Miru.maria08@yahoo.

com

2.12.2014-isdr-subiect21-22-23
Subiectul21-pravilele laice
La jumatatea sec al 17lea au fost elaborate pravilele laice
,cartea romaneasca de invatatura siindreptarea legii.Cartea
romaneasca a fost elaborata de logafatul Dragos Eustrachie din
ordinul domnului Vasile .Aceasta a fost tiparita in 1646 la
manastirea 3 erarhi din iasi.Izvoarele acestei pravile au fost:
-legea tarii
-vazilicalele
-legea agrara bizantina
-tratatul de dr penal si de procedura penala elaborat de
italianum prosper farinnaci.In cea ce priveste titlul acestei
pravile la inceput s-au facut o serie de aprecieri gresite
afirmandu-se ca utilizarea termenului de invatatura ar duce la
concluzia cum ca aceasta pravila aragas poptidactic>Afirmataia
este gresita deoarece autorii acestei pravile au folosit termenul
de invatatura ca fiind echivalent cu termenul de norma juridica.
In 1652 a fost elaborata cea de-a doua pravila din ordinul
domnului Matei Basarab .In principiu indreptarea legii cuprinde
dispozitii asemanatoare celor continute in cartea romaneasca
de invatatura.
Totusi avanduse in vedere faptul ca la elaboraraea acestei
pravile au fost avute in vedere si alte izvoare putem preciza ca
in continutul acesteia intalnim dispozitii specifice medicinei
,dramaticii sau filozofiei.Ca regula generala cele 2 pravile contin
dispozitii privind desfasuraraea relatiilor in agricultura dar si
dispozitii din dr civil ,penal si procesual.In cea ce priveste
relatile din agricultura mentionam prezenta dispozitilor privind
legarea taranilor de mosie ,o serie de obligatii impuse acestora
dar si mentiuni privind indatoririle boierilor de a urmari
indeplinirea obligatilor de catre taran ,sanctionarea ne
respectarii obligatiilor de catre tarani ,indatorirea boierilor de a
returna taranii boierilor de pe mosia carora fugisera.
Totodata pravilele contin dispozitii privind protectia bunurilor
agricole si a celor care rezultau din pastorit fiind foarte aspru
sanctionata sustragerea acestora.In cea ce priveste dispozitiile
de dr civil in pragile sunt reglementate
privind:proprietatea,persoanele,familia,obligatiile si
succesiunea.Referitor la proprietate se face clasificarea
bunurilor in mobile si inmobile acestea fiind considerate foarte
imp si protejate in aceeasi masura.Se mai face distinctia in
bunuri mirenesti si religioase.Totodata se precizeaza ca
actiunea in revendicare este inprescriptibila.
Referitor la persoane se face distinctie intre oameni liberi si
robi.In categoria oamenilor liberi intra:boierii si taranii iar robii
sunt considerati lucruri ,boierii putand sa dispuna de a cestia
dupa cum vroiau.In pravile sunt mentionate 2 categorii de
boieri:boierii cu dregatorii si fara dregatorii.
Majoratul era fixat pentru varsta de 25 de ani dar raspunderea
pentru fapta proprie functiunea de la varsta de 18 ani.In cea ce
priveste relatile de famile pravilile contin dispozitii privind
casatoria si divortu.Casatoria era considerata un act religios
care avea ca efect exercitarea puterii parintesti de catre barbat
asupra descendentilor dar si exercitarea puterii maritale asupra
femeii.Sotului i se recunostea un drept de corectie si de
administrare a bunurilor dotale.Divortul era considerat un act
religios si se putea realiza in biserica dar se putea repriza si prin
recudiere pentru vrajitorie,agulter sau bataie.
In cea ce priveste obligatiile acestea pot izvori din contracte si
din delicte.In pravile erau reglementate urmatoarele tipuri de
contracte:de vanzare-cumparare,de inchiriere de imprumut sau
cel de donatie.
Contractele puteau fi incheiate pe baza liberului consimtamant
al partilor sau a reprezentantiilor acestora .Consimtamantul nu
putea fi luat prin violenta su prin viclenie.In cea ce priveste
succesiunile avem mostenirea testamentara si cea penala.
In cea ce priveste dr penal se inregistreaza o evolutie datorita
influentei sistemului de dr titalian promovat in aceasta materie
de Prosper Farinat se produc termeni precum tentativa
,complicitatea,concursul de infractiuni,recitiva ,cauze care
inlataura raspunderea penala si care atenuiaza raspunderea
penala.Faptele se numesc vin mari si mici iar pedepsele sunt
fizice,prevative de libertate si fiscale.
Aurelianburducea@yahoo.com
Subiectul 22-reformele lui constantin
Imperiul Otoman urmarind sa-si consoideze autoritatea in
partea de sud a europei a inasprit modul de coordonare a
activitatii in tarile romane si a impus domniile fanariote.Domnii
fanarioti proveneau din cartirul fanar din constinopol.In mod
traditional acestia erau folositi de Imperiul otoman pentru
promovarea relatiilor la nivel international.Perioada fanariota
se imparte in 2 faze:prima faza incepe in 1711 pentru moldova
sin 1716 pentru Tara ro si se termina 1774 odata cu incheierea
tratatului de la kuciuk kaynargi.Cea de-a doua faza incepe in
1774 si se finalizeaza in 1821.
Impunerea sistemului fanariot in tarile romane a determinat
modificari atat la nivel central cat si la nivel local.La nivel
central institutia domniei sufera modificari semnificative.Astfel
domnii erau nimiti de imperiul otoman contra unor sume de
bani ,sume de bani care se plateu si in cazul reinvestirii.Sfatul
domnesc dobandeste denumirea de divan domnesc
inregistrandu-se totodata o scadere a influentei acestora in
sistemul de conducere a tarilor romane.
Dregatoriile se mentin si devin o modalitate de recompensare
pentru cei care il sustineau pe domn.Influenta imperiului roman
asupra principatelor romane a avut drept consecinta
imposibilitatea de a se adopta legiuiri sau coduri prin care sa se
realizeze o sistematizare a dreptului.Astfel domnii fanarioti au
adoptat o serie de asezaminte prin care au reglementat relatiile
dintre boieri si tarani ,situatia juridica a boierilor,administratia
centrala si locala si administaratia in cadrul bisericilor.Astfel
prin asezamintele lui constantin s-a realizat o promovare a
principiului separarii puterilor in stat.Constantin a numit la nivel
local mai intai in judete si apoi in tinuturi 2 ispravnici unor cu
atributii admin iar unul cu atributii judecatoresti.Totodata a
infintat episcopiile manastiresti si a recunoscut rolul acestora
de a administra averile manastiresti.Clerul este exclus de la
atributiile judecatoresti dar beneficiaza de scutire de
impozite.Statul juridic stabilit pentru boieri are in vedere
impartirea acestora in boieri cu dregatorii sau fara dregatorii
numiti boieri de tara.Boierii cu dregatorii beneficiau de scutiri
de impozite pe cand cei fara dregatorii erau scutiti de impozite
numai in anumite cazuri.D.p.d.v fiscal se reunesc toate
impozitele stabilanduse ca se datoreaza annual un impozit de
10 taleri.Impozitul urma sa se plateasca in 4 sferturi.Referitor la
rap dintre boieri si taranii aserviti Constantin a dat un
asezamant in 1740 prin care a reinterat obligatiile boierilor si in
mod special ale taraniilor aserviti.Astfel taranii erau legati de
pamant si aveau obligatii numeroase.In conditiile in care
situatia taranilor aserviti a devenit mai grea acestia au fugit in
trans sau in sudul dunarii constatand ca numai are cine sa
rucleze terenul constantin a dat un hrisov domnesc prin care se
arata ca taranik fugari se pot intoarce in tara fiind iertati de
datorii ,iertati de rumanie si scutiti d eplata impozitului pentru
6 luni.Insa in hrisovul respectiv constantin nu a prevazut nimic
pentu cei care au ramas pe territoriul tarii ro astfel taranii
respectivi au devenit tarani fugari pentru a beneficia si ei de
statutul acordat acestora.Vand situatia incerta creata prin
adoptarea acestor hrisoave domnesti constantin a emis un alt
hrisov prin care a dispus eleminarea starii de aservire pentru
toti taranii.In aceste conditii rap dintre boieri si tarani urmau sa
se realizeze pe baza contractuala.Prin urmare in cazul in care
taranul isi indeplinea toate obligatiile fata de boier putea sa
paraseasca acea mosie.Insa boierii au creat prin intermediul
acestor contracte o situatie impovaratoare pentru tarani prin
stabilirea unui nr insemnat de obligatii.Pentru a limita actiunea
boierilor s-au adoptat o serie de hrisoave domnesti prin care s-
au recomandat obligatii limitate ce puteu fi utilizate in rap
contractuale dintre boieri si tarani.