Sunteți pe pagina 1din 48
C o l e g i u l N a ţ i o n a
C
o
l
e
g
i
u
l
N
a
ţ
i
o
n
a
l
„I.
L.
C
a
r
a
g
i
a
l
e”
IOAN MĂRCULEŢ
CĂTĂLINA MĂRCULEŢ
GEOGRAFIE GENERALĂ
ELEMENTE INTRODUCTIVE
CAIET CU FIŞE DE LUCRU
PENTRU CLASA A V-A
ISBN 978-973-0-23330-8
BUCUREŞTI – 2017
 

C o l e g i u l

N a ţ i o n a l

 

„I. L.

C a r a g i a l e”

 

B u c u r e ş t i

 

C

o

l

e

g

i

u

l

N

a

ţ

i

o

n

a

l

„I.

L.

C

a

r

a

g

i

a

l

e”

IOAN MĂRCULEŢ

 

CĂTĂLINA MĂRCULEŢ

GEOGRAFIE GENERALĂ

ELEMENTE INTRODUCTIVE

CAIET CU FIŞE DE LUCRU PENTRU CLASA A V-A

(auxiliar didactic pentru uz intern)

UTILIZATOR

Nume

Prenume

ISBN 978-973-0-0-23330-8

BUCUREŞTI

2017

Geografie generală – elemente introductive. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a V-a, I. Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-23330-8, Bucureşti, 2017.

2

C o l e g i u l

N a ţ i o n a l

„I. L.

C a r a g i a l e”

B u c u r e ş t i

COLEGIUL NAŢIONAL „I. L. CARAGIALE”

www.cnilcb.ro Bucureşti – Calea Dorobanţilor, nr. 163, Sector 1 Telefon: 0212.301.021 colegiul_caragiale_buc@yahoo.com

Referenţi:

Prof. gr. I Cristina Mihaela MIRON, Şcoala Gimnazială nr. 7, Bucureşti Prof. dr. Viorel PARASCHIV, Liceul Economic de Turism Iaşi, profesor asociat la Centrul de Excelenţă Iaşi.

IOAN MĂRCULEŢ doctor în geografie cu teza Culoarul Mureșului între Arieș și Strei – studiu geomorfologic, susținută la Institutul de Geografie al Academiei Române (2011, publicată în 2013) și profesor gradul I la Colegiul Național „I. L. Caragiale“, București – este autorul sau coautorul a 46 cărți, broșuri şi caiete (studii de specialitate, monografii, enciclopedii, dicționare, cărți şi auxiliare școlare etc.) și a publicat, singur sau în colaborare, peste 200 de studii de geografie (geomorfologie, climatologie, geografia mediului, geografia populației și așezărilor, geografie economică, geografie culturală, geografie politică și geopolitică), istorie și sociologie, precum și peste 150 de articole de popularizare și cu caracter școlar.

CĂTĂLINA MĂRCULEŢ – cercetător științific în Institutul de Geografie al Academiei Române, doctor în Geografie din anul 2010, cu teza Clima şi riscurile climatice din Depresiunea Alba Iulia - Turda, cu o activitate editorială alcătuită din: peste 20 de cărți și broșuri realizate în colaborare, 10 capitole în volume, peste 150 de articole ştiinţifice în diverse reviste de specialitate acreditate, rezultatul a peste 100 de comunicări susţinute la diferite sesiuni şi conferinţe, naţionale şi internaţionale, alături de alte peste 50 de articole şi broşuri de popularizare şi informare.

ISBN 978-973-0-0-23330-8

Important: prezenta lucrare nu se comercializează, iar distribuirea ei se face numai cu acordul scris al autorilor.

Adrese de contact:

ioan_marculet@yahoo.com

cmarculet@yahoo.com

Geografie generală – elemente introductive. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a V-a, I. Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-23330-8, Bucureşti, 2017.

3

C o l e g i u l

N a ţ i o n a l

„I. L.

C a r a g i a l e”

C U P R I N S

B u c u r e ş t i

NOTĂ INTRODUCTIVĂ CONŢINUTURILE FIŞELOR

NOTĂ INTRODUCTIVĂ CONŢINUTURILE FIŞELOR

5

6

Unitatea de învăţare

   

Conţinuturi

 

Pagina

   

Pământul – corp cosmic

 

7

Pământul ca planetă

Reprezentarea suprafeţei Pământului

 

9

 

Reprezentarea orizontului local

 

12

   

Relieful caracteristici generale

 

13

Relieful Pământului

Forme majore ale reliefului terestru

15

 

Relieful orizontului local

 

17

 

Atmosfera caracteristici generale

 

18

Atmosfera caracteristici generale

 

Temperatura aerului

 

19

Precipitaţiile atmosferice

 

20

 

Vremea şi clima orizontului local şi apropiat

 

21

 

Hidrosfera caracteristici generale.

 

22

Hidrosfera

Oceanele şi mările.

 

23

Apele continentale: râurile şi lacurile

 

26

Elemente de hidrografie a orizontului local

 

29

 

Biosfera caracteristici generale

 

30

Biosfera

Domeniile

de

viaţă

ale

Terrei

şi

conservarea

biosferei

31

Vegetaţia şi animalele din orizontul local şi apropiat

32

Solul (pedosfera)

 

Solul caracteristici generale

 

33

Geografia

populaţiei

şi

Numărul locuitorilor şi răspândirea populaţiei pe Terra

34

aşezărilor omeneşti

Aşezări umane – caracteristici generale. Aşezările rurale şi urbane

36

Resursele naturale

 

Resursele naturale caracterizare generală

 

39

   

Agricultura şi industria – caracteristici generale

 

41

Activităţile economice

Căile de comunicaţie şi turismul

 

44

 

Activităţi

economice

în

localitatea

natală

şi

în

orizontul apropiat

 

47

BIBLIOGRAFIE

48

Geografie generală – elemente introductive. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a V-a, I. Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-23330-8, Bucureşti, 2017.

4

C o l e g i u l

N a ţ i o n a l

„I. L.

C a r a g i a l e”

B u c u r e ş t i

N O T Ă

I N T R O D U C T I V Ă

Prezentul auxiliar didactic, Geografie generală – elemente introductive. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a V-a, este destinat activităţilor elevilor la clasă, sub directa coordonare a profesorului. Lecţiile au fost elaborate în scopul lucrului individual cu manualul, textele și cerinţele din conţinuturi fiind realizate, în cea mai mare parte, pe baza manualului publicat la Editura Teora (autori: Daniela Strat şi Constantin Furtună), conform programei pentru o oră pe săptămână. Temele privind orizontul local descriu geografia Municipiului Bucureşti şi a împrejurimilor sale. La decizia profesorului, conţinuturile unor lecţii/fişe de lucru pot fi lucrate în perechi de elevi (colegii de bancă) ori pe grupe, iar resursele de timp pot fi stabilite de către cadrul didactic, în funcţie de potenţialul clasei. Unele casete cu rubrica Exerciţiu oferă posibilitatea unor activităţi practice, iar cele cu rubrica Verificaţi-vă cunoștinţe acumulate pot fi folosite în structura lecţiei ca teste destinate evaluării cunoștinţelor acumulate (evaluării performanţei).

Prof. dr. Ioan MĂRCULEŢ

Geografie generală – elemente introductive. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a V-a, I. Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-23330-8, Bucureşti, 2017.

5

C o l e g i u l

N a ţ i o n a l

„I. L.

C a r a g i a l e”

B u c u r e ş t i

C O N Ţ I N U T U R I L E

F I Ş E L O R

Geografie generală – elemente introductive. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a V-a, I. Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-23330-8, Bucureşti, 2017.

6

C o l e g i u l

N a ţ i o n a l

„I. L.

C a r a g i a l e”

B u c u r e ş t i

PĂMÂNTUL CA PLANETĂ

Fişa de lucru:

PĂMÂNTUL – CORP COSMIC

Universul reprezintă lumea în totalitatea ei, nemărginită în timp şi spaţiu. Pământul (Terra) este o planetă a Sistemului Solar, situată în galaxia numită Calea Lactee.

Împreună cu profesorul de la clasă stabiliţi:

Ce sunt

Ce este Sistemul

Ce sunt

Exerciţiul I

Cu ajutorul figurii II.5 Sistemul Solar, din manual (p. 11), scrieți planetele Sistemului Solar, începând cu cea mai apropiată de Soare.

Ce loc ocupă Pământul în cadrul planetelor Sistemului Solar?

Exerciţiul II

Citiţi textul din manual (p. 15) şi răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este vârsta Pământului?

2. Ce formă are Pământul?

3. Datorită cui Pământul este turtit la poli și bombat la Ecuator?

4. Cum se numește primul om care a spus că Pământul este de formă sferică?

5. Cum se numește omul care a demonstrat sfericitatea Pământului?

Exerciţiul III

Explicați, cu cuvintele voastre, figura III.2 Demonstrarea formei sferice a Pământului, din manual (p. 16).

De reținut

Luna este satelitul natural al Pământului. Ea se rotește în jurul Terrei și în jurul propriei axe. Ambele mișcări au aceeași durată: 29 de zile şi 12 ore. Din această cauză, Luna își arată spre Pământ aceeași față.

Exerciţiul IV

Pământul este influențat de Lună? Cum?

Geografie generală – elemente introductive. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a V-a, I. Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-23330-8, Bucureşti, 2017.

7

C o l e g i u l

N a ţ i o n a l

„I. L.

C a r a g i a l e”

B u c u r e ş t i

MIȘCĂRILE PĂMÂNTULUI. Pământul se rotește în jurul axei sale (mișcarea de rotație) și în jurul Soarelui (mișcarea de revoluție).

Exerciţiul V

A. Mișcarea de rotație se realizează în 24 de ore. Cu ajutorul textului din manual (p. 21), scrieţi

urmările mișcării de rotație.

Exerciţiul VI

B. Mișcarea de revoluție completă se realizează în 365 de zile şi 6 ore. Utilizând textul din

manual (p. 23-24), scrieţi urmările mișcării de revoluție.

Exerciţiul VII

Îndrumaţi de profesorul de la clasă, desenaţi evoluţiile duratelor zilelor şi nopţilor în cursul unui an.

VII Îndrumaţi de profesorul de la clasă, desenaţi evoluţiile duratelor zilelor şi nopţilor în cursul unui

Temă: Cu ajutorul manualului, completaţi propoziţiile de mai jos:

1.

Forma Pământului este

2.

Terra realizează o mişcare completă de rotaţie în

3.

Pământul este bombat la

4.

Sistemul Solar se găseşte în galaxia numită

5.

Luna este un

6.

Omul care a demonstrat sfericitatea Pământului se numeşte

7.

Echinocţiul de toamnă se produce la

8.

Cea mai lungă zi din an se produce la

9.

luminează Pământul noaptea.

10. Determină formarea anotimpurilor, mişcarea de

Geografie generală – elemente introductive. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a V-a, I. Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-23330-8, Bucureşti, 2017.

8

Fişa de lucru:

C o l e g i u l

N a ţ i o n a l

„I. L.

C a r a g i a l e”

B u c u r e ş t i

REPREZENTAREA SUPRAFEȚEI PĂMÂNTULUI

Suprafața Pământului este redată cu ajutorul globului geografic și al hărții geografice.

A. GLOBUL GEOGRAFIC

Ce este globul geografic?

Globul geografic este reprezentarea

Există două tipuri de globuri geografice: fizice și politice.

Exerciţiul I

Cu ajutorul textului din manual (p. 26) şi a profesorului de la clasă, identificați deosebirile și asemănările de conținut dintre un glob geografic fizic și un glob geografic politic.

De reținut

Poziţia unui punct pe Glob poate fi determinată cu ajutorul coordonatelor geografice. Acestea sunt latitudinea şi longitudinea. Latitudinea este distanţa, măsurată în grade, de la Ecuator către nord (latitudine nordică) sau către sud (latitudine sudică). Ea este indicată de paralele. Paralelele sunt cercuri imaginare paralele cu Ecuatorul. Paralela de 0 o se numește Ecuator. El împarte Pământul în două emisfere: Nordică şi Sudică.

Scrieţi în desenul alăturat (): Ecuator, Emisfera Nordică, Emisfera Sudică, Polul Nord şi Polul Sud.

Nord ică , Emisfera Sudică , Polul Nord şi Polul Sud. Longitudinea este distanţa, măsurată în

Longitudinea este distanţa, măsurată în grade, de la primul meridian (Greenwich) către est (longitudine estică) sau către vest (longitudine vestică). Ea este indicată de meridiane. Meridianele sunt semicercuri care unesc cei doi poli. Meridianul zero (0 o ) este denumit meridianul Greenwich. Împreună cu meridianul de 180 o formează un cerc care împarte Pământul în două emisfere: Estică şi Vestică.

Scrieţi

în

desenul

alăturat

():

Emisfera

Estică, Emisfera Vestică, Polul Nord şi Polul Sud.

Estică , Emisfera Vestică, Polul Nord şi Polul Sud . Exerciţiul II Analizați coordonatele geografice din
Exerciţiul II Analizați coordonatele geografice din figura alăturată și precizați pozițiile geografice ale
Exerciţiul II
Analizați coordonatele geografice din figura alăturată și
precizați pozițiile geografice ale punctelor marcate cu
literele A, B, C și D.
A.
B.
C.
D.

Geografie generală – elemente introductive. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a V-a, I. Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-23330-8, Bucureşti, 2017.

9

C o l e g i u l

N a ţ i o n a l

Ce este harta?

Harta este o reprezentare

a) Micșorată, deoarece

Scara proporțiilor indică

„I. L.

C a r a g i a l e”

B. HARTA

B u c u r e ş t i

Tipuri de scări:

Numerică:

 

Grafică:

 

Directă:

b) Aproximativă, din cauza faptului că

c) Convențională, deoarece

Semnele convenționale pot fi:

Pe hartă, relieful este reprezentat cu ajutorul curbelor de nivel.

Curbele de nivel sunt

Exemple:

ajutorul curbelor de nivel. Curbele de nivel sunt Exemple: Geografie generală – elemente introductive . Caiet

Geografie generală – elemente introductive. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a V-a, I. Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-23330-8, Bucureşti, 2017.

10

C o l e g i u l

Tipuri de hărți.

N a ţ i o n a l

„I. L.

a.

după scara de proporție:

b.

după conținut:

hărți generale

hărți speciale

c.

după mărimea teritoriului reprezentat:

speciale c. după mărimea teritoriului reprezentat: P l a n i g l o b C

Planiglob

C a r a g i a l e”

B u c u r e ş t i

a n i g l o b C a r a g i a l e”

Planisferă

l o b C a r a g i a l e” B u c u

d. după destinație (utilizare):

Mapamond

Ce sunt atlasele geografice?

Atlasele geografice pot fi: mondiale sau ale lumii şi naţionale.

Geografie generală – elemente introductive. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a V-a, I. Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-23330-8, Bucureşti, 2017.

11

Fişa de lucru:

C o l e g i u l

N a ţ i o n a l

„I. L.

C a r a g i a l e”

B u c u r e ş t i

REPREZENTAREA ORIZONTULUI LOCAL

Colegiul Naţional „I. L. Caragiale” este situat în Municipiul Bucureşti. Oraşul a fost atestat documentar la 20 septembrie 1459.

Exerciţiul I

Analizaţi

harta

alăturată

(Harta

judeţelor României) şi scrieţi:

a)

poziţia

geografică

a

Municipiului

Bucureşti în cadrul României;

b)

numele

judeţului

care

încadrează

Municipiul Bucureşti;

judeţului care încadrează Municipiul Buc ureşti ; Tu locuieşti în Bucureşti? Harta judeţelor României

Tu locuieşti în Bucureşti?

Harta judeţelor României

judeţului care încadrează Municipiul Buc ureşti ; Tu locuieşti în Bucureşti? Harta judeţelor României
Împărţirea administrativă a Municipiului Bucureşti Exercițiul II Analizează harta alăturată (Împărţirea
Împărţirea administrativă a Municipiului Bucureşti
Exercițiul II
Analizează harta alăturată (Împărţirea
administrativă a Municipiului Bucureşti) și
scrieţi:
a) numărul sectoarelor în care a fost împărţit
teritoriul Municipiului Bucureşti;
b) numele sectorului în care se află Colegiul
Naţional „I. L. Caragiale”.
Tu în care sector locuieşti?
Exercițiul III Arealul Colegiului Naţional „I. L. Caragiale” I. Analizează schița alăturată (Arealul
Exercițiul III
Arealul Colegiului Naţional „I. L. Caragiale”
I. Analizează schița alăturată (Arealul
Colegiului Naţional „I. L. Caragiale”) și
scrieţi:
a) numele
străzii pe care se află situat
Colegiul Naţional „I. L. Caragiale”;
b) numele străzii situate la vest de Colegiul
Naţional „I. L. Caragiale”.
II. Coloraţi cu verde parcul din Piaţa
Dorobanţilor.

Geografie generală – elemente introductive. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a V-a, I. Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-23330-8, Bucureşti, 2017.

12

C o l e g i u l

N a ţ i o n a l

„I. L.

C a r a g i a l e”

B u c u r e ş t i

RELIEFUL PĂMÂNTULUI

Fişa de lucru:

RELIEFUL CARACTERISTICI GENERALE

Relieful

De reținut

Scoarţa terestră, litosfera sau crusta reprezintă învelişul solid al Pământului. Are grosimi de circa 100 km.

După dimensiuni, fizionomie şi mod de formare, relieful Terrei a fost grupat în trei categorii:

forme de relief planetare,

continentele sunt

Exerciţiul I

Analizați figura VI.7, Oceanele şi continentele, din manual (p. 88), și scrieţi numele celor şapte continente ale

bazinele oceanice sunt

Cum se numesc cele patru oceane formate prin acumularea apei în bazine oceanice?

forme majore de relief sunt dezvoltate

forme minore de relief (microforme) sunt dezvoltate

Forţele

care

contribuie

la

formarea

şi

morfogenetici. Sunt de două tipuri:

Agenţi morfogene tici interni, genţi morfogenetici interni,

Cuprind:

mişcările

tectonice,

vulcanismul

determină formarea vulcanilor.

Exerciţiul II

evoluţia

formelor

de

şi

seismele

(cutremurele

relief

se

numesc

agenţi

de

pământ).

Vulcanismul

Analizați figura IV.21, Părţile componente ale unui vulcan, din manual (p. 44), și scrieţi numele elementelor care compun un

Agenţi morfogenetici externi,(p. 44) , și scrieţi numele elementelor care compun un D in această categorie se evidenţiază:

Din această categorie se evidenţiază: precipitaţiile, vântul, temperatura, apele curgătoare, apele oceanice şi marine, gheţarii, gravitaţia etc.

Geografie generală – elemente introductive. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a V-a, I. Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-23330-8, Bucureşti, 2017.

13

C o l e g i u l

N a ţ i o n a l

„I. L.

C a r a g i a l e”

B u c u r e ş t i

Formele de relief se deosebesc prin altitudine, adâncime, pantă (înclinare) etc.

Exerciţiul III

Cu ajutorul textului din manual (p. 49), scrieți în caiet ce se înțelege prin altitudinea reliefului și prin adâncime. Altitudinea (înălţimea) reliefului

Adâncimea

Verificaţi-vă cunoştinţele acumulate:

I. Scrieţi, în harta de mai jos, numele continentelor cu populaţie de pe Terra.

de mai jos, numele continentelor cu populaţie de pe Terra. II. Analizaţi schiţa alăturată (Secţiune prin
II. Analizaţi schiţa alăturată (Secţiune prin corpul unui vulcan) şi precizaţi elementele componente indicate
II. Analizaţi schiţa alăturată (Secţiune prin corpul
unui vulcan) şi precizaţi elementele componente indicate
prin săgeţi.
1.
2.
3.

Temă:

Cu ajutorul figurii VI.7, Oceanele şi continentele, din manual (p. 88) scrieți oceanele care mărginesc continentele Europa, Asia, America de Nord și Australia, în funcție de punctele cardinale. Europa Asia America de Nord Australia

Geografie generală – elemente introductive. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a V-a, I. Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-23330-8, Bucureşti, 2017.

14

Fişa de lucru:

C o l e g i u l

N a ţ i o n a l

„I. L.

C a r a g i a l e”

B u c u r e ş t i

FORME MAJORE ALE RELIEFULUI TERESTRU

Explicaţi ce înţelegeţi prin forme majore de relief.

După prezenţa în cadrul formelor planetare de relief, formele majore se împart în două grupuri: forme de relief majore ale continentelor şi forme de relief majore ale bazinelor oceanice.

Relieful major al continentelor se clasifică în funcție de altitudine și de înfățișare. Din categoria reliefului major al continentelor fac parte: munţii, podişurile, dealurile şi câmpiile.

Munții sunt cele mai înalte forme de relief, cu altitudinea de peste 1.000 m.

Exerciţiul I

Analizați figura IV.39, Părţile componente ale unui munte, din manual (p. 56), și notați în caiet părțile componente ale

Uneori, munții înconjoară regiuni joase și netede ca niște câmpii, numite depresiuni.

În funcție de cunoștințele dobândite la clasa a IV-a, scrieți trei depresiuni de pe teritoriul

După modul de formare munții sunt de două categorii: de încrețire (cutare) și vulcanici.

Exerciţiul II

Analizați figurile IV.40, Formarea munţilor de încreţire, și IV.41, Munţii vulcanici pot avea forme diferite: con (a), dom (b), din manual (p. 57), și descrieți fenomenele pe care le observați.

Exerciţiul III

Cu ajutorul figurii IV.42, Principalele lanţuri montane, din manual (p. 58), completaţi în tabelul de mai jos numele munţilor marcaţi, pe hartă, cu numere şi continentele în care se găsesc.

NR.

NUMELE MUNTELUI

CONTINENTUL

   

   

   

   

   

   

   

   
 Lectură: Munţii Himalaya sunt cei mai înalţi din lume (8.850 m în Vârful Everest
 Lectură:
Munţii Himalaya sunt cei mai înalţi din lume (8.850 m în Vârful Everest sau Chomolungma /
„Zeiţa mamă a munţilor”) şi sunt situaţi în partea central-sudică a Asiei. Sunt cei mai tineri de pe
continent, având o vechime de până la 15 milioane ani.
Muntele Kenya este situat la Ecuator (0 o 9’ lat. N și 37 o 19’ long. E) şi este acoperit în
permanenţă cu zăpadă. Are altitudinea de 5.199 m (în Vârful Batian) şi este un stratovulcan format
în urmă cu aproximativ 3 milioane ani, după apariţia Marelui Rift African.

Geografie generală – elemente introductive. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a V-a, I. Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-23330-8, Bucureşti, 2017.

15

C o l e g i u l

N a ţ i o n a l

„I. L.

C a r a g i a l e”

B u c u r e ş t i

Podișurile sunt forme de relief cu altitudini de peste 300 m. Cea mai importantă trăsătură

a podișurilor este netezimea. Podișurile s-au format prin:

Exerciţiul IV

Cu ajutorul Hărţii Fizice a Lumii şi a profesorului de la clasă, scrieţi numele a şase unităţi de podiş de pe

Dealurile sunt forme de relief cu înălțimi între 300 și 1.000 m, cu pante mai puțin abrupte

și culmi rotunjite. S-au format prin:

În funcție de cunoștințele dobândite la clasa a IV-a, scrieți două unităţi deluroase din

Câmpiile sunt forme de relief netede cu altitudini între 0 și 300 m. S-au format prin

Exerciţiul V

Cu ajutorul Hărţii Fizice a Lumii şi a profesorului de la clasă, scrieţi numele a şase unităţi de câmpie de pe

Exerciţiul VI

Împreună cu profesorul de la clasă, realizaţi schiţa formelor majore de relief de pe continente, în funcţie de altitudine şi de aspectele interfluviilor 1 .

de altitudine şi de aspectele interfluviilor 1 . Relieful bazinelor oceanice este rezultatul acțiunii

Relieful bazinelor oceanice este rezultatul acțiunii agenților interni şi apelor Oceanului Planetar. Cuprinde: platforma continentală (șelful continental), versantul (abruptul) sau povârnişul continental, câmpia abisală (fundul oceanului), gropile abisale (fosele oceanice) şi dorsalele oceanice.

De reținut

Țărmul este fâșia de uscat situată la contactul uscatului cu apa mării și oceanelor.

1 Interfluviu = formă de relief pozitivă, desfăşurată între două văi.

Geografie generală – elemente introductive. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a V-a, I. Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-23330-8, Bucureşti, 2017.

16

Fişa de lucru:

C o l e g i u l

N a ţ i o n a l

„I. L.

C a r a g i a l e”

B u c u r e ş t i

RELIEFUL ORIZONTULUI LOCAL

Exerciţiul I

Citiți textul din coloana din dreapta și scrieţi:

a) numele câmpiei, componentă a Câmpiei Române,

în care se află Municipiul București;

b) valoarea altitudinii minime și valoarea altitudinii

maxime;

c) numele rocilor din care este format relieful;

d) elementele reliefului pe care s-au format crovuri.

Municipiul București (228 km 2 ) se află situat în partea centrală a Câmpiei Române, numită Câmpia Vlăsiei (subunitatea Câmpia Bucureștiului). Câmpia Bucureștiului s-a format prin acumulări de roci sedimentare:

loess, nisipuri, argile nisipoase și, mai rar, pietrișuri. În arealul Capitalei relieful are altitudini cuprinse între 61 și 90 m. Câmpia Bucureștiului este constituită dintr-o succesiune de câmpuri (ex. Câmpul Băneasa) separate de văi (Colentinei și Dâmboviței) cu lunci 2 și terase 3 . Pe suprafețele interfluviilor (câmpurilor) s-au format crovuri 4 .

Exercițiul II

Analizați harta alăturată (Harta reliefului din Municipiul București) și scrieți:

a)

numele subunităților de relief (câmpurilor);

b)

numele

câmpului

în

care

se

găseşte

Colegiul Național „I. L. Caragiale“;

 

c)

numele

câmpului

în

care

se

găseşte

casa/blocul în care

Legenda hărţii:

1, interfluviu; 2, terase; 3, luncă; 4, versant; 5, martor de eroziune; 6, crovuri; 7, cotă; 8, limita Municipiului București.

HARTA RELIEFULUI DIN MUNICIPIUL BUCUREȘTI:

martor de eroziune; 6, crovuri; 7, cotă; 8, limita Municipiului București. HARTA RELIEFULUI DIN MUNICIPIUL BUCUREȘTI:

Exercițiul III

Realizați un scurt eseu, de 5 rânduri, utilizând corect și coerent termenii și noțiunile: Municipiul Bucureşti, roci sedimentare, Câmpia Vlăsiei, crovuri și loess.

2 Luncă (sau albie majoră) = porțiune a văii prin care râul se scurge la debitele cele mai mari.

3 Terasă = formă de relief cu aspect de treaptă suspendată deasupra unei lunci sau a altei terase; s-a format prin adâncirea râului.

4 Crov = depresiune de tasare (formă de relief negativă) de mici dimensiuni, de formă rotundă sau ovală, formată pe loess.

Geografie generală – elemente introductive. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a V-a, I. Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-23330-8, Bucureşti, 2017.

17

C o l e g i u l

N a ţ i o n a l

„I. L.

C a r a g i a l e”

B u c u r e ş t i

ATMOSFERA

Fişa de lucru:

Atmosfera

ATMOSFERA CARACTERISTICI GENERALE

Forma ei este

Exercițiul I

(Compoziţia

atmosferei) şi scrieţi numele gazelor care intră în

compoziţia atmosferei şi proporţiile acestora. COMPOZIŢIA ATMOSFEREI

Interpretaţi

diagrama

de

mai

jos

COMPOZIŢIA ATMOSFEREI Interpretaţi diagrama de mai jos Exercițiul II Analizați precizați: schiţa alăturată (

Exercițiul II

Analizați

precizați:

schiţa

alăturată

(Structura

atmosferei)

și

a) Numele straturilor care formează atmosfera:

1

(0-12 km);

2

(12-50 km);

3

(50-80 km);

4

(80-1.000 km);

5

(peste 1.000 km).

b) Numele stratului atmosferei în care se găsește

STRUCTURA ATMOSFEREI

STRUCTURA ATMOSFEREI

Stratul de ozon protejează Pământul de radiațiile ultraviolete.

Geografie generală – elemente introductive. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a V-a, I. Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-23330-8, Bucureşti, 2017.

18

Fişa de lucru:

C o l e g i u l

N a ţ i o n a l

„I. L.

C a r a g i a l e”

B u c u r e ş t i

TEMPERATURA AERULUI

Temperatura aerului = caracteristica fizică şi principalul parametru al stării aerului. Atmosfera se încălzeşte indirect: Soarele încălzeşte suprafaţa scoarţei terestre, iar aceasta încălzeşte atmosfera.

Scrieți, în fiecare căsuță de mai jos, în ordinea dată următoarele cuvinte: Soare, atmosferă și
Scrieți, în fiecare căsuță de mai jos, în ordinea dată următoarele cuvinte: Soare, atmosferă și scoarţă.
Apoi, prin săgeți (), arătați cum are loc încălzirea aerului.

Variaţia temperaturii aerului:

a) în funcţie de latitudine,

b) în funcţie de anotimpuri,

c) în funcţie de altitudine, Exemplificare:
c) în funcţie de altitudine,
Exemplificare:

Cine provoacă modificări în distribuţia temperaturilor aerului?

• încălzirea inegală a maselor de apă şi de uscat;

• prezenţa norilor

• curenţii marini

Măsurarea

temperaturii

aerului

se

realizează

cu

termometrul,

iar

valoarea

este

exprimată în grade Celsius (C) sau grade Fahrenheit (F).

Exercițiul I

Analizați figurile V.8, Termometrul. Citiţi temperatura, din manual (p. 67), și precizaţi gradele la care se înregistrează punctul de îngheţ al apei.

• în grade Celsius =

C;

• în grade Fahrenheit =

F.

Izotermele sunt linii care unesc pe hartă punctele cu aceeaşi temperatură.

Exercițiul II

Cu ajutorul figurii V.9, Harta izotermelor medii anuale, din manual (p. 68), şi precizaţi valorile

temperaturilor

la/în:

1.

Ecuator:

;

2.

tropice:

;

3. sudul Europei:

;

4. sudul Americii de Sud:

 

;

5. apropierea Antarcticii:

Geografie generală – elemente introductive. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a V-a, I. Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-23330-8, Bucureşti, 2017.

19

Fişa de lucru:

C o l e g i u l

N a ţ i o n a l

„I. L.

C a r a g i a l e”

B u c u r e ş t i

PRECIPITAŢIILE ATMOSFERICE

Precipitațiile sunt picături de apă și cristale de gheață care cad din nori pe suprafața terestră.

Cum se formează precipitațiile? Vaporii de apă ajunși în atmosferă condensează și dau

naștere norilor. Unele picături de apă sau cristale de gheață se unesc între ele, devin mai grele și

cad pe suprafața terestră.

Forme de precipitații: 5

1. Ploaia

2. Burnița

3. Ninsoarea

4. Măzărichea

5. Lapovița

6. Grindina

7. Poleiul

După cauzele care conduc la formarea lor, precipitațiile pot fi: convective, frontale și de relief (orografice).

Exercițiu

Analizați figurile V.22 (p. 76), V.23 și V.24 (p. 77), din manual, și încercați să descrieți conținutul acestora.

Repartiția tipurilor de precipitații în latitudine.

a) În zona caldă cad

b) În zonele temperate cad

c) În zonele reci sunt specifice

Știați că

• cea mai mare cantitate de precipitații căzută într-un an (22.990 mm în 1861) s-a înregistrat

în Cherrapundji („Polul Ploii”), oraş în nord-estul Indiei?

• cel mai mare număr anual de zile cu precipitații (350) se înregistrează în Insula Kauai, din

Hawaii?

• cel mai arid loc (1,8 mm în 10 ani; prima ploaie, după 400 de ani, s-a înregistrat în 1971) este Deşertul Atacama (Chile, America de Sud)?

5 După starea de agregare a apei, se deosebesc: precipitaţii lichide (ploaia), precipitaţii solide (ninsoarea, măzărichea, grindina etc.) şi precipitaţii mixte (lapoviţa).

Geografie generală – elemente introductive. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a V-a, I. Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-23330-8, Bucureşti, 2017.

20

C o l e g i u l

N a ţ i o n a l

„I. L.

C a r a g i a l e”

B u c u r e ş t i

Fişa de lucru: VREMEA ŞI CLIMA ORIZONTULUI LOCAL ŞI APROPIAT

Vremea

A. VREMEA

Informaţiile legate de vreme sunt culese şi analizate de meteorologi. Pe baza acestor date sunt întocmite prognozele meteorologice.

B. CLIMA ORIZONTULUI LOCAL ŞI APROPIAT (CLIMA MUNICIPIULUI BUCUREŞTI)

Clima prezintă starea medie a temperaturilor, precipitaţiilor şi vânturilor dintr-o regiune a Globului, într-o perioadă lungă de timp.

 

Exercițiul I

 

Regiunea Municipiului București este situată în climatul temperat- continental, la contactul dintre influențele climatice de ariditate cu cele de tranziție. Aici, durata de strălucire a Soarelui este de 2.242 ore/an, iar radiația solară globală, de aproximativ 125,5 kcal/cm 2 /an. Temperaturile medii anuale au valori cuprinse între 10,5 o C, la periferia orașului, și 11,5 o C, în partea centrală, iar precipitațiile, între 580 mm, la periferie, și 590 mm, în partea centrală. Vânturile au frecvența mai mare dinspre nord-est și est, iar în timpul iernii bate Crivățul care poate genera viscol.

Citiți textul din coloana din dreapta și precizați:

a) tipul de climă în care se încadrează Municipiul București;

b)

durata strălucirii Soarelui și valoarea radiației solare

globale;

c)

valorile

medii

anuale

ale temperaturilor și

precipitațiilor în partea centrală a orașului;

d) regiunile cu temperaturile cele mai scăzute;

e) direcțiile dominante ale

 
Exercițiul II Analizați graficul alăturat (Evoluţia temperaturilor medii lunare multianuale la Bucureşti) și
Exercițiul II
Analizați graficul alăturat (Evoluţia
temperaturilor medii lunare multianuale
la Bucureşti) și precizați:
EVOLUŢIA TEMPERATURILOR MEDII LUNARE
MULTIANUALE LA BUCUREŞTI
a) luna cu cele mai ridicate și luna cu
cele mai scăzute valori ale temperaturilor;
b) anotimpul cu cele mai ridicate temperaturi
medii
Temă: Realizaţi graficul precipitaţiilor medii lunare (mm) din Municipiul Bucureşti, pe baza datelor din
Temă:
Realizaţi graficul
precipitaţiilor medii lunare (mm) din
Municipiul Bucureşti, pe baza datelor din
tabelul de mai jos, prin trasarea şi
colorarea coloanelor din diagrama
alăturată.
I
F
M
A
M
I
I
A
S
O
N
D
37
33
35
45
70
84
66
54
37
36
45
38

Geografie generală – elemente introductive. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a V-a, I. Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-23330-8, Bucureşti, 2017.

21

C o l e g i u l

N a ţ i o n a l

„I. L.

C a r a g i a l e”

B u c u r e ş t i

HIDROSFERA

Fişa de lucru:

HIDROSFERA CARACTERISTICI GENERALE

Hidrosfera: ……………………………………………………… ……………… ………………………………………………………………………………… … ……… Apa se găseşte în toate stările de agregare: … ………………………………………………………………………

Cum s-a format hidrosfera? Vaporii de apă şi gazele provenite din erupţiile vulcanice s-au transformat în nori şi apoi în precipitaţii. Apa din precipitaţii s-a adunat în adânciturile scoarţei, formându-se astfel mările, oceanele, lacurile etc.

………

Proprietăţile apei

Exercițiul I

Cu ajutorul textului din manual (p. 85), scrieţi proprietăţile apei. ………………………………………

………………………………………

……………………………………

………………………………………

Componentele hidrosferei:

Oceanul

apele

;

Exercițiul II

Analizați figura VI.1, Proporţia apă / uscat pe Terra, din manual (p. 85), și precizaţi:

a. proporţia apei …………………………………

b. proporţia uscatului …

;

………………………………

Cea mai mare parte a apei este sărată.

Exercițiul III

Cu ajutorul figurii VI.3, Proporţia apă dulce / apă sărată, din manual (p. 86), precizaţi:

a. proporţia apei sărate (Oceanul Planetar) …………………………………

b. proporţia apei dulci (gheţarii de calotă, gheţarii montani, apele subterane, râurile, lacurile, mlaştinile,

apa din sol, apa din atmosferă) …

;

………………………………

Temă: Explicaţi importanța apei pentru viaţa de pe planeta noastră.

Geografie generală – elemente introductive. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a V-a, I. Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-23330-8, Bucureşti, 2017.

22

C o l e g i u l

N a ţ i o n a l

„I. L.

C a r a g i a l e”

Fişa de lucru:

OCEANELE ŞI MĂRILE

Ce cuprinde Oceanul Planetar?

B u c u r e ş t i

Oceanul Planetar ocupă 71% din suprafaţa Terrei, iar în apa sa sunt dizolvate mari cantităţi de sare. Salinitatea medie este de 35‰.

Încercaţi să explicaţi cum influenţează temperatura şi precipitaţiile salinitatea apei mărilor şi oceanelor.

Adâncimea medie a Oceanului Planetar este de 3.800 m.

A. OCEANELE

Oceanele sunt ………………………………………… …………………………………………

…………………………………………………………

Exercițiul I

Analizați figura VI.7, Oceanele şi continentele, din manual (p. 88), şi scrieţi numele oceanelor care intră în compunerea Oceanului Planetar. ……… ………………………

………………

…………………………………………………………………………………

Arătaţi, pe harta murală, oceanele scrise mai sus.

1. Oceanul Pacific este cel mai întins (ocupă o treime din suprafaţa Terrei) şi cel mai adânc

ocean (11.033 m, în Groapa Marianelor 6 ).

Exercițiul II

Tot cu ajutorul figurii precizate mai sus, scrieţi numele continentelor care mărginesc Oceanul

………………………………………………………………………………

2. Oceanul Atlantic are puţine insule, cea mai mare de origine vulcanică fiind Insula Islanda.

Exercițiul III

Valorificând tot figura

scrieţi numele

continentelor care mărginesc Oceanul

…………………………………………………….

3. Oceanul Indian este situat în cea mai mare parte în Emisfera Sudică. Are cea mai ridicată

temperatură medie a apelor (20 o C temperatura medie iarna în regiunea intercontinentală), cea mai caldă apă (36,6 o C, în august, în Golfului Persic) şi cea mai mare salinitate medie (35,4-36,5‰, din cauza evaporaţiei mari).

VI.7, Oceanele

şi continentele, din manual

(p.

88),

Exercițiul IV

Cu ajutorul figurii precizate mai sus, scrieţi numele continentelor care mărginesc Oceanul

………………………………………………………………………………

6 Groapa Marianelor, cea mai adâncă fosă abisală de pe Glob (după diferite surse: 11.033 m, 11.034 m, 11.516 m sau 11.521 m), este situată în vestul Oceanului Pacific, în sudul Insulelor Mariane, la 11 o 21’ lat. N și 142 o 12’ long. E (cel mai adânc punct). A fost descoperită în anul 1951 şi are lungimea de 2.550 km.

Geografie generală – elemente introductive. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a V-a, I. Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-23330-8, Bucureşti, 2017.

23

C o l e g i u l

N a ţ i o n a l

„I. L.

C a r a g i a l e”

B u c u r e ş t i

4. Oceanul Îngheţat (Arctic) este cel mai mic şi este situat dincolo de Cercul Polar de Nord. Suprafaţa sa este acoperită cu gheţuri marine polare (banchize), cu grosimi cuprinse între 1 şi 6 m.

Exercițiul V

Folosind tot figura VI.7, scrieţi numele continentelor care mărginesc Oceanul ………………………………………………………………………………

B. MĂRILE

Mările sunt ………………………………………………………………………………

…………………………………………

Clasificarea mărilor după poziţia lor faţă de continente. Mările sunt de două tipuri:

Mări mediterane 7 …………………………………………………………………… ………………………………………………

………………………… Exemple: Marea Mediterană 8 , Mediterana Americană 9 şi Marea Roşie.

Mări marginale (mărginaşe) ……………………………………………………………………… ……………………………………………………………………… Exemple: Marea Arabiei, Marea Nordului şi Marea Japoniei.

Arătaţi, pe harta murală, mările scrise mai sus.

Dinamica apelor oceanice şi marine (valurile, mareele şi curenţii).

Valurile

Exercițiul VI

Citiţi textul din manual (p. 89), şi scrieţi tipurile de valuri după geneza

Mareele

Exercițiul VII

Cu ajutorul textului din manual (p. 90-91), scrieţi ce înţelegeţi prin flux şi reflux.

Flux

Reflux

7 Unii geografi împart mările mediterane în mări intercontinentale (situate între continente: M. Mediterană, M. Roşie) şi mări intracontinentale (înconjurate de porţiuni de uscat aparţinând aceluiaşi continent: M. Baltică).

8 În cadrul bazinului Mării Mediterane au fost separate mai multe subdiviziuni, separate, în general, de peninsule – Asia Mică, Balcanică, Italică şi Iberică – şi insule: Marea Traciei (în nord-est, între peninsulele Asia Mică şi Balcanică), Marea Egee (la sud de Marea Traciei, între Insulele Ciclade şi Peninsula Asia Mică), Marea Cretei (la nord de Insula Creta), Marea Ionică (între vestul Peninsulei Peloponez şi sud-estul Peninsulei Italice), Marea Adriatică (între peninsulele Balcanică şi Italică), Marea Tireniană (între Peninsula Italică şi insulele Sardinia şi Sicilia), Marea Ligurică (între Insula Corsica şi Europa), Marea Balearelor sau Iberică (între Insulele Baleare şi Peninsula Iberică) şi Marea Alboran (în vest, între Africa şi Peninsula Iberică).

9 Mediterana Americană este compusă din Marea Caraibilor (Antilelor) şi Golful Mexic.

Geografie generală – elemente introductive. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a V-a, I. Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-23330-8, Bucureşti, 2017.

24

C o l e g i u l

Curenţii oceanici

N a ţ i o n a l

„I. L.

C a r a g i a l e”

B u c u r e ş t i

Sub aspect termic, curenţii oceanici pot fi calzi sau reci.

Exercițiul VIII

Analizaţi figura VI.13, Harta curenţilor oceanici, din manual (p. 92), şi scrieţi numele curenţilor calzi şi reci.

Curenţi oceanici calzi:

Curenţi oceanici reci:

Verificaţi-vă cunoştinţele acumulate:

Completaţi propoziţiile de mai jos:

1. Oceanul Planetar se întinde pe aproximativ

2. Cele mai întinse unităţi acvatice se numesc

3. Marea Antilelor face parte din Mediterana

4. La reflux, nivelul apei

5. Valurile produse de seisme se numesc

6. Este situat între Europa, Asia şi America de Nord, Oceanul

7. Mareele sunt mişcări

8. Groapa Marianelor se găseşte în Oceanul

din suprafaţa Pământului.

ale nivelului apei mărilor şi oceanelor.

Temă: Se dau mările: Marea Arabiei, Marea Baltică, Marea Caraibilor, Marea Japoniei, Marea Mediterană, Marea Neagră, Marea Norvegiei, Marea Roşie, Marea Sargaselor şi Marea Tasman. Cu ajutorul Atlasului Geografic Şcolar, localizaţi şi scrieţi numele mărilor în căsuţele din harta de mai jos.

Cu ajutorul Atlasului Geografic Şcolar, localizaţi şi scrieţi numele mărilor în căsuţele din harta de mai

Geografie generală – elemente introductive. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a V-a, I. Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-23330-8, Bucureşti, 2017.

25

Fişa de lucru:

C o l e g i u l

N a ţ i o n a l

„I. L.

C a r a g i a l e”

B u c u r e ş t i

APELE CONTINENTALE: RÂURILE ȘI LACURILE

Apele continentale cuprind: apele curgătoare, apele stătătoare, ghețarii și apele subterane.

A. RÂURILE

Din categoria apelor curgătoare fac parte: pâraiele, râurile şi fluviile. Pâraiele sunt

Râurile sunt

Fluviile sunt

Apele curgătoare se alimentează din ploi, zăpezi, ghețari, lacuri și ape subterane. Părțile componente ale unei ape curgătoare sunt: izvorul, cursul de apă și gura de vărsare.

Exercițiul I

Cu ajutorul textului (p. 97), explicaţi, în scris, ce sunt izvorul, cursul de apă şi gura de vărsare.

Izvorul

Cursul de apă

Gura de vărsare

Când gura de vărsare este la mare sau ocean poate fi de tip estuar sau deltă.

Estuarul are aspect de pâlnie și se formează acolo unde marea sau oceanul, în care se

varsă fluviul, are maree puternică. Exemple: estuarul fluviului Obi, estuarul Tamisei, estuarul fluviului Elba ş.a.

Delta este o formă de relief de acumulare situată la gura de vărsare a unui râu sau fluviu,

în mare sau lac. Se formează în regiunile cu maree foarte mică. Se evidenţiază deltele formate de

fluviile Volga, Mississippi, Dunăra, Gange-Brahmaputra, Huang He ş.a.

De reținut: Delta Huang He are cea mai rapidă avansare (circa 200 m pe an), din cauza cantităţilor mari de aluviuni transportate de fluviu (1,1 miliarde tone pe an).

Suprafața de pe care râul își adună apele se numește bazin hidrografic.

Exercițiul II

Analizaţi figura VI.22, Bazinul hidrografic, din manual (p. 97), şi scrieţi elementele care intră în componența unui bazin

Exercițiul III

Cu ajutorul textului (p. 97), scrieţi ce se înţelege prin confluenţă, afluent şi receptor.

Confluenţă

Afluent

Receptor

Geografie generală – elemente introductive. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a V-a, I. Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-23330-8, Bucureşti, 2017.

26

C o l e g i u l

N a ţ i o n a l

„I. L.

C a r a g i a l e”

B u c u r e ş t i

Cumpăna de ape reprezintă limita dintre două bazine hidrografice.

Pe continente se găsesc numeroase ape curgătoare.

Exercițiul IV

Sub îndrumarea directă a profesorului de la clasă, identificaţi numele apelor curgătoare (fluviilor) redate pe harta de mai jos. Scrieţi, apoi, numele lor în tabelul de sub hartă.

jos. Scrieţi, apoi, numele lor în tabelul de sub hartă. 1 2 3 4 5 6

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

Verificaţi-vă cunoştinţele acumulate:

1. Analizaţi schiţa alăturată (Bazin hidrografic) şi scrieţi numele elementelor din componenţa sa marcate cu literele:

A. …………………

B. …………………

C. …………………

D. …………………

2. Definiţi bazinul hidrografic.

BAZIN HIDROGRAFIC

C. ………………… D. ………………… 2. Definiţi bazinul hidrografic. BAZIN HIDROGRAFIC

Geografie generală – elemente introductive. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a V-a, I. Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-23330-8, Bucureşti, 2017.

27

C o l e g i u l

N a ţ i o n a l

„I. L.

C a r a g i a l e”

B. LACURILE

B u c u r e ş t i

Din categoria apelor stătătoare, fac parte:

Lacurile

După modul în care s-au format, există lacuri: naturale și artificiale (antropice).

a. Lacurile naturale sunt de mai multe tipuri:

1. Lacuri tectonice, formate

Exemple: Lacul Baikal, Lacul Tanganyika, Lacul Malawi, Lacul Balaton, Marea Caspică etc.

2. Lacuri glaciare, formate

Exemple: Marile Lacuri, Lacul Onega, Lacul Ladoga, Lacul Bâlea etc.

3. Lacuri vulcanice, formate

Exemple: Lacul Sfânta Ana, Lacul Bolsena ș.a.

4. Lacuri de baraj natural, formate

Exemplu: Lacul Roșu.

5. Lacuri litorale:

limanuri, formate

Exemple: Limanul Nistrului, Lacul Techirghiol. lagune, formate

Exemple: Laguna Veneția, Laguna Maracaibo, Complexul lagunar Razim-Sinoie.

b. Lacurile artificiale sunt realizate de om. Se găsesc:

1. Lacuri de acumulare (hidroenergetice), realizate

Exemple: Lacul Porțile de Fier, Lacul Vidraru ş.a.

2. Iazuri și heleșteie, realizate

Exemple: Lacul Dracșani, Lacul Zau de Câmpie etc.

 Lectură: Marea Caspică este, de fapt, cel mai întins lac de pe Terra (371.000
 Lectură:
Marea Caspică este, de fapt, cel mai întins lac de pe Terra (371.000 km²). Are circa 1.200 km
lungime şi între 195 şi 435 km lăţime. Aflat între ţările Iran, Federaţia Rusă, Kazahstan, Turkmenistan şi
Azerbaidjan, acest lac separă continentul Europa de Asia şi a primit denumirea de mare datorită
dimensiunilor sale. În Marea Caspică se varsă râurile: Volga, Ural, Terek, Kura.
Lacul Baikal este cel mai adânc lac (1.637 m) şi cu cel mai mare volum de apă dulce (23.000 km 3 ,
reprezentând 10% din rezervele de apă potabilă ale Globului). Situat în sudul Siberiei (în Federaţia
Rusă, Asia) este considerat şi cel mai vechi lac din lume, prin vechimea sa de 25 milioane de ani. Aici
trăiesc circa 800 de specii de animale şi 245 de specii de plante endemice.

Geografie generală – elemente introductive. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a V-a, I. Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-23330-8, Bucureşti, 2017.

28

C o l e g i u l

N a ţ i o n a l

„I. L.

C a r a g i a l e”

B u c u r e ş t i

Fişa de lucru: ELEMENTE DE HIDROGRAFIE A ORIZONTULUI LOCAL

 

Exercițiul I

Râul Dâmboviţa are izvoarele în munţii Făgăraş şi Leaota şi după un curs, predominant pe direcţia nord-vestsud-est, se varsă în râul Argeş, la Budeşti, cu un debit mediu de 13,3 m 3 /s. Alimentarea râului este nivo-pluvială (70%), cu aport subteran moderat (30%), iar regimul de scurgere se caracterizează prin viituri mari de primăvară, vară şi toamnă şi prin perioade cu ape foarte mici vara şi iarna.

Citiți

textul

din

coloana

din

dreapta

și

precizați:

 

a) apele curgătoare care străbat Capitala;

 

b) locul din care izvorăște Dâmbovița, direcția de

curgere și râul în care se varsă;

 

c)

afluentul Dâmboviţei din regiunea Municipiului

Pentru stoparea frecventelor inundaţii (1532, 1673, 1774, 1865, 1948, 1972, 1975, 1979 ş.a.) s-au iniţiat o serie de lucrări de amenajare, care au început încă din 1775. În perioada 1985-1989 au fost proiectate şi executate lucrările de amenajare complexă a Dâmboviţei: Acumularea Lacul Morii şi cuva de ape curate şi caseta de ape uzate. Râul Colentina, afluent al Dâmboviţei – cu un debit mediu de 2,4 m 3 /s – prin lucrările de regularizare (începute în 1933) a fost transformat într o salbă de lacuri.

Bucureşti;

 

d)

perioada în care a fost amenajată Dâmbovița

și în ce a constat amenajarea;

 

e)

în ce a constat amenajarea râului Colentina.

 
 Secţiune transversală prin canalul Dâmboviţei.
Secţiune
transversală
prin
canalul
Dâmboviţei.

Exercițiul II

Analizați harta alăturată (Apele

Municipiului Bucureşti) și precizați:

a) numele lacurilor de pe râul Colentina,

dinspre amonte (L. Mogoşoaia) spre aval;

b) numele lacurilor din Sectorul 6;

c) numărul sectorului în care se află L.

Apele Municipiului Bucureşti

Apele Municipiului Bucure şti

Temă: Explicaţi importanţa apelor curgătoare şi a lacurilor pentru om.

Geografie generală – elemente introductive. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a V-a, I. Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-23330-8, Bucureşti, 2017.

29

C o l e g i u l

N a ţ i o n a l

„I. L.

C a r a g i a l e”

B u c u r e ş t i

BIOSFERA

Fişa de lucru:

BIOSFERA CARACTERISTICI GENERALE

Biosfera … ………………………………………………… …… …… ………………………………………………………………………………… … ……… Primele celule vii au apărut în urmă cu circa 3,5 miliarde de ani, iar prezent se găsesc aproximativ 500.000 de specii de plante și 1.500.000 de specii de animale. Biosfera se întrepătrunde cu celelalte învelişuri ale Terrei (litosferă, atmosferă, hidrosferă şi pedosferă).

Exercițiu

Cu ajutorul textului din manual (p. 106-107), răspundeţi la întrebările de mai jos.

1.

De cât timp a avut nevoie omul pentru a ajunge la înfăţişarea actuală?

2.

Învelişul Pământului în care trăiesc cele mai numeroase vieţuitoare?

3.

Care este adâncimea în apă până la care se află cea mai mare concentrare de organisme şi de ce?

4.

Faţă de celelalte planete din Sistemul Solar, Pământul are în plus două învelişuri. Care sunt acestea?

Plantele și animalele s-au adaptat condițiilor de mediu pentru a-și putea asigura cantitățile de hrană, lumină și căldură necesare. Factorii care au contribuit la dezvoltarea și răspândirea viețuitoarelor sălbatice sunt:

Lumina

Clima contribuie prin temperatura aerului, precipitaţii şi vânt. Temperatura aerului ………………………………………………………………………………… … …………… Precipitațiile ………………………………………………………………………………… … ……………

Vânturile ………………………………………………………………………………… … …………… Relieful influenţează răspândirea biodiversităţii prin altitudine şi versanţi. Altitudinea ………………………………………………………………………………… Versanții ………………………………………………………………………………… … …………… Solul …… …………………… … … …………… ……………… ………………………………………………………………………………… … ……

…………… ……… ………………………………………………………………………………… … ……… Omul ………………………………………………………………………… … ………………………………………………………………………………… … ………

… ……………

……………… …………… … ……………………………… ………………

Vegetaţia …… …………………… … …

Geografie generală – elemente introductive. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a V-a, I. Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-23330-8, Bucureşti, 2017.

30

Fişa de lucru:

C o l e g i u l

N a ţ i o n a l

„I. L.

C a r a g i a l e”

B u c u r e ş t i

DOMENIILE DE VIAŢĂ ALE TERREI ŞI CONSERVAREA BIOSFEREI

A. DOMENIILE DE VIAŢĂ ALE TERREI

Mediile în care trăiesc vieţuitoarele alcătuiesc domeniile de viaţă. Acestea sunt:

Domeniul subteran, cu vieţuitoare care trăiesc în sol, peşteri grote. Daţi două exemple de vieţuitoare care aparţin domeniului subteran.

Domeniul terestru (pe uscat), cu vegetaţia şi fauna de la suprafaţa solului. Daţi două exemple de vieţuitoare care trăiesc pe uscat.

Domeniul acvatic, compus din:

Domeniul apelor oceanice, cu: vieţuitoare fixate (exemplu coralii), vieţuitoare înotătoare şi cu vieţuitoare care plutesc purtate de curenţi (plancton). Domeniul apelor continentale, compus din râuri, fluvii, lacuri, mlaştini. Daţi două exemple de vieţuitoare înotătoare care trăiesc în domeniul apelor oceanice.

Domeniul aerian, cu vieţuitoare care îşi petrec o parte din viaţă zburând ori plutind în troposferă. Daţi două exemple de vieţuitoare care sunt dependente de domeniul aerian.

B. CONSERVAREA BIOSFEREI

Din cauza activităţilor omului, un număr mare se plante şi animale au dispărut pentru totdeauna, iar altele sunt pe cale de dispariţie. De exemplu, din Europa au dispărut zimbru, bourul, castorul şi au scăzut numeric vulturul zăgan, capra neagră ş.a.

Exercițiul I

Precizaţi câteva activităţi umane care au determinat reducerea

Conştient de distrugerile produse, omul a luat o serie de măsuri pentru protecţia biosferei, printre care înfiinţarea de parcuri naţionale şi rezervaţii naturale. Parcurile naţionale

Rezervaţiile naturale

Exercițiul II

Utilizând textul din manual (p. 122), scrieţi numele a câtorva parcuri naţionale din

În România, în anul 1990, Delta Dunării a fost declarată rezervaţie a biosferei.

C o l e g i u l

N a ţ i o n a l

„I. L.

C a r a g i a l e”

B u c u r e ş t i

Fişa de lucru: VEGETAŢIA ŞI ANIMALELE DIN ORIZONTUL LOCAL ŞI APROPIAT

 

Exercițiul I

VEGETAȚIA. Prin poziția geografică, regiunea Municipiului Bucureşti este inclusă în zona că pădurilor de foioase (cu stejar, cer, carpen, tei etc.) Codrilor Vlăsiei – și silvostepei (stejar brumăriu, arțar tătărăsc, stejar pufos, salcâm etc.). În silvostepă sunt prezente porțiuni cu pajiști stepizate cu păiuș, bărboasă, colilie etc., iar pe malurile râurilor și lacurilor sunt zăvoaie cu sălcii, plopi, arini, trestie, papură, rogoz ş.a. În cea mai mare parte vegetația naturală din regiunea Capitalei a fost înlocuită cu terenuri agricole, spații construite, drumuri ș.a. În urma defrişărilor, din vechii Codrii ai Vlăsiei au mai rămas areale izolate (Pd. Cernica, Pd. Pusnicu, Pd. Ciolpani ş.a.), unele declarate rezervaţii naturale (Pd. Snagov, Pd. Căldăruşani şi Pd. Râioasa). În interiorul Capitalei vegetaţia este concentrată în cadrul parcurilor (Herăstrău, Circului, Tineretului, Cişmigiu ş.a.) şi Grădinii Botanice. Se evidenţiază arborii seculari şi speciile exotice.

Citiți textul din coloana din dreapta și precizați:

a)

numele pădurii existente în trecut în

aria Capitalei;

 

b)

principalele

specii de copaci din

pădurile situate în regiunea Municipiului

Bucureşti;

 

c)

principalele specii ierbacee specifice

pajiștilor stepizate;

 

d) poziția geografică a zăvoaielor;

e) numele pădurilor situate în apropierea

oraşului Bucureşti, declarate rezervaţii

naturale;

 

f) numele celui mai apropiat parc de Colegiul Naţional „I. L. Caragiale”, dintre cele

ANIMALELE. Pădurile din jurul Capitalei adăpostesc o faună foarte diversificată: viezuri, veverițe, iepuri,
ANIMALELE. Pădurile din jurul
Capitalei adăpostesc o faună foarte
diversificată: viezuri, veverițe, iepuri,
ciocănitori, privighetori, pițigoi, mierle
etc.
Fauna Municipiului Bucureşti
În interiorul oraşului trăiesc peste
80 de specii: silvicole, specifice
parcurilor şi grădinilor – veveriţa,
cârtiţa, mierla, piţigoiul ş.a. – domicole,
specifice zonelor construite – şobolanul
de casă, guguştiucul, rândunica ş.a. – şi
higrofile, dependente de mediul acvatic
– pescăruşul albastru, buhaiul de baltă,
broasca de lac ş.a.
În apele din Bucureşti trăiesc
crapi, caraşi, roşioare, crustacee ş.a.
Exercițiul II
Analizaţi graficul din figura
alăturată (Fauna Municipiului Bucureşti)
şi precizaţi ponderea deţinută de:
a) fauna silvicolă;
b) fauna domicolă;
c) fauna higrofilă;

Geografie generală – elemente introductive. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a V-a, I. Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-23330-8, Bucureşti, 2017.

32

C o l e g i u l

N a ţ i o n a l

„I. L.

C a r a g i a l e”

B u c u r e ş t i

SOLUL (PEDOSFERA)

Fişa de lucru:

Pedosfera

Solul

SOLUL CARACTERISTICI GENERALE

De ce sunt solurile importante?

Procesul de formare a solurilor poartă numele de pedogeneză.

Factorii care influențează formarea și dezvoltarea solurilor sunt:

Componentele solului. Solul este format din materie solidă (organică și minerală), lichidă

(apă) și gazoasă.

Materia

Materia minerală

De la suprafață și până la roca mamă (parentală), în profilul solului se diferențiază mai multe straturi care se deosebesc după cantitatea de humus și de materie anorganică conținute, aspect și culoare. Aceste straturi se numesc orizonturi de sol și se notează cu literele mari: A, B, C, W, R.

Geografie generală – elemente introductive. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a V-a, I. Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-23330-8, Bucureşti, 2017.

33

C o l e g i u l

N a ţ i o n a l

„I. L.

C a r a g i a l e”

B u c u r e ş t i

GEOGRAFIA POPULAŢIEI ŞI AŞEZĂRILOR OMENEŞTI

Fişa de lucru:

NUMĂRUL LOCUITORILOR ŞI RĂSPÂNDIREA POPULAŢIEI PE TERRA

Dinamica populaţiei

Exerciţiul I

Analizați graficul alăturat (Evoluția numerică a populației Terrei) și scrieți, în fișa de lucru, anii în care s-au atins 1, 3, 5 și 7 miliarde de locuitori.

1

miliard =

3

miliarde =

5

miliarde =

7

miliarde =

Evoluția numerică a populației Terrei

7 miliarde = Evoluția numerică a populației Terrei Factorii care au determi nat evoluţia numerică a

Factorii care au determinat evoluţia numerică a populaţiei au fost:

revoluţia agricolă;

revoluţia industrială;

revoluţia medicală;

natalitatea;

mortalitatea.

În prezent, populația 10 umană numără peste 7 miliarde locuitori. Aceasta nu este răspândită în mod uniform pe suprafaţa a Terrei. Regiunile cu aşezări permanente se numesc oicumene. Pe Glob, densitatea medie a populației este de circa 50 loc./km 2 . Însă, cei mai mulţi (aproximativ 90%) locuiesc în emisfera nordică.

Factorii care influențează răspândirea geografică a populației sunt:

Factorii fizico-geografici: …………………………………………………………………………………………

Exerciţiul II

Analizați figura IX.3, Harta densităţii populaţiei pe Glob, din manual (p. 130), și identificaţi regiunile geografice cele mai slab populate de pe Terra (sub 10 loc./km 2 ). Scrieţi aceste regiuni în caiet.

În Europa:

În Asia:

În America de Nord:

10 Populaţie = termen ce exprimă numărul locuitorilor într-o anumită arie geografică, la un moment dat.

Geografie generală – elemente introductive. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a V-a, I. Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-23330-8, Bucureşti, 2017.

34

În America de Sud:

În Africa:

În Australia:

C o l e g i u l

N a ţ i o n a l

„I. L.

C a r a g i a l e”

B u c u r e ş t i

De reținut

La Paz (Bolivia) este capitala situată la cea mai mare altitudine (3.632 m). Chacaltaya (Bolivia) este așezarea umană situată la cea mai mare altitudine (5.130 m).

Factorii istorici: ……………………………………………………………………………………………………

Factorii demografici: ………………………………………………………………………………………………

Factorii economici: …………………………………………………………………………………………………

Exerciţiul III

Analizați harta de mai jos și completaţi în tabel regiunile geografice cu densitate mare de populație.

Ana lizați harta de mai jos și completaţi în tabel regiunile geografice cu densitate mare de

1.

3.

5.

7.

2.

4.

6.

8.

1. 3. 5. 7. 2. 4. 6. 8. Temă: Evoluţia numerică a populaţiei Municipiului
Temă: Evoluţia numerică a populaţiei Municipiului Bucureşti Pe baza textului de mai jos, completaţi tabelul
Temă:
Evoluţia numerică a populaţiei Municipiului Bucureşti
Pe baza
textului de mai
jos, completaţi
tabelul
alăturat ().
An
Nr. loc.
Din analiza statisticilor aflăm faptul că populaţia oraşului Bucureşti număra aproximativ:
639.000 locuitori în 1930, 1.018.000 loc. în 1948, 1.366.000 loc. în 1966, 1.807.000 loc. în 1977,
2.064.000 loc. în 1992 şi 1.926.000 loc. în 2002 şi 1.883.000 loc. în 2011.

Geografie generală – elemente introductive. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a V-a, I. Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-23330-8, Bucureşti, 2017.

35

C o l e g i u l

N a ţ i o n a l

„I. L.

C a r a g i a l e”

B u c u r e ş t i

Fişa de lucru: AŞEZĂRILE UMANE CARACTERISTICI GENERALE AŞEZĂRILE RURALE ŞI URBANE

A. AŞEZĂRILE UMANE CARACTERISTICI GENERALE

Așezările umane sunt grupări de locuințe, gospodării și alte amenajări social-economice, care satisfac nevoile populației. 11

Câteva condiţii necesare dezvoltării aşezărilor umane:

relieful şi clima favorabile;

prezenţa unor surse de apă;

sol prielnic agriculturii;

prezenţa unor resurse ale subsolului;

amenajarea căilor de comunicaţie.

Explicaţi importanţa condiţiilor precizate mai sus.

Aşezările umane se clasifică în două categorii: aşezări rurale (sate) şi aşezări urbane (oraşe).

B. AŞEZĂRILE RURALE

Așezările rurale (satele)

Aşezarea rurală este compusă din:

1. Populația sau

2. Vatra, alcătuită

3. Moșia

Clasificarea aşezărilor rurale:

1. După forma vetrei și structură, sunt:

a) Sate risipite

b) Sate răsfirate

c) Sate adunate

11 Ionaşcu Jana, Dumitru D., 2012, p. 121.

Geografie generală – elemente introductive. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a V-a, I. Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-23330-8, Bucureşti, 2017.

36

d) Sate liniare

Schiţe de sate:

C o l e g i u l

N a ţ i o n a l

„I. L.

C a r a g i a l e”

B u c u r e ş t i

a) Sat risipit b) Sat răsfirat Legenda c) Sat adunat d) Sat liniar
a)
Sat risipit
b) Sat răsfirat
Legenda
c)
Sat adunat
d) Sat liniar

2. După mărime (numărul locuitorilor):

sate mici, sub 500 locuitori;