RIM Benzinarie

S.C. CADES S.R.L.
EVALUATOR PRINCIPAL - S.C. LAIG SERV S.R.L.
Proiect N: 13/ 2012 Faza: Acord de mediu
CONSTRUIRE STATIE DISTRIBUTIE

Denumire obiectiv: CARBURANTI, GPL, MAGAZIN MIXT, SI
SPALATORIE AUTO
Com. Bucsani, sat Racovita, jud. Dambovita
RAPORT LA STUDIUL DE IMPACT

Coninut volum:
ASUPRA MEDIULUI
Evaluator principal
S.C. LAIG SERV S.R.L
RESPONSABILI TEMA:
Chim. Dr. Moater Elena Irina
Iunie 2012
Raport la studiul de impact asupra mediului
Denumire proiect: Construire statie distributie carburanti, GPL, magazin mixt si spalatorie auto"
com. Bucsani, sat Racovita, judetul Dambovita
S.C. CADES S.R.L.
Prezentul Raport la studiul de impact asupra mediului a fost elaborat pentru investitia
Construire statie distributie carburanti, GPL auto, mazin mixt si spalatorie auto" in com.
Bucsani, sat Racovita, judetul Dambovita la cererea S.C. CADES S.R.L. :
Evaluator principal S.C. LAIG SERV S.R.L
Evaluator mediu MOATER ELENA IRINA
Inginer hidrotehnist MOLDOVEANU MARIANA
Inginer ecolog MATEI MIHAELA
Biolog DRAGILA MARIANA
Evaluator risc incendiu ROMAN NICOLAE
Tehnoredactare, Membrii colectivului de lucru

culegere text:
Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.

Pag 2
CUPRINS
1 INFORMATII GENERALE 6
1.1. TITULARUL PROIECTULUI 6
1.2. AUTORUL ATESTAT AL STUDIULUI DE EVALUARE AL IMPACTULUI ASUPRA 7
MEDIULUI SI AL RAPORTULUI LA ACEST STUDIU
1.3. DENUMIREA PROIECTULUI 7
1.4. DESCRIEREA PROIECTUI 7
1.4.1. Descrierea situaiei actuale 7
1.4.2. Descrierea solutiei proiectate 8
1.4.2.1. Descrierea constructiei-arhitectura 9
1.4.2.2. Descrierea structurii 11
1.4.2.3. Retele de alimentare cu apa si evacuare ape uzate 11
1.4.2.4. Alimentarea cu energie electrica 12
1.4.2.5. Drumuri, platforme si imprejmuire 12
1.5. DURATA ETAPEI DE FUNCIONARE 12
1.6. INFORMAII PRIVIND PRODUCIA CARE SE VA REALIZA I RESURSELE FOLOSITE
N SCOPUL PRODUCERII ENERGIEI NECESARE ASIGURRII PRODUCIEI 13
1.7. INFORMAII DESPRE POLUANII FIZICI I BIOLOGICI CARE AFECTEAZ MEDIUL 16
1.8. DESCRIEREA PRINCIPALELOR ALTERNATIVE STUDIATE DE TITULARUL

PROIECTULUI I INDICAREA MOTIVELOR ALEGERII UNEIA DINTRE ELE 17
1.9. INFORMATII DESPRE DOCUMENTELE/REGLEMENTARILE EXISTENTE PRIVIND

PLANIFICAREA TERITORIALA IN ZONA AMPLSAMENTULUI PROIECTULUI 18
1.9.1 Modul de incadrare in planurile de urbanism 18
1.9.2. Descrierea oportunitatii proiectului 18
1.9.3. Relatia proiectului propus cu ale proiecte existente sau planificate 18
1.9.4. Folosinta actuala si cea planificata a terenului 18
1.10 MODALITATILE PROPUSE PENTRU CONECTAREA LA INFRASTRUCTURA EXISTENTA 18
2 PROCESE TEHNOLOGICE 19
2.1. PROCESE TEHNOLOGICE DE EXECUTIE 19
2.2. DESCRIEREA PROCESULUI TEHNOLOGIC DIN CADRUL STAIEI DE DISTRIBUIE
CARBURANI SI STATIEI GPL 20
2.2.1. Descrierea procesului tehnologic din cadrul staiei de distribuie carburani 20
2.2.2. Descriere instalaia de alimentare cu G.P.L. TIP SKID MONOBLOC 23
2.2.3. Fluxul tehnologic i modul de operare al instalaiei G.P.L. tip Skid 25
2.2.4. Fluxul tehnologic al spalatoriei auto 26
2.3 ACTIVITATI DE DEZAFECTARE 26

2.3.1. Inainte de realizarea investitiei 26
2.3.2. Dupa incetarea functionarii statiei de alimentare cu carburanti 26
3 DEEURI 27
3.1. IN FAZA DE CONSTRUCTIE 27

Pag 3
3.2. IN FAZA DE FUNCTIONARE A STATIEI DE CARBURANTI 28
4 IMPACTUL POTENIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER ASUPRA

COMPONENTELOR MEDIULUI I MSURI DE REDUCERE A ACESTORA 30
4.1. APA 32
4.1.1. Date privind amplasamentul 32
4.1.2. Alimentarea cu ap 32
4.1.2.1. Alimentarea cu ap n perioada de construcie 32
4.1.2.2. Alimentarea cu ap pe perioada folosinei 32
4.1.3. Evacuarea apelor uzate 34
4.1.4. Managementul apelor uzate 35
4.1.4.1. Managementul apelor uzate in perioada de constructie 35
4.1.4.2. Managementul apelor uzate in perioada de folosinta 35
4.1.5. Surse de poluare a apei i emisii de poluani 37
4.1.5.1. Surse de poluare a apelor n perioada de execuie 37
4.1.5.2. Surse de poluare a apei i emisii de poluani n perioada de funcionare 37
4.1.6. Impactul produs asupra apelor 37
4.1.6.1. Impactul produs asupra apelor n perioada de construcie 37
4.1.6.2. Impactul produs asupra apelor n perioada de funcionare 38
4.1.7. Msuri de diminuare a impactului 38
4.1.7.1. Msuri de diminuare a impactului n timpul execuiei 36
4.1.7.2. Msuri de diminuare a impactului n timpul exploatrii 38
4.2. AERUL 39
4.2.1.Date generale 39
4.2.2. Surse i poluani generai 40
4.2.2.1. Identificarea i caracterizarea surselor de poluani atmosferici aferente obiectivului 40
4.2.2.2. Surse de poluani atmosferici n perioada de execuie a lucrrilor prevzute n proiect 41
4.2.3. Prognozarea polurii aerului 45
4.2.3.1. Calculul dispersiei 46
4.2.3.1.1. Scurt descriere a modelului de calcul utilizat 46
4.2.3.1.2. Datele de intrare in modelul de calcul 47
4.2.3.2. Rezultatele dispersiei 47
4.2.3.2.1. Executia constructiilor (terasamente , fundatii) 47
4.2.3.2.2. Prognozarea polurii aerului datorit funcionrii utilajelor i traficului auto 48
4.2.3.2.3. Prognozarea polurii aerului datorit funcionrii centralelor termice 49
4.2.4. Msuri de diminuare a impactului asupra aerului 50
4.3. SOLUL 50
4.3.1. Tipurile de sol ale zonei cu caracteristicile acestora si modul de folosinta 50
4.3.2. Surse de poluare a solurilor 50
4.3.2.1. Surse de poluare a solului si subsolului n perioada de executia a lucrarilor 51
4.3.2.2. Surse de poluare a solului si subsolului n perioada de functionare 51
4.3.3. Prognozarea impactului 52
4.3.4 Msuri de diminuare a impactului asupra solului 52
4.3.4.1. Masuri de diminuare a impactului in faza de executie 52
4.3.4.2. Masuri de diminuare a impactului in faza de exploatare 52
4.4. GEOLOGIA SUBSOLULUI 52
4.4.1. Cercetarea geotehnica a terenului evaluat 52
4.4.2. Posibilitatea polurii solului si subsolului 53
4.4.3. Protectia subsolului 54

Pag 4
4.4.4. Masuri de diminuare a impactului 55
4.5. BIODIVERSITATEA 55
4.5.1. Informaii despre vegetaia i fauna local 55
4.5.2. Impactul prognozat 55
4.5.3. Msuri de diminuare a impactului asupra biodiversitatii 56
4.6. PEISAJUL 56
4.6.1. ncadrarea n regiune, diversitatea acestuia 56
4.6.2. Impactul prognozat 56
4.6.3. Relaia dintre proiect i zonele naturale folosite n scop recreativ (pduri, zone verzi, parcuri 57
in zonele mpdurite, campinguri, corpuri de ap), impactul prognozat asupra acestor zone i
asupra folosinei lor
4.6.4. Msuri de evitare a impactului 57
4.7. MEDIUL SOCIAL I ECONOMIC 57
4.7.1. Impactul potenial al activitii propuse asupra caracteristicilor demografice/populaiei locale 57
4.7.2. Impactul asupra mediului social i economic 57
4.7.2.1. Impactul potenial al proiectului asupra condiiilor economice locale, piaa 57
de munc, dinamica omerilor
4.7.2.2. Public posibil nemulumit de existena proiectului 57
4.7.2.3. Informaii despre rata mbolnvirilor la nivelul locuitorilor 57
4.7.2.4. Impactul potenial al proiectului asupra condiiilor de via ale locuitorilor 57
(schimbri asupra calitii mediului, zgomot, etc.).
4.7.3. Msuri de diminuare a impactului proiectului asupra mediului natural i economic 58
4.7.3.1. Faza de execuie 58
4.7.3.2. Faza de exploatare 58
5 ANALIZA ALTERNATIVELOR 58
5.1. Descrierea alternativelor 58
5.2. Analiza marimii impactului 59
6 MONITORIZAREA 65
6.1. Monitorizarea in perioada de executie a lucrarilor 66
6.2. Monitorizarea in perioada de exploatare 66
7 SITUAII DE RISC 67
7.1. Riscul producerii unor accidente sau poluari 67
7.2. Estimarea evaluarii riscului 72
7.3. Msuri de prevenire a accidentelor 73
7.4. Plan de urgen cu msuri de intervenie 74
8 DESCRIEREA DIFICULTILOR 74
9 REZUMAT FR CARACTER TEHNIC 75

9.1. Descrierea activitatii 75
9.2. Metodologii utilizate in evaluarea impactului 78
9.3. Impactul prognozat si masuri de diminuare a impactului 79
9.4. Concluzii majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului 80
10 LEGISLAIE DE REFERINA 81
11 ANEXE 83

Pag 5

Pag 6
RAPORT LA STUDIUL DE IMPACT ASUPRA MEDIULUI PRIVIND

INVESTIIA
CONSTRUIRE STATIE DISTRIBUTIE CARBURANTI,

GPL, MAGAZIN MIXT SI SPALATORIE AUTO
1 INFORMAII GENERALE
Prezenta lucrare reprezint Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

pentru obinerea Acordului de mediu pentru proiectul Constructie statie distributie
carburanti, GPL, magazin mixt si spalatorie auto .
In urma solicitarii de emitere a acordului de mediu si ca urmare a consultarilor

desfasurate in cadrul sedintei Comisiei de Analiza Tehnica din data de 03.05.2012, Agentia
pentru Protectia Mediului Dambovita decide prin Decizia etapei de incadrare , ca proiectul se
supune evaluarii impactului asupra mediului si nu se supune evaluarii adecvate.
Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului a fost elaborat n

conformitate cu OUG nr. 195/2005 privind protecia mediului aprobat cu modificri i
completri prin Legea 265/2006 i cu modificri ulterioare, Ordinul nr. 445/2009 privind
evaluarea impactului anumitor proiecte publice i private asupra mediului, Ordinul ministrului
apelor i proteciei mediului nr. 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de reglementare a
activitilor economice i sociale cu impact asupra mediului nconjurtor modificat prin Ordinul
ministrului mediului i gospodririi apelor nr. 1037/2005 i cu Ordinul ministrului apelor i
proteciei mediului nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor
procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului, Anexa 2, Partea a II-a Structura
raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru a servi la evaluarea
impactului proiectului asupra tuturor factorilor de mediu i, ulterior, la obinerea Acordului de
mediu.
1.1. Titularul proiectului
S.C CADES S.R.L este persoana juridica , avand sediul social in comuna Lunguletu,
sat Lunguletu, D.N. 7, nr. 612, judetul Dambovita. Societatea este nregistrata la Registrul
Comertului cu nr. J 15/901/02.07.2007, are Codul Fiscal RO 22040286, administrator
Avramescu Daniel.
Persoana de contact : administrator Avramescu Ion, tel. 0766668999.

Pag 7
SC CADES SRL are ca obiect de activitate ,,Comert cu amanuntul al carburantilor pentru
autovehicule in magazine specializate cod CAEN 4730.
1.2. Autorul atestat al studiului de evaluare al impactului asupra mediului si al

raportului la acest studiu

Adresa: str. Gimnaziului, nr. 21 Trgovite, jud. Dmbovia
Telefon: 0724260105; 0245/222175;
Certificat de inregistrare nr. 212 in Registrul national al elaboratorilor de studii pentru
protectia mediului
Chim dr. MOATER Elena Irina
Certificat de inregistrare nr. 213 in Registrul national al elaboratorilor de studii pentru
protectia mediului
1.3. Denumirea proiectului
CONSTRUIRE STATIE DISTRIBUTIE CARBURANTI, GPL, MAGAZIN MIXT

SI SPALATORIE AUTO
Amplasament: comuna Bucsani, sat Racovita, strada Bisericii, nr. 350.
Beneficiar : SC CADES SRL.
Proiectant general : S.C. A&A ARHITECTURA SI ANTREPRIZA - Targoviste, sef proiect. arh.
Valeriu Ionescu
Proiectant rezistenta : ing. Marian Petre
Verificator proiect : ing. Andronic Dumitru , verificator proiecte MLPAT A1 nr. 1007.
1.4. Descrierea proiectului

Proiectul de investitii constituie un proiect cu o utilitate publica pentru locuitorii din
comuna Bucsani dar si pentru toti conducatorii auto care tranziteaza satul Racovita prin DJ 711
(Targoviste Bujoreanca) sau prin DJ 711 B (Cazaci - Bucsani) .
Investitia consta in realizarea unei statii de desfacere produse petroliere (benzina si
motorina), spalatorie auto, statie GPL si un magazin mixt pentru comercializarea de accesorii si
piese de schimb de prima necesitate.
Alimentarea cu carburanti (benzina, motorina si GPL) a autovehiculelor in trafic constituie
o necesitate , in absenta acesteia transportul de marfuri si persoane nefiind posibil.
O astfel de statie de distributie carburanti, amplasata in loc. Racovita, ar raspunde
solicitarilor posesorilor de autovehiculelor din zona, care in prezent alimenteaza de la statiile
amplasate la distante mari fata de domiciliu. De asemeni, autovehiculele aflate in trafic pot
alimenta aici pentru a putea parcurge distantele ce le au in program.
1.4.1. Descrierea situatiei actuale
Aplasamentul studiat este situat in com. Bucsani, sat Racovita, str. Bisericii, nr. 350, la
intersectia drumului judetean DJ 711 si DJ 711 B.
Terenul care face obiectul studiului se afl n proprietatea SC CADES SRL, conform
contract de vanzare cumparare nr. 423 din 01.02.2012 (T 9, nr. cadastral 1754, CF 70343), si

Pag 8
are o suprafata totala de 1.390 mp, categoria de folosinta arabil-intravilan fara culturi agricole in
evolutie.
In prezent terenul este imprejmuit cu gard avand acces facil din DJ 711 B prin intermediul
unui podet cu platforma betonata peste rigola de scurgere a apelor pluviale ce delimiteaza
drumul judetean.
Limitele amplasamentului studiat sunt:
La nord: Intersectie DJ 711 si DJ 711 B
La sud: proprietate privata Ghita Ion si Valeria (lot 2)
La est: DJ 711 (Targoviste-Baleni-Dobra-Bilciuresti-Cojasca-Bujoreanca)
La vest : DJ 711 B (Cazaci-Racovita-Habeni-Bucsani)
Pentru proiectul de investitii Construire statie de distributie carburanti, GPL

spalatorie auto si magazin mixt, in com. Bucsani, loc. Racovita, jud. Dambovita , a fost emis
Certificatul de urbanism nr. 12 din 1.02.2012, de catre Primaria Bucsani, jud. Dambovita (anexa
la studiu).
Prin Hotararea nr. 12 /26.04.2012 Consiliul local Bucsani a aprobat Planul Urbanistic
Zonal si Regulamentul local de urbanism aferent pentru modificare functiune si indicatori
urbanistici in vederea amplasarii Statiei de alimentare carburanti.
1.4.2. Descrierea solutiei proiectate

Pag 9
Statia de distributie va fi organizata in jurul pompelor de distributie benzina si motorina.
Acestea sunt protejate printr-o copertina pe sub care circula mijloace de transport, facandu-se
totodata legatura cu constructia spatiului destinat magazinului.
In corpul de cladire se va amenaja un magazin (spatiu de desfacere, grup sanitar, birou s
auto ( dotata cu vestiar si depozit).
Corpul de cladire se va amplasa la o distanta de 6,8 m fata de limita Est si de 0,6 m fata
de limita de Sud.
Copertina statiei de alimentare se va amplasa la 1,3 m fata de limita de Est a proprietatii.
1.4.2.1. Descrierea constructiei arhitectura
Pe teren se vor amplasa urmatoarele obiective si constructii :

- cabina statie (magazin)
- insula pompe ( 2 buc)
- copertina pompe
- rezervoar subteran
- gura de descarcare cu recuperare de vapori
- aerisire rezervoar cu recuperare de vapori
- spalatorie auto
- separatoar de grasimi
- separator de hidrocarburi
- fosa vitanjabila
- statie GPL tip SKID ( 1 buc)
- parcare 3 locuri
- platforma de deseuri
- elemente de semnalistica
a) Cabina statiei ( magazin)

Cabina statiei (145,32 mp) va fi amplasata pe latura sudica a amplasamentului si va
cuprinde urmatoarele incaperi :magazin, grupuri sanitare, magazie, birou.
Sistemul constructiv al statiei va fi tip structura metalica, inchiderile exterioare si
compartimentarile interioare fiind din panouri metalice termoizolante.
b) Copertina
Pe insulele pompelor se va realiza o copertina metalica cu dimensiunile 16,00 m x 10,00
m. Sistemul constructiv al copertinei va fi pe structura metalica ( stalpi si ferme). Acoperisul
copertinei va fi realizat din tabla cutata.
c) Spalatoria auto
Pentru spalatoria auto se va realiza o boxa de 6,0 m x 6,5 m. Sistemul constructiv al

boxei va fi pe structura metalica ( stalpi si grinzi), inchiderile exterioare si compartimentarile
interioare fiind din panouri metalice.
d) Pompele de distributie carburanti - cu recuperare de vapori
Se vor amplasa doua pompe de distributie carburanti, conform planului de situatie

anexat. Pompele vor fi de tip multiprodus, cu sistem de recuperare vapori.
e) Rezervoar subteran , guri de descarcare si aerisire

Pag 10
Rezervorul de combustibil va fi amplasat subteran in extremitatea sudica a proprietatii.
Pentru siguranta se va amplasa un rezervor pe pereti dubli si sunt prevazute cu sisteme de
semnalizare in caz de avarie.
Rezervorul este de tip multiprodus pentru motorine si benzine, capacitate totala de 60
mc ( 20 mc +40 mc).
Rezervorul va fi prevazut cu instalatie de recuperare a compusilor organici volatili (COV)
care asigura etanseitatea circuitelor tehnologice si va consta din urmatoarele echipamente:
- cuple rapide cu capac etans pentru descarcarea carburantilor;
- cuple cu capac etans si valva uscata;
- supape de respiratie cu opritor de flacari.
f) Separator de hidrocarburi
In vederea pre-epurarii apelor pluviale, colectate prin intermediul unor rigole de scurgere
de pe suprafetele betonate potential contaminate din zona pompelor si a gurilor de descarcare,
s-a prevazut un separator de produse petroliere amplasat inainte de descarcarea acestor ape in
bazinul vitanjabil.
g) Separator de grasimi
Apele uzate rezultate in urma procesului de spalare autoturisme, inainte de a fi deversate

in reteaua exterioara de canalizare si apoi in bazinul vitanjabil, vor fi trecute printr-un separator
de grasimi amplasat subteran.
h) Bazinul vidanjabil
Pentru acumularea apelor uzate se va realiza un bazin din beton amplasat subteran, cu
dimensiunea in plan de 3,00x2,00 m si cu adancimea de 4,0 m, prevazut cu gura de vizitare si
vidanjare care va fi protejatat cu un capac metalic.
i) Statia GPL TIP SKID
In componenta statiei GPL de tip SKID intra urmatoarele echipamente :

- recipient de stocare pentru GPL suprateran, cu capacitatea maxima de 5000 litri volum de
apa, echipat cu racorduri, aparatura de masura si control, ventile si armaturi de siguranta.
- o pompa centrifuga, antrenata de un motor electric, pentru vehicularea GPL-ului in stare
lichida , de la recipient spre pompa de distributie GPL la autovehicule.
- o pompa de distributie GPL la autovehicule, echipata cu furtun flexibil, pistol de alimentare,
ventile, armaturi, aparatura de control si afisare si inregistrare mecanica sau /si electronica.
- un ventil cu inchidere rapida, pe aspiratia pompei centrifuge cu actionare ISCIR de la distanta ,
rezistent la actiunea focului.
- trasee de conducte si armaturi aferente pentru faza lichida respectiv faza gazoasa;
- un filtru pe aspiratia pompei centrifuge;
- un tablou de comanda pentru actionarea pompelor centrifuge;
- cadru metalic pentru sustinerea echipamentelor.
j) Spatii parcare
S-au prevazut 3 locuri de parcare pentru autoturisme.

Pag 11
1.4.2.2. Descrierea structurii
Structurile de rezistenta pentru toate cele trei constructiile vor fi formate din stalpi metalici
din teava patrata, grinzi metalice principale si secundare si contravantuiri metalice.
Sistemele de fundatii adoptate sunt de fundatii izolate, alcatuite din bloc de beton simplu si
cuzinet de beton armat , pozitionate sub stalpii metalici. Perimetral constructiilor se vor turna
centuri din beton armat.
Pardoselile vor fi beton armat si vor fi asezate pe un strat din balast compactat.
Date tehnice
- suprafata terenului = 1.390 mp;
- categoria de importanta -C
- clasa de importanta " III"
- suprafata construita = 400,62 mp;
P.O.T= 28,83 %
C.U.T.= 0,29
Factorii de risc
- gradul de rezistenta la foc al cabinei ( magazinului) -II
- gradul de rezistenta la foc al copertinei -II
- risc de incendiu global - mare
1.4.2.3 Retele de alimentare cu apa si evacuare ape uzate
a) alimentarea cu apa rece

Alimentarea cu apa rece a amplasamentului se face prin racordarea la reteaua edilitara
existenta.
In functie de debitul necesar se va face dimensionarea instalatiei interioare de apa rece,
alegerea diametrelor.
Conform "Normativului pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de
stingere a incendiilor" indicativ NP - 086/2005, pentru cladirea defata nu sunt necesari hidrati
interiori. Beneficiarul are in sarcina sa monteze un hidrant exterior la mai putin de 120 m, daca
nu exista unul la distanta aceasta.
b) alimentarea cu apa calda menajera
Alimentarea cu apa calda se face de la centrala termica proprie, care va fi prevazuta cu
boiler cu acumulare cu volumul de 45 litri.
Distributia apei calde se face in paralel cu apa rece.
Conductele prin care se face alimentarea cu apa calda s-au prevazut din acelasi tip de
conducta prin care se face alimentarea cu apa rece si se respecta aceleasi conditii de montaj
ca la conductele de apa rece.
c) evacuarea apelor uzate
Apele uzate menajere colectate de la consumatorii din cladire vor fi preluate printr-o
retea exterioara, camine de vizitare din beton si conduse direct la bazinul vidanjabil.
Apele uzate pluviale de pe platformele betonate, posibil a fi infestate cu hidrocarburi vor fi
trecute printr-un separator de namol si hidrocarburi si apoi deversate in bazinul vidanjabil. Apele
uzate provenite de la spalatoria auto sunt dirijate catre un separator de grasimi iar apoi prin
reteaua de ape pluviale catre separatorul de hidrocarburi si mai departe in bazinul vidanjabil.
Se va construi un bazin vidanjabil din beton, perfect etans, avand dimensiunile de 3,00 x
2,00 m x 4,0 m.

Pag 12
Apa din bazin ori de cate ori este nevoie se va vidanja si se transporta la cea mai
apropiata statie de epurare oraseneasca.
1.4.2.4. Alimentarea cu energie electrica
Alimentarea cu energie electrica a statiei de distributie carburanti se va face din reteaua

de distributie zonala a S.C Electrica S.A.
Solutia de alimentare se va stabili si proiecta de catre furnizorul de energie, in functie de
puterea disponibila in reteaua de distributie de joasa tensiune pe baza Avizului de racordare
eliberat pentru punctul de consum, la solicitarea beneficiarului.
Tot aici se vor stabili si punctul de masura si de delimitare patrimoniala. Executia
lucrarilor de racordare se va face de catre firme atestate de catre firme atestate de catre S.C.
ELECTRICA S.A.
o Iluminat interior
La proiectarea sistemului de iluminat s-a luat in considerare pentru fiecare spatiu design-
ul si utilitatea spatiului, respectiv potentialul de utilizare a luminii naturale (gradul de vitrare);
o luminatul exterior
Retelele electrice de iluminat exterior si semnalistica
Retelele electrice de iluminat exterior si semnalistica luminoasa cuprinde alimentarea cu
energie electrica a stalpilor de iluminat exterior, iluminat copertina si al panoului informativ cu
logoul firmei; panoul luminos este prefabricat si se livreaza odata cu alte elemente constructive
preuzinate.
Instalatia de iluminat exterior este formata din stalpi de iluminat cu inaltimea de h=6 m,
executati din teava de otel, prevazuti cu corpuri de iluminat etanse IP 54 si echipate cu lampi cu
vapori de Hg de 75 W.
1.4.2.5. Drumuri, platforme si imprejmuire

Betonarea parcrilor i drumurilor din incinta statiei de distributie carburant se execut
pentru asigurarea circulaiei pietonale i auto n cadrul incintei acestei uniti.
Latura estica va fi neimprejmuita iar cea vestica partial neimprejmita pentru a permite
accesul autovehiculelor de pe DJ 711 si DJ 711 B catre statia de alimentare si spalatoria auto.
* Planse anexate
1.5. Durata etapei de functionare
Fiecare constructie sau element de construcie trebuie sa satisfac un ansamblu de

condiii tehnice sau cerine tehnico-economice principale, care privesc durabilitatea in timp,
rezistena la foc, rezistena si stabilitatea construciei, condiii fizice si igienice, arhitectonice
economico-organizatorice etc.
Durabilitatea reprezinta durata de functionare normal in timp a principalelor elemente de

construcii, fara pierderea calitii necesare exploatrii optime si poate fi: ridicat (de gradul I), si
este de 100 de ani, mijlocie (de gradul II) intre 50-100 de ani; normal sau obisnuit (de gradul
III) intre 20 si 50 ani.
Durabilitatea este determinat de materialele folosite, modul de proiectare i execuie,

condiiile de exploatare i ntreinere i se refer la rezistena materialelor i elementelor de

Pag 13
construcii la diferite aciuni cum ar fi: nghe-dezghe, umiditate, coroziune, aciunea biologic a
microorganismelor, ct i aciunea mediului nconjurtor: ageni atmosferici, fum, gaze, diferite
noxe din mediul interior etc.
DURATA DE EXISTEN (DE VIA) A CONSTRUCIEI, reprezint durata de timp

dup care construcia a ncetat definitiv s-i ndeplineasc funciunea.
Noua cldire are urmtoarele caracteristici:
- Categoria de importan C construcie de importan normal, a fost stabilit
conform Regulamentului privind stabilirea categoriei de importan a construciilor,
aprobat prin Hotrrea Guvernului nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente
privind calitatea n construcii, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr.
352 din 10 decembrie 1997, cu modificrile i completrile ulterioare.
- Clasa de importan III.
- Gradul de rezisten la foc : II (cf. P118-99).
- Risc de incendiu: mare (cf. P118-99).
Construcia (magazinul) va avea regimul de nlime parter, iar inaltimea libera sub
copertina va fi de 5,00 m.
Prin analiza efectuata consideram c durata de funcionare a obiectivului este
nedeterminata.
1.6. Informaii privind producia care se va realiza i resursele folosite n

scopul producerii energiei necesare asigurrii produciei
Pe amplasament nu sunt propuse activitati de productie. Activitatile propuse sunt doar in

scop comercial, atat pentru persoane fizice cat si pentru agenti economici din domeniul
transportului si turismului.
Informatii privind parametrii acestei statii de distributie carburanti, precum si necesarul
resurselor energetice sunt prezentate in tabelul urmator:
Tabelul 1. Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice.
Producia Resursele folosite n scopul asigurrii produciei

Denumire Cantitate anuala Denumire Cantitate anuala* Furnizor
Electrica Muntenia
Energie electrica 10 MW
Amenajare statie Nord
alimentare Ciment 56 t Statii de betoane
carburanti autorizate
Statii de sortare
Nu este cazul Agregate 250 mc
Si agregate minerale
100 kg
Aditiv beton Firme autorizate
Spalatorie auto
Ap 50 mc Sursa locala
*estimat

Pag 14
Tabelul 2. Informaii despre materiile prime i despre substanele sau preparatele chimice (estimari)
pentru perioada de executie
Clasificarea i etichetarea substanelor i

compuilor chimici
Cod privind
Materia prima Consumuri totale
Categoria principala
Fraze de risc
(P/N) proprietate
periculoasa
Agregate naturale 250 mc N - -
Ciment 56 t N - intarit
Aditivi beton 100 kg N - -
Motorina 2.000 l P H3B inflamabil, toxic
Beton de ciment 178 mc N - Intarit
Piatra sparta si balast 75 mc N - Intarit
Sapa de mortar 7 mc N - Intarit
Otel beton 3,15 t N - -
Tuburi pvc 112 ml N - -
Conductori , cabluri 238 ml N - -
alimentare
Lemn cofraje 100 mc N - -
Materiale pentru finisaje 375 kg P H3B Inflamabila, toxic
vopseluri
Tabel 3. Informaii despre materiile prime i despre substanele sau preparatele chimice (estimari)
pentru perioada de functionare
Materia prima Cantitatea Clasificarea i etichetarea substanelor sau a

maxima care se preparatelor chimice
poate stoca
Categoria (P/N) Cod privind principala faze de risc/
proprietate periculoasa
Benzina 40 mc P H3B Inflamabil,
toxic
Motorina 20 mc P H3B Inflamabil,
toxic
Propan (gaze petroliere 5.000 l P H3B Inflamabil
lichefiate ) toxic R12

Pag 15
Tabel 4. Proprietati materii prime , substante chimice sau preparate chimice
Densitate Benzine Motorin Propan
Lichid (apa=1) 0,75 kg/mc 0,833 kg/mc 0,504 kg/mc

Vapori ( aer=1) 3-4 kg/mc 7,0 kg/mc 1,50 kg/ mc
Temperatura 0C
Inflamabiliate -42 Peste 55
fierbere 37-200 0C 182-338 0C -42 0C
aprindere 232 0C 220 0C 490 0C
Concentraia maxim admisibil
CMA mg/mc 700 1300 Limita de expunere
800 ppm
Limita de explozie
Inferioara 1,4 0,6 0,6
Superioar 7,6 6,5 6,5
Grupa de explozie IIA IIA IIA
Clasa de temperatura T3 T3 T3
Solubilitatea in ap nu nu nu
Ageni de stingere Gaz inert, praf CO2, Ap, Gaz inert, praf Ap, Gaz inert, praf
spum chimic spum CO2, spum chimic CO2, spum chimic
aeromecanic. spum spum aeromecanic
aeromecanic.
Instalatiile proiectate nu produc agenti poluanti pentru ecosistemele terestre si acvatice.

Distantele intre instalatiile electrice si cladirile civile respecta prevederile normelor in vigoare.
Utilizarea energiei electrice se va face cu respectarea celor mai bune tehnici disponibile.
Beneficiarul investiiei trebuie s identifice i s aplice toate oportunitile pentru reducerea
energiei folosite i creterea eficienei energetice.

Pag 16
1.7. Informaii despre poluanii fizici i biologici care afecteaz mediul

Tabel nr. 5 Informatii despre poluarea fizica si biologica generata de activitate
Poluare calculata produsa de activitate si
masuri de eliminare/reducere
Pe zone
Masuri de eliminare sau reducere a poluarii

(limita maxima admisa pentru om si mediu)
rezidentiale de
recreere sau alte
obiectivului, conform legislatiei in vigoare

Pe zone de protectie/ restrictie aferente
zone
protejate cu
Poluare maxima permisa
conform STAS 10009/88
Poluare de fond (imisie)

Nr. Surse de poluare
luarea in
Sursa de poluare
considerare
Tipul poluarii
Pe zona obiectivului
a poluarii de fond
Cu implementarea masurilor de
eliminare/reducere a poluarii
eliminare/reducere a poluarii
Fara masuri de
La limita zonei
Utilajele vor functiona doar in

Se va respecta programul de
functionale La limita zonei
functionale programul de lucru
In limite admisibile
Lech=65dB(A),
Se va respecta
lucru stabilit.
constructie
timpul zilei
Cz=60 dB(A) Lech=65dB(A)
utilaje de
Nu Nu
3-5 este este
La cel mai La cel mai
cazul cazul
apropiat apropiat
receptor receptor
Zgomot
protejat protejat
Lech=45dB(A), Lech=65dB(A)
Cz=40 dB(A)
Pompe de alimentare
Nu este cazul.
Pompele si
<45 dB(A)
carburanti
60 dB(A)
instalatiile
2 65 dB(A) Nu 90 dB(A) -
tehnologice
sunt conforme
CE

Pag 17
Nu este cazul.
Rezervorul si
platforma
sesizabil
Mirosuri
sa nu Miros pompele de
olfactiv
statiei
Miros
Fara
2 produca nu sesizabil - carburanti vor fi
miros
disconfort olfactiv echipate cu
recuperatoare
de vapori
Poluarea fizica este poluarea fonica cu zgomote, vibratii, care deranjeaza si creeaza un
impact negativ, deranjant pentru vecinatatile locuite.
Prin amenajarea si functionarea statiei de distributie carburanti, singurele surse
potentiale de poluare fizica sunt reprezentate de zgomotele si vibratiile produse de utilajele de
constructie precum si zgomotele produse de pompele de alimentare in perioada de functionare
a statiei.
Consideram ca activitatea din cadrul statiei de distributie carburanti si statia GPL prin
activitatile desfasurate nu va genera poluari biologice.
Echipamentele utilizate, prin motoarele electrice n funciune, genereaz radiaii
electromagnetice care se situeaz ns la un nivel sczut pentru a avea impact negativ asupra
mediului.
Att lucrrile propuse a fi executate, ct si echipamentele folosite la execuia lor nu
genereaz radiaii ionizante si nici poluri biologice (microorganisme, virui).
1.8. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului i

indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele
Proiectul evaluat are in vedere - lucrri de construcii dotari pentru cabina statiei
(magazin) i achiziie echipamente pentru statia de distributie carburanti , statia GPL si
spalatoria auto.
Nu s-a pus problema analizei pentru mai multe alternative de amplasament,
poziionarea fiind impus de proprietarul de teren.
Alternativa aleasa de beneficiar presupune amenajarea unei statii de distributie
carburanti, spalatorie auto si statie GPL pe o suprafata de 1.390 mp; aceasta suprafate fiind
marginita pe latura de S de proprietate privata Ghita Ion si Valeria (lot 2), pe latura de V de DJ
711 B (Cazaci-Racovita-Habeni-Bucsani), pe latura de E de DJ 711 (Targoviste-Baleni-Dobra-
Bilciuresti-Cojasca-Bujoreanca) iar la N de intersectie DJ 711 si DJ 711 B.
In prezent terenul proprietate este delimitat cu gard avand acces facil din DJ 711 B prin
intermediul unui podet cu platforma betonata peste santul de garda ce delimiteaza drumul
judetean.
La finalizarea investitiei latura vestica va fi neimprejmuita pentru a permite accesul
autovehiculelor de pe DN 711 catre statia de alimentare si spalatoria auto. Deasemeni latura
estica a amplasamentului va fi imprejmuita partiala pentru a permite accesul autovehiculelor si
dinspre DJ 711 B.
Soluia constructiv aleas de proiectant este cea optim, corespunznd criteriilor
tehnice i economice impuse cldirilor cu acest tip de destinaie, dar se pot lua n discuie
diverse varinte de finisri i amenajri interioare.

Pag 18
1.9. Informatii despre documentele /reglementarile existente privind
planificarea teritoriala in zona amplasamentului proiectului
1.9.1. Modul de incadrare in planurile de urbanism
Amplasamentul este situat in teritoriul cadastral intravilan al comunei Bucsani,sat
Racovita, Str. Bisericii, nr. 350, intersectia DJ 711 si DJ 711 B .
Pentru proiectul de investitii Construire statie de distributie carburanti, GPL,

spalatorie auto si magazin mixt, in com. Bucsani, sat Racovita ( tarla 9, nr. Cadastral 1754,
carte funciara 70343) a fost emis certificatul de urbanism nr. 12 din 01.02.2012, de catre
Primaria Bucsani, jud. Dambovita (anexa la studiu).
Nu exist restricii reglementate, planuri de urbanism sau alt tip de programe de
amenajare a teritoriului care s cuprind zona de amplasare a benzinariei.
Dupa obtinerea Acordului de Mediu, SC Cades SRL va initia procedurile pentru obtinerea
actelor necesare de la autoritati: Aviz de Gospodarire a Apelor, Autorizatie de Construire.
1.9.2. Descrierea oportunitatii proiectului
Studiile efectuate de ctre beneficiar au condus la concluzia oportunitii i necesitii
economice i tehnice de amenajare i punere n funciune a obiectivului analizat. Amplasarea
obiectivului a inut seama de urmtoarele elemente:
- imposibilitatea valorificrii terenului existent n alt scop decat cel curti-constructii innd
cont de dezvoltarea actual a infrastructurii rutiere a zonei.
- necesitatea asigurrii serviciilor conexe transporturilor rutiere;
- asigurarea resurselor de for de munc;
- existena posibilitilor de asigurare a utilitilor;
- posibiliti de aprovizionare cu materii prime i materiale auxiliare;
- acces la DJ 711 si DJ 711 B
1.9.3. Relatia proiectului propus cu alte proiecte existente sau planificate
Nu sunt prevazute alte activitati sau proiecte care pot aparea ca urmare a implementarii
proiectului propus, atat in perioada de construire cat si dupa executarea proiectului. Pe
amplasament nu sunt propuse activiti de producie. Activitile propuse sunt doar n scop
comercial, att pentru persoane fizice ct i pentru ageni economici din domeniul transporturilor
i turismului, etc..
1.9.4. Folosinta actuala si cea planificata a terenului
Folosinta actuala a terenului este de arabil intravilan fara culturi agricole in dezvoltare.
Folosinta planificata a terenului este de curti-constructii.
1.10. Modalitatile propuse pentru conectarea la infrastructura existenta

Pag 19
Infrastructura existenta , intersectia DJ 711 (Targoviste Bujoreanca) cu DJ 711 B
(Cazaci - Bucsani) a reprezentat o oportunitate in alegerea proiectului de investitii.
Conectarea la infrastructura rutiera existenta se va realiza prin amenajarea unor zone de
acces dinspre DJ 711 B si DJ 711. Iesirea autovehiculelor din incinta se poate face catre DJ
711.
2. PROCESE TEHNOLOGICE
2.1. Procese tehnologice de executie
Prezenta investiie prevede realizarea i exploatarea unei staii de alimentare cu

carburani, avnd depozitele subterane i urmtoarele componente, conform cu NP 004/2005:
- rezervor combustibil ingropat cu camasa dubla;
- cu gurile de descrcare montate grupat ntr-un cmin;
- peronul celor doua pompe de distribuie a carburanilor i copertina aferent;
- cabina staiei (magazin de piese auto, lubrifiani i magazin de mrfuri nealimentare);
- statie GPL tip SKID
- separatorul de hidrocarburi;
- separatorul de grasimi;
- bazin vitanjabil
- drumuri de acces i spaii de parcare pentru autoturisme (3 locuri);
- sisteme de utiliti.
- spltorie auto;
Pentru a avea elementele necesare intocmirii Raportului vor fi luate in considerare

urmtoarele obiecte i grupe de lucrri cuprinse in proiect:
A. Lucrri de baz
Infrastructura si suprastructura
- decopertare strat vegetal ;
- trasarea general ;
- executare sptur;
- executare umpluturi pamant, balast i compactarea acestora;
- turnare beton ;
- executare armare in infrastructura si suprastructura;
- executare cofraje;
- executare hidroizolatii ;
- executare radier general;
Lucrri de arhitectur i instalaii

- execuia lucrrilor de arhitectur : inchideri i compartimentri, pardoseli, tencuieli ,
gleturi , zugraveli vopsitorii , marcaje, tmplrie etc.
- executare sarpanta si invelitoare
- concomitent cu lucrrile de arhitectur , executarea instalaiilor interioare : sanitare ,
electrice, gaze etc.

Pag 20
- Executarea lucrarilor aferente retelelor exterioare apa-canal, bransament electric,
bransament alimentare cu gaze.
- Executie lucrari drumuri, platforme , imprejmuiri
B. Lucrri auxiliare
I. Racorduri la reeaua de drumuri existent in zon.
II. Ambientare, semnalizri , spaii verzi
2.2. Descrierea procesului tehnologic din cadrul staiei de distribuie

carburani si statiei GPL
2.2.1. Descrierea procesului tehnologic din cadrul staiei de distribuie carburani

Fluxul tehnologic al staiei de alimentare carburani const din urmtoarele faze generale:
Aprovizionarea cu produse petroliere (benzine i motorine) cu autocisterne;
Descrcarea autocisternelor prin cdere liber n rezervoarele de depozitare, montate
ngropat, prin intermediul gurilor de descrcare amplasate n cminul gurilor de
descrcare, utiliznd obligatoriu tehnologia de recuperare i colectare a vaporilor de
benzin ce se degaj pe durata ncrcrii rezervoarelor de depozitare ale staiei i ale
autovehiculelor. Produsele petroliere vor fi vehiculate prin conducte tehnologice i sistem
nchis, perfect etan, neexistnd pericolul de pierderi de produse petroliere prin scurgeri.
Transferul produselor petroliere din rezervoare cu ajutorul pompelor;
Refularea produselor petroliere n rezervoarele autovehiculelor.
Alimentarea cu combustibil tip GPL.
Alimentarea cu lubrifiani, produse livrate n ambalaje;
Vnzri de accesorii auto, produse de cosmetic auto i diferii aditivi pentru
mbuntirea funcionrii motoarelor, piese de schimb auto, produse alimentare
preambalate, buturi rcoritoare, suveniruri etc;
Nivelul tehnologiei adoptate in staia de distribuie evaluat este la nivelul celor mai noi
realizari tehnice n domeniul depozitrii i livrrii produselor petroliere n staiile de alimentare cu
carburani a autovehiculelor, sistem existent n rile C.C.E. Fluxul tehnologic ales este similar
cu fluxul tehnologic al unor astfel de instalaii construite astzi n majoritatea rilor Comunitii
Europene.
Benzinria este prevazuta cu datarea necesara din punct de vedere al limitrii emisiilor
de COV, constnd din realizarea unui sistem de recuperare i colectare a vaporilor de
hidrocarburi degajai n timpul ncrcrii rezervoarelor de depozitare ale staiei i rezervoarelor
autovehiculelor, a montrii unor echipamente noi, care respect prevederile legislaiei n vigoare
n Romnia.
Sistemul de recuperare i colectare a vaporilor reduce poluarea mediului nconjurtor i
rezolv n mare parte problema pierderilor prin evaporare n timpul descrcrii, depozitrii i
livrrii produselor petroliere n staie, apreciat la aprox. 1/1000 din cantitatea livrat.
n plansa 1. cu nr. DIE-0420016-00-101-STM anexat, se prezint schema de legturi
ntre rezervoare i pompele de distribuie carburani, precum i sistemul de recuperare vapori
COV, aerisiri, etc.
ncrcarea rezervorului
Cisterna auto ce aprovizioneaz staia cu produse petroliere parcheaz n dreptul
punctului de descrcare unde sunt montate gurile de descrcare i cele de colectare vapori.
Se oprete circulaia n zona de siguran a cisternei.

Pag 21
Cisterna va fi astfel parcat, pentru descrcare, nct s permit o evacuare liber a
cisternei spre nainte, n eventualitatea unui accident.
Autocisterna se blocheaz prin frna de mn i saboi de lemn.
Se oprete livrarea produselor din rezervorul ce se aprovizioneaz cu cisterna, se
verific nivelul din rezervorul n care urmeaz a fi descrcat autocisterna, stabilindu-se volumul
gol al rezervorului i dac acesta este suficient pentru a primi cantitatea aprovizionat.
Msurarea cantitii de combustibil din rezervorul care urmeaz a fi umplut se va face
electronic, prin utilizarea unui sistem automat de msurare a nivelui de combustibil i numai n
cazuri cu totul excepionale manual i numai dac s-a asigurat c nu apar degajri de gaze,
urmrindu-se ca tuul de introducere a tijei de msurare a nivelului s rmn deschis un timp
minim posibil.
Dup ce s-a legat cisterna la pmnt, prin cletele special montat la gurile de descrcare
i s-au recepionat de ctre gestionar produsele ce urmeaz a fi descrcate, verificndu-se
calitatea i cantitatea acestora, care trebuie s corespund cu cele de pe documentele de
livrare. Se nchid gurile de vizitare ale cisternei i se cuplaz cele dou furtune ale cisternei,
prima dat la tuul de preluarea vaporilor COV i apoi la tuul de descrcare a
carburantului/pe faza lichid.
tuul de preluare a vaporilor de COV este prevzut cu o valv ce se deschide automat
dup cuplarea furtunului, iar ambele tuuri (att faza gazoas, ct i faza lichid) trebuie s fie
prevzute cu cuple rapide i capace etane de dimensiuni corespunztoare ( DN 50-pentru
gaze i DN 100- pentru carburani).
Gestionarul verific dac legturile au fost corect executate, aceasta n vederea evitrii
contaminrii solului cu produse petroliere i dac tuul de msur a nivelului din rezervor este
nchis.
Dac tuul de msur a nivelului din rezervor este nchis i legturile au fost corect
executate, gestionarul comunic operatorului de pe autocistern s deschid robinetele
corespunztoare ale cisternei.
n caz de furtun cu descrcri electrice, operaia de descrcare este interzis.
Dup deschiderea robinetelor de descrcare ale autocisternei, se verific etanietatea
sistemului de recuperare a vaporilor de COV, a sistemului de descrcare a carburanilor i a
tuului de msur a nivelului din rezervor remediindu-se neetaneitile.
Numai dup remedierea tuturor neetaneitilor se va proceda la descrcarea
carburanilor din autocistern.
Descrcarea autocisternei se face gravitaional, cu contorizarea cantitilor introduse n
rezervor.
Pentru evitarea formrii electricitii statice, viteza de ncrcare a rezervoarelor, pn
cnd nivelul de rezervor depete 200 mm. va fi de maxim 25 m3/h, dup acest moment se va
deschide mai mult robinetul, debitul mrindu-se la maximum 48 m3/h.
n cazul utilizrii de autocisterne cu agregat de pompare, se recomand un debit maxim
maximorum de 56 m3/h pentru benzine, aceasta pentru a nu depi viteza pe conducta de
ncrcare de 2m/s, aceast conduct trebuie s aib diametrul de 100 mm.
n cazul unor autocistrne dotate cu pompe de golire cu debite mai mari se recomand
tratarea benzinelor cu aditivi antistatici, naintea nceperii descrcrii din autocistern.
Prin conducta de vapori racordat la cistern, vaporii COV existeni n rezervor sunt
mpini de lichidul care umple rezervorul n spaiul din cistern rmas gol prin descrcarea
carburantului.
Valva prevzut pe colectorul conductelor de aerisire a rezervoarelor mpiedic
evacuarea n atmosfer a vaporilor de COV din rezervor, dac sistemul de recuperare COV a
fost realizat corect.

Pag 22
Se verific ritmul descrcrii la contorul autocisternei sau la display-ul din cabin i
indicatorul de nivel al rezervorului n care se efectuez descrcarea.
n caz c ritmul de descrcare este necorespunztor, se verific dac toate robinetele
cisternei au fost complet deschise.
La golirea cisternei semnalizat la display-ul indicatorului de nivel din cabin, se
stabilete cantitatea descrcat n rezervor.
n caz c aceasta corespunde cu cea de pe documentul de nsoire al cisternei, se d
dispoziie de decuplare a furtunelor cisternei. n caz de neconcordan, se va proceda n
conformitate cu cele stabilite prin Regulamentul de funcionare al staiei .
Prin Regulamentul de funcionare al staiei s-a stabilit periodicitatea verificrii cantitilor
aprovizionate prin msurtori de nivel a rezervoarelor, fr a folosi n mod excesiv tija de
msurare a nivelului din rezervoare.
Msurarea manual a nivelului din rezervor s-au chiar deschiderea tuului de msur a
nivelului rezervorului se face dup minimum 15 minute de la terminarea descrcrii
autocisternei.
Dac la desfacerea cuplei rapide cu capac etan aferent tuului de msur a nivelului
n rezervor se constat emanaii de gaze, rezervorul care este lng robinetul cisternei i apoi
pe cea de la cminul gurilor de descrcare, manipulndu-se astfel nct s se scurg tot
produsul rmas n Rezervor.
Se decupleaz apoi legtura de la tuul de preluare a vaporilor COV i n final punerea
la pmnt.Se nscriu datele referitoare la recepia produsului i se confirm transportorului
primirea cantitilor nscrise n documente.
Acumularea unor cantiti de ap n rezervor, semnalizat cu ajutorul tijei de msurare a
nivelului, pe care se aplic o past special ce-i schimb culoarea n prezena apei, poate fi
realizat prin tuul de msurare manual a nivelului n fiecare rezervor, prin care se introduce
dispozitivul de evacuare a apei, ntr-o construcie antiex.
Se va limita la minimum posibil meninerea deschis a tuului de msurare manual a
nivelului n Rezervoare.Eventualele scurgeri/spargeri de rezervoare vor fi depistate n cminul
prevzut n acest scop, n cuva Rezervoarelor.
Livrarea produselor petroliere

Livrarea produselor petroliere se realizeaz prin pompele modulare.
Pornirea pompelor se face la ridicarea pistolului de livrare al produsului.
Pornirea i oprirea acestora se poate realiza i de la panoul de comand din cabina
staiei.
Pe panoul pompei de livrare sunt afiate produsul, cantitatea livrat, preul de cost i
valoarea produsului livrat. Aceleai date sunt afiate i pe display-ul calculatorului din cabin.
Gestiunea produselor livrate, este inut n permanen de calculatorul staiei.
n caz de incendiu sau alt accident, oprirea pompelor se poate realiza de la un
ntreruptor general al TGD.
Pompele de livrare a produselor petroliere sunt de o construcie special fiind prevzute
cu un compresor de gaze cu turaie variabil. Turaia compresorului este reglat automat n
funcie de debitul de livrare al pompei, asigurnd un debit de aspiraie gaze egal cu debitul de
alimentare al autovehicolului.
Sistemul utilizat nu necesit o etanare special a pistolului la gura rezervorului
autovehicolului.
Amplasarea pompelor de livrare permite o uoar supreveghere a activitii acestora de
la punctul de comanda din cabina staiei.

Pag 23
Comanda de pornire i oprire a pompelor se poate face local, prin ridicarea i
introducerea pistolului n lcaul su, dup apsarea unui buton amplasat la pomp, plata
fcndu-se la casierul ce circul n zona pompelor sau la operatorul din cabin.
Un panou de comand amplasat n cabina staiei permite pornirea livrrii de ctre
operatorul aflat n cabin i programarea calculatorului pentru oprirea alimentrii la livrarea
cantitilor prestabilite sau de o valoare prestabilit, plata fcndu-se la operatorul din cabin.
La cerere, calculatorul emite un bon coninnd produsul, cantitatea, costul, T.V.A., ora,
minutul i data livrrii.
Un dispozitiv special montat la pistolul de alimentare, permite nchiderea automat a
livrrii n caz de umplere a rezervorului autovehicolului, evitndu-se astfel deversrile i
ptrunderea lichidului n compresor.
Furtunele sunt prevzute cu dispozitive speciale pentru retractarea lor n corpul pompei,
la finele operaiilor de livrare, avand culoarea cauciucului corespunztoare culorii convenionale
a produsului.
2.2.2. Descriere instalaia de alimentare cu G.P.L. TIP SKID MONOBLOC
Instalaia de alimentare G.P.L la autovehicule tip SKID MONOBLOC este certificat CE.
Schema instalaia de alimentare GPL la autovehicule tip SKID MONOBLOC are
urmtoarele componente principale:
un recipient metalic de stocare GPL, cilindric, orizontal, suprateran cu o capacitate de 5000
litri (volum de ap). Acest rezervor este echipat cu racorduri pentru aparatura de msur i
control, ventile i armturi de siguran.
pompa centrifug antrenat de un motor electric de 4 KW de construcie;
o pomp de distribuie GPL echipat cu aparatur de control al debitului distribuit, furtun cu
pistol de alimentare i aparatur de control;
instalaia electric executat pentru mediu;
instalaia pneumatic pentru nchiderea ventilului pneumatic de la distan.
Toate echipamentele sunt montate pe un cadru metalic fixate pe o fundaie din beton
armat. Instalaia va fii inertizat cu gaz neutru (azot sau CO2) naintea operaiunii de umplere
cu GPL conform Normativului NP 037/1999 pct. 5.47.
1. Recipientul de stocare:
Recipientul are o capacitate de 5000 litri (volum ap).
Recipientul este prevzut cu urmtoarele racorduri:
Racord pentru alimentarea cu GPL n autocistern
Racord pentru conducta de aspiraie a pompei centrifuge
Racord pentru supapa de siguran
Racord pentru indicatorul de nivel
Racord pentru returul fazei lichide i a fazei de gaz
Racord pentru manometru.
Pe racordul de alimentare cu G.P.L. se monteaz gura de culare cu pistolul autocisternei. Gura
de cuplare este prevzut cu o supap de siguran care se deschide la presiune dup pornirea
pompei de pe autocistern. Volumul de stocare gaz petroler lichefiat este maxim 80% din
capacitatea acestuia. Pe racordul de aspiraie se monteaz o conduct care face legtur ntre
bazinul de stocare i pompa centrifug. Pe aceast conduct se monteaz un ventil manual
pentru nchidere i un ventil pneumatic de nchidere cu acionare de la distan.

Pag 24
Recipientul de stocare este protejat mpotriva supratensiunilor interne cu o supap
pneumatic cu arc care se deschide n atmosfer la depirea parametrilor stabilii de
productor (18 Kg.f/cm2 17,65 bar). Supapa de siguran este prevzut cu o contrasupap
care se menine n poziia deschis permanent. Rolul acesteia este de a se bloca odat cu
scoaterea supapei de siguran pentru verificare.
Supapa de siguran va fi verificat anual pe standuri autorizate ISCIR i sigilat cu
sigiliul verificatorului.
Pe racordul de indicator de nivel se monteaz un dispozitiv cu plutitor care indic
existentul de G.P.L n procente din rezervor.
Pe racordul fazei gaz se monteaz conducta de retur (by pass) a fazei gaz care este
prevzut cu supap de suprapresiune i un robinet manual cu rol de a prelua surplusul de faz
lichid dinspre pompa centrifug n recipient.
Pe recipient se monteaz un manometru care indic permanent presiunea de vapori din

interiorul rezervorului.
Recipientul este protejat mpotriva radiaiilor solare cu vopsea alb pentru reflectarea
razelor solare. Pentru protecie mai mic 1.00 ohm, Conform normativului NP 037/1999 pct.
2.12 i 2.13 recipientul este marcat cu o band portocalie pe care scrie GAZ PETROLIER
LICHEFIAT cu culoare alb.
2. Pompa centrifug
Pentru vehicularea fazei lichide a gazului dinspre recipient spre pompa de distribuie la
autovehicule este prevzut o pomp centrifug. Aceasta este activ de un motor electric de 4
kW. Pe conduct de legtur dintre recipient i pompa centrifug sunt montate urmtoarele
elemente:
Un robinet de nchidere cu acionare manual
O supap de siguran
Un filtru de reinere a impuritilor
Un robinet pneumatic de nchidere rapid cu acionare pneumatic
care este n poziia normal nchis cnd nu este acionat
Acionarea pompei centrifuge (pornire i oprire) se face dintr-o manet amplasat pe
pompa de distribuie. Oprirea n caz de urgen se face dintr-un buton montat pe tablou electric.
Acest buton are rolul de a opri curentul care intr n instalaie i totodat evacueaz aerul sub
presiune oblignd robinetul pneumatic s nchid aspiraia GPL din recipient spre pompa
centrifug.
3. Pompa de distribuie GPL la autovehicule

Pentru distribuia GPL la autovehicule pe pompa de distribuie sunt montate urmtoarele
elemente:
Filtru fin de intrare n distribuitor;
Separator de faz;
Contor volumetric cu traductor de impulsuri
Calculator electronic cu afiaj electronic al preului i cantitii livrate;
Supape i valv diferenial pe faza lichid i gazoas;
Aparatur de msur i control;
Furtun flexibil prevzut cu pistol de alimentare i cuplaj de nchidere automat n cazul
smulgerii accidentale a furtunului. Pistolul de alimentare este realizat nct s permit
circulaia fluidului prin el numai dup ce a fost cuplat la instalaia de alimentare a
autovehiculului.

Pag 25
Caracteristicile tehnice ale pompei de distribuie:
Debit minim: 5 l/min;
Debit maxim 50 l/min;
Cantitate minim livrat 5 l;
Presiunea maxim de lucru: 25 bar;
Clasa de precizie: 5%;
Diametru conectare faza lichid: DN 25(1);
Faza gazoas: DN 25(3/4);
Potena maxim: 150W;
Conectare electric 220V,50Hz (alimentare general)
220V, 50Hz (iluminare)
2.2.3. Fluxul tehnologic i modul de operare al instalaiei G.P.L. tip Skid

Instalaia va fii pus n funciune dup ce este inertizat cu azot sau CO2. Autocisterna
cu GPL ntr n staie pe platforma betonat din incinta staiei parcurgnd traseul desenat n
plana zonare Ex-circulaie cisten. Viteza de circulaie a autocisternei n incinta staiei nu
trebuie s depeasc 10 km/h. Aceasta va aciona pe perioada alimentrii la o distan de cel
puin 5.00 m fa de SKID. Odat cu nceperea operaiunii de alimentare a rezervorului SKID-
ului, ntreaga instalaie devine neoperativ pentru distribuie GPL la autovehicule, interzicndu-
se totodat accesul autovehiculelor pe platforma staiei.
Se va izola rezervorul SKID-ului prin urmtoarele operaiuni:
Pistolul de distribuie se va aeza n locaul su;
Se va scoate de sub tensiune instalaia i se va nchide robinetul pneumatic
prin acionarea butonului de oprire.
Conductorul autocisternei va lua toate msurile pentru imobilizarea acesteia (tragerea frnei
de mn, blocarea roilor).
naintea nceperii alimentrii rezervorului, conductorul autocisternei va lega cablul
flexibil al prizei de pmnt al cisternei la asiul SKID-ului. Racordarea furtunului flexibil la
recipientul instalaiei va fi efectuat tot de conductorul autocisternei sub supravegherea
personalului de deservire.
Dup ce au fost luate toate msurile de securitate se pornete pompa autocisternei i se
introduc n rezervor SKID-ul 100 litri dup care operaiunea se oprete. Se verific etaneitatea
mbinrilor i funcionarea aparatelor de msur i control.
Dac nu se constat nereguli se continu activitatea de umplere a rezervorului inndu-
se sub supraveghere permanent aparatele de msur de pe cistern i insalaia SKID. Se
consider ncrcarea terminat cnd indicatorul de nivel de pe rezervor indic 80% din
capacitatea acestuia.
Dup terminarea operaiunii de ncrcare a rezervorului, conductorul auto decupleaz
furtunul, l deruleaz pe tambur, scoate mpmntarea i evacueaz autocisterna de pe
platforma staiei. Operaiunile n detaliu pe care le execut conductorul auto sunt prevzute n
MANUALUL DE OPERARE AL AUTOCISTERNEI.
Dup plecarea autocisternei operatorul verific toate mbinrile instalaiei cu spum de
spun. Punerea n funciune pentru livrarea GPL la autovehicule presupune urmtoarele
operaiuni:
alimentarea instalaiei cu energie electric din tablou;
alimentarea robinetului pneumatic cu presiune de aer pentru
deschiderea acestuia;
deschiderea robinetului manual de pe conducta de aspiraie dintre
rezervor i pomp.

Pag 26
Alimentarea autovehiculelor cu GLP presupune ridicarea pistolului
din locaul su, cuplarea acestuia la gura de umplere i acionarea manetei de pornire.
n timpul alimentrii se vor urmrii permanent controlul (afiajul),
manometrul pompei de distribuie, etaneitatea cuplrii pistonului la gura de umplere a
autovehiculului.
Operaiunea de alimentare a autovehiculelor se face numai de personal autorizat ISCIR.
Pe timpul alimentrii autovehiculelor presiunea de lucru trebuie ncadrat ntre 8-10 bar,
iar atingerea nivelului de 80% n rezervorul autoturismului, pompa de distribuie se ntrerupe
automat.
Dup terminarea operaiunii de alimentare a autovehiculelor se trece maneta pe poziia
nchis, se ruleaz pistolul de alimentare i se aeaz n locaul su.
Cantitatea de GPL livrat este indicat pe afiajul instalaiei i poate fi citit i pe

indicatorul de nivel al autovehiculului
2.2.4. Fluxul tehnologic al spltoriei auto const din urmtoarele faze generale:
- Splarea suprafeelor exterioare;
- Splarea asiului, trenului de rulare;
- Uscarea suprafeelor splate;
- Acoperirea suprafeelor metalice cu produse de protecie a vopselei;
- Curarea rezervorului de nmagazinare a apei de splare, ndeprtarea nmolului;
2.3. Activitati de dezafectare

2.3.1. Inainte de realizarea investitiei
Pentru proiectul de investitii Construire statie de distributie carburanti, GPL,
spalatorie auto si magazin mixt, in com. Bucsani, sat Racovita ( tarla 9, nr. Cadastral 1754,
carte funciara 70343) a fost emis certificatul de urbanism nr. 12 din 01.02.2012, de catre
Primaria Bucsani, jud. Dambovita (anexa la studiu).
Nu exist restricii reglementate, planuri de urbanism sau alt tip de programe de
amenajare a teritoriului care s cuprind zona de amplasare a benzinariei.
2.3.2. Dupa incetarea functionarii statiei de alimentare cu carburanti
In cazul dezafectarii investitiei, aceasta se va realiza in doua etape:
a) dezafectarea statiei de alimentare cu carburanti
- separarea zonei cu panouri demontabile in scopul impiedicarii accesului autovehiculelor si a
persoanelor neautorizate ;
- afisarea pe perimetrul incintei a inscriptionarilor de atentionare asupra pericolului ;
- scoaterea de sub tensiune a consumatorilor electrici ;
- organizarea colectarii selective a deseurilor rezultate ;
- golirea tuturor instalatiilor de carburanti ( rezervoare, conducte, dispozitive) si evacuarea
carburantilor din incinta statiei, operatie ce se efectueaza de personal specializat ;
- suflarea conductelor, spalarea si stergerea peretilor rezervoarelor astfel incat sa nu mai existe
carburanti sau reziduri de carburanti ;

Pag 27
- asigurarea mijloacelor tehnice de stingere a incendiilor in cantitatile si tipurile corespunzatoare

lucrarilor si pericolul acestora ;
- demontarea distribuitoarelor de carburanti (pompe benzine, motorine), a conductelor pe
tronsoane si racordurile pe rezervoare ;
- suflarea cu aer a elementelor tehnologice demontate ;
- ecologizare decantor separator produse petroliere si separator de grasimi, curatare si vitanjare
apa spalatorie ;
Dezafectarea rezervorului de carburanti se efectueaza prin extragerea hidrocarburilor,
umplerea cu apa urmata de golire, uscata, inchidere si transport. De asemenea se poate utiliza
dezafectarea prin utilizarea neutralizatorilor de hidrocarburi. Toate elementele si materialele
refelosibile sunt dupa caz, depozitate in locuri stabilite sau se evacueaza in afara benzinariei.
Folosirea utilajelor mecanice se face numai in conditii sigure astfel incat sa nu provoace
incendiu si sa nu deterioreze instalatii si echipamente demontate sau neevacuate.
b) eliberarea terenului de constructii
- evacuarea tuturor deseurilor de pe amplasament si valorificarea/ depozitarea acestora,
conform cerintelor OUG 78/2000 cu modificarile ulterioare ;
- demontarea elementelor recuperabile (tamplarie interioare si exterioare, placari, invelitori,
instalatii, echipamente)
- demolarea constructiilor supraterane ;
- redarea la starea initiala a terenului.
3. DEEURI
Generarea deseurilor, managementul deseurilor, eliminarea si reciclarea deseurilor sunt

prezentate in conformitate cu prevederile legale in vigoare pentru toate fazele proiectului
investitional.
3.1. In faza de constructie
Pentru realizarea proiectului se vor desfasura lucrari de constructii-montaj, care vor genera
deseuri de constructii (conducte PVC, deseuri metalice etc. ) si pamant din excavatii.
Tabel 6. Evidenta gestionarii deseurilor in perioada de constructie

Starea fizic
Managementul deeurilor -
Cantitatea (Solid - S,
Codul cantitatea prevzut a fi generat -
Denumirea deeului*) prevzut a Lichid - L,
deeului*) (t/an)
fi generat Semisolid -
(t/an) SS) valorificat eliminata ramasa in
stoc
Pamant decopertat 50 S 17 05 04 50
Ambalaje de hartie si 0,2 S 15 01 01 0,2 - -
carton
Ambalaje din materiale 0,4 S 15 01 02 0,4
plastice
Beton 0,8 S 17 01 01 0,8

Sticl 0,01 S 17 02 02 0,01

Pag 28
Lemn 0,7 S 17 02 01 0,7
Tigle si materiale 3 S 17 01 03 3
ceramice
Amestecuri de deseuri 1,4 S 17 09 04 1,4
de la constructii aletele
decat cele specificate
Nota : aprecierile cantitative au caracter estimativ in faza de investitie
3.2. In faza de functionare a statiei de carburanti
Dupa punerea in functiune vor fi generate deseuri specifice acestor investitii, de ex.: deseuri
menajere, deseuri reciclabile (carton, hartie, sticla, Pet-uri, plastic), deseuri de produse
petroliere rezultate din decantorul de hidrocarburi, namoluri rezultate din preepurare, uleiuri
uzate colectate, etc.
Deseurile de produse petroliere rezultate din decantorul de hidrocarburi se vor stoca in
recipienti metalici si se vor preda firmelor autorizate pentru eliminare ecologica.
Gestionarea deeurilor (colectarea, stocarea temporar, transportul, valorificarea/eliminarea) se
va realiza cu respectarea legislaiei din domeniu, conform celor prezentate:
- OUG nr.78/2000, privind regimul deeurilor, aprobat prin Legea nr. 426/2001, cu modificrile
ulterioare;
- HG nr.856/2002, privind evidena gestiunii deeurilor i pentru aprobarea listei cuprinznd
deeurile, inclusiv deeurile periculoase;
- HG 1061/2008, privind transportul deeurilor periculoase i nepericuloase pe teritoriul
Romniei;
- OUG 16/2001, cu modificrile ulterioare, privind gestionarea deeurilor industriale reciclabile;
Generarea deeurilor, managementul deeurilor, eliminarea i reciclarea deeurilor sunt
prezentate n conformitate cu prevederile legale n vigoare pentru toate fazele proiectului
investiional.
Tabel 7. Evidenta gestionarii deseurilor in perioada de exploatare ainvestitiei

Starea fizic
Cantitatea (Solid - S, Managementul deeurilor - cantitatea
Denumirea Codul
prevzut a Lichid - L, prevzut a fi generat - (t/an)
deeului*) deeului*)
fi generat Semisolid -
(t/an) SS)
valorificat eliminata ramasa in stoc
Deseuri
20 S 20 03 01 20
menajere
Deseuri de la - -
curatarea
rezervoarelor de 0,2 L 16 07 09 * 0,2
stocare
combustibil
Namoluri cu
0,4 S 19 08 13 * 0,4
continut de

Pag 29
substante
periculoase
*) Periculos
Nota : aprecierile cantitative au caracter estimativ in faza de investitie
Modul de gospodarire a deseurilor in perioada de constructie se prezinta sintetic in cele ce

urmeaza.
Tabelul 8 . Modul de gospodarire a deseurilor in perioada de constructie

Amplasament Tip deseu Mod de colectare / evacuare OBSERVATII
Colectarea acestor deseuri va fi efectuata selectiv, ele

urmand a fi valorificate in functie de dimensiuni ca
accesorii si elemente de sprijin in lucrarile de Se vor pastra evidente stricte
Deseuri lemn constructii. Utilizarea ultima va fi ca material privind datele calendaristice,
combustibil deseu lemnos catre populatie. cantitatile eliminate si
identificatorii mijloacelor de
transport utilizate.
Organizare de
santier Se vor colecta temporar in incinta, pe platforme si/sau
Deseuri metalice
in containere specializate sau zone delimitate . Vor fi
valorificate in mod obligatoriu prin unitati specializate
de prestari servicii.
Aceste deseuri sunt generate cu periodicitate mica.
Avand in vedere caracterul lor periculos Aceste deseuri vor fi in mod
(imflamabilitate si toxicitate pentru organisme) se obligatoriu predati catre unitati
Slamuri petroliere
propune colectarea in recipienti metalici inchisi care autorizate.
vor fi depozitati in conditii de siguranta.
Perioada de
Menajer sau In interiorul incintei se vor organiza puncte de
functionarea
asimilabile colectare prevazute cu containere de tip pubela.
astatiei de
(inclusiv Periodic acestea vor fi golite in masinile de salubritate.
distributie
resturi de la Beneficiarul a incheit un
carburanti
prepararea contract de prestari servicii cu
hranei) o firma specializata
Hartie si deseuri Hartia va fi colectata si depozitata separat de celelalte
specifice deseuri, in vederea valorificarii.
activitatii de birou
Aprovizionarea cu materii prime i materiale auxiliare in perioada de executie a lucrarilor se

va face astfel nct s nu se creeze stocuri, care prin depreciere s duc la formarea de
deeuri.
Zonele de depozitare a deeurilor vor fi clar delimitate, marcate, iar containerele vor fi
inscripionate.
Operaiunile si practicile de management al deeurilor se vor consemna intr- un registru
special, care va fi pus in orice moment la dispoziia autoritarilor de mediu.
Beneficiarul are obligaia s ncheie/mentina contracte de prestri servicii cu firme
autorizate de colectarea public a diferitelor tipuri de deeuri.

Pag 30
Colectarea i depozitarea deeurilor periculoase se face cu respectarea tuturor msurilor
impuse de legislaia n vigoare n funcie de natura i proprietile deeului, iar apoi pot fi
eliminate periodic numai prin firme autorizate.
Se vor respecta prevederile legale n vigoare n domeniul deeurilor i recomandrile celor
mai bune tehnici disponibile.
Att n timpul perioadei de execuie a lucrilor de constructii ct i n timpul folosintei
constructiei, beneficiarul i antreprenorul general au obligaia de a gestiona i/sau depozita
deeurile rezultate n urma activitilor prestate, respectnd normele legislative n vigoare:
Legea nr. 426/2001- pentru aprobarea OUG nr. 78/2000 privind regimul deeurilor;
Legea nr. 465/2001 pentru aprobarea OUG nr. 16/2001 privind gestionarea deeurilor
industriale reciclabile;
HG nr. 349/2005 privind depozitarea deeurilor,
Legea nr. 360/2003 completat cu Legea nr. 263/2005 privind regimul substanelor i
preparatelor chimice periculoase.
HG nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor i a deeurilor de ambalaje,
HG. Nr. 856/2002- privind evidenta gestiunii deeurilor si pentru aprobarea listei cuprinznd
deeurile, inclusiv deeurile periculoase;
HG 1132/2008 privind regimul bateriilor i acumulatorilor si al deseurilor de baterii si
acumulatori.
HG nr. 170/2004 privind gestionarea anvelopelor uzate.
H.G. Nr. 441/2002 - pentru modificarea si completarea Hotrrii Guvernului Nr. 662/2001
privind gestionarea uleiurilor uzate;
4. IMPACTUL POTENIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER ASUPRA

COMPONENTELOR MEDIULUI I MSURI DE REDUCERE A ACESTORA
Scopul pricipal al Raportului la Studiul de impact asupra mediului este de a lua in

considerare elementele de impact negativ, de a analiza si propune masuri si solutii de eliminare
sau reducere a lui, daca este cazul , de a maximiza elementele de impact pozitiv, astfel incat
lucrarile sa se incadreze cat mai bine in cadrul actual, sa reduca situatiile de conflict si sa
asigure o dezvoltare durabila a zonei evaluate.
n acest capitol vor fi prezentate estimrile impactului de mediu i evaluarea acestuia n

diferitele faze ale investiiei, innd cont de afectarea factorilor de mediu.
n perioada de execuie
potential impact negativ
Cu toate ca in prezent datorita tehnologiilor de executie moderne, a unor materiale putin
agresive pentru mediu si a unei mecanizari avansate, perioadele de executie s-au diminuat
mult, ceea ce reduce timpul de impact pe un amplasament, efectele respective pot fi in esenta
urmatoarele:
schimbari ale peisajului actual
emisii importante de praf si noxe chimice produse de gazele de esapament de la
motoarele extrem de puternice ale mijloacelor de transport si a utilajelor mecanice.
disconfort prin poluare fonica, luminoasa, vibratii si emiterea de noxe, cauzat populatiei
din apropierea santierelor.

Pag 31
posibilitatea aparitiei unor conflicte sociale intre populatia locala si personalul muncitor,
in general mai violent si care va fi destul de numeros in timpul executiei lucrarilor.
potential impact pozitiv
procurarea de materiale de constructii, semi ori prefabricate, aprovizionarea cu carburanti
si lubrefianti, repararea si intretinerea mijloacelor de transport si a utilajelor.
dezvoltarea unui flux comercial pentru bunuri de consum
crearea temporara de locuri de munca
n perioada de exploatare
Asigurarea unor spatii moderne de distributie carburanti
Amenajarea unui amplasamnet cu cladiri moderne, spatii verzi, si locuri de parcre, pentru
care sunt asigurate deasemnea, toate utilitatiile si facilitatiile
Dezvoltarea si modernizarea unui zone degradate
Valorile limit ale parametrilor relevani (consum de ap i energie, poluani n aer i ap,
generarea deeurilor) atini prin tehnicile propuse de proiectul investiional, inndu-se cont de
cele mai bune tehnici disponibile, sunt prezentate sintetic n tabelul urmtor :
Tabelul 9 . Valori limita ale parametrilor relevanti

Valori limita
Parametru Tehnici alternative Prin cele mai bune Conform celor mai bune
propuse tehnici disponibile tehnice de mediu
Nesemnificativ
(doar emisiiile rezultate Sunt respectate Sunt respectate
Emisii de poluanti
din galeriile de prevederile Ord. MAPM prevederile Ord. MAPM
in aer din surse difuze
evacuare a 462/1993 462/1993
autoturismelor)
se va utiliza pentru
Consum de energie - -
functionarea statiei
se va utiliza pentru
consum de apa - -
functionarea spalatoriei
Legislaie comunitar
Conform HG nr.188/2002, transpus n legislaia
Apele pluviale potential modificat i completat prin naional;
contaminate rezultate de HG nr.352/2005, NTPA 002 Sunt respectate prevederile
debite conf. Aviz GA
pe platforma statiei de pentru ape uzate preepurate HG nr.188/2002,
distributie carburanti i modificat prin
evacuate n receptor natural HG nr.352/2005
(NTPA 002/2005).
Legislaie comunitar
Conform HG nr.188/2002,
transpus n legislaia
modificat i completat prin
naional;
HG nr.352/2005, NTPA 002
Sunt respectate prevederile
Ape uzate menajere debite conf. Aviz GA pentru ape uzate evacuate n
HG nr.188/2002,
bazin vidanjabil i de
modificat prin HG
acolo prin vidanjare
nr.352/2005
la staie de epurare
(NTPA 002/2005

Pag 32
Sunt colectate
Deeuri menajere, i transportate pe baz
reciclabile, de contract de ctre
lam de produse firma de salubrizare Legislaie comunitar
Categorii i cantiti
petroliere pe baz de contract, transpus n
diferite
din decantor separator, respectiv valorificate/eliminate legislaia naional
materiale de absorbie, prin firme autorizate
dup caz cf HG nr. 856/ 2002 i
1408/2008
4.1. Apa
4.1.1. Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului
Din corelarea datelor funizate de cartarea geologo-tehnica de suprafata cu datele obtinute

din forajele geotehnice executate in vecinatatea amplasmentului, s-au concluzionat urmatoarele
1. Terenul destinat viitorului obiectiv este plan, stabil , fara fenomenele fizico-geologice de
instabilitate sau de degradare a terenului;
2. Stratul acvifer freatic superficial este situat la cca. -6,00-6,50 m de la cota terenului
natural;
4.1.2. Alimentarea cu ap
4.1.2.1. Alimentarea cu ap n perioada de construcie
In perioada de construcie, punctul de lucru va fi alimentat cu apa potabila prin peturi si

bidoane de apa plata, iar pentru apa tehnologica se vor folosi sursele de pe amplasament.
Tabelul 10 . Bilanul consumului de ap (mc/an) in perioada de construcie

Ape prelevate din surse Apa recirculata
Consum Pentru
total de Consum Apa de
Proces Sursa de apa compenasrea Apa de la
apa menajer/ Apa Apa de la
tehnologic total pierderilor in late
mc/an tehnolog subterana suprafata propriu
sistemele cu obiective
ic obiectiv
circuit inchis
Retea stradala
Constructii 50 50 50 - - - - -
edilitara
Necesarul de ap in perioada de execuie este determinat prin consumurile din fluxul

tehnologic: prepararea betoanelor ( nu vor fi realizate pe amplasament), corectarea umiditatii
umpluturilor in vederea compactarii, asigurarea prepararii amestecurilor pe baza de apa:
mortare pentru tencuieli si zidarie, gleturi, amorse, vopsele lavabile, asigurarea umiditatii
betoanelor dupa turnare plansee.
4.1.2.2. Alimentarea cu ap pe perioada folosinei
Alimentarea cu apa rece a amplasmentului se face prin racordarea la reteaua edilitara

existenta.
In functie de debitul necesar se va face dimensionarea instalatiei interioare de apa rece,
alegerea diametrelor.

Pag 33
Conform "Normativului pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de
stingere a incendiilor" indicativ NP - 086/2005, pentru cladirea defata nu sunt necesari hidrati
interiori.
Beneficiarul are in sarcina sa monteze un hidrant exterior la mai putin de 120 m, daca nu
exista unul la distanta aceasta.
Alimentarea cu apa calda se face de la centrala termica proprie, care va fi prevazuta cu
boiler cu acumulare cu volumul de 45 litri.
Distributia apei calde se face in paralel cu apa rece.
Conductele prin care se face alimentarea cu apa calda s-au prevazut din acelasi tip de
conducta prin care se face alimentarea cu apa rece si se respecta aceleasi conditii de montaj
ca la conductele de apa rece.
Bilanul consumului de ap (mc/an) in perioada de folosinta a statiei se prezint in tabelul

11.
Tabelul 11 . Bilanul consumului de ap (mc/an) in perioada de folosinta

Ape prelevate din surse Apa recirculata
Consum Pentru
Categoria Consum Apa de
Sursa total de compenasrea Apa de
de potabil Apa Apa de la
de apa Apa total pierderilor in la late
folosinta si subterana suprafata propriu
(mc/an) sistemele cu obiective
menajer obiectiv
circuit inchis
Apa
potabila si 200 200 - - - - -
menajera
Consum Retea
600
spalatorie proprie
auto si 400 400 -
intretinere
incinta
4.1.3. Evacuarea apelor uzate
Apele uzate pluviale de pe platformele betonate, posibil a fi infestate cu hidrocarburi vor fi
trecute printr-un separator de namol si hidrocarburi si apoi deversate in bazinul vidanjabil.
Apele uzate provenite de la spalatoria auto sunt dirijate catre un separator de grasimi iar
apoi prin reteaua de ape pluviale catre separatorul de hidrocarburi si mai departe in bazinul
vidanjabil.
2,00 m x 4,0 m.

Pag 34
4.1.4. Managementul apelor uzate
Avnd n vedere natura lucrarilor, organizarile de santier si destinatia constructiei, putem

considera ca atat in perioada de executie, cat si in perioada de expoatare, exista potentiale
surse de ape uzate.
4.1.4.1. Managementul apelor uzate n perioada de construcie
In perioada de execuie a constructiei, principalele surse de generare a apelor uzate sunt

reprezentate prin:
o apele uzate menajere, rezultate de la muncitori
o ape uzate provenite din pierderile tehnologice de la prepararea betoanelor si splarea
padocurilor in care sunt depozitate temporar agregatele,etc;
o Apele uzate rezultate dupa prepararea diferitelor amestecuri pe baza de apa pentru
realizarea finisajelor;
o apele meteorice czute pe platformele de lucru ale organizrii de santier.
Cantiti i caracteristici fizico-chimice ale apelor uzate evacuate

Concentraiile poluanilor de interes pentru apele menajere sunt estimate la urmtoarele
valori:
- Csusp 250 mg/l,
- CCBO5 150 mg/l,
- Cgrsimi 25 mg/l.
In aceste condiii debitele masice de ape uzate menajere provenite de la personalul

muncitor in fronturile de lucru ale constructiilor sunt urmtoarele:
- suspensii: 658 m3/an X 0,80 X 250 g/m3 = 131,60 kg/an
- CBO5: 658 m3/an X 0,80 X 150 g/m3 = 79 kg/an
- grsimi: 658 m3/an X 0,80 X 25 g/m3 = 13,16 kg/an
Pentru apele uzate fecaloid menajere provenite din organizarea de santier se vor folosi
toalete publice din zona sau se vor instala toalete ecologice in punctul de lucru.
Pierderile din fluxul tehnologic de preparare a betoanelor se constituie in ape uzate
incrcate cu particule de ciment, aditivi si parte fin din agregate. Aceste pierderi sunt apreciate
la 5% din cantitatea de ap tehnologic.
Apele meteorice spal suprafeele betonate, padocurile cu anrocamente si agregate,
antreneaz particulele solide, pulberile si eventualii poluani provenii din pierderile de la utilaje,
constituind in felul acesta o surs de poluare a mediului.
Apele uzate meteorice generate in perioada de execuie au fost estimate la 380 m3/an.
Apele uzate generate in perioada de execuie a constructiilor nu se refolosesc.
4.1.4.2. Managementul apelor uzate n perioada de folosin
Bilantul apelor in incinta este sintetizat in figura 2.

Pag 35
Reteaua de alimentare cu apa din zona
Qc = 2 mc/zi
Nevoi igienico
sanitare magazin
Acoperisuri Alei, platforme
Quz or max = 0,27 l/s cladiri betonate
Spalatoria auto
Bazin vidanjabil
Separator de namol
Canalizare si hidrocarburi
Separator grasimi pluviala
Bazin vidanjabil
Figura 2. Bilanul apei pentru obiectivul evaluat
In perioada exploatarii sursele de generare a apelor uzate sunt:

grupurile sanitare
apele uzate rezultate de la spalatoria auto
aplele pluviale rezultate din spalarea acoperisului, aleilor, platformei betonate
Tabelul 12. Bilantul apelor uzate pe perioada de exploatare a investitiei
Totalul apelor
Ape uzate evacuate Ape directionate spre reutilizare
generate
In acest Catre alte

menajera Pluviale
obiectiv obiective
Sursa
mc/an
mc/zi
mc/an
mc/an
mc/an
mc/an
mc/zi
mc/zi
mc/zi
mc/zi
0 1 2 5 6 7 8 11 12 13 14
Grupuri sanitare 1,75 640 4,00 640 - - - - - -
Spalatoria auto,
Spalare
platforme , 7,63 2810 2,63 960 5 1825 - - - -
pardoseli,
acoperisuri, alei
Cantiti i caracteristici fizico-chimice ale apelor uzate evacuate
Beneficiarul are obligaia s respecte limitele prevzute de Normativul privind conditiile

de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor (NTPA-002/2005)

Pag 36
aprobate prin HG nr. 188/2002 privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate,
modificata si completata de HG nr. 352/2005).
o Msuri pentru micorarea cantitii de ape uzate i de poluani

Pentru micorarea cantitii de apa uzat se are n vedere:
utilizarea rationala a apei potabile si la grupurile sanitare;
utilizarea rationala a apei pentru spalarea platformelor betonate interioare si
exterioare;
intretinerea drumurilor de acces pentru a evita murdarirea rotilor autovehiculelor;
4.1.5. Surse de poluare a apei i emisii de poluani
4.1.5.1. Sursele de poluare a apelor n perioada de execuie
Deoarece materialele de construcie care necesit ap n componen sunt aduse la

locul de punere n oper gata preparate, n cadrul lucrrilor de construcie se vor utiliza doar
cantiti mici de ap pentru prepararea unor materiale de construcie. Cantitile de ap utilizate
vor fi n cea mai mare msur nglobate n material. Rezult c activitile de amenajare a
obiectivului nu creeaz impact asupra factorului de mediu ap.
4.1.5.2. Surse de poluare a apei i emisii de poluani n perioada de funcionare
Surse de impurificare a apelor in perioada de functionare sunt date de:

o evacuarea de ape uzate menajere in reteaua de canalizare incarcate cu poluanti peste
limitele prevzute de Normativul NTPA 002/2005 privind condiiile de evacuare a apelor
uzate n reelele de canalizare ale localitilor i direct n staiile de epurare.
o Evacuarea apelor uzate rezultate din spalarea pardoselilor si a apelor pluviale care spala
acoperisul si platformele betonate ale parcrii incarcate cu poluanti peste limitele
prevzute de Normativul NTPA 002/2005 privind condiiile de evacuare a apelor uzate
n reelele de canalizare ale localitilor i direct n staiile de epurare.
4.1.6. Impactul produs asupra apelor
4.1.6.1. Impactul produs asupra apelor n perioada de construcie
Se apreciaza ca emisiile de substante poluante (provenite de la traficul rutier specific

santierului, de la manipularea si punerea in opera a materialelor) care ajung direct sau
indirect in apele subterane nu sunt in cantitati importante si nu modifica incadrarea in
categorii de calitate a apei.
Cantitatile de poluanti care vor ajunge in mod obisnuit in perioada de executie in cursurile de
ap nu vor afecta ecosistemele acvatice sau folosintele de apa
Numai prin deversarea accidentala a unor cantitati mari de combustibili, uleiuri sau materiale
de constructii s-ar putea produce daune mediului acvatic.
In ceea ce priveste posibilitatea de poluare a stratului freatic, se apreciaza ca si aceasta va fi
relativ redusa. Se va evita depozitarea carburantilor pe amplasament, iar intretinerea
utilajelor (spalarea lor, efectuarea de reparatii, schimburile de piese, de uleiuri, alimentarea

Pag 37
cu carburanti, etc ) numai in locurile special amenajate (pe platforme de beton, prevazute cu
decantoare pentru retinerea pierderilor).
Pentru apele uzate care vor rezulta de la organizarile de santier se va impune respectarea
limitelelor de incarcare cu poluanti conform NTPA 002/2005 deoarece apele uzate se vor
evacua intr-o retea de canalizare.
4.1.6.2. Impactul produs asupra apelor n perioada de funcionare

Prin masurile proiectate privind retele de canalizare ape menajere si ape pluviale, se
apreciaza ca vor fi respectate limitele prevzute de Normativul NTPA 002/2005 privind
condiiile de evacuare a apelor uzate n reelele de canalizare ale localitilor i direct n
staiile de epurare.
4.1.7. Msuri de diminuare a impactului
4.1.7.1. Msuri de diminuare a impactului n timpul execuiei
In functie de sursa de poluare si poluantul produs se impun urmatoarele msuri de protecie:

Tehnologia de executie
- terasamentele si fundatiile se vor executa conform graficului de executie urmarindu-se ca
executarea infrastructurii si suprastructurii sa se faca destul de rapid , astfel incat ploaia
sa nu le surprinda deschise prea mult timp ;
- se recomanda ca executia lucrarilor de infrastructura sa nu se inceapa decat daca se
asigura continuarea executiei la structura propriu-zisa .
Utilajele terasiere si de transport

- utilajele de transport si de lucru care vor lucra la executia lucrarilor vor fi verificate in
ceea ce priveste starea lor tehnica. Proprietarii acestora vor fi obligati sa prezinte
documentele care sa ateste acest lucru;
- repararea utilajelor se va efectua in spatii amenajate corespunzator, in afara santierului.
In acest scop utilajele defecte vor fi transportate in afara santierului;
- schimbul de ulei se va face cu masuri maxime de precautie;
- se interzice spalarea masinilor sau a utilajelor in zona de lucru.
Activitatea umana
- deseurile menajere se vor depozita in containere sau pubele special amplasate in incinta
santierului in acest scop. Continutul acestora se va elimina prin serviciul de salubritate
local;
- se interzice cu desavarsire arderea organizata sau nu a deseurilor. Cenusa rezultata
poate contamina atat solul, cat si apa de suprafata; vor mari turbiditatea acesteia.
Lucrarile de executie vor avea loc cu respectarea conditiilor de protectie a mediului
inconjurator. Se va urmari:
- manipularea cu atentie a utilajelor;
- respectarea cailor de acces pentru utilaje;
- respectarea locului de parcare si de reparatii pentru utilajele si mijloacele de transport;
- respectarea tehnologiei de executie;
- manipularea materialelor de constructii numai in spatiul destinat lucrarilor;
4.1.7.2. Msuri de diminuare a impactului n timpul exploatrii
Msurile luate prin proiect pentru protecia factorului de mediu apa, vor fi prezentate in
functie de sursa de emisie a poluantului.

Pag 38
Intretinerea retelelor de canalizare
- intretinerea retelelor de canalizare, a rigolelor de colectare a apelor uzate rezultate din
spalarea pardoselilor si asigurarea reviziilor periodice pentru toate retelele interioare si
exterioare din incinta.
- - intretinerea si vidanjarea periodica a separatoarelor de grasimi si hidrocarburi si a
bazinul vidanjabil.
Deseurile propriu-zise
- interzicerea depozitrii dezorganizate sau neautorizate pe platforme altele dect cele
destinate stocarii deseurilor
In acest fel se va evita:
- introducerea ilegala de deseuri in zone neamenajate;
- baltirea apei in zonele de depozitare;
Activitatea umana
In fapt ea este cea care influenteaza in mod direct toata strategia de exploatare, monitoring
si eficienta a masurilor de prevedere luate prin solutiile de proiectare.
Lucrarile prevazute pentru scurgerea apelor meteorice vor impiedica stagnarea apei pe
platformele incintei, contribuind la pastrarea suprafetei acesteia in conditii bune.
4.2. Aerul
4.2.1. Date generale
Condiii de clim i meteorologice pe amplasament

Clima perimetrului cercetat este temperat-continental, specific zonei de cmpie. Din
punct de vedere climatic zona se caracterizeaz prin urmtoarele valori:
- temperatur medie anual : + 100 C
- temperatur minim absolut : 28,30 C
- temperatur maxim absolut : +40,40 C
- precipitaii medii anuale : 650 mm/mp
- adncimea maxim de nghe : 0,9 m conf. STAS 6054/77.
Precipitaiile medii anuale au valoari cuprinse in intervalul 550-600 mm/mp i reprezint

media valorilor nregistrate de - a lungul a 10 ani. Lunile cele mai ploioase sunt lunile iunie
cu 80 mm/m2 iar in luna februarie, luna cea mai sczuta in precipitaii cu 35 mm/m2.
Vnturile. Un alt factor important al climei il reprezint determinarea mrimii i direciei

vanturilor. Astfel putem concluziona ca direcia predominant a vanturilor este cea nord-
estic (16,6%) i sud-vestica (16,2%). Calmul nregistreaz valoarea procentual de 17,5%
iar intensitatea medie a vanturilor la scara Beaufort are valoarea de 1,2-2,8 m/s.
Adncimea maxim de nghe este de 0,90 m STAS 6054/77, iar frecvena medie a zilelor
de iarn cu t > 0C este de 111,3 zile/an.

Pag 39
Conform raionrii geoseismice a terenului Romniei, comuna se ncadreaz n zona de
protecie antiseismic conform P 100/92 in zona D avnd Tc= 1,5 sec si Ks= 0,16.
Condiiile de dispersie
Factorii care determin condiiile de dispersie a poluanilor sunt vntul, ca direcie si
vitez si stratificarea termic a aerului. Vnturile sunt influenate de relief att ca direcie ct i
ca vitez. Vitezele medii anuale oscileaz 1.2-2,8 m/s.
Cele mai slabe condiii de dispersie, in special pentru sursele de joas inlime i emisiile
necontrolate n apropierea suprafeei active (nivelul solului) se realizeaz n condiii de
stratificare stabil i foarte stabil, care prezint o frecven de ~ 16%.
Pentru zona aferent amplasamentelor in procesul de dispersie a poluanilor, la nlime
mic, va aciona circulaia local de tipul brizelor.
4.2.2. Surse i poluani generai
4.2.2.1.Identificarea i caracterizarea surselor de poluani atmosferici aferente

obiectivului
Proiectul analizat face parte din categoria lucrarilor de constructii civile. Este vorba
despre desfasurarea pe o suprafat de 1.390 mp bine delimitat, a unui volum mare de lucrari
de constructii, intr-o zona rurala.
Sursele de impurificare a atmosferei aferente proiectului sunt reprezentate de:
In faza de executie:
executarea lucrarilor de dezafectare minima a zonei;
sapatura mecanizata
executarea lucrarilor aferente realizarii constructiei : infrastructura , suprastructura ,
arhitectura si finisaje
executarea retelelor apa canal, electrice, si gaze
amenajari platforme si imprejmuiri
Aceste activitati sunt caracterizate in special prin manevrarea unor materiale de constructii
si materiale minerale (balast, nisip, asfalt) in cadrul operatiunilor de construire a celor doua
corpuri de cladire.
Surse mobile de ardere vor fi intens reprezentate in aceasta perioada, fiind vorba despre
utilajele angrenate in operatiunile de transport / excavare / compactare/ imprastiere balast ,
pamant, beton, asfalt etc.
In faza de exploatare:
surse mobile de ardere reprezentate de vehiculele auto;

surse aferente activitatilor administrative (centrala termica);
Aferent celor doua perioade caracteristice privind implementarea proiectului amenajarea
facilitatilor lucrari de constructii si exploatarea curenta a acestora), vor fi detaliate in sectiunile
urmatoare caracteristicile si parametrii surselor de poluare.

Pag 40
4.2.2.2. Surse de poluani atmosferici n perioada de execuie a lucrrilor prevzute n
proiect
Surse aferente lucrarilor de terasamente - se incadreaza in categoria surselor libere la sol,

discontinue, cu un regim maxim de 10 ore/zi in perioadele de executare a lucrarilor (sezonul
cald).
Aria de manifestare a acestor surse corespunde exclusiv suprafetei afectate incintelor
construite si a drumului de acces. Operatiunile de manevrare a materialelor care se constituie in
surse de impurificare a atmosferei sunt reprezentate de:
Sapaturi pentru:
o Decopertarea solului actual;
o Excavari pentru fundarea constructiilor
Umpluturi
o Depunerea si compactarea in straturi elementare a pernelor de balast utilizate in
fundarea constructiilor care va imbunatatii terenul dinafara ariei construite, sub
viitoarele obiective.
o Turnarea betoanelor pentru fundatii si platforme rutiere.
Eroziune eoliana.
Poluantii atmosferici caracteristici lucrarilor de terasamente sunt particulele de provenienta

naturala (praf terestru) emise in timpul manevrarii pamantului si prin eroziunea eoliana de pe
solul descoperit.
Emisiile de praf variaza adesea in mod substantial de la o zi la alta, in functie de nivelul

activitatii, de operatiile specifice si de conditiile meteorologice dominante. O mare parte a
acestor emisii este generata de traficul echipamentelor si autovehiculelor de lucru pe drumurile
temporare din amplasamentul constructiei.
Natura temporara a lucrarilor de constructie le diferentiaza de alte surse nedirijate de praf,
atat in ceea ce priveste estimarea, cat si controlul emisiilor. Realizarea constructiei sau a
fundatiilor viitorului obiectiv consta intr-o serie de operatii diferite, fiecare cu durata si potentialul
propriu de generare a prafului. Cu alte cuvinte, emisiile din amplasamentul unei constructii au
un inceput si un sfarsit care pot fi bine definite, dar variaza apreciabil de la o faza la alta a
procesului de constructie. Aceste particularitati le diferentiaza de marea majoritate a altor surse
nedirijate de praf, ale caror emisii au fie un ciclu relativ stationar, fie un ciclu anual usor de
evidentiat.
Debitele masice de poluanti s-au determinat cu metodologia AP-42/1998, luand in
considerare volumele de materiale manevrate, categoriile principale de lucrari (vezi tabelul 9) si
suprafetele de sol afectate de lucrari.
Tabelul 13. Volumele de materiale manevrate
Cantitate
Etapa
(m3/an )
Sapatura mecanizata (mc) 840
Umplutura/nivelare (mc) 100

Pag 41
Valorile prezentate in tabelul de mai sus reprezinta un volumul total de operatiuni de

excavare si umpluturi care a fost estimat, pentru 12 luni , avand in vedere executia lucarilor in
etape echilibrate din punct de vedere al ariei construite.
Debitele masice de particule emise in atmosfera in timpul lucrarilor de constructie
eferente unei etape de lucru, sunt prezentate in tabelul 14.
Tabelul 14. Debite masice de particule
Nr Debite masice pe spectrul dimensional (g/h)

Denumirea sursei
crt
d 30 m d 15 m d 10 m d 2,5 m
1 Sapaturi 163,25 123,45 121,10 6,02
2 Incarcare auto 21,34 18,78 18,81 0,94
SAPATURI 184,84 142,28 139,91 6,96
3 Descarcare 12,45 6,48 4,86 0,26
4 Imprastiere 43,06 25,32 18,99 1,02
5 Compactare 2,39 1,40 1,05 0,05
UMPLUTURI 56,48 33,22 24,91 1,34
EROZIUNE 4,61 3,00 2,30 0,69
Valorile se refera la emisiile de particule (debite masice maxime orare) aferente

categoriilor de lucrari previzionate a se desfasura in perioada de executie a constructiei.
Calculele au fost efectuate pentru ipoteza concomitentei tuturor operatiilor, la o medie de 3
mijloace de transport si utilaje in functiune, pe ora.
Surse mobile - Calculele au fost efectuate pentru situatia cea mai defavorabila din punct
de vedere al impactului asupra calitatii atmosferei si anume, cel mai mare volum de lucrari
executate in unitatea de timp si functionarea simultana a tuturor utilajelor, situatie in care se
emit cele mai mari debite masice orare de poluanti.
Datele care au stat la baza efectuarii calculelor de estimare a emisiilor poluante generate
de mijloacele de transport si utilaje la o medie de 3 mijloace de transport si utilaje in functiune
pe ora si o arie a amplasamentului de cca. 1.390 mp sunt:
CANTITATE DE CARBURANT 23,56 kg/h

Timp de functionare 4 h/zi
Aria amplasamentului 1.390 mp
Viteza vantului 2,40 m/s
debit masic CO2 estimat: 20,8 g/kg carburanti

debit masic SO2 estimat: 7,8 g/kg carburanti
debit masic NOx estimat: 4,2 g/kg carburanti
debit masic aldehide estimat: 0,8 g/kg carburanti
debit masic hidrocarburi nearse estimat: 13,4 g/kg carburanti

Pag 42
Cantitatea de poluanti rezultati de la mijloacele de transport si utilaje sunt prezentate in

tabelul de mai jos, fiind calculate pentru o perioada de lucru caracterizata de concomitenta
functionarii utilajelor. (conf. tabelului 4.2.3/ Ord. MAPM 860/2003 Surse mobile)
Tabelul 15. Emisii n atmosfer de poluani generai de utilaje i mijloace de transport pentru
realizarea noului obiectiv
Debite masice maxime orare (g/h)

Denumirea sursei Hidrocarburi
CO2 SO2 NOx Aldehide
nearse
Mijloace de transport si
utilaje in lucru 1778,4 666,90 359,10 68,40 1145,70
Evaluarea surselor nu poate fi facuta in raport cu prevederile Ordinului nr. 462/1993 al

M.A.P.P.M. (sursele nu sunt dirijate), ci pe baza rezultatelor privind impactul asupra calitatii
atmosferei.
Se mentioneaza faptul ca emisiile estimate si prezentate sunt reprezentative, ca valori
maxime, pentru perioada de executie.
Emisiile poluante ale vehiculelor rutiere se limiteaza cu caracter preventiv prin conditiile
tehnice prevazute la omologarea pentru circulatie, cat si prin conditiile tehnice prevazute la
inspectia tehnica ce se efectueaza periodic pe toata perioada utilizarii autovehiculelor rutiere
inmatriculate in tara.
In situatiile in care perioadele de efectuare a lucrarilor de constructie vor fi mai mari decat
cele prevazute initial, debitele masice orare de poluanti vor fi mai mici decat cele calculate.
Executia unor astfel de lucrari nu produce poluari ale aerului care sa afecteze sanatatea
oamenilor sau sa aiba influente negative asupra factorilor de mediu.
- surse staionare dirijate:
Centrala termica
Centrala termic va produce ap cald 80/60C pentru a alimenta radiatoare dar si pentru a
asigura apa calda de consum.
Centrala termic va avea n componena i urmtoarele echipamente:
vas de expansiune nchis, cu membran, echipat cu supape de siguran p=2,5
bar
boiler de 45 l
o pomp dubl circulaie nclzire corpuri statice
pompe simple circulaie preparare ap cald menajer
pompe recirculaie cazan
un sistem distribuitor/colector
Instalaia este protejat la suprapresiune prin supapele de siguran i termostatele de
siguran ale cazanului. Termostatele actioneaz prin intermediul tabloului de comand al
cazanului asupra arztorului i pompei de recirculaie. De asemenea, n regim de avarie,
cazanul este scos automat din funciune prin ntreruperea circuitului de alimentare cu gaz
natural al arzatorului.

Pag 43
Evacuarea gazelor de ardere se realizeaz prin tiraj natural, prin intermediul unui co de fum
metalic, cu un diametru interior de 500 mm, izolat i protejat, echipat cu toate elementele
necesare bunei funcionri i care va depi cota terasei cu cca.1 m. Detaliile corespunzatoare
pentru execuia coului i elementele componente vor fi cele date de furnizor. Racordarea
cazanelor la cos se va face prin intermediul unei tubulaturi din tabl de oel inoxidabil cu
diametrul de 250 mm; racordul va avea panta spre cazan. La baza coului se va prevedea un
racord pentru colectarea i evacuarea condensului.
In tabelul 16 (Anexa) sunt centralizate rezultatele Sursele stationare generatoare de poluanti,
caracteristicile fizice ale acestora si parametrii gazelor evacuate.
Volumul teoretic de oxigen necesar arderii:

1 n
VO02 = 0,5 COi + 0,5 H2i + 1,5 H2 S i + m + Cm Hni O2i [mN3 / mN3 c. g. um]
100 4
in care: COi [%] , reprezinta componentele combustibile raportate la starea umeda (initiala);
Volumul teoretic de aer uscat:

n
Va0 = 0,0476 0,5 CO i + 0,5 H 2i + 1,5 H 2 S i + m + Cm H ni O2i [m N3 / m 3N c. g. um]
4
- Volumul teoretic de aer umed:
Va0um = (1 + 0,00161 x ) Va0 [mN3 / mN3 c. g .um] ,
in care x [g/kg aer uscat], umiditatea aerului;
Volumul real de aer umed:

Va um = Va0um [mN3 / mN3 c. g. um] ,
in care este coeficientul de exces de aer.
Volumul real de gaze de ardere se calculeaz cu relaia:

Vga = VRO
0
2
+ VN02 + VH92 O + ( 1) Va0um [mN3 / mN3 c. g. um] ,
unde : VRO
0
2
este volumul teoretic de gaze triatomice:
0
VRO 2
=
1
100
(
COi + CO2i + H2 S i + mCm Hni ) [mN3 / mN3 c. g. um]
VN02 - volumul teoretic de gaze biatomice (azot):

N 2i
VN02 = 0,79 Va0 + [m3N / mN3 c. g . um] ;
100
VH02 O - volumul teoretic al vaporilor de apa:

1 i n
VH02 O = H2 + Cm Hni + Wti + 0,00161 x Va0 [mN3 / m3N c. g . um] .
100 2
Particularizand pentru cazul gazelor naturale, se obtine:

Volumul teoretic de oxigen necesar arderii:

Pag 44
VO02 = 1,997
[ mN3 / mN3 c. g. um]
Volumul teoretic de aer uscat:
Va0 =9,508 [ mN3 / m3N c. g. um]
Volumul teoretic de aer umed:
Va0um = 9,661 [ mN3 / m3N c. g. um]
Volumul real de aer umed:
Va um = 11,110 [mN3 / m3N c. g. um]
Volumul teoretic de gaze triatomice:
0
VRO 2
= 1,001 [mN3 / m3N c. g. um]
Volumul teoretic de gaze biatomice:
VN02 = 7,512 [ mN3 / mN3 c. g. um]
Volumul teoretic al vaporilor de apa:
VH02 O = 1,997 [ mN3 / mN3 c. g. um]
Volumul real de gaze de ardere:
Vga = 11,936 [ mN3 / m3N c. g. um]
- surse stationare nedirijate
Traficul auto in incinta amplasamentului
4.2.3. Prognozarea polurii aerului
Prognozarea nivelurilor de poluare a aerului ambiental generate de ansamblul surselor

aferente obiectivului studiat s-a efectuat prin modelarea matematica a campurilor de
concentratii.
Evaluarea impactului generat de activitatile desfasurate pentru realizarea obiectivului
Construire statie distributie carburanti, spalatorie auto si statie GPL s-a realizat cu
modelul matematic EPA SCREEN 3, rezultatele raportandu-se la concentratiile maxime
admisibile (CMA) prevazute in STAS 12574 - 87 "Aer din zone protejate". Ca date de intrare s-
au utilizat emisiile maxime de poluanti estimate.
Pentru evaluarea impactului asupra calitatii aerului generat de activitatile de executie a
aferente constructiei au fost alese 2 momente reprezentative pentru evolutia acestuia.
Tabelul 17. Surse de poluare
Etapa
Nr de Motivul alegerii Detalii privind sursele
analiza
1
Anul Activitatea de executie a lucrarilor de
2012 Anul inceperii executiei constructie
Traficul auto

Pag 45
2 Intretinerea si administarea obiectivelor din
Dupa Perioada de exploatare a incinta
2012 obiectivului Centrala termica;
Traficul auto
4.2.3.1. Calculul dispersiei
4.2.3.1.1. Scurt descriere a modelului de calcul utilizat

Evaluarea impactului asupra calitatii aerului a poluantilor emisi in atmosfera de sursele
aferente lucarilor de executie a statiei de distributie carburanti, spalatorie auto si statie GPL in
comuna Slobozia Moara, jud. Dambovita s-a facut prin modelarea matematica a dispersiei cu
ajutorul modelului climatologic Martin si Tikvart.
Modelul serveste la estimarea concentratiilor de poluant pe termen lung si mediere
pentru surse continue punctiforme sau de suprafata.
Baza fizica fundamentala a modelului este presupunerea ca distributia spatiala a

concentratiilor se face dupa formula gaussiana a penei.
Concentratia medie Ca intr-un receptor aflat la distanta de o sursa de suprafata si la

inaltimea z de sol este data de relatia:
Ca = 16/ { [ q k () ( k, l, m) S (, z, u1, Pm) ]d}

unde:
k = indice pentru sectorul directiei vantului

qk() = Q (,) d pentru sectorul k
Q (,) = emisia in unitatea de timp a sursei de suprafata

= distanta de receptor pentru o sursa de suprafata infinitezimala
= unghiul in coordonate polare centrat pe receptor
I = indice pentru clasa de viteza a vantului
m = indice pentru clasa de stabilitate
(k,l,m) = functia de frecventa a starilor meteorologice
S (,z;u1,Pm) = functia care defineste dispersia
z = inaltimea receptorului deasupra solului
u1 = viteza vantului reprezentativa
Pm = clasa de stabilitate
Pentru surse punctiforme, concentratia medie Cp datorita a n surse, este data de relatia:
Cp = 16 / 2 { [(k, l, m)GnS(n, z; u1, Pm )] / n}
unde:
kn = sectorul de vant pentru a n-a sursa
Gn = emisia pentru sursa n

Pag 46
n = distanta de receptor a sursei n
Daca receptorul este la sol (nivel respirator), atunci z = 0 si forma functiei S (,z;u1,Pm) va fi:
S(, z; u1, Pm) = 2 / [2 u1z()] x exp(-0,692/u1 T1/2)
daca z () < 0,8 L
si S(,O;u1,Pm) = l/(u1L) x exp (-0,692/u1 T1/2)
daca z () > 0,8 L
unde:
z () = functie de dispersie verticala, de exemplu deviatia standard a concentratiei in plan
vertical
h = inaltimea efectiva a sursei
L = inaltimea de amestec la amiaza
T1/2 = timpul de injumatatire a poluantului
Posibilitatea de disparitie a poluantului prin procese fizice sau chimice este data de expresia:
exp(-0,692/u1 T1/2).
Concentratia totala pentru o perioada de mediere este suma concentratiilor datorate tuturor surselor
pentru acea perioada.
4.2.3.1.2. Datele de intrare n modelul de calcul
Datele de intrare in modelul de calcul au tinut cont de scenariile descrise mai sus. Acestea
sunt:
datele meteo orare: generate intr-un format specific in urma rularii preprocesorului meteo;
datele legate de surse: parametrii fizici ai surselor (surse punctuale-cosuri) sau dimensiuni
geometrice-lungime latime - inaltime in cazul surselor de suprafata;
date de emisie: debite masice, temperaturi de evacuare;
timpi de variatie: factori care descriu variatia in timp a emisiilor pentru fiecare tip de surse
introduse in model: punctuale sau de suprafata;
date legate de reteaua de receptori: definirea coordonatelor receptorilor intr-un sistem de
coordonate sferic sau rectangular.
4.2.3.2. Rezultatele dispersiei
4.2.3.2.1 Execuia construciilor (terasamente, fundaii)
Evaluarea s-a facut pentru situatia ipotetica cea mai dezavantajoasa, putin probabil sa
apara in conditii normale, aceea de desfasurare pe parcursul unei ore a tuturor tipurilor de
lucrari prevazute. S-a considerat o distribuire uniforma a activitatilor in interiorul

Pag 47
amplasamentului si manifestarea actiunii erozive a vantului pe intreaga suprafata a
amplasamentului.
Evaluarea s-a facut pentru particulele cu diametre 10 m, care se regasesc in
atmosfera ca particule in suspensie. Cele cu diametre mai mari se depun rapid pe sol.
Tabelul 18 Prognozarea polurii aerului. Concentraii maxime orare

Concentraia maxim
Poluant Cmax Prag de alert Valoare limita= Observatii
3 3
[g/m ] [g/m ] prag de
intervenie
3
[g/m ]
3 3
14,88 g/m 50 g/m
Particule in Perioada de Perioada de
- -
suspensie mediere 1 h mediere 24 h
(Ord.592/2002)
Concentratia maxima a fost determinata la o distanta de 101 m de limita

amplasamentului pentru un timp de mediere de 1 h. Valoarea reprezinta concentratia maxima
ce poate fi atinsa in conditiile cele mai defavorabile (desfasurarea simultana a tuturor
activitatilor). Prin comparare cu limita prevazuta in Ordinul 592/2002 pentru protectia sanatatii
umane, valoarea determinata este de 3,36 de ori mai mica. Raportata la CMA prevazut de
STAS 12574/87, concentratia maxima determinata este de 10 de ori mai mica.
4.2.3.2.2 Prognozarea polurii aerului datorit funcionrii utilajelor i traficului auto
S-a evaluat prognozarea poluarii aerului pentru lucrarile de executie a obiectivelor de pe

amplasament in situatia cea mai defavorabila si anume functionarea simultana a utilajelor si
mijloacelor de transport.
Tabelul 19. Concentraia poluanilor generai de utilaje n funciune i traficul auto
Concentratia Concentrati
Concentratia
Debite maxima in a in imisie
Denumirea Debit in imisie (200
Poluant maxime imisie (la 101 (500 m de
sursei (g/s/m2) m de sursa)
(g/h) m de sursa) sursa)
(g/mc)
(g/mc) (g/mc)
Utilaje in CO2 1778,4 6,36106E-05 290,8 119,4 12,72

functiune si
SO2 666,9 2,3854E-05 109,1 44,79 4,77
trafic auto
in faza de NOx 359,1 1,28445E-05 58,72 24,11 2,56
executie
aldehide 68,4 2,44656E-06 11,18 4,59 0,4891

Pag 48
hidrocarb
uri
nearse 1145,7 4,09799E-05 187,3 76,92 8,193
Analiza rezultatelor evidentiaza ca in perioada de executie:

impactul activitatii asupra calitatii atmosferei va fi local si limitat la aria pe care se lucreaza
intr-o anumita perioada de timp.
aria de impact maxim a emisiilor de substante rezultate coincide practic cu aria frontului de
lucru;
4.2.4.2.3. Prognozarea polurii aerului datorit funcionrii centralelor termice
Tabelul 20. Concentratia poluantilor generati de centrala termica

Concentratia maxima in imisie
Debit masic
Denumirea sursei Poluant (50 m de sursa)
(g/s)
(mg/mc)
NOx 0,26766 0,07147
CO 0,6687 0,1786
N2O 0,00531 0,00141
Centrale termice Particule 0,0601 0,01605
SO2 0,00481 0,00128
Metan 0,01908 0,00509
COVnm 0,0448 0,01196
Analiza rezultatelor evideniaz:

Realizare activitilor care au loc n sectoarele de lucru ce sunt supuse evalurii nu produc poluari
ale aerului care sa afecteze sanatatea oamenilor sau sa aiba influente negative asupra factorilor de
mediu.
Concentraiile maxime orare trebuie s se situeaz sub valorile limita conform

Ordinul 592/2002 pentru aprobarea Normativul privind stabilirea valorilor limita si a
valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare( pentru NO x , SO 2 , CO,
pulberi in suspensie) si STAS 12574/87 pentru H 2 S, alhehide si hidrocarburi nearse.
Tabelul 21. Concentratiile maxime admisibile [mg/mc] ( OM 592/2002 si STAS 12574)

Ordinul 592/2002 Stas 12574
Poluant Concentratia maxima admisibil [mg/mc ]
1h 24 h Anual 30 min Zilnic Anual
CO [mg/mc] 10 6,00 2,00 -
SO2 [mg/mc] 0,35 0,125 0,02 0,75 0,25 0,06
NOx [mg/mc] 0,20 0,04 0,03 0,30 0,10 0,01
H2S [mg/mc] - - - 0,015 0,008 -
Aldehide [mg/mc] - - -
Pulberi in suspensie 0,05 0,04 0,50 0,15 0,075
PM 10 [mg/mc]
Analiza rezultatelor evidentiaza ca impactul activitatii din cadrul statiei de

distributie carburanti asupra calitatii atmosferei va fi local si limitat la aria pe care se
lucreaza intr-o anumita perioada de timp.

Pag 49
Sistemul de recuperare i colectare a vaporilor reduce poluarea mediului
nconjurtor i rezolv n mare parte problema pierderilor prin evaporare n timpul
desecrii, depozitrii i livrrii produselor petroliere n staie, apreciat la aprox. 1/1000
din cantitatea livrat.
4.2.4. Msuri de diminuare a impactului asupra aerului
Desi, asa cum a fost pus in evidenta in sectiunea anterioara, activitatile desfasurate pe
amplasamentul analizat nu au un impact potential asupra atmosferei, exista solutii tehnice atat
pentru limitarea emisiilor, cat si pentru controlul gazelor emise.
o In privinta lucrarilor de constructie, masurile de diminuare a impactului se adreseaza

controlului operatiunilor de manevrare a maselor de pamant.
o Asigurarea unei umiditati adecvate a materialului excavat / transportat / imprastiat poate
conduce la reducerea emisiilor cu 40%.
o Solutia umectarii trebuie avuta in vedere la nivelul drumurilor parcelelor neasfaltate, prin
aceasta asigurandu-se o reducere considerabila a debitelor de particule emise ca urmare
a traficului utilajelor sau a actiunii vantului.
o De asemenea, transportul materialelor de umplutura in cadrul amplasamentului, dar si in
afara acestuia, se poate face cu ajutorul unor autoutilaje dotate cu prelate de protectie a
materialului transportat.
o Aplicarea unor tehnologii de executie moderne, a unor materiale putin agresive pentru
mediu si a unei mecanizari avansate;
4.3. Solul
4.3.1. Tipurile de sol ale zonei cu caracteristicile acestora si modul de folosinta

Din punct de vedere geomorfologic zona studiata apartine Campiei Romane, ce se
caracterizeaza printr-un relief relativ plan, cu o usoara panta catre sud. Aspectul plan al
campiei este intrerupt de cursurile de apa domoale.
Perimetrul studiat apartine Platformei Valahe. Specificul structural al Platformei valahe il
constituie in baza solul rigid format din cristalin metamorfic si roci magmatice peste care s-au
depus cicluri de sedimente pana in Cretacic inclusiv. Stiva de roci sedimentara impreuna cu
ciclu, formeaza fundamentalul platformei peste care repauzeaza depozitele sedimen
Romanianul inferior si mediu este alcatuit din nisipuri si argile cu intercalatii subtiri de carbune.
Cuaternarul constituie depozitele regiunii, fiind reprezentat prin depozitele holocenului superior
depuse in conurile de dejectie si depozite marnoase si nisipoase urmate de depuneri loessoide.
Cursurile de apa sunt foarte meandrate , cu numeroase grinduri si albii vechi colmatate datorita
pantei hidraulice reduse.
4.3.2 Surse de poluare a solurilor
Principalii factori care pot afecta solul sunt:

apele reziduale scurse la suprafata
deseurile imprastiate

Pag 50
scurgeri petroliere de la utilajele de deservire.
4.3.2.1. Surse de poluare a solului si subsolului n perioada de executia a lucrarilor
Activitile din antier implica manipularea unor cantitatea importante de substane

potenial poluatoare pentru sol si subsol. In categoria acestor substane trebuiesc inclui
carburanii, combustibilii, vopselele, etc. Aprovizionarea, depozitarea si alimentarea utilajelor cu
motorina reprezint activitati potenial poluatoare pentru sol si subsol, in cazul pierderilor de
carburant si infiltrarea in teren a acestuia.
O alta sursa poteniala de poluare dispersa a solului si subsolului este reprezentata de

activitatea utilajelor in fronturile de lucru. Utilajele, din cauza defeciunilor tehnice, pot pierde
carburant si ulei. Neobservate si neremediate, aceste pierderi reprezint surse de poluare a
solului si subsolului.
Erodarea sau poluarea solului mpiedica dezvoltarea vegetaiei pe suprafeele afectate.
n sintez, principalii poluani ai solului provenii din activitile de construcie sunt grupai dup
cum urmeaz:
o Poluani direci, reprezentai in special de pierderile de produse petroliere care apar n
timpul alimentrii cu carburani, a reparaiilor, a funcionrii defectuoase a utilajelor, etc.
o La acestea se adaug pulberile rezultate in procesele de excavare, ncrcare, transport,
descrcare a materialelor.
o Poluani ai solului prin intermediul mediilor de dispersie, in special prin sedimentarea
poluanilor din aer, provenii din circulaia mijloacelor de transport, funcionarea utilajelor de
construcii, etc.
o Poluanii accidentali, rezultai in urma unor deversri accidentale la nivelul zonelor de lucru
sau cilor de acces.
o Poluani sinergici, in special asocierea SO2 cu particule de praf.
Substanele poluante prezente in emisii si susceptibile de a produce un impact sesizabil la

nivelul solului sunt SO2, NOx si metalele grele.
Trebuie menionat si faptul c lucrrile de terasamente si excavaii dei nu sunt poluante,

conduc la degradarea solului si induc modificri structurale in profilul de sol.
Poluanii emii in timpul perioadei de execuie se regsesc n marea lor majoritate in solurile
din vecintatea fronturilor de lucru si a zonelor in care se desfoar activiti n perioada de
execuie.
4.3.2.2 Surse de poluare a solului si subsolului n perioada de functionare
Asupra factorul de mediu ,,sol" se rsfrng direct sau indirect efectele polurii celorlali
factori de mediu, modificndu-i compoziia si proprietile bio-fizico-chimice iniiale, ngreunnd
ritmul de regenerare a acestuia.
Aceste efecte pot fi determinate de:
- aciunea apelor rezultate din igienizarea incintelor;
- actiunea deseurilor toxice si inflamabile rezultate in urma activitatii din statie
- aciunea deeurilor menajere depozitate necorespunztor;
- scurgeri accidentale de produse petroliere, in urma unor defeciuni ale autovehiculelor care
vor tranzita si vor aproviziona obiectivul si antrenarea acestora de ctre apele pluviale;

Pag 51
- aciunea poluanilor atmosferici, prezeni in aer, care pot fi antrenai de apele pluviale sau care
se pot depune prin sedimentare gravitaionala pe sol;
Caracteristicile constuctive precum si metoda de exploatare a obiectivului face ca efectul
asupra solului din zona sa fie diminuat la maxim, se poate spune chiar nesemnificativ.
4.3.3 Prognozarea impactului

Pentru realizarea investitiei respectiv ingroparea bazinelor cu pereti dubli, solul va fi
excavat pana la o adancime medie de -4,50 m. Solutia de fundare proiectata, este in
concordanta cu datele existente asupra morfologiei terenului de fundare.
Solul excavat va fi depozitat temporar pe amplasament, o parte din el fiind refolosit, iar restul
va fi dus in locatii stabilite prin contract intre constructor si beneficiar sau Primaria comunei
Bucsani.
Impactul asupra solului nu poate fi considerat decat ca fiind un impact mecanic prin
decopertare, excavare, redus la suprafata ocupata a obiectivului.
Prin masurile si tehnolgia speciala de depozitare, se diminueaza pana spre 0,
posibilitatea afectarii solului pe terenurile limitrofe.
4.3.4 Masuri de diminuare a impactului asupra solului
4.3.4.1 Masuri de diminuare a impactului in faza de executie
Pentru a evita poluarea accidental a solului din zona evaluata toate lucrrile vor fii efectuate cu
respectarea strict a normelor n vigoare. Astfel, va fi acordat o atenie mare respectrii
normelor legale privind depozitarea, schimbul i transportul produselor petroliere (combustibili
i uleiuri), precum i a vopselurilor i a materialelor utilizate la finisarea cldirilor. Uleiurile uzate
i celelalte deeuri provenite n timpul lucrrilor vor trebui stocate corespunztor i transportate
la depozitele specializate din zona Aceleai msuri stricte trebuiesc aplicate i n legtur cu
stocarea i transportul deeurilor menajere.
De asemenea se impune:
respectarea cailor de acces pentru utilaje;
respectarea locului de parcare si de reparatii pentru utilajele terasiere si de transport;
manipularea volumelor de pamant excavat numai in spatiul destinat lucrarilor;
4.3.4.2. Masuri de diminuare a impactului in faza de exploatare

cai de acces, platforme, retele de canalizare ape pluviale
parcari
zone verzi, plantatii de protectie
4.4. Geologia subsolului
4.4.1. Cercetarea geotehnica a terenului evaluat
In cadrul limitelor amplasamentului s-au realizat 2 foraje geotehnice cu lungimea de 5,00

m. Se remarc la cota natural a terenului un strat de pmnt vegetal cu grosimea de 0,30 m,
urmat cu un strat cu grosimea cuprins ntre 0,30 m(F2) i 4.50 m (F1) de argil cafeniu glbuie
prafoasa. In continuare a fost interceptat un pachet de pietris marunt cu nisip si liant argilos cu
grosimea de cca. 0,50 m.
Apa subteran a fost ntlnit la -6,00-6,50 m adncime.

Pag 52
Pentru stabilirea categoriei geotehnice conform indicativului NP 074/2007, s-au luat n calcul
urmtoarele :
- condiii teren teren bun 2 puncte
- ap subteran fr equismente 1 punct
- clasificarea construciei normal 2 puncte
- vecinti fr risc 1 punct
- zon seismic(ag=0,24g) 2 puncte
Total punctaj 8 puncte risc geotehnic redus, categoria geotehnic 2.
Presiunile efective transmise de construcie pe talpa fundaiilor vor fi n conformitate cu
prevederile STAS3300/2-85.
Presiunea convenional de baz pentru stratul de argila este de 250 kPa (pentru adncimi de
fundare egale cu 2 m i limi ale funfaiei de 1 m), si de 370 KPa la h=-4,00 m. conform
studiului geotehnic.
4.4.2. Posibilitatea polurii solului si subsolului
Sursele de poluare a solului n cadrul activitii din cadrul staiei de distribuie

carburani
Pierderile de produse petroliere prin activitatea curent care se desfoar n cadrul staiei;
la alimentare si livrare carburani;
Pulberile sedimentabile din praful care apare in timpul curirii, manevrrii sau transportul
autovehiculelor;
Apele meteorice provenite de pe platforma betonata din incinta staiei de distribuie
carburani care se pot infitra in sol;
Apele de splare incinta zona pompe, in amestec cu produse petroliere, evacuate
necontrolot fara trecere prin separator de hidrocarburi.
Activitile auxiliare ale procesului de producie pot constitui si ele alte surse de poluare, cum
ar fi:
depozitarea deseurilor menajere, in afara zonei amenajete cu containere;
depozitarea recipientilor de la uleiurilor sau lubrefianii folositi , in afara zonei special
amenajat de depozitare/colectare, prin scurgeri accidentale;
pierderile de produse petroliere care pot apare atat in timpul procesului de incarcare a
rezervoarelor, cat si in timpul procesului de exploatare ct si datorit reparaiilor
necesare, in timpul alimentrii cu carburani, si altele situai;
In legtur cu potenialele surse de poluare a solului si subsolului, in cadrul activitilor

desfurate n staia de distribuie carburani si instalaia de distribuie G.P.L. pentru o estimare
a impactului se pot face urmtoarele meniuni:
a. Pe amplasament se va monta un rezervor cu capacitate total de depozitare de 60 mc;
Rezervorul este prevazut cu manta cu perei dubli.
b. Livrarea produselor petroliere n vrac se realizeaz prin intermediul a doua pompe de
alimentare auto, cu cate patru pistoale pe fiecare parte.
c. n incinta staiilor exist platforme betonate pentru circulatia atuvehiculelor care alimenteaza
de la pompe , precum si spaii special amenajate pentru colectarea deeurilor.
d. De asemenea exist spaii inchise, amenajate corespunztor pentru desfurarea
activitilor curente;

Pag 53
e. Aprovizionarea staiei cu produse petroliere se realizeaza prin parcarea cisternei auto n
dreptul punctului de descrcare unde sunt montate gurile de descrcare i cele de colectare
vapori.
f. Msurarea cantitii de combustibil din rezervorul care urmeaz a fi umplut se va face
electronic, prin utilizarea unui sistem automat de msurare a nivelui de combustibil.
g. Pentru incarcarea rezervoarelor se nchid gurile de vizitare ale cisternei i se cuplaz cele
dou furtune ale cisternei, prima dat la tuul de preluarea vaporilor COV i apoi la tuul de
descrcare a carburantului/pe faza lichid.
h. tuul de preluare a vaporilor de COV este prevzut cu o valv ce se deschide automat
dup cuplarea furtunului, iar ambele tuuri (att faza gazoas, ct i faza lichid) sunt
prevzute cu cuple rapide i capace etane de dimensiuni corespunztoare.
i. Utilajele si instalatiile trebuiesc mentinute n conformitate cu fiele tehnice de securitate
aferente fiecrui produs si verificate periodic.
j. Reparaiile la autovehicule si schimburile de ulei sunt interzese in zona de alimentare
carburanti, zona pompelor , dar si in alte zone invecinate.
k. Alimentarea cu combustibili se realizeaz pe platforme betonate amenajate special pentru
limitarea mprtierii uleiului sau carburanilor prevzute cu rigole de captare;
l. Existenta unor scurgeri de produse petroliere pe platformele betonate din zona pompelor
unde se recomand folosirea mai frevcent a unor materialelor biodegradabile.
m. Suspensiile produse din praful de diferite dimensiuni, antrenat prin aer si ap, produse de
circulatia auto, nu prezint un potenial de poluare asupra solului, retrgndu-se cu
rapiditate in mod in circuitul natural al materiilor anorganice.
n. Deeurile menajere sunt depozitate in containere cu capac special destinate acestui scop.
Evacuarea deseurilor se efectueaz periodic de o firma de autorizat.
Pierderile de combustibil lichid, uleiuri, eventual alte materiale lichide sau prfoase
folosite sunt in cantiti mici , restrnse numai in zonele din incinta pompelor de alimentare
respectiv in stricta vecintate a pompelor de alimentare carburanti, pe platforma betonata
prevzute cu rigole pentru capatarea scurgerilor.
O mare atenie trebuie acordat unui program de curatire a platformelor de produse
petroliere si a separatorului de namol si hidrocarburi, prin tratarea acestora cu substante
biodegradabile.
In zona evaluata urmele de elemente chimice in sol trebuie s se incadreze in valori normale
conform Ordinului 756/1997 privind aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului.
In faza de executia a terasamentelor si fundatiilor impactul asupra componentelor
subterane geologice este mediu acceptata, datorita solutiilor din proiect si a impunerilor
privind executia lucrarilor.
Solutia proiectata si tehnologiile care vor fi utilizate in exploatare conduc la diminuarea
sau chiar eliminarea impactului direct asupra componentelor subterane geologice.
4.4.3. Protectia subsolului
Pentru realizarea lucrarilor de terasamente si a fundatiilor se vor executa urmatoarele lucrari:

Inainte de inceperea sapaturilor la fundatii, este necesar ca suprafata terenului a fie
curatata si nivelata cu pante de scurgere pentru a nu permite stagnarea apelor din
precipitatii;
Toate lucrarile infrastructurii se vor efectua pe tronsoane, fara intreruperi si in timp cat
mai scurt pentru a se evita variatiile importante de umiditate a pamantului activ in timpul
executiei;
Trotuarul din jurul constructiilor ca avea latimea minima de 1,00 m. Se va aseza pe un
strat de pamant stabilizat in grosime de 20 cm prevazut cu panta de 5% spre exterior. El

Pag 54
trebuie sa fie etans, putand a fi confectionat din asfalt turnat sau din dale de piatra sau
beton rostuite cu mortar de ciment sau mastic bituminos.
Se va asigura evacuarea apelor superficiale
Evacuarea apelor de pe acoperis, platforme, terasa, se va face prin rigole de colectre,
special prevazute cu debusee asigurate in reteau de canalizare pluviala.
4.4.4. Masuri de diminuare a impactuluia asupra subsolului
o Masuri de diminuare a impactului in faza de executie

respectarea cailor de acces pentru utilaje;
respectarea locului de parcare si de reparatii pentru utilajele de transport;
deseurile menajere generate de activitatea umana din incinta se vor depozita in
containere sau pubele special amplasate in incinta santierului in acest scop.
manipularea volumelor de pamant excavat numai in spatiul destinat lucrarilor;
asigurarea unui bun management al materialelor in timpul lucrarilor de executie.
oMasuri de diminuare a impactului in faza de exploatare

Neprelucrarea ritmica a deseurilor descarcate in publele exterioare poate creea
probleme mari deoarece spatiul destinat depozitarii temporare poate deveni insuficient si
deversarea deseurilor in afara lui poate perturba accesul autovehiculelor si desfasurarea
normala a activitatii.
Asigurarea vidanjarii periodice a bazinului vidanjabil precum si intretinerea separatoarelor
de grasimi si hidrocarburi.
cai de acces , platforme si echipamente intretinute corespunzator
parcari
zone verzi, plantatii de protectie
4.5. Biodiversitatea
4.5.1. Informaii despre vegetaia i fauna local
Speciile ntlnite in zona sunt tipice ecosistemelor urbane dar exist i specii care au
reuit s se aclimatizeze ce pot fi admirate n curile oamenilor. n lipsa unui studiu tiinific
privind flora i fauna din zona studiata nu se cunoate cu precizie numrul speciilor, dar plante
slbatice ntlnim n special la periferie, pe terenurile cu destinaie agricol.
4.5.2. Impactul prognozat

n constelaia ecosistemelor terestre, n mare msur efectele antropice sunt dependente
de raportul dintre resursele naturale, de creterea demografic i de nivelele de dezvoltare
socio-economic, difereniate de la o zona la alta.
Dupa cum s-a menionat n cap. anterior, pe traseul de circulaie ale mijloacelor de
transport, n frontul de lucru ale utilajelor, concentraiile de particule n aer pot depi uneori
valorile limit admise. Aceste situaii se manifest n perioade secetoase i pe suprafee limitate
ca extindere.
Metoda de sistematizare a terenului, gestionarea corespunzatoare a materialor de
constructii si utilajelor de lucru precum si depozitare controlata a deseurilor, toate pot asigura ca
impactul asupra vegetatie din zona sa fie diminuat la maxim.

Pag 55
4.5.3. Msuri de diminuare a impactului asupra biodivesitatii
In faza de executie
Lucrarile de executie nu vor afecta biodiversitatea locala, datorita masurilor speciale impuse
prin proiect:
delimitarea stricta a zonei de lucru
perioada limitata a executarii lucrarilor
utilizarea de tehnici si tehnologii performante
In faza operationala
delimitarea stricta a zonei active
amenajrea de zone inierbate , gazonate
rigole de colectare a apelor pluviale
pastrarea curateniei in incinta.
4.6. Peisajul
4.6.1. ncadrarea n regiune, diversitatea acestuia
Aplasamentul studiat este situat in com. Bucsani, sat Racovita, str. Bisericii, nr. 350, la
intersectia drumului judetean DJ 711 si DJ 711 B.
Terenul care face obiectul studiului se afl n proprietatea SC CADES SRL, conform
contract de vanzare cumparare nr. 423 din 01.02.2012 (T 9, nr. cadastral 1754, CF 70343), si
are o suprafata totala de 1.390 mp, categoria de folosinta arabil-intravilan fara culturi agricole in
evolutie.
In prezent terenul este imprejmuit cu gard avand acces facil din DJ 711 B prin intermediul
unui podet cu platforma betonata peste rigola de scurgere a apelor pluviale ce delimiteaza
drumul judetean.
Limitele amplasamentului studiat sunt:

La nord: Intersectie DJ 711 si DJ 711 B
La sud: proprietate privata Ghita Ion si Valeria (lot 2)
La est: DJ 711 (Targoviste-Baleni-Dobra-Bilciuresti-Cojasca-Bujoreanca)
La vest : DJ 711 B (Cazaci-Racovita-Habeni-Bucsani)
Arhitectura noilor construcii se va incadra n arhitectura local i nu va afecta peisajul
actual. Suprafaa total de teren ce constituie incinta este de 1.390 mp i este situat n
intravilanul com. Bucsani, sat Racovita , cu un POT = 28,83%, iar CUT =0,29, Sc nou =
400,62 mp.
4.6.2. Impactul prognozat

Proiectul propune dezvoltarea unui amplasament in vederea construirii unei statii de
distributie carburanti, spalatorie auto si statie GPL, care sa ajute la dezvoltarea activitatii
societatii CADES SRL , dar si la creeare de noi locuri de munca si posibilitatea de alimentare
cu carburant a celor care tranziteaza DJ 711 si DJ 711 B.
Masurile impuse in perioada operationala contribuie la schimbarea in bine a peisajului in
zona studiata.
Principalele interventii se refera la:
sistematizarea zonei;
construirea unei statii moderne de distributie carburanti

Pag 56
4.6.3. Relaia dintre proiect i zonele naturale folosite n scop recreativ (pduri, zone
verzi, parcuri n zonele mpdurite, campinguri, corpuri de ap), impactul
prognozat asupra acestor zone i asupra folosinei lor
Nu exista astfel de zone in apropierea amplasamentului.
4.6.4. Msuri de evitare a impactului
Realizarea si functionarea obiectivului analizat va avea un impact pozitiv din punct de

vedere peisagistic asupra zonei, avand in vedere ca se va construi o cladire noua, moderna cu
o arhitectura specifica destinatiei acesteia.
Pentru evitarea unor dezagremente din punct de vedere peisagistic, s-au luat
urmatoarele masuri:
se amenajeaza platforme betonate corect dimensinate si dotate cu constructiile hidrotehnice

necesare unei bune exploatari, indiferent de conditiile atmosferice;
cladirea are un aspect arhitectural placut ;
zona va fi inconjurata cu spatii verzi;
pentru incinta sunt prevazute drumuri, platforme si imprejmuiri.
4.7. Mediul social si economic
4.7.1. Impactul potenial al activitii propuse asupra caracteristicilor

demografice/populaiei locale.
Nu este cazul.
4.7.2. Impactul asupra mediului social i economic
4.7.2.1. Impactul potenial al proiectului asupra condiiilor economice locale, piaa de munc,
dinamica omerilor
Se are in vedere impactul social pozitiv ca urmare a unor facilitati de interes public care se
vor creea datorita realizarii obiectivului propus;
- creeaza noi locuri de munca, intre 10-15 , in faza de executie a proiectului , respectiv 3-5 in
perioada de functionare.
- creeaza posibilitatea alimentarii cu carburant a populatiei din zona dar si a celor care
tranziteaza zona.
4.7.2.2. Public posibil nemulumit de existena proiectului
Consideram ca nu exista public nemultumit de existenta proiectului.
In proiect s-au luat toate masurile pentru a inlatura orice dezagrement, care ar putea sa apara in
perioada de executie si functionare a acestui obiectiv .
4.7.2.3. Informaii despre rata mbolnvirilor la nivelul locuitorilor
In ceea ce priveste starea de sanatate a populatiei, statisticile existente nu permit
efectuarea de corelatii cu privire la influenta starii calitatii factorilor de mediu asupra incidentei
bolilor. Pentru mediul socio-economic caracteristic zonei afectiunile minore nu sunt nici luate in
evidenta si nici tratate corespunzator.
4.7.2.4. Impactul potenial al proiectului asupra condiiilor de via ale locuitorilor
(schimbri asupra calitii mediului, zgomot, etc.).

Pag 57
Avand in vedere destinatia constructiei, potentiale surse de zgomot ar fi : sistemele de

ventilatie traficul auto aferent parcarii si zonei, care posibil in anumite momente ale zilei se
va accentua.
Externalitatile pe care le pot produce activitatile ce se vor desfasura in statia PECO si
care pot avea impact direct asupara populatiei sunt: praful, emisiile gazoase nedirijate provenite
in urma activitatilor desfasurate in incinta, deseurile usoare, dar prin masurile luate, aceste
dezagremente sunt inlaturate.
4.7.3. Msuri de diminuare a impactului proiectului asupra mediului natural i
economic
4.7.3.1. Faza de execuie
Lucrarile de executie vor avea loc cu respectarea conditiilor de protectie a mediului
inconjurator. Se va urmari:
- manipularea cu atentie a utilajelor;
- respectarea cailor de acces pentru utilaje;
- respectarea locului de parcare si de reparatii pentru utilajele si mijloacele de transport;
- respectarea tehnologiei de executie;
- respectarea proiectului tehnic si a detaliilor de executie pe fiecare specialitate
4.7.3.2. Faza de exploatare
Activitatile de intretinere si administrare a statiei de distributie carburanti , spalatoriei auto
si statiei GPL se vor desfasura cu personal calificat si instruit care are obligativitatea de a
respecta Normele de tehnica a securitatii muncii si a legislatiei in domeniu.
Gestionarea, depozitatea, manipularea si eliminarea substantelor chimice periculoase, se va
face conform legislatiei in vigoare, prin firme autorizate, cu personal autorizat si de specialitate.
Gospodarirea corespunzatoare a deseurilor menajere precum si a deseurilor toxice si
periculoase prin eliminarea acestora cu maxima protectie, prin firme autorizate. Intretinerea
corespunzatoare a echipamnetelor si instalatiilor din incinta cladirilor si din exterior, asigurarea
functiunarii acestora in limite normale cu asigurarea reviziilor periodice.
5. ANALIZA ALTERNATIVELOR
5.1. Descrierea alternativelor
Analiza alternativelor din punct de vedere al protectiei mediului se poate referi la

urmatoarele elemente:
Alegerea amplasamentului.
Alegerea solutiilor tehnice si tehnologice de executie , inclusiv a utilajelor, materiilor
prime, in final al ciclului de viata al obiectivului.
Alegerea solutiilor tehnice si tehnologice de executie inclusiv a utilajelor si
materialelor.
Alegerea duratelor de executie si a perioadelor de lucru.
Alegerea celor mai bune tehnici disponibile in toate etapele.
Nu s-a pus problema analizei pentru mai multe alternative de amplasament,
poziionarea fiind impus de proprietarul de teren.
Alternativa aleasa de beneficiar presupune amenajarea unei statii de distributie
carburanti, spalatorie auto si statie GPL pe o suprafata de 1.390 mp; aceasta suprafate fiind
marginita pe latura de S de proprietate privata Ghita Ion si Valeria (lot 2), pe latura de V de DJ

Pag 58
711 B (Cazaci-Racovita-Habeni-Bucsani), pe latura de E de DJ 711 (Targoviste-Baleni-Dobra-
Bilciuresti-Cojasca-Bujoreanca) iar la N de intersectie DJ 711 si DJ 711 B.
In prezent terenul proprietate este delimitat cu gard avand acces facil din DJ 711 B prin
intermediul unui podet cu platforma betonata peste santul de garda ce delimiteaza drumul
judetean.
La finalizarea investitiei latura vestica va fi neimprejmuita pentru a permite accesul
autovehiculelor de pe DN 711 catre statia de alimentare si spalatoria auto. Deasemeni latura
estica a amplasamentului va fi imprejmuita partiala pentru a permite accesul autovehiculelor si
dinspre DJ 711 B.
Soluia constructiv aleas de proiectant este cea optim, corespunznd criteriilor
tehnice i economice impuse cldirilor cu acest tip de destinaie, dar se pot lua n discuie
diverse varinte de finisri i amenajri interioare.
In cazul noii cladiri , alternativele specifice studiate si detaliate in studiu de fezabilitate sunt:
modul de sistematizare si utilizare al terenului;
specialitatea arhitectura si rezistenta pentru imobilul proiectat
stabilirea regimului de inaltime
modul de proiectare al retelelor
tehnologiile, utilajele si materiale folosite in executie
nivelul de confort si utilitate oferit viitorilor utilizatori
perioadele de executie
Solutiile tehnice propuse sunt moderne si au inut cont de:

utilitatea publica a investitiei
condiiile de mediu;
tipul si natura lucrrilor existente in zona ;
utilitatea tehnic, economica dar si peisagistic a dezvoltri propuse;
vecintile existente etc.
5.2. Analiza marimii impactului
Metoda utilizat pentru evaluarea impactului global asupra mediului este cea prin care
fiecrui factor de mediu i se atribuie un indice de poluare, pe baza cruia se ataeaz
respectivului factor de mediu o not de bonitate. Stabilirea impactului global asupra mediului se
face pe cale grafic.
Calitatea unui factor de mediu sau a unui element al mediului se ncadreaz n raport cu
limitele admise n STAS-uri sau normative de reglementare, sau se estimeaz efectele activitii
avnd la baza cuantificarea efectelor n note de bonitate, atribuite conform unei scri a
bonitilor.
Pentru evaluarea impactului asupra mediului au fost utilizate valorile CE ale parametrilor
care caracterizeaz diveri poluani sau factori perturbatori stabilite prin calcul.
Aceste valori au fost utilizate la stabilirea indicelui de poluare cu relaia:
CE
IP =
CMA
n care:
Ip - indice de poluare (de impact) pentru un anumit factor de mediu (aer,apa,sol etc);

Pag 59
CE valoarea efectiv a parametrilor care caracterizeaz diveri poluani sau factori
perturbatori ai factorilor de mediu;
CMA valoarea maxim admis a aceluiai parametru considerat, valoare stabilit n
acte normative atunci cnd acestea exist sau prin asimilare cu valori recomandate n
bibliografia de specialitate, cnd lipsesc precizri n actele normative.
Pe baza indicelui de impact IP se apreciaz impactul asupra factorilor de mediu utiliznd
scara de bonitate prezentat n tabelul de mai jos:
Tabel nr. 22 Scara de bonitate a indicelui de poluare

Nota de Valoarea
bonitate Ip= Cmax/CMA Efectele asupra omului si mediului nconjurator
10 Ip = 0 - mediu neafectat
9 Ip= 0,0-0,25 - fara efecte
8 Ip=0,25-0,50 - fara efecte decelabile cazuistic
- mediul este afectat n limite admise-Nivel 1
7 Ip=0,50-1,00 - mediul este afectat n limite admise- Nivel 2
- efectele nu sunt nocive
6 Ip=1,0-2,0 - mediul este afectat peste limita admisa - Nivel 1
- efectele nu sunt accentuate
5 Ip=2,0-4,0 - mediu afectat peste limitele admise Nivel 2
- efectele sunt nocive
4 Ip=4,0-8,0 - mediul este afectat peste limitele admise- Nivel 3
- efectele nocive sunt accentuate
3 Ip=8,0-12,0 - mediul degradat - Nivel 1
- efectele sunt letale la durate medii de expunere
2 Ip=12,0-20,0 - mediul degradat - Nivel 2
- efectele sunt letale la durate scurte de expunere
1 Ip peste 20,0 - mediul este impropriu formelor de viata
Factorul de mediu AP
Se calculeaz indicele de poluare Ip n raport cu limitele maxime admisibile. ncrcrile
apelor uzate evacuate sunt prezentate comparativ cu limitele maxime admisibile (definite n
raport cu N.T.P.A. 002/2002) n tabelul urmtor:
Nr. Indicator Concentraie Limite maxime admisibile

crt. mg/l (N.T.P.A. 002/2002)
mg/l
Ape uzate menajere
1 Suspensii 150 300 300
2 CBO5 100 250 300
Ape pluviale colectate
3 Suspensii 10 45 300
4 CBO5 10 25 300
5 Extractibile 22,6 30
Pentru ape uzate menajere:
82,7 99,3
I P Suspensii = = 0,28 I P CBO 5 = = 0,33
300 300
Pag 60
Ape colectate din zona depozitului de carburani a platformei betonate i a spltoriei auto:
45
I P Suspensii = = 0,12
350
25 22,6
I P CBO 5 = = 0,08 I P extractibile = = 0,75
300 30
Notele de bonitate pentru factorul de mediu APA
Ape uzate menajere
Suspensii Ip=0,28 Nb=8,9
CBO5 Ip=0,33 Nb=8,8
Ape colectate
Suspensii Ip=0,12 Nb=9,35
CBO5 Ip=0,08 Nb=9,56
Extractibile cu solventi organici Ip=0,75 Nb=7,82
Nb APA = 8,9
Factorul de mediu APA este afectat de activitatea obiectivului n limite admisibile,

fr efecte cuantificabile.
Mediu afectat in limite admise- Nivel 1.
Factorul de mediu AER

Prin raportarea la limita maxim admis, pentru fiecare valoare a concentraiei
determinate prin modelare matematic se va calcula un indice de poluare (Ip) care va fi ncadrat
n scara de bonitate Ip. Se calculeaz indicii de poluare (Ip) cu formula prezentat mai sus,
astfel c rezult:
1,75 12 17,5
I P SO 2 = = 0,05 I P COV = = 0,08 I P NOx = = 0,05
35 150 350
Notele de bonitate pentru factorul de mediu AER

SO2 Ip=0,05 Nb=9,2
CO Ip=0,05 Nb=9,2
NOx Ip=0,05 Nb=9,2
COV Ip=0,08 Nb=9
Nb AER = 9,15
Factorul de mediu AER este afectat de activitatea obiectivului n limite admisibile,

Mediu afectat de activitatea uman, fr efecte cuantificabile.
Factorul de mediu ASEZARI UMANE

Factorii de poluare ce pot afecta aezrile umane sunt:
- imisia de poluani gazoi (calitatea aerului);
- nivelul de zgomot.
Evaluarea se bazeaz pe determinarea indicatorului de calitate i se face pe baza
urmtoarelor elemente:

Pag 61
Efecte
Aciunea sau sursele generatoare
Factor de mediu
AEZRI UMANE
NU X
1. Distana dintre obiectiv i zonele rezideniale poate
DA, nesemnificativ
fi considerat un element de limitare a efectelor -
negative asupra populaiei? DA, semnificativ
NU X
2. Exist emisii de praf sau substane care prin
natura lor pot afecta sntatea uman?
DA, nesemnificativ +
DA, semnificativ
NU
3. Obiectivul dispune de instalaii de reinere ale
poluanilor la emisia n atmosfer?
DA, nesemnificativ X 0
DA, semnificativ
NU X
4. Sunt depiri ale nivelelor maxim admisibile de
DA, nesemnificativ
zgomot sau vibraii la limita zonelor rezideniale ca +
urmare a activitii obiectivului? DA, semnificativ
NU
5. Exist riscul ca sntatea populaiei s fie afectat
DA, nesemnificativ X
ca urmare a unor avarii, accidente sau dezastre 0
naturale? DA, semnificativ
6. Dotrile privind sigurana n exploatare i respectiv NU

reducerea emisiilor n mediu sunt comparabile cu DA, nesemnificativ
cele mai bune tehnici disponibile i respectiv +
DA, semnificativ X
conforme cu cele mai bune practici de mediu?
MRIMEA EFECTELOR +2
Valoarea indicelui de calitate i nota de bonitate corespunztoare:
1
I C asezari umane = = 0,50
+2
Nb asezari umane=8,0
Factorul de mediu ASEZARI UMANE este afectat de activitatea obiectivului n limite admisibile,
Influente pozitive mari(suma efectelor este mare)
Activitatea produce un impact de mediu redus
Factorii de mediu SOL, SUBSOL, APE SUBTERANE

Gradul de afectare al factorilor de mediu sol subsol, ape subterane, ca urmare a
desfurrii activitii obiectivului propus este cuantificat prin metoda matricial. Evaluarea se
bazeaz pe determinarea indicatorului de calitate i se face pe baza urmtoarelor elemente:

Pag 62
Efecte
Aciunea sau sursele generatoare Factorii de mediu
SOL, SUBSOL,
APE SUBTERANE
NU
1. n cadrul obiectivului proiectat se stocheaz sau
DA, nesemnificativ
se manipuleaz materiale ce pot afecta calitatea -
solului, subsolului, apelor subterane? DA, semnificativ X
2. Apele pluviale pot ajunge n contact cu materiale NU X
care pot afecta calitatea solului, subsolului, apelor
subterane?
DA, nesemnificativ +
DA, semnificativ
NU
3. Obiectivul dispune de dotri pentru semnalizarea
avariilor ce pot atrage dup sine afectarea calitii DA, nesemnificativ +
solului, subsolului, apelor subterane? DA, semnificativ X
NU
4. Obiectivul dispune de instalaii de colectare i DA, nesemnificativ
epurare/preepurare a apelor pluviale? +
DA, semnificativ X
NU
5. Exist posibilitatea ca poluanii emii iniial n DA, nesemnificativ X
atmosfer s se depun pe sol? 0
DA, semnificativ
6. Dotrile privind sigurana n exploatare i respectiv NU

reducerea emisiilor n mediu sunt comparabile cu DA, nesemnificativ
cele mai bune tehnici disponibile i respectiv +
DA, semnificativ X
conforme cu cele mai bune practici de mediu?
MRIMEA EFECTELOR +3
Rezult c nota de bonitate pentru factorii de mediu sol, subsol, ape subterane este:
1
I C sol ,subsol ,apesubterane = = 0,33
+3
Nb sol,subsol, ape subterane= 8,65
Factorul de mediu SOL, SUBSOL este afectat de activitatea obiectivului n limite admisibile,
Influente pozitive medii (suma efectelor este medie)
Activitatea produce un impact decelabil
Evaluarea impactului global

Pag 63
Pentru simularea efectului sinergic al poluanilor se construiete o diagram, utiliznd
metoda ce aplic notele de bonitate pentru indicii de calitate atribuii n pasul anterior factorilor
de mediu. Starea ideal este reprezentat grafic printr-o figur geometric regulat nscris ntr-
un cerc cu raza egal cu 10 uniti de bonitate.
Metoda de evaluare a impactului global, are la baz exprimarea cantitativ a strii de
poluare a mediului pe baza indicelui de poluare global a IPG. Acest indice rezult din raportul
dintre starea ideal SI a mediului i suprafaa ce reprezint starea real SR.
Metoda grafic propus de Vladimir Rojanschi, const n determinarea indicelui de
poluare global prin raportul dintre suprafaa ce reprezint starea ideal i suprafaa ce
reprezint starea real, adic:
IPG = SI/SR, unde,
SI = suprafaa strii ideale a mediului
SR = suprafaa strii reale a mediului
Pentru IPG = 1, nu exist poluare
Pentru IPG > 1, exist modificri de calitate a mediului
Pe baza valorii I.P.G., s-a stabilit o scara privind calitatea mediului:
IPG= 1 - mediu natural, neafectat de activitatea umana;
IPG=1-2 - mediu supus efectului activitatii umane in limite admisibile;
IPG=2-3 - mediu supus efectului activitatii umane, provocand stare de disconfort
formelor de viata.
IPG=3-4 - mediu supus efectului activitatii umane, provocand stare de tulburari
formelor de viata;
IPG=4-6 - mediu grav afectat de activitatea umana, periculos formelor de viata;
IPG=peste 6 - mediu degradat, impropriu formelor de viata.
Folosind aceste elemente s-a trasat aria poligonului initial neafectat Varianta 0,
respectiv un pentagon si apoi, in interior, aria perimetrului afectat potential de lucrarile de
amenajare si functionare a statieio de aslimentare cu carburanti.
Notele de bonitate medii obinute pe factori de mediu sunt:

NbAER = 9,15
NbAP = 8,90
NbAEZRI UMANE = 8,0
NbSOL, SUBSOL, APE SUBTERANE = 8,65
Pentru obiectivul studiat, relatia grafica intre notele de bonitate calculate pentru factorii de
mediu este o figura geometrica neregulata, a carei suprafata Sr = 669 unitati :

Pag 64
Factor de
mediu Apa
Sr
10
Si 9
2
Factor de
mediu Sol 1
Factor de
subsol 9 mediu Aer
8
2
5
4
7
7
2
3
4
8
9
1
Factor de mediu
asezari umane
Prin planimetrarea celor doua arii a rezultat:

poligonul initial 669 u2 (unitati)
poligonul afectat 503 u2.
Rezulta ca I.P.G. pe care il va determina functionarea obiectivului in care se va desfasura

activitatea de exploatare a agregatelor minerale din balastiera va fi:
I.P.G.= Si / Sr = 669 unitati/503 unitati = 1,33

Din scara privind calitatea mediului rezult:
Mediul este supus activitatii umane n limite admisibile.

Impactul este redus si strict local
6. MONITORIZAREA
Datorit necesitii respectrii legislaiei n vigoare, dar i pentru o eviden corect

asupra fazei proiectului investiional, pe baza informaiilor privind potenialul impact asupra
mediului, a msurilor de diminuare a acestuia, a fost ntocmit un plan general privind
monitorizarea mediului pe amplasament.
Monitorizarea factorilor de mediu trebuie sa se realizeze atat in perioada de execuie a
lucrarilor cat si in perioada de exploatare a obiectivului.

Pag 65
6.1. Monitorizarea in perioada de executie a lucrarilor
n faza de execuie proiect, precum i n faza de dezafectare, monitorizarea mediului va

consta din gestiunea deeurilor generate pe amplasament. Aceast gestiune presupune
codificarea, colectarea selectiv i managementul deeurilor, n conformitate cu HG nr.
856/2002. n practic, identificarea i codificarea deeurilor permite iniierea colaborrii cu
persoane autorizate n procesarea deeurilor.
Evidena deseurilor produse se va tine lunar, conform HG nr. 856/2002 si va conine

urmtoarele informaii: tipul deseului, codul deseului, instalaia productoare, cantitatea
produs, data evacurii deseului din instalaie, modul de stocare, data predrii/ eliminari/
valorificrii deeului, cantitate eliminat/ predat/valorificat.
n vederea schimbrii destinaiei terenului sau pentru alte scopuri de amenajare

teritorial, n conformitate cu prevederile art.10 a OUG nr. 195/2005 privind protecia cu
modificrile i completrile ulterioare, se vor stabili obligaiile de mediu.
6.2. Monitorizarea in perioada de functionare a statiei de distributie

carburanti
Pentru faza de exploatare a investiiei se va ntocmi i menine un program de

monitorizare a mediului, bazat pe urmtorul coninut:
Factor de
mediu Tip determinare Frecventa (baza normativa)
monitorizat
AER Emisii COV total condiii cf. HG nr. 568/ i 462/1993
msurarea debitelor i volumelor de
lunar
ap prelevate / evacuate
APA semestrial / anual conform prevederilor
pH, suspensii, CBO5, CCO-Cr,
actelor de reglementare eliberate
substane extractibile
NTPA 002/2002
HG nr. 856/2002
DESEURI Gestiune deeuri
SUBSTANTE Gestiune substane periculoase HG nr. 1408/2008
PERICULOASE (combustibil comercializat)
Frecvena de monitorizare se va stabili de ctre autoritile de mediu.
Este prevzut monitorizarea gestionrii deeurilor conform cerinelor HG 856/2002, n

toate fazele investiiei.
Conform Ordonatei de urgenta aparuta in MO al Romaniei , partea I, nr. 808/3.XII.2008,
pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind
protectia mediului , publicata in MO partea I, nr. 1.196/2005, aprobata cu modificari si
completari prin Legea nr. 265/2006, beneficiarul are urmatoarele obligatii:
sa realizeze controlul emisiilor de poluanti in mediu, precum si controlul calitatii factorilor de
mediu, prin analize efectuate de personal calificat, cu echipamente de prelevare si analiza

Pag 66
adecvate, descrise in standardele de prelevare si analiza specifice, daca autoritatea
competenta de protectia mediului solicita;
sa asigure intreinerea i reviziile periodice ale instaliilor, utilajelor i echipamentelor
tehnologice din dotare;
sa raporteze autoritatilor de mediu rezultatele monitorizarii,
rezultatele monitorizrii, trebuiesc raportate n forma adecvat, stabilit de autoritatea de
protecie a mediului si la termenele solicitate de acesta.
la cererea autoritii de protecie a mediului sa va asigura diminuarea, modificarea sau
ncetarea activitii poluatoare, dup caz, a factorilor de mediu.
7. SITUAII DE RISC
Situatiile de risc pot aparea numai in cazurile de nerespectare a prevederilor legislative si

nerespectarea masurilor de protectia mediului, protectie si securitatii muncii, sau in cazul in care
nu sunt respectate instructiunile, regimul de functionare, tehnologiile de functionare stabilite prin
actele de reglementare.
Metodologia de identificare a riscului descrisa in literatura de specialitate cuprinde in
general trei categorii din care fac parte:
- metode comparative;
- metode fundamentale
- metode bazate pe diagrame logice.
7.1. Riscul producerii unor accidente sau poluari in timpul executiei si ulterior in
timpul exploatarii statiei de distributie carburanti
In situatia de fata identificarea riscului a fost facuta printr-o metoda de tip fundamental ce
poarta denumirea uzuala ,, Analiza WHAT IF? (Ce se intampla daca?). In aceasta tehnica
identificarea riscului se leaga de localizarea si caracterizarea surselor de poluare si estimarea
frecventei se face in baza unor date statistice din situatii similare.
Data fiind natura activitatii si dimensiunea acesteia pe amplasament , o incadrare realista a
unor evenimente cauzatoare de poluari ar fi in categoria ,, incidentelor sau accidentelor
tehnologice. Termenul se traduce in practica in cazul de fata prin eliminarea necontrolata in
mediu a unor substante ca urmare a unor accidente locale sau nefunctionarea corespunzatoare
a statiilor si instalatiilor de epurare, tratare a COV.
Hazardul se identifica ca orice situatie cu potential de producere a unui accident.
Riscul este probabilitatea ca hazardul existent sa se transforme in fenomene cu impact
negativ semnificativ asupra mediului ambiant.
Analiza de risc presupune realizarea unor etape, acestea putand fi reprezentate astfel:

Pag 67
Ce se poate intampla? IDENTIFICAREA

RISCULUI
Care sunt consecintele? ANALIZA

CONSECINTELOR
CUANTIFICAREA
Care este frecventa? RISCULUI
LUAREA DECIZIILOR
REDUCEREA
RISCULUI
Situatiile de risc potential in legatura cu proiectul investitional considerat sunt :

riscuri naturale : risc de inundare, risc de cutremur, risc de alunecari de teren. Nu este
cazul intrucat in zona nu exista riscuri potentiale de alunecari de teren si amplasamentul nu
este situat intr-o zona inundabila. Executia fundatiei si a cadrului betonat de amplasare a
rezervoarelor subterane prevede asigurarea protectiei acestei zone la infiltratii ale freaticului,
prin colectarea si drenarea acestora sub cota fundatiei si realizarea de epuismente normale
dupa caz. In zona analizata nu exista riscul unor procese vulcanice. Tinand cont de
macrozonarea seismica cutremurele nu pot afecta instalatia de alimentare cu carburanti
intr-o masura in care sa se inregistreze urmri grave cu impact asupra mediului.Analiznd
posibilitatea apariiei unei noi situaii de risc datorate unor fenomene naturale trebuie
precizate urmtoarele: Probabilitatea apariiei acestora este practic minim, aa nct nivelul
de securitate (S) este maxim.
riscul datorat manipulrii substanelor chimice: benzine i motorine (scurgeri
accidentale, accidente involuntare, manevrari neglijente).
Prin depozitarea necorespunztoare a substanelor chimice existente n stoc exist riscul
unor accidente sau manevre greite, neglijente, care ar duce la scurgerea substanelor chimice
(cu reacii violente i emisii de poluani toxici) n atmosfera interioar a construciilor ce ptrunde
apoi n aerul atmosferic.
In cazul scurgerilor accidentale de combustibil se vor indeparta sursele de aprindere si
caldura si se va asigura o ventilatie adecvata pentru a preveni explozia. Se vor folosi unelte
care nu produc scantei. Se vor acoperi scurgerile mici cu materiale absorbante (nisip, rumegu).
Se vor ridica diguri de pmnt mprejurul suprafeelor de depozitare pentru a controla scurgerile
sau mprtierile. n cazul scurgerilor de amploare se va constitui un dig de retenie la distan.
Frazele de risc ale substanelor chimice obinute din petrol sunt:

Pag 68
o R 38 Iritant pentru piele
o R 45 poate cauza cancer
o R 48/20 Nociv: pericol de efecte grave asupra sntii la expunere prelungit prin
inhalare, n contact cu pielea sau prin nghiire
o R 51/53 toxic pentru organismele acvatice
o R 65 Nociv: poate provoca afeciuni pulmonare n caz de nghiire
o R67 Inhalarea vaporilor poate provoca somnolen i ameeal
Utilizarea acestor substane se va face controlat, msurile adoptate n gestionarea

acestora limitnd riscul la un nivel maxim admisibil.
defeciuni aprute la sistemul de preepurare n zonele de depozitare a substanelor

chimice, a combustibililor, a rezervorului de ape reziduale de la spltorie, prin
nerespectarea fluxului de ntreinere, intervenii, prin manevrri neglijente, pot aprea
scurgeri cu degradri ale proteciilor de beton (fisurri etc.) care s permit n anumite
condiii infiltrarea n sol a variatelor substane cu caracter poluator.
n conformitate cu prevederile legale n vigoare, la faza de autorizare a funcionrii
investiiei, se va realiza plan de prevenire i combatere a polurilor accidentale asupra apelor,
care va fi implementat att pentru aciuni de prevenire, ct i n cazul producerii unui incident de
poluare.
nefunctionarea sistemelor de exhaustare si defectiuni ale instalatiei de retinere si
neutralizare a vaporilor cu continut de poluanti toxici.
Prin nerespectarea unui regim de lucru proiectat a unor instalaii cu emisii n aer, se pot ivi
situaii n care s se ajung la evacuri de poluani n aer care s depeasc limitele legal
acceptate. Astfel pot fi inregistrate emisii de COV total cu efect asupra aerului atmosferic si a
solului prin depunerea unor poluanti din aer.
risc de incendiu
Potrivit prevederilor Normativul de siguranta la foc al constructiilor, Indicativ P118/99, Statia
de distributie carburanti si statia GPL ( baterie de stocare gaze petroliere lichefiate) se
incadreaza la categoria " A" - pericol de incendiu, cu posibilitati de incendiu si de explozie
volumetrica si risc foarte mare de incendiu.
Stabilitatea la foc a instalatiei de stocare este corespunzatoare, fiind superioara stabilitatii
unor elemente metalice portante din structura constructiilor, intrucat carburantii si propanul
lichid din interiorul rezervoarelor adsorb caldura preluata de structura metalica a recipientului,
intirziind atingerea punctului critic la care cedeaza structurile metalice ( 15 minute).
Elementele componente ale statiei de stocare nu se clasifica in grade de rezistenta la
foc, obiectivul cuprinde doar instalatii tehnologice.
Clasele de periculozitate ale materialelor si substantelor existente in spatiile respective
sunt de tip P4.
Sursele potentiale de aprindere in imprejurarile preliminare care pot determina sau
favoriza aprinderea sunt:
- sursele de aprindere cu flacara
- surse de aprindere de natura termica ( obiecte incandescente, caldura degajata de
aparetele termice, efectul termic al curentului, tigara).

Pag 69
- sursele de aprindere indirecte ( radiatia unui focar de incendiu)
- arson (un incendiu provocat printr-o aciune intenionat, n scopul de a distruge).
Manifestarea de incendii din aciuni intenionate pe amplasamentul prezentei investiii
este puin probabil i controlabil.
Prin proiectului tehnic evaluat sunt respectate distantele minime de siguranta intre obiectele
din componenta statiei de distributie carburanti si constructiile invecinate, conform tab. 4.5
respectiv tab. 4.6 din Normativul pentru proiectarea, executarea, exploatarea, dezafectarea si
postutilizarea statiilor de distributie a carburantilor la autovehicule , indicativ NP 004/2003.
Masuri de minimalizare a riscului de incendiu
Intreg amplasamentul s-a proiectat astfel incat sa se respecte distantele de siguranta fata
de vecinatati, prevazute in NP 037/99, NP 004/03 si normativul P 118/99.
Distantele dintre SKID si alte obiective si terenuri existente in zona sunt in tabelul de mai
jos conf. NP 037/99:
Distanta normata Distanta proiectata
Nr. crt Obiectiv
(m) (m)
1 Cisterna 5,0 5,0
2 Magazin propriu 10,0 16,49
3 Spalatorie auto 10,0 12,45
4 Separator garsimi 10,0 10,95
5 Rezervor subteran carburanti 10,0 12,60
6 Pompe distributie carburanti 15,0 15,0
7 Linii electrice de joasa tensiune 10,0 10,0
8 DJ 711 B 5,0 5,0
9 DJ 711 8,0 >35,0
Distantele dintre statia de distributie carburanti si alte obiective si terenuri existente in

zona sunt in tabelul de mai jos , conf. Normativului NP 004/2003 :
a.1. distantele minime de siguranta intre obiectivele din componenta statiei de distributie
carburanti si constructiile vecine :
Rezervoare Pompe de Chesoul gurilor de
subterane distributie descarcare
Categoria constructiei, Distanta Distanta Distanta
Nr. crt.
instalatii si amenajari normata(m)/ normata(m)/ normata(m)/
distanta proiectata distanta proiectata distanta proiectata
(m) (m) (m)
1 DJ 711 B 5m/38,70 m 5 m/29,78 m 8,00/45,94 m
2 DJ 711 5m/48,68 m 5 m/19,01 m 8,00/43,71 m
Linii electrice de joasa
3 10 m / 14,50 m 10 m/ 11,45 m 15 m/ >15 m
tensiune
4 Locuinta individuala 5,00/ > 5m 6,00/ >20 m 6,00/ > 6 m

Pag 70
a.2. distantele minime de siguranta intre obiectivele statiei de distributie carburanti
Obiectiv 1 2 3 4 5 6 7 8
DN/DP DN/DP DN/DP DN/DP DN/DP DN/DP DN/DP DN/DP
(m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m)
1 Camin guri descarcare N 5/23,5 8/13 8/8 5/5 N 5/5

2 Rezervor subteran N N 4,5/9 3/3 N N 5/ 5,82
3 Pompe livrare 5/23,5 N 4,5/9 3/16 N N 5/29
4 Cabina statie/magazin 8/13 4,5 /9 4,5/9 N N 2/30 8/19
5 Spalatorie auto 8/8 3/3 3/16 N N 2/20 5/13
6 Limita proprietate 5/6 N N N N 2/2 5/5
7 Bloc guri de aerisire cu N N N 2/30 2/20 2/2 5/5
recuperare de vapori
8 Separator hidrocarburi 5/5 5 /5,82 5/29 8/19 5/13 5/5 5/27
Nota
DN- distante normate, in m
DP distante proiectate, in m
Echiparea si dotarea cu mijloace tehnice de aparare impotriva incendiilor
Nivelul de echipare si dotare cu mijloace tehnice de aparare impotriva incendiilor se va face
conform prevederilor NP-004/ 2003 si NP 037/1999.
a. statia de distributie carburanti
- stingatoare transportabile cu spuma ( 1 buc) , stingatoare transportabile cu pulbere ( 1 buc) si
stingatoare portabile cu spuma ( 1 buc) , stingatoare portabile cu pulbere 1 buc.
Deoarece benzinaria este amplasata in localitate unde exista retea publica de apa aceasta va fii
echipata cu instalatie de hidranti exteriori cu debit de minim 5 l/s, asigurandu-se minim un
hidrant exterior dispus la maxim 120 m distanta fata de obiectele incintei, precum si dotarea cu
accesorile necesare ( hidrant portativ, furtunuri C, tevi de refulare etc).
b. statia GPL
- stingatoare portabile cu pulbere tip P6 ( 6 buc) , stingatoare portabile cu spuma sau aerosoli
de 6kg fiecare( 6 buc) , stingatoare transportabile cu spuma de 90 kg fiecare ( 3 buc).
Pe perioada de execuie a lucrrilor se vor lua msurile de protecie a muncii
specificate in Regulamentul privind protecia i igiena muncii n construcii MLPAT 1993,
aplicarea acestora fiind obligatorie pentru executant.
Se vor respecta:
- Normativ P 118 Normativ pentru protecia la foc a construciilor;
- Normativ C 300 Normativ de prevenire i stingere a incendiilor pe durata executrii
lucrarilor de construcii i instalaii aferente acestora.
La execuia lucrrilor, constructorul va lua toate msurile pentru respectarea normelor i
normativelor n vigoare privind protecia muncii i tehnica securitii.
- Norme generale de protecia muncii elaborate de Ministerul Muncii i Proteciei
Sociale, publicate n 1996.

Pag 71
- Normativ de protecia i igiena muncii n construcii, aprobat de MLPAT cu ordinul
nr. 9/M/15.03.1993, publicat n Buletinul Construciilor nr. 5 8 din 1993.
- Normele specifice de securitate a muncii pentru alimentri cu ap ale localitilor
i pentru nevoi tehnologice, pentru evacuarea apelor uzate, aprobate de Ministerul
Muncii i Proteciei Sociale cu ordinul 357/1996, publicat n Monitorul Oficial nr.
11/1996, partea I.
Pentru prevenirea incendiilor n perimetrul organizatiei de santier se vor respecta

urmtoarele msuri:
Pentru detinerea, prepararea, transportul depozitarea, manipularea si folosirea materialelor
inflamabile cu fraza de risc se vor respecta prevederile cap 2 din Normele pentru prevenirea
si stingerea incendiilor pentru unitile de materialelor de construcii.
Alimentarea cu carburani si lubrifiani a utilajelor se va face numai n locurile stabilite in
acest scop.
Echipamentele si materialele PSI trebuie s fie amplasate in apropierea locului unde poate
aprea incendiul, de asementea ele trebuie s fie usor accesibile, marcate corespundtor;
n punctele de pstrare a mijloacelor de stingere a incendiilor va fi afisat inventarul minim
obligatoriu stabilit;
Toate echipamentele trebuiesc mentinute intr-o calitate corespunztoare si vor fi supune
unor verificri tehnice periodice ori de cate ori se constat un defect care poate periclita
siguranta n exploatare a acestora;
Fumatul sau focul deschis sunt interzise in locurile in care sunt depozitai transportai,
manipulai sau utilizai combustibilii lichizi (motorin) solventi inflamabili, sau alte materialele
cu fraza de risc, precum si in toate locurile in care exist pericol de incendiu sau explozie;
Spaiile de depozitare pentru lubrifianti, materiale , solventii inflamabili si/sau ambaje
provenite de la acestea, trebuiesc construite din materiale rezistente la foc si ventilate (daca
este cazul) dotate cu mijloace de prevenire, sesizare si stingerea incendiilor necesare unei
intervenii operative in caz de incendiu.
Pe amplasament, att n spaiile interioare ct i n zonele din exterior se dispun stingtoare

de incendiu cu pulbere i cu spum chimic. Respectarea cu strictee a msurilor prevzute,
cum sunt: msurile tehnologice adoptate pentru exploatare n siguran, msurile specifice
pentru rezervoare i pompe, msurile constructive privind prentmpinarea propagrii
incendiilor, precum i prevederea unor distane de siguran, asigur prevenirea i reducerea
posibilelor efecte negative ce pot aparea n cazul unui eventual incendiu asupra vecintilor i
personalului de operare, inclusiv asupra personalului de intervenii, la nivelul unui risc
acceptabil.
7.2. Estimarea evaluarii riscului
Pentru cuantificarea riscului s-a utilizat o scara graduala de apreciere a gravitatii si a

probabilitatii de aparitie a riscului :
Probabilitatea Valori cuantificate Gravitate
Redusa 1 Mica
Medie 2 Medie
mare 3 majora
De asemenea, intre nivelele de risc si cele de securitate exista un raport de inversa

proportionalitate, conform modelului de mai jos:

Pag 72
nivel 1 nivel 2 nivel 3 nivel 4 nivel 5 nivel 6 nivel 7

Nivel de risc (N) minim foarte mic mic mediu mare foarte mare maxim
Nivel de securitate (S) maxim foarte mare mare mediu mic foarte mic minim
La modul general, un sistem va fi cu atat mai putin poluant, mai sigur, cu cat nivelul de
risc va fi mai mic.
In concluzie estimarea evaluarii riscurilor si caracterizarea acestora este prezentata in
tabelul centralizator:
Sursa riscului de Factor de mediu Probabilitatea Gravitatea Nivelul de risc

poluare posibil poluat producerii poluarii (N)
Depozitarea Aer 2 medie Mediu N2
necorespunzatoare
a substantelor Sol 0 0 Foarte mic N0
chimice.
Subsol 0 0 Foarte mic N0
Scurgeri
accidentale, Freatic 0 0 Foarte mic N0
involuntare,
manevrari Apa de suprafata 0 0 Foarte mic N0
neglijente
Aer 0 0 Foarte mic N0
Defectiuni aparute Sol 1 mica Mic N1
la sistemul de Subsol 2 medie Mediu N2
preepurare Freatic 2 medie Mediu N2
Apa de suprafata 0 0 Foarte mic N0
Nefunctionarea Aer 3 mare Mare N3
sistemelor de
exhaustare si lipsa Sol 2 medie Mediu N2
unor instalatii de Subsol 0 0 Foarte mic N0
retinere si
neutralizare a Freatic 0 0 Foarte mic N0
vaporilor cu
continut de Apa de suprafata 0 0 Foarte mic N0
poluanti toxici Personal deservent 3 mare Mare N3
7.3. Masuri de prevenire a accidentelor
o In faza de executie
In concluzie, pentru preintampinarea fenomenelor periculoase care pot da nastere factorilor
de risc mai sus amintiti, se recomanda urmatoarele:
- executia lucrarilor se va face cu respectarea riguroasa a proiectului;
- depozitarea temporara a terasamentelor se va face distinct, in functie de natura
pamanturilor excavate si intrebuintarea pe care urmeaza sa o capete.
- toate lucarile aferente retelelor de alimentare cu apa sau canalizare vor fi executate la
cotele din proiect si din materialele prevazute.
- aprovizionarea cu materiale de constructie se va face simultan cu executarea lucrarilor;

Pag 73
o In faza de exploatare
Pentru a se evita orice accidente trebuie luate urmatoarele masuri:
- depozitarea si manipularea corespunzatoare a preparatelor chimice de personal autorizat
si calificat
- administrarea corespunzatoare a echipamentelor si instalatiilor cu personal calificat si
specializat.
- asigurarea unei bune functionari a instalatiilor si aparaturii din dotarea cladirii
- asigurarea dotarilor necesare pentru prevenirea si stingerea incendiilor.
7.4. Planul de urgenta cu masuri de interventie
Planul de urgenta stabileste competentele specifice si procedurile de urmat in caz de

accidente.
Urgenta apare ori de cate ori exista o situatie diferita de cele normale, de natura sa creeze o
conditie de pericol, imediat sau potential, pentru persoane, mediu sau utilaje.
Planul de urgenta trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu:

- responsabilul pentru siguranta instalatiei
- personalul si atributiile lor specifice
- sarcinile echipei de interventie pentru urgente
- procedurile operative de tratare a diferitelor situatii
- colaborarea cu echipele de interventie externe
Cladirea si statia de distributie carburanti va dispune de un plan de urgenta adecvat si de
echipamentele si/sau dotarile specifice pentru urgente. De aceea pe langa eliminarea riscului
producerii unui accident se elimina si riscul imposibilitatii de a interveni pentru prevenirea sau
ameliorarea lui.
Cu toate ca echipamentele si mijloacele de interventie de urgenta se utilizeaza, din fericire
rar, atunci cand sunt necesare ele trebuie sa functioneze perfect, intrucat de acest lucru poate
depinde siguranta uneia sau mai multor persoane. Ele trebuie sa fie la indemana pentru a putea
fi folosite imediat.
De aceea, este necesar ca zonele din fata lor sa fie intotdeauna libere de orice obstacol,
astfel incat accesul sa fie imediat (accesarea rapida este obligatorie prin lege in cazul
mijloacelor de aparare impotriva incendiilor).
8. DESCRIEREA DIFICULTILOR
Colectarea de informaii asupra zonei s-a desfurat n dou etape:

- documentarea asupra proiectului investiional propus amplasament, dispunerea
investiiei, componentele proiectului investiional, caracteristicile i condiiile tehnice
proiectate i aprobate prin actele de reglementare, restricii;
- documentarea asupra condiiilor de mediu ale zonei propus pentru realizarea investiiei.
Este de remarcat uurina colectrii de date tehnice privind investiia, datorat n special
parcurgerii cu contiinciozitate de ctre beneficiar a tuturor etapelor de studiu amplasament,
avizare i obinerea actelor de reglementare pentru ncadrarea i repespectarea tuturor
prevederilor legale aplicabile.

Pag 74
La efectuarea Studiului de impact asupra mediului s-au intampinat dificultati datorita
faptului ca Elaborarea Raportului s-a facut in paralel cu Documentatia de obtinere a Avizului de
gospodarire a apelor si din motive impuse de calendarul de realizare a documentatiei uneori nu
poate pune la dispozitia celor ce il elaboreaza toate informatiile necesare. Astfel datele tehnice
si debitele privind alimentarea cu apa si evacuarea apelor uzate sunt estimate.
n scopul adaptrii unor decizii de mediu i a corelrii lor cu planurile urbanistice locale,
este necesar conlucrarea i pregtirea de materiale disponibile public asupra celor mai noi
obiective publice care se realizeaz, informaii pe care pn la faza de exploatare sunt deinute
n comun de instituiile publice abilitate.
9. REZUMAT FR CARACTER TEHNIC
9.1. Descrierea activitatii
Denumirea proiectului: CONSTRUCTIE STATIE DISTRIBUTIE CARBURANTI, GPL,

MAGAZIN MIXT SI SPALATORIE AUTO.
Amplasament: comuna Bucsani, sat Racovita, strada Bisericii, nr. 350, intersectia DJ 711
si DJ 711 B.
Beneficiar: S.C CADES S.R.L este persoana juridica , avand sediul social in comuna
Lunguletu, sat Lunguletu, D.N. 7, nr. 612, judetul Dambovita. Societatea este nregistrata la
Registrul Comertului cu nr. J 15/901/02.07.2007, are Codul Fiscal RO 22040286,
administrator Avramescu Daniel.
Persoana de contact : administrator Avramescu Ion, tel. 0766668999.
Desfurarea activitii:
Prezenta investiie prevede realizarea i exploatarea unei staii de alimentare cu
carburani, avnd depozitele subterane i urmtoarele componente, conform cu NP 004/2005:
- depozitul de carburani, cu 1 rezervoar ngropat,
- cu gurile de descrcare montate grupat ntr-un cmin;
- peronul pompelor de distribuie a carburanilor i copertina aferent;
- cabina staiei (magazin de piese auto, lubrifiani i magazin de mrfuri nealimentare);
- statie GPL tip SKID
- separatorul de hidrocarburi;
- separatorul de grasimi;
- bazin vitanjabil
- drumuri de acces i spaii de parcare pentru autoturisme ( 3 locuri);
- sisteme de utiliti.
- spltorie auto;
Fluxul tehnologic al staiei de alimentare carburani const din urmtoarele faze

generale:
Aprovizionarea cu produse petroliere (benzine i motorine) cu autocisterne;
Descrcarea autocisternelor prin cdere liber n rezervorul de depozitare, montat
ngropat, prin intermediul gurilor de descrcare amplasate n cminul gurilor de
descrcare, utiliznd obligatoriu tehnologia de recuperare i colectare a vaporilor de
benzin ce se degaj pe durata ncrcrii rezervoarelor de depozitare ale staiei i ale

Pag 75
autovehiculelor. Produsele petroliere vor fi vehiculate prin conducte tehnologice i sistem
nchis, perfect etan, neexistnd pericolul de pierderi de produse petroliere prin scurgeri.
Transferul produselor petroliere din rezervoare cu ajutorul pompelor;
Refularea produselor petroliere n rezervoarele autovehiculelor.
Alimentarea cu combustibil tip GPL.
Alimentarea cu lubrifiani, produse livrate n ambalaje;
Vnzri de accesorii auto, produse de cosmetic auto i diferii aditivi pentru
mbuntirea funcionrii motoarelor, piese de schimb auto, produse alimentare
preambalate, buturi rcoritoare, suveniruri etc;
Fluxul tehnologic al spltoriei auto const din urmtoarele faze generale:

- Splarea suprafeelor exterioare;
- Splarea asiului, trenului de rulare;
- Uscarea suprafeelor splate;
- Acoperirea suprafeelor metalice cu produse de protecie a vopselei;
- Curarea rezervorului de nmagazinare a apei de splare, ndeprtarea nmolului;
Construcia i funcionarea obiectivului

Investiia analizat se va executa n perioada iulie 2012 octombrie 2012, iar durata de
funcionare este nedeterminat.
Poziionarea investiiei pe amplasamentul ales prezint o importan economic i
social deosebit datorit dezvoltrii n ultima perioad a infrastructurii de transport rutier i de
mediu din aceast zon, care impune necesitatea de asigurare a serviciilor conexe adecvate.
Consecina fireasc a acestei dezvoltri urbane duce la impulsionarea activitilor economice,
concomitent cu crearea de oportuniti ocupaionale.
Programul de funcionare va fi permanent. Numrul de angajai va fi distribuit n ture de 8
ore zilnic, astfel nct desfurarea activitilor s fie corespunztoare.
Zonele funcionale ale staiei de carburani sunt marcate i delimitate.
Accesul n staie se va realiza direct din DJ 711 SI DJ 711 B.
Suprafaa pe care va fi amplasat staia de distribuie carburani este de 1.390 mp, iar
suprafaa acoperit va fi de 400,62 mp.
Pentru realizarea investiiei, titularul i-a propus amplasarea unei staii de alimentare
carburani cu capacitatea de depozitare total de 60 mc, din care 40 mc pentru benzin i 20
mc pentru motorin, care va consta din urmtoarele dotri, instalaii i echipamente:
o cldire staie parter ce are urmtoarele funciuni: spaii vnzare, birou, vestiar,
depozit uleiuri, tablou electric general, grup sanitar, magazie;
o zon aprovizionare i distribuie carburani betonat, construit pe carosabilul
din incint pentru autovehiculele ce se alimenteaz cu carburani i cisterna de
aprovizionare a rezervoarelor;
o 2 pompe de distribuie carburani, dup cum urmeaz:
- o pompa de alimentare auto tip multiprodus cu un debit de pana la 40 litri/min./modul
(furtun) cu recuperare vapori. Pompele multiprodus vor fi dotate cu opt furtunuri fiecare,
amplasate cte patru pe fiecare parte, care pot funciona fiecare la dou furtunuri
simultan;
- o pomp cu un singur produs dotat cu dou pistoale de debit mrit de 80 90
litri/min./modul (furtun) pentru produsul Motorin Euro Diesel 4.

Pag 76
o conducte de transport de la rezervoare la pompe, subterane;
o se va monta un rezervoar cilindrice orizontale , cu pereti dubli , amplasate subteran pe o
fundaie radier din beton armat cu sistem de supraveghere a integrittii rezervoarelor, 60 mc
fiecare , bicompartimentate;
- rezervorul va fi echipat cu guri de vizitare pentru fiecare compartiment, aerisiri
rezervoare, recuperatoare de vapori la rezervoare i pompe;
- va fi montata o valva de preaplin pe conducta de ncrcare ale rezervorului, care
opreste ncrcarea la atingerea a 95% din capacitatea rezervorului;
- rezevorul este de tipul cu manta dubl, spaiul interstiial fiind umplut cu aer la
presiunea de 0,5 barri, cu sistem de supraveghere a integritii de tip Afriso;
- se va monta gura de aerisire la o nlime de 4 m, superioar nlimii autocisternelor de
alimentare;
- se vor utiliza pistoale speciale de umplere prevzute cu dispozitive automate care
nchid alimentarea, la umplerea rezervorului, pentru evitarea eventualelor deversri n
timpul umplerii rezervoarelor autovehiculelor;
o copertina metalica;
o spalatoria auto;
o statie GPL tip SKID
o separator de hidrocarburi care colecteaza si preepureaza apele provenite de la zonele de
parcaje, de la zona de alimentare cu carburant a rezervoarelor;
o rigole betonate, acoperite cu grilaj metalic pentru colectarea apelor pluviale potenial
impurificate colectate de pe ntreaga platform pe care este amplasat staia (platforma
pompelor i rezervoarelor);
o rigole betonate pentru colectarea apelor meteorice convenional curate colectate de pe
copertin i acoperiul cldirii staiei de pe amplasament;
o spaii verzi;
o indicatoare i semnale luminoase;
Asigurarea utilitilor
Alimentarea cu ap
Pentru asigurarea necesarului de ap la staia de alimentare carburani i la spltoria
auto, alimentarea cu ap potabil se realizeaz prin conectarea la reteaua edilitara stradala.
Alimentarea cu ap se face att n scopuri igienico-sanitare, menajere, tehnologice, ct i
pentru splarea autovehicolelor i PSI.
Evacuarea apelor uzate
Apele uzate provenite de la spalatoria auto sunt dirijate catre un separator de grasimi iar
apoi prin reteaua de ape pluviale catre separatorul de hidrocarburi si mai departe in bazinul
vidanjabil.
2,00 m x 4,0 m.

Pag 77
Colectarea i evacuarea apelor pluviale

Apele pluviale potenial contaminate rezultate de pe platforma staiei de distribuie
carburani vor fi colectate prin rigole betonate prevzute cu grilaj metalic i vor fi dirijate la un
decantor - separator de produse petroliere din beton armat si apoi deversate in bazinul vidanjabil.
Indicatorii apelor pluviale preepurate la evacuarea n emisar vor respecta urmtoarele
valori maxime: pH 6,5 8,5; materii n suspensie: 300 mg/l; substane extractibile cu solveni
organici: 20 mg/l: produse petroliere: 5 mg/l; reziduu filtrat la 105C: 2000 mg/l.
Asigurarea energiei electrice
Asigurarea energiei electrice se va realiza de la reeaua S.C. Electrica S.A. zonal, prin
branamentul propriu al SC CADES SRL executndu-se prelungirea reelelor exterioare de
curent 220V i trifazic branate pentru executarea reelelor de racord i distribuie pentru
consumatori staia de distribuie carburani ..
Drumuri, platforme i mprejmuire

Betonarea parcrilor i drumurilor din incinta statiei de distributie carburant se execut
pentru asigurarea circulaiei pietonale i auto n cadrul incintei acestei uniti.
Latura estica va fi neimprejmuita iar cea vestica partial neimprejmita pentru a permite
accesul autovehiculelor de pe DJ 711 si DJ 711 B catre statia de alimentare si spalatoria auto.
9.2. Metodologiile utilizate in evaluarea impactului
Raportul de evaluare a impactului asupra mediului s-a ntocmit cu respectarea

prevederilor :
- OUG nr. 195/2005 privind protecia mediului aprobat cu modificri i completri prin
Legea 265/2006 i cu modificri ulterioare,
- Ordinul nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice i private
asupra mediului,
- Ord. M.A.P.M. 860/2002 privind Procedura de evaluare a impactului asupra mediului
i de emitere a acordului de mediu; structura raportului respect ghidul metodologic
conform Ord. M.A.P.M. nr. 863/2002.
Fenomenul global de poluare s-a analizat utilizand metoda denumita "Metoda
Rojanschi", dupa numele autorului ei, publicata in lucrarea "Evaluarea impactului ecologic si
auditul de mediu", editata de Editura Academiei de Stiinte Economice.
Metoda utilizat pentru evaluarea impactului global asupra mediului este cea prin care
fiecrui factor de mediu i se atribuie un indice de poluare, pe baza cruia se ataeaz
respectivului factor de mediu o not de bonitate. Stabilirea impactului global asupra mediului se
face pe cale grafic.
Pentru evaluarea polurii aerului s-au folosit metodologiile U.S EPA AP 42/1999 i
CORINAIR/1999.

Pag 78
9.3. Impactul prognozat asupra mediului si masuri de diminuare a impactului pe

componente de mediu
Evaluarea amplasamentului si activitatilor din punct de vedere al conformarii cu

reglementarile privind protectia mediului a condus la urmatoarele concluzii:
Factorul de mediu AP - activitatea obiectivului nu afecteaz ecosistemele acvatice,

deoarece:
- din cadrul obiectivului propus nu se evacueaz nici un tip de ape uzate cu
ncrcri peste limitele maxime admisibile n receptori naturali;
- prin amenajrile prevzute prin proiect (platforme betonate, colectare dirijat i
controlat a apelor pluviale din incint, etc.), este eliminat posibilitatea deversrii de ape
uzate neepurate ori a scurgerilor de produse petroliere n reeaua public de canalizare.
Factorul de mediu AER - este afectat de activitatea obiectivului propus n limite
admisibile deoarece Cmax << CMA, nefiind atinse pragurile de alert. Tipurile de noxe ce
pot rezulta sunt: NOx, CO, SO2, COV, particule in suspensie. Punerea obiectivului
propus n funciune nu aduce modificri semnificative n ceea ce privete calitatea aerului
ambiental n zon.
Factorul de mediu SOL - Lucrrile de amenajare a obiectivului se vor desfura n
interiorul perimetrului desemnat pentru realizarea obiectivului propus. Zonele de acces la
obiectiv sunt asfaltate (Dj 711 si DJ 711 B). Eventualele depozitri temporare (de scurt
durat) a unor materiale de construcie pe sol vor fi urmate de igienizarea
corespunztoare. n final, ntreaga suprafa destinat obiectivului propus va fi betonat
i se vor amenaja zone verzi. Impactul obiectivului propus asupra solului, subsolului i
apelor subterane este minim, fr efecte negative.
Factorul de mediu AEZRI UMANE Zonele rezideniale i obiectivele de interes
public ar putea fi afectate de poluanii gazoi n imisie i / sau de nivelul zgomotului i
vibraiilor, n diferitele etape ale proiectului. Fondul polurii fonice rmne la un nivel
ridicat chiar n lipsa investiiei propuse datorita traficului intens din zona ( intersectia a
doua drumuri intens circulate, respectiv (DJ 711 si DJ 711 B).
Impactul asupra VEGETAIEI I FAUNEI TERESTRE - Datorit concentraiilor reduse
ale poluanilor n atmosfer, se consider c impactul produs asupra vegetatiei si faunei
terestre, atat n faza de execuie, cat si in cea de funcionare, este neglijabil.
n condiiile n care sunt respectate detaliile din proiectul tehnic de execuie i ansamblul
de msuri de protecie a mediului prezentate in raport, se poate aprecia ca prin realizarea
obiectivului Constructie statie de distributie carburanti, GPL , magazin mixt si spalatorie auto in
com. Bucsani, sat Racovita MEDIUL ESTE AFECTAT DE ACTIVITATEA UMANA IN LIMITE
ADMISIBILE".

Pag 79
9.4. Concluzii majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului
In urma studiului efectuat si pe baza datelor obtinute prin documentarea impusa de

specificul unor astfel de investitii, s-a ajuns la urmatoarele concluzii:
- Lucrarile de constructie a statie de distributie carburanti cat si activitatile specifice pe perioada
de functionare nu se constituie in surse de impact major asupra aerului, apelor de suprafata si
subterane, vegetatiei si faunei terestre, solului si subsolului si nici asupra asezarilor umane sau
a altor obiective din zona.
- Zona in care se resimte impactul direct al lucrarilor de constructie se limiteaza strict la
amplasamentul studiat si pe termen scurt (perioada de constructie) intr-o masura mai mica,
impactul se resimte si in zonele invecinate (zgomot).
- Efectele lucrarilor de amenajare a statiei de distributie cat si activitatile specifice in perioada de
functionare nu se vor resimti asupra cursurilor de apa sau asupra obiectivelor existente in zona:
terenuri, drumuri, localitati.
- La nivel global, se poate aprecia ca investitia proiectata nu va avea ca efect cresterea gradului
de poluare a factorilor de mediu la nivelul zonei.
- La terminarea activitatii de constructie a statiei si a intregului amplasament se impune
realizarea de lucrari de amenajare a spatiilor verzi.
- Prin proiectul tehnic s-au luat msuri asiguratoare pentru a nltura orice risc de producere
a unor evenimente neplacute cu impact asupra sanatatii populatiei.
Luand in considerare utilitatea publica a investitiei, corelata si cu impactul redus

asupra factorilor de mediu, se recomanda eliberarea acordului de mediu, conditionat de
indeplinirea recomandarilor si masurilor prevazute in prezentul studiu.
Colectivul de elaborare,
ef de proiect. Chim. dr. MOATER ELENA IRINA
Beneficiar
S.C. CADES S.R.L.

Pag 80
10. LEGISLAIE DE REFERIN
Proiectul de investiii, Constructie statie de distributie ,GPL, magzin mixt si spalatorie auto,
in comuna Bucsani, judetul Dambovita se va executa si va funciona prin respectarea actelor
normative in vigoare:
1. Ordonata de urgenta 164/2008 aparuta in MO al Romaniei , partea I, nr. 808/3.XII.2008, pentru modificarea si
completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului , publicata in MO partea I, nr.
1.196/2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 265/2006, Legea nr. 265/ 2006 privind Protecia Mediului.
2. Hotrrea Guvernului nr. 445 din 13 iulie 2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice i private asupra
mediului
3. Ordinul nr. 135 din 10 februarie 2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului supra mediului
pentru proiecte publice si private
4. Ordin nr. 863 din 26 septembrie 2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru
de evaluare a impactului asupra mediului
5. Ordin nr. 864 din 26 septembrie 2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului n context
transfrontier i de participare a publicului la luarea deciziei n cazul proiectelor cu impact transfrontier
6. Legislaie naional privind transpunerea i punerea n aplicare a prevederilor DIRECTIVEI 94/63/CE privind controlul
emisiilor de compui organici volatili (COV) rezultai din depozitarea benzinei i transportul acesteia de la terminale la
staiile de benzin
7. H.G nr. 568/2001 privind stabilirea cerinelor tehnice pentru limitarea emisiilor de compui organici volatili rezultai din
depozitarea, ncrcarea, descrcarea i distribuia benzinei la terminale i la staiile de benzin, Republicat
8. O.M nr. 781/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind msurarea i analiza emisiilor de compui organici
volatili rezultai din depozitarea i distribuia benzinei la terminale.
9. O.M nr.122/2005 privind nlocuirea anexei la O.M nr.337/2001 pentru aprobarea Normelor privind inspecia tehnic a
instalaiilor, echipamentelor i dispozitivelor utilizate n scopul limitrii emisiilor de compui organici volatili rezultai din
depozitarea, ncrcarea, descrcarea i distribuia benzinei la terminale i la staiile de benzin
10. O.M nr. 2035/ 2009 pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului economiei i comerului nr. 468/2005 privind
desemnarea organismelor de inspecie a instalaiilor, echipamentelor i dispozitivelor utilizate n scopul limitrii
emisiilor de compui organici volatili rezultai din depozitarea, ncrcarea, descrcarea i distribuia benzinei la
terminale i la staiile de benzin
11. O.M nr.716/2005 i O.M nr.92/2006 pentru aprobarea Normelor privind inspecia tehnic a containerelor mobile
utilizate pentru transferul benzinei de la un terminal la o staie de benzin, la alt depozit sau terminal, n scopul limitrii
emisiilor de compui organici volatili rezultai din operaiile de ncrcare, transport, descrcare i distribuie a benzinei
la terminale i la staiile de benzin
12. Ordonana de urgen a Guvernului nr. 243/28.11.2000 privind protecia atmosferei (publicat n Monitorul Oficial cu
numrul 633/6.12.2000)
13. Legea nr. 655/20.11.2001 pentru aprobarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 243/2000 privind protecia
atmosferei (publicat n Monitorul Oficial cu numrul 773/4.12.2001)
14. Ordinul MAPM nr. 745/30.08.2002 privind stabilirea aglomerrilor i clasificarea aglomerrilor i zonelor pentru
evaluarea calitii aerului n Romnia (publicat n Monitorul Oficial cu numrul 739/9.10.2002)
15. Ordinul MAPM nr. 592/25.06.2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limit, a valorilor de prag i
a criteriilor i metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot i oxizilor de azot, pulberilor n suspensie
(PM10 si PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon i ozonului n aerul nconjurtor (publicat n Monitorul
Oficial cu numrul 765/21.10.2002)
16. Hotrrea Guvernului nr. 543/07.04.2004 privind elaborarea i punerea n aplicare a planurilor i programelor de
gestionare a calitii aerului (publicat n Monitorul Oficial cu numrul 393/4.05.2004)
17. Hotrrea Guvernului nr. 586/15.04.2004 privind nfiinarea i organizarea Sistemului naional de evaluare i
gestionare integrat a calitii aerului (publicat n Monitorul Oficial cu numrul 389/3.05.2004)
18. HG. Nr. 352/2005 - privind modificarea si completarea HG. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind Condiiile
de descrcare in mediul acvatic a apelor uzate;
19. Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile completata si modificata cu Legea nr. 311/2004.
20. HG. (MO partea I nr. 669/2004) privind Normele de supraveghere, inspectie sanitara si monitorizare a calitatii apei
potabile;
21. Ordonana de Urgen nr. 78/2000 privind regimul deeurilor (M.Of. nr. 283 din 22 iunie 2000) aprobat cu modificri
i completri prin Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 78/2000 privind
regimul deeurilor (M.Of. nr. 411 din 25 iulie 2001); modificat i completat prin Ordonana de Urgen nr. 61/2006,
aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 27/2007 (M.Of. nr. 38/18.01.2007);
22. H.G nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate - abrog HG nr. 662/2001 (M.Of. nr. 199/ 22.03.2007)

Pag 81
23. H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deeurilor (M.Of. nr. 394 din 10 mai 2005), completat prin HG nr.
210/28.02.2007 pentru modificarea i completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar n domeniul
proteciei mediului;
24. Ordin nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deeurilor (M.Of. nr. 86 din 26 ianuarie
2005) modificat de Ordin nr. 1230 din 30 noiembrie 2005 privind modificarea anexei la Ordinul ministrului mediului i
gospodririi apelor nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deeurilor (M.Of. nr. 1101
din 7 decembrie 2005);
25. Ordin nr. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare i procedurilor preliminare de acceptare a deeurilor la
depozitare i lista naional de deeuri acceptate n fiecare clas de depozit de deeuri (M.Of. nr. 194 din 8 martie
2005);
26. HG nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor i acumulatorilor i al deeurilor de baterii i acumulatori
27. Legea nr. 360/2003 privind regimul substanelor i preparatelor chimice periculoase
28. Legea nr. 263/2005 pentru modificarea i completarea Legii nr. 360/2003 privind regimul substanelor i preparatelor
chimice periculoase
29. HG 1408/2008 privind clasificarea, ambalarea i etichetarea substanelor periculoase
30. Legea nr. 349/2007 privind reorganizarea cadrului instituional n domeniul managementului substanelor chimice
31. Hotrrea Guvernului nr. 92/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea, etichetarea i
ambalarea preparatelor chimice periculoase Hotrrea Guvernului nr. 597/2007 pentru modificarea i completarea
Normelor metodologice privind clasificarea, etichetarea i ambalarea preparatelor periculoase aprobate prin Hotrrea
Guvernului nr. 92/2003
32. STAS 12574/1987 privind Condiiile de calitate a aerului in zonele protejate;
33. STAS 10009/1998 - Acustica urbana - limite admisibile ale nivelului de zgomot;

Pag 82
11. ANEXE
a. ATESTATE
Certificat de atestare SC LAIG SERV SRL
Certificat de atestare evaluator
b. ACTE DE REGLEMENTARE /STUDII
Certificat de inregistrare SC CADES SRL

Contract de vanzare cumparare nr. 423/01.02.2012
Incheiere si extras de carte funciara OCPI Dambovita nr.5848/02.02.2012
Plan de amplasament si detaliu al bunului imobil
Certificatul de Urbanism nr. 12 din 01.02.2012 eliberat de Primaria comunei Bucsani.
Aviz OCPI Dambovita nr. 126/2012
Hotarare Consiliul Local Bucsani nr. 12/26.04.2012 pentru aprobare PUZ
Aviz de securitate la incendiu nr. 736645/17.05.2012
Aviz tehnic COV din 08.05.2012 emis de SC DEAL IMPEX SRL
Aviz IPJ Dambovita nr. 14/09.05.2012
Aviz tehnic arhitect sef CJ nr. 3/17.02.2012
Aviz CJ Dambovita nr. 5511/02.05.2012
Aviz tehnic Romtelecom
Aviz Distrigaz Sud nr. 4703/20.04.2012
Notificare DSP Dambovita nr. 1563/03.05.2012
Piese desenate
Plansa nr. 1. - Plan de situatie , Plan de incadrare in zonascara 1 : 500
Plansa nr. 2- Plan parter magazin , Plan statie alimentare carburanti Scara 1 :50
Plansa nr. 4- Sectiune A-A statie
Pansa nr.5 - Plan de zonare - Detalii
Plansa nr. 6 Planuri fundatii Scara 1 :100
Plansa nr.7 Detalii fundatii Scara 1 : 20

Pag 83
Tabelul 16. Surse stationare de poluare a aerului, poluanti generati si emisi
Surse generatoare de poluanti atmosferici Carecteristicile fizice ale surselor Parametrii gazelor evacuate
tehnologic, codul
Denumirea
procesului
sectorului,
activitatii*
activitatii,
Timp Cantitati Diametrul

Debit
de Poluanti, de interior
Poluanti Viteza Temperatura masic
lucru coduri, poluanti Inaltime la varf al 0
Denumire An generati Denumire (m/s) ( C)
anual dupa caz generati cosului
(g/s)
(ore) (t/an) (mm)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
NOx (ca
- 2,095 0,26766
NO2)
Centrala termica
Centrala termica
Arderea gazului
CO - 5,2337 0,6687
permanent
N2O - 0,0418 0,00531

metan
4.032 Particul 14 m 500 mm ** 80

- 0,4704 0,0601
totale
SO2 - 0,0388 0,00481
Metan - 0,150 0,01908
COVnm - 0,3592 0,0448
* codificare conform metodologiei Corinair (SNAP)

RIM Benzinarie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RIM Benzinarie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S.C. CADES S.R.L.

EVALUATOR PRINCIPAL - S.C. LAIG SERV S.R.L.

Proiect N: 13/ 2012 Faza: Acord de mediu

CONSTRUIRE STATIE DISTRIBUTIE

RAPORT LA STUDIUL DE IMPACT

Chim. Dr. Moater Elena Irina

S.C. CADES S.R.L.

Evaluator principal S.C. LAIG SERV S.R.L

Evaluator mediu MOATER ELENA IRINA

Inginer hidrotehnist MOLDOVEANU MARIANA

Inginer ecolog MATEI MIHAELA

Biolog DRAGILA MARIANA

Evaluator risc incendiu ROMAN NICOLAE

Tehnoredactare, Membrii colectivului de lucru

Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.

1.7. INFORMAII DESPRE POLUANII FIZICI I BIOLOGICI CARE AFECTEAZ MEDIUL 16

1.8. DESCRIEREA PRINCIPALELOR ALTERNATIVE STUDIATE DE TITULARUL

1.9. INFORMATII DESPRE DOCUMENTELE/REGLEMENTARILE EXISTENTE PRIVIND

2.3 ACTIVITATI DE DEZAFECTARE 26

Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.

3.2. IN FAZA DE FUNCTIONARE A STATIEI DE CARBURANTI 28

4 IMPACTUL POTENIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER ASUPRA

Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.

9 REZUMAT FR CARACTER TEHNIC 75

Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.

Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.

RAPORT LA STUDIUL DE IMPACT ASUPRA MEDIULUI PRIVIND

CONSTRUIRE STATIE DISTRIBUTIE CARBURANTI,

Prezenta lucrare reprezint Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

In urma solicitarii de emitere a acordului de mediu si ca urmare a consultarilor

Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului a fost elaborat n

1.1. Titularul proiectului

Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.

1.2. Autorul atestat al studiului de evaluare al impactului asupra mediului si al

S.C. LAIG SERV S.R.L

1.3. Denumirea proiectului

CONSTRUIRE STATIE DISTRIBUTIE CARBURANTI, GPL, MAGAZIN MIXT

1.4. Descrierea proiectului

1.4.1. Descrierea situatiei actuale

Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.

Pentru proiectul de investitii Construire statie de distributie carburanti, GPL

1.4.2. Descrierea solutiei proiectate

Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.

Pe teren se vor amplasa urmatoarele obiective si constructii :

a) Cabina statiei ( magazin)

Pentru spalatoria auto se va realiza o boxa de 6,0 m x 6,5 m. Sistemul constructiv al

d) Pompele de distributie carburanti - cu recuperare de vapori

Se vor amplasa doua pompe de distributie carburanti, conform planului de situatie

e) Rezervoar subteran , guri de descarcare si aerisire

Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.

Apele uzate rezultate in urma procesului de spalare autoturisme, inainte de a fi deversate

i) Statia GPL TIP SKID

In componenta statiei GPL de tip SKID intra urmatoarele echipamente :

S-au prevazut 3 locuri de parcare pentru autoturisme.

Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.

1.4.2.3 Retele de alimentare cu apa si evacuare ape uzate

a) alimentarea cu apa rece

Evaluator principal atestat de M.M.P. - S.C. LAIG SERV S.R.L.

1.4.2.4. Alimentarea cu energie electrica

Alimentarea cu energie electrica a statiei de distributie carburanti se va face din reteaua

1.4.2.5. Drumuri, platforme si imprejmuire

1.5. Durata etapei de functionare

Fiecare constructie sau element de construcie trebuie sa satisfac un ansamblu de