Sunteți pe pagina 1din 55

Moara cu noroc

De Ioan Slavici

I. Soacra lui Ghita, mama sotiei lui, Ana, isi spune parerea in legatura cu
intentia ginerelui sau de a lua in arenda carciuma numita Moara cu noroc, de langa
Ineu:"-Omul sa fie multumit cu saracia sa, caci daca e vorba, nu bogatia, ci linistea
colibei tale te face fericit. Dar voi sa faceti dupa cum va trage inima." Ghita ii
raspunde:"sa ramanem aici, sa carpesc si mai departe cizmele oamenilor, care
umbla toata saptamana in opinci ori desculti, iara daca dumineca e noroi, isi duc
cizmele in mana pana la biserica, si sa ne punem pe prispa casei in soare, privind
eu la Ana, Ana la mine, amandoi la copilasi, iara d-ta la tustrei. Iaca linistea
colibei". Si se decide sa arendeze carciuma.

II. Moara cu noroc este un loc unde se castiga bine caci pe drumetul "venind
despre locurile rele, ea il vesteste ca a scapat norocos, iara mergand spre ele, la
moara poate sa gaseasca ori sa astepte alti drumeti, ca sa nu plece singur mai
departe." In plus fata de situarea favorabila, clientii erau multumiti deoarece noul
carciumar si familia sa "nu il primeau pe drumet ca pe un strain venit din lume ci
ca pe un prieten asteptat de multa vreme in casa lor".

III. Soseste la Moara cu noroc Lica Samadaul, "un om ca de treizeci si sase


de ani, inalt, uscativ si supt la fata, cu mustata lunga, cu ochii mici si verzi si cu
sprancenele dese si impreunate la mijloc". Numele de "Samadaul" este de fapt o
porecla, insemnand cel care raspunde de turmele de porci date porcarilor la pascut.
De obicei este un "om aspru si neindurat, care umbla mereu calare de la turma la
turma, care stie toate infundaturile, cunoaste pe toti oamenii buni si mai ales pe cei
rai, de care tremura toata lumea si care stie sa afle urechea grasunului pripasit chiar
si din oala cu varza". Pe Ana, Lica o fascineaza ("ramase privind ca un copil uimit
la calaretul ce statea ca un stalp de piatra inaintea ei.") iar lui Ghita oaspetele ii
cere sa il informeze despre ce se intampla la Moara.

IV. In urma vizitei lui Lica, Ghita isi cumpara doua pistoale, ia o a doua
sluga si doi caini, pe care ii invata sa fie rai. Dar isi schimba si atitudinea fata de
sotia sa:"Ca om harnic si sarguitor, Ghita era mereu asezat si pus pe ganduri, dar el
se bucura cand o vedea pe dansa vesela: acum el se facuse mai de tot ursuz, se
aprindea pentru orice lucru de nimic, nu mai zambea ca mai nainte, ci radea cu
hohot, incat iti venea sa te sperii de el, iar cand se mai harjonea cateodata cu dansa,
isi pierdea lesne cumpatul si-i lasa urme vinete pe brate". Lica ii cere
carciumarului, printr-un porcar sosit cu turma la Moara, sa dea de mancare si de
baut porcarilor sai si sa isi opreasca drept plata cinci porci din acea turma. Ghita
refuza la inceput, apoi, la trecerea ultimelor turme, cand vrea sa isi opreasca porci,
pazitorii lor ii spun ca nu au primit de la Lica ordin sa ii dea. Carciumarul
interpreteaza situatia ca semn al dependentei sale de bunavoia Samadaului.

V. Lica Samadaul, impreuna cu doi tovarasi, se apropie de carciuma pe un


drum laturalnic, dar este latrat de cainii cei rai ai lui Ghita pe care ii imblanzeste.
Vazandu-l pe Lica sosit astfel, Ana il trimite pe Laie, sluga lor, sa astepte ascuns in
spatele unor rachiti de langa Moara, pentru a putea da de stire daca se intampla
ceva rau. Samadaul ii da lui Ghita insemnele turmelor de porci, bucati de piele pe
care le prinde la urechile porcilor, deosebite ca forma, ii cere sa observe deplasarile
turmelor si sa il informeze despre aceste deplasari. Dupa care ia de la carciumar,
sub amenintarea ca nu il va mai lasa sa stea la Moara, o parte din banii acestuia, ca
imprumut. Iritat de niste cuvinte josnice rostite de Lica dupa ce a luat banii ("Asa-i
ca te-ai facut bland ca un mielusel?"), Ghita il avertizeaza pe Samadau:"Lica, tu
trebuie sa intelegi ca oamenii ca mine sunt slugi primejdioase, dar prieteni
nepretuiti". Afland de la Ghita despre trimiterea lui Laie, Lica accepta sa il trateze
pe carciumar ca pe un prieten.

VI. "Ana se simtea tot mai parasita. De cand se imprietenise cu Lica, Ghita
parca fugea de dansa, parca-i ascundea ceva si se ferea sa nu ramaie singur cu
dansa". Ghita primeste de la Lica sase porci, dar nici unul dintre ei nu avea
insemnele turmelor Samadaului. Acesta il intreaba pe carciumar, in timpul unei
vizite la Moara, prefacandu-se a vorbi in soapta, dar de fapt vorbind in asa fel incat
sa il auda cei din preajma, despre ziua cand vine arendasul evreu pentru a-si lua
banii de arenda de la Ghita. Dupa care, profitand de sosirea unor lautari tigani la
carciuma, Lica ii pune sa cante si joaca cu Ana. "Incetul cu incetul, ea prinse voie
buna; se cam tulbura cand Lica se apropia de dansa; sangele ii navalea in obraji
cand el o apuca de brau ca s-o invarteasca; dar asa era acum, si altfel nu putea sa
fie, si ea se dete din ce in ce dupa par"; atitudinea ei trezeste gelozia sotului.

VII. Ghita se imprieteneste cu unul dintre jandarmii de la Ineu, "Pintea


caprarul, om scurt si indesat, cu ochii mari, cu umerii obrajilor iesiti si cu falcile
late, cu mustata tunsa si cu o taietura pe frunte, dar mai presus de toate om asezat si
tacut la fire". Situatia economica a carciumarului si a familiei sale este infloritoare,
caci "avea porci la ingrasare, doua vaci cu lapte, caruta pe razoare, doi cai buni,
avea bani in lada, nu prea multi, dara destui, ca sa poata trai un an, doi dintrinsii".
Lica ramane peste noapte la Moara cu noroc, iar Ghita, trezit de latratul cainilor
priveste afara si are impresia ca vede sosind, pentru a-l vizita pe Lica, un barbat
insotit de o femeie cu umeri largi. Din nou trezit de caini si privind iarasi afara, lui
Ghita i se pare ca vede plecand un alt barbat, ce parea a fi Lica, insotit de aceeasi
femeie. Sosit la carciuma, Pintea il informeaza pe Ghita despre faptul ca arendasul
evreu fusese "batut de anevoie se mai poate pune pe picioare" si jefuit acasa la el.
Totodata ii marturiseste ca a fost tovaras de talharii cu Lica, a fost prins impreuna
cu el, inainte de a deveni jandarm, dupa care precizeaza:"Ghita, sunt de treizeci si
opt de ani: ma spanzur daca implinesc patruzeci fara ca sa-i arat ca mai sunt si altii
ca dansul. Mi-a facut una, pe care n-am sa i-o uit toata viata". Dupa care merge cu
Ghita si cu cele doua slugi ale acestuia, Laie si Marti, la Ineu, pentru cercetari
asupra jafului de la arendas.

VIII. In absenta lui Ghita soseste la carciuma o trasura cu o femeie tanara in


doliu, cu un copil de cinci ani, insotita de vizitiu si de feciorul din casa. Discutand
cu feciorul, Ana afla ca sotul femeii s-a sinucis cu trei saptamani in urma si ca
femeia, se zice, are turme de porci in padurile din preajma Morii cu noroc.
Discutand intre ei, feciorul si vizitiul, primul ii spune celui de-al doilea ca
banuieste o intovarasire intre Lica si femeie, ca unul fura bijuterii si celalalt le
vinde. Femeia plateste Anei cu o hartie careia ii lipseste un colt, Ana cere sa i-o
schimbe ceea ce vizitatoarea si face.

IX. La Ineu, Ghita si slugile sale sunt anchetati de catre comisar, care afla de
la Marti ca "Ghita are o veriga de sarma, pe care sunt insirate semnele turmelor lui
Lica, de la care a primit in mai multe randuri porci, si ca luni, ca ieri, Lica a stat cu
Raut, cu Buza-Rupta, cu Saila Boarul si cu Ghita la carciuma, ca ei au vorbit cam
in taina despre arandasul si ca in amurgul serii Buza-Rupta si cu Saila au plecat
spre Ineu, Raut a luat-o pe vale in sus la padure, iara Lica a ramas pana dimineata
la carciuma. Tarziu apoi, cam pe la miezul noptii, s-au miscat cainii si asa el,
Marti, a iesit afara si, vazand un om si o muiere, a intrebat cine-i. Raut a raspuns
atunci:<Oameni buni!>. De cu zori insa el iar s-a desteptat, fiindca iar se miscau
cainii: a iesit si a vazut ca Raut se duce cu muierea aceea". Marturia lui Ghita
difera de cea a lui Marti, el afirmand ca nu Raut fusese cel care a venit cu "o
muiere" si ca cei doi, "omul" si "muierea" au plecat la scurt timp dupa ce sosisera,
imediat dupa miezul noptii. Dupa depunerea marturiilor, Ghita este eliberat pe
garantie, o garantie scrisa si semnata de un var preot. Pintea ii aduce lui Lica o
servitoare, pe Uta, om de-al sau menit sa intre in legatura cu Lica si sa il spioneze.
Revenind la Moara cu noroc impreuna cu Pintea, doi jandarmi si noua servitoare,
pe drum gasesc o trasura fara cal, iar langa trasura un copil omorat de o lovitura
primita in cap. Cu toata impotrivirea lui Pintea, care vroia sa il retina pentru a-i
face apoi o perchezitie acasa, Ghita pleaca la Moara cu noroc, impreuna cu Uta,
pentru a vedea daca s-a intamplat ceva rau acolo. Prezenta servitoarei in caruta
alaturi de Ghita o face pe Ana sa aiba o violenta reactie de gelozie:"nu mai simti in
ea decat o singura pornire patimasa: sa mearge la femeia aceea si sa-i traga cu
ghearele pelea de pe obraji". Apoi, pe acelasi fond de enervare, isi acuza sotul de
colaborare cu Lica in jefuirea arendasului, atitudine ce starneste mania lui Ghita

("-Mi-e scarba, cand ma gandesc ca am o nevasta care poate sa mai traiasca cu un


om, precum tu ma socotesti pe mine, zise el, si iesi din casa cu amandoua mainile
in cap.").

X. Plecat in cercetare, Pintea gaseste cadavrul unei tinere femei, imbracata


in negru, deja intepenit. Ea murise sufocata de carpa cu care fusese legata la gura,
iar mainile ii erau prinse la spate cu un bici, al lui Lica. Dupa aceea Pintea il
gaseste pe unul dintre jandarmi, Hantl, impuscat si injunghiat cu un cutit ramas in
rana, dar inca in viata, pentru scurt timp. Cutitul, spun jandarmii care umblasera sa-
i prinda pe Saila si pe Buza-Rupta, ar fi fost al lui Saila, iar la casa lui Buza-Rupta
au gasit ascunsa o parte din argintaria furata de la arendas. Pintea il aresteaza pe
Lica, in casa din Ineu a unui prieten al acestuia; in fata comisarului, Samadaul
declara ca biciul era al sau si l-a uitat probabil la Moara, iar cutitul era al lui Saila.
Lica este eliberat la interventia unui proprietar de turme de porci.

XI. Raut, Buza-Rupta si Saila sunt prinsi, iar procesul are loc la Oradea. In
timpul audierilor, Lica neaga sosirea lui Raut cu o femeie la el si spune ca Raut a
venit, dar singur, sa il anunte despre disparitia unei parti din turma de porci din
padurea de la Fundureni. Dupa cum spune ca nu isi aduce aminte sa fi vorbit la
Moara cu noroc despre arendas, ori ca Saila si Buza-Rupta sa fi plecat in noaptea
jafului spre Ineu. Cum exista declaratia lui Marti facuta anterior, judecatorii inclina
sa creada ca Lica neaga sosirea femeii din cavalerism, si ca neaga plecarea lui Saila
si Buza-Rupta pentru ca acestia ii erau tovarasi. Dupa cum inclina sa creada ca
Saila si Buza-Rupta sunt autorii jafului de la arendas si ai uciderii copilului, femeii
si jandarmului. Pintea insa afirma in fata judecatorilor "ca nu-i crede pe Buza-
Rupta si pe Saila vinovati, ca argintaria arandasului a fost ascunsa de altii la casa
lui Buza-Rupta, ca cutitul lui Saila a fost lasat dinadins in trupul lui Hantl". Buza-
Rupta declara ca nu a fost in perioada jafului si a crimelor la Ineu, ci cu Raut si
Saila la Salonta, iar Saila spune ca s-a inteles cu Raut sa fure o parte din turma de
la Fundureni, iar apoi s-a dus la Salonta ca sa caute cumparator. Ghita afirma si el,
ca si Pintea, ca nu ii crede vinovati pe Saila si pe Buza-Rupta. Prin verdictul
judecatorilor, Lica si Ghita sunt socotiti nevinovati, iar Buza-Rupta si Saila Boarul
condamnati la inchisoare pe viata.
XII. Lica ii restituie lui Ghita banii pe care ii luase cu imprumut,
specificand, in urma intrebarii carciumarului, ca sunt din cei furati de la arandas si
de la femeia ucisa. Despre femeie marturiseste, intrebat de Ghita, ca a ucis-o
pentru ca si-a pastrat pentru ea un lant de aur pe care el i l-a lasat pentru a-l vinde
in conditii sigure, putand astfel sa-l dea de gol. Isi expune totodata starea psihica ce
il cprinde atunci cand devine violent:"sangele cald e un fel de boala, care ma apuca
din cand in cand".

XIII. Participand la numararea banilor, alaturi de Ghita, Ana recunoaste intre


bancnote hartia rupta la un colt pe care i-o schimbase cu o alta intreaga femeia ce
sosise cu un copil. Dupa cum recunoaste si banii noi, dintre care femeia a luat
hartia buna spre a o schimba pe cea data inapoi de Ana. La intrebarea ei asupra
provenientei banilor, Ghita raspunde ca intr-o zi ea va afla de unde sunt banii, si
pleaca la Ineu, unde ii vorbeste lui Pintea despre bani. Acesta ii cere sa ia de la
Lica, ce va veni la el pentru a-i propune sa-i schimbe banii furati, orice suma, si sa
faca schimbul la arendasul evreu jefuit, pana cand va reusi sa anunte jandarmilor
prezenta lui Lica la carciuma cu bani la el.

XIV. Lica ii face lui Petrisor, copilul lui Ghita si al Anei, un bici, "iara Ana
statea in dosul lui si privea peste umarul lui cum lucreaza, si cum stetea asa, ea se
rezema cu dreapta de masa, iara stanga o tinea pe celalalt umar al lui". Vazand
scena, Ghita are un mic soc, dupa care se linisteste:"Nu! isi zise el, de asta nu m-
am temut niciodata si nu ma tem nici acum". Lica merge din ce in ce mai des pe la
Moara cu noroc, dar Ghita "cand vedea pe Lica invartindu-se pe langa Ana ori pa
Ana tragandu-se la Lica, el se ducea pe ici incolo, ca sa nu vaza, fiindca ii era greu
sa vaza si-l durea inima cand simtea cum Ana scapata din ce in ce in gandul sau".
La rugamintea soacrei, Ghita ii trimite pe ai sai de Pasti la sora Anei din Ineu, dar
Ana refuza sa plece fara sotul ei, ramas pentru o intalnire cu Lica. Inainte de a
pleca cu copiii la Ineu, batrana ii avertizeaza pe soti:"Ii bine sa-i crezi pe oameni
buni, fiindca asa te bucuri mai mult de dansii; Lica e insa om rau din fire."
Profitand de sosirea unor tigani lautari, Lica organizeaza o petrecere in timpul
liturghiei, iar Ana joaca cu placere cu el; apoi Lica ii cere lui Ghita sa-l lase singur
cu ea. Carciumarul accepta pentru a chema jandarmii de la Ineu spre a-l surprinde
pe Lica cu banii din jafuri asupra sa, caci adusese o parte din ei pentru a-i schimba
Ghita. Lica isi motiveaza cererea prin faptul ca doreste sa il lecuiasca pe carciumar
de dependenta sa de femeie:"-Are sa-ti fie greu acu o data, urma Lica, de aici
inainte esti lecuit pe vecie". Dupa purcederea lui Ghita, Ana se da Samadaului dar
se motiveaza:"Tu esti om, Lica, iara Ghita nu e decat o muiere imbracata in haine
barabatesti, ba chiar mai rau decat asa".
XV. Lica pleaca de la Moara, iar Ana ii cere sa o ia cu el, ceea ce Samadaul
refuza. Pentru ca incepuse sa ploua pe drum Lica se adaposteste in biserica de la
marginea satului Fundureni. In bisetrica are revelatia atotputerniciei lui Dumnezeu,
a faptului ca "este o putere tainica ce lucreaza prin oameni si le lumineaza mintile,
ca toate vin de la aceasta putere, pe care nimic nu o covarseste"; dupa aceasta
observa ca si-a uitat chimirul cu bani la carciuma si rosteste:"unul dupa altul, om
cu om toti trebuie sa moara, toti care ma pot vinde, viata cu viata trebuie sa se
stinga, caci daca nu-i omor eu pe ei, ma duc ei pe mine la moarte".

XVI. Ghita, Pintea, Marti si alti doi jandami sosesc la Moara cu noroc, si se
opresc pe un deal inaintea ei; vazandu-l pe Lica plecand, pornesc toti in urmarirea
lui, cu exceptia lui Ghita, care merge la Moara, cu intentia de a-si ucide sotia.
Inainte de a o injunghia, Ghita isi precizeaza vina:"Acu vad ca am facut rau si (...)
ca eu te-am aruncat ca un ticalos in bratele lui, pentru ca sa-mi astampar setea de
razbunare". Sosesc Lica si Raut, iar acesta din urma il impusca pe Ghita, care era
aplecat asupra Anei. Cu ultimele forte, "Cand Lica se apleaca asupra ei ea tipa
dezmierdat, ii musca mana si isi infipse ghearele in obrajii lui, apoi cazu moarta
langa sotul ei"; apoi Lica pleaca spre Fundureni, cerandu-le tovarasilor sai, Raut si
Paun sa dea foc Morii in urma lui. Pe drum insa calul sau se prabuseste de
oboseala. Lica il abandoneaza dar, inconjurat de jandarmi, se sinucide izbindu-se,
din fuga, cu capul de un copac. Mama Anei, sosita la carciuma dupa incendiu, isi
spune ca totul se datoreaza unui fulger ce a aprins casa.
Baltagul
de Mihail Sadoveanu

Romanul Baltagul, aprut in 1930, este considerat o capodoper a prozei


romneti pentru concizia, dinamismul i armonia compoziiei, avnd n centru
tema cutrii i a cunoaterii adevrului.
Vitoria Lipan, nevasta unui oier din Mgura Tarcului, i ateapt soul
plecat la Dorna s cumpere oi. ntr-o sear de toamn, torcnd pe prispa casei, ea
i amintete de Nechifor cu drag, cci era om plin de via, gospodar i oier
priceput, vesel i sociabil, iubind petrecerile i nunile, unde spunea mereu o
poveste despre oamenii de la munte, pe care Dumnezeu i-a nzestrat cu inim
uoar, s poat rezista unei viei aspre.
ngrijorarea Vitorie crete cu fiecare zi, ntruct ea cunoate drumul parcurs
de soul ei an de an, i c ar fi trebuit s se ntoarc de mult.
Rmas singur cu fiica sa, Minodora, caut sfat la preorul Dnil, ba chiar
la baba Maranda, vrjitoarea satului, fr s gseasc rspunsul i alinarea de care
avea nevoie.
Unele vise i presimiri negre i sdesc n suflet ideea c el ar fi disprut,
mort pe undeva, fr sa-l tie nimeni.
Hotrnd s plece n cutarea lui dup srbtorile de iarn, i cheam fiul,
pe Gheorghi, plecat la apa Jijiei, cu oile la punat, n sperana c el i va fi
sprijin n aflarea adevrului.
ntiineaz autoritile de la Piatra-Neam de dispariia lui Lipan i o duce
pe fiica sa, Minodora, la mnstire, pentru a fi n siguran.
Neavnd ncredere c oamenii legii o pot ajuta, Vitoria pleac, mpreun cu
Gheorghi, pe urmele celui disprut. nainte de a pleca, ea se supune unui ritual de
purificare, postind dousprezece vineri.
nfruntnd viscolul iernii, ea alege drumul pe care presupune c l-ar fi urmat
soul ei: Bicaz, Clugreni, Frcaa, Vatra Dornei, Borca i Sabasa, st de vorb cu
oamenii i afl c Lipan trecuse pe acolo.
La Borca a ntlnit un botez, la Cruci o nunt. Ea tie s-i ascund
nelinitea i s participe la aceste evenimente, pentru a nu supra gazdele.
Ajuni n ara Dornelor, Vitoria iscodete oamenii, chibzuiete, pune cap la
cap informaiile culese i deduce c Lipan a fost nsoit de ali doi oieri, crora le
vnduse o parte din turma cumprat de el.
n localitatea Sabasa, Lipan nu mai ajunsese.
Fac de mai multe ori drumul dintre Suha i Sabasa i, n final, Lupu, cinele
lui Lipan, i aduce la locul unde Nechifor fusese ucis. Vitoria descoper osemintele
soului ei ntr-o prpastie.
Respectnd tradiia, munteanca organizeaz priveghiul i, ajutat de domnul
Toma, crciumarul, i de soia acestuia, l nmormnteaz pe Lipan.
La praznicul de pomenire invit autoritile din partea locului, dar i pe
Bogza i Cuui, presupuii asasini.
Prin inteligen, intuiie, abilitate i diplomaie, femeia povestete drumul
celor trei oieri i uciderea lui Lipan, ca i cand ar fi fost de fa. Demascai, cei doi
i recunosc crima i Cuui este arestat, iar Bogza ucis.
Dei sufer cumplit, Vitoria nu se las dobort i are cugetul mpcat c i-
a fcut datoria de soie i de cretin.
Ea plnuiete s-o aduc pe Minodora s vad mormntul tatlui ei, s
recupereze turma pierdut, gsind n sine puterea s-i asume toate
responsabilitile ce-i revin, n calitate de cap de familie, deoarece viaa merge mai
departe.
Ion
de Liviu Rebreanu

GLASUL PMNTULUI

Capitolul 1
Romanul debuteaz prin descrierea drumului ctre satul Pripas, pitit ntr-o
scrntitur de coline, lng orelul Armadia; La marginea satului te ntmpin
din stnga o cruce strmb pe care rstignit un Hristos cu faa splcit de ploi i
cu o cununi de flori vetede agat de picioare.. Intrnd n localitate, se vede
mai nti casa familiei nvtorului Herdelea, tiat adnc n coasta unei coline,
ncins cu un pridvor, cu ua spre uli i cu dou ferestre care se uit tocmai n
inima satului, cercettoare i dojenitoare..
Este var, iar la hora duminical, De tropotele juctorilor se hurduc pmntul.
Zecile de perechi batSomeana cu atta pasiune, c potcoavele flcilor scapr
scntei, poalele fetelor se bolbocesc, iar colbul de pe jos se nvltorete, se aeaz
n straturi groase pe feele brzdate de sudoare, luminate de oboseal i de
mulumire..
Ion, flcu din sat, fecior al lui Alexandru Pop, zis Glanetau, i al Zenobiei, o
curteaz pe Ana fiica lui Vasile Baciu avnd n priviri un vicleug
neprefcut; retrai ntr-o livad, Ana se plnge de intenia tatlui ei de a o cstori
forat cu George al lui Bulbuc. Referitor la sentimentele flcului, naratorul arat
c Nu-i fusese drag Ana, i nici acuma nu-i ddea seama bine dac i-e drag.
Iubise pe Florica [fiica vduvei lui Maxim Oprea] i, de cte ori o vedea sau i
amintea de ea, simea c tot o mai iubete. Purta n suflet rsul ei cald, buzele ei
pline i umede, obrajii ei fragezi ca piersica, ochii ei albatri ca cerul de
primvar. Dar Florica era mai srac dect dnsul, iar Ana avea locuri, i case,
i vite multe.
La hor se ivete i familia nvtorului Zaharia Herdelea (soia lui, Maria, fiic de
ran care pentru c umblase totdeauna n straie nemeti i mai ales c s-a
mritat cu un nvtor, se simea mult deasupra norodului, Laura, fiica lor,
biatul, Titu, lipsind doar cealalt fiic, Ghighi, mezina familiei), nsoit de
preotul Ion Belciug. Acetia privesc cu oarecare condescenden spectacolul, doar
Titu intrnd n vorb, degajat, cu prietenul su, Ion.
Pentru c George l informase pe Vasile Baciu despre ntlnirea din livad a fiicei
sale cu Ion, printele nfuriat, i beat pe deasupra, l atac fizic pe acesta din urm,
dup desprirea celor doi tineri, reprondu-i faptul c, dei este srac, o vrea pe
fiica lui de soie, dar intervin ranii i i despart.
Bnuind cui s-a datorat incidentul, Ion l va agresa pe George n crciuma satului,
sub pretextul c acesta nu voia s plteasc lutarii, dup cum se angajase,
deoarece fuseser reinui o vreme de Ion, spre a-i cnta lui i prietenilor si.
Iubitul Anei ctig n confruntare dup ce, odat mutat btaia n uli, puse mna
pe un par smuls din gard i croi pe George peste spinare, lsndu-l prbuit de
durere, n buruienile de pe marginea drumului.

Capitolul II -Zvrcolirea.
Dis de diminea i bucuros de munc, Ion pornete s coseasc o fie lung i
ngust, de vreo trei care de fn. Atta mai rmsese din livada de dousprezece
care ce mersese pn-n Ulia din dos i care fusese zestrea Zenobiei. ncetul cu
ncetul Glanetau l tot cioprise i cam plcuse btrnului rachiul, iar munca
nu prea l ndemnase. n tinereea lui a fost mare cntre din fluier, de i se dusese
vestea pn prin Bucovina. Zicea att de frumos din tric, parc-ar fi fost clarinet.
De aceea l-a i poreclit lumea Glanetau. Fusese biat curel i iste, dar srac
iasc i lenevior de n-avea pereche.. Astfel, din toat zestrea femeii, familia mai
rmsese cu doar trei petece de pmnt acea fnea i dou porumbiti. ns
Ce-ar fi trebuit s fie Glanetau, a fost feciorul. Era iute i harnic, ca m-sa.
Unde punea el mna, punea i Dumnezeu mila. Iar pmntul i era drag ca ochii
din cap..
Odat ajuns, Cu o privire setoas, Ion cuprinse tot locul, cntrindu-l. Simea o
plcere att de mare, vzndu-i pmntul, nct i venea s cad n genunchi i
s-l mbrieze.. Privind n perspectiva deschis, simea cum Porumbitile,
holdele de gru i de ovs, cnepitile, grdinile, casele, pdurile, toate zumzeau,
uoteau, fiau, vorbind un grai aspru, nelegndu-se ntre ele i bucurndu-se
de lumina ce se aprindea din ce n ce mai biruitoare i roditoare. Glasul
pmntului ptrundea nvalnic n sufletul flcului, copleindu-l.. Acest glas al
pmntului l-a determinat pe Ion s renune la studii cu toate c nvtorul su,
Zaharia Herdelea, i preuise nzestrarea intelectual , dup ce urmase, cednd
insistenelor nvtorului, vreme de dou luni cursurile la coala cea mare din
Armadia.
Ana sosete i ea, cu mncare pentru tatl ei i cosaii angajai, aflai ceva mai n
deal, iar Ion o ntmpin cu relativ rceal. Dup ntlnire, fata l va vedea pe
iubitul ei, n vale, srutnd-o pe Florica, ceea ce o face s constate cu amrciune
c tot nu este iubit.
Despre Vasile Baciu naratorul afirm c fusese srac i c S-a nsurat cu o fat
bogat i urt, dar a iubit-o ca ochii din cap, cci ea i ntruchipa pmnturile,
casa, vitele, toat averea care-l ridicase deasupra nevoilor.. Dup moartea femeii
ns, datorat unei nateri dificile, prilej cu care i-a pierdut i biatul ateptat, tatl
Anei ncepuse s bea i s i resping fiica pe care o asimila cu copilul ce
provocase moartea soiei.
Iar despre Titu aflm c era mndria familiei, cu toate c nu reuise s termine
liceul (acuzase mai nti conflicte cu profesorii, apoi a renunat cnd taxele
examenelor date n particular se dovediser a fi prea mari pentru puterile
Herdelenilor), datorit unei poezii care i se publicate de ctre revista Familia.
Acestea, cu prilejul relatrii unui drum la casa nvtorului evreu din Jidovia, cu a
crui soie, Roza, tnrul de douzeci i trei de ani inteniona s ntrein o relaie
pasional, fiind i ndrgostit platonic de Lucreia, fiica profesorului de matematic
Valentin Dragu din Armadia. Deoarece nu o gsise acas se va mulumi cu
satisfacia de a relata ajutorului de notar din Jidovia conflictul dintre Ion i George
Bulbuc.
n legtur cu acelai conflict vor discuta i membrii familiei Herdelea cu preotul
Belciug, ei lund aprarea vecinului lor; drept urmare, preotului, care se
pronunase n favoarea lui George, Aprarea lui Ion de ctre familia Herdelea i
se prea o jicnire personal. De altfel, din ziua cnd a intrat nvtorul n sat, a
cam simit el c umbl s-i sape i s-i tirbeasc autoritatea..

Capitolul III - Iubirea


Preotului Belciug cel cruia Vduvia i strnicia i-au dobndit faima de sfnt.
Veneau la dnsul oameni i din al cincilea jude, s le citeasc sau s-i
spovedeasc. faptul c familia Herdelea luase partea lui Ion, pe care el l
condamna pentru disputa cu George, i provoac iritare, deoarece avea o fire
ncpnat. Orice contrazicere l ntrta i l chiar l chinuia., astfel nct
ajunge s l certe pe flcul socotit vinovat, n biseric, n timpul predicii
duminicale, numindu-l capul tuturor relelor din sat.. Ruinat, Ion socotete o
vreme c ar fi bine s renune la ideea cstoriei cu Ana, dnd astfel urmare
cuvintelor preotului, i promite Floric s o ia de soie.
Pe de alt parte, drept urmare a aceluiai act al preotului, familia Herdelea se
nelinitete, cci i nlase casa pe un teren al bisericii, oferit de ctre comun ca
parte a contractului de munc al nvtorului, dar fr vreun nscris care s
ateste dreptul de a construi acolo: Primejdia o simea bine toat familia i tocmai
din pricina aceasta ura mpotriva preotului cretea fr voia lor, din ce n ce mai
puternic, aat parc de mna soartei..
Zile mai senine cunoate Laura, fiica mai mare a Herdelenilor, pe care o curteaz
George Pintea, un student teolog care o cunoscuse la bile din Sngeorz, cu prilejul
unui bal din anul precedent i drept urmare acesta Prin aptezeci i nou de
scrisori i cri potale, ce i le-a trimis pe urm, i-a dezvluit ncetul cu ncetul
pasiunea pe care i-a aprins-o frumuseea, blndeea, cultura aleas i celelalte
caliti, descoperite de dnsul dintr-o singur ochire, dar aa de numeroase c i-a
trebuit mai bine de un an de zile i atta hrtie pn s le nire pe toate.. La
nceput atras, Laura se va ndrgosti ns de studentul n medicin Aurel
Ungureanu, n ciuda preferinei prinilor ei pentru teolog, care afirmase, ntr-o
scrisoare de cerere n cstorie, a optzecea, adresat nvtorului, c nu dorete
zestre (Cred de prisos s v amintesc c chestiunile materiale mi sunt cu totul
strine i indiferente.). Drept urmare se mpotrivete, purtat de sentiment, acestei
cstorii, pn cnd Ungureanu o va sftui s accepte mariajul, dndu-i de neles
c nu l intereseaz o legtur formal cu ea, ceea ce Laura va fi gata s i fac.
Acea discuie cu Aurel avusese loc la o sindrofie dat pentru prietene de Laura i
Ghighi, existnd obiceiul ca fetele inteligenei satelor din zon (intelectualitatea
rural) s se ntlneasc n fiecare duminic la cte o familie. Pentru c Titu se
simea stnjenit de glgia i aplombul fetelor, care-l plictiseau cumplit fiindc
toate l iubeau mai mult sau mai puin i-i cereau poezii., pleac spre Armadia,
unde voia s-i ntlneasc iubita platonic, pe Lucreia, dar renun cuprins de
inspiraia creaiei poetice, nefructificat ns, pentru a se ntlni apoi din ntmplare
cu Roza Lang. Soia nvtorului evreu din Jidovia tria fr nici o int
lmurit, mngindu-se doar cu gndul c i-a greit de la nceput viaa, cnd s-a
mritat cu un brbat nedemn de ea. Dorea ns o iubire mare prin care s rzbune
de toate decepiile; i deoarece nu-i ieise n cale nici una mare, se mulumea
chiar cu iubiri mai mrunte i mai variate., astfel nct declaraiile de amor ale
junelui Herdelea (-Te iubesc nebunete! De cnd te-am vzut ntia dat te port n
suflet ca pe o comoar nepreuit.) vor fi uor acceptate.
n urma episodului Roza Lang, Titu se ntlnete, pe drumul spre cas, cu Ion,
cruia i spune c aflase de la un funcionar al judectoriei din Armadia cum c
Simion Lungu ran n al crui pmnt, vecin cu al su, Ion intrase cu cteva
brazde, mutnd nsemnele de hotar, i cu care se btuse din aceast pricin l
reclamase, dar flcul nu d importan faptului. l preocup necesitatea unei
cstorii cu Ana, n condiii n care tatl ei se mpotrivea, solicitndu-i un sfat
domniorului, iar acesta i-l i ofer: Dac nu vrea el s i-o dea de bunvoie,
trebuie s-l sileti!. Drept urmare Flcul tresri. I se pru c n minte i s-a
deschis deodat o dr luminoas care i arta lmurit calea. Oft prelung, parc
i-ar fi czut o povar uria de pe inim..

Capitolul IV- Noaptea


De cnd a vzut c Ion se nstrineaz de Ana din ce n ce mai ru, George
Bulbuc a nceput ntr-adevr s mearg mai n fiecare sear pe la Vasile Baciu.
Fata i era acum mai drag. Glgia ce se fcuse n jurul ei, din pricina lui Ion, i
se prea c a nfrumuseat-o i i-a ridicat preul., pe cnd Ana, care A crescut
singur, lipsit de o dragoste printeasc mngietoare., odat cu moartea
mamei, cci Tatl ei o iubea, dar cu o iubire plin de toane., a rmas cu inima la
Ion, n care descoperise deodat tot ce-i dorea inima.. Tristeea pricinuit de
ndeprtarea flcului i s-a risipit cnd Ion o ateapt ntr-o sear lng poarta
ogrzii, hotrt s o cucereasc prin dibcie i iretenie n relaiile cu ea.
Are loc procesul intentat de Simion Lungu cu sprijinul preotului Belciug, acesta
din urm creznd c izbind pe feciorul Glanetaului are s simt lovitura i
familia Herdelea.. La proces ns Ion i Simion se mpac reclamantul
acceptnd retragerea plngerii cu promisiunea de a i se restitui cele trei brazde
furate , ca urmare a sfatului primit la faa locului de la un btrn. Dar nu cedeaz
preotul, socotindu-se afectat n orgoliul su prin retragerea reclamantului, i n
mrturia depus l acuz pe Ion de tulburarea linitei satului; drept urmare, Ion va
fi condamnat la dou sptmni de nchisoare, cu executare ulterioar a sentinei.
Simindu-se umilit, acesta va solicita nvtorului s-i redacteze o reclamaie, iar
nvtorul cedeaz, cu precauia minim de a o pune pe Laura s scrie textul.
Dup ce a trimis o telegram n care i anun fericirea de a-i fi acceptat cererea
n cstorie sosete la casa Herdelenilor i George Pintea, acceptat cu bucurie de
ctre toi, dei n noaptea urmtoare Laura a visat numai pe Aurel, care prea c-o
iubete nebunete i voia s se mpute din pricina lui Pintea. n cadrul unei
discuii purtate ntre patru ochi, nvtorul i anun viitorul ginere despre
limitarea dotei la un trusou modest, ns Pintea a protestat c n-are nevoie de
nici o a, c Laura e cea mai mndr comoar din lume.
Pentru a se iubi cu doamna Lang, Titu l duce pe soul acesteia la petrecerea
vntorilor din crciuma lui Neumann, de unde tia c nvtorul evreu nu se va
deprta pn n zori. O gsi dormind dup ce o avizase c va veni , iar cnd se
culc lng ea Corpul Rozei se rsuci i se lipi de Titu care, simindu-i cldura, l
ncolci cu amndou braele i-l strnse slbatec parc s-i sfrme oasele. Snii
plini cu sfrcurile roze, i ardeau pieptul. n mbriarea aprins femeia se
zvrcolea gemnd cu ochii nchii.
Ion face i el progrese, meteugite, n relaia cu Ana, cci vorbea puin. Prin
tcere urmrea s detepte mai mult iubirea n inima Anei, s se fac mai dorit.
Voia s-l cheme ea tot mai nluntru. Astfel ajunse din uli n poart, apoi n
ograd, pe urm pe prisp Acum mai trebuia s ptrund n cas.. Ceea ce se
ntmpl, ntr-o noapte cnd Vasile Baciu dormea toropit de alcool, nu ntr-att
nct s nu aud iptul scurt al Anei care i pierdea virginitatea, dar nu
protesteaz, socotindu-l pe George autor al faptei alturate patului su. n timpul
acesta George, cruia Carnea i tremura de scrb, sttuse ascuns n anul din
faa casei.

Capitolul V - Ruinea
ntr-o discuie ntmpltoare, Ion, cu limba dezlegat de butur, povesti lui Titu
cum st cu Ana., preciznd c o socotete gravid i de n-a rmas pn acuma
mai are vreme s rmn! Adug apoi cu un rs larg care-i dezvlea gingiile
roii i-i ntiprea pe fa atta rutate i ncpnare, nct Titu se nfrico.
Are loc logodna dintre Laura i George Pintea, susinut financiar de un mprumut
bancar al nvtorului, de o mie cinci sute de zloi, de la Banca Someana. n
atmosfera cald George, cu ochii nflcrai, plimbndu-se prin cas cu minile la
spate, ncepu s-i desfoare planurile de viitor, despre apostolatul ce-l are de
ndeplinit n satul de la marginea romnismului, unde primejdiile sunt mai mari,
datoriile mai multe, munca mai grea Povesti cum n Vireag, comuna din Stmar
unde este numit el s pstoreasc, romnii nici nu tiu romnete, nct sunt silii
s spun pe ungurete c sunt romni., o sarcin pe care nu ar lua-o fr o
tovar de via ca Laura, ea nsi o romnc entuziast.. Dup plecare, tatl
spune fiului c s-a pripit, c nu-i place ce a vzut aici, c se bag ntr-o ceat de
calici care mai umbl s-i ascund mizeria prin sforial n vorbe ca i n fapte,
pe cnd n casa logodnicei O bucurie mare stpnea toat familia. De-abia acum
i ddeau seama de norocul Laurei.
Pe cnd Laura se pregtete sufletete, recunosctoare fiind pentru dezinteresul
artat de George n privina zestrei, pentru o iubire matrimonial curat i harnic,
Titu, czut n mrejele iubirii ptimae, nu mai tria dect pentru Roza Lang.
Dup cteva ntlniri, femeia i cucerise toate gndurile i toate simurile., pn
cnd lumea ncepu s vorbeasc, ceea ce l determin pe tatl su, temtor de
izbucnirea vreunui scandal, s-i gseasc un post de ajutor notar n comuna
Gargalu, pentru a-l ndeprta de obiectul ispitei.
Dndu-i seama n urma discuiei lmuritoare cu George Bulbuc, care
surprinsese ntlnirea amoroas din casa fetei c Ana este nsrcinat cu Ion, tatl
ei o bate slbatec: porni s-i care pumni n cap, n coaste, n burt, cu o iueal
fulgertoare, gfind i mugind. Cu toat suferina ei fizic i psihic, Ana
triete puternic bucuria sarcinei, atunci cnd simte n pntece cte o uoar
zvcnire. Este trimis de Vasile Baciu la Ion, s rezolve problema cstoriei, dar
Ion o primete cu indiferen, pretinznd o ntrevedere cu tatl ei,
pentru tocmeal i nvoial asupra zestrei. Ca urmare a atitudinii lui Ion,
Vasile Baciu continu s o bat pn ce Fata se jigri ca o scoab de attea
bti, nct abia se mai inea pe picioare.. Situaia ns pare s-l bucure pe tatl
copilului, cel care, ntr-un schimb de replici pe aceast tem cu Laura, socotise c
bine-i face! Las s-o bat zdravn, c i se cade!.

Capitolul VI - Nunta
Ajuns n Gargalu, n calitate de ajutor al notarului evreu Friedman, cu care se
nelege bine pentru c i amintete de familia pe jumtate evreiasc a iubitei sale,
Roza Lang, Titu Herdelea constat discrepana dintre nivelul de via al populaiei
maghiare i romneti, exprimat i de aezarea spaial a locuitorilor celor dou
etnii, de nfiarea gospodriilor: n mijloc se nla trufa, cu un coco alb n
vrful turnului, biserica ungureasc nou, iar n apropiere coala satului, cu
coperiul rou de igl, cu dou etaje, sever i poruncitoare ca o stpn
nemiloas. Prinprejur se nirau numai case bune, cele mai multe de piatr cu
ogrzi largi, acareturi bogate, vite frumoase. Pe la margini, ca nite ceretori
flmnzi, se rzleeau bordeie murdare, umile, nvelite cu paie afumate i, ntr-un
col, ruinoas, se ascundea parc bisericua romneasc de lemn, drpnat, cu
turnuleul uguiat de indril mucigit.. Dar Titu este totui patriot i entuziast,
considernd n sine c locul arat, la modul simbolic, ca O cetate ncercuit de o
otire descul!.
Aflnd despre redactarea reclamaiei lui Ion de ctre Zaharia Herdelea Ion
spusese, chemat fiind la judectoria din Armadia, cine o scrisese, n ciuda
promisiunilor sale repetate de a nu dezvlui autorul, fcute nvtorului , preotul
Ion Belciug l socotete pe flcu drept unealt a Herdelenilor mpotriva sa i
decide s-l mpace cu Vasile Baciu. ntrevederea dintre familia fetei i a flcului
se va termina fr o conciliere de fapt, doar cu un nceput de negociere a zestrei,
cci Ion pretinde toat averea lui Vasile Baciu, pe cnd acesta nu accept s dea
dect cinci locuri i o pereche de boi, pentru c, afirm el, nu vreau s rmn
pe drumuri i s-ajung la btrnee s cer de poman. Dup sptmni de
tocmeal ns Vasile Baciu Primi s-i dea zestre toate pmnturile i amndou
casele, cernd doar s fie scrise, dup cununie, pe numele amndurora..
n Gargalu, Titu Herdelea realizeaz, dup o convorbire cu preotul romn din sat,
vanitatea existenei sale, comparnd-o cu viaa grea dus de ranii romni (Ce
folos c citea tot ce-i cdea n mn mpuindu-i mintea cu gndurile altora, dac
nu cutase s tie ce se petrece n jurul su? Ce s mai nchipuieti drame i
tragedii pentru glorie, cnd n faa ta se desfoar tragedia unui popor ntreg,
mai dureroas n muenia ei dect orice nscociri romantice?) i se decide s
devin lupttor n folosul neamului su. Drept urmare, atunci cnd Friedman l
trimite s pun sechestru pe bunurile datornicilor la impozitare, o face dar numai n
cazul maghiarilor, nu i al romnilor, ceea ce i aduce concedierea. Lucrul nu-l
supr prea mult, i va provoca ns un mic oc vestea, primit de la mama sa, c n
absena lui Roza Lang a fost n stare s se in pn i cu practicantul
notarului.
Cum familia Herdelea nu pltise de cteva luni ratele pentru mobila de salon
achiziionat la insistenele fetelor, firma care o vnduse l d n judecat pe
Zaharia Herdelea, ns avocatul reprezentant al firmei i propune, dup procesul
soldat cu o decizie de vnzare la licitaie a mobilei, s o cumpere el, urmnd ca s i
se plteasc lui ratele restante i dobnda aferent, ceea ce nvtorul accept.
Are loc nunta Laurei n Armadia, la berria Rahova, n sala de la etaj pe care
berarul o mpodobise feeric i unde se adun toat domnimea din Armadia i
mprejurimi. , apoi nunta lui Ion, care danseaz ptima cu mai vechea sa iubit,
Florica. Vzndu-i, Ana tresri ca mucat de viper. Simi c ndejdile ei de
fericire se risipesc i c ea se prvale iar furtunos n aceeai via nenorocit..

GLASUL IUBIRII
Capitolul VII -Vasile
La licitaia organizat pentru vinderea formal a mobilei de sufragerie a participat
i preotul Belciug, spre a cumpra masa, cci, afirmase acesta, i lipsea un
asemenea obiect, ceea ce provocase o criz de furie, mai puin decent, doamnei
Herdelea (S iei afar de aici, houle, c altfel i sucesc gtul! Afar,
ticlosule!).
Ion, la rndul su, triete un sentiment de satisfacie intens, manifestat i gestual:
Pe uli umbla cu pai mai rari i cu genunchii ndoii. Vorbea mai apsat cu
oamenii i venic numai de pmnt i de avere., pn cnd socrul refuz cedarea
cu forme legale a pmntului, sub argumentul unei nedrepti comise astfel.
Iar pe Zaharia Herdelea l solicit avocatul Victor Groforu, din Armadia, s i fac
propagand electoral n alegerile pentru un loc de deputat, mpotriva
contracandidatului su, bancherul Bela Beck, vab ungurizat din Budapesta.
Ceva mai trziu primete ns o scrisoare de la subinspectorul Horvat, de solicitare
a sprijinului n direcia opus, a candidatului maghiar, nsoit de o vag
promisiune de ajutor, ceea ce-l determin s mearg pe aceast cale (-Pentru
mofturi n-am s-mi las eu btrneele pe drumuri, se justific el fa de Titu,
gndind la procesul ce-i fusese intentat de ctre judectorul prt n numele lui
Ion).
Drept urmare a refuzului de a ntbula pmntul pe numele su, Ion i va trimite
nevasta la socru cu solicitri n acest sens, dar ea se ntoarce la so btut de tat,
unde se va bucura de acelai tratament: Atunci, cu o poft nenfrnat, ridic
mna i o lovi greu peste obrazul drept, i apoi cu dosul palmei, repede peste
obrazul stng. Durerea stoarse din pieptul femeii un ipt att de ascuit c Ion
auzi cum zngnesc geamurile casei. O mai trzni ns i peste ochii ce-l priveau
cu spaim, dar care chiar spimntai i pstraser o clipire de buntate.
Purtat astfel ntre Ion i Vasile Baciu, Ana are pentru prima oar dorina de a
muri, mpreun cu sesizarea incapacitii de a-i decide poziia n conflictul de
interese dintre cele dou familii, din moment ce toi au dreptate, opti femeia
podidit de plns. Numai eu n-am nici un loc n lume..

Capitolul VIII - Copilul


Din rndul celor unsprezece rani cu drept de a alege din Pripas, ase l urmeaz,
la votare n Armadia, pe Belciug, iar cinci pe Herdelea, pentru a se pronuna n
favoarea deputatului romn, respectiv maghiar, pe cnd romnii prezeni n faa
primriei, unde se gsea biroul electoral, strig Ruine! Renegaii! Jos!,
grupului condus de nvtor. A fost ales Bela Beck, cu o majoritate de cinci voturi.
Alungat de Ion, Ana i gsete adpost n casa printelui ei, care o primete
linitit, avnd convingerea c La urm tot va trebui s vie brbatul i s-o ia,
mulumindu-se cu ce-o cpta, cci n-are ncotro Acum e vorba de rbdare.
Cine o rbda mai lung, rmne deasupra.. Aceasta pn cnd Ion l d n
judecat, asistat de avocatul Groforu, pentru nerespectarea contractului verbal de
dotare matrimonial, concluzionat cu martori, moment n care ncepur
ndoielile. Astfel ameninat, socrul cedeaz parial, ntbulnd cinci loturi i o
cas pe numele ginerelui, urmnd ca procesul s mearg totui nainte, iar Ana se
ntoarce la so.
Dei nsrcinat, Ana Robotea ca o slujnic. Zenobia, de cnd avea nor n cas
nu catadicsea nici s mute un scaun de ici pn colo; n schimb ns o dsclea
toat ziua, bruftuluind-o i afurisind-o., inclusiv atunci cnd o apuc durerile
facerii i pleac la cmp cu mncare, dup o momentan potolire a lor. Va nate
acolo, spre suprarea soului (-Afurisit muiere! bombni Ion, fr mcar s se
ntoarc. tie c-i sosete ceasul i vine s fete pe cmp!), micat pn la urm
n faa minunei care se petrece zilnic sub privirea oamenilor.
Pe alt plan al evenimentelor narate, viaa lui Titu Herdelea cunoate o nou
modificare: tnrul i gsete singur un loc de ajutor de notar n comuna Luca,
sat mare i bogat, cu puni grase i vite multe, unde va descoperi alt obiect al
pasiunii n persoana nvtoarei Virginia Gherman, alturi de care i petrece
serile convorbind asupra romnismului.
Are loc botezul copilului Anei i al lui Ion, numit Petre, dar la nici o sptmn
dup aceasta Ion o bate iari, nct Fericirea ce umpluse sufletul Anei, durerile
naterii, se stinser repede ca aburii n vnt. Acum trebui s-i dea seama n
sfrit c Ion o urte i deodat se mir cum n-a neles pn azi?. Sentimentul
inutilitii i gndul dispariiei i vor fi ntrite de sinuciderea crciumarul Avrum,
ruinat de o afacere n care l angrenase notarul Stoessel; vznd cadavrul
spnzuratului, femeia Nu simea nici groaz, nici mil, ci doar o dorin aprig
de a citi pe faa lui taina care o mpiedica pe dnsa..
naintea procesului su i al lui Ion cu judectorul ofensat de reclamaie, Zaharia
Herdelea trimite cte o scrisoare subinspectorului Horvat i deputatului Bela Beck
solicitndu-le s pun o vorb bun unde cred dnii c trebuiete, ns fr nici
un rezultat Ion Pop-Glanetau este condamnat la o lun este condamnat la o
lun nchisoare i o sut coroane amend, iar Zaharia Herdelea, nvtor n
Pripas, la opt zile nchisoare i cincizeci de coroane amend..
Capitolul IX - Srutarea
Laura, nsrcinat, i viziteaz prinii, artndu-se ncntat de so i de noua
condiie social (N-a mai putea tri acuma cum am trit nainte. M i mir cum
am putut tri aici, fr a cunoate pe George atta vreme.).
n acest timp Vasile Baciu, nspimntat de perspectiva procesului cu Ion (Cu ct
se apropia ns sorocul, cu att frica i se ncuiba n inim. S-ajung el la btrnee
s-l mnnce procese i avocaii! I se prea o ruine nesuferit.), hotrte s
cedeze toat averea ginerelui, ceea ce i face, dincolo de realele simiri, exprimate
dup ntocmirea actelor, la crciuma unde intrase cu Ion ca s-i stmpere amarul:
-Tlharule, tlharule, m-ai lsat pe drumuri! izbucni deodat Vasile Baciu,
otrvit de furie, i-i nfipse minile n gtul ginerelui..
Procesul nvtorului Herdelea se soldeaz i cu suspendare din funcie, datorit
condamnrii primite, n locul su fiind numit un tnr nvtor, Nicolae Zgreanu,
dar avocatul Groforu l angajeaz la cancelaria sa pe cel suspendat temporar,
cuprins de comptimire adevrat i n vederea urmtoarelor alegeri.
Iar visul de iubire al tnrului Herdelea se sfrete cnd descoper relaia dintre
Virginia Gherman i plutonierul maghiar din Luca (El i vorbea de nzuinele
neamului, pe cnd ea rvnea iubire, constat puin afectat ajutorul de notar),
odat cu hotrrea ferm de a se stabili n Romnia. Deoarece nu avea banii
necesari, se va angaja, pe un salariu mai bun, n biroul notarial al fostului su coleg
de banc, Alexe Cldraru, din Mgura. n drumul ctre Mgura, dus de ctre Ion
cu crua, ranul i mrturisete, surprinzndu-l astfel, a-i fi ndatorat pentru ideea
de a proceda cum procedase cu Ana ( Dac nu m-ai fi nvat dumneata,
domniorule, rmneam mai ru ca un igan!).
Primvar fiind, Ion merge mbrcat srbtorete s-i vad pmnturile; acolo
ncet, cucernic, fr s-i dea seama, i cobor fruntea i-i lipi buzele cu
voluptate de pmntul ud. i-n srutarea aceasta grbit simi un fior rece,
ameitor.

Capitolul X - treangul
Stnd la sora ei, care nscuse o feti, Ghighi se metamorfozeaz, Crescuse, se
mplinise, pierduse copilria i-i pstrase veselia comunicativ. Ochii ei albatri
ns luceau mai puternic i parc ascundeau dorine nelmuritePovestea
btrnilor cu mare nsufleire viaa fericit i armonioas ce o ducea Laura cu
Pintea.. Aspect pe care l observ, probabil, i tnrul nvtor suplinitor
Zgreanu, din moment ce i nteete vizitele pentru a se mprti din
experiena didactic a tatlui ei.
La nunta lui George Bulbuc i a Florici (unde mirele Avea mulumirea, ce-l
mgulea grozav, c a cucerit pe Florica, iar mireasa se topea de fericire. Nu
ndjduise ea niciodat norocul s o ia feciorul unui bocotan ca Toma
Bulbuc.) particip i Ion mpreun cu Ana care, vznd privirile soului ndreptate
ctre mireas, nelege c Ion poftete pe Florica. Odinioar s-ar fi prpdit de
durere; acuma numai o ruine crncen i ardea sufletul, c toi oaspeii o vd
batjocorit.. Drept urmare se simte total nsingurat, chiar i fa de copilul ei,
pentru c acesta semna att de bine cu Ion nct ea, care se ngrozea de brbatul
ei, i ocolea privirea de fric s nu vad ntr-nsa ochii din noaptea ospului, cei
ce-au ptruns ca nite sgei aprinse n carnea celeilalte femei.. Pn cnd o
informaie cptat de la Savista Oloaga (femeia gzduit din mil de ctre
George) asupra vizitelor repetate ale soului la noii cstorii o determin s se
spnzure, n grajd. Murind, un fior o furnic prin tot corpul. Simi o plcere
grozav, ameitoare, ca i cnd un ibovnic mult ateptat ar fi mbriat-o cu o
slbticie ucigtoare.

Capitolul XI - Blestemul
n faa cadavrului Anei care atrna n treang, Ion se simte afectat de Mila
stranie, alctuit din groaz i mirare, ce te cuprinde instinctiv n faa morii, dar
apoi, obinuindu-se puin cu faa schimonosit cumplit a femeii, l munci
ntrebarea cum a putut el tri n acelai pat cu ea i sfri zicndu-i c bine a
fcut c s-a omort.
Are loc, din iniiativa avocatului Groforu, care i pledeaz, rejudecarea procesului
Herdelea, soldat cu achitarea inculpatului, astfel nct acesta redobndete dreptul
de a funciona ca nvtor n Pripas, spre marea dezamgire a suplinitorului su.
n acest timp Ion, cel condamnat odat cu Herdelea, face luna de pedeaps la
nchisoarea judectoriei din Armadia, n condiii plcute chiar, ns la eliberare i
gsete copilul grav bolnav. Cu toate c bunica Zenobia ncearc vindecarea cu
ajutorul unor descntece, copilul va muri, probabil din pricina hrnirii
necorespunztoare, constatase medicul ajuns n urma decesului. Imediat dup
nmormntare Vasile Baciu se va simi ndatorat s-l avertizeze pe Ion, cum c i
dorete pmnturile i casele napoi (dac a murit i Ana i copilul, cuvine-se ce-a
fost al lor s se ntoarc napoi la mine. Aa-i legea i omenia), ameninnd i
cu un proces, n cazul n care ntmpin opoziie.
Verificnd modul de desfurare a examenului de sfrit de an, fostul subinspector
Horvat, devenit acum inspector, reproeaz nvtorului Herdelea faptul c soia
sa nu vorbete limba maghiar, c nu tiu copiiTatl nostru n limba maghiar
(spre indignarea preotului Belciug, cel care pred religia, manifestat n faa
oficialului) i c nivelul de cunoatere a limbii maghiare obligatorie ca limb de
predare n colile de stat de ctre copii este redus i, drept urmare, sugereaz
nvtorului s cear pensionarea, nainte de vreme.
La bile din Sngeorz se petrece o ntlnire ntre clanul Pintea, reunit mpreun cu
rudele din Romnia (sora lui George Pintea, Eugenia, acompaniat de soul ei,
Gogu Ionescu), i Herdeleni, prilej cu care se discut critic situaia romnilor din
Ungaria, Titu fiind invitat de ctre familia Ionescu n Regat, cu promisiunea de a i
se gsi o slujb de jurnalist la gazeta partidului reprezentat de ctre Gogu n
Parlamentul Romniei.
Tot la o ntlnire, dar de dragoste i ntmpltoare, n plin cmp, cu Ion (care,
ncins de pasiune ncerca s se smulg din lanul ce-l strngea tot mai tare ca
s-i ntoarc toate gndurile la moia lui ameninat de ndrjirea lui Vasile. Dar
cnd se mustra c-o s-i piard averea pentru o muiere blestemat, cum se
mustrase i altdat, acum i se adoga n creieri, nechemat, ntrebarea: ce folos
de pmnturi, dac cine i-e pe lume drag nu-i al tu?) va participa i Florica.
Stnd cei doi de vorb n marginea lanului pe care el l cosea, aezai pe sumanul
aflat acolo din ntmplare, dar ca un culcu pregtit nadins, Ion, dup cteva
momente de ezitare, brusc, ca o fiar o cuprinse de subiori i-i muc buzele.
Apoi Florica se ls pe spate, moale, gemnd

Capitolul XII - George


Ion, pentru a se ntlni cu Florica, l viziteaz pe George ca pe un frate bun, cnd
s-i cear un sfat, cnd s-i dea el o pova, gsind totdeauna o pricin care s-i
ndrepteasc venirea..., dar supravegheat atent de Savista Oloaga, cci Fiindc
George a strns-o de pe drumuri i glumea uneori cu dnsa i mai ales fiindc nu
uita niciodat, cnd aducea rachiu, s-i dea i ei cte un phrel, Savista l iubea
cu o furie slbatic, att de caracteristic estropiailor, i ar fi fost n stare s
strng de gt pe oricine pentru dnsul.. Iubindu-l pe George, l ura ns pe Ion
de cnd a simit c umbl dup Florica i, drept urmare, avertizeaz soul asupra
inteniilor necurate ale pseudo-prietenului su.
n acest timp Zaharia Herdelea primete vizita nvtorului Zgreanu, sosit cu
mesajul de grbire a cererii de pensionare, din partea inspectorului Horvat, sub
ameninarea nerostit de mesager, dar limpede n subtext c altfel va fi
destituit, ceea ce l determin pe titularul postului s se resemneze ca femeia cnd
trebuie s-i dea seama c a mbtrnit..
Pe de alt parte, Vasile Baciu fusese la trei avocai n Bistria i toi trei i
spuseser la fel: legea zice c copilul motenete pe tat i tata motenete pe
copil. Asta nseamn c s nu-i mai toceasc opincile n zadar. Cu toate acestea
el amenina mereu pe Ion cu judecata, ndjduia s-l sperie, cum s-a speriat i
dnsul odinioar. Sufletul lui ns era toropit de amrciune i se revolta
mpotriva legii care permitea ca un tlhar s-i ademeneasc fata, s-i smulg
moia i pe urm, dup ce bag n groap femeia, s rmn cu pmnturile i
averea luate cu japca.
Mnat de aceste stri sufleteti, Vasile Baciu ajunge s accepte o propunere a
preotului fcut celor doi adversari cu prilejul convocrii lor n casa parohial,
alturi de fruntaii satului, spre a se gsi o soluie de compromis: urmeaz a pstra
n folosin pe via, dar fr a fi proprietar, trei loturi i casa n care sttea. Ion
accept i el propunerea, n plus semneaz un act prin care las bisericii, dac
moare fr urmai, toat averea aceasta la cererea printelui, susinut prin ideea
de a evita risipirea bunurilor n direcii neprevzute i pe nemerit.
n drumul su ctre Bucureti, unde vrea s ajung spre a rspunde invitaiei
rudelor sale prin alian i din dorina de a se realiza n centrul romnismului, Titu
se oprete la Sibiu, ca trimis al ziarului Tribuna Bistriei la serbrile Asociaiei
pentru Cultura i Literatura Poporului Romn. Acolo i va cunoate, aflm puin
mai trziu, pe Virgil Pintea i Liviu Pintea, fraii cumnatului su. Cel din urm,
cpitan al armatei austro-ungare, l va uimi printr-o atitudine, pentru el,
neateptat: Sunt romn i eu, dar mai-nainte de a fi romn, sunt ofier i servitor
al majestii-sale mpratul. Ca atare, firete, nu pot admite nzuinele celor de
teapa dumnealui [referire la fratele su, Virgil, n. n.] care trag mereu cu ochiul
ctre Bucureti i spre Romnia. n mintea mea aa ceva nu se cheam politic
naional, ci trdare de ar. n schimb Virgil, drept rspuns la dezamgirea lui
Titu n privina atitudinii participanilor la serbri, orientat mai ales ctre micile
probleme individuale dect ctre interesul naional, afirma c Dumanul ne atac
prin toate mijloacele moderne de cutropire, prin cultura lui, prin coala lui, prin
arta lui, prin banii i prin munca lui Noi trebuie s dm din mini ca baremi s
nu ne necm. Att. Dac ne meninem la suprafa, am izbutit..
Avizat de ctre Savista, George i comunic lui Ion c va pleca noaptea dup
lemne la pdure, dar se ntoarce din drum i ateapt sosirea iubitului Florici,
alturi de ea, spre disperarea femeii care i ateapt amantul. Cnd Ion sosete, pe
ntuneric, n grdin, George l izbete cu sapa de trei ori i l las muribund acolo.

Capitolul XIII - Sfritul


Naratorul reia din perspectiva victimei evenimentele: Ion se prbuise sub
lovitura a doua care-i crpase easta. Lovitura urmtoare n-o mai simi, dup cum
nu simise durere nici la cea dinti Venise de-a dreptul de la crcium, ameit
mai mult de fericire dect de rachiu, dei buse att de speriase pe vdana lui
Avrum.. nainte de a muri i reamintete repede, ca ntr-o aiurare, cum se ducea
la liceu n Armadia, cum a fugit de la coal ca s umble cu vitele pe cmp i s
in coarnele plugului, apoi dragostea lui dinti cu fata dasclului Simion
Butunoiu, mritat acum cu unul din Sscua, apoi dragostea lui s aib pmnt
mult, i Ana, i copilul, i Titu cu toat familia Herdelea i cu cntecele cele
frumoase, seara, n pridvor, i-i prea ru c toate au fost degeaba i c
pmnturile lui au s rmie nimnui apoi, dei grav rnit la mna dreapt, la
piept i la cap , se trte pn aproape de gardul dinspre uli, sub un nuc, unde l
las puterile.
Toat noaptea va geme nfiortor, ascultat de ctre Florica, mpietrit de spaim, i
de ctre George. A doua zi dimineaa, n faa mulimii adunate n ograd, George
recunoate omorul, ca rspuns la ntrebarea judectorului, mrturisind i cauza:
-Pentru c venise la nevast-mea i. Oamenii din sat i cei din mprejurimi
ocai de cele petrecute, cci n Pripas nu se pomenise omucidere de cnd se inea
minte. comptimesc att victima ct i pe uciga. Iar preotul Belciug, cruia i
prea ru de Ion, dar n acelai timp se bucura c biserica va ctiga prin
moartea lui. motenindu-i averea, l ngroap n curtea noii biserici, n calitate de
donator excepional.
Acelai Belciug, mpcat acum cu familia Herdelea, face actul de donare a
pmntului pe care se construise casa nvtorului, astfel nct Ghighi, cerut n
cstorie de ctre Zgreanu care a fost numit nvtor n locul pensionatului
Zaharia Herdelea va primi drept zestre casa mpreun cu terenul.
De la Titu sosete o scrisoare, uor amar, trimis din Bucureti, unde nu s-a
ntlnit cu rudele care l invitaser cci acestea nu au revenit n capital, fiind astfel
nevoit s se descurce cu banii pe care i avea (Viaa-i via pretutindeni, cu
aceleai deertciuni, cu aceleai ateptri i mai ales cu aceeai fa
spimnttoare care reteaz scurt aripile avntului.).
Romanul se ncheie prin descrierea festivitilor legate de sfinirea noii biserici din
Pripas, inclusiv relatndu-se petrecerea poporului, unde particip aceiai
protagoniti din scena similar ce deschide naraiunea, mai puin Ion i George,
ultimul aflat dup gratii. Nu s-au petrecut, n fond, mari schimbri, consemneaz
naratorul odat cu descrierea drumului pe care iese din Pripas crua cu btrnii
Herdelea: Civa oameni s-au stins, alii le-au luat locul. Peste zvrcolirile vieii,
vremea vine nepstoare, tergnd toate urmele. Suferinele, patimile, nzuinele,
mari sau mici, se pierd ntr-o tain dureros de necuprins, ca nite tremurri
plpnde ntr-un uragan uria..
Enigma Otiliei
de George Calinescu

Capitolul I
Primul capitol prezinta sosirea tanarului Felix Sima in casa tutorelui sau, Costache
Giurgiuveanu, unchiul sau. Intr-o seara la inceputul lui iulie 1909, Felix ajunge in
casa unchiului sau si este intampinat cel putin ciudat de acesta. Verisoara lui,
Otilia, o tanara de aceeasi varsta cu el il primeste cu multa caldura si il conduce pe
baiat intr-o camera unde restul familiei juca table. Astfel, Felix ii cunoaste pe
Pascalopol, un mosier bogat, prieten de familie (cu care Otilia isi permite multe
familiaritati, spre nemultumirea baiatului), pe Aglae Tulea, sora lui Costache,
Simon Tulea, sotul acesteia si Aurica Tulea, fiica de 30 ani a Aglaei. In timp ce
ceilalti jucau table si mai apoi carti, tanarul Felix, viitor medicinist isi aduce aminte
de felul in care a ajuns orfan, cum murise mama sa si cum tatal lui fusese distant de
copil, trimitandu-l mai mult prin internate. Dupa un timp, Otilia isi aduce aminte
de Felix si ii aduce doua prajituri (considerand ca ii este foame) si il trimite sa
doarma chiar in camera ei, unde Felix observa o dezordine generala.

Capitolul II
Cand se trezeste, Felix o aude pe Otilia cantand la pian si incepe sa studieze unele
parti ale casei. Pe holuri o intalneste pe Marina, servitoarea casei si Costache ii
cere cu imprumut niste bani, dar intervine Otilia care nu admite ca tatal ei sa ceara
bani de la varul ei. Fata ii canta lui Felix si cuprinsa de ceea ce Marina numea
nebunie, incepe sa alerge prin gradina. Otilia isi marturiseste dorinta ca Felix sa
ajunga un mare doctor si incepe sa ii prezinte familia, ilustrand calitatile si
defectele membrilor familiei Tulea. Totodata, incep sa rascoleasca amintirile,
uitandu-se prin fotografiile vechi. Dupa amiaza, Pascalopol ii scoate pe Felix si pe
Otilia la plimbare, spre invidia Aureliei si a Aglaei. Acestea insista pe langa Felix
sa il mediteze pe Titi, baiatul matusei sale.
Capitolul III
Capitolul incepe printr-o scurta prezentare a lui Simion Tulea, Otilia avertizandu-l
discret asupra manierelor celor din familia Tulea. Aurelia il invita pe Felix la ei
acasa si in timpul vizitei, o ponegreste pe Otilia, cu invidie ascunsa. Il cunoaste pe
Simion, care ii prezinta tablourile sale, Felix observand ca si Titi si tatal lui au un
oarecare talent in ale picturii, desi afla ca toate tablourile facute de cei doi sunt
simple copii dupa ilustrate sau carti. Titi nu se doveste a fi foarte interesat de
meditatii, plictisindu-se foarte repede. Capitolul prezinta aspiratiile familiei Tulea
si dorinta arzatoare a Aureliei de a se marita. Aurica incepe sa se familiarizeze din
ce in ce mai mult cu Felix cu dorinta ascunsa de a-l face pe acesta sa o ia de
nevasta; sperantele pe care si le face Aurica speriindu-l pe tanar, acesta care incepe
sa o e evite.

Capitolul IV
Cu timpul, Felix se obisnui in casa lui Costache, acomodandu-se cu ciudateniile
locului. Avand nevoie de bani, ii cere batranului sau tutore insa acesta isi dovedeste
avaritia fara sa ii dea vreun ban, cea care ii da bani fiind Otilia. Capitolul prezinta
vizita celor doi la casa lui Pascalopol, unde Felix observa un rafinat gust in
decoratiuni interioare. Desi la inceput Felix nu il agreeaza pe Pascalopol,
considerand ca Otilia nu ar trebui sa se poarte asa familiar cu un barbat mai in
varsta ca ea, mosierul ii devine treptat simpatic.

Capitolul V
In august, este anuntata sosirea lui Stanica si a Olimpiei, cealalta fata a Aglaei.
Otilia ii explica scandalul produs de relatia dintre cei doi, care nu erau casatoriti,
fiindca Stanica nu dorea sa faca nunta daca Olimpia nu primea zestre, aceasta
fiindu-i refuzata de Simion. Ajunsi la momentul cinei, cei doi incearca sa il
induplece pe Simion sa le dea casa, acesta insa refuza motivand ca Olimpia nu e
fata lui, desi Felix observa o asemanare izbitoare intre tata si fiica. Dupa plecare,
Stanica ii cere Otiliei imprumut 20 franci. De asemenea, Pascalopol primeste un
bilet de la Stanica Ratiu prin care acesta ii cere 100 franci. De dragul Otiliei,
mosierul ii da avocatului banii ceruti. Capitolul prezinta modul in care Stanica
incearca sa il convinga pe Simion si modalitatea de ai pacali pe ceilalti, simuland o
boala de inima.

Capitolul VI
In acest capitol este prezentata vizita lui Felix si a Otiliei la mosia lui Pascalopol,
mosie situata la jumatatea distantei intre Calarasi si Fetesti. La mosie, Felix
observa acelasi rafinament, de aceeasta data mai rustic si Pascalopol ii devine din
ce in ce mai familiar, ajungand sa il considere un prieten. In timpul vizitei, Otilia si
Felix invata sa calareasca, se urca pe capitele de fan, petrecand doua saptamani de
vis. Totodata, din ziar, cei trei afla de cununia dintre Olimpia si Stanica dar si de
moartea copilului lor de 2 luni (moarte cauzata de neglijenta parintilor).

Capitolul VII
Acum Felix era student in anul I la Medicina, spre nemultumirea Aglaei care il
indemna sa isi gaseasca un rost in acest fel incercind sa il jigneasca pe tanar.
Stanica incearca sa creeze intrigi intre Otilia si Pascalopol, dovedind un caracter
infect. Otilia ii propune tatalui ei sa se mute intr-o alta casa din Stirbey-Voda, insa
Aglae se opune, aratand felul in care Costache era manipulat de sora sa. Totodata,
Titi incepe sa se simta atras de Otilia, fata de care incepe sa aiba un comportament
necuviincios, Otilia indepartandu-l de ea, facand-o pe Aglae sa se planga lui
Costache, rostind cuvinte grele la adresa fetei. Otilia il pune pe Costache sa alega
intre ea si Aglae, si astfel matusa sa nu mai calca in casa fratelui sau. Stanica aduce
un fals doctor la Costache cu scopul ascuns de a-l face pe acesta sa creada ca este
bolnav. Pascalopol, Otilia si Felix hotarasc sa fie mai atenti la comportamentul
avocatului.

Capitolul VIII
Felix isi da seama ca o iubeste pe Otilia si incearca sa fie din ce in ce mai aproape
de fata, considerand chiar si unele gesturi marunte (cum ar fi coaserea unui
nasture) un adevarat deliciu. Ii scrie o scrisoare de dragoste, pe care i-o lasa pe pat,
insa fata pare sa nu o fi citit. Dupa un timp ii marturiseste dragostea si Otilia ii
spune ca si ea il iubeste, insa trebuie sa astepte. La rugamintea lui Felix, Otilia nu il
mai primi un timp pe Pascalopol, acesta purtand o discutie cu studentul. In timpul
acestei discutii, Felix isi da seama de caracterul minunat al mosierului, rugand-o pe
Otilia sa il primeasca din nou pe Pascalopol. In acelasi timp, Titi face cunostinta cu
Ana, sora unui coleg si se casatoreste cu aceasta, casnicia esuand in mod
lamentabil.

Capitolul IX
In martie, Felix incepe sa si faca planuri mari, dorind sa aiba cat mai multi bani,
pentru a-i putea oferi Otiliei placeri ca plimbatul cu trasura. Avand nevoie de bani ,
completeaza batranului o polita cu scadenta in alb de 1000 franci. Pascalopol
incearca sa il convinga pe Costache sa o adopte legal pe Otilia, oferindu-se sa
plateasca el cheltuielile, batranul acceptand. Dar Stanica afla de acest lucru, si dupa
cateva saptamani de discretie, lanseaza stirea si Aglae jura ca Otilia nu va fii
adoptata cat timp ea traieste. Stanica ii face avansuri Otiliei care il da afara,
manioasa. Otilia ii povesteste cum Aglae si Aurica au incercat mereu sa o
umileasca, spunandu-i cuvinte grele la o varsta frageda. Afland de vorbele care s-
au zis despre ea cand Aglae a aflat de intentia lui Costache de a o adopta, Otilia
incuviinteaza.

Capitolul X
Dupa cateva zile de la acest incident, Costache primeste un bilet anonim, prin care
este sfatuit sa nu o adopteze pe Otilia, folosind imaginea Aglaei (care avea o
inraurire asupra batranului) , anonima reusind sa il sperie pe batran. Otilia, afland
de bilet si citindu-l, il linisteste pe Costache si arata ca ea nu doreste neaparat sa
fife adoptata, iubirea ei pentru batran fiind la fel de mare cu sau fara acte. Felix de
intalneste pe strada cu Aurica, aceasta incepand sa-l elogieze pe Titi, spre
disperarea medicinistului. Ajuns acasa, afla ca Otilia plecase cu Pascalopol la
mosie. Stanica i-o prezinta pe Georgeta, o prostituata de lux, care ii atrage atentia
tanarului, el primind invitatia de a o vizita pe fata oricand.
Capitolul XI
Starea de sanatate a lui Simion se inrautateste, batranul acuzand tulburari psihice,
insa doctorul adus de Stanica nu ii gaseste nimic, familia crezand ca are doar o
criza de glicozurie. Stanica atrage atentia asupta pericolului pe care il reprezinta
Otilia pentru mostenirea lui Costache si le impinge pe cele doua femei si mai mult
impotriva tinerei. Felix incepe sa se remarce la Universitate, si datorita interesului
sau, primeste permisiunea de a intra in orice sectie a spitalului, pentru a face
observatii. Desi unii interni incearca sa il descurajeze, Felix realizeaza o lucrare pe
care profesorul sau i-o publica intr-o revista de mare interes in Franta, reusind sa ii
mareasca ambitia lui Felix. Stanica reuseste sa il manipuleze pe Costache,
manevrand lucrurile in asa fel incat Costache sa nu faca testament. Felix se duce sa
o viziteze pe Georgeta, care ii povesteste drama vietii sale. Felix simte pentru fata
o afectiune de frate si intre cei doi incepe sa se infiripe o relatie,desi Felix o iubea
foarte mult pe Otilia.

Capitolul XII
Felix primeste o carte postala de la Otilia, tocmai din Paris, dandu-i tanarului o
stare de tristete. Georgeta ii roaga sa treaca pe la Iorgu, chiriasul lui Costache. Ii
scrie inainte de aceasta vizita Otiliei, unde isi exprima dezamagirea. Felix afla de la
Iorgu de manevrele lui Stanica, acesta planuind sa i strice afacerile lui Costache
pentru ca acesta sa nu vanda imobilele. Costache si Felix pornesc spre restaurantul
lui Iorgu unde cei doi incheie afacerea, spre ciuda lui Stanica. Simion este din ce in
ce mai bolnav, insa Aglae si Olimpia sunt cat se poate de nepasatoare, starnind
chiar repulsia lui Stanica. Felix devine din ce in ce mai convins de tulburarile
psihice ale lui Simion.

Capitolul XIII
La inceputul capitolului este prezentata o scena din viata maritala a cuplului
Stanica-Olimpia, ilustrandu-se lipsa de suflet a celor din familia Tulea. Felix afla
de la Georgeta ca Titi se indragostise de ea, dorind sa o ia de sotie., aceasta avand o
obsesie maritala. Cand pleaca de la Georgeta, se intalnesc cu generalul, scena care i
se pare lui Felix, foarte penibila. Costache vrea sa isi vanda proprietatile pentru a-i
da Otiliei ce i se cuvine. Alarmati de asa o posibilitate, Stanica are ideea sa-i
trimita Otiliei o carte postala si sa se prefaca a-i fi prieteni.
Capitolul XIV
Felix, un pic suparat din cauza indiferentei colegilor de la Universitate, isi aduce
aminte de discutiile pe care le avea cu colegii de la internat in Iasi. Se intalneste cu
Weissmann, un prieten si coleg care ii tine o prelegere despre poezie si dragoste,
atatandu-i curiozitatea pentru un roman de Weininger. Costache il roaga pe Felix sa
nu iasa din camera sa, fiindca avea de facut niste presupuse reparatii, insa Felix isi
da seama ca batranul avea de fapt ascuns in podeaua casei o adevarata comoara,
desigur nu acorda multa atentie acestui amanunt. Costache, Felix,Weissmann,
Stanica, Olimpia, Georgeta si generalul, Iorgu si sotia acestuia iau cina impreuna la
restaurantul celor din urma, unde Stanica incearca sa manevreze pe batran,
povestindu-i o intamplare cu un avar care isi ingropase toti banii in subsol si care la
un incendiu, i-a pierdut pe toti. Felix este condus acasa de general si Georgeta,
simtindu-se din nou foarte penibil.

Capitolul XV
Aglae decide sa il interneze pe Simion, desi considera ca acesta nu are nici o avere,
cu toate ca batranul fusese privat de pensia sa si de orice alte placeri. Weissmann
vine si il face pe simion sa vina cu el, spunandu-i ca oamenii asteapta invataturile
sale (Simion se credea de un timp Iisus Hristos). Stanica incearca sa il faca pe
Costache sa o primeasca din nou pe Aglae, insa acesta este impotriva ideii, Felix
gasindu-l cotrobaind prin casa. Avocatul ii aduce acasa niste studenti pe care nu ii
cunoaste, purtandu-se foarte familiar, starnind indignarea tanarului si a unchiului
sau.

Capitolul XVI
Capitolul incepe cu prezentare lui Stanica si a familiei acestuia, ilustrandu-se
unitatea si legaturile stranse care uneau pe membrii familiei, fie ei de conditii
sociale diferite. Cu ocazia aniversarii matusii Agripina, Stanica ii face acesteia o
vizita, gasind in modesta ei camera o multime de rude venite in vizita. Ii cumpara
batranei alune si covrigi ,si imprumuta de la aceasta patru cesti chinezesti. Varul
sau Toader il duce acasa si cu aceasta ocazie, Stanica observa frumusetea nepoatei
sale Lili, caruia ii promite ca o va prezenta unui baiat fain, Felix. Acasa, ii spune
Olimpiei ca ii cumparase patru cesti de la un anticar, aducandu-i si prajituri, spre
deliciul femeii. Cu toate acestea, Stanica nu primeste dovezi de iubire din partea
nevestei sale, fapt care ii intareste o decizie de mult luata, si aceea ca va divorta cat
mai repede si cum se va ivi imprejurarea prielnica.

Capitolul XVII
Trezindu-se, Felix aude pe cineva cantand la pian si isi da seama ca Otilia se
intorsese. Fata ii da cadou cravate, insa pe data se afiseaza Stanica. Acesta o aduce
cu sine pe Aurelia, careia Otilia ii face cadou o sticluta de parfum, un guler scrobit
de broderie, uitand parca toate faptele urate ale verisoarei sale. Pascalopol vine sa
ii viziteze, cu aceasta ocazie, intre el si Felix ivindu-se un usor conflict, rezolvat
ulterior. Pascalopol il cheama pe Felix sa discute despre o persoana importanta
pentru amandoi si il invita pe tanar la el acasa. Ii aduce la cunostinta ca Stanica
creeaza zvonuri care mai care mai incredibile si mai defaimatoare, avocatul
spunandu-i lui Felix ca motivul calatoriei la Paris fusese de fapt un avort. Costache
incepe sa construiasca o casa pentru Otilia. Felix ii este prezentat lui Lili, care
devine foarte interesat de student, spre invidia celor din familia Tulea.

Capitolul XVIII
Intr-o zi foarte calduroasa, Costache se impletici din mers si cazu moale jos.
Afland de subitul atac al fratelui ei, Aglae, sperand intr-o apropiata moarte a
acestuia se grabeste sa cheme doctorul si merge la Costache acasa. Desi batranul
nu avea nimic, Aglae si Stanica fac tot ceea ce pot pentru a-l aduce intr-o stare
grava, mancand de fata cu el toate bunatatile stranse cu greu de batran, spre durerea
acestuia. Felix il roaga pe Pascalopol sa ii ajute, iar acesta aduce un doctor de
renume, Stratulat si acesta observa ca batranul nu are nimic, insa un la un alt atac
nu ar mai supravietui. Costache ii zice in secret lui Pascalopol ca ii va da trei sute
de mii de lei pentru Otilia, sa ii puna intr-un cont, banii fiind ascunsi sub pat. Desi
isi anunta aceasta dorinta, amana momentul in care ii va da banii mosierului si
Pascalopol deschide un cont in care ii vireaza Otiliei o suta de mii de lei.
Capitolul XIX
Aglae vine si ii povesteste batranului de moarte ceea ce il dispera pe acesta,
Costache incepand sa mearga la doctori, sa ia medicamente si sa aduca parintele in
casa pentru a binecuvanta casa si pentru a alunga spiritele rele. In acest scop este
chemat popa Tuica (interesat mai mult de tuica decat de treburile bisericesti).
Weissmann vine sa ii faca un control lui Costache, cu aceasta ocazie cunoscand-o
pe Aurica, fata incepand sa aiba o pasiune pentru tanar. Cum Weissmann era evreu,
fata se duce la popa Tuica care ii da dezlegare. Aurica ii sugereaza tanarului o
legatura, pe care acesta ghicind-o, o inlatura, spunand ca nu profeseaza decat
amorul liber.

Capitolul XX
Cum Lili se arata foarte incantata de Felix, si cum acesta nu afisa nici un interes
pentru fata, Stanica ii spune Otiliei despre o presupusa idila intre ei, rugand-o sa il
convinga pe medicinist sa o ia pe lili de nevasta. Felix ii marturiseste ca Lili ii este
indiferenta, declarandu-i din nou iubirea sa. Costache se simte din nou rau, Aglae
si Stanica crezand ca est mortsi considerand ca nu mai trebuie chemat doctorul.
Felix si Otilia insa il cheama pe Pascalopol si pe doctor. Cel din urma considera ca
batranul va scapa si de data aceasta, iar Costache ii da o suta de mii de lei pentru
contul Otiliei. Stanica incepe sa caute ascunzatoarea banilor, iar Aglae, Aurica si
ceilalti membri incep sa mute lucrurile din casa, Aurica atentand chiar la pianul
Otiliei. Cum Otilia nu pleca niciodata de acasa, Stanica recurge la un siretlic ce se
va dovedi mortal. Ii spune fetei ca Pascalopol ii va face o vizita si aceasta fuge
pentru jumatate de ora pentru a-si cumpara o pudriera, in acest timp, avocatul intra
in camera batranului si ii ia banii de sub saltea, sub privirile acestuia, care disperat,
isi da duhul. Batranul este inmormantat si toate proprietatile trec in posesia Aglaei.
Banii gasiti sub saltea de Stanica nu sunt niciodata inapoiat de acesta, care
divorteaza de Olimpia. Otilia merge in camera lui Felix si o roaga sa o lase sa
doarma in patul lui, propunandu-i sa traiasca impreuna ca barbat si sotie, fara insa
sa se casatoreasca. Felix insa nu profita de fata. La trezire, Otilia disparuse, si Felix
afla ca tanara plecase la Paris impreuna cu Pascalopol, ulterior tanarul afland ca cei
doi se casatorisera. Anii au trecut si Felix devenise un doctor de renume, avand
multe carti publicate, multe tratate si toata lumea stiind cine este. Se intalneste cu
Pascalopol intr-o zi pe strada si acesta ii arata o poza facuta cu Otilia, Felix
nemaiputand sa o recunoasca pe fata nebunatica in spatele femeii mature ce
devenise.
Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi
De Camil Petrescu

Cartea nti

La Piatra Craiului, in munte


Actiunea primului capitol se desfasoara in primvara anului 1916 in timpul
actiunilor de fortificare, tara pregtindu-se pentru intrarea in primul rzboi
mondial.Stefan Ghiorghidiu, proaspt locotenent rezervist ajuta la pregtirea
rzboiului pe Valea Prahovei si in Dmbovicioara. Intr-o seara la popota
regimentului s-a nceput o discutie pe tema casatoriei si a relatieidintre soti.
Discutia porneste de la un proces in care un brbat este eliberat chiar daca acesta
si-a omort sotia care l insela. Cpitanul Dimiu isi exprima clar prerea: ,,Nevasta
trebuie sa fie nevasta si casa, casa.Daca-i arde de altele sa nu se mrite. Cpitanul
Corabu este cel care crede ca intr-o astfel desituatie divortul este solutia.Asistnd
la aceasta discutie copilreasca, Ghiorghidiu izbugneste si le spune celorlalti sa nu
vorbeasc despre dragoste pentru ca nu se pricep. Replica sa, cea mai interesanta:
,,O iubiremare e mai degrab un process de autosugestie , arata exact ceea ce
gandeste Ghiorghidiu, care este hotrt sa dezerteze, daca, nu i se da permisie doua
zile.

Diagonalele unui testament


Acest capitol ncepe cu amintirile lui Ghiorghidiu despre povestea lui de iubire.
Replicadin incipitul capitolului: ,,Eram nsurat de doi ani si jumtate cu o colega de
le universitate si bnuiam ca m inseala
Ea era de fapt una dintre cele mai frumoase studente. Si toata povestea a fost
hrnita de mndria pe care el o simtea pentru ca ea il iubea .Ei, desi sraci, triesc
o frumoasa poveste de dragoste pana cnd Stefan primeste omostenire de la
unchiul sau, Tache. El ncearca, mpreuna cu unchiul sau Nae Ghiorghidiu si
Lumanararu sa fac anumite afaceri, nsa isi da seama ca nu e fcut pentru asa ceva
si seretrage.

E tot filozofie
Capitolul ncepe cu descrierea unor momente frumoase ale celor doi soti in care se
vedeca inca se iubeau, se distrau mpreuna si filozofau.Intr-o
dup-amiaza, pe cnd se plimbau, cei doi se ntlnesc cu verisoara lui
Stefan,Anisoara. De aici ncolo lucrurile se schimba. Ela petrece tot mai mult timp
in prezenta Anisoarei,devine din ce in ce mai preocupata de haine si de petrecerile
mondene, schimbare pentru careStefan, nu era
pregtit .Un episode cutremurtor este cel al excursiei de la Odobesti in care Stefan
este orbit degelozie din cauza comportamentului sotiei sale.Aici are loc prima
ruptura sufleteasca dintre cei doi, datorita apropierii Elei de dl. G.

Asta-i rochia albastra


In acest capitol incepe jocul dintre cei doi.Stefan ncepe la rndul sau sa flirteze cu
o alta femeie, dup care Ela nu a vrut sa plece acas mpreuna cu el, motiv pentru
care el aduce in patul sau o cocota destul de frumoasa, pe care Ela o gaseste, se
supra si pleac de acas.
Dup ceva timp, a nceput sa ii simt lipsa si o intalneste intr-un sfarsit. Desi
emotia a fostputernica a reusit totusi sa pstreze o calmitate aparenta.La a doua
ntlnire, au vorbit, s-au plimbat iar el a gsit-o mai mult dect frumoasa inrochia
pe care ea o purta. S-au mpcat dup
o luna. Au petrecut vara la Constanta, iar inseptembrie s-au ntors in Bucuresti
unde au mai avut o cearta din cauza ca Ela nu voia sa aib un copil.

Intre oglinzi paralele


In februarie, Stefan se ntoarce prin surprindere de la Azuga unde fusese concentrat
si nu a gsit-o pe Ela acas. Dup ce a venit acas
dimineata, el a gonit-o si i-a propus sa divorteze,lucru pe care ea l-a acceptat.
Dup un timp, nu mai suportnd distanta a nceput sa o caute prin oras, numai
pentru a o vedea. Cnd a fost bolnava i-a trimis un bilet si carti ncercnd sa o
apropie. Peste cteva luni s-au ntlnit la curse si au vorbit mai pe larg.Aceste
scurte ntlniri ii fceau att bine cat si ru
lui Stefan.A reluat studiul si a ncercat sa gseasc o lume superioara dragostei.
Dup un timp gaseste un bilet de la Anisoara care explica absenta Elei in seara in
care a hotrt sa divorteze, nsa nu putea fi sigur daca este adevrat sau nu. Dup
doua saptamani este concentrat langa Cmpul-Lung si Ela se muta in C-lung
pentrua fi mai aproape de el.

Ultima noapte de dragoste


Intr-o scrisoare Ela il cheam urgent pe Stefan la C-lung. Stefan ncearc sa obtina
permisie de la cpitanul Dimiu. Dup mai multe ncercri, pana la urma, reuseste
sa plece desi rzboiul era foarte aproape. Cnd ajunge la C-lung cei doi au parte de
ultima lor noapte de dragoste. Dup asta Ela ncearc sa-i propun lui Stefan, sa-i
dea niste bani, sa isi fac testament. El o refuza si astfel
a nceput o discutie dureroasa. Plecnd de acas sa se linsteasca se intalneste cu
locotenentul-colonel care vrea sa il ia cu el napoi la regiment. Abia reseste sa dea
pe la Ela sa isi ia bagajele.Calatoria este una plina de framantari sufletesti. Pe drum
se vorbeste chiar despre Grigoriade, cel pe care l bnuia amant al sotiei sale
Stefan, care se afla la C-lung.Cum ajunge la regiment, era deja ordinul de pregtire
pentru
rzboi.

Cartea a II-a
Intaia noapte de rzboi

In acest capitol se creeaz o imagine de groaza a rzboiului. Armata era


dezorganizata,ordinele se contraziceau unul pe altul, ofiterii erau speriati si
deznadajduiti. ntreg capitolul cuprinde asa-zise tactici de
rzboi, nereusite nsa.Stefan, descrie frigul, groaza, foamea, frica, ntunericul care
reuseste sa-l fac sa uite desituatia in care se afla cu sotia sa.Sunt prezentate si
evenimente amuzante: dup ce soldatii dau nas in nas cu un pluton si striga
prizonier, prizonier realizeaz ca de fapt prizonierii sunt tot romani.

Fata cu obraz verde, la Vulcan


A treia zi, la Vulcan, Stefan este trimis sa fac dreptate dup ce niste steni
acuzaser tiganii ca le-au furat din curti. El se duce sa cerceteze si printre tigani
observa o fata de vreo 16 ani pe care dup ce o ameninta ca o impusca o ia cu el sa
fie judecata.Auzind focuri de arma, e nevoit sa plece si sa ii dea drumul fetei.

Intamplari pe Valea Oltului


naintnd pe V. Oltului observa tactica inamicului.Intr-o zi sefii sunt anuntati ca
exista doua fete, Maria si Ana Manciulea, care sunt spioanesi trimit informatii
inamicului. Cpitanul este sugestiv deoarece dup ce, cele doua surori sunt arestate
pentru spionaj, Maria este decorata cu virtutea militara pentru conducerea
armatei romana peste Olt unde nvinsese inamicul.

Post inaintat la Cohalm


La Cohalm, un orasel la vreo 10 km de Olt, rzboiul devine din ce in ce mai crud.
Nimeninu mai are pofta de mncare. Pe fetele tuturor este
ntiprita groaza. Romanii ajung sa fie jefuitide ctre
unguri. Ghiorghidiu este trimis sa rezolve problema. Desi povesteste la ntoarcere
cu amuzament cum l-au pandit pe inamic, comandantul nueste multumit.

Ne-a acoperit pamantul lui Dumnezeu


Capitolul cuprinde scene de apocalipsa, prin violenta si groaza.Un soldat, Marin
Tuchei, rosteste intr-una: Ne-a acoperit pamantul lui Dumnezeu vznd cu
Zboar proiectilele pe langa ei si ii spulberau pe cei ghinionisti, cum notau prin
nmol, altul este socat pentru ca a vzut cum un obuz i-a retezat capul lui A
Mariei, ii povestea lui Ghiorghidiu: Fugea asa, fara cap, dup dvs. dl.
locotenent .

Wer Konn Romanien Retent?


Capitolul descrie cum se ncheie marsul acesta istovitor pentru Ghiorghidiu. Desi
ncearca numeroase tactici de rzboi, oamenii lui Ghiorghidiu, mpreuna cu el,
sunt prinsi in capcana iarGhiorghidiu este rnit la mana.Asteptand sa fie condus la
trenul sanitar, Ghiorghidiu intra in vorba cu un neamt. Neamtul este dezgustat de
lupta romanilor, spunnd ca nu astfel se poarta rzboiul, cuatacuri haotice,
sustinand ca rzboiul are si el regulile lui.

Comunicat apocrif
Rnit si spitalizat, Ghiorghidiu se ntoarce la Bucuresti.Ela i se pare o strina si-i
propune sa se despart. Mi-e indiferent daca esti nevinovata desi cndva as fi
putut ucide pentru femeia asta .Isi da seama ca oricnd putea gsi o alta femeie la
fel. I-a druit Elei casele de laConstanta, bani, absolut tot ce e in casa, de la
obiecte de pret la cartide la lucruri personale la amintiri. Adic tot trecutul
Morometii
de Marin Preda

Prima parte :
romanul debuteaz cu sosirea familiei Moromete de la camp, cnd bieii fug s

se odihneasc, fetele se duc s se scalde, Mormete rmnnd singur s descarce


crua i
s o trag la umbra celor doi mari salcmi din curtea lor.
imediat ce termin cu crua, iese la drum pentru a vedea dac este cineva pe
acolo,
dar nu-l ntlnete dect pe Tudor Blosu, a crui companie nu-l ncnt deloc pe
Moromete.
Blosu aduce din nou n discuie dorina sa de a cumpra unul dintre salcmii lui
Moromete, dar acesta l trateaz cu dezinteres, fiind ntrerupi de nevasta lui
Moromete, Catrina, care era indignat c au disprut toi i c ea a rmas s
munceasc singur.
Moromete nervos, l strig pe Niculae pentru a o ajuta pe mama sa s mulg oile.
n timp ce mulgeau oile, Niculae vrea s-i spun mamei sale s-l conving pe
Moromete s dea oile la cioban, pentru ca el s se oat duce din nou la coal.
odat cu venirea serii, Catrina ncepe s-i strige familia pentru a veni la mas,
iar
cinele a intrat pe lng ea i le-a furat brnza.
n timpul mesei, Achim a adus vorba despre plecarea lui la Bucureti cu oile
pentru
a face rost de bani, dar Moromete nu i-a dat nici un rspuns clar.
Biric hotrte s se duc la Polina pentru a sta de vorb cu ea i pentru a vedea
dac fata se gndete mcar puin la el, dar n locul fetei la poart iese Blosu pus
pe
scandal, fiind gata s se ia la btaie cu acesta.
Biric afl de la Moromete, n timp ce-l atepta pe Nil, c Polina urma s se
cstoreasc cu Stan Cotelici, iar Biric, nervos, ncepe s injure la poarta lui
Blosu i s-i
strige Polinei c poate s se mrite cu cine vrea.
mpreun cu Nil, Moromete hotrte s-l lase pe Achim s se duc la Bucureti
cu oile.
auzind discuia i hotrrea celor doi, Niculae se bucura c nu o s mai se scoale
cu
noaptea n cap s plece cu oile i c n sfrit o s scape de Bisisica.
i face apariia i Maria Moromete, sau Guica cum era numit prin sat, care era
sora lui Moromete i cei trei frai se duseser la ea n acea sear pentru a-i spune
vestea cea mare.
era numit Guica deoarece de cte ori trecea cte un negustor cu fructe ea lua din
ele, mnca i apoi ntreba ct cost, iar cnd i se rspundea spunea c sunt stricate
i acre i ncepea s ipe ca o purcea, dup cum spunea un negustor mocan.
ntr-o sear, Moromete l trezete pe Nil pentru a-l lua cu el n grdin pentru a
tia salcmul mult dorit de Blosu, din grdin auzindu-se bocetele unei femei din
cimitir
care l plngea pe biatul ei care murise.
odat cu venirea dimineii, au izbutit i cei doi s doboare salcmul a crui
cdere a
rsunat n tot satul.
dup ce a stat de vorb cu Blosu, i au but ceva, acesta din urm, i-a dat banii
lui
Moromete pentru c acesta se grbea s plece din casa cumprtorului spunnd c
are
treab.
deoarce statul dduse ordin care spunea c toi feciorii trebuie s mearg la
armat,
i bieii lui Moromete s-au vzut silii s se duc, nvtorul Gheorghe Toderici,
fiind
numit commandant.
neplcndu-i instrucia i felul n care urla comandantul la el, Nil l-a luat pe
acesta
de guler, dar fr s dea n el, n acest moment, instrucia ntrerupndu-se.
faptul c Moromete a tiat salcmul a ajuns repede i la urechile Guicii, care
imediat a i aprut la faa locului pentru a face scandal i pentru a-l trage la
rspundere pe
Ilie.
n timp ce Niculae era cu oile pe o moie mare care aparine unei btrne foarte
bogat, dar care este n administrarea unui maior care dadea btrnei bani numai
ct s
nu moar, este atacat de paznicul care nu vroia s lase pe nimeni cu caii sau cu oile
la
pscut.
norocul lui Nicolae a fost c n preaajm era i Achim care l-a salvat de la moarte
i
care l-a btut pe paznic ct s zac cteva luni bune.
Moromete a plecat la firerria lui Iocan, un meter renumit n sat datorit
priceperii sale, ncepnd s fie recunoscut dup ce i-a fcut unui btrn o cru
foarte
frumoas i pe bani puini.
Moromete se ducea pe acolo deoarece era din ce n ce mai interesat de
dezbaterile politice, ce se ineau de ctre oamenii mai rsrii ai satului i la care
lua parte i Blosu, dar i pentru a-i ascui secerile din cnd n cnd.
pe ulia din apropierea fierriei se ncinge o discuie aprins despre politic ntre
Moromete i ceilali steni.
este prezentat ugurlan cu obinuita sa pornire dumnoas pe via i pe cei din
jurul lui, pe el plictisindu-l aceste dezbateri politice, care, n opinia lui erau inutile.
ugurlan se ia la ceart cu toi oamenii prezeni la dezbateri, deoarece a spus
cuvinte jignitoare la adresa lor i la adresa a ceea ce discutau.
apoi este prezentat ugurlan mpreun cu familia sa, faptul c a avut mai muli
copii dar c a trit doar unul i c acum civa ani de Pati s-a certat cu vecinii lui
din cauza unui vas cu lapte pe care acetia l-au cerut napoi pe un ton care pe
ugurlan l-a deranjat.
cnd Moromete se ntoarce acas el gsete n curte doi oameni care, spuneau ei,
erau perceptorii i c au venit dup impozite.
dei perceptorii insistau, Moromete le rspundea mereu c nu are de unde s le
dea, dar cei doi ageni s-au enervate i au vrut s ia ceva din cas sau din grajd dar
nu au
fost lsai de Tita i de Paraschiv.
vzndu-l la ananghie, Blosu l ntreab daac nu vinde locul despre acre mai
vorbiser i care era potrivit pentru a-i face cas lui Victor.
ntre Blosu i soia sa se isc o ceart pe tema banilor.
Biric discut despre Polina cu surorile lui la care inea foarte mult i pentru care
suferea c nu au haine i c orice bucat de mtase era rezervat lui, i de aceea el
le
alunga de la munc sau se ridica de la mas prefcndu-se suprat, astfel
rmnndu-le
lor mai mult.
odat ce Stan Cotelici era hotrt s se cstoreasc cu Polina, Tudor Blosu s-a
gndit s o dea pe Polina fr zestre deoarece Stan era bogat i avea douzeci de
pogoane
de pmnt.
acum Blosu se gndea numai la locul lui Moromete i nu tia cum s fac s
pun
mna ct mai repede pe el.
dar planurile lui Blosu se destram, deoarece Polina fuge mpreun cu Biric,
iar
Victor i tatl su pleac n cutarea ei, pn n momentul n care Blosu renun
spunnd c va veni ea acas i c va vedea atunci ce va pi.
Biric i Polina erau ascuni la Dumitru lui Nae i c vor sta acolo pna a doua zi
diminea; a doua zi diminea, cei doi sosesc acs la Biric spunnd c se vor
cstori, veste la care familia lui Biric i felicit i i binecuvnteaz.
Partea a doua :
n ziua n care Achim era gata s plece la Bucureti ncepe o furtun ce i sperie
pe Moromei, care se rugau s nu plou cu piatr pentru a nu le strica recoltele, dar
dup o jumtate de or ploaia se oprete i Achim scoate oile din obor pentru a
pleca.
ceva mai trziu, Moromete vede pe drum pe eful seciei de jandarmi i doi
brbai
narmai cu pui care, spre mirarea lui se opresec pe drum i intr tocmai la el n
bttur.
cei trei veniser mpreun cu paznicul bandajat pe care Achim i Nicolae l-au
btut
cu cteva zile n urm, iar cnd Moromete se preface c nu tie nimic despre cele
spuse de
eful de post, acesta se enerveaz i l amenin pe Moromete.
dup ce jandarmii au plecat prin ograd s-l caute pe Achim, Moromete a
mrturisit paznicului c fiul su a plecat la Bucureti i l-a sftuit s se apuce de o
munc
adevrat.
dup plecarea jandarmilor, el i cheam soia i pe cele dou fete pentru a se
sftui
cu ele ce s n privina fonciirii pentru c mai erau cteva zile i Jupuitu venea din
nou
dup bani, de aceast dat promindu-le c nu-i va mai ierta.
el hotrte mpreun cu femeile s se duc s se mprumute de la Aristide, care
nu
era cmtar dar avea bani din politic deoarece era primar.
Aristide se pune de acord cu Moromete s-i dea acestuia patru mii de franci,
pentru
a putea plti impozitele, urmnd ca Moromete s-i restituie de ndat ce Achim i
va
trimite bani de la Bucureti.
Biric i Polina continu s se poarte unul cu cellalt ca i cnd ar fi fost
cstorii,
Polina ajutndu-l pe el, dar i pe ceilali. Dei vroia s par c s-a obinuit cu
srcia, ea
mai avea uneori scpri, manifestndu-se revoltat c nu i se pot ndeplini anumite
dorine.
mama Polinei, fiindui dor de aceasta, a vrut s-i trimit ceva prin Rafira, sora ei
mai mic, dar Blosu a aflat i a ameninat-o pe soia sa cu btaia. Intr-o zi Biric
se
hotrte s se duc mpreun cu Polina la prinii acesteia pentru a ncerca s-i
nduplece i s-i fac sa se mai gndeasc n privina cstoriei lor, dar Blosu de
cum i-a
vzut i-a dat afar din cas.
auzind aceste vorbe, Polina s-a speriat c o s rmn srac pe tot restul vieii,
de
aceea i spune soului ei c ea rmne cu prinii.
dup cteva zile, Biric, de fric s nu rmn fr cas, a spus c cine vrea s-l
ajute s mearg cu el la vguni s fac nite crmizi.
ugurlan devine, din nou subiect de brf prin sat deoarece se spunea c ar fi
srit
la btaie cu Cocoil, ceea ce nu era adevrat.
Moromete pltete fonciirea darnu d toi banii, iar cu restul cumpr uluci
pentru
a-i construi un gard nou nspre drum.
ugurlan se duce s se mprumute la Moromete, iar acesta accept cu plcere,
dndu-i un sac cu gru.
Nil i Paraschiv, ndemnai de Guica, pleac pe cai spre Bucuretim,fr a-i
spune
tatlui lor, pentru a se ntlni cu Achim.
Booghin se duce la medic unde afl c este grav bolnav i c trebuie s se
interneze ntr-un sanatoriu la munte.
a doua zi dup plecarea lui Nil i a lui Paraschiv, Guica se duce la Moromete
acas
pentrua vedea cum reacioneaz acesta la observarea plecrii celor doi.
spre disperarea Guicii, Paraschiv i Nil au aprut la poart cu caii obosii peste
msur, minindu-l pe tatl lor c i-au gonit nite paznici, i c de aceea caii erau
aa de obosii.
Paraschiv i ecxplic mtuii sale c din pricina lui Nil care se simea vinovat,
nu
au mai naintat spre Bucureti i c au fost nevoii s se ntoarc.
Nicolae, foarte fericit, se ducea acum la serbarea de la coal, unde trebuia s
spun
o poezie i unde vede o fat foarte frumoas, pe Irina a lui Booghin.
Cocoil l invit pe Moromete la o uic la Aristide, pe drum discutnd din nou
despre politic i depre doi oameni detepi pe care-i vzuse Cocoil n faa unei
crciumi.
cei doi n drumul lor au trecut mai nti pe la coal pentru a vedea ce se
ntmpl la serbare, unde tocmai se prezenta situaia claselor, iar la premiere,
vzndu-l pe fiul su premiant, Moromete se bucur i se emoioneaz.
deodat, cnd trebuia s spun poezia, este cuprins din nou de friguri, el plecnd
depe scen i fiind dus acas de tatl su ct mai repede pentru a nu i se ntmpla
ceva ru.
Partea a treia :
odat cu venirea verii i a cldurilor greu de suportat, a venit i vremea
oamenilor
s ias cu cruele i secerile la cmp pentru a strnge recoltele.
n acest an la seceri, Moromete era la fel de nepstor ca i n ali ani, netiind
c
Paraschiv considera c acesta este ultimul seceri la care lua parte.
dup ce au secerat ctva timp, familia Moromete s-a aezat la mas pentru a
mnca
i a se odihni puin.
Niculae ncepe iar s o roage pe mama sa s vorbeasc cu Moromete pentru a-l
lsa s se duc la o coal mai mare unde s nvee, s ia burs, iar dup trecerea a
opt ani el s devin nvtor.
Booghin ieise i el la seceri mpreun cu copii lui Vtic de paisprezece ani i
Irina care avea doar apte ani.
Polina se gndete ntr-o diminea s mearg cu toat familia lui Biric pe
pmnturile tatlui su i s adune grul ce i se cuvenea pentru a-l vinde i a face
rost de
bani cu care s-i ridice cas.
dar Biric i tatl su gsesc aceast idee inutil i pornesc cu crua spre locurile
lor nebgnd-o n seam pe Polina, ntre cei doi iscndu-se o ceart la care asculta
toat familia Biric.
la cmp, cei doi se ntlnesc cu Blosu care nici nu-i bga n seama, chiar dac
acetia veniser cu gnd de mpcare.
Aristide, i pregtea i el n acest zile mainile de treierat, i pe la jumtatea lui
iulie le scoate pe islaz.
ugurlan ia i el parte la treierat, urcndu-se pe utilaj pentru a bga baloii n
dini mainii, iar fiul su, Mrin, sttea la coada mainii ca s adune praful i
pleava ce ieeau din spicele de gru.
ugurlan devine din ce n ce mai fericit, dar fr s tie de ce.
apoi cnd afl c Tache, fiul lui Aristide, fur din fina oamenilor se nfurie
vrnd s-l gseasc pe Tache pentru a-i cere socoteal; apoi se nfurie i mai ru
cnd i se spune c toat lumea tia de ceea ce fcea Tache n afar de el i de Ion al
lui Miai.
gsindu-l, ugurlan l ntreab pe Tache de ce a dat n Ion, Tache enervndu-se a
vrut s-l loveasc pe ugurlan dar nu a reuit, deoarece acesta s-a ferit, apoi
hotrndu-se
s riposteze.
vznd c este btut, Nstase, unchiul lui Tache, s-a dus imediat la eful de
jandarmerie, iar cei doi, ugurlan i Ion, au fost dui la secie.
ugurlan se ncaier apoi i cu eful de post.
ugurlan este iertat de eful de post, adr nu i de Aristide care cheam legiunea
de
jandarmi, i vrea s s fac tot posibilul pentru a-l schimba pe eful de post.
eful de post sosete acas la ugurlan, mpreun cu doi soldai pentru a-l lua la
secie.
spre sear, Moromete afl de la Cocoil c ugulan a fost condamnat la doi ani
de
nchisoare.
Niculae se gndea tot mai des cum s-l fac pe tatl su s neleag c coala
este
un lucru foarte important pentru el.
Scmosu, un negustor de gini venit de curnd de la Bucureti, vine pe la
Moromete pe acs i i spune acestuia c l-a vzut pe Achim n trg la o crcium,
c era
nsoit de o femeie, i c era foarte frumos mbrcat.
Scmosu mai spune c Achim l-a ruagt s stea cu el la un pahar, dar c el nu
avrut,
spunnd c se grbete.
Moromete este vizitat de ctre nvator i de ctre preot, chiar dup ce acesta a
avut o discuie cu Niculae despre coal, pentru c, spunea el, nu are bani s-l
trimit la coal.
cei doi musafiri, ntreabde Niculae, apoi i spun s-i lase singuri cu tatl lui,
cruia
i spun c trebuie s-l dea neaprat la coal.
Paraschiv i Nil se sftuiesc din nou s plece dup vnzarea grului, dar nu tiau
nc ce aveau s fac la Bucureti.
soia lui Booghin primete o scrisoae din cae afl de la soul ei c n curnd o
s
vin acas i c i e dor de copii.
i Biric primete o scrisoare de la judectoria de la ocol care-i cerea s se
prezinte
la judecat n dou sptmni, fiind acuzat de furt din averea lui Tudor Blosu i
din
recoltele ce i se cuveneau acestuia.
Moromete se vede nevoits plece cu grul la Piteti pentru a-l vinde, deoarece se
apropia data plecrii lui Niculae i avea nevoie de bani; pe drum se ntlnesc cu un
ir de crue pline cu gru care se ntorceau de la Piteti deoarece grul nu se
cumpr datorit cantitilor mari de gru care erau pe pia.
Ilie se hotrte s nu se mai opreasc la Piteti, ci ine drumul pn la munte.
timpul trece i Niculae se pregtete s plece la Cmpulung pentru a da primul
su
examen pentru o coal superioar, examenul de admitere.
Niculae reuete s ia cu brio examenul, fiind printer primii din cei peste o sut
de
candidai.
Moromete devine nelinitit deoarece Achim nu ami trimetea bani, iar Jupuitu
venise s cear fonciirea, ameninndu-l c i confisc vita din grajd.
ca i cum nu ar fi fost de ajuns, pe umerii lui Moromete se abate o alt veste
nspimnttoare, mai avea de restituit bncii cinci mii de lei, banca ntiinndul
c dac
nu pltete se va folosi de puterea legii pentru a intra n posesia banilor.
Paraschiv se bucura la auzirea necazurilor familiei sale, deoarece, nvat de
Guica, vroia s-i vad ruinai pe prinii lui, s le ia caii, oile i dac se poate, ca
dezastrul s fie mai mare, i pmntul.
Moromete afl de la Scmosu, c Achim s-a desprit de biatul lui Ctnoiu, i
c
mpreun cu Nil i Paraschiv, plnuiesc fug de acas cu oile i caii tatlui lor.
Jupuitu vine dup taxe dar Moromete spune din nou c nu are; la auzirea acestui
rspuns, Perceptorul ncepe s caute cu privirea prin cas ceva ce putea fi
confiscate, dar nu gsete nimic.
Moromete cuprins de furie, desface o hrtie n care se aflau banii lui Niculae,
pentru coal, i i ntinde perceptorului.
dup o ceart cu Moromete, care i ntrise acestuia bnuiala pe care i-o spusese
Scmosu, Paraschiv se duce la Guica spunnd c s-a hotrt, c el i Nil vor pleca
a doua
zi dis-de-diminea.
Paraschiv se ntoarce acas spre diminea, nervos c l respinsese fata cu care el
se
gndea s se cstoreac.
dimineaa cnd s-au trezit, Paraschiv a nceput s urle i s fac scandal,
simindu-
se acum stpn peste toi, Nil fr s zic nimic aproba prin zmbete purtarea
fratelui
su.
Moromete i pierde calmul care-l stpnea de cteva zile i, punnd mna pe un
par ncepe s dea n Paraschiv i Nil, acetia implorndu-l s nu mai dea.
a doua zi, sear, Moromete ntors de prin sat afl de la Catrina c cei doi au fugit,
cu caii i cu bani i covoare din lada fetelor.
Moromete hotrt s treac peste nenorocire ce se abtuse asupra lor, s-a dus
acas
la Blosu pentru a-i vinde pmnt din spatele casei i, spre satisfacia vecinului
su, i
bucata de pmnt pe care acesta i-o dorea cu disperare pentru a-i face cas fiului
su.
-cu banii luai cumpr doi cai, pltete fonciirea, rata la banc, datoria la Aristide
i taxele de colarizare ale lui Niculae.
trei ani mai trziu ncepe al doilea rzboi mondial.
Povestea lui Harap Alb

de Ion Creanga

Un crai are trei fii. Fratele su, Verde-mprat, care stpnea o ar


ndeprtat, neavnd motenitori biei, i scrie s-i trimit pe unul dintre feciori
pentru a-l lsa pe tron la moartea sa.
Fiul cel mare al craiului pleac la drum. Ca s-i ncerce puterile, tatl su i
iese n cale mbrcat n piele de urs. Flcul se sperie i se ntoarce napoi, strnind
batjocura printelui su. Tot aa pete i mijlociul.
Mezinul este sftuit de o btrn ceretoare cum s procedeze pentru a nu
mai pi ruinea frailor si. i cere tatlui su calul, armele i hainele din tineree.
Dei uimit, craiul este totui de acord. Calul se dovedete a fi un cal fermecat, care
nu se sperie de urs atunci cnd i iese n fa. Astfel, mezinul pleac mai departe,
primind de la tatl su blana de urs i sfatul s se fereasc de oamenii spni sau
roii.
Cutreier mult timp, pn cnd, ntr-un codru ntlnete un om spn, care i
apare de trei ori sub trei nfiri diferite, oferindu-se s-i fie slug. n cele din
urm, fiul cel mic al craiului, nemaitiind pe ce crri s o apuce, accept ultima
propunere a spnului. Cei doi strbat o bucat de drum, dup care spnul, prin
vicleug, l convinge pe fiul craiului s coboare ntr-o fntn ca s se rcoreasc.
l nchide acolo i l oblig s i se supun. Cei doi schimb ntre ei hainele i
identitatea. Fiul craiului devine sluga spnului i este botezat Harap-Alb.
Cei doi i continu drumul spre ara lui Verde-mprat. Ajuni acolo, spnul
este primit i tratat cu tot respectul cuvenit motenitorului tronului, iar Harap-Alb
este trimis la grajduri.
Curnd dup aceea, spnul, pentru a-l impresiona pe mprat, l trimite pe
Harap-Alb s aduc o salat rar, din grdina ursului, apoi o piatr nestemat din
fruntea cerbului, dou sarcini foarte periculoase. Cu ajutorul btrnei ceretoare
care se dovedete a fi Sfnta Duminic -, tnrul reuete s duc la bun sfrit cele
dou ndatoriri.
A treia oar este trimis s-o aduc pe fata mpratului Ro, cunoscut ca mare
vrjitoare. Drumul ctre mpraia acestuia este lung. Harap-Alb are ocazia s fac
fapte bune: s ajute nite furnici i un roi de albine, primind de la acestea cte o
arip fermecat. Se ntovrete apoi cu cinci fpturi ciudate, care se ofer s l
ajute: Geril, Flmnzil, Setil, Ochil i Psri-Li-Lungil. Cu ajutorul acestora
i cu darurile de la furnici i albine, Harap-Alb reuete s depeasc ncercrile la
care l supune mpratul Ro i s o capete pe fiica acestuia pentru a o duce
spnului.
Pe drum cei doi tineri prind drag unul de altul. Cnd ajung la palatul
mpratului Verde, fata dezvluie tuturor adevrata identitate a lui Harap-Alb.
Spnul, mnios c a fost trdat, se repede i i taie acestuia capul. Imediat, calul lui
Harap-Alb l ucide pe spn, azvrlindu-l din naltul cerului. Fata mpratului Ro l
readuce la via pe Harap-Alb cu ap moart i ap vie.
Cei doi se cstoresc i mpratul Verde le d binecuvntarea i mpria
totodat.
O scrisoare pierduta
De I.L.Caragiale

ACTUL I:

Scena I:

In prima scena din actul 1 Caragiale ni-i infatiseaza pe Stefan Tipatescu


prefectul judetului zis si "conu Fanica" si Ghita Pristanda politaiul
orasului, care au o conversatie foarte interesanta si foarte aprinsa despre
alegeri.Domnul Tipatescu este foarte agitat,plimbandu-se cu ziarul in
mana si comentand anumite fraze referitoare la dumnealui.Ion Pristanda
rezemat in sabie ii povesteste domnului prefect despre o discutie ce o
auzise pe furis intre Nae Catavencu si dascalimea orasului in timp ce
acestia erau la un joc de carti. Aceasta discutie avea ca sibiect pe domnul
Tipatescu (pe 353w226d care din vampir nu-l scotea) si o anumita
scrisoare pe care avea de gand sa o citeasca

Scena II:

Pristanda se plange de meseria lui de politist si de faptul ca primeste prea


putini bani care nu ii ajung sa isi intretina familia lui numeroasa. Acesta
isi aduce aminte de sfaturile sotiei lui si se gandeste ca avea
dreptate.

Scena III:

Domnul Trahanache se duce la prefect inainte de dejun pentru a-i


povesti ceva fara ca Zoe ,sotia lui sa afle.Prefectul il trimite pe Pristanda
acasa la domnul Trahanache pentru a-i anunta sotia ca vor intarzia le
dejun.

Scena IV:

Trahanache ii povesteste prefectului de un bilet care l-a primit de la


fecior din partea domnului Catavencu in care scria ca doreste sa il vada
deoarece ii va arata un documant foarte important pentru dumnealui .
Domnul Zaharia ii spune ca s-a dus la biroul ziarului "Racnetul
Carpatilor" pentru a primi documentul de la Catavencu care ii inmaneaza
o scrisoare de la Tipatescu adresata sotiei lui Zoe si il ameninta ca va fi
publicata in gazeta. Afland aceste lucruri Tipatescu se enerveaza si ii
spune lui Trahanache ca la intrunirea de diseara Catavencu nu va veni.

Scena V:

Zoe se duce la Tipatescu foarte speriata,spunandu-i de scrisoarea pe


care a primit-o de la Catavencu in care o anunta ca le va restitui
documentul in schimbul unui favor.Zoe nu isi aminteste cand a pierdut
scrisoarea dar la intalnirea cu Catavencu acesta i-a cerut in schimbul
scrisorii sa-i asigure alegerea.Tipatescu se enerveaza foarte tare si ii
spune ca l-a trimis pe Prisanda sa-i cumpere scrisoarea.

Scena VI:

In timp ce il asteapta pe domnul Tipatescu, Branzovenescu si Farfuridi,


avocatii si membrii comitetului se intreaba daca nu cumva sunt tradati de
catre Trahanache ,Zoe sau chiar de prefect (toti faceau parte din acelasi
comitet). Acesta care tocmai sosea afla care este motivul sosirii celor doi
si le reproseaza ca au venit sa-i ceara socoteala tocmai dumnealui care a
infiintat comitetul.Avocatii sunt inca convinsi ca au fost tradati si se
indreapta spre iesire cendusi de prefect.

Scena VII:

Zoe il anunta pe Tipatescu ca va avea loc o nenorocire,intre timp apare


un cetatean turmentat care sustine ca este alegator si ca a gasit o
scrisoare adresata doamnei Trahanache din partea prefectului.Tipatescu
si Zoe il ia la intrebari,acesta incearca sa gaseasca scrisoarea dar isi
aminteste ca este posibil sa I-o fi furat domnul Catavencu.

Scena VIII:

Pristanda vine intr-un suflet sa-i anunte pe Zoe si pe "conul Fanica" de


venirea lui Trahanache.Tipatescu ii spune sa scoata cetatenul afara
,acesta ii intreaba pentru cine sa voteze, dar Ghita face ce i-a spus
prefectul.
Scena IX:

Zoe si Tipatescu afla de la Ghita care tocmai venea de la Catavancu ca


fara o mie de poli acesta nu se lasa atat de usor.Trahanache intra mirat
deoarece, isi da seama ca Zoe stie tot ; dar le spune ca l-a prins pe
Catavencu cu ceva mai rau.

ACTUL II:

Scena I:

Trahanache,Farfuridi si Branzovenescu stau in jurul unei mese discutand


si studiind alegerile electorale.Cei doi avocati ii spun domnului
Trahanache ca se tem de tradarea prefectului,dar acesta ii ia apararea si
le spune ca este un om de incredere care a facut multe servicii partidului.
Nervos si tulburat Trahanache iese din camara pe usa din spate.

Scena II:

Branzovenescu si Farfuridi ramasi in aceeasi camera discuta despre ceea


ce cred ei ca se va intampla la intrunirea de diseara.Acestia sunt foarte
convinsi ca vor fi tradati de domnul Tipatescu si doresc sa trimita o
scrisoare anonima impotriva lui la Bucuresti catre comitetul Central si
catre minister si gazete.

Scena III:

Pristanda s-a dus impreuna cu cei de la politie acasa la domnul


Catavencu si l-au luat la sectie punandu-i tot felul de intrebari despre
scrisoare la care doreste sa raspunda doar lui Zoe. Aceasta nu era
de gasit pe nicaieri,dar dupa mai multe incercari Ghita reuseste sa se
intalneasca cu ea.

Scena IV:

Zoe afla de la Pristanda ca Tipatescu a dat ordin sa fie arestat Catavencu


ca sa poata pune mana pe scrisoare si ca acesta doreste sa vorbeasca
numai cu dansa. Afland asta Zoe il trimite pe Pristanda sa-l elibereze pe
Catavencu si sa-l aduca la ea.
Scena V:

Zoe sta singura in camera si citeste ziarul in care s-a anuntat ca maine va
fi publicata o scrisoare adresata unei doamne foarte importante din partea
unui inalt personaj . Pentru a impiedica asta se gandeste ca ar fi mai bine
sa-i asigure alegerea lui Catavencu.

Scena VI:

Tipatescu discuta cu Zoe despre Catavencu ,acestia incearca sa gaseasca


o solutie pentru a-l impiedica sa tipareasca scrisoarea. Prefectul nu este
de acord sa-i asigure alegerea iar Zoe disperata nu stie ce sa faca . Intr-un
final Zoe se hotaraste sa-l sprijine pe Catavencu si sa lupte impotriva
partidului si al lui Tipatescu.

Scena VII:

Pristanda il elibereaza pe Catavencu la ordinul doamnei Trahanache


cerandu-si scuze , apoi il duce in casa prefectului unde era asteptat de
Zoe care dorea sa-i vorbeasca.

Scena VIII:

Catavencu o asteapta linistit pe un scaun pe doamna Trahanache si isi


inchipuie ce se va intampla la intrunirea de diseara si cum il va proclama
Zaharia candidat . Dar inainte sa apara doamna Trahanache apare
Tipatescu uimit de prezenta lui Catavencu care pare foarte surprins.

Scena IX:

Catavencu discuta fata-n fata cu Tipatescu care il intreaba ce doreste in


schimbul scrisorii acesta ii spune ca vrea sa-i asigure alegerea , iar daca
nu o va face va publica scrisoarea.Tipatescu striga pe un ton nervos ca
vrea sa-l omoare iar Catavencu tremura tipand dupa ajutor.

Scena X:

Zoe intervine si ea in discutia celor doi si se hotaraste sa ii spuna si lui


Catavencu hotararea pe care a luat-o si anume aceia de a-l alege deputat
doar ea si sotul ei . Neavand alta solutie Tipatescu decide sa-l sprijine pe
Catavencu.
Scena XI:

Trahanache intra in salon dar nu gaseste pe nimeni deoarece erau ascunsi


. Ii lasa un bilet lui Tipatescu apoi pleaca.

Scena XII:

Dupa plecarea lui Trahanache apare din nou cetateanul turmentat care nu era
hotarat cu cine sa voteze.Dar Tipatescu ironic ca intotdeauna ii spune sa-l aleaga
pe domnul Catavencu.

Scena XIII:

Tipatescu le spune celor doi avocati ca lucreaza pentru Catavencu si ca il


vor sustine dar acestia il ameninta ca vor spune totul ziarelor,comitetului
electoral si guvernului.

Scena XIV:

Pristanda vine in fuga aducand o scrisoare in care scria ca colegiul al-


doilea trebuie sa il aleaga pe Agamemnon Dandanache . Afland asta
Zoe,Trahanache,Catavencu si ceilalti cetateni erau hotarati sa lupte
impotriva oricui.

ACTUL III:

Scena I:

In sala cea mare a primariei Farfuridi care este deja la tribuna incearca sa tina un
discurs catre adunare dar acestia nu il lasa. Trahanache care este presedinte il ajuta
cum poate incercand sa faca liniste in sala . In final Farfuridi emotionat tine
discursul despre politica si viitorul tarii.

Scena II:

Pristanda vine repede pentru a-l anunta pe Trahanache ca este asteptat in cabinet si
ca trebuie sa suspende sedinta.
Scena III:

Intre timp grupul lui Catavencu si al lui Farfuridi discuta despre alegerile
electorale si se contraziceau intre ele.

Scena IV:

Trahanache iesi in fuga din camera,Zoe si Tipatescu veneau dupa el spunandu-i sa


nu renunte.Dupa asta Zaharia se intoarce in sala.

Scena V:

Catavencu cere cuvantul domnului Trahanache deoarece doreste sa spuna


tuturor parerea lui despre aceasta tara.

Scena VI:

Din nou Catavencu incearca sa spuna ceva dar este intrerupt de catre cetateanul
turmentat si toata sala incepe sa rada.

Scena VII:

Trahanache doreste sa anunte numele candidatului propus de comitetul lor. In sala


toata lumea este agitata iar Trahanache anunta ca il va sprijini pe Agamemon
Dandanache,Zoe,Tipatescu si Trahanache au iesit toti afara iar Pristanda si cei doi
avocati il tarasc pe Catavencu afara.

ACTUL IV:

Scena I:

Zoe si Tipatescu erau in gradina lui Trahanache si se intrebau unde este Catavencu
si de ce nu a publicat pana acum scrisoarea.
Scena II:

Putin mai incolo Trahanache vine spre Zoe si Tipatescu insotit de Agamemon
Dandanache , face prezentarile apoi isi cere scuze ca trebuie sa plece deoarece se
ducea la alegeri.

Scena III:

Dandanache povesteste dspre o scrisoare gasita in pardesiul unei persoane


"insemnate". El vine obosit din drum si Zoe il petrece la culcare.

Scena IV:

Tipatescu mediteaza in singuratate asupra alegerii lui Dandanache.

Scena V:

Zoe este ingijorata in legatura cu scrisoarea. Intra Pristanda si anunta ca partidul lui
Catavencu s-a spart, ca gazeta lui nici nu a iesit si ca nu-l poate gasi pe Catavencu.
Il cheama urgent pe Tipatescu la telegraf.

Scena VI:

Dupa ce Tipatescu s-a indepartat, Pristanda ii spune coanei Joitica ca l-a mintit ca-l
cheama ministrii ca sa organizeze o intilnire cu d-nu Catavencu. Zoe il cheama
urgent cu nerabdare pe Nae

Scena VII:

Catavencu ii spune lui Zoe ca o pierdut scrisoarea, iar Zoe il anunta ca este pierdut
si il cheama pe Ghita, strigind in fund se intilneste cu cetateanul turmentat.

Scena VIII:

Cetateanul turmentat avea palaria lui Catavencu, in care era scrisoarea. O inmina
Zoii si intreaba pentru cine sa voteze. Dupa ce Zoe l-a petrecut pe cetatean cu
amabilitate si i-a spus pentru cine sa voteze, a pus scrisoare in sin si a mers tinta
spre Catavencu,el cazind in genunchi.
Scena IX:

Catavencu isi cere iertare, Zoe il iarta, dar cu anumite conditii, Catavencu da
cuvintul ca le va respecta si a iesit prin usa din spate.

Scena X:

Zoe citeste scrisoarea si o saruta de mai multe ori, apoi isi sterge lacrimile si urca
repede scarile.

Scena X!:

Tipatescu se intoarce de la telegraf, suparat pe Ghita si se intreaba unde e Zoie.

Scena XII:

Dandanache ii spune lui Trahanache ca scrisoarea este adevarata, ci nu o alta


plastografie a lui Catavencu.

Scena XIII:

Zoe coboara treptele impreuna cu Tipatescu si se intilnesc cu Dandanache si


Trahanache. Dnu Dandanache ii anunta ca Trahanache este noul prefect.

Scena XIV:

Vin toti alegatorii cu banci cu bautura, vin feciorii cu sampanie. Toti inchina
tosturi in sanatatea presidentului si prefectului. Catavencu anunta ca visul
poporului la progres,insfirsit s-a implinit.