Sunteți pe pagina 1din 96

SURSA: Circiumaru Gabriel

EDIT: Mihai
DCPt.~

1. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte cu privire la violenta - viciu de


consimtamant?
a. poate afecta valabilitatea contractului si atunci dind provine de la un tert
b. atrage nulitatea absoluta, totala si expresa
c. comparativ cu dolul, violenta trebuie sa fie provocata
ANS: A

2. Care dintre variantele de mai jos reprezinta sanctiunea legala, in cazul nerespectarii
formei cerute "Ad validitatem" a actului juridic civil?
a. atrage doar inopozabilitatea actului juridic, in cazulnerespectarii
b. atrage nulitatea absoluta
c. atrage imposibilitatea probarii raportului juridic civil
ANS: B

3. Care este sanctiunea nerespectarii formei ceruta pentru opozabilitatea actului juridic
civil fata de terti?
a. inopozabilitatea actului respectiv fata de terti
b. da dreptul oricarui tert sa solicite nulitatea actului respectiv
c. nulitatea absoluta a actului juridic civil
ANS: A

4. Care din variantele de .Quai jos caracterizeaza regimul juridical nulitatii absolute?
a. poate fi invocata doar de persoana vatamata prin incheierea actului juridic
b. este in principiu, imprescriptibila
c. poate fi confim1ata expres, in toate cazurile
ANS: B

5. Care din afirmatiile de mai jos este corecta in ceca ce priveste calculul termenelor de
prescriptie pe ani si pe luni?
a. mUlocullunii se socoteste a cincisprezecea zi, daca luna are 30 de zile
b. mijlocullunii se socoteste a cincisprezecea zi
c. mijlocullunii se socoteste a saisprezecea zi, daca luna are 31 de zile, cu exceptia
lunii febmarie, care poate avea 28 sau 29 de zile
ANS: B

6. in care din urmatoarele situatii de mai jos devine incidenta nulitatea relativa?
a. lipsa discernamantultii la momentul incheierii actului juridic civil
b. cfmd actul s-a incheiat in lipsa autorizatiei administrative prealabile ceruta de lege
pentru unele acte de dispozitie
c. dind obiectul actului juridic civil este imoral si ilicit
ANS: A
SURSA: Circiumaru Gabriel
EDIT: Mihai
7. Care dintre urmatoarele variante reprezinta o exceptie de la irevocahilitatea actului
juridic unilateral?
a. denuntarea contractului de vanzare
b. revocarea renunHlrii la mostenire
c. revocarea donatiei intre soti
ANS: B

8. Care din variantele de mai jos reprezinta o categoric de actiune imprescriptibila?


a. actiunea in nulitatea relativa a unui act juridic nepatrimonial
b. actiunea negatorie
c. actiunea in tagada patemitatii
ANS: B

9. Care dint:re variantele de mai jos este corecta, raportata la conceptul de termen
suspensiv?
a. poate fi extinctiv, suspensiv sau rezolutoriu
b. nu afecteaza existenta drepturilor si obligatiilor, ci doar exigibilitatea acestora
c. amana, pana la implinirea lui, stingerea exercitiului dreptului subiectiv si a
executarii obligatiei corelative
ANS: B

10. Cum se calculeaza termenele de prescriptie pe ore?


a. nu se iau in calcul prima si ultima ora a termenului
b. se ia in calcul doar prima ora a termenului
c. nu se ia in calcul prima ora a termenului, dar se ia in calcul ultima ora a
termenului
ANS: A

11. Care dintre urmatoarele variante constituie o exceptie de Ia irevocabHitatea actelor


ju:ridice bilaterale?
a. contractu! de depozit
b. invocarea exceptiei de neexecutare a contractelor sinalagmatice
c. locatiunea si vanzarea
ANS: A

12. in ce situatii devine incidents nulitatea rclativa?


a. lipsa cauzei, cu exceptia situatiei in care contractu! a fost gresit calificat si poate
produce alte efecte juridice
b. cand actul s-a incheiat in lipsa autorizatiei administrative prealabile ceruta de lege
pentru unele acte de dispozitie
c. cand contractu! de donatie a fost incheiat tara respectarea fonnei cerute de lege,
Ad validitatem
ANS: A

2
SURSA: Circiumaru Gabriel
EDIT: Mihai
13. Ce este conditia pozitiva?
a. conditia care consta in realizarea unui eveniment
b. o sarcina impusa de dispunator
c. conditia mixta
ANS: A

14. Care dintre variantele de mai jos sunt corecte in cazul termenului suspensiv?
a. creditorul are dreptul sa ceara plata inainte de scadenta
b. debitorul poate plati inainte de termen
c. debitorul nu are voie sa plateasca inainte de tennen
ANS: B

15. Care dintre actiunile enumerate mai jos este imprescriptibila?


a. actiunea de aparare a dreptului de folosinta cu titlu gratuit
b. actiunea de partaj
c. actiunea in nulitatea relativa a recunoasterii copilului
ANS: B

16. Cum se calculeaza termenele de prescriptie pe zile?


a. nu se ia in calcul prima zi a tem1enului, dar se ia in calcul ultima zi a termenului
b. nu se iau in calcul prima si ultima zi a tennenului
c. se iau in calcul prima si ultima zi a te1menului
ANS: B

17. Care este sanctiunea in cazul nerespectarii formei actului juridic civil cerute Ad
probatio11em?
a. nulitatea partiala a actului juridic
b. nulitatea relativa a actului juridic
c. imposibilitatea dovedirii actului juridic prin alt mijloc de proba
ANS: C

18. Care dintre urmatoarele acte juridice reprezinta o aplicatie a formei "Ad
validitatem"?
a. exprimarea in scris a consimtamantului privind contractu! de locatiune
b. contractu! de donatie
c. contractu! de vanzare a unui bun mobil
ANS: B

19. Care dintre actele juridice enumerate mai jos constituie o exceptie de Ia
irevocabilitatea actelor juridice bilaterale?
a. denuntarea unilaterala a contractului de locatiune incheiat pe durata nedetem1inata
b. locatiunea cu tennen
c. invocarea exceptiei de neexecutare a contractelor sinalagmatice

ANS: A

3
SURSA: Circiumaru Gabriel
EDIT: Mihai
20. In care din urmatoarele situatii prescriptia este intrerupta?
a. prin orice act prin care eel in folosul caruia curge prescriptia este pus in intarziere
b. prin orice act juridic facut de debitor
c. prin orice act juridic facuta de creditor
ANS: A

21. Care dintre actele juridice enumerate mai jos reprezinta o exceptie de Ia
irevocabilitatea actului juridic unilateral?
a. testamentul
b. denuntarea locatiunii incheiate pe durata nedetem1inata
c. denuntarea contractului de mandat
ANS: A

22. Care sunt categoriile de persoane care pot invoca nulitatea relativa?
a. oricine are un interes si chiar instanta, din oficiu
b. persoanele al caror interes a fost nesocotit la incheierea actului juridic
c. numai procurorul, daca persoana vatamata a implinit varsta de 18 ani
ANS: B

23. Care din urmatoarele actiuni nepatrimoniale este prescriptibila extinctiv?


a. actiunea confesorie
b. actiunea in partaj
c. actiunea in nulitate relativa a unui act nepatrimonial
ANS: C

24. Care este regimul juridic al nulitatii absolute :


a. nu poate fi acoperita prin confirmare, decat in cazurile prevazute de lege
b. poate fi confirmata expres, in toate cazurile
c. nu poate fi invocata de autorul actului juridic civil
ANS: A

25. Care dintre urmatoarele variante constituie o exceptie de Ia principiul pacta sum
servanda?
a. incetarea contractului de locatiune in cazul pieirii partiale a lucrului
b. vanzarea
c. incetarea mandatului din cauza falimentului mandatarului
ANS: C

26. Care dintre variantele de mai jos reprezinta o caracteristica a regimului juridic al
nulitatii relative?
a. poate fi confirmata, expres sau tacit
b. este imprescriptibila
c. poate fi invocata de oricine
ANS: A

4
SURSA: Circiumaru Gabriel
27. Care dintre variantele de mai jos EDIT:este
Mihai corespunzatoare formei cerute "Ad

validitatem" a actului Ja~ridic civil?


a. este obligatorie
b. poate fi tacita, in anumite cazuri
c. este un element accidental si neesential al actului juridic civil
ANS: A

28. Care dintre urmatoarele variante este o exceptie de Ia irevocabilitatea actului juridic
unilateral?
a. revocarea marturisirii, pentru eroare de fapt, scuzabila
b. denuntarea contractului de schimb
c. revocarea contractului de intretinere
ANS: A

29. Care dintre actele juridice enumerate mai jos reprezinta o aplicatie a formei Ad
probationem?
a. donatia
b. depozitul
c. testamentul
ANS: B

30. Cum poate fi definita conditia pur potestativa?


a. Conditia potestativa este acea conditie a carei realizare sau nerealizare depinde de
vointa unei parti side fapte exterioare
b. Conditia potestativa este acea conditie a carei realizare sau nerealizare depinde
exclusiv de vointa unei singure parti
c. Conditia potestativa este acea conditie care depinde de hazard
ANS: B

31. Care dintre variantele emmtate ma1 JOS reprezinta o exceptie de Ia principiul
obligativitatii efectelor aetului juridic -pacta sunt servanda?
a. revizuirea contractului, pe baza clauzelor contractuale
b. optiunea creditorului de a cere executarea pactului comisoriu de gr. VI
c. incetarea contractului de locatiune, in cazul pieirii totale sau semnificative a
lucrului
ANS: C

32. in care dintre situatiile de mai jos devine incidenta nulitatea relativa?
a. cand testamentul a fost incheiat fara respectarea formei cerute de lege
b. dind actul s-a incheiat in lipsa autorizatiei administrative prealabile ceruta de lege
pentru unele acte de dispozitie
c. vicierea consimtamantului prin dol
ANS: C

5
SURSA: Circiumaru Gabriel
EDIT: Mihai
33. Care este durata termenului general de prescriptie?
a. 10 ani
b. 3 ani
c. 5 ani
ANS: B

34. Care din variantele de mai jos reprezinta un efect specific contractelor
sinalagmatice?
a. forta obligatorie
b. exceptia de neexecutare
c. relativitatea
ANS: B

35. Cand incepe sa curga prescriptia dreptului Ia actiune pentru anularea unui act
juridic pentru violenta?
a. din ziua in care a fost descoperit
b. din ziua in care a incetat violenta
c. din ziua incheierii actului juridic civil
ANS: B

36. Ce este prescriptia extinctiva?


a. un mod de stingere a dreptului materialla actiune
b. o institutie juridica identica cu cea a termenului extinctiv
c. un mod de stingere a obligatiilor
ANS: A

37. Care dintre actele juridice enumerate mai jos reprezinta o aplicatie a formei Ad
probatio11em?
a. contractu! de societate
b. promisiunea de donatie
c. testamentul
ANS: A

38. Care dintre urmatoarele variante reprezinta un viciu de consimtamant?


a. conditia, ca modalitate a actului juridic civil
b. leziunea
c. eroarea indiferenta
ANS: B

39. Care dintre urmatoarelc variante reprezinta un viciu de consimtamant?


a. rezolutiunea contractului
b. lipsa capacitatii civile
c. violenta
ANS: C

6
SURSA: Circiumaru Gabriel
40. Care dintre urmiitoarele variante EDIT: Mihai
reprezintii o aplicatie a formei Ad probationem?
a. contractu! de donatie
b. testannentul
c. contractu! de asigurare
ANS: C

41. Care dintre urmiitoarele variante reprezinta o aplicatie a formei "Ad validitatem"?
a. contractu! de vanzare a unui bun nnobil
b. revocarea expresa a unui legat
c. exprinnarea in scris a consimtamantului privind contractu! de locatiune
ANS: B

42. Care dintre urmiitoarele variante reprezintii o conditie a obiectului actului juridic
civil?
a. sa fie licit
b. sa nu fie in circuitul civil
c. sa fie imoral

ANS: A

43. Care dintre urmiitoarele variante reprezintii un vicin de consimtiimant?


a. tennenul, ca modalitate a actului juridic civil
b. dolul
c. orice fel de eroare, esentiala sau indiferenta
ANS: B

44. Ce reprezintii dolnl incident?


a. o specie de dol care poate atrage anulabilitatea actului
b. acelasi lucru ca si dolul principal (dolus dans causam)
c. o specie de dol care nu atrage niciodata nulitatea relativa a actului juridic
ANS: A

45. Care este dnrata termennlni aplicabil actinnii in annlabilitatea casatoriei?


a. 6luni
b. 1 an
c. 4 ani
ANS: A

46. Care din afirmatiile de mai jos reprezintii regula in ceea ce priveste incepntnl
prescriptiei extinctive?
a. prescriptia incepe sa curga de la data implinirii tem1enului extinctiv
b. prescriptia nu incepe sa curga, daca autorii actului juridic nu consimt la aceasta
c. prescriptia incepe sa ~urga de la data nasterii dreptului la actiune
ANS: C

7
SURSA: Circiumaru Gabriel
EDIT: Mihai
47. in care din urmitoarele situatii de mai jos, pentru opozabilitatea fati de terti a
actului juridic este necesari conditia unei anumite forme ?
a. comunicarea scrisa a cesiunii
b. in cazul contractului de locatiune pe o durata de 8 luni
c. in cazui testamentului olograf
ANS: A

48. Care este durata termenului aplicabil raporturilor de asigurare?


a. 3 ani
b. 1 an
c. 2 ani
ANS: C

49. Care dintre urmitoarele variante reprezinti conditii ale sarcinii, ca modalitate a
actului juridic civil?
a. sa tie rezonabila
b. sa fie tangibila
c. sa fie licita
ANS: C

50. Care dintre urmitoarele variante constituie o conditie generala de validitate a


obiectului actului juridic civil?
a. obiectul sa fie detenninat
b. obiectul sa fie moral s.au imoral
c. obiectul sa fie imposibil
ANS: A

8
SURSA: Circiumaru Gabriel
EDIT: Mihai

'ONTRACTE

MULTIPLE CHOICE

1. Prin contractu! de vanzare se transmit( e):


a. atat un drept de proprietate cat si un dezmembramant al acestuia sau orice alt drept real;
b. numai un drept de pmprietate;
c. numai un dezmembramant al dreptului de proprietate;
d. numai un drept de creanta.
ANS: A

2. In randul exceptiilor de Ia regula alienabilitatii se situeaza:


a. dreptul de proprietate;
b. dreptul de proprietate si dezmembraminte ale acestuia;
c. drepturile strans legate de persoana titu!arului cum ar fi dreptul de autor, dreptulla nume, drepturile personale
ale sotilor, etc;
d. drepturile reale.
ANS: C

3. Contractu! de vanzare:
a. este intotdeauna un contract consensual;
b. uneori are caracter sinalagmatic;
c. prezinta caracter cu titlu gratuit;
d. poate, in unele cazuri, sa imbrace caracter aleatoriu.
ANS: D

4. lncapacitatea de a cumpara se refe1a Ia:


a. imposibilitatea mandatarilor de a cumpara bunuri de Ia insolvabil;
b. incapacitatea parintilor, curatorului si tutorelui de a cum para bunurile persoanelor pe care le reprezinta,
c. incapacitatea sotilor de a cum para unul de Ia altul;
d. incapacitatea fostilor judecatori si procurori de a cumpara drepturi litigioase.
ANS: 8

5. Pentru ca bunul vandut sa constituie obiectul material al obligatiei vanzatorului, trebuie sa indeplineasca unele conditii cum ar fi:
a. sa fie in circuitul civil; sa existe in viitor; sa fie determinat; sa fie posibil;
b. sa se afle in circuitul civil; sa nu aiba valoare economica: sa fie determinabil; sa poata exista in viitor;
c. sa se afle in circuitul civil; sa fie ilicit si moral; sa fie determinabil; sa existe pe viitor:
d. sa fie in circuitul civil: sa apartina cumparatorului; sa fie determinabil; sa fie posibil.
ANS: A

6. Pretul vanzarii trebuie sa fie:


a. echivoc;
b. nedeterminabi\;
c. neserios si derizodu;
d. stabilit in bani.
ANS: D

7. Pactul de optiune de vanzare:


a. contine consimtamantul beneficiarului necesar pentru incheierea vanzarii;
b. este intotdeauna un contract bilateral;
c. este in toate situatiile un contract unilateral;
d. contine o propunere care reprezinta o oferia irevocabila.
ANS: D

8. Promisiunea unilaterala de vanzare este


a. o oferta de contracta;

1
SURSA: Circiumaru Gabriel
EDIT: Mihai

b. un contract de adeziune;
c. un act juridic unilateral;
d. un contract in care obligatia promitentului este afectata de o conditie suspensiva pur potestativa din partea
beneficiarului,
ANS: D

9. Promisiunea uni\aterala de cumparare este:


a. o oferta de a contracta;
b. un contract in cadrul caruia se obJiga numai promitentul;
c. o conventie in care se ob\iga numai beneficiaru\;
d. un antecontract
ANS: 8

10. Promisiunea sinalagmatica de vanzare este:


a. o conventie in care promitentul nu are si calitatea de beneficiar;
b. un contract afectat de o conditie pur potestative;
c. un contract prin care ambele parti se obliga sa incheie, in viitor, un contract de vanzare;
d. o conventie a carei esenta nu are legatura cu termenul cand urmeaza sa se incheie vanzarea propriu-zisa.
ANS: C

11. Promisiunea faptei altuia (conventia de porte-fort):


a. este conventia prin care promitentul isi asuma o obligatie de diligenta;
b. este contractu\ prin care un tert se obliga sa ratifice actul incheiat in contu\ sau de catre promitent;
c. contine obligatia promitentului de a determina pe un tert sa incheie sau sa ratifice actul juridic promis;
d. implica valabilitatea contractu lui de vanzare de Ia data ratificarii sale de catre tert.
ANS: C

12. Dreptul de preemptiune:


a. are un caracter divizibil, si pe cale de consecinta, poate fi fractional intre creditori si debitori;
b. poate fi transmis independent de calitatea preemptorului;
c. este dreptul subiectiv civil ce confera titularului sau (preemptor) atl"ibutul de a avea intaietate Ia cumpararea
unui bun Ia pret ega!, in raport cu alte persoane;
d. poate fi prevazut de catre parti pe o durata nedeterminata.
ANS: C

13. In cazul bunurilor de gen, transferul dreptului vandut are Joe Ia momentul:
a. stabilirii acordului de vointa;
b. individualizarii bunurilor prin cantarire, masurare, numarare sau predare;
c. inscrierii bunurilor in cartea funciara;
d. cand are Joe plata efectiva a pretului.
ANS: 8

14. Transferul dreptului de proprietate in cazu\ vanzarii dupa mostra sau model are loc Ia momentul:
a. predarii bunului;
b. studierii bunului de catre cumparator;
c. notificarii vanzarii de catre tertul proprietar;
d. ridicarii bunului din raft de catre cumparator.
ANS: A

'; 5. Sanctiunea neindeplinirii obligatiei de predare a bunu\ui vandut este:


a. executarea silita, in natura sau prin echivalent, in cazul executarii cu intarziere a obligatiei de predare:
b. exceptia de neexecutare a contractului in cazul neexecutarii obligatiei de predare;
c. rezolutiunea contractului, in cazul executarii necorespunzatoare a obligatiei de predare;
d. inlocuirea bunului cu altul, in cazul executarii cu intarziere a obiigatiei de predare.
Jc,NS 8

'6. Oblioatia vanzatorului de garantie contra evictiunii

2
SURSA: Circiumaru Gabriel
EDIT: Mihai

a. este divizibila in cazul pluralitatii de vanzatori;


b. in!atura dreptul vanzatorului de a introduce actiuni care sa tinda Ia limitarea dreptului vandut;
c. da nastere Ia dreptul vanzatorului de a invoca exceptia de garantie;
d. nu poate fi limltata ori inlatuGata de catre partl.
ANS: B .
17. Obligatia vanzatorului de garantie contra viciilor bunului vandut:
a. este identica cu eroarea esentiala asupra substantei obiectului vanzarii;
b. da dreptul cumparatorului de a cere nulitatea vanzarii, daca obligatia nu este indeplinita;
c. se datoreaza si in cazul vanzarilor silite;
d. inseamna ca vanzatorul raspunde pentru viciile care fac improprie intrebuintarea bunului conform destinatiei
sale.
ANS: D

18. Obligatia vanzatorului de garantie pentru buna functionare a bunului vandut:


a. este prevazuta prin norme imperative;
b. incumba numai daca viciul de functionare exista Ia data predarii bunului;
c. se aplica numai daca a fost prevazuta in mod expres in contract de catre parti;
d. implica reguli de remediere a viciului de functionare stabilite de cumparator.
ANS: C

19. Obligatia cumparatorului de plata a pretului:


a. trebuie indeplinita de indata ce proprietatea a lost transmisa;
b. nu confera vanzatorului nicit{n fel de garantie speciala pentru neexecutarea ei;
c. nu poate fi suspendata de catre cumparator, nici in caz de evictiune;
d. naste dreptul pentru vanzator Ia sanctiuni pentru neplata pretului, fara punerea in intarziere a cumparatorului.
ANS: A

20. Vanzarea pe incercate se incheie Ia momentul cand:


a. cumparatorul care a gustat bunul, declara ca ii place;
b. partile stabilesc acordul de vointa privind vanzarea;
c. se indeplineste conditia pur potestativa de refuz al bunului;
d. are loc individualizarea bunurilor.
ANS: 8

21. Vanzarea mostenirii:


a. se poate incheia prin act consensual;
b. se incheie sub forma autentica, sub sanctiunea nulitatii absolute;
c. inseamna instrainarea de bunuri individuale din mostenire;
d. cuprinde si bunurile de familie cu valoare afectiva pentru vanzator.
ANS: 8

22. Vanzarea cu optiune de rascumparare:


a. este o vanzare pura si simpl~
b. cuprinde o obligatie imperativa pentru vanzator de a rascumpara bunul vandut;
c. este o vanzare sub conditie suspensiva;
d. este acea vanzare prin care vanzatorul isi rezerva dreptul de a rascumpara dreptul transmis cumparatorului.
ANS D

23. Vanzarea cu arvuna:


a. este o varietate de vanzare in care cumparatorul avanseaza catre vanzator, o suma de bani sau alte bunuri.
fungibile, ca manifestare a incheierii contractu!ui;
b. este similara cu acontul;
c. reprezinta acel t1p de vanzare in care cumoaratorul plateste o parte din pretul vanzarii Ia incheierea
contractu lui;
d. se incheie penti"U a inlatura denuntarii L:nilaterale a con!ractuiui.
AN3: A
24. Pentw ca vanzarea de greptt.;ri litigioase sa fie valabila trebuie sa fie indeplinite urmatoarele conditii:

3
SURSA: Circiumaru Gabriel
EDIT: Mihai

a. procesul sa nu poarte asupra fondului dreptului litigios;


b. sa existe un proces inceput si neterminat care sa aiba ca obiect drepturile litigioase;
c. vanzato1u1 sa garanteze existenta drepturilor litigioase;
d. vanzarea sa fie facuta de catre judecatori, procurori, avocati sau notari publici care-si desfasoara activitatea in
raza judecatoriei pe rolul careia se afla drepturile litigioase.
ANS: 8

25. Vanzarea de consumatie este:


a. un contract de vanzare incheiat cu consumatorii;
b. un contract de locatiune;
c. un contract de imprumut;
d. un contract de intretinere.
ANS: A

26. Contractu! de locatiune:


a. areca obiect transmiterea Ullui drept real;
b. areca obiect transimterea dreptului de folosinta asupra unui lucru;
c. transmite proprietatea fructelor ca efect al incheierii sale;
d. asigura locatarului dreptul de a consuma Jucrul.
ANS: B

27. Locatiunea este un contract:


a. sinalagmatic, cu titlu oneros, translativ de proprietate;
b. consensual, intuitu-personae, cu executare succesiva;
c. cu executare uno-ictu, bilateral, cu titlu oneros, real.
d. consensual (in principiu), bilateral, cu executare succesiva, translativ de folosinta temporara.
ANS: D

28. Contractu I de locatiune este valabil incheiat daca partile au consimtit:


a. numai cu privire Ia bunul dat in \ocatiune;
b. cu privire Ia bun si Ia pret;
c. cu privire Ia perioada de folosinta a lucrului dat in locatiune;
d. doar cu privire Ia chirie.
ANS: 8

29. Contractu! de locatiune poate fi incheiat in mod valabil de partile care au capacitatea de a incheia:
a. acte de dispozitie;
b. acte de conservare;
c. ac\e de administrare;
d. acte de publicitate.
ANS: C

30. Locatiunea care areca obiect un bun comun se poate incheia:


a. de oricare dintre coproprietari;
b. cu acordul tuturor coproprietarilor, in orice situatie;
c. de catre coproprietarul care detine cea mai mare cola din dreptul de proprietate chiar daca este mai mica de
jumatate din acest drept:
d. cu acordul tuturor coproprietal'ilor ale carer cote insumate depasesc jumatate din dreptu\ de proprietate.
ANS: D .

31.
a. sa fie individual determinat si consumptibil;
b. sa unei mosteniri nedeschise;
c. sa f1e mobil sau sau incorporal, Individual determinat si neconsurnptibil;
d. sa fie constituit si din perscana cc::e il deserveste.
Al'iS: C

4
SURSA: Circiumaru Gabriel
EDIT: Mihai

Lipsa chiriei din contractu! de locatiune:


a. atrage nulitatea acestuia;
b. nu afecteaza valabilitatea \ocatiunii;
c. conduce Ia invocarea exceptie'1 de neexecutare a contractu lui;
d. obliga locatarulla plata anticipata a acesteia.
ANS: A

33. Contractele de locatiune constituie titluri executorii pentru plata chiriei daca:
a. sunt incheiate sub semnatura privata inregistrate Ia organele fiscale;
b. nu sunt incheiate in forma autentica;
c. locatarul a intra! in posesia efectiva a bunului;
d. locatorul a fost de buna-credinta.
ANS: A PTS: 1

34. Obligatia de predare a bunului dat in locatiune:


a. se face pe cheltuiala localarului;
b. devine exigibila inainte de plata chiriei;
c. se indeplineste avand in vedere atat bunul, cat si accesoriile sale, in starea corespunzatoare utilizarii potrivit
destinatiei:
d. se indeplineste, in !ipsa de stipulatie contrara, le sed1ul organului fiscal unde se inregistreaza locatiunea.
ANS: C
\ '

35. Dobanzile Ia sumele avansate de locatar pentru efectuarea reparatiilor necesare mentinerii folosintei normale a bunului primit in
locatiune:
a. curg de Ia data instiintarii locatorului, in cazuri urgente;
b. nu se suporta de catre locator;
c. se suporta de catre locator si locatar, in parti egale;
d. curg de Ia data efectuarii cheltuielilor chiar daca locatOI'ul nu a fost incunostiintat de nevoia reparatiilor.
ANS: A

36. Constituie exceptie de Ia regula potriv'1t careia locatorul are obligatia de a garanta pentru evictiunea provenind din fapta proprie:
a. efectuarea reparatiilor curente;
b. dreptullocatorului de a examina bunul dat in locatiune Ia intervale de timp rezonabile;
c. examinarea bunului de catre locator cu prilejul unor evenimente importante din viata sa;
d. efectuarea lucrarilor voluptoarii de catre locator.
ANS: B

37. Plata chiriei, ca obligatie principala ce revine locatarului, in lipsa unei stipulatii contrare si a uzantelor, se efectueaza:
a. Ia sfarsitullocatiunii, daca aceasta nu depaseste o luna;
b. Ia sfarsitul fiecarei luni, daca locatiunea este mai mare de o luna si mai mica de un an;
c. dupa ce se obtine o hotarare,judecatoreasca in justitie;
d. in prima zi lucratoare a f1ecaru1 trimestru, daca durata locatiunii este de eel putin un an.
ANS: D

38. Sublocatiunea:
a. poate fi incheiata in mod valabil doar cu acordul unic allocatorului initial;
b. poate fi incheiata pe o perioada mai mare decat perioada initiala;
c. poate schimba destinatia bunului, fara acordullocatorului initial;
d. nuda dreptullocatorului initial de a-1 urmari pe sublocatar, in nicio situatie.
AI~S: A

39. Locatiunea poate fi incheiata pe o durata:


a. de 5 ani:
b. de 3
maxima de 49 de ani;
d perpetua, cain cazu! emflteozei.
AI~S: C

5
SURSA: Circiumaru Gabriel
EDIT: Mihai

40. lncetarea locatiunii poate avea loc in cazurile:


a. instrainarea bunului dat in locatiune, denuntarea contractului, expirarea termenu\ui;
b. decesul\ocatorului, desfiintarea titlului locatorului;
c. survenienta de copi\ pentru locator, rezilierea locatiunii;
d. neindeplinirea sarcinii de catre locator, imposibilitatea folosirii bunului.
ANS: A

41. Contractu\ de mandai:


a. este conventia prin care o parte, numita mandatar, se obliga sa incheie unul sau mai multe acte juridice pe
seama celeilalte parti, numita mandant;
b. se incheie numai cu titlu gratuit;
c. se incheie numai pentru ca mandatarul sa efectueze o singura operatie juridica;
d. nu poate fi incheiat decal sub forma scrisa.
ANS: A

42. Mandatul cu sine insusi:


a. este contractu! prin care o persoana incheie un act juridic in calitate de mandatar care reprezinta simultan
doua persoane diferite;
b. este acela prin care mandatarul si-a depasit limitele imputernicirii, detinand o competenta aparenta de
reprezentare;
c. este mandatul incheiat intre mandatar, ca reprezentant a\ mandantului, pede o parte, si persoana sa, in nume
propriu, pede alta parte;
d. este contractu\ prin care un coproprietar ii incredinteaza puteri de reprezentare altui coproprietar.
ANS: C

43. Mandatul este un contract:


a. consensual, in principiu cu titlu gratuit;
b. nenumit, sinalagmatic;
c. de adeziune, intuitu-personae;
d. real, comutativ.
ANS: A

44. Mandatul cu reprezentare se deosebeste de contractu\ de vanzare prin faptu\ ca:


a. mandatarul vinde pentru mandant, in vreme ce vanzatorul vinde pentru sine;
b. obiectul mandatu\ui este incheierea de acte materiale, pe cand obiectu\ vanzarii este efectuarea de operatiuni
tehnico-materia\e cu materialu\ clientului;
c. obiectu\ mandatului consta in incheierea de acte juridice cu tertii, in tirnp ce obiectul vanzarii il reprezinta
operatiuni materiale sau inte\ectua\e;
d. mandatul poate fi in principiu revocat, pe cand vanzarea nu poate fi revocata decat in situatii speciale.
ANS: A

45. Obiectul mandatului il constituie:


a. efectuarea de fapte materiale;
b. incheierea de acte cu caracter personal, cum ar fi testamentul sau dec\aratia de moarte;
c. efectuarea de acte de procedura;
d. incheierea de acte jLH'idice.
ANS: D

46. Reouia unitatii form ale dintre contractu\ de mandat si actul juridic pentru care s-a dat mandai:
a. se apiica si cand actu! juridic ce se va incheia va imbraca o anum ita forma doar pentru opozabilitatea fata de
terti;
b. inseamna ca d&ca actui care s-a dat mandat trebuie incheiat in forma autentica ad va\iditatem, atunci si
mandaic:l tebuie incheiat in aceeasi tonna;
c. nu se atunci cand mandatul se da pentru incheierea unui act notarial in forma autentica;
d. presupune inscrierez in cartea funciara a mandatului dat pentru incheierea unui act care trebuie inscris pentru
fata o::::,terti a unor e!ecte ale evictiunii.

6
SURSA: Circiumaru Gabriel
EDIT: Mihai

ANS B

47. Mandatarul:
a. nu are in nicio situatie drepMde a substitui o alta persoana pentru executarea mandatului;
b nu are dreptul de a se abate de Ia instructiunile primite de Ia mandant, in nicio situatie;
c. nu are dreptul de a proceda Ia vanzarea bunurilor primite de Ia terti, in niciun caz;
d. are un drept de retentie asupra bunurilor primite de Ia mandant pentru garantarea creantelor izvorate din
mandat.
ANS: D

48. In caz de pluralitate de mandatari:


a. nu trebuie sa participe toti mandatarii Ia incheierea aceluiasi act juridic cu terte persoane, chiar daca s-a
stipulat astfel in mandat;
b. acestia raspund solidar pentru neexecutarea obligatiilor;
c. incetarea mandatului pentru unul dintre ei, nu atrage dupa sine incetarea mandatului pentru ceilalti;
d. unii mandatari incheie act cu o terta persoana, in vreme ce altii cu alta terta persoana.
ANS: B

49. Mandatul cu reQrezentare inceteaza in urmatoarele cazuri speciale:


a. revocarea mandatului de catre mandant, renuntarea mandantului, moartea, incapacitatea sau falimentul
mandantului ori a mandatarului;
b. tacita relocatiune, decesul uneia din parti, falimentul mandantului;
c. imposibilitatea folosirii bunului dat in locatiune, rezilierea, anularea mandatului;
d. desfiintarea titlului tertei persoane, renuntarea mandatarului.
ANS: A

50. Mandatul lara reQrezentare:


a. este ace! mandai in care rnandatarul incheie acte juridice in nume propriu, dar pe seama mandantului, si isi
asuma lata de terti obligatiile ce rezulta din acte;
b. da nastere Ia raporturi juridice ale tertului contractant atat cu mandatarul, cat si cu mandantul;
c. creeaza posibilitatea rnandantului de a revendica bunurile mobile de Ia mandatar, inclusiv cele dobandite de
terti de buna-credinta;
d. nu obliga mandatarul sa transmita mandantului bunurile supuse forrnalitatilor de publicitate.
ANS A

7
SURSA: Circiumaru Gabriel
EDIT: Mihai

<.>:soane
MULTIPLE CHOICE

1. Capacitatea civila poate fi definita ca fiind


a. aptitudinea persoanei de a avea drepturi si obligatii civile c. aptitudinea persoanei de a avea drepturi civile
b. aptitud.inea persoanei de a avea obligatii civile d. aptitudinea persoanel de a avea drepturi s1 obligatii civile
dupa implinirea varstei de 14 ani
ANS A
2 Capacitatea de folosinta are urmatoarele caractere jurid'1ce
a. legalitate, generalitate, inalienabilitate, intangibilitate, c. egalitate, specificitate, inalienabilitate, intangibilitate,
egalitate, universalitate egalitate, universalitate
b. egalitate, generalitate, inalienabilitate, intangibilitate, d. egalitate, specificitate, generalitate, inalienabilitate,
egalitate, specificitate intangibilitate, egalitate, universalitate
ANS A
3 Capacitatea de folosinta antidpata .
a. este provizorie c. incepe odata cu conceptiunea
b. cuprinde doar drepturi d. toate aceste raspunsuri
ANS: 0
4. Capacilatea de folosinta anticipata
a. este provizorie c. cuprinde doar latura activa
b. este o fict'lune a dreptului d. toate aceste raspunsuri
AI\IS 0
5. lngradirile cu caracter de protectie a persoanei sunt
a. incapacitatea celui lips it de capacitatea de exercitiu sau c. nedemnitatea succesorala judiciara
cu capacitate de exercitiu restransa de a dispune de
bunurile sale prin libera\itati
b. nedemnitatea succesora\a de drept d. decaderea d1n drepturile parintesti
ANS: A
6. lngradirile cu caracter de protectie a persoanei sunt:
a. nedemnitatea succesorala de drept c. accept area fortata a mostenirii
b decaderea din drepturile parintesti d. incapacitatea tutorelui si a rudelor acestuia de a incheia
acte juridice cu minorul aflat sub tutela.
ANS 0
7. lngradirile cu caracter de protectie sun\:
a. incapacitatea reprezentantului/ocrotitorului legal de a c. incapacitatie in materia legate! or pervazute de art 991,
primi liberalitati chiar side Ia minorul care a ajuns Ia 1043 si 1047 C.civ
majora! inainte de a fi primit descarcarea pentru
gestiunea sa de Ia instanta de tutela
b. incapacitatea preotilor sau a!tor persoane care acordau d. toate aceste variante
asistenta religioasa de a primi liberalitati in timpul bolii
care este cauza decesului
ANS: 0
8. lngradirile cu caracter de sanctiune sunt:
a. decaderea din exercitiul drepturilor parintesti c. incapacitatile de a cumpara drepturi litigioase
b. incapacitatile in materia \egatelor d. niciuna din variantele acestea
ANS A

9.
lngradirile cu caracter de sanctiune sun!:
a. decaderea din exercitiul drepturilor parintesti c. acceptarea fortata a mostenirii
b. nedemnitatea de drept , d. toate aceste variante
ANS D
10. lncetarea capacitatii de folosinta a persoanei fizice se petrece:
a. odata cu moartea persoanei fizice c. odata cu disparitia persoanei fizice
b. odata cu incetarea persoanei fizice autorizate d. toate aceste variante
ANS: A
II Pentru a putea fi pronuntata o hotarare judecatoreasca declarativa de moarte in baza art.49C.civ trebuiesc indeplinite urmatoareie conditii
a. de Ia data ultimelor informatii sau indicii din care sa " sa fi trecut doua luni de Ia data efectuc;rii publicatiilor
rezulte ca persoana este in viata sa fi trecut eel putin dol
ani
b. sa exists indicii clare ca persoana a incetat din via;a d. toate aceste conditii
f.\I\1S D
:2. Pentru a pJtea fi pronuntata o ilotarare judecatoreasca dec!arativa de moalie in baza art.50C civ tiebuiesc '~"'~""r"" urmatoareie ~onc1tii

2. oe ia data ultimelor informat!i sau indicii din care sa sa f1 trecut sase luni de Ia data efe::tuani
rezu!te ca persoana este in viata sa fi trecut ce! doi
ani
pe~soa!l2 ~,a f' in tcc:e a::esie co~1ditii
,~.!~S 3
SURSA: Circiumaru Gabriel
EDIT: Mihai

13. ce.
Cui i se comunica hotararea declarativa moarte, dupa ramanerea definitiva:
a. instantei de tutela c. presedintelui instantei
b. primariei unde isi avea ultima resedinta d. doar sotului disparutului
.AJJS: A PTS 1
14 Care sunt capacitatii de exerci\iu a persoanei fizice:
a. capacitatea de folosinta c. consimtarnantul pa1iilor
b. discernarnantul pa1iial d. acordul partilor
AI~S A
15. Capacitatea de exercitiu a persoanei fizice inceteaza:
a. prin suspendarea interdictiei JUdecatoresti c. prin punerea sub interdictie judeca\oreasca
b. prin implinirea vars\ei de 18 ani d. prin casatorie
AI~S C
16. Care sun\, de regula, efectele hotararii declarative de moarte
a. hotararea judecatoreasca de declarare a mortii produce aceleasi efecte juridice ca si moartea fizic constatata
b. toa!e aceste variante
c. hotararea judecatoreasca de declarare a mortii produce efecte numai pentru viitor
d. hotararea judecatoreasca de declarare a mortii produce efec\e de Ia data rarnanerii definitive si irevocabi\e
ANS A
17. /-ictele de conservare pot fi incheiate:
a. doar de minorul care dobandeste anticipat, prin casatorie c. minorul intre 14 si 16 ani cu acordu\ prealabil a\
ori cerere adresata instantei de tutela, capacitate deplina reprezentantului legal
de exercitiu
b. orice persoana poate incheia aces\ tip de acte d. doar majorul
At~S B
18. Ce fel de capacitate are copilul conceput dar nenascut?
a. are capacitate de exerci\iu restransa; c. are capacitate de tolosinta restransa;
b. are capacitate de !olosinta deplina; d. are capacitate de folosinta anticipata
ANS D
19. Ce lei de lngradire a capacitatii de folosinta es\e incapacitatea persoanei sub 18 ani de a dispune de averea sa prin testament
a. ingradire cu caracter de pedeapsa
b. ingradire cu carac\er de protectie
c. nu exista o astfel de incapacitate
d. daca minorul nu a implinit 14 ani vorbirn de o ingradire cu caracter de protectie, iar daca are in\re 14 si 18 ani este vorba
de o ingradire cu carac\ere de pedeapsa
AI'JS 8
20. Ce are In continutul sau capacitatea de fo\osin\a anticipata?
a. drepturi si obligatii
b. si obligatii, daca acestea sunt in interesu\ unui copil
c. drepturi, dar si unele obligatii in conditii exceptionale
d. nici una din aceste variante
ANS D
21. Care este electul anularii casatoriei minorului 1n ceea ce priveste capacitatea deplina de exercitiu
a. minorul care a fost de rea -credinta Ia lncheierea casatoriei pastreaza capacitatea deplina de exercitiu
b. minorul 1n orice situatie pastreaza capacitatea deplina de exercitiu
c. rninorul care a lost de buna-credinta Ia fncheierea casatoriei pastreaza capacitate a deplina de folosinta
d. minorul care a lost de buna-credinta Ia 1ncheierea casatoriei pastreaza capacitatea deplina de exercitiu
ANS D
22. Cine poate recunoaste capacitatea de exercitiu anticipata?
a. autoritatea tutelara
b. instanta de tutela
c. consiliul de !arnilie
d. parintii
B
23. ce conditii poate dispune minorul care a lmplinii varsta de 14 ani de veniturile rezultate din actele juridice referiioare Ia munca sau 1ndeletniciri
artistice sau sportive?
a. doar cu 1ncuviintarea parintilor sau otutorelui
b. doar cu tncuviintarea instantei de tutela
c. doar cu incuviintarea Consiliului de familie

.1.;1'\S:
21, C8~e ssiE:. de sanctiJ:iea la tn82lcarea dispc:\tii\or
acte\e sJrt iclvite
b. acte!e trebui.esc e>~ecL;tate in e::-lce condltli

2
SURSA: Circiumaru Gabriel
EDIT: Mihai

1. Ce este posesia ca atribut al dreptului de proprietate?


a. exercitarea de catre tituiarul dreptului de proprietate a unei stapaniri elective a lucrului in materialitatea sa,
direct ~i nemijlocit, prin putere proprie si 1n interes propriu
b. prerogativa conferita titularului dreptului de proprietate de a culege si percepe fructele prod use de bun
c. compe\enta titularului dreptu!oi de proprietate de a instraina bunul sau de a-si dezmembra dreptul de
proprietate
d. posibilitatea de a dispune de substanta bunului prin transformare, consumare sau distrugere
ANS: A
2. Ce este folosinta ca atribut al dreptului de proprietate?
a. exercitarea de catre titularul dreptului de proprietate a unei stapaniri elective a lucrului in materialitatea sa,
direct si nemijlocit, prin putere proprie si in in teres propriu
b. prerogativa conferita titularului dreptului de proprietate de culege si percepe fructele produse de bun
c. competenta titularului dreptului de proprietate de a instraina bunul sau de a-si dezmembra dreptul de
proprietate
d. posibilitatea de a dispune de substanta bunului prin transormare, consumare sau distrugere
ANS: B
3. Ce este dispozitia ca atribut al dreptului de proprietate?
a. dreptul de a dispune de bun
b. dreptul de a culege fructele bunului
c. posibilitatea care-i permite proprietarului sa stapaneasca efectiv si in mod nemijlocit bunul
d. atributul care desemneaza posibilitatea recunoscuta titularului dreptului de proprietate de a pune lucrul in
valoare prin exploatarea acestuia in propriul sau interes
ANS: A
4. Care sunt caracterele juridice ale dreptului de proprietate ?
a. posesia, folosinta si dispozitia
b. dispozitia materiala si dispozitia juridica
c. drept absolut, exclusiv si perpetuu
d. drept absolut, exclusiv, inviolabil, cu limite determinate de lege, perpetuu
ANS: C
5. Cum se clasifica proprietatea in raport de titular ?
a. proprietate rezolubila, proprietate anulabila, proprietate comuna
b. coproprietate si indiviziune
c. coproprietate si propritetate periodica
d. proprietate publica si proprietate privata
ANS: D
6. Cine sunt titularii dreptului de proprietate privata ?
a. numai statui
b. numai unitatile administrativ- teritoriale
c. numai persoanele juridice de drept public
d. persoanele fizice, persoanele juridice, statui si unitatile administrativ- teritoriale
ANS: D
7. Ce bunuri pot forma obiectul dreptului de proprietate privata?
a. bunurile inalienabile
b. orice bun mobil sau imobil
c. orice bun, mobil sau imobil, cu exceptia bunurilor care lac obiectul exclusiv al proprietatii publice
d. numai bunuri mobile corporale sau incorporale
ANS: C
8. Care sunt limitele exercitarii dreptului de proprietate privata ?
a. numai limite legale
b. numai limite conventionale
c. numai limite judiciare
d. limite legale, limite conventionale si limite
ANS: D
9. Care sunt limitele legale ale dreptului de proprietate privata ?
a folosirea apeior, picatura stresinii distanta si lucrarile intermediare cerute pentnJ anumite constructii. !uuari si
plantatii
b. servitutile apa!ente si servitutiie neaparente

1
SURSA: Circiumaru Gabriel
EDIT: Mihai

c. servitutile continue si servitutile necontinue


d. servitutile pozitive si servitutile negative
ANS: A
10. Prince se detennina intinderea si modul de exercitare a dreptului de trecere?
a. nurnai prin contract
b. pl'in orice act sau fapt juridic
c. nurnai prin folosinta comuna pe timp de 10 ani
d. si prin in\elegerea partilor
ANS: D
11. Ce este clauza de inalienabilitate?
a. lim ita legal a a exercitarii dreptului de proprietate, indiferent de titluar
b. limita judiciara a exercitarii dreptului de proprietate privata
c. clauza cuprinsa intr-o conventie sau testament prin care se interzice instrainarea unui bun pentru o durata de
eel mult 49 de ani, daca exista un in teres serios si legitim
d. modalitate de scoatere a unui bun din circuitul civil
ANS: C
12. Reprezinta conditie pe care trebuie sao indeplineasca c\auza de inalienabilitate?
a. sa aiba o durata de 99 de ani
b. sa existe un interes
c. sa fie instituita printr-o conventie sau un testament
d. sa fie nu fie afectata de vicii de consimtamant
ANS: C
13. Care sunt sanctiunile instituite pent!'u nerespectarea clauzei de inalienabilitate?
a. rezilierea contractului
b. caducitatea contractu lui
c. ineficacitatea contractului
d. anularea actului de instrainare subsecvent incheiat cu nerespectarea clauzei, ceruta de 1nstrainator sau tert
ANS: D
14. Ce sunt limitele judiciare ale dreptului de proprietate privata?
a. limitele materiale ale obiectului dreptului de proprietate
b. limitele corporale ale bunului ce formeaza obiectul dreptului de proprietate
c. ingradiri stabilite prin lege
d. sunt limite ale exercitarii dreptului de proprietate privata stabilite de instanta de judecata in cazul in care, in
relatiile de vecinatate, prin exercitarea dreptului sunt cauzate inconveniente mai mari decal cele norm ale
ANS: D
15. Care sunt modurile de stingere a dreptului de proprietate privata?
a. transmiterea bunului prin conventie sau testament
b. renuntarea prin declaratie autentica Ia dreptul de proprietate asupra bunului imobil inscris in cartea funciara
c. donarea bunului
d. abandonul bunului !mobil
ANS: B
16. Care sun\ principiile exproprierii?
a. sa existe un interes serios
b. sa existe un inleres legitim
c. renuntarea prin declaratie autentica Ia dreptul de proprietate asupra bunului imobil inscris in cartea funciara
d. existenta unei cauze de utilitate publica
Af~S: D
17. Care sunt etapele exproprierii?
a. utiiitatea publica si declararea ei
b. existenta unei publicita\i speciale
c. existenta unei juste si prealabile despagubiri
d. exproprierea se dispune si despagubirea se stabileste prin hotarare judecatoreasca
ANS A
18.
a asupra bunurilor supuse exproprierii in patrimoniul expropriatului
b,
c. publica aiectat de sarciniie cu care este grevat
rnnrlr~t~tc
d. dobandite de aile persoane asupra imobilului expropriat
AI~S: D

2
SURSA: Circiumaru Gabriel
EDIT: Mihai

19. Ce este dreptul de proprietate publica?


a. dreptul titularului de a poseda, folosi si dispune de un bun In mod exclusiv, absolut si pe1petuu, in limitele
determinate de lege
b. totalitatea dreptu1iior reale, in general, inclusiv acele drepturi carora legea le recunoaste acest caracter
c. dreptul de proprietate ce ap~rtine statului sau unei unitati administrativ-teritoriale asupra bunurilor care, prin
natura lor sau prin declaratia legii, sunt de uz sau de interes public, cu conditia sa fie dobandite prin unul din
modurile prevazute de lege
d. dreptul de proprietate al statului si unitatilor administrative asupra bunurilor mobile si imobile
ANS C
20. Care sunt subiectele dreptului de proprietate publica ?
a. unitatile administrativ-teritoriale, pentru bunurile din domeniul public de interes local
b. persoane fizice
c. persoane juridice
d. numai statui si persoanele juridice de drept public
ANS: A
21. Care sunt criteriile in baza carora sunt incluse bunurile in domeniul public?
a. declaratia legii, natura bunurilor, afectatiunea bunurilor
b. declaratia legii, hotararea judecatoreasca, natura bunurilor
c. natura bunurilor, afectatiunea bunurilor
d. declaratia legii, hotararea judecatoreasca
ANS: A
22. Ce este domeniul public ?
a. o totalitate de bunuri ce fonneaza obiectul proprietatii pub\ ice
b. institutie juridica avand titular} strict determinati prin norma constitutionala
c. totalitalea bunurilor mobile si imobile care formeaza circuitul civil
d. totalitatea bunurilor mobile si imobile pe care statui si unitatile administrativ-teritoriale le au ca orice persoana
fizica sau juridica
ANS: A
23. Reprezinta un mod de dobandire a dreptului de proprietate publica ?
a. numai exproprierea pentru cauza de utilitate publica
b. donatia sau legatul, acceptat in conditiile legii, daca bunul, prin natura lui sau prin vointa dispunatorului,
devine de uz sau de interes public
c. conventia cu titlu gratuit, daca bunul, prin natura lui, este de uz ori de interes public
d. transferul unui bun in domeniul privata\ statului
ANS: B
24. Care sunt drepturile reale corespunzatoare proprietatii publice?
a. dreptul de folosinta cu titlu gratuit, dreptul de administrare, dreptul de concesiune
b. inchirierea, superficia, dreptul de administrare
c. dreptul de concesiune, inchirierea, dreptul de superficie
d. dreptul de folosinta cu titlu gratuil, dreptu\ de trecere pentru utilitati, dreptul de administrare
ANS: A
25. Cine sun! titularii dreptului de administrare?
a. persoane fizice, persoane jut~dice
b. regiile autonome, institutiile publice
c. unitatile administrativ-teritoria\e
d. numai autodtatile publice centrale si locale, cu personalitate juridica
ANS: B
26. Care sunt caracterele juridice ale dreptului de administrare?
a. confera titularului dispozitia juridica asupra bunului
b. este un drept real accesoriu
c. drept inalienabil, imprescriptibil si insesizabil
d. confera titula.rului dispozitia juridica si dispozitia materiala asupra bunului dat in administrare
ANS C
27. Ce este dreptul de concesiune ?
a. modalitate juridica a dreptului de prop1ietate
b. dezmembramant al dreptului de proprietate
c. mod de dobandire a dreptului de proprietale publica
d. modalitate de integrare in circuitu! economic a bunurilor proprietate publica

3
SURSA: Circiumaru Gabriel
EDIT: Mihai

ANS: D
28. Care sunt caracterele juridice ale dreotului de concesiune ?
a. confera titularului dispozitia juridica si dispozitia materiala asupra bunului dat in administrare
b. este un drept real accesoriu
c. confera titularului dispozitia juridica asupra bunului
d. drept inalienabil, imprescriptibil si insesizabil
ANS: D
29. Reprezinta un mod de stingere a dreptului de proprietate publica?
a. retrocedarea imobilelor expropriate catre fostii proprietarii, in cazul neutilizalii imobilelor conform scopului de
utilitate publica, timp de 1 an de Ia data exproprierii
b. hotararea de guvern
c. hotararea consiliului judetean/consiliului local
d. hotararea Consiliului General a\ Municipiului Bucuresti
ANS: A
30. Care sunt modalitatile juridice ale dreptului de proprietate?
a. proprietatea publica si proprietatea privata
b. dreptul de administrare si dreptul de concesiune
c. proprietatea rezolubila si proprietatea anulabila
d. proprietalea privata si coproprietatea
ANS: C
31. Care este modalitatea de exercitare a atributelor dreptului de proprietate in cazul proprietatii rezolubile ?
a. dobanditorul este proprietar sub conditie suspensiva
b. transmitatoru\ este proprietar sub conditie rezolutorie
c. dreptul de proprietate al dobanditorului are un caracter definitiv
d. rea\izarea conditiei areca efect desfiintarea in mod retroactiv a dreptului de proprietate
ANS: D
32. Care sunt modalitatile de incetare a proprietatii anulabile?
a. cand expira termenul prevazut de partile actului juridic pentru indep\inirea conditiei
b. prin expirarea termenului de prescriptie extinctiva pentru introducerea actiunii in anulare
c. prin partaj
d. prin conversiunea actului juridic de dobandire a dreptului de proprietate
AI~S: B
33. Care sunt formele proprietatii comune?
a. coproprietatea si devalmasia
b. proprietatea rezolubila si proprietatea anu\abila
c. proprietatea rezolubila si proprietatea periodica
d. coproprietatea si proprietatea periodica
ANS: A PTS: 1
34. Cum se exercita dreptul de folosinta de catre coproprietari?
a. in mod exc\usiv, fara acordul si chiar impotriva vointei celorlalti copartasi
b. prin aplicarea regulii majoritatii 'n cazul actelor juridice de conservare
c. fiecare coproprietar are dreptul de a folosi bunul comun in masura in care nu schimba destinatia si nu aduce
atingere drepturi\or ce\orlalti coproprietari
d. prin incheierea unui contract de administrare a proprietatii
ANS: C
35. Care sunt modurile de incetare a coproprietatii obisnuite?
a. conform acordului de asociere incheiat de coproprietari
b. prin hotararea coproprietarilor, luata cu o majoritate de doua treimi din numarul coproprietarilor
c. prin pieirea partia\a a bunului detinut in coproprietate
d. prin partaj
ANS: D
36. Care sunt cazurile de coproprieta\e fortata reglementate de noul Cod civil?
a. fereastra sau deschiderea in zidul comun
b fereastra de luntina
c. stresinii
d. txmur!!e ,:;;::>n'une neGeseJe sau utile pentru folosirea a doua imobile vecine, situate pe linia de hotar intre
sees tea
1-\!\S D
~,.~7. Core este a\ bunuiilor detinute in coproprietate fortata?

4
SURSA: Circiumaru Gabriel
EDIT: Mihai

a. fiecare coproprietar are dreptul de a exercita folosinta bunului comun cu conditla sa tespecte destinatia
acestuia si sa permita exercitarea folosintei de catre ceilalti coproprietari
b. coproprietarii pot sa instraineze cota- parte din bunul detinut !n coproptietate fortata
c. fiecare coproprietar trebuie sa suporte cheltuielile pentru intretinerea si conservarea bunului comun
d. cand bunul are caracter accesot"iu, cota - parte din drept a fiecarui coproprietar se stabileste numai prin
conventia partilor
ANS: A
38. Ce este proprietatea comuna in devalmasie?
a. este acea forma a dreptului de proprietate comuna caracterizat prin faptul ca titularii sai au determinata cola -
parte ideala din dreptul de proprietate asupra unor bunuri fractionate in materialitatea lor
b. este acea forma a dreptului de proprietate comuna care inceteaza prin partaj
c. este acea forma a dreptului de proprietate comuna caracterizat prin faptul ca titularii sai au determinata cola
-parte ideala din dreptul de proprietate asupra unor bun uri nefractionate in materialitatea lor
d. este acea forma a dreptului de proprietate comuna caracterizat prin faptul ca titularii sai nu au determinata
cota - parte ideala din dreptul de proprietate asupra unor bunuri nefractionate in materialitatea lor, bunurile
apartinand deopotriva tuturor coproprietarilor
ANS: D
39. Care sunt drepturile si obligatiile titularilor dreptului de proprietate periodica?
a. fiecare coproprietar este obligat sa faca toate actele de conservare si de administrare cu privire Ia bun
b. actele prin care se consuma in tot sau in parte substanta bunului pot fi facute numai cu acordul celorlalti
coproprietari
c. coproprietarii nu pot incheia contracte de administrare
d. in cazul in care un coproprietar nu-si respecta obligatiile va putea fi exclus prin hotarare judecatoreasca
ANS: B
40. Care este natura juridica a posesiei?
a. stare de drept care se bucura de protectie juridica
b. stare de fapt care se aplica drepturi\or de creanta
c. stare de drept care se aplica in privinta bunurilor susceptibile de exercitarea unui drept real asupra lor
d. situatie de fapt careia i se recunosc efecte juridice
ANS: D
41. Ce bun uri pot forma obiectul posesiei?
a. bunurile din domeniul public al statului sau al unitatilor administrativ- teritoria\e
b. numai bunuri corporale, individual determinate, aflate in circuitul civil
c. universalitatile de bunuri
d. fondurile de comert
ANS: B
42. Care sunt persoanele care au capacitatea de a exercita posesia?
a. orice persoana fizica sau juridica
b. orice persoana careia printr-o dispozitie special a nu is-a ingradit capacitatea de a exercita posesia
c. numai persoanele care exercita posesia prin putere proprie
d. chiar si minorul si interzisul judecatoresc, daca incheie singuri acte achizitive de posesie
ANS: 8
43. Cine are calitatea de detentor precar?
a. proprietarullucrului
b. posesorullucrului ,
c. coproprietarul pentru cola sa' parte dinlucrul detinut in coproprietate
d. locatarul
ANS: D
44. Cum se dobmdeste posesia?
a. daca detentorul precar incheie cu buna -credinta un act translativ de proprietate cu titlu particular cu alta
persoana decal cu proprietarul bunului
b. daca detentorul precar savarseste impotriva poseso1u!ui acte de rezistenta neechivoce
c. daca detentorul precar instraineaza bunul printr-un act translativ de proprietate cu titlu particular
d. prin intrunirea ambelor elemente constitutive, corpus si animus
ANS: D
45, Care sunt vlcii!e posesiel reglsntentate de Codu! civil?
2. intreruperea intreruperea civila
b. discontinuitatea, echivocul, precarilatea
c. discontinuitatea, violenta, clandestinitatea

5
SURSA: Circiumaru Gabriel
EDIT: Mihai

d. violenta si echivocul
ANS: C
46. Care sunt caracterele juridice ale viciului discontinuitatii?
a. se aplica numai in cazul poses'ei bunurilor mobile
b este un viciu relativ
c. este un viciu permanent
d. este un viciu absolut
ANS: D
47. Care sunt caracterele juridice ale viciului violentei?
a. se aplica numai in cazul posesiei bunurilor imobile
b. este un viciu temporar
c. este un viciu absolut
d. este un viciu permanent
ANS: B
48. Care sunt caracterele juridice ale viciului clandestinitatii?
a. se aplica numai in cazu\ posesiei bunurilor mobile
b. se aplica atat in cazul posesiei bunurilor mobile cat si a bun uri lor imobile
c. este un viciu relativ
d. este un viciu abso\ut
ANS: C
49. Cum functioneaza prezumtia de proprietate ca efect a\ posesiei?
a. pana Ia proba contrara, posesorul este considerat proprietar, cu exceptia imobilelor inscrise in cartea funciara
b. prezumtia este absoluta in ca::ul bunurilor imobile
c. prezumtia este relativa in cazul bunurilor mobile
d. prezumtia de proprietate este mai puternica in cazul bunurilor imobile, deoarece acestea se inscriu in cartea
funciara
ANS: A
50. Care sunt cazurile in care de\entia precara se poate interverti in posesie?
a. incheierea de catre detentorul precar, cu buna -credinta, a unui act translativ de proprietate cu titlu particular
cu o alta persoana decal cu proprietarul bunului
b. abandonul bunului mobil
c. inscrierea in cartea funciara a declaratiei de renuntare Ia bunul imobil
d. daca detentorul precar instraineaza bunul, indiferent de buna sau reaua- credinta a dobanditorului
ANS: A

6
SURSA: Circiumaru Gabriel
EDIT: Mihai

1. lv1ostenirea este legala:


a. cand are loc In temeiullegii
b. dind are loc in temeiul vointei testatorului
c. cand a fost redactat un testament olograf
d. doar atunci cand este vorba de un copil conceput dar nenascut
ANS: A
2. Mostestenirea este testamentara:
a. cand transmiterea patrimoniului defunctului are loc In temeiul vointei testatorului
b. numai cEmd a fost redactat un testament autentic
c. cand exista mostenitori rezervatari
d. cand vin Ia mostenire clasa I de mostenitori si sotul supravietuitor
ANS: A
3. In ce conditii mostenirea legala si cea testamentara pot coexista?
a. in orice conditii
b. se exclud reciproc
c. pot coexista doar daca exista mostenitori rezervatari
d. pot coexista cand exista sot supravietuitor si mostenitori sezinari
ANS: A
4. 0 persoana:
a. nu poate sa cumuleze calitatea de mostenitor legal cu cea de mostenitor testamentar
b. poate sa culeaga o parte din\mostenire In calitate de legatar si o alta parte in calitatea de mostenitor legal
c. poate sa cumuleze calitatea de mostenitor legal cu cea de mostenitor testamentar numai daca este
descendent sau sot supravietuitor
d. poate sa cumuleze calitatea de mostenitor legal cu cea de mostenitor testamentar, daca in prima calitate
este si mostenitor sezinar
ANS: B
5. Care este data deschiderea succesiunii?
a. momentul prezentarii in fata notarului public a mostenitorilor
b. momentul semnarii de catre notar a certificatului de mostenitor
c. momentul mortii lui de cujus
d. momentul eliberarii c81iificatului de mostenitor
ANS: C
6. Care este data deschiderii succesiunii?
a. data mortii fizic constata
b. data pronuntarii hotararii judecatoresti declarative de moarte
c. data deschiderii procedurii succesorale notariale
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: A
7. Care este locul deschiderii succesiunii?
a. ultimul domiciliu ales al defunGtului
b. acolo unde defunctullsi avea resedinta principala
c. eel situ at In circumscriptia notarului public eel dintai sesizat
d. nici una din acesle situatii
~\NS: D
8. Care este locul deschiderii succesiunii?
a. ultimul domiciliu al defunctului
b. in circumscriptia notarului public eel dintai sesizat
c. Ia resedinta defunctului, dar numai daca era proprietatea acestuia
d. :esedinta defunctului
t.!~S A
8 Prin ce se face dovada ultimului domici!iu al defunctului?
e. dec!aratie notarlala
hotararea :Jeclarativa de moarte
,, prin ceriificatu! de nastere

1
SURSA: Circiumaru Gabriel
EDIT: Mihai

d. toate aceste variante


ANS: B
10. Constituie conditie pentru a putea mosteni:
a. nedemnita\ea succeso1ala
b. vocatia succesorala
c. doar capacitatea de a mosleni
d. toate aceste variante
ANS: 8
11. Capacitatea succesorala reprezinta
a. aptitudinea unui subiect de a avea drepturi si obligatii civile
b. aptitudinea unui subiect de a exercita drepturi si obligatii civile
c. nici unul dintre raspunsuri\e acestea
d. aptitudinea unui subiecte de drept de a avea drepturi si obligatii civile si de a le exercita
ANS: C
12. Au capacitate succesorala:
a. persoanele concepute
b. persoanele disparute
c. toate variantele
d. persoanele aflate in viata
ANS: C
13. Au capacitate succesorala:
a. comorientii
b. codecedatii
c. diparutii
d. cop iii conceputi chiar daca nu se nasc vii
ANS: C
14. Cine nu are capacitate succesorala?
a. copilul conceput care Ia nastere nu a supravietuit 24 de ore
b. persoana juridica
c. sotul care a decedat in aceeasi limp, dar nu si in aceeasi imprejurare cu sotia sa
d. disparutul
ANS: C
15. Cine are capacitate succesorala?
a. copilul conceput, nascut viu dar neviabil
b. copilul conceput dar nascut mort
c. copilul conceput si nascut viu, doar daca a supravituit 24 de ore
d. persoana declarata judecatoreste moarta
ANS: A
16. Nedemnitatea priveste:
a. atat mostenirea leg ala cat si mostenirea testamentara
b. doar mostenirea testamentara
c. doa.r mostenirea legala
d. nici una din aceste variante
ANS: A
17. Nedemnitatea de drept priveste
a. persoana condamnata penal pentru savarsirea unei infractiuni cu intentia de a-1 ucide pe eel care \asa
mostenire
b. persoana care, cu rea credinta, a ascuns sau a a\terat, testamentul defunctului
c. nici una din aceste varian\e
d. persoana care, cu rea credinta, a falsificat testarnentui defunctu\ui
ANS: A
'8. se dec\ara impotriva:
care a falsificat testamentul celui pe care il mosteneste
~. ('ersoana c:sre do! sou violerta 1-a impiedicat pe eel care lasa mostenire sa revoce un testament
c. to ate var\a:ltele sunt corecte
:i. P''-'r~oana care e 2.SS:Jn<: sau a!:erat testamentul defunctu!ui
1.\t\S C

2
SURSA: Circiumaru Gabriel
EDIT: Mihai

19. Nedemnitatea succesorala poate fi invocata:


a. de creditori
b. de mostenitorii legali subsecventi
c. toate aceste variante
d. de legatari
ANS: C
20. Mostenirea legala:
a. este valabila doar in cazul rudelor defunctului
b. nu poate coexista cu mostenirea testamentara
c. poate exista si in cazul in care s-a intocmit un testament care cuprinde o exheredare
d. toate aceste variante
ANS: C
21. Mostenirea se poate transmite:
a. pe calea mostenirii legale
b. pe calea mostenirii lestamentare in limitata a 2/3 din activu\ mostenirii
c. pe calea mostenirii legale si testamentare, in egala masura, dar numai daca testamentul a fost incheiat in
forma autentica
d. to ate aceste variante
ANS: A
22. Ca efect al nedemnitatii succesorale:
a. nedemnul va fi inlaturat de Ia mostenirea lega\a
b. nedemnu\ va fi inlaturat de Ia mostenirea testamentara
c. nedemnul va fi inlaturat atat de Ia mostenirea leg ala cat si de Ia cea testamentara
d. toate aceste variante
ANS: D
23. Ca efect a\ nedemnitatii succesorale:
a. posesia exercitata de nedemn asupra bunurilor mostenirii va fi considerata de rea credinla
b. posesia exercitata de nedemn asupra bunurilor mostenirii va fi considerata de bun a credinta
c. nedemnul nu poate avea calitatea de posesor
d. nedemnul nu va putea mosteni lestamentar, decat daca testamentul este olograf.
ANS: A
24. Cola succesorala a solului supravietuitor, atunci ci'md vine 1n concurs cu descendentii defunclului, 1n conformitate cu
dispoziliile art.972 Cod civil este:
a. '!.din mostenire
b. %din mostenire
c. %din mostenire
d. oricare dintre aceste cote, depinde de numarul descendentilor
ANS: A
25. Cola succesorala a sotului supravieluitor, atunci cand vine In concurs numai cu ascendentii privilegiati ai defunclului, 1n
conformitate cu dispozitiile art.972 Cod civil este:
a. %din mostenire
b. %din mostenire
c. '!.din mostenire
d. oricare dintre aceste cote, dep[nde de numarul ascendentilor privilegiti precum side faptul ca ei sunt parinti
biologici sau din adoptie
ANS: A
26. Cola succesorala a sotului supravieluitor, atunci cand vine ln concurs numai cu colateral\i privilegiati ai defunctului, 1n
conformitate cu dispozitiile ar\972 Cod civil este:
a. %din mostenire
b. '!.din mostenire
c. % d:,n mosten1re
d. 1/3 din mostenire
AI~S: A
27. Restrangerea dreptului de abitatie al sotului supravietuitor poate fi ceruta de
a. mostenitori, daca locuintanu este necesar&. in 1ntregime sotului supravietuitor
b. reprezentantul autoriiatii publice locale, pe:tru motive de ordine publica
c. notarul public, care dezbate procedura succesorala, pentru facilitarea partajului

3
SURSA: Circiumaru Gabriel
EDIT: Mihai

d. toate aceste categorii de persoane pot cere restrangerea dreptului de abitatie


ANS: A
28. Descendentii nu inlatura de Ia mostenire
a. ascendentii privilegiati, colateralii privilegiati, ascendentii ordinari si colateralii ordinari
b. ascendentii, colateralii si sotul supravietuitor
c. colateralii ordinari si sotul supravietuitor
d. sotul supravietuitor
ANS: D
29. Atunci cand vin Ia mostenire prin reprezentare, mostenirea se lmparte lntre descendenti
a. pe tulpini
b. in mod egal
c. proportional cu cola care li s-ar fi cuvenit daca ar fi venit Ia mostenire in nume propriu
d. pe capete
ANS: A
30. Este irevocabila, atunci cand este facuta prin testament:
a. recunoasterea copiilor
b. remiterea de datorie
c. recunoasterea unei datorii
d. nici una din aceste variante nu este corecta
ANS: A
31. Ce fel de act este testamentul?
a. bilateral, impersonal si irevocabil
b. unilateral, personal si revocabil
c. multilateral, personal si solemn
d. unilateral, personal si irevocabil
ANS: B
32. Dispozitia testamentara prin care testatorul 1nlatura de Ia mostenire pe unul sau mai multi dintre mostenitori legali se
numeste:
a. nedemnitate
b. interpunere de persoane
c. dezmostenire
d. reprezentare
ANS: C
33. lntinderea rezervei succesorale, pentru fiecare mostenitor rezervatar este:
a. % din cota care i s-ar fi cuvenit ca mostenitor legal, daca defunctul nu ar fi facut liberalitati sau nu 1-ar fi
dezmostenit
b. % din cola care i s-ar fi cuvenit ca mostenitor legal, daca defunctul nu ar fi facut liberalitati sau nu 1-ar fi
dezmostenit
c. % din cota care i s-ar fi cuvenit ca mostenitor legal, daca defunctul nu ar fi facut liberalitati sau nu 1-ar fi
dezmostenit
d. sunt situatii in care mostenitorul rezervatar nu va primi nimic din masa succesorala
ANS: B PTS: 1
34. Cotitatea disponibila este:
a. partea de care mostenitorul poate dispune ln mod liber prin acte de liberalitate
b. pa1iea de care defunctul nu poate dispune 1n mod liber prin acte de liberalitate, fiind destinata mostenitorilor
leg ali
c. partea de care defunctul poate dispune prin acte de liberalitate In cuantum de % restul de Yz fiind destinata
tuturor mostenitorilor !egali
d. partea de care defunctul poate dispune 1n mod liber prin acte de liberalitate
ANS: D
35. Cine poate cere reductiunea liberalitatilor:
a. mostenitorii reze1vatari
b. creditorii chirografa1i
c. persoaneie care au vocatie succesoraia
d. statui
N~S A
36. Care sunt conditiile ca o perso2,na sa poata beneficia de o rnostenire \egala?

4
SURSA: Circiumaru Gabriel
EDIT: Mihai

a. sa aiba vocatie succesorala legal a


b. sa fie dezmostenita
c. sa existe un testament
d. sa existe un testament doar Claca testamentul a fost redactat in forma autentica
ANS: A
37. Care sun! conditiile pentru ca o persoana sa poata beneficia de o mostenire legala?
a. persoana sa nu aiba vocatie succesorala legala
b. persoana sa fie conceputa
c. sa existe un testament
d. sa nu fie exheredata
ANS: B
38 Concubinajul:
a. creaza vocatie succesorala legala daca a fast public si a dural mai mult de 5 ani
b. nu creaza vocatie sucesorala leg ala
c. creaza vocatie succesorala legala in o1'ice conditii
d. creaza vocatie succesorala legala daca a fost public si a dural mai mull de 3 ani
ANS: B
39. In temeiullegii sunt chemati Ia mostenire:
a. doar rudele defunctului
b. com una sau orasul in care si-a avut ultimul domiciliu defunctul
c. nici una dintre variante
d. statui
ANS: B
40. Sunt principii ale devolutiunii legale:
a. principiul chemarii Ia mostenirii a rudelor in ordinea claselor de mostenitori legali
b. principiul neproximitatii gradului de rudenie intre mostenitorii din aceeasi clasa
c. principiul egalitatii intre rudele din aceeasi clasa fara a avea acelasi grad chemate Ia mostenire
d. toate variantele sunt corecte
ANS: A
41. Fac parte din clasa a 11-a de mostenitori legali:
a. copiii defunctului c. parintii defunctului
b. fratii si bunicii defunctului d. doar fratii defunctului
ANS: C
42. Sunt mostenitori sezinari:
a. colateralii privilegiati c. colateralii ordinari
b. doar descendentii d. ascendentii ordinari
ANS: D
43. Orasul/ comuna care reprezinta ultimul domiciliu al defunctului poate avea o vocatie concreta Ia succesiunea defunctului:
a. cand exista mostenitori legali si legatari cu titlu particular
b. numai daca nu exista rude de grad succesibil si sot supravietuitor
c. cand nu exista mostenitori legali, dar exista legatari cu titlu universal, In
cazurile Tn care aceste legal~ nu epuizeaza 1ntreaga masa succesorala
d. nu poate avea vocatie succesorala
ANS: C
44. Nedemnitatea judiciara rezulta din:
a. ascunderea, cu rea-credinta a testamentului lui de cujus, alterarea, distrugerea, fa!sificarea acestuia sau
1mpiedicarea celui care lasa rnostenirea sa 1ntocmeasca, modifice, revoce testamentul
b. condarnnarea succesibilului pentru savarsirea unei infractiuni cu intentia de a-1 ucide pe eel care lasa
mostenirea
c. condamnarea succesibilului pentru savarsirea. inainte de deschiderea succesiunii, a unei infractiuni cu intentia
de a-1 ucide pe un alt succesibil, indiferent de clasa sau gradul de mostenire al acestuia
d. condamnarea succesibilului pentru savarsirea, 1nainte de deschiderea succesiunii, a unei infractiuni cu intentia
de a-1 ucide pe un alt succesibil care 1-ar fi 'inlaturat pe faptuitN de la mostenim, daca procedura succesorala
ar fi fost deschisa Ia data savarsirii faptei
ANS: A
45. Efectele nedemnitatii de drept sau judiciare pot fi 1nlaturate In urmatoarele moduri:
a. prin testamer1t autentic sau olograf, cu conditia ca testatorul sa precizeze in mod clar si neechivoc ca 1-a iertat
SURSA: Circiumaru Gabriel
EDIT: Mihai

pe nedemn si ca dispozitia sa de ultima vointa este de a lnlatura nedemnitatea


b. prin declaratie notariala, data de mostenitorii legali din aceeasi clasa si de acelasi grad cu nedemnul si sotul
supravietuitor, daca acesta exista
c. prin act aute11tic de catre eel care lasa mostenirea
d. daca nu exista alti mostenitori \egali sau testameniari Ia data deschiderii succesiunii, pentru a impiedica
declarearea mostenirii vacante
ANS: C
46. Termenul in care se poate solicita instantei de judecata dec\ararea nedemnitatii judiciare este:
a. 6 luni de Ia data Ia care so\icitantul a cunoscut motivul de nedemnitate, dar nu mai tarziu de 3 ani de Ia data
deschiderii succosiunii (termenul general de prescriptie)
b. 6 luni de Ia data Ia care succesibilul a cunoscut motivu\ de nedemnitate, dar nu mai tarziu de 1 an de Ia data
deschiderii succesiunii
c. 1 an de Ia data deschiderii succesi'unii sau de Ia data Ia care solicitantul a cunoscut motivul de nedemnitate
d. dec\ararea nedemnitatii judiciare poate fi constatata oricand, Ia cererea oricarei persoane interesate sau din
oficiu, pe baza hotararii judecatoresti din care rezulta nedemnitatea
ANS: C
47. Efectele nedemnitatii sunt:
a. nedemnul este 1nlaturat de Ia mostenirea lega\a, iar posesia sa asupra bunurilor mostenirii este considerata
de rea-credinta
b. nedemnul este \nlaturat de Ia mostenirea legala, dar posesia sa asupra bunurilor mostenirii este considerata
de buna-credinta, daca nedemnul avea calitatea de mostenitor sezinar Ia data deschiderii succesiunii
c. nedemnul este lnlaturat de Ia mostenirea legala, dar posesia sa asupra bunurilor mostenirii este considerata
de buna-credinta, in limita rezervei succesorale, daca acesta avea calitatea de mostenitor rezervatar Ia data
deschiderii succesiunii
d. niciuna din variante nu este corecta
ANS: A
48. Raportul dintre mostenirea \egala si cea testamentara consta In:
a. mostenirea legala exclude mostenirea testamentara daca exista identitate intre mostenitorii lega\i si
mostenitorii testamentari, indiferent de numarul si calitatea mostenitorilor
b. mostenirea testamentara exclude mostenirea legala daca legatele insumate sunt egale cu masa succesorala,
indiferent de numarul si calitatea mostenitorilor legali
c. mostenirea legala si mostenirea testamentara pot coexista, cu respectarea dispozitiilor legale instituite pentru
acestea
d. supraordonarea mostenirii legale lata de mostenirea testamentare, aceasta fiind ordinea stabilita de codul
civil
ANS: C
49. Mostenitorii care au vocatie succesorala generala, nelimitata in grad sunt:
a. descendentii
b. descendentii si ascendentii
c. descendentii, ascendentii privilegiati si colateralii privilegiati
d. descendentii si sotul supravietuitor
ANS B
50. Mosteni\orii care au vocatie succesorala numai pana Ia gradul a\ IV-Iea inclusiv sunt:
a. descendentii
b. descenden?ii si ascendentii
c. ascendentii ordinari si co\ateralii privilegiati
d. colateralii privilegiati si colateralii ordinari
ANS: D
51. Mostenitorii c<m fac patie din clasa II de mostenitori \egali sunt:
a. ascendentii pana Ia gradui!V inclusiv
b. ascendentii, fratii surori!e !ui de si succesorii acestora, pan a Ia gradu\IV inclusiv
c. ascendentii privilegiati si cola\eralii privilegiati pana Ia gradu\\V inclusiv
d. fratii s.urori!e lui de cujus si succesorii acestora, pana Ia graduiiV inclusiv si sotul supravietuitor
At\S: C
52. Mostsnitorii care fsc d:n clesa 11.1 de mostenitori legal! sun\:
a. escendeniii pan a Ia gradullV inc\usiv
b. a.scendentii pa.na Ia l'J inc!usiv si sotul supravietutor

6
SURSA: Circiumaru Gabriel
EDIT: Mihai

c. ascendentii ordinari pana Ia graduiiV inc!usiv


d. ascendentii ordinari fara limita de grad
ANS: D
53. Caracterele juridice ale testamentqlui sunt:
a. un act mortis causa, unilateral, personal, n~vocabil
b. un act solemn, inter vivos, colectiv (pentru mai multi legatari)
c. un act de dispozitie cu titlu gratuit, irevocabil, \material
d. un act mortis causa, afectat de termen, irevocabil, unilateral
ANS: A
54. Forma scrisa a testamentului:
a. este o conditie ad validitatem, nerespectarea fiind sanctionata cu nulitatea absoluta a dispozitiei lui de cujus
b. este o conditie ad probationem, forma scrisa fiind absolut necesara in cazul unui litigiu lntre mostenitori
c. nu este obligatorie, daca de cujus a lnregistrat 1n format audio sau video dispozitia sa de ultima vointa
d. nu este obligatorie, daca dispozitia de ultima vointa a lui de cujus a fast comunicata familiei 1n prezenta a doi
martori
ANS: A
55. Petitia de ereditate este:
a. actiunea prin care mostenitorul cu vocatie universala sau cu titlu universal solicita recunoasterea calitatii sale
de mostenitor ~i a tuturor drepturilor
b. actiunea prin care legatarul cu titlu particular solicita instantei de judecata predarea obiectului legatului
c. modalitatea necontencioasa in care mostenitorii recunosc unui tert calitatea de erede al autorului lor si de
comostenitor
d. procedura prealabila pe care persoana care doreste sa i se recunoasca calitatea de mostenitor este obligata
sao parcurga 1naintea sesizaiii unei instante
ANS: A
56. Formele de manifestare a renuntarii Ia mo~tenire sunt:
a. tacita sau expresa
b. expresa si neconditionata
c. expresa si conditionata de plata unei suite
d. tacita, doar In termenul de acceptare succesorala
ANS: B
57. Reprezentarea succesorala:
a. nu deroga de Ia principiile devolutiuni legale a mof?\enirii
b. deroga de Ia principiul proximitatii gradului de rudenie intre rudele din aceeasi clasa
c. deroga de Ia principiul egalitatii lntre rudele din aceea~i clasa
d. toate variantele sunt corecte
ANS: B
58. Caducitatea testamentelor privilegiate intervine:
a. in termen de 15 zile de Ia data cand dispunatorul ar fi putut sa testeze 1n forma unui testamen ordinar
b. daca testamentulnu este in forma autentiCEI
c. daca testatorul nu ata?eaza Ia testament dovada situa?iei excep?ionale care a justificat intocmirea unui
testament privilegiat
d. nici una din variantele de mal'sus.
ANS: A
59. Mostenirea este declarata vacanta daca:
a. nu exista niciun mostenitor legal, existand doar mostenitori testamentari
b. sotul supravietuitor, desi cu vocatie succesorala, este despartit 1n fapt de de cujus dinainte de deschiderea
succesiune
c. prin !egat s-a atribuit numai o parte a mo?tE,nirii si nu exista mostenitori legali
d. toate variantele sunt corecte
AI\JS: C
60. Part8ju\ de ascendant:
a. este un act juridic solemn care o persoana i$i lmparie toate bunurile sau numai o parte intre l'i"'''""'''vio
sai, cu titlu gratuit
b. este un act juridic so\ernn prin care o persoana :;;i 1m parte toate bunurile sau nurnai o parte 'intre ascendentii
iXivilegia.ti, cu titlu gratuit
c. este un act juridic solemn prin care o persoana 1;>i poate 1mparti nvmai bunurile imobile lntre descendentii sai

7
SURSA: Circiumaru Gabriel
EDIT: Mihai

si ascendentii privi\egiati, cu titiu gratuit


d. nici una din variante nu este corecta, iesirea din indiviziune prin partaj putand fi facuta numai dupa eliberarea
certificatului de mostenitor
Ai\)S: A
61. Raportul dintre mostenirea leg ala si cea testamentara consta in:
a. mostenirea legala exclude mostenirea testamentara daca exista identitate intre mostenitorii legali si
mostenitNii testamentari. indiferent de numarul si calitatea mostenitorilor
b. mostenirea testamentara exclude mostenirea legala daca legatele insumate sunt egale cu masa succesorala,
indiferent de numarul si calitatea mostenitorilor legali
c. mostenirea legala si mostenirea testamentara pot coexista, cu respectarea dispozitiilor legale instituite pentru
acestea
d. supraordonarea mostenirii legale lata de mostenirea testamentara, aceasta fiind ordinea stabilita de Codul
civil
ANS: C
62. Drepturile succesorale ale sotului supravietuitor sunt urmatoarele:
a. o cota variabila din masa succesorala, in concurs cu mostenitorii leg ali ai lui de cujus
b. o cota fixa de ';':; din masa succesorala in concurs cu mostenitorii legali ai lui de cujus si un drept de abitatie pe
o durata de maxim un an de Ia data deschiderii succesiunii
c. o cota fixa de % din masa succesorala in concurs cu mostenitorii legali ai lui de cujus si un drept de abitatie
pe o durata de minim un an de Ia data deschiderii succesiunii, daca nu se recasatoreste in aceasta perioada
d. o cola fixa de %din bunurile comune ale sotilor dobandite in timpul casatoriei, daca nu se dovedeste o
contributie mai mare a unuia dintre soli
ANS: A
63. Rezerva succesorala este:
a. partea din masa succesorala care se cuvine c. partea din masa succesorala care se cuvine
mostenitorilor rezervatari In temeiullegii, cu conditia mostenitorilor rezervatari 1n temeiullegii, chiar
ca acestia sa nu f1 fost dezmosteniti de de cujus impotriva vointei defunctului
b. par'tea din masa succesorala care se cuvine d. partea din masa succesorala care se cuvine
mostenitorilor rezervatari 1n teneiullegii, mai daca exc\usiv sotului supravietuitor
de cujus nu a dispus asupra acesteia prin libera\itati
ANS: C
64. Nu au capacitate succesorala
a. persoanele fizice care nu sunt in viata
b. comorientii
c. copii conceputi Ia data deschiderii succesiunii nascuti morti
d. toate aceste persoane
ANS D
65. Au capacitate succesorala legala
a. codecedatii
b. persoanele fizice disparute Ia data deschiderii succesiunii
c. persoanele juridice de Ia data dobandirii personalitatii juridice
d. comorientii
ANS: 8

8
SURSA: Circiumaru Gabriel
EDIT: Mihai

1. Reprezinta eleele specifice ale contractelor sinalagmatice


a. exceptia de neexecutare, rezolutiunea, rezilierea, riscul contractului
b. exceptia de neexecutare, si111ulatia, riscul contractului
c. rezolutiunea. rezilierea, stipulatia pentru altul
d. riscul contractului, simulatia, stipulatia pentru altul
ANS: A
2 Ce este exceptia de neexecutare?
a. efect specific al contractelor sinalgmatice
b. exceptie de Ia principiul opozabilitatii lata de terti a contractului
c. exceptie de Ia principiul relativitatii efectelor contractu lui
d. exceptie de Ia principiul fortei obligatorii a contractului
ANS: A
3. Care este modul de operare a rezolutiunii?
a. poate fi dispusa de instanta, din oficiu
b. opereza in temeiullegii sau conventiei partilor
c. poate opera bilateral
d. in cazurile prevazute de lege, opereaza de plin drept
ANS: D
4. Cum opereaza rezolutiunea unilaterala?
a. prin cere rea de chemare in judecata a debitorului
b. prin punerea in intarziere a debitorului
c. prin notificarea scrisa a debitorului, atunci cand partile au convenit astfel
d. prin clauza contractuala
ANS: C
5. Ce este pactul comisoriu?
a. clauza prin care se inlatura total sau partialneajunsurile rezolutiunii judiciare
b. declaratia unilaterala a uneia din partile contractului sinalagmatic in sensul desfiintarii contractului
c. notificarea scrisa a debitorului, conform conventiei partilor
d. conditie de fond a contractului sinalagmatic cu executare succesiva
ANS: A
6. Cine suporta riscul contractului translativ de proprietate?
a. transmitatorul bunului
b. dobanditorul bunului
c. ambele parti contractante, conform clauzelor contractului
d. in !ipsa de stipulatie contrara, cat timp bunul nu este predat, riscul contractului ramane in sarcina debitorului
obligatiei de predare, chiar daca pro prieta tea a fost transferata dobanditorului
ANS: D
7. Care sunt conditiile gestiunii de afaceri?
a. obiectul gestiunii sa constea doar in acte juridice
b. obiectul gestiunii sa constea doar in acte materiale
c. geratul sa aiba cunostinta de interventia gerantului
d. gestiunea sa fie utila geratului
ANS: D
8. Care este atitudinea partilor fata de actele de gElstiune?
a. actele trebuie sa fie savarsite cu stirea geratului
b. gerantul trebuie sa realizeze gestiunea lara intentia ca aceasta sa profite geratului
c. gerantul trebuie sa efectueze actele de gestiune cu intentia de a obtine restituirea cheltuielilor pe care acestea
le implica de Ia gerat
d. identica cu cea rezultata dintr-un contract de mandat
ANS: C
9. Care sunt obligatiile gerantului ?
a. Ia incetarea gestiunii sa dea socoteala G'eratului si sa-i remita acestuia toate bunurile obtinutt~ cu ocazia
gestiunii
b. sa dea socoteala tertilor pentru operatiunilt? efectuate
c. sa depuna diligenta unui bun posesor in efactuarea actelor de gestiune
d. sa incheie cu geratul un contract cu privire Ia actele pe care le poate incheia cu tertii in numele
ANS A
SURSA: Circiumaru Gabriel
EDIT: Mihai

10. Care sunt obiigatiile geratului?


a. sa ratifice toate actele materiale si juridice incheiate de gerant cu tertii in executarea gestiunii
b. sa restituie gerantului cheltuielile necesare si utile, in toate cazurile
c. sa-l despagubeasca pe gerant pentru prejudiciul pe care, fara culpa sa, gerantull-a suferit din cauza gestiunii
d. sa laca o expertiza pentru evaluarea cheltuielilor necesare si utile
ANS: C
11. Cum se realizeaza proba gestiunii de afaceri?
a. cu actul juridic incheiat intre gerat si gerant
b. cu expertiza judiciara efectuata pentru garantarea cheltuielilor necesare
c. geratul poate sa probeze gestiunea numai dupa regulile aplicabile in materie de acte juridice
d. geratul poate sa faca dovada actelor juridice cuprinse in gestiune prin orice mijloace de proba
ANS: D
12. Care sunt obligatiile accipiensului de buna-credinta?
a. sa restituie bunul prim it si fru-:tele acestuia
b. sa restituie valoarea bunului din momentul introducerii cererii de restituire, daca a instrainat bunul
c. sa restituie valoarea bunului, in toate cazurile, daca acesta a pierit in mod fortuit
d. sa restituie pretul daca a instrainat lucrul primit
ANS: D
13. Care sunt obligatiile accipiensului de rea-credinta?
a. sa restituie lucrul primit pastrand fructele acestuia
b. sa restituie pretul daca a instrainat lucrul prim it
c. sa restituie valoarea bunului, daca acesta a pierit in mod fortuit, in toate cazurile
d. sa restituie bunul prim it si fructele acestuia
ANS: D PTS: 1
14. Care sunt persoanele care pot sa ceara restituirea platii in cazul platii nedatorate?
a. persoana care a platit cu titlu de liberalitate
b. persoana care a platit in cazul gestiunii de afaceri
c. accipiensul de buna- credinta
d. solvensul si creditorii sai chirografari
ANS: D
15. Care este termenul de prescriptie in care se poate intenta actiunea in restituirea platii in cazul platii nedatorate ?
a. 1 an de Ia data efectuarii platii
b. actiunea este imprescriptibilq daca plata sa facut in temeiul unui cat juridic lovit de nulitate absoluta
c. 3 ani de cand solvens a cunoscut sau trebuia sa cunoasca faptul ca este verba de o plata nedatorata
d. 61uni daca solvens executa o obligatie imperfecta
ANS: C
16. Care sunt cazurile in care nu exista obligatia de restituire a platii nedatorate ?
a. in cazul in care solvens executa o obligatie perfecta
b. in cazul anularii unui contract pentru cauza ilicita
c. in cazul anularii unui contract pentru frauda Ia lege
d. in cazul in care creditorul prirneste plata nedatorata si distruge cu buna- credinta titlul contatator al creantei
sale
ANS D
17. Care sunt conditiile materiale ale actiunii in imbogatire fara justa cauza?
a. existenta unei cauze juste a maririi unui patrimoniu prin cresterea activului patromonial
b. marirea unui patromoniu si diminuarea unui alt patromoniu sa fie efectul unei cauze unice
c. imbogatirea unui patrimoniu pe seama diminuarii patromoniului altei persoane sa se faca in temeiul conventiei
partilor
d. sa nu existe un alt mijloc de recuperare a pagubei suferite prin diminuarea patrimoniului
A!~S: 8
18. Care sunt conditii!e juridice ale actiunii in imbogatirea fara justa cauza?
a. sa r1u existe un alt mijloc de recuperare a pierderii patrimoniale sufmite
b. marirea unui pa\rimoniu si diminuarea altui patrimoniu sa fie efectulunei cauze unice
c. sa se marirea unui pc;trimoniu prin cresterea activului patrimonial
d. sa. se diminuarea 2.itui patrimoniu prin efectuarea de cheltuieli care nu au lost restituite

i 9. Care sunt cc;zurile in care este justificata?


a. cand rezulta din executarea unei obligatii imperfecte
b. cand rezulta din ex.erc'tarea de cstre eel pagubit a unui drept contra celui imbogatit

2
SURSA: Circiumaru Gabriel
EDIT: Mihai

c. cand rezulta dintr-un act indeplinit de eel pagubit cu intentia de a gratifica


d. cand rezulta dintr-o cauza justa
ANS: C
20. Care sun! formele raspunderii civile delictuale?
a. raspunderea obiectiva si raspunderea subiectiva
b. raspunderea directa si raspunderea indirecta
c. raspunderea pentru fapta proprie si raspunderea pentru fapta altuia
d. raspunderea pentru prejudiciui cauzat prin fapta ilicita proprie, raspunderea pentru prejudiciul cauzat prin fapta
altuia si raspunderea pentru prejudiciul cauzat de animale, de lucruri side ruina edificiului
ANS: D
21. Din punct de vedere al naturii juri dice, raspunderea civila delictual a:
a. este o forma a raspunderii juridice
b. este o forma a raspunderii sociale
c. este un izvor de obligatii
d. este o forma de sanctiune civila care prespune un raport obligational in care autorul faptei ilicite sau o alta
persoana chemata sa raspunda are obligatia de a repara prejudiciul
ANS: D
22. Cum se delimiteaza raspunderea civila delictuala de raspunderea civila contractuala ?
a. ambele sunt forme de raspundere in considerarea persoanei
b. nu exista niciun raport intre cele doua forme de raspundere deoarece au temeiuri juridice diferite
c. in materie delictuala daca prejudiciul este cauzat de doua sau mai multe persoane, acestea sun! obligate Ia
reparatie in mod solidar, iar in materie contractuala raspunderea este divizibila in functie de numarul
debitorilor
d. raspunderea civila contractuala inlatura raspunderea civila delictuala
ANS: C
23. Prejudiciul se clasifica in:
a. prejudiciu contractual si prejudiciu extracontractual
b. prejudiciu civil si prejudiciu delictual
c. prejudiciu patrimonial si prejudiciu nepatrimonial
d. prejudiciu nepatrimonial si prejudiciu moral
ANS: C
24. Ce aspecte sunt avute in vedere Ia repararea prejudiciului?
a. prejudiciul trebuie sa se repare in intregime indiferent de forma sau gradul de vinovatie
b. se repara numai prejudiciul previzibil
c. se repara numai prejudiciul contractual
d. Ia stabilirea intinderii despagubirilor are relevanta atat starea materiala a victimei, cat si cea a autorului faptei
ilicite
ANS: A
25. Care sunt trasaturile caracteristice ale faptei ilicite?
a. fapta are caracter subiectiv
b. fapta este rezultatul unei atitudini psihice
c. fapta nu este contrara ordinii sociale
d. fapta sa nu fie sava1sita ca urmare a indeplinirii unei activitati impuse sau permise de lege
ANS: B
26. Ce se intampla in cazul in care victima unei fapte ilicite are asigurare de persoane?
a. victima are dreptul sa cumuleze indemnizatia de asigurare cu despagubirea acordata de autorul faptei ilicite
b. victima nu poate sa solicite de Ia autorul faptei ilicite decat diferenta dintre valoarea prejudiciului si suma
primita de Ia asigurari
c. victima faptei ilicite este indreptatita sa primeasca despagubiri de Ia asigurator
d. victima prejudiciului trebuie sa formuleze o actiune in raspundere civila de\ictuala pentru plata despagubirii
datorate de autorul faptei ilicite
ANS: A
27. Cum se poate obtine repararea prejudiciului?
a. sub forma unei sume globale sau prin plata unor prestatii periodice
b. in toate cazurile, nurnai in natura
c. in toate cazurile, prin plata unei despagubiri
d. prin plata unei despagubiri care se stabiieste nurnai prin hotarare judecato,easca
/\NS: A
28. Care sunt conditiile repararii prejudiciului ?

3
SURSA: Circiumaru Gabriel
EDIT: Mihai

a. prejudiciui sa fie incert


b. prejudiciul sa fie cert si sa nu fi lost reparat
c. prejudiciul sa fie eventual
d. victima sa nu aiba calitatea de persoana asigurata, in cazul unei asigurari de bunuri sau de persoane
ANS B
29. Reprezinta principiu care guverneaza repararea prejudiciului?
a. restabilirea situatiei anterioare savarsirii faptei ilicite
b. repararea prejudiciului prin echiva\ent sub forma acordatii de despagubiri
c. tepararea prejudicului prin intentarea unei actiuni in justitie pentru plata despagubirilor
d. repararea integrala a prejudiciului
ANS: D
30. Ce aspects sunt avute in vedere Ia repararea integrala a unui prejudiciu ?
a. este supusa repararii numai paguba efectiva
b. autorul faptei ilicite poate fi obligat si Ia plata dobanzilor Ia suma stabilita cu titlu de despagubire, iar aceste
dobanzi curg din momentul in care hotararea judecatoreasca a ramas definitiva
c. prejudiciul trebuie reparat indiferent de forma sau gradul de vinovatie
d. forma de vinovatie cu care a fast savarsita fapta ilicita
ANS: C
31. Cum se realizeaza repararea prin echivalent a prejudiciului?
a. fie prin acordarea unei sume globa\e, fie prin stabilirea unor prestatii periodice succesive cu caracter viager
sau temporar
b. numai prin plata unei sume globa\e
c. prin plata unei despagubiri care se stabileste numai prin hotarare judecatoreasca
d. numai in natura, ptin restabilirea situatiei anterioare
ANS: A
32. Care este fundamentul raspunderii pentru fapta minorului sau a celui pus sub interdictie?
a. prezumtia de cauzalitate intre neindep\inirea indatoririlor ce le reveneau parintilor si comiterea de catre minor
a faptei ilicite
b. prezumtia de vinovatie a minorului sau a celui pus sub interdictie in savarsirea unei fapte ilicite
c. neindeplinirea obligatiei de supraveghere a minorului sau a celui pus sub interdictie
d. existenta faptei iii cite a minorului sau a celui pus sub interdictie
ANS: C
33. Care este raportul dintre raspundere2 parintilor si raspunderea comitentilor pentru faptele prepusilor?
a. raspunderea parintilor sau a altei persoane care avea obligatia de supraveghere a minorului va fi inlaturata de
raspunderea comitentului
b. cele doua forme de raspundere coexista, iar victim a prejudiciului are un drept de optiune
c. raspunderea parintilor nu poate fi inlaturata de raspunderea comitentului, in nicio situatie
d.intre cele doua forme de raspundere nu exista niciun rapOii, ambele fiind forme de raspundere pentru fapta
altuia
ANS: A
34. Cine are calitatea de comitent?
a. orice persoana fizica
b. persoana care in virtutea unui contract sau in temeiullegii, exercita directia, supravegherea si controlul asupra
celui care indeplineste anumite functii sau insarcinari in interesul sau ori a\ a\tuia
c. orice persoana juridica de drept public sau de drept privat
d. o autoritate publica
ANS: 8
35. Care sunt efecte\e raspundetii comitentului in raportmile cu victim a prejudiciului?
a. in toate cazurile va raspunde comitentul
b. in toate cazmile va raspunde prepusul
c. victima are posibilitatea sa cheme in judecata, spre a fi obligati Ia despagubiri in solidar, atat pe comitent, cat
si pe prepus
d. co1rlitentul are Ia indemana o actlune in regres impotriva prepusului
A,I~S: C
36. Care sunt efec\e!e comitentu!ui in raporturile cu prepusul?
a. din\re comitent si prep us raspunderea nu ptoduce niciun efect
b. aituia
c. proprie
d. cie 8 recupera integral de Ia prepusul sau despagubirea platita
SURSA: Circiumaru Gabriel
EDIT: Mihai

ANS: D
37. Cine are paza animalului sau a lucrului?
a. numai proprietarul animalului sau lucrului
b. persoana care in temeiul unei dispozitii legale sau al unei contract exercita in mod independent controlul si
supravegherea asupra animalului sau a lucrului si se serveste de acesta in interes propriu
c. depozitarullucrului sau anirna.lului
d. ingrijitorul animalului
ANS: B
38. Cine are calitatea de persoana raspunzatoare pentru prejudiciul cauzat de ruin a edificiului?
a. numai proprietarul edificiului din momentul cauzarii prejudiciului
b. proiectantul
c. locatarul
d. vanzatorul
ANS: A
39. Sun\ cauzele de exonerare de raspundere in materia raspunderii pentru prejudiciile cauzate de anirnale, de lucruri si pentru
ruina edificiu\ui:
a. forta majora
b. cazul fortuit
c. incapa9itatea persoanei prejudiciate
d. savarsirea faptei iii cite de catre paznicul material
ANS: A
40. Autorul prejudiciului:
a. datoreaza despagubire si atunci cand fiind in legitima aparare a cauzat agresorului un prejudiciu
b. este obligat sa repare $i prejudiciul cauzat ca urmare a atingerii aduse unui interes a\ altuia, daca interesul
este legitim $i serios ~i, prin felul in care se manifesta, creeaza aparenta unuii drept subiectiv
c. nu se poate exonera de raspundere pentru prejudiciul cauzat prin divulgarea secretului comercial chiar daca
dovede$\e ca divulgarea a fost impusa de lmprejurari grave ce priveau sanatatea sau siguranta publica
d. datoreaza despagubire si atunci cand aflat In stare de necesitate distruge un bun al altuia pentru a se apara
de un pericol iminent
ANS: B
41. in ce situatie comitentulnu raspunde?
a. daca intre fapta ilicita savairsita de prepus si functiile incredintate acestuia de catre comitent nu exista nicio
legatura
b. daca fapta ilicita a fost savar~ita de un prepus minor, deoarece In acest caz este angajata raspunderea
parintilor
c. daca este parintele minoru\ui care a savirsit fapta i\icita
d. daca prejudiciu\ este urmare a atingerii aduse unui interes al altuia
ANS: A
42. Care sunt conditiile repararii prejudiciului?
a. caracterul cert al prejudiciului
b. posibilitatea repararii prejudiciului pe cale conventionala
c. repararea integrala a prejudiciului
d. repararea in natura a prejudiciului
ANS: A \
43. Ce conditii se cer indeplinite pentru angajarea raspunderii civile pentru fapta proprie?
a. existenta unui prejudiciu
b. existenta unei fapte ilicite savarsite cu vinovatie
c. existenta unui raport de cauzalitate intre tapta ilicita si prejudiciu
d. toate variantele de mai sus
ANS: D
44. Care sunt functiile raspunderii civile delictuale?
a. raport juridic obligational
b. obligatie de reparare a prejudiciului produs
c. functie preventiv- educativa si functie reparatorie
d. sanctiune civila
PJ~S: C
45. Ce se intampla in cazul in care victirna unei fapte ilicite are asigurare de bunuri?
a. victima are dreptu! sa cumuleze indemnizatia de asigurare cu despagubirea acordata de autorul taptei ilicite
b. victima nu poate sa solicite de Ia autorul faptei ilicite decat diferenla dintre va!oarea si
SURSA: Circiumaru Gabriel
EDIT: Mihai

indemnizatia de asigurare
c. victima faptei ilicite este indreptatita sa primeasca despagubiri de Ia asigurator
d. victima prejudiciului trebuie sa formuleze o actiune in raspundere civila delictuala pentru plata despagubirii
datorate de autorul faptei ilicite
ANS: 8
46. In cazu\ repararii prin echivalent a prejudiciului, cum se stabi\esc despagubirile in situatia in care victima era minora,
neincadrata in munca?
a. se tine cont de toate imprejurarile de fapt, de situatia concreta a victimei, de ingrijrile pe care trebuia sa le
primeasca, precum si de efortul suplimentar fizic si psihic pe care victima va fi nevoita sa-l depuna pentru
dobandirea unei calificari adecvate starii sale de sanatate
b. se are in vedere un criteriu concret, tinandu-se seama de imprejurarile de fapt si de situatia personala a
victimei
c. se are in vedere repararea prejudiciilor patrimoniale suferite de persoanele apropiate victimei
d. niciuna dintre variante nu este corecta
ANS: A
47. Care dintre urmatoarele situatii reprezinta cauze care inlatura caracterul ilicit a\ faptei?
a. legitima aparare
b. starea de necesitate
c. exercitarea unui drept subiectiv
d. toate variantele de mal sus
ANS: D
48. Ce conditii trebuie indeplinite pentru angajarea raspunderii pentru ruina edificiului?
a. existents prejudiciului
b. existenta faptei ilicite
c. existenta raportului de cauzalitate dintre prejudiciu si ruina edificiului
d. to ate variantele de rnai sus
ANS: D
49. lmpotriva cui se poate indrepta cu actiune in regres proprietarul edificiului care a p\atit despagubiri victimei?
a. vanzatorului de Ia care a cumparat constructia
b. locatarului constructiei
c. uzufructuarului
d. toate variante\e de mal sus
ANS: D
50. Care este domeniu\ de ap\icare a respunderii pentru prejudiciile cauzate de lucruri ?
a. bunuri avand dinamism propriu si bunuri lipsite de dinamism propriu
b. bunuri aflate in stationare si bunuri aflate in miscare
c. bunuri periculoase si bunuri nepericuloase
d. toate variantele de mal sus
ANS: D

6
SURSA: Circiumaru Gabriel
EDIT: Mihai

Penal en

l. Cauzele care inli:itura. consecin t?le condanmarii sunt


a. reabilitarea de drept :
b. ~xcesul justificat ;
c. legitima apararea

ANS /\

2 .. Cauzele care inlatura raspunderea penala sunt


a. prescrip~:ia executarii pedepsei;
b. !ipsa plangerii prealabilc;
c. reabilitarea de drept

ANS B

3. Cand exista concurs de infractiuni?


a. atunci cand doua sau mai multe infractiuni au fost savarsite printr-o unica actiune, de aceeasi persoana
b. atunci cand doua sau mai multe infractiuni au fost savarsite prin actiuni sau inactiuni distincte de aceeasi
persoana, inainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna din ele
c. atunci cand doua sau mai multe infractiuni au fost savarsite printr-o unica manifestare sau prin actiuni sau
inactiuni distincte, inainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna dintre ele

ANS: C
4. Exista concurs de infractiuni:
a. numai atunci cand doua sau mai multe infractiuni au fost savarsite printr-o unica actiune, de aceeasi
persoana, in baza unei rezolutii infractionale unice
b. numai atunci cand doua sau mai multe infractiuni au fost savarsite prin actiuni sau inactiuni distincte de
aceeasi persoana, inainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna din ele
c. atunci cand doua sau mai multe infractiuni au fost savarsite printr-o unica manifestare sau prin actiuni sau
inactiuni distincte, inainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna dintre ele

ANS: C
5. Cand exista concurs ideal de infractiuni?
a. atunci cand mai multe infractiuni au fost savarsite de aceeasi persoana, inainte de a fi condamnata definitiv
pentru vreuna din ele
b. atunci cand o actiune sau inactiune savarsita de aceeasi persoana, datorita imprejurarilor in care a avut loc si
urmarilor pe care le-a produs intruneste elementele constitutive mai multor infractiuni
c. atunci cand o actiune sau inactiune savarsita de aceeasi persoana, datorita imprejurarilor in care a avut loc si
urmarilor pe care le-a produs, intruneste elementele constitutive ale aceleiasi infractiuni

ANS: B
6. Cand exista concurs real de infractiuni ?
a. atunci cand o actiune sau o inactiune sava1sita de aceeasi persoana, datorita imprejurarilor in care a avut loc
si unnarilor pe care le-a produs, intruneste elementele constitutive ale aceleiasi infractiuni
b. atunci cand o actiune sau o inactiune savarsita de aceeasi persoana, datorita imprejurarilor in care a avut ioc
si urmarilor pe care le-a produs, intruneste elementele constitutive ale unor infractiuni diferite

c. atunci cand rnai multe infractiuni au fost savarsite de aceeasi persoana prin tot atatea actiuni ori inactiuni
distincle inainte de a fi lost condamnata definitiv pentru vreuna din ele
ANS C

7 Care sunt trasatu1i!e esentiaie aie infractiunii?


a. fapta prevazuta de legea penala, savarsita cu vinovatie, nejustificata ?i imputabila persoanei cai"e a savar!?it-
o.
SURSA: Circiumaru Gabriel
EDIT: Mihai

b. vinovatia, raspunderea penala si pedeapsa


c. latura obiectiva si latura subiectiva

ANS: A
8. Trasaturile esentiale ale infractiunii sun\:
a. vinovatia, fapta nejustificata, imputabila persoanei care a savar9it-o ~i prevazuta de legea penala.
b. existenta fapta
c. elementul material allaturii obiective

ANS: A
9. Culpa cu prevedere ca forma a vinovatiei exista 1n cazu\1n care?
a. in cazul in care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urmareste accepta producerea lui
b. in cazul in care faptuitorulnu prevede rezultatul faptei sale desi trebuia si putea sa-l prevada
c. in cazul in care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu urmareste producerea lui si crede fara temei, ca
acest rezultat nu se va produce

ANS: C
10. Cand exista culpa simpla sau greseala ca forma a vinovatiei?
a. in cazul in care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si, desi nu-l urmareste accepta producerea lui
b. in cazul in care faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale si nici nu putea sa-\ prevada

c. in cazul in care faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-\ prevada
ANS: C

11. Cand exista intentie directa ca forma a vinovatiei ?


a. in cazul in care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu-l accepta, socotind, fara temei, ca el nu se va
produce
b. in cazul in care faptuitorul, prevede rezultatul faptei sale, doreste si urrnareste producerea lui, prin savarsirea
acelei fapte
c. in cazul in care faptuitorul prevede rezu\tatul faptei sale si desi nu-l urmareste, accepta producerea lui

ANS: B
12. Cand exista in ten tie indirecta ca form.'\ .a vinovatiei ?
a. in cazul in care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu-l accepta, socotind fara temei ca el nu se va
produce
b. in cazu\ in care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urmareste, accepta producerea lui
c. in cazul in care nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-\ prevada

ANS: B
13. Exista intentie indirecta ca forma a vinovatiei:
a. atunci cand faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu-l accepta, socotind, lara temei, ca el nu se va produce
b. atunci cand faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si, desi nu-l urmareste, accepta producerea lui
c. atunci cand faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-l prevada

ANS B
14. Cand exista recidiva?
a. atunci cand, dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare Ia pedeapsa inchisorii mai mica de
sase \uni, eel condamnat savarseste din nou o infractiune din culpa, inainte de inceperea executarii pedepsei,
in tirnpul executarii acesteia, sau in stare de evadare, iar pedeapsa prevazuta de lege pentru a doua
infractiune este inchisoarea mai mare de un an
b. atunci cand, dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare Ia pedeapsa inchisorii rnai mare de un
an, eel condamnat savarseste din nou o infractiune cu intentie, inainte de inceperea executarii pedepsei, in
timpul executarii aceste1a, sau in'stare de evadare, iar pedeapsa prevazuta de lege pentru a doua infractiune
este inchisoarea rnai mare de sase luni
c. atunci cand, ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare Ia pedeapsa inchisorii mai mare de un
an. eel condarnnat savarseste din nou o infractiune cu intentie sau cu intentie depa$.ita, pana Ia reabilitare sau
tennenului de reabililare. iar pedeapsa prevazuta de lege pentru a doua infractiune este inchisoarea
rnai rna1e de un an
Jl.NS: C

2
SURSA: Circiumaru Gabriel
EDIT: Mihai

15. Cand exista tentativa imperfecta ?


a. atunci cand faptuitorul executa in intregirne elementul material al \aturii obiective a infractiunii si, cu toate
acestea, rezultatul urmarit nu se produce
b atunci cand faptuitorul incei$le executarea elementului material a\ laturii obiective a infractiunii 1nsa, pe
parcursul desfasurarii, executarea este intrerupta si nu poate fi dusa pana Ia capat
c. atunci cand faptuitorul, desi dispune de toate conditiile necesare sub aspectul mijioacelor ce vor fi folosite si al
obiectului material pentru ca infractiunea proiectata sa se consume, totusi infractiunea nu se consuma,
datorita modului defectuos in care au fast folosite mijloacele de catre faptuitor sau altor cauze

ANS: B

16. Cand incepe executarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi?


a. dupa executarea pedepsei inchisorii, dupa g1atierea totala sau a restului de pedeapsa ori dupa prescriptia
executarii pedepsei
b. in momentu\ incarcerarii condamnatului
c. dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare

ANS: A

17 Executarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi tncepe:


a. dupa executarea pedepsei 1nchisorii, dupa gratierea totala sau a restului de pedeapsa ori dupa prescriptia
executarii pedepsei
b. in interva\ul cuprins intre momentul incarcerarii condamnatului si ramanerea definitiva a hotararii de
condamnare
c. dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare, dar nu mai tarziu de executarea pedepsei

ANS: A
18. Cand nu se pedepseste tentativa ?
a. atunci cand faptuitorul a impiedicat mai inainte de descoperirea faptei producerea rezultatului
b. atunci cand faptuitorul s-a desistat de Ia savarsirea faptei pusa in executare, mai inainte ca organul de
urmarire periala sa o descopere
c. atunci cand faptuitoru\ fie ca s-a desistat tie ca a impiedicat producerea rezultatului mai inainte de
descoperirea faptei

ANS: C
19. Cando infractiune are un continut agravant sau calificat?
a. cand este savarsita de un infractor recidivist
b. cand subiectul activ este calificat
c. cand, pe langa conditiile necesare pentru existenta ei in configuratia tipica, cuprinde si alte circumstante de
agravare

ANS: C
20. Cando infractiune este complexa '?
a. atunci cand e\ementul material allaturii obiective se repeta de mai multe ori in aceeasi imprejurare
b. numai atunci cand in continutul sau intra ca element constitutiv o actiune sau inactiune care constituie prin ea
insasi o fapta prevazuta de legea penala

c.atunci cand in continutul sau intra ca element constitutiv sau ca circumstanta agravanta o actiune sau
lnactiune care constituie ea insasi o fapta prevazuta de legea penal a
ANS: C
21. Cando infractiune este continuata?
a. atunci cand actiunea/inactiunea ce formeaza e!ernentul rnate1ial al laturii obiective se prelungeste in in
chip natural, chiar dupa momentul consurnarii
b. atunci cand o persoana savarseste Ia diferite intervale de timp actiuni sau inactiuni care prezinta fiecare in
parte continutul unei infractiuni, inainte de a fi fost condamnata definitiv pentru vreuna din ele
c. atunci cand o persoana savarseste Ia diferite inte1-vale de timp, dar in realizarea aceleiasi rezoiutii actiuni sau
inactiuni care prezinta fiecare in parte conti:~utul aceleiasi infractiuni

3
SURSA: Circiumaru Gabriel
EDIT: Mihai

22. l1~asurile educative privative de libertate sunt


a. asistarea zilnica
b. internarea lntr-un centru educativ
c. supravegherea

ANS: B
23. Masurile educative neprivative de liberate sunt
a. conficarea extinsa
b. internarea medicala

c. consemnarea Ia sfar~it de saptamana


ANS: C
24. Care din sanctiunile mai jos mention ate sunt sanctiuni de drept penal ?

a. pedepsele, masurile educative, masurile de siguranta si sanctiunile contraventionale


b. pedepsele, masurile educative, masurile de siguranta si sanctiunile disciplinare
c. pedepsele, masurile de siguranta

ANS: C
25. Care este data Ia care se considera savarsita infractiunea continuata?
a. data comiterii primei actiuni sau inactiuni
b. data efectuarii celei de a doua actiuni sau inactiuni din componenta infractiunii continuate
c. data comiterii ultimei actiuni sau inactiuni din componenta infractiunii continuate

ANS: C
26. Care este data savarsirii unei infractiuni continue ?
a. momentul cand se comite actiunea/inactiunea care dureaza suficient pentru a avea o semnificatie penala
b. momentul cand autorul faptei a inceput realizarea elementului material al infractiunii
c. momentulla care a incetat actiunea/inactiunea infractionala

ANS: C
27 Care este momentu11n raport cu care se aplica beneficiul amnistiei In cazul savarsirii unei infractiuni continuate ?
a. momentul producerii rezultatului
b. momentul consumarii infractiunii
c. data comiterii ultimei actiuni sau inactiuni

ANS: C
28. Care este momentul1n raport cu care se aplica beneficiul gratierii Tn cazul savarsirii unei infractiuni continue ?
a. momentul consumarii infractiunii
b. momenlul epuizarii activitatii infractionale
c. momentul producerii rezultatului

ANS: B
29. Care este temeiul raspunderii penale ?
a. existen\a unei forme de vinovatie
b. gradul de pericol social al unei fapte

c. savarsirea unei infractiuni


ANS: C
30. Care sunt factorii care cornpun vinovatia?
a. numai factorul in!electiv s:.:b forma prevederii sau a posibilitatii prevederii de catre subiect a urmarilor
socia!mente pericuioase
b. nur.iai factorul volitiv care consta in voir.ta subiectului de a savarsi fapta si dorinta de a produce in realitate

c. doi faCtori, u:1ul in\electiv si unul volitiv


SURSA: Circiumaru Gabriel
EDIT: Mihai

AI~S: C
31. Care sun! formele pluralitatii de infractiuni?
a. participatia penala, concursul de infractiuni si recidiva
b. concursul de infractiuni, recidiva si pluralitatea intermediara
c. concursul de infractiuni, recidiva si pluralitatea naturala

ANS: B
32. Care sunt formele unitatii legale de infractiune ?
a. infractiunea complexa, infractiunea continua, infractiunea progresiva si
infractiunea de obicei
b. infractiunea complexa, infractiunea continuata, infractiunea progresiva si infractiunea de obicei
c. infractiunea complexa, infractiunea continua, infractiunea progresiva

ANS: B
33. Care sunt formele unitatii naturale de infractiune ?
a. infractiunea simpla, infractiunea continuata si infractiunea deviata
b. infractiunea simpla, infractiunea continuata si infractiunea continua
c. infractiunea simpla, infractiunea continua si infractiunea deviata
ANS: C PTS: 1
34. Care sun! sanctiunile ce se pot aplica minorilor care savarsesc infractiuni?
a. detentiunea pe viata si inchisoarea, caz in care limitele se reduc Ia jumatate
b. inchisoarea, in limitele prevazute pentru major
c. masurile educative
ANS: C
35. Carei forme de participatie 1i este specifica contributia directa si nemijlocita Ia savarsirea faptei prevazuta de lege a pen ala ?
a. instigarii
b. coautoratului
c. complicitatii

ANS: B
36. Ce cuprinde latura obiectiva a infractiunii ?
a. elementul material, vinovatia si raportul de cauzalitate
b. elementul material, urmarea imediata si raportul de cauzalitate
c. actiunea sau inactiunea, urmarea imediata si vinovatia

ANS: B
37 Ce cuprinde perioada externa a savarsirii unei infractiuni intentionate ?
a. faza tentativei si faza infractiunii !apt consumat si faza urmarilor
b. faza actelor de pregatire, faza tentative\ si faza infractiunii fapt consumat
c. faza actelor de pregatire, faza acte\or de executare si faza urmarilor

ANS: C
38. Ce desemneaza mobilul unei infractiuni ?
a. desemneaza acel sentiment (dorinta, tendinta, pasiune) care conduce Ia nasterea in mintea faptuitorului a ideii
savarsirii unei infractiuni
b. desemneaza finalitatea urmarita de faptuitor prin savarsirea infractiunii
c. desemneaza atitudinea psihica a faptuitorului ce precede si insoteste fapta infractiona\a si urmarile ei

ANS: A
39. Ce desemneaza scopul savarsirii unei infractiuni?
a. desemneaza finalitatea urmarita prin savarsirea faptei
b. desemneaza ace\ sentiment (dorinta, tenclinta, pasiune) ce conduce Ia nasterea in mintea fapluitorului a ideii
savarsirii unei anumite infractiuni
c. desemneaza atitudinea psihica a faptuitoru\ui ce precede si insotesle fapta infractionala si urmarile ei

ANS: A
!,O Ce este obiectul.iuridic a! unei infractiuni ?
a. bunul sustras sau cJistrus prin savarsirea
b. obiectivul urmarit de infractor prin savarsirea faptei

5
SURSA: Circiumaru Gabriel
EDIT: Mihai

c. relatiile sociale vatarnate sau periclitate prin savarsirea faptei


ANS: C
4i. Care sunt conditiile atacului in cazullegitirnei aparari, cauza justificativa?
a. mate1ial, direct, proportional, imediat
b. material, direct si injust
c. matehal, direct, imediat si injust
/l,NS: C
42. Cine este subiect pasiv general al unei infractiuni ?
a. statui
b. persoana fizica sau juridica care a suferit raul produs prin infractiune
c. numai persoana juridica care a suferit un rau prod us prin infractiune
ANS: A
43. Condi\iile generale de existenta ale concursului de infractiuni sunt:
a. sa se savi'lr$easca doua sau mc:i multe infractiuni, infrac(iunile sa fie savar?ite asupra aceleia?i persoane,
infrac(iunile sa fie savar?ite inainte de a interveni o condamnare definitiva pentru vreuna dintre ele, eel pu(in
doua dintre infractiunile savar?ite sa fie susceptibile de a fi supuse judecatii
b. sa se saval$easca doua sau mai multe infractiuni, infractiunile sa fie savar?ite de aceea$i persoana,
infractiunile sa fie savar$ile dupa executarea unei condamnari definitive pentru una dintre ele, eel putin doua
dintre infractiunile savar$ile sa fie susceptibile de a fi supuse judecatii
c. sa se savar?easca doua sau mai multe infractiuni, infractiunile sa fie savar~ite de aceea!?i persoana,
infractiunile sa fie savar$ile inainte de a interveni o condamnare definitiva pentru vreuna dintre ele, eel pu(in
doua dintre infractiunile saviir$ile sa fie susceptibile de a fi supuse judecatii
ANS: C
44. Recidiva este:
a. o forma a pluralitatii de infrac(iuni
b. o forma a unitatii de infractiune
c. o forma a pluralitatii constituite de infractori
ANS: A
45. Primul termen al recidivei II constituie intotdeauna:
a. o condamnare definitiva Ia pedeapsa amenzii penale In cuantum de minim 5000 lei
b. o condamnare definitiva Ia pedeapsa amenzii pen ale in cuantum de minim 10000 lei
c. o condamnare definitiva Ia pedeapsa 1nchisorii mai mare de un an
ANS: C
46. In raport de 'lntinderea efectelor sale, amnistia se clasifica in:
a. amnistie generala $i amnistie special
b. amnistie condi(ionata $i amnistie neconditionata
c. amnistie proprie ?i amnistie improprie
ANS A
47. Prescrip(ia raspunderii penale presupune:
a. stingerea dreptului infractorului de a promova cai de alae 1mpot1iva hotararii judecatore$1i nedefinitiva
amnistiate
b. stingerea dreptului infractorului de a promova cai de alae impotriva hotararii judecatore$li definitive aministiate
c. stingerea dreptului statului de a trage Ia raspundere pe eel care a saviir$il infrac(iunea
ANS: C
48. Data de Ia care !ncepe sa curga termenul de prescriptie a raspunderii penale este, in dreptul penal roman:
a. data depunerii plimgerii prealabile, 1n toate cazurile
b. data sesizarii unei instante de judecata prin rechizitoriu, indiferent ca este competenta sau nu
c. data savar$irii infrac(iunii
ANS: C
49. Prescrip(ia raspunderii penale este intrerupta:
a. Ia cererea suisa a faptuitorului, pentru motive temeinice
b. prin indeplinirea oricarui act care. potrivit legii, trebuie comunicat invinuitului sau inculpatului in desfa$urarea
procesului
trecerea neintrerupta a eel pu\in 2/3 din termenui de prescrip(ie prevazut de lege
/",I~S: 8
,n c3re punerea \n mi$care a actiunii pena!e este condit!onata de introducerea unei astfe! de

6
SURSA: Circiumaru Gabriel
EDIT: Mihai

c. lnlaturarea executarii pedepsei


~\NS B
51. Gratierea este
a. o cauza de impunitate
b. o cauza care 1nlatura caracterul penal a! faptei
c. un act de clemen(a, concretizat In 1nlaturarea, in tot sau In parte, a executarii pedepsei o1i In comutarea
acesteia 1n una mai u?oara
ANS: C

52. Cauzele care 1nlatura consecin : ele condamnarii sunt


a. reabilitarea de drept ;
b. excesul justitlcat :
c. legitima apararea

ANSA

53. La stabilirea starii de recidiva nu se tine seama de condamnarile:


a. cu privire Ia infractiunile omisive
b. infractiunile savar?ite din culpa
c. cu privire Ia infractiunile savarsite cu praeterintentie
ANS: B
54. AI doilea termen in cazul recidivei 11 constituie :
a. trei condamnari Ia pedeapsa 1nchisorii de pi3na Ia un an, pentru savarsirea unor infractiuni intentionate
b. trei condamnari Ia pedeapsa inchisorii de pana Ia sase luni, pentru savarsirea nor infractiuni intentionate
c. savar?irea din nou a unei infractiuni cu intentie pentru care legea prevede pedeapsa 1nchisorii mai mare de un
an
ANS: C

55. Cauzele care lnlatura executarea pedepsei sunt


a. gra~ ierea;
b. excesul justificat ;
c. stares de necesitate
ANSA

56. Cand o infractiune are un continut agravant sau calificat ?


a. cand cuprinde numai conditiile pentru existenta ei in forma tipica
b. cand pe langa conditiile necesare pentru existenta ei in configuratia tipica, cuprinde si aile circumstante de
agravare
c. cand este savarsita de un infroctor recidivist
ANS: B
57. Care sunt conditiile pentru ca o persoana fizica sa fie subiect activ al unei infractiuni ?
a. sa aiba varsta minima ceruta de lege si sa fie responsabila din punct de vedere penal
b. sa aiba libertate de vointa si actiune si sa fie responsabila din punct de vedere penal
c. sa aiba varsta minima ceruta de lege, sa fie responsabila si sa aiba posibilitatea de a decide Iibera si
neconstransa asupra savarsirii infractiunii

fl.NS C
58. Ce este obiectul juridical unei infractiuni ?
a. !xmul sustras sau distrus prin savarsirea faptei
o. relatiile sociale vatamate sau periclitate prir: savarsirea faptei
c. obiectivul urmarit de infractor prin savarsirea faptei
P.I~S 8
:):; :n ce se :~:ateriaiize;aza urmarsa irnediata ce se produce pl'in savarsirea unei infractiuni ?
"' fie intrun fie ir.tr-o stare de pericol
b. consecinta vizibila
in consecirtele subsecvente 2ie infractiunii

7
SURSA: Circiumaru Gabriel
EDIT: Mihai

AI~S A

60.Care este teza adoptata de Codul penal roman, in legatura cu regimul actelor preparatorii?
a. teza incriminarii actelor preparatorii
b. teza neincriminarii actelor preparatorii
c. teza incriminarii doar a unor acte preparatorii
ANS: B
61. Fata de minorii cu varsla cup(tnsa intre 14 si 16 ani care savarsesc fapte prevazute de legea penala:
a. se aplica pedeapsa amenzii
b. se pot lua numai masuri de ocrotire prevazute de legislatia in vigoare
c. se pot lua doar masuri educative
ANS: C
62. lndividualizarea judiciara a pedepsei se face:
a. de catre legiuitor in faza de elaborare a normei de incriminare
b. de catre instanta de judecata in momentul solutionarii cauzei cu care a fost investita
c. de catre reprezentantul Ministerului Public, prin rechizitoriu
ANS: B
63. In cazul participatiei penale, circumstantele personale ale unuia dintre participant!:
a. nu se rasfrang asupra celorlalti participant!
b se rasfrang asupra celorlalti participant!
c. se rasfrang numai in masura in care au fost cunoscute de loti participantii
ANS: A
64. In cazul participatiei penale, circumstantele reale:
a. nu se rasfrang asupra tuturor participantilor
b. se rasfrang asupra tuturor participantilor
c. se rasfrang asupra part\cipantilor numai in masura in care acestia le-au cunoscut sau le-au prevazut
ANS: C
65. La care infractiuni tentativa nu este posibila ?
a. Ia infractiunile savarsite cu intentie directa calificata prin scop
b. Ia infractiunile complexe
c. Ia infractiunile savarsite din praterintentie
ANS: C
66. Principiul potrivit caruia infrac(iunea este singurul temei al raspunderii penale presupune ca :
a. raspunderea penala se poate stabili daca s-a com is o fapta ce este considerata de lege ca infractiune
b. raspunderea penala se poate stabili ori de cate oris-a comis o fapta cunerespectarea dispozitiilor legale
c. raspunderea pen ala se poate stabili ori de cate ori s-a 1ncalcat un raport juridic de drept public sau privat
ANS A
67. lnfractiunea este savar;;ita cu intentie directa cand faptuitor :
a. prevede rezultatul faptei sale ;;i cu toate ca nu-l urmare$le II accepta
b. nu prevede rezultatul de;;i putea ;;i trebuia sa-l prevada
c. prevede rezultatul $i-l urmare;;te producetea lui
ANS C
68. lnfractiunea este savar$ila din culpa cu prevedere cand faptuitorul:
a. prevede rezultatul faptei sale dar nu-l accepta socotind lara ternei ca nu se va produce
b. prevede rezultatul $i-l accepta
c. prevede rezultatul $i cu toate ca nu-l urmare$le accepta posibilitatea producerii lui
AI~S: A
69. \n1ractiunea este corn'tsa din culpa fara prevedere (culpa simpla) cmd faptu'ttorul:
a. nu prevede rezultatul faptei sale, de$i trebuia ;;i putea sa-l prevada
b. nu prevede rezultatul faptei sale ;;i nici nu putea ;;i nu trebuia sa-l prevada
c. prevede tezultatul si urmaresle rezultatul faptei sale
/o,NS: A
70 Prin de al se lntelege
a. tr3.saturiie esen(iale ale o!icarei infractiuni
b. ca sa fie prevazuta de legea penala
c. totalitatea cerure de pentru ca fapta sa constituie infractiune
ANS: C

8
SURSA: Circiumaru Gabriel
EDIT: Mihai

a. persoana fizica sau persoana juridica care a savar~it o infractiune


b. persoana care a suferit o vatamare prin infractiune comisa
c. persoana care a suferit un prejuduciu ca urrnare a savarsirii infractiunii
AI~S: A
72. Pedeapsa are ca trasatura caracteristica urmatoarele :
a. este o masura de constlangere
b este un mijloc de reeducare
c. este o masura de constrangere ~~ un mijloc de reeducare
ANS: C
73. Pedepsele principale pentru persoanele juridice sunt:
a. dizolvarea persoanei juridice
b. amenda
c. lnchisoarea de Ia 15 zile Ia 30 ani
ANS: B
74. Persoanei juridice i se poate aplica drept pedeapsa complementara:
a. amendarea membrilor Consiliului de administratie
b. dizolvarea
c. interzicerea unor drepturi ale membrilor Consiliului de administratie
ANS: B
75. Condi\iile generale de existenta ale concursului de infrac(iuni sunt:
a. savarsirea a eel putin trei infractiuni, de catre aceeasi persoana, mai inainte de a fi condamnat definitiv pentru
vreuna dintre ele
b. savarsirea a doua sau mai multe infractiuni, de catre aceeasi persoana, dupa ce a fost condamnat definitiv
pentru eel putin una dintre ele
c. savarsirea a doua sau mai muite infractiuni, de catre aceeasi persoana, mai inainte de a fi condamnat definitiv
pentru vreuna dintre ele
ANS C
76. Retragerea plangerii prealabile 1nlatura raspunderea penala daca:
a. este expresa, totala ~i neconditionata ~~ intervine pana Ia pronuntarea unei hotarari definitive
b. este implicita, totala ~~ necondi\ionata
c. este expresa, totala ~~ conditionata de recuperarea prejudiciului
ANS: A
77 Prescriptia raspunderii penale este :
a. o cauza care lnlatura raspunderea penala
b. o cauza care inlatura executarea pedepsei
c. cauza care lnlatura caracterul penal a! faptei
ANS: A
78. Una din trasaturile esentiale ale infractiunii este
a. culpa
b. imputabilitatea
c. intentia
ANS: B
79. Care sunt tormele vinovatiei
a. legitima aparare
b. culpa, intentia, praeteintentia
c. cauzele de impunitate
ANS: B
80. Tentativa se pedepse\)te
a. intotdeauna
b. numai Ia infractiunile savar$ite cu intentie
c. numai cand legea prevede expres aceasta
ANS: C
81.Constituie circums!an(e agravante legale
a. savar~irea faptei de catre doua sau mai n1ulte persoane 1mpreuna
b. lmprejurarea ca infractorul se gasea In stare de betie 1n momentul savar;;irii infractiunii de ultraj
c. savar$irea infraqiunii prin violente asupra membrilor familiei
/\I~S C
82. Cand hotararea de a sav8r$i o infractiune a fost pusa rn executare, dar executarea a fost intrerupta se realizeaza
a. o tentativa relativ improprie
SURSA: Circiumaru Gabriel
EDIT: Mihai

b. tentativa Tntrerupta
c. o tentativa perfecta
ANS: B
83. Sunt cauze care lnlatura raspunderea penala
a. prescriptia raspunderii penale si prescriptia executadi pedepsei
b. amnistia si gratierea
c. impacarea partilor si retragerea qlangerii prealabile
ANS: C

84. Cauzele care inlatura raspunderea penala sunt


a. prescrip= ia executarii pedepsei;
b. !ipsa plangerii prealabile:
c. reabilitarea de drept
ANS B

85. Pot constitui circumstante atenuante judiciare


a. depasirea limitelor legitimei aparari
b. efortmile depuse de infractor pentrulnlaturarea sau diminuarea consecintelor infractiunii
c. depasirea limitelor starii de necesitate
ANS: B
86. Constituie circurnstanta agravanta legala cu caracter general
a. savarsirea infractiunii de doua sau mai multe persoane Tmpreuna
b. savarsirea infractiunii 1n timpul noptii
c. savarsirea infractiunii de catre o persoana care a profitat de situatia prllejuita de o calamitate
ANS: C
87. lnfractiunea continua este o forma a
a. unitatii naturale de infractiune
b. unitatii legale de infractiune
c. pluralitatii de infractiune
ANS: A
88. lnfractiunea de obicei este o forma
a. unitatii legale de infractiune
b. pluralitatii de infractiune
c. unitatii naturale de infractiune
ANS: A
89. Gratierea nu are efecte asupra:
a. pedepsei cu inchisoarea
b. drepturi\or persoanei vatamate
c. pedepselor principale
ANS: B

90. Cauzele care inlatura raspunderea penal a sunt


a. prescrip - ia execuH'irii pedepsei:
b. !ipsa pli'mgerii prealabile;
c. reabilitarea de drept

ANS B

91. Criteriile generale de individualizare a pedepsei sunt


a. gratierea
b. starea de pericol creata pentru valoarea ocrotita
c. prescriptia raspunderii penale
ANS B
92. legale de ii-lfrac\iune
a. continuata, infractiunea deviata $i infrac:(iunea continua
b. infractiunea complexa, infractiunea contmua $i infractiunea progresiva

10
SURSA: Circiumaru Gabriel
EDIT: Mihai

c. infractiunea progresiva, infractiunea compiElXa $i infractiunea continuata

ANS: C

93. Complicele Ia o fapta prevazuta de !egea penal a savar~ita cu inten(ie se sanctioneaza:


a. cu aceea~i pedeapsa care a fost aplicata autorului;
b. cu aceea$i pedeapsa care a fost aplicata instigatorului;
c. cu pedeapsa prevazuta de lege pentru autor.

ANS C

94.Reabilitarea nu are efecte asupra


a. masurilor de siguranta
b. pedepselor principale
c. pedepselor complementare
ANS: A
95. lmpacarea partilor- cauza care inlatura raspunderea penala
a. produce efecte numai daca intervtne pana Ia citirea actului de sesizare a instantei
b. produce efecte numai daca intervine pana Ia sesizarea instantei de judecata
c. produce efecte numai daca 'tntervine pana Ia pronun(area unei hotarari de condamnare
ANS: A
96. Actele de pregatire, ca faza de desfa$urare a activita(ii infractionale
a. nu sunt incriminate
b. sun! incriminate indiferent de forma de vinova(ie cu care se savar$esc infractiunile
c. sunt incriminate prin asimilare cu tentative sau ca fapte de sinestatatoare in cazurile prevazute de legea
pen ala
ANS: C
97. AI doilea termen al recidivei postcondamnatorii presupune
a. trei condamnari Ia pedeapsa inchisorii de pana Ia 6 luni
b. ttei condamnari Ia pedeapsa lnchisorii de peste 6 luni
c. o infractiune pentru care legea prevede o pedeapsa mai mare de 1 an
ANS:C
98. Nu atrag starea de recidiva condarnnarile referitoare Ia
a. infractiuni gratiate
b. infractiuni amnistiate
c. fapta savarsita in stare de legitima aparare
ANS: B

99. Coinstig:area poate fl realizaHi:


a. concomitent sau succesiv;
b. numai concomitent;
c. numai succesiv.
A\IS B

100, Cum se va aplica pedeapsa principala in caz de concurs de infnlctiuni atund cand instanta a stabi!it numai
pedepse cu inchisoare:

ce~ n1ai gn.'.a. la c~re se adaugn un spor de o trein1e d~n tota1u1 c.elorlalte
stabilite:
b. se aplica pedeapsa cea mai grea care poate f1 sporita pana Ia maximul ei special. iat cand acest
maxim nu este indestulator se poate un spor de pana !a 5 ani inchisoare:

11
SURSA: Circiumaru Gabriel
EDIT: Mihai

c. se aplica pedeapsa cea mai grea care poate fi sporita pana Ia maximul ei special, iar cand acest
maxim nu este indesrulator se poate adauga un spor de pana Ia 7 ani inchisoare;
d. se aplica pedeapsa cea mai g:rea

ANS: /\

12
SURSA: Circiumaru Gabriel
EDIT: Mihai

1. Hotararea judecatoreasca este:

a. actul de procedura prin care finalizeaza procesul;


b. actul de procedura efectuat de catre reclamant;
c. actul de procedura concretizat In inten~ia paratului de a finaliza
procesul.

R: a

2. Contradictorialitatea se manifesta:

a. Ia Tnceputul procesului;
b. pe tot parcursul procesului;
c. Tn etapa dezbaterilor.

R: b

3. Nerespectarea principiului contradictorialita~ii:

a. atrage nulitatea hotararii judecatore~ti;


b. atrage anularea hotararii;
c. nu atrage nicio sanc,iune.

R: a

4. In sens formal, dreptulla aparare reprezinta:

a. dreptul paf1i!or de a participa Ia proces;


b. dreptul par~i!or de a formula cereri/aparari;
c. dreptul part;ilo1 de a-~i angaja un aparator.

:c
SURSA: Circiumaru Gabriel
EDIT: Mihai
2

5. Rolul activ al judecatorului se concretizeaza In:

a. posibilitatea de a pune Tntrebari partilor chiar daca nu au


legatura cu cererea de chemare In judecata/Tntampinare;
b. posibilitatea de a folosi anumite mijloace legale pentru a
preveni orice gre~eala Tn aflarea adevarului;
c. necesitatea de a da pafiilor ajutor activ In ocrotirea drepturilor
~i intereselor lor.

R: c

6. Cauza ac\iunii civile reprezinta:

a. una din conditiile de exercitare ale actiunii civile;


' '
b. caracterul liber, exercitiul ei;
'
c. scopul catre care se Tndreapta voin~a celui care reclama/apara.

R: c

7. !nteresul reprezinta:

a. folosul practic pe care-1 urmare~te o parte prin folosirea


mijloacelor procesuale ce alcatuiesc ac~iunea;
b. protec\ia dreptului subiectiv civil;
c. scopul catre care se Tndreapta voin\a reclamantului.

R:a

8. In functie de scopul material actiunile se clasifica In:


a. cereri In realizarea dreptului, cereri In constatare, cereri
principale;
b. cereri principale, accesorii ii incidentale;
c. cereri In realizarea dreptului, cereri In constatare :;;i cereri Tn
constituire de drepturi.

:c
SURSA: Circiumaru Gabriel
EDIT:
3 Mihai

9. In func~ie de dreptul ce se valorifica cererile sunt:

a. cereri personale, cereri principale, cereri mixte;


b. cereri personale, cereri reale, cereri mixte;
c. cereri personale, cereri reale, cereri principa!e.

R:b

10. In func~ie de calea procedurala aleasa de parte, cererile se


Impart In:

a. cereri Tn constatare, cereri In realizare ~i cereri incidentale;


b. cereri reale, cereri principale, cereri mixte;
c. cereri principale, cereri accesorii, cereri aditionale, cereri
incidentale.

R: c

11. Conditiile de exercitare ale actiunii civile sunt:


' '

a. interesul, calitatea ~i capacitatea procesuala;


b. afirmarea unui drept, paf\ile, interesul, cauza;
c. calitatea $i capacitatea procesuala, afirmarea unui drept,
interesul.

R: c

12. Cererea de chemare In judecata este actul de procedura care


provine de Ia:

a. reclamant ~i parat, In conditiile legii;


b. parat;
c. numai de Ia reclamant.

R: c

13. cererea de chernare In judecata se va alatura:

a. dovada calita~ii de reprezentant;


b. :;;i dovada calitatii de reprezentant in I in care ce
formulata de reprezentant;
c. dovada caltta\ii de reprezentant In cazu! In care este
formu!ata de mandatar.
:b
SURSA: Circiumaru Gabriel
EDIT: Mihai
4

14. chemare Tn judecata primete data certa:

a. de Ia 7nregistrare;
b. prin aplicarea tampilei de intrare;
c. de Ia depunerea Ia instanta competenta.

R: b

15. Cererea de chemare In judecata:

a. nu poate fi modificata;
b. poate fi modificata numai pana Ia primul termen Ia care
reclamantul este legal citat;
c. poate fi modificata pan a Ia prima zi de Tnfati~are.

R: b

16. lntampinarea este actul de procedura formulat:

a. atat de reclamant cat ;;i de parat;


b. de parat;
c. de orice parte interesanta.

R: b

17. Nedepunerea Tntampinarii In termenul prevazut de lege:

a. atrage decaderea paratului din dreptul de a mai propune


probe ;;i invoca excep~ii, In afara celor de ordine publica;
b. atrage decaderea paratului din dreptul de a mai propune
probe ;;i invcca excep~ii;
c. atrage decaderea paratuiui din dreptul de a mai propune
probe.

R.a

a. numai lmpreuna cu cererea principala:


b. odata cu cererea principala;
c. separat de cererea principala .

.b
SURSA: Circiumaru Gabriel
5EDIT: Mihai

19. Tnceputul de dovada scrisa:

a. poate fi socotit de instan~a ca rezultand din neprezentarea


par~ii Ia interogatoriu ori din refuzul acesteia de a raspunde;
b. poate face, Tn anumite condi~ii, dovada numai Tntre par~i, nu ~i
fat a de terti;
' '
c. poate face dovada atat Tntre par~i, cat !?i fata de teri;i, daca
este completat cu orice alte probe, inclusiv prin proba cu
martori ori prin prezum\ii.

R:a

20. Actiunea In constatare:


'

a. poate fi primita chiar daca partea poate cere rea!izarea


dreptu!ui pe orice alta cale prevazuta de lege;
b. poate fi introdusa de orice persoana care are interes In
constatarea unei stari de fapt;
c. este de competen~a instan~ei competente sa solu~ioneze
cererea avand ca obiect realizarea dreptului.

R: c

21. lnteresul:

a. trebuie sa fie Tntotdeauna determinat !?i moral;


b. este o conditie de exercitare a actiunii civile;
' '
c. nu poate exista daca dreptul pretins nu este actual, fiind
supus unui termen.

R: b

22. Potrivit principiului egalita~ii:

a. fiecarei par~i trebuie sa i se recunoasca vocatia Ia aceleaf?i


drepturi pe care !e confera o anumita pozi~ie procesual ,
b. instanta de judecata solutioneaza litigiul Tn echitate;
c. In anurnite situaW o parte poate sa benefici o pozi~ie
privilejlata Tn raport cu partea adversa.

R:a
SURSA: Circiumaru Gabriel
EDIT: Mihai
6

23. Pentru aflarea adevarului In cauza, judecatorul este In drept sa


dispuna masuri precum:

a. puna Tn discutia partilor numai Tmprejurarile de fapt i de


drept rnen,ionate In cererea de chemare In judecata;
b. sa le ceara pa~ilor sa prezinte explica~ii, oral sau In scris;
c. sa dispuna adrninistrarea probelor, numai daca par-tile nu se
Tmpotrivesc.

R: b

24. Potrlvit principiului dreptului Ia aparare:

a. instanta nu poate dispune, Tn niciun caz, Tnfa\iarea In


persoana a par~ilor atunci cand acestea sunt reprezentate;
b. cererile i concluziile partilor, nu pot fi formulate i sus\inute
decat prin avocat sau consilier juridic;
c. pafii!e au dreptul, In tot cursu! procesului, de a fi reprezentate
sau, dupa caz, asistate In condi\iile legii.

R: c

25. Potrivit principiului liberului acces Ia justi\ie, judecatorii:

a. Yn conditii!e legii pot refuza sa judece pe motiv ca legea nu


prevede;
b. pot refuza sa judece pe motiv ca legea este neclara sau
incompleta;
c. au Tndatorirea sa primeasca i sa solu~ioneze orice cerere de
competen~a instantelor de judecata, potrivit legii.

R: c

26. Potrivit prlncipiulul legaliU3tii:


a. judecatorul Tnvestit de stat cu putere de a judeca solu,ioneaza
litigiu! Tn echitate;
b. procesu! c!vil se desfaoara Tn functie de conduita pafitlor;
c judecatorul are Tndatorirea de a asigu respectarea
dispozl~1llor legii privind realizarea drepturilor ~i lndeplinirea
atiilor par~ilor din proces.

:c
SURSA: Circiumaru Gabriel
7EDIT: Mihai

. Potrivit principiului continuita\ii:


a. membrii completului care judeca trebuie sa ramana In
tot cursu! judeca\ii;
b. un judecator nu poate sa fie Tnlocuit din completul de j
c. judecatorul recuzat nu mai poate face parte din completul de
judecata.

R: a

28. Cererile principa!e:

a. sunt cereri introductive de instanta;


'
b. nu pot cuprinde $i capete de cereri accesorii;
c. pot cuprinde numai cereri incidentale.

R: a

29. Actiunea civila:


'

a. reprezinta totalitatea mijloacelor procesuale pentru apararea


unui drept;
b. reprezinta ansamblul mijloacelor procesuale prevazute de lege
pentru proteqia dreptului subiectiv civil sau a altar interese;
c. nu cuprinde aceleai mijloace procesuale.

R: b

30. Exceptia lipsei calitatii procesuale:

a. poate fi invocata de pafti sau de instanta, In orice stare a


pricinii;
b. poate fi invocata doar de partea care are interes;
c. nu poate fi invocata Tn fata instan~ei de ape! ~~ recurs.

R: a

3'1. Asupra exceptlei, instan\a de judecata se pronun\8:

cL Tn situa~iile, prin Tncheiere interlocutorie;


b. p1ln lncheiere preparatorie;
c. prin lncheiere u, dupa caz, sentin~a ori

:c
SURSA: Circiumaru Gabriel
EDIT: Mihai
8

32. Parti!e:
'

a. obligatia de a-~i face cunoscute reciproc ~i Tn timp util,


mijlocele de proba, numai prin intermediul instantei;
b. pot, In orice litigiu nepatrimonial, sa convina ca probele sa fie
administrate de avocati;
'
. c. nu au obliga~ia de a proba ceea ce instanta este ~inuta sa ia
cuno~tinta din oficiu.

R: c

33. Incheierea de ~edin~a :

a. cuprinde semnatura membrilor completului ~i a grefierului;


b. este redactata de judecator;
c. este redactata de grefier Tnainte de ~edin~a de judecata.

R: a

34. Tn cazul ascultarii minorilor:

a. instan~a hotara~te daca aceasta se face In ~edin\3 publica


sau camera de consiliu;
b. aceasta se face, Tn toate cazurile, In sala de consiliu;
c. instanta hotara~te daca parin\ii, tutorele sau alte persoane vor
fi de fata Ia ascultarea minorilor.
'

R: b

35. Administrarea:

a. dovezii se face Tntotdeauna Tn aceea~i ~edin\a de judecata;


b. probe!or se face, In toate cazurile, lnainte de lnceperea
dezbaterilor asupra fondului;
c. probelor se face In ordinea stabilita de instan\a, cand este
posibi! chiar In ~edinta de judecata Tn care au fost Tncuviintate.

:c
SURSA: Circiumaru Gabriel
9
EDIT: Mihai

36. Marturisirea:

a. poate fi facuta de ambele parti;


b. nu poate avea ca obiect decat lmprejurarile pure de fapt;
c. poate fi facuta de catre patiea adversa cu privire Ia
aplicabila !itigiului.

R: b

37. Cererea de asigurare a probelor poate fi facuta:

a. atat lnainte cat i In timpul procesului;


b. numai Tnainte de sesizarea instantei cu cererea de chemare In
'
judecata;
c. numai daca partea adversa Ti da acordul.

R:a

38. Perimarea:

a. poate fi invocata numai pe cale de exceptie, In camera de


consiliu sau lri.edinta publica;
b. nu intervine In cazul Tn care actul de procedura trebuie
efectuat din oficiu;
c. opereaza de drept ~i se constata numai din oficiu.

R:b

39. Renuntarea Ia judecata se poate face:

a. numai In scris, prin act autentic;


b. numai verbal In ~edinta publica;
c. atat personal, cat ~i prin mandatar cu procura speciala.

R: c

40. Renuntarea Ia judecata:

a. a unuia dintre reclamantl este opozabi i ce!ortalti manti;


b. afecteaza i cereri!e incidentale ca au racter Si
statatoare;
produce efecte nun1ai fata de partile In privin~a carora a fost
facuta;
:c
SURSA: Circiumaru Gabriel
EDIT: Mihai
10

41. Recfamantul poate renun~a Ia dreptul pretins:

a. $i In calle extraordinare de atac, fara a fi necesar acordul


paratu!ui;
b. 9i, Tn caile de atac, Tnsa numai cu acordul paratului;
c. Tn scris.

R:. a

42. Tn caz de renuntare Ia dreptul pretins:

a. Tn fata primei instante, cererea va fi respinsa in fond;


b. In fa~a primei instante, cererea va fi anulata;
c. In fata primei instante se va lua act de renuntare.

R:a

43. Tranzactia:
,

a. poate fi Tncheiata de procurer numai Tn procesele Tn care


acesta a pornit ac~iunea;
b. este Tncuviintata
, In toate cazurile numai daca este lncheiata
prin Tnscris autentic;
c. poate fi !ncheiata $i prin Tnscris sub semnatura privata.

R: c

44. Minuta:

a. se va Tntocmi Tnainte de deliberare;


b. se va Tntocmi dupa ce a fost luata solutia, In conditiile legii;
c. va cuprinde so!u~ia referitoare Ia cerere.

:b

45. Nulitatea hotararii:

a. poate fi ceruta numai prin caile extraordinare de atac;


b. poate fi invocata prin caile de atac prevazute de lege;
poate fi invocata numai prin revlzuire.

R: b
SURSA: Circiumaru Gabriel
1EDIT:
1 Mihai

46. Autoritatea de lucru judecat a unei hotan3ri judecatore~ti:


a. este provizorie In situa\la In care hotan3rea este supusa
ape!ulul sau recursului;
b. privete numai dispozitivul hotararii;
c. privete numai acele hotarari prin care s-a solu~ionat fondul
procesului.

R:a

47. Hotararea judecatoreasca:

a. produce efecte obligatorii 9i fata de ter\e persoane cat timp


acestea nu fac In condi\iile legii, dovada contrara;
b. are for~a probanta a unui lnscris sub semnatura privata;
c. are putere executorie, In condi~iile prevazute de lege.

R: c

48. Tranzactia:
'

a. este men~iona~a In minuta;


b. va alcatui practicaua hotararii;
c. va fi Tncheiata In forma scrisa.

R: c

49. Procedura de completare a hotararii judecatoreti:

a. se poate declana din oficiu;


b. se solu~ioneaza cu citarea par~ilor;
c. se finalizeaza prin pronun~area unei lncheieri.

.b

50. Cererea de completare a hotararii:

a. se finaHzeaza prin pronun~area unei hotarari


b. nu admisibHa atuncl cand instanta a
upra unei cereri incidentale;
c. se lu~ioneaza fara citarea par~ilor.

:a
SURSA: Circiumaru Gabriel
EDIT: Mihai
12

5'1. Actu! sub natura privata este opozabil fata de ter1i:

a. numai Tn ceea ce prive:?te semnatura;


b. pana Ia Tnscrierea Tn fals;
c. Tn ceea ce prive:?te data ce1ia.

R: c

52. Daca una din parti renunta Ia o proba propusa:

a. cealalta parte o poate lnsu$i, cu acordul partii care a propus-o;


b. instanta poate dispune administrarea ei daca apreciaza ca
este concludenta;
c. procurorul o poate lnsui, lnsa numai cu acordul paftii care a
propus-o.

R: b

53. Pentru a fi valabil, lnscrisul sub semnatura privata trebuie:

a. sa cantina data $i locul redactarii lui;


b. scris de mana, In lntregime, de partea care semneaza;
c. trebuie sa poarte semnatura celui care se obliga.

R: c

54. Obiectivele expertizei:

a. vor putea fi definitivate Ia termenulla care este numit expertul,


$i nu neaparat Ia termenul cand a fost lncuviintata aceasta
proba;
b. se stabilesc Tntotdeauna Ia momentullncuviin~arii probei;
c. sunt stabilite de catre instanta de judecata.

R: a
SURSA: Circiumaru Gabriel
EDIT: Mihai

1. !n cazul infractiunii de tainuire, intelegerea dintre participantii Ia infractiune are Foe:


a. doar anterior savarsirii infractiunii principale
b. doar posterior savarsirii infractiunii principale
c. in orice moment al desfasurarii infractiunii ptincipale, pana Ia epuizarea sa
d. in intervalul cuprins 1ntre rezolutia infractionala a autorului primei fapte penale si primul act de executare al
autorului tainuirii
ANS: 8
2.
tnfractiunea de lips ire de libertate fn mod i/egal, este mai grava atunci cand:
a. este savarsita in timpul noptii sau de doua sau mai multe persoane impreuna
b. este savarsita de o persoana inarmata sau prin simulare de calitati mincinoase
c. viata victimei a fost pusa in pericol
d. fapta a avut ca urmare sinuciderea victimei sau este savarsita asupra a doua sau mai multe persoane
ANS: C
3. lnfractiunea de furt calificat se consuma:
a. in momentul intrarii bunului in stapanirea de fapt a subiectului activ al infractiunii
b. 1n momentul cand faptuitorul ridica bunul din locul1n care se afia, deplasandu-1 in alt loc
c. in momentul ridicarii si transportarii bunului ln locul unde faptuitorul a avut intentia sa-l depuna
d. in momentul cand faptuitorul apuca cu mana bunul pe care urmareste sa si-11nsuseasca pe nedrept, indiferent
daca a reusit sau nu sa-l ia si sa-l pastreze
ANS: A
4. lnfractiunea de luare de mita, se consuma:
a. ln momentul realizarii elementului material in varianta pretinderii, numai daca este urmata de primirea lntregii
sume de bani pretinse
b. in momentul realizarii elementului material 1n varianta acceptiirii, daca este urmata de primirea de catre
subiectul activ al infractiunii a unui bun a carei valoare este mai mare de 1000 lei
c. anterior realizarii elementului material in varian Ia pretinderii, caz in care fapta va primi incadrarea juridica de
tentativa Ia 1nfractiunea de luare de mila
d. 1n momentul realizarii actiunii sau inactiunii incriminate, urmarea imediata a acestora fiind implicita
ANS: 0
5. Actiunea caracteristica elementului material a/ infractiunii de dare de mita, raportata Ia efectuarea sau neefectuarea
actului de serviciu de catre eel mituit, se realizeaza:
a. doar anterior efectuarii sau neefectuarii actului de serviciu
b. doar ulterior efectuarii sau neefectuarii actului de serviciu
c. atat anterior, cat si ulterior efectuarii actului de serviciu
d. atat anterior, cat si ulterior neefectuarii actului de serviciu
ANS: A
6. Potrivit reglementarii legii penale, promisiunea, oferirea sau darea de bani ori a!te foloase unui functionar, pentru ca
acesta sa lndeplineasca, sa nu lndepfineasca ori sa intarzie indeplinirea unui act privitor fa indatoririle sale de
setviciu:
a.
constituie infractiune siva fi pedepsita, cu exceptia situatiei in care eel mituit este functionar al unui stat strain
b.
constituie infractiune si va fi pedepsita, cu exceptia situatiei 1n care mituitorul denunta fapta imediat dupa ce
organul de u1marire a fost sesizat cu privire Ia infractiune
c. constituie infractiune si va fi pedepsita, cu exceptia situatiei In care mituitorul a fost constrms de eel mituit,
prin orice mijloace, sa-i dea mila
d. constituie infractiune siva fi pedepsita in toate variantele enumerate
ANS: C
7. Potrivit legii penale, promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase unui functionar, pentru ca acesta sa
fndepfieasca, sa nu lndepfineasca ori sa intiirzie i'ndeplinirea unui act privitor Ia fndatoririle sale de serviciu:
a. nu se pedepseste daca mituitorul denunta fapta inainte ca organul de urmari1e penala sa f1e sesizat pentru
acea infractiune
b. nu se pedepseste daca mituitorul recunoaste fapta inainte ca instanta de .iudecata sa fie sesizata
rechizitoriu pentru acea infractiune
c. nu se pedepseste daca mituitorul recunoaste fapta '!nainte ca instanta de judecata sa se pronunte pe fondul
cauzei privind infractiunea savarsita
d. nu se pedepseste daca mituitorul recunoaste fapta inainte ca instanta de judecata sa se pronunte
hotarare definitiva cu privire infractiunea savarsita
SURSA: Circiumaru Gabriel
EDIT: Mihai

AI~S: A
8. Potrivit reglementarii legii penale privind infractiunea de marturie mincinoasa, fapta martorului care, intro cauza
penal&, civila s<w disciplinara, face afirmatii mincinoase:
a. constituie infractiune, cu exceptia situatiei 1n care martorul1si retrage marturia 1nainte de arestarea inculpatului
b. constituie infractiune, cu exceptia situatiei in care martorullsi retrage marturia dupa arestarea inculpatului, dar
1nainte de condamnare
c. constituie infractiune, cu exceptia situatiei in care martorullsi retrage marturia dupa condamnarea inculpatului,
dar 1nainte de executama pedepsei de catre eel condamnat
d. constituie infractiune si se pedepseste indiferent daca si cand martorul1si retrage marturia
ANS: A
9. Potrivit reg/ementarii legii penale fapta persoanei care falsifica moneda:
a. constituie infractiune, daca este savarsita 1n modalitatea contrafacerii
b. constituie infractiune, daca este savarsita 1n modalitatea alterarii
c. constituie infractiune, daca este savarsita prin imitarea monedei autentice
d. toate variantele enuntate sunt corecte
ANS: D
10. Elementul material af infractiunfi de luarea de mita consta fn:
a. actiunea de pretindere, urmata obligatoriu de actiunea de primire de bani sau alte foloase
b. promisiunea, urmata obligatoriu de actiunea de primire de bani sau alte foloase
c. acceptarea promisiunii, urmata ob!igatoriu de actiunea de prim ire de bani sau alte foloase
d. actiunea de pretindere sau prirnire sau acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase
ANS: D
11. Forma de vinovatie a infractiunii de viol care a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei este:
a. intentia
b. culpa cu prevedere
c. culpa fara prevedere
d. praeterintentia
ANS: D
12. Forma de vinovatie cu care se comite infractiunea de delapidare este:
a. intentia directa sau indirecta
b. culpa cu prevedere
c. culpa fara prevedere
d. praeterintentia
ANS: A
13. Forma de vinovatie cu care se comite infractiunea de trafic de inf/uenta este:
a. intentia indirecta
b. culpa
c. intentia directa si calificata prin scop
d. praeterintentia
ANS: C
14. Forma de vinovatie cu care se comite infractiunea de fnse/aciune este:
a. praeterintentia
b. culpa cu prevedere
c. intentia indirecta
d. intentia directa si calificata prin scop
ANS: D
15. Forma de vinovlWe cu care se comite infractiunea de tainuire este:
a. intentia directa sau indirecta
b. numai intentia directa
c. numai intentia indirecta
d. praeterintentia
ANS: A
16. Forma de vinoviWe cu care se comite infractiunea de favorizare a infractorului/faptaitorului este:
a.
b.
c. intentia
d.
ANS: C
17. Forma de vinovatie c:u care se co mite infractiunea de neglijenta fn serviciu este:

2
SURSA: Circiumaru Gabriel
EDIT: Mihai

a. numai culpa
b. numai intentia indirecta
c. numai intentia directa
d. numai praeterintentia
ANS: A
i 8. Poate fi subiect activ a/ infractiunii de m:glijenta fn serviciu:
a. functionarul public
b. orice persoana
c. orice persoana angajata
d. orice persoana angajata, 1n timpul orelor de program
ANS: A
19. Poate fi element material a/ infractiunii de neglijentii fn serviciu:
a. doar omisiunea de indeplinire a unei 1ndatoriri de serviciu
b. doar 1ndeplinirea defectuoasa a unei indatoriri de serviciu
c. omisiunea de indeplinire si indeplinirea defectuoasa a unei 1ndatoriri de serviciu, in mod cumulativ
d. omisiunea de indeplinire sau 1ndeplinirea defectuoasa a unei 1ndatoriri de serviciu
ANS: D
20. incadrarea juridica a faptei aceluia care incearca sa ucidfi o persoanfi, care fa surprins fn timp ce sustragea bunuri
si 1-a amenintat ca if va denunta autoritfitilor este:
a. tentativa Ia infractiunea de ucidere din culpa in concurs cu tentativa Ia infractiunea de talharie
b. tentativa Ia infrac(iunea de omor calificat
c. tentativa Ia infractiunea de talharie care a avut ca urmare moartea victimei
d. vatamarea corporala grava in concurs cu infractiunea de tentativa Ia infractiunea de furt
ANS: B
21. fncadrarea juridica a faptei persoanei care loveste intention at cu aceeasi ocazie, In aceleasi circumstante, doua
persoane este:
a. o infractiune de lovire sau aile violente
b. doua infractiuni de lovire sau alte violente aftate 1n concurs
c. o infractiune de lovire sau alte violente in forma continuata
d. o infrac(iune de lovire sau alte violente In forma continua
ANS: A
22. lncadrarea juridica pentru situatia In care ffiptuitorul a lovit victima cu un cutit in abdomen, dar victima sa aparat si
a reusit sa atenueze forta loviturii, astfel ca viata nu ia fost pusa In pericol este:
a. infractiunea de vatamare corporal a
b. infractiunea de vatamare corporala grava
c. infractiunea de tentativa de omor
d. infractiunea de tentativa Ia infractiunea de lovituri cauzatoare de moarte
ANS: C
23. ln cazul infractiunii de tainuire, limita speciala fixata de legiuitor fn cazul pedepsei ap/icate tainuitorului, prin
raportare Ia cea prevazuta pentru autorul faptei din care pro vine bunu/ este:
a. pedeapsa aplicata tainuitorului nu poate depa9i pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea d1n care
provine bunul tainuit
b. pedeapsa aplicata tainuitorului nu poate fi mai mare decal aceea care s-a aplicat autorului faptei din care
provine bunul
c. pedeapsa aplicata tainuitorului se reduce, daca pentru autorul faptei din care provine bunul s-au retinut
circumstante atenuante
d. pedeapsa aplicata tainuitorului se majoreaza, daca pentru autorul faptei din care provine bunul s-au retinut
circumstante agravante
ANS: A
24. /ementul material a/ infractiunii de TAINUIRE consta in:
a. primirea unui bun provenit dintr-o infractiune, urrnata in mod obligatoriu de valorificarea sa, cunoscand ca
bunul provine din savarsirea unei fapte prevazute de legea penala
b. dobmdirea unui bun provenit dintr-o infractiune, urmata in mod obligatoriu de valorificarea sa, cunoscand
ca bunul provine din savarsirea unei fapte prevazute de legea penal a
c. dobandirea unui bun provenit dintr-o infractiune, urmata In mod obligatoriu de transformarea sa, cunoscand
ca bunu/ provine din sava.rsirea unei fapte prevazute de legea pen ala
d. primirea sau dob2mdirea sau transformarea sau 1nlesnirea valorificarii unui bun, cunoscand ca acesta
din savarsirea unei fapte prevazute de iegea penala
PJ~S: D

3
SURSA: Circiumaru Gabriel
EDIT: Mihai

25. ln ca:wl fn care infractiunea de TAINUIR este savarsita sot sau ruda apropiata (membru a/ famifiei):
a. tainuirea nu se pedepseste
b. tainuirea se pedepseste doar daca tatnuitorul are varsta peste 18 ani
c. tainuirea se pedepseste, cu CJxceptia situatiei in care tainuitorul locuieste cu eel care a savarsit infractiunea din
care provine bunul
d. tainuirea se pedepseste in toate cazuriie, neavand relevanta calitatea tainuitorului, ci doar indeplinirea
conditiilor cerute de lege pentru atragerea raspunderii pen ale
ANS: A
26. Obiectul material al infractiunii de uftraj, in varianta tip:
a. este corpul functionarului public ultragiat
b. este un bun mobil
c. este un bun imobil
d. nu exista
ANS: D
27. Actiunea specifica elementului material fn cazul infractiunii de ultraj poate consta in:
a. amenintari, loviri sau alte violente ori vatamare corporaia
b. promisiunea de bani
c. promisiunea de bunuri
d. promisiunea oricaror foioase materiale
ANS: A
28. Formefe de participatie penafa Ia infractiunea de marturie mincinoasa sunt:
a. coautoratul, instigarea, complicitatea
b. doar autoratul
c. doar instigarea ?i complicitatea
d. doar autoratul si instigarea
ANS: C
29. Ajutorul dat faptuitorului, pentru fmpiedicarea (ziidarnicirea) executarii pedepsei lntruneste elementele constitutive
ale infractiunii de:
a. favorizarea infractoruiui
b. tainuire
c. asociere In vederea savarsirii de infractiuni
d. 1nlesnirea evadarii
ANS: A
30. lncadrarea juridica a faptei de furt prin violenta, savarsit i'ntr-un mijloc de transport in comun, este:
a. infractiunea de taiharie
b. infractiunea de iovire si aile violente, 1n concurs cu infractiunea de furt
c. infractiunea de iovire si aile vioiente, in concurs cu infractiunea de furt caiificat
d. infractiunea de furt calificat
ANS: A
31. Fapta persoanei care /oveste un pofitist aflat In exercitiul functiunii, care sia depasit atributii/e de serviciu,
fntruneste elementele constitutive ale infractiunii de:
a. ultraj
b. ioviri sau alte vioiente
c. vatamare corporaia
d. vatamare corporala din culpa
ANS: B
32. Fapta persoanei care if paraseste, alunga s<w lasa fara ajutor pe eel fndreptatit Ia intretinere, expunandu-1 Ia
suferinte fizice sau morale fntruneste elementele constituUve ale infractiunii de:
a. abandon de familie
b. nerespectarea hotararilor judecatoresti
c. iasare fara ajutor
d. punere In primejdie a unei persoane 1n neputinta a se 1ngriji
ANS. A
33. Nelndeplinirea cu reacredinta a obligatiei de fntretinere, fata de eel indreptatit Ia fntretinere, lntruneste elementele
constitutive ale infractiunii de:
a. c~andon de fami!ie
b. hotc;Jariior
c. iasare lara ajutor
SURSA: Circiumaru Gabriel
EDIT: Mihai

d. punere In primejdie a unei persoane ln neputinta a se 1ngriji


ANS: A PTS: 1
34. Poate fi subiect pasiv a/ infractiunii de insefacitme:
a. orice persoana
b. numai persoana fizica prejudiciata
c. numai persoana juridica prejudiciata
d. persoana fizica sau juridica prejudiciata
ANS: D
35. Poate constitui e/ementul material a/ infractiunii de lnse/aciune:
a. numai actiunea de prezentare ca adevarata a unei fapte mincinoase, 1n scopul de a obtine pentru sine sau
pentru altul un folos patrimonial injust ?i daca s-a pricinuit o paguba
b. numai actiunea de prezentare ca mincinoasa a unei fapte adevarate, In scopul de a obtine pentru sine sau
pentru altul un folos patrimonial injust ?i daca s-a pricinuit o paguba
c. actiunea de prezentare ca adevarata a unei fapte mincinoase sau actiunea de prezentare ca rnincinoasa a
unei fapte adevarate, in scopul de a ob(ine pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust $i daca s-a
pricinuit o paguba
d. niciuna dintre variantele enuntate
ANS: C
36. Forma de vinovatie cu care se poate savarsi infractiunea de abuz de incredere este:
a. intentia
b. praeterintentie
c. culpa simpla
d. intentie directa si culpa cu prevedere
ANS: A
37. Forma de vinoviWe cu care se poate savarsi infractiunea de hiirtuire sexualii este:
a. inten(ia si culpa
b. intentia
c. culpa
d. praeterintentia
ANS: B
38. Forma de vinoviitie cu care se poate saviirsi infractiunea de incest este:
a. intentia directa
b. intentia indirecta
c. praeterintentia
d. culpa
ANS: A
39. Etementul material in cazul infractiunii de viol poate consta:
a. numai Jn fapte comisive
b. nurnai In fapte omisive
c. atat in fapte comisive, cat si in fapte omisive
d. niciuna dintre variantele enuntate
ANS: A
40. E!ementul material a/ infractiunii de omor, constf1 intro actiune de ucidere, efectuatii:
a. doar prin acte comisive
b doar prin acte omisive
c. prin acte comisive si prin acte omisive simultan, 1n baza aceleiasi rezolutii infractionale
d atat prin acte comisive, cat si prin acte omisive
ANS: D
41. Elementul material at infractiunii de tainuire este:
a. sustragerea unui bun cunoscand ca acesta provine din savar?irea unei fapte penale
b. pretinderea unui bun cunoscand ca acesta provine din sav8r$irea unei fapte pen ale
c. transformarea unui bun cunoscand ca acesta provine din savar$irea unei fapte penale
d. 1nsusirea unui bun cunoscand ca acesta provine din savar$irea unei fapte penale
AI~S: C
42. E!ementuf material a/ infractiunii de tlifharie, in varianta!forma tip, constii In actiunea de:
a. furt savarsit prin punerea victimei 1n stare oe inconstienta pentru a-si asrgura scaparea
b. turt savarsit de o persoana mascata
c. turt savarsit asupra unei persoane aflate in imposibilitatea de a-si exprima vointa sau de a se apara
d. furtul savarsit de doua sau mai multe persoane 1mpreuna
SURSA: Circiumaru Gabriel
EDIT: Mihai

ANS: A
43. Actiunea specificii elementului material fn cazu/ infractiunii de talharie, In forma tip, constii In:
a. furtul savarsit prin amenintari
b. furtul savarsit fn timpul noptii
c. furtul savarsit lntr-un mijloc de lt3nsport
d. furtul savarsit de 0 persoana deghizata
ANS A
44. fncadrarea juridica a faptei de furt siivarsit prin amen in tare este:
a. infractiunea de amenintare 1n concurs cu infractiunea de furt simplu
b. infractiunea de furl calificat
c. infractiunea de furt simplu
d. infractiunea de talha1ie
ANS: D
45. Constituie circumstanta de agravare ale infractiunii de talharie:
a. talharia savarsita intr-un loc public
b. talharia sava1sita 1n timpul noptii
c. tal haria savarsita de o persoana travestita
d. toate variantele enunta!e sunt corecte
ANS: D
46. NU se va retine forma agravata a infractiunii de tafharie daca fapta a fost:
a. a lost savarsita de o persoana mascata
b. a fost savarsita de o persoana deghizata
c. a fest savarsi!a de o persoana travestiti3
d. niciuna dintre variantele enumate nu es!e corecta
ANS: D
47. In cazul infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal, constituie circumstante de agravare:
a. lipsirea de liberta!e de catre 0 persoana In armata
b. minoritatea victimei
c. lipsirea de libertate care are ca urmare moartea victimci
d. toate variantele enumerate sunt corecte
ANS D
48. Exista infractiunea de om or calificat fn varianta normativa "pentru a ascunde savarsirea altei infractiuni" daca:
a. faptuitorul a ucis victim a unei infractiuni consumate, savarsita tot de el
b. faptuitorul a ucis victima unei infractiuni consumate, savarsita de o alta persoana
c. faptuitorul a ucis victim a unei infractiuni ramasa 1n faza de tentativa pedepsibila
d. toate variantele enuntate sunt corecte
ANS: D
49. Efementul material al infractiunii de fats material in fnscrisuri oficiale consfiii in:
a. falsificarea unui inscris oficial, cu prilejul intocmirii acestuia, prin consemnarea unor fapte sau 1mprejurari
neadevarate
b. falsificarea unui1nscris oficial prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lui in orice mod, de
natura sa produca consecinte juridice
c. folosirea unui inscris oficial I:~ vederea producerii de efecte juridice
d. falsificarea unui !nscris oficial, cu prilejul intocmirii acestuia, prin omisiunea consemnarii unor date sau
lmprejura1i
ANS: B
50. Raspunderea In cazu/ infractiunii de violare de domiciliu este agravata daca:
a. fapta este savarsita in timpul noptii
b. fapta este savarsita de o persoana 1narmata
c. fapta este savarsita prin toiosire de calitati mincinoase
d. toate va.riantele enuntate sunt corecte
ANS: D
51. Raspunciema pO!nafii fn cazuf infracti!mii de evadare este agravata daca fapta este savarsita:
a.
b. foiosire oe violente sau fclosire de arme
C. folosire cie calitati mincinoase
d. tcate var:antele sunt ccrecle
SURSA: Circiumaru Gabriel
EDIT: Mihai

t>,NS: 8
52. In cazuf infractiunilor contra vie('ii, integritatii corpora Fe si sanatatii tentativa este posibifa si pedepsita pentru:
a. loviri sau alte violente
b. omorul si uciderea din culpa
c. omoru/ calificat si lovirile sau alte violente
d. omorul calificat
ANS: D
53. ln cazut infractiunilor contra patrimoniului, tentativa este posibifii si .se pedepseste Ia:
a. furtul calificat
b. talharie
c. inselaciune
d. toate variantele enuntate sunt corecte
ANS: 0
54. Se va retine In sarcina incu/patului forma agravata a infractiunii de ta!hiirie, daca fapta a fost savarsita:
a. impotriva a doua sau mai multe persoane
b. de eel putin 3 persoane impreuna
c. 1n timpul noptii
d. prin folosire de calitati mincinoase
ANS: C
55. Se va retine in sarcina inculpatului varianta agravata a infractiunii de gestiune fraudu/oasa, daca fapta a fost
slwarsita:
a. 1n scopul de a dobEmdi un folos material
b. de doua sau mai multe persoane 1mpreuna
c. 1mpotriva a eel putin doua persoane
d. 1nainte de descarcarea de gestiune anuala
ANS: A
56. Modalitatile normative sub care se poate inffitisa e/ementul material a/ infractiunii de delapidare sunt:
a. 1nsusirea, distribuirea sau traficarea de catre un functionar (public), 1n interesul sau ori pentru altul, de bani,
valori sau alte bunuri pe care le gestioneaza
b. 1nsusirea, folosirea sau traficarea de catre un functionar (public), 1n interesul sau ori pentru altul, de bani,
valori sau alte bunuri pe care le gestioneaza sau le adrninistreaza
c. lnsusirea, traficarea sau valorificarea e catre un functionar (public), 1n interesul sau ori pentru altul, de bani,
va\ori sau alte bunuri pe care le administreaza
d. toate variantele enumerate sun! corecte
ANS: B
57. Obiectul material a/ infractiunii de furt este:
a. relatiile sociale referitoare Ia proprietatea bunului
b. relatiile sociale cu caracter patrimonial
c. bunul mobil1nsusit de autorul faptei
d. corpul victirnei
ANS: C
58. Obiectul material a/ infractiunii de gestiune frauduloasa, In varianta tip, II constituie:
a. bunurile aflate fizic In gestiunea faptuitorului Ia data sesizarii faptei
b. relatiile sociale cu caracter patrimonial privind bunurile imobile si mobile
c. bunul transmis In de!entia faptuitorului, pe care acesta Tl stapaneste
d. universalitatea de bun uri care si-au pierdut total sau partial valoarea din cauza gestionarii frauduloase
ANS: D
59. Obiectu/ material a/ infractiunii de fnselaciune 11 constituie:
a. numai un bun mobil
b. numai un bun imobil
c. atat un bun mobil, cat si un bun imobil
d. niciuna dintre variante!e enuntate nu este corecta
J\NS: C
60. Obiectul material a/ infractiunii de omor este:
arma folosita pen!ru uciderea persoanei
b. corpui persoanei decedate
c. corpul persoanel in viata
d. c.c;iunea ucigatoare
~\NS C
SURSA: Circiumaru Gabriel
EDIT: Mihai

61. Obiectuf material a/ infractiuni de tufburare de posesie este:


a. relatiile soclale privind secur'ltatea bunurilor imobile
b. bunul imobil asupra caruia se exercita actiunea specifica elementului material
c. obiectul material al infractiunii conexe infractiunii de tulburare de posesie
d. relatiife sociale privind securitatea bunurilor mobile
ANS: B
62. Obiectul material a/ infractiunii de dt:5trugere este:
a. bunul apartinand altei persoane, care este efectiv distrus prin fapta comisa
b. bunul apartinand altei persoane, care este degradat prin fapta comisa
c. bunul apa1iinand altei persoane, care este adus 1n stare de ne1ntrebuintare prin fapta comisa
d. toate variantele enumerate sunt corecte
ANS: D
63. Fapta persoanei de a patrunde fara drept, in orice mod, fntr-o locuinta, fara consimtamantul persoanei care o
foloseste, constituie infractiunea de:
a. tulburare de posesie
b. violare de domiciliu
c. purtare abuziva
d. niciuna dintre variantele enumerate nu este corecta
ANS: B
64. Fapta persoanei de a refuza parasirea unei locuinte, Ia cererea persoanei care o foloseste, constituie infractiunea
de:
a. tulburare de posesie
b. violare de domiciliu
c. purtare abuziva
d. niciuna dintre variantele enumerate nu este corecta
ANS: B
65. Prin violare de domiciliu, in sensu/ fegii penale, se fntelege:
a. patrunderea lara drept, 1n orice mod, intr-o locuinta, 1ncapere, dependinla sau loc imprejmu1t tinand de
acestea, lara consimtamantul persoanei care le foloseste
b. patrunderea fara drept, din eroare, 1ntr-o locuinta, 1ncapere, dependinta sau loc 1mprejmuit f1nand de acestea,
fara consimtamantul persoanei care le foloseste
c. patrunderea lntr-o locuinta, 1ncapere, dependinta sau loc 1mprejmuit tinand de acestea, cu consimtamantul
persoanei care le foloseste
d. patrunderea politiei, cu mandai, 1ntr-o locuinta, 1ncapere, dependinta sau loc 1mprejmuit tinand de acestea,
fara consimtamantul persoanei care le foloseste
ANS A
66. 7ncadrarea juridica a faptei persoanei de a falsifica a unui fnscris sub semnatura privata side fo/osire a acestuia,
fntruneste elementele constitutive ale infractiunii de:
a. fals in 1nscrisuri sub semnatura privata
b. uz de fals
c. fals in lnscrisuri sub semnatura privata in concurs cu infractiunea de uz de fals
d. fals intelectual
ANS: A
67. lnfractiunea de fa/sificare de moneda, atunci cand se realizeaza prin contrafacere, poate avea ca obiect material:
a. titluri de credit si monede
b. monede antice din metal
c. orice fel de monede sau bancnote, indiferent daca au iesit sau nu din circulatie
d. niciuna din variantele enuntate nu este corecta
ANS: D
68. In cazul infractiunii de fals intelectual, e/ementul material se poate realiza prin:
a. fa!sificarea unui 1nscris oficial1n continutul sau
b. atestarea unor fapte sau \mprejurari necorespunzatoare adevarului
c. omisiunea de a insera unele date sau imprejurari care ar fi trebuit sa fie constatate
d. toate variante!e enuntate sunt corecte
ANS D
69. In cazul infractiunii de incest, raportul sexual se consuma fntre:
a. h;ti si surori sau Yntre rude in linie directa
b. 'ntre rude fn !inie coleterala
c. 'intre af1ni pe de-o parte si pe de alta parte
SURSA: Circiumaru Gabriel
EDIT: Mihai

d. 1ntre afini
ANS: A
70. Constiiuie modalitati normative ate infractiunii de omor calificat faptele savarsite de o persoana:
a. din interes material sau asupra unei femei gravide sau asupra unui jandam1 aflat sau nu In tirnpul1ndeplinirii
1ndatoririlor de serviciu
b. cu premeditare sau prin cruzimi sau asupra unui procurer aflat sau nu 1n timpul1ndeplin'irii 1ndatoririlor de
serviciu
c. asupra unui magistral 1n legatura cu 1ndeplinirea lndatoririlor de serviciu sau prin mijloace ce pun In pericol
viata mai rnultor persoane
d. pentru a se sustrage pe sine ori o alta persoana de Ia executarea unei pedepse sau pentru a ascunde
savarsirea altei infractiuni
ANS: 0
71. Omoruf calificat, savarsit in varianta "cu premeditare":
a. implica doar o simpla chibzuire anterioara asupra faptei
b. irnplica exteriorizarea rezolutiei infractionale prin acte de pregatire a infractiunii
c. implica existenta unui interval de timp 1ntre luarea hotararii de a cornite infractiunea si savarsirea acesteia,
chiar daca faptuitorul nu a chibzuit asupra faptei si nu a pregatit-o
d. nu presupune un interval de limp 1ntre adoptarea hotararii de a ucide si materializarea acesteia
ANS: B
72. Omorul calificat, savarsit fn varianta "cu premeditare", presupune:
a. adoptarea hotararii de a ucide, consolidarea acesteia si reflectarea asupra modalitatii de 1nfapture a actiunii
b. exteriorizarea si manifestarea rezolutiei infractionale, constand 1n obtinerea de informatii necesare excutarii
actiunii ucigatoare
c. trecerea unui interval de timp suficient 1ntre adoptarea hotararii de a ucide si punerea ei 1n executare,
interval in care autorul1ndeplineste acte pregatitoare
d. toate variantele enumerate sunt corecte si trebuie 1ndeplinite cumulativ pentru a exista premeditarea
ANS: 0
73. Fapta persoanei de a ucide o alta persoana, i'n conditiile prevazute de varianta normativa "din interes material" va
primi in cadrare juridica de:
a. omor calificat, fiind irelevant daca faptuitorul a obtinut sau nu satisfacerea interesului
b. omor calificat, cu conditia necesara si obligatorie ca faptuitorul sa fi obtinut satisfacerea interesului
c. omor calificat, daca faptuitorul a obtinut satisfacerea interesului si omor simplu, daca faptuitorul nu a ob\inut
satisfacerea interesului
d. niciuna dintre variante nu este corecta
ANS: A
74. Constituie elemente circumstantiate de agravare In cazul infractiunii de furl ca/ificat comiterea faptei:
a. intr-un mijloc de transport in comun sau de o persoana mascata, deghizata sau travestita
b. de catre o persoana avand asupra sa o arma sau prin folosirea fara drept a unei chei adevarate sau
mincinoase
c. In timpul noptii sau prin efractie
d. toate variantele enumerate sunt corecte
ANS: 0
75. Constituie element material a/ infractiunii de omor:
a. actiunea ucigatoare
b. corpul persoanei in viata
c. corpul persoanei decedate
d. corpul persoanei
ANS: A
76. 1n cazul infractiunii de santaj, pluralttatea de victime ale unei unice actiuni de santaj determina:
a. egalitatea Tntre numarul infractiunilor si numarul subiectilor pasivi care au suportat actiunea de constrangere
exercitata de faptuitor prin arnenintare sau violenta
b. existenta unei singure infractiuni si a unui numar de eel putin doi subiecti pasivi care au suportat actiunea de
constrangere exercitata de faptuitor prin amenintare
c. existenta unei singure infractiuni si a unui numar de eel putin doi subiecti pasivi care au suportat actiunea de
constrangere exercitata de faptuitor prin violenta
d. niciuna dintre, varia.ntele enuntate nu este corecta
ANS: A
n. Tentativa este posibiUi si se pedepseste in cazul urmatoarelor infractiuni:
a. fa\sificare de moneda
SURSA: Circiumaru Gabriel
EDIT: Mihai

b. falsificare de titluri de credit


c. falsificare de timbre
d. toate varianlele enuntate sunl corecte
ANS: D
78. Tentativa este posibila si se pedepseste in cazul urmatoarelor infractiuni:
a. falsul material in 1nscrisuri oficiale si falsul intelectual
b. falsulin 1nscrisuri sub semnatura privata si uzu/ de fals
c. falsulln declaratii
d. uzul de fals
ANS: A
79. Falsficarea tmui fnscris oficial se poate face prin:
a. contrafacerea scrierii, de natura sa produca consecinte juridice
b. contrafacerea subscrierii, de natura sa produca consecinte juridice
c. alterarea 1nscrisului, de natura sa produca consecinte juridice
d. toate variantele enuntate sun! corecte
ANS: D
80. lnfractiunea de fals material in fnscrisuri oficiale este mai grava daca este savarsita:
a. de un functionar (public) in timpul exercitarii atributiilor de serviciu
b. de un functionar (public), indiferent daca se ana sau nu In timpul exercitarii atributiilor de serviciu
c. de eel putin doua persoane, din care eel putin una are calitatea de functionar (public) 1n timpul exercitarii
atributiilor de serviciu
d. de eel putin doua persoane, din care eel putin una are calitatea de functionar (public), indiferent daca se afia
sau nu ln timpul exercitarii atributiilor de serviciu
ANS: A
81. Poate fi subiect activ at infractiunii de fats material in inscrisuri oficiale:
a. orice persoana
b. orice persoana care 1ndeplineste condi?iile legale ale raspunderii penale
c. functionarul (public) In timpul exercitarii atributiilor de serviciu
d. functionarul (public), indiferent daca se afla sau nu In timpul exercitarii atributii/or de serviciu
ANS: C
82. Contrafacerea scrierii In ceea ce priveste infractiunea de fats material in lnscrisuri oficiale semnifica:
a. imitarea scrisului
b. confection area unui lnscris similar celui oficial
c. redactarea unui nou 1nscris, indiferent daca acesta are sau nu valoare probatorie sau semniflcatie juridica
d. emiterea unui lnscris care nu corespunde ca fond si forma cu specimenul elaborat de autoritatea de
reglementare
ANS B
83. Alterarea fn ceea ce priveste infractiunea de falsificare de moneda meta fica semnifica:
a. modificarea continutului si/sau a aspectului exterior In ceea ce priveste greutatea monedei meta/ice
b. modificarea continutului silsau a aspectului exterior In ceea ce priveste compozitia monedei metalice
c. modificarea continutului si/sau a aspectului exterior In ceea ce priveste forma monedei metalice
d. toate variantele enuntate sunt corecte
ANS: D
84. fn cazul infractiunii de viol, actul sexual se consuma:
a. dupa ce autorulinfrange rezist"nta victimei prin folosirea fortei fizice
b. profitand de imposibilitatea victimei de a se apara
c. profitand de imposibilitatea victimei de a-si exprima vointa
d. toate variantele enumerate sun! corecte
AI~S: D
85. Pentru fncadrarea juridica a faptei unei persoane ca fiind cercetare abuziva, este necesar ca organul judiciar:
a. sa fi 1ntrebuintat santajul pentru obtinerea de declaratii
b. sa fi indeplinit procedurile judiciare fara a asigura interpret pentru persoana cercetata
c. sa fi intrebuintat pentru obtinerea de declaratii unul din mijloacele prevazute de lege, respectiv promisiuni.
vioiente
d. sa fi intrebuintat cumulativ toa.te mij/oacele prevazute de lege pentru obtinerea de declaratii
Ai\JS C
86. Latura obiectiva a infractiunii de trafic de influenta include scopul de a determina functionarul (public):
a. sa faca un act ce nu intra In &tributiile sale serviciu
b. sa faca un act ce intra in etributiile sale de serviciu

10
SURSA: Circiumaru Gabriel
EDIT: Mihai

c. sa faca un act ce depaseste atributiile sale de serviciu


d. niciuna din variantele enuntate nu este corecta
ANS: B
87. Marturia mincinoasa face parte din categoria infractiunilor:
a. de serviciu sau 1n legatura cu serviciul
b. contra demnitatii
c. contra persoanei
d. care lmpiedica lnfaptuirea justitiei
ANS: D
88. lnfractiunea de act sexual cu un minor este mai grava daca:
a. actul sexual a fost com is in scopul producerii de materiale pornografice
b. actul sexual a fost comis de medicul care Tl trata pe minor, folosindu-se de calitate sa
c. actul sexual a fost comrs de ttltpre, In a carui ocrotire se afla rninorul, folosindu-se de calitate sa
d. toate variantele enuntate sunt corecte
ANS: D
89. Furtul calificat, in varianta normativa "i'ntr-un mij/oc de transport In comun" presupune ca elementul material a/
laturii obiective sa se realizeze:
a. 1ntr-un vehicul cu capactitatea de a transporta concomitent mai rnulte persoane, cu conditia sa fie prezente eel
putin aile doua persoane In afara de faptuitor si victima
b. intr-un vehicul cu capactitatea de a transporta concomitent mai multe persoane, cu conditia ca vehiculul sa se
dep/aseze, flU Sa stationeze
c. lntr-un vehicul cu capactitatea de a transporta concomitent mai rnulte persoane, indiferent daca rn vehicul mai
sunt sau nu alte persoane In atara de faptuitor si victima
d 1ntr-un vehicul cu capactitatea de a transporta concomitent mai multe persoane, cu conditia ca faptuitorul sa
fie pasager si nu unul dintre membrii personalu/ui de deservire a/ vehicu/ului
ANS: C
90. Elementul material allaturii obiective in cazul infractiunii de purtare abuziva poate consta in:
a. santaj, amenintare, lovire sau alte acte de violenta
b. vatamare corporala, vatarnare corporala grava si distrugere
c. 1ntrebuintare de expresii jignitoare fata de o persoana
d. lovirea, inselaciunea sau alte acte de violenta
ANS: C
91, Efementul material allaturii obiective In cazul infractiunii de proxenetism se poate realiza In urmatoarele modalittW
normative:
a. 1nlesnirea practicarii prostitutiei de catre 0 persoana
b. tragerea de foloase de pe urma practicarii prostitufrei de catre o persoana
c. determinarea (lndemnul) unei persoane sa practice prostitutia
d. toate variantele enuntate sunt corecte
ANS: D
92. lnfractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal, este mai grava atunci cand:
a. este savarsita 1n timpul noptii sau de doua sau mai multe persoane lmpreuna
b. este savarsita de o persoana lnarmata sau prin sirnulare de calitati mincinoase
c. fapta a avut ca urmare moartea victimei
d. fapta a avut ca urmare sinuciderea victimei sau este savarsita asupra a doua sau ma'r rnulte persoane
ANS: C
93. NU constituie infractiunea de lips ire de libertate in mod i/egal, daca actiunea specifica elementului material:
a. consta in rapirea unei persoane
b. este exercitata de o persoana lnarrnata
c. este exercitata ca urmare a executarii unui mandat de executare a unei pedepse privative de libertate, aspra
persoanei condamnate si in limitele mandatului
d. a pus in pHicol viata victimei
AI~S: C
94. Poale constitui circumstanta de agravare a infractiunii de viol:
a. savarsirea. faptei de doua sau mai multe persoane lmpreuna
b. savarsirea faptei pe timp de noapte
c. savarsirea faptei cu intentie
d. savars'rrea de doua sau mai multe persoane din ca.re eel una a mai comis o ai7a
cie vioi
SURSA: Circiumaru Gabriel
EDIT: Mihai

ANS: A
95. Actul sexual si raportul sexual, savarsite prin constrangere, vor primi incadrarea juridici~ de viol i'n forma agravata
dacit
a. fapta este savarsita de doua sau mai multe persoane lmpreuna
b. victima se afla 1n Tngrijirea sau ocrotirea faptuitorului
c. fapta a avut ca urmare moartea victimei
d. toate variantele enuntate sunt corecte
ANS: D
96. Elementul material a/ infractiunii de furt i7 poate constitui:
a. o actiune
b. o inactiune
c. o omisiune
d. toate variantele enuntate sunt corecte
ANS: A
97. lnfractiunea de furt ca/ificat presupune comiterea faptei:
a. prin escaladare
b. de catre o persoana care a mai savarsit o infractiune de furt
c. de eel putin trei persoane \mpreuna
d. toate variantele enumerate sunt corecte
ANS: A
98. Fapta persoanei care sustrage componente ale rete lefor electrice va primi incadrarea juridic a de:
a. distrugere
b. furl de folosinta
c. furt simplu
d. fur! calificat
ANS: D
99. Latura obiectiva a infractiunii de furt include:
a. scopul faptuitorului de a valorifica bunul sustras
b. scopul faptuitorului de a-si \nsusi pe nedrept un bun mobil luat din posesia sau detentia altei persoane, lara
consimtamantul acesteia
c. scopul faptuitorului de a-si 1nsusi pe nedrept un bun mobil sau imobil luat din posesia sau detentia altei
persoane, lara consirntamantul acesteia
d. rezolutia infractionala a faptuitorului
ANS: B
100. Actiunea specifica elementului material fn cazul infractiunii de talharie, in forma tip, consta in:
a. furtul savarsit prin punerea victimei 1n stare de inconstienta
b. furtul savarsit 1n timpul noptii
c. furtul savarsit prin simulare de calitati oficiale
d. furtul savarsit de o persoana travestita
ANS A
101. Elementului materia/In cazul infractiunii de talharie, In forma tip, se poate realiza prin actiunea de furt sifivarsit:
a. in public
b. prin intrebuintarea de violenll'
c. \ntr-un mijloc de transport ln comun
d. furtul savarsit de o persoana mascata
ANS 8
102. lnfractiunea de luare de mita se consuma:
a. dupa lndeplinirea unui act privitor Ia indatoririle sale de serviciu
b. in momentul producerii pagubei
c. in momentul realizarii actiunii sau inactiunii incriminate
d. doar in momentul in care faptuitorul intra in posesia folosului necuvenit
ANS C
i03. NU constituie infractiune:
a. care a remis ba;-ti unui functionar (public) in scopul1ndepl'lnirii un act privilor Ia 1ndeplinkea
:otrlburiiior de serviciu
b. care a bani c.mui functionar (public) 1n scopullndeplinirii un act privitor Ia lndeplinirea
atributiilor de serviciu
c. care a oferit bani u:1ui functionar (public) in scopul lndeplinirii un act privitor Ia lndepiinirea

'i2
SURSA: Circiumaru Gabriel
EDIT: Mihai

atributiilor de setYiciu
d. fapta persoanei cam a fost constransa sa dea mita de c~Hre eel care a luat mila
ANS: D
i04. Denuntarea de catre mituitor a faptei mai fnainte ca organuf de urmarire fi fost sesizat, reprezinta din punct de
vedere at naturii juridice:
a. o cauza speciala de nepedepsire
b. o cauza de reducere a pedepsei
c. o cauza genera/a de nepedepsire
d. un exces scuzabil
ANS: A
105. Retragerea marturiei mincinoase fnainte de arest area incu/patului sau in toate cauzele lnainte de pronuntarea unei
hotarari ori a unei alte solutii ca urmare a marturiei mincinoase reprezinta:
a. o cauza speciala de impunitate
b. o cauza de reducere a pedepse
c. o cauza general a de inlaturare a raspunderii penale
d. niciuna dintre variantele enuntate nu este corecta
ANS: A
106. NU constituie infractiune de proxenetism fapta persoanei:
a. de lnlesnire a practicarii prostitutiei de catre 0 persoana
b. de tragere de foloase de pe urma practicarii prostitutiei de catre o petsoana
c. de determinare (1ndemn) a unei persoane sa practice prostitutiea
d. de a lntretine acte sexuale cu diferite persoane, in scopul obtinerii de foloase patrimoniale
ANS: D
107. lnfractiunea de evadare face parte din categoria infractiunifor:
a. contra autoritatii
b. contra lnfaptuirii justitiei
c. contra libertatii persoanei
d. de serviciu
ANS B
108. lnfractiunea de marturie mincinoasa face parte din categoria infractiunilor:
a. contra autoritatii
b. contra lnfaptuirii justitiei
c. contra libertatii persoanei
d. de serviciu
ANS: 8
109. fnfractiunea de cercetare abuziva face parte din categoria infractiunilor:
a. contra autoritatii
b. contra lnfaptuirii justitiei
c. contra libertatii persoanei
d. de serviciu
ANS: 8
110. lnfractiunea de tortura face parte din categoria infractiunilor:
a. contra autor'ttatii
b. contra 1nfaptuirii justitiei
c. contra /ibertatii persoanei
d. de serviciu
ANS: B
111. lnfractiunea de lnlesnire a evadarii face parte din categoria infractiuni/or:
a. contra autoritatii
b. contra infaptuirii justitiei
c. contra /ibertatii persoanei
d. de serviciu
ANS: 8
112. NU constituie infractiunea de conflict de interese:
a. 1ndeplinirea unui act de catre functionatuJ (public) 111 exrcitarea atributiilor de serviciu, prin care s-a realizat un
folos oattimonial pentru sot/sotie
b. Tndeplinirea unui act de catre functionarul (public). in exrcitarea atributiilor de serviciu, prin care s-a realizat un
folos patrimonial pentru sine
c. emi\erea de acte normative

',3
SURSA: Circiumaru Gabriel
EDIT: Mihai

d. fndeplinirea unui act de catre functlonarul (public), 1n exrc'rtarea atributiilor de serviciu, prin care s-a realizat un
folos patrimonial pentru o ruda sau un afin pana Ia gradulll inclusiv
/l,NS: C
113. Fapta functionarului (public) care, In exercitarea atributiifor de setviciu, participa fa luarea unei decizii prin care sa
reafizat un folos material pentru o persoana din partea careia a beneficiat ori beneficiaza de servicii sau fo/oase de
orice natura, consl'ituie infractiunea de:
a. luare de mita
b. conflict de interese
c. primire de foloase necuvenite
d. trafic de influenta
ANS: B
114. incadrarea juridici> a faptei functionarului (public) care, In exercitarea atributiilor de serviciu, a fndeplinit un act prin
care s-a obtinut un fo/os pentru sotia sa este:
a. luare de mita
b. conflict de interese
c. primire de foloase necuvenite
d. trafic de influenta
ANS: B
115. Prin uz de fals se intelege:
a. folosirea unui 1nscris oficial, cunoscand ca este fals, in vederea producerii de consecinte juridice
b. contrafacerea unui 1nscris oticial, 1n vederea producerii de consecinte juridice
c. alterarea unui 1nscris sub semnatura privata, 1n vederea producerii de consecinte juridice
d. toate variantele enuntate sun! corecte
ANS: A
116. Folosirea unui inscris sub semnatura privata, cunoscand ca este fals, fn vederea producerii de consecinte juridice
constituie infractiunea de:
a. fals 1n 1nscrisuri sub sernnatu18. pl"ivata
b. fals intelectual
c. fals material in 1nscrisuri oficiale
d. uz de fals
ANS: D
117. fncadrarea juridica a persoanei care foloseste un lnscris oficial sau sub semnatura privata, cunocand ca este fals, In
vederea producerii de consecinte juridice este:
a. fals 1n 1nscrisuri sub semnatura privata
b. fals intelectual
c. fals material in inscrisuri oficiale
d. uz de fals
ANS: D
118. Cauza speciala de nepedepsire a subiectului activ a/ infractiunii de detinere de instrumente fn vederea falsificarii
opereaza daca:
a. faptuitorul a predat instrumentele detinute autoritatilor judiciare, Tnainte de a se fi trecut Ia falsificarea
propriu-zisa si Tnainte de descoperirea acestora
b. faptuitorul a predat instrumentele detinute autoritatilor judiciare, 1nainte de a se fi trecut Ia falsificarea
propriu-zisa sau dupa comiterea faptei de falsificare, dar inainle de sesizarea intantei
c. faptuitorul a predat instrumentele detinute autoritatilor judiciare, inainte de a se fi !recut Ia falsificarea
propriu-zisa sau dupa comi 1erea faptei de falsificare, dar 1nainte de pronuntarea unei hotarari definitive de
condamnare
d. toate variantele enuntate sunt corecte
ANS: A
119. Obiectul material a/ infractiunii de falsificare de monede, atunci cand se reatizeaza prin contrafacere:
a. este materialul utilizat pentru confectionarea monedei
b. sunt instrumente!e folosite pentru confectionarea monedei
c. este moneda modificata, in orice mod
d. nu exlst2.
A!~S: ?,
'r 20. lncredintarea unui act cere serveste Ia identiffcare, /egitimare ori fa dO\tedirea starii ch'ife, spre a fi fofosit pe nedrept
constituie infractiunea de:
a. fa!s ln 1nscrisuri oflcialtJ
b. fa\s \ntelectuCJJ

14
SURSA: Circiumaru Gabriel
EDIT: Mihai

c. uzul de fals
d. fals privind identitatea
ANS: D
121. Forma de vinovtWe cu care se savarseste infractiunea de fa/sificare de monede este:
a. culpa
b. intentia
c. at1t culpa, cat si intentia
d. praeterintentia
ANS: B
i 22. Potrivit reg/ementarii legii pen ale fa pta persoanei care falsifica inscrisuri oficiale:
a. constituie infractiune, daca falsificarea este savarsita In modalitatea contrafacerii scrierii, de natura sa produca
consecinte juridice
b. constituie infractiune, daca falsificarea este savarsita In modalitatea alterarii, de natura sa produca consecinte
juridice
c. constituie infractiune, daca falsificarea este savarsita In modalitatea contrafacerii subscrierii, de natura sa
produca consecinte juridice
d. toate variantele enuntate sunt corecte
ANS: D
123. Potrivit reglementarii legii penale fapta persoanei care foloseste un fnscris oficial, cunoscand ca este fals:
a. constituie infractiune, daca lnscrisul este folosit 1n vederea producerii de consecinte juridice
b. constituie infractiune, daca lnscrisul este folosit fara intentia de a produce consecinte juridice
c. constituie infractiune, daca lnscrisul este folosit doar In interesul unui tert, dar cu intentia de a produce
consecinte juridice
d. niciuna din variantele enuntate nu este corecta
ANS: A
124. Potrivit reglementiirii legii pen ale fa pta persoanei care fo/oseste un inscris sub semnatura privata, cunoscand ca
este fafs:
a. constituie infractiune, daca lnscrisul este folosit 1n vederea producerii de consecinte juridice
b. constituie infractiune, daca lnscrisul este folosit fara intentia de a produce consecinte juridice
c. constituie infractiune, daca lnscrisul este folosit exclusiv in interesul altei persoane, dar cu intentia de a
produce consecinte juridice
d. niciuna din variantele enuntate nu este corecta
ANS: A
125. Potrivit reglementiirii /egii pena/e fapta persoanei care face decfaratii necorespunzatoare adevarului:
a. constituie infractiune, daca declaratia este facuta unei unitati 1n care acesta isi desfasoara activitatea, in
vederea producerii de consecinte juridice
b. constituie infractiune, daca declaratia este facuta in vederea producerii de consecinte juridice exclusiv In
folosul propriu
c. consfltuie infractiune, daca declaratia este facuta In vederea producerii de consecinte juridice exclusiv in
folosul altei persoane
d. constituie contraventie
ANS: A
126. Potrivit regfementarii legii penale fapta persoanei care se prezintii sub o identitate fa/sa:
a. constituie infractiunea de fals In declaratii
b. constituie infractiunea de fals privind identitatea
c. constituie infractiunea de fals in declaratii de fals intelectual
d. constituie infractiunea de fals material in 1nscrisuri oficiale
ANS: B
127. Potrivit regfementiirii /egii nefndeplinirea lndatoririlorde serviciu sau lndepfinirea lor defectuoasa :
a. constitule inf1actiune, daca a pus 1n pericol siguranta mijloacelor de transport pe calea ferata
b constituie infractiune, daca s-a produs un accident de cale ferata
c. constituie infractiune, daca a pus In pe1icol siguranta mijloacelor de interventie sau manevra pe calea ferata
d. toate variantele enuntate sunt corecte
Ai~S: D
': 28 Potrivit reg/ementarii leg if pena/e, fapta persoanei de a distruge, degrada sau aduce In stare de neintrebuintare o
instaiatie de cafe terata:
a. constituie daca a pus 111 pericol siguranta rn:j\oace'1or de transport pe caiea feral&
b. constituie infractiune, daca s-a produs un accider:t de ca!e ferata
c constituie daca a pus 1n pericol siguranta mijloacelo1 de interventie sau manevra pe calea ferata

15
SURSA: Circiumaru Gabriel
EDIT: Mihai

d. toate variantele enuntate sunt corecte


AI~S: D
129. Actiunea specific& efementului material allaturii obiective fn cazul infractiunii de "distrugere si semnalizare fa/sa"
constii In:
a. distrugerea liniei de cale ferata
b. degradarea unei instalatii de cale terata
c. aducerea In stare de nelntrebuintare a liniei de cale ferata
d. toate variantele enuntate sunt corecte
ANS: D
130. Elementul material in cazul infractiunii de neindeplinire a indatoririlor de serviciu sau indeplinirea lor defectuoasa
consta:
a. doar 1ntr-o actiune
b. doar intr-o inactiune
c. atat intr-o actiune, cat si intr-o inactiune
d. niciuna dintre variante nu este corecta
ANS: C
131. Pedeapsa aplicata subiectului activ a/ infractiunii de tainuire:
a. nu poate depa$i pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea din care provine bunul tainuit
b. nu poate fi mai mare decat aceea care s-a aplicat autorului faptei din care provine bunul
c. se reduce cu o treime, daca pentru autorul faptei din care provine bunul s-au retinut circum stante atenuante
d. se majoreaza cu o treime, dad\ pentru autorul faptei din care provine bunul s-au retinut circumstante
agravante
132. fntreruperea cursului sarcinii constituie infractiune daca:
a. fapta este savarsila in afara institutiilor medicale sau a cabinetelor autorizate in acest scop
b. fapta este savarsita in scop ~&rapeutic
c. fapta este savarsita pentru a salva viata mamei
d. fapta este savarsita 1n terrnenullegal
ANS: A
133. intreruperea cursu/ui sarcinii NU constituie infractiune daca:
a. fapta este savarsita in afara institutiilor medicale sau a cabinetelor autorizate Tn acest scop
b. fapta este savarsita de medicul specialist, in scop terapeutic
c. fapta este savarsita fara consimtamantul femeii 1nsarcinate
d. fapta este avut ca urmare moartea femeii Tnsarcinate
ANS B
134. Fapta persoanei de fntrerupere a cursu lui sarcinii poate fi savarsita In urmatoarele variante normative:
a. in afara institutiilor medicale sau a cabinetelor autorizate In acest scop
b. de catre un medic care nu are calitatea de medic specialist In obstetrica-ginecologie
c. fara consimlamantul femeii Tnsarcinate
d. toate variantele enuntate sunt corecte
ANS: D
135. NU constituie infractiune de fa is fn fnscrisuri sub semnatura privata fapta persoanei care:
a. foloseste lnscrisul sub semnatura privata falsificat in in teres propriu
b. nu foloseste inscrisul sub semnatura privata falsificat
c. incredinteaza inscrisul altei oersoane spre folosire
d. 1ncredinteaza 1nscrisul altei persoane spre folosire, in vederea prodicerii de consecinte juridice
ANS 8
136. NU constituie infractiune de detinere de instrumente in vederea falsificarii de va/ori fapta persoanei care:
a. fabricarea de instrurnente sau materiale cu scopul de a servi Ia falsificarea de valori
b. detinerea de instrumente sau materiale cu scopul de a servi Ia falsificarea de valori
c. transmiterea de instrumente sau materiale cu scopul de a servi Ia falsificarea de valori
d. niciuna dintre variantele enuntate nu este corecta
ANS D
137. NU constituie infractiune de talharie:
a. furtul saviirsit prin intrebuintare de violenta
b. iurtul saviirsit \ntrebuintare de amenintari
C. \;;-tu! savarsit prin punerea V!Ctimei in stare de inconstienta
d. iut"tul sfractis, escaladare sau prin folosirea fat a drept a unei chei adevarate sau a unei chei rnincinoase
ANS D
i 38. NU constituie infractiune de furt calificat:

i5
SURSA: Circiumaru Gabriel
EDIT: Mihai

a. furtul savarsit prin 1ntrebuintare de violenta


b. furtul savarsit in timpul noptii
c. furtul savarsit intr-un mijloc de transport in comun
d. furtul prin efractie, escaladare sau prin folosirea tara drept a unei chei adevarate sau a unei chei mincinoase
JIJ\JS: A
139. NU constituie infractiune de omor:
a. uciderea unei persoane cu premeditare
b. uciderea unei persoane
c. uciderea unei persoane din interes material
d. uciderea unei persoane pentrua ascunde savarsirea altei infractiuni
ANS: B
140. NU constituie infractiune de determinare sau inlesnire a sinuciderii:
a. deterrminarea sinuciderii unei persoane, daca sinuciderea a avut loc
b. lnlesnirea sinuciderii unei persoane, daca sinuciderea a avut \oc
c. lnlesnirea sinuciderii unei persoane, daca sinuciderea nu a avut loc
d. toate variantele enuntate sunt corecte
ANS: C
141. NU constituie infractiune de ucidere din culpa:
a. uciderea unei persoane ca urmare a nerespectarii dispozitii\or legale pentru exercitiul unei profesii
b. uciderea unei persoane ca urmare a respectarii dispozitiilor legale pentru exercitiul unei profesii
c. uciderea unei persoane ca urmare a nerespectarii masurilor de prevedere pentru exercitiul unei profesii sau
meserii
d. uciderea unei persoane ca urmare a nerespectarii dispozitiilor legale ori a rnasuri\or de prevedere pentru
efectuarea unei anumite activitati
ANS: 8
142. NU constituie infractiune de santaj:
a. constrangerea unei persoane sa dea, sa faca sa nu faca ceva, in scopul de a dobandi in mod injust un folos
patrimonial
b. constrangerea unei persoane sa dea, sa faca sa nu faca ceva, in scopul de a dobfmdi in mod injust un folos
nepatrimonial
c. amenintarea cu darea in vileag a unei fapte imaginare, cornpromitatoare pentru persoana amenintata ori
pentru un membru de familie al acesteia
d. promisiunea sau acceptare de a da in vileag o fapte reala, compromitatoare pentru o anumita persoana ori
pentru un membru de familie al acesteia
ANS: D
143. NU constituie infractiune de proxenetism:
a. inlesnirea practicarii pmstitutiei de catre o persoana
b. tragerea de fo\oase de pe urma practicarii prostitutiei de catre o persoana
c. determinarea (indemnul) unei persoane sa practice prostitutia
d. determinarea (indemnul) unei persoane sa nu practice prostitutia
ANS: D
144. NU constituie infractiune de viol:
a. raportul sexual consimtit
b. raportul sexual savarsit prin constrangere
c. raportul sexual savarsit profitand de imposibilitatea victimei de a se apara
d. raportul sexual savarsit profitand de imposibilitatea victimei de a-si exprima vointa
AI\JS: A
145. Constituie infractiunea de violare de domiciliu fapta persoanei de:
a. patrundere fara drept, in orice mod, intr-o locuinta, fara consimtamantul persoanei care o foloseste
b. patrundere fara drept, in orice mod, intr-o incapere, fara consimtamantul persoanei care o foloseste
c. patrundere fara drept, In orice mod, intr-o dependinta sau loc 1mprejmuit tinand de o locuin!a, fara
consimtamantul persoanei care le foloseste
d. toate variantele enuntate sunt corecte
ANS: D
'14G. Purtul unui mijloc de transport sau a oricarui all ttiijloc de interventie Ia accidente de cale ferata constituie
infractiunea de:
a. furt calificat
b. furt simplu
SURSA: Circiumaru Gabriel
EDIT: Mihai

c. furl de folosinta
d. niciuna dinire variantele enuntate nu este corecta
ANS: A
147. Furtul de benzin a, motorina din conducte sau depozite constituie infractiunea de:
a. furt calificat
b. furt simp\u
c. talharie
d. niciuna dintre variantele enuntate 1iu este corecta
ANS: A
148. Furtul de bunuri, prin lnsusirea carora se pune fn perico/ siguranta traficului si a persoanelor pe drumuri/e pub/ice
constituie infractiunea de :
a. furl calificat
b. furt simplu
c. fur\ de folosinta
d. insusire a bunului gasit
ANS: A
149. Furtul de componente ale sistemelor de irigatii constituie infractiunea de:
a. furt calificat
b. fur\ simplu
c. fur\ de folosinta
d. insusire a bunului gasit
ANS: A
150. Furtul instalatiilor de siguranta si dirijare a traficului rutier constituie infractiunea de:
a. furt califlcat
b. furt simplu
c. furl de folosinta
d. niciuna dintre variantele enuntat8 nu este corecta
ANS: A
151 Uciderea unei persoane cu premeditare constitute infractiunea de
a. omor calificat
b. omor simplu
c. omor cu consecinte deosebit de grave
d. niciuna dintre variantele enuntate nu este corecta
ANS: A
152. Uciderea unei persoane din interes material constituie infractiunea de
a. omor calificat
b.. omor simplu
c. omor cu premeditare
d. niciuna dintre variantele enunlate nu este corecta
ANS: A
153. Uciderea unei persoane pentru a sustrage o alta persoanfi de Ia executarea unei pedepse constituie infractiunea de
a. omor calificat
b. omor simplu
c. evadare In forma agravata
d. niciuna dintre variantele enuntate nu este corecta
ANS: A
154. Uciderea unei persoane pentru a ascunde sfivarsirea a/tel infractiuni constituie infractiunea de
cL QillOr Califica\
b. omor simplu
c. omor
d. niciuna dintre variantele enuntate nu este corecta
ANS: A
:55. Lipsirea de libertate fn mod !legal sfivarsita de o persoanfi inarmata constitute:
a. forma a infractiunii
b. forma atenua.ta a !nfrcctlunii
c. forma asimiiata a infrac:iur:ii
:1\Giuna di~,tre var anieie er:uma:e :'u este co recta
,b.i~S: ;.,_
; 5S Lipsirea de libertate In mod savarsita asupra unui minor constituie:

18
SURSA: Circiumaru Gabriel
EDIT: Mihai

a. forma agravata a infractiunii


b. forma atenuata a infractiunii
c. fonna asimilata a infractiunii
d. niciuna dintre variantele enuntate nu este corecta
fiNS: A
157 Lipsirea de libertate in mod !legal saviksita lntr-un mod prin care se pune in pericol viata victimei constituie:
a. forma agravata a infractiunii
b. forma atenuata a infractiunii
c. forma asimilata a infractiunii
d. niciuna dintre variantele enuntate nu este corecta
ANS: A
158. Lipsirea de libertate in mod flegM savarsita intr-un mod prin care se pune in perico/ sanatatea victimei constituie:
a. forma agravata a infractiunii
b. forma atenuata a infractiunii
c. forma asimilata a infractiunii
d. n'1ciuna dintre variantele enuntate nu este corecta
ANS: A
159. Lipsirea de libertate in mod ilegal care a avut ca urmare moartea victimei constituie:
a. forma agravata a infractiunii
b. forma atenuata a infractiunii
c. forma asimilata a infractiunii
d. niciuna dintre va1iantele enuntate nu este corecta
ANS: A
160. Violul savarsit de doua sau mal multe persoane lmpreuna constituie:
a. forma agravata a infractiunii
b. forma atenuata a 111fractiunii
c. forma asimilata a infractiunii
d. niciuna dintre variantele enuntate nu este corecta
ANS: A
161. Vioful savarsit de eel care are victima fn ingrijire sau ocrotire constituie:
a. forma agravata a infractiunii
b. forma atenuata a infractiunii
c. forma asimilata a infractiunii
d. niciuna dintre variantele enuntate nu este corecta
ANS: A
\62. Violu/ savarsit de eel care are victima In tratament constituie:
a. forma agravata a infractiunii
b. forma atenuata a infractiunii
c. forma asimilata a infractiunii
d. niciuna dintre variantele enuntate nu este corecta
ANS: A
163. Viofarea de domiciliu savarsita de o persoana in armata constituie:
a. fom1a agravata a infractiunii
b. forma atenuata a infractiunii
c. fo1ma asimilata a infractiunil
d. niciuna dintre variantele enuntate nu este corecta
ANS. A
164. Violarea de domiciliu savarsita in timpul noptii constituie:
a. forma agravata a infractiunii
b. forma atenuata a infractiunii
c. forma asimiiata a infractiunii
d. niciuna dintre vs.riantele enuntate nu este corecta
;\NS: A
': 65. \ifolarea de domicilitl sa\'!irsita prin fofosire de cafitati mincinoase constituie:
~ forma a infractiunii
b. founa atsnuata a infracliun;\
asirn\t 2 ta. a inf:'act!lm \i
fo~~r~a.
~. n\duna d\ntre varlantc!e encnta:e nu este corecta
!:,h!S I~
SURSA: Circiumaru Gabriel
EDIT: Mihai

MULTIPLE CHOICE

1. Inalta Cu1ie de Casatie si Justitie judeca in prima instanta:


a. infractiunile savarsite de membrii din Romaniain in Parlamentului European :
b. infractiunile savarsite de membrii Parlamentului European ;
c. infractiunile savarsite de personalul auxiliar din Romaniain Parlamentul
European.
ANS: A PTS:. 1

2. Cmiea de Apel judeca in prima instanta:


a. lnfractiunile de omor;
b. Infractiunile privind securitatea nationala a Romaniei, prevazute in legi special;
c. Infractiunile contra capacitatii de lupta a fortelor armate.
ANS: B PTS: l

3. Continuarea procesului penal poate fi ceruta de catre suspect in caz de :


a. prescriptie;
b. gratiere colectiva;
c. incheiere a unui acord de mediere in conditiile legii.
ANS: A PTS: I

4. Actiunea penala nu poate fi pusa in miscare atunci cand:


a. lipseste autorizarea sau sesizarea organului competent ori 0 alta conditie prevazuta
de lege, necesara pentru punerea in miscare a actiunii penale;
b. a fost incheiat un acord de recunoastere a vinovatiei;
c. a intervenit decesul persoanei vatamate.

ANS: A PTS: I

5. In cursulurmaririi penale actiunea penala se stinge:


a. prin achitare;
b. prin incetarea procesului penal;
c. prin clasare.
ANS: C PTS: 1

6. In cursul judecatii actiunea penala se stinge:


a. prin renuntarea Ia aplicarea pedepsei;
b. prin clasare:
c. prin recuperarea prejudiciului.
S: A PTS: 1

civila in procC'sul penal are ca obiect:


a. la raspunderc penala a inculpatului;
b. la raspundel\': civila a inculpatului si a partii responsabile civilmente:
tragerea Ia raspundere penala si a partii responsabile civilmente.
':i: B
SURSA: Circiumaru Gabriel
EDIT: Mihai
8. Actiunea civila ramane in competenta instantei penale en indicarea mostenitorilor in caz
de:
a. dizolvare a partii responsabile civilmente;
b. radierea persoanei juridice care are calitatea de inculpate;
c. deces a unuia dintre mostenitorii partii vatamate.
ANS: A PTS: 1

9. Constituirea ca parte civila se poate face:


a. numai in scris cu indicarea naturii si a intinderii pretentiilor, a motivelor si a
pro bel or pe care acestea se intemeiaza;
b. atat in scris, cat si oral cu indicarea naturii si a intinderii pretentiilor, a motivelor
si a probelor pe care acestea se intemeiaza;
c. atat in scris, cat si oral, declarativ, cu indicarea intinderii pretentiilor.
ANS: B PTS: 1

10. Constituirea ca parte civila in procesul penal se poate face:


a. pana la inceperea cercetarii judecatoresti,
b. pana la terminarea cercetarii judecatoresti;
c. pana la tenninarea cercetarii judecatoresti, in prima instanta.
ANS: A PTS: 1

11. Partea civila poate mari intinderea pretentiilor:


a. pana la inceperea cercetarii judecatoresti;
b. numai daca aceasta a fost disjunsa;
c. pana Ia terminarea cercetarii judecatoresti.
ANS: C PTS:

12. Sunt organe judiciare:


a. organele speciale de constatare si agentii procedurali;
b. expertul;
c. judecatorul de drepturi si libertati.
ANS: C PTS: 1

13. Exceptia de necompetenta material a sau dupa calitatea persoanei a instantei superioare
celei competente potriviut legii, poate fi invocata:
a. in tot cursul judecatii;
b. pana la inceperea cercetarii judecatoresti;
c. numai din oficiu.
ANS: B PTS:

!4. Competenta in caz de reunire a cauzelor apartine:


a. instantei superioare i1'1 grad, cand competenta apmtine mai multor instante de grad
egal;
b. instantei ulterior sesizate;
c. instantei mai intai sesizate.
ANS: C PTS: I

2
SURSA: Circiumaru Gabriel
15. este incompatibil daca: EDIT: Mihai

a. exist a o suspiciune rezonabila ca impartialitatea judecatorului este afectata;


b. este ruda sau afin cu expertul desemnat in cauza;
c. a fast aYocat al unui afin al partii vatamate.
ANS: A PTS: 1

J 6. Judecatorul de drepturi si libertati nu poate participa, in aceeasi cauza:


a. la procedura de camera preliminara;
b. la judecarea cererii de stramutare;
c. Ia cererii de reabilitare judecatoreasca.

ANS: A PTS:

!7. Sentinta prin care se pronunta Inalta Cmie de Casatie s1 Justitie asupra cerem de
stramutare a unei cauze:
a. este supusa apelului;
b. nu este supusa niciunei cai de atac;
c. este supusa contestatiei in anulare.

ANS: B PTS: 1

18. Nu poate fi avocat al unei patii sau al unui subiect procesual:


a. martorul citat in cauza:
b. sotul ori ruda pana la gradul al IV -lea cu parte pe care o asita sau reprezinta;
c. eel care a participat in aceeasi cauza in calitate de avocat al unui coinculpat chiar
daca are interese contrare.
ANS: A PTS: 1

19. Sarcina probei in actiunea penala apatiine:


a. in principal procurorului;
b. exclusiv procurorului in defavoarea suspectului;
c. partii vatamate si procurorului in defavoarea inculpatului.
ANS: A PTS: I

20. Organelle judiciare pot respinge o cerere privitoare la administrarea unor probe atunci
cand:
a. proba rezulta dintr-un fapt notoriu;
b. cand cererea a fost formulata de persoana responsabila civilmente;
c. administrarea probei se face prin comisie rogatorie.

ANS: /1 PTS:

21. Persoanele care au dreptul de a refuza sa dea declaratii in calitate de martor:


a. persoanele care au avut calitatea de sot al suspectului sau inculpatului;
b. sotuL ascendentii si descendentii in linie directa, fratii si surorile partii \ atamate:
c. !a gradul a! IV-lea, inclusiv ale suspectului sau inculpatului.
S: A

j
SURSA: Circiumaru Gabriel
EDIT: Mihai
22. Retinerea se poate dispune::
a. de catre judecatorul de drepturi si libertati;
b. de catre organul de cercetare penala sau de catre procuror prin ordonanta;
c. de catre judecatorul de camera preliminara;
ANS: B PTS: 1

23. Durata arestarii preventive a inculpatului in cursul urmarii penale;


a. nu poate depasi 30 de zile, in afara de cazul cand este prelungita in conditiile legii;
b. nu poate depasi 60 de zile, in afara de cazul cand este prelungita in conditiile legii;
c. se calculeaza de la data pronuntarii incherii.
ANS: A PTS: 1

24. In cursu! urmaririi penale, perchezitia domiciliara se dispune:


a. de catre procurorul care efectueaza sau supravegbeaza efectuarea um1aririi penale;
b. de catre judecatorul de drepturi si libertati, in camera de consiliu, fara citarea
partilor;
c. de catre judecatorul de drepturi si libe1iati in sedinta publica.
ANS: B PTS: 1

25. Autorizatia de perchezitie poate fi folosita:


a. pana la descoperirea inscrisurilor sau obiectelor vizate;
b. ori de cate ori este nevoie in cmsul urmaririi penale;
c. o singura data.
ANS: C PTS: 1

26. Masurile preventive inceteaza de drept:


a. la data pronuntarii hotararii prin care s-a dispus condamnarea inculpatului;
b. numai !a incetarea procesului penal;
c. in apel daca s-a impliriit durata pedepsei pronuntate in hotararea de condamnare.
ANS: C PTS: I

2 7. Cererea de recuzare se formuleaza:


a. doar impotriva procurorului care efectueaza activitati judiciare in cauza;
b. impotriva magistratului asistent;
c. impotriva procurorului chemat sa decida impotriva recuzarii.
ANS: B PTS: 1

28. Abtinerea sau recuzarea grefierului se solutioneaza:


a. numai de catre judecatorul de drepturi si libe1iati;
b. de catre completul de judecata;
c. de catre presedintele judecatoriei sau tribunalului, dupa caz.
ANS: B PTS: 1

4
SURSA: Circiumaru Gabriel
EDIT:
29. Cererea de stramutare a cauzei se depune: Mihai
a. Ia Inalta Curte de Casatie si Justitie;
b. la instanta de unde se solicita stramutarea;
c. la instanta superioara celei de unde se solicita stramutarea.
ANS: 8 PTS: 1

30. In cadrul procesului penaL inculpatul are dreptul:


a. dreptul de a formula orice alte ccreri ce tin exclusiv de latura penala a cauzei;
b. dreptul de a fonnula orice alte cereri ce tin de latura penal a si civila a cauzei;
c. dreptul de a formula orice alte cereri ce tin exclusiv de latura civila a cauzei;
ANS: B PTS:: 1

31. Suspendarea urmaririi penale se dispune:


a. in situatia in care se exista un impediment legal temporar pentru punerea in
miscare a actiunii penale fata de o persoana;
b. cand se constata printro expertiza meclico-legala ca una dintre parti sufera de o
boala grava, care o impieclica sa ia parte la procesul penal;
c. pe perioada desfasurarii procedurii de mediere, potrivit legii, optional. .
ANS: A PTS: I

32. Competenta dupa teritoriu este determinate, in ordine, de:


a. locuinta, sau, dupa caz, sediul persoanei vatamate, locul in care a fost prms
suspectul sau inculpatul, locul savarsirii infractiunii;
b. locul savarsirii infractiunii, locuinta suspectului sau inculpatului persoana fizica la
momentul la care a savarsit fapta, locul in care a fost prins suspectul sau
inculpatul;
c. locul savarsirii infractiunii, locul in care a fost prins suspectul sau inculpatul,
locuinta suspectului sau inculpatului persoana fizica la momentulla care a savarsit
fa pta.
ANS: C PTS: l

33. Judecatorul de camera preliminara:


a. solutioneza plangerile impotriva solutiilor de neurmarire sau de netrimitere m
judecata;
b. solutioneza, in cursu! urmaririi penale, plangerile privind actele procurorului, in
cazurile expres prevazute de lege;
c. verifica exclusive legalitatea administrarii probelor.
ANS: A PTS: l

34. Judecatorul de drepturi si libertati:


a. solutioneaza, in cursu! judecatii, masurile preventive:
b. solutioneaza, in cursu! urmaririi penale, masurile preventive:
c. solutioneza plangerile impotriva solutiilor de neurmarire sau netrimitere m
.l
ANS: B PTS:

5
SURSA: Circiumaru Gabriel
EDIT: Mihai
35. Organele urmarire penala sunt:
a. procurorul si organele de cercetare special;
b. procurorul si judecatorul de drepturi si libertati;
c. proeurorul si judecatorul de camera preliminara.
ANS: A PTS: 1

36. In cadrul procesului penaL procurorul:


a. sesizeaza judecatorul de drepturi si libertati si instant a de j udecata;
b. exercita numai actiunea penala;
c. incuviinteaza perchezitiile.
ANS: A PTS: 1

37. Urmarirea penala se efectueaza, in mod obligatoriu, de catre procurer:


a. in cazul infractiunilor care au fost savarsite din culpa, care au avut ca urmare
moartea unei persoane;
b. in cazul infractiunilor savarsite cu praeterintentie, care au avut ca urmare moartea
une1 persoane;
c. in cazul infractiunilor contra sigurantei si integritatii sistemelor si datelor
infonnatice.
ANS: B PTS: 1

38. Asistenta juridica este obligatorie:


a. in cazul in care organul judiciar apreciaza ca suspectul sau inculpatul nu si-ar
putea face singur apararea;
b. in cursu! um1aririi penale in cauzele in care legea prevede pentru inflactiunea
savarsita pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani;
c. in cursul judecatii in cauzele in care legea prevede pentru infractiunea savarsit.a
pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii mai mare de 7 ani.
ANS: A PTS:

39. Reprezinta nulitate absoluta incalcarea dispozitiilor privind:


a. publicitatea sedintei de judecata;
b. competenta teritoriala;
c. asistarea de catre avocat a suspectului in faza de urmarire penala.
ANS: A PTS:

40. Curtea de Ape! judeca:


a. infractiunile savarsite de judecatorii de la judecatori, tribunale si procurorii de la
parchetele care functioneaza pe langa aceste instante;
b. contestatiile fom1ulate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii;
c. infractiunile electorale.
ANS: A PTS:

6
SURSA: Circiumaru Gabriel
,~1. poziti1 EDIT: Mihaide catre:
competenta se solutioneaza
a. Inalta Curte de Casatie si Justitie;
b. instanta ierarhic superioara comuna;
c. instama care si-a declarat mai intai competenta.
:B PTS:

4 '
~,

Clasarea se poate dispune cand:


a. nu se poatc incepe urmarirea penala, intrucat nu sunt intrunite conditiile de fond si
forma esentiale ale sesizarii;
b. partea vatamata nu se mai constituie parte civila;
c. prejudicial a fost acoperit integral.

ANS: A PTS:

43. Constituie caz de reluare a urmariri penale:


a. a intervenit o cauza care impiedica continuarea procesului penal;
b. redeschiderea unnaririi penale;
c. dupa desfasurarea procedurii de mediere, indiferent daca s-a incheiat sau daca nu
s-a incheiat un accord de mediere.
ANS: B PTS: 1

44. Durata procedurii de camera preliminara este de:


a. eel mult 30 de zile de la data inregistrarii cauzei la instanta;
b. eel mult 60 de zile de la data inregistrarii cauzei la instanta;
c. celmult 60 de zile de la data intocmirii rechizitoriului.
ANS: B PTS: 1

..:!5. Procedura de camera prelirninara presupune:


a. verifica temeinicia probelor administrate in f~1za de urmarire penala;
b. solutionarea cererilor formulate si a exceptiilor invocate.
c. procedura audierii anticipate.
ANS: B PTS:

46. Judecatorul de camera preliminara restitnie cauza la parchet daca:,


a. a exclus majoritatea probelor administrate in cursu! urmaririi penale;
b. rechizitoriul este neregulamemtar intocmit, daca neregularitatea atrage
imposibilitatea stabilirii obiectului sau a limite lor judecatii;
c. rechizitoriul este neregulamemtar intocmit, daca neregularitatea consta
imposibilitatea stabilirii partilor civile
ANS: B PTS: 1

7
SURSA: Circiumaru Gabriel
EDIT: Mihai
47. In ceea ce priveste masurile preventive, judecatorul de camera preliminara:
a. se pronunta din oficiu sau la cerere asupra incetarii de drept a masurilor
preventive:.
b. se pronunta din oficiu sau la cerere asupra incetarii de drept numai in cazul
arestarii preventive:
c. se pronunta din oficiu numai asupra mentinerii sau revocarii arestului la
domiciliu.
ANS: A PTS: 1

48. Contestatia in anulare poate fi facuta:


a. de oricare dintre parti:
b. de orice persoana interesata;
c. numai de catre condamnat:
ANS: A PTS: 1

49. In situatia in care impotriva unei persoane s-au pronuntat doua hotarari definitive pentru
aceeasi fapta, se poate formula:
a. contestatie in anulare; b. cerere de revizuire; c. apel.
ANS: A PTS:

50. Contestatia in anulare se introducela:


a. instanta care a judecat in fond cauza, indiferent de cazul invocat;
b. instanta care a pronuntat hotararea a carei anulare se cere;
c. numai la instanta locului de executare a pedepsei.
ANS: B PTS: 1

5 l. Contestatia in anulare poate fi introdusa oricand:


a. cand judecata a avut Ioc in !ipsa avocatului, cand asistentajuridical a incu!patului
era obligatorie, potrivit legii;
b. cand hotararea a fost pronuntata de un alt complet decat eel care a luat patie la
dezbaterea pe fond a procesului;
c. cand inculpatul a fost condamnat, desi existau probe cu privire la o cauza de
incetare a procesului a penal.
ANS: C PTS: 1

52. Sentinta data in contestatia in anulare:


a. este definitiva, nu este supusa niciunei cai de atac;
b. este supusa apelului, iar decizia data in apel este definitiva;
c. este pronuntata numai in sedinta publica.
ANS: B PTS: 1

8
SURSA: Circiumaru Gabriel
EDIT: Mihai
53. Persoanele care pot cere revizuirea sunt:
a. procuroruL din oficiu, atat cu privire la latura penala, cat si cu privire la latura
civila:
b. un membru de familie al condamnatu!ui, chiar si dupa moartea acestuia. numai
cererea este formulate in favoarea condamnatului;
c. de orice persoana imr~resata.
ANS: B PTS:

54. Cererea de revizuire se adreseaza instantei care:


a. a judecat cauza in prima instanta;
b. ajudecat cauza in ape]:
c. s-a pronuntat asupra contopirii pedepselor.
ANS: A PTS:

55. Cererea de revizuire in favoarea condamnatului poate fi introdusa:


a. oricand, chiar dupa ce pedeapsa a fost executata sau considerate ca executata;
b. in termen de 1 an de Ia ramanerii definitive a hotararii;
c. in term en de 10 zile de Ia data cand persoana impotriva careia se face executa rea a
luat la cunostiinta de hotarare.
ANS: A PTS:

56. Daca se constata ca cererea de revizuire este intemeiata, instanta:


a. anuleaza hotararea si pronunta o noua hotarare;
b. dispune refacerea urmariri penale;
c. dispune restabilirea situatiei anterioare, mai putin cu p1w1re la cheltuielile
judiciare.
ANS: A PTS:

57. Sentinta prin care se pronunta asupra cererii de revizuire, dupa rejudecarea cauzei:
a. nu este supusa niciunei cai de atac;
b. este supusa apelului, iar decizia data in apel este definitive;
c. este supusa aceleiasi cai de atac casi hotararea Ia care se refera revizuirea.
ANS: C PTS:

58. Cererea de revizuire in defavoarea condamnatului, nu se poate face cand:


a. a intervenit o cauza care impiedica punerea in miscare a actiunii penale sau
continuarea procesului penal;
b. a fost incheiat un acord de recunoastere a vinovatiei;
c. a fost incbeiat un acord de mecliere.
ANS: A PTS:

59. Acordul de recunoastere a vinc)\atiei areca obiect:


a. stabilirea felului. cuantumului pedepsei si a formei de executare a
b. recunoasterea si rea integrala a prejudiciului:
c. recunoasterea fapki si acceptarea e>\tinderii procesului penal si pentru

PTS:

9
SURSA: Circiumaru Gabriel
EDIT: Mihai
60. Acordul recunoastere a vinovatiei se poate incbeia cu privire la:
a. infractiunile pentru care legea prevede pedeapda amenzu sau inchisorii de eel
mult 7 ani;
b. infractiunile pentru care legea prevede pedeapda amenzii sau i.nchisorii de eel
mult 5 ani;
c. doar cu privire Ia infractiunile pentru care legea prevede pedeapda amenzii.
:A PTS:

61. Acordul de recunoastere a vinovatiei se poate incheia:


a. in cursul unnaririi penale, dupa punerea in miscare a actiunii penale;
b. pana Ia citirea actului de sesizare a instantei;
c. pana Ia ramanerea definitive a hotararii.
ANS: A PTS: l

62. Cererea de reabilitare judecatoreasca se formuleaza de catre:


a. sotul sau rudele apropiate ale condamnatului;
b. procuror sau condamnat la implinirea termenului de reabilitare;
c. condamnat, la implinirea termenului de reabilitare
ANS: C PTS:

63. lnstanta competenta sa se pronunte asupra reabilitarii judecatoresti este:


a. instanta care a j udecat in prima instanta cauza in care s-a pronuntat condamnarea
pentru care se cere reabilitarea;
b. instanta a carei hotarare a ramas definitiva;
c. instanta ultimului domiciliu.

ANS: A PTS:

64. Sentinta prin care instanta rezolva cererea de reabilitare:


a. este definitiva, nefiind supusa niciunei cai de atac;
b. poate fi contestata in term en de 10 zile de la comunicare;
c. poate fi contestata in termen de 10 zile de Ia data pronuntarii hotararii.
ANS: B PTS:

65. Contestatia impotriva executarii hotararii penale se poate face atunci cand:
a. se invoca amnistia, prescriptia, gratierea sau orice alta cauza de stingere sau de
micsorare a pedepsei;
b. s-a pus in executare o hotarare definitiva;
c. inculpatul a fost condamnat, desi existau probe cu privire la io cauza de incetare a
procesului penal.
ANS: A PTS:

66. Executarea pedepsei inchisorii sau a detentiunii pe viata poate fi amanata cand :
a. condamnata este gravida sau are un copil mai mic de 1 an;
b. unei expenize medico-legale, ca persoana condamnata

c. condmnnatul are un copil mai mic de 1 an.


:A

tO
SURSA: Circiumaru Gabriel
EDIT: Mihai
67. Cererea de amanare a executarii pedepse inchisorii sau a detentiunii viata poate fi
facuta:
a. numai de catre procuror, in cazul in care se constata pe baza unei expetize
medico-legale ca persoana condamnata sufera de o boala netratabila in reteaua
Administratiei Nationale a Penitenciarelor;
b. atat de catre condarhnat, cat si de catre procuror;
c. numai de catre condamnaL in conditiile prevazute de lege.
ANS: B PTS:

68. Instanta competenta sa se pronunte asupra acordarii amanarii executarii pedepsei este:
a. instanta care a j udecat cauza in prima instanta;
b. instanta de executare;
c. instanta ultimului domiciliu al condamnatului.

ANS: B PTS:

69. Pe durata amanarii executarii pedepsei, condamnatul are obligatia:


a. de a nu parasi domiciliul decat cu informarea prealabila a instantei care a dispus
amanarea;
b. sa nu detina, sa nu foloseasca si sa nu poarte nicio categorie de anne;
c. sa nu conduca nicio categorie de vehicule.
ANS: B PTS:

70. Cererile ulterioare de contestatie la executare sunt inadmisibile daca:


a. exista identitate de aparari, chiar daca au llll temei legal;
b. exista identitate de persoana, de temei legal, de motive si de aparari,
c. nu exista exista identitate de temei legal si de aparari.
ANS: B PTS:

71. Dupa terminarea cercetarii judecatoresti, in cadrul dezbaterilor ordinea in care se da


cuvantul este urmatoarea:
a. procurorului, persoanei vatamate, partii civile, partii responsabile civilmente si
inculpatului;
b. procurorului, persoanei vatamate, inculpatului, partii responsabile civihnente sr
partii civile;
c. procurorului, partii responsabile civilmente, partii civile, persoanei vatamate s1
inc ul patul ui.
ANS: A PTS:

72. Inculpatul poate solicita ca judecata sa aiba loc numai in baza probelor administrate in
cursu! unnarii penale. daca:
a. actiun~a penala nu Yizeaza o infractiune care se pedepseste cu detentiunea pe

b. actiunea penala vizeaza orice infractiune. indiferent de sanctiunea prevazuta


pentru acea f~lpta:
c. o infract] une pentru care actiunea penal. a se pune in
persoanei vatamate.
J~1\S: A. PTS:

1j
SURSA: Circiumaru Gabriel
EDIT: Mihai
Cheltuielile judiciare avansate de stat sunt suportate, in caz de achitare, de catre:
a. inculpat chiar in situatia in c.are nu a existat prejudiciu in cauza;
b. partea civila careia I s-au respins in totul pretentiile civile, in masura in care i se
retine o culpa procesuala;
c. inculpat in orice situatie.
ANS: B PTS: l

74. In caz de restituire a cauzei la parchet m procedura camere1 preliminare, cheltuielile


judiciare sunt suportate de:
a. inculpat;
b. persoana vatamata sau partea civila;
c. catre stat.
ANS: C PTS: 1

75. Masura preventiva a arestului Ia domiciliu nu poate f1 dispusa cu privire la inculpatul care:
a. a fost anterior condamnat pentru infiactiunea de evadare;
b. s-a sustras urmaririi penale;
c. este recidivist.
ANS: A PTS: I

76. Arestulla domiciliu se dispune:


a. de catre judecatorul de drepturi si libertati, de catre judecatorul de camera
preliminara sau de catre instanta de judecata;
b. numai de catre instanta de judecata;
c. ]a propunerea parchetului numai de catre judecatorul de drepturi si libertati.
ANS: A PTS:

77. Sunt masuri preventive:


a. arestarea preventiva, controlul judiciar si controlul judiciar pe cautiune;
b. retinerea, arestulla domiciliu si obligarea provizorie Ia tratament medical;
c. retinerea, internarea medical a provizorie si controlul judiciar pe cautiune.
ANS: A PTS: 1

78. Arestarea preventiva si arestul Ia domiciliu inceteaza de drept:


a. in apel, daca durata masurii a atins durata pedepsei prommtate in hotararea de
condamnare;
b. daca inculpatul este retinut in alta cauza;
c. daca inculpatul este arestat in alta cauza.
ANS: A PTS: l

Masura preventiva se inlocuieste:


a. din oficiu. numai cu o masura preventiva mai grea;
b. atat din of1ciu, <;at si !a cerere fie cu o masura preventiva mai grea, fie cumasura
ma1
c:. la c:erere . cumasura preventiva rnai usoara.
PTS: l

]2
SURSA: Circiumaru Gabriel
80. Cnlitatea civila: EDIT: Mihai
a. nu inlatura dreptul acestei persoane de a participa in proces in calitate de persoana
vatamata;
b. inlatura dreptul acestei persoane de a pa1iicipa in proces in calitate de persoana
vatamata;
c. nu poate fi avuta decat de catre persoana vatamata.
ANS: A PTS:

81. Persoana responsabila civilmente are obligatia:


a. de a repara in intregime sau in patieprejudiciul cauzat prin infractiune, singura sau
in solidar cu inculpatul:
b. de a repara in intregime sau in parteprejudiciul cauzat prin infractiune numai in
solidar cu inculpatul;
c. de a repara in parieprejudiciul cauzat prin infractiune, numai in solidar cu
inculpatul;
ANS: A PTS: 1

82. In cazul declinarii pentru necompetenta teritoriala:


a. nstanta careia i s-a trimis cauza nu mentine probele administrate, actele indeplinite
si masurile dispuse;
b. instanta careia i s-a trimis cauza mentine probele administrate, actele indeplinite si
masurile dispuse;
c. instanta careia i s-a trimis cauza poate mentine probele administrate, actele
indeplinite si masurile dispuse, numai motoivat.
ANS: B PTS: I

83. Reunirea cauzelor poate fi dispusa:


a. numai din oficiu de r:atre instanta competenta;
b. Ia cererea procurorului sau a partilor;
c. numai la cererea inculpatului, in conditiile legii:
ANS: B PTS: I

84. Instanta poate dispune reunirea cauzelor in cazul :


a. infractiunii continuate; b. recidivei; c. pluralitatii
intermediare.
ANS: A PTS: 1

85. Sesizarea organelor de urmarire penala se face:


a. prin plangere sau denunt exclusiv;
b. prin actele incheiate de alte organe de constatare prevazute de lege:
c. numai din oficiu.
ANS: A PTS:

13
SURSA: Circiumaru Gabriel
EDIT: Mihai
86. Denuntul este incunostiintarea facuta:
a. numai de catre o persoana fizica despre savarsirea unei infractiuni;
b. de catre persoana fizica sau juridical care a suferit o vatamare in m111a savarsirii
unei infractiuni:
c. atat de catre o persoana fizica, cat si de catre o persoana juridica des pre savarsirea
unei infractiuni.
ANS: C PIS:

87. Plangerea prealabila trebuie sa fie introdusa in termen de 3 luni care curge de la data:
a. cand se cunoaste identitatea faptuitorului,
b. persoana vatamata a ;=tflat despre savarsirea faptei;
c. candfaptuitorul a fost prins.
ANS: B PTS: 1

88. Notele grefierului de sedinta cu privire la dasfasurarea procesului:


a. pot fi contestate pana la terminarea cercetarii judecatoresti;
b. pot fi contestate pana la urmatorul termen;
c. pot fi contestate doar de catre procuror.
ANS: B PTS: 1

89. Admisibilitatea in principiu a cererii de revizuire se examineaza de catre instanta:


a. in camera de consiliu, cu participarea procurorului, fara citarea pa1iilor;
b. in sedinta publica, cu participarea procurorului si cu citarea partilor;
c. in camera de consiliu,fara participarea procurorului, fara citarea partilor.
ANS: C PTS: 1

90. In faza de urmarire penala, declinarea se dispune:


a. prin rezolutie motivata:
b. prin ordonanta;
c. prin rezolutie motivata si contrasemnata de procurorul iererhic superior.
ANS: B PIS:

91. Nu depune juramant:


a. minorul care are varsta cuprinsa intre 14 si 16 ani;
b. persoana vatamata;
c. persoana care invoca motive de constiinta si confesiune:
ANS: B PTS: 1

].4
SURSA: Circiumaru Gabriel
9') Cererea de recuzare poate fi formulata: EDIT: Mihai
a. numai de catre parti;
b, de catre parti sau de procurer;
c. de orice persoana interesata si de procurer.
ANS: A
93. Pot fi audiati ca martori cu identitate protejata:
a. procurorul care a supravegheat urmarirea penala:
b, investigatorii sub acopcrire;
c. rninorii, in cazul infractiunilor privind violenta in familie.
ANS:B

PTS: 1

93. Declaratiile martorului pot servi la ai1area adevarului:


a. neconditionat;
b. numai daca se coroboreaza cu alte probe testimoniale;
c. numai daca se coroboreaza cu alte fapte sau imprejurari care rezulta din ansamblul
probelor administrate in cauza.
ANS: C PTS: 1

94. Dobandirea unei anumite calitati de catre inculpat dupa savarsirea f:aptei:
a. nu determina niciodata schimbarea competentei;
b. determinaintotdeauna schimbarea competentei;
c. determina schimbarea competentei numai daca inculpatul a dobandit, de exemplu,
calitatea de membru allnaltului Cler cu rang de arhiereu.
ANS: C PTS: 1

95. Infractiunea savarsita de un expert poate fi juclecata in prima instanta de:


a. Curtea de Apei;
b. tribunal;
c. judecatorie, daca expertul nu a savarsit o infractiune data in competenta altei
instante;
ANS: C PTS: 1

96. Constituirea ca parte civila are ca efect:


a. punerea in miscare a actiunii penale:
b. punerea in miscare a actiunii civile;
c. obligarea inculpatului condamnat Ia plata despagubiri!or solicitate de partea
civil a;
ANS: B PTS: 1

97. Constituirea ca parte civila areca efect


a. punerea In mi$care a actiunii penale
b. punerea in 1ni$care a actiunii civile
c. obligarea inculpatului condamnat la plata despagubirilor solicitate de partea
S: B PTS:

15
SURSA: Circiumaru Gabriel
EDIT: Mihai
98. 1. Repararea pagubei in cazul in care aqiunea civil a a fost exercitata in procesul penal:
a. se face numai ]n natura:
b. se face numai prin echivalent, cu exceptia situatiei in care bunul a fost ga.sit la
inculpat;
c. se face in natura sau prin plata unei despagubiri banesti, in masura in care
repararea in natura nu este posibila
ANS: C PTS: I

16