiunea atator cercuri ho- noi lipsa unui centru, va sa :tea hpsa un~t __corp cons~ltattv ~~
tiiritoare era indreptatii asupra lor, cu buniivoinja dintr'o parte, detiberativ ~~ recunoa~tem hpsa pertr~ctaru unor oJ;>tecte ..._.
cu invidie faji~ii sau riiu ascunsii din alta. Mitropolitul ~ulujiu lntr'un senat imperial, precum sunt ob_tectel~ :nonet~~ po~tet!
marturise~te aceasta in cuvantul siiu de deschidere, zicilnd: drumurilor etc. Eu, domnilor din cinshre catra !tmp!l de mat
Domnilor! serios sii cugetiim, ca ce vom sciipa din gurile noastre nainte antemar\iali ~i din respect ~~ catra constitujiunea. cea cu
10 pacate nu vreau sii mai amintesc, ca Ardealul nu e m stare
in conferentele acestea, nu va riisunii in , de~ert numai in sala sii faca u~ drum de fier, macar nici de acl_ pan~ Ia. Biilgrad:
aceasta, ci va avea echou ~~ in urechile patriei, ba in ale fntreg Nu voiu sii ating, ca jara noastrii n'a a_vut ~ICI mat ~am~e, me~
imperiului austriac ~~ in toatii Europa. Olasul nostru injelepje~te o autonomie adeviiratii, nici dupa legile et de mat namte, Cl
format ~i bine nimerit, va avea greutatea sa tocmai ~~ in cum- a lost dependentii sau de Ungaria sau de dragujul de )'urc,
piina imperiului austriac. pentrucii jara noastrii n'are atributele cerute pentru o jara au-
tonomii adeca independent& de orice alta atarnare. Nu ~e P?sede
~aguna avu rol precl}mpiinitor nu nurnai in lucrarile de
acestea 'nici pentru a fi jara independenta _d~ rang~l _r~tat, dar
pregatire pentru congres, ci tot el a dat direcjia pozitiva ~~ nici de rangul al doile, caci nu posede met puten ftztce,. met
desbaterilor urmate acl, pe ciind spiritul celei negative sau al pecuniare, pentruca sa retac pe celel~lte, pentru a ~a ~u-~jmere
opozijiei fusese Barijiu. !medial dupii ~uluju luii ~aguna cu- independenta interna ~~ externii. 3. Sa spune~ Majestaj!l Sale,
viintul ~i, intr'un temeinic discurs, insistiind asupra nedreptitjilor, cum injelegem noi diplom~ din ~0 Octomvne 1~60 ~~ patent~
din 26 februarie 1861 ca adeca not astfel le m\elegem, ca
din vechia constitujie ardeleanii, asupra celor 10 plicate (3 na- pentru obiectele dinlau~tru ale jarii no_a~tre _inca va fi. vi~aja
jiuni privilegiate, 4 religiuni recepte ~i 3 teritorii najionale se- constitujionala, prin ridicarea tutur?r ~~tv!leg~tlor qe mat .n~mte
parate), comparii soartea poporului roman, cu a celui irlandez ~i, prin urmare, pri~ ~-i~icarea !entorulor. p_nvtlejl"tale:. cact d.e
~i laudii pe 0' Conell, care a lost un agitator pentru dreptatea nu .noi nu vom avea met unde sa punem ptcJOrulm jata noastra.
sfantii ~~ contra Engliterei celei intolerante. Astfel de agitator! 4. 'Apoi sa zicem, ca noi tragem de acl ~onsecinja _logica, ca
individualitatea politica a patriei noastre p~m. constttutm~ea, ca.re
sun! ~~ conduciitorii Romanilor, ciirora trebue a se muljiiml, cii trebue sa se desvoalte ~i statoreascii, va ft dm destul astgurata.
acum se apropie momentul: sa capete ~~ najiunea romana o
S'a ales o comisiune de 19 in~i, care sub conducerea lui
stare normalii in stab, cum o au ~i aile najinni. Datorinja Ro-
:;;aguna, a pregatit textul acestei adrese. In a 3-a ~~din)a . t~de
manilor e deci a nu se abate nici o linie>> deJa politica pro-
rentul comisiunei loan Aldulean cell adresa, care fu pnmtta de
poviiduita de conduciitorii lor deJa 1848 incoace ~~ care a lost
foarte buna ~~ bine nimerita. Daca a~a vor mma, atunci nu 1 Cartea de aur II. pg. 755.
se va putea zice ~i despre ei, ceeace a zis lord Russell despre ' Ibidem .pg. 756-7.
lrlandezi, ca ace~tia <<au lost sco~i din temnija subterana ~i sun! 14.
213
212

congres, cu abandonarea propunerii lui Barijiu de a se insisfa siune asupra congresului, di a incriminat constitujia maghiar~
in adresi\ ~~ asupra unor postulate ~~ gravamine nationale. Cu insa~, ca intre O'Conell ~i oratorul roman (!;iaguna), pr~cu~. ~~
privire Ia acestea s'a hoti\rlt, ca ele sil fie luate in considerare intre najiunea irlandezil ~i najiunea romana nu poate It met o
din partea comisiunei, cand va alcatuf ~i un memorand. In asemanare, deoarece legile maghiare din 1848 au ~ters umbra
~edinja ultima, a 4-a, referentul comisiunei, loan Pu9cariu a oricarei asemiinilri ~ a. N. Popea raspinge,. in col~anele. Tel~
cetit gravaminele ~i postulatele najionale in~iiate in 12 puncte, grafului Romiln ' invinuirile ace~te~ .spun~nd, ca . <egt!e dt~
iar Dr. loan Neme~ a prezentat un raport despre activitatea co- 1848 au ~ters numai incatu~area mdtvtduala, dar" mctd:cum ~~
mitetului national dela inceputul anului 1861 ~i pani\ Ia congres. pe cea politica najionala ~i ci\ aces! congres. v: _ramil~ea epoc~l
0 delegatie de 10 in~i, cu ~aguna in frunte, a plecat in vieaja Romfini!or, fiindcil acum pentr~ mta~a~data a vorbtt
peste o si\ptamanii Ia Viena, unde fiind primitil in 4 Maiu Ia imparatul ~~ marele principe a! Ardealulm cu et ca cu o na-
curtea imperialii, inaintil monarhului adresa congresu!ui roman. fiune)).2
Cu aces! prilej rostl ~aguna inaintea imparatului, o cuvantare
insemnatii, pe care acesta o califica in riispunsul silu de CU
vilntare plinil de miez (inhaltsvolle Ansprache), asigurand IV.
iaril9 pe bravii Romani!, de !oatil gratia ~i favoarea sa.
membru
Primirea, de care s'au bucurat deputatii Romilnilor in Viena, f;jaguna ca deputat al dietei ardelene (1863/4) ~~
a lost dintre cele mai afectuoase. In 5 Maiu Schmerling a dat al senatului imperial,
o cinii, iar a doua zi ora~ul Viena - un banchet in onoarea !media! dupit congresul national s'au inceput mi~carile
lor. Simpatiile pentru Romani incepuril a fi Ia moda. Princi- electorale in vederea dietei ardelene, pe care monarhul_ o c?n-
pele Coloredo saluti\ Ia banchet, intr'un toast, pe ace~ti Oaspeji
vocase p~in un rescript (21 Aprilie) Ia Sib_iiu pe intilta. ~~ a
preaonoraji, cari sun! <<patrioji dela marginile cele mai lnde-
Iunei Julie. Tinanduse seami\ de justele "d~rmje .~le Romamlo~:
pilrtate ale monarhieh. Apoi ~i primarul Vienei, Zelinka in-
deputajii pentru aceastil dietii nu erau sa fte ~~~~~ pe "baza le~ll
china deputajiunei, conducatorului ei, ~i poporului roman un electorale create de dieta din Cluj Ia 1848, mct dupa ::ea.. dt~
viva! intreib. La sfilr~it rostl ~i !;iaguna un toast, in care spune,
1791, pe cari Romilnii le socoteau nedre?te pe?tru da_n~u,. ~~
ca vechiul patriotism local, striimt ~i foarte provincial trebue pe baza unei Iegi provizorii,' ale caret prmctpale dtspoztju
inlocuit de acl inainte prin un patriotism mai lnalt, Ia care-i
indeamnil pe toti cetiljenii deviza Maiestatii Sale: viribus unitis 1 Nrele 34-35 din 1863, unde invinuirile de acest fe~ Pop~a le calificii

- ~~ dore~te, ca Dumnezeu sa binecuvilnte aces! patriotism non de <<slidl.turi ~i minciuni incornurate'>. ~i citeaza p~rerea zt~rulm Koru~k~
~i pe purtiltorii lui, !JlU!ji ani, spre binele ob~tesc.
(Nr. 50), cit toti s'au obicinuit a ~~r~t c_u r~cun~,~ti~1a despte. ~agu~a (~Bar~
Sagunat mint nepet 5 papjait civthzalm torekvo fopapot mmdenkt ehsme
Deputatii se intoarseri\ acasi\ cu cele mai magulitoare
ressel szokta emlegetni). . ~ F b
sperante. , 2 Afirmatia aceasta insa nu era tocmai exacta deo~:ece ~: t~ 2
5 e r:
Presa german& contribul a le sporl satisfacfia, atribuind 1849 se adresa Fr. Iosif in r<lspunsul sau c<'l.tra deputatn romam ca ditra
concluzelor congresului 9i misiunei Ia Viena o importanja reprezentantii nafiiinei romdne.. . . .
, T 1' Rom - Nrii 42-43 scrie sub titlul: Privire asupra ordmet
aproape exagerata, iar cea maghiari\ intenfiona a domoll insu- e . d d t a d
dictate provizorie>) : pe unii ii apnea frigurile, cftnd au e oc ro rt, ~r
llefirea ~i increderea najionali\ prin obicinuitele cilrteli ~i invi- aceasta lege provizorie san ocfroata e justa ~i e bine, ca. regimul ~ p<'l.ri1stt
nuiri, di congresul acesta nu ar puteit fi privit ca o reprezen- baza nedreptei legi din 1791 ... iar in Un Cuv~nt despr.e alegert sp~ne
tanjil legali\ a najiunii romilne, cil ~aguna ar fi exercitat pre- ca. apasarea cea indelungata a Romanului ~i exchtde~ea lUI d~la toate. dtep-
turile politice 1-au facut cu totul nepasator de lucru~Ile pubhce. cact ce a
' Ibidem 777. ~tiut el alta pan a acum, decftt: ere de, taci, robe~te ~~ plilte~te! Deaceea el
214 ) 21~

(censul intelectual ~i censul de 8 fl. contributie directi!) erau in rezultatul aces!or alegeri, prin cari popornl nostru avea sa-~i
cong]asuire cu proiectul elaborat. in conferenja nation ala din dee masura maturitajii sale politice, a fast foarte favorabil pentr~
1861.
Romani, reuind ei a trimite in dieta deJa Sibii~ 46 d.epu~~jr,
Ca probleme ale acestei diete rescriptul impanltesc fixase fajii de cei 43 ai Maghiarilor i 32 ai Sa~ilor. ]' .astf~~ mgn!o~
II chestiuni, dintre cari pe noi ne intereseaza numai cea dintai, rarile cercurilor din Viena, cari se temeau, ca jaranu romam
privitoare Ia <<realizarea egalei indreptiijiri a na(iunii romane ~i vor fi. mituiji cu bani ori sedir~i prin promisiuni din partea
a confesiunilor eh, precum ~i proiectul <<despre intrebuinjarea opozijiei maghiare, s'au dovedit a fi ~ost cu. totul de .pri~os:
celor !rei limbi ale jiirii in afacerile publice oficiale>>, cari aman- Pe Janga deputajii ale~i, impiiratul mar chema Ia ac~as!a dreta
doua au devenit legi sanction ate, pentruca mai tarziu sa' se ~i cilte 11 regali~ti (senatori) din sinul. fiecarei '.'ajrum, a~tf~l
aleaga nimica de ele, spulberand atatea nadejdi frumoase ~~ 1n- !neat elementul roman era reprezentat tn !~tal prm 57 de rn~l,
ciircand sufletul Romanilor iara~ cu cele mai grele ~~ mai amare eel sasesc prin 43 ~i eel unguresc prin 54. lntre regali~ti fusese
decepjiuni.
Ja inceput ~i episcopul $aguna, care renunjii 1nsa Ia aceasta
In preajma alegerilor amandoi arhiereii au adresat alega- cinste, fiind ales cu unanimitate deputat a! cercului Sali~te.
torilor romani - deopotriva credincio~i ai bisericii ~~ ai stea- Sibiiul avea acum aspectul unui ora~ mare, in care se
gului national - frumoase circulare,' insufle!ite de cele mai concentrase atilta lume curioasa, pe lil.nga deputatii ingrijoraji,
curate intenjiuni najionale ~~ pline de sfaturi partfite~ti, prin cari fiecare in felul sau, de soartea najiunii, din care faceau parte.
recomandau poporului sa J?U voteze, decal pentru candida(ii Ril.ndurile tinerimii romane erau agitate de puterea misterioasii
romil.ni, iar preojilor ~~ protopopi!or le impuneau 1ndatorirea de a entuziasmului national, care se manifesta in diferite chipuri,
a fi cu cea mai mare priveghere, ca nici un singur alegator panii Ia forma lui de exteriorizare in costumele, ce voiau sa
roman sa nu pariiseascii steagul. reaminteasca pe alui Mihaiu Viteazul. .
Muljiimitii staruin(elor arhiere~ti ~i abnega(iei, de care au Dieta convocata pe 1nceputul lui Iulie, s'a deschis abia
fast capabili cu aces! pdlej frunta~ii, mai ales preotii romani,' Ia 15 ale ;cestei luni ~i numai in prezenja deputajilor romani
~i sa~i. Deputajii maghiari, Ia sfatul lui luliu Andra~sy. ~i. Co-
dreptul de alegere il va privi de Sigur ca o sarcina nona, ce i-se incarca
pe spate ! Toti binevoitorii poporului, mai ales preotii au sfanta indatorire
loman Tisza,' au hotar!t sa nu particrpe Ia aceasta _dreta, pe
a stilrui din toate puterile, ca dintre cei indreph1fi1i 'Ia alegere nici unul sa care unele ziare maghiare o numiau mai til.rziu in chrp de bat-
nu se retraga h) - fn Nrii 44 46 art. Pre cine sd alegem arata, ca ceice jocurii conventicul> ~i scup~tinii valahii." - Ci au re~on
vor sa ajung<l deputati, trebue sa fie inainte de to ate: a) Romdni bani; b) sa strat impotriva ei, ca fiind convocata pe baze ilegale. La pro-
nu se du~maneasca pentru confesiune; c) sa fie oameni cu renume bun,
capaci ~i moderati; d) sa fie cunoscatori de legi; e) sa fie oameni de ca- en Iozinci comunistice, arata, ca. toate aceste afirmatiuni sunt numai v,orbe
racter,
1
goale ~i calnmnii proaste ... ~i atrage "atentiunea regimului la ace9t1 ar-
((Cartea de aun> III. pag. 36-43. ticoli plini de expresii tulburiitoare pentrn tara ~i natiunile .e~ (<{Te!. R~m.
Romtinii transilvani fafd ca alegerile dictate~,, (Tel. Rom.>> Nr. 53)
2
1863 pag. 213). Afirmatiun~.le presei maghiare an trecut ~~ m dlrfile Isto-
spnne, ca. de~i erau multe momente nefavorabile pentru Romani cari in ricilor maghiari, cf. d. e. UrmOssy o. c. vol. II. pag. 113-114, unde ~e
. '
S<lSime erau gazde cam tinere ~i Je lipsea starea de mijloc cetateneasca Ifinga multe inexactitati se cuprind ~i unele lu~crnri Aa~eva.rate sa~ probabile
- rezultatul a fost totu~ multamitor, caci preofii au infeles vocea ar!zi- ca preotii imbracati In odajdii ~i- en crucea m mana. ~~necuva.ntau ceata
pdstorilor ~i en putine exceptiuni, ~i-au iniplinit datoria de p<lrinti suflete~ti alegatorilor, Inainte de a intra la urn a ~i rosteau vorbmt~s~.n:trtoare, spn:
'.Iii de patrioti credincio~i ~i de Romfini buni cu ioaid scumpdtatea : .. Onoare nandu-le, sii nu creada, ca. ((libertatea lear fi dat-o Maghmm m 1848, cacr
1.:,1 dar acestui popor moderat, treaz, serios $i ascultdtor I !;ii onoare tuturor con- aceasta a cii~tigat-o ~aguna dela imparatul ~ a.
'.'1
il duetttorilor lui.' Polemizanct apoi cu ziarele Kolozsv<iri KozlOny ~i Ko- ' Barijiu IlL pg. 181.
I
II runk, cari scriau, ca. arhiereii romilni ar fi oprit sub blastam pe Romani ' Ormossy o. c. ll. pg. 117.
'I
I,.'
,i'p
de a-9i da votul pentru candidati sfn1ini, 9i ca Rom.hii carturari ar fi agitat " "Tel. Rom,> 1867 Nr. 21 pag. 83.
216 217

tes~ul. depu"tajilor. s'a~ ala~urat, afara de 3 in~i, ~i regali~tii ma- Cel dintai discurs mai lnsemnat !I rostl In ~edinja a 7-a
ghmn, a caror Sltuajle era cu mull mai dificila, deoarece aces! (27 Iulie) In legiitura cu propunerea sa de a se riispunde res-
pa~ I~ se puteit socotl ca o fapta punibilii de nesubordinare criptului regesc (din 15 Julie) prin o adresii cuviincioasa. '
faja ae monarh Pe episcopul rom.-catolic Haynald 1-a costal Pornind din constatarea, cil problema acestei diete este a
scump aces! pas de barbajie najionala: a lost destituit din vivifica, a reinol ~i intinerl constitujiunea cea avitica a patriei
s~~un~l episcopesc de Alba-Julia ~i trimis Ia Roma,, sa se po- noastre dupii cerin\Pie timpului de faja>>,' indica pe scurt furtu-
camsca, de unde Ia 1867, dupa impiicarea dinastiei cu Maghiarii nile cari s'au ivit, In cele doua decenii trecute, pe orizontul
s'a put~t intoarce lara~ in patrie, ca sil-~i primeasca din parte; politic a! patriei, arata, ca dansul nu e pova(ui.t de con~i~erajii
n~(mne~ sale rasplata .m~ritata ~entru atitudinea-i demnil ~i bar- strlmte de egoism national sau confesional, Cl de- patnot!smul
bateasca. Pentru a tnm1te Ia d1etil alji deputaji in Iocul celor luminal,' ~i aduce laude lmpilratului pentru politica sa deschisii
recalcitranji, s'au mai facut incercari in 3 randuri, dar fara re- ~i Jiberalii, care se exprima in devisa: <<recta tueri unitis viribus:'
zultat, deoarece deputajii maghiari dupa alegere totdeauna i~i ~i se dovede~te prin faptul, ca Majestatea Sa ne lasa constl-
depuneau imediat mandatul.' tujia noastra cea veche, darii pofte~te, ca sa se observe elemen-
.. Atitudinea. de~utajilor maghiari a provoca!Aa inceput ne- tele comune organice, ce s'au desvoltat panii astiizi ~i au vemt
hm~te n~ numm. pn?tre Sa~ii, cari priveau cu neincredere ~i Ia valoare>>. Tocmai de aceea n'a convocat dieta ardeleana pe
cu teama Ia ma10ntatea romana a dietei, ci ~i printre Romani, baza legei electorale (art. I 1) din 1791, ci luand de indreptar
can se temeau, cii absentarea lor va zi!darnicl ~i aceasta dieta ~i _de punct de manecare .desvoltarea. elementelor co?'u?e or-
care era jinta doririlor romane~ti. ' ganice de 15 ani incoace>>, spre a mtroduce conshtuj1a c~a
Unii erau de piirere, cil dieta sa-~1 exprime regretele veche iara in viaja, ne-a octroi! o lege nouii electorala, P~'~
p~ntru a?easta purtare a deputajilor unguri, dar ]a propunerea care sa muljameasca toata tara. Edificiul constitujional a! patne!
!:.!
l~1 Ranm~her s'a !recut simplu Ia ordinea zilei preste aces! in- trebue deci amplificat astfel, !neat toate popoarele ardelene sa
Cident. D1e:a s'~ constituit ~i a procedat Ia rezolvarea proble- incapa intr'insul ... far Ia lucrarea aceasta de edificare repre-
melor, ce 1-le f1xase mesagiul de Iron, ~i in cea dintai sesiune zentanjii jarei trebue sa purceada injelepjqte ~i in unire soli-
a .sa, care a dural deJa jumatatea lui Iulie pana catril jumiltatea darii caci altfel s'ar putea afla cineva de aceea piirere, ca noi
lm Octo~vne (13 Oct.), pe lang& discujiile !ungi \)i sterile ne-;m apucat de un edificiu intocmai, cum au facut lucriitorii
asu~ra aarese1, propuse de ~aguna, a votat ~i cele dintai 2 deJa Turnul Babilonului, caci nu suntem pe terenul dreptulm
pro1e~te de legi, cele mai insemnate pentru noi Romanii. de continuitate sau a! continuitajii de dre.pt, ci am fi pierdut
In aceasta sesiune a diet~i ~aguna avu rolul conduciitor
1 Problema, pe care o exprima pe scurt, dar cu atat mai -?omplect
nu numai intre Romani, ci de multeori cuvantul lui era hotii-
~i Hlmurit prin urmatoarele cuvinte ale lui ~ic.ero, pro~unt_at~ tn lau~a
r!tor pentru lntreaga desfii~urarea discujiilor ~i mai ales pentru senatului roman: aedificare templum sanchtahs, amphtudmis, mentis,
statonrea masurilor, ce erau de urmat. consilii publici, caput urbis, aram sociorum, portum_ omn.iu_m gentium, sedcm
ab universo populo transsilvaniensi concessam um ordm.I : .
. ~ .~ Or.m~ssy: lbid:m 190- 91; guvernul arfi voit sa i-se ia ~i titlul de episcop 2 Acest discurs al lui $aguna fu comentat favorabil ~~ de ztarul ung.
~n sa he ~nr~ns ca nuntm p~pal i!l Mexico; imparatul a fost in sa mai indulgent Magyar Sajt<'>, care Janda ((cumpatul -~i moderatiunea)) acestui orat~r al
c~. de obJcei~. In declarafta sa ciHra credincio~i scrift Haynald: Mi-am dat poporului, exprimlindu-~i dorinta, ca de ac~la~ cuget bu_n; d: ~ceea~ retmere
sllmfa a servt cu fidelitate principelui_ ~i patriei mele, neabatAndu-ma de moderata)) sa fie condu~i ~i ceilaJti oraton at poporulm ~~ msu~ poporul
pe calea dreptului .;;i a dreptatH; in cariera mea publica n'am rostit nici care nildiljdue~te egalitate frateasca intre ceilalti irati ai s.ii Tel. Roman
un cuva?t, ye care ar trebui sil-l revoc, ~i n'am facut nici un pas, pe care 1863 pag. 249.
ar trebm sa-l regret.
s Ziar stenografic al dietei transilvane)) publicat in 3 limbi (ung.
' Ormossy o. c. II. 129 !i 141. germ. rom.) pg. 40- 42.
J'
:ii

'
');
i,' [ 219
~18

drepturile patriei noastre, ce se zice nemte~te dte Rechtsver- Oupa terminarea discujiilor asupra adresei, prezidentul
wirkung>>.' Oupace afirmase ~i in discursul sau din ~edinja a puse Ia ordinea zilei proiectul I. de lege, privitor Ia inarticularea
7-a, cii Romanii nu vreau sa faca din Ardeal o tabula rasa, ci drepturilor politice ale natiunii romane. Vorbi intai referentul sas
ei tin sama de desvoltarea istorica a Ardealului, in ~edinja a francisc Trauschenfels, spunand, cil a sosit timpul, ca aceastil
I 0-a (II Aug.), Ia discujia asupra adresei revine din nou asupra jara sa fie o patrie adevarata ~i pentru najiunea romana, care
acestei chestiuni, ariitand, cum in proiectul de apresa (elaborat a fost atata vreme abia tolerata in principatul Ardealului ; ~i
de o comisiune, referenjii careia au- lost Barijiu ~i Rannicher) celor douii biserici romane trebue sa li-se creeze ad prin egala
<<sta lamurit, ca diploma Ieopoldina din 1691 este punctul de indreptajire un ad~post sigur, caci prin aceasta nu se face decal
manecare pentru lucrarile dietei, caci comisiunea s'a nevoit a un act de dreptate' din partea acestei diete.
uni ~i a impreuna imprejurarile de astazi cu cele dinainte de Lua apoi cuvantul referentul Cipariu ~i cetind proiectul
1848 ~i aceasta nu a putut mai bine sil faca, dedit a~a, precuni comisiunei, i1 recpmandii tuturor spre matura ct)mpanire ~i ac-
insu$ imparatul ne-a indigitat noua, va sa zica, cu unele schim- ceptare, pentruca obiectul atilt este de important, pentrucii
bari, cari insa dreptul de continuitate nici decum nu !-au nimicit, a~teptarea najiunei romane atilt este de lncordatii, pentruca re-
ci !-au intinerit ~i 1-au perfec(ionat>>. Justificil apoi aceste schim- zolujiunea acestei grele chestiuni cere atata capacitate, atat
bari prin influenja ideilor moderne, cari au modificat en totul sange rece ~i atata circumspecjiune in toate laturile, cat fiecare
spiritul timpului; Sa marturisim simplu, Oomnilor, cii Ia alt din noi .... ne simjim ~i cautil sa ne simjim oare~cum stram-
sbor au ajuns astazi ~tiinjele de stat, sa recunoa~tem, Oomnilor, baji sub greumentul acelei mari responsabilitaji, ce zace pe
/
ca convingerile noastre de astazi cu totul altmintrelea bat in 1 umerii no~tri, daca cumva din o cauza sau' alta, din debilitate
piepturile noastre, decum au batut inainte cu 15 sau 16 ani, sa sau precipitanjil, sau dintr'un neastampar riiu calculat, am co-
milrturisim, Oomnilor ca nu suntem noi ca lucratorii deJa turnul mite vre-o eroare, a ciireia consecinje sa aibii triste ~i nepla-
Babilonului, in disarmonie, nici in du~manie najionala, nici po- cute urmari pentru viitorul najiunei romane, despre a careia
litica, nici confesionala. Sa muljamim, Oomnilor, provedinjei existenja politica chiar acum se trateazii, sau ~i dad\ numai nu
cere~ti, sa muljamim profesorilor no~tri, cari ne-au adapat en
1 Ibidem pag. 151: dndem wir dieses tun, Iiefern wir den deut\ichen
luminile ~tiinjelor moderne>> ... Jar de incheh~re declara, ca din Bewei$, dass wir die Anforderungen der Zeit verstanden, dass wir die
convingere intru adevar patriotica prime~te proiectul de adresa WUrde, die iiberhaupt in den Nationen liegt, erkannt haben. Indem wir
a! comisiuniii, ca pujand servi de baza desbaterilor speciale dieses tun, tiben- wir aber auch einen Act der Oerechtiglleit atis. Bereits
asupra adresei, ~i incredinjand pe fie~tecare, cii alt interes ~i alt 232Jahre sind verflossen, seit die Nationen der Ungarn, Sz6kler, und Sachsen
scop nu am, decAl acela a continuitajii de drept, a delatura in unserem Vaterl~llde zu einem Bruderbunde zusammentraten, urn sich
die heiligsten Rechte der Menschen und Nation, namlich Freiheit des
pierderea de drept ~i a stabili ~i a intarl o vieaja cotidiana cu Olaubens, Aufrechthaltung i:hrer Verfassung und Sicherheit des Eigenthums
ticneala sau mai scurt sa zic: precum 0-zeu, cii.nd a zidit lumea, durch feierlichen Eid zu gewiihileisten. Es sind 232 jahre, seit die im jahre
inainte de toate a facut lumina, ~i precum zic sfinjii pilrinji, 1630 zwischen den Ungarn, Szekler und Sachsen errichtete Union in Sieben-
pentru aceea ar fi facut 0-zeu lumina mai intai, ca sii vada fap- biirgen zu Staude. kam. Oie Nation der Romiinen ist a us diesem Bruder-
turile, cari ]e va zidi; a~adara zic ~i en, cil trebue sa stabilim bunde noch heute ausgeschlossen, wiewohl die Siihne derselben aile Lasten,
aile Leiden unseres Vaterlandes redlick mit uns getragen, redlic!z mit uns
mai intai ni~te principii in adresii, cari sa ne fie Ia toate trebile geteilt haben (Bravo!) wiewohl es wenig Hujen Landes in Siebenbiirgen geben
noastre ca lumina, ca sa vedem, ce facem ~i ca sa fim siguri; dtiifte, die sie nicht mit ihrem Schweisse, mit ihrem Blutte befeuchtet,,(Bravo !)
cii nouil nu ni-se va intampla aceea, ce s'a intamplat lucrato Meiner Ansicht nach ist es nur ein Akt der Oerechtigkeit, nun, nachdem
rilor deJa turnul Babilonului (Bravo! Bravo! Bravo!)>>.' das his zum jahre 1848 hindernd im Wege stehende Feudalsystem Sieben-
btirgens gefallen ist, die romanische Nation und ihre Konfessionen in die.Sen
> Ibidem pg. 69. Bruderbund aufzunehmen. (Sa- traiascil !)
' Ibidem pg. 69-70.
:[,,

221
220

am nimerl sau dorinjele najiunei noastre, sau intenjiunile cele penlru toji membrii acelei diete, laudaji pentru iudecata ma-
mai curate ale najiunilor surori, ale acestui mare principal al tura, cuno~tinje ~i experienje largi, zel patriotic ~~ predomnire
Transilvaniei. Scopul nazuinjelor najiunii romilne e sliint ~i de sine - ~aguna lua imediat cuvantul propunil.nd dietei a
etern pentruca el e dorirea inimei omene~ti ~i postulatul ra- priml ~~ introduce diplomele !mparate~ti din 20 Oct. 1860 ~~
jiuni/ supreme - pentruca e postulatul, cuvilntul ~i voia lui 26 febr. 1861 in condica legilor ardelene.' Aceasta insemna,
ca dieta Ardealului trebuia sa-~i trimitii, cat mai !ngraba, dele-
Dumnezeu>),
In ~edinja urmatoare chiar unul di?tr~ pujini~ r~"prez~t~ gajii sai in parlamentul central din Viena, unde partea cislaitana
tanji ai elementului maghiar, contele Beldt, declara ca sprt]I a monarhiei, grajie rezistenjei ce opusera acjiunei lui Schmer-
ne~te ~i el cu toaHi placerea aces! proiect mai ales din motivttl, ling Ungurii ~~ Croajii, nu era nicidecum reprezentata. Lui
ca egala indreptajire politica ~i confesionala va avea o mare ~aguna i-s'au adus mai tarziu invinuiri, mai ales din partea lui
inril.urire asupra pastrarii vechei constitujiuni ~i a autonomiei Barijiu, ca a prea grabit cu propunerea aceasta, prin care s'a
ardelene. 2 Au vorbit apoi amil.ndoi arhiereii rom ani, ~ulujiu periclitat antonomia Ardealului de dragul centralismului austri~C.'
facii.nd repriviri istorice asupra sorjii triste din !recut a Romil.- Ci, daca nu grabea ~aguna cu propunerea, care fire~te
nilor ardeleni, iar ~aguna desfa~urandu-~i ideile sale despre faci:t cea mai buna impresie in cercurile curjii Imperiale ~~
fiinja statului ~i despre insu~irile, ce trebue sa le lntruneasca asupra lui Schmerling, de sigur n'ar fi lipsit a o inainta poate
0 lege buna, aratil.nd, ca radacina raului pentru Romani a lost
In aceea~ ~edinja vre-unul dintre deputajii sa~i, carora ~~ de
In feudalism, di najiunea romana dorind dore~te ~i cu sete altfel nu le prea venl Ia socoteala, cii ~aguna prinsese mai re-
a~teapta !narticularea sa>> ~i ca realizarea acestei dorinji <<e o pede ca dil.n~ii momentul spre aceasta noua manifestare lnsem-
zi mare, o zi de sarbatoare pentru patria !ntreagil.- Acestei natii a politicei dinastice.
zile ~i sarbatori mari ardelene de astazi imparta~easca-i cerul Dintre deputajii romani Ladislau Vaida a spus, intr'un dis-
sfinjirea ! ~aguna ar fi dorit, ca chestiunea najionala cu cea curs rostit in limba maghiara, ca de~l riu voe~te sa atace cw
confesionala sa nu se rezolve prin o singura lege, ci prin douii nici un cuvant diplomele imparate~ti, totu~ nu poate imparta~l
Iegi deosebite>>; de aceea spune Ia s!ar~it, ca ar fi a~teptat ca bucuria, de care vede ca sunt cuprin~i cei mai mulji deputaji
guvernul sa prezinte doua proiecte. . din cauza invitarii de a participa Ia senatul imperial, ci dil.nsul
Dupa discu\ii de o saptamana ~~ mai bine proiectul co- e de parere, ca dieta aceasta sa nu trimita reprezentanji Ia se-
misiunii a lost primit cu unanimitate in ~edinja a 26-a (7 Sep- natul imperial, pana nu va fi terminal cu desbaterea tuturor
temvrie), iar peste 3 zile fi:t prezentat din partea unei dele?"a- chestiilor interne, cuprinse in propozijiile rege~ti.'
jiuni, in fruntea careia stateil ~aguna, comisarului Crennevtlle A reu~it insa propunerea lui ~aguna, ~~ s'au ales 26 de
ca sa-l inainteze Maiestajii Sale spre sanc\ionare.' in~i pentru a reprezenta Ardealul in parlamentul central din
In ~edinja urmatoare (a 27-a Ia 13 Septemvrie), dupace Viena, iar pe arhierei ii invitase monarhul in casa de sus, ca
se cetl raspunsul monarhului Ia adresa, raspuns magulitor " senator!.
----,-Ibid~m pag. 152, a se compadt proiectul guvernului ~u al comi~ Daca in chestia aceasta ~aguna a sprijinit sincer pe mi-
siunii ~i cu .articolul sanctiQnat In Carte de documente dela d1eta Ardea~ nistrul Schmerling, in care avea toata increderea observand, ca
lului 1863-4 pag. 45, 67, 145-6 ~i 198-200. are intenjiuni serioase de a promova cauza najionala romana,
' Ibidem pag. 157. . gasirn in schimb In voluminosul ziar stenografic a! acestei diete
a Ibidem 159.:....161, de unde intreg discursul e reprodus ey1 la Popea
o. c. pg. 290-294. 1 Zjar stenogr. pag. 299.
' Ibidem pag. 294. ' Barijiu lll. pg. 206 <i urm.
5 Ibidem pg. 296-7.
Ibidem pg. 513.
6 Cartea de documente:) (Dietalia) pg. 79_:_82.
J
"
I'
il. i
r I
II
222 :m
multe cuvantari, cati ni-l inlaji~eaza pe $aguna, ca lacand opo" cade, ~i acolo .lmi ~oiu _lua totdeauna cutezare ;_ fire~te cute-
zijie guvernului, mai ales in decursul desbaterilor asupra pro~ z~re moralii fl ra~tonala - sii spun acolo, unde e local ~i timpul,
iectului a! doilea de lege, relativ Ia intrebuin\area celor 3 limbi sa spun regtmalat to ate dupii convicfiunea mea. (Bravo 1 din
ale jarii in toate afacerile publice.' Astle! ~aguna propune a se toate parjile).'
lasa cu totul Ia o parte -ul, care normeaza, in ce limba au sa Pe langa edificiltorul caz a! luptei sale cu ministrul Thun
fie purtate matriculele, care fiind <<ciirji biserice~ti, statorirea in care ~aguna a dovedit atilt de splendid, ca chiar ~i sub u~
limbei lor e de competenja autoritajilor biserice~ti, iar nu a guvern absolutistic ~tie, c!lm sa nu taca, serveasci'i ~i aceasta
dietei. d~clarajie interesanta ~i cu totul caracteristica pentru politica
In motivarea ptopunerii sale se rostl cam aspru, dar cu lm ~aguna ca o dovadii impotriva celor cari nu se sfiesc a
mult adevar, impotriva incalcarilor, pe cari statui s'a obicinuit afirma, ca ~aguna ar fi facut totdeauna politica guvernamen-
a le face pe teren bisericesc, zicilnd: In vieaja mea practica tala!' Adevarul istoric e acesta: ~aguna a fa cut totdeauna po-
.am facut multe experienje triste in privinja matriculelor, pen- litica najionala, sprijinita pe politica dinastica, iar nu pe cea
truca am aflat, ca statui adeseori lara sa examineze motivele . '" guvemamentalil, impotriva careia a luptat barbate~te, de cilteori
convingerii sale, merge prea departe in privinja matriculelor a reu~Jt a ci19tigil in sprijinul intereselor najionale con cursu!
~i-~i aroaga a~a zicilnd o dictatura asupra acelora cu despre- politicei dinastice.
juirea autorita(ii biserice~ti. Deputatul Media~ului, Fabini, spri- *
jinind proiectul guvernului, i~i permite observarea, ca daca ~a . C~tra sf~r~itul lui" Octomvrie, pe cilnd ajunsera deputajii
guna ar fi dignitar bisericesc in Rusia, nu i-ar fi ingaduit sa ardelem Ia V1ena, imparatul sancjionase in castelul de des/a-
pa~easca contra unei propuneri a guvernului. 2 Luilnd cnvil.ntul tare din Schonbrunn>>' in 26 ale aceleia~i luni, articolul dietei
i9 'chestie personala, ~aguna promite lui Fabini, ca ii va trimite ardele?e privit?r I~ eg~la indreptiijire a najiunei romilne ~i a
cartea sa de drept canonic, spre a se lamurl asupra invajatu- confesJUn:lor e1, ~andu-1. <<cesaro-regeasca ~i domneasca accep-
rilor bisericii ortodoxe, iar relativ Ia comparajia cu starile din tare, conhrmare ~~ sancjJUne, ~i asigurand, ca aces! articol il
Rusia, spune: Domnilor, raspunsul meu e foarte u~or. Pen- vom observa atilt Noi In~ine, cat ~i vom face, ca sa fie observat
truce? U,n cetajean de sub guvern absolutistic nu are voie Ii- de toji credincio~ii No~tri, intocmai precum noi pe acela~ in puterea
bera, ci trebue sa asculte; (Bravo! Sehr gut I) iar un cetajean, acestui document a! Nostru de acum il acceptam ratificam in-
domnilor, care trae~te intr'un stat constitutional, de tot altmin- cuviinjam ~i confirmam>>.' ' . '
trelea simte (Bravo!) Insa aceasta o face un ceti'ijean constitu- 0 dorinja veche a romanimii ardelene ajunsese acum atat
. jional intre hotarele legalitajii ~i ale ordinei bune. Prin urmare d~ ~pr?ape de realizare! Ca sa aiba aces! articol de lege de-
ori unde voiu fi cetajean sub un guvern absolutistic, acolo a~ pima v1goare, mai trebuiil o singura formalitate: publicarea lui
~tl sa tac (Bravo! llaritate !) Dara cand sun! cetajean a! unui ceeace a ~i urmat in a 49-a ~edinja (30 Maiu 1864) a dietel
stat constitujional; atunci voiu studia pozijiunea mea, cum se ardelene.
Facand re~act~rul Tel. R.om.' Ia anul nou - ziua reprivi-
1 Ibidem pg. 484: <<Eu Ia cei mai muJti (paragrafi ai regimului) am rilor ~~ a combmajulor pentru viitor - un expozeu a! situa-
fost oponinte zice ~aguna. cf. ~i pg. 456 ~i 473 -4 ~i 376.
2 gewiss diirfte auch Seine Excellenz der hochgeehrte Herr Depu- 1
Ibidem pg. 475.
tirte von Seliste, wenn er ein Wtirdentri:iger der russischen Kirche ware, : (<Tel. Rom._ 1908. nrele 112-113, indeosebi notita deJa pg. 466.
kaum eine Widerrede gegen die Anordnungen des Staates tiber die Fiihrung cf. Carte de documente dela dieta Ardealului 1863-4 pg. 198-200:
:~ Subscri~i: ((Frandsen losiju m. p. contrasenmrat de cane. aulic. tran~
4
der Kirchenmatrikel oder einen Widerspruch zu erheben sich erlauben,
oder aber den . der R.egierungsvorlage fUr Uberfliissig erkHiren oder die sllv F. c~mite de Nddasdy m. p. ~i de Engen baron de Friedenfels
5 1864 Nr. 1. '
Streichung dess~lben beantragen, Ibidem pg. 474,
'

224 ~25
jiunii politice, aralil, cil imperiul austrlac lntr~ pe poal'la anului minl~trii, iar Schmerling - aducand lntr'un toast elogii ~pro.
nou cu pujine speranje, dar cu multe temeri; ~i prospecte im- fund veneratului arhiereu ~aguna>> ~~ Ardelenilor, cari au facut
bucuriitoare nu ne dii nici In afma, nici inlauntru. In afarii el a~te rare de aderenjii ~i patriotism, - a spus cu ace! prilej,
stii izolat, desparjit de Francia ~i Englitera, du~manit cu Rusia, ca frumoasa tara (Transilvania) va vedea in fapta ce va sa
in lupta necurmata cu ltalia, lmprietinit de nevoie numai cu zica a .tinea Ia imperiu, exprimandu-~i totodata sp~ranta, ca
Prusia - o alianja, ce de sigur se va desface indata ce va nu ma1 e departe llmpul, cilnd intreg imperiul va trimite re-
trece nevoia>> Starea interna era deasemenea destul de poso- prezentanji Ia Viena, pentru a participa Ia bunatatile consti-
morita: neinjelegerilor cu Ungaria, cu Croajia ~~ cu provinciile tujiunii.'
negermane din Austria inca nu se curmasera, chestiunilor de . D~~~ se .credeit Ia inceput ca deputatii ardeleni, nefiind
contmversa intre senatul imperial ~i dietele provinciale Inca nu onenta(1 asupra chestiunilor politice ~i financiare atilt de com-
izbutisera a le da o solujie ~muljiimitoare. Dar pentru najiunea plicate, nu vor puteil participa Ia discutiile senatului s'a dovedit
roman a din Ardeal el pule a lnregistrii un succes imbucurator: in cw:a~d, ca ei n'au venit Ia Viena lipsiti de 01ice orientare
intitiul articol al dietei ardelene, prin care Romitnii credeau ca ~~ rutma parlamentariL Dintre Romani au luat -in mai multe
au reu~it a-~i asigura existenja ~i drepturile politice. ~i precum randuri cuvantul,. rostind diswrsuri apreciate, deputajii Barijiu,
1848 fu anul invierii noastre ca popor, a~a anul 181i3 ne inau- Aldulean, Pu~canu, NegrutJU, Popea etc. Acesta din urmii rosti
gura ca najiune. Acesta e cit~tigul eel grandios, ce ni-l aduse un discurs in chestia academiei de drept,uri ~i facl! propunerea
dieta !Jansilvana; odata najiune, vom ca~tigii noi, - de nu de a se urea Ia sum a de 60,000 fl. ajutorul de 25,000 fl. ace rdat
astazi, mane - toate celelalte drepturi, de limba etc., care nu Ia staruin_tele. l~i ~aguna in 1861 ~i 1863, de Maj. Sa pentm aju~
e bine sa Je facem cauze anumite, fiinje autonome, fiind numai torarea b1sence1 ~~ a ~coalelor gt.-or. din Ardeal.
ni~te deducjiuni din nojiunea najionalitajii>> . .. . A_cea~ta propunere, facuta de sigur in intelegere cu ~aguna,
Catra sfar~itul lui Octomvrie deputajii ale~i de dieta arde- provoca m~te observatii critice ale lui Barijiu, care scrisese in
Jeana ~i senatorii invitaji din partea monarhului sosirii Ia Viena. Oazeta Transilvaniei>> (Nr. 115), ca ajutorul ar fi trebuit cerut
Participarea lor in sesiunea a doua a senatului imperial a lost din vistieria Ardealului, iar nu din bugetul monarhiei, caci priri
salutatii In termini elogio~i de catra prezidenjii ampelor cam ere, / aceasta ~aguna ar fi dovedit, ca e mai mult centtalist, in paguba
fiindca era socotita ca o prevestire de biruinja a constitujiei autonomiei Ardealului.
din 26 februarie 1861. . Invinuirea aceasta o respinge Popea intr'o corespondenta
La cuvintele prezidentului casei de sus, principele Auersperg, dm V1ena,.' aratand,- ca vistieria Ardealului e totdeauna goala
ca cr.edinja austriaca ~ade pe tronul celor 7 cetii\i (in Ardeal) astfel, incat de acl zadarnic s'ar cere ajut0 are, ~i protestand
~i jine paza Ia granitele rasaritene ale imperiului, raspunzitnd contra pornirii lui Barijiu de a faurl invinuiri Ia adresa lui $aguna
:;laguna, spune, ca lntrarea Ardelenilor in senatul imperial e - din faptele altora.
rezultatul convingerii patriotice, care prive~te in actuala forma Propunerile lui Popea ~i Negrutiu n'au riimas lara orice
de guvernare asigurarea autonoiniei singuraticelor tari; deaceea rezultat: in bugetul anului 1865 fwa introduse ca subvenjiuni
diploma din 20 Octomvrie 1860 ~i patenta din 26 februarie pe,ntru culte ~i fnvajamant 50,000 fl. pe sama arhiepiscopiei ro-
'
, I
. 1861 trebue sa existe pentru toate timpurile, pentruca baza lor mane ortt>doxe, iar pentru arhiepiscopia romanii gr.-cat. 72,477 fl.
e sancjiunea pragmatica ~i pentruca ele au in vedere trebuin- Sesiunea a doua a senatului imper.al fnchizandu~se Ia 25
jele monarhiei ~i dorintele tuturor popoarelor. februarie 1864, deputa(ii Ardelenilor s'au intors acasa, unde ii
In 28 Octomvrie s'a dat in onoarea Ardelenilor, un ban- 1
Ibidem ?i Ormossy o. c.- vol. II. pg. 146.
chet, Ia care au participat, pe langa 125 de in~i, aproape loti ' T. R. 1863. pg. 466.
' Barijiu v. Ill. pg. 295.
' Cartoa M aur vol, lll. pg. 631-2.
.''!
!5
228
atepta continuarea lucrarilor !n!rerupte Ia !3 Octomvrie, care tn a doua sesiune a dietei ardelene, (lnuta din Maiu pana
1
a i lost reluati\ dupa re d esc h'd 1 erea dietei din Sibiiu Ia 23 Ia sfar~itul lui Octomvrie, s'au mai desbatut o mul(ime de ches-
Mai st. n. tiuni),de mare interes pentru Ardeal, s'au mai creat--0 muljime
1 sau,' inca .Ia
Imparatul confirmase _in in t reg cuprin_su de legi, cari toate aveau sa impartaeasca soartea trista a arti-
,I:' colului II. sau alta ~i mai tristii, neajungand nici pana Ia sanc-
.li' sfiiri!ul anului 1863 (21 Nov.) i al 2-lea ar!Icol de lege, pn~
vitor Ia intrebuinjarea celor 3 limbi in comumc~j,_unea publica (iuttea maiestatica.
oficioasa; aceasta confirm are s'a ~i publica! apm in C~mja.~m
'I'.!
..
: I
,
0
Deputa(ii romani par'ca presimjiau, cii toate lucraril;lor
23 Maiu 1864 a dietel,' iar sancjionarea defmi!IVa urm_a ab1a !a se vor destriima in curiind, ca o panzil a Penelopei. Interesul
inceputdl anului 1865, cand ultima formalitate, p_ubhcarea_ m lor pentru desbaterile dietei incepuse a sciideit, participarea Ia
d' ta _nu mai putea fi indeplinitii. Telegralul Roman>> aduc~nd edin(e devenise tot mai rara.'
l~eln~eputul anului 1865 $lirea confinniirii scri~, ca_ace~t art1co! $aguna fit re(inut dela cercetarea dietei de o boala, spre
"'. pa'nao Ia publicarea lui oficioasa pe cale indatmata
. t .
ai e sa
o
tamiiduirea ciireia plecase inca inainte de redeschiderea dietei
intre in vieaja ell deplina valoare de lege 2 $' ermma cu t11 ~ Ia baile din Viilcele ~i Covasna, incredin(and arhimandritului
matoarele indemnuri: $tirea aceasta, despre care cred~n~ a fi Popazu carma interimala a lucrurilor biserice~ti.' Afland de
it bine informafi, impune acum !iterajilor romiini 0 ~atonn_ja Imp e- boala lui $aguna, credincioii din vre-o 5 protopcipiate vecine ii
. rativa, datorinja adeca de a se face :"'Jiociton mtre :n~ba ; 0 ~
I
trimit o deputa(ie sub conducerea protopopului bra~ovean Ion
mana ~i celelalte doua limb! ale jal'll. L1mba romana, _pana Petrie i 9 adresa de aderenja, rugiind pe <<Dumnezeul puterilor,
acum exchisa, sau eel pujin nedreptajita legalmente l_a mtre-. sa-i restitue cat mai curand scumpa ~i preascumpa saniltate,
buinjarea oficioasii intra prin aceasta !~ toate _dr~ptu~IIe une1 Mai tarziu a parasit Viilcelele i s'a dus Ia Mehadia.
!imbi de jara $i cuno$tinja ei va ct:vem. tr~bum~10asao pentr~ Rentors dela bai, participa ~i el Ia ~edin(ele dietei. In 21
orice olicial public. Datorinja noastra va l1. a I~le~m dup~ putmja Octomvrie Iua cuvantul ~i, indemnat de un motiv, pe cat moral,
invajarea ei, Literajilor roma?i, cudeos~b1re JUI'I~~IIor II se des: pe atat 9i patriotic propuse ca dieta sa roage Majestatea Sa
chide un camp larg de activitate hterara; am don, ca p~ mulj! a se indura a darul pe seama dota{iei preofilor siiraci, lara
sa-i vedem emuliind pe aces!_ camp, ca -~a nu m se ~at poata deosebire de religii cre9tine, interesele acelei despagubiri, care
imputa $i pe viitor din partea. c~mpatnoj!lor l]Oln, cii n'au compete fiscului din pamiintul regesc.'
mijloace de a invaja limba romana>>. 0

Indemnurile aceste insa n'au prins ~~ n'au prea rasant


0
1 in ,,Tel. Rom, 1864 pag. 161, 173 9i 239 sunt mustrati ceice nu
multe rezultate pe urma lor" - nici pan a in ziua d~ a}'' .. /
participil regulat la 9edintele dietei, caci deputatii din natiunea saxona sunt
de fata toti, afara de unul din cercul llra9ovului, care 9i-a de pus ruanda tul
Poate $i din motivul, cii atat limb a, cat i ~ajiu~e_a 1:om~na _ au - deputafii romanrincil s'au adunat, ins<l nu in a9a numar, ca sane putem
lost a~ a de lara no roc, in cat in momentul cand 1)I vazm_a dtep: hucura de maioritate; unii sunt adevdra(i bolnavi 9i au cerut concediu de
turile lor fireti garantate prin legi_ deose_bite, :cest~ ga1 anj1t I absentare, aitii sunt simulafi bo/Jtavi, d.~tigil at~state medicale pentru a
incepura a se clabucl $i a disparea ca m~te naluclfl .. putea dpatit concediu 'de a absenta, iar unii cer concediu pentru a-9i putea
compune lacrurile sale private)), .. al1ii merg I a ~edinte numai Ia 12 ore 9i
ies Ia 12 9i 1/ 2, tocmai dnd se discuta chestiuni de mare importanta pentru
1 cartea de aur Ill. pg. 430. I Romfini. ca impartirea ArdeaJului In teritorii naVonale separate, infiintarea
2 Art. acesta constil din 21 pub!. in Carte de documente de a ~i organizarea curtii supreme judecatore~ti, chestiunile urbariale etc.
. t Ardealului pg. 260--263 9i'In Cartea de aur Ill. 377.-9. 2 ((Tel. Rom. 1864 pg. 147,
d Je a , " L. b d
3 Dr loan Pu~cariu Hpare9te in acela9 an o bro9uri1: (( un a ro1~an
A

3 Ibidem, corespondenttl. din Bra~ov (25 Main 1864).


. t' - mine si o colcctJUne
in oficiu,, cuprinzfind un compendiAu a1 ~r,lma Jcet 10 . , , Ibid em pag. 295.
de expresiuni oficiale germane-romane ~~ rom.-germ .., s Protocolul ~edintel(u dietei ardelene pg. 450,
15'
229
In 29 Octomvrie seslunea a doua a dielei ardelene se probat al Maghiarilor anunjase prin vestitul sau articol de
incheie, cti promisiunea insa, eli dupa rentoarcerea celor 26 Pa~ti>>' un adevarat program de impaciuire cu dinastia intre
deputaji deJa senatul imperial din Viena, care fusese convocat condijii acceptabi.le ~i din partea acesteia iar in Junie !mp,aratul
pe 12 Noemvrie - dieta din Sibiiu i~i va relua din nou acti- Ia r.n.demnul contelui Mauriciu Eszterhazy,' cercetil capitala Un-'
vitatea intrerupta. ganeJ, cu scop de a netezi ~i din partea sa calea apropierii spre
Ceeace, spre durerea ~i nenorocirea Romani! or ardeleni, nu o deslegare pacinica a chestiunei ungare.'
s'a mai !ntamplat, cad sistemul lui Schmerling, muljiimitiicaruia . Ciitrii sf_ar~itul sesiunii a treia a senatului impei-ial Schmer-
s'a putut !nciripa promijatorul !nceput (1861-1865) de organi- lmg, dupace mai indreaptii un alae impotriva oligarhilor ma-
zare politica ~~ vieaja constitujionala a elementului roman, - ghiari, .!nvinuindu-i, cii numai ei impedeca buna lnjelegere intre
in urma unei nenorocite politici exterioare a monarhiei, ince- hunt?~~~ popoarelor, l~i inainta dimisia, pe care monarhul 0
puse a se clatitia din temelii. In senatul imperial se indreptau ~~ pnmr In 30 Iulie 1865.
atacuri impotriva acestui sistem. Deputatul Kaiserfeld, ~eful au-
tonomi~tilor din Stiria, avand legiituri cu Deak ~i E61v6s, pleda
pentru o constitujie dualistica' a monarhiei, ceeace nu era sa
intarzie mull. Schmerling i~i pierduse ~i simpatiile monarhului, v.
~ care nu-l mai sprijinea, fiindca in situajia stramtorata a mo-
narhiei doria o lmpaca1e cat mai grabnica cu Ungurii - de Audienta lui :;>aguna Ia lmparatul, In August 1865.
I cari se bucurase Ia inceputul guvernarii sale. Lumea a~teptit _c~ cadere~ lui Schmerling apuse deocamdata, ~i pentru
succese repezi dela introducerea constitujiei lui Schmerling, _Romann ardelem, steaua norocului. Orizontul viejii lor politice
iar el nu putea arata deci\t un singur rezultat: intrarea ardele- ;ncepe a se lntunecit. Ciici cea dintai jertfii, pe care o cerea
nilor in senatul imperial; faja de rezistenja puternica a elemen- Impacarea Ungurilor cu dinastia, era autonomia Ardealului ca-
~ v '
tului maghiar n'a luat nici o masunl mai energid, fiind de pa- r:Ja. ave~ sa-1 u~meze peste doi ani sfarticarea egalei indrep-
rerea, ca cu timpul acesta va inc eta de sine (" Wir konnen lajm naj1onale, mar!Jculata in legile dietei din Sibiiu.
warten b> )' ln preajma schimbarilor mari, prin cari avea sa treaca mo-
Situajia guvernului Schmerling fusese chiar dela inceputul~ narhia intreagii, . lmpiiratul chema Ia audienja in Viena . mai
viejii constitujionale destul de grea" ~~ ea continua a se agrava m~Ilji co.nduciitori politic!; intre ei, din partea Romanilor, pe
~~ mal mult in anul 1865, dupace conducatorul politic eel mai mitropohtul ~agnna, care Ia sfar~ituL lui August 1865 s'a ~i !n-
faji~at in audienjii, ca~tigandu-~i cu aces! prilej orientare sicrurii
' Barijiu Ill. pag. 286-7.
2 H. Friedjung: ((Der Kamph etc. vol. I. pg. 126-7. asupra schimbarilor, ce aveau sa urmeze ~~ objinand cu; se
:; Inca in 9 Maiu 1862 descrie insu~ Schmerling, intr'o epistola adre- afir.ma," ~~. asigurarea din parjile cele mai. competente: ca drep-
satfl din Salzburg prietinului ~i colegului sau Lasser, aceastil situatie ciudata turile na(JUnl! romane, statorite in primele doua articole de
In urmatoarele cuvinte laconice: ~~wir, die wir ein Einvernehnlell mit dem lege .ale dietei din Sibiiu, nu vor fi ~tirbite. Asupra acestei au-
Hause fort und fort anstreben,_ wir haben uns urn das Vertrauen des Kai~
sers gebracht und werden im Hause keine Erfolge erreichen, Ein Haas, Publicat fn "Pesti NapiO~ 16 Aprilie 1865, cf. Si!ri.gyi Srindor o. -c.
1

das nie eitz Ministerium unterstiitzt, eine Presse, die hnmer gegen die Regie~ pg. 604-5.
rung' ist, eine BevO!kerung, die da ruhig zusieht, wie. man die Miinner I'Uiniert 2
Cu acest p1:ilej ar fi rostit impil.ratul catra contele Paul Eszterhtizy
die es doch verlangt hat, dabei Feudale and Klerikale als erbitterte Feinde urmat.~arel.: cuvinte semnificative: ((Magnatii unguri pan a a cum au fast
- das ist unsere Situation .. . ich muss wahr sein und sagen, das ich mit domn