JUNE R. OBERLANDER Ghid practic pentru cresterea copttului pand la 5 ani Alexandru Pa y NICULESCU© 1992,Slow and Steady Get Me Ready by June R.Oberiander © Editura NICULESCU SRL, Bucuresti, 2001 ‘Adresa: 781821 ~ Bucuresti, Secior 1 Str. Octav Cocardscu 79, Tel/Fax: 222.03.72 Tel: 224.24,80, 223,25.05 E-mail: edit@niculescu.0 Internet: wwew.niculeseu.r0 Tiptrit S.C, LUMINA TIPO SRL. ISBN 973-568-456-X ‘Tiparul executat la $.C. LUMINA TIPO 1 Str. Luigi Galvani nr. 20 bis, aect. 2, Bucuresti, tel/fax 210.51.90 Nota traducatorilor | Cand ni s-a propus si traducem aceasti carte, o citiserim deja. Am acceptat firi ‘zitae, cu bucurie, si devenim partasi acestui eveniment, Un eveniment interesant si deosebit de util societitii roménesti, Avem doi copii, o fata de Ssaptesprezece ani si un béiat de unsprezece. Am trecut de dou ori, in calitate de parinti, prin perioada de varsté abordaté in aceasti carte. in plus, inc& din studentie am inceput s% modeldrm caracterul elevilor, iar in ultimii gase ani ne-am aplecat asupra celor mici, coordondnd propriul nostra eentru de educatie ce cuprinde si patru erupe de ,studenti* fntre tre si sapte ani. Am savurat de aceea cu un interes aparte si in ‘cunostingl de cauzi continutul acestui ghid de mare ajutor. Onmenii au tendinfa s& considere ci a fi parinte* este ceva Inndscut, cunostintele zicind in noi in stare latent. Practicile din tarile dezvoltate dovedese eficienta educdrii mamelor si tailor in grup, prin cursuri sau individual, prin cat. Profitat, asadar, rasplati, Avand de-a A eat ii, ita & v8 conrola epi si sv afin fa 9 pedepsi sree Gat ponbil, pana cand vet incereatumndtoaclesugesti penis 2 VS alma. Daca vi simi frustrai © Ganditi-va la ceva placut! Respiratiadane si expirafi inet! Respirati de mai multe ri fn timp ce mura ar pan la 2505 Heer Gy chtal un le lng eh acolo pan end vt Tn) E posil 24 fie fil st impértii ca ah persoana gnle Iegae de ‘comportamentul copiilor dumneavoastra Rezolvarea probleme: «© Careeste problema? + Care ar fi cateva sclubi pentru a rezolva problema? © Care exte cea mai bund dintre solusi? Tneeveati <4 o aplicafi pe accasa si vedo acl functioncadt Dacé nu, incercat alt solusie! Pentre a indrama un copil mic, privifil th och ou calm, dar category atunct sn inodcefio regu. Insteulicoplu si repete regula ora nous. Pom fi sigur cae ito, Regulile trebuie si fe rezanabile si modificate dacs ete We dar opi st vor testa parini Ia fiecare stadia de dezvoltas Ramaneti calm si prezentail coe state, copiluiut sistermul durmeavoast de valor! Aratath iA dragoste, Sucett laude 9, mai presus de toate, fii corscevent in respectarca regulilor pe cate tea stabilit! i situaia_copilului mic core modifici_urgente de compartment aplicrea in situa die a idlloroferite ce aceastt care 6% PETE SS 1 ajute le Shiner schimban dost, Poa c& vet ven! asfel mouvad St gin gi alte i de chunetfica condaita copituli. Sotujile sugerate pentra sitapile rai rele pot f daptate oricarui copil de varstk prescolara ‘Stoapiie dificil sunt prezentate sub form de index alfabeic 1 Aruncatul cu pietre Meat dunmenvoastrs. se joach cu iste piticels mich cess cB Sm doar ut odats avon capita Toa opi, Odom urmaevoosts near 9) dor una, doe varia i ate ncho idee despre conic fap. see fae? Spunei de Urgent ce sicsini af putea provera arunsind cl PS 8 sj indrumatil cite © alté activitatenepericuloast, Pentru ai imbundtisi dexteriaten Sruncatulvi, urmarii activitatea Arunca in cutie (Partea a Ill-a, Sapraména 5) 2 Ciupitul Copilul dumneavoastrd ii ciupeste pe celal, fir un motiv apareat si Ce putem face? Incercati cu el activititile deserise ‘in Pocneste din clestele de rufe {Partea a Tha, Siptimaina 37) si atrageti atenfia copilulss c& ciuptul unei persoane doare, El ar putea si-yi antreneze degetele si mainile eu un cleste de rufe, indemnati-l i giscased alte moduri de a se aplra gi de agi atinge scopul 3 Culcatul ‘Copilul se sustrage sommului sau plénge cand este ora de culeare, chiar dec este evident ci este obosit si trebuie sé se odihneascd. Ce puteti face? Uitapi-va la activitatea Tiptil.. Partea a Ia, Saptimdna 51). ‘Calm, sugeratii copilului sf se prefacd c& este un soarece si sé fie linist peninu a mu eet pisca din comm Tnepet sina on 8 soni» Pas ps pe er a spunafi copia sa mearga pe vir in spaele dmmeavoastd, fa timp ¢ tot aga prin cas 5, in cele din urma, in camera copilului, Indemnasi coptal SE meargi in pat in liniste pentru ca pisice s& nu-l post auzi, Amintiti- copilulat st pistreze linistea, altel i va deranja pe dusmanul soricelulu. 4 jistrugerea obiectelor ‘Copilul dumneavoastrd de 1-1/2. ani este intron stadiu precoce al vaste! teribile de 2 ani, Are tendinja de a distrage mincarea, jucdriile si chiar casa! Ce puteti face? Favofi apel la ectivitaten Rope hartia! (Partea a Ia, Séptimine 42) si detamati-l edtre ceea ce chiar poate distruge, I-afi distras atentia de la alte Iuerari $i lost aceasta activitate pentru a scoate in relief Iatura practicd a spélatulut 5 Furatul micilor obiecte Un copil e in vizta si vi sterpeleste miei fleacuri, El mu a invajat si ma se aringa de asteh de Iuoron, Ce pate face? Recurgefi la activites Catia co snarungiguri(Partea a V-a, Sptémdna 2) st indermnattcopiful s& cotrobale prin cia diceasta specialé cu [ucruni interesante pe care le poate cerceta ca sisi satisfack Curiozitatea, ldsindu-va in pace micile dumneavoastsa obiecte.6 Galagia Sif tolerat pana Ia un anumit nivel elagia produsi de copil st comportamentul au nesonus, Trebuie potolt i vei nevoie de ajutor pentra a v8 prota psi Ce Fate face? Recurgei a aetvtatza kn rit de muzica (Partea Ihe, Siptmnaga!) Distraged.atentia coplului si utiliza enerela pentru ag) felost mile sé bats toba in diferite rtmuri, pe coapse sau s& foloscascd o lingurd de lern pentr> 3 tae darabana ritmat pe 0 casetd sau o cutie de cafea Acestea ar tebul st fink femeine tub control comportamentul Siu nesupus si gAligia exagerata. Activitatile din Partea & file, Siptémanle 25, 51 gi Partea a IV-a, Siptimanile 3, 8 va vor sugera alte metode pentra a stipéni acest tip de comporament. Site prin cast at putea nat sub verol prin intrmediut activa den page Paves aIlL-a, Saptamnile 26 #16 7 Jocul cu mancarea (Copilul durmeavoast’ se joacd cu mizarea tn loc s8 mance v-afh dort st ja macar o imbuodtura din fecare fel de méncare servit. Nimic din czea oe aft incercat ‘a mace Qeaultat, Ce puteti face? incorcatiacivitatsa Alimentele si importante lor {Parten alia, Siptamana 48), Copal s-ar putsa si reacioneze pentru cd v9 considers crate drept un joc, Acivtatea denumita Despre alimente (Partea 2 V-a, Suptéména 42) v-ar putea fi de asemenca de ajutor 8 Lovitul Lovitul pare un joc pe placul copii dumneavoastr2, Afi spus stop" dar cominah. Ce puted face? Facefi ape Ia activitatea Loveste sau rateaza! (Partea a 1V-a ‘Saptimana 13) si Hisaict s& loveased mingea. 9 Mazgalitul “Copilul durneavoastrd a gisit un ercion eslorat si @inceput si mAzgaieas® tot co vele! pete}, mobil, podca etc. Co putt face? Recurgei la actvitigile din Chraicice men colorata (Partea a Il-a, Saptimina 45), Sugerafi-i eu calm si coloreze ats dar pemitctri si aleaga orice creion de colorat sisi desenezs orice dorers Pe Pe, Gagind. Lauda of folsestecreionul aa cum tebuiel Spans copii C8 sacar peeiSanele pentru a desena sia colora pe hare sic& perefi, mobila si podeaus ete sunt deja colorate gi decorate 10 Murdaritul geamuritor “Toemai ati spalat geamurile, Copilul descopera condensul pe un geam si incepe si-si pun amprentele. Ce putefi face, in afari de a spune “nu? Apelati la activitatea Ce nostim este sa pictezi cu degetul! (Partea a Ta, ‘Saptimana 19). si indemnagi copitul sa picteze cu degetele pe harti in loc de fereasta! 11 Muscatul ‘Fail copii Hi magea pe ceili pentru @ se autoapara. Ce pute face? Faccfi apel ta activitatea Cock pentru cercetare Pastea a Us, Siptémdoa 23) Persm 2 Theschimba un comportament negativ tatrunul poziti, dai copifalui o bueat’ de 10 pilin si indermatil si amase gi sh vad urma lsat de ding aot lisagel st minnce painea. Luafi o bucati de cock si coreti-i copilului si fact urme adnci cu un bag de Beaden, Coca riméne deformata, dar mu site nimic, Scoateyi in relief fapral o& coamenii simt, iar mugcdure doare si las urme pe piele. Intrebafi-l pe care din cele trei le poste mas: pasoana pe cae 0 mused, painea sau coca ? De asemenea, cera si caute alte moduri d2 a se apira in locul muscatului, Laudati 4 Sout g Geta lemative de atoapaare, : ere 12 Nesupunerea Copilul siie ci trebuie si-giascolte pdrintii sau persoana care are grijé de arse it cra co te {acd in camera fui gi s& se gindeascd la aceasté regula. Dacé refuza si meargd, luatil pe sus cu calm si ducefil dumneavoastra. Spuneti-i ch v-ar placea si-i cit ori si call un joo cu el, end va fi prepitit pen asta. LAsat putin Incis im camera iui pink cAnd credefi ed sa calmat, Apo! citi .Mary avea un miel mic" st diseatas despre faptul cd miclul- nu avéa voie la scoald. Face{i apel la activitatea Asculti si rniged-te! (Partea a TV-2, Saptimina 46), sau inventaf nite comenzi si recomandatt copilulu si respecte age zisele regu. 13 Plansul De la o vreme, copilul dumeavoast’ plange pentru a obtine cvea ce dorete el gi sunteti Ja capatul rabdarii. Ce puteli face? Incercati activitatea Oglinda fermecatt (Partea I, Sptimana 38). Cerceta ce apare fn oghnd gi nami ebiectle ce se vad din camera, inclusiv copilul, Continuafi si facesi aceasta, pomenind numele copilului cu o voce blinds, plécutd. Copilul va deveni profund interesat de ceea ce tumeazé $4 numiti gi va uita sé pléngd. Invitafi copilul si aleagé el cu privirea oblectele din oglinda magics. Activititile din Partea I, Saptimdnile 12 si 13. Sasa putea sé va sugereze si alte idei 14 RontBitul obiectelor Copiful dumeavoastr’ pare c4 duce torul in gurd. El nu arath cd ar sti cuvantal mu, Vrefi s8 corectati asta. Ce puteti face? Inti do toate incercati si vi abjineti dele 2vusliza prea mult cuvaatal ou. Facoiapl la activtatea Da sau mo (Parte a IVa Saptimina 44). sau invent nigte declrapi de tpl yda sau nu fn care si pune intrebiri despre el.(de exempla ,Sunt ochii ti albastri?", ,Poti si alergi?” ,Poti sé citegti?™ ote). Aceasta va sublinia faptel c& folosirea cuvantului .muo* trebuie fcuta adeovat, Rispunzind ,da“ la unele intrebiri, inseamn’ ci nu sste intotdeauna potrivit tn" n15 Ruptul florilor Peek copilul dummcavoastra a descopert pasiunea pentru flor. Le culege ia tudmplore po toute, fe c& sunt lallele vecilat seu papadia din gazona 0) we rtine, Ce patel face? Ineereai activtatea Florin cos (Paes 8-2, Saptamina 39) erpnvdjatel parfle componente ale foilr si spanet-i pe care poate se UPA 16 Trantitul usilor 7 gpl damacavoastré a descoperit oticeul deranjant al tnt neler cea ok vi trdnteased usa in fl, dumneavoastr sau prstnilor bl, Ce face? resis Fa pierdti vrean deget incercaf activiatea Deschide gi inchide! (Parte & Tha Siptimana 51). Aceasta actvitate strage copitul eitre modul de Fancher’ al uit gil indopirteazh de incantarea produs de trantitul et sonor,Tne-0 ‘mod practic teiy posi in evident existenfa mai multortpari de si st se ereeazA copilului ocazia de a exersa in siguranfa inchisul si deschisu! usilor, 17 Stinsul si aprinsul luminii Meopinl dumneavoastra si dovad de un interes deoscbit pentre sine aprinsul luminit chiar dack afi spus st mu o facd. Ce puteli °C! Recurgeti fa Trae og Pornit gi opt (Partea a IV-a, Siptimans 28) gi pennies copy 8 prin sé sting mira sub supraveaber, In fiecre camesh cae ‘ebui sii aati carioitatea lgata de iterupavoare. [nplus, atvtatea Pus i stos (Paria fia Sapeimana 34) poate fifolosti penta av distrage atenfia dela aesste ‘butane, 48 Taiatul cu foarfeceie 7 Copill durncavoasts giseyte 0 pereche de foaufece si nee A ie Tt OE ede, Co eae fae? Duce la activitatea Foarfecele Panza o 1V-2, Spain Ta) si insteuig-va cop cum se flosese coset, Dacd'mu este inch Pregels De Tt teach hare faceti apel [a activitatea Cocd pentru cercetare, (PANES. & Ika, Septum 23) gi ndermagl si tae aluat cea fost raat in forma ds SES subtit. Cepia i poate dezvolta aptitude penta tat, forfeednd fit de spaghete fier. ‘peeste activitat il pot ajuta sisi satisfacd imboldul dea tia 19 Varsatul lichidelor Capit Gummneavoastré este fascinat de lichide precum sucusle, PIG, Pe care le poate ristuma, tum ori improsea pe podsaua bucditi Cs Putt ‘face? Pentru fabogali experienta copiului cu activitji pfecum wpa i tumatul, folositi 3 vitatea Palaia distractiva, (Partca a Tea, Séptiména 44) si pe co intitulatd Feet apa! (Partea a TV-2, Saptimdna 23), Aceste ativiti-vor cule fndemiinarea ct de a fine 0 ccyut, reductnd ase sums de acidenteneplicte 2 De Ia nastere la un an Introducere Educatorii din ziua de azi sunt de parere cf o stimulare timpurie este foarte important pentra dezvoltarea copilulu, Now-ndscutul se va maturiza in cele din urn fa fin stare s4 dacd la indeplnire exerciile de indeménare sugerate sk prezentate Ay sczastd carte. Totus, dacd bebelusul dumneavoastrd pare c& mu reacHoneeza Ia fetivtatle indicate (au este inc& pregati), incercati din nou in fiecare ci. Fifi Consecventi $i fifi avizati c& nici un copil mu functioneazd exact ca un ceas! Ei se ‘dezvolta in ritmusi diferite, si nu neaparat in aceleasi domenit. Pe de alta parte, copilul poste da semne ed este sensibil (este pregatt) la programele indicate mai devreme decit la termenele sugerate. Introducerea in acest Zaz @ unot activitdti care sunt putin mai dificile poate fl utilé, dar exagerdrile mu ar Sduce nimi¢ bun copilului, Fortindu-l eu exerciti' prea complicate, el nu ar mai deprinde indeméndrile de bai, care constiuie temelia urmitoarelor activitst utile dezvoltiri lui Repetarea activitiilor este mult mai avantajoasi. Cu edt un copil va repeta sai mult 6 activitate, cu atit el se va simfi mai in sigurania si va coopera mai bine, ‘Recasta este baza lui penira invatat, Este o favaare mecanied, Gandirea, judecata si Geocierea sunt procese imature la cei foarte mici, Invatarea pe de rost fi va ajuta sé-i ddeavolte eceste abiltii, pn la atingerea potengialulut maxim. “Activitijile pentru dezvoltarea aptitudinilor descrise tn aceasti parte sunt concepute $4 ajute imbundtitirea gindini, a judecdii gi a capacitatit de asocati Cheia invijetului la copii este introducerea i dezvoltarca wnor abilitatt la momental potrivit. O lacuna in procesvl de invatare si dezvoliae a copilului este cea care fresaza, in opinia educatorilor, maulte probleme de invitare si comportament acasi $i Ia gcoali. Acel moment optim ests de maxim importanja. Copilul trebuie instruit eu dragoste, blandote i consecvengi. Acivitigile recomandate trebuie efecruate fa thomentcle potrivite dea iungul zili, Un orar prestabiit ar fl un exces de organizare iat putca genera anxictate mami, copilului saa amdndurora, Felul ia care mama Zomunicd ev propriul copil este foarte important, Inflexiunea voci, plind de lauéa, Consocvenja frd apisare, blandefea si dragostea vor permite copilului si ereascé, avid o atitadine poitiva fags de el insusi side mediu!inconjurétor Nota: Autorul gi editura care publics ou sunt responsabile pentru rénirea sas moartea provocate de utilizarea gresiti a materialelor sau a recomandanior. hh detivitaile cv copii, materalele trebuie alese cu grijé pentra a mu poricita sinatatea si siguranta copiulti; Supravegherea din partea adultulut este esentiala B0 ani - Sptamana 1 Migcarea partilor corpului Opservati migcarea capului copiluli, Este lipsita de stabilitate? Sustins caput tunel cand nu este nto por ncn, Face asta cu un gules 9 PAN, Gt sar. poala sau bral cu care i eginaf. fs: toareeeopiul eapal dino pare in wT’ Dect mu, rdguciti ou bléndete capul copillui in tmp ce s¢ afl fau-o posite AaSinata Asta il ajuta si devind constient de existenta ambetor fe ale capa, ‘Observati misearea mainilor bebelugulu, Poate si stings cu putere? List] ivi apuce 9 64 va fina degeal, Nou-ndsctalineepe legttura cu cameni pos PEE Fasficatal este un reflex. prenatal i so va diminua pe mésurk c* dezvalts insta a enna. nd vl cat cu el sau i net in brat, punetiS panels sopeount, Aceasta Tl aut 38 relizeze treptatexistenga eeor doud pir ale cofpalui sau, Observati migearea brafelor copilului Indreptati-i bratul sting si notatl reactia now ndscutalu. Indreptafii apoi braful drept sinotafi react. rewmes Observal mucarea piccarlr. inrepay picioml sting $F no reactia indreptati-i apoi piciorul drept si notat reacta eparonh migcarea label piiorslu. Atingei si jinefl in min laba picioralus sting; nota reactia. Alingeti si inet in mand laba plciorului drept; not reacia ccopiiuhai ctivitatea acestei siptimani este conceputd pentru a cbserva migcarea $i reactile copii dumneavossiri, Atingind parle compulié now-nfscutal, i ommite sii dea sesma de existenfa compl si, prin intermedi pipainihs Pench siguranfa,inflgurall noundscatu ito pitur in prima [ui sApeéménd de viayé. Timp de nous un, copilul a stt chireit in pintecul mame Tinandu-1 fpfigurat, dupA nastere, el se'va simi in sguranfh. Este ea un cooon protect al viermelui de matase, Pe miisurd ce veli face exerci cu parte compului copiluli, de-a tungu! primlor séptmni, ve realza of eli va tnd bratele si picioare adaptandu-se Pee edn moda, facet, ince, paturica de siuranta mu va mal Fatt de necesara Vorbisi copii. Folosii faze scurts, care s&reflecte personales tumneavoestrd Cdntali si fredonal n preajma li, Dae nu v& place s& casi sau $8 ulema folosif o eutie muzicala sau wn casctofon tn care el s& audé eAntere a Jeagin domeale, Aceasta i stimulsaz4 nou-ndseutali simul auzal 14 0 ani - Sdptémana 2 Reactia la lumina Ce reactie are copitel fa luming? La nastere, copilul reacjioneaza la lumind, ta obiectele stralucitoare sau in miscare, intoredndu-si capul ca si urméreasci stimulul, Ochi copilului pot parea a mu fi perfect ocalizali Totus, acesta nu este un motiv de ingnjorare. Ridicatiabajurul de pe o lamp’, permiind luminit si pundi pe fereaswa. Notati dact nowndseuml is fntoarve capul cétre lumina, Inchideti obloanele si, in alt& ; parte a camerei, aprinde{i o lumina ori folosii un blitz forografic. Evitati si luminati direct ochii copitului. Lasesi lumina s& bats pe perete Notaji dach bobelusu! isi fntoarce capul In directa luminii, Astfl, deprindesi copilul ou existenfa celor doud direct, stings si dreapta, si in acelagi timp il fnvizap sé reacfioneze la stimuli luminosi, fl invijafi sé-si migte eapul dint-o parte in aka, avand tin sop, Ve observa, de asemenea, cum copilul va iaviga s& recnnoascd si si ‘spundii Ja vooea mamei de lao varsta fraged Kept stv de mass din cand in cng, in timpul séptémdnii. Find conseevenfi in aplicarea exerciilor interactive, ‘even iméneri in urmA fa conser a if Vell prevent i in wm Repetafi toate actvititile pe care le-am sugerat in Siptimna 1, Nowniscust ivatl la aceasth varsté mocanic. De aceca, repetati si iaristrepetatiaceleasi acivita Pe midsurii ce copilul creste. el va invdga si prin alte mijloace. 7 "Amintitiva sii vorbit, sii cimtal, s&- fredonafi. Nou-ndscutii au nevoie de acesti stimuli anditivi, 7 O ani - Saptamana 3 Miscarea unui obiect Observaji rispunsurile din ochii copilului. isi frxeazi ochit pe dumneavoastra? Tineti o zomitoars sau Un alt object fn dreptul liniet vizuele a copilual Se ita la ea? Miscati zomitoarea de la stinga 1a dreapta. Ochi copilului se miged de la sténga la creapia ? Daci ochii copifului ma reactioneazi la ommfitoarea aflati sau mz in miscare, mu v8 faced ferji, Copii mm se dezvolté in avelasi ritm in toate 1sdomenile. Totusi, repetati accast actvitate de multe ort in zilele si séptamnile care corvenes gi observall eactia copilulu. Acesta este inceputal antrenamentului miscSri “ga dreapta a ceilor. Aceasta este o actviale necesard premergitoat cit Repeal exerefile sugerate in prima sSptimnd. Acinget+i si migealis capu) canw-o pate malta cu blandeje.Atingeji st miscat bree, Pune ambele pale Tmpreuni, Atingefi sl migcali piioarele. Atingetii st migeatid Tabele pitonse’cr Repeats, de asemenea, execiile ochi-lumind din siptimana a doua 5 amintii-v8 st ‘orbit ede cAntat,s2-1 fedonaticopilu sais asculte rmuzicllinistitoare. O ani - Saptamana 4 Gimnastica in pat ‘Taiati dine elastic lat de 6-7 sam 0 bucata mai lunga cu 10-15 om {deft ptuul copitlu. Face wet nodari ‘arg, nestranse, 1a 8-10 em distangS unul y je altul, inainte si legaii capetele } L slasticului de fiecare parte a barei de sus yd a patului, Téiapi gi strecuragi tei bucdii y scurte de elastic prin nodurile nestranse. pentru a le folosi mai térziu Legati usor douk dintre ele si pastratle Legati bine ua mosor colorat (eventual vopsifi cu un Pea pmarker rogd tn necolorat) pe cel deal treilea nod nestrans. Trageti de clastic erGdaget nodu. Mosoral si cecal dows obiecte ce vor fi puse ar trebui sf atime & ficent de fos, pentra ca now-néscutal si le poatatinge cand va fi preg jin prima zi, ineercafi si-i stimiti interesul migcdnd mosorul jnainte gi inapoi Observati ochit copilul. Unndreste el miscarea mason? Inesarcd el sit apuce? Zonbeste? Vorbiti copiluli in timp ce facet cael acest activi down ai atapati in nodul nestrns de lang mosor un capac de plastic fnvelit tn fois sratuctoare de aluminiu, din cea flosta tm bucdtane, Urmagi pentra capac or Jas procedura ea pentnk mosor, Observa ractiacopiului. Apot mica in fa si Heres tit mosorl, cat si capacul. Uitap-v8 dack noueniscual rfspund fn wun fe. fica. Rina ebeluguiat bepelagule y sO vevetunus bye gre / fn ziua urmatoare, legati un clopotel mai mare sau o zomfitoare in eel de-al treiea nod nestrins, Migeati clopofelul ca si sone, Observafi reactia. copii. Tresaked of atings obiectul care preduce sunete? ‘Ponira cesta sSpt&manit si mai (Arzu, repetai procedura cu mosorul, capacul gi elopoteul, Bebeugel va descoper in curd c& mosorul st capac mu Fae mich Yn Somat nd sont migeat, fn vfems ce clopoelal face. Aceastactivitate poste servi pentra a distra din cin fn cén copitl Soservati coplul 51 remarcaji schimblrile in regcile gi migelrtle Ia, Sit Intins basics # picioerele? fyi intoarce en mai multé usurint capul? Il ridie& putin? ‘Camreste un abject in migcare? Ae tendinja S8-s ntoazed nieutu eapul atunci cand 16 ‘vd migcati prin camerd? Pare corpul copilului o& se mised in directa Iuminil san a sunetului ? Repetai toate actvititle sugerase. Amintti-va si Sncepeti cu partea sting’, ‘atunei cand ii miscati parle corpulu, astfs! inedt simful existentet parlor laterale ale onpului si fe intént. Continua, de asemenea, si migcatiintepul corp a copia ev blandeje, de la stinga la dreapta, in moments difeite, pentra a consolida acest sin} Este la fel de important s& repetafi exercitiile ochi-lumina si si fi vorbifi, st-i cman siti fredonati sau s8 ascalte muzica, pentru a pasta vi simile copfulut fn timpul primei luni de viala, un copil se adapteaza noului su mediv, Ideea de baad este acum stimularea simfului pipaitului, Activitafile de inceput trateaza relatia pipiit patie corpulu. Actvitile cu mind si sunetservese pentra a iia stimularea ‘chilor gi urechitor ‘a eumae momente, toate activititile primei siptimni ar trebui repetate pentru a statornici capacitatea bebelugului de a descopertintregul corp, porftuni ale Corpulu, existenta pfilor lterale, casi sensibilitatea la lumina si sunet. Periodic, ar trebui si miscafi copilal din pozitia pe bumtd in cea pe spate [Altemati poziile, asezdind copilul le un capat sau altul al patutului, eaganulot sau crajului, Aceasta va stimula percepfia copilului supra noului san media 0 ani - Saptémana 5 Oglinda si pendulul Folosii o oglinda mobila (de preferinyi ‘ncasabila) sau tinei copitul destul 62 aproape de 0 oglinds mare, astfel incdt si se poaté privi el insusi. Zambeste sau gangureste? Dace a, raspundet-i printr-un zambet sav gangurit. Vorbiti cu copitul si spunetit pe mumme, in vyreme ce dumneavoastra si copilul va uitasl in oglings Se intinde dupi imaginca din ‘ogling? Cénd fi vorbiti copilul, folosifi o voce expresiva. roptiti copilul intr-un scaun de sugar. Sprijnt-i capul cu un guler pentru sugari sau o pturicd rulat&. Atémafi un mosor, 9 td caraghioas4 desenaté pe o farfurie de carton sau orice alt obiect nepericalos de 0 Coarda ori o de o bucatd de elastic lat de 6-7 mm agitate de partea de sus a unei us, @ (oui toc de us, ventilator de tavan sau orice altceva aflat la inaltime. Obiectul trebuis si fie in yz copilului impinged obiecul atémat,astel tnt si se balanseze insite i inapoi ca un pencil, Indemnafi copilal si urmareascé migcarea accasta de du-te vino Repetati o parte din acivtaileprimei siptimni, E posibil sé va & plietisit ee, dar copilal are nevoie de multe repetii pentru dezvoltarea capacititi de congtientizare gi de asociere wvimnastia din pitu din Saptamna 4 poate fi Ficus int 09 2 Pendulul ponte fatamat deasupra jrcull sau paral Nees aotivitah ar trebui s& stmeasca Powe ful copilulu: pentru perioade seurte de timp, Totsh, faceti ambele tipuri é& saat Geodata. Copiul are nevoie dose de un Up aetivitate fa un moment dat, pentru ase evita suprasoliitarea sau conta ‘Aceste actvitat dezvolt congtientizarea proprie! abilitatea primard de a asculta; fnteresul copilului de a determine p stimularea viewald somsttentizarea fap cl miscarea poate iia un ASPUnS . imeigins: . roducerea sunetelor privinds O ani - SSptamana 6 Mingea confectionata dintr-un ciorap ‘yechi gi umpleficl ou bucdti Luafi un ciorap cclrpe sau ciorapi vecki de materiale textile, are, nnodati- bine la guré ca s& oblinelt © munge ciorap. Legat- de bara laterala de sus a patugulut fou fereuiui cu 0 sfoard sau coaseti © brid de rect’ ca sil puteti fixa. In timp ce copilul sté Jtins pe spate, migcapi ,mingea” inainte t inapo de la stanga la dreapta, in vizul copilulul. So uitd sugaral la minge si @ urméreste rnigcdadu-se? fnccared so atings sau s8 o miste au pur g simplu o ignor&? Dacd nu este meres abandons’ aceasta activitate. Incercafi-o in fiecare: ‘Dacd sugar este interest, susinesi activitatea ca {gi poate concentra atenjia este fi folosité mai tarziu 1a alte incercati din now mai tarziu. Nu iptimind, pana veil avea succes Srungea =clrap, dar mu uitaic& drat i care cop foarte sours, Fiti abdatonl Pastra mingea. va putea activi Dea lungul si Remarcali raspunsurile cop pe burta? Vet constata of gtal copilulul « devenit mai putemic. spate gi vorbitii, Amintiiva, tebule si aveli 0 auzul copitului, in timp cert vorbiti, risuciti-i corpul de citeva ofi gi observatict gi gitl, De-a lungul saptimanilor oe vor urn Tati seama ct singe si o zomaitoare sau trei obiscte ~~ 6/—sindlare. S-ar putea si fis movesar 38 nani aeestelucruri pe 0 masutjoast ort & pune. acesteIucruri po o mass jas Q po un taburet, astiel incdt si-i fie Ja indeménd sugarula. din stinga ca s8 vedeti daci va inoerca s@-1 puce ori Sil tragh spre el cu mana. Migeasi apoi urmdtorul obiect mai aproape de copil si temas rispunsal acestuia, Deplasai si cel deal treilea lucra mai aproape de el si din row vedefi ce reacfic are sugerul, Ajunge la el sau preferd pe vreunul dintre celelalte ous) Repetati aceasta activitate si indemunati copilul si pipdie fecare din Iucrari, S-ar prea si fie necesar si-i dati o mind de ajutor cud il indenmagt sf atingd gi s4 apuee fecare object. Inlocuiti obiectele ou altele i repetaji aceasta activitate. Nu uitafi s4 Iucragi d= la stanga la dreapta arunci cfd migcati obiectele mai aproape de copil. Aczasta ii va da simul inaintarii de la stinga la dreapta, ceea ce este o condijie obligatorie penin sors gi citi fl Continuati <4 repetaji unele dintre activitatle precedente, mai ales pe cele asociate cn migcarea parlor corpulul. Amintiti-va sit miscati inti piciorul sax mana din parea sténga a corpului, pentru a pune bazele simfului de lateralitate stdnga- dreapta, Ca 0 prelungire a acestui concept, rostogoliji cu griji eorpul copitului de la stinga fa dreapta de mai multe ori. ‘Aceasié ectiviate + dezvolté coordenarea ochi - mind: + dezvolid abilitatea de a stabili un contact visual cu un object fix ori tn migoare, « dezvolid constientizarea conceptelor ,stanga' st ,dreapta’ # imbuneitdpeste simtel pipaitult Deplasati inti obiectul 21= Sépta (S) Cur i merge azi, domnute? cere (D) Foarte bine, mulfumese. (S) Ascunde-te. (D) Ascunde-te. _ RepetaticAntecul pentru fiecare deget,substituind cuvantul ,degetul mare cu j Tinesi copilul in poale ‘cet corespuncitor degetului ales. De exemplu: ,Unde este arératorul?. ,Unde este indemnafi-l si va urmireascd in tim iiocial?™. Unde este inelarul?*, ,,Unde este degetul mic?“. Repetati aceasta de mai ce va aduceti mainile una langé alty,..ire ori, Apoi, punefi-va mainile la spate si cdntati cuvintele, in timp ce va migcati TP Dips of epast is reeare onm, Aces avin ve sev peas 9 m4 peer eee eat din nou. Repetati asta de mai multnreresul copilului si in acclagi timp pentru avi imbogati cunostinfele, oi, astfel incat copilul si-si de Aceasié activitate dezvoltd: seama de ceca ce facefi. Continua © mai bund perceptie a maini © capacitatea de a asculta; © simtul observatiei © constlentizarea asocterit miscdrii degetului cu amumite cwvinte ale ednteculti; + constienticarea individualitant degetelor: # dezvoité constientizarea conceptelor ,stnga' $i. dreapra’ aceasta in timp ce spuneti “»Brutarale, bate alvatul, placinta prepara ‘Acuma, degrab, i pan’ deseara fnvarte-, framdntad, fai seman cu ce-i vine Si pune-1 in cuptor pentru copil si pentru mine. ___Facefi asta de mai multe ori si remarcati ce face copilul, Pare el interesat fncearca s& bata din palme ca si joace ou dumneavoastré jocul? Dac& nu, indemna} copilul s& imite joaca mainilor. Dac& veti inlocui cuvantul ,copit* si vet folosi chiz rmumele s&u in poezioari, s-ar putea ca els va asculte cu mai mult atenic O ani - Saptémana 22 ‘S-ar putea s4 avefi itevoie sd-i fineti usor incheicturile mainilor si s8-1 ajutat Prin exerci, copil va ajunge s@joace jocul de la sine Perceptia degetelor de la picioare ‘Amintifi-va c& sugarul are nevoie de multe repetifi care fi fac plicere. ‘Aceastd activitate ‘Atingefi laba dreapt’ desculti a picionuhu + aduce 0 constientizare mai mare a existentei mainilor; Vorbit-i cu 0 voce care si-i menting interesul. Chiar dacd © dezvoltdt capacitatea de a asculta; veti face exercifii la piciorul drept, migcarea trebuic sa fic ‘© mareste constientizarea ritmulul $i a rimei: de la stinga la dreapta. incepeti cu degetul mare $i © dezvolid simpul observatiei. ‘continuati cu degetul mic, spunénd rima urmitoare: Porculepl Asta mic s-a dus la pists i - Saptai {atinget degetul mare) ete epemeeniet > Porculetul Asta mic a rimas acasi. : ra (atingesi wrmatorul deget) Perceptia degetelor de fa mana Pret! asta mic nincato fripturica (atingep al teil deged) ‘Tineti mana stingé a copitului si atinges-i degetul mare. Spuneti: Acesta est Tar porcule(ul dsta mic n-a avut parte eget! mare“. Atingefi degetul aratdtor si spuneti ; Acesta este aratatorul”. Atingt (atingeti al patralea doget). degetul mijlociu si spuncti : ,.Acesta este mijlociul*. Atingeti degetul inclar si spunct Poreulctul asta mic a plans: ,Guif, guit, uit tot _ Avesta este inelarul, Atinge}i degetul mic si spunefi: ,,Acesta este dagetul mic” drurmul spre casi Folositi amandoud mainile pentm a duce 0 pretinsa conversafie intre degetel {atingeti degetal mic). 7 de la mana stngé si cele de la mana dreapti, in timp ce spunefi ori cintai cintecul é Spun poezia aceasta de mai multe ori si repetaji-o adesea ulterior. in mai jos. Incepeti cdntecul degetelor cu ele in pozitia stransa in pumn, Fiecare deg? cyrdnd, copilul va ineepe trebuie s& apard si si dispar in concordanfa cu cuvintele, (S) reprezinta degetele deb picioare. Senzatia. tact si se joace cu mainile, picioarele, cu degetele de la maini si ‘2 atingerii fiecdrei parti a compului va ajuta copilul si ‘mina stingd. iar (D) pe cele de la dreapta. Cuvintele sunt: asocieze migcarea corpului cu parfile corpului, El va fi incdntat s& urmércascé Unde-i degetul mare? Unde-i degetul mare? miscarea diferitelor parti ale corpului si va realiza fn curand cA poate fi in stare sé (8) lasaeaé, (D) Tate Inceapa s& controleze migearea lr 28 29