Activitatile de amenajari gradini si amenajari curti au fost intreprinse de oameni

inca din cele mai vechi timpuri. Rolul initial al acestora era unul util, de a asigura
in vecinatatea locuintei cele necesare vietii. De-a lungul secolelor, nevoile,
cerintele si aspiratiile societatii umane au cizelat acesta activitate de amenajari
gradini si amenajari curti dand nastere arhitecturii peisagere, un domeniu nou, mult
mai larg si mai complex, cu un set de reguli si maniere stilistice proprii.
Termenul de arhitectura peisagera apare la inceput de secol XIX, fiind inventat
de catre Gilbert Lairg Meason. Acesta publica in 1828 o carte intitulata On The
Landscape Architecture of the Great Painters of Italy in care trata modul in
care cladirile si structurile erau amplasate in peisaj pentru a produce compozitii
frumoase.*

Termenul este preluat mai apoi de catre botanistul John Claudius Loudon, care a
vazut in el o aplicabilitate mai mare decat cea din teoria artei si l-a popularizat in
revista contemporana Gardeners Magazine. Insa cel care l-a folosit pentru
prima oara ca titlu profesional a fost arhitectul Frederik Law
Olmsted in 1863. Termenul devine consacrat in a doua jumatate a secolului
XIX, cand ia fiinta societatea Americana de Arhitectura a Peisajului (ASLA
1899). Acestei organizatii ii urmeaza in 1948 IFLA (Federatia Internationala pentru
Arhitectura Peisajului) ce reuneste pentru inceput 15 tari europene si America de
Nord.
Arhitectura peisagera este un domeniu multidisciplinar in care se impletesc
aspecte din varii specialitati artistice, tehnice si stiintifice, precum: arte vizuale,
design, geometrie descriptiva, istoria si teoria arhitecturii, urbanism, notiuni
fundamentale de botanica, pedologie, hidrologie, sociologie, economie, etc
Scopul arhitecturii peisagere este de a planifica, proiecta si gestiona dupa anumite
principii si tehnici, spatii exterioare functionale in care se vor desfasura activitatile
umane.
Activitatea prestata de arhitectul peisagist se adreseaza atat mediului urban cat si
celui rural, indiferent de jurisdictia lui (privat sau public). Peisagistul se ocupa atat
de proiecte de scara mica (amenajari gradini si amenajari curti etc.) cat si de mare
anvergura (design urban, parcuri etc.). Printre activitatiile incluse in aceasta
profesie se enumera: gradini, terase, acoperisuri verzi/maro, gradini verticale,
parcuri, scuaruri urbane, fasii verzi si aliniamente stradale, plantatii de protectie,
campusuri universitare, gradini botanice si zoologice, cimitire, complexe
rezidentiale, design urban, etc.
In Romania arhitectura peisagera este obiect de studiu in cadrul a opt centre
universitare din orasele: Craiova, Oradea, Timisoara, Iasi, Cluj si Bucuresti. Prima
generatie de peisagisti a luat nastere in anul 2003, in cadrul USAMVB
(Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti).
Domeniul este reprezentat la nivel national de catre ASOP (Asociatia Peisagistilor
din Romania), organizatie afiliata IFLA. ASOP are ca rol principal recunoasterea
si sprijinirea profesiei in tara, alinierea sistemului de invatamant la standarde
internationale si promovarea principiilor enuntate de Convenia Europeana a
Peisajului ratificata de Romania in 2002.
Bibliografie: